VI- =IM IOW S R I., REVISTA a UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R

VI- =IM IOW s R I., REVISTA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R.

DIn cuprins : EUGEN JEBELEANU Surtsul Hiroshimei

Versuri de : MIHAI BENIUC, VICTOR TULBURE, N. TAUTU, MIHU DRAGOMIR, AL. ANDRITOIU, ALFRED MARGUL SPERBER

AUREL LAMBRINO Ostasi sovietici

IIARALAMB ZINCA Ginduri, atnintiri...

AUREL MIHALE Ultima noapte de rAzbol

$TEFAN LUCA, POP SIMION, NICOLAE TIC Insemnäri de reporter de pe Magistrala de Est

RADU BOUREANU La Altafonte

Acad. ATHANASE JOJA Momentul chinez iii istoria logicii

HORIA BRATU Esletica sovieticil 5i categoriile realismultt.i socialist

OV. S. CROHMALNICEANU Realismul socialist si revizionismul

Arh, HORIA MAICU ' Congresul internationar' al arid teclilor

S. DAMIAN Spiritul de partid, trAsgturä fundamentalil a literaturii noastre noi * NOTE DE LECTOR MISCELLANEA REVISTA REV1STELOR

AUGLIT 1958/-ANU1.'-X1 www.dacoromanica.ro VIATA ROMINE SCA REVISTÄ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R. Apare sub conducerea unul comitet de redactie

AUGUST 1958 ANUL ,X1

www.dacoromanica.ro CUPRINSUL Pag,

EUGEN JEBELEANU: Surisul Hiroshimei 5

MIHAI BENIUC: Raspunsul veacului . 48 VICTOR TULBURE: Catiusa 45 AUREL LAMBRINO: Ostasi sovietici 46 HARALAMB ZINCA Ginduri, amintiri NECULAI TAUTU: Carnet de front 57

AUREL.MIRALE: Ultima noapte de räzboi (povest(rea until pf de avangarda) . 60

MIIIJ DRAGOMIR : Sint tot aici 86 AE. ANDRITOIU: Drum prin Ora' 89 ALFRED MARGUL SPERBER : Lumina lui August (in rornînefie de Ion Horea) 94

RADU BOUREANU: La Altafonte 97 CRISTIAN SIRBU: Agresorii 99

$TEFAN LUCA, POP SIMION, NICOLAE TIC: Insemnari de reporter de pe Ma- gistrala de Est 100

FLORIN MUGUR : La Bicaz 120 PETRE SOLOMON : $coala din cresierul muntelui ; In Valea Ariesului ; Tirg pe muntele Gaina 122

POETII GRECI CINTA LIBERTATEA

IANIS RITSOS : Datoria poetului romînef(e de Gheorghe Dinu) . . . . 124 TASSOS LIVADITIS : Dacä vrei sa fii orn romínefte de TaFu Gheorghiu) . 126 SAKIS RETSINAS o zi a trecut (in. rominefte de Tqcu Gheorghiu) . . 128

www.dacoromanica.ro CRONICA IDEILOR Pag. Acad. ATH. JOJA : Momentul chinez In istoria logicii 130 HORIA BRATU : Estetica sovietici i categorine realismului socialist . 152

DISCUTII

OV. S. CROHMALNICEANU: Reelismul socialist 1 revizionismul . 163

PUBLICISTICA

Arh. HORIA MAICU: Congresul international al arhitectilor . 187

CRONICA LITERARA

I. I% BALAN: Dan De§liu: Ceva mai greu"; Victor Tulbure : Cornul pädura- rului" 195

DESPRE QRIGINALITATEA LITERATURII NOASTRE NOI

S. DAMIAN: Spiritul de partid, träsituri fundamentalä a literaturii noastre noi . 203 GEORGETA HORODINCA: Literatura noastr5 nouti 0 actualitatea . . . . 208

NOTE DE LECTOR

ION HOREA: Presents poetului 212 LIVIU CAEIN: Milm Dragomir : Oda pAmIntuIui meu" 213 AL. SANDULESCU: Acad. G. Oprescu: Jurnal de cilitorie" 214 DAN GRIGORESCU: Al. Sahighian : De la Tian-San la muntii de Jasp" 215 B. ELVIN: Veronita Porumbacu : Lirice" 216 AUREL MARTIN: Tudor Arghezi: Din drum" 219 E. TUDOR : R. Falk': Opere" vat. V 220 I. RADU: Romain Rolland: Colas Breugrion" 222 AL, SIMON: 0 nou5 carte despre Ostrovski 224 DUMITRU SOLOMON: 0 poezie a luptei 227 PETRE SOLOMON: William Blake In romIneste 229

MISCELLANEA 232

REVISTA REVISTELOR - Din tarä -

Luceafärul" Nr. 1-2/958 ; Contemporanul" (iunie-iulie-august 1958) . . 246

- De peste hotare - Diogine"; La nouvelle Nouvelle Revue Française"; Merkur" 269

www.dacoromanica.ro EUGEN JEBELEANU

SURISUL HIROSHIMEI

INTINIREA al HIROSHIMA Lill Kaoru Yasui

Pämint, Teicutd, cu pielea pirjolitä, cu statura goalä, iertare, Hiroshima... Iertare pentru fiecare pas ce-atinge-o rand, nipe-o cicatrice... lertare pentru fiece privire, ce - chiar de-i minglioasä - doare,., lertare pentru fiece cuvint ce tulbura väzduhu-n care-ti cauti copiii, noroadele de prunci pe veci pierduti. Mormint inexistent,- Vint... Vint... vint. &stir lor, acum incet sunind, din zi in zi mai sans, nuntai in aminiire... 0, cimitire, inexistente... inexistente... De vrei s plingi, s nu poti stringe-n brate melcar o urnä, un mormint macar...

Uncle ti-s pruncii, Hiroshima ? Poetic in oceanul de-argint Poate-n cavoul infinit al cerului... Sau, poate, chiar pe-acest pämint pe, care calc...

Fiece pas ce-1 fac, îl fac cu teamil... Fiece palmä de pämint ascunde-un catafalc... Parc-a strigat pämintul alcat de mine ;

www.dacoromanica.ro 6 EUGEN JEBELEANU

Oh, aripi da-mi, vaduhule de smalt, sti fiu usor ca tine, A. sä nu ating cu pasul nici o rand, taie-aripa-mi cerul, ingereste... scapdrind din miile-i de rtini, se-apropie de mine Hiroshima, se-apropie # se incknä lin si-mi face semn : Pofteste; prietene, # vezi ce-a fost, ce e, # povesteste...

SFIRSITUL ZILEI (5 august 1945)

Se insereaz. Zi fierbinte, pleacd Descultä, umbra de pe munti coboard 0-0 tot cosette pletele de foc. Fugi, zi fierbinte, fugi Coboard, seard,..

Fierbinte zi, intern portocaliu, pecetie curgincl pe-oraful, leoarcd cle fuldufald, du-te... Soarele in mare 0-atundd 0 el rdsturnata bared, din care - sfirfind pe mute ape ce-ncep ed-nvie facet ca nifte plante de arsitä culcate -se rästoarnti poveri, poveri de-aprinse diamante... Printre cane, oraful st privind... O mama e oroul ce privote vrea sti vadil totul... Ica unul din riuri scaptirind ; ai zice : un peste solzii, bot in bot c-un altul, la fel de mare ca i celiac*, doar mai posac, cad fratele-i rasfringe o scoalti in serpuitoru-i fald,

o scoalti de copii, atita tot... dar dimineata cind se prind de mind, cintind, copiii, - ride-ncet riul F-ntinereste fata lui batrinti. Lin roteste-orasul ochii lungi ca niste-aripi de umbrei, desfäcute, www.dacoromanica.ro SURISUL H1ROSHIMEI 7 ce ciitre mare-ahmedi ¡met. Orasului i-s toate cunoscute,

vrea sit stie de-s la locul kr. Apune soarele ca-ntotdeauna $ riurile-s fapte lungi beteli de aur moale ; nu lipseste una... Respirä marea... valuri Mai fulgerä din soare cite-o razä, scurt sägeand. Orasul stä, privefte... Pe cine l-a /*tit ? Un orn ofteazä. sterge fata ginditor pescarul... Cu o batist aarnind pe frunte, e rege-acestor ape nesfirsite, - in zdrente cu timplele carunte...

Din cirpa-i de pe frunte, grea coroan, pe chip i se prelinge nu sudoare, ci plumb topit, plumb, boabe ale trudei, ce, siroind ca plinsul, pic-n mare...

MU de mätase, pefti pumnale-albastre, pefti de opal, de vint, pesti lungi de-otel... De vine; cine-i cli pescarul are navodul rupt fi pestii-i fug din el...

SM Hiroshima $i priveste mutä : pescarul e in. apä ca oricind ca orieind sudoarea-i boabe cearcäne-are apa, tremurind. lar a oftat. Dece ofteaa omul ? se-ntreabei Hiroshima tresärind... $i-acum din valuri se ridicä luna fi - fumätate omul e de-argint... plasa lui aria' inspre cas e-o pined de paing, de-argint curat. $i se intreabil iaayi Hiroshima : - De ce-a oftat ? De ce ? De ce-a oftat... Nici un cuvint. Cu marea sand in fatä inveti sil taci intr-una, an de an... Ct esti, - oftatul doar iti aminteste... E scump cuvintul pentru cel airman. www.dacoromanica.ro 8 EUGEN JEBELEANU

Tu, noapte blfnd, ce *Manzi o plasä de stele pe muncita lume, noapte lini$itoare-a trupurilor, ce faci din vuietele zilei oapte ,

te-apropie... ACUM4, ca s ma, se-naltti Hiroshima-n raza lunii $. se oprefte pe cetatea veche cu umbrele rotinduli mut ptiunii. Umbre oameni. Zgomotele zilei ce, inainte de-a pieri, cresc Umbre oameni. Umbre girbovite ce poarta in spinarea lor o stilted : brannii din azilurim se intorc la casa care nu-i a lor, pustie, finindu-se de Wild cum fac copiii sperkzti muti, Meat copilcIrie.

Trist Hiroshima tyi intoarce capulm Umbre oameni. Ctameni inhcImati trtiginduli rikple de plumb spre grafriuri, pe fumatate magi $ desbräcati. Roti ce-ametesc, rosi, umbre iuti de mg, roti de mafini, lung fulger diavolesc, celi rid de goana bietului orn-cal piinea de la gurti i-o Amurgu-si tese umbrele grbit. Lungi umbre de oameni-umbre. Umbre adinci de case-nalte, umbre de cutii de lemn, in care te tirästi pe brinci. Albastrti Templele lucesc cu solzi de-aurtirii $ lac rorat. Surd vuiet de uzine, märi inchisem Prive$e-adinc orapl nemirat. Dar cine trece podul-curcubeu ce-n apit salbe viorii emoted De-abia se mifcti... Hiroshima-1 vede : - Nici azi bätrtnui n-a gäsit de muncii... Cresc stele-n Tremurti and n-ai mincat, ce chin e sti le vezi... www.dacoromanica.ro SURISUL 141ROSHIMEI 9

0 transparentä farfurie-i upa cu mii mii de boabe de orez. Vino"-1 indeamn apa... Tainic, soapte, de el doar auzite. papte... Vino"... Noapte de august... ape cu sirene... Se smulge-âncet bdtrinul. Nu. Lumina, spre tine-mi trag povara, zi de miine..." Pasi depärtindu-se... orn fra vatriI... Harfe-ale foarnei, coaste strävezii, Intindeti-vä acum pe-un prag de piaträ Priveste ditre stele muncitorul butrmn zäcind pe patu-i de granit. Cu purnnii desdirnati e-un zeu de fildes, de lumi *War i päräsit... Se-ntoarnd spre zeita-Stea. Din pip?' trei nevi albastri-i dd. Tuseste-ncet... E haina-i fah de petece, sub cerul de stele-nmiresmat ca un buchet. Nisip de oameni curge din uzine... Se trag obloane, scrisnete de fier... negustorul intorcindu-si cheia cu grijä-o ia ca pe un giuvaer...

NOAPTEA, SOMNUL

Dorm orasele lumii... satele lumii dorm. Dorm cu närile-n sornn dilatate de-nebunitoarea duhoare-a cadavrelor, cu coastele frinte de boinbardamente, cu chipul sfisiat de reflectoare... Se-ntorc gemind in soma cdutind un ackipost mai bun decit sub casca infernalä-a cerului. Se-ntorc gemind $i dorm inäbusindu-se, cu capetele-n grate de beton, asupra dirora se prlibusesc ca pe capacele a mii fi mii de mari sicrie-ndilecate, munti grohäind. www.dacoromanica.ro 10 EUGEN JEBELEANU

Au mai rdmas pe stedzi doar felinarele, indoliate ca niste veaduve förd ?Ode/de. 1nsingurati, copacii. innetunesc de spaimd tn sfisiatele cötnlisi de fold ale frunzisurilor... Nimeni, vai, nimeni nu-i ia cu ei in addposturi... ar vrea sä se smulgd din loc, scuturd capetele, î. blestemd vitriolati Oh, noapte bund Fie ?railcar amnia noapte o noapte Dorm orafele lumii... satele lumii dorm... Sc-ntorc gemind somn $i nu gdsesc un petec de pdmint .sd nu scrisneascd... fiece loc e-o Varga de-oseminte. Fe cine va izbi in noaptea asta sabia Oh, doamne dumnezeule Pe nimeni... sigur cd pe nimeni... Rdzboiul e

Dorm orasele lumii... satele lumii dorm. Vaduhul îi cautd chipul, pipdie range, incearai tremurind sd se teinadduiascöt. Electricieni transparenti se-naltd pe stilpi nevözufl, acordd sirmele-albastre legind intre ele stelele, le-ascultd oftatul, le sterg de praful de purd. Noaptea cu mascd de cloroform reisufld tlicutd. Dorm orasele satele lumii... www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI it

Pe-o rogojind de culoarea adoarme Hiroshima...

vIsELE ORASULUI Viseaz-acum oraful vise ndscute din Durere sau din Bucurie, ceici una viseazd... Seninit, Bucuria vrea s amisleascii prunci care sei-i semene, in vreme ce Durerea, schimonositd de atitea chinuri, s nasal vrea prunci mai frumofi decit amara-i

VISUL PESCARULUI RATRIN

Oh, oasele... picioare... ochi... somnul durere, doar durere... lnyelttorule... te D-mi veci Sint ji eu un copil, un prune, nelegnat de nimeni, decit de valuri, de valurile batjocoritoare... 0 luntre sint, de oase... alunecif pe lingd mine peftii $ m ating 0-1 eu riisun din toate fluierele albe - un cintec, un cintec de durere §i de viatil. Fad tristetea mea, cum ar putea s fie atitia oameni fericiti P Inseldtorule, in veci neprinfi-. www.dacoromanica.ro 12 EUGEN JEBELEANU

O luntre sint, de oase... de zeci de mii de ani eu stau in valuri, cosit mereu de-albastrele kr coase. O luntre sint, smulsä de furtund creitinatif ca un om ceq gata sä vomite de foame... Bureti imi Sint picioarele de ghiatd... Ce grea e marea... Cum ifiti apasä pieptul... Ce grea e pentr-un pescar cu plasa ruptd

ca pielea roasd-a stincii care geme. Cum fmi apasd pieptul clatinätoarea tiara verde... Mara, o tiara, fiarä, fiard I pestii mei putini in veci neprinsi. tineretea mea amard cum ti-i insá intreagii, necldtiniltoare, dd-mi tineretea mea inveduitd intr-un singur ndood, insá intreg... dä-mi zalele de sfoarti ale trudei Dar ce aud ? Din buciume vestindu-mi, si-aruncid marea pest1i ne-ncetat cdtre bordeiul meu... De pesti, rdsunti-ntreg bordeiul ca de bani,.. iat-acuma, iat-o... $i umbra tineretii mele. Apropie-te, vino, mereu spuneai cá ti-este foame... Bine-ai venit... ia pesti citi vrei, ia pesti cit poti ciira... Mie mi-i sili, nici set nu-i mai mid- Prea multi sint, mult prea multi... www.dacoromanica.ro SURISUL 1-I1ROSHIMEI 1.3

Uite, túlvodul chiar, el ins-14i, fuge, s nu-i vadät, se-ascunde pe unde poate. E prapäd de pesti...

Oh, nu doresc atita, nu, n-am dorit atita... doar atitia pesti cit e nevoie sá pot trai, si-un pefte de orez pe lrnga ei doug cizme-nalte pin-la fold si-o stea de mare ca lumineze adincurile verzi, in care m-afund din ce in ce... surisul pruncilor ce-adorm

VISUL MUTILATULUI DE RAZBOI

Se leagtinti odaia Parc-ar avea picioare, Desigur, are... Nu le aresti... dar sa se miste cum ar putea altf el ? OdZile-au picioare ce-1 poartti

Se leaganii odaia lunecind spre ripti de-oglinzi ce curg, ripi de oglinzi, cu line riuri care merg 0 ele (nu-i ria s mearei filret de picioare...) Ripi de oglinzi ce curg, ripi de oglinzi cu line riuri unde posi s prinzi argint, din care ies päuni cu ochii de serpi, de floare, de femei, cu rochii de pajisti roze-albastre, surizind ca marea... - Treci acuma Inagua in mare chiar... Si-n viatil nu stiam..." - Cum ?... nu §tiai nä-noti ?... Poti i prin geam...

Surisuri... soapte... alge trupul printre ele-ncet strabate... www.dacoromanica.ro 14 EUGEN JEBELEANU

Dar mi-am Mat picioarele-n Picioarele P Dar altele ai, noi... Inceara...

Raze-i curg, tdcut, meinunchi, pe fruntea asudatil, pe genunchi, fi din genunchi les trandafiri, cresc foi, fi-i infloresc genunchii amindol fi ripile de-argint se-nfläcreazil... - Vezi, nu credeai... Inoatä, nu-nte1egi ?... fluvii, foapte... Picioarele-s Intregi.... 1ntregi..." - Da, sint intregi... Dar, doamne, vin acuma ditre ele pufti, rinduri-rinduri... Cu picioare grele, vin puftile spre el... Fugi / - Stai Fugl - Stai I Voci ce se-nfruntil : blinde, minioase... tnoti lin printre pusei.... Nu scoate-o vorbit I Esti Prin rpl de-argint Mott, o, fericire Plcioarcle-s intregi... intregi,.. intregi... si-n urm, undele melodioase...

V1SUL OMULUI-CAL

(Un drum (EVA sfirsit, pe care merg, cu pasi egaIi, atrasc ca de o tinta pe care numai eIe o cunosc, herghelii farii de numar, de cai, Omul-cal se alli, simuItan, iii urma cailor, pe drumul necunoscut, i pe sträzile cunoscute din Hiroshima). Cai, frati ai mei... copite, copite... voi care mergeti zi fi noapte, cai... copite... ochi care nu pnvesc dccit doar inainte... Nu aznirliti in mine cu grindinile voastre de copite. Sint omul-cal,

www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 1.5 ant numai bätäturi, fiece deget e un inel cu-o piaträ de granit. Taifunurile, arsita ploaia un sobor cu ghiare neväzute mi-au smuls tot ce aveam : un nor de haina ruptä patru camdsi de piele fupuird carnea mai rdmas sub de. Mi-au Mai läsat alciiele-copite nepotcovite indurerate scdpiirind ca pintenii de stele. Nu md goniti, priviti-md in ochi cu ochii vostri de femeie, mari, arätati-mi cum sa-nvät batä inima din nou în ritmuri regulate, cum s-o pornesc and simt cif nu null bate cind rasunä ca un divot - cum s-o fac a nu se sfarme-n cale.

Tree rotile pe Hug& mine, tree rotile acestui timp turbat, sälbatec ca un leopard ou pete de ulei $i de benzinä, pdtat de singe... trec rotile 5i, färti sd rn-atingd, md nimicesc. Oh, cai,.. copite... copite... oh, sunetcle dare de copite... copite cu potcoave, potcoave ccire-oricum vd apärd $i care, uneori, cind sunteti odihniti, räsund argintiu precurn. o dimineatä dupä ce-a plouat... Nu pot, nu pot, nu pot sä mai alerg oamenii ! E prea mult pentru dotal picioare de orn. Mi-s sfisiate taipile

www.dacoromanica.ro 16 El.) GEN JEBELEAN U

de colpii pietrelor-ciltele si arse de mucurile de tigliri aprinse, spinarea mi s-apleac zi de zi, nu pot sit mai alerg ca oamenii... Luati-mii-ntre voi fi-adlipostiti-mii in grajdul vostru, akituri de scuturile crupelor lucioase. Nu cer nimic, doar, poate, un pumn - dar aria-tat i-mi cum s fac s-mi batä inima din nou in ritmuri regulate, cum s-o pornesc cind simt c nu mai bate sau - and rasing ca un clopot - cum s-o fac s nu se sfarme-n cale. Fiti voi ma-car indurtori, voi care la priviti cu ochii voftri Intelepti blinzi, cu ochii voftri matt', de fiori deschi.se. voi... multumesc cu orifice, stati, cai, stall, frati ai me' I Am fase minfi acasti... Am fase, faze

(Call s-au oprit, cicl i omul-cal de-abia acurn ki dä seama - au ajuns in fata lunii. Luna e o gAleatä cu apA argintie. Hergheliile se adapA. Fiece cal, indatä ce bea, e inghitit de lunA. Nici- unul se pare cA rt-a auzit cuvintele Ultimul, Insä, intoarce capul spre orn, cu intelegere, facindu-i serrrn cA poate sä-1 urmeze. Apoi, li apleacä grumazul, se adapi ai el ai se face neva- zut. Omul-cal e gata sä bea, dar, in limp ce s-a apiecat asupra gAleii, zAreate reflectat, printre stelele elätinate in apA, Pärnintul, pe cei aase copii. Intregul trup Si e zguduit. DacA va bea din lunA, n-o sä-ai mai revadA niciodatä copili, i pfimintul Se ridicA al indepArtindu-se de lunA, porneste, giflind, inapoi spre casA. Ecoul pasilor sii acoperä muzica sferelor).

VISUL NEGUSTORULUI Toamnti fi frunze de aur... frunze picind pe cloud case de fier,

www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 17

pe cloud case de bani ce cresc ne-ncetat (Crefteti, oh, crefteti pinti la stele, fermeatoarelor Stele le-au zimti... ce scdpärätoare monede fird stpin Sunä väzduhul intreg tulburat - Le va-ngropa fi pe ele-n tezaur I (Taci I nu te privefte I Unde-s contabilii P Uite, incepe sti plouä...") cade o ploaie pe una din case, cluruie-o ploaie de oase, de cranii, de tibii (,_Se-ntorc de pe eimpul de luptä. Cine spunea cä n-or sä revinä ?"), e un ropot de tobe, de tobe, de cranii tobe, osemintele olbene-au luoiu de aur fi tobele bat, fi ropotul ploii tot bate, tot bate, osemintele toate in ropot de tobe cäzind pe-acoperisul casei de tier, cum îl ating, se preschimbd-ntr-o ploaie de aur, intr-o fecioarä ploaie de aur cu plise de erete, cu pletele inväluind, ferpuitoare, casa de fier, päzind-o cu ghiare de aur. Pe pieptul patrat, cu sini monstruofi de aramd, al casei de fier, lucote-o emblemii de aur pe care st scris De nedoborit". lin cum ai purta din creftetul cerului pin-la pämint un piepten de ape, ploaia se mutä lucind pe cealaltä casä si melodioasä acum - inicepe sä ante cu altf el de glasuri, cade pe cealaltä cod de fier ce crote intr-una o ploaie de-orez $i de perle, o ploaie cu stropi de orez $i de perle, de-orez fi de lacrimi,

2 - Viota Romineasr5. nr www.dacoromanica.ro 18 EUGEN JEBELEANU

le lacrimi fi perle, de lecrimi, de lacrimi, de lacrimi... Si casa de tier le bea $i tot creste spre stele, tot crefte ca sora ei Si-orezul, lacrimi, i perlele cilzind pe acoperisul easel de fier, se preschimbti intr-o fecioard ploaie de aur, gird de ochi urechi, ptizind cu ghiarele-i casa de fier... Si-adinc ingropatil in pieptul de tier al casei de bani, 6 emblemei de our arata cuvintele : De nedobarit", Surde briie de piatrd pdzesc colosale ca nigte mamufl grelele case, in vreme ce-o muzicd de milioane de neobosite magini fognitoare de calculat tese-o maramd de cifre semne cetdtii ce, bind plot de aur, mereu, s soarbd stelae muzica, laM, goptegte fi ea sMpînului casselor negre aceleasi tainice vorbe : De nedoborit", De nedoborit". Un crincen atlet cu cap de granit, nepdslitor, cu muschi ondulind de monede, stil-ntins deacurrneziful cetaii ca un al doilea zid $i-n ochii lUl se riisf ring, cuvintele : De nedoborit". Un vuiet, insd, ca din mii de trombe de vitelii se-abate pe oras gi-acum priveste casele de lemn ale siiracilor ant smulse ca niste aripi de fluturi azvirlite www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 19

oceanu-n spume. Rtzboiul" - se gindeste negustorul, in timp ce grindini, ploi arzind, de-obuze, incep curg fi peste cetatea in care se-aflti casele de fier. Cad pe cetatea-i ploile de-obuze nu o pot piltrunde dar, atingind-o, se preschimbil, in grele pungi rotunde, ce zuruie fi se rostogolesc ca nifte capete, ca nifte capete de oameni, umptind de-o linifte filrei de margini stapinul, care se-afundil adinc, tot mai adinc, ca-ntr-un hamac legiineitor in plasa de muzici ademenitoare, in plima fofnitoarelor mafini de calculat... VISUL POETULUI amtntirea poetutui Sankitsbi Togue, victimg a bom- bardameatului din Hiroshima (Inconjurind cu privirea muntii Japoniel, poetul vorbqte cu el Insugi). Muntii aceftia-s de cremene, fruntile lor infruntarti milioane de ant, cutremure aspra tiarii nepetsatoare ce sfisie norii. Nimic nu-i in stare dea un altfel de chip cremenii, stincii, granitului, sale prefacil in altceva. Mtmtele-i munte (cutremuru-i poate schimba numai jetul) ¡ileitis in granita lui, cu o putere acecafi, intr-una, Pit sfirsit. Privefte fi cheamd, de nu crezi in toate acestea, de nu crezi in statornicia Muntelui, cheamii ett glasul celei mai mari, al celei mai lungi dintre cu trimbita cea mai adinca a de nu crezi in coca ce-ti spun, striga- odatil (sei vezi, sä incerci), 9* www.dacoromanica.ro 20 EUGEN JEBELEANU

strigd odaM, cu tosi plámnii ecourilor, cheamä odatif cit pori de tare din toate umbroasele goarne ale präpästiilor, hai cheamd, vezi deal poti S trezefti mdcar pentru-o clipd Ciclopul, ciclopul de piaträ al muntedui... incearc, räcnefte

Tdcere, cci strig : Hei, Fufiyama (Ecouri- ecouri... stincile-mi inapoiazd, nepatoare, inedele vocii...) Nelogodit, in lumind, muntele stä neclintit, sie-fi egad, pururi acelafi, biltrin totufi de-apururea tit& cu pletede dui de cascade, pletele dui de zdpezi, revdrsate pe umeri... Statornicie a pietrei, salut I Afa vei ramble de-apururi ca increderea-n viatä a omului. Tu posi fi sfirmat, Fujiyama, dar nu prefeicut... Piatra ramine-va

Glasul Demonului din a XX-a vale

Nu Pot sti prefac intr-o vale orifice munte. Pot sd prefac orice munte intr-un nimic rasturnat, o piramicki a golului cu creftetu-n jo; o colosaid cup de beznd Din fluviide ce impart, incele, www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 21

tipsii adinci de umbra fi rilcoare sau din cascadele seirind ca niste iezi din stinell-n pot face, la. un semn, splendori nebetnuite, incremenirea silex $t case, argintii schelete... Sint cel ce poate face set curet pietrele, cel care poate set preschimbe un munte intr-un monstru de gelatine-4, - meduza ce tremurei pe-o plaj muribund'et...

Poetul

Cine efti tu P Cine e acel ce-mi vorbefte cu glasul minciunii P

Glasul Demonului

Sint cel ce cascei pilnii-n epiderma planetei, umplindu-le c-un vn neprefuit din vitae albastre-ale arterelor... Fosforescentul plantator sint, al codrilor stufofi de dinamitil,.. Sint fermierul artezienelor fintini de ftindiiri de orafe $i de rubine-n fleiciiri, $i de oa.ye. Sint plantatorul miraculos al palmierilor Nu e meridian, de la banchize la Ecuator, pe care sit' nu pot set fac sii creased penalele plantatiilor mele. Zämislitor sint ale unei alte lumi, cu pilnii feted fund oameni mai putini. Eu insumi www.dacoromanica.ro 22 EUGEN JEBELEANU

grit Pilnia ce suge, polipul celei de-a douzecia vgi a vremurilor noastre. Präpästiile pline pin-la buze de noapte mil-mbatä. Uräsc tot ce e munte.

Poetul Urtifti lumina.

Demonal Daca vrei... Uräsc ce suie, urasc ceea ce-ncearcg sti se-nalfe. String dingi cind aud cum ciripind luminile in zori filfiind din aripi crude ina se-nalfä poleiesc perefil verticali, oglindg sclipitoare Mind din fum ceafg, spre care milioanele de oameni privesc $i-fi regäsesc surisul.

Surisul tor... cit il urdsc de-asemeni... E-n el atita nesdbuitd-ncredere-n Oita credinfd-n ceea ce li se nikare statornicie in drumul lor ducind pe strimta scard, pe care eu neincetat le-o rup 0 care, totufi, suie-ntr-una... Urgsc surisul care plutefte chiar pe obrazul muribundului, ce sperg sä mai triasca dadi nu o zi, mdcar un ceas. www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 23

tlrasc surisul vostru caci $i el se-naltä cts aripile gata sa-si ia zborul. fatal de ce arunc asupra voastra blestemul dezoldrii I Blestemu-ngrijordrii ne-ncetate, de care insu-mi suf.& Asupra voastra semnul nelinistit al

Poetul (vrea sä spunä ceva, frisä renuntä; ochii fi sint inläcrimati, dar surtsul nu-1 parasete. Noroade de pasarele s-avintä sfirtind din lacrimile sale, §i poetul le prive§te, suriend, pinä undeva unde stie ca el nu va mai ajunge...)

ZORILE (6 August 1945) Seninii, dimineafa... Acum, pornesc la drum cu spifele de soare, speranfele. Acum, fosnind spala marea matasurile-albastre, din care farmul smulge lungi broderii de astre... Acuma, se desteapta orasul fuierind : Te pomenetti oameni ce-n pat or mal fi stind... !Iambi unde-s P Ziva nu se nästea din noapte cind ei circa ducindu-si cite sapte poveri ca sapte turnuri de fier zacind pe fier.. Si unul, inainte, cinta zimbind la cer... Acum, din scoica roza a beznelor ies zorii... in vuiet de metale, acuma muncitorii nasc fulgere, cascade, fi string tiicut din dinti sub ploile de stele ce-i cdruntesc, fierbinti. Ca de-un galop, sonore, pavafele rasuna. Trec maniele cu pruncii-n spinare, frnpreund, si bondine galentii de lemn, ducind spre Puma feineile gräbite cu somnorosii prunci. E dulce greutatea mica eta, distarga, cind #iu ca in spinare povara e speranfa... Sperante se-ntretaie cu zorii prin oraf : Sperante Pa' margini, cu pasul urias, sperante midi ce-afutii s te mai fii in Wag sperante-iederi care în jurul täu se-agata, in zori, iar catre searä te parsesc din nou. www.dacoromanica.ro 24 EUGEN JEBELEANU

Sperantele tdcute, sperantele-ecou, sperantele crescute cu pruncii, o viatd-ntreagd, tari reiddcini, sperante care de viatä Sperante amislite de ochi de rnuribunzi; nespusele sperante pe care le ascunzi... Sperante... Mutilatul, iesind din vis, tresare fi-i tot pe-o rogojind, si tot fara picioare. $i-ar vrea in vis sd-noate din nou f i set viseze ce nici in zorii-acestia nu i-au trirnis proteze. plinsu-n git ii suie, dar fi sugruma : nu ! doare amintirea picioarelor acu... Se vede-ntreg in luptd... reizboi... in Filipine... E el acel ce-aleargd ?... si-aleargd pentru eine ?... $i-n urmd preibusirea... spitalul... apoi... Oh, unde-i cet ce teafeir plecase la räzboi ? De-atunci, in el se zbate un zumzet ca de muoe, intunecate ginduri ce-afteapta doer ail muste pi care $ acuma greoi ii dau Privefte mutilatul, taut privefte-n gol... -Dar pe tavanul negru minune crefte-o patii de ware cit o frunzd de toamnii legtinatd, o pail de lumina; uwarti ca un duh... E soare bun afard ti-albastru in vlizduh... Si mutilatu-acuma privirile si-atine spre frunza-i de lumina, $ parcd-i e mai bine... 1-anind un. strop de ware, pe frunte, in Alai... Sperante ne-ntretaie cu zorii in oras... Acuma, ambulantul, bdtrin din cale afar, ce n-a mincat nici dinsul e nici nepotii-aseard si-orezul in bomboane-aurii l-a prefacut, - si-mpinge ceiruciorul i iese la vindut. Pe biciclete-n goand, in gurd cu o goarnii, tree slugile la treburi, revin iar se-ntoarnii, ca niste ingeri negri cdzuti, dar cdutind in pulberea din zare Speranta tremurind, Departe, uncle muntii impriduriti spinarea sub lumina de toamnd argintatd, in ininza pädurii, acolo undo nu-i nici zi nu-i nici. noapte, §i n-ai putea sti spui dacd-i afarei soare sau se intinde bezna, lumini fac tdietorii insingerindu-si glezná. Le singereazd talpa, un cer de bettäturi, le singereazd pumnii pe iutile securi. Sub pide, omoplatii lucesc ascuns ca niste securi, ce pot tosi codrii Cum ar putea in beznd táinct sii-nainteze de nu ar fi aceste lumini de-a pururi treze, www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMFT 25

ce seal:711'rd din singe, din ochi, din dintii strinsi, din cremenea izbitd de pumn, din ochii $i care istovindu-si puterea, fac din arborele negru cosit de tier, fdclie, din noaptea izgonitd - un rösärit trufas ?... Speranta se-ntretaie cu-nsingerafii in mare despicindu-si cdrare, bdrci se-avintd fiecare barcd-i ltiutii care chit& muti, sau impletindu-si cintarea cu a tor, pesearii-si desidsoard niivodul lucitor ce-n gindul tor se-neared de-o pradd grea, cum nu e nu va fi vreodatti sub soarele ce suie... Cd-s phizele zdrentoase pe putredul catarg ? Le peticeste cerul cu-albastrul lui n larg poate din marea ce saibile isi sund, asfintit sui-va un templu ud de lima' din care-o sä se-aucld mingiietor un glas Ti-i greu nilvodul astdzL. poti face un popes... Vezi, sint zile-n viatd ce trec fiird de fade... Te du la tine-acasd, &Win frint de sale, si-umflatele picioare intinde-le ct vrei si titled simti cd truda te tine in bordei, cd tremuri din tot trupui and mina pui pe pima, cd ti-ar face bine de-ai sta o zi n caul ai rdmine-aliituri de-ai täi o zi, - rdmii, cu toti copiii-n preajmti veghind la email... Copiii..."

CALXII

in partea cea mai neatinsd-a lumii, acolo wide n-a trecut reizboiul, acolo unde se stie despre ceea ce-i rdzboiul din cifrele inscrise n registre, acum, stiipinii lor treziti isi iau cafeatia cu gesturi mdsurate, de echere. Nu-i unul sd zimbeascd, nu mai poate nici unul sit zimbeascd, de dernult... fiece zimbet costd o avere, fiece zimbet poate sa stirneascd oricdruia hemoragii de aur, fiece zimbet poate-oricind sti surpe secretul echilibru al acestor cettifi feirci de stele, imense orgi de piatril-n care suie un singe monoton de ascensoare... www.dacoromanica.ro 26 EUGEN JEBELEANU

Fiece pas al bor uimeste-ntocmai cum ar uimi un pas fäcut de-un idol cu pulpele de marmorg, prin care dupg milenii lungi de-ncremenire ar luneca sopirle mici de singe pi-n care muschii minerali ar prinde viafg... Ín fiecare seari, condue ping la paturi, le scot cu gesturi mils:irate haina, ii iou in brate, ii ntind eu grijg $i le cronotnetreaza--n tainti somnul. Un singe ordonat le-mbujoreazd arareori, cu mare chibzuinfil, profilurile de metal cromat. Acum, hi beau cafeau i privesc, tofi in aeelasi timp, din and in and, teufi spre cronometre, privesc din cind in cind spre cronometre. (Vilzduhu-nspdimintat ffi schimbti fafa...) beau cafeau si vorbesc cu glasul unor profesori care pregtitesc serbarea de sfirsit de an spunind : Vor fi förä-ndoiald numerosi copii (In cuibul lui de raze-nfiorate, lueeafärul de zi e mut si palid). Deocamdata (spune cineva) e doar o incercare. Nu vor fi mai mult de... (Albi de groaa stau perefii. o niidusealg rece-i infioarti I...) - lar cei ce-or sii rilmtn-n viatti (spune acelasi glas echilibrat) vor face, dour aranduli fafa celorlalfi, sg nu mai fie crn in univers ce-ar indrizni sil ni se-arate altfel decit sub chip de fiarti-ascultitoare... (Aleargit vintul desngdifjduit cautti s-adua nori de piatrii, zeigaz si pung timpului, s stea. Un ocean azduhu-ar vrea s fie, sg-nece timpul care-I ageteazil, sti-nece-aripa morfii ce-1 striibate. Opreste timpul ! E un urlet cerul. Opreste timpul I www.dacoromanica.ro Stamm. HIROSHIMEI 27

Dar timpul zboarti, stelele palesc, toate cronometrele cu el toate cronometrele bätnd la fel, la fel, la fel, la fel, la fel, cu-aripi de aur alergind täcute, cu dinfi de aur viafa (Oh, bkstematä fie ziva, ceasul... did le-am trait fi eu fürli sä ftiu, füril s ftiu, vai, ce se pregtefte, sg pot sa urlu din o mie de guri - Ferifi copiii ! Ducefi-i in grabc1 acolo unde botul cdprioarei nu-i 'fried ars de nitroglicerina, acolo unde ochiul de metal al monftrilor tam* n-ajunse ivied; acolo unde pruncii cu cozi de minji fi cu breton cuminte, prunci, nu pot sti mai ajungd niciodatd...) Priviridu-fi degetele terminate in lungi butoane roze, transparente, un mag al cifrelor vestefte calm : -Mai au intocmai bled trei minute.

NOAPTEA SOARELUI (Speranfele aleargä cu pumnii strinfi la timple, speranfele se-ntreabä din ochi Ce-o scl se-n- timple, speranfele ducindu-fi la buze-un deget pal se-ndeptirteaz... - Taci t.) Ca un pumnal ce sfifie o piele, un avion alunec pe cer.

Opt fi un sfert ! Mai mult nid o secundä. Un träznet Deodat, toate ceasurile-au stat, cu limbile-nghefate ca-ntr-o gur incremenitä. Timpu-a murit. Cine cIrm cerul oceanul fi-oraful? Tad I www.dacoromanica.ro 28 EUGEN JEBELEANU

O ghiard-a scdpilrat fi-a sfisiat din crestet pind la talpa lui albastril muiatii-n apa milrilor, vtizduhul.

Urlind, incovoiat, impotrivindu-se, vtizduhul zdmisleste sicrie de cenusii, mari dricuri ce se surplk, Mari $i cenusd, leagd cerul pmintul cu stilpi de flactiri centis. Plou cenu$ pe orasu-n fläcäri. Nourii-nuferi au incremenit. O moarte nernaicunoscutä i-a prefäcut nu-n ploaie, ci-n jerbe de cenusä otrtivitä. Unde-s copiii ce-i priveau (Taci, taci !) Piatra - blestm I - se umfkl, putrezeste, clatinti puterea, nu mai poate, nu mai e in stare, nu, sä se pästreze frontierele-i de milioane de-ani... Un animal e-acum $i ea, cu pori, un animal ce-agonizeazä, topindu-se sub apäsarea mortii... Lungi, Aurae toate au plesnit, ca niste-artere, incearcti bîlbUnd prin beznd, incearc sugrumate prin bezna arztoare sä-si regäseasca albia pierdutd. Ostirile tulpinilor de bambus gem secerate, arse, se chinuiesc zadarnic s se ridice ca niste colosale coloane vertebrale ale pädurii - care nu mai e... Un singe negru-ntunecd vtizduhul... vaduhul, la fat vtnt, gata-i dea duhul, plingind, lesie varsd peste-ai lui, peste orasul lui, www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 99

cautei prin iadul de flticitri negre ochiul piechitu-i ochi de aur.

Vai, unde sint oamenii fi und,e, unde sint fi asezdrile-omenefti : de lemn seirac, de piatril, de beton P Cheamit väpaia, sei rdspunclii ea, chearmi pe cheama Crima cu pletele de flacriri cu miinile-i de ftreanguri, cu capu-i de satir ascuns in bezni Ele sä-ti dea räspunsul. Nimic nu odd... doar simt cum se topefte totul... Pîn vi platofele caselor de bani curg ca o lava neagra din care aurul se scurge-alunecind $i se strecoard in vipere lichide acolo de-unde a fost rdpit : in mitruntatele ascunse-ale ptirrantului...

,Orasul nu mai e... Tact, nu striga... Ti-s buzele de scrum, Orasu-i, tot, in bezn, ecourile-s toate de cenirsä...

Dar nu Priveste I Smulgind-o din caierul de intuneric si de vaiere, cu o sfortare care face sei cleingne de spaimä dintii beznei, o mie de brate omenefti arzind mnaitä ca o mie de toarte fruntea cu colosale timple de lumina, a soarelui, o suie, lin o suie, o mingtie, www.dacoromanica.ro 30 EUGEN JEBELEANU

o fterg de raddmealei de singe, f-o pun sit lumineze chipul orafului ucis dezvaluiascli fate crimei... VOCILE GINTEC DE POMENIRE PENTRU MORTII NESTIUTI Oh, pomeniti-i, pururi pomeniti-i pe mortii neftiuti din Hiroshima : pe girbovul pescar ce-$ impletisg un nou nilvod feicut din ochi de soare, prin care petalele-oceanului sclipeau ca nifte violete parfumate ; pe omul-cel ceizut ini fata casei clipa-n care surizind spre prunci le aretta un animal ciudat, o veche bicicletd cumpilratd, spunind : Cu ea, mai pot s-alerg un veac" ; pe mamele ucise lingti leap% ; pe cei ucifi n vreme ce munceau ; pe fate care peste-un sfert de ord fi-ar fi vilzut logodnicul plecat de patru ani pe front fi-ntors ränit; pe cei nefericiti ce se rugau in templele cu umbre de izvoare ; pe pruncii care nu s-au mai tutors din Koh ale cdror forturi mici, ce-acum se leagiind n vint orfane, cu mult mai triste-s decit moartea... Oh, pomeniti-i, pururi pomeniti-i pe mortii neftititi din Hiroshima... $1 nu uitati pe cei ce i-au ucis.

UN GLAS Liisati-md sti pling, cdci a murit Speranta... A fost asasinatd in plind zi, acum... Aduceti-mi din beznil cea mai cernitti haind si-werncti-mi pe fatti un veil imens, de him I A vrut sti-mbrace pruncii, $i iat-o : goad; mutd, ucisd-n fata noastrei sub reci Un ocean mi-aduccti ficrbind, greu, de cucutil, sii-1 beau, sii-mi stingd sila mihnitei mele guri I 0, mare I lmprumutd-mi sii-mbrac a tale zale §i-naintind cu ele sclipind spre ucigafi, www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 31 sd-i scuip cu milioane de valuri infernale, ingenunchi in hip Speranfei moarte, - i I

Vicere. Marea tace. Tac zdrile. Pustiu ucigafii-n taind, ca viermii grafi, se zbat, grtibifi s o ridice, s-o svirle in sicriu. Dar inima Sperantei din miini le-a fi zburat I

GLASUL UNEI FEMEI Dati-mi copilul orificum ar fi - de-ar fi sit fie cu chipul de fiend, oricum ar fi sd fie - copaul orificum ar fi, de nu se poate pentru-ntreaga viatti (pentru aceast pcdtoasti viait fi-atit de scurtii chiar de-ar fi de-un veac) mdcar pentru o zi, pentru o zi, (lata cit sti vie spre mine, cum venea, cu bratele intinse, ca de orb, cu degetele pale de petals. Dati-mi copaul chiar de-ar fi sti fie cu chipul ca de fiard : ii voi iefi in cale ii-mi va ma-We_ imi va suride... de-ar fi la chip ca fiara chiar, imi va suride voi deschide ufa de-ar fi fie chipul oricum... Dati-mi copaul, copilu-oricum, dar nu cenufa, dati-mi copilu-oricum, dar nu nisipul...

$tiu, s-ar putea s-i fie altd fafa, www.dacoromanica.ro 32 EUGEN JEBELEANU

dar cind va plinge, fi voi recunoaste fi ca scl nu mai One, voi stinge lun4 (in intuneric chipid nu se vede), i dacd va zimbi, vn zimbet cit de mic imi va preface lacrimile toate in cerul instelat... Dar nu-mi day cerul fdlit el, albastrul cer da-otel neindurat, nu, nu rni-1 dati... Dati-mi copilul... Färii de el, sint stelele nisip, PM de el, Sint delete cenust: o pleavel-wlätoare ce se scurge Oil de rost de mii de ani din sacul destrdmat al noptii.., Dati-mi copaul, dati-mi copilu-oricum dati-mi copilul, orice fel de chip ar fi sä Stau in dulap hdinutele fi-afteapt...

fi vor rumine mici...

CORUL COPIILOR UCI5I

Ce deasd ceatet vai, ce ceatif Nu mai cunoastem drumul ciltre

Sintem upori ceata e ca fumul Vat, unde-o fi, unde s-ascunde drumul P.

Ce deasii ceata, vai ce ceafii mare Unde-i ciirarea, doamng-nviltiltoare ? Sub talpti n-avem nici un drum... plutim... Vai, unde-i casa ? cum sä nimerim ? $i sintem goi 0 ne cuprinde teama Uncle e tata ? Unde este mama ? Nu ne vedem nici intre not deloc i jocul nu ne place, nu e joc. www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 33

Ce deasä cee fil, vai ce ceatä mare 0, azvirliti-ne, voi, o cdrare. Nu mai cunoastem drumul catre cas ceata este deasä, deasä,

VOCILE PASARILOR DIN HIROSHIMA Uncle, unde-s? - Cine ? Unde, unde-s? - Cine ? Cine Unde-s ? - Cine ? Cine P - Oamenii.- - Nu ftiu. Uite fulgi de cenufa... Au zburat toti... Unde ? Unde ? - Nu Au, Sä ne facem cuibul. - Uncle ? unde, unde, unde, uncle P...

CINE-A VAZUT ?

Cine-a väzut pe cei ce, prefdand dupä ce-a ucis, alliturea de victimä, ani lungi? Cine-a vitzut pe cei ce-au sugrumat copiii-n plimMndu-se furrand nepilsätori ochii atintinduli surizind in ochii mamelor orbiti de lacrimi

Cine-a vaut pe cei ce, prefäcind intr-o saharä de cenuet nu o cetate, nu doar case, nu strtizi doar, nu doar templelo de veacuri, ci prunci de-o zi - mai vinturd azi cu pafii tor cenufa sfintd, stirnind nori grei, rizind, cu genele impovarate nu de polenul totufilor, nici de rouä, ci de cenusä ?

3 - Vlata Romtneasel, nr. 8 www.dacoromanica.ro 34 EUGEN JEBELEANU

Cine-a vazut un mn, dar om un cm ce-ar mai putea sä umble fi nu s-ar prbusi ca un copac träsnit, stiind cti praful ce i se-asterne pe botul cizmelor, nu este prat, ci pulberea copiilor ucisi P Cine-a väzut fapturd care et* fie-n stare .sa mai treaea, fart' sit' simal di e gata sä inlemneasa, pe locul unde-aprinsi de toga sa - in jeturile roase tintuiti in scrum se prefäcur paraliticii... Cine-a vázut cine-a vlizut pe omul ce-i in stare s-arunce focul peste surdo-muti si-apoi s stea ascuns, privindu-i cum Ant sfifiati de fläcäri fi cum Ong fi vor cu lacrimile lor s sting focul ? Cine-a-ntilnit un orn care-a ucis fi care-n urmä face statisticile propriilor crime, chemindu-si victimile la radioscopii ca s le vadil palmierii macinati ai coastelor fi-apoi c-un gest s le arate drumul : - Plecati acas, sinteti morti.,.

GLASUL CELOR OPTZECI DE MILIOANE

Noi I-am viizut, noi a cunoastem, noi il vedem fi-1 auzim mereu, noi, cele vreo optzeci de milioane. Noi il cunoastem, il f tim prea bine fi-1 simtim clici stä in casa noasträ nepoftit, calcind prin ea-ncilltat fi pingrind-o, www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 35

scuipindu-ne amuletele strävechi, sfrmind surisul zeilor presdrind peste cerneala scrisorilor pe care le trimite in tara lui centqa celor ce ne-au zämislit.

Noi nu-1 scilpätn din ochi, cäci l cunoastem. E cel ce lasä n argintul plJjíi mari urme, gropi amare, Del ce-i obisnuit calce, sfärimind flir-ncetare... E cel ce cariazil mäselele pämintului si le plombeaa-apoi cu cranii, cu rotule omenesti, cu tibii, c-un ciment de cimitire. Noi, l vedem mereu. Noi U cunoastem. El e acela care ne-ntinde nervii ca prefacd, dupd plac, n hart e, bucure urechea»., el e acel ce face din nervii-ntitqi, cind vrea, sirme ghimpate, coarde cu spini pe care cintä moartea cu-arausul el de-obuze suierind. El e acel ce face din transee sicrie - fi giulgiuri foarte ieftine din voaluri moi de gaze-asfixiante... El e acela ce ne faureste mansete civilizate, mensete de fier stropite cu vreo patru stropi de levänticii...

El e acel care-a stirpit bizonii cu bärbi de magi asirieni si a facut din scurtele pumnale ale coarnelor cuiere. El e cel ce ucide poezia. El a stirpit pe indieni

3* www.dacoromanica.ro 36 EUGEN JEBELEANU

c-un uragan de foc luind trofee glorioase arcuri fi-un fluviu lung de singe fi de pene...

11 ftim, e-acelafi, el e : cu pieptul albelstrit de tatuaje, cu &Nature grea ce lasti pe plaid urrne de pafi cu ghiare. Noi il cunoaftem cunoaftem bine -

el inset nu pe noi 1

GLASUL CENU$II Nu ftiu a cui gat ; tofi s-au preschimbat in mine. Nu tit/ cine sint, sint Ina L1foarei grit grea ca un blestem, Sint piatrel fi sint viatei nealunsil.

Nu cif jucati cu mine, ucigafi, v-alunec printre degete, sint vie, zvirliti-mil in ocean ; e-n van : in cupa voastra slut, fi Ant

Fugiti 1 Ciici ant cenufa, pot intra ca umbra lunecindil re sub fi s in4 cern pe chipul vostru-n somn fi s vJ dau sdrutu-mi de cenufd.

CUVTNTUL TAPONEZULUI GXTRE ASASINI

Nu pot sii fiu prieten cu tine,-n veci nu pot 1 Mi-ar crefte, dac-af face-o, lungi ghiare, aspru bot, mi-ar crefte colti de tiara prildalnicti, mi-or crepe la cele patru labe, apuditoare clef te - fi m-af tiri cu ele-n paw* af pindi an dupei an, fi lund de lund, zi de zi... Urlind af sta acolo, sub mutul corn de lunei cu inima-mi ca iadul in care idea sunei fi-n core, despletite, scrifnesc tilcute furii ce propria lor carne fi-o dau mincare gurii... Pindind af sta, ferindu-mi fäptura-ntunecata de scare fi de lunei, de apa ei curate"- Cu ochii mei de fiar lungi ani a sta le pindei - in sfirfit 1 -and falnic mi te-ai ivi in ;ea, www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 37 lin m-afi tfrf spre tine, mi-af face blana surizind, la pieptu-ti cazind - te-ay sfifia I

CLASUL MUNCITORULUI Pentru Made-Claude Vaillant-Couturler Voi fnuilta cetatea din nou.,. Cuprindeti-vii nainile, fi iatä pumnii mei : ant arfi mai de demult. S-au înviltat cu focul, cu varul nestins, cu gurile de iad ale cuptoarelor. Reizboaiele-au trecut peste coloana-mi vertebrald de mii de ori, fi-n locul fiecarei vertebre sfeirimate, au crescut o sutd de Mete mai mult, o surd de sclipitoare penile de calcar. Urilsc razboiui, insei nu pi lupta. Spinarea mea e-un arc subpämintean ce-azvirle lumii planetele de tier pi de ciirbuni, clar creptetul ink netncovoiat, grumaz imi e furnalul biitut de vinturi libere, iar päru-mi piroind de nildupeala luceste-n noapte, uneori, ca stelele... Sint pi fierarul, incununat de-un papnic nimb de far in eare pilpiie garoafe, umbre, fhtturi, constelatii... Potcoavele pe care le feiuresc afteaptil ca nifte danturi de uriafi c-un zîmbet galopu-nvigiitor al aurorei. voi, brate arse Voi face din miinile-mpletite noduri de fier fi poduri o sä fac din strigeitele voastre de durere, pe care-o c le-ntind peste-oceane. lau zimbetul tiicut de pe obrazul ucifilor - fi-1 reinviu fi fac din el din nou surtsul vietii. www.dacoromanica.ro 38 EUGEN JEBELEANU

lau scrisnetul miniei ti fac din el ofel alit ce zbirniie rofi dinfate, ce sfärim critna, Iau amintirea fac din ea beton, *hi fi scuturi... Iau laorimile orbilor i fac din ele ochi de veghe-ai lumii-ntregi

Iau singele nevinovat, nu-1 las vilmintul 84 ni-1 soarbti, fac din el o oasfe de steaguri $i le filfii de-a pururi vii, pe lume.

Zau tot ce-i suferinfa, tot ce-i muncd, fi le prefac in bucurie intr-o naug zare, tnaripat Eu nu pot fi ucis. Sint pretutindeni. Cu tofi cei care suferä s luptä voi cetatea din nou. voi, brafe arse I

$i iota, primul zid se si inalfil 1

SE-NALTA OCEANUL... iatä oceanul se inalfti cu coasta lui lucind din milioane de tali ti amintiri, smulgind marama cenusei -$i se zguduie vazduhul albastre, plägile surgindu-si, ii rdspunde fratele Hiroshimei : Nagasaki cu golful lui atusii-n loc de briu, sora-i, roabti $i ea Yokohama, Shimonoseki iadul de furnale cu mii de coarne impungind dragoni de-aprins metal ce-si onduleazti solzi de pucioasä, de venin t fier... hohoteste marea cea mai mare din cite grit, inaltä pin-la cer, Marea Sudorii,-amara saratti, mereu crescind din riuri milioane ; din vadu-atitor chinuite frunfi www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 39 de minieri ce-si scuipd la Jawata pMmnii; de tairani, sand ingropati ca Moe zei ai loamei, pin-la briu, in tristele plantatii de orez, de sclavii faponezi din Okinawa, de palii oameni-cai ce trag la rikfe pe ocuparatii-n perne rdsturnati... $i oceanul, nechezind, se-nalfd cu furie, spre cer faua oceanul scinteie de zale, de zale si de trimbifi inspumate, de gurile-i turbate, infernale - iatd-acum pe asasini se-abate Se-abate oceanul pe-asasini strigind spre riurile de desculti, spre cei nevinovati, tdcuti qi multi : Luati-mi armele, izb4i in ei I lntreaga Aaa otravd, tot veninul, turbarea mea luafi-o din aclincuri, amarul meta, veninul meu perfid, negre-ale miniei I Pr iviti-mä f Arterele-mi deschid, curgd tot veninu-mi, sd-i inece oceanul inspumat : Sti piece uciga;ii zvirle-n hohot armele la mal I...

SURISUL PESTE MOARTE Domnivarei Chieto Wataaabe Si iatd-aud acuma glasul celor trecuti prin Mari cum se-mpletefte intr-un sMgur glas, un singur glas sunind cum sung fierul, cum sund stolurile de otel fierbinte fiecare glas e ca o sable incovoiatd care se-nvirtefte deasupra ucigayilor, sclipind - fi toate impreund se 'Malta peste centod ca un nimb al vietii... $i iatd-le (o, vulturi mari albaftri suit', suiti I) cum prind sd se roteascii, cum se rotesc crescind flird-ncetare, cum se rdsfring in ocean, sdpindu-i mari guri rotunde, veptic rotitoare, ce ciau porunci talazului sd creased, sil suie stilpi de trombe pin-la stele ca s milsoare indltimea crimei. www.dacoromanica.ro 40 ELIGEN JEBELEANU

$i iatä cum sbucnind deodatä ca din milioane de arcuri zbirniind - ca milioane de sageti, sarmanii se-aduna intr-un singur snop de tier ce se rotefte pe parnint de strata, cu ochi de raze lungi zeicnind spre rim*, indreptati mereu spre ucigafi.

$i vin descultii, ne-ncetat, sorbind cu-o nemaiintilnitä sete cerul ca pe un Pin din struguri de azur. Si cei mai multi nu de pe creste-apar, ci din adîncul väilor, din neguri, acolo unde munca nafte-n chinuri a zeitate-n veci nepieritoare : Speranta Luptä, Visul de ne-nfrint, Speranta ce se-naltä ne-ncetat, speranta care nu poate sä tie ucisa niciodata, speranta pentru toti cei strinqi n lanturi.

Sit cei mai multi se catara din val, din Wile unde-s carbunii beznei, pe care milioanele de oameni fi scot scrifnind, mereu amenintate de rinfetul ti scot gemind de veacuri, ca sä stoarcrY din de amburi lungi de diamante, lungi lacrimi de lumind-ncremenitä, o rota ce smulsä ne-ncetat care-mpodobefte sfnii crimei rticorefte Demonului chipul.

Si iota, un särac cu trupul gol de bronz 0-nalt ping la cer, cum e doar zeul uria$ din Kamakura, un om särac spintea obrazul, to spintec obrazul deschizinduli cincizeci de guri - singele nu curge... cincizeci de guri, pe care le indreapai ca pe cincizeci de pefteri infinite spre cele patru un strigat, un strigt ca un tunet bubuind, mult mai puternic cleat glasul bombei : Hei, frati ai mei www.dacoromanica.ro SURISUL HIROSHIMEI 41

Si ocean spre ocean il duce mend, ca pe-o corabie purtatd de-un fulger, din continent in continent, $i muntii legind ecouri de ecouri, fac sä se roteascd striglitul in jurul piimintului, $i pe piimint, trecind din tard-n tariff, sträbätänd vazduhuri, pe unde glasul omului e liber si se-nfriiteste cu al ciocirliei... ,si striiblitind prin fall unde vaduhul bilrgat e $i s-aude zorniiind ca lanturile pi unde chiar $i luna auritii e o ghiulea... - Hei, frati ai mei I Ca la un semn, uzinele intregului piimint, peidurile $i fluviile, secerdtorii aplecati pe spice, tdcutii Intelepti ce vor sci prelungeascd bötaia inimilor omenesti - si-ntorc deodatii fata spre fata Hiroshimei. Sfintd mild, $i tu Minie, solidaritate a celor multi fi tari, surisuri blinde, salut, o, miliarde de inimi filfiinde ce rdspundeti I - Hei, frati ai nottri I Sintem ling voi ! Se-naltd oceanul $i salutd $i fluturii cenusii-au tresdrit... Si-acum, te uitil : din propria ei plagd rdsdrind, tisnind Inaltd ca dintr-un vulcan, ca dintr-un trandafir de scrum fierbinte, se-naltd Hiroshima peste lume (oh, chipul ei care-a trecut prin moarte I). C-un ros obraz la fel ca fata lunii si cell.* ca de Aides insorit (priveste, Demone, si-nmdrmureste) se-naltd Hiroshima, lin suride (oh. zimbetu-i care-a trecut prin moarte L..), surfde Hiroshima, scut punindu-si deasupra leageinelor bratu-i ars, suride Hiroshima fi aratd www.dacoromanica.ro 42 EUGEN JEBELEANU

cu ochii-i negrá care um:psi - si-mparte arme, arme ale vietii, pe care ucigasii nu le odd, pe care nu le pot al.' vreodatä, semnale $i stindarde, lumini cu cästi Ina lte de vaduhuri, urinate de-amintirile desculte, de nevinovtille ucise, lumini ce-n bezne &lid, inainteaza, lumini ce-nainteazä surizind... Hiroshima - Bucureati August 1956 - August 1958

www.dacoromanica.ro MH-fill BENIUC RASPUNSUL VEACULUI

Veacul poarai nimbul nuclear, Viitoare glorii poartli-n frunte ; Nu e fes, nu-i ftuviu, nu-i munte, Nu-i &man al omului pe lume Ca sit nu i se supunll-anume Astui veac din leagtin legendar.

Zbor astral, tunel suboceanic, Multisecular in viattl-i omul, Sclav puternic, Inez' blind atomul, Iar cintarea fericirii - cor Pentru glasul cald al tuturor, litistirita pe grim vulcanic.

Tunul, bomba, tancul o sit stee Cu inscripiii, undeva, de-o parte ; kf, raboi, ver fi povegi din carte ; lnvalatii, barzii erei noastre Vor avea statui subt zari albastre lar eroii, locul in muzee.

Vai I dar veacul-prunc mai are zile Negre care-i dau tircoale, ghies, Ca sa ni-1 destrame ne-nteles, Vilvtitaie, pulbere fi spume I i va trebui sal le sugrume El in leaglin, zitele-reptile.

Oameni buni, vedei cum se strecoarii Wind la filtu-n scutec Kr/Ai ? Ei, nu vintul, mifcil virful ierbii ; Clopotei de aur au in coadil ; Ochelari pe ochi, sd nu se vada Cd privirea lor de foc omoard I www.dacoromanica.ro 44 yaw BENIUC

t! din ochii lor zbucnesc ciuperci Uriase, tie präpild Intr-o clipä nimicind o tard, Un popor, cultura unui secol, Aciudnd incendiul si inecul, Jar în locul vietii, Winn terci I N-asteptati sli-nceapd jocul mortii, Nu-i lsafi in leagän sä se-ncuibe, Sit se-ncolaceascd, sä se-mbuibe far in singe, iar in carne crudä - Puneti cuget, brate puneti, truti, Puneti mina voi pe cirma sortii Veacul e al celor ce muncesc, Ei pe frunte-i fäurirä nimbul, Pentru ei lucreazif harnic timpul, Iar acei ce vremii-s impotriod I0 Om dour propria Golly& Stirvuri ce din viatä putrezesc.

Dati-le la cap, dacä-1 Rupeti-le trindava spinare Nu ctre lumina, nu spre soare Gadinele sä se nalte vor, Ci sä te subluge beznei te cuprinda-n fried. Faceti veacul ager 0 curet, Färä paraziti pe trupu-i vajnic, Faceti-1 neiertiltor strasnic Pentru cei ce umbra sii-1 ucidd pentru gigantica anti& Ce trilieste din avut furat. Mindru veac, solard-ntruchipare Tu ce prinzi a-ntinde-n cosmos punti, Fii atent, stau cgmatarii crunti Gata $11 te surpe, sit* te darme Nu ma tem, reispunde, cit nu doarme Greul pumn al lumii proletare !"

Mamaia-BueureW, iulie 1.958

www.dacoromanica.ro VICTOR TeRBURE CATIIA,SA

C a un geamilt surd suna calyx Beznelor in tara farä soare. Dined.° de Prut cinta Catiufa, $1 dau merii-a doua oarä-n floare. Indragirm fetei nandre versul, Vestitor de dimineatä nouil Cizipul am fi vrut $im fi mersul Sprinten prin täpfanele cu Total. Ci-ntr-un august färti de pereche Revärsatil, ca fiertura-n vaträ, Tändäri s-a fäcut räbdarea veche nici platrä n-a films pe piatrei. A stirit din loo titina uii ui-n furtuni de branduri öbuze Ne-am trezit in cintecul Catiufii Fi-am plecat cu cintecul pe buze. $i atunc in neuitata yard, Pind-n Tatra piing de omilturi Tara asta sä ne fie ;aril, Cu Catitqa am plecat

lar de-o fi din nou sii-ntindä fumul Peste lume, urzitori de moarte, Pin-ia cap.& noi vom bate drumul vom merge chiar mai departe. 23 august 1958.

www.dacoromanica.ro AUREL LAMBRINO OSTASI SOVIETICI Iubite toyer* 0..

ceea ce-mi ceri dumneata sä-ti povestesc In scris, ai dreptate, e usor ; dar am oi eu dreptatea mea : nu-i chiar alit de troor. Dad am cunoscut in timpul räzboiului osta i ofiteri sovietici ce impresii mi-au läsat, cum imi aduc aminte de ei... Trei ani ol mai bine, aproape patru, am lost prizonier de räzboi In U.R.S.S., n-am stat numai odatä de vorbä cu tot felul de militari sovietici, oi ostaoi, oi ofiteri, - nu numai odati i-am väzut reactionind spontan, irnediat la un raspuns al meu sau al altcuiva din cei internati in lagär, pe citiva dintre ei ii indrägisem, aoa cum se-ntimpla totdeauna cu oamenii care-ti plac din capul locuiuL.. Pentru ca, dupä cuteva luni sau un an, sä aflu, de cele mai mulle ori intimplator, cä, de pildä, Vassili Andreievici a cäzut in cutare loc In luptä cu hitIeriotii, ori cä Feodor Nikolaievici, tanchistul, dupa ce a distrus, in ofensiva din 1943-1944 atitia din figrii" alungati inapoi spre Berlin, a azut 5i el eroic, a ars impreunä cu tancul lui. Sä povesteoti fapte, e adevärat, nu-i prea greu. Umbli in sertarele memoriei, iei de-acolo ce gäseoti. Dar faptele sint numai ceea ce lasä oamenii in urma lor, plecind. Faptele sint ca niote haine uitate pe mal. Spun oi ele ceva. Putin. Oamenii, sufletul celor pe care i-ai cunoscut, nu se pästreazä neconditionat ca oi lapide in sufletul tau. Amintirea oamenilor ii ramine, vie, adeväratä, numai celui ce-a inteles oamenii asa cum erau ei atunci and i-a cunoscut. Altminteri, ei sint ca o carte bunä si frumoasa cititä de-un cititor neexperimentat. Sau oi mai räu : de-un cititor viciat pina-n sträfunduri de anterioarele lui lecturi proaste. Un asemenea soi de cititori, sau nepregatiti, sau viciati, er am noi, ofiterii prizonieri romini in U.R.S.S., prin 1941, '42, sau oi mai tirziu. ri vedeam pe sovietici, stäteam la taifas cu cite unii din tre ei, ii ascultam, ne ascultau, oi nu-i pricepeam. Ei pe noi, da. 0 parte dintre ei îi cam dädeau seama ce-i cu noi, aoa cum ioi dä seama i doctorul ce anurne II doare pe bolnav. ...Cel dintii ostao sovietic pe care 1-am väzut in viata mea, era tot un prizonier. Ne aflam, In iulie 1941, pe malul Prutului, aproape de Iaoi, la Bogdäneoti. Toatä divizia. Nemtii i armata noasträ romineasca, pusä de Antonescu la dispozitia lui Hitler, atacaserä pe neaoteptate U.R.S.S. doar cu vreo zece zile inainte. Pe granitä, trupele sovietice de acoperire www.dacoromanica.ro OSTA$I SOVIETICI 47

- cordon subtire de unitäti care nu-i puteau sustine prea mult timp pe gräniceri in fata invaziei fasciste - luptau cu o indirjire nemaipomenitä, nu cedau färd lupte grele nici o palmä de pämint. S-auzea cä nemtii totusi au si ajuns, in nord, pinä la Smolensk. Citeam comunicatele din ziarele noastre si ne trecea un frig pe sire spinärii, - oricum ar li, e Rusia, e mare..." - dar tkeam chitic, nu scoteam o vorbä. Ba Ina ne mai si gäseam puteri sä vrem sli credem cele ce ne insira comandantul bated& . noastre. In zori de zi, regimentul de infanterie pe care-I sprijineam noi cu tunurile, fortase Prutul la Bogdänesti. Pierderi cu nemiluita, lupte corp la corp. Spre searä, incepuse a tese un pod umblätor de colo, colo, de la mal la mal, peste Prut : ordin sä inainteze pe teritoriul strain §i grosul , infanteriei, si niscai cavalerie, si bateria noasträ. Inch' nu amurgise. Isi mina Prutul apele domol de vale iar soarele, in spatele nostru, cäta rosu, rusinat, de dupä niste rächiti. Gemea lunca Prutului ici, pe malul din dreapta, de forfota cailor, cärutelor, tunurilor. Podul era de la nemti, imprumutat. Un oberleutnant, cu ochii la ceasul de la mink comanda liecare pornire si intoarcere a podului, pe care gos- podärea - sef - un feldwebel gras. Sute de treceri avea de fäcut podul, - am spus : ne adunasern buluc toatä divizia. Se-ntuneca, si noi, cu tunurile, tot ingropate pin-la butuc in nisipul din Iuncti. Hotärlse oberleut- nantul, asa voia el, cä bateria, mai tirziu. Il si repezise pe cápitan, pe comandantul bateriei. Ne spunea ,cdpitanul, oftind : Ce pot face ? I-am raportat si lui dom' colonel, dom' colonel a zis : Dacä-i podul lor..." La o noud -intoarcere din Basarabia a podului umblätor, coboard imbrincit in mijlocul nostru un prizonier, un Blau bálan, pietros, cu capul gol, cu miinile legate shins cu o curea la spate. Plin de singe ; obrajii zgiriati, rupti. Am aflat iute din gurä-n gurä : Il gäsiserä ai nostri, ränit, ascuns intr-un tufis in marginea satului de pe malul celälalt. Trägea de-a- colo cu arma, singur, apdra o räscruce de drumuri. Täbäriserä pe el vreo zece, n-a avut rAgaz sä arunce ultima grenadä care-i mai rämäsese. Era voinic. Ii ränise gray pe trei dintre atacanti, lucra cu baioneta-n pumn de parc-ar fi fost cutit nu baionetä, impungea. Nu se prinsese nid un prizonier sovietic toatä ziva, cu toartä impetuozitatea atacului. La Incäierarea din tulis asistase de departe un ofiter, dkluse ordin ofiterul, renind, sl fie prins viu rusul. L-au prins, l-au legat, l-au adus. S-au si imbulzit soldatii si mai ales ofiterii In jurul lui, sä-1 vadä. Era plin de praf si singe pe haine, pe fatä, ii tremura un picior hârtänit, cu tot cu cracul pantalonului, pinä la os, dar privirea nici cä si-o pleca, se uita dIrz la toti cei din fata lui. Avea n4te ochi albastri, albastri. - Tace ca mutu', dom' general, nu vrea sä scoatä o vorba... Venise si generalul, cornandantul diviziei. Se proptise cu miinile-n buzunäri in fata prizonierului si-1 examina gray ca pe-o tiara - Interpret aveti ?... Unde-i?... la spune-i, rrid Ceparule, ca-1 intreb eu, divizionarul... Prizonierul - nimic. Il sfida pe general, ii räspundea la privire cu aceeasi privire. Arnindoi acum, si sovieticul si divizionaru', cu miinile la spate. Nu stiu de ce-i venise generalului sä-si scoatä miinile din buzu- näri si sä le tinä la spate. www.dacoromanica.ro 48 AUREL LAMBRINO

Intreabä-I atunci, mä Ceparule, ce tace a5a, ce, o face pe nebu- nul? Ca pun sä-1 intinda ici pe nisip 5i sa-1 bats pin-o muri. Sovieticul atunci a zimbit. Nici nu isprävise bine talmaciul sä tra- ducä pe ruse5te ideia lui dom' general, 5i prizonierul a zimbit dispretuitor, fara sä-5i ia ochii din ochii generalului. Divizonarul s-a infuriat, row a vazut. I-a cirpit o palma. Era mic de stat, ridicul de mic ; flacaul, rusul, naltut. Se Maltase in virfuri generalul, se repezise ca sä ajungä scurt cu mina la obrazul celuilalt, voia - am väzut bine sä-1 palmuiascá inca odatä 5i cu cealalta mina. Nu 1-a mai pälmuit, a stat locului, in cumpanä. Vorbise rusul, des1u5it:

Ptiu 1 Fa5ist. Auzisem toti, limpede, vorba asta de parca ne-ar fi strigat-o sovieticul fiecäruia clintre noi la ureche, de5i el vorbise linitit, far:a sä se emo- tioneze 5i cu ochii ochii aceia ai lui, de-un albastru taios infipti in ochii tulburi de nebunä minie ai generalului. Ca un bold intr-un gindac, infi pti. Comandantul diviziei ramäsese cu mina-n vint. Pe cealalta era Win de singe, se umpluse de singe de pe obrazul prizonierului. Ca sä faca ceva, 5i-a scos cu stinga batista sä-5i 5teargä dreapta : Duceti-1, mä, dracului de-aici, cä...äää... A5tia-s fanatizati, dom'le, mä-ntelegi. $-a suduit scirnav divizionarul, 5i-a smuls ochii din ochii prizonierului, s-a uitat obosit incolo, spre oberletitnant, spre Prut. Noi, toti ceilalti, pusesem ochii in pärnint. Nu mai 5tiu ce s-o fi intimplat cu Maul acela pietros, bälan. L-au dus. $chiopäta groaznic. Al doilea osta5 sovietic pe care 1-am väzut In viata mea 5i nu-1 mai pot de-atunci uita, era un mort. Zacea pe-un virf pe deal, linga mitraliera pe care-o minuise pinä-n ultima clipa, maturind din zare-14 zare cimpul tin mild astfel pe loc mai mult de-o companie romineascä. Fusese arier- gardä undeva, spre Nistru. Parcá-1 väd. Un täran, probabil. pupa Infä- ti5are, dupa miini, pärea täran. Om la vreo teizeci de ani. Poate 5i mai putin, dar era barbos, neras de nu 5tiu cite zile. Se pansase singur la cap, stingaci. Probabil câ dupä ce se pansase, inca mai träsese o bucata buna de vreme, cele din urea, sleit de putere, murise... Purta moletiere negre, casca i se rostogolise-n iarbä la citiva pasi aläturi. Vedeti ce hirtii are-n buzunar - a dat ordin cäpitanul. L-au cinitat soldatii in buzunare. N-avea mai nimic : citeva ruble, o fotografie femeie tinärä cu copil in brate, parea a fi tot tarancä ; ne- vasta-sa, pesemne 5-un carnet. Un carnet mic, cu scoarte tari, ro5ii. A tradus unul din soldati care 5tia ruse5te : - Carnet de comsomolist, don'cápitan. L-am intrebat mai tirziu, intr-ascuns, pe soldatul acela, ce-nsearnnä comsomolist. tiarn eu vag ceva, nu 5tiu de unde, din citite, din auzite, dar nu eram sigur. Pe urmä, in Ucraina, am väzut o fatä. Stätea cu ochii deschi5i la o cotiturä de drum, in marginea drumului 5i ne sfredelea pe fiecare dintre noi cu privirea ei moartä. De obicei, mortii, zácind pe spate, parc-ar contempla cerul, la infinit. Fata asta, imbracatä soldäte5te, - doar c-avea fustä pina deasupra cizmelor - se uita la noi, la fiecare dintre noi, incrun- www.dacoromanica.ro OSTAI SOVIE flu 49 tat. Inaintam calari, cu tunurile, pe-o sosea unde abia se terminase lupta infanteriei, Ina n-apucaserä brancardierii s-adune toti mortii. i fata aceea, imbräcatä soldäteste, cu arma lingä ea... Era frumoasa, era uritä ? Nu stiu. Numai de ochii ei ficsi mi-aduc aminte, numai ochii ästia i-am väzut, m-am uitat din mers tintä-n ei, mut, si nu le-am väzut culoarea, nici azi nu stiu ce culoare aveau ochii ei, atita stiu : cä mä priveau cu urä... Intr-un sat din margina Odesei am piltruns, cu citiva din servantii sectiei mele de tunuri, tn curtea unei case täränesti unde, cred, era statul major al diviziei sovietice sau asa ceva. Nemtii 5i armata lui Antonescu ízbutiserä, pin& pe la sfirsitul lui august 1941, sä cotropeascä destul de mult din teritoriul tärii sovietice, erau la Bug, impresurasem Odcsa. MA pomenisem prizonier buna zi, la vreun sfert de orä dupä ce ma asigurase cäpitanul meu ca nu mai e mult si s-a terminat". Se näpustiserä niste cäläreti in bateria noasträ, o spircuiserä, o luaserä-n säbii. Eu, singur, cu cItiva servanti 5i tunurile, in drum spre o altä pozitie. Nici nu fusese rievoie sa ne Intrebe dacá ne predäm. Trei dintre soklatii rnei erau raniti. In satul acela din margina Odesei, unde-arn ajuns päziti din urmä cu armele, escortati, au iesit dintr-o clidire din fund douti fete. Nici nu-ti dädeai bine searna, la Inceput, cii si ele tot uniformä militará purtau. Peste bluza si fusta kaki - halat alb. Pansau lnläuntru niste räniti de-ai lor, sovietici. 1-au luat i pe-ai mei, le-au legat ränile cu aceeasi grijä, nici nu le venea a crede bietilor oameni. Foame nu-mi era, eram speriat, cu toate ca la interogator ofiterii sovietici care Incercaserä, cu ajutorul unui interpret sä mä descoase, nu mä amenintaserä deloc, numai cit 1mi aträsese unul atentia, necäjit : Ar fi bine sä te gIndesti, domnule sublocotenent, dacä zici cä urästi fascismul : cum urästi, cind chiar si acurn, prizonier, Incä tot le dai ajutor fascistilor cu täcerea dumitale îri fata noastrá ?" Nu-ntelesesem. Atunci, nu eram capabil, nu puteam sä fiu capabil a-ntelege ceva. Mii uitam la soldatii mei", pansati... Mi-aduceam aminte de trecerea Prutului.... De fata aceea, moartá.... M5 durea 5i nu 5tiarn ce ma doare, nu voiam sii mii doara. Dumneavoastra acum, vii duceti toff la Odesa, in lagár, o sa mIn- cati acolo One sovieticä 5-o sa asteptati sfirsitul rázboiului, mi-a spus interpretul, seara, chid rn-am urcat cu soldatii In cutia din spate a unui camion care avea sä ne lase in lagär in oras. Era un tinerel ; tirgovet, student, - imi spusese In treacät Incepuse studiile superioare cu un an in urea' la Cernäuti, pia in 1940 n-avusese posibilitate; sarac. Pentru dumneavoasträ acum s-a sfirsit räzboiul. Noi rámlnern aici, la Odesa, sa tinem piept pinä la unul. Poate c-o sä murim, n-o sä mai apucärn ziva victoriei... Domnule sublocotenent, dar dumneata, sigur, o s-o apuci. Dum- neata, dupä ce-o sä-i zdrobim noi pe hitleristi, o sä te intorci acasa la dumneata s5nätos, teafär. 0 sä fie altfel in Rominia, atunci... S5 te gîn- desti la asta. Poate eh' noi n-o sii ne mai vedem niciodata, razboiu-i razboi, lagäru-i lagar, dar sii te Nici patru ore nu trecuseri de cind fusesem luat prizonier. Era la sfirsitul lui august 1941. Imi spuneam in sinea mea, rusinat oricurn, dar

4 Vlata Rornineasci. nr. 8 www.dacoromanica.ro 50 AUREL LAMBRINO

incApätinindu-mä sa nu recunosc nici fatä de mine cä mi-era rusine: SA- racul Ce stie Si el .gia. Stia mutt mai bine ca mine, rnä instiintase cu o precizie matematicá : La sfirsitul räzboiului, in Rominia..."

...Zici dumneata, iubite tovaräse O., cä-i usor sä povestesc in scris ceea ce mi-al cerut sä povestesc, amintiri. Poate cà ai dreptate. Intr-un fel, da, ai...

www.dacoromanica.ro HARALÂMB ZINCA GNDURI, AMINTIRI...

Trecuse de miezul noptii. Ploua. Peronul gärii Sinaia era pustiu. Sedeam singur pe o banes $i, in asteptarea trenului ce avea sä mi dud.' spre Bucuresti, ascultam infrigurat rapliala ploii, zvonul indepArtat al muntilor. Dupa un timp, simtii curn somnul, ca Intr-o leginare linä, mil cuprindea putin cite putin. Apoi, totul prinse sä se stingl blind, pe nesimtite, a§a cum stelele se sting pe cer. Nu §tiu eft timp mä tinuse somnul. Deodatä, ca prin vis, am auzit un cintec. Am deschis ochii 0.-RM privit curios in ¡ur. In garä opfise un esalon militar. Dintr-acolo, venea spre mine, intr-o plutire nostalgicä, cintecul. Au- zeam distinct cuvintele : Catre front, fata thrärä Un ostas petrecea Noaptea-n fata pridvorului Rämas bun hi lua. /I primi o familie Glorioasä, de front. Peste tot sint tovaräsii, Frati buni, peste tot. Cinta un ostas sovietic in drum spre marea sa patrie. Ascultam fermecat melodia si totul mi se pgru nespus de cunoscut. Unde i cind am mai träit clipele astea pe care cintecul rni le amintea cu atita duiosie ? Noapte I Liniste I 0 melodie tristä, soldäteascl ! Respiratia mecanicI a locomotivei I Si, dintr-o clatä, rni-am adus aminte. Cu acelasi eintec, In aceea§i uni- formä, plecasem j eu spre front, cu unitatea mea sovieticl.

Armata Sovietici - armata rnuncitorilor i äranilor -a fost pentru mine o inaltä seoalä politicä. 1mi place sä-mi amintesc de zilele acelea de luptä, de tovarAqii mei de arme, sä cinstese memoria celor dzuti, si-mi amintesc de acele intimpläri care m-au maturizat si Invätat sä: privesc in ochii ornenirii ca-n ochii mamei.

4* www.dacoromanica.ro 52 H. Z1NCA

Pästrez din anii räzboiului etteva lucruri : o geantä de amp, un caiet de insemnäri, doul fotografii un exemplar din Za rodinu"*) - ziarul diviziei noastre. Si fiecare obiect igi are istoria sa. De piklä, geanta de chnp a ajuns in mtinile mele printr-o intimplare dureroasä. Intr-o zi de varä, dupä o bätiilie crincera, am intrat Intr-o pädurice rävitä de obuze. Ling un mesteadn feint, am dat paste trupul unui soldat. 0 schijä, ca o palmä de foc, ii zdrobise fata. Ziicea pe spate, cu bratele larg desfiicute, ca gi cum, Inainte de a muri, ar fi vrut s rating pentru totdeauna culoarca cerului. L-am Ingropat ling mesteadn. Si cruce i-a rämas rnestea- ciinul feint. Geanta de &imp apartinuse acestui soldat sovietic. In ea, am gäsit un carnet de dintece, scrisorile prietenei sale gi o scrisoare neterminatä cätre aceeagi prietenä. Scrisoarea am expediat-o. N-am acläugat nici un rind, nici o explicatie. $tiam cI fata va

In ofensiva din Bielorusia, un soldat ränit, pe nume Iuri Smirnov, a citzut In miinile hitleristilor. A fost tirit En bordeiul Statului Major gi supus unui interogatoriu. Comsomolistul Iuri Smirnov a refuzat sä räspundä. Hitle- rigtii 1-au astignit de scIndurile care ciptuseau bordeia Si dupä toate regulile rästignirilor, i-au bätut piroane-n palme gi-n picioare. Dar tinärul soldat sovietic continua sä träiasc i s tacä. Atunci, s-au apucat si-1 jupoaie. I-au Incrustat pe piept steaua-n cinci colturi. Iuri Smirnov a murit fär O. divulge secretul militar. Tovarägii lui de arme 1-au emit In bordeiul pärisit, rästignit, cu capul läsat In piept, privind parci steaua rogie Rncrustatä In came. In drum spre Lituania, soldatii au trecut prin fata comsomolistului räs- tignit. h aduceau ultimul boar omagiu. Iuri Smirnov era unioul fiu al unei vaduve. Tovaräsii säi de arme i-au adresat bätrinei o scrisoare. Mama lui Iuri Smirnov a räspuns. A räspuns, de fapt, Entregii unitäti, manifestindu-si dorinta de-a träi o zi pe front, printre tovaräsii lui furl, Unitatea a invitat-o. $1, intr-o zi de varä, o mamä sovieticä trecea printre trangee i stringea miinile bätätorite ale infanterigtilor. Timpul se scurgea 1initit, färä nici o ImpuscIturä. Pe neagteptate, un tinär de virsta lui Inri Smirnov s-a apropiat de bäteinä i, särutindu-i mina, i-a vorbit : N-am pe nimeni... sInt orfan... Priznegte, te rog, sä fiu copilul dumitale... Mama 1-a strIns cu bunatate la piept. Iar noi, care urmäream cu emotie scena, am avut sentimentul c1-1 stringe la piept pe Iuri Smirnov.

Am o fotografie, Vacua Intre douä bätälii. Dia fotografie zimbese vase ostavi sovietici un War, un ucrainean, un calmuc, un romEn i doi ruvi. Pe *) Pentru patrie

www.dacoromanica.ro GINDURI, AMINTIRI... 53

boneta fiecAruia se vede o stea rosie n cinci colturi. Este steaua internatio- nalismului proletar. Stea calluzitoare in toate btälii1e noastre.

In Lituania, dupä o luptä grea, ne-am retras la odihnä, intr-un catun. Trecind intr-o clupä amiazA pe lingä aruncgtoarele de mine", am auzit, spre marea mea surprindere, un soldat cintind romineste : De la mine la Ploiesti Nu e departe cind iubesti"

einta curäta arma. M-am apropiat de el ca de un mal drag pe care multä vreme 1-am visat. L-am intrebat cu vocea gituitä de emotie : - De uncle esti, frate ? - Din Galati I Da' mata ? a fispuns el, arätindu-se la fel de uluit ca mine. Ne-am ImbrItisat si am inceput s vorbim rot/allege repede-repede ca si cum am ti vvut sä arlitam unul celuilalt a nu ne-am uitat limb& Dupl o bucatä de vreme, ne-am asezat la umbra unui copao si I-am rugat sä cinte. stia gäläteanul 1sta o multime de cliatece. Si fiecare melodie cintatl acolo, departe de tarä, trezea n mintea noasträ imagine-a c.asei pArintesti, a ulitei pe care am hätut mingea de tirpA, ne ajuta sl vedem aevea Implinirea nädejdiloi noastre. Am t ontinuat sä ne intilnim chiar i dupa reintoarcerea unitätii in linia Intlia. Venea pe la mine in clipele de acalmie. Ne reträgeam intr-un colt si ne puneam pe cintat. Ceilalti se uitau la noi i glurneau : - S-au întîlnit doi romlni I Doi läutari I Dar intr-o zi, gäläteanul n-a mai venit. Muse si el, eroic, 1îng brandul pe care-1 slujise cu credintä. Cineva m-a condus la mormintul lui. Da, undeva in Lituania, existä la o margine de drum mormintul unui romin cäzut pentru marea cauzl a socialismului.

Dintr-o altä fotografie imi zimbeste strengäreste sergentul Zailev sau, dupä porecla pe care noi i-am dat-o, tovaräsul Lev Tolstoi. Zaitev avea a mare pasiune - filozofia tolstoianä. Cind il prindeai, discuta cu aprindere, apärind neconditionat, cugetArile marelui ginditor de la Iasnaia Poliana. intr-o searä m-a prins i pe mine. - Ascultä, rorninule, tu 1-ai citit pe Lev Tolstoi ? L-am citit I i-am räspuns eu. Atunci, sezi, te rog, aici ling mine, si spune-mi ce pärere ai despre principiul autoperfectionärii ? Sergentul Zaitev Cum as putea sä-1 uit ? Umbla cu Lev Tolstoi dupä &mu), se autoperfectiona, dar, dupä fiecare bätälie mai grea, pentru faptele sale de vitejie, i se decerna cite o distinctie. Avea pieptul p1M de medalii ordine. www.dacoromanica.ro H. ZINCA

Zaitev trAieste : am terminat Impreunä räzboiul. 5,i, nu stiu de ce, dar am credinta cI intr-o bunk zi, 11 voi intfini printre turistii sovietici care ne viziteaz5. tara. * * *

Intr-o revistä occidentalä, am vizut fotografia unui soldat din armata Wehrmacht-ului. Sub fotografie, se afla o explicatde : Soldatul Hans Stibel dupl un exercitiu atomic". Figura lui Hans, uniforma, ingimfarea sa prusacä, pinä $i numele au, imi erau cunosoute. $i figura lui Hans Stibel imi aminti de un alt Hans. In vara anului 1944, clupä Indelungi lupte de pozitii, frontul s-a stator- nicit pe niste dealuri destul de inalte. Noi pe un deal, nemtii pe celälalt. Zi- lele treceau linistite. Eu am primit misiunea sä trag un cablu telefonic de la batalionul nostru la Vecinul din stinga". Distanta era destul de mare. Am luat bobinele si-am pornit-o de unul singur. Soarele dogorea. Trebuia sä trag cablul pe drumul cel mai drept i mai scurt. La un moment dat, am ajuns In dreptul unui gant nu prea adîne. In put zAcea pe spate un hitlerist intr-o uniform& noul, pang de paradä. Pe piept, ling git, avea o cruce de fier. Prima cA doarme cu fata la soare, In pozitia de drepti. Clteva muste bizilau la cApädiul au. M-am uitat la neamt si Intr-o cloarä am spus : Grenadierul Hans dupi un mic exercitiu rA.zboinic". Apoi am tras cablul peste trupul fostului grenadier $i mi-am vilzut de drum. Dirt ziva aceasta si Oa in ceasul ofensivei, mi-a fost dat sä tree aproape zilnic pe ling& asa numitul grenadier Hans. Controlam cablul, legAturile telefonice, si, WI sä vreau, ajungeam la dînsul. $i, de fiecare dad, irmi luasem obiceiul sä-1 intreb : - Cine te-a pus, Hans ? Hans nu-mi räspundea. Soarele-1 ardea, il ficea negru, arbune. Numai uniforma li crucea de fier rämineau acelea5i, nou-noute. A§teptau parci un mostenitor. $i mostenitorul s-a ivit. Soldatul Hans Stibel din Germania Fede- ralä este prezent. Acestuia nu pot cleat sii-i spun : - Vezi-ti de treabä, Hans ! S-ar putea ca de data asta uniforma si crucea de fier sä-ti räminä flea' mooenitor.

* * *

In transee, de la o bätälie la alta, viata de partid se desfäsura normal. Urmärea.m eu respect activitatea O disciplina comunioilor din unitate. Ii vedeam cum se adunä In bordeiul secretarului de organizatie si-mi Vireo. räu el nu sint si eu printre ei. Acolo, in adunäri, luau In discutie fie cererile de pri- mire In rindurile partidului, fie sarcinile politice In cadrul viitoarelor misiuni militare. Uneori, adunärge erau) întrerupte de cite un scurt atac al inamicului. Dar reincepeau imediat dupä respingerea atacului. In asemenea imprejuräri, secretarul fäcea din nou apelul, trecind in dreptul unor nume : Clzut la datorie r Primirea candidatilor se fAcea intocmai ca-n zilele de pace. Candidatul isi povestea autobiografia, rispundea la intrebäri si, dacA organizatia il primea, era trecut mai departe, pentru confirmare In fata organelor superioare de partid. www.dacoromanica.ro tINDURI, AMINTIRI... 55

Unii soldati deveneau membri ai Partidului Comunist, far a doua zi cadeau eroic tin lupta cu inamicul. $i multe cereri gläsuiau astfel : Dad, apärindu-mi patria, voi muri, atunci vreau sä mor membru al P.C." * * *

0 scrisoare primitä in transee poate aduce soldatului fie mingiierea caldä. a iubitei, fie sfatul grijuliu al mamei, ori lacrimele nevestei sau desenul stingaci al copilului. Multä vreme rni-a fost dat sä nu primesc nici o scrisoare. Cruntl amärIciune. MI uitam cu jind la cei care primeau. Unii citeau scrisorile cu glas tare. Printre Astia mä bägam si eu si ascultam. Cum mai voiam A' primesc ii eu o scrisoare, sii-1 aud pe postasul batalionului strigindu-mi numele ! Asteptä- rile-mi erau zadarnice. N-avea cine sä-mi scrie. Pärintii se aflau In tarä si-un front de foc ne despärtea in vremea aceea. Dar intr-o zi, tot am primit o scrisoare. Nu la multä vreme dupa iesirea mea din vital, 1-am auzit pe postai strigindu-mi nurnele. Nu-mi venea sä. cred, prea aducea a minune. L-am läsat pe postai sä mi mai strige o dell Da, mie imi era adresad scrisoarea. !mi. scria Vera, sora care mil tngriiise la spl- talul din Kavnas. Citind scrisoarea, mi-am arnintit cá Vera m-a intrebat Ondva cine ant, dad am rude, dad primesc post/. I-am räspuns a n-am de la cine sii primesc postä $i ea a retinut acest amiinunt. Da, Vera, fata asta burg, care-si träia zilele ingrijind cu räbdare rinitii, mi-a trimis prima scrisoare pe front.

* 4 a Nu de mult am citit intr-un ziar a fostul gauleiter nazist Erich Koch a fost predat autoritäti/or poloneze. $tirea asta m-a bucurat. Koch a fost gauleiterul Prusiei Räsäritene, dar el a incercat sä stäpineasd si Polonia, si. Ucraina. Aproape cinci milioane de oameni au fost ucisi din ordinul lui. Numele lui Koch nu-mi este strlin. Am Mcut parte din unitätile militare sovietice care au pätruns in inima Prusiei si care au luat cu asalt Königs- bergul. Koch a ucis nu numai polonezi, evrei si ucraineni, ci si germani. Am fost martorul ocular al unni fapt istoric, al unui fapt care, färä indoialä, trebuie sä se afle cuprins in Dosarul Koch". In primiivara anului 1945, armatele sovietice au incercuit Königsbergul. Strategii germani socoteau capitala Prusiei drept o fortäreatá invincibilä. Intr- adevär, orasul cunostea o apärare moclernä. Forturi adinci, cu cite douä si trei etaje subterane, formau prima linie de apärare, dupä care veneau altele. Orasul insä nu fusese evacuat. Populatia germanä urmárea cu incordare de,sfäsurarea evenimentelor. Devenise limpede cI räzboiul era pe sfirsite. Totusi... Din bordeiul meu bine camuflat, säpat pe o inältime, nu departe de un cimitir teuton, vedeam bine panorama orasului. Cosurile uzinelor nu mai fu- megau. Din virful lor, cercetasii hitleristi observau misdrile noastre. Numai a n-aveau ce sä observe. Ziva pozitiile noastre nu cunosteau nici un fel de miss:tare. Asa gläsuia ordinul. In schimb, noaptea, prin bezni, unitätile sovietice pregiiteau asaltul ce avea sä urmeze. www.dacoromanica.ro 56 H. ZINCA

Cu citeva zile inainte de dezlIntuirea atacului, am fost martorul unei alte ofensive. Avioane sovietice au inceput sä zboare deasupra orasului $i sk arunce manifeste. Manifestele explicau cu rgbdare si-n cuvinte prietenesti situatia rkzboiului hitlerist. Manifestele cereau conduatorilor nazisti sä cruo populatia civilä, s'a' crute clIdirile si rnonumentele strgvechiului oras. Devenise limpede di apkrarea orasuki n-avea sorti de izbindä. In vremea asta, Berlinul isi trlia ultimele zile si se preggtea sä capituleze. Apoi, au intrat in actiune megafoanele. Zi si noapte, propagandistii sovietici au adresat apeluri ofiterilor si soldatilor germani. Se cerea acelasi lucra : crutarea populatiei civile. Ultimaturn-ul adresat lui Erich Koch de a preda crawl färg lupt g. a rg.- mas Egg räspuns. Gauleiterul n-avea ce sk crate. Ce a urmat se stie. Patru zile si patru nopti a durat asaltul orasului. Din prima zi, fortificatiile subterane au grit in aer. N-au rezistat artileriei rusesti. Gauleiterul Erich Koch a fugit. A aruncat in fliicäri orasul s'i-a fugit. Insá abia acum, dupg: atitia ani, i-a sunat ceasul judeatii. Am vIzut orasul In clipa capitulärii, dar mai binei 1-am v5zut cu o luná de zile mai tirziu. Räzboiul se terminase. Printre ruinele fostului Königsberg Infloriserk ca prin minune, castanii. Totusi, nu mirosea a primlvarä, ci a lemn ars, a hoit, a murdärie. Printre ruine, nemtii rimasi in viatä curittau drumurile ii-1 blestemau pe Erich Koch. Blestemul l-a ajuns thziu. Dar cum spune o vorbk Inteleapti, mai bine mai tirziu, cleat niciodatg.

www.dacoromanica.ro NECULAI TAUTU CARNET DE FRONT*) August 1944 -. mai 1945 AUGUST!

0 yard de explozii, de slavd tsi de cint, Cind mere ,si grenade se rumeneau mereu, Cind lacrima tsi risul se-amestecau in Dint, Trasind pe cer o dirä de proaspat curcubeu... Din vilvdtaia asta tipi # versul meu I

,CRUCIATUr

in cele patru zdri itsi proclama solia $i tdinuit ducea in sac de piele Icoane vechi, odajdii cu dantele 5.1 cruciulitzi" furate din Rusia !

GHERETA

...De mult e sentinela fugdritd, Caput de mort" a dispdrut sub var. Dar oamenii ghereta pdräsitd 0 ocolesc si-acum pe trotuar 1

IN GROAPA INDIVIDUALÄ

Numaieu cu peanintul. Un greer g inima. - Aud cunz se sparg pastdile afarti - Jar apet sau singe sou noapte ¡Havel' NM cuprinde pin-la pld, pin-la subfioard... .01 *) Din volumul Ctrid au *cat cocorii", In pregatire la Editura Tineretului www.dacoromanica.ro 58 NECULAI TAUTU

Team« - tdveilug peste nervi imi stdruie - Se clatind dricul pdmintului, se clatind, lar luna de explozie ca un hulub se ndruie Sd-mi sufle sicriul cu beteald si platind.

Aldturi e modul. Avea ceas de buzunar cu sonerie. $i-acum s-a pomit sd sune, sd-I scoale la sase, $i sund si sund in groapa pustie Ca-ntr-un pumn de argini fdrime de oase.

$i sand tsi sand mal tare ca obuzele Soneria-ntoarsd de mina inghefatd, Imi pdtrunde-n carne, Ind usucd buzele, Voi urmasi, voi, sd n-o auzifi niciodald 1

GODEANU

11 coboram din munfi, lovit... sub fruntea-i mat aspritd Ochii la fel priveau deschisi spre fara de departe $i tuturor foaia de cod, de geruri impietritd, Ni s-a pdrut un pergament din cronici fdrel moade 1

OSTASULUI DIN OCTOMBRIE

Ca cizma peticild a cu rubasea ruptd, Cu gaud in flaneaua care-0 stringea la git, In sac c-un pumn de grine, s-a aruncat In luptd Ducind in buzunare cartusele si-atit 1

Dar did bogdfie Idsat-a mostenire, Istoriei, niciodatd in urmd-i n-au Idsat Un senior sau rege cu-ntreaga lor ogre $i n-a läsat in urmd-i cindva un impdrat.

PARCUL

Pe-aici pina mat ieri se zbenguiau copii $i infloreau Thiele g muscate, lubilii si-au furat atilea amidi ; Pe banca unde-adapostim grenate f Pe-aici pind mai ieri se mal plimbau rapsozi $i culegeau din stelele albastre Sd le presare-n lungi $i inelate cozt; Pe-aleea unde-s lancurile noastrel www.dacoromanica.ro CARNET DE FRONT 59

Pe-aici pind mai ieri se adunau bdirini Privind spre lac cu fete intristate $i amintiri pitreau buchetele din muini ; Pe acolo unde-s tunuri camuflate l Vom reveni curind in parcul pirjolit Ce ne prim* astdzi cu sfiald, $i chiogul ars, rasadul pustiit. Le-orn ridica petald cu petaldl

www.dacoromanica.ro ACIREL MIHALE ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI - POVESTIREA UNUI EF DE AVANGARDÄ - P rimele clipe de pace au trecut fulgerätor, au ars pared., orbitoare, mis- tuindu-se Intr-o explozie neasteptatä de lumini. Simtämlntul supravietuirii, InfiorItor, neträit încä, mä zIplcise. Nici inima f nici gindurile n-au putut cuprinde dintr-odatä bucuria ce mg Incerca. Sc1pasem cu viatá dintr-un mIcel ingrozitor t trebuia sä treacä timp ca sä mä Incredintez de acest Mai lilt% bombardamentul acela rapraznic care bätuse ceasuri Intregi pozitiile nemtilor, s-a Intrerupt dintr-o .datä, de parcä fusese retezat. Apoi a venit vestea Incetärii focului, care a räscolit fronturile ca o furtunä. Soldatii au izbucnIt in urale, innebuniti, si au dezlärituit asupra cerului urgia Inspli- mintätoare a mitralierelor i tunurilor. Noaptea s-a aprins in toatä nemärginirea ei, sträbätuti de rachete i trasoare ca Intr-un joc cosmic de artificii. $i iat1 ca si izbucnirea asta s-a stins, au ticut pe rind si mitralierele i tunurile, i o nefireasci se aseza, usoarä ca un fulg, peste fronturi. Oamenii rämäseserä Ind in gropi i anturi, coplesiti de bucuria aceea Indoielnici In care se sfiau sä creadä, silbäticiti de viata atitor ani de front. Sfirsitul räz- boiului le párea Inca amägitor. Mi-am asezat pe marginea gropii si am ascultat timp indelungat linistea neobisnuitä a fronturilor. Erarn sleit de puteri, ajuns la cap1tul sfortärilor. Zile le si noptile de räzboi m1 imbittriniseri, cu ani ani, încä neträiti. Dupä atita zbucium i suferintä. dupl atita Infrigurare si chin, noaptea mä tulbura. - Cä nu se mai sfirseste odatä 1 am izbucnit eu, nervos. -0 si träim noaptea asta de douä ori, dom'le sublocotenent 1 am auzit soapta agentului men. Da, mi-am spus atunci Ar trebui sä ne mäsurAm viata nu dupä zilele i noptile care incep odatä eu räskritul soarelui... nici dupl anii care se Implinesc odatä cu trecerea anotimpurilor... ci dupä desfäsurarea cea mai ascunsä, dupä incandescenta i adincimea träirii ei 1"... Am incercat sä ies din noianul acesta al gindurilor rn-am ridicat in picioare pe marginea gropii. Am rärnas sä. astept, In hnistea acelei nopti, ivirea zorilor... Dar sentimentut risipirii mele adInci si definitive, care niä incercase dintru Inceput, nu mä päräsise. Cine nu a trilit din plin räzboiul n-are de unde sti curn zilele noptile de front tree uneori vijelios, pe-aläturea de tirnp. Ele îi dezväluid astfel o nouä laturä a timpului, durata lui umanä, trlirea lui cea mai adincl, proprie, mistuitoare. $i sufletul iti Amine brAzdat ca de o custurá, inima impoväratä, simturile tocite i nervii www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI 61

- Trebuie sa ai coarda tare, mi-am amintit eu de o vorba a agentului meu, intr-o noapte de groaza, pe dud eram incercuiti de nemti... Sa zbirnlie, dar sa nu plezneascä I Mi-am dat seama c5. vestea Incetärii focului má prinsese nepregait. Eram atit de istovit In& nu ma putearn bucura indeajuns de pace... $i asta, pentru el la virsta primei tinereti pe care o aveam, clnd Inca trebuie s'a' dibui drumurile vietii, trecusem prin cel mai ingrozitor räzboi. In loc sä bat mai departe bancile studentiei, hätusem pamintul intregului Ardeal de la Mures la Carei. Asaltasem pozitiile si cazematele nemtllor -OA aici, la nord de Praga, infruntind Impreuna cu. alte sute si mii de oameni nävälirile cotropitorilor si Infricosatoarele aparitii ale tancurilor cu cruce neagra pe blindaj. Trecusem prin vad, de mai multe ori Muresul insingerat si sub ploaia de obuze Tisa tulburatä, disperasem in hrubele Budapestei si degerasem In muntii Tatra, iar la eiSta 1008 din muntii Boemiei rezistasem incercuirii nemtilor trei zile si dotia nopti, cu numai nouasprezece oameni. Cunoscusem urgia cimpurilor de mine I s i a pripádului din fata retelelor de sirmä, pinza de foc a mitralierelor nemtesti si fulgerarea de moarte a baionetelor cu sclipiri de otel,.. - Dom 'le sublocotenent I rn-am auzit strigat $i am tresárit... M-am trezit dintr-o datä Inconjurat de ostaqii mei. Agentul mi-a intins un bidon de aluminiu cu capacul desflcut. M-am intors stinjenit si nici nu in-am trezit bine din gInduri, cii alte cincisprezece-doulzeci de bidoane au licArit alburiu In Intuneric li. s-au ciocnit de al meg. -0 mie de ani pace ! a urat cineva §i toti am dus bidoanele la gurl. Nu mi-a pläcut niciodatá sä beau, dar atunci am tras pe nerisuflate citeva Inghitituri de rom. Ostqii s-au risipit, apoi, 0-un vuet surd de glasuri pomi sä pluteasa peste fanturi. Soapta lor cre§tea treptat, ca un murmur al firii izbävite de mäcel. Cineva cinta, Incet §i chinuit, lungit ltngä o rnitralierl Indreptatä Ina spre netnti. Dinapoia noasträ, de dincolo de half, dinspre posturile de co- mandi, räzbiteau chiote prelungi §i. ascutite de veselie. - Omul... ala e omul 1 a murmurat agentul, care devenise de multá vreme umbra mea... E ca oi strung peste care trece viata... In fiecare orn tremura cite o struna, una singurii, care-i numai a lui I Agentul a mormait Inca, o vreme, despre aceastä strunä a omului care plezneste uneori Inainte de timp. Apoi, a rimas gInditor, ascultind ca si mine trezirea aceea neasteptatil a fronturilor. - La altii In* a mat morrnait el intr-un timp, struna asta e ca de argint, fara de moarte... L-am ascultat, asa cum ttrni plicuse intotdeauna sa-I ascult. M-arn gindit la vorbele lui ca de atitea alte ori, In liniste. Mi se pareau pline de miez, umbrite de duiosie si infiorate de nadejde. Intelegerea asta a vietii, atit de simplä, imi märea tulburarea. Struna de care vorbise agentul slabise si nu mai aveam putere s-o fac sä tremure iar. Am rams, ca de veghe, pe marginea gropii. Frearnatul ostasilor se pier- dea, Inabusit de linistea noptii si a fronturilor. Timpul isi domolise trecerea. Privelistea pozitiilor noastre, pline de forfota oamenilor, insufletite de soapta lor, amintea tot mai putin a räzboi. Simtamintul acela al supravietuirii, www.dacoromanica.ro 62 AUREL MIHALE

bucuria indoielnicA a primei bor ape de pace, uitarea i visul m incercau din nou. 0 putere nebälnuitä crestea treptat In inima mea. Cionca, am strigat eu dui:4 agent... adu dteva bidoane cu rom, sä mergem la nemti I Agentul a pomit-o In fug 'ä. peste santuri, iar eu rn-am intors spre pozitiile nennilor. In partea aceea, licuricii gloanteIor nu mai seinteiau ; se stin- seserä pentru totdeauna. Rachetele nu mai aprindeau smoala väzduhului si nici tunurile nu mai bubuiau. 0 liniste si mai adîneä, insplimintätoare, stä- pinea Intinsurile de clincolo de retelele de sirmä. Pozitiile nemtilor, ascunse Intunecate, cgzuserä. para. In impietrire. Departe numai, noaptea trealta fantomatic intr-o rumenire boltitä, ca a zorilor. i rumenirea aceea crestea pilpiia uneori, plutind aprinsä peste Intunecirni. - Arde, a mormäit agentul, revenit l'ingI mine.., au pus focul aFolo I deodatä, lumina aceea sIngerie de amurg Infläcärat a räzbätut, ca sting pinä la noi. Din Intuneric au apärut atunci, umbrite, liniile de luptä ale nemilIor, apropiate pustii, päräsite. - Au fugit a soptit agentul, minunindu-se. - Nu se poate, cl nu mai au de ce... rn-am impotrivit eu am apucat unul dintre bidoane ca sit tree peste Dincolo de zarea nopii, pojarul acela a rabufnit räscolit ca de-o furtunä $i a luminat pentru o clip& Intinsurile. Pozitiile nemtilor ne-au apärut din nou, singuratice, asemenea unor ruine. Pustiul incremenit de dincolo de retele m-a Intätitat pe neasteptate. anfiorarea primelor clipe de pace, care Incepuse sä-mi Inmoaie mie inima, m-a päräsit. Am fost iaräi cuprins de ura aceea nepo- tolitä, Inveninatä, pe care räzboiul mi-o stirnise impotriva nemtilor. Ura asta imi &Ouse puteri nebänuite, dar Imi otrivise ping i sIngele. Mä at/tam singur nu mä puteam stäpini el prea cram sleit de puteri sälbliticit de rAzboi. Tirziu, abia, mi-am dat seama ca mai mult decit orice iná Iota linistea aceea irealä, lipsitä de Incordare zbucium. Trebuia si-mi infring i simturile si desfäsurarea mocnitä a gindurilor, ea sa pot indura apäsarea ei. Era o liniste care te destama, In care te risipeai ea un abur ce se topea. N-am mai putut-o Indura si am pornit atunci cu pasi märunti usori inspre pozitiile nemtilor. Am skit peste o transee präbusitä, peste citeva gropi proaspete de obuz, am ocolit o tufä deasi de maces am intrat dintr-o data in tam nimánui. Domnule sublocotenent I m-a oprit Cionca, apucIndu-mi bratul... Lasä, n-avem de ce ne teme I I-am eu. Am privit totusi Impreunl, prevIzatori, rumenirea aceea a noptii de dincolo de fronturi. Intr-un timp, o nouä räbufnire, uriasä, a Inviorat-o iar, clätinind Intunecimile. Am deslusit astfel, 0. mai aproape, retelele de Sirmä... Am fäcut atunci semn agentului dupä ce ne-am tras pistoalele-mitralierá In fata pieptului, am pornit-o iar. Am trecut In Iinite o arAturä räscolitä de obuze ca de niste rirratori sälbatici o seminiturä raruntä $i ma. de secarä, pfnä la care nu putusem ajunge cu nici un chip in ajun. Am intrat apoi In zona tragerilor noastre de artilerie, furisindu-ne de la o groapl de obuz la alta.

www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZEOI 63

In fata retelelor de 4rm ä. ne-am omit. Linistea stäruia Inca, si mai adincl. Crescuse i rurnenirea nopii, aprinsä ca o gurä de iad, luminînci sin- geriu, aproape, imprejurimile. Am rämas pe loc, speriati de umbrirea atit de deasä a retelelor de siring si de pustiul liniilor nerntesti. Dincolo de retele, incepea un adevArat tärim al mortii, sinistru i rece, Infricosator. Noaptea pärea o näframä neagrä, insingeratä', linitea. inapietrea... 1.1n striglt chinuit a ajuns atunci ping la noi, indurerat : - Kamerad Kamerad 1..., Am tresärit, Infiorati de strigItul acela de moarte, räticitor, intr-o plutire stranie. Ecoul lui s-a pierdut apoi, ca un geamät stins. Linistea a cuprins din nou intinsurile. Mi-am auzit urechile vijiind i timplele pocnind de nlvala

- Rimineti aicea I a wptit Cionca. pornit cätre retele, in pas uwr, aplecat i cu pistolul intins. In curind a dispärut in päienjenisul lor si a apärut dupä un timp, deodatä, dincolo de ele, malt, inväluit in lumina aceea de singe. Mi-a fäcut semn i .m-am strecurat i eu pet urmele lui, pinä la el. La citiva pasi de noi, Incepeau liniile de luptä ale nemtilor. In dreptul citorva frinturi de sant, cu parapetul ridioat, am deslusit locurile cuiburilor de mitraliere. intre ele se inläntuiau, dese i negre, gropile de trägttori. $i, deodatä, numai la doulzeci de pasi de noi, ne-a apärut in fatii o teavä de mitraliera. Agentul apuoat bratul 0-am Ingenunchiat, ferindu-ne... Eu in-am lungit u§or cu räsillarea täiatä i degetul lipit de trägaciul Cionca a pornit sä alunece, pe lîn.gä sant, cu o grenadä in mint.. Aproape de niitraliert, a särit In picioare, cu mina in care avea grenada A coborit-o insä repede. Dui:A ctiva pasi s-a oprit pe malul santului... M-am apropiat i eu. Mitraliera era päräsitit, cu banda de cartuse prinsä la incbizätor. 0 easel pltratä i vinetie, rästurnatt o mascä de gaze, o plturil §i o manta nemteasa, rämäseserä Intinse aläturea. In sant zaceau citeva cutii de munitie i o ladä de lemn, desfacutä, in care sträluceau ca ni§te ma de otel negruilucios, grenadele Kisser". In spatel6 mitralierei, pe marginea unei gropi de obuz, erau zvirlite qapte-opt pistoale mitralierä, citeva carabine, niqte foi de cort facute sul i trei-patru gamele alburii de aluminiu... Am &grit santd i ne-am oprit pe marginea gropii de obuz. Cionca s-a aplecat si a ridicat de la picioarele noastre o gamelä cu lingura in ea. Pe fundul gamelei mai era un soi de fierturä care licärea albastru-intunecat. Acurna au plecat 1 a mormäit agentul. A läsat apoi sä-i each: gamela, iaräsi la picioare. Jos, gamela s-a. rostogolit in groapa de obuz, pima ce s-a oprit intre pistoalele-mitralierä, zingiinind sinistru. Linistea din jur mi s-a pärut i mai adinci si mai ligioriltoare. In clipa aceea am auzit din nou 0 mai stins, strigAtul acela tinguitor : - Kamerad 1... Kamerad 1... Ne-am intors catre adincul linitbor nemtesti, In partea de uncle venise geamätul. Intr-acolo, noaptea se zbätea la liniste, intr-un amestec de luminä singerie si de intuneric. - Trebuie sä fie vreun ränit 1 a soptit Cionca, miscat... Se luptá cu moartea I

www.dacoromanica.ro 64 AUREL MIHALE

Am pornit iar, atrasi de glasul ränitu1ui. Am trecut peste alte santuri gropi, präbusite i räsucite de exploziile bombelor L am intrat intr-o zonä In care pämintul era cu adevärat tocat i spulberat de artileria noasträ. Bombar- damentul dezläntuit inainte de incetarea focului fusese intr-adevär distruator. Pozitiile nemtilor arätau aid ca niste cimitire. Zeci i zeci de cadavre, strinse In rnundire cenusii, cu petlite argintii pe umeri la git, ilmäseser 4. intinse, sfirtecate i amestecate cu tärina, atirnInd pe marginea santurilor sau zgircite de chinurile mortii pe fundul larg gropilor. $i peste tot erau aruncate, din fugä, arme si mitraliere, cartuse g grenade, benzi desNurate, a:4U de otel intunecat, cutij cu munitie mästi de gaze... In räbufnirea de o clipä a.acelui foc indepärtat, toate acestea, precum i mortii sfirtecati i pämlntul pirjolit, ne-au apärut scäldate In singe... Cionca s-a speriat i m-a apucat de mîn s plecam. Dar tocmai atunci s-a Impiedicat de un trap ingropat pe jurnitate In tärinä si 1-a räsucit cu fata in sus. L-am oprit i ne-am apleçat asupra neamtului, aci iar räbufniserl fläcärile de dincolo de front... Neamtul murise cu pleoapele deschise, In apele sticloase si cenusii ale ochilor lui, lumina aceea singerie se stingea, rece, färä. sträluciri. Avea fruntea tinärä, senira i neteda, pärul blond ca mätasea, buzele subtiri i vinete, strinse, de pang ar fi vrut sä opreascI 'Ayala singelui ce räzbise pe la colturi. Ceamätul ränitului s-a auzit iar, tot asa stins i atit de aproape cä ne-am Infricopt. Cionca a pisit peste mort, a ocolit citeva §anturi si a coborlt, gräbit, intr-o groapl de obuz.., Acolo I-am gäsit, Ingenunchiat la cäpätiiul unui ränit, clruia-i desfIcea vestonul la piept... M-am a§ezat pe marginea gropii, cu sufletul rävii0t, Incercat din nou de oboseala aceea de dung, Incetarea focului... Cionca s-a luptat singur cu ränitul, Infl§urindu-i pieptul in spuma ca de lapte a unui bandaj scos din buzunar... Ah... Ah L. gemea neamtul, cu ochii Inch* §i. capul läsat pe un umfir... Ah, karnerad I... Bruder, lass mich nicht bei den Bolschewiken I Auzindu-I mormäind despre bol§evici, Cionca nu s-a mai putut stäptni $i 1-a pleznit usor cu palma peste gurä. Apoi I-a anjurat cu urä de dumnezeu si cer. Ränitul a deschis ochii, ca intr-o tresärire, clar n-a mai avut putere sä desluseascä i chipurile noastre... - Wasser, a ingAimat el... Wessel' I Agentul i-a ridicati capul pe genunchi, desfäcut bidonul cu rom de la sold i, cu bägare de seamg., i 1-a lipit de buze. Dupä ateva Inghitituri, ränitul s-a läsat moale ca o dirpä in bratele lui. Cionca I-a cuprins pe dupg. piept i 1-a tirit pinä sus, pe marginea gropii, linga mine. Aici a limas cu el in brate, incurcat, privindu-mä. Ränitul nu mai gemea, dar räsufla tot asa de neregulat i stins i parcä mai lipsit de putted. Pe fata lui, lumina noptii, rosieticä, se zbätea ca intr-o dogorlre de jar... Ai täi au fugit !" 1-am mustrat eu in Kind, cuprins Inca de ura si am intors capul In altii parte. Am incremenit apoi, cu privirile pierdute in pustiul pozitiilor nerntesti, luminate tot mai puternic de pojarul acela. Am tresärit insä, curind, act a apärut pe neasteptate o umbrä rätäci- toare de om. Se ridicase dintr-o laturä a noptii, chiax de-acolo dintre morti, 4i alerga in nestire, särind santurile i gropile, näpustindu-se singur inspre primele linii. Din and in clad sälta mina in care avea pistolul i striga cuvinte

www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI 65 färg de sir, nedeslusite, ca Intr-un hiriit metalic, ruginit. Uneori se oprea,. clgtinindu-se, i trägea cu pistolul in vint, impuscind linistea i intunecimea, pacea noptii aceleia Insingeratem $i iar o lua la goang peste santuri t cadavre, urlind, repezindu-se nguc cgtre retelele de sirmg... Chid a trecut prin fate noastrg, rn-am incredintat cg nu veclea nimic din cele ce-i dezvgluia lumina de iad a noptii i cg nutmai in mintea lui zclruncinatä se inläntuiatz niste vedenii streine noug,.. 0 cling, atit cit s-a oprit sä tragg iargsi cu pistolul spre tirade noastre, i-am intrezgrit i chipul. Era un ofiter german, subtire i zvelt, malt, eu tunica descheiatg, cu fata negricioasä s't trasg, uscatg, cu capul descoperit i Ord vilvoi, räscolit usor de adierea care trecea peste fronturi cu miros de pucioasii arsg, de singe i cadavre... and a pornit-o iargsi la fugg, urlind si mai rggu- sit, sälbatic, sgrind mai departe peste gropi i morti, Cionca a läsat rgnitul a ridicat linitit pistolul-mitralierg, gate sg tragg... I-am apueat teava pistolu.- lui, repede, si 1-am indreptat inspre pimint. Lasg-1... e nebun I Atunci am deslusit i ipetele disperate, isterice, ale neamtului - Die Bolscheiviken Hati-et die Boischewicken auf !... Vorwärts Jungen Juriii Juriii I Si ma a t recut in cealaltä laturg a noptii, acolo uncle lumina aceea singerie nu mai ajungea i incepea domnia intunericului. Intr-o singurg clipg a dispgrut in pustiul i intunecirnea cea mai adincä a pozitiilor nemtesti de dineolo de noi, la fel precum venise : ca o fantomg.... Cionea, supgrat el nu-I läsasem sg-1 culce la prunint, privea tncä pistolul ce-i tremura in ming... Tirziu a ridicat privirile de gheatg spre mine, mormgind : - In nebunia asta ar fi vrut el sg mmpingg lumea I A apucat apoi iargsi rgnitul si cu el in spate a pornit-o cu capul In piept ditre pozitiile noastre... L-am urmat In sill, tleut, scirbit. Parcl merge= dupg un mort pe a egrui amintire trebuia sg scuip... In urma noastrg lumina aceea singerie a pornit sg. scadi treptat, pilpiind indepgrtat, stingindu-se. Intunericul nävälea iar Ipeste liniile tncremenite moarte ale nemtilor, lacom, ca o umbrire färä de sfirsit a pämintului...

Am crezut cg noaptea aceea nu se mai sfirseste niciodatg.. Mä präkr- sisem iar pe-o margine de ent, rgvásit i mai adinc de ginduri. Erant destur de inrgit de front, cad apucasem sä gust din plin din fierea cea mai amarg a rgzboiului. Ii uram de moarte pe nemti, pentru eg ii cunoscusem in toatg salbIticia lor. Dar trebuie sä recunosc cg ping in noaptea aceea a sfirsitului lor, nu-mi dadusem inch' atit de bine seama ce-ar fi Insemnat o pace eistigatä. de ei... 0 nebunie I repetam in gind, speriat, cuvintele agentului. Ar fi impins lumea intr-o nebunie I"... Mi-a rgsgrit astfel in rninte, o caricaturg de rgzboi, mai veche, in care peste intinsurile arse 0, ruinate, pustii, ale Europei, rätäcea umbra lui Hitler, intuneeatä i plinä de singe, singuraticg, asemenea unui dull al mortiii... Asa räticea i acurn peste liniile nemtilor distruse pgräsite, ofiterul acela nebtm. plesnise coarda I imi spusese Cionca pe drum, la Intoarcere... $i astfel, a trebuit sä) descopg.'r un adevär care rni s-a pgrut uluitor. Nemtii nu mai avuseserä tgria sä reziste i prIbusirii lor. azuserg dintr-o datä

5 Reintnesscii, nr. 8 www.dacoromanica.ro 66 AUREL MIHALE

la plmint, desträmindu-se. Struna sufletului lor nu mai putuse vibra gi räsuna §i in nota cea mai gravä a sfirsitului. Plesnise... Am fost incercat atunci din nou de simtämintul acela tulburätor al supravietuirii. Trecerea fleck-6 chpe mä Incredinta tot mai malt cä scäpasem intr-adevAr din acel infricosätor mäcel care fusese räzboiul. Simteam cä sint indreptätit sä mä bucur $i, sä ard de fericire, dar nu avusesem deprinderea asta nici in trecut, inainte de räzboi, si de aceea Insäsi bucuria mä stinjenea. Si totusi, dupä un timp m-a cuprins si pe mine linistea inirnilor si pacea gindurilor din noaptea aceea... - Cionca, am strigat... adu rom sä beau I Am golit prosteste, cäci nu stiam si nici nu-mi placea sä beau, un bidon de rom. M-a cuprins apoi o moleseali care m-a doborit dintr-o datä si am atipit lingä sant, Infäsurat de agent intr-o foaie de cort. Somnul venise ca o binecuvintare a ceasului acela de pace, adinc si filed de grijä, alinätor. M-am desteptat in- mi. 0 lumina alburie, umbritä Inca, crestea peste santuri. Dincolo de pozitiile nemtilor, acolo unde se inältase peste 'noapte pojarul, zarea era intunecatä. de un nor de film si funingine plutitoare... A fost un depozit de petrol, pe care 1-au aruncat in aer", mi-am explicat eu... Luatä de vInt, funinginea aceea ajunsese pinä deasupra pozitiilor nemtesti, peste care cädea intr-o cernere neagrä si usoarä, aproape neväzutl. Pämintul si hoiturile nemtilor, santurile prIbugte, gropile de obuz, retelele de sirmä, deveneau astfel si mai negre, mai incremenite, mai pustii. Ai nostri iesiserä din gropi gi se strinseserä fn grupuri de cite sapte-opt pe ling mitraliere. Povesteau si Mean, cintau, asa cum fIcuserl poate tot restul noptii. Din spate, de, pe la posturile de comandä, räzbAtea un sunet de trompeta, lin, cuceritor. Era atit de limpede si. de tnalt, c-am avut senzatia amägitoare cä in zorii acelei prime zile de pace se nästea o lume nouä. Am rilmas pe marginea. santului, inconjurat de hnigte si cu cugetul im- pleat. Allturi, Cionca dormea ilia, zgircit sub manta si cu pistolul-mitralierä la cApätii. Il doborise gi. pe- el, in sfirsit, cazna atitor zile si nopti de rizboi. In toatä campania, poate cit era a treia sau a patra oarä cind 11 vedeam dor- mind. Veghease asupra mea cu o credintä care mi indatora mai malt decit era omeneste posibil, clipl de clipä, oriunde mä aflasem. In iuresul bätäliilor, In transee, sub bombardamente $i. foc de mitraliere, ziu.a si. noaptea, In timpul marsurilor lungi, istovitoare, Cionca fusese mereu aläturi de mine. Invátasem sä-i pretuiese sfatul in clipele cele mai grele si sA mA bizui pe glontul si grenada lui, cäci avea un ochi ager, o ming is cusitil §i. o inimä de frate. Stam si-1 priveam cum doarme ca un copil si-mi spuneam cä odatii, dup5. räzboi, va trebui sä. ne intilnim $i SI ne povestim in -fibril', poate la un pahar cu yin, despre toate cite au fost... Toväräsia luptei $i primejdia mortii II leag5 pe oameni mai mult decit orice, imi spuneam. Poate mai mult decit Insäsi dragostea r Atunci a strälucit §i. lumina dimineiii, diamantin, in razele primului rásArit de soare neinsingerat. Chipul lui Cionca a primit inseninat $i linistit aceastä nävalä de lumini albA. Dar numai fruntea lui, InaltA $i dreaptA, nasul aproape rotund, sprincenele bogate $i ochii obloniti cle pleoape au primit minglierea soarelui. Restul fetii era acoperit de-o barbA märuntä $i deasA, neagrA, imbicsitä ca pisla. La fel era $i barba mea, cäci obisnuisem sb.' ne radem impreunä, in clipele de rägaz. El, Cionca, avea un brici bun, gäsit intr-o ranitä nemteaseä, pe care numai II clAdearn pe curea, in fugA, $i. rnergea

www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE EAZBOI 67 ca o minune. Mi-am piplit barba indelung, Infiorinclu-ml de asprimea ei. Era timpul s ne radem iar. Am intins mina sä-1 destept, dar Cionca s-a räsucit tocmai atunci In somn i s-a ghemuit i mai mult sub manta. Mi-a fost mill de el si nu 1-am mai trezit... Am plecat apoi la postul de comandä al regimentului, unde mI chemase un agent, odatä cu ceilalti ofiteri. N-am avut vreme dealt sI ne stringem miinile i s ne imbrätisem, sä fumäin cite o tigare sä primim ordine noi. Trebuia sl pornirn chiar in ceasul acela dupI nemti. Comandamentul era informat cl unele unitäti razletite vor incerca sä opting, rezistentä i dupä capitulare. Nu trebuia sI le dIm rägazul &I se organizeze, sä. mineze drumurile, sä arunce podurile In aer, sä distrugI sau sI incendieze satele i orasele. Trebuia sä mergem tot pe urma lor, cit mai aproape, sä inträm intre ei, sI-i imprIstiem i sI-i dezarrnIm, asa incit teritoriul care ne revenea Pita la linia de demarcatie clintre zonele de ocupatie ale puterilor aliate - sä fie cit mai repede ocupat. Cum nu scäpasem din foc decit sapte ofiteri pe intreg regimentul, am cerut si piec eu In virful coloanei, fiind eel mai -rink dintre toti. - Trebuie sä-i calci pe cilciie 1, mi-a ordonat colonelul. Si (lack mai mirlie, pune mitralierele In ei 1 Repede, färá sä mai stai pe ginduri I Am salutat si am plecat. Peste o jumItate de ceas, am gIsit compania aliniatá pe soseaua care ducea pe urmele nemtilor. Mi-a dat raportul un sergent 'Ater' i mustIcios, aruia, de Incordare, Ii tremurau degetele lipite pe marginea cIstii de otel. Ultimul subofiter cäzuse cu trei zile In urml, iar ofiteri nu mai aveam de peste doul sIptImini and am v1zut mina aceea de oameni, inghesuit1 pe-o laturä a drurnului, i cind am auzit rIspunsul la salut, subtire i firav, ImprIstiat ca al unor recruti In prima zi de cazarm1, rn-am intristat. Durerea, neputinta, amIrIciunea m-au incercat deodatk chinuitoare. Impietrisem pe marginea santului, cu mina la case i privirile Incetosate, näpIdite de-o aburire care venea din iniml. In clipele acelea mi-au apilrut, aievea, nesfirsitele rinduri de luptltori care impliniserä cindva plutoanele companiei mele. Para trliam un vis al întîhiinii cu eel clzurti. Zed sute de chipuri de ceark inviluite in fumul pulberea transeelor, erau aliniate acolo pe sosea, cot la cot cu ceilalti, um- plind toatI marginea drumului. Privelistea asta zguduitoare a 'ninth mele mi-a Incercat din nou simtirea, cutremurindu-mg. Am rämas nemiscat, privind rota- timea umbrelor de pe sosea, 13114 dud m-am trezit fepetind in nestire o cifrá care m5. Ingrozea... Patru sute optzeci i trei I Patru sute optzeci i trei 1"... Acesta trebuia sä fie efectivul companiei mele, dacä nu mi-ar fi cazut niel un orn ! Am strins mina sergentului, butucánoasI asprI, gindindu-mI incá la cei clzuti. Sinteti toti ? 1-am intrebat, cu glasul selzut. - Tori, domle sublocotenent, mi-a riispuns el... dougzeci sapte I Am trecut in pas usor prin fata celor treisprezece rinduri de cite doi, stringind cu putere mina fiecIrui orn. In primul rind erau cei doisprezece trägätori cu mitralierele pustile-mitraliere pe 'unen i cu benzile de cartuse Incrucisate pe piept. In spatele lor, inceircittorii incremeniser1 cu cutiile de munitie in miinii pistoalele-mitralierI pe dupI git. Eram de opt-zece ori mai putini decit cereau efectivele de räzboi. Puterea de foc a companiei Ina era completk asa cum o p1strasem intotdeauna. Oricind puteam scoate in

5* www.dacoromanica.ro 63 AUREL MIHALE

prima linie douäsprezece mitraliere, gata de luptä. $i tot dou5sprezece aveam si in ceasul acela, chid trebuia s pornim dupä nemti. Celor trei sergenti pe care H aveam pe deasupra le incredintasem cite opt oameni i patru mitraliere, ceea ce in scriptele companiei ensemna c aveau cite un pluton. Dupg ce am trimis inaintea noasträ o patrull, am porhit i noi, Incet, ca ea sä aibä timp sä se depärteze. $i chiar atunci s-a ridicat in spatele nostru, biruitor, soarele. Dimineata aceea de mai, intinderile pämintului sfirtecat de obuze i anturi, väzduhul nemärginit, albastru, s-auf umplut de-o luminä vie, scinteieteare. Ostasii si-au inters fetele spre scare, Inveseliti, si-au inceput sä ingine un cintec care-mi pläcea cu deosebire

Frunzd verde, verde de stejar A plecat Gheorghtfcl-al nostru militar...

Aceastä izbucnke a lor, atît de nea§teptatä, m-a induiosat si mai znult. Incercärile atit de cumplite ale räzboiului mä legase puternic de oamenii mei. Curind am ajuns la pozitille nemtilor. In dreptul acela, patrula ne läsase semn sä ocolim soseaua, fiind minati. Välätuci mari din sine de fier i skmä ghimpatii erau inghesuiti intre santuri ca o turmä de mistreti. Intr-o parte a soselei, patrula deschisese drum prin retele, taind sirmele i aruncind parii, cu grenade, In aer. Dincolo de retele am gäsit patru tunuri anticar, pitite in adlposturi largi i joase i cu parapetul de plirnint crestat in dreptul tevilor care tinteau soseaua. Tunurilor, le lipseau inchizItoarele luate sau ingropate de nemti. $i aici pezitiile fuseseri päräsite In aceea$ grabä infriguratä, plinä de spaimä. Nemtii zvirliserä din fug zeci i sute de manta foi de cort, cästi de otel negricioase ca cenusa, pusti, cutii de cartuse si de benzi, mti de gaze, grenade $i mine antitanc. Erau multe cadavre ; unul intepenise cu nasul In pämint, proptit In coate, asa cum clizuse cind Incercase sä se ling dupl cei fugiti. Casca ti särise aläturi si i se vedea inceputal de chelie din crestetul capului ceafa groasä, rosiaticä, strinsä prea tare de gulerul vestonului. Am iesit firä zäbava laräsi la psea. Ping la marginea primului sat din spatele frontului n-am fIcut mai mult de un ceas. Citiva copii, stIrniti de patrula noasträ, ne gteptau pe marginea pntului, speriati, gata de fugä. S-au lipit insä repede de noi i ne-au dus sä ne arate tunurile nemtilor, ascunse pe sub salcimi. Toate aveau tevile decalibrate, inflorite sparte, retezate prin explozii de trotil. Am trecut apoi prin sat, nepetrecuti de nimeni, de pared era pustiu. /a fata primriei insä ne-au Intimpinat trei oameni, märunti gravi, greoi, Ineotosmäniti in ni$e haine ca de dimie. Ne-au väzut de departe si-au trecut santul impingindu-se unul pe altul, temätori, de parcl intrau In bltaia mitralierelor. S-au oprit toti trei in mijlocul drumului, privind mai mult in urmä, la poarta primäriei rämasä deschisä. Cel din mijloc, un bätrinel cu sapeä de piele, a scos o hirtie cit palma din buzunar $i a dat sä ne astepte cu ea in mini... and ne-am apropiat insä, bätrinul a läsat mina in care avea moale, pe lingä corp, $i a schimbat priviri nedumerite cu insotitorii säl. Am priceput repede cä prima Intilnire cu trupele noastre 11 dezarnägise. Bätrinul se asteptase, poate, la un puhoi de soldätime, nivälind pe tancuri camioane, cu zeci i sute de tunuri si mitraliere, asa Incit s duduie soseaua sä zbirniie geamurile caselor de piaträ... Noi insä nu veneam niel mäcar in formatia unei

www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI 69 grupe nemtesti, comandate de un unteroffizier buhäit, i pe care celui se obisnuiserä s-o vadä märshluind steins, aliniatä, zVicnind piciorul scurt apäsat In mersul pasului de &cr... Eram o mina' de oameni, jer- obositi, sätui peste rnäsurä de räzboi, cu gindurile acas i la pämInt, nebärbieriti i murdari, asa cum iesisem din gropile i transeele prirnelor Ceva deosebit, Insä, asa ca p strälucire ce ne bätea i privirile i fata tot aveam. and ne-am oprit Inaintea lor, cehii au tresArit i s-au descoperit. Fiti bineveniti I a monnäit bitrInul cu sapcä de piele. Vorbise temätor, cäci sirntise ca-i prinsesem primele ginduri pe care le avusese fall de noi. 1mi spuse apoi ca o scuza, cä este de numai dteva ceasuri primar, pus de sat, In locul celui vechi care fugise cu. nemtii. Unii dintre noi au mormäit un räspuns silit, altii au ridicat numai mina la easel, nepasatori. - Nemti, mai slut in sat ? i-am intrebat pe cehi. Nein, herr offizier m-a asigurat bätrInul cu mina In care avea hirtia lipitä de piept.,.. Nein a repetat, scuturindu-si capul... Ultima mainä a trecut spre ziul, la orele patru... Sint eu cinci ore inaintea noastri I am &cut eu socoteala, uitindu-mä la ceas... Si Ind tn masini r... Am asteptat apoi ea bätrinul punä sapca de piele i sä se mai 1initeascä. L-am Intrebat iar : - Armament, munitie, aveti ? - Nein I a tresärit blitrinul. Au adunat nemtii tot, ping i pustile de viniltoare I Horop I, am Inchelat eu discutia... Tot ce-oti mai grist arme, munitie nemteascä, sä le stringeti la primArie 1... Dumneata, am ridicat eu un deget cltre 'Eaten, esti rispunzator de linistea satului I... $i dacä am väzut eä le-a pläcut c-am fast ceva mai militäros, am adäugat, apäsat : Räspunzätor pentru orice I Bätrinul a salutat cu mina la cozorocul sepcii de piele, iar eu am fäcut semn ostasiIor sit plecäm. N-am apucat lnsä sä fac decit citiva pasi, ea' trbiul s-a i repezit dupä mine, cu hirtia intinsä. - Herr offizier... herr offizier I m-a oprit el. Päi, noi ce facem ? m-a Intrebat, arätindu-mi - Ce sä faceti ? am ridicat eu umerii... Sinteti liberi I Bucurati-VA 1 Bäteinul insä Ind tot arga peticul acela de hirtie, nemultumit i mor- mäind. J 1-am smuls din intnä mi-am aruncat repede privirile pe el. Era un discurs pregätit pentru IntImpinarea noasträ, In care erana numiti eroi" eliberatori". Am Intins hirtia bAtrinului, care r5mAsese cu ochii albastri- späläciti märiti de nedumerire, i 1-am linistit, biltindu-1 pe umär

Vezi c-o sä viol acum ai notrL.. pästreazA-1 pentru ei 1 Cei trei cehi au riimas Intepeniti In mijlocul soselei, sä. astepte coloanele de dupä noi. Noi ne-am unnat i.arä$ drumul, linitii, Insiruindu-ne tot pe marginea santului. Peste dteva case Insä am dat de steagul hitleritilor, row cu zvasticä, fluturind pe zklul unei porti. Unul dintre ostasii din patrulä, care ne asteptase, ne-a spus cA acolo fusese postul de comandä al artileriei nemlesti, el nemtii uitaserä steagul pe zid i ca nimeni din sat nu indrAznise sä-1 coboare. Pinä sA mä dumiresc eu, drapelul hitleristilor ajunsese deja In picioarele ostasilor. Botinele lor cläpäuge ti bilteau 0-1 cälcau in praful drumului, intr-un scrisnet InAbusit de piaträ i fier.

...dumnezeul vostru 1 rnormälia Cionca, infuriat. www.dacoromanica.ro 70 AUREL MIHALE

Steagul a rämas acolo, In mijlocul drumului, cu pinza sfisiatä. Am trecut santul i arn luat-o mai departe, pe sub zidurile de cetate ale curtilor, in pas Intins. Abia catre iesirea din sat au räsärit pe la porti i geamuri, ici i colo, capete de bätrini si de femei, de copii i fetiscane cu obrazul bean. $i privirile lor erau cuprinse de aceea$ nedumerire ca i a biitrinilor care ne intim- pinasera la primärie 'Curn, ästia i-au batut pe nemti ?r Dintr-o curte a zvicnit pe neasteptate un copil i s-a oprit speriat hi picioarele noastre. Cionca 1-a luat In brate, inveseht, mingiindu-i pärul dr- liontat si blond. Ne-am cäutat cu toti prin buzunare, dar n-am avut ce-i da, decit un pesmet de räzboi cîteva bucilti, de zahär, innegnte de cit fuseseri purtate. Am mers apoi ceasuri In sir färä sä-i ajungern pe nemti. Rar de tot, mai gäseam pe laturile soselei sau In santuri arme Mute de la inchizätor, mitraliere tunuri päräsite, mästi de gaze, cutii de munitie si de grenade, risipite. - Le-au aruncat, sA fie mai usori 1 repetau, din and in and, ostasii. Dupä prinz am intrat in al doilea sat, mic i prizärit, pe care 1-am gäsit tot asa de pustiu. Aici nu ne-a intimpinat nici mAcar primarul. Am intrat singuri in primärie, unde am gAsit citiva oameni inghesuiti In jurul telefo- nistului care vorbea la aparat. Chid tropäiturile noastre s-au indesit in usä, si-au intors cu totii capetele, speriati, i s-au tras pe ring ziduri, incremenind. M-am apropiat de telefonist si-am apucat repede receptorul. La celälalt aparat turuia cineva in limba celg, cu glasul scäzut i tremurat, despre nemti. L-am intrebat pe telefonist, In nemteste, cu cine vorbea. - Cu cei din satul vecin, mi-a räspuns el, ceva mai Au scipat ei de nernti... Ultirnii au plecat inainte de prinz... I-am cenit sä le comunice cl vom fi in curind si la ei. Apoi am trimis pe un tinerel, dintre cei lipii de ziduri, dupl primar. N-am apucat decit si bem niste api rece, cl s-a si intors cu prfinarul. Primarul ne-a salutat, sigur de sine, dar i cu o pretuire pe care nu ne-o ascundea. Era un bärbat in puterea virstei, bine legat, cu fata prelungfi i negricioasii, cu ochi sciipäritori, putin Incruntati. A cAutat sä-si indulceascä glasul, care räsuna gros i aspru, spunindu-ne cI nu e el de vinä cI a lost primar sub nemti, pentru cA satul 1-a pus cu - Noi 1-am pus, ca el nu punk' nemtii pe altul 1, au skit ceilalti, in apärarea lui. I-am linistit si am arätat primarului cl tot el va fi räspunzätor si de acum incolo de viata satului. Am plecat apoi, petrecuti de primar si de grupul täranilor gäsiti la primärie, pink' dincolo de sat...

Spre searA, trecusem si de al treilea sat si Inca nu-i ajunsesem pe nemti. Amurgea, end am botärit sA innoptIm in lästärisul unei perdele de salcimi care täia soseaua. Acolo, in cimp, eram mai in sigurantä cleat oriunde. In lästäris am 4:14 Ina si de patrula care mergea inaintea noasträ ; ne astepta. Se oprise pentru eA dincolo de perdeaua salcimilor se intrezáreau siluetele unor autocamioane insiruite pe Rugg Ce era sä. facem ? Noi arn rAmas in lästäris, gata de luptä, iar cei din patrulä s-au furisat pe sant cätre Cind au ajuns acolo, unul dintre ei ne-a fäcut semn cu pistolul- mitralierä si mie apropiem... Douäsprezece-cincisprezece autocamioane nem- www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI 7 1 testi erau parasite In drum, cu motoarele distruse de grenade si cauciucu- rile arse. - Au terminat benzina I s-a bucurat Cionca. Ne-am oprit cu tatii pe gant, Rugg masini, sa innoptam. Am mincat cite ceva din putinul pe care-I aveam in sacii de merinde i ne-am intins pe niste haw nemtesti gasite in camioane, s dormim. Numai citiva dintre noi au rämas de veghe. Intr-o parte i alta, ea niste cocori. Eu n-am putut nici rnäcar ochii sa.-1 inchid, de oboseal i de-atitea ginduri. Nu-i intelegeam de Toe pe nemti... Uncle dracu mai fug ? -in intrebam. Intreaga Germanie este la pämint. Berlinul a capitulat de patru zile. Armatele abate s-au intilnit deja, invingätoare, pe Elba. Ce urmaresc ? Sä se regrupeze pe undeva, pe- aicea, prin munti ?"... Poate cä da I 1mi räspundeam. Retragerea lor este destul de organizata"... In tot cursul zilei nu pusesem mina pe nici un prizonier. Si nici peste alte arme cleat acelea gäsite In apropierea frontului n-am mai dat,.. Desigur, se regrupeazä undeva I" - mi-am spus. Si. iar m-a cuprins furia aceea nebunä impotriva lor... Cam peste un ceas rn-am ridicat i am chemat santinelele, ca sä-i destepte i pa ceilalti. - Trebuie sä ne tinem de nemti I am spus ostasilor. Acuma, dac-au päräsit mainile, Inseamnä cä merg i ei pe jos. Poate îi ajungem... s-a i Intimplat. Am mers toatä noaptea, intins, cu halte rare mici, gonind aproape. Am trecut prin alte doua sate, tileute i pustii, strivite de intuneric, in care am liana numai citeva grupuri de cetateni speriati, care Wean de caraulä. Spre ziul, patrula dinaintea masträ ne-a oprit in cimp, la citeva sute de metri de o vfloea In pare intra goseaua. - Lam ajuns, mi-a raportat seful patrulei, un sergent... Sint in vilcea Am poposit chiar acolo, ingiruiti pe sant. In zarea strävezie a noptii se vedea cum din vilcea se ridica o coloana alburie de fum. Am urcat coama santului cu sergentul dupa mine. - Au innoptat aicea, m-a lämurit el. - Sint multi ? - Cam multi, a räspuns fn soaptä... Multi, a repetat el cu gravitate... si-s cu cai i cärute, cu calabalicuri... trebuie sä fie vreun tren regimentar... Am plecat numai cu el i cu agentul, furisindu-ne pe sant. La marginea vilcelutei ne-am oprit aláturi, întini pe burg. Am väzut tot, ca-n palmä. In vilcea poposise o coloanii de treizeci-patruzeci de carute, cu caii la oiste, in- hämati i gata de drum. De jur imprejurul carutelor, erau Inghesuite zeci sute de trupuri, ghemuite la pämint ca niste mogildete negre., Toatä viata in- grämädirii aceleia de oameni, cai si carute, mocnea ascunsá de intunericul mai adine al vilcelei. In mijloc numai, Iîngä focul care fumega subtire, vegheau cîteva sentinele. Vreme ca de-un ceas am tot stat la pinda, sä le prindem miscärile. MI gindeam ea eram prea putini ca sä putem incepe lupta cu ei. Jos, erau citeva sute de oameni, cu armament si munitie din belsug i, desigur, porniti impotriva noasträ. Dar nici pe-ai nostri nu-i puteam astepta, cá erau prea departe, in urma, la distantä de o zi... Trebuie sä-i lunn prin surprindere r am hotarit eu. Si am si trimis agentul de-a adus tosi oamenii pe care-i aveam, la marginea vilcelei, pe sant. Am explicat sergentilor, pe indelete, ce trebuia sa facii fiecare grupa i numai peste o jumatate de ceas, toate cele douasprezece rnitraliere se gäseau In pozitie de tragere de jur-imprejur. www.dacoromanica.ro 72 AUREL MIHALE

Am asteptat apoi ping spre ziul. Era vremea de dinaintea zorilor, and Intunericul abia incepuse a se destrame, and zarea era doar mingiiatä de-o undä de lumina' i linistea netulburatä tneä... Atunci am ridicat pistolul si am dat semnalul focului... A räsunat mai tilt% singuratica, rafala celor sapte-opt gloante trase de mine... si deodatä, au elbufnit intäritate, de jur-imprejur, rnitralierele... Pinza foculili era purtat á. lush' nurnai pe deasupra nemtilor, ame- nintätoare. Nemtif au skit buimáciti din scum i s-au repezit la cal si carute, la arme, intr-o invälmäsealg färä ieire, oarbä... Dac-au inceput i ei s traga, a trebuit sá inclinäm putin tevile mitralierelor si al doilea rind de rafale 1-am tras in plin... Jos, s-a iscat o Imbulzealä i mai Infriguratä, strábätutä de stri- gIte Infricosate i de nechezat de cai, de pocnete de puc i de rä'päit stin- gher de initralierl... In curind, insä, prirnele grupuri de nemti au ridicat miinile , rotindu-se pe loc, ne1ini$ii, &lei nu stiau care e fata frontului nostril. Dupä un timp, au mai ridicat miinile altii, pinä and de dincolo, din vilcea, nu s-a mai auzit nici un foc de armä. Atunei a iesit la creastä sergentul acela bätrin i mustacios le-a fäcut semn sä. iasä. Nemtii s-au insiruit in de- zordine pe sosea i, tot asa, cu miinile ridicate, au pornit inspre noi. Mara lie- rele noastre mai &tau din cind In cind pe deasupra lor, La creased, nemtii au trecut printre cele douä mitraliere instalate pe malurile santurilor, intr-un singur fr. Päseau Inca trufasi i dispretuitori, cu privirile salbaticite i reci, Intuvecate. Doi dintre osta.sii mei ii controlau pe rind, de arme i munitie. Unul dintre nemti, un Unteroffizier uscat si slab, tnalt, care nu vroaia sä se lase in nici un chip controlat, a prima färti veste un pumn care 1-a. räsucit pe Doc si 1-a scos repede din sir. Apoi s-a coflecit dintr-o data, cáci a simtit in co,astä teava pistolului-mitralieri si a scos singur dintr-un buzunar un pistolete cit palma numai. Dupg control, nemtii läsau mlinile in ¡as si se Incolonau departe, pe sosea, In bätaia altor mitraliere. Doug ceasuri Intregi ne-a luat operatia asta. In coloanä s-au adunat cloua sute saizeci i age de nemti. Alti treizeci i cinci i-am oprit in vilcea, de-au incarcat cärutele cu armamentul si munitia zvIrlitä. Noi ,am oprit o singura arum cu caii cei mai buni, pe care am umplut-o cu cutii de cartuse de grenade, cu citeva mitraliere de rezerv i provizii, ca avem de toate din belsug. Ne-am ales apoi fieeare cite un cal, din cei 1egai dupä cärute, asa cä ne-am pomenit deodatä &girt gata de mars. Ba, ineä, Cionca a scormonit toate cärutele i pink' la urma tot a gäsit o sa pentru calul rneu. Dupä ce am IncAlecat, coloana cárutelor a trecut pe dinaintea mea, la trap, eätre pozitiile läsate In urml. Doi ostasi eälki mergeau pe deläturi, tinind pistoalele-mitra- lierä pregätite, gata sä traga la nevoie. Nemtii au fost mai intelegkori si mai disciplinati de cum mä asteptasem. 1-am Ineadrat cu alti patru ostasi, de asemenea eäläri, si le-am dat drumul. Au pornit strinsi pachet, in acelasi pas militäresc, dar cu fetele Intunecate i privirile pämintii... Au pierdut orice sperantä I socoteam eu, privindu-i... Niste roboti L.. Sau poate cä s-au sáturat i ei, Intr-adevär, de rkboi ! ?" - Prostilor le-a strigat Cionca, urmkindu-i cum treceau prin fata noasträ,.. Cine 'v-a pus sä fugiti ? Acum faceti drumul inapoi, pe jos I Coloana a dispkut in curind färä urmii, in zarea perdeluitä de praf a drumului. Ne-am insiruit atunci cäläri pe sosea i am pornit-o la trap, cu patrula trimisä inainte la cincilase sute de metri i cu eäruta cu munitie armament dupä noi. Selpasern de acum si de oboseala marsului si de grija eä www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI 7 3 nu vom putea pune mina pe nernti. La nevoie am fi putut face si cite zece kilometri pe ceas ; dar nici nu ne puteam rupe prea mult de ai nostri, ca nu stiam ce-o s gäsim in fata. I In primul sat in care am intrat calAri, am aflat cl ultima coloanä de nemti trecuse numai cu citeva ore tnaintea noasträ. Am impintenat cali i am pornit-o pe urmele lor In galop. La opt-zece kilometri de sat i-am ajuns. I-am luat färä de veste in focul pustilor-mitraliere 0. al pistoalelor cu care trägeam din fuga cailor. Nemtii si-au Inchipuit, poate, cä nu era cleat inceputul unei sarje de-a cavaleriei noastre, cäreia ti prinsesera; frica in pusta ungarä, uncle diviziile noastre de cavalerie se aláturasera coloanei de tancuri a generalului Pliev. Intr-o singurl clipä, au umplut i soseaua i cimpurile de larmä, alergind. Dar tot asa de repede 1-am adunat iaräsi pe sosea, uncle päräsiserä armele, i-am trimis tot Inapoi, cu numai doi soldati. Numärul tor trecuse doar eu ceva peste o sutä ; erau resturile unui regiment vienez care fusese zdrobit de trupele sovietice ceva mai la nord care acum Incerca drumurile spre Austria. Fusesem nevoit sä trimit i cu ei alti ostasi pentru escortä i asta má nelinistea... Piná acum, am Inceput sä fac socoteala, am trimis cu prizonierii opt oameni, cu patru adia, o treizne din forta companiei mele ! Dacl lucrurile vor merge mai departe tot asa, zi-doult nu vom mai amine din companie cleat eu i Cionca 1" Ma s-a flcut el tncepusem s m i tem de prizonieri. NAdájduiam lnsä, cl prea multi nici nu puteau sä fie, cti doar nu apucaserl toti pe drumul acela. Dar, m-am tnselat. Dupä prinz am dat peste alti o sutä saptezeci i clod, care ne as-teptau resemnati la o margine de sat, flämtnzi si obositi de drum, siltui de viatl ca si de räzboi. Erau resturile diviziei bavareze care luptase In ultima noapte de rizboi chiar In f ata noastrit. Comandamentele i ofiterii superiori fugisertt chiar de atunci cu mainile, spre München. 0 delegatie de-a lor ne-a tntimpinat de departe cu un steag alb In fatä de asemenea cu batiste albe legate pe bratul sting, deasupra zvasticilor cusute cu fir de argint pe postavul vinetiu. Seful delegatiei, un feldwebel negricios, ränit la o mink a vorbit linitit i supus, precum c4 tnteleg c-au pierdut räzboiul i ca trebuie sä se predea, dar cl sIntem datori sa le garantäm viata. Mi-a cerut sI retin in mod deosebit cl s-au dezarrnat singuri, inainte de venirea noasträ. Apoi mi-a aratat grknezile de arme i mitraliere Mute sau distruse, Instruite pe lingä - De ce-ati clistrus armamentul ? rn-am infuriat eu i smucind friul am intrat cu calul în ei, izbindu-i i tävälindu-i pe jos. Mitralierele in bätaie ! am ordonat soldatilor mei si Intr-o cupI, toti cei aproape doul sute de nemti tremurau in fata celor opt mitraliere intinse de pe cal, Inspre ei. Nici nu urmaream mai mult cleat sg-i Infricosez. Si fäceam asta cu un anume end. Ba, Ina, am ordonat rnitraliorilor sa tragl citeva rafale pe deasupra, scurte j dese, rupte, suierätoare. Am ridicat mina sI opresc focul si-am strigat nemtilor, furios : Aveti douä minute pentru incolonare pe sosea... Executarea. Nu In douk ci In cinci minute, dar tot s-au Incolonat, regulamentar, ca pe un cImp de instructie... Asa, Imi spuneam In gind, c-asa ati fost Invätati !" Am trecut apoi de-a lungul coloanei, cliare, sträcluindu-mä sä par et rnai fioros. Am mutat toti ofiterii In fata, In primele rinduri, si-am ordonat Intregii coluane sä arunce munitia i armele ce le-ar mai avea ascunse, In sosea. Am www.dacoromanica.ro 74 AUREL MIHALE flout semn agentului care a deseMecat $i a adunat de pe jos cinci-sase revol- vere i apte-opt inegregtoare de rezervg. Feldwebelul care ne iegise in intimpinare i-a pus in ming doug grenade Kisser" de otel negru, strälucitor... atita tot 1 A trebuit apoi sä indeplineso ceea ce-mi pusesem in gind gi am ordónat sä iasä din coloang ofiterul cel mai mare in grad... A iegit un cgpitan scund blond, cu ochi mart i rotunzi, inexpresivi, de culoarea semintei de cinepä. Am descälecat i i-am flout semn sä se apropie. Am trecut gantul impreunä, mai aga, mai intr-o laturg a coloanei. Acolo am inceput sä m joc, In fata lui, ginditor si nepäsator cu revolverul pe care-I scosesem din tocul de la gold. Din and in cind, mä opream si-1 priveam pe sub sprincene, cu aceiagi ochi intunecati gi reel- and am crezut cä i-am märit incordarea indeajuns, rn-am oprit din jocul acela si 1-am intrebat, sfredelindu-1 cu privirea : Stiai el ati capitulat neconditionat i cä armamentul constitute cap- tura noasträ de räzboi ?

Stiarn 1 mi-a räsptms. - Atunci de ce-ai läsat sá fie clistrus ? - Am crezut cä e mai bine asa, a vorbit el, convins. Am inlgturat astfel posibilitatea unui incident nepläcut, care ar fi putut costa viata soldatilor mei... Aha, mi-am zis in gind... e bine t Esti potrivit pentru ceea ce vreau sä fac I" $i iar am Inceput sä inä oc cu pistolu1, ping cind rn-am oprit, tot asa pe neagteptate. - Tii mult la viala lor ? I-am intrebat, sfredelindu-1 i mai adinc cu privirea. MuIt, a inurmurat el... doar am flout räzboiul Impreunä Am Aril pistolul in tocul de la sold i i-am ordonat in soaptä, scurt : - Scoate harta 1... Desfä-o L. Cautä drumul pe care sintem... Aga, e bine 1 - am Incuviintat la sfirgit, cind mi-a arätat drumul... lei comanda coloanei, i-am ordonat apoi, i pornesti in mar; cu directia est... o sit te 111.61- nesti cu trupele noastre... Executarea 1 Neamtul a räsuflat ugurat, a salutat scurt, repezinduli mina la chipiu si a dat sä sarä santul. S-a oprit însä, incurcat, i s-a räsucit iar spre mine. S-a apropiat cu pasi märunti i mäsurati, soväitori. - Dar dad. mä Intilnesc cu cineva, domnule sublocotenent ? a mormäit el, In nemteste... N-am nimic la mine.., nici o hirtie 1 - A, vrei ausweis? am priceput eu. Jawohl! a clätinat el capul, insufletindu-se. Ce era sä fac ? Am scos o hirtie din port-hart 5i am sorts pe ea citeva. rinduri in care arItam... Prizonierul german, cir-pitanul Hermann Schulze, conduce o coloanii de 175 soldati germani dezarmati in captivitate, pind la intilnirea cu trupele armatelor romine sau sovietice..." Am pus apoi data, ora plecgrii, am iscälit i i-am intins hirtia. Neamtul a salutat iar, multumit, si a trecut 5antul In pas militärese. In fata coloanei care astepta Inmärmuria, s-a oprit intr-o impecabilä pozitie de drepti, de panä era acasä, la cazarmä. 1-am auzit apoi comanda, räsunind sugrumat, metalic : Stillgestanden ! La stin-ga L. Inainteee, mars I Nemtii din coloanä au tresgrit, ca electrizati. Eu am inchis ochii, scirbit indurerat. Le-am urmärit rniscärile inoordat, numai dupg auz... fram-fram au fäcut ei intoarcerea... Apoi au pornit intr-un pas cadentat, dur, rap-rap... rap-rap... rap-rap 1... and am deschis ochii, coloana märgäluia in www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI 75 ordine, departe de noi, care est. Si ametit, bijblind aproape, am cäutat frîul calului, sä m5 spriiin de ceva...

* *

A treia zi cäläream ined, la trap, pe urmele nemtilor. Dormisem bine peste noapte, In podul unei sure cu fin de la o fermä pärlsiti. Se odihniserä si calf si mineased. fin §i gräunte din belsug, gäsite la ferrnä. Noaptea trecuse in lioite, vegheatä de santinelele care pdizeau i Imprejurimile i drumul. Abia at-re zing, fusese prins pe-aproape stäpinui fermei, care ne tot da tircoale insotit de trei-patru ctini. Fugise de cu searä, de cind incepuserä nemtii sä trend pe drum, inghesuiti in autocarnioane i cad:rind zece-cincisprezece tancuri grele. AProape jumätate din tancuri erau remorcate de cele care mai aveau benzinä. Abia se tirau se exprimase cehul, stilcit, in nernteste. Eram Incredintat ed. astea erau cele dintii coloane nerntesti care fugiserä de pe pozitie i cä dincolo de ele nu mai era nimeni. Poate numai ofiterii de la comandainente reusiserä sä treacä granita Cehoslovaciei ; poate c ajunse- sea acum sä batä, in masinile lor usoare §i. rapide, drumurile Germaniei de West. In urma lor, fel de fel de unitäti izolate gi pgrOsite, Incercau sili pre- lungeasa acest sfirsit chinuit si rusinos, uluite i speriate de präbusirea lui Hitler. Eram incredintat cä unii dintre ofiteri vor mai incerca sä reziste, bizuin- du-se mai ales pe otelul tancurilor de cite treizeci de tone... Inaintam astfel cu tot mai multä prudentl, tirindu-ne tot mai aproape de patrula din virful avan- gardei. Cerul era senin, vremea Insoritä, soseaua netedl ca-n palmä urea, asa vedeam in fatil Ora la citiva kilometri. Departe, in fund, zarea era inchisl de umbrele fumurii ale muntilor. Pznîntul, impodobit cu peticutele verzi ale semänätorilor, era inrourat sclipea diamantin, iar in väzduh pluteau mires- mele primäverii. - La noi, incepe de acum sä se ridice ciocirlia a mormait Cionca. intr-o vreme, cu ochii pe cer. si-am tot eälärit aldturi, in fruntea celorlalti, pînä cind soseaua s-a lipit pe neasteptate'de un du care cobora inspumat peste pietre. In stinga, prIpastia sdpatä de api se adincea, treptat. In dreapta, coasta se ridica tot mai abrupt5, acoperitä de un tufäris pitic särac, asa cum îi ingIduia piatra pämIntul acela rosu uscat sä creased.. Din and in eind, la cotituri Intrezärearn strälu- cirea tot mai intunecatä a ape-or de pe fundul väii si simteam boarea rIco- roasä care se ridica din främintarea lor. Pe-aici au päräsit tancurile I a soptit Cionca, gindindu-se la nemti intrerupind linistea aceea sälbatica a locurilor. Am flicut semn celorlaIti $i am läsat caii SA' meargI la pas. Crupele lor stfoluceau de nädueal i abureau, räspindind un miros iute, intepätor. Din eind in eind incercau frîiele, lungindu-si giturile subtiri umede. In curind Insd: a trebuit sä ne oprim, la semnalele repetate ale patralei dinaintea noasträ. Am descälecat in linige §i am intrat eu caii de dirlogi in tufärigurile din dreapta, cäci in stinga soseaua ajunsese chiar pe Tnarginea präpastiei dinspre apl. Eu i agentul am Mat caii in grija celorlalti $i am pornit-o prin tufäris dupd: patrulä. Cind am ajuns, am ramas noi Infricosati de privelistea ce ni se deschidea In fag. La cotul riului cotea soseaua, ocolind präpastia. In acel www.dacoromanica.ro 76 AUREL MIHALE

punct, nemtii säriserä din tancuri i le läsaserá sä meargä drept, fhb: oprire, spre buza präpastiei. Tancurile trecuserä pe rind de pe sosea pe povirnis toate se rostogoliserä de-a dreptul In häu. Tot acolo dilduserä drumul si auto- camioanelor, care sariserä din piatrg In piaträ, ping se opriserä, rästurnate sfgrimate, in apele rlului... Astia sInt dintre cei mai sälbäticiti $i mai inräiti, gincleam eu despre nemtii din fata noasträ... grit oträviti de veninui acestei präbusiri totale 1" Blnuiam insä cä grit dintre cei mai organizati, pentru cä o asemenea distrugere nu o puteau face decit la ordin... Am stat apoi ascunsi in märIcini, Impreun g. cu cei din patrulä, ca la un ceas. Linistea pustiului acela de lume a rärnas mereu netulburatä. Nici o miscare nu s-a ivit, niai in präpastie l nici pe sosea, dincolo de cotiturä i tancuri. Doar de jos, din vale, se auzea clipocitul apei, neintrerupt stins... Am ingä- duit atunci patrulei sä plece mai departe $i am trimis pe Cionca dupi cei din urmä. Nemtii din fatä gat acum pe jos i gindeam eu, rämas singur In tufäris. Dacä au trecut asearg pe aid, Inseamnä cä astäzi trebuie ajungem !"... Dupg ce-au venit cei cu caii, am incálecat, am as-teptat ping ce patrula a fäcut cotul soselei $i am pornit-o iar. Ne-am oprit insä mai repede decit ne asteptam, In fata unui pod peste care soseaua silrea pe celJalt mal al präpastiei. De o parte 0 alta erau ingrit- mgclite si rästurnate In santuri citeva tanchete, opt-zece autocamioane multe, foarte multe cirute satirnate impinse In präpastie, fel de fel de arme, cutii de munitie 0 de obuze. oseaua era insi liberg, curatä ca o potecutä cle ciment cenusiu, latg oft deschiderea de granit a podului. Mci, la intrare, am dat de un neamt lungit de-a currnezisul, oprind ca o barg trecerea pe pod... Am inaintat cglgri, cu pistoalele plecate i degetul pe trägaci... Nearntul a stat nemiscat, cuprins para de un somn adinc, ping ce ne-am apropiat la opt-zece pasi. Atunci a tresttrit, trezit de tropgiturile cailor, $i a sä.rit In picioare cu un pistol In mina. _ Halt 1 a hilblit eL rägusit de cit strigase poate pia atunci. Era atit de beat, c'ä. nici nu se mai putea tine pe picioare. A incercat sg se apropie de noi, dar o lua cind intr-o parte clad In alta, fintr-un mers imple- licit in care te asteptai din clipä in clipä sä se präbuseascä iar. Se oprea clad pe mi picior, cind pe altul, bäläbänindu-se ca bltut de vint. Dupl citeva minute 0-a gäsit in sfirsit un echilibru $i a rämas crIcAnat Inaintea noastril, cu pistolul ridicat intr-o mina cu o sticlä de rom In cealaltä.... Era descoperit, cu pärul räväsit, Incurcat i näclgit de praf eä: nici nu se mai cunostea cä. fusese blond. Fata galbena i trasä pärea de mort, gura ii era hlitä, minjitä de scuipat ting. Ochii-i späläciti erau Inrositi tulburi i atit de Incetosati, Incit nici nu deslusise cä sintem romini. - Halt ! a bolborosit el far, icnind... Toatä lumea... Ich... la control a ridicat pistolul, poruncitor... Nimeni n-are voie sä. se mai IntoarcI acasä cu Mein Kampf" L. Verstehen ?... Acolo nu mai e nevoie de eL.. Hitler 1 - Kaput 1... Berlin ? Kaput 1... Das dritte Reich ? - Kaput 1... Asche 1... Ce mai asteptati ? s-a holbat apoi la noi i s-a repezit träglnd cu pistolul In sus, orbeste. Se vedea, Insä, a terminase gloantele de multi"), vreme, cg pistolul täcgnea numai scurt 0 sec, metalic... S-a oprit in fata cailor, speriat, $i a inceput deodati sä riclä isteric, agitind In nestire sticla cu rom... Ha-ha-ha 1... Ich 1... Eine neue Ordnung... ich 1... pentru o mie de ani 1... Ha-ha-ha t a izbuc- www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI 77 nit el iar tntr-un ris timp, ca de tap, i cu gindurile zdruneinate de dernenta aceea alcoolici... S-a intors apoi pe pod si s-a rgsucit spre parapetul din stinga, pe care erau ahniate eincisprezece-dougzeci de exemplare din cartea lui Hitler Mein Kampf". Fiecare carte era deschisä la fotografia führerului i asezatä in picioare. Chipul lui Hitler era Ina gäurit de fiecare data: de cite o impuseä- turä, exact pe locul fruntii, intre sprincenele ca de bursue, incruntate, si sub ciuful de par aspru si negru, rebel... Neamtul, care era un copilandru cu trese de ofiter, s-a chinuit o vrerne, ping a luat o pozitie siliti de drepti, si apoi a salutat, cu mina in care avea pistolul, ridicatg - Heil, Hitler L.. Tanc ! a täcgnit pistohil din mina lui, sec, färg ca glontele, - care trebuia sä ggureascg iar cIpätina führerului porneascg.... Neamtul a fäcut apoi un pas lateral spre dreapta, a salutat iar i iar a tras... 'ram Apoi s-a oprit deodatä si a räbufnit, infuriat - Mein fiihrer pfui L. Ein lugner... Pfui ! Poate cg a.bia atunci si-a dat seama cg nu mai avea cartuse in pistol, cä 1-a trintit de parapetul de granit al podului de i-a scäpgrat otelul. Apoi s-a repezit turbat si a dgrimat cu pumnii toate cgrtile lui Hitler, In fill, In Invgl- mäseala apei care le lua si le ducea, rostogolindu-le le vale. Cind s-a tutors iargsi spre noi, ochii neamtului, incetosati si Inrositi de singe, erau plini de lacrimi. A dat sä mai spung ceva, dar a Impietrit deodatg, cu gura deschisä strimb i eu ochii mari i albastri-splläciti infiorati de spaimg, goi, ea de sticlä... In chpa aceea abia, vgzuse a nu sintem nemti Cionea si cu inci unul au sgrit de pe cai si i-au apucat bratele. Neamtul nici nu s-a mai zbgtut, asa era de sleit si de puteri, si de ginduri, si de viatä, de tot... Am deseglecat ;i eu i rn-am apropiat de el... Zbuciumul prin care trecuse neamtul Il desfigurase si-1 impinsese ping la un pas de nebunie. Izn- pietrirea in care clzuse II trggea acum pe panta unei prgbusiri sigure a mintii. Am inchis ochii i i-am tras fulgergtor doul palme, ea sg-1 trezese... Clad si-a revenit, am dat ordin sä fie, legat, ea O. nu-si mai iroseaseg fortele zbItindu-se, si I-am aruncat in cäruta cu munitie i provizii care venea dupl noi. La amiazg., chid am poposit intr-un sat ca sg prinzim, m-am dus la aria% i I-am trezit din somnul animalic in care cAzuse. Un ostas I-a tinut de umeri, apleoat, iar altul i-a turnat in cap o gäleatä de apä rece. Nearntul a zvicnit, infiorat, i s-a scuturat indelung improscindu-ne cu stropi. A deschis apoi ochii i ne-.4 privit pe fiecare In parte, terngtor... Se trezise cu adevärat asta m-a fIcut sg-1 cercetez indeaproape, inggduitor. Neamtul aräta de fapt ca un copil. Se veclea a pe obrazu-i curat, cu pielita subtire Win de un pufusor gálbui, Ineg nu trecuse briciul. Acum i privirile i se schimbaserg ; erau de-un albastru curat ea seninul. I se limpeziserg ping in fund, dar tot plutea paste ele o umbrire mai subtire ea iui fum. Undeva, In coltd cel mai ascuns al sufletului lui, ceva se prtibusise peneru totdeauna... Dacg a vgzut cg nu-I släbesc din priviri, a intors capul in altg parte, stingherit. Mi s-a pgrut cg-1 Incerca iargsi plinsul. Nu in-am putut stgpini si mi-am lásat mina pe umgrul lui subtire i firav, ca intr-o rningliere. El a tresgrit, rn-a privit supus i Inda- twat, dar n-am ggsit nici o vorbä bung sg-i spun. Pinä la el nu cunoscusem mila pentru nemti. Rgzboiul hotgrise, oricum, ping si sentimentele noastre. Mai ales lor...

www.dacoromanica.ro 78 AUREL MIHALE

I-am dat i lui s mänince, dar a refuzat, scuturtnd err indärätnicie capul. A bäut Insä apä, multä ap5... Mi-a spus mai apoi, resemnat, cl fusese fIcut ofiter i trimis pe front, färä voia lui, Inainte de virstä. Asa trimisese Hitler In räzboi sute de mii de oameni, contingente intregi de tined cruzi La plecare I-am luat iar cu noi, tu cArutl. Nu tputeam renunta la un orn, pe care sA-1 trimit cu el pinä la ai nostri. $i nici singur nu-I puteam läsa. Mä gincleam cä o sä, mai dim de nemti i o sä-/ trimit atunci, ei. Am uitat 'hag repede de el. Curind am ajuns din urma resturile unui batalion de vinItori alpini, care se tirau destul de tncet, dar strinse, inghesuite pe sosea. 0 vreme ne-am tot tinut de ei, ca la sapte-opt sute de metri, prevä- zätori. Nu era chip sä4 ataam asa, dintr-o data, pentru cä aveau inainte o coloanä de eärute cu mitralierele pe loitre, iar In urmä, un tam tras de patru perechi de boi i cu teava tunului intoarsä spre noi... slut hotärtti sä reziste I mi-am spus. Au aruncat tancurile i masinile In präpastie ; n-au mai avut benzinä !" Am trecut atunci in fatä, cu patrula, ca sä le pot urmäri i mai bine miscarile, cu binoclul. Läsasem caii In mina i mergeam pe jos, furisindu-ne de la un tufäris la altul, asteptind - cind coloana nemtilor Incetinea mersul, sau alergind - end tancul huruia la vale, In coada boilor... Destepti, &deem cu ciudil despre nemli, au lust cazemata cu ei I $i-o s-o poarte asa. pia, se vor vedea In sigurantil I"... Prostii I am revenit, zimbind. Undo mai gäsesc ei acum siguranta asta P Nieieri, nid mäcar In inima Gerrnadei i Pe cancelaria Reich-ului i pe cupola Reichstag-ului In ruine, fluturi de-o slptä- mIng steagul rosu I Iar pe Elba, rush s-au Intilnit cu americanii". M-am gindit apoi, d. eel mai nimerit lucru ar fi fost s ne tinem de ei pink' chid se vor opri undeva, sä Innopteze. Mund sä däm buzna peste lor i sl-i luäm prin surprindere, ca din ()all... Dar cum puteam sä mä angajez intr-o luptä de noapte, cu numai noultsprezece oameni ? Mai ales cl, tot urrnä- cu binoclul, descoperisem cä tosi ti pästraserS armele si munitia i cl erau echipati de parcä atunci plecau la räzboi L. Trebuie sä fie niste fana- ! imi spuneam. Or sä facä ei, ce n-a putut sä fad Hitler in cinci ani de räzboi cu formidabila lui armatä ! ?"... Bine, bine, dar ce te fad ?" mä mus- tram singur, in gind. I-am urrnärit astfel douä ceasuri incheiate. Tremuram de incordare, ne- räbdätor i chinuit de ginduri. Intr-un timp, mi-am dat Insä seama eh' totusi i-am fi putut izbi cu tärie i folos pentru noi. In momentul in care coloana lor era angajatä pe una din serpentinele drumului, puteam urea in fugä dealul, nevazuti, ea sä le cklem fulgerätor in coastä... $i-asa s-a i Intimplat. Nemtii s-au trezit deodati cu foc dintr-o laturä, dinspre munte, n-au mai avut timp nid sä sad in santuri sau dupä pietre. In zäpäceala aceea, s-au bulucit cu totii, speriati, chiar pe marginea präpastiei, la picioarele eäreia vîjîia apa. A trebuit sä tragem de dteva ori in plin, pia s-au incredintat cI nu mai aveau nici o scäpare. Cei, care Incercaserä sä urce pe tam, la mitrahere i la tun, rämäseserä întirii pe blindaj, cäti douä mitrahere bätuserä neincetat turela. Oliva säriserä innebuniti in präpastie, altii intraserä In santuri i pe sub cärute i prea putini prin tufäris, cätre päduri. I-am dezarmat, tinindu-i tot mai viu sub foc, i i-am inghesuit pe sosea, departe de drute i tanc. Apoi 1-am purtat intre mitraliere pinä la primul sat, unde i-am inchis intr-o curte päräsitä, strljuitä de jur imprejur de ziduri.

www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI 79

Cind s-au vIzut Inchisi, nemtii au rIbufnit intr-un urlet clocotitor. Mtia, vinatorii, erau artIgosi si cruzi, inarItati, de nu se mai putea nimeni intelege cu ei. Se linisteau pentru o clipk mil-11nd numai, dineste, si iarä$ izbucneau, strigind ca niste turbati irnpotriva noastrk arItindu-ne purnnii si Injurindu-ne WA fried. - Dom'le sublocotenent, eu pun rnitralierele in ei -a morrnäit sergentul acela bätrin si mustäcios. Nu rn-am temut de asta, cä ar fi putut-o face Fla Incuviintarea mea, dar fierberea nemtilor m nelini§tea. De aceea am urcat patru mitraliere la colturile zidurilor, pregätite sä deschidä in orice clipä un foc ucigItor, iar noi am intrat Intr-o curte alIturatk sä cantonäm... Am uitat &I spun cl boii, pe care-i desle- gasem de la tanc, i-am däruit priznarului, cäruia i-am hisat in grijä si carutele cu munitie, pizza vin ai nostri. DupI ce-am ingrijit de cai, ne-am strins In jurul unui foc aprins in mijlocul curtii, sä cinIm. Dar nici nu ne-am a§ezat prea bine, cl dincolo, la nemti, a si räsunat un foc de armä. A clempänit apoi, intädtatä, lung, o mitralierI de-a noasträ... Am särit pe zid, repede, cu pistolul-anitralierä In mink A särit lingä mine si Cionca, agentul, cu citeva grenade. Am asteptat pînä ce linistea s-a Implinit din nou. Jos, In curte, viermuirea nemtilor s-a stins treptat si toti au incremenit, pe rind, cu ochii la noi. /nserarea care cIdea le innegura 5i privirile si chipul i le intuneca si mai mult uniformele cenusii, de pardi erau niste umbre vii. TIcerea lor nu era insi decif o infnmtare, un semnal de luntii. -A tras unul dintre ei I m-a lämurit o sentinell. Am asteptat pînä ce am simtit cl incordarea crescuse destul, ca sä-i pot Inspiliminta. - La mitraliere I am ordonat pe neasteptate celor de pe zid... Apoi m-am Intors dare nemti $i le-am comandat scirsnit, infuriat la culme : - Stitigestanden DacI mai mi§cI unul 11 impusc I -am strigat... SI iasI In fatl eel care-a tras I Ii luasem repede, färä de veste, pentru el stiam cä nurnai asa ii puteam infricosa. De altfel, aveam de Kind sä si trag, ad nu puteam innopta In sigu- rantä cu nemtii de la picioarele noastre räivrätiti. Dar numai peste dteva clipe, in fate celor nouIzeci i §apte de prizonieri a iesit un feidwebel rotofei si rosu, in pas siht de giseä... Tinea pistolul cu care träsese in minä si nu s-a sfiit de loc sä mi-1 arate... Biserica mI-tii I 1-am injurat eu, In gind. Lask arät eu tie !"... Apoi m-am intors atre ostasii care pItrunseserä in curte cu pistoalele-mitralierä intinse si le-am strigat : Impuscati-1 I Feldwebelul a fost luat repede !litre pistoale, scos dintre nemti t trecut in curtea noasträ. In timp ce erau incI in ulitä, am soptit agentului de ling mine, färä sI-mi intorc privirea de la nemti : - Sä tragä.. dar sä nu-1 impuste I Cionca a &grit de pe zid, inapoi, in curtea in care cantonaseräut noi. Si numai peste citeva minute, acolo a räsunat o rafalä scurtä, retezatk de pistol- mitralierk Tn linistea aceea incordatä si cenusie, neagrä, nemtii au tresärit, infiorati si au rämas mai departe nemiscati, cu räsuflarea Mä gindeam cl-i infricosasem destul, atit cit sI-i pot tine in Mu pinI dimineata. Dar chiar In clipa aceea, m-am auzit strigat din spate. Era Cionca,

www.dacoromanica.ro 80 AUREL MIHALE cu copilandrul acela de ofiter pe care-1 purtasem toatä ziva cu noi, de tiling. Neamtul s-a apropiat de zid i s-a ridicat pe virfuri... Mi-a soptit indurerat, cu fata chinuit i speriatg, c vingtorii alpini nu cunosteau nici acum ordinul de capitulare. Aflase asta de la feklwebel-ul mutat de noi in curtea allturatg. Abia atunci mi-am dat seama de toatg frImintarea nemtilor. Era clar cg. comandantul no le citise ordinul de capitulare i cg-i indreptase, intr-o retra- gere rapidg i silitä, spre munti sau frontierg. M-am tutors spre nemti si-am ordonat, scrisuind : Comandantul batalionului, la mine I Jos s-a produs o oarecare fierbere i dintre rinduri a pit inainte un maior pirpiriu si slab, negricios, cu fala i gura putin sucite, eu ochii Intune- cati clar vii, sfredelitori. Numai cascheta cenusie, cu calota ridicatä in dreptul fruntii ii mai schimba infisarea de momiie neagrä. Altfel ar fi argtat ca o stiroiturl de orn... - Sint prizonier, a inceput el sg vorbeascg netntrebat, obraznic, asa el nu pot rgspuncle in nid un fel de fapta feldwebel-ului... $i-apoi, dumnea- voastrg i-ati dezarmat I a suris el, amar. 0 strgfulgerare de clipitä, ping ce mi-am dat seama ed. trebuie si má stäpinesc, am minguiat cu degetul trägaciul pistolului... Bestia, am tresärit apoi... seamäng cu Cöbels L. Ce fel de orn trebule sg fie §i ce urmgreste, m-am mai Intrebat, dacg de trei zile tine ascuns ordinul de capitulare ?"... Tgcerea mea descumpänit fi a inceput sg se migte nelinitit, läsindu-se dud pe un picior -dud pe altul, dar ftirg intoarcg privirile-i de viezure de la mine... Lasä cg te satur eu de räzboi I" i-am promis, infuriat. Apoi am strigat tare, ca sä aud i nemtii inghesuiti in spatele lui : - Clad al primit ordinul de capitulare ? Nemtii au izbucnit intr-un murmur neasteptat, care s-a stins ca retezat, la senmul meu. - In seara zilei de opt mai T a rgspuns stirpitura de maior, sfidätor inch% Nemtii au inceput sg se foiascg, nergbdtitori, i far s-au pornit sg mur- mure a uitnire. I-am linistit din nou i am ordonat maiorului sg scoatg orclinuL Dacg am vgzut cg. întîrzie, i-am fäcut semn cu pistolul-mitralierg. Maiorul tras atunci port-hartul, supus, si a scos din el o hirtie verzuie. Citeste-1, i-arn poruncit... s-audg toti Maiorul vorbea gingävit, Mriind sunetele, dar se vedea cä avea erne- den% cititului in fata frontului, cgci a citit rar i rgspicat, incit totul a fast inteles. 0 singurg data' 1-am intrerupt, dud 1-am pus sä repete data incetgrii focului, asa cum reiesea din ordin... in noaptea de opt spre nota mai, la orele zero-doi"... Prizonierii au rtimas mai departe inmännuriti, asa cum Fla Vorbä g fgrg suflare ascultaserg tot ordinul. I-am tinut astfel, ping ce-am scos toti ofiterii dintre ei si i-am trecut in curtea In care cantonasem noi. M-am temut mai las impreung, c-ar fi putut scorni cine stie ce fi impins pe soldati la vreo aka' faptä nesäbnitä, care ne-ar fi obligat sg tragem in plin. Cind m-am "(tutors in curtea cehului care ne primise in cantonament, i-atn gäsit pe ofiteri sub pazg, string Bugg zid. Unii dintre ei tremurau, chci nu stiau ce-i asteaptg i nici nu puteau bgnui asta din täcerea i purtarea mea. Cu totii, si cu stirpitura aceea de maior i cu copilandrul gisit de noi pe pod, erau sase. I-am privit o vreme, incruntat i färg de cuvint. Apoi am cerut

www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI 8t cehului o camerg in care i-am ingrämldit pe toti, ca nu puteam pune mai mult de un orn ca sg-i pgzeasca.

Peste noapte, cehul nu rn-a läsat sä dorm afarg, cum mb'. pregätisem. M-a tras i pe mine, aproape cu sila, Intr-o camerg. algturatä aceleia in care-i zivorlsergm pe ofiterii nemti. Drept sä spun, mg ispitea moliciunea patului, dar mg: temeam sg nu-i las cehului niscaiva pgduchi, din cei cu care ne lupta- sera peste iarnä in bordeiele i gropile inzgpezite din muntii Tatra. Mi-am scos totmi cismele, chipiul, mi-am desfgcut centura i mi-am descheiat vestonul la citiva nasturi. Am dat plapoma de puf la o parte i rn-am Intins in pat ImbrIcat, ma cum dormisem in toate noptile de fázboi. Si tot ma, mi-am agezat pistolul-mitralierg allituri, la indeming, iar revolverul Beretta" -pe care-I aveam - sub perng. Sentinela care-i pgzea pe nemti a ramas mai departe de veghe, afarg, in fata mil. Cionca, insä, nu m-a pgräsit nici in aceastg ultimg noapte de rgzboi, cum nu mg pgräsise nid o clipä pinä atunci. L-am trimis sá se culce cu ceilalti ostagi, in gura cu fin a cehului, dar s-a potrivit cu tárie, mormäind ceva neinteles. A. desflcut apoi o päturi i si-a Intocmit un culcug cald chiar lîngä pragul care ne despärtea de camera oft- rilor. Si-a pus sacul de merinde cäpátfl i s-a intins, cu -a cärui curea gi-o infägurase ca de obicei pe mina strins la piept... S-au stins in curind, pe nesimtite, toate zgomotele serii. 0 linigte s-a agezat i In casä i afari, paste sat. Eram toropit de obosealá gi tare fi vrut sä dorm, sá mai capät puteri, dci nu gtiam ce znä agtepta a doua zi. Dar linigtea aceea atit de adîna a dat putere chinuitoare gindurilor, care au inceput sl-mi dea tircoale. Nu-mi iegea din cap fapta stirpiturii aceleia de maior i a ofiterilor nemti care ascunseserg ordinul de capitulare... Cit aveau sä mai meargl ? mä intrebam. Si pinä unde ?... Era atita zädärnicie dementä in purtarea lor, ca rn-am sctrbit far. Mi-am dat searna cá tocmai fascismul ii adusese la acest cinism nesäbuit.. In cele din urmä, imi spuneam, toatg problema ar fi fost rezolvatá de un singur batalion de-al nostru, care i-ar fi zdrobit intr-o luptä de-o jurratate de ceas L. Atunci, care a fost totu5i socoteala nemtilor ?... N-au avut nici o socotealä, Imi räspundeam singur. E färä sens tot ce-au fäcut... ca Insugi räzboiul i nebunia fascismului Am simtit cä nici agentul nu doarme i rn-am rgsucit In pat, cgtre el. - Cionca, 1-am intrebat, de ce crezi tu c-au ascuns ofiterii ordinul de capitulare ? Dg-i In mg-sa, dom'le sublocotenent I - a izbucnit Cionca, nervos, ceea ce insemn.a cä tot la asta se gindea gi el... Odihniti-vg, acum se face ziuäl Dar nici Cionca n-a putut sta prea multä vreme linigtit. Mai apoi, clnd somnul care mg incerca Imi tgiase totugi puterea gindurilor, 1-am auzit ca prin vis, mormgind :

Bestii, asta a fäcut Hitler din ei... le-a impietrit sufletele 1 Unul cere ausweis, ca duel soldatii In prizonierat... Altul aleargii nebun peste fronturile päräsite, ca o stafie, i ipg isteric, cg vine bol5evismul... CelälaIt, scuipä pe toatä amintirea lui Hitler, in care a crezut VITA acum ca Intr-un dumnezeu trage cu pistolul In icoana Jar gsta, stirpitura asta, poartá oamenii mai departe In silbilticie 5i minciuni L..

q 6 - Viata RomineascA, nr. 8 www.dacoromanica.ro 82 AUREL MIHALE

Nu stiu cit a mai mormgit Cionca, indirjit g supgrat cum era. Vorbele lui rni-au adus trail linistea sufletului si a inimii si-am aclormit... In puterea noptii, abia, am tresgrit, desteptat de tropotul unui cal care se oprise in drum. - Mai, voi sinteti de la a cincea ? -a razbätut ping la mine o intrebare. - Noi I a rgspuns cineva. Am auzit ¡ail tropotit de cal si m-am ridicat intr-un cot &Are fereastrg. Cionca sgrise mai inainte din asternut si se uita pe gearn, cu perdeaua de ¡Anz . subtire läsatä. pe umeri. - Ne cautg un curier I a soptit el, intorcindu-se de la fereastrg. Apoi s-a aplecat, si-a ridicat chipiul si pistolul mitzalierg si a iesit afarg. Ua a lgsat-o intredeschisä, asa cg puteam urmgri ceea ce se petrecea in curte. Am auzit tropgitul calului ping lingl ziduri, uncle cälgretul s-a oprit si a sgxit jos, zdupuind. - Mg.g, el de chid vä caut I a rasuflat el, usurat... de doul zile gonese dupg voi ! A inceput apoi sä se scuture pe indelete de praf, povestind in acelasi timp cum se intilnise cu coloanele de prizonieri pe care le trimesesem in urmg. A povestit, rizInd, g despre cei trei cehi care l-au Intimpinat In primul sat cu discursul preggtit, si despre clpitanul nearnt care i-a argtat eg nu e un oare- cine, cg el mergea In prizonierat cu ausweis... Dupg ce a bgut niste apg dintr-un bidon, pe care i-1 4:1Iduse santinela de afarg, a cerut sg vorbeascá cu mine. - Spune-mi mie I l-a descusut Cionca. - Nu pot ! s-a impotrivit el... Am un plic... Am ordin sg i-I dau In mina 1 M-am asezat pe marginea patului, cu picioarele infäsurate In ciorapii cazoni atirnind, 0 am chemat cglgretul Inguntru. Cu toatl oboseala, cgliretul tsi pästrase sprinteneala pe care i-am citit-o si In priviri. Dunä ce a salutat, a scos din buzunarul de la piept u.n plic gglbui, sigilat cu cearg rosie, 0 mi I-a Intins. Am desfäcut plicul eu o Incetinealg silitg a miscgrilor, Incetineall care frni träda de fapt nergbdarea si nelinistea ce mg cuprinseserg. Am citit ordinul la flacgra unui bät de chibrit aprins de Cionca. M-am uitat apoi la ceas ; in chiar dimineata aceea, rgzboiul Inceta cu desävirsire. Urmgrirea nemtilor sfirsea la orele zece, and trebuia sg ne IntIlnim cu o coloaná sovieticg de tancuri, intr-o pädure, la numai opt kilometri de satul in care eram. Sovieticii atinseserä deja linia de demarcatie dinfre trupele puterilor aliate, cob:wind dinspre nord, si ne ieseau acum inainte pe altg cale. Dupg asta, nimeni dintre noi n-a mat putut dormi. Soklatii, In mijlocul cgrora Se dusese egläretul a se culce, incepuserä sä forfoteascg si sä chiuie, de cum aflaserg de veste. Eu rn-am lungit In pat, cu fata in sus 0 mtinile In- toarse sub teafg. S-a Intins si Cionca in asternutul lui de ling pragul nemtilor, facut. Linistea care domnea acom fi in casä si afarg, era usoarg ca un fulg. Nemtii, Inchisi in curtea vecing, vräguiti de-atita främintare, amutiserg parcg pentru totdeauna. Era liniste 0 in camera de dincolo de noi, a ofiterilor nemti, din care rgzbätea un sforäit satire, neintrerupt... Dorm, mi-am zis... bine cg dorm, poate li s-or mai limpezi mintile I"... A adormit pe nesimtite si Cionca. Poate ca numai eu rämäsesem treaz 0 santinela de dark cgreia ii auzeam pasii In dreptul usii. 1mi fIceam socotelile pentru a doua zi. Acum puteam trimite din non citiva oameni, cu coloana prizonierilor. Cu ceilalti

www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI 83 trebuia sä ajung la timp la locul de intilnire cu avangarda trupelor sovietice... Aproape cä stiam cum va decurge aceastä Mai intii vom descarca armele in sus de bucurie, cutremurind pädurea, i ne vorn Imbrätisa. Apoi vom schimba igxile i romul pe votc5 i mahora ne vorn aseza la taifas, sä ne inchipuim impreun ä. cum va fi lumea de dupä Gindindu-mä astfel, am simtit din nou c träiesc pe-aliituri de timp. Acuma, Insä, nu ml mai mistuia nici zbuciumul nici nelinistea atitor nopti inhigurate de rázboi, Inima imi cinta, ardeam, furat ca de-un vis ce-mi umpluse sufletul de luminä. Imaginea viitorului mä, orbea cu o strälucire In care nu puteam des1usi prea multe lucruri. Nu stiam care va fi nici cum va fi \data de dupä rä'zboi, dar de frumusetea luminii aceleia din sufletul meu eram sigur cä nu mä inselam... Pluteam astfel, cu gindurile, intr-un zbor amägitor $i alb $i n-am simtit cind incepuse forfota din camera ofiterilor. M-am trezit deodatä. in Invälmä- seala gemetele kr, in zgomotele pe care eineva le fäcea, bätind disperat In usä. Au räsunat apoi, una dupä alta, patru Impuscituri... A cincea a vuit prin usa ce ne despärtea de nemti, plesnind In perete deasupra mea. Atunci am desksit strigatul celui care zgiltiia cu putere usa : - Herr offizier L.. Herr offizier Cionca a grit din somn, zApIcit, s-a repezit cu umärul in 141. Ua s-a deschis, izbitä de perete, 0-n fatA ne-a apärut intunecimea camerei nemtilor. De acolo a zvicnit copilandrul acela de ofiter, cuprins de groag, i.ulînd. S-a Impiedicat insä. de prag s-a rostogolit ca o minge la picioarele agentului... A nävälit apoi,, eu pistolul Intins, turbat ca o fiarl atttatI de singe, stirpitura de maior. Cionca n-a mai gteptat ; a rAsucit $i 1-a pocnit In piept, lipindu-I de zid. Maiorul a icnit scurt $i sec, ca intr-un geamit gi a alunecat pe lingA zid, moale ca o cirpA. SArisem i eu din pat, dar nu mi puteam misca din cauza tinärului ofiter care se tirtse pe jos 0-mi imbrAtisase picioarele, - Herr offizier... scapl-mA... nu mA lisa... vreau sl trAiese I Cionca a lovit cu piciorul usa care se bäläblnea $i a intrat in camera nemtilor, trAgind o rafalA de pistol-mitralierl in tavan. Atunci a nävAlit i os- tasul de afarä si 1-am trimis pe el dupä agent. Eu m-am descotorosit de ofiter, impingindu-1 eu picioarele spre pat, 0 rn-am repezit la major de i-am luat pistolul din mink cäci incepuse sA rniste iar. In camera nemtilor a hark mare timp o flacärä de chibrit. Apoi a ra- välit raräsi intunericul, $i mai adinc, de catran. Din el a ie§it Cionca cu chipul ca de pAmInt, tremurInd punmii strinsi, scrisnind. - MI, päginule, s-a repezit el la maior... dumnezeul mg-tii de dine I $i iarAsi 1-a lipit de zid, izbindu-1 cu dosul palmei 0 a täbitit infuriat pe el, lovindurl cu picioarele. Mi-a fost teamA sI nu-1 zclrobeaseä i-am Infint repede mina in piept, de 1-am oprit. - Ce, esti nebun ? am strigat. Cionca insA s-a smucit iar s-a repezit la maior. Ptiu stirpitura dracului 1-a scuipat. $i in aceea0 clip1 s-a oprit singur, sclrbit si cu un pumn lipit de timplä. tinguindu-se : Bestia, i-a impuscat.., pe toti i-a impuscat and am intrat in camera nemtilor, unul singur se mai zbAtea intre viatg. moarte, cu pieptul nAclAit de singe. Santinela a ridicat flacira chibritului

6* www.dacoromanica.ro 84 AUREL MIHALE

atunci i-am väzut i ochii, alburii i stersi, Incetosati, ca de vitl. Un simtämint de resemnare i neputintä ti umbrea, CeilaIti trot ofiteri fuseserä loviti cu totii in cap 0 se prIbusiserk unul peste altul, lingä zid... A Inceput vijiie capul, sä. se invirteasc ä. incIperea cu mine, sä simt cá mg sufoc. Inima rni se golea treptat de singe, zguduitá de aceastä groaznicI nelegiuire. Am iesit afará ram, cu mers impleticit i m-am asezat pe scArile de piaträ ale casei, cu capul in miini... M-arn trezit cu adevarat chid se hunina. Santinela sta nemiscath lingá mine, iar copilandrul acela de ofiter se ghemuise, descoperit, la picioarele mele. Zarea rásäritului, curatä, se impurpura. Puterea soarelui crestea in väz- dub intr-o revärsare nfareatk atotbiruitoare, de lumina. - Ce-ati fäcut cu maiorul P am intrebat. - Este aicea, domle sublocotenent i a strigat agentul, din camera in care innoptasem noi. Cionca, am tresärit eu... inchidel acolo, cu mortii, i du-te de co- municä sä se adune prizonierii. Am auzit mai tali cheia in usä, trosnind, i apoi pasii agentului care a trecut spre poartä. Mi-am läsat iaräsi capul in palme, istovit... 11 judec in fala prizonierilor, gindeam eu despre maior, impusc... in fata lor il impusc l"... In acelasi timp, copilandrul acela de ofiter s-a ghemuit si mai bine lingl mine läsat eapul pe genunchii mei. M-am trezit färä sä vreau cu mina in chica lui Incurcatä, blondä i moale. -- CIO ani ai ? 1-am Intrebat. Saptesprezece, mi-a räspuns cu glasul tremurat. Anul acesta a fi fost in ultimul an de liceu ! a adäugat apoi, mihnit... Nu rn-am putut stäpini si am Inceput sii-1 mingli ca pe un copil, pe crestet. Ofiterasul a prins curai i ii-a ridicat pilvirile spre mine, increzätor. 5tii, a murmurat el... si mortii-s vinovati S-au inteles Impreunk ca maiorul sä-i Impuste... I-am &cut semn eu mina, scirbit destul de astea. L-am Intrebat insä, mai apoi, de ce ascunsese rnaiorul ordinul de capitulare. - Voia sá treacä linia de demarcatie, in zona americanä mi-a räspuns. Am cäzut iaräi pe ginduri. i iar s-a ghemuit ofiterasul acela lingä mine, cäutincl indurare i sprijin. Asa ne-a gäsit Cionca, cind s-a tutors i mi-a raportat el prizonierii slut adunati in curtea vecinä. M-am ridicat in picioare, am cerut centura i chipiul si am coborit in bätäturä. S-a ridicat 5i ofiterul cu chip de copilandru i s-a luat dupä mine, supus. Abia atunci am väzut cá era ränit i bandajat la o ming, pe care si-o purta legatá de gtt... Aduceti-1 pe maior I am ordonat eu. Am trecut apoi In curtea vecinä, cu privirile pierdute, apäsat de ginduri cu ofiterul acela de saptesprezece ani dupä mine. Prizonierii erau adunati in careu, intr-o ordine perfectä. Se linistiserä. Vestea nelegiuirii maiorului le intunecase thipurile 0 mai mult ; parcä erau de pamint. Erau adunati acolo i cei nouäsprezece ostasi ai mei, atttia citi mai räml- seserá din mindretea mea de companie cu care plecasem in räzboi. In spatele lor, caii smuoeau frliele, odihniti, neräbdätori, gata de drum. Se strinseserá i civili din sat, bärbati i femei, cop% buluciti In poartä sau ridicati pe zidurile curtii. Eu incremenisem cu privirile atintite in ochii nemtilor, cenusii i reci, intunecati, tniti, umbriti si mai Inuit de vizierele cästilor de otel... Oare la ce

www.dacoromanica.ro ULTIMA NOAPTE DE RAZBOI 85 se gindesc acum ?" -Ira Intrebam, cind am auzit in spate tropäiturile agentului... - Dom'le sublocotenent, s-a spinzurat I -a ingálmat Cionca, ingrozit.... De clanta usii s-a spinzurat, cu cureana I Nu stiu de ce, dar n-am mai tresärit. Parcä mä asteptam la acest sfirsit al stirpiturii aceleia de major. Mi-era greatii sä mä mai gindese la el. Insä, tot am gäsit puterea sä mi-1 inchipui, atirnind de clanta usii, al picioarele zgircite si trupul stems, sá n-atingä pragul sau podeaua». Ciuclat lucru I In clipa aceea mi se limpeziserä iaräsi gIndurile, dintr-odatä, si far le-am simtit pline de vis, ca de lurninä. Am dat atunci comanda coloanei de prizonieri copilandrului acela de alter, tînär si blond. El a salutat scurt, ca intr-o treskire, si s-a oprit apoi In fata prizonierilor, drept ca o statuie. Glasul i-a räsun.at subtire si firav, dar limpede, tulburätor de limpede si. de inalt. Prizonierii au zvicnit, ascultind comanda, si s-au räsucit pe loc, ca un singur orn. Pe poartä, insä, au iesit firsiind picioarele si eu fruntile in pämint. I-am urmárit vreme indelungatä, täcut, rail ce-au dispkut In depktare. and Cionca mi-a adus calul, am Incilecat si am pornit In fruntea companiei, In galop. Peste cIteva ceasuri numai, trebuia sä ne intIlnim cu primele unitäti sovietice care coborau victorioase din Germania infrintä. milli* 1918

www.dacoromanica.ro MINCI DRAGOMIR SINT TOT AICI Slujitorilor Teatrului National distrus de fasci*ti In luptele din August i944

M-au vrut taring., $i cenufd-n vatr. M-au vrut infrint. M-au vrut fi orb qi mut. $i n-au läsat nici piatrti peste piatr. M-au vrut nimic. Dar nu m-au cunoscut. N-au cutwocut ce fort-adincet poartlt aceste miini, sculptind invinsul limp, chid, deschizinid spre comunism o poart, tetrina-n marmori am vomit s-o schimb...

...Mai plinge-o stea prin iarb, omenote. Din recea mezonoptial for cade o boare inviind statui 0-arcade... $1. murii-nalti Ant palizi, ornenefte...

E-aceeafi saki, doar mai streivezie, $i-acemi boit lore, reisfringind o $oaptd, o reicere sau un gind in noaptea aburind de poezie prin care-un veac ucis a prins s umble. $i steaua plinge-n iarb pe-un pämînt in care, farii groapti, e-ngropat un ncsfirsit popor de umbre, pmint de-un dor sfisietor grilpat sendinat bogat eu flori de singe. E-aceea$ salei-n care am pil.Fit ca in odaia =met Cu busuioc $i cofe, sau cind, copil, rn-am pomenit, uimit, in templul arcuit al unei strofe. E-aoeecki sal, reniiscind Mcut sub magica bagherei-a noptii plinse, cortinele de vita sub lung-s strinse, un gong stelar in mine a beitut,

iar se-adunei-n noapte reisun ecoul unor glasuri fart): moarte, de sub aleea inalbitet-n de &pit piatra filelor de carte. www.dacoromanica.ro SINT TOT AICI 87

O bocetu-Antigonei, painful pal pierind in intrebari färii rilspuns, e Vlaicu-n filful lui voevodal, $i $tefan domn cu mir de spada uns, viafa-nchisa-n copii ti volume purtind, intr-o vapaie fara-amurg, sufleurul legnmnd, naiv, o lume 0-n pang un cuvint de clemiurg, orasul nordic, hanul de napasta, O cintul feint al gingafei Ofelii, azilul T08 de canceru-ndoielii - fi toate-s vii mkt nopfii, pasta. Cuvintul plamadit in lut 0-n ploaie, la rifnite de pia lungi milenii, cuvintul miorifei 0-al llenii ce-fi legana copilul in copaie, euvintul ce-a riabit inspre lumina, prin pietre, traluri 0 pawl, Vaud aid, din sfinte moarte guri sub cerul de-mpietrire alumina.

$i steaua plinge-n larba, omenefte. Prin noapte trece-un blestem gi-un cuff& $1 fierbe-un iad, de-aici zenit, o gura ca un crater se largefte.

$1 Vlaicu Voda-i pravalit in fill, Ofelia e uciset-a doua oard, si-n firma zace Nora linga $bilf, fi Yorik inca-odata-n pulberi zboara.

Ce Kind a vrut cuvintul sfirtecat, O unde-i mina, inca netäiatii ? Un veac e, fara groapa, ingropat, O vorba-o uifi. Pustiul, niciodata.

E-aceeasi said, doar mai stravezie, 0-acceasi boltd-nalta, rsfringind o foapta, o Were sau un end in noaptea aburind de poezie. E-aceeasi sala ce-a-nviat tacut sub magica baghet-a stele' plin.se, cortinele de vint sub luna-s strinse, un gong stelar in mine a batut, si-s tot aici, deg m-au ars pe rug ! Sint tot aid, reinnoind pamintul Prin mine a trecut, scrifnind, un plug dar sint aid, mereu, ca 0 pamintul www.dacoromanica.ro 88 MIHU DRAGOMIR

$i-n noaptea aburind a poezie, cind gindu-a prins contur de bolti de tier, na-nalt cintindu-mi noua Med tiirie, spre steaua ce-nroseste vechiul cer...

M-au vrut tdrind, cenusti-n M-au vrut Infrint. M-au vrut si orb flf mut. $i n-au asat nici piatra- peste piaträt. M-au vrut nimic. Dar nu m-au cunoscut. N-au cunoscut ce fortei-adincei poartä aceste mUni, scuiptind invinsul timp, and, deschizinid spre comunism o poartil, teirina-n marmori am vomit s-o schimb...

www.dacoromanica.ro AL. ANDRITOIU DRUM PRI1V TARA

Este cineva ce-a dal lumina fdrii, - ca pe fiece colind ,si in es pisc solemn de mode sd se-nalfe-nobilata frunte.

Este o lumina putere 0-o mindrie-a noii noastre ere care-ncintd satul orapul le-mbdrbdteazd peisaful. 0 tdrie a lost dat sd nasal noua Rominie pitoreascd prin velzduh i vint s-o incunune sirme de inaltd tensions. Este cfneva ce-n clipe grele a crescut puterea clasei mele iar acum, in clipe-ndltdtoare cre,ste frumuseti inoitoare. Eu ridic in acest ceas pocalul pentru ce-1 ce-a ridicat furnalul, intr-un cintec, ca o violind, perdru cel ce infra mindru-n mind. E partidul - mare primdvard. Ci sd ne plimbdm, cintind, prin far&

De la Obcini poate vom incepe coborind cu apele sirepe printre cumpeni isi pe la popasurg cu-ale mierlelor smdlfate glasuri. www.dacoromanica.ro 90 AL. ANDRITOIU

La Bicaz ne-a-nvrednicit prezentul uncle stau granitul i cimentul, intr-o aliantd sa scalde rdcoroase vai tsi Isesuri ralde. lata, cd pe-a lui Burcel movild urca a tractoarelor senild pe cind la Borzesti grorunul tine voltii repezi, pe frunzare line. rn cetalea lui Stefan cel Mare e o siinfonie de motoare - Tu liteiule erupt, te clatini pe mosia domnilor Musatini. Saltei, zboarei, se-ameteste slova, trandafir frumos de la Moldova. Ins dal e lirei sä porneascd in spre Sud, spre Tara Romtneascd. La Rouine-n balta ruginie s-a-ncetdrenit orezdrie. Spice le, cu griul alb, ca-n China, string in ele cerul si lumina, - ca-n Indii, loldnit, visez lingd bobul limpede de-orez. Unde-a cälänil Mihai Viteazul mi-auresc cuptoarele obrazul ofelul strdluceste parca-as tine luna prinsd-n cleste. Pogorind, pe Arges, mai in fos, gaterele murmund frumos. Soarele lumina si-o-ntretaie in cutitul de la fierdstraie.

Ci din trunchiu de lemn pot fi taiate nave bete, ah ! de claritate, viori prin care-o sa adii vesnicie strinsd-n simfonii ! Prahova, cu proaspdtul titel propulseaza fortd-n anii met, - md purific prin rafindrie ca-ntr-un veac intreg de poezie.

Catre Dobrogea cobor, spre uncle Pontal Euxin cu-albastre uncle mi-aminteste amfora greceascd pe Ovidiu sa-I inveseleasca. www.dacoromanica.ro DRUM PRIN TARA 91

Tristele si Ponlicele-au dat drum deschis acestui veac bärbat cind pdminturile strins se leagd, astdzi peste Dobrogea intreaget. Co/furl de pdrninturi din cimpie stersu-s-au ca o nimicnicie, - lanuri mici, ce-au curtoscut furtuna, precum Marea Neagrd, Sint toluna, Bucurd-fe, /impede pahar, Idudat de pinta Murfatlar, - yin de aur, de rubin sau rtoapte din clondire strecurat, cu ,soapte. Dar de-aicea lira iar se mad pind in Oltenia limbutd, ca sä cinte slova noii vremi unde stard banii craioueni. Versul prinde-n piatrd, ca un sculptor, chipuri de panduri frunte, Tudor. Ci, pe unde otile luptard se vesteste-o noud primdvard. Nu e tihnd $i nu e Were mailer' la Electroputere. Cd de-aicea, harpe,-or sd rdsune sirtnele de naltd tensiune. Becul atirnat ca fructa-n porn seamänd cu-o inirnd de orn, inirnd de orn, incandescentd, clard, intr-a veacului prezenfd. Curgi frumos, condeiule, cind scrii de nzinerii popositi pe cd-n popasul viegi trecdtoare urcei visele nernuritoare. Nopfile-mpietrite In cdrbune ard in focuri si trezesc minune cdci intunecirnile din mind loate-s curcubeie de lumina. mutat cake Ardeal povara focul - si-a intrat in Hunedoara pe sub port:i severe de cetale dind ofelurilor puritate. www.dacoromanica.ro 92 AL. ANDRITOW

Luminat de fontd std rapsodul fericit cd i-a alez norodul dintre flaccid albe si metale viitoral lirei dumisale. Ronda muncii pusd pe bascule miresmeazd rima a betide, ;sarja cu cascadele-i temule miresmeazd ritmu-a perganiute si-ale minereului oAri ample tambii mei de trandafiri. Resita, furnalele inalte imi fac pieptul tinar sd tresalle, - imi fac inima a fi vioard, - respirarea vent de primiivard. and md toropesc suav, in lene, md trezesc severele sirene, md trezesc dintru desertdciune lungi, curele de transmisiune. Inimile voastre, muncitori, harfe stilt $i lire si viori suftetele voastre-s frumusete : liner* fdrd beltrinete.

Fruntea voastrd e o Lund plind. bratele, izvoare de lumind, - m-as usca, fdrd de voi, ca iasca suflet rece isi slutit, ca masca. As fi o grimasd oarecare si un talnic semn de intrebare. Dar and impdrlesc at voi tutunul sint semet $i tare ca grorunul. Dar md due, md duc pe-al Mu tdrim mai spre miez, Ardealule bdtrmn. La un colt sdlbatec de cdrare 'imi ies motii in intimpinare, - Nu duc de-a-nalare sdrelcia - (iaM-mi inima si bucuria I) Fruntea-nobilatd prinde nimb, nu de sfinti, ci-de puternic timp nimb care binecuvintd ora celci e aurul al tuturora. www.dacoromanica.ro DRUM PRIN TARA 93

Unde Do/a sprignea pe frunte jarurile chinurilor crank, cosuri de uzin.e-aratd writ si culeg recolta aurorii.

Uncle Horia fu tras pe maid joacd pe o road, grea, dintatet, cintecul de fatd ce rdsund ca vioara-n milloc de furtund. Unde lancu-n fluier ig spunea jalea ce-i rdstoarnd inima, - din sellout ce-si riclicd sita merg copii la ,scoald cu Wilt a. Tu, Ardealule, coline grave cu ciorchinii proaspeti, pe Tirnave, - si cu sare-n sclipdt diafan si cu murmurul de gaz metan, fi cu magistrala ce-o sd ducd a vitezelor supusd NO, - le imbrdlisez a mia oard, le imbrdfisez ca pe-o fecioard.

* De la Maramures pin'la mare cine-a dal aceastd lege mare de-nfratire $t de omenie? Cine schimbd timpu-n mdretie, dind lumind onualui si casei? E Actrtidul, e puterea clasei esi aorta secolului meu ; Sint o razd-a lui, prieteni, eu. El a luminat, in vremurt, pragul, el a nobilat in lard veacul, el e eel ce-a asternut lumina' peste inima-mi de Cintec plind.

www.dacoromanica.ro ALFRED MARGUL SPERBER LUMINA LW AUGUST

D in ziva ceea patrusprezece ani trecura Atunci in fara noastrii-o lovitur Nimicitoare fiarei fasciste i s-a dat. De-atunci in lume multe s-au schimbat Catufele robiei legate peste Ora In zilele acelui August se sfatimara $1 vremea-n care omul era stpin ori sluga Un vis urit ne pare fi-o noapte foarte lung& Putem cu ochii noftri veclea fi recunoafte Infatifarea noted a lumii ce se nafte, Doar noi, cu-aceste brate fi nu cu vorbe goale ii punem temelie din *cited fi metale. Din drum sá ne intoarca, zadarnic lumea veche Ifi mai adund gindul nebun far pereche and viata notta-n pasul fi-n suflul ei fierbinte Intreaga omenire o duce inainte. El, Omul Nou, din lungul istoriei tumult Nu se mai las afteptat prea mult, $i drumuri nu-s in lume, fi colturi nu-s in tara In care el, din timpuri chemat, sä nu aparet I

Ci eu, cit mä privefte, in felul meu scoot Cc/4 poate orificine vedea, fi peste tot - $i-aceasta nu-i o simpl ptirere treciltoare, - lau sprifin spusei mele o scrisoare Trimisa mai deunözi de-un prieten dintr-un sat. Dar iota tot ce-mi scrie fi tot ce s-a-ntimplat :

De-un an de zile alta lumina-ni sat la noi Da noptii bezna strinset de veacuri inapoi. in case, becuri albe, cu vie stralucire, La inceput privite cu uimire, Au spulberat lungi nopti de suferiati, $i-acum coboara-n cartea de citire in ceasul serif, raza tor subfire,

www.dacoromanica.ro LUMINA LUI AUGUST 95

Alaturi de copii si de printi. Atunci, in prima seara luminatä, 73e noi sarbatorita cum n-a fost niciodatii La noi In sat eveniment mai mare, Avuram la camin o adunare.

Aco lo, ca un oaspe de seama-a fost chemat Ma iota, taietorul de lemne ce-a luptat in anfi grei cu domnii In zilele de grevä, lemnar intre lemnarii Acestor locuri, orn cit zece altii Doar brazilor asemeni z muntilor De-atunci trecurä anii ochii lui pierdura in umbra lor lumina si stropul de caldurd - Era de fata totusi, cu tui, si-ntlia ()aril Simtind pared lumina cea noua cum coboará, L-a fost cuprins dorinta arzatoare spunii cloud vorbe-n aceasta sarbatoare. Cuointul lui plin de avint a fost lar eu, il ftiu astazi pe de rost : Tovarasi, satul nostru-a capatat lumina ! Voi credeti cit eu n-o i,itd, dar amar I Nu noaptea ma-mpresoarli, nu bezna mi-e vecind ! Sint orb - Mad ca mine voi n-o vedeti mai ciar. Eu am luptat o viatä-ntreagd Ca orbit toti sit vadä, sii-nteleagd in lume sear dimineata $i cum rasare soare curn se-arata stele. E vista meu acesta indeplinit in viatii Lumina mea-i aceasta M12411106 mele I ud aici, aproape de mine fi-i pot spune Lumina-a iumii noastre mai drepte fi mai bune !" Acestor vorbe drept raspuns fi dart Aplauze, furtuna, din mild fi de-afara, Dar decit toate mai presus, Neasteptat, un lucru s-a propus : Tovaräsi, - spuse unul, sti-i facem ca sa-i tie Lumina, lui Malota, de-acum, todirii0e. Sii-aducti fiecare partea lui De ginduri luminoase ochii cu Sii-aprindem noi lumina unde nu-i, facem batrinetea mai In dite-o zi citindu-i fiecare La ceasurile serii, din carpi # din ziare" Zis facut ! De-atunci, de-un an incoace, Nu s-a gasit niciunul cudintul sa calce. In fiecare want precum s-a hotilrit,

www.dacoromanica.ro 96 ALFRED MARGUr SPERBER

Un alt flacdu fi tine de urit Citindu-i lui Ma Iota din dirti, cu voce tare,. nouttiti citindu-i din ziare. La clasicii acestei lumini si-acestui ev Nitrinul se aratä cel mai atent elev. Intr-un cuvint, Ma lota are O parte din lumina' $i el ca fiecara». Asa grdia scrisoarea prietenului meu, Dar tin sel stiti morala pc care-am tras-o eu : yeti spune : - Ajutorul aproapelui, $i nu ne-a Mirat povestea asta ce-i veche de cind lumea Ci eu IA spun, e vorba de ceva mult mai mult A ciirei lungi ecouri prin lume le ascult. Nu i-ar fi fost luminii electrice de-ajuns Täria ei sei schimbe dincol' de umbra' firea. Cu ea odatii-n sat a mai patruns O altfel de lumina- ce-nvinge orbirea - Prin ea e dat robiei din veac sa se destepte, Prin ea ne ridicm pe alte trepte drumuri largi prin timp ni se deschid. Este lumina data de partid Po altit-nväläturd am mni adaus eu Dupä scrisoarea prietenului meu : Acei deprinsi cu umbra $i mersul Ce vor s traga noaptea din urng peste noi, Cu soapte zizanii, cu nu ftiu ce tertip, Cu basme iluzii scornite-n fel fi chip, In cintec de sirenä i däntuiri in van, Sa stie di le sintem $i le vom dusman. Purtäm in noi lumina acelor vremi lupte Ce unnti lanturile rupte I

In romine§te de Ion Horea

www.dacoromanica.ro RADU BOUREANU LA ALTAFOIVTE

La Altafonte, In Sicilia, clridirea unei gràdinite de copii s-a präimit peste opt copii omorindu-i.

La Altafonte-n lung pe strdzi Un riu de oameni. - Sint pardzi? In ordselul sicilian Lingd Palermo-i greu alean.

La Altafonte, opt copii Un vInt i-a luat dintre cei DU... Nu-I calm? vinovat - voi #iti - Sdracii doar - nechibzuifi Cd-n grddinifd au Idsat Opt !tort - si moartea le-a uscat, Opt god, cu ochii de cicoare... Lacrimi pe-obrali pirliti de soare,

Lacrimi pe miinile brdzdate Ce suie mici cociuge-n spate.

Chddirea grddinitei sta Pe putrezi stilpi -se legdna; Nu clatind simun, cicloane Nincile-nalte pe coloane,

Nu clatind un Dint titan Un dom, at turn marmorean.

La Altafonte-n Flu cernit Pe stretzi, mulfimea a pornit.

7 --, Vlata Rornineasci, nr. 8 www.dacoromanica.ro 98 RADu BOUREANU

Co,sciugele par bdrci rndrunfe, Par albe bard pornind sd-nfrunte Durerea, frunte tinged frunte... ,i pe durere trec plutind C-un antic cor sub mers jelind,

Pe strdzi cu ziduri vecht, leproase Pe unde ura doarme-n case.

www.dacoromanica.ro CR1STIAN SIRBU AGRESORII

In diminefile acelea de iulie telegramele Au umplut emisferele cu ve$ti negre : Trupele americano-engleze Au invadat Libanul g lordania". alma clipe a treselrit intreaga fire. N-afi auzit? Trimbifile congiinfelor oamenilor cinstifi Au sunat 7 Stafi la gindd I Agresorii imperial4ti V or sel aprindd focul retzboiului ! Popoarele #-au indlfat capul Si privesc incruntate spre Orientul Apropiai Si Miflociu. Gata de luptd, munfii privesc tsi ei De la Himalaia pinei la Cordilieri. Tulbureitorii pdcii simfind vintul miniei Isi sapd trange pe malurile meirii. Se agafei de malurile mdrii. - Cum? Set nu mai fie dragoste pe peimint? Sd nu mai fie flori? Set nu mat fie viafd? Sei fie Idsati sd declan..seze pirfolul atomic?

Nu I Asta nu se va intimpla Iliciodatd. Pen/rued Popoarele $i munfii stau de oeghe.

7* www.dacoromanica.ro AISEMNARI DE REPORTER DE PE MAGISTRALA DE EST

CH4

De mult, la marginea unei mlastini din jurul Mediasului (dupä cum spun unii, s-ar fi intimplat la Bazna) cltiva fläcäi au aprins niste rogoz uscat. $i-au treeut umile amortite de frig peste limbile jucluse de foe, apoi s-au tras de-o parte pe o ridicIturii de pämint mai zbicita ca sä-si räsuceascl o tigara. Din vorbii In vorbl au uitat si mai arunce pe foc. Intr-un tirziu unul. din ei si-a adus aminte si-a dat sä se ridice s-arunce pe el o minä de usclituri. Mirat, apoi putin Inspäimintat 0-a strigat prietenii : - M5.I, fratilor. Mare minune. Arde plmintul sau arde focul singur Unir spun c asta s-ar fi intimplat ling/ Medias, la Bazna, altii Bustin eä la Cetatea de Bala. Sint multi care-s neinduplecati îii piirerea lor : - La Copp, Paternitatea legendei e revendicatä de cei din Zaul de ample. $incaiul 10 are adeptii proprii. Se poate ca-n toate aceste locuri si fi fost intilnitä ficruia albasträ cu reflexe rosietice, se poate a pe multi i-a mirat i speriat In acelasi timp semnul de neinteles pe care-1 da pirnintuL Revendicarea e legitim. Legendele ant nenumArate i imaginatia a avut darul si adauge semnificatii diverse. S-au tesut pe marginea acestei fllegrui starnitoare istorii care Infiorau inimile in seri de awl. Strigoii, vireo- lack ielele, se amestecau In Intimpläri vräjite. Nu stie nimeni and a fost vgzuta întîi flacka tainieä, neinteleasä. Nu stie nirneni cit timp a ars poate, nevazutl, la lumina zilei, care fulger azut din cer o va fi aprins tntii pe and nici nu erau oameni i niei povestile lor... Cbimitii o exprim ä. in douä litere §i-C1 cifrä minuseull, asezatä jos, ea nu cumva sä se-ncurce mate- rnaticienii t s-o ridiee la puterea nu stiu care. Dou/ litere 0-o cifrä, prin. urmare : CH4. Carbon si Hidrogen=Metan. 0 Insiruire de molecule, un atom de carbon tetravalent, patru atomi de hiclrogen. Niel n-are ce se aprinde odati ce atotputernicul arderii, oxigenul, lipseste. E cumplit insä eind ti gäseste 0 se mai nimereste 0-o seInteiutä cit de mica. Atunci arde, explo- deazä, usucä sub dogoarea hiclrocarburä, una din nenumgratele combinatii ale carbonului, elementul vietii, cu hidrogenul, care poate A' fie benzen, poate fi celulozä, poate fi petrol, fulmicoton, glicerinä, chiar zahär cubic. Adicl de la dinamia la zahär, tot cc) vreti. Poate fi in special cosmarul unei anurnite virste scolare : chimia organica. Totul se poate desena pe tablä, cu creta. Profesorul www.dacoromanica.ro INSEMNARI DE REPORTER DE PE MAGISTRALA DE EST 101 cu o linie sau douä, sase litere ale unui exagon, lungit de mirare, spuninduli : iatä, acesta e benzenul. Cazul metan n-are nici macar privilegiul unei figurt din geometria plank% La scoalä exprimam formula metanului asa cum exprimgm la geografie punctele cardinale, in mijloc instalindu-se carbonul, saturindu-si valentele In patru pärti cu diafanul atom de hklrogen. Metanul nu cunoaste istoria zbuciurnatä a petrolului. Impins la supra- fatx de-o presiune de sute de atmosfere, el nu poate fi inclmat in cisterne sau vase petrolifere. N-a cunoscut alte ctilItorii decit conductele. Si, mat ales, multi vreme a fost ignorat. De via e starea lui gazoasä. Dar mai e o pricinä nu mai putin insemnatä. Ieftin, usor de instalat, extrem de rentabil, metanul a ingrijorat autoritätile bisericesti stäpfnitoare de päduri, intreprinderile capitaliste care comercializau lemnul de foc si care se vedeau, prin captarea celei mai simple dintre hidrocarburi, cea care deschide orice carte de chimie, la amint. Lupta impotriva gazului metan s-a dus cu toate mijloacele posibile. De la scumpirea exageratä a instalatiei, de la ngscocirea unor pericole inexistente, la mistificare. Fläcäruia albistruie cu reflexe rosietice a ars incApätinatä ani indelun- gati alimentind seziitorile cu istorii tulburätoare, prevestind cind nenorociri cumplite, end comod de nebiinuit. SA nu se uite niciodata iernile geroase, cu cer sticlos, sä nu se uite §irul de femei $i copii vineti de frig, cumplrind cite zece kilograme de lemne, doi butuci care sisliau in sob5. netncingind-o. Sä. nu fie uitate antarele enorme pe coltul crtrora apäsa umil pretul a cinci lei, indiferenta cu care stäpinul mäsura. Sä nu se uite cl-n timpul acesta adinc sub &dint era tnläntuitä una din inepuizabilele noastre bogItii, metanul. *

Sincai, Zaul, shit comune cu cet mai celebru noroi. Un noroi lipicios. galben, care se lipeste de bocanci, de haine, irnobilizeazA rotile arutelor, face de ris diferentialele camioanelor, exaspereazä oamenii. Toamna, chid ploa mult, färä sfirsit, noroiul pare o mare viscoasä, miscätoare, de plumb. Dea- lurile era din noroi, färä pärluri, pustii. Aici se foreazä. In Kline, Incremenit de mii de ani, gazul metan asteaptä. Masinile, aparatura, turlele de foraj slut Ca:rate inimaginabil de greu la fata locului. Si se foreazä. Vara te ineacI praful, un praf dens, patrunzator, care usucä gitlejul, inroseste ochii, lama bate vintul intr-una. Gäzarii nu se dau bätuti. ForeazI cu indirjire, inciipätinati, impinzind cimpia Ardealului, Tirnavele, Muresul, Dealurile Turzii si Clujului. E o lume aparte, asa cum a minerilor e aparte, cum a petrolistilor e o lume cu povestile et, cu intimplArile ei cu fizionomia ei aparte". Et duc de mult aceastä luptä cu adincimile pämintului, au ajuns la o pricepere greu de apreciat dacl n-am sti cI au de captat un gaz si nu un lichid, eh* s-au obisnuit si-au indrägit un peisaj care-n afarä de podgorii si perii nu prea intinse de päduri, nu oferä nimic altceva pitoresc, spectaculos ; nici zbaterea imensä, infricosätoare a märii, nici jocul de culori, de la verde intens, la albastru palid al valurilor ei si. nici frumusetea gravä a culmilor inzapezite.

www.dacoromanica.ro 102 STEFAN LUCA

Treceti cu masina pe soseaua Sighisoara-Tg. Mures atenti la serpentina periculoasä a Heturului si o sä auziti desigur cl in cutare zi si-n cutare loc s-a rästurnat un camion cu miei. Un camion cu o sutti de miei. 0 sutä de bekal- turi s-au auzit räspindite pe prävälis. Si alte Intimpläri cu soferi, cu butoaie rästurnate, cu ruperi de frine sau fuzete. Nici n-aveti sä bägati de searnä CA ati trecut pe /ingl celebra schelä de foraj, N... La Inceput a fost o baraca modestä, o turlä si citiva muncitori. De multe ori soferul autobuzului bombänea cl trebuie sä coboare vreun cIlItor in dreptul baräcii, tocmai acolo, In pant& E mult mai la Indeminä sä opresti la poale, lingä moarä. Se gäseste vin bun si pitä moale cu släninii afumatá. Va trebui sä se inchine odatä un poem vietii gäzarilor, celor care au impins fläcäruia singuratick misterioasä, In sute de mii de cämine, In fabricile noi ale patriei, in teatre si cinematografe, in virful pavilioanelor zecilor de santiere ale magistralelor, unde arde ziva si. noaptea flacära ca un steag. Pentru cä de la baraca modestä, de la lungile zile de toamnä, cu bur- nitä si ceturi, de la infrigurarea cu care sapa inainta metru cu metru piplind atentä spinarea zäcämintului, de la nelinistea primei invirtituri a sapei ping la ftsiitul usor al gazului captat urcind cu vitezá la suprafatä, astäzi avem o geografie specialä a gazului metan. Gazul metan abia acum se confundä cu formula lui chimicá, atit de asemänätoare cu roza vinturilor. Spre nord, spre sud, spre vest, cIptugala inodorä, incolori de metan a podigului transilvan isi impinge flaara spre Bucuregti, Satu Mare, Timigoaia. Milioane gi milioane de metri cubi vor InclIzi cuptoare de topit, cazane, hale uriage, milioane de metri cubi vor alimenta combinate chimice, milioane de metri cubi vor Inlocui lernnul In casele oamenilor. Drurnul lui va deveni in curind familiar pe Trotug gi Bistrita gi il va primi Iagul. A plecat spre sud, spre nord, spre vest, s-a invirtit gi-a cercetat tot po- digul, acum i se croiesc vestminte pentru vizita lui spre est. Nu va fi desigur ultimul lui drum magistral. Siretul, Bahluiul, Bistrita, Oituzul, Oltul, Muresul, Bega, Somesul, Crisurile, ant numai exercitii. Metanul va cunoaste si Dunärea... ca un räspuns la preziceri, hidrocar- bura cea mai simplä ne convinge cä dacä a siirit cineva in aer, acesta a fost trecutul chid fläcärile erau iniibusite. La Danes, Sinzieni, Bicsad, Oituz si-n alte locuri, ard fläciri, liber, ca niste steaguri... De mult, la rnarginea unei mlastini, nu se stie anume unde, citiva fläcli au aprins o riling de rogoz. Fad. O. stie, descoperiserä o mare, o nespus de pretioasä comoarä. Chimistii descompunind-o in eprubete de laborator i-au ignorat poezia. IrnbrIcind-o in haine de gala, de doulzeci si opt de soli, purtind-o cale de sute de kilometri, sute de muncitori i-o redau.

E cald, soarele dogoare intetit, mugtele au devenit enervante. Drumul de tarä nu mai meritä osteneala unei comparatii, Intr-atita e de prost. SlIciile de pe malul Tirnavei figiie scärmänate de vint. Furtuna plutegte-n aer. Pe gantier e deocamdatä linigte gi se ia masa. Muzia : biziit de bondari gi sfo- riitul paznicului adormit la umbrá, sub vagon. Lingä drum si de-a lungul porumbigtilor, culcatä in gain, conducta asteaptá sa fie acoperitä cu pärnint. La trei kilometri In fatä se sudeazä. La www.dacoromanica.ro TNSEMNARI DE REPORTER DE PE MAWSTRALA DE EST 103 capatul $irului de säpätori tronsoanele salt coborfte fn adinc. Un Oran batrin, din partea locului, a venit cu secera sä mai apuce sä tale din porumb. Nu lucreazA cu prea mare tragere de inimä. E cald, el e bäten $i-ar sta mai eurind de vorbä cu cineva. Cei din sat fs pe amp care Boiu, n-are cu cine fuma o tigarä. Stä, ca pierdut, lîngä o movilä de pämint. Pune mina strea$inä la ochi $i se uitä cum coboarii cilindrul smolit, lung de cincizeci i cinci de metri, cum se näpustesc parcä spre buza santului cele douä tractoare. Tigara, uitata, ti arde zadarnic degetele. De uimire nu simte arsurl. I-ar intreba pe bäietii, care, Indatä dupä masä, s-au apucat s-arunce din nou pá- mînt peste conductä, dar ace$tia au altä treabä. S-ar apropia de unul mai mic, negricios, c-un pär ca sirma, negru, zburlit, pe care l-a väzut de mai multe ori atind apä baietilor. $i acesta-i grabit. Povestea celui mai sound brigadier e eft se poate de obimuitä, Din 5 mai e la D... Nu e un novice in materie. De altfel majoritatea baietilor Ant brigadieri vechi. Octavian Maiorescu e de loc din Mädära$, regiunea Autonomä Maghiarit, cale ca de 15-20 de kilometri de Tg. Mures. Säraci, foarte säraci pärinti. Bäiatul si-a cäutat de rost de foarte tinär. A fost pe santier la Pagans, apoi s-a-nscris pentru D... odatä cu ceilalti brigadieri. N-are deeit un metru si jumätate tnältime, astfel cä nu poate fi recrutat. Aceasta l-a tntristat. Nu-i bine sä fii mic de stat. Din pricina asta s-a si bucurat ;ca. poate pleca pe-un santier. 0 s. rämlnfi, sigur, pink la terminarea magistralei : Apoi ? Ce, n-o sä mai fie santiere ? zic Pufi. N-au avut /ncredere In el. Li se pärea cá fläcluasul n-o sii biruie sa astupe metri liniari de con- ductä. $i au gasit un leac inedit. Octavian sä se ocupe de aprovizionarea cu apa. Uneori apa e departe de locul de muna Ar cere ¡imp aducerea ei. arsita-i mare, färä apl proaspätä, nu se poate. -Tu o sä cari apá, Pufi. Asta-i sarcina ta. Norma ta o facem noi. In loc si fugim pe rind dupä apl, te duci numai tu. Adevärul este eä de prea multä härnicie n-a prea dat dovadä Maiorescu. Minuia lopata cu incetinitorul i aräta putinä tragere de inimä ca echipa lui sä ci$tige. Multä vreme s-au zbätut ceilalti ea' &easel o solutie. L-au intepat cu glume, l-au poreclit in felurite chipuri. Pufi, imperturbabil, täcut, continua sä arunce pämintul intr-un fel ciudat, de gindeai ca vrea sä cintäreascl fiecare lopatá de pämInt fnainte de a-i da drumul In $ant. $i-atunci cineva a propus solutia de mai sus. Octavian Maiorescu sä devinä sacagiu. A stfrnit ris la inceput propunerea. Ping la urmä silueta scundä a fost vizutä fäcînd na- veta apä echipä i viceversa, necontenit. Dupi un timp, pe Maiorescu l-a prins urittul. Una e s-alergi eft e ziva de lungä, de unul singur, cArind apfi cu gäleata $i alta-i sä stai Intre bäiei s-asculti glume. Te simti nu $tiu cum, stinjenit, and vii acasä la dormitoare, cu camionul, si ceilalti cilia tot drumul impacati eä ii-au fäcut datoria, iar tu nu indrIzne$ti nici sä deschizi gura. E ca $1. cum te-ar tine ei, lucr1nd partea ta, pe nimica. Nu, nu-i bine, nid nu poate fi bine a$a. $i Maiorescu s-a säturat sä fie a cincea roatä de la cärutá. A inceput sä www.dacoromanica.ro 104 STEFAN LUCA

lucreze mai cu spor, färii aerul cä trebuie cintärit fiecare bulgäre de &dint. Incepuserg Wield sä-1 ia la ochi. Para' spuneau Pentru unul i Ina vreo citiva ea tine nu reusim s punem si noi mina pe drapelul de fruntasi. Asa cl Pufi se-ndeamnä 0 de rusine si de voie bunk', nebIgindu-1 In seamä pe mosneagul care a ramas cu mina streasin ä. la ochi. Seara de iulie a cäzut odatä cu ploaia. Gräbit camionul se ia la intrecere cu primii picuri. Viteza mainii sporeste ca 0 cum pinza de apä ar alunga-o spre D... Bäietii, Inghesuiti pe platformä, dut . dit ii tine gura un mars. Octavian Maiorescu, pitit intr-un colt, ascuns de vecinii säi, se gindeste la urmätoarele trei luni, pentru care va angajamentul disearä. ,i poate viseaza la insigna de brigadier, ploaia care s-apropie amenintätoare i-aduce aminte de cit amar de apä a al-at vreme de trei luni. Il incearcl un sentiment de mindrie and masina goneste pe asfaltul sträzilor din Sighisoara si 10 indreaptä suvitele riizvrätite de pe frunte. Are ochi negri, de cärbune, copilärosi. El este unul din cei nougzeci sapte de brigadieri ai sectorului 2. Blietii 1-au luat un timp In zeflemea, 1-au stiut iuti, I-au vindecat de lene cu rnijloace originale, dar acum, stInd in front consimt cu totii cä färä Pufi viata santierului si-ar pierde din farmec t cä färä o tabachere" cu el. nu si-ar putea Inchipui viata de tabärä.

Seara, stau de vorba la club cu Emil eimpeanu, vecin de lucru al lui Maiorescu. Dimineata Il vlzusem In pantaloni scurti, gol pinä la brIu, bronzat, siroind de sudoare. Bine clädit, frumos, muschii ii oacil sub pielea arämie, pe fa% nu i se cunoaste oboseala celor opt ore de lucru. Träsäturile fetei ingInit Ina pe copil cu viitorul bärbat. Trupul sculptural, atletio, tradInd o sänä- tate desävirsitä, se smite In elementul säu aici, In plin scare, rästurnind pä- rnîntul negru, sfärimicios peste teava care inseamnä. drumul gazului metan spre plaiurile Bistritei moldovenesti. Emil Cimpeanu se trage din Seleus. Trei feciori 0-o sorä la pä'rinti, colectivisti. El a plecat de mic din sat, la Sighisoara. S-a inscris Ja coala profesionalii metalurgici din Sighisoara. A lucrat la uzinii, dar end organizatia de tineret a lansat chemarea pentru magistralà, a simtit cä, färä a mai fi rugat, se va 1nscrie. Emil Chnpeanu e foarte tînär. N-a hicut Inca armata. El nu era fuel pe lume chid pe dealurile Tirnavelor au räsärit turlele Make ale sondelor de gaz metan. i totusi comunele nu cunosteau binefacerile lui. Abia In anii nostri, Laslea, Dumbrävenii, cunosc ce va sä zic o conductä de gaz metan. Emil hi dä' toad silinta sä Impingá cit mai repede conducta spre SA vada cu ochii lui cum se-ncovoaie o teavg atit de largti Inca dacä plouä Incap 6 insi bine de tot Ind-insa, cum sare apoi peste Tirnave, peste Olt, peste Oituz. Cu fiecare zi ce trece pielea lui capAti nuantä mai inchisä, ii par 0 dintii mai albi, joacä mai bine fotbal ca-nainte, i, mai ales, simte cä e ceva In cuvintul brigadier. A auzit cite ceva de la altii de pe sander, cum ant fradi Busescu, din Vlä'desti-Cimpulung, vechi brigadieri al cäror palmares e de in- vidiat. Busescu Vasile, mezinul, e la al patrulea sander din viata lui. La 16 ani plecase de-acasä. Anul 1955 1-a prins pe santierul stadionului din Bacau. A stat In Uricani opt luni Incheiate, ca de-acolo sä piece pe santierul combi- natului chimic de la Govora. De la Govora la D... Adicä asa cum e usor de In- www.dacoromanica.ro INSEMNARI DE REPORTER DE PE MAGISTRALA DE EST 105

teles, In centrul vietii. Ziarele scriu si-au scris coloane intregi despre noi, spune itinerarul stabätut de tinärul brigadier. Si repertoriul fratilor lui e mai impresionant. Unul din frati, Gheorghe, a ajuns sef de brigadk la D... iar fratele ski Constantin, comandant de sander la Tg. Jiu. Gheorghe e momentan plecat In delegatie la S... ca sä, asiste la ceremonia predärii steagului de sander fruntas pe magistralä. E un steag de traditie seumpä, inceputä la Agnita- Botorea, Sa Iva Viseu, Bumbesti-Livezeni. Aria de räspindire a brigadierilor ca ei e Intinsä cit patria noasträ. Printil lui pästreaz4 scrisori primite de la copii, de pe intreg Intinsul patriei. Chid citesc In ziar vesd de pe sander e ea cmn ar primi vesti din partea lui Constantin, Gheorghe sau Vasile. i asta nu-i totul Ineä. Busescu Gheorghe pentru destoinicia lui va pleca in Bulgaria, ca reprezentant al intregului tineret muncitor. 0 sawing de mare insemnätate si de mare cinste. Asa eä nu l-a mai mirat pe Cimpeanu felul disciplinat, simplu, firesc cu care brigadierii îi organizeazI viata in tabärä, curn se strkluiesc pe sander, nu-1 mai mirä a la reuniuni pleacä numai cei buni. Exist ä. o anumitä mindrie, care nu se rosteste, care nu-i desartä, o anumitä mindrie despre care se pomene§te eind vorbesti de mineri, de petrolisti, de otelari. Mindria aceasta, incepe s-o teliesa Cimpeanu Emil. E legatä de tabärä, de conducta magistralä de est, de primul lui sander adevkat, In care a cunoscut viata de brigadier. Tractorul din frunte care scobeste pämintul la doi metri si mai bins inainteazä. intr-una, In urma lui Marne sudorilor lumineazI in noapte, vin la rind macaralele care ridicl tronsoanele lungi, grele, imbrIcate In doul straturi de smoalä, ca apoi sä rämink In urma tuturor o spinare Ingustä de pämint, nesfirsitä, care nu se va bkkori niciodatä. Se va tasa de la sine, incet, tncet. Mai curind decit va apuca sä creaser' iarba pe pamintul negru scormonit din adinc, va apare pe harta unit, Inscrisii, cu explicatie la legendä, . linia care va Insemna kilometru cu kilometru drumul catre Moldova, peste munti, al gazului metan. Acolo pe hartä nu va fi însemnat numele niciunuia din cei nougzeci sapte. Maiorescu va pleca pe-un alt gander, Emil va juca fundas stinga cine stie unde, fiatii Busescu vor trimite serisori acasii din alte pärti, in urrna lor vor rämine insä pe hartä urine care vor complica un pie viata de scolar geografia patriei... Dar dacä ei ar asculta, bungoarä, istorii de felul celor povestite de 134- 'dint cu fläcäri tainice aprinse în crucea-noptii pe cimp, departe, in päpurisuri mlästinoase, cu spaime i duhuri, ar ride. Ce povesti Stim noi ce-i aia. Gaz metan. Noi Ii facem acum cä- rnasä si-i dam drumul sä ardä cu flacgra mare. Vezi, ca acolo, In virful pavi- honului. tefan Luca 1\ALATINA

Brigadierul Avram Mihai pleacä in Bulgaria. Un schimb de experientä cu brigadierii de acolo. Nu poate sä. doarml. E searà drzie. In dormitorul coplesit de intuneric se aude respiratia linitit i grea a bäietilor. Dorm. Ca niste bolovani. Toatä tabära doarme. Numai Avram Mihai nu poate dormi. El www.dacoromanica.ro 106 POP SIMION pleacä hi sträinittate. Stä pe pat, rezemat 1ntr-un cot $i se uitä la lunä. E ca o secerá mica de aur. Cu ea taie cineva lanuri prin cer. Stelele slut spice ramose dupä secerätori. Calea Laptelui e pustie. Carul Mare adastä undeva In stepa cereascI cu oigtea indreptatä spre sud. Dar pe unde-or fi fiind tele- garii ?... - Mä, Mihai... --, Ce-i, mä ? tresare bäiatul. - Ce-i ? Avram Mihai piplie cu ochii lui clprii intunericul dormitorului, si descopere cam cine vorbise. In zadar. Vocea se aude din nou. - De ce nu dormi, mi ? - Nu pot, räspunde Mihai. Pauzä. Undeva fluierl un tren. 0 fi personalul de la orele trei. Bhietii igi dorm somnul lor eel mai dulce. Somnul de dinaintea zorilor. Careva vor- begte in vis : Tovaräge comandant, raportez... indeplinit... echipa noasträ, planul de säpäturi... Cu cintec inainte, marg 1..." Vorba dezordonatä. sunä ciudat gi fail de scop in dormitorul cuprins de täcere. Vocea din intuneric se ande din nou : - Cind pleci, mli, Avram Mihai ? - Degrabl. 51-mi vini actele. - Ti-au cerut gi poze ? - Cerut. Ticerea se lasä din nou. Pentru citeva clipe. Iar voci. - SI le spui gi lor cum lucriim pe-aici. 5i cum tram. De toatè sä le spui. Auzi, m1 ? - Am sä le spun. - Sä le povestegti gi intimplarea cu mlagtina. -Am sä le povestesc. - SI gtii el atita timp eft vei fi plecat, voi munci gi pentru tine. Bine, mi Avram Mihai ? - Bine. Cum sil nu fie bine. Dar eine esti tu ? - Unul din brigadä. Ce conteaza ? Hai sä dormim. 13ätutä de Ant, flacära ce arde in vIrful pavilionului isi aruncä luminile- ei peste tabärä. Avram Mihai o vede pe fereasträ. E ca o flamurä de mätasä rogie desfäguratä in yid de catarg. 0 tortä simbolica pe care au aprins-o brigadierii gantierului de la D... in ziva cind au inceput Magistrala. De- atunci arde continnu, ziva gi noaptea, hränitä de gazul metan care doarme sub aceste päminturi. Sub Bach:1.a ei se adunä in careu brigadierii dimineata gi seara. Aici slut läudati cei harnici, fiecare succes fiind salutat de trei ori ca la brigadä, prin entuziastele aclamatit intrate in traditia lui Hip-hip-hura 1". Aici se tin cercurile de invätätura si. consfatuirile de tabärI. De aici räsunä cintecele brigadieregti gi zvonurile jocurilor purtate in ritm de axmonicä. Si tot de aici se rostesc asprele critici adresate celor lenegi gi neclisciplinati. In- tr-un fel torta aceasta este ochiul viu gi. sever care unnäregte Intreaga viatä a taberei brigadierilor de la D... Avram Mihai se uiti pe fereasträ. Placlra din virful pavilionului dese- neazä cu luminile ei obrazul smead, de copilandru ; nasul osos, putin inclinat, ca de grec ; pune o luminä tulburätoare in ochii mari gi cIprui ; cerne pulbere de argint peste pärul aspru gi negru, ca o coamä de cal, iar fruntii de adoles- cent ii dä o paloare meditativä : Sä. le povestegti gi bar cum lucrim pe-alci,. www.dacoromanica.ro INSEMNARI DE REPORTER DE PE MAGISTRALA DE EST 1.07 räsunä din nou Indemnul acela in mintea lui Avram Mihai. - De toate sä le spui. Si intimplarea aceea cu Metii dorm, cu trupurile infäsurate In cearceafurile albe. Numai Avram Mihai nu doarme. El nu poate dormi. St ä. in pat, riizemat intr-un cot si se gindeste. La ce ? La ziva de ieri i cea de alaltäieri, la viata de tabärä, cu toate peripetiile ei bune i rele. Infierbintatä, mintea biatului aduce aproape o mie de Intimpläri petrecute pe santierul Magistralei. Iat-o i pe aceea cu mlasina. Memoria reconstituie total aievea, nepierzind nimio din rindurile culorile intimplärii de-atunci. ...Iunie. Conducta Magistralei de Est ajunsese undeva pe valea Rusu- lui, in preajma Sighisoarei. Pe neasteptate, In calea ei s-a deschis un teren mrästinos care nu putea fi in nici un chip evitat. Ce era de fäcut ? Conducta trebuia sá treacä chiar prin mijlocul mlastinei. Cei mai multi nu credau el va fi posibil un asemenea lucru. Totusi, cuvintul hotäritor I-au spus a doua zi brigadierii. Zorii zilei s-au ivit pe la orele cinci, construind peste lume un cer de zinc. Pe drumurile din cimp colburile gälbui mai pästrau cäldura din ziva trecutä. Gizele pämintului stropite de roua noptii asteptau sä se zbiceascI la scare. Grtnele coapte aastau intr-o tIcere nellmuritti In bunl-dimineata vä- duvitá de cea mai usoarä boare de vint. i iatá a aceasti linite imensä din Valea Rusului a lost spulberatI bruse de larma brigadierilor. Mai Intli au rIzbit in Valea tIcutä cIntecele kr cu ritmuri de imn. Apoi au putut fi zärite autocamioanele ce se apropiau grijuliu printre dealuri, ridicInd In urma kr corbine Mahe de colb. Mlastina asepta, privind aceastä desfäsurare sträinti, cu ochi räi de ap verzuie. Din cind In chid se surpa ceva nestiut In sträfundurile ei, Melt bolborosea un aer puturos in Marl. Printre smircurile putrede tisneau brotaci sprinteni i hizi. Ginglnii minuscule misunau haotic prin apa stätutä. Intr-un cuvint, mlastina din Valea Rusului IL IntImpina pe neobisnuitii ei oaspeti tleutä, vicleaná, cu lumea ei pestritä si pliná de taMe. Autocamioanele s-au oprit la marginea mlastinei. Au coborit i brigadierii, pregItindu-si uneltele lor : hirlete, lopeti, cizme de cauciuc, fringhii, gäleti i multe altele. Unii s-au gräbit sä pipäie cu talpa piciorului suprafata nestatornicä a mlastinei. La fiecare pas mustea apä. Hei, am venit pe degeaba, a strigat pe lo unul dintre brigadieri. - Nu-i chip de räzbit. Nici un räspuns. Ce fel de räspuns poti da la o asemenea vorbä ? S-au apropiat i altii, sä cerceteze pärnintul ciuruit de ape. Smircurile se aplecau sub pasi ca un aluat. Oamenii cälcau ca pe gunfäl. Si pentru cá supärarea-i sorä bunä cu gluma, un copilandru blond a strigat : ca Hristos pe apä i nici nu ne pasä, si a jucat halaripu pe fata smircurilor. Chiar in clipa aceea mlasina s-a deschis si a supt trupul Infierbintat al bäiatului ping la subtiori. Aceasta a lost prima viclenie pe care a arätat-o mlastina in ziva aceea. Brigadierii s-au gräbit sl-i arunce tovaräsului kr un capät de funie. In citeva clipe l-au scos la Email. Era phn de närnol. Desi nu era de fel un lucru de sagä, glumele curgeau cu nemiluita. -Ai fost la Techir4hio1, prietene ? -la lásati bäiatul in pace. Ce-aveti cu el ? hi trateazI omul reuma- trsmele i voi vä näpustiti ca la urs. www.dacoromanica.ro 108 POP SIMION

Rideau brigadierii. Unii cu toatä, inima, altii rideau cam strimb si silit. Le era teamil. Suia soarele pe scArile cerului. Brigadierilor nu le prea erau oile acasi. AbAtuti : Unii spuneau deschis cä nu se apuci de lucru. Altii combäteau Insä cu inima cit un purice. Atunci a avut loc o intimplare cu totul neprevIzutä. DezbrAcat pinä la chilot, copilandrul eel blond a tisnit In sus ca un arc. A luat din mina cuiva steagul rosu al brigazii si l-a infipt la marginea bältii. Apoi si-a apucat lopata si-a-nceput sä sape, icnind. Peste linistea coboritä Intre oameni, se auzeau surdele bätiii de lopati 0 glasul rägusit al copilandrului care ingina un vechi cintec brigadieresc, pe care l-a cintat mai de mutt, la Salva- Viseu, la Bumbesti si nu de rnult pe santierul Cambinatului de la Govora... Noroiul, zäpada, nu ne-nspäimintä, CIci avem elan In noi si muncim cu rivnä. Cintlm, Muncim, Tara o reconstruim, Noi, brigadierii Republicii noi..." 0 Irma tulburare a cobortt intre oameni. Intii s-a ridicat de la locul lui Pantelici Constantin, un Mau firav din Corj. i-a lepädat salopeta, apoi s-a vidt in cizmele inalte de gumä. Filrii cu- Vint a luat lopata si-a intrat In mlastini. A Inceput sä ante cu glasul säu piti- gliat si färi culoare. Alituri de vocea durä, de bas a celuilalt, cintecul putin al lui PantelicA Intregea un duo caraghios. Dar nimeni nu ridea. S-a ridicat de la locul slu si Sandu Stänescu, comandantul brigadierilor. Blietii l-au vizut cum si-a scos maioul alb de pe trupul mugchiulos si bronzat, cum si-a legat peste pirul buclat o batisti in chip de base, apoi s-a apucat de lucru. Cindva omul acesta a fost actor pe scena unui teatru bucurestean. Acurn e comandantul brigadierilor. Seara, in adunärile de tabirl poate obisnuiegte a recite monologuri. Acum vocea lui cumpitatä di o replicl si chiar dad nu se afli In nici o piesä de teatru, e la fel de räscolitoare, de gravä. - Mii blieti, eu credeam cä steagul acesta e-al tuturor brigadierilor. Atita a spus, apoi glasul siu lirnpede, de tenor s-a aläturat acelui cintec vechi, intrerupt ritmic de respiratia suieratä a celor trei ce lucrau cu lopata. ...Cintäm, muncim, sara o reconstruim Noi brigadierii Republicii noi..." BEetii se urneau rind pe rind alAturindu-se celor care säpau si cintau. Nu cintecul, ci mai cu semi simtämintele pe care le purta melodia aceea tru- dim' i-au molipsit pe constructori. N-a mai rAmas unul pe mal. S-au desfäsurat unul cite unul in lant indian, purdnd lopeti 0 fringhii cu care se legau. Se vedea ci cismele de cauciuc nu mai pot avea trebuintä. Numai omul, lopata si gäleata cu care s'i scoti apa ce musteste la picioarele tale. 0 sutä de tnipuri infierbintate, Incordate ca o sutä de arcuri. 0 sutii de lopeti In miscare, o suti de gäleti desertate in lant. antul in care trebuia culcatä conducta de 28 de Soli crestea. S-au apropiat mesterii intreprinderii de conducte si magistrale : sudorii, montorii. si-au pAräsit pentru o vreme sculele lor si s-au apucat si le-ajute brigadierilor. In santul sipat, apa cregtea väzind cu ochii. S-a pus In functiune o motopompä. Lansatoarele - ni§te macarale mobile, construite pe corpul unor tractoare cu senile - Inaintau pe traverse de lemn. Cind apucau conducta, inältind-o In aer, gata s-o aseze in santul proaspät sipat, =shine acelea grele jucau in ba- www.dacoromanica.ro INSEMNARI DE REPORTER DE PE MAGISTRALA DE EST 109

lans gata sä se-afunde in smircuri. Toti cocostircii bältii au fugit speriati de bätaia sacadatä a motoarelor. Soarele asfintise de mult cind constructorii si-au incheiat munca la mlastinä. Ultimele suduri, ultirnele izoläri cu bitumen fierbinte le-au facut la lumina farurilor de autocarnion. 0 echipä auta o pereche de cizme pierdute. Erau orele noui jumätate. Conducta Magistralei de Est sträbItuse de la un capät la altul mlastina din preajrna Sighisoarei strecurindu-se cam la doi metri pe sub smIrcuri. Ajurksi In tabärä brigadierii s-au tot spälat de glodul mlatinii pinä pe la orele douI din noapte. Unii la baia taberei, altit in bätaia furtunului. Bucä- tarul se sträduia sä-i gräbeasci intr-un f el cl se räcesc mincarurile grase, pre- parate special pentru prilejul acesta. Cineva mai avea chef sä elate la un fluier. Istovit, Ion Corobea, seful luerärilor, scria in jurnalul de zi al santierului aceste lapidare cuvinte Azi 23 iunie, 1958 -am sträbItut cu bine mlastina de pe Valea Rusului. Zeci de metri de conductä. Diavolii istia de biieti slat niste ingeri. Ritrn de lucru cu totul neobisnuit. Am combätut ca la Märäsesti"...

...Se ivese albi i läptosi zorii de zi, iar Avram Mihai Ineä nu a lipit geanä de geanä. stfl la fereastri coplesit de gindurile sale fkä de numär. I-a obosit mintea de-atItea IntImpläri mäcinate In paviza nopii. Oare cIt o fi ceasul ? A pälit pe cer si luceafkul zorilor. Brigadierul de servici trebuie stt dea desteptarea. Undeva, la buclitärie se aude zarvä de strächini. Se pregiteste cafeaua. Cal mult peste un ceas autocamioanele vor goni de-a lungul drumurilor Inguste de tarä stimind pitä in slIvi colburile cäldute, gälbui. Soarele gäsindu-i pe constructorii santierului de la D... lucrind la kilometrul 17 al Magistralei de Est, va aprinde In cinstea lox ruguri lnalte pe dealuri. Avram Mihai, unul dintre brigadieri, va privi prelung eu ochii elprui räsiritul de soare, poate mai hitens declt in alte dimineti. Plecind In Bulgaria, el va povesti i despre curajul brigadieresc si despre diminetile albe, speriate de larma constructorilor, i despre soarele nostru, despre cinteeul nimit al ciocirliei, dar mai ales despre destinele noi ale tinerilor angajati sä Inflptuiascä tn fier si beton visele noastre ne mai visate. ...Incepuse o nouä zi de lucru pe santierul Magistralei de Est... Pop Simian

PROF ILURI

Primul se trezeste Toma Romitä, un flkäiandra de vreo nougsprezece ani e lucru stiut el dupä ora cinci el nu mai are somn, ea bätrfnii usurel vecinul, pe Gheorghe Busescu. Ce visai, mäi ?" fiindeä Busescu Ina se mai luptä cu somnul, Romitä continuk, In soaptl : eram intr-o livadä, umbra groasa, iarba deasä - si mere mli, atitea mere n-am v5zut in viata mea î Am mincat patru, cred el erau S-a trezit i Nicolae Lata, se intinde, dä pätura la o parte i sare la fereastra. Iar o sä fie zOpuseall... Aoleu ce visai ! Eram la o herghelie, Imi clä gräjdarul un cal, alerg, alerg - pe urmä calul se ImpiedicI de niste rädäcini i eu cad..." Lao. îi pipäie www.dacoromanica.ro 110 NICOLAE TIC

coatele, nu-1 dor, cäzatura a fost doer In vis, ce noroc I - ;i ride muljumit. Apoi 10 spun si cei1a1i visurile. Nimeni nu Intreabi - ce-o fi insemnind cind visezi ass. ?". Intirnplärile ciudate de peste noapte sInt doar un pretext de conversatie, lnainte de micul dejun. Lata îi trage hainele repede, se spalä di fuga la bucatärie. Se intoarce dupä doua minute : Cafea cu lapte, o bu- catä de,slänini i marmeladä, cine vrea I La prinz... Seara..." Dar nimeni nu-I ascultä. Brigadierii s-au steins toti intr-un colt al dorrnitorului, vorbesc in soaptä, careva cauti cana cu apä. Petre loan incä mai doarme, se risucestè agitat s-o fi luptind cu tigri", ride Busescu nici nu ;tie ee-1 asteaptä. and simte apa pe fatä, bliatul znormiie supärat $i se gheinuieste lingä perete. Nu-i chip sä-1 scoli, s-a culcat tirziu, e hint, cine ;tie pe.unde-a umblat. Numai el pinä la urrnä, tras de miini, zgiltiit, n-are Incotro. E un ciufulit_märuntel, negricios, (Ina are nouisprezece ani, cu priviri artágoase. Intreabi cit e ceasul - i cind aude aproape sase, se ia cu miinile de pär. Iese din dormitor, aleargl buimac prin curte, se duce la cantini, ia birourile administratiei la rind. and di. de Sandu Stfinescu, räsuf1 ä. usuxat i spune : Ce bine cä n-ati plecat, am o rugärninte..." Stänescu nu-i prea dornic sä-1 asculte, i sInt atit de cunoscute ruggimintile lui Petrica I - vrea bani, cu sigurantä. Un aconto, spune mieros refire Ioan, vorbiti cu tovaräsul sef al santierului, mi s-a imbol- nävit frate-meu..." Stänescu ride de lipsa de imaginatie a celuilalt. Lui Petre loan In fiecare siptiminit i se Imbolnilveste cineva din familie... exact In ziva In care el are nevoie de bani. De ce-ai lipsit ieri de la htcru ? Intreabl Stä- nescu, sever. i alaltä.ieri ?" Nu rn-am simtit bine, minte Petre Than minte cu oarecare dezinvolturl - se pare cl am ulcer". Vino cu mine I spune Stä- nescu, sä te judece brigadierii". Petre ban II priveste zäpäcit, zice : PAf eu mil rugam de dumneavoasträ de bani i clad colo..." Nu vrea si dea ochi cu brigadier% se codeste, incearcl si fugä, degeaba. In citeva minute s-au,strins toti cei o suti de brigadieri. Purtarea lui Petre Ioan nu-i o noutate pentru.nimeni. Se discutà putin 0 se hotäräste : La prima absentä nernotivatä, Petre trebuie sä piece de pe santier. fläiatul se uitä la Stilnescu, asteptind ca acesta ia apärarea. Unde-ai fost ieri ?" intreabä Stänescu, enervat. Pe Tirnavi, cu undita"... Minti I Daci: nu spui adevärul, o sä te excludem imediat de pe santier". Am fost cu o admite Petro loan, dar märtu- risirea lui stirneste un nou val de proteste. Ce-i,aia fuf5. ? - uncle te trezesti, la mahala ?" Cu o fatä la care tin", se corijeazI bäiatul. Ii cere iertare, se jurä cä n-o sä mai lipseascä de la lucru. Inclatä ce brigadierii se imprästie, Petre Ioan se urcä. Intr-un camion care pleacä pe traseu 0 de acolo îi strigi lui Stänescu : Eu rnä fac orn cumsecade, dar durnneavoasträ sinteti prea Stänescu fi face semn sá tack e Satul de vorbäria lui Petrie& Cum sä nu fii a.spru cu un pierde vará ? II cunoaste pe Petre Ioan de doi ani, au lucrat im- preunä la Fabrica de faiantä de la Albesti, apoi la Combinatul chimic de la Fägäras... Bäiatul are luni de zile In care e fruntas, nimeni n-are ce sä-i repro- seze, pinä end intr-o bunä zi il apuci näbädäile, nimeni nu-i mai di de urrná. Stänescu s-a gindit nu odatä sa se scape de el, face de rls brigadierii sl se duel unde-o vrea, tara-i mare de lucru se gäseste. Dar dacä o s-ajungI .0 haimana, umblInd de ici, colo ? E mai usor sä te scapi de el, cleat 0;4 in- drepti. Petrick' e foarte tinilr, nouäsprezece ani, acuma învaá sudura brigadierii o sä-1 ,tie din scurt, o sá iasä om si din el. VA salut I mai spune Petrici. - i altädatä sá fili mai blind". Carnionul porneste, Petrici ride ;I fluturi, sapea. www.dacoromanica.ro INSEMNARI DE REPORTER DE PE MAGISTRALA DE EST 111.

Pe la ora notta, dupe' ce a conclus brigadierii pe traseu, Stänescu se intoarce in tabärä. Are de fäcut un referat despre evenimentele internationale din ultima stptimtnä, pe care il va prezenta a doua zi in fate brigadierilor, la obisnuita oft de informare politick.. Se retrage in biroul organizatiei, consultä ziarele, serie citeva rinduri §i 10 educe aminte de spälätorie. Au trecut patru zile §i rufele baietilor Ina nu Ant gate - asta e ceva inadmisibil. La.sä refe- ratul, se duce la spälitorie, se ceartl, obtine toate promisiunile necesare, apoi II cautä pe Corobea, seful santierului. Duminict am clod sä plectm in excursie la Flares - si v-am ruga sä ne dati o masinä..." Se face, aprobl Corobea, si douä, cu pläcere, dacä pink' simbltä terminati planul In cinstea lui 23 August. E mult, e greu ? Dacit nu, mergeti la FIgäres pa jos, cä stnteti tinerr. Discutia a luat sfirsit. Stänescu e lini§tit, prevedea aceastä conditie. Cred el bilietii o sl-$ hideplineascä angajamentul mai repede, pe joi, pe vi- neri", ii spune lui Corobea, In timp ce acesta se catär ä. intr-un camion. Mul- tumit, Stänescu dt fuga la bucIttirie, sä consulte meniul - ciorbl de vä- cutä, papricas, gogosi - e bine, apoi ti vin In minte alte treburi, marl si. märunte - si dout ceasuri nu mai stä locului. De vreo doi ani si. ceva, de cind e comandantul brigäzilor pe diverse santiere - a fost la Albesti, la FIgäras, la Medial - Sandu Sttnescu e mereu agitat, plin de griji, doarme putin si. uneori minima pe apucate. E o viati intend, care-1 place si pe care a deprins-o mai de mult, pe santierul de la Bumbesti-Livezeni. E unul dintre veteranii santierelor - deg intr-o vreme, pasionat de artä Rind, a nimerit actor la- Teatrul de Estradt (actor gradul doi, jongleur si acrobat, dupg precizarea lui) - gi cu greu s-ar despärti de munca pe care-o face. i trebuie spus cl nu acceptä sä aped pe un gantier ca la pomanä, dud toate merg strunä. Pläcerea lui e A vadi cum pe tere- nuri läsate tn paragini se Infig tärusi, marcind traseul unel conducte sau a unei ai ferate, cum se ridict baräci si vin oameni - oameni puzderie. Pe santierul de la D... a sosit printre prhnii, a lisat geamantanele undeva, s-a dus repede la garä, 8U. astepte bäletii. Au venit multi, unii buni, altii rli. - apuci-te si discutä cu fiecare-n parte, vezi ce-1 doare, de ce lipseste de la hzortz. In prima luni treburile au mers prost, era s-ajungä de rusine cu häletii. 900 de absente 1 Pe santier venise o brigadä complectä - 40 de tineri - de la Govora. BEeti cäpAtino5i, vroiau program aparte, drepturi aparte, - nimeni st nu se punt cu ei. Vesnic nemultmniti, certäreti, lipseau de la lucru chid ti täia capul. StAnescu a cerut desfiintarea brigäzii Covora. S-a gäsit un bäietanclru care stt-1 ameninte. Noaptea I-au pindit, au vrut sä-1 bate', Lucru- rile s-au linistit curind. Stänescu a ctstigat prettiirea celorlalti brigadieri, go- vorenii au fost imptrtiti prin diverse echipe, vreo patru dintre ei exclusi de pe sander. De atunci, lui Stänescu ti merge faima de orn aspru. Nirnic de zis, e cam aspru, da-i convins c1 altfel n-o poti scoate la capät cu atttia Mieti, mai sanctioneazii pe cite unul - nu stria sä tinä minte 1 In ultirnele Iuni, singurul care a lipsit de la lucru a fost Petrick' Man. Cu sigurantä, s-o gäsi un leac si pentru el. Pe la prInz - n-a scris nici jumätate din referat - Stänescu imbract salopeta si. o porneste repejor spre *antler. Trebuie st controleze brigäzile gi sä le spunä Mietilor cä clack vor st plece.shnbätä seara In excursie, st lucreze mai cu näclejde... and sä iasä din tabärä, duce mtinile strea§inä la ochi, se tot ultä 'in lungul drumului, i se pare cä recunoaste o fetiscant care se apropie in mare grabä. 0 recunoaste, saxe s-o imbrätiseze. Ce-i cu tine ? Nu mi-ai www.dacoromanica.ro 112 NICOLAE TIC

scris nimic..." Fata ride, se bucurg cg-I vede. Ce sä-ti mai scriu, nu-ti pare bine cI am venit ?" Ti-ai scos actele ? intreabä el, nergbdItor... AratA-le 1" Fata scoate din posetg niste hirtii, i le-ntinde. Dar sä stii cl ai mei nu-mi dau voie sä mg märit n-am ajuns la-ntelegere..." Si-atunci ?" insistä el. Para färl voia lor nu se poate ?" Hai sä-ti lagi bagajele, spune el - pe urmä, dacil vrei, pod sä vii cu mine, pe traseu". De citeva luni, Stänescu e In discutii aprinse eu bätrinii fetei : Mi-o dad de nevastä, nu rni-o dati ? 1" Nu, de-o mie de ori nu r Nu le place de el, cA umblg prea mult prin targ - Asta n-o sä aibi casa lui si nici stringator nu pare" - ce ginere-o mai fi si gsta ? Fata s-a hotärit sä treacil peste indipätinarea pArintilor. Luna trecutä s-au lo- godit, foarte curind o sä se cäsätoreascA. 0 sá umble si ea prin tug, de pe un sander pe altul, cl-i bine ma. Cui nu-i place, sä nu se-amestece. tndatä dupä masa de searg somnormii se retrag in dormitoare si pia in zori nu mai supärä pe nimeni. Cei mai multi clintre brigadieri frisk* sint pusi pe lucruri mad - o parte joacI fotbal pe-ntuneric - vai de picioarele lor i altii volei - cum nimeresc mingea numai ei stiu ! - iar pescadi pasionati, si Ant destui, isi iau unditele $i se duc. Pe la unsprezece, In tabärä e o ani- matie neobignuitä. Pescarii degartä la buclarie plasele cu pegte gi se pre- gätegte un ospät de pomini. Singurul care stä de o parte gi pe care de altfel nirneni nu-I invitä nid unde, e Petricii. Than. Bliatul se duce la club, vrea sa joace gah, n-are cu cine, a tot sint angajati ; cere sä fie primit In echipa de volei, nu mai sint locuri ; $ tot aga, din refuz in refuz. Ce sä facä altceva, cleat sä stea de o parte ? /1 roade indiferenta celorlalti, nutregte planuri mari -o sä le-arät eu, pe tot if pun la plinint, o sä sap gapte metri cubi, gi zece 1 Dar deocamdatä n-a säpat decit gase, Incii n-are curaj A scoatä ochii altora cu izbinzile lui. Fiinda trabuie A spunä cuiva a astäzi s-a tinut bine, n-a stat o clipti, se duce la Stänescu. and observä cii omul nu e singur in camerä, se retrage, discret. Stänescu vine dupä el, 11 strigl. Ai sä-mi spui ceva, ai vreo rugäminte ?" Petria simte ironia, zice a n-are nimic, dar nu se depärteazä. Ati aflat ce-a lost ari pe traseu ?" la:real:4, deodatä. Ce sä aflu ? - s-a petrecut ceva ?" Nu, nimic, dar cum au muncit oamenii stit ?" Cum sä nu... ca de obicei..." Petricä e nemultumit cA Stänescu n-a observat progresul lui. Am dat si eu gase metri cubi, cred di o sä dau si mai mult, nu-i mare brinzä..." Ce-i aia - nu-i mare brinzr - se enerveazg comandantul, de clad iti tot spun sä nu mai vorbesti ca la mahala ? Sint doi ani, si nu se prinde de tine". Se enerveazA si Petricä : Aveti dreptate, dä-o incolo de brill* dar ce-am spus mai inainte n-ati auzit ? Am säpat sase metri... Citi dintre bgieti mai sapg atita ? Doi, trei I Asta nu vreti s-o auziti I tipä el, gata sk izbucneascä in plins. Cind fac ceva räu, toti sar pe mine..." Aga gi trebuie spune Stänescu, cä esti un pierde varä." Eu ? VA' rog sä VI cereti iertare, cä eu mi-am cerut cind am grmit... Nimeni nu vrea sä mai stea de vorbä cu mine. La pescuit nu mä lasä, la volei nu - slat riios, ce sint eu ?" Se apropie de comandant, privindu-1 cu lacrimi de indignare in ochi. Petricä, zice Stänescu, de cind ne stim noi ?" De doi ani, de la FA:0ms%. Petricä, sä fie de cis cine mai umbra' hai-hui ?" SI fie"... Dä mina - gi hai, cä au venit bäietii cu pegtele". Stänescu cere sä se pregäteascg o portie specialä pentru Petrie& Si ospitul incepe. Nicolae Tic www.dacoromanica.ro INSEMNARI DE REPORTER DE PE MAGISTRALA DE EST 113

INTERVIU CU UN OM CALM . Cineva, un orn pus pe sotii, dupä cum mi-am dat searna mai tirziu, mi I-a prezentat pe Gheorghe Enoiu intr-un chip destul de ciudat : - Asta-i omul cu trei sute de -lei l" Si fiindeä nu rn-am mirat qi nici rnäcar n-am intrebat - cum vine asta ? - celälalt, zimbind siret, a mai zis : Cind 11 cauti, gásesti la el trei sute de lei 1 Acurna, daeä vreti il aduc aici si-i spun : Enoiule, aratä : mä rog, ce banii 1 - si el ii scoate"... Era timpul O. rn-arät interesat Si vrea cu banii ästia - si de ce toernai trei sute ?" Interlocutorul meu a ramas putin pe &dud - mi se párea a se chinuie sä scorneascä ceva apoi a rls, in felul. lui, siret : - Pill sä vedeti dumneavoasträ... si parcä nu-i venea sl cmi- tinuie - päi e bätäus r Si-atunci de ce-1 mai tineti pe santier ?" - Nici asa, nici 1 - cä-i un muncitor strasnic, cel mai bun lansatorist din citi avem..." - Si bun si bätäus". PM, a ris celälalt, nu-i mare lucru deinteles... Se mai enerveazä citeodatä, mai zgiltiie pe cite uvul - ei, si dupä ce-1 zgiltiie, ca omul sä nu se supere, II ia de o parte : -lartä-rnä, nene, uite si trei sute de lei - hai sä. ne-mpäcäm... Da' altfel, Enoiu e un muncitor pe cinste r Päi atunci, am glumit, e o afacere cu Enoiu....cind ai nevoie de bani, te duci fru- musel la el, il superi cumva - nu-i greu 1 - el iti dä o paling., 41 mai dä si trei sute de lei pe deasupra - si poti sä fii multumit 1" Eram foarte curios sä-1 cunosc pe Enoiu - dar, vä asigur, nu pentru a face rost de trei sute de lei. $i I-am cunoscut, In seara aceleasi zile, cind se intorcea de la lucru. E un bälat de vreo douIzedi qi. patru de ani, inalt, suplu, cu pärul bogat, blond-arämiu li. ochi buni, de intelept. Venise intr-un suflet la conducerea §antierului sä anunte el in seara asta, la ora sapte si citeva minute am dat gata angajamentul, deci cu o lunä mai de vreme"... Cind cei din conducere i-au spus cä stiu §i. I-au felicitat - curn era sii nu stie 1 - Gheorghe Enolu s-a arltat putin deza- tnägit. Dar pe tovaräsii de la Bucuresti i-ati anuntat ?" - 1-a venit in minte, deodatä. Nici vorbi, si la ziare am trimis stirea..." Enoiu si-a trecut palma prin pärul citrliontat, a embit. Bine cl am terminat, ista-i principalul... Iertati-mä, credeam cl nu stiti..." Se vedea cit de colo cä f§i dorise mult sä anunte el vestea atit de pläcutä -dar dacä i-au luat-o altii Inainte, ce era sä mai fug, nu-i nici o supärare. Aflind cä vreau sl stau de vorbä cu el, a acceptat binevoitor. - Il cunosti pe X ? 1-am intrebat. X - era eel care-mi vorbise de Enoiu. - Cum sä nu 1 §i a zimbit - mare pezevenghi, sIntem prieteni. Imi mai face el cite-o gluna - odatä m-a pus pe jar, zicea cä m-au criticat la radio... Cum sä aflu, de unde ? - el radio nu-i ziar, sä-1 cauti sä-1 citesti... Da' sintem prieteni... A tAcut o vreme, privindu-mä cu interes, apoi mi-a zis, pärin- teste... - Fumati prea mult, nu-i bine... - Te supärä fumul ? li-arn vrut sä sting tigara. - Nu, deloc, fumez si eu - si a scos un pachet de Märäsesti - clar cite patru-cinci tigiiri pe zi. Si firä sä astepte räspunsul meu, a continuat : Lainte de a lucra pe lansator ajungearn la douäzeci de tigäri, fumam si noaptea. Dar mi-a spus cineva cä tigärile släbesc nervii - si fiincla i se pare cl nu-1 cred, adaugä - un doctor specialist rnia spus, si-atunei am luat mäsuri... CI unu' al nervii slabi n-are re cäuta pe lansator, n-are voie nici sä se-apropie de el... Daaa, ass, e, mai zice, cu convingere si de cind nu mai fumez atita rn-am ingrásat. -

8 - Vista Romtneasca, nr. 8 www.dacoromanica.ro 114 NICOLAE TIC

-E atit de greu sä fii lansatorist ? am intrebat, mai mult ca s1-1 skit. El a inicsorat ochii, a zimbit siret parcä ar fi vrut sä mä-ntrebe : Ce-ati zis ? - c. n-am auzit bine, vä rog sä repetati..." - apoi 0-a baut palmele de genunchi In semn cä : Ce stiti dumneavoasträ 1" - Daci-mi amintesc bine te-am väzut pe lansator,.. - Dacä ati fost pe traseu, sigur cl m-ati väzut, a in sectorul acela eu slut singurul lansatorist. A prins interes pentru discutie i dupä o scurtä conversatie despre pantofii cu crep - am cäzut amlndoi de acord cI sint foarte buni i practici -a intrebat : Si cum arätam pe lansator ? S-a entuziasmat de Indatä : E strasnic I Munch' de precizie, puteti numärati pe degete pe toti lansatoristii de aici. Apoi a Ambit, usor stinjenit : - Nu mä laud, dar asa e... Stiam prea bine cA-1 asa, mA bucura mindria lui de lansatorist, dar am täcut. - Päi dumneavoastra still cite tone are lansatorul meu ? Doug- zeci - due ca pe-o jucárie. Ridic cu el cinci tevi puse cap la cap, care: stiti cit cîntäresc ? Zece tone... I sag pare el am interpretat gre§it spusele lui, luIndu-1 drept un läudäros - sivamuteste. Apoi, dupä eforturi din partea mea, spune ceva despre vreme. E foarte cald, zäpusealä i mä-ntreabä clacA n-am ascultat buletinul meteorologic. Ploul, nu plouä ce-are de gind - Dar la B... cum a fast p - Care B... ? face el, pang n-ar fi auzit niciodatä de satul acesta. Se lasä greu, Ind vrea sä mai schimbe vorba, iar dud vede cI n-are Incotro, spune : - Cum sä fie - era iamA i instalam conducts. In lama asta era... Si mai mult nu pot sä scot de la el. Dar povestea e foarte cunoscutä, o ;tiu oamenii din satele apropiate circull i multi se minuneazI de ea. In toiul iernii, frig, lapovitä, gheatl peste tot - conductasii lucrau de zor, meseria lor nu tine seamä nicioclatä de capriciile naturii. Totul am fi fost In ordine nurnai ca lansatoristul, un anume Vasile Stere astäzi nimeni nu mai stie pe unde-o fi s-a dat bätut. El nu iese cu lansatorul pe gheatA, - 1-e flick pe sä mi mai conteze. Din pricina lui, minca pe santier era paralizatä. La in-. siitentele oamenilora Yasile Stere ridica din umeri pu pot? incercati voiz rrd-c teamä. Dacá Okiqi aid si tocmai intr-6 einenea Meserie O sä plec, n-aveti grijä. A trecut vUl ieasi discutii in contratictbriii cu Va- sile Stere, timp pierdut de pomanä. Cheorgle rnaiu se afla intr-altä parte d *antierului, pe un tractor, cAra materiale. Mai nu& din intimplare a kizit el cei de la sectorul B... au 'Imes fArA lansatorist. Fugi ftift-44coloi urcA pe Jan- sator oamenii se mirä, ce cauti tu alci ? te pricepi ? kl nu fad Vred prostie... asigurä oamenii ea' te pricepi, controleazI lansatorul... Tthui trecut in numal citeva minute. Lansatorul a pornit pe gheati, a tronson de trei tevi - se pärea cA totul merge de minune, oamenirsjJl usurati. In dips in care Enoiu se pregAtea sä lase tevile in sant,- cind mejdia 'Area inläturati, lansatorul a pornit la vale, pe gheata,, /nth Incet, abia simtit - apoi s-a dus ca o sanie. Douäzeci de metri s-a dus. Otiva au sec's, strigäte disperate, cei mai slabi au Inchis ochii, mäear sä nu vada nenorocirea. N-ar fi avut ce sä vadA. /n imprejurarea aceea dramaticá Enoiu si-a tinut firea cum ? -a reusit sä controleze lansatorul i sä-1 opreascä inainte de-a se rostogoli pe o panti. Calm, indemnind oamenii sä-si vadä de lucru, s-a apropiat din nou cu lansatorul de an I cu o precizie de maistru, a coborit tevile. Vasile Stere, -care urrnärise scena Sngrazit, a riclicat din umeri - ästa-i nebun s-a dus. Din ziva aceea Enoiu i-a luat locul pe lansator - i rar am In- www.dacoromanica.ro INSEMNART DE REPORTER DE PE MAGISTRALA DE EST 115

tihiit un orn mai mindru de meseria lui. Il intreb : - Atunci, la B... nu ti-a fost teamä, deloc ? - Mie ? Nu prea-i convine intrebarea. Pufale ugor din tigarä gi spune, intelept : - Hi cu tearna nu ajungi departe. Si daci-ti cunogti meseria, de ce sa-ti fie tearna ? $i daci esti un orn calm, cu atit mai mult... Päi durnnea- voastra gtiti ce se-ntimpla dacl tronsonul face balans in lansator ? Un pic de balans - gi-i. prapad. Dadra gantul, pot sä" omor un orn... Cinci tevi, cap la gap - zece tone I - sä le ridici in lansator gi sä. nu facä balans, e mare lucru. - Ai avut vreun accident ? 7,-- Cum o sa am ? Intrebarea i se pare ne la locul ei. Precizie, totul merge la mare precizie. and ma sui pe lansator, uit de toate, arunc tigärile cit colo, nu vreau apa, nu intru in vorbä cu nimeui - gata I numai ochi si urechi I Milne o sä. fie o zi tare, mai spune el gi isi freacä palmele, multumit. L - Nu pricep ce va sä zicl o zi tare gi 11 descos pe-ndelete. Milne se fac probele de presiune la conductä. Daca sudura e bung., clack' nu s-a gregit undeva... De obicei, totul e-n regula, nu se constatä defecte, sudorii stnt toti meseriagi unu gi unu... Dar daca e undeva un bucluc - diw bataie, scoate portiunea lespectiva de conducta, cerceteaza - o - oho I munch multi. Si. fära lansatorist nu se poate face nimic. Uneori, probele acestea de presiune - la gap- ezeci de atmosfere I - dureazä zile gi nopti la rind. Enoiu tine sä fie de fata la toate. Il roaga oamenii : Fugi gi te culdi, fugi gi te plimbil - daci o sa fie nevoie te chemam noi. Nu, cä ping ma chemati trece vremea - gi nu se plintegte din loc. , - Ai mai lucrat gi. pe alte gantiere ? - Intreb. - PM de fase ani tot pe gantiere sint, a eu n-agi sta locului, nu mi-e hine. Si. in§irä In ordine gantierele pe care-a fost : La Otopeni, la conducta de aragaz... La Ploegti, la gaz metan... In Oltenia a stat citeva luni gi a luat parte la construirea unei conducte de titei. Apoi la Darmanesti, la Fintinele, la Baia Mare... - Si chid am ajuns la Media', spune riend, bucuros, rn-am insurat. Da-o incolo de burMcie, a la anii mei nu mai mergea i - $i sotia unde e ? - La Mediag, am gi. o fetitä de doua luni. Scoate repede o fotografie pe rare o gterge gingag cu palma gi. mi-o aratä. -0 cheama Maria pe fetita, ca pe maicl-sa. De-ar iegi tot atit de cumsecade ca maica-sa mi-ar pärea bine... Femeie invatata eu lucrul gi ma-ntelege. Inainte de-a ne casatori i-am spus : Drat& eu Ant conductag, de meseria asta nu mä las. Ploua, ninge, cum o fi, ..eu sint pe traseu. Vrei sä mä iei aia ? Al tau ant, iar dacä nu... - 5i daca nu te-ar fi luat ? Intrebarea il surprinde, se gIndegte putin, ride sfios : - Zic gi eu I Cum si nu m4 ia, eä intelege... Daca mai creste fetita, o s-o iau eu mine, pe gantiere, cA-i place. Acuma e mai greu, trebuie, A. stea la Mediag. Da' eu, oriunde m-oi afla, in ori ce capät de Ora, o datä pe saptarninä :tot 'clan fuga la Mediag. 5i niciodata nu ma due cu mina goala..

1 - -- Ii faci cadouri, aga-i frumos, convin eu. - Nu, nu, nici vorba, se grabegte el - ii due bani Ali cumpere ea ce-o vrea. Nu-i bine sa fad femeilor cadouri, niciodatä, ascultati-mä pe mine, e un sfat 'bun. Sfatul lui mi se pare destul de ciudat, rid, vreau sl aflu cum de-a ajuns la concluzia.ästa. Enoiu nu se omoara O. caute argumente - aga, in principiu nu-i bine sä faci cadouri. Totugi, dupä o clipl de gindire adauga : Pal. uitati cum ii povestea,..- femeile slut destul de capricioase.... lama poarti pantofi numärul

www.dacoromanica.ro 116 POP SIMION

36 sä zicem, vara le trebuie pantofi cu un numär mai mic, ca-s decupati... tot chestii dintr-astea, pe care un bärbat le-ncurca. si-apoi e moda, care se schimba. Eu de aici, de la D... ori de la T... ea' eu tot umblu mereu, n-am de unde sä stiu cum e moda la Media'. Päi nu-i asa P si-atunci zic : nevastä, uite banii, Imbracä-te cum vrei tu, dar sg-mi placä i mie Mie mi-e drag sä vgd oameni curat i bine-mbräcati. Eu m-am insurat cu sase costume, patru perechi de pantofi i cämäsi -&I nu mai "vorbesc I Pune fotografia fetitei in port-vizit, cu mare grip: aducindu-si aminte de ceva, spune Stati sä vä arät ceva, un moment... Scoate trei sute de lei si mi-i fluturä sub ochi... - Astia-s pentru nevastä, in fiecare saptäming îi trimit trei sute de lei, e lege... el am de uncle Eu rid, amintindu-mi ce-mi fusese dat s-aud cu privire la cei trei sute de lei inainte de a-I cunoaste, el insistä si-i spun de ce rid, nu vreau - i discutia se Impotmoleste. E convins cä rid de el, cä-i läudäros oricit in-as chinui sä-1 imbunez, degeaba I In cele din urmä ride singur de incäpä- tinarea lui i spune, inviorat : - Mare pIcat n-o fi... bine el* avem cu ce ne läuda I Nicolae Tic

UN FOC DE MARA

Hoingrind pe traseul Magistralei de Est, mi-a fost dat s1-1 cunosc pe omul care se aflä de doutizeci si trei de ani In deplasare. Nu."Nu e o exagerare. La inceput am fost i eu surprins de aceasti inforraatie neobisnuitä. Stfrnitä 1a maximum, curiozitatea reportericeascä m-a indemnat sä gäsesc amänunte. Dar omul meu se arata scump la vorbä. De altfel nici nu pica avea timp sä stea la laclale. Era solicitat In zed de locuri deodatä : gonea zece ore din zi cu autocamionul pe cimp, de la un punct de lucru la altul, dädea indrumäri, tritocmea scripte, se certa cu bucatarul ca mIncarea constructorilor si cuprindl 4.300 de calorii - Intr-un cuvInt era ceea ce se numeste In limbajul de toate zilele un om cu greutate", asa cum ii stä bine unui conducator de santier. M-am tinut scai de omul acesta. 0 ploaie neasteptatä mi-a Inlesnit prilejul de a-1 cunoaste mai bine. Il iusoteam pe traseul Magistralei, cam pe la kilometrul 15, In preajma satului T..., din coasta Sighisoarei. Surprinendu-ne In eimp deschis räpäiala ploii, precipitatä i rece, ne-a gonit catre vagonul-atelier al sectorului de montaje. 0 casä de scInduri pe roti. Am intrat. .1, =fie e scule, pelerine de ploaie, suluri de hIrtie-bandaj, bulgäri cenusii de bitumen... Ne-am asezat pe bänci de seinduri neclate la rindea. Din clipä in clipl asteptam sä se umple atelierul volant de oamenii care se refugiazä de ploaie. Nici pomenealä. du-ne prin geamul mic i inläcrimat al vagonului, ii zgream pe constructori in- sirati de-a lungul traseului. Lucrau. Nu se clinteau de la locul de muncä. Su- dorii, proptiti intr-un genunchi, coseau cu fläcgruile violete ale aparatelor de sudurä klertebrele de metal ale conductei ; escavatorul inainta ea o cirtitä imensä prin stratul de pimint argilos, läsind in 1111111 grämezi de tariná un sant adinc, de peste un stat de orn. Coboriti in el, säpätorii II lärgeau, aruneind ritmic pämintul roscat in afara. Lansatorii, cocotati in circa tractoarelor pe senile, rulau grijulii macaralele. Desprinse de sol, conductele grele jucau in balans inainte de a fi mezate in sant, gata sä rupl odgoanele de otel, Intinse

www.dacoromanica.ro INSEMNARr DE REPORTER DE PE MAGISTRALA DE EST 1.17 ca piste coarde. /n mina 1ansatorilor maneta de comandä se mi§ca Incet §i continuu. Tofu! se face aici cu singe rece. Imensa greutate era manevratá milimetru cu milimetru, la dreapta, la stinga, In sus, ori In jos, pîn. ce conducta era culcatá orizontal in patul acela Ingust i adinc, apoi Invelitä cu plapuma asprä i groasä a bulgärilor de pärnInt präbusiti peste ea de lopetile brigadierilor. Din chid In and räzbätea pInä la noi un glas rägusit, care dildea pe semne comenzi. - Gata 1 Lansati macaroana. Dreapta., Ina, Ina... Macaroana" nu e altceva decit bucata de conductO metalica lungä de vreo 50 de metri grea de zeci de tone. Stan.' In atelierul de cImp i priveam prin perdelele ploii febrila activi- Late a constructorilor. Priveam tächid, täceam privind i mä miram Inuit c5 niciunul dintre lucrátori nu fuge sä-si caute adlpost. Vor continua sä lucreze pe ploaie ? - 1-am intrebat pe omul de ling mine. - Nu e pentru intlia club, rni-a räspuns el, läsIndu-mä sä Inteleg mai mult decît päreau a spun de fapt aceste putine cuvinte. Apoi a tOcut, conti- nuind si priveasa prin ferestruica vagonului norii de cenusä care scoborau spre Dupä un rägaz, omul de ling mine a vorbit din nou, InnoclInd parcä un fir Intrerupt. - ...M-am convins cI ea In stare sä fad, minuni... - Cine ? - am Intrebat. - Cei din ploaie, mi-a räspuns omul de ling mine. Mai tîrziu a continuat ca pentru sine : - se mid end le spui sä fac lucruri extraordinare. Nu-s obisnuiti cu laudele... . - Cine ? - am Intrebat din nou. - Cei din ploaie. Apoi : Cincl va fi gata Magistrala asta, iar ei tosi se vor pregti A' se ras- pIndeascI prin arä, de pe unde au venit, cred cä voi fi trist i voi Imbättini cu cltiva ani Intr-o singurä zi. Inima mea o vor duce cu ei... - Cine ? rn-am pomenit IntrebInd inutil, ca un ecou. - Ce-i din ploaie, am auzit, rar si surd, glasul rägusit al omului de linga mine. In clipa aceea parcä am sirntit cum ploaia bate mai tare, pätrunendu-mi In suflet. Eram i cimp, sub nori de cenusä, undeva pe Magistrpla de Est. Doi oameni Intr-o cutie de scinduri. Un sef de sector $i un reporter. Si iatä cä timpul si locul s-au arätat a fi prielnice pentru a afla cite ceva despre omul care de doulzeci i trei ani e In deplasare. ...I1 cheamä Ion Corobea. mic de staturä, ars de soare i Vinturi are mina dreaptä stricatä de schijele ultimului räzboi mondial. 45 de ani Arks-U. Aflu el de aproape un sfert de veac el profeseazil cu statornicie rivnä meseria de conductas", curn li place lui s-o numeascä. SchimbInd Ihtrebäri räspunsuri, mi-am conturat in minte un prim portret al omului care se afla lIngl mine. Iatä. Se trage din Gorj. 115mas orfan de tatii., copilul de oltean creste pe pä- mint ardelean, in familia unui lucrItor feroviai din Tirgu-Mures. Ca eley de www.dacoromanica.ro 118 POP SIMION liceu, apoi la Koala de Arte i Meserii, el mediteaiä copii slabi la invätäturä, ca s se poatä. intretine. Intr-o vreme ajunge sä. mediteze nu mai putin de 30 de elevi din clase diferite. Prin anul 1935, eistigind un concurs, este angajat la Societatea Natio- nali de Gaz Metan. Indräge§te Intr-atit munca la conducte, incit n-o va pä- räsi niciodatä. Duipa eliberarea rii, lui Ion Corobea i se incredinteazg una dupä alta lucrä'ri din ce in ce mai grele. Pe vis col i ger, pe arsitä, in ploi vintoase, el a fost an de an In mijlocul acelora care alcItuiesc din metal imensul sistem vascular al Rominiei, reprezentat prin conductele i magistralele gazului nostru metan. Fac prinsoare ca nu voi gäsi un geograf care sä cu- noasa tara mai bine cleat constructorul de conducte Ion Corobea. El a IA- tut-o cu piciorul in lung si-n lat. In dipole de rágaz, prin mintea omului se succed, ca intr-un film, locurile pe uncle a lucrat la conducte. 0 adeväratä geografie industrialä. Gindul se opreste indelung acolo, unde priceperea constructorului a fost solicitatä in cel mai inalt grad ; acolo unde el a durat, in metal si beton, adevärate monumente de arta. Räspindindu-i prin lark, Ion Corobea a imblinzit mult In vremea din urml serpii negri i uriasi ai conductelor. Ca un mare fachir, el i-a trecut peste Carpati, peste Dimbovita i Tirnave, ori i-a strecurat pe sub albia Oltului. De multe ori plecind In concediu, Ion Corobea nu se gräbeste dare plaja de aur a márii, ori care nu stiu care, vestitá cabani din creer de munte. Nu. El umblä hoinar prin tará, sä mai revadä locurile pe uncle-a lucrat. Pipäle cu stinga lui sänátoasii mai vechile sale constructii, ori 41 lipeste urechea de fierul rece al conductelor sub presiune e multumit. Conductele sale lucreazá, trliesc. SimtämIntul a bate singele *II In aceste artere enorme, e pentru batrInul constructor cea mai plticuti odihnä. Ion Corobea mi-a narturisit cl vrea sá scrie o carte, In care A' cu. prindl experienta sa de constructor. Ideea nu m-a surprins. Dimpotrivä. Mi-am arätat admiratia pentru un atare lucru bun. Dar Ion Corobea s-a gräbit sá mä opreascä : - Oho, nu te gräbi cu laudele. Ping sh' mä apuc de carte, mai am de dus la Indeplinire un lucru deosebit de greu. - Care - Sá ofer cuiva un foc de tigarä... ? I Parcä a fi picat din luná. N-am priceput nimic. Ion Corobea a xis, apoi s-a simtit obligat sä-mi explice tot ce eu inch' nu puteam intelege. Iatä despre ce era vorba. PITA la 31 decernbrie 1958, constructorii sectorului condus de Ion Corobea au sarcina sä termine portiunea de conductä ce le revine. In regiunea. Cristurului secuiesc, unde trebuie s. ajungä cu ea, fiinteazä un alt santier, condus de inginerul Dumitru Grosu. Trägind conducta chiar de la domul de gaze din N..., constructorii lui Ion Corobea InainteazI in sus, spre Moldova, avind in spate gazul metan pe care tl pot slobozi imediat ce conducta lor va fi gata. De aceea, Ion Corobea, conducItorul santierului II de la D... zimbeste cu subintelesuri spune cu glas rägusit : - Am asadar si eu ambitia mea : vreau sä-i ofer inginerului Grosu inainte de termen un foc de tigarä, chiar din gura aprinsä a conductei... Clipele de -Were care s-au asternut au avut darul sä aducä In mintile noastre cit mai aproape scena de-atunci... Gerul lunii decembrie îi va obliga www.dacoromanica.ro INSEMINIARI DE REPORTER DE PE MAGISTRALA DE EST 119 pe oameni sä umble-n cojoace. Palmele sudorilor vor iegera Minuind scula aceea care arunca scIntei. Va fi iarnä sticloasi i cerul de plumb va cobort foarte jos, spre pärnInt. Lui Ion Corobea 11 vor sosi scrisori de la fiu-säu, care atunci va fi student In primul an al unei facultäti de mecanicä, i iatä tr-o bunä zi, cu ninsoare, ori frá ninsoare, cu ciori muiate in ti4 i cu livezi imbilcate In chiciurä multä, oamenii lui Ion Corobea ji vor oferi un foc de inginerului Grosu, Melt 41 va perpeli mustätile. Atunci constructorii vor ride tare, iar rlsetele ion se vor ráspiodi peste tot podi§ul Ardealului. Prin satele cu vin bun de Tirnavä, va fi fierbere mare. Se va pregäti revelionul constructorilor. Ion Corobea va toasta cu glas tremurat, §tiind el' a doua zi brigadieri1 se vor ráspindi prin tag. 11 va cople§i tristetea aceea de plumb, de care se teme el atita de mult. Pinä la primävarä, neavInd ce face mai bun, se va apuca sä scrie cartea aceea pe care o poartl in cap de atita amar de vreme. Pe prima fill va scrie cu litere mari, apäsat : Viata unui conductar. Apoi va scrie lungl vreme pe pagina albä, cum a lucrat el la conducte in cei 23 de ani dit a bItut tara cu piciorul. Poate cä numai primavara lui 59 ill va putea smulge din aceastä vor cherna din nou §erpii lui de otel.., Pop Simion

www.dacoromanica.ro FLORIN MUGUR LA BICAZ FERESTRELE

Aici, lode ferestrele privesc spre .5antier : ferestrele pline de paseiri, ca-ntr-o poveste din sud, ferestrele pline de stele, ca-ntr-o poveste nordicd, ferestrele, purtind pe pervaz citeva flori subfiri, sau o decorafie pe care gospodina o fterge de praf cu atita grild, de parc-ar terge de prat tuna - sau poate o sfdramdturd de beton, sau poate nurnai o piatrd.

Dar platra e plinel de yule! 191 cintel despre an munte ridicat in calea apei; &Ira e plind de vuiet i chit& ca o scoica in care trenzurd marea.

La Bicaz, toate ferestrele privesc spre 42,sa cum, la mare, toate ferestrele privesc spre mare.

FRUMUSETEA NOCIA

B razii coboard sprearaf, cldlinindu-se-n aerul fraged. Brazil coboani. Fetele de-aici privesc venirea brazilor - vrea sei se-apropie de el, dar nu se-apropie; le-aruncei un zimbet ; brazii se-apleacel spre el, putin ameNi, p4f in nebuni, dar zimbetul se sfige-n dcele verzi, ca un vät

www.dacoromanica.ro VARA 121

13razii coboard spre baraj Fi spun : ..tntindefi-ne-n calea apelor." Fetele ii alungd c-un gest u,sor, cu pufind neptisare, cu Nand tandrele : Vol, cei venifi de la munte, sintefi totu,si prea slabi ; trimileti-ne de acolo pietrele, pietrele albe ca scrisorile de dragoste ; din ele vom face beton."

$i brazil rdmin sd strei ¡de, - frumusele sträveche fruinusetea road, - mai umand, mai trainicd.

VARA

Se-ntoarce de la lucru, obosit. Rdcoarea-i pune palmele pe-obrali. Cu stele albe, ziva s-a sfirlsit. Tot mai departe-acum, dinspre baraf, imensul vuiet - calm... $1-rz duio#e, se-nvdluie intoarcerea-i firzie. i-atita pace e, plutind upard prin inserarea care-I Inconjoard, incit furtuna-n cringuri albdstrui, adoarme printre pdsdri mici, blajind. Pdmintu-i sträveziu sub pa,sii lui, subfire ca o aripel de-albind...

www.dacoromanica.ro PETRE SOLOMON

,SCOALA DIN CREASTErca MUNTELW

In Tara Mofilor, pe-un virf de munte S-a ceitdrat o ,scoald. Parc-aud Un cor de glasuri limpezi mdrunte Izbindu-se cle zidul incd ud.

Cum a urcat pind aici minunea? lur-Imprefur, doar ripi adinci zdrefti. Dar mai adincd incd-a fost genunea Ce se cdsca in mingle mofefti.

Acum, o Fcoald (,si nu-i cea din urmd) li cheamd pe copii la sinul ei. Pe culmea asta beznele se mime", Cdci s-au aprins scintel.

IN VALEA ARIE$CILCII

Dela Cimpeni la Turda, Ne plimbd printr-un basm, cioplit de el In piatrd. Cu glas limpede, unchieFul Ascuns in ape, spune fel de fel:

Il ascultdm, purtafi de Mocdnife Un tren desprins din ba.smul lui ciudat Prin valea strimtd-n care-o ,scoldrifd A desenat, ici-colo, cite un sat.

Un semn de exclamafie puncteazd Priveli§lea la fiecare pas. Prin fata noasträ munfii defileazd Purtind pe timed bolta, ca Atlas.

www.dacoromanica.ro TIRO PE MUNTELE GAINA 123

Nea0eptate chipuri ne aratd, Cum trecem fdrd grabd printre ei. lar riul, hi oglinda-i fermecald, Rdsfringe cdpcduni, balauri, zmel. Si Mocanita" 10 urmeazd calea Prin basmu-acesta feIrd de sfirgt, Ca un pitic ajuns sill& in valea Unor colog care-au imbdtrinit...

TiRG PE MCINTELE GAINA

Vdile curg inapoi spre muntele lor. Au crescut mad väile, i bogate. Tara Zarandului, Tara Mofilor, $i alte Tdri se iniorc la obit-0e, toate. Rdsdritul soarelui le gdse0e aici - I-au luat-o-nainie, pe creste. Pe podi,sul Inuit, mii de furnici Se prefac in oameni, ca-ntr-c, poyeste. Un lulnic sfige aerul rece Fi pur. Un dial rdspunde, din depdrtare. Pretutindeni acum, de jur-impre fur, Spare le fese ii fi ftergare. Ce de minuni s-au iscat ! Din pdmint Au crescut ulcioare, blide 0 ocde. Brazil subfiri, cu pletele-n vint, S-au fdcut ciubere 0 butii ca multe ocale. Roadele citorva padini isi vdi Au linut sd fie $i ele de fatd. Fasolea, infofolitd-n peistdi, Se uitd de sus la fusta verzelor, creep. Dar ia-n ascultati, ce se-aude acum? Duduie muntele de horele-ncinse. ,,Tirgul de fete", veche icoand de fam, Reinviazd-n culorile sale aprinse. Stra,snic mai zice" fldcdul acesta voios Care hore0e cu fata pe care-o iube0e. Unde oti, Horea, strdmos viforos, &NI vezi seminfia, ce slobodd crefte? !

www.dacoromanica.ro POETII GRECI CINTA LIBERTATEA

JANIS R1TSOS DATORIA POETULUI

Sint unele poezii ca fluviile, allele ca flori salbatece pe cimp, noaptea sau - pietre, cu care nu poll nimic clädi. Sint versuri, osta# gata de luptd altele, dezertori ascumi dupä pomi inflorifi altele, mullimi neftlute fdrä un obraz al lor.

Multe poezli flpd strident feird sti fie auzite, allele lac, cu milnile incrucifate allele vorbesc rästignite de la mi/loc.

Multe versuri sint unelte Illioase, ruginite Si asvirlite-n praf, 1 allele sin' noi .,si fac sd rocleascd glia.

Multe versuri sint ca o armii, o armei aruncatä la pämint altele sint infipte-n inima dufmanului. Multe versuri stau indärätul tticerii copii livizi indärätul geamurilor din orfelinate privind afard-n ploaie, färd sä tie ce .34 facä, unde sli se ducd. Sint poezii cum slut copacii din peidure altele cum ant chipare4qi in amurgul trist altele ca pomii roditort din colhozuri. Mu lte versuri slut ca u#le - ui ferecate din case pustii, sau u.,si deschise §i curate in inimi insorite.

Sint §.1 uqi negre, pirjolite de foc allele, spulberate-n vint de explozli altele, prin care este adus prietenul ucis. www.dacoromanica.ro DATORIA POETULUI 1.25

Sint poeme care zboarä prin timp Ca detafamentele ro$ii ale tut Smirnensch(l) versuri altirefi, care lasti friul i pun mina pe pluguri. Mu lte versuri se inclinti çi cad in drumului multe nu au ce face sq miinile le slat färä mus.chi dar multe sint lucrilloare, care intrec de mii de ori normele. Sint versuri ca panglicile la Out fetelor sau ca rubine in inele, cu sclipiri märunte, tainice, pe cind aletele infloresc inalte ca mindrele flamuri.

Mu lte versuri Ant parcel' fire de argint legate de clopotele constelatidor le agifi fi spafiul rdsunä de argintiul zvon al clopotelor. Matte versant. se 'ineacti in propria lor strtilucire fudule : ele nu accePtd sä spun?" ceva. Cunosc multe de acest fel inecate in fintina de aur a lunel. 0 adeväratei poezie nu riimine niciodald afipild in ungherul trecut. Ea se iscä mereu (a timpul el ca un muncitor devoiat fi conflient ea este ostas, care spune prezent" la chemarea epocii sale. Citeodatä versurile seamänd cu pasrile in tufisul vremil. Cu albatrofii lui Baudelaire sau corbii lui Pöe unele sint vrtibil in zäpadd, allele vulturi pe culmile stincoaselor idealuri. Sint versuri, frurnoase cum ant cocosii de munte care in aprilie fi mai se sufocei in cintecul lor de dragoste se tneacti in melodia lor fi asurzesc. In aprilie si mai, inainte de a reisiiri soarele in prospelimea de cleglar a päduril ptitrund vital ford cu puti, dar cocosii nu-i aud. Atenfie tovartisi poefi, frafi de-ai mei sti lipim urechea de sticia läcenil pafil dufmanului seamiind cu ai prietenului crepusculul pädurii trebuie sti-i deosebim.

Atentie, tovartifi poeti, sei nu ne inectim fi noi in cintecul nostru sti fim nepregtiliti pentru märeafa ord. .La primal apel al epocii lui, poetul trebuie sá rtispundei cu soldätescul prezenr. 3) Poem cu acest 'titlu al poetului revolutionar bulgar.

www.dacoromanica.ro 126 TASSOS LIVADITIS

Altf el cintecele noastre vor reimine pe seeirile veacurilor frumoase, împäiate pelseiri nefolositoare ca acei cocosi in albastru fi negru din coridoarele regale la Bistrifa" 1)

Ca acei cocosi cu aripi desfäcute, täcufi si tristi prefactifi In podoabe prin palate strcline cu doi ochi rotunzi fi golifi ca cloud semne de intrebare sub pleoapele lor

Atenfie tovareisi Neji, frati de-al met un identical poet esle muncitorul de sclzimb, Ottastil, la postul säu, conduator cu reispundere in fala oastei democratice a versurilor sale. In rornjne§te de Gheorghe Dinu

TASSOS LIVADIns DACA VREI SA FII OM

Dacei vrei sä fil otn tu nu vet Uwe& niciodatd sä lupfi pentru pace §i dreptate. Tu vei ie0 in stradd, vei incepe sd strigi vei avea buzele insingerate de strigare vei avea fafa insingeratd de gloanfe dar nu vel da nid un pas inapol. Fiecare din strigdtele tale va fi o piatrd In geamurile afillitorilor la rdzboi fiecare din gesturile tale va ceiuta sit reistoarne nedreptatea.

un pas inapoi, nici o clipd de uitare. pe care le trdim sint crincene ; claA4 Ifi amintefti o de. anii copariet I tu .-pArdsefli mil i mil de capii care vor ft masacrafi in timp ce se foacd pe strditte oraglor fprivefti o clipä asfinfitur soarelui reland, , mune oamenii se vor pierde in noaptea rdzbolulut ;* dacel vt.sezi o cUp 1,semilioan,e de visuri omene#1 vot preface in cenufe sub obuze. TI.t nu gi Jimp du nu ai u limp care sei fie-al Mu ;dacil fit om.

1) Fostut palat 4e varA - . al din astiei de Coburg din munti Balcatil,. ail mitten,. www.dacoromanica.ro DACA VREI k MI 0M. i21 baca vrel gd fit om vel fl silit sd-fi peirdsefli iubita, mama sau copllul. ru nu vel oval. Vei renunfa la plinea fi la lampa ta 01 hi odihna serii de pe pragul easel tale. $tiu cit e de frumos sd-asculli in noapte o armonicd i ce frumos e sd privefti o stea i sd visezi. ce frumos e sd asculfi intiile cuvinte-ale copilului Mu sd te apleci pe gura rofie-a iubitel tsi s-o asculji visind la viitor. Dar tu, va trebui sd spui acestora adio, va trebui sd pled cad tu rdspunzi de toate armonicile lumii de toate stelele fi toate visurile lumU dare:" vrei sd f ii om.

Dacti vrel sex* fii om va trebui ed intri poate-n inchisoare pentru doudzeci de ant sau mal mull dar chiar in inchisoare .tu if' vel amintl mereu de primdvard, de mamd fi de- oameni chiar fintuit pe metrul pdtrat al celulei tu Oei purta pe umeri greviftil ucifi pe strdzile din Rah- El Dauar vet da sd bea negrilor biciulfi la Johannesburg pei striga pe strdzile din Teheran allituri de mullimea infometatd. far cind, in tdcerea nopfil, vei ciocdni cu degetul in peretele celulei tu vei auzi, de cealaltd parte, Spania, care-fi rdspunde. Vor trece ani, peirul va albi ,dar tu, tu nu vei imbeltrini; chiar in inchisoare tu te vei tre.zi mai tindr in fiecare 11 dimineald penitiu cä noi bälâiil dezlänfui 'in fiecare dimineafd pe pdmint.

Dad!: vrei sä fii orn -podte trebui sä mori pentru ea olfa trdiascd. :7'u tre4ie sä poti muri la-ntiii zori in ajun. 7, celula la, 'vei scrte o lungei fi duioasd scrisoare care mama ta _ifi vei gria pe zid inifialele ,si data fi un singur cuvint : Pace 'ca t curd fiai scrie istoria intregel tale viefi. Dacd vrei .sa f ii am lu trebuie sd pofi muri la-ntiii zori venifi lu trebuie sd pqfi sä stai in fafa celor fase pufti precum al sM viitorului www.dacoromanica.ro 128 SAKIS RETSINAS

tu trebule, deasupra salvei care te va secera, sei-auzi milioanele de vameni simpli care luptii ea cintecul pe buze pentru pace.

Dacei vrei s fil orn. In ro.rnIne§te de Talcu Gheorghiu

SAKÍS RETSINAS INCA O ZI A TRECUT

Globul peimintesc incheiat Inca o rotafie In fund axei lui. Un snop de doueizeci fi patru de ore s-a adliugat Costumul purtat de fiecare copac a crescut fait ca nimeni sa observe fi nimeni n-a väzut cum.copiii cari se joacd-n curte au crescut.

S-au petrecut astäzi citeva transformdri. Un numar de celule s-au recreat ca niste Mill care cicatrizeazd. Cifrele au urcat pe scara statisticilor pagina din calendar s-a intors materia si-a urmat drumul asvirlindu-si scoarja el: timpul.

Toate aceste lucruri trebuie sä se fi petrecut asMzi si multe allele. Un numär de oameni au sddit migdali au ingropat speranfe. Oamenii din Rusia trebuie sd fi elädit astäzi o uzind trebuie sä fi vorbit de Pace. Oamenii dela Washington trebuie sä fi incercat o nouil armil atomicd sau fi judecat pe sofa Rosenberg. Deportafii din Al-Stratis trebuie sd fi mingtiat încä odatel soarele urias pe care Pi poartd in inimi trebuie sä fi luat prinzul zilei a 2200-a dupd care au imbiltrinit cu Inca o zl.

www.dacoromanica.ro INCA 0 ZI A TRECIfT 129

Toate aceste lucruri trebuie sä se fi petrecut asteizi pentru a ilustra trecerea timpului. Idea listii vorbesc despre timpul in sine". Idea listii Ingreuiazii pianeta noastai cu prezenja lor frinIndu-i uiteza eoolufiei.

In romine*te de Ta8cu Oheorghiu

9 - \Pinta Romineasei. nr. 8 www.dacoromanica.ro CRONICA IDEILOR

Acad. ATHANASE jOJA

MOMENTUL CHINEZ IN ISTORIA LOGICII

In vastul continent asiatic, s-a dezvoltat nu numai multilaterala si profunda filozofie indick In care a Inflorit o remarcabilä scoalä de logicä, ci, cu rkläcinile Infipte si mai adînc In trecutul omenirii, a apärut si a crescut strälucita miscare stiintificä si originala, subtila si cuprinatoarea filozofie chinezä. Ilustratä de gînditori de geniu ca Lao-lzi, Civan-tze, Li-tze, Siun-tze, Mo-ti, Han Fei, In Ven-tze, Ciu Hi, Fan Ci jen, Van Ciun $i altii, filozofia chinezä a produs o remarcabill scoalli de logicä, reprezentatä trideosebi prin Lao-tzi, Mo-ti (Mo-tze) si Han Fei, seful scolii legistilor (fa tzia). Civilizatia tri sInul cäreia a luat nastere aceastä mare miscare filo- zoficä si stiintifick una din cele mai caracteristice si mai frumoase din istoria ornenirii, dateaz1 de peste cinci mil de ani. ConducAtorul marelui popor chinez Mao Tze-dun o caracterizeazä tn acesti termeni : Dezvoltarea natiunii chineze (si mai ales a Hanilor) e la tel cu aceea a ode:A.1.d marl natiuni din lume. Ea a fast, timp de mii de ani, o societate comunistä pri- mitivä, WA' clase. Dupi disparitia societätii comuniste primitive, s-a deschis era societätii Impärtite In clase -- societate mai trail sclavagistä, apoi feudalä. Aceastä perioadd dureazA cinci mii de ani. In istoria dezvoltärii poporului chinez $i In principal a Hanilor, s-au fäcut descoperiri notorii la domeniile agriculturii si tehnicii ; . gInditori, savanti, inventatori, oameni politici $i strategi s-au fäcut cunoscuti ; s-a acumulat un tezaur de opere clasice. In China a lost inventatä, acum trei mil de ani, busola, iar fabri- carea lartiei a fast pusä la punct acum o mie sapte sate de ani. Tiparul prin mijlocirea unor planse gravate are o vechime de o mie douä sute de ani, iar destoperirea caracterelor de tipar are o vechime de opt sute de ani. Praful de puscä a fost Intrebuintat In China tu mult Inainte de a fi utilizat *In Europa" 1). Pe cit se pare, societatea chinezä a trecut de la sclavagisrn la feuda- lism odatä cu instalarea dinastiei Ceu, adicä Inceptnd cu arml 1126 te.n., Oind impäratul Vu a izgonit dinastia San, a creat o nobilime feudalä, erar- hizatä prin legAturi de vasalitate si a instaurat serbia. Se pare Insä cl In feudalitatea chinezä au subzistat, aläturi de rinduielile feudale, si orIndu- ieli care se urcau la comuna primitivä $i pe care nici sclavagismul nu le desfiintase.

1) Mao Tze-dun, La nouvelle démocratie p. 9, Editions sociales,, 1951, Paris.

www.dacoromanica.ro MOMENTUL CHINEZ IN ISTORIA LOGICII 131

Principalul conflict al acestei societäti era acela care opunea tärä- nimea, clasei proprietarilor de pämint" 1). Täränimea 5i mestesugarii - clasa fundamentalà pe care se baza dezvoltarea resurselor nationale si culturale" 2) - era supusä unei exploatäri crunte. Tranii serbi trebuiau sä lucreze lea mosia senioruJui i apoi ogorul lor individual. Referindu-se la anotimpul ploilor, serbul se plInge astfel In Cartea Ode for 9 : Trebuie ca ploaia sä cadä mai intii In ogorul nostru public ; numai dupä aceea o vor primi i ogoarele noastre individuale". Ogorul public" apartinea seniorului, care lncasa veniturile. Un alt poem din Cartea Odelor ne aratä cá täranul mai era obligat sä vIneze vulpi, pisici sälbatice mistreti pentru mosier, iar täräncile confectionau stofe pentru hainele nobililor. larna, täranii mergeau la oras si slujeau la casele mosierilor. In Cartea Odelor culegere de poeme vechi, aranjatä de Con- fucius, ideologul aristocratiei feudale - se gäseste exprimat protestul ¡Ara- nilor Impotriva vietii neomenesti pe care le-o rezerva exploatarea feudalä. Mosierul feudal prelua chiar 702/0 din produsul muncii täranului. Pe lined mosieri, täranii trebuiau sä tritretinä, din munca lor, o functionärime nume- roasä o armatä de represiune. In aceste conditiuni, istoria Chinel a Inre- gistrat sute de revolte populare. Prin numärul i tntinderea lor, scrie Mao Tze-dun, aceste revolte pe care le Intilnim de-a lungul Intregii istorii a Chine!, sint färä pereche In istoria lumii" 4). Dar, deoarece dezvoltarea fortelor de productie era foarte tnceatä si fcea cu neputintä aparitia unei noi clase revolutionare $i a unui partid politic progresist, revoltele erau invariabil Infante, desi ele minau, cu tncetul, regimul feudal si creiau o mare traditie revolutionari a poporului chinez. Numai o astfel de continuitate de misclri si de revolutii Wines% a putut alcitui forta motrice actualä In stare sä facä sä progreseze istoria tärii" 5 ). 0 deosebitä importantä are, In istoria Chinei, epoca numitä a regatelor luptätoare", care Incepe cu anul 479 tem. $i dureazá ptn In anul 256 I.e.n., cInd statul Ts'in reuseste sä supunä celelalte state si dinastia Ts'in se mentine la putere, printr-o teroare sälbaticä, Ong în anul '206 te.n. In 208 Lem., Incepe domnia dinastiei Han, care dureaz Ong In anul 220 e.n. In perioada regatelor luptätoare, se ridicä o nou5 nobilime, recrutatä din negustori Imbogtiti, aventurieri militari si oameni politici care sprijineau clasa negustorilor si se sprijirieau pe ea. In epoca regatelor luptätoare, nu se luptá numai regatele Intre ele, ci si clasele. Vechea nobilime feudal este adeseori desträmatá de noii veniti pe arena istoriei, care se folosesc de indignarea maselor asuprite, pentru a combate aristocratia veche si a i se substitui in exploatarea poporului. Aceastä mare ascutire a luptei de clasä a pus In discutie nu numai bazele politice ale vechii aristocratii, ci fundamentele ei ideologice. Ascutita luptá de clasä din epoca regatelor luptätoare se manifestä, in ideologie, prin lupta tntre materialism si idealism, Intre daoismul materialist si confucianismul idealist. *i aceastä luptä se dá nu numai in conceptia despre lume, ci i In logicä, intre dialectiva daoist si logica formalä,

'1 Mao Tze-dun, La notivelle démocratie p. 9. Editions socia1es, 1951, Paris. 2) Idem p. 12. 3) Tsui Chi, Histoire de la Chine et de la civilisation chinoise, g. 37. Payot, 1949, Paris. 4) Mao Tze-dun, op. cit. p. 12; 5) Ibidem. www.dacoromanica.ro nir 132 ATHANASE JOJA

de orientare materialist& a scolii lui Mo-Ti si a scolii legistilor, de o parte, logica metafizid i idealistä a confucianistilor. Confucianistii exprimau interesele vechii aristocratii si se sträduiau sä salveze eft mai mult interesele acesteia i sä opereze o fuziune a elementelor dominante vechi si noi, Intärind- puterea Impäratului fiu al cerului", considerat nu riumai ca mijlocitor Intre oameni i cer", ci si ca orga- nizatorul i chezäsuitorul ordinii i functiongrii normale a cerului i pämin- tului. Confucianismul catä s acrecliteze ideea cä, odatä cu instaurarea unei noi dinastii, Incepe o nouä perioaciä nu numai In istoria statului, ci i in istoria cosmosului. Viata i bungstarea oamenilor grit in functie de anumite aptitudini ale Impäratului (de exemplu, de capacitatea lui de a se tine drept Intr-un picior, sau de a sta drept dupä, ce s-a Imbätat), precum si de anumite gesturi solemne rituale, pe care le Indeplineste el. CuvIntul Impgratu- lui nu are mimai valoarea de semnificare notional& ci una creatoare de realitate. Eticheta", protocolul" imperial capätä o valoare magicä : ea dicteazg reguli universului i, totodatä, aici e cheia acestor cutume - Imparte rangurile In societate, Imparte pe oameni si aceasta e o lege diving, care trebuie cu sfintenie respected, cad e vointa cerului In exploatatori si exploatati. Chiar i dupä moarte protocolul" Isi mentine eficacitatea : nobilii devin spirite" sau zei" (sen), iar oamenii din popor devin ruei" (adicä strigoi", care duc o existentä inferioarä si grit räu- fäcätori) I). Confucianismul profeseazä ca autoritatea si prestigiul nobililor, pe care se sprijinä Impäratul si de ai dror reprezentanti ideologici (tritelep- tii", textual : kiuntze = oameni nobili) trebuie si tinä seama, nu se bazeazä pe iegi, ci pe vointa cerului. De aceea, confucianistii se vor opune Incer- drilor de legiferare, fäcute de elemente mai avansate ale claselor dominante (fa tzia = scoala legilor). Aceste legi penale (pi) erau gravate pe In care erau fierti infractorii. Oameriii, se indigneazä Confucius, se vor atasa de aceste cäldäri. Oare vor continua ei sä cinsteasd pe nobili ?". 2) De aici, o preocupare a confucianistilor de arta de a califica, de a denurni (min). Chinezii inteleg prin min tzia (scoala nurnelor, a cuvintelor) pe gramaticieni i pe logicieni. Traditia claselor dominante considerg pe Confucius, drept inventa- torul logicii traditionale", bazindu-se pe urnigtorul pasagiu din Luen yu : Tze-lu a zis (lui Confucius) : Stäpinitorul din Vei îi propune s vä Mere- dinteze cirmuirea. Care considerati cá e prirnul lucru ce trebuie fäcut ?" - Esentialul e de a face corecte denumirile", räspunse Confucius si adAugg : Dad denumirile nu stilt corecte, cuvintele nu grit potrivite ; dad cuvintele nu sint potrivite, treburile statulni n-au nici un succes, nici riturile, nici muzica nu infloresc ; dad riturile si muzica nu Infloresc, sanc- tiunile si pedepsele ating scopul ; dad nu-si ating scopul, poporul nu *tie cum sä se poarte. Astfel, inteleptul (kiun tze), chid atribuie denumiri, face In asa fel ca vorbeie sä se potriveascä si, chid le Intrebuinteazä In vor- bire, face In asa fel ca ele sä se realizeze fn actiune. Deci, Inteleptul sä nu comitä nici o usurätate In cuvintele sale".

9 M. Granet, La pens& chinoise, p. 397 urm. L'Evolution de l'humanité, Paris. 1934, 2) M. Grantt, op. cit. p. 462. www.dacoromanica.ro MOMENTUL CHINEt IN ISTORIA LOGICII 133

Astfel, Confucius - sau confucianistii apare ca creatorul elementelor unei logici metafizice, prezentind o anumita asemänare cu Parmenide. Principiul identitätii este absolutizat, cuvintele i, prin urmare, rangurile trebuie sä fie imuabile si strict definite. Denumirile trebuie sa fie corecte ; or, ele nu pot fi corecte", decit dacä sint definite (adica hotärnicite, gräni- tuite unele de altele). De aici decurge necesitatea socialä - a definirii notiunilor si a principiului : A A. Minat de interese de clasä, feudalul säracit Confucius - ca i aristocratul sclavagist proprietar de pä- mint Parmenide - are oroare de schimbarea si de tonfuzia notiunilor ca sä le impieclice elasticitatea si corelativitatea, le imobilizeaza In baza principiului identitätii tautologice. Printul, print! vasalul, vasal !" zice Confucius, exprimind invariabila bientitate a notiunii. tpre deosebire de Parmenide, el n-a tras concluziile de ordin ontologic ale principiului säu ca d pe Socrate, nu-I interesa deloc natura - ci numai pe cele social-politice si de aceea nici n-a reusit sä clegajeze clar principiul identitatii abstracte ca normä a gindirii. Meritä sä fie subliniatä constructia rationamentului confucian de mai sus, in care autorul minuieste, cu dibäcie i in mod constient, un instrument logic, ce a fast asimilat cu soritul si care aminteste soritul irnaginat de Buddha, In faimoasa noapte cind s-a crezut afectat de iluminatie (boddhi). Asupra soritului in logica chinzá, vom reveal mai departe. Traditia idealistä considerä pe nedrept pe Confucius ca inventatorullogicii. In f apt, Confucius este mostenitorul unei lungi traditii de gindire stiintificä, In care preocuparea de a gindi corect, Intrebuintind forme de rationament, in care . preocuparea de identitatea i precizia notiunilor, ca si de mijloacele de do- vedire, erau evidente. Confucius si urmasii säi au denaturat ingustat metafizic elementele de logicä formalä preexistente. Astfel, logica chinezä In loc sä evolueze tntr-o logicä formalä, a evoluat - in mtinile confucianistilor Intr-o me- tafizicä, rectificatä ulterior in logica formalä de calre scoala lui Mo-Ti $i a legistilor (fa-tzia). In sprijinul afirmatiei de mai sus, ne referim la Ceu-pei-stuan-dzin (cartea sfintä a calculului), depozit al Mar mai vechi cunostinte de mate- maticä astronomie" In China. Dupä märturia unui istoric al stiintelor, aceastä carte cuprinde men- tiunea irecuzabilä a proprietatii fundamentale a triunghiului drepttmghic, cunoscuta la nói sub numele de teorema pätratului ipotenuzei si desj aceasta mentiune nu este insotita de o demonstratie in reguiä, e cu totul remarcabilä prin anterioritatea sa cu sase secole fata de descoperirea lui Pitagora" 1). Biot pomeneste traditia chinezä dupa care principiile mate- matico-astronomice din Ceu-pei au fost transmise apusenilor prin relatii comerciale, in timpul dinastiei Han (sec. II I.e.n.) sau chiar In timpul dinastiei Ceu (1122.-255 Ceu-pei nu cuprinde dernonstratii in regulá, cum remarcä Riot, dar el vädeste ea' demonstratia devine o necesitate inte- lectualä In China secolului al XII-lea I.e.n. Odinioarä, stä sells in Ceu-pei, Cen-kun intrebä pe San-Kao

13 M. Granet, op. cit. p. 445-446.

www.dacoromanica.ro 134 ATHANASE JOJA zise : Am auzit cä marele prefect e Invátat In numere. Doresc si-1 intreb cum, odinioarä, Pao-ii a constituit graduoarea conturului cerutui" I). Ceu-Kun vrea sä *tie nu numai faptul, to oti, ci $i ratiunea, to dioti. Cum implicä pe de ce pe pentru Ceu-kun vrea sä i se demonstreze jus- tetea tezelor. Mai departe, el vrea sä $tie care e origina stiintei numerelor", iar 5an-Kao ii räspunde : $tiinta numerclor provine din rotund sau cerc $i din pätrat sau dreptunghi" 2). Este aki tin fel de definitie geneticä. Dialogut Intre cei doi savanti din secolul al XII-lea nu cuprinde, explicit, demonstratia, dar lecture lui sugereazä, cu putere, ideea cä' Cen-kun cerea nu numai cunostinte de fapt, ci explicarea lor, lar marele prefect ii arätä, probabil, pentruce-ul, ralliunea suficientä a tezei. Abel Rey, predispus sä micsoreze valoarea logicä a descoperirilor orientale, restrInge aprecierea lui Biot, dupii care, In Ciu-pei si In alte documente ale stiintei orientale, nu gäsim cleat simple enunturi de fapt. Aläturi de enunt, zice Rey, gäsim o sfortare de a dovedi (un effort de preuve). Gindirea nu se multume$te s repete cu Incredere asertiunea aditio- nali, sau sä o intrebuinteze ca un reflux. Nu este o fericitä mntîlnire empi- rid tratmplätoare, acceptatä pur i simplu pentru utilizarea sa si ca instrument pragmatic. Este aid efort de reflexiune pentru a justifica In drept faptul". ...Demonstratia logicä este Ind monstrativä $1 intuitivi. Cu toate astea, ea este logica si e avutä In vedere. Calculul are In sine ceva demonstrativ $i rational 3). Preocuparea de dovada logicä $i de definirea notiunilor, este evidentä si tridreptäteste credinta noasträ cá confucianistii, Impiedicati de pozitia lor de clasä, au fost incapabili sä tragä concluziile de ordin logic, ce se ma- nifestau In cercetärile stiintifice. Nu numai atit ei au deviat dreapta dezvoltare a logicii In directia metafizicl i idealistä. Deviator al logkii chineze in directia metafizicii, confucianismul s-a ivit ca o reactie a ideologiei claselor exploatatoare Impotriva dialecticii naive, elementare, cuprinsä In cärtile I-tzin $i Infu-tzin, al Cáror fond de idei, exprimtrid tntelepciunea populará se urcä, probabil, In secolul al XII-lea 1-tzin exprimä ideea cä toate lucrurile provin dintr-un principiu unic, Tai-tzi, care cuprinde particulele pozitive ian-ti i particulele negative in-ti, care, combinindu-se Intre ele, determinä aparitia si transformarea neInce- tata a lucrurilor 4). Avern ad simburele unei conceptii atomiste, cu 4-5 secole tnainte de atomismul grec, si de cel indic (sistemul Vaiceshika al lui Kanada) si al conceptiei dialectice heracliteene despre unitatea care se autodiferentiazä. In cartea Infu-tzin se formuleazä, pentru prima oar& notiunea (credem) fundamentalä a filozofiei chineze dao. define$te dao ca firea lucrurilor rerum nature - care nu trebuie tricälcatä. Inftt-tzin neagá attt vointa diviriä tit i nemurirea sufletului Constiinta (sin) se ]) E. Blot op. A. Rey, La ¡science orientate avant les Grecs, p. 386. L'Evolution de l'humanité, 1930, Paris. 2) Ibidem, pag. 387. 3) E. Blot op. A. Rey, Lascience orientate avant les Grecs, p. 386, L'Eoolution de l'humanité, 1930, Paris. 4) Ian-liin-Sun, op. cit. p. W.

www.dacoromanica.ro MOMENTUL CHINEZ IN ISTORIA LOGIC(I 1.35 naste din lucruri si moare tot In lucruri". Viata e considerati ca rädkina mortii", iar moartea ca rädkina vietii". Astfel vechii chinezi îi reprezentau viata si moartea drept verigi ale lantului unic al lumii lucrurilor care se schimbä dupä legi necesare" Ideile materialiste, elementare si naive, expuse In I-tzin" în Infu- tzin" i ri alte productii antice, observä lan-Hin-Sun, au fost ulterior dez- voltate i nchegate tritr-un sistem filozofic armonios în Invätätura lui Lao-tzi despre dao. Totodatà, invätätura lui Lao-tzi a fast baza pe care s-a dezvoltat materialismul chinez in perioadele urmätoare" 2). Este interesant de not-at cä notiunea de dao, care a precedat doctrina lui Lao-tzi dar care $i-a gäsit cea mai strälucitä expresie In aceastä doc- trinä, este tema centralä a Intregii gIndiri chineze. Gindirea chinez5 a fost cu deosehire impresionatä de notiunea de totalitate, ordine, legitate, pe care o desemneazä termenuil dao, care, literal, Inseamnä cale, drum". Cuvintul dao se deseneazä grafic printr-o ideogramä compusá din douä pärti, una InsemnInd cap", iar cealaltá a merge" deci : sensul principal al mersului", ca lea", evolulnd : comunicatie, linie a miscärii, rezultat, Inceput, normä etick lege, dao-la Inseamnä : motiv", spirit lbgic"logicä". Dao s-a combinat cu cuvtntul cer" (tian), formtnd laolaltá notiunea de cale cereascä" (tian-dao). Materialistii tntelegeau prin tian-dao legea naturii, lar si misticii Intelegeau vointe diviná. De aceea Ian- Hin-Sun observa cá analog cu grecesul logos", notiunea de dao devine unul dintre punctele cruciale, din care se desfac cele douä tabere al filozo- tier : ,materialistii si idealistii" 8). .,Pärintii daoismului" si alti idealisti chinezi au dat trsä un sens idealist, rnistic f religios notiunii de dao, dupä cum, In filozofia greaci, sensul oblectiv de lege", de fundament" de ratiune", a cedat locul sensului de ratiune divinä", in concetia postáristotelicilor, In special a stoicilor si neoplatonicienilor. Asa cum logos a ajuns sä tnsemne, din cuvtnt. care exprimä gtndurile noastre, Insási gtndirea, ratiunea, tntti subiectivá, apoi obiectivä (a lucrurilor : socoteala, fundamentul, legea lucrurilor) 4), tot asa dao a ajuns sä l'nsemne din cale, drurn, calea pe care o parcurg lucrurile in dezvoltarea lor, legea, ratiunea universului. Lao-tzi a fundamentat filozofic notiunea de dao. Dupä Lao-tzi, dao este adîncul adincurilor", strämosul tuturor lucrurilor", este premergätor

3) Ian-Hin-Sun, op. cit. p, 11. 2) Ibidem, p. 11. Ian-Hin-Sun, op. cit. p. 50. 4) cf. Diels, Fie Vorsokratiker, I. p. 145, Atius, 1, 7, 22-Heraclit sustinea c5 focul periodic (cu alternare regulatä) este etern i cl legea necesarä (heimarméne de 16gon) este fauritoarea lucrurilor (onton) prin cursa in sens invers (enantiodromia). Ibidem, p. 161: Heraclit spune... este intelept sä dati ascultare mi mie ci cuvintului (=ratitinii subjective care exprimä ratiunea (legea) obiectivii = allé (on logon), mär- turisind (flind de acord) el toate lucrurile sint unul". cf. Leucippos apud A5tiurn, 1, 25, 4 (Die's, II, p. 81) Le.ncippos (spunea) ci toate existä conform necesitatii (Rat anánken) i ca aceasta e predeterrninatä de soartä (heimarméne). Intr-atievär, fn 1ucrarea sa despre inteligentä, el spore: -un lucru nu se naste in mod absurd (máten), ci boate (se nasc) dintr-o ratiune (suficientä, rm temei) si dintr-o necesitate (hyp anánkos). L6gos este astfel insotit de anánke

www.dacoromanica.ro 136 ATHANASE JOJA

strämosuIui fenomenelor", adicä fenomenelor primordiale 1). Vidul (lui dao), zice Lao-tzi, este nemuritor si (eu) ti numesc principiul cel mai adînc. Intrarea In principiul cel mai adlnc o numesc rädäcina cerului si a pärnin- tului. (El) este infinit ca existentá actioneaz färä sfortare" 2). Prin urmare, dao este principiul (arché), originea indiferentiat (apeiron) a lucrurilor. Ca si Anaximandru - poate chiar mai precis, intrucit subliniazä caraeterul abstract, Lao-tzi a ajuns la conceptul filozofic al materiel. Dao este invizibil, este forma färä forme, este un lucru nectar si nebulos" 3) ; el este substanta a cärei manifestare concretä (de) s'int lucrurile singulare. Formele marelui de se supun numai lui clao. Dao este un lucru neclar nebulos. 0, nebulozitate I 0, neclaritate I In ea sInt cuprinse lucrurile. 0, adInc färä fund 0, nebulozitate I In ea sint, cuprinse semintele. Semintele sale skit absolut reale, In ele este cuprins adevärul". 4) Dao apare deci, In acelasi tirnp, ca substanta 5), id quod substat rebus indiviius, si legitatea, care cirmuieste aceastä substantd - subiect 6), aclic.ä. aceastä substantá care e subiectul propriilor sale transformári, care sin- gurä ti d o dezvatare. Materialitatea lui dao rezultä din asertiunea Ca' toate fiintele poartä In sine In si Ian, sint pline de ti si formeaa ormante". Dupä cum stim, ti ant particule, analoage atomilor i ele fiind negative si altele pozitive. Dialecticitatea universului e reliefati prin leggtura indisolubilä intre in i ian, adicä /ntre principiul negativ (feminin, tntunecat) si ian (principiul pozitiv, masculin, luminos). Civan-tzi, elevul lui Lao-tzi, d4 urmiltoa- rea formulä in si ian concordä (tiao) si se armonizeazá (ho)". In si ian ent aspectele opuse, dar complementare, ale fenomenelor. Tulburtoare dar enigmatick este afirmatia lui Lao-tzi, duped care ndao d nastere unului, unul naste diada, diada naste triada, iar triada naste toate fiintele". In mod impresionant exprimä Lao-tzi dialectica fiintei si a nefiintei, si rolul fundamental al negativului. Nefiinta, zice el, IA' trunde peste tot". E adevärat cä el trage de aci concluzia misticá a necesitatii non-actiunii. Plastic descrie el trecerea lucrurilor In contratiul lor Ceea,, ce nu este plin devine plin ; ceea ce este strImb devine drept ; ceea ce este gol se umple ; ceea ce este vechi devine nou ; ceea ce este putin devine mult". Fiinta i nefiinta se nasc una pe cealaltä, ceea ce e greu i ceea ce e usor se creeazä una pe cealaltä, ceea ce e lung si ceea ce e scurt se leagá reciproc, ceea ce e 'Malt si ceea ce e scurt se determina reciproc, sunetele,

Ian-Hin-Sun, Op. cit. p. 11. 2) Ibidem, Anexä, p. 121. Ibidem, p. 129. 41 Ibidem, p. 129. 5) cf. Spinoza, Ethica, I. def. 3 : Per substantiam intelligo id quad in se et per se concipitur : hoc est, id cuius conceptus non indiget conceptu alterius rei, a quo forman debeat". 6) cf. Hegel, Phänomenologie des Geisies, p. 23 (2 Auflage-Herausgegeben von H. Glockner, Stuttgart, 1932, Formmans VerIag) Mai departe, substanta este in adevar subiect, sau ceea ce e acelasi lucru, care In adevär efectivi, numai Intrucit este miscarea propriei sale afirmäri (die Bewegung des Sichselbertetzens) sau este mediati- zarea Mire propria sa transformare In altceva (Sichanderswerden) cu sine-Insusi". AcIe- värul, zice Hegel, trebuie conceput si exprimat, nu ea substantä, ci deopotrivä ea subiect (!ibidem, p. 22). Aceastä observatie e valabilä atît pentru Heraclit, dt si pentru Lao-tzi. www.dacoromanica.ro MOMENTUL CHINEZ IN ISTORIA LOQICII j37 contopindu-se, ajung la armonie, ceea ce precede si ceea ce urmeazä se succed". Alte texte vädesc, de asemenea, o dialecticA materialistä naivk plink de idei aclînci, si exprimate sugestiv, cu o mare fortä si cu o terminologie filozoficä, care ar fi putut Indemna pe Hegel, negator al filozofiei chineze, sä extinciä si asupra lui Lao-tzi admiratia, pe care o netrea pentru Heraclit. Fireste, In conceptia lui Lao-tzi sint de semnalat i pärti negative - In primul rind teza sa cä repausul este principalul In micare" 1) ,51 teza--non-actiunii, care duce la contemplarea mistic i la supunerea pa- sivä a maselor populare fatä de clasele exploatatoare. Lao-tzi este inconsecvent cu sine-Insusi, chid considerä repausul ca principalul in miscare, dar si Heraclit päcätuia prin exces, end nu reliefa existenta reRausului (stabilitätii) relative in cadrul miscärit absolute, ceea ce ducea la imposi- bilitatea constituirii logicii formale si crea pericolul interpretärii craty- leene a dialecticii elementare. Lao-tzi si elevii säi Civan-tze i Lie-tze au elaborat o dialectick ma- terialistä naivä, care implica o logicä dialecticä. Prin aceasta, ei ocupa un loc de onoare nu numai In istoria filozofiei 2), ci si in istoria logicii. Aläturi de Heraclit din Efes, Li Dan din Ho-nan, supranurnit Lao-tzi, adici bätrfnul, veneratul Invätätor este unul din cele mai ilustre nume ta istoria dialecticii premarxiste. Cele citeva texte reproduse din Dao-de-tzin, cartea lui Lao-4zi, aratä o exceptionalä adîncime de gindire logicä si dovedesc eft de falsä este teza, sustinutä de sinologii idealisti, impregnati de spirit colonialist, dupl care limba chinezä nu pare organizatä 'pentru a exprima concepte si ta conse- cintä Mind o divergentä de mentalitate", izvoritä cu necesitate din structura lingvisticä, Intre filozofia chinez i cea occidentaiä. recunoaste c succesul säu ca limb de civilizatie a fost prodigios, Granet, de pilda, afirmä cä limba chinezä oferea putine avantaje pentru exprimarea abstractä a ideilor". Granet atribuie limbil chineze o mare valoare de sugestie concretk de soc sentimental", Insä ti neagä posibilitatea de a exprima abstractul. Textele filozofice ale lui Lao-tzi, Civan-tzi, Li-tzi, Mo-tzi, Ciu-Hi si altii dovedesc, dimpotrivk o rarä' putere de abstractie i o exceptionalá

1) Ibidem, p. 1132. 2) Despre importanta lot fizicä, Rena Grousset, in Histoire de la philosophie orientate (p. 315, MCMXXIII, Nouvelle Librairie Nationale, Paris) scrie: Geniul personal :al lui Lao-tzi, Civanxtze i Lie-tze cuprinsese universul In lotaiitatea sa i, cu sase secole inainte de era masträ, infatisa.se unele din tezele hegelismului si evolutionismu- lui contemporan. Puternic,a dialectic5 a Parintilor taoisti se urcase, ea i accea a lui Hegel, ant de departe in lantul ideilor, tried la aceste inältimi toate opozitiile se ster- seseri, toate contrariile se identificaseig. Divinatia lor prodigioasä patrunsese alit de adinc In nature lucrurilor Incit, douazeci cinci de secole mai tîrziu, nionismul evo- lutionist al lui Haeckel i Spencer n-a fäcut, In anumite privinte, nimic altceva decit sä redea triisilturä cu trasaturä formulele lor cosmologice. Disi gnul nebuloasei originate, din mijiocul eterului primordial, ei väruserii materia organizindu-se, constelatiile apärind, miscarea imensä a evolutiei urmind cu fazele sale de creatie si intoarcerile sale in haos, de-a Iungul Umpului etern. Si aceastä bland centemplatie dusese la ei la un extaz mistic, Ia o comuniune arzátoare cu Principiul univérsului". Desi aceastä apreciere are nevoie de retusäri serioase, ea are meritul de a scoate in relief persoicacitatea genialä i permanenta gindirii taoiste. www.dacoromanica.ro 138 ATHANASE JOJA forjá de exprirnare a abstractiilor. Existä univocitate. intre formele logice si formele lingvistice, desi formele lingvistice pot fi foarte deosebite, unele apartinInd tipului sintetic, altele celui analitic, fie tipului monosilabic, fie celni flexional. Lao-tzi putea exprima, in limba chinezA mono-silabica izolatä, aceleasi concepte pe care Heraclit le exprima In limba greacä flexionalä. Garacterul monosilabic al lirnbii chineze n-a impiedicat de loc pe Ciu-Hi sä exprime concepte, pe care le gäsim si la Aristotel. Adesea, limbile sint clasate dupä preferinta pe care o acordd procedeelor de corn- pozitie sau derivatie ; insä este cert cá aceasta nu Impiedecä exprimarea aceleiasi notiuni. Este exact acelasi lucru a spune : sau bene dicere. Erkenntnistheorie sau teoria cunoasterii (theorie de la connaissance, teoria della conoscenza). Faptul eä o limbä zice fiber Petri" si cealaltä le livre de Pierre" nu Inseamnä cä popoarele care vorbesc aceste limbi concep in mod diferit raporturile de apartenentä, ci nurnai cd ele le exprimä In mod diferit" 1). Sensul cuvintului se clarified In i prin context si limbile cu mijloace deosebite, pot reda aceleasi notiuni. Guvintul frantuzesc a imprumuta, ca nemtescul lehnen, poate foarte bine, In context, a semnifica fie prêter, fie emprunter. Diferenta de intonatie in pronuntarea cuvIntului chinezesc mai comunicä sensul de a cumpära sau antonimul säu a vinde. Vendryès citeazä cuvintul breton glas, care inseamnä atft albastru", cit si verde", dupä substantivul pe care-1 fnsoteste ; cfnd Insoteste substantivul cer", Inseamnä albastru", iar end Insote$te termenul fasole", Inseamnä verde" 2). De asemenea, In ce prive$te monosilabismul, Renan nu avea dreptate sä scrie : limba chinezä, oricît de monosilabicä este (tout monosylla- bique qu'elle est), a servit ca organ unei civilizatii foarte Inaintate". Ins* faptul cä limba chinezä e monosilabied dovedeste cä monosilabismul poate servi exprimarea ideilor tot a$a de bine ca i limbile flexionale (indo- europene sau semitice). De altfel, si in limba englezä se observä o tendintä monosilabicä $i izolantä 3), ceeace n-o impiedicä sâ exprime aceleasi notiuni ca i limba francezi, latinä, sau greaeä. Lingvistul mai sus citat scrie : Opunerea unei stäri flexionale unei stäri izolante sau aglutinante apare dealtminteri ca iluzorie, daeä ne referim la imaginea verbalä, in care aceste stári diverse se amestecä Intr-o sintezä care le conciliazá. Vorbim cu fraze nu cu cuvinte izolate" 4). Prin urmare, consideratiile multor sinologi occidentali asupra pretinsului caracter neconceptual al limbii chineze sInt calomnioase i nestiin- tifice, dupá cum calomnioase slut afirmatiile dupá care filozofia chinezä n-ar folosi expunerea teoretick ci ar Inlocui-o cu apologuri i istorioare.

1) J. Vendryds, Le langage, p. 279. L'Evolution de llumamlé. 1939, Paris. Ibidem, p. 280. 3) Ibidem, p. 409-410. 4) Lbidem, p. 450. Vendryès, care considera limba greaci drept cel mai ifrumos Instrument creat pentru exprimarea gin dirii, sale totu§:: Mais le fait que des langues de type different aient pu suffire aux besoins varies de pensées igalement riches et exi- genies montre qu'on ne doit pas chercher un ideal de perfection dans un certain type de longue. 11 serait piaisant de vouloir prouver que la langue dont se sont servis Ho- Platon ou Archimede est inférieure ou supérieure a ceile de Ehakespeare, de New- ton, Darwin. Tous ont dit parfaitement ce qu'ils avaient ti dire, quoique avec des moyens differents".

www.dacoromanica.ro MOMENTUL CHINEZ IN ISTORIA LOGICII 139

Dificultätile de traducere din Iimba chineed in limbile europene nu sint concludente declt In privinta deosebirii de structurä, nu In privinta facilitätii sau dificultätii de a exprima concepte. Oare anumite pasaje din Organon nu provoacä mari greutáti in traducere si dau toc, adeseori, la transpuneri cu totul diferite. nu din cauza continutului, ci din cauza unor träsäturi specifice ale limbii grecesti ? Profunda cugetare a lui Lao-tzi si a altor filozofi chinezi demascä substratul reactionar - colonialist al pozitiei acestor sinologi occidentali. Acesti sinologi merg ping acolo, Incit pentru considerente ce nu pot rezista criticii, neagä, de plidä, demnitatea filozoficä" a principiutui con- tradictiei si a principiului cauzatitätii in endirea chinez5. Dupà pärerea acestor sinologi, chinezii nu gindesc conceptual prin genuri si spete i n-au nici un gust pentru silogism 1). latä cum argumenteazä, in aceastä pri- vintä, Granet : Ce valoare ar avea, dealtminteri, deductia silogisticä pentru o &dire ce refuzä sä lipseascä Spatiul si Timpul de caracterul lor concret ? Cum sä afirmi c Socrate, fiind orn, e muritor ? In viitor i in alte spatii, e oare sigur cä oamenii mor ? Se poate spune, in schimb : Con- fucius a murit, deci eu voi muri : e putinä sperantä ca cineva sä merite un loc de viatä mai mare dean cel Mai mare dintre intelepti ? Logica chineza este o logicä a Ordinii, sau, dacä vreti, o logicti a Eficacitätii, o logicl a Erarhiei. Rationamentul preferat al chinezilor a fost comparat cu soritul, dar cu exceptia dtorva clialecticieni si a primilor taoisti care cäutau si scoatä din vechea ideie de Total notiunea de infinit, sau cel putin, de inde- finit, acest rationament nu se rezolvä intr-un lant de conditii ; el tinde sä Invedereze circulatia unui principiu de Ordine de-a lungul realizärilor diverse, mai mult sau mai putin perfecte, si, prin urmare, ierarhizabile acestei totalitäti, care trebuie sä se regäseascä in fiecare din manifestärile sale. Dispensindu-se de rationamente inductive sau deductive, chinezii se trudesc si punä ordine in gindirea lor, In acelasi fel in care o introduc In fume, adica In Societate" 2). Cite afirmatii, atitea inexactitäti t Dacä consideräm, de pildä, gindirea lui Lao-tzi, este evident cä, intocmai ca i la Heraclit, la el gäsim &A- säturile metodei dialectice formulate in mod naiv, dar nu gäsim formularea principiilor logicii formate si, cu alit mai putin, a logicii formate metafizicizate in stil eleatic. Aceasta nu inseamnä Insä cä Lao-tzi Incalcä regulile gindirii potrivit logicii formate, cAci atunci cugetarea sa ar fi absurdä. Chinezii n-ar avea, chipurile, nici un gust pentru silogism. Logica chinezá n-ar fi o logicä a extensiunii, ci una a ordinii", eficacitätii" etc., dupä cum fizica chinezä n-ar fi fost a fizicfi a cantitätii. In ce priveste fizica, ea n-a devenit cantitativä cleat in epoca capitalistä : fizica evului mediu, ca i cea a chinezilor si a grecilor, a fost calitativistä. In ce priveste expresiunile de logicä a ordinii", eficacitätii" etc., acestea grit pure non-sensuri, deoarece nu corespund nici unei forme de &dire, logica formalä neputind fi consideratá decit sub raportul extensiunii si al comprehensiunii. Granet confundá ad operatille logice cu conceptiile religioase ale unui confucianist ; dar tot asa putea rationa si un grec adorator al lui

L) M. Grand, La Pensée chinoise, p. 336. 2) Ibidem, P. 336. www.dacoromanica.ro 140 ATHANASE JOJA

Hercule : dacä Hercule a murit, cu atit mai mult voi muri eu. De aici nu se poate. nicidecum trage concluzia cä grecil nu practicau silogismul fiindcä nu gindeau extensivist, ci ordinea ierarhiei. Am väzut, dimpotrivä, d incä inainte cu 8 pinä la 12 secole i.e.n., in Ceu-pei-tsuan-dzin, gäsim demonstratia matematici, formä a deductiei logice ; in Ceu-pei se vädeste preocuparea de a argumenta si dovedi. Granet recunoaste cá soritul se gäseste la primii taoisti, dar cä', In general, acei care comparä rationamentul preferat al chinezilor cu soritul se insealä. Cum se poate afirma cä vechii chinezi n-au practical inductia i deductia, cind filozofia taoistä si chiar intreaga filozofie chinezä e dominatä de notiunea de dao, lege, legitate, drurnul, calea pe care o parcurge fiecare le- nomen, ca i totalita,tea fenomenelor, &id in filozofia gread nothmile corespondente de logos, eimarméne, e anánke, sint departe de a avea caracterul, aproape obsesional, pe care-I au in filozofia chinezä. Dao este rezultatul unor nenumärate procese inductive, flcute nu numai de filozofi, ci de masele poporului chinez. Insä, cum aratä Engels, inductia si deductia reprezintä rationamentul polarizat 1). Constituirea legii constituie nu numai rezultatul drumului incluctiv de la particular la general, ci si un act deductiv, întrucît conferá rezultatului problematic at inductiei un caracter de universalitate i necesitate. Ajunsi la notiunea de ciao, materialistii daoisti deduc din ea legitatea diferitelor grupuri de fenomene si legea finärui fenomen. Pe aceastä cale, Lao-tzi a ajuns la distinctia între esentä fenomen si la legitatea care guverneaza exterioriza- rea esentei, ca si raporturile dintre fenomene : Formele marelui de se supun numai lui dao" 2) . Iatg urmätoarea cugetare a lui Lao-tzi Cerul si pämîntul au 6 du- ratä infinitä. Cerul pämintul au o duratä infinitä, deoarece ele nu existä pentru sine. lati pentru ce ele pot dura la infinit" 3). Iatä aceastä cugetare pusä, in formä silogisticä. Tot ceea ce nu existä pentru sine are o durati infinitä. (;:erui pämintul nu existä pentru sine, Deci cerul si pämintul au o duratä infinitä, in care cerul si pámin- tul" sint termenul minor, ceea ce are duratk infinitä", termenul major. far ceea ce nu existä pentru sine" (= substanta) = -termenul mediu. Sau urmätorul aforism : Dacä cincva va incerca sä cucereascä o tarä prin fortä, stim d nu-si va atinge scopul. Tara seamänä ca un vas misterios, pe care nu ai vole s5-1 atingi. Dacä cineva (1l) va atinge, va suferi un esec. Dacä' cineva va pune mina (pe el) il va pierde". E un polisilogism. adicä un lant de (douä sau mai multe) silogisme, in care concluzia untria serveste ca premizä celuilalt. latá un exemplu de sorit, care e i o pildä de demonstratie, in Tra- tatul Tai hio : Cei vechi, care doreau ca virtutea (de) sä sträluceasck in imperiu, incepeau prin a cirmui bine clomeniul lor ; dorind sä-si ctrmulascá bine domeniul, ei Incepeau prin a face ordine in familia lor ; dorind sä punä ordine in familia for, ei incepeau prin a se cultiva ei-insisi ; dorind a se cultiva ei-Insisi, prin a reglementa vointa lat.;

1) F. Engds, Dialctique de la nature, 13. 229. 2) Ian-Hin-Sun. op. cit. p. 129. 8) Ibidem, p. 121.

www.dacoromanica.ro MOMENTUL CHINEZ IN ISTORIA LOGICII 14t

dorind a reglementa vointa lor, ei Incepeau prin a fi sinceri In sentimentele lot ; dorind a fi sinceri In sentimentele lor ; ei incepeau prin a lärgi la maximum Intelepciunea lor. A-ti lärgi la maximum intelepciunea inseamnä a cerceta ceea ce existä. Dupà ce cercetaserä ceea ce existä, Intelepciurrea lor era extinsä In cel mai Malt grad ; cind Intelepciunea lor era extinsä In cel mai Inalt grad, sentimentele lor erau sincere; chid sentimentele lor erau sincere vointa lor era conformä regulilor ; cInd vointa lot era conformä regulilor, erau cultivati ; and erau cultivati, familia lor era In ordine ; cind familia lor era In ordine, domeniul lor era bine cirmuit ; cind domeniul lor era bine cirmuit, imperiul se bucura de marea pace. De la Fiul Cerului p'inä la oarnenii din popor, toatä lumea trebuie aibä ca principiu: cultivarea persoanei sale" i). Sintem In fata unui sorit2), In care predicatul unei propozitii devine subiectul urmätoarei Incepeau prin d cirmui bine domeniul lor", predicat In prima propozitie, devine subiect in propozitia a doua i asa mai departe. Concluzia uneste subiectul primei (cei vechi care doreau ca virtutea (de) sä stráluceasc in imperiu") cu predicatul ultimei (lärgeau la maximum Intelepciurrea for"). Ordinea este aci descresclndä, regresivä dad am pune In formä, am vedea cä avem o serie de termeni medii cu sfera descrescinclä. Asistärn, apoi, (dupä' ce cercetaserg ceea ce existi, tntelepciunea lor era extinsä în cel mai Malt grad") la o ordine crescIndä, ascendent, plecînd Insä de la principiul proclamat In legáturá cu ordines regresivä si anume: suprema Intelepciune cercetarea a ceea ce existá, a naturii. In prima parte, avem ordine descendentä, Intr-a doua una ascen . dentä, astfel Inett pare sä fie o combinare de sorit aristotelic si goclenian. Pare-se ca Tai-hio si-a prezentat argumentarea sub forma unui sorit dublu, similar, In esentä, soritului din logica formalä europeaná i, mai ales, rationamentului cunoscut, In logica indicé, sub numele de teoria productiei conditionate (pratilya samutpada) 3), asa cum e fairnosul rationament budic al celor douäsprezece cauze. Soritul este o dovadä a dezvoltärii argumentatiei, in gindirea chi- nezä, care nu se multumeste cu simple asertiuni, ci cautä sä dovedeascä, utilizInd lantul de silogisme, indicind cauzele (ratiunile) ce duc la o anu- mitä concluzie. Prin urmare, consideratiile asupra deosebirilor fundamentale, dato- rate structurii limbii chineze j mentalitätii asa zis esential deosebite a vechilor chinezi, se dovedesc a fi simple prejudecäti colonialiste, menite sa izoleze cultura chinezá de cultura universalá.

M. Granet, op. cit. p. 487. Traducere mai concisä modernizatä fa J. J. Brieux, La Chine, p. 47. Editions du Seuil 1950. Paris. 2) Soritul este un silogism compus, a cärui structurä e discutatä. in logica sa, Rai:11er distinge soritul progresiv i soritul regresiv, Irma de structurä diferita atit de cel aristotelic tit si de cal goclenian. Soritul regresiv se caracterizeazi prin unirea, tn concluzie, a primului atribut a ultirnului subject, tar cel regre.siv prin u,nirea primului subject si a ultimului atribut. 2) P. Masson-Gursel, Etudes de logique comparée, In Revue philosophique, nr. 5, mal, 1917, p. 461, Alcan. J www.dacoromanica.ro 142 ATHANASE JOJA

Iatä deci, pe lingä dialectica naivä, pe care o gäsim la Lao-tzi, impregnatä de relativism si scepticism, la sofistii chinezi, In frunte cu Huei Si, importante elemente de logicä formalä care aflä origina In strävechile teorii stiintifice, Indeosebi matematice. Aceste elemente au lost prelucrate in sens metafizic de confucianisti. La clarificarta mecanismului gîndirii, conform legilor logicii formale, au contribuit, prin critica lor ascu titä, aceiasi sofisti 1) a cäror prezentä o Intilnim j In elaborarea dialecticii. Ca si colegii tor greci, sofistii chinezi erau subiectivisti afirmau iraposibilitatea adevärului obiectiv. Iatä o savuroasä istorioarä, care ilustreazä cu mtklt humor pozitia lor. Filozoful taoist Civan-tze, privind - cum se sbenguiau niste pesti, exclamä : Iatä pläcerea pestilor - Dar dumneata nu esti un peste, cum stii ce face pläcere pestilor ? - Dumneata nu esti eu, replicä Civan-tze ; cum stii dumneata d eu nu OW ce face plä- cerea unui peste ? - Eu nu slut dumneata $i, desigur, nu te (pot) cu . noaste, dar tot asa de sigur dumneata nu esti un peste astea toate dovedesc câ dumneata nu posi cunoaste ce face pläcere unui peste" 2). Acesti sofisti foloseau subiectivismul lor ca si cei din Grecia si India - pe de o parte, pentru a zdruncina ideile si institutiile traditionale - de altä parte, puneau In discutie Insesi bazele si elementele limbajului si gindiril logice si, prin aceasta, contribuiau efectiv la elaborarea gramaticii logicii. Insä Intemeietorul logicil formale este Mo Ti (479 - 381 te.n.). Mo Ti afirma posibilitatea cunoasterii lumii. Ce este existent, ceea ce se poate sti despre el $i ceea ce se poate spune despre el, pot sä fie diferite" 8), 'ins& zicea el, dacä denumirile sint corecteL si nu existä confuzie, denumirile (min) corespund obiectului. Aceasta e pärerea lui In Ven tze, considerat ca adept al lui Mo Ti. Mo Ti era ostil transformärilor sociale care aveau curs în epoca regatelor luptittoare", &id nobilimea patriarhalä (din care fäcea parte Mo ti) era inläturatä de la putere de cätre negustori, aventurieri militari si politici, etc. El si adeptii säi, voiau sá convingä pe printi, ca si pe oamenil simpli, sä se reintoareä la vechea stare de lucruri. Membrii confreriei, Intemeiatil de el, duceau viatä austerä si predicau Invätätura lui Mo tze, care, timp de douä secole, a avut un succes mai mare decît confucianismul, dar a dis- pärut odatä cu Intemeierea imperiului de cätre Ts'in Se Huan-ti (246 I.e.n.). Mohistii trebuiau sä cunoascä arta de a donvinge si, prin urmare, sä caute mijloacele tehnice care produc convingerea, adicä retorica 4). Or, retorici e fie un preludiu, fie o aplicare a logicii. In cazul de fatä, era un

1) cf. Aristotel, Metaphysica, desemnInd pe dialecticieni", Platon Sofistii par a fi jucat un rol politic progresist, ca partizani ai pacii, la curtile Impäratilor chinezi, unde problemele importante fäceau obiectul unor dezbateri, In care preopinentii fäceau dovadA de inventivitate si subtilitate retoricä. Unii dintre sofisti fäceau parte din anturajul lui Nuei Si, rninistru al regelui Huei (370-319) Huei Si era zeflemisit de cätre taoisti, care ti acuzau cä nu posedä decit o falsä stiintA (Mo) si cA nu se sinch,iseste de realitate, tot asa cum, In Grecia, Socrate, Raton i Aristotel isi bäteau joc de sofisti. Pentru Aristotel, a $ill »In genul sofistilor" Inseamnä a $ti In mod 1Kcidental (kaM syimbebikós), nu *tiintific. 2) 4M. Granet, op. cit. p. 453. 3) Aristotei, Retorica, I, 2, Ed. M. Dufour. »Les Belles Lettres", 1932, Paris: re torica este capacitatea de a observe, privitor la fiecare situalie, ceea ce este posibil sä fie convingätor". 1) Ibidem, 1, 2, 1356 a 15. www.dacoromanica.ro MOMENTUL CHINEZ IN ISTORIA LOGIGH 143 preludiu. Se studiau, astfel, pärtile si mijloacele discursului : exordii, divi- ziuni, definitii, concluzii etc. Este probabil cä mohistii cultivau retorica. Aceasta, cum aratä Aristotel, depinde in acelasi timp de logicä si de eticA, grin urmare, retorui trebuie sA constituie o tehnicä a vorbirii convingä- toare, a dovedirii pe baza opiniilor ce par Intemeiate. Retorica rationeaza asupra prernizelor probabile si se foloseste de entimeme, care stilt silo- gismo prescurtate si de exemplu, care este o formA a inductiei. Retorul foloseste, adeseori, indiciul (semeion), care prezintä fie relatia de la.particular la general, fie relatia de la general la particular (deductia). DacA spunem : e un indiciu cA inteleptii sint drepti faptul cä Socrate era drept" : avem relatia de la particular la general. Dacä insA spunem : un indlciu cii este bolnav e cä are febre, avem relatia de la general la particular 1) Exemplul este o inductie care merge de la parte la parte, de la asemenea la asemenea, de pildä : Dionysos aspirA la tiranie, deoarece a cerut o gardä, cäci si Peisistratos, odinioarA, a cerut o gardä i, dupä ce a cApä- lat-o, a instaurat tirania 2) Mohistii au trebuit sd reflecteze asupra mijloacelor de a convinge, de a argumenta, de a prezenta dovezi, de a folost indiciul si exemplul, deductia si inductia. Unii autori chinezi contemporani au ineercat sA extragä din textele mohiste principiile unei logici formale, sustinind cA logicienii chinezi au degajat caracteristicile ratiotta- mentului deductiv (hiao) si inductiv (t'uei). Este probabil cä Mo tze n-a construit o teorie a rationamentului, dupä cum este sigur cA, In cugetarea chinezä, este pärintele unor anurnite forme noi de argumentare. cá rigoarea logicA devine o necesitate In scrierile ce-i sint atribuite si cA, dacA nu chiar el, in tot cazul discipolii säi, numiti Pie-mo, au reflectat metodir asupra problemelor logicii. Astfel, In Ven tze a formulat cerinta claritätii si coerentei In discutie, a caracterului necontradictoriu al gindiril ; el condamna confuzia si indistinctia, care produc nelntelegeri si dispute.3) El pune deci pTincipiile gindirii logice : identitatea, contradictia si tertiul exclus. El recomand5, pentru aceasta, ca notiunile sä fie delimitate strict si acesta" deosebit de acela". In Ven tze, imparte judecätile in judeali are atribuie obiectelor proprietAti (fen) de o aplicatie indefinitA si care trebuie sä-si aibA temeiul in aceea" si judecätii, care depind in Intregime de eu", care implicä preferintä sau aversiune.4) Recunoastern aid, jude- cAtile de existentä si judecAtile de valoare care au cApätat intrebuintare, ca logick abia dupA Kant. In Ven tze face un efort sustinut pentru a depäsi observatiile logico- gramaticale empirice, eft si relativismul si elasticitatea sofisticä. In primul rind, In Ven tze nu considerA numai primul act al gIndirii, conceptia, ci trece, in mod explicit, categoric, la examinarea secundului act al gindirii, judecata, Wind distinctia subtilä despre care am vorbit. Se vede cA In-Ven tze a analizat structura logicA a judecAtii i raportul ei cu notiunea si, poate, cu rationamentul. $ In-Ven tze a reactionat, ca si Socrate, impotriva fluxului notional, in care gindirea devine laxA si peliculos de elasticA putind da loc la confuzii voite §i nevoite si a atras atentia asupra constantei notiunilor si necesi-

4 Ibidem, 1357, 10-20. 2) Aristotel, Re(orica, I, 1537 b 25. 9 M. Granet, op. cit. p. 455. 4) Ibidem. www.dacoromanica.ro 144 ATHAINTASE JOJA tätii definirii lor. Problema clefinitiei tine la el, ca si la Socrate, un loc central, ca si lupta Impotriva sofisticii. Ca si Socrate, el crede cä obiectul stiintei este formarea notiunilor bine definite, care reflectä esenta lucrurilor. Ca si Socrate, el leagä preocupärile sale logice si, In special, problema constaritei notiunilor si a formärii unor concepte clare de dorinta sa intimä de stabilitate sociaiä. Problema logicä e legatä, nemijlocit, cu problema mentinerii ierarhiei sociale. Cuvintele (care) servesc la atri- buirea corectä a rangurilor pot insä servi si la zäpäcirea lucrurilor, la dezordinea socialä" dacä strut incorect folosite. Definirea notiunilor se arnestecä, la In Ven tze, cu distribuirea rangurilor in societate. In Ven tze leagä logica de indeletnicirile guvernamentale ale printului, care e Insä dator sä pästreze fixitatea (zing) conditiilor sociale, ca oi constanta noliu- nilor. Constanta notiunilor si fixitatea rangurilor $i atributiltor este, dupä In Ven tze. izvorul ordinii sociale. I) Printul trisä trebuie sä instituie legi si, prin aceastä cerintä, In Ven tze se leagä - ca logician 2) - de Koala legilor, fa-tzia, a cärei contributie In logicä e trisemnatä. Legistii au jucat un rot progresist in istoria Chinei in epoca regatelor luptätoare" si, mai ales, sub dinastia Han. Leg4tii tindeau la stabilizarea noilor stäri de lucruri, näscute in urrna descompunerii dominatiei exclusive a Achii feuda- litäti si la inlocuirea arbitrarului mosierilor si impäratului printr-o domi- natie a legilor confectionate, desigur, tot In interesul claselor exploatatoare. Acest pas era Insä, In conditlile concrete, progresist si poate fi comparat - mutatis mutandis - cu publicarea celor XII Table sau cu opera legistilor francezi, care au ajutat monarhia In lupta ei !rnpotriva färtmilárii feudale. $i legi*til, fa tzia, legau preocupgrrile de logicl cu cele guvernamentale - cu functia internä a statului ; functia externä a statului era treaba diplomatilor, care se sprijineau pe sofisti 3). Prin specificul vietii publice chineze, care acorda mare Insemnátate ceremonialului, protocolului si le lega de justa tenumire a lucrurilor si rangurilor, legistii - fa tzia - au devenit logicieni, min tzia, scoala legilor (fa) fiind si o scoalä a cuvintelor si notiunilor (min). Contributia legistilor la formarea logicii nu trebuie sä ne surprindá, deoarece procesul juridic, interpretarea actelor juridice, dezbaterile judi- ciare, dezvoltä Intr-un chip remarcabil rationamentul, alit logica dialecticä, tit oi cea formalä 4). Legistii au contribuit la dezvoltarea logicii formate, cleoarece ei simteau nevoia unor notiuni juridice precise si, de altä parte, a aplicárii principiilor (legilor) la cazurile particulare. Juristul face uz - si abuz - de rationamentul deductiv. Cel mai insemnat dintre logicienii-legisti este Han Fei (mort spre 223 fie.n.), ale tärui pozitii filozof ice materialiste provin de la Lao-tzi. Han Fel estR un spirit larg : Dacä vrei sä cirmuiesti oamenii de astäzi cu administratia de odinioarä, esti tot atit de negbiob ca i acest culti- vator asezat sub copacul sari" 5) cultivatorul care väzind ca un iepure se

1) M. Granet, op. cit. p. 456. 2) Ibidem, p. 457. 3) Granet, op. cit. p. 457-458. 4) Aristotel Retorica, I, 1, scrie: Retorica este corelativä (antistrophos) dialecticii, ...Din Guest& cauzä toll participä 1ntr-un fel la ele amindoui, aci toll, pIriä la un anumit grad, se apucä sä cerceteze oi sä supunä judecä(ii o tdee (logon) ca i sä se apere oi sä acuze. 0) Tsui-Chi, op. cif. p. 67. www.dacoromanica.ro MOMENTUL CHINEZ IN ISTORIA LOGICII 145 lovise de arborele säu $i rämäsese mort, credea ca WO iepurii vor veni sä-si spargä capul de acest arbore (Anecdota aminteste versurile lui Horatiu : rusticus expectat clum defluat amnis...). Han Fei comparä legile juridice $i efectul lor social cu legile natu- rale. El aratä cu aceastä imagine realizarea generalului 'in fenomenele particulare $i posibilitatea folosirii legilor. Dacä astepti sa trittlnesti tn natura o sägeatä cu desävIrsire dreaptä, nu vei avea sägeti nici intr-o sutä de generatii. Dacä astepti sä gäsesti o bucatä de lemn in mod natural $i cu desavirsire rotunda, nu vei avea roti nici intr-o mie de generatii... si, totusi, In lume, stnt pretutindeni oameni care fac sä circule cärutele si care i'mpusca vtnatul. De ce ? Pentru cä au utilizat unelte ca sä sileascä materia sa ia formele necesare". De aici el trage concluzia cä numai prin mijlocirea legii, care räspläteste si pedepseste, oamenii vor deveni huni i ordinea va domni in societate.1) Influentat puternic de legisti, ca si de taoisti, este confucianistul infidel Siun-tze, care pune tri centrul preocupärilor sale nu atit lumea obiectivä, naturalä (Lao-tze) sau socialá (Confucius), ci problema cunoasterii, teoria ratiunii (li). El vede in ratiune atilt un produs al activitätii sociale a oamenilor, cît si un principiu de obiectivitate, o reflectare a lumii obiective 2). Siun-tze explicit superioritatea oamenilor asupra celorlalte fiinte prin faptul d oamenii stiu sä aldtuiasci o societate (men kiun) si di celelalte fiinte nu stiu". 5) Siun-tze construieste un fel de deontologie a gindiril corecte (ceea ce Kant numeste logicä generalä aplicatä), care arata obstacolele ce stau In fate cunoasterli juste si metodele de Inlâturare a bor. El amestea aceastá deontologie cu principii confucianiste reactionare ; el plead de la ideea ca numai acela care rämine in limita riturilor e capabil sä gindeascä bine si sit cugete. Riturile, cum se stie, aveau ca scop sá consolideze stäptnirea claselor exploatatoare, prin pästrarea denumirilor" (min) corecte, adica a rangurilor sociale si a repartizarii bogä- tiilor societätii. La Siun-tze. insá, teoria denumirilor" pierde caracterul ei magic si capätä un fundament realist : utilitatea lor socialä. Riturile $i denumirile introduc linistea tn &dire $i in societate. Acest calm, zice Siun-ke, e conditia cunoasterii adevärate. Pentru a capta adevarul, inima trebuie sä se mentinä goalä, unitari, tn stare de liniste". Progresul consta In eliminarea elementului magic din teoria curioasterii, care 11 duce pe acest sofist confucianist, influentat de taoisti si de legisti la o atitudine rationalista". El nu intelege prin golul inimii o stare extaticä, ci una de irnpartia- litate4). El explicá eroarea prin judecktile incomplete ale inimii" (sin). cind o pasiune o intunecä si o astupá". Datele simturilor sint falsificate de pasiuni : lei o pisieä drept

l) Tsui-Chi, Histoire de la Chine et de Ia civilisation chinoise, p, 67, Payot, 1949, Paris. 9 M. Granet, op. cit. p, 563. 9 M. Granet, op. cit. p. 563. 1 Ibidem, p. 571.

10 - Vlata Romineasci, nr. 8 www.dacoromanica.ro 146 ATHANASE JOJA tigru gata sä se näpusteascä, dad, noaptea, te Iasi stäpfnit de teamä" 1). Siun-tze propune o adeväratä tehnicä logicä pentru asigurarea ade- värului, prin InlMurarea pasiunilor, avind ca scop destuparea" mintii pdn alungarea pasiunilor care inchid usa judecätorului suprem" (Ta Li). Prin judecätorul suprem", Siun-tze intelege ratiunea. (Tso desemneazä puterea suveraná, iar Li - Impärtirea dreptätii, ca si orice lucru, orice muncä bine fäcutä, In care pärtile sint ajustate intregului) 2). Demn de semnalat este faptul cä Siun-tze deosebeste aclevärul de intuilie. El sustine el existä reguli pentru a judeca cored $i a Minuirea acestor reguli se dobIndeste prin educatie si exercitiu 3). Infine, meritä o mentiune exceptionaiä un filozof care ocupä un loc important In dezvoltarea gîndirii chineze - Van Ciun, care a trait In secolul I al erei noastre, sub dinastia Han-Hou Han. In opera sa prin- cipalä Consideratiuni critice", Van Ciun combate superstitiile, idealismul confucianist si afirmä cu vigoare o conceptie materialistä asupra lumii. Scopul de cäpetenie al tratatului, scrie A. A. Petrov, este critica ideologiei confucianiste din epoca primei dinastii Han si fundamentarea unei conceptii not despre fume, al cärei principiu de bazi tl constituie recunoasterea materialitätii lumii". . Miscarea (actiunea) cerului, zice Van Ciun, constä In räspIndirea fireascä (iradierea) elementului ti." Ea dispindeste ti" si lucrurile se nasc de la sine. Räspiddind elementul ti", miscarea nu urmäreste scopul (constient) de a da nastere lucrurilor. Ti nu se räsptndeste färä miscare $i, dad nu se rispIndeste, nici lucrurile nu se nasc. Miscarea cerului se deosebeste de activitatea omului". 4) 4i are nevoie de trup si numal In unire cu acesta capätä el capacitatea de a cunoaste, adica in primul rind capacitate de a simti".5) In teoria cunoasterii, Van Ciun pleacä de la ideea c5 izvorul cunoasterii este senzatia 6). Van Ciun cere sä se porneascä de la cunoasterea faptelor. Faptele, zice el, nu se manifestä nicäieri allt de limpede ca In urmärile lor, iar rationamentele nu se stabilesc niciodatä atit de temeinic ca atunci chid existä dovezi". ...dacä omul nu aude si nu vede (lucrurile), scrie Van Ciun, atunci el nu poate avea nici reprezentarea cores- punzätoare. Dacä filozoful a fäcut observatii intemeiate asupra fenomenelor, el poate, dupä pärerea lui Van Ciun, sä treacä la procesul de inductie- deductie: Pornind de la Inceput, ei (Inteleptii) prevedeau sfIrsitul (feno-

il A. A. Petrov. Van Ciun, p. 37, Editura §tiintifici, Bucurqti, 1958. 1), ibidem, p. 55- 0) ibidem, p. 69. 41 ibidem, p. 114. 5) Ibidem, p. 115. q ibidem, p. 116. www.dacoromanica.ro MOMENTUL CHINEZ IN 1STORIA LOGICI1 147 menului respectiv) ; plecind de la judecata despre sate, ei trägeau concluzii privitoare la palate - iar pornind de la luminä ei pätrundeau in negurä. Nu numai oamenii prea intelepti, dar si simplii intelepti pot folosi metoda comparatiei (analogiei) pentru a prevedea nenorocirile si a pre- vesti intimplärile viitoare, pornind de la izvoarele tor si tercetind trecutul. Nu existä cunostinte supranaturale ; intotdeauna, trebuie pornit de la temeiuri si analogii, care trebuie tälmäcite din punctul de vedere al prezentului." 1) Van Ciun subliniazä cu tärie necesitatea metodei : Omul prea intelept cunoaste lucrurile in mäsura in care lucrurile pot fi cunoscute, dar dacä ele nu pot ii cunoscute, atunci nici prea Inteleptul nu le poate cunoaste. Nu este vorba insi &A preainteleptul nu poate si le cunoascä in general, ci de faptul cä el nu le-a cunoscut Ind, intrucit metoda de a cunoaste este Inca necunoscuti (subl. ns. A. J.). De aceea, lucrurile greu de cunoscut pot fi mntelese prin stiintä si cercetare". 2) Avem impresia cä citim pe Descartes : ,,Le bon sens est la chose du monde la mieux partagée.., la puissance de bien juger et distinguer le vrai d'avec le faux, qui est proprement ce qu'on nomme le bon sens ou la raison, est compltement égale en tolls les hommes... Car ce n'est pas assez d'avoir l'esprit bon, mais le principal est de l'appliquer bien". 3) Masson Oursel observä cl nici ciarvaka indieni, nid scepticii sau materiali§tit nostri n-au împins mai departe fie critica - de texte sau de idei - fie libera gîndire". 4) Originalitatea lui Van Ciun - materialist si, mutatis mutandis, filoiof al luminilor - constä in teoria cunoagerii §i in logici, in faptul cä el a profesat o teorie materialistä a cunoasterii, väzind in senzatil treapta primä a ,cunoasterii, caracterul reflectoriu al senzatiei, ca si posibilitatea de a face procese inductive si deductive pe baza inforrnatiilor furnizate de senzatii. Din textele lui Van Ciun reiese cä el e perfect constient de eficienta cognitivá a rationamentului si de unitatea procesului de cunoastere, de caracterul de reflectare al cunoasterii si de importanta capitalä a metodei pentru §tiint. Purand accentul pe necesitatea cunoasterii multilaterale a lucrurilor, Van Ciun depäseste frontierele metodei formal-metafizice si se apropie de metoda dialecticä poliscopicä. Este deasernenea demnä de semnalat contributia adusä la dezvoltarea

1) ibidem, a) ibidem, p. 118. 3) Descartes, Discours de la méthode, editia Gilson, p. 1-2 Librairie Philosophique Wim, Paris, 1939. 4) P. Masson Oursel, Histoire de la Philosophie (Bréhier). La Philosophie en Orient, p. 159. Presses Universitaires de France - Paris 1948. tal. www.dacoromanica.ro 148 ATHANASE JOJA tehnicii logice de catre marii matematicieni Tsou Tch'ong-Tche, Ts In Kieu-Sao, Li Ye, Yang Huei, Tchou' Tche-Kie. Tsou Tch'ong-Tche (430-501 e. n.) a calculat douä valori ale lui (Histoire Génèrale des Sciences - publiée sous la direction de R. Taton, t. I, p. 480 Presses Universitaires de France, 1957). Tsin Kieu-ao a publkat in 1247 Nouä capitole ale unui tratat de calcul", In care a tratat despre metoda ecuatiilor indeterminate si a rezolvat probleme comportind ecuatii de gradul X" (lbidem). Li Ye (1178-1265) a calculat cereurile inscrise Intr-un triunghi. Yang Huei - sec. XIII - cI o demonstratie teoreticä, arätind cä douä dreptunghiuri B D si P D, construite de la diagonala A C a drept- unghiulu1 ABCD strit de corii egale (ibidem). Tchou Tche-Kie dä regulile calculului algebric; lucrarea sa a constituit sursa algebrei japoneze. Acesti matematicieni care ocupä un loc Insernrnat In istoria mate- maticii mondiale, au fäcut i o operä logicá foarte apreciabilä, creind o metodä demonstrativá de lnalt nivel. Ei au creat elementele unei stiinte deductive. De altfel, cum observä Haudricourt i Needhem (ibidem p. 299), germenii stiintei deductive existau chiar in sistemul filozofic al lui Mo Ti. Incä in perioada regatelor luptätoare, scriu cei doi autori mentionati, adid tricä din secolul V I.e.n., China a fost, prin cunostintele sale tehnice, prin Intinderea i probabil prin populatia sa, poporul cel mai Inaintat din lume. Am väzut ci elementele care ar fi putut da nastere unei dez- voltäri analoage aceleia a stiintei grecesti, se gäsese In lucrärile seal filozofice a lui Mo Ti. Aci se precizeaa ca cunoasterea tche se capätä din auzite, ven, prin inferentii cbou, prin observatie directä ts'In si prin actiune voitä wei, adicä prin experimentare el distinge limpede Intre cauzl Rou si elect tch'ung (ibidem, p. 199). Credem cä Haudricourt si Needhem, ca majoritatea sinologilor apu- seni, subestimeazä originalitatea si profunzimea stiintei chineze, aportul ei In formarea tehnicii logice a demonstratiei. Masson-Oursel observä, pe drept cuvint, paralelismul care existä tritre dialecticienii greci si cei chinezi. Färä a forta Citusi de putin apropierea Intre dialecticienii greci chinezi, scrie el, nu ne putem indoi cä dificultatea de a Intelege con- tinuul, ca i dubla functiune analiticä i sinteticä a judeatii, au fast preci- zate In aceste douä regiuni Intr-un paralelism suprinzätor" (La Phi lo- sophie en Orient, p. 149 - Presses Universitaires de France - 1948). Numai necunoasterea sau parti-pris-ul pot duce la contrapunerea stiintei elene si a celei chineze. Dezvoltai ea magnific a stiintel chineze poate sta cu cinste aläturi de cea greack lar In ce priveste progresul tehnicii Chinezii smut, desigur, superiori. Cum am viizut mai sus, Haudricourt si Needhem recunosc färä rezerve superioritatea mondialá a stiintei chineze tri epoca regatelor luptä- toare. Se poate afirma cá, sub impulsul conditillor social-istorice specifice, stiinta chinezä si logica ce ti era subjacentä - au pornit, la un moment dat, pe un drum in parte diferit de cel al stiintei grecesti, dar tendential acest drum era, poate, mai sugestiv decît al stiintei elene si, onicît ar pärea de paradoxal, mai apropiat de natura cercetärilor stiintifice mo-

www.dacoromanica.ro MOMENTUL CHINEZ IN ISTORIA LOGIC!! 149 derne. Conceptul de solidaritate a fenomenelor de care erau dominati chinezii, de interactiune, obsesia structurii, grit tendential mai apropiate, intr-un sens, de spiritul stiintei moderne cleat orientarea stiintei grecesti. Idealul chinez era Insä prematur si a avut dezavantajele acestei pre-maturitäti si, printre altele, stinjenirea alcätuirii unui organon in formä ca cel grec sau indian (Dignaga si Dharmakirti).

Rezultä din cele de mai sus, cA, in istoria filozofiei chineze, s-a elaborat nu numai o dialecticä naivä, ci i un ansamblu de cunostinte reguli privitoare la logica formalä. §i, totusi., Mo Ti, Han Fei sau Ven-tze n-au reusit SA creeze un adevärat organon. De ce ? Aristotel a reusit sä creeze organonul, pentru cä conditiile social- istorice i-au fost prielnice. Aceste conditii favorabile se numesc existenta democratiei sclavagiste. Lupta de clasä, care s-a desfäsurat in China in epoca regatelor luptätoare si care corespunde, nu tntimpliitor, cu apogeul filozofiei chineze, n-a beneficiat de conditiile prielnice ale luptel aristocratiei sclavagiste i democratiei sclavagiste In Grecia, care, least nu in- timplätor, corespunde cu apogeul filozofiei grecesti. Lupta de clasi in epdca regatelor luptätoare, s-a deaf äsurat 3n con- ditille unel lndelungate feudalitäti si a unui multisecular prestigiu al monarhiei despotice de origini divinä. Doctrinele materialiste i progresiste se loveau In China de soliditatea feudalitätil si de prestigiul religios al fiului cerului" si de autoritatea ideologiei clasei nobililor, confucianismul, care, ptnä la revolutia din 1911, a fost quasi-religia acestui popor areligios. Trebuie tihut seama si de faptul relativei izoläri geografice a Chinei, ca si de dezvoltarea insuficientA a vietii oräsenesti. Asezati la räscrucea unor civilizatii, mai vechi si mai bogale in experientä decit ei si de la care au imprumutat din belsug, avind o viatä politicä in care partidele demo- crate .si cele aristocratice se Infruntau deschis, In care deci i ideologiile se puteau manifesta mai usor, färä oprelistile proprii regimurilor feudale, in care viata politicä i judiciarä era intensä, clucind la inflorirea eloc- ventei si la sistematilarea retoricii, la confruntarea activä a teoriilor stiintifice grecii au avut conditii optime pentru crearea logicii ca stiintä. Numai absenta acestor imprejuräri favorabile au impiedicat pe marii filozofi ai Chinei, in special pe Mo Ti i pe Han Fei, sä construiascä un organon. Insä, alAturi de logica indianä i cea gread, logica chinez5 ocupä un loc de cinste in istoria stiintei legilor i formelor grindiro corecte. Trebuie subliniat cá, in antichitate, logica s-a näscut, aproape îri acelasi timp, dar independent, in China, In India si in Grecia. Feudalismul a durat trei mii de ant in China. El a durat aproape cu o mie cinci sute de ani mai mult decit societatea sclavagistä in Grecia www.dacoromanica.ro 150 ATHANASE JOJA si In Italia. Bineinteles, el n-a putut inàbusi lupta de clasä : revoltele tär'änesti s-au Inmultit - si deci n-a putut inAbusi nici materialismul filozofic, In Iuptä permanentä cu ideologia claselor dominante, confucianismul. Materialistii luptau In conditii grele, deoarece confucianismul se bucura de un sprijin nelimitat din partea claselor dominante. Pink' In 1750, China producea mai multe cärti decît tot restul lumii si, bineinteles, majoritatea lor erau confucianiste1). Totusi, filozofia materialistä a continuat si dezvoltat, cu cinste, invätätura lui Lao-Tzi. Impotriva idealisti- lor Ceti Tun I (1017-1073 e.n.), Sao lun (1011-1077), Ciu-Hi (1130- 1200 e. n.), Van Ian Min (secolul al XV-lea) se ridicä materialisti ca Van Civan-san (1619-1693), care a pus problema corelatiei dintre lege si materie, dao si ti2). El a sustinut cä, In univers, atita vreme cit existä lucruri, exístä si miscare si cä, prin urmare, miscarea e eternä3). Deci Dun-ivan (1728-1777) a pus In relief ideea transformärii con- tinui a materiel. Tan Si:tun (1865-1898) a dezvoltat doctrina eticä $i filozoficd a lui Lao-tzi. In vremea noasträ, Hu Si, fost elev al lui John Dewey, ambasador al Gomindanului la Washington, a introdus pragmatismul, a cäutat sä consolideze confucianismul - doctrina oficialä a Gomindanului - si sA popularizeze filozofi europeni ca Nietzsche. Idealismul a suferit MA o infringere definitivä odatä cu lichidarea regimului gomindanist $i cu instaurarea Republicii Populare Chineze. Partidul Comunist Chinez, cäläuzit de invätätura marxist-leninistg, a dat o loviturä de moarte idealismului, valorificind bogatele traditii materialiste $i progresiste ale strävechil culturi chineze. Lucrarea lui Mao Tze-dun Cu privire la practicA", Despre legA- tura dintre cunoastere $i practicä, dintre cunostinte si actiuni" (1937), tri profunzimea ei de &dire, In sobrietatea ei si adecvarea ei admirabilä in exprimare, rnarcheazä sfirsitul idealismului in China $i victoria materialismului, care nu mai este, de astä datä materialismul naiv, sau metafizic, In permanentA accesibil atacurilor iclealismului, ci materialismul dialectic, invincibil fiindc5 e stiintific, antidogmatic si creator. hi 0.311 de faptul cA idealismul avea sprijinul activ al claselor stäpinitoare - in special sub forma confucianismului si neoconfucianis- mului - materialismul chinez, - ca orice materialism premarxist - privea problernele cunoasterii separat de natura socialä a oamenilor, separat de dezvoltarea istoricA a omenirii si de aceea n-a putut intelege dependenta cunoasterii de practica socialä, adicä dependenta cunoasterii de productie si de lupta de clasä".4) Mao Tze-dun a arátat izvorul släbiciunifor materialismului din China veche. Expresia un intelept, färä a trece pragul casei sale, poate

') J. J. arieux, La Chine du nationalisme au communisme, p. 44. 2) lan-Hin-Sun, op. cit. lp. 12. 3) Ibidem. ') Mao Tze-duo, Opere alese, vol. 1, p. 509. Editura ipentru literaturi politici, 1953. www.dacoromanica.ro MOMENTUL CHINEZ IN ISTORIA LOGICII 151 sti tot ce se petrece sub soare" idee ce se gäseste nu numai in confu- cianism, ci chiar in Lao-tzi 1) - era la baza släbiciunilor rnaterialismului chinez, cum era la baza slabiciunilor Intregului materialism premarxist desi inclinäm a crede cá aceastä släbiciune dat fiind specificul culturii chineze - era, poate, mai mica' cleat In materiallsmul indian si chiar cleat in cel european. Expresia referitoare la stiinta, solitarului sintui, zice Mao-Tze-dun, era o frazA goalä in vechime, cind tehnica nu era dezvoltatii, In timp ce in veacul nostru cu tehnicä dezvoltatä acest lucru e realizabil, desi cunostinte adevärate, dobindite prin experientä personalä, posedä numai oamenii care sint legati de practica celor ce se petrec sub soare" ; in practica lor acesti oameni dobindesc cunostinte", care prin intermediul scrisu- lui si al tehnicii ajung in miinile sintuiului" si-i dau posibilitatea ca sä afle indirect tot ce se petrece sub soare" 2). Adincimea si subtilitatea filozofieä a lui Mao-Tze-dun, contributia sa creatoare in gnoseologia marxist-leninistä, se explick desigur, i prin faptul multilateralitätii, profunzimii i subtiiitätii multimilenarei filozofii chineze i, in special, a materialismului chinez si a cercetärilor gnoseo- logice logice In China.

1) lan-Hin-Sun, op. cit. p. 62. 2) Mao Tze-dun, ibidem, p. 516 (sinjui = persoanä care se Ai pe prima treaptä a ierarhiei Invätati1or to vechea Chiriä). www.dacoromanica.ro HORIA BRATCI

ESTETICA SOVIETICA I SISTEMUL CATEGORIILOR REALISMULUI SOCIALIST

I. Estelica 5ovietica ,5i un prim Ulan' al luptei tmpotriva reDizionismului

Lup fa revizionistilor impotriva realis- la plenara scriitorilor jugoslavi, dacä exis- mului socialist reprezinti in esentA o tii cumva o esteticA marxistA... Henri Le- formä a luptei intre ideile burgheze si ide- febvre care in tot acest limp se ocupa cu Ile socialiste in domeniul esteticii si artei. aducerea de completári" bazelor filozofice Avindu-si izvorul teoretic, gnoseologic la ale marxismului, soseste ultimul la potou, estetica burghezi, revizionismul in arti $i ficindu-si inaugurarea senzationalti in pa- literaturá a demonstrat odatä mai milt eft ginile noii Nouvelle Revue Francaise" prin forta ideilor socialismului, prestigiul ar- descoperirea epocalä cii In Dramele Part« tel militante este atît de mare Melt realls- sului" existä mal multi fortA de creatie de- mul socialist, estetica marxist-Ieninistá nu en tri Tînara Gardl" sau In Comunistii". pot fi atacate frontal ci numai cu ajutorul Rezultatul ? cailor troiani" ai diversiunii ideologice. in iunie 1957 Spectator" constatA su- Se poate spune acum cá revizionismul Wet impresionantul sincronism" cu care contemporan a suferit 'in esteticfi o inflict- s-a ripostat denigratoritor $t trIdAtorilor. gere zdrobitoare si cä un merit deosebit in Figaro Litteraire", care se specializase In demascarea atacurilor revizioniste II are canes nuri pe seama realismului socialist arta *i estetica sovietici. se plinge de reactia impetuoasii", de vi- Nu au trecut Ind nici doi ani de end gilen'ça ideologici" $i de suprimarea zia- organul esteticienilor americani Journal of rului Po prostu". Dl. Maufice Nadeau a Aesthetics and Art Criticism" prociama in- reinceput si se preocupe de suprarealism, tr-un articol de fond falimentul realis- de Jean Geriát si de Henri Michaux, iar mului socialist" (Journal of Aesthetics Journal of Aestaetics and Art Criticism" and Art. Crit. nr. 2/1956), si de cind con- considerä din nou ch. e mai util sä desbatä trarevolutionarii din Ungaria isi ascuteau problema prezentárii estetice a lui Dum- In paginile lui Irodalmi Ujság" pumna- nezeu In opera lui Dionisie Chrisostomut lele pe care le pregateau sä le $i Infigä in decit sA analizeze etiologia si genealogia spatele revolutiei maghiare. Nu a trecut jdanovismului." decit un an de cind Maurice Nadeau pro- Revizionistii isi ling ränile, Ins6 ar fl clama in Combat" cA marxistii sint in- gresit sA se creadA cA apele s-au linistit. capabili sä ofere un rispuns unitar in Acurn, in preajma celui de-al treilea Con- problemele estetice", iar in Consiliul Su- gres al Scriitorilor Sovietici, bAtfilia ideo- perior al Artei $i Literaturii, la Varsovia, logici cistigA in amploare iar in lupta Ian Kott, Slonimski si Iulian Pszibosz ce- pentru apärarea realismuiui socialist, se lebrau solemn amurgul unei mitologii uto- verificA fermitatea principiilor, se elm-i- pice" ; la Belgrad, lanko Kos se intreba lia Insemnate probIeme de metodä, se dez-

www.dacoromanica.ro ESTETICA SOVIETICA $1 CATEGORIILE REALISMULUI SOCIALIST 153 voltä teze Insemnate diferite aspecte ale prezintä obiectivul central, de ce esteticii realismului socialist. Lupta im- Inceard sä opunä estetica arta potriva ideoiogiei sträine a ascutit fermi- sovietid marxismului occidental", accep- tatea ideologicä, a inthrit combativitatea find ori ce Insä nu realismul socialist? partinicä, a lärgit frontul esteticii marxist- Fiindeä realismul socialist s-a dovedit a leniniste. fi triumful tprincipiilor leninismului in artä Congresul al III-lea al scriitorilor repre- literaturä, fiindcä estetica arta sovie- zinti un mare eveniment nu numai pen- tid au apárat cu fermitate puritatea ideo- tru literature sovietid ci pentru Intregul logicti a literaturii, fiindcä ele au contribuit popor. Asa cum subliniad editorialul apä- in mod esential la afirmarea realismului rut In Pravda ') discufia largti a celor socialist pe plan international, promovind mai de searnd probleme ale crealiei lite- o nouä metodä de creatie, metoda resuis- rare este necesarti inainte de Mate in in- mului socialist. Asa cum pe plan politic $i teresul unei afirmdri i mai ferme a prin- ideologic, atacul revizionist a tinut si sub- cipiilor ideologice ale literaturii noastre, mineze rolul conducdtor al Uniunii Sovie- pentru a asigura dezooltarea ei rodnicd tice in lupta lagärului socialist $i in' mis- pe fdgaful realismului socialist, pe dru- carea comunistä internationalä, pe plan mul 'rasa de particr. Eforturile artei estetic, ofensiva inspiratorilor lor a urrnä- literaturii sovietice trebuiesc indreptate cä- rit minimalizarea Insemnätätii greutälii tre atingerea lelului expus in Raportul specifice a esteticii artei sovietice In Comitetttlui Central la eel de al XX-lea dezvoltarea esteticii marxist-leniniste. Congres at P.C.U.S. : Hteratura arta so- Se stie cal in ultimii ani, revizionistii au vietid pot si trebuie sä devine ,,primele in recurs in mod constant la contrapunerea lume nr numai prin bogti(ia confinutului realizirilor esteticii sovietice, activitätii ci i prin forta #1 mdestria artisticd." 2) unor esteticieni - dupä expresia criticu- Dezvaluind uneie deficiente ale dezbate- lui sovietic P. Trofimov, pe jumätate rilor din ajunul Congresului, zierut Prav- marxisti, pseudo-marxisti sau cochetInd cu da" aräta ci aceste dezbateri trebuie sa marxismul". Dad izvorul teoretic gno- se concentreze asupra a douä probleme seologic al revizionismului In artä este es- 1undamentale: literature $i $i tetica burghezä, la rindul ei, forma prin- terature construirea comunismului". cipalä prin care estetica burghezä luptá Desigur, socialismul poste fi mai usor astäzi, impotriva realismuiui-socialist, este atacat, dad ir, locul unei literaturi care estetica revizionistä. sä-1 reflecte In esenta lui si In procesul Neavind indrazneala sä exprime fätis re- &Au de crestere, ar precumpáni o litera- nuntarea totalä la marxism, diferiti scuture färá orizont, supusi sovaieliior tieri ai revizionismului au incercat sä pre- scepticismului mic-burghez, marginirii tdeo- zinte lucrurile ca $i cum in ultimii ani es- logice sentimentale, mizantropiei sau tetica marxistä s-ar fi aflat intr-o stare indiferentismului politic si social. de stagnare" iar marea majoritate a rea- Dincolo de literature socialistä, de arta lizirilor s-ar fi concentrat in lucrarile unui estetica sovieticä, atecul revizionist a Lukács György si Henri Lefebvre3), consi- tinut sä submineze ideologia socialistä, derati drept singurile autoritati" contem- bazele noii orinduiri sociale, asa cum ele porane in estetica marxistil. In jurul operii au triumfat In U.R.S.S. lor, se desfäsoarä o emulatie stranie, tezele De ce in toate atacurile revizioniste In lor pretins marxiste fiind invocate nu in literatuti, estetica critica sovieticä re- 3) Vezi, Pierre Neville: Vésthétique mar- 1) Pravda : Mdrea(a menire a scriito- xiste contemporaine ; Critique", octornbrie rului sovietie, 229/17 august 1958. 1954; - Questions de métlwde, de J. P. 2) Raportul de activitate al C.C. al Sartre, in Temps Modernes" 4-6/1957 ; prezentat de N. S. Hrusciov in Merleau Panty Les aventures de la dia- Doeumentele Congresului al XX-Iea". léctique, Gallimard" 1955. www.dacoromanica.ro 154 HORIA BRATIJ

apärarea marxismului ci in scopul comba- tica sovieticä. Estetica sovieticä, - inde- terii lui. (Merleau Pority, de pildä, a por- pendent de anumite greseli semrialate nit In cartea sa Aventurile dialecticii" de corectate de partid - a fast 0 este o es- la tezeIe cuprinse in cartea lui Lukács, Is- teticä In actiune, o esteticá militantä, le- torie si constiintä de clas5"). gatä direct de problemele concrete ale dez- Este adevärat ca alit Lukács cit si Le- voltärii literaturii contemporane. De fapt febvre au adus in trecut o anume contri- valoarea unei estetici - ca $i a oricärui butie la interpretarea In lumina marxismu- sistem filozofic, sau stiintific - nu se lui a unor probleme filozofice si estetice, judecä dupä amploarea volumelor si dupä cu deosebire In istoria filozofiei si a lite- numärul tratatelor, ci dupä valoarea literaturii, c5 au pus in valoare unele cate- raturii pe care o promoveazä. gorii din opera de tinerete a lui Marx ; In al doilea rind, estetica sovietia este Insä de multe ori In aceste lucráni erorile o esteticä in actiune, fiindcä ea este pro- care nu au lipsit niciodat5, se Irnpletesc fund implicatä In procesul concret al bi- cu tentative constiente de rästalmäcire a täliei ideologice, fiindcä ea träieste din plin unor teze fundamentale ale marxismului. proeesul de dezvoltare, contradictiile dia- Pornied in directii aparent opuse, progra- lectice ale cresterii fortelor socialismului mele estetice aie Iut Lukács si Lefebvre, pe plan mondial si al literaturli care le respectiv absolutizarea realismulul critic oglindeste. Tezele ei teoretice pear% am- a contradictiilor sale la Lukics, existen- prenla sarcinilor pe care le-a pus constru- tializarea dialecticii si Inlocuirea realismu- irea socialismului tn fate literaturii i ar- lui cu Ufl deceptionism tragic modernist- tei. Poate estetica lui Lukács, care face ab- utopic, mic-burghez la Lefebvre, se Mtn- stractie de aceste sarcini concrete, sä se nesc in acelasi punch subaprecierea si re- ridice la un nivel mai Malt de generalizare, nuntarea - pia In cele din urmi - la si cuprindä esenta dezvoitarii esteticei realismul socialist, ignorarea realizärilor marxiste, färi concretizarea ei fenome- literaturii sovietice si a greutätii specifice nail ? Nu. CM de fapt si estetica lui Lu- a ideli socialismultd In estetica contempo- kics este fimatä", legatä de un anumit rant moment istoric, mai mull Ina inchiscr in Tocmai de aceea, atunci cind miscarea el, In etapa luptei antifasciste dirt preajrna comunist5 interriational i odatá cu ea si celui de-al doilea räzboi mondial. Asa cum literatura, au intrat Intr-o nouä etapä, au demonstrat cercetätorii recenti ai ope- dupä congresul al XX-lea al P.C.U.S., atit rei lui, absolutizarea sarcinilor luptei anti- Lukács cif si Lefebvre, au capitulat In fata fasciste In perioada stabilizärii capitalis- reactiunii $i 0-au renegat de fapt trecutul. rnului i In preajma celui

2. Local esteticii sooktice 'in dezooltarea esteticii marxiste. Categorille realismului socialist.

Care sint träsäturile calitativ noi ale cri- leniniste, pe care in lupta ideologicá din ticii $i esteticii sovietice, ce probleme noi ultimul timp le-au aparat cu fermitate, este- a cuprins In raza ei de actiune stiinta so- tica $i critica sovietic5 generalizeazi expe- vieticä ? rienta literaturii socialiste, tritr-o . etapi Ind cu mull inainte de Revolutia din noua a acestei literaturi, in etapa In care Octombrie, estetica marxistä se constitu- partidul comunist a devenit forta conduce- ise ca stiintä, ca un corp de legi !Linda- toare In stet, In etapa in care aria $i lite- mentale. Cercetarile publicate recent au rature ca parte integrantä a cauzei gene- aratat c5 prin analizele lui Marx, Engels, ral-proletare devine o problema de stat Lenin, Plehanov, ' Mehring, Lafargue, si o problemä a Intregului popor. 0 discu- critica marxistä se plasase inca la hota- tie recentä care a avut loc la Institutul de rele secolului XIX-lea pregdtindu-se sit Istorie Mondialä a literaturii Maxim Gor- preia destinele literaturii europene. Ap ark ki", punea In evidentä trei Imprejuräri tun- tia naturalismului $i a simbolismului care damentale care caracterizeazä originalita- parazitau de fapt pe trunchiul sänatos al tea criticii $i esteticii sovietice, in cadrul realismultd critic si respectiv al romantis- dezvoltarii generaIe a esteticii marxist le- mului-indicti semnele de criza in dezvol- ni n isle. tarea literaturii, inceputurile descompune- Ea dezvoltä principiile acestei estetici in rii, insuficienfa vechilor solutil estetice. epoca in care ideile dominante ale clasei Desi literatura reatismului critic mai con- muncitoare, devin ideile dominante ale so- tinua Inca sä produca opere de seamä, cietätii, iar normele, gustul $i modalitiitile problema cotiturii, problema viitorului li- de creatie $i de percepere a artei, sint nor- teraturii, s-a pus cu o deosebitä ascutime. mele $ modalitátile clasei celei mai Acesta este momentul crucial in care apare inaintate, eliberatä de exploatare. De articolul lui Lenin Organizatia de partid aid raspunderea de stat pe care o au i literature de partid", articol care $ - estetica i critica in fata poporului, in- inaugureazä o nouä epocá In estetica mar- $ fluenta si rolul lor xist-leninistä. Lenin pune bazele literaturii educativ. Räspindi- sociatiste pentru tritreaga epocä istorici rea In masä a culturii socialiste, lar- care se intinde din ajunul revolutiei pro- girea imensa a numaruiui de cititori, ascensiunea clasei rnuncitoare devenita clasä letare $i pinä dupá victoria socialismului, Jrasind drumul acestei literaturi atit in conducätoare In stet, disparitia claselor lupta pentru rästurnarea capitalismuiui cif exploatatoare In societatea sovietic5, uni- $i In lupta pentru construirea socialisrnului tatea moral-politici determinä in socialism $i comunismului" (I. Plotkin : Littérature i d en t ita tea dintre partinitale fi caracter Soviétique, 7/57). Cáläuzite de principlile popular. Aceastä identitate fundamentalä, www.dacoromanica.ro 156 HORIA BRATU

relevatä de N. S. Hrusciov in cunoscutul ideologic, 2) caracterul popular, 3) veridi- document de partid: Pentru o legAturä citatea, 4) caracterul concret-istoric i con- mai strinsä a literaturii i artei cu viata temporaneitatea, 5) romantismul revolufio- poporului" caracterizeazi esenta, atitudinii nar, 6) tipicul, 7) mdiestria artistica 1) De- criticii sovietice fata de fenomenul literar. sigur aceste categorii nu stilt separate. Desigur, punctele de vedere sustinute in compartimentate, sau cu totul distincte cadrul ei ant variate; In lupia de opinii unele fafd de allele. Ele se gdsesc fritr-o apar i idei nu pe deplin valabile. Au exis- inter-dependenfd, latr-o imitate dialecticd, tat pAreri eronate, penduläri, presiuni ale au sferele incrucifate, se presupun reciproc ideologiei straine, discutii gresit orientate. una pe alta, çi In parte se suprapun. Ele Insä, Indrumatä de partid, cäläuzitä de nu definesc insä mai putin aspecte funda- principhil ieninist si de rezolutiile C.C. In mentale, träsäturi ale artei literaturii domeniul literaturii i artei, estetica i cri- realist-socialiste, asa cum au fost dezvälu- tica sovietica au ajuns la cIteva realizäri ite In practice artisticä $i definite de docu- fundamentale. Dacä am Incerca sä sinteti- mentele de partid. De asemeni aceste ca- zam intr-o singurá frazä directia, preocu- tegorii nu epuizeazá sfera problemei rea- pärile fundamentaie i rezultatele pe care lismului socialist, nu constituie un sistem le-au obtinut, credem cä eie ar putea fi formulate astfel: Elaborarea sistemului de ca- losip Vidmar. Iatä ce concluzil trage re- tegorii estetice ale realismului socialist. declia acestei reviste: Ne putem Intreba de ce la un scriitor mijlociu sau lipsit de Datoriti esteticil si critidi sovietice, not experienla continutul ideologic nu gaseste putem vorbi astäzi de un sistem unitar de o forma adecvatä ? Oare fiindcl-i lipseste categorif estetice, care lumineazä aspectele experienta sau tale.ntul, sau pentru cá un fundamenfale ale noii metode de creatie continut care n-a stiut sä se exprime corn- plect este in mod obligatoriu eronat, arti- relevä eficacitatea. Dezbaterile din tat- ficial, nu are decIt aparenta adincimli asa timii ani au avut tocrnai darul s scoatä cum crede tov. Lifsit? Insi acest punct In evidentä aceste categorli, sä releve ceea de vedere ne pare prea rigid"... abundi exemplele trt care.., o carte face ce este permanent, i ceea ce s-a dovedit propa- $ ganda proastä" nu fiinddit concept's ei neviabil, scolastic, In diferitele Incercrui este eronata, artificialä sau cu aparenta de a elabora categoriile fundamentale ale profunzimii ci pur si simplu fiindca este realismului socialist. Intr-o mäsurä tonsi- de o arta detestabilä.". Este de altfel opinia lui Lifsit atunci clnd el scrie cä un derabilä,lupta impotriva revizionismului in ecriitor farä experienta sau talent poate literaturä si arta, a servit la delimitfiri pea cele mai bune intenfii din lume i sä clasificari de o Insemnitate fundamentalä. enunfe un mare adevir Irma sa-i exprime- Experienja a arbtat ca In aces{ sistem intr-un f el fals, adicä sä dea acestui ade- vér formi putin convingatoare lipsitä al categoriilor estetice ale realismului-so- de artä. Nu urmeazé dcloc ca ideea din cialist, s-au dovedit a fi fundamentale ur- care s-a inspirat autorul este eronatá sau matoareie; 1) partinitatea i conlinutul arti f ici al a. Chemarile cätre un continut ideologic cit mai loan", cätre o mäiestrie artistica 1) Ideea ca miestria artistica constituie perfectionatá" confirmä acest punct de ve- o categorie distinctive' in realismul socia- dare. Este insä de la sine inteles ca pro- list, este sugerati de accentui pe care re- blema mäiestriei este In ultima instantä o centele dezbateri In preajma Congresului problemä ideologici, cici asa cum a arätat Scriitorilor Sovietici I-au pus pe realizarea pe de o parte lupta Impotriva schematis- artistica a fettle! tontemporane, exigentei mului i pe de aitä parte discutia despre incluse ca o categorie independenta si modernism, tehnica literaturii problema In teza amintitä anterior formulatä la Con- mijioacelor de expresie nu pot fi despar- gresul al XX-lea al P.C.U.S. Este intere- tite de probiema continutului ideologic asa santa In acest sens discutia recentä cum forma se ggseste Intr-o unitate indi- din pa- solubilä cu continutul. Aceastä unitate girdle revistei La litterature soviétique" strinsd dintre pozifia ideologicii si mtiestrie in jurul articolului-räspuns al tut Mihail definefte specificul categoriei mdestriei Liffsit la afirmatille calomnioase ale lui artistice fn metoda realismului socialist. www.dacoromanica.ro ESTETICA SOVIETICA I CATEGORIILE REALISMULL11 SOCIALIST 157

Inchis, adincirea i complectarea lor se si nu era o viziune de ansamblu concret- aflä Intr-un proces continuu legat de in- istoricd, dialectici, insotitä de constiinta säsi desvoltarea artei realist socialiste. In- finalitätii $i a fortelor motrice.*) Litera- tr-o acceptie largä a cuvintului, unele din ture este tendentioasii asa cum arätau ele pot fi intilnite si au $i fost intilnite hi Marx $i Engels - de la Eschil Sophocle, estetica reaiismului clasic relevInd conti- InsA partinitatea este o formä deosebiti a nuitatea in procesul de reflectare obiectivá tendentiozitatii, forma ei cea mai Inaltä. a realitätii. Recunoscind o asernenea con- Prin obiect, prin destinatie, prin conditil, tinuitate noi trebuie sä semnalam InsA si caracterul popular al literaturii realist-so- diferenta specificA, saltul calitativ pe care cialiste are träsilturi distinctive in report il rnarcheazä categoriile realismului-socia- cu ideea de poporaneitate asa cum o *trite- list. Astfel, veridicä este i marea litera- legeau de pildd decembristii sau Bielinski. turä realistA, insA o asemenea veridici- In acelas mod, un bogat continut de idel tate nu exprimä o perspectivA istoricä - a hränit din totdeauna marea literaturä, in intelesul deplin al cuvintului - nu este Insä numai ideologia comunistä a putut o dezväluire a realititii In dezvoltarea ei scoate literature din criza pe care o träia revolutionark lucru pe care-1 ingaduie nu- Ia sfirsitul secolului trecut. Elementele de mai o conceptie stiintificä despre lume continuitate nu trebuie sä ne fad sä ui- träsäturä distinctivä a fost sub- (Aceastä täm elementele principial noi pe care le liniatä In mai multe articole publicate de educe sistemul categorial al esteticii rea- V. Ermilov, Riurikov, B. Bursov.) Istoils- lismului socialist. SA trecem in revistä et- mul a reprezentat o träsiturä a roman- din aceste elemente noi, asa cum au tismului ; insä istorismul de tip romantic teva era de cele mai multe ori o culoare io- fost descoperite $i formulate in estetica call", un simt al cronologiei si al evoIutiei sovieticä.

3. Partinitatea cornunistä..legea funclamentalä a realismulur socialist

Practice a demonstnat pe deplin odatä rind principiul conduceril de citre partid mai mult cä aceasta este categoria funda- a literaturii artei, deoarece partidul, cu- mentali a realismului socialist. Literature noscind legile obiective de dezvoltare so- socialistä nu a putut i nu se poate dez- dare activInd in directia lor, indicä ar- volta decit ca o parte a cauzei general tistului aria in care talentul säu se poate proletare, decIt ca o armä ideologicA in slujba revolutiei si a construirii socialis- *) Intr-o discutie purtatii la Institutul mului sau comunismului. Partinitatea este de Literaturä al Acad. de stiinte al expresia concretä a partidpärii artistului la U.R.S.S., s-au fixat o serie de principii in lupta revotutionarä pentru eliberarea oa- legAturä cu etapele fundamentale ale dez- rnenilor munch de sub exploatare, este ex- voltärii re.alismului In literature mondialä s-au indicat anumite sectoare fundamen- presia concretä libertAtii de creatie in so- tale ale studierii problemei. Discutia a In- cietatea socialistä. Arta este cu alit mai cercat sä stabileascä citeva legi fundamen- liberä cu eft creatoruI este mai constient de tale ale dezvoitarii realisrnului, i modul determinarea necesarä a continutului ei. In In care ele se reflectä in mod specific in literaturile inationale. Caracterul specific al cunoscutul document de partid Pentru o metodei realismului-socialist apare astfel legiturä mai strinsä, mai profundä cu via- ca o Incoronare a dezvoltärii realismu- ta, a artei i literaturii", N. S. Hrusciov a lui, insä ca o diferentA calitativa faIrt de el (Vezi Izvestia Academii Nauk" arätat cä partinitatea nu reprezintA un SSSR, Otdelenie Literatur lazica, 1957, concept abstract. Ea presupune in primul tom XVI-lea).

www.dacoromanica.ro i58 HORIA BRATU valorifica pe deplin in folosul societätii acelasi timp nu este nici rezultatul exclu- al säu personal. Revizionistii s-au ridicat siv al unei emotii sincere, a unor in- cu toate fortele tocmai impotriva acestui tentii cinstite" ci reclamä capacitatea de principiu, Impotriva necesitätii conducerii intelegere si de interpretare, care fructi- de cMre partid a literaturii si artei, pentru ficä aceste intentii si potenteazá emotia. cä au vizut in el piatra unghiularä a par- 0 operä care va oglindi veridic realitatea tinitätil comuniste. Zarva fäcutä in jurul va fi Intotdeauna sincerä, va fi expresia asa numitelor metode administrative de fidelä a unei emotii, Insä sinceritatea emo- indrumare", specularea excesivä a unor tie! nu garanteazä deloc viabilitatea operei. gresell sävirsite de unii activist! de par- Si infernul e pavat cu bune intentii. In tid in domeniul literaturii i artei, greseli acest fel, apare foarte limpede insemnäta- care apartin trecutului, osanalele ridicate tea pozitiei ideologice, a conceptiei despre spontaneitälii" creatiei s-au unit in WU- Iume a scriitorilor in oglindirea veridicä mul timp cu conceptii revizioniste mai a fenomenelor vietii. Pozitia ideologicä vechi despre rolul aparte al artistului sau veridicitatea nu pot fi despärtife in litera- filozofului in societatea socialistä ca cer- tura realismului socialist $ nici reduse la cetitori independenti eliberati de necesitä. categorii morale nedefinite. Reteaua feno- tile !mediate ale luptei cotidiene" (Lefeb- menelor reaIitätii este prea complexä, lupta vre) sau cu teoria scriitorului-partizan !rare nou 1 vechi se desf4oarä pe un te- care nu merge nicl Inainte, nid in spatele ren prea vast at sinuos pentru ca numai partidului, ci alAturi de partid activInd pe sjnceritatea" intentiilor, cäldura convin- cont propriu In spatele frodului inamic" gerilor, patosul inspiratiei, si chezIpiascä (Lukács). Trebuie spus cä asemenea teorli oglindirea realistä a fenomenelor, In afara nu au fost demasoate In estetica sovieticii unei Intelegeri atiintifice a realitätii. abia acum, de azi sau de ieri. Incá in Dad emotia In sine nu determinä reali- 1925, PCUS a zdrobit Incercarea proletcul- zarea esteticä, nici talentul ca atare nu tismutui de a se substitui conducerii de garanteazä forts l eficacitatea creatiei. A partid, dernascInd Intr-o zezolutie special' existat foarte räspinditä opinia cä abilita- adevaraful subsfrat al autonomiei de tea de a mtnul mijloacele de expresie conducere, organizärii de sine stätätoare", capacitates creatoare, Infocuiesc pregätirea pe care o preconiza aceastä asociatie, In ideologicä, scuzä erorile de creatie. Unul acelasi timp, Parfidul a luptat impotriva din adeptii revizionismului polonez argu- interpretärii rnecaniciste, impotriva recidi- rnenta In feint urmätor inutilitatea eon- velor neo-rappiste in denaturarea princi- duceiii de partid Cine are talent, se piului partinitätii. Partinitatea artistului descurcä si färä Indrumare, iar celui care - aratA N. S. Hrusciov - nu reprezintä o nu are talent, nici o indrumare nu-i va fi apartenentä formalä la partid, ci se dezvä- de folos" '). Dar talentul i capacitatea de Itlie in convingerile, in pozitia sa ideolo- a minui mijloacele de expresie nu dä decit gicä, In atituclinea fatI4 de fapteIe miMi- posibilitatea de a oglindi veridic realita- ate, Partinitatea se dezväluie In intele- tea. Chiar dacii am accepta ideea cä talen- gerea justä a sensului politic al evenimentul are in sine un caracter realist-spontan, telor, In adevärul de viatA pe care 11 cu. presupune un ascutit spirit de observatie prind imaginile artistice. IncA In alege- o sensibilitate deosebitä, incA am trebui rea materialuIui de viatä, In InteIegerea sä recunoastem cä observarea nemijlocitä aprecierea lui se manifestä parfinitatea ar- a realitätii, capacitatea de a exprima si in- tistului. Luptind impotriva partizanilor teoriei anarhice, subiectiviste a sinceritätii 1) Citat dupä Kondraf Folkierski In ca un criteriu fundamental in literaturä, Review of Slovonic and Russian Re- critica sovieticä a arätat cä veridicitatea search". Raportul dintre conceptie si me- todä a Cost In ultimul limp pe larg dis- nu reprezinrá o copiere a realitätil dar in cutat in paginile lui Voprost literaturi". www.dacoromanica.ro ESTETICA SOVIETICA SI CATEGORIILE REALISMULUI SOCIALIST 159 truchipa, prin mijloacele materiale, rezul- ceptie in opera marelni scriitor. De-aici re- tatele acestor observatii, nu garanteazA zultti Insemndtatea un.ei concepfii despre veridicitatea si forta creatiei. Creatia nu lume unitare, armonioase, organice este un act simplu, nemijlocit ci- asa currs inf if ic-f undamentate mai ales in ritmul ac- arMa Ina Lenin - procesul de cunoastere tual al dezvoltärii istorice, In succesiunea implicA in sine si posibilitatea erorii, po. rapidi i atit de complexA evenimente- sibilitate ce tine de Insäsi natura gindirii, lor contemporane. mai ales daci ne &dim ca talentuI ar- IncercAri mai mult sau mai putin voa. tistic implicA neapArat o activitate deose- late de a rupe unitatea dintre metoclA bit de intensä a fanteziei i irnaginatiei. conceptie s-au vAdit si la noi in cursul dis- Orientarea muncii artistice, pozitia ideo- cutiei despre modernism. Astfel, s-a ajuns reprezintA conditia fundamentalä a pinA la negarea existentei unei metode rea- eficacitAtii i succesului creatiei artistice. list socialiste, considerindu-se cA ea re- Aceasta a fost pozitia criticii sovietice In prezintA doar un principiu", cA reprezintA polemica pe care a purtat-o cu revizionistul doar o ideologie", o conceptie cu care se jugoslav Iosip Vidmar 1). Pornincl de la pot imbina diverse orientAri, curente mai contradictiiie din opera lui Tolstoi, - con- muit sau mai putin realiste: Totusi - tradictii recunoscute IncA de Lenin - Vid- scria un critic - in mod obisnuit, mar sustine cl conceptia despre lume criticii, istoricii artei vorbind despre me- joacA un rol neinsemnat, de vreme ce idea- todl, inteleg o chestiune de formd, com- lismul si confuziile nu au anulat valoarea plex al uneltelor de productie artistick De- creatiei patriarhului de la lasnaia Poliana. semnind metoda unui scriitor nu pronun- Zdrobind argumentatia revizionistului, cri- o judecatA de valoare incadrarea tica sovieticA (in persoana bätrinului es- in clasicism realism, romantism avind tetician si filozof M. LifsitY a demons- doar o functie descriptivA, intocmai ca di- trat convingitor ci o conceptie despre viziunea operelor in epice sau lirice, antice lume nu se exprimä numal in prefete si in sau moderne. In aceastä acceptie, metoda postfete, i cA nu poste fi epuizati prin nu poate ayes un caracter de clasA i e, in- afirmatil teoretice. Contradic(ille In opera tr-adevAr, eronat a vorbi de o metodi lui Tolstoi exprimd contradicliiie In cadrul socialistä, alta capitalistä, feudalä, concepfiei sale despre luma, cele cloud ori- etc.... Tentativa de a fixa anumite proce- eradri de care vorbea Lenin, gi nicidecum dee, o anurnitä metociä de croatie ca fi- o contradic(ie Intre metodd concepfie. ind proprie realismului socialist, prin ex- Este o eroare grosolanA, o eroare in care cluderea altor modalitAti artistice, nu poste revizionistii se intilnesc cu sociologistii vui- duce decit la dogmatism si la incAtusa- gad, in a presupune cA o creatie se desA- rea creatiei" 2) virseste In afara sau ti, ciuda conceptiei Avind aerul cA-i acordA mai mull, cri- despre Iume. Pe de parte, ala nu se poate ticul de fapt reduce Insemniitatea realis- nega faptui CA elernentele negative ale mului socialist, insemnátatea lui tocmai ca conceptiei despre lume se reflectä in cre- metodi realistd, ca metociä atie si au consecinte dAunitoare asupra ei. care implicA tocmai Analizind creatia lui Dostoievski, V. Er-. anumite modalititi de crealie si res- milov a demonstrat pe Iarg in monografia pinge altele, Gorki cerea intbogAtirea reasa, legAtura intimä dintre metocIA si con- dezvoltarea lui pe baza unei noi conceptii a crealiei. Ar fi absurd sA credem cA tocmai Gorki, unul din cei mai I) M. Lifsit Novii Mir" nr. 9/1957 ; insemnati I. Borev Despre natura metodei artistice" teoreticieni ai realismului, mi- Voprosi literaturt" nr. 4/1957; V. Gusey lita pentru renuntarea la realism. Inca o datA despre legalura dintre conceptia despre lume i creatie" Voprost literaturt" nr. 6/1957. 2) Contemporanul" 525/25 oct. 1956. www.dacoromanica.ro 160 HORIA BRATU

4. Opozitia antagonistä intre caracterul popular a spirit& negativist mic-burghez. Rädäcinile ideologice ale negativis- muted. Foria colectivului a deosebirea 'Mire realismul socialist ,si realismul critic contemporan.

Dad legiitura indisolubilä dintre veri- susi grosul maselor largi muncitoare. Ea dicitate, partinitate si continutul de idei trebuie s4 fie pe Intelesul acestor mase si este evidentä, ca si diferenta calitativä pe iubitil de ele. Ea trebuie sti uneascd sim- care acestea o marchead fatä de litera- tirea, gindirea $i vointa acestor mase, sd tura mai veche, caracterul popular - ar le ridice. Ea trebuie sd-i ridice din rindul parea la prima vedere -d nu sufed mo- ei $i s4-i dezvolte. Trebuie oare sli servim difidri structurale in realismul-socialist. noi biscuiti dulci $i fini unei mici mina- in raport cu literature anterioad. Marii ritati cind masele de muncitori $i de (+I- creatori au fost tntotdeauna constienti rani au nevoie de ',tine neagrd? lnteleg de faptul cä poporul este creatorul isto- aceasta, desigur, nu numai In sensul tex- riel, si au fost animati de simpatia tual al cuvintului, dar si In cel figurat, - pentru cei oprirnati. Pentru Bielinski ca- trebuie sei ne &dim intotdeauna la man- racterul popular devine chiar criteriul ceI citori $i Wan'. Pentru el rebute sd lnod- mai trisemnaf de apreciere a operel lite- film, ad gospodlirim, sd socotim. Aceasta rare. Dezvoltind si adîncind teza lui Rus- se referd deopotrioll fi la domeniul artei gl kin din celebrul articol Despre caracte- culturin Aceasta nu este numai o formu- rul popular al literaturii", Bielinski a con- lare clarä a politicii partidului In dome- ferit acestei notiuni un sens revolulionar niul literaturii si artei, ea reprezinta si militant. Bielinski ajunge chiar la for- principiul fundamental al revolutiel cultu- muläri care cu greu ar putes fi socotite rale, al apropierii poporului de culturi si inactuale, subliniind de pildä faptul cA artä, al ridicärli nivelului general al In- nurnai acele opere pot II considerate ca vätämtntului si culturii. In numele acestui avind un caracter popular in continut in principiu, critics sovieticä Inclrumatä de care sint oglindite cele mai tnsemnate si partid a dus lupta pe doui fronturi : atit urgente probleme ale contemporaneittii si Impotriva literaturii de castä a curente- In care este intipärit momentul istoric res- lor moderniste si intimiste, cit si impotriva pectiv (aceastä idee apare indeosebi In ce- literaturii bulevardiere, a maculaturii tri- lebrul articol despre Lermontov). viale care adesea tau forma productiilor In noile coriditii istorice, Lenin leagi di- cerrusii si schernatice. Consecventä cu tra- rect caracterul popular al literaturii de ditiile ei nationale si ciläuzindu-se dupä idealurile celei mai inaintate pärti a po- politica consecvent leninistii formulatA din porului - de idealurile clasei muncitoare. primii ani ai Puterii Socialiste, critica si Puskin punea problema obiectului litera- estetica sovietid au conceput intr-un fel turii in lumina caracterului popular (lite- nou, deosebit, problema raportului dintre ratura trebuie sä oglindeascä fizionomia traditie si inovatie. Pseudoinovatia moder- poporului"). Intr-o nouä etapä Bielinski nistA a fost respinsä nu riumai in numele pune problema intereselor practice ale ma- puritätii ideologice si al luptei dintre rea- selor popuiare iar Dobroliubov cere scriito- lism si aritirealism. Ea apare absurdä si rului sä adopte punctul de vedere asupra inadmisibilä chiar luind in consideratie vietii al poporului Insusi. Formutind unita- numai forma ei exterioarA, atil de tea dintre obiect si scop, Lenin pune In mod sträinä sensibilitätii si traditiiIor poporu- ferm problema destinatiei literaturii : ,Arta lui rus. Incercind sä-si ridice capul, mo- apartine poporutui. Prin rcIddcinile ei cele dernism] a fost Infant Ind de la prima ma' adInci ea trebuie sd pdtrundii In In- ciocnire, din punct de vedere teoretic, cAci

www.dacoromanica.ro ESTETICA SOVIETICA SI CATEGORIILE REALISMULUI S-OCIALIST 161. practic n-avea nici o prizä it mase. Intr-o serie de articole apärute In Novil Aceastä situare fermi pe pozitiile poporu- Mir" se proclama In anii trecuti doctrine !Ili di literaturii $i criticii sovietice o fi- unui realism tern", cu o verosimilitate ex- zionomie proprie: intr-adevár, dacä revi- terioarä si seacä, un realism crud", care zionistii concep problematica literaturii sau ascunde, in dosul unui mare numär de dezbaterile ideologice ca o discutie intre fapte mici si particulare, nepriceperea de intelectuali si pentru intelectuali, litera- a vedea ceea ce este esential. Combätind ture si critica sovieticä si-au conceput un aceastä subapreciere a idealului estetic si stil, o linutä si o formä de expresie care se a marii tematici sociale, criticul sovietic adreseazä maselor fArA nici o deosebire. Riurikov scria : Scriitorul tine searni de Originalitatea cu ori ce pret, cuRul perso- toate particularitä(ile $i insusirile omului, nalitAtii artistice, izolarea in trunuI de Bi- precum si de cele care i se par secundare, des, snobismul expresiei rare nu au putut dar trebuie sA vadä totodatä ceea ce este cistiga teren, si denumirea generici pe esential $i hotäritor, ceea ce formeazä care asemenea manifestäri le-au cApätat baza caracterului eroului, care se dezvä- in publicisticä - provincialism estetizant" luie In comportarea lui, In atitudinea fati - vädeste cit de anacronic par cititorului de societate si fatä de oameni." (Litera- sovietic asemenea manifestäri. turriaia Gazeta" 131/57). Tocrnai de aceea ,,Cine urea sd meargit cu poporul, acela va critica sovieticä a combätut vutgarizarea fi tntoteleauna cu partidut. Cine se situeazd caracterului popular, identificarea activitä- ferm pe pozifitte partidulut, acela va merge tit creatoare de zi de zi a oamenilor mun- intoldeauna cu poporur, s-ia arätat in do- cii cu cenusiul, cu lipsa de culoare, cu cumentul Pentru o legäturl strinsi a Ii- evenimentul minor. A Inflitisa o epoci teraturii si artei cu vista poporului". prin famine, prin felul de viatä - scrie Interpretarea gresitä, däunlitoare a ca- criticut sovietic Iuri Borevi) - este de- racterului popular si a partinlUtii duce la sigur posibil, tnsä aceastä infätisare este o rupere intre aceste doui categorii, la principle] deosebitä de reflectarea epocii opunerea lor, la näscocirea unei pretinse prin legätura sociali fundamentaIi a omu- contradiclit intre interesele partidului si lui cu realitatea, de indicatia cä munca ale poporului. Se stie ci aceasta a lost este o faptä" (Gorki), de dezväluire a platforma teoretici pe care s-a situat gru- omului in relatiile lui cu colectivitatea. Li- puI lui Nagy in discutiile de la cercul Pe- terature din trecut a acumulat timp de tif y. Ce se ascunde sub aceastä contra- sute de ani mijloace tehnice si deprin- punere s-a väzut in momentul In care acest deri pentru a infitisa rivalitatea si dra- grup a trecut la fapte: agitatia antiparti- gostea, sentimentul de invidie si läcomie, nicä a acestui grup s-a dovedit a fi lupta de eroism si autojertfire etc. Insä litera- contrarevolutionarä, actiuriea antipopulari ture, mai ales in tare socialismului victo- in intelesul cel mai direct a] cuvIntului. rios, s-a ciocnit cu o tritreagi constelatie Caracterul popular al unei opere literare de sentimente variate, de &dull si ac- se concretizeazä In alegerea materialului tiuni miscute de calitatea particutará a de vialä, In Infätisarea eroilor, in proble- modului de viatä socialist. Sub influenta, matia. In acest sens, caracterul popular gresit asimilatä, a neorealismului italian, se gäseste in indestructibilä unitate cu ca- pentru unii scriitori si regizori, veridicul tegoria tipicului, ant de dezbätutä trz /II- vietii zilnice a devenit sinonim cu zugrä- timii ani. Ce anume alege scriitorul pentru virea curia dosnice" a socialismului, cu caracterizarea eroului siu, cum interpre- imaginea vietii familiare VAzutä de pe teazä materialul selectionat, ce obiectiv ur- scara de servici. Critica sovietia a corn- mireste prin reprezentärile sale - iatä ceea ce defineste pozitia ideologicä, ca- I) Iuri Borev : Impotriva revizionismului in teoria e.steticä, Inostrannaia Litera- racterul popular al operei literare. tura, 7/57.

11 - Viola Ronitneascfi, nr. 8 www.dacoromanica.ro 162 HORIA BRATU

bätut asemenea tendinte, reliefind tocmai ului negativist este izolarea, neincrederea diferenta calitativä intre orizontul activi- in fortele colectivului. Eroul lui Dudintev tätii oamenilor sovietici i modul de viatä lupti de unul singur, de aceea, desi in in capitalism, caracteristic chiar mediilor cele din urmä invinge, victoria este Intim- populare. In acest sens, M. Gus (in arti- plätoare, amarA. Aici nu e vorba numai colul intitulat Obiectivism §i tendentiozi- de amplificarea mic-burghezi a greutäti- late"), Z. Papernil, L. Kremiov, au coma"- lar, a greseMor, de stilui panicard In re- tut transplantarea mecania a neo-reallis- prezentarea acestor greutäti *i a luptei mului In cinematografia sovieticä. impotriva biroeratiei, ci de insä§i denatu- Mica partizanii romanelor de productie" rarea esenlei acestei lupte. Problema esen- de acum cltiva ani, Inchipuiau c ce- este cine se opine riului? Un indi- täteanui träieste doer opt ore pe zi in- vid sau colectivul? Oricit .de mari ar cetInd sä-1 mai urmäreasa dupä iesirea fi piedicile, forte colectivului, insufletit din fabricä, adeptii . genului cotidian- de ideiie partidului, hotäräste rezultatul familiar", investigheazi relatiile intre ve- luptei, ea reprezintä chezäsia principali cini, disputele familiare, estampind cu to- räul va fi In cele din urmä Invins, ca eli- tul Intr-un asemenea cadru pe luptätorul minarea lui reprezintá o necesitate inevi- pentru construirea comunismului, tabilä. Optimismul literaturii sovietice nu 0 si mal ascutitä opozilie intre caracte- este astfel produsul unei etici transcenden- rul popular i spiritul micburghez s-a ma- tale, nu reprezintä fanatismul unei idei ab- nifestat cu deosebire In dezbaterea unor stracte sau al unui Deux ex machine." tendinte criticiste apärute In prozi dra- Optimlsmul acestei literaturi are la bait maturgie. Dezbaterea unor lucriri ca convingerea fermi di In societatea socia- romanul lui Dudintev Nu se traieate nu- listä, fortele capabile sA infringä lipsurile !Dal cu pfine", a unor schite si nuvele din greutätile cresc infinit mai repede decit culegerea Literaturnaia Moskva", are o cele retrograde, conservatoare. A le sur- InsemnItate principialä In dezbaterea pro- prinde Sn dinamica linotei, In procesul crea- blemelor de esteticä ale realismului socialist terii - iati menirea principall a realismu- si legiturä cu intelegerea unor tendinte lui socialist. Impotriva viziunii mic-burgheze negativiste care au apärut In ultimul limp care reprezintä rdmdRele capitaltsmului, in literature noasträ. ca trdsdturi etern umane, iar ofensiva no- Intr-adevär, asa cum s-a arätat, la rä- ului ca performanta unei personalitäti sin- dkirra literaturii negativiste nu se afli o gulare sau a unui erou ideal, cele mai simplä gresealä de proportionare", o gre- bune opere realist-socialiste reprezintä vic- sitä apreciere cantitativä a fenomenelor, o toria ca expresie a unei fork imanente, a statisticä urnflatä si tendentioasä. Discutia forfei colectivului in fata cdruia se prtibu- a desväluit cä baza negativismului o cons- §esc w-selile cele mai abil concepute. In- tituie nihilismul, neincrederea In mase, ig- dräzneala creatoare, increderea In fortele norarea fortelor motrice care imping ma- poporului, In intelepciunea i ermitatea inte societatea pe drumul socialismului si partidului clasei muncitoare, reprezintä an- comunismului. Pentru negativism nu existii tidotul impotriva apatiei, indiferentismu- nici uria§ul avint al intrecerii economice lui, soväielilor i scepticismului mic-bur- dintre socialism si capitalism, nici noile ghez. Tocmai de aceea critica sovieticä a perspective deschise de reorgarrizarea con- subliniat cä lupta impotriva negativismului ducerii economice, nici marile victorii ale nu czte o chemare la cocolo§irea lipsurilor, pianului de destelenire a päminturilor sila ocolirea sau minimalizarea greutätilor. beriene, nici construirea de hidrocentrale Gritica fäcutä unor f ihne idilice, demasca- de pe Volga, nici cartierele noi de locuinte, rea teoriei lipsei de conflict $ a Incercä- nici creseIe, nici cArninefe de copii, nici rilor de consacrare a eroului ideal, (care satelitii... Träsätura fundamentalä a ero- reprezenta o formuli inediti a cultului per- www.dacoromanica.ro ESTETICA SOVIETICA $1 CATEGORIILE REALISMULUI SOCIALIST 163

sonalititii In literaturil), au arätat cä tntre criticismul nihilist, acea ieftinä f ilo- lupta impotriva negativismului i spiritu- zofie a resemnärii dezamägirii care strä- lui de denigrare nu reprezintä o concesie bate In productiile decadente occidentate, fäcutä idilismului, ornamentatiei de pa- Intre patetismul de paradä al poeziei inti- raciá. Mai adînc, mai ascutit, mai prin- miste i snobismul ploconirli fatä de Apus. cipial" - aceasta este lozinca prin care Forta colectivului ca träsätura de bazä se concretizeazä chemarea la contempora- a caracterului popular deosebeste literature neitate. Sub aceastä lozincä s-a dezbätut sovieticä chiar de marile opera ale realis- ultimul roman al Galinei Nicolaeva In mului critic contemporan. Relatiile exis- toiul bätäliel" uncle se demascä nu putine tente In societatea sovieticA sInt relatii de lipsuri si al cärui conflict a intimidat, prin ajutor reciproc, $i nu de concurentä, re- asculimea lui, pe unii critici. Totusi, desi latii Intemeiate pe unitatea moralipolitici in acest roman sint scoase la ivealä lipsuri a poporului. Acesta este de fapt fundalut grave $i se criticä reprezentanli ai unor pe care se profileaa. soarta unui om" In organizatii obstesti, nimänui nu i-a trecut nuvela lui Solohov, pe care critica o con- prin cap sä califice aceastä carte drept siderä In unanimitate exemplul cel mai negativä. De ce? Pentru cä in roma- edificator al Increderii In viatä a omului so- nul ei, Galina Nicolaeva scotea in relief vietic, al considerabilei sale rezistente imensuf rezervor de energii creatoare pe fats Incercirilor soartel, al moralei sale si- care partidul It descoperl stimuleazä nätoase, stenice. Nuvela lui Solohov, ori de cite ori e vorba de invingerea gre- foarte larg dezbätuti In ultimul timp utitilor. Comparatia "'titre romanul Galinei - are o semnificatie simbolicA In repre- Nicolaeva romanul lui Dudintev, dezvä- zentarea tonusului fundamental al Mere- luie cu multi fortä rolul primordial al po- turii sovietice, a caracterului popular, tot zitiei ideologice In prezentarea unui anumlt asa cum Bätenul marea" opera occi- material de viatä.1) dental& cea mai discutatä una din cele Viziunea mic-burghezä asupra realitälii mai remarcabile, In ultimii ani repre- reprezintä o ignorare a calitätlior maselor, zinti de fapt simbolul realismului-critic o ruptura chiar o tridare a näzuintelor contemporan. $i in nuvela sa Hemming- lor. tin scriitor cu adevärat popular, fsi di way face elogiul cald, umanist al rezis- searna cA in ortnduirea socialistä intere- teniei Indärätnice tmpotriva Incercäritor sale poporului se confuncla cu ratiunea de soartei. Si aici ca in nuveia tut So- stat si cä Invingerea tntr-un termen istoric lohov -e vorba de soarta unui orn in lupti cit mai scurf a capitaIismului in intrecerea cu vicisitudinile majore ale existentei. Iasi economicä intre sisteme, Inseamnä, in mod sentimentul de admiratie pe care-11 avem practic, Imbunätätirea continuä a nivelului fatä de capacitates de rezistenid umanä de trai, o viatä mai bunk Psihologia ell- nu poate sä nu fie amestecat in nuvela lui teIor", discrepanta intre capacitate si do- Hemrningway cu sentimentul esecuful, cu rintä, carierismul, mizantropia, exprimä constiinta permanentei" infringeri pe care incapacitatea de adaptare la nizuinlete o semnificá atit de elocvent carcasa des- viata colectivului, egoismul meschin. Ele cärnati a marlinului pe care barca bätrf- se ascund in spatele criticismului nihilist, nului o aduce ici port, ca unic rezultat ai reprezintä fundalul lui moral. Tocmai vinätorii sale. Din toate Intreprinderile aceasta este ea/ea prin care patrunde ideo- sale, bätrInul lui Hemmingway se intoarce logia burghezä. Presa sovietia a dezvä- nevätámat, Insä singur färä nimic. luit In mod elocvent legätura care existä Ornul Invinge rechinul, îi supravietuieste, dar cu ce prep Dusrnanii sInt mereu rA- 1) Vezi articolul lui Stepan Zlobin pu$, insä ei se reintrupeazi din nou din Znamia" nr. 6/1957 si articolul lui T.Trofo- valurile märii, iar barca se Intoarce mereu novei Carted despre care exista pdreri contradictorif Novii Mir" nr. 3/1958. cu acelasi schelet, cu acelasi drapel, dra-

11* www.dacoromanica.ro 164 HORIA BRATU

pelul permanentei infringeri. Sparta I-a si räspunde la rindul sAu fatä de colectiv, incercat Incä mai puternic, pe eroul lid de o altä .soartä - de soarta unui reprezen- $olohov. Insi copilul care merge aläturi de tant al noii generatii. Aceasta este senml- bltrinul veteran, copilul care-1 Insoteste si ficatia majorä fundamentaIA a nuvelei lui .are Incredere In el, Inlocuind familia pier- $olohov, asa cum reiese din nenumärate dutä, dä sens tuturor peregrinärilor sale, analize fi restabile$te - prin interrnediul colecti- care 1-au fost consacrate. Data' vului - Unalitatea si sensul existentei. realizäri majore ale literaturii contempo- Bätrinul soldat din nuvela lui $olohov, nu rane puse fatä in fati, douii moduri de este singur, el este in mijlocul coIectivuItii viatA.

5. Contemporaneitate si maestrie artistica. Mire actualitate si .teoria distanter. Linia principala a clezoolMrii realismului socialist.

Discutiiie din cadrul ante-tribunei celui tiei si aIe Räzboiului Civil, au fast zugrA- de al III-lea Congres al scriitorilor so- vite artistic abia in deceniul al IV-lea. vietici, au scos puternic in evidentä ideea Trebuie sA läsiim generatiilor urmitoare di o litdraturä cu adevärat populark nu sarcina frescelor vletli de astäzi. poste sA existe deaf pe baza refleciArli Nu este greu de vizut ci a asemenea nemijiocite a contemporaneitätil. Liters- teorie - prezentatA uneari ca o contra- tuna este chematA sä arate - aerie ziarul pondere a curentuIui relativist si pragma- Pravda" - ...,acel element nou care a tic, (unil au invocat chiar lupta impo- apärut In vista poporului tn ultimil aril, triva conceptiei prezentiste" de tip crocean si a devenit caracteristic pentru etapa con- din istoriografia burghezI) Isi gä- temporanä, a dezvoltärii tärH in drumul se$te izvorul tot In ideologia burghezA con- spre comunism. Experienta literaturli ne temporanä, In care este la modA literatura convinge de faptul cA In inima cititorului simbolurilor istorice extrase din Evul cel mai puternic ecou II trezesc acele opere Mediu, din sec. al XVII-lea, ba chiar oi care transmit suflarea vie a vielii contem- din antichitate (o asemenea modi s-a ex- porane". 1) tins si In Polonia). Oricit de evidentä apare astäzi aceastä Insä o asemenea tezä nu numai el de- tezä, au existat totu$i anumiti participanti formeazä experienta literaturii sovietice (is- la dezbateri inclinati sä punä sub semnul toricii literari au demonstrat cA unele din discutiei ideea cä tema conte.mporand tre- cele mai valoroase opere despre Revolutie buie sä defineascä Iinia principatä a dez- s-au creat chiar In focul Rizboiului Civil), voltärii literaturii sovietice. dar si a literaturii ruse a sec. XIX-lea, a Ii- Unii scriitori au ventilat asa zisa teo- teraturii lui Pu$kin si Griboedov, Lermontov rie" a distantei, dupä care pentru o pre- si Gogol, Tolstoi si Turgheniev, Cehov $i zentare artistici a märetelor evenimente Gorki, Pe baza acestor opere cIasice, noi contemporane este necesari o anumitä per- stim astazi cum a träit societatea rusä spectivä, o distantä istoricä. Fiecare ge- de-alungul unui intreg secol, cum s-au ner atie poate prezenta cu succes realizArile dezvoltat ideile democratice ale misa- si friimintärile generatiei anterioare, pAs- rii de eliberare. 0 asemenea teorie nu trind Intre elemente cel putin distanta unei numai a nu se opune relativismului generatii. Marile evenimente ale Revolu- dylthean dar o completeazA si exprimä de fapt reversul ei. Nu trebuie a ne indoim - scrie Pravda" - von trece decenii, $i 1) Pravda", 17 august, 1958 : Mareata menire a scriitorilor sovietici". realitatea unor transformiri nemaivä- www.dacoromanica.ro ESTETICA SOVIETICA l CATEGORIILE REALISMULUI SOCIALIST 165 zute, a unor descoperiri uimitoare a muncii se reprezintd pe scend mai puternic". creatoare libere a milioane de oameni De aceea oriclt de generosi ar fi specta- va inspire una dupä alta generatiile de torii, ei vor fi mai exigenti din punct de artisti. Ins& primul cuvint in frisusirea vedere artistic fatä de o piesä contempo- artistice a acestei realitati trebuie sä apar- ranä In report cu care au la Indemine ter- tine scriitorilor contemporani" meni imediati de comparatie, decit cu Intr-o altä forma, teoria distantei" suna piece tratInd evenimente din trecut care ca un tel de sacrificiu inevitabil" pe nu se raporteazä la experienta lor directä care-1 cere scriitorilor tema contemporane : de viatä. consacrindu-si opera temei contemporane. Cind tinärul scriitor ucrainian A. Dmi- scriitorul nu poate se desfesoare intreaga terko, sub pretextul luptei impotriva erou- forte a talentului sail, a mäiestriei sale lui ideal, a pretins ea In literature sovietica artistice. CombätInd aceastä teorie, criticii sä se creieze eroi in genul Axiniei si al sovietici au subliniat legMura indestruc- lui Grigori Melehov, al Anei Karenina tibilä dintre contemporaneitate i mäiestria al altar modele clasice, critica sovietica artistica In realismul socialist. Exigenta a replicat imediat, aratind cá epoca con- artisticä reprezintä, pentru realismul-socia- temporane a scos la iveala noi tipuri, list, o exigentä ideologice. Lupta impotriva noi fenomene de viate, fate de care simple operelor mediocre spare In presa aovieticä copiere a modelelor Butte ale trecutului ca o parte integrantä a luptei pentru puse dovedeste nesatisfäctitoare (vezi art. ritatea ideologici. In acest sens, este lid A. Dimsit si V. Druzin In Literatur- semnificativ urmitorul argument pe care-I naia Gazeta") Este o iluzie pericuioasä sä gäsim sub semnätura criticului sovietic ne Inchipuim el reprezentarea unor perso- A. Sokolova, intr-un articol apärut In naje sovälelnice sau färä axä ar cere o Pravda" 2). Punerea tn scenii cu succes mai mare complexitate a mijloacelor ar- a pieselor contemporane este desigur mal tistice, cleat oglindirea eroilor contempo- dificitä decit a pleselor despre trecut : ea rani. Legätura ?litre contemporaneitate este apreciatil mai sever de cdtre specta- mäestria artistick este o relatie centrall tort care, in calitate de participanti la via(a In realismul socialist, India unul dirt fac- de astdzi grit mal interesati tn ceea ce toril fund amentali ai literaturii sovietice.

6. Sistemal categorillor realismului socialist, un (ot unitar.

Unitatea indestructibiä a categorilor rea- istoric, ele nu pot fi Inca - nici nu list-socialiste, se relevä in practice de zi s-a Incercat - sistematizate intr-o forma cu zi a criticii literate sovietice, chiar definitive. Ele nu pot fi nici comparti- dace din punct de vedere teoretic ele nu mentate. Asa oum s-a väzut mai sus, ele si-au eäpätat o sistematizare definitivä. relevä toate Impreunä i fiecare in parte Efnrtul constant al criticii sovietice eätre - unitatea indestructibilä dintre conceptie o terminologie estetieá precise, comuni si metodä Tr: literature sovieticä. clarä, a devenu in ultimii ani din ce In 0 esteticä eficace este estetica care com- ce mai evident. Practic, ele cälauzesc ac- bate acele denaturäri care se dovedesc cele tivitatea criticilor si se verified in conclu- mai diunitoare In momentul concret istoric ziile dezbaterilor. Spre deosebire de cate- respectiv. Critica sovieticä a combätut la goriile dialecticei sau ale materialismului timpul lot denaturärile proletcultiste, interpretarea mecania a spiritului de partid. I) Pravda" nr. 229/17.VIII, 1958 : Mä- reata menire a scriitorilor sovietici". gresita interpretare a problemei tipicului. 9 A. Sokolova : Piesa contemporanä Este evident Irma cä in perioada actuate, Baza repertoriului", - Pravda" 229/17 august, 1958. ascutisul principal trebuie Indreptat im- www.dacoromanica.ro 166 HORIA BRATTI potriva incerdrilor de negare a principiilor mostenirea literarä a lui Fadeev, se dove- ideologice ale realismului socialist. Subli- desc deosebit de pretioase In lupta impo- nierea Insemnätäjii traditiilor si a conti- triva revizionismului. Critica conceptiel nuitäjii dintre literature socialistä 0 mares dupä care realismul socialist ar reprezenta mostenire clasicä, a fost vreme indelungatä o simplä sumä cantitativä (realism-- plus la ordinea de zi a dezbaterilor criticii lite- socialism) se gäseste integral In scrierile rare sovietice. Astäzi, problema principalä lui Fadeev. Deasemenea, combaterea ideii este sublinierea noutätii calitative a rea- c5 realismul ar fi produsul spontan al me- lismului socialist. De aceea, In ultimul todei si perspectiva-produsul ideologiei, timp, critica sovieticä a combätut cu vio- cA unele opere exceleazA prin realism, iar lentá diferitele Incerdri de a nega fie altele prin perspectivä, cä scriitorii criti- rolul conceptiei, fie rolul metodei In de- cisti ar fi mai realisti, In timp ce entuzia,- finirea si afirmarea literaturii socialiste. tii er fi romantici, etc. Conceppile estetice Acesta este sensuI criticii amintite In le- ale Iui Fadeev, ca si metodologia sa, 11- gMurä cu opera lui Lukács si Lefebvre, min 'in picioare, chiar claci ar comporta acesta este sensuI polemicii cu Iosip Vid- unele amendamente. Astf el, subliniindu-se mar, presedintele Uniunii Scriitori/or Ju- unitatea indestructibili dintre realism si ro- goslavi. Insä cu acest prilej s-a väzut mantism revolutionar in cadrul metodei rea- odatä mai mutt eft de trainic $i de term lismului-socialist, criticii sovietici au de- este sistemul de categoril al realismului- monstrat si existenja unor stiluri, unor par- socialist. Intr-adevär, critics actuaIä are ticularitäji individuale ale unui scriltor sau la dispozitie un izvor pretios de Inväti- altul, care-I apropie mai mult pe unul de minte In diferitele desbateri care au mar- altul de mariie tipolagii, de stilurile istori- cat drumul literaturii sovietice, si in acest ceste constituite ale istoriei literate. Ele nu sens se pot relua teze dezbätute, preocu- stnt Ind note care denotä existenja unor pArl mai vechi. In lumina dezbaterilor din curente propiu zise, asa cum se afirma In ultimul timp, spare foarte insemnatii con- unele articole publicate la nol cu prilejul tribujia unor teoreticieni mai vechi al rea- Congresulul Scriitorilor, chid *unii critici lismului socialist ca A. Fadeev sau A. Li- au cbrecoperit existenja unor curente rea- nacearski 1). CIt de actualä este contributia liste, clasice, romantice In literature noas- lui Fadeev o dovedeste $i faptul cä multe trä nouä. Insä recunoasterea unor parti- din elementele contraatacului impotriva re- cularitäIi stilistice - care apropie pe unul vizionisrnului, reiau o serie din preocup5- sau altul din scriitori de stilul romantic, rile sale.fundamentale. Astfel, Ind acum clasic sau realist al secolului al XIX-lea 20 de ani, Fadeev a combätut Incerchile nu reprezintä particularitäji ideologice, nu de a considera realismul socialist ca o au atribute conceptuale deosebite, nu se Imbinare mecania Intre realism si roman- formeazä pe baza segmentärii si camper- tism, ca o Ingemänare a unui principiu timentärii unor träsäturi inalienabile ale critic - realismul - si a unui principiu realismului-socialist, - asa cum slut, in constructiv - romantismul revolutionar. semnificajia lor majorä - romantismul Actnalele teorii revizioniste care tind la revolutionar, realismul, tratarea concret segmentarea metodei realismului socialist istoricä, etc. In acest sens justificarea nu fac &eft sä reia si sä repete vechi ar- coexistentel realismului critic In cadrul li- gumente si tn acest sens mostenirea lui teraturii socialiste, considerarea perspec- Fadeev devine foarte pretioasä. Culegerea tivei ca ceva adäugat exterior, ca o vi- de articole teoretice, pubficate recent la ziune exclusivä a zilei de tnIine", negarea Moscova, si care reprezintä* o parte din insemnätätii veridicitäjii concret-istorice pentru definirea caracterului socialist al 1) Vezi volurnele: 30 de ani de muncä literaturii, au primit o ripostä hotäritä. literarä" de A. Fadeev si Articole de criticä literarä" de A. Lunacearski. Realismul socialist, totalitatea categorillor

www.dacoromanica.ro ESTETICA SOVIETICA $1 CATEGORI1LE REALISMULUI SOCIALIST 167 sale nu pot fi privite ca o sumii" de sovietici, - isi Incheia nu de mutt un at- principii care pot li adäugate sau elimi- ticol poetul Serghei Vasiliev, - mai sintem nate dupi plac, ci numai ca un tot unitar. Incä datori poporului muncitor". Asemenea Nici una din categoriile realismului-socia- afirmatii care se Intilnesc frecvent In dez- list nu este reprezentabilä In afara mar- bateriIe premergätoare ale Congresului, xism-leninismului, nici una nu are o va- scot in evidentä impresionantul sims de loare independenta In afara specificului räspundere pe care-1 are artistut sovietic ideologic al cunoasteril artistice, nu este fatä de popor. reductibiiä la o simplä teorie. Desigur cä apropierea viitorului Congres va tnviora din ce In ce mai mult schimbul * pasionant de opinii, va accelera ritmul si activitatea criticii literare. Din cele reIa- Discutiile actuale ale criticii sovietice se tate Insä mai sus, se vede clar cä Con- Congre- desläsoarä sub semnul pregätirii gresul li gäseste pe scriitorii sovietici 'mini sului al III-lea al scriitorilor sovietici. pe aceleasi pozitii ideologice ferme. Din Apropierea acestui eveniment a trezit un amploarea dezbateiilor cit si din exemplul interes legitim In rindul opiniei publice ripostei hotirIte date Incercärilor de a literare si a chemat-o de pe acum la o revizui metoda realismului-socialist, cri- intensi actiune pregititoare. tica noastri poste gist prilejuri de In acest tel combaterea revizionismului, noi Invätäminte i sä imprime un nou elan a Incercarilor de denaturare a realisrnului- $ socialist, apare ca o sarcinä constructivä, vietii literare. Problemele realismutuf-so- ea o trecere In revistä la succeselor realizate cialist sInt problemele comune ale tuturor In ultirnii ani, en si a datoriilor care in- luptätorilor care se stricluiese sä edifice cumbl literaturii sovietice : Noi, poelii o literaturä notiä pe misura epocii noastre.

www.dacoromanica.ro DISCUTII

OK S. CROHMALNICEANU

REALISMUL SOCIALIST .1 REVIZIONISMUL

Critica $i estetica burghezä au pierdut riilor care-si propun sä reformeze" rea- ofice logicä in fata artei revolutionare. lismul socialist, sä-i indice tot felul de Pe de-o parte, de ani de zile, ti contestä cäi nor. complect existenta, pe de and parte se Obiebtul e insä acelasi: incercarea dis- ocupä cu o insistentA mereu sporitä de peratä de a-i räpi puterea cu care operele problemele ei. Pe de o parte afirmä cä create pe baza Jul vorbesc milloanelor de Tealismul soCialist se rezumä la o simplä oameni si-1 cistigi pentru cauza revolutiel. formulä goalä, impusä prin mijloace administrative, pe de altä parte ti consacri tot * mai multe cornentarii. Cine risfoieste principalele publicatil literare burgheze Departe de a fi o formuiä tritimplätoare, din occident, constatä cu surprindere el realismul-socialist e o notiune profundä, acestea se aratä foarte ingrijorate de des- eiaboratä de insägi practice vietii. Ter- tinul artei revolutionare. Vor sä-1 dea un menul - cum a arätat critica $i istoria ajutor" si Tempo Presente" al lui Si- literarä sovieticä - s-a näscut ca rezultat lone, si Les Temps Modernes" al lui Sar- al unei experiente artistice colective, care tre, gi Partisan Review", gi austriacul se desfäsura de multä vreme. Am me- Merkur", si Les Lettres Nouvelles", si ditat, cred, inci prea putin asupra serio- Esprit", si Nuovi Argomenti". Pinä si zitätii cu care a fost ales. Intre ideea rea- Le Figaro Littéraire" are In aeeastä pro- lismului si socialismului existä aici o uni- blemä idei si nu pregetä sä si Ie expuni tate indestructibilä, de o semnificatie es- pe larg. E totusi curios ea despre un lucru teticA fundamentalä. pe care il considerä ingropat de mult cri- Faptul se verificä tocrnat In lumina in- ticii si esteticienii burghezi se simt tndern- cercärilor revizioniste din ultimul timp si nati sä vorbeascä atit. Stäruinta e aici dad le examinäm cu atentie constatäm suspectä $i trädeazä eu totuI alte senti- CA ele se exercitä mai cu seamä in douä mente. De fapt, niciodatä ca astäzi, toti directii, amindouä Indreptate in special acesti cioclii improvizati ai realismului so- impotriva acestei unitäti. cialist n-au avut o constiintä mai netä el intr-un caz se tinde spre eIudarea soarta Insufletitä de ideologia proletariatu- cialismului. i cum aceasta revizionistilor lui se impune intregil omeniri, cucerind nu le convine sä o o masele largi si zguduind din temelii po- spunä fäti, practicä zitille artei burgheze. exaltare a realismutui pur si simple, R- llati si de ce atacul frontal irnpotriva end caracterul lui socialist sä se estom- literaturii revolutionare cautä sä-1 conjuge peze undeva intr-o vagä penumbrä. Esen- cu altul dinäuntru, Iatä si originea tco- tialul tn problema realismului socialist,

www.dacoromanica.ro REALISMUL SOCIALIST SI REVIZIONISMUL 169 cautä SA creeze impresia asemenea refor- cunoscätor al operel lui Lukács o poate matori", ar fi realismul. Scriitorul, picto- confirma imediat. Schita unei istorii a rul, muzicianul, sä Ina' realism, aceasta liter aturii germane mai noi" (Skizze einer e totul, restul n-are decit o importantä se- Geschichte der Neueren Deutschen Litera- cundarä. Lucrurile nu slut spuse, binetn- tur) e construitä pe aceeasi idee. Criticul leles, chiar asa, dar dach slut duse pinä nu face nici o distinctie Intre continutul la capät aici ajung. Cel mai viu exemplu calitativ nou al prozei, poeziei sau dra- 11 ofea lucrárite criticului, istoricului lite- maturgiei revolutionare germane si cel al rar i esteticianului maghiar Gpärgy Lu- operei ultimilor mari realisti critici bur- kács, traduse In mai multe limbi si fás- ghezi, umanisti si democrati, ca Thomas pindite in ultirnii ani pe o scarä destul de Mann sau Lion Feuchtwanger. Dimpotrivä largA. Cum procedeazi Lukács? In nu- chiar, pentru el avangarda o formeazä rneroase ocazii cum s-a aritat 1) - el mai degrabä acestia cleat scriltorii revo- tinde ni estornpeze deosebirea calitativi lutionari. Literatura de la Linkskurve", dintre realismul critic si realismul socia- legati nemijlocit de lupta partidului co- list. Lukács distinge trei cercari mari in munist german, literatura unor poeti si dezvoltarea literaturii epocii noastre: prozatori ca Bredel, Marchwitza, Weinert, primul, al literaturii, parte fats antirea- Wolf, Mühsam s.a. e socotitä o variantä listä, parte pseudorealistä, care la apära- proletaril a asa-zisei avangarde" post rea si face elogiul sistemuiui capitalist" ; expresioniste (Die neue Sachlichkeit). Li- al doilea, apartinind literaturii a;a numi- rice ;i teatrul lui Brecht, printre expe- tei avantgarde, de la naturalism pia' la rientele formale" ale unor scriitori de suprarealism, literaturi a carei tendinti fun- externä stingli" ca Doblin. Anna Segers damentalä este o mereu mai puternicti Inde- si Johannes Becher, reprezentantii unei lite- *tare de realism, o mereu mai energiat raturi antifasciste, si atit. Intr-un toe lichid are a realismului". In sfirsit, ultimul, Lakes, constatind cA poetii germani ata- al, literaturii celor mai de searnä rea- ;ati sufleteste de rniscarea spartakistä list", cuprinzind pe scriltoril care Inoati n-au rest In stare sä dea decit o reprezen- Impo:riva curentului dezvoltärii literare tare confuzä, utopicä" revolutiel germane anume Impotriva curentului ambelor gru- ;I a tragediei ei, neräspunend cerintelor purl mai Inainte amintite". El' reprezintä timpului, adaogä cl literatura rusä nu a reatismul contemporan" pentru caractert- Indeplinit pinä la urmd nici ea aceastä zarea cäruia Lukács socoteste ci e de. datorie a poeziei In toate marile perioade ajuns sä citeze numele lui Gorki, Thomas istorice", (Deutsche Literatur in Zeitalter Mann, Heinrich Mann si Romain Rolland. des Imperialismus. Skizze einer Geschichte (Es geht um den Realismus Probleme der neuren deutsche Literatur - pag. des Realismus pag. 21). Cum se vede, nu 134-165) Maiakovski nu inträ asa dar ca e vorba aid nicäieri de literatura realist- $i Brecht In conceptul pe care si-1 con- socialistA iar Interneietorul ei e pus In struie;te criticul asupra realismului. rind cu unul dintre continuatorii - e Acesta e edificat exclusiv In spiritut urna- (kept - cei mai sträluciti ai realismu- nismului clasic burghez. Modelele Iui Lu- lui critic ca Thomas Mann, de exemplu. kács sint Goethe, Balzac, Stendhal, Tol- Cä o asemenea clasificare nu e o simplä stoi, Thomas Mann. Cind le opune litera- eroare, ci expresia unei conceptii, ori ce turii disolute burgheze din epoca imperialismului, modului deformant, abstract, fals 1) Iozsef Szigeti Lukács fi urnairile schilodit In care reprezentantii ei abor- eonceptiei lui Tarsadalmii Szemle" no- deazä realitatea, criticul maghiar porneste embrie-decembrie 1957 ; Wolfgang-Heise : Zur Ideologische - Theoretischen Koncep- de la conditionarea social-istoricA $i line lion von Geörgy Luke:es, "Zeitschrift für seamä de contradictiile lumii capitaliste. Deutsche Literaturgeschichte", Weimar 1958. Dar cind e nevoit sä judece aceleasi mo-

www.dacoromanica.ro 170 ov. S. CROHMALNICEANU dele In raport cu idealurile revoiutiei pro- parabole si simboluri, ca forme de reflec- letare, se observä cum subit päräseste cri- tare nemijlocite, primare si în ultimi in- teriile marziste, cunt escamoteazi ciocnirile stanti lipsite de adincime, ale realitätii. de clasä LI dä ideii de realism un sens Pozitia lui rämine aici iarisi fermä dud abstract obiectivist, rupt din contextul comparä opera lui Joyce cu a lui Tolstoi istoric. sau Goethe, in general literature cieca- Intr-un schimb de scrisori cu Anna Se- dentä cu marea literaturä clasicä. Cunt ghers (v. Probleme des Realismus) ea problemele se muti pe terenul artei revo- in studille Erzählen oder Beschreiben? lutionare, Lukács di dovezi de inconsec- (A povesti sau a descrie?) Das Ideal venlä tipätoare. Raporlarea indirectä, alu- des harmonischen Menschen in der biir- zivä la realitate nu-i mai pare deloc re- gerlichen Astetik (Idealul omului armo- probabitä dud se strädueste sä demon- nios In estetica burghezä), Grösse und streze legltura strinsä cu obiectivele lup- Verf all des Expressionismus (Märire si tei antifasciste a operei unor scriitori decidere a expresionismului) ; Es geht um ca Heinrich sau Thomas Mann. In ro- den Realismus (E vorba de realism) manul istoric Henri Quatre" al prirnu- Lukács face apel mereu la conceptul de to- lui, el vede opurandu-se principiilor po- talitate. Marii realisti au pentru el tocmai litico-morale hitleriste ,,figura luminoasfi calitatea aceasta de a surprinde viata in a unui adevärat conductitor" In lupta multilateralitatea i unitatea ei. Vorbind de pentru eliberarea poporului german 1). släbiciunea fundamentall a literaturii con- Lotte in Weimar" a lui Thomas Mann temporane, citeazi observalia lut Gorki : devine o contribulie nemijlocitä la Mi- Scrlitoral nu mai este o oglindi a lumii, na ideologici a vremii Intru cit reci un rnic ciob. Amalgamul social el I-a constituie adevirata figurä a lui Goethe. curätat dad zace In praful strázii ora- pe care fascismui tncerca in ace moment sului nu poate cu suprafata unei mocirle sä o falsifice. De aftfel, färä a miza pe al räsfringá marea viatá a lumii si räs- parabolä si simboI, Doktor Faustus" nici nu fringe fill:furl din data sträzii, mid tin- poate fi discutat ca un roman de actuali- däri de suflete sfärimate". Pinä aici e tate. Lukics nu acceptä tnsä nici o aba- totul bine si s-ar putea crede cá Lukács tere de la modelul säu clasic realist clad trateazi atit de sever arta socialist& In are de judecat teatrul plebeu, antiburghez, numele unui criteriu !carte Malt, al urna- comunist al lui Brecht. Conceptul de rea- nismului integral marxist. Dar cum apare lism se abstractizeazä astf el ping ajunge atunci un roman ea Doktor Faustus" al lui strict formal, tocmai pentru a-i Ingiclui Thomas Mann in lumina aceluiasi cnite- criticului In spirit reformist sä steargä nu? at de complect $i de multilateral hotarele tntre literature umanismului de- cuprinde el tragedia germanä a ascismu- mocratic burghez, färä indoialä de o net& lui si rizboinfui ? In ce mäsurä rispunde gicluitä valoare, si literature proletaria- cu adevärat problemei smulgerii letu- tului revolutionar, totusi calitativ deose- lui popor din infernul barbariei mo- bitä, adeevatä unor sarcini istorice noi, rale in care a fost azvirlit si care - asa .superioare. Legatura nemijlocitä cu cauza cum arati romancierul - exercitá o fas- cornunismului, caracterul socialist al cinatie dräceascä asupra ? Criteriul realismului grit subteran minate aici- cade aici la pämint si criticul se multu- Nu e greu de väzut raportul intre meste eu ciobul de oglindä. (v. Thomas ideile politice oportuniste ale lui Lukács Mann: Die Tragödie der modernen Kunst) si pozitia lui revizionistä In aceastä pro- tri numele imaginii globale, multilaterale, blemi literarä. Profesiunea de credintä fi- concrete si bogate pe care arta realist& o cuti In Octombrie 1956 sub MU Lupta dä despre lume, Lukács respinge stiliza- ') Skizze einer Geschichte der neueren rea, reprezentarea alegoricä, recursul la deutsche Literatur pag. 150.

www.dacoromanica.ro REALISMUL SOCIALIST $1 REVIZIONISMUL 171 intre progres si reactiune, astäzi, tn culcat tocmai pentru eä vedea In democratia prezenta ca dogmatic modul de a popularA, nu o forma' a dictaturii proleta- aprecia caracterut inaintat sau Inapoiat al riatului, ci un tel de a treia cale", intre ideilor, raportindu-le la contradictia prin. capitalism si socialism. In acelasi spirit eipalä a epocii noastre, contradictia din- privea bineinteles i problemele culturale. tre socialism si capitalism. Criteriul con- Lupta lui era pentru realism In genere" cret istoric 1-ar da, dupá Lukács, astäzi si nu pentru realism socialist. Lukács n-a altA contradictie anume : pace sau päräsit niciodatá aceste pozilii revizioniste räzboi. Dar a pune astfel problema tn- revenirid la ele de Indatä ce i s-a pärut seamnä e aluneca, invocind dialectica,spre cä momenbil e potrivit. Cum aratA acum eel mai jalnic oportunism. Noi nu vrem intr-un post-scriptum" din 1957 la auto- pace cu pretul socialismului. Teza coexis- biografia sa spiritualt scrisä pentru o edi- tentei pasnice iiU implicA päräsirea luptei turti japonezä i publicata In Nuovi Ar- ideologice. A sustine cA natura progre- gomenti" nr. 33 (iulie, august 1958) re- sistä sau reactionarä a unei pozitii poate tractärile", pe care le-a fäcut in 1949.- ii judecatä numai tn functie de problema 1950 n-au lost pentru el decit concesii tac- evitárii räzboiului, revine tiaräsi la a esca- tice ale unei lupte de partizanat" purtatä mota contraclictiile sociale, de clasä, la a impotriva Iiniei Partidului. Problema are o goli notiunile de continutul lor istoric insemnätate principiala Intrucit presupune fundamental. De sigur el dintr-o aseme- tocmai tendinta pe care am denuntat-o la nea perspectivá si deosebirile Intre urna- inceput enume de a insinua cA In ca- nismul democratic burghez i ideologia drul acestel clii de mijloc", preconizatti proletariatului revolutionar tind a se ster- democratiilor populate, se poate face foarte ge. De aceea Intr-un articol publicat cu bine realism si firi socialism. Desigur ea putin inainte de putsch-ul contrarevolutio- intr-un sens stilistic, formal, asa cum 11 nar din Ungaria, Lukács ajungea si concepe Lukics, lucrul e posibil. Dar ra- serie: Dupti eliberare a inceput un pro- porturile dintre realismul-critic §i realis- ces de clarificare care urmárea IntArirea mul socialist n-au o expresie abstractksta- si extinderea realismului. Dar aceastä evo- tick rupti de dinamica istoriel. De fapt, lutie nu a fost dusá la bun sfirsit din toll marii realisti ai vremii rioastre, amin- cauza neasteptater cotituri ivite in anul titi de Lukács, de la Romain Rolland pint 1949. Realismul socialist nu a fost rodul chiar la Tohmas Mann, n-au rImas sträini discutiilor despre realism, ci, mai ales, o de ideia socialismului i s-au apropiat de urmare a interventiilor administrative si ea intr-o mäsurá mai mare sau mai mica. astfeI s-a eonsolidat dominatia sectari a Realismul lor Uncle cätre realismul socia- realismului socialist. Problema care se list si multi dintre ei, ca Heinrich Mann, pune este urmätoarea : vesta gresit inche- l-au aplicat pina la urea tri ultimile iatä trebuie Incheiata din nott i trebule lor scrieri. E vorba asa dar, nu de o s 1ncepem o discutie largA, itimuritoare, simplä coexistentä paralelä, autonomA, ci atit asupra realisrnului, cif asupra aitor de un proces care prin Insäsi conditiona- direclii literare". Aki ideea justA cA rea sa istoricA are un sens, o directie de realismul critic nu este un adversar dezvoltare. Färá micar tendinta de dept. al realismultd socialist, cA ultimul sire a ideologiei burgheze, de indreptare ridica pe o treaptä superioarA Insu- cAtre umanismul socialist, vechiului rea- sirile primului, Intr-un proces istoric lism 1i e aproape imposibil st se mentinA de succesiune, printr-o opera de colaborare astäzi, chiar pe pozitiile sale. Momentele reciprock pe o mai lungä perioadä de lui de afirmare, n-au loc cleat intr-un cu- timp, e intoarsi impotrive noli rnetode de rent de idei, aflat cel Min sub influents creatie. clasei muncitoare. Neorealismul Italian s-a In anti 1949-1950 Lukács a lost criti- dezvoltat In anii rezistentei, In legiturä

www.dacoromanica.ro 172 ov. S. CROHMALN10EANU destul de strinsä cu lupta comunistilor 1m- Un astfel de empirism ttritor, de esentä potriva fascismului. Partea cea mai yin tipic naturatistä, combätut de atttea ori ca ancoratä In .actualitatea socialä a operel o trivializare grosolanä a modului cum lui Heinrich Mann, Thomas Mann, Lion realitatea se reflectä In artä, n-ar merita Feuchtwagner, Arnold Zweig $i a altor scri- osteneala unei discutii dacä n-ar träda In itori germani din emigratie, la fel. Lite- ultimele lui manifestAri un aspect care ne ratura despre oamenii simpli, a lui Cald- intereseazä. well, Hemingway sau Steinbeck In anii De ce literatura scrisä cu o asemenea 30, in anii de glorie aj revistei The New opticä e grin excelentä negativistä ? In Masses", Aceasta pe.ntru ci In epoca definitiv putea fi numai insignifiantä, noasträ, nici un artist nu poate fi consec- platA, banalä, InglodatA In multimea tap, vent realist, realist pinti la captit, daci se telor diverse. Ea e Insä sumbrä, scepticä, lipseste de ideologia clasei muncitoare. nihilistä, axatä exclusiv pe lipsurile con- Partinitatea, pe care Lenin o cerea liters- structiei sociatiste. De ce? turii revoIntionare, nu e un dat exterior Pentru cä orice ar spune promotorii vietii, ci e in vremea de astäzi, Insäsi con- realismului -due, literatura lor rezultä ditia ogIindirii obiective, profunde, consec- dintr-un anurne fel de a privi lucrurile. $i vent realiste, realiste pinä la cap& a tot acesta apartine micului burghez märginit ce se Intimple in jurul nostru. - asa cum aratA Gorki - la cercul Iui In- $i era de teptat ca Lultics care singur gust de probleme i incapabil si Iasi' din a recunoscut aceasta in studiul Kunst el. Micul burghez e obisnuit sA reducil au- und Objelitive Wahrheit" (Arte §i adevär tomat totul la persoana sa, la experienta sa obiectiv) sä atace pine la urmä principiul particularä, sä dea propartil cosmice ne- spiritului de partid, cum de altfel a VA- multumirilor Iui märunte. Dace un fune- cut-o, declatind In preajma decIanaärii lionar l-a recut sä a§tepte, conchide ime- contrarevolutiel din Ungaria cä articolul diat cä Intreaga tioasträ administratie WI Lenin Organizatia de Partid merge prost. Dace dimineata n-a gäsit teratura de partid" s-ar referi de fapt nu- carton in pieta, se Intoarce acasi convins mal la presa miscArii socianste $ nu §i la cA ne aflim in fala unui dezastru econo- literatura propriu zisi. mic. Dace i se defecteazä robinetul la Paptul cä nu se poate practica astäzi bale, declare peste to( ce nu se mai Iu- Un realism consecvent cleat de.pe pozitiile creazä azi nicAieri ca lumea, cä fiecare proletariatului revoIutionar, 1-a demonstrat trage Adevärul lui inte- falimentui teorillor apzisului realism gral" se compune din aceste mici Intim- dur", obiectiv", spon tan", tansate de unii pläri personale $i dincolo de ele micul scriitori si critici poIonezi ca : Victor burghez nu vrea sä vadä nimic. Intregul Woroszyisky, K. T. Toeplitz a. sir de mizerii din care se cornpune titera- Si aici se decIansa un räzboi impotriva tura negativistä, e debitat Intr-un surd socialismului In numele tnfätisärii realitä- sentiment revendicativ fatä de stat sau de tii crude, asa cum este ea". Partizanii Partid. Mereu vinovatii Sint organele pu- acestor tendinte, proclarnindu-se dusmani terli populate, persoariele care au räspun- de moarte ai idilizärii", Infrumusetärii". dere politice, pre§edintii de sfat, directo- poleirii" vietii, au organizat o adeväratA rii de Intreprindere, secretarii de organi- demagogic In jurut ideii adevärului In zatie, s.a.m.d. Micul burghez nu se simte artä. Garantia Impotrivi oricärei Indepär- solidar eu cei ce muncesc la edificarea so- tAri de la realitate, strigau ei, sint faptele. cietAtil socialiste. El nu se considerä nici- Sä le arätäm pur si simplu asa cum sInt, odatä räspunzAtor i pe sine pentru lucru- sä le läsäm sä vorbeascä ele singure. rile care nu rnerg asa cum trebuie. Statul Aceasta e extrema obiectivitate, acesta e democrat popular e menit In reprezentarea adevirul integral". lui sä rezolve tot ce-1 supäri. Cum? Il

www.dacoromanica.ro REALISMUL SOCIALIST §I REVIZIONISMUL 173 priveste, asta e treaba statului, el ce $itä Impotriva lui. In versurile satirice ale grip are? Pentru ce-1 avem pe el ?" lui Maiakovski ca si In romanele lui Leo- vorba lui Conti Leonida. nov (Sotii" ; Drumul spre ocean") sau Iatä sensui exact al obiectivitätii" cu Ebrenburg a fost ziva a doua" ; Pe care slut prezentate greutätile constructiei neräsuflateka") se citeste limpede dorinta socialiste in literatura negativistä. Iatä si de a contribui la indreptarea lucrurilor. sf era integrare a adevärului" ei I de a pune umärul ca ele sä meargi mai Gorki 1-a ve$tejit cu scIrbä nu odatä, bine, Increderea in capacitatea maselor de tri pagini memorabile. Adevärur acesta a face sub conducerea partidului, aceasta. ordinar", plat", alcätuit din micile con- 0 nuvelä ca Indärätul zidului de cärä- statärl acre ale filistinului mic burghez midä" de Tibor Dery sau ca A opta zi a se Incäpätineazä cu orice pret sä acopere säptärrbinii" Marek Hlasko nu respirä de- adevärul mare al biruintelor socialiste. cit o acrealä descurajantä, un scepticism Cunos$tem: Industrializarea", Planul dizolvant, un apel anarhic la principiul Cincinal", Magnitostroi", Dnieprostroi", descurcä-se fiecare cum $tie", o pornire ati legat Moscova de Volga" - miriie re- nestäpinitä de discreditare a socialisrnului. prezentantii realismului...", dar Invitä- Iar o asemenea stare de spirit se conjugä, mintul politic in raionul cutare e tri seams nu cu opera criticii constructive, ci cu ac- unul fost paznic de cimitir. Iar la Oku- tiunea bandeIor armate contrarevolutio- rovo, cooperatorii au rnincat fondurile nare. gospodäriei agricole", $tim, faceti blu- Intre ideologia clasei muncitoare i In- minguri, tractoare, ati introdus luerul pe tro ideologia burghea nu existä o zonl bandä, dar nu se gisesc niclieri ace de neuträ. Cine renal perspectiva lumii so- pär". $1 noi, proclamä partizanii adevä- cialiste, adopti vend nevrind pe cea a rului integral", tinem sä ne ocupäm de lumii capitaliste. Bi in literaturi se tuft- aceasta si numai de aceasta In numele pIä la fel. A recomanda azi scriitorilor, faptuItil brut, constatat nemillocit, la fata sub mice formi, si facä realism, dispen- locului. sindu-se de socialism, inseamni a-i im- Ba invocä si sprijinul pozitiei lor, drep- pinge in mod fatal in spre ideologia bur- tul la criticI, sustinind cä urmäresc o ghezi. operä saIutarä de ecarisaj social, $i se de- clarä continuatorii autentici ai literaturii revolutionare, cäreia ti dau ca model literatura sovieticä din anii 20-30. Filistbul Nici tendinta inversä n-are alt rezultat mic burghez se intrece insä aici pe eI in- Se poate face literaturä socialistä in afara susi. Ce e cornun intre povestirile realismului ? Tentativele revizioniste in- lui Bäbel, intre cärtite lui Ili si Pe- dreptate in aceastä directie, demonstreazä trov, piesele i versurile satirice ale lui incä odatä cu prisosintä cä nu. Criticul Maiakovski, intre Cirnentul" lui GIadkov polonez Jan Kott intr-un raport tinut Ina- schitele lui Tibor Deny sau Marek intea Consiliului Artei i Culturii (aprilie Hlasko ? Tot ce a creat mai bun In direc- 1956), a lansat teza polilor opusi cätre tie criticä literatura sovieticä inainte $i care s-ar fi inclreptat, dupä el, din cauza &pa 1930 respirä o imensd dragoste pen- dogmatismuiui, spiritul revolutionar i spi- tru orinduirea socialistä. Gind Maiakovski ritul artistic novator. Mediile de avan- loveste In birocrati, tri pungqi, In dema- gardä - spune el - au fost aproape iii gogi, o face cu o admirabilä minie pro- totdeauna legate de radicalismul social $i letarä. In vocea lui se auda clocotind in- politic. In mediiie tinerilor pictori, tined- dignarea milioanelor de constructori ai lor scriitori $i Inainte de toate ale tine- socialismului, care isi iubesc statul lor si rilor poeti, idealul revolutiei sociale $1 pe care-i doare orice tärädelege svir- idealul Innoirii vechiului arsenal al mijloa- www.dacoromanica.ro 174 ov. S. CROHMALNICEANU celor de expresie se aflau intr-o conexiune mai Ia suprarealism. Futurismut italian strInsA. In majoritate aceste medii erau. s-a identificat de la Inceput cu fascismul, din punct de vedere politic, departe de glorificind 1'amore del pericolo e delta maturitatea gindirii marxiste; totusi ele violenza, II patriotismo e la guerra, solo grupau mai In totdeauna intelectuali apro- igiene del mondo e sole morale educe- piati de miscärile sociale extremiste, inte- trice" $i cerind poetilor, pictorilor, sculf- lectuali care, cu toatA buna lor credintA, torilor si muzicienilor ammirare le form'. cu intrebärile mintii i främintärile con- dabill simfonle degli shrapnels e le Mil stiintei lor, se pronuntau In conflictul fun- sulture che la nostra inspirata artigleria damental pentru revolutie". Cäutärile foggia nelle masse nemiche" (Prelate lui revolta suprarealistilor exprimau ura lor Marinetti ,la Antologia I Poeti Futuristi netmpAcatA impotriva moralei burgheze, 1912). gindirea lor revolutionarl aprinsä, desi Aripa misticä a expresionismului german, anarhistä. Legätura profundä a focarelor de Ioc negIijabitä, mä indoiesc cA se de avangardä - In teatru, arhitecturä, pronunta In conflictul fundamental pen- muzicä i literaturä - cu centrele de &- tru revolutie" aceasta inainte de anii dire extremistA, se rupe Intr-un mod tra- treizeci. Admiratorii expresionistilor ger- gic la Inceptul anilor 30. Din ce cauzil ? mani s-au simlit acasä in paginile Gind- Pentru eft- explici imediat Kott gindirii", cea mai radical reactionarä publi- direa marxistä ar fi lost paralizatA de catie literarA romineasa dogmatism si ar fi inceput si dea Indirät Dupi primul räzboi mondial, nici too- in fata analizef pozitlilor stiintifice nol, rismuI" lui Valery $tefan George n-a numärat putini adepti In rindul tinerilor a teoriilor scoalei neofilologice din Praga, Nett. Ii socoteste care Kott pe ei ex- a tezelor cercului logistic din Viena, a ponenti al spiritului de avangardä, cAis- Incetat sä mai generalizeze ultimele cuce- tätorl de expresil artistice noi, dincolo de ceriri ale fizicei, biologiei, biochimiel ci- conventiile celui de al XIX-lea secol ? DacA berneticel, cramponindu-se to schimb de da, cum se !mad dispretul lor pentru diverse formuIäri moarte refuzind sä-si der Pöbel", pentru vuig", pentru gloa- punä not chestiuni not probleme". Se tä", cu radicalismul social-politic despre califica imediat ca antipopular, entire- care a lost vorba ? Dar chiar notiunile de volutionar antiumanism tot ce In care se foioseste Kott sint foarte vagi, arta occidentalä era cäutare de expresie labile, $i nu stiu la ce f el de analizA mar- nouä, dincoIo de conventiile celui de-al xistA serioasä ne invitä autorul pe baza XIX-lea secol". 0 asemenea situatie, Ion consider5 Kott - nu putea duce deal la Ce inseamnä radicalism social-politic" ? ruptura amintitA. Desi In raportul säu cri- Ce trebuie sä intelegem prin miscAri so- ticul polonez se ridicä impotriva mitologiei ciale extremiste" ? Plutirn In plin haos. cere o confruntare permanentii a teoriilor Futuristii italierd - am spus - erau fas- cu faptele, el e primul care construieste prin cisti. Fascismul e o miscare socialä, $i ex- astf el de afirmatii pure legende vrea sä tremistä radicafA dacä vreti. Ca $i natio- ne facä sA credem in ele cu orice pret. E nal-socialismul, gata pia la urmi poate oare adevärat cA mai intotdeauna me- sä se $i pronunte in conflictuI fundamen- diile intelectuale de avangardä au lost tal pentru revolutie", insä asa cum o in- legate de radicalismul social $i politic", telege el. cA se pronuntau in conflictul fundamental TrAiristii" nostri existentialisti , avant pentru revolutie ?" Kott citeazä pe supra- la lettre" erau foarte radicali i extremisti. realisti. Dar miscArile de avangardä AM de radicali si de extremisti Inert au nu s-au rezumat In secoIul XX nu- ridicat asasinatul la rangul unei experiente www.dacoromanica.ro REALISMUL SOCIALIST $1 REVIZIONISMUL 1.75 vitale majore. Trebuie sä-i socotim si pe ce s-ar spune, un gen secundar. Si adau- ei In rindul ginditorilor de avangardä? gä : Noi ti opunem picture al cirei con- De altfel, notiunea de anarhism, In do- tinut latent, independent de subiectul ex- meniul intelectual, asa cum o foloseste primat e revolu(ionar"1). Peisajele cornu- Kott poate desemna cele mai deosebite nardului Courbet erau astfel opuse tablou- pozitii. Fitozoful rus mistic i pansexualist rilor istorice ale lui David. La fel si In Rozanov era si el un anarhist, dad vreti. poezie, valoarea revoItitionarä a versurilor Nietzsche, cu nihilismut lui, la fel. lui Rimbaud nu stätea dupé seful su- Dar e evident d acestia n-au fost nici prarealistilor, - In mirturia läsatä de mäcar oameni de stinga. Ce mai pästreazä poet asupra dramei sociale din jurul du. atunci asemenea formuläri confuze din cri- ci Intr-o preocupare de ordin tehnic, in teriul revoiutionar de clasä ? ,,ambitia" de a traduce lumea intr-un In stirsit, sä fie oare adevärat ci pre- limbaj nou". tinsul refuz al marxismului de a analiza Din aceleasi motive Breton dezaproba noile teorii estetice si atitudinea refrac- orientarea pe care Aragon a Incercat sé ted' a comunistilor fatä de experientele o dea poeziei, prin poemul du Frontul artistice mai Indräznete au provocat in Rosu". Imprejurärile istorice decisive au ultimele decenii, antinomia tragici" din- scos la ivealä in epoca 1930-1935 mai tre spiritul revolutionar i spiritul de viu, mai limpede contradictiile ireductibile avangardä? dintre suprarealism $i revolutie. N-a avut aid ideologia coliior, gru- Din ce dilemä nu reuseau sä Iasi mereu pärllor .i curentelor, de care vorbeste Breton $i amidi sli? Kott, nici un rot? Ca toti revizionistli, Pe de o parte afirmau mereu sä supra- Kott fluturä steagul luptei tmpotriva dog- realistil nu Intelegeau sä fad o revolutie de matismului, cerind o analizi concreté ts- cabinet, cä nu grit niste blieti de familie torid a particularitätilor fieeärui fenomen. care se sperie de dinamitä; pe de alti E cazul atunci sä dea rnicar el urmare parte se fereau, In cel mai autentic spirit acestor deziderate. Dar consideratiile pe mic-burghez, ca revolta Ior sä depäseasd care le face 'plutesc in eter, deasupra un plan strict intelectual. Realitatea evenimentelor, intr-o lume unde n-au avut imediatii a revolutiei suprarealiste, loc niciodatä crize economice, greve, réz- scriau ei Intr-un manifest din 1925, - boaie i revoIutii. nu-i alit de a schimba ceva In ordinea Sä iau chiar exemplul lui. Chid s-a pro- fizicA aparentä a lucrurilor, cit de a dus rupture definitivä a suprarealistilor de crea o miscare In mintile oamenilor. Ideea miscarea comunisté internationalä ? Oare unei revoIutii suprarealiste vizeazé sub- nu In epoca venirii lui Hitler la putere, in stanta profundi ordinea gindirii... Ea anii cind problema luptei organizate si urmäreste sä creeze, lnainte de toate, un unite Impotriva fascismului s-a ridicat cu misticism de un gen nou". o deosebitä ascutime? Si oare nu in aceste $i chiar dupä ce au acceptat .ideee cä Imprejuräri André Breton a respins sub o revoiutia aceasta pe care o propovédulau frazeologie ultrarevolutionad, ideea oricA- trebuie sä fie $i socialä, chiar dupä ce au rei participäri a amicilor séi, ca artisti, cu admis c ea nu poate fi Infäptuitä cleat mijloacele artei, la actiune prin actiunea proletariatului, Therm{ cu o Suprarealistii se deciarau gala oriend conceptie materialistä asupra is'oriei, in sä iasä In stradä. Dar refuzau sA fad ceea fata Intrebärii atunci ce urrneazä sé f a- ce numeau ei propagandé", pentru cä ceti pentru a pune de acord faptele cu revolutia In artä o reduceau exclusiv la cuvinteie voastre?", se intorceau iaräsi la expresie. micul Ion univers inteiectual, räspunzind Picture socialä" (cu continut manifest Bréton revolutionaré) André - Position politique scrie Breton - rämine, ori du surrealisme" pag. 74. www.dacoromanica.ro 176 OV. S. CROHMALNICEANU cä tsi rezervä roluI de a explore in nu- aceastä gloatä buni de carne de tun" mele revolutiei terenurile necercetate ale (Second Manifeste du Surréalisme, gag. amorului, visului, nebuniei, artei si reli- 11-12). giei". (A. Breton, Cel de al doilea Mani- Viata a fäcut sá sparä clar caracterul fest al suprearealismului"). Suprarealismui diversionist al suprarealismului. La noi, in a fost - dupg cum se vede - una din cele anii 1945-1947, In plinä revolutie popularä. mai periculoase diversiuni produse de ideo- Gherasim Luca si Trost proclamau arno- logia burghezä In stadiul descompunerii ei, rui" metoda general-revolutionarä" cea Intrucit reusea sä facä jocul claselor stä- mai apropiatg omului de toate pinitoare Indärätul unor profesii de cre- alienärile. Dupä atitea Incercári infruc- dinte ultra-revolutionare. tuoase pentru gäsirea unei metode con- Teza cä poetii, muzicienii i pictorii de crete revolutionare care sä nu fie pätatä avangardä au ajuns sä Imbrätiseze idei de nici un rezidiu idealist - scriau ei -- politice si sociale reactionare, printr-un am ajuns sä consideräm magnetismul ero- ref de autoadaptare istorici la portretuf tic ca suportul nostru insurectional cel mai sumbru ce li se fäcea in numele marxis- valabil" (Gherasim Luca et Trost - Dia- mului, e de-a dreptui puerilä. Iau din nou lectique de la Dialectique - Message adres- exemplul lui Kott. Erau suprarealistil oa- sé au mouvement surréaliste internatio- meni pe care sä-1 sperie citeva violente nal S. 1945) si Incintati cii acest mare verbale ? Cine a ultat cu ce expresii tan- perturbator" reuseste sä inrirme citeodati dre se tratau Intre ei si cä printre acestea chiar diviziunea societätii In clase, reco- titlurile de flic" (agent) $i cure` (popä) mandau erotizarea färä Iimitä a prole- nu erau cele mai rare ? Cum poate If tariatului, ca gajul cel mal pretios ce I se atunci explicatg evolutia lui Bretón citre poate descoperi pentru a-i asigura de-a astrologie l ocultism, sau a lui Salvador lungul epocii mizerabile pe care o strAba- Dali titre rasism numai printr-o tern, o reek' dezvoltare revolutionari" schimbare de humoare? Atractia pen1ru (ibid). mistica numerelor si a numelor, seful su- Ceea ce ascunde cu grill Kott In toatri prarealistilor sl-a mgrturisit-o tricä de mult teoria sa este ridäcina rdalä a antino- din Nadja". Ghlar in primul Manifest miei" -la care se ref erä, contradictia de proclamase miraculosul e intotdeauna nelrnpäcat Intre spiritul revolutionar si frumos, oricare miraculos e frumos; de substratul ideologic idealist, mistic, iratio- rapt, singur miraculosur e cu adevärat nalist i aniipopular al asa zisului spirit frumos". (Manifeste du surrealism% pag. de avangard. Pe ce fond se nasc ino- 24). va1iile" artistice moderniste ? Ce continut Un dispret anarhist pentru umanitate. le determinä ? Acestea sint intrebäri pe ridicat la forme de paroxism demential, care Rott refuzä sä si le punä, pentru cä a räspunde la ele ar Insemna sä recu- Breton 11 dädea ca Insäsi ratiimea de exis- noascä faptul cä aproape tri totdeauna din- tenta miscárii Suprarealismul -- colo de frazeologia revolutionarä tocmai scria el - nu se teme a deveni o dogmä un fond ideologic obscurantist, reactionar a revoltei absolute, a nesupunerii totale, cere asemenea forme particulare de ex- a sabotajului in regulä, si el nu asteapti presie. Automaii.smul suprarealist traduce nimic decit de la violentä. Actul suprarea- direct credinta misticä a inventatorilor lui. list eel mai simplu consistä In a lesi pe intr-o fortä magicä, revelatorie a subcon- stradä cu revolverul In mtnä si a trage stientului si hazardului, Stilizarea expre- la Intimplare, eft poti In multime. Cine sionistä, deformatia halucinantä pe care- n-a avut mäcar odatä pofta de a sfirsi ast- o introduce ea In imaginea lumii din jur, fel cu micul sistem de abrutizare si de In- convingerea solipsistä In singura existenti dobitocire In vigoare îi are locul säti In a eului artistic. Limbajul abscons al hcr- www.dacoromanica.ro REALISMUL SOCIALIST $1 REVIZIONISMUL 177 meticilor i puristilor, aristocratismul in- rit distructiv, nihilist, a umanitätii In ge- telectual, dispretul pentru vulg. nere. In conformitate cu fond ui sufletesc Kott nu vrea si se ocupe de acestea, antisocial tare le-a general, inovatiile tocmai pentru cä obiectivul lui este de a moderniste s-au dovedit a servi azi In lu- propune artei revolutionare asimilarea mea noasträ nouä, nu promovirli ideolo- moderniste. Ba mai mult giei socialiste, ci dimpotrivä, defetismului chiar, el lasa sä se Inteleagä cä adevärata celui mai respingätor, cinismului celui mai artä socialistä nu se poate crea decit cu sumbru, dispretului celui mai sälbatic fa0 asemenea mijloace. E de elite! o idee pe de orn. Jan Kott, e piklä, urmärind proba- care o Impärtäsesc si alti scriitori polo- bil concilierea spiritului de avangardä" eu Kundera nezi ca Sandauer, cehi ca Milan spiritul revolution.ar" - asa cum 11 inte- sau jugoslavi ca Marko Ristici i Bihali lege el - a tradus singur o serie intreagä Merin. de piese ultramoderniste Iranceze pe care Dar caracterul ei revizionist 1-a scos le-a recomandat regizorilor si In scris, practica artisticä 1nsäsi la iveali. In Po- gäsind cA nimic nu räspunde mai bine Ionia ca In Jugoslavia destul de multi Mizuintelor actuale suHetesti ale tinere- poeti, pictori, regizori si muzicieni au tre- tului polonez ca filozofia dezmädejdii ra- cut la o frenetkä aplicare a inovatiilor" dicale, a pesimismului absolut si a silei moderniste In creatia tor, sub cuvint cä nernärginite de existentä din teatrul lui S. urmärese o Moire radicalä a artel revolu- Bekett sau E. Ionesco (En attendant Go- tianare. Ce . a iesit, s-a vizut i Un $ir de dot (Asteptindu-1 pe Godot) ; Fin de Par- elucubratii de cea mai tristi spejä, un sir tie (SfIrsit de Partidä) ; Les Chaises de pastise nefericite dupi modelele genu- (Scaunele) etc. fucräri puse de altfel pia lui pe care le consacrä astizi occidentul la urmä chiar In scenä. capitalist. Nu-i de mirare de asemenea cä Figaro asemenea variantá socialisti' a dra- 0 Littéraire" reproduce entuziasmat In nu- maturglei absurdului de tipul Bekett-lo- märul säu din 22 februarie 1958 versurile nescu, a poeziei scrisä sub efectul drogu- poet rilor In maniera lui Michaux, a picturii tînkului cell Oldrich Mikuleicik. $i el executatä prin Mizgalirea plrizei upä re- experimenteazir viziunea moderni apo- lets lui Paul Klee sau Soulages are calipticI asupra universului pentru a tot atIta legaturä cu arta revolutionarl cit spUne nici mai mult nici mai putin cä orne- are Banca Angliei cu Banca noasträ de nirea e un tel de WM imens, unde un Stat. individ chel suit pe estradä invitä lumea mod Toalä vorbäria in jurol adaptkii er- sä intro in regnul viermilor i limbrici- nismului nu este in stare sä inseie bunul lor", fagiduindu-le astfel fericirea univer- simj popular. Maseie manifestä o repulsie salä, sfirsitul lacrimilor, täcerea eternä. categoric5 pentru astfel de produse ale decadentismutui. Modernistii au Incercat lar atitudinea autorului fatä de aceastä mai de mult sä se justifice, explicInd ea' situatie se concretizeazä in interventia ab.surditatea monstruosul creatiei lor ex- unui orn din multirne, trist ca o coadä primä Insträinarea de omenesc a lumii cade dine färä stäpirt" $i care strigi : prie- pitaliste impotriva cäreia ei ar protesta teni, nu läsati sä mi se calce In picioare printr-un fei de non-artä. Argumentol nenorocirea, ea singurä ne riimine..." a acesta n-are nici o consistentä. Dar ad- minca, a boa, a dormi / iatä istoria noas- mitind chiar cä ar ii rise, de ce In reali- trä / sä-i mai adäogärn grohäitul intesti- tatea socialistä, modernismul tsi pästreazä nelor / tiritul nostru / la intilnirea pin- acelasi caracter violent antiuman ? De fapt tecelm sterpe". Fäiä Indoiali el pentru ask! nu e vorba aici de un protest impotriva extragerea unor asemenea conceptii despre lumii burgheze, ci de o respingere in spi- viatä nu sint indicate mijloacele de in-

12 - Vista Romtneascii, nr. 8 www.dacoromanica.ro 178 OV. S. CROHMALNICEANU

vestigare realistä a lumii din jur si stnt numesc ei Urania realitätii obiective" si necesare proectiile delirante ale inconstien- prociamä de asemeni In spiritul lor supra.- tului. matia absoititä a dorintei iridividului, a Ca sä descopere un sens revolutionar" dorintei singur resort al universulur, to observatiile abstractioniste, criticul sirb singura rigoare pe care omul trebuie sä Sreten Marici nu se sfieste sä se declare o cunoascä" asa cum socoteste Breton. In dezacord chiar cu Marx, ,care spune eä (L'Amour Fou). far exegeza la care sin- ,.natura luatä abstract, In sine, Impie- tern invitati se reduce la o veche triserie tritä In separatia ei de om nu e nimic pen- cu termenii. tru orn". Simpatia suprarealistului Ponge Nimic nu e In asernenea acte revolutio- pentru obiectele färä vreo semnificatie in nar attta vreme ell ideea comunisti a ordinea practici a lumii", pentru natura transformärii lumii nu pleacä de la nece- färä oamenr, pentru imposibila puri- sitätile obiective istorice, de la efortul con- tate a unei lumi lasa cum era ea inainte de structiv al maselor muncitoare pentru pAcatul originar, fnainte de a fi fost pusä edificarea unei noi ordini sociale, ci de la la dispozitia primului cuplu, el o gäseste proectiile subjective, anarhice ale eului izo- revolutionarä", sau mat exact prere- lat. Dimpotrivä, ttstieste din ele aceeasi volutionarA" Mtn' ett contine o negatie surdä neacomodare intelectualistA, acelasi sistematici a absurdelor suprastructuri refuz de incadrare in munca difieili gene- umane". $1 pe acest temel desfäsoarA un ral, aceeasi singularizare meschinä, efort penibil spre a ne convinge cit shit $i pe deasupra, et' pretentia de a ae de socialiste" experientele poetice ale tut numi atitudine revolutionari. Vasco Pops, revoltat Impotriva obiectelor Dar ce Inseamni atitudine revolutionad realitAtil noastre, multimii de lucrurl nol. in afara sau deasupra revolutlei socialiste. stingace, barbare", neadaptate Inch' dorin- a problemelor ei istorice, concrete, pentru telor omenesti. Autdrul scrie: rezolvarea cArora IuptA In lumea tntreagli Mi-au schirnbat forma, rn-am desfAcut milioane de oameni, sub conducerea parti- tn patru, m-am strins, rn-am Infisurat, delor comuniste i rnuncltoresti? Cuvintul m-am desfäsurat, nemaistiind unde sA mä golit de acest continut nu mai serveste asez. E ea si cum obiectele ar fi bAut astäzi dectt unel demagogH suspecte. Hen- spatiul. Simt dureros cä-mi uit Incetul eu ri Lefébvre nu pledeazit si el de pe po- tricetul Infätisarea. Si dacä vreodatä voi zitiile revizionisrnului manifest pentru un avea ocazia sä mä salvez din aceastä romantism revolutionar" ? In ce sä rezide inundatie a obiectelor, voi mai putea oare Lash' revolutionarismul acestui non roman- sA-mi regäsesc propriile forme?" tism, ctnd promotorul lui afirmä de la In- E deajuns un pas gresit, un gest si voi ceput ca' idealul socialismului si cornunis- shrill din nou muchiile lor täioase, greuta- mului si-a pierdut strälucirea ping i tn tea lor, oarbä si IncApätitatä." sufletul partizanilor sAi cei mai fideli, ne- Criticul vede aici un protest revolutio- mai stimultnd actiunea si curajul", jar nar, In spiritul socialismului, Impotriva omenirea se gäseste astAzi In fata unul diferitelor forme ale alienäril care s-ar mai ftvid spiritual"? Revolutionar rAmIne pen- pästra Ind In viata noasträ. In loc sA-i tru Lefébvre In momentul actual doar po- ajute omuItii de a adapta lumea la dorin- sibilul", Iucrul necristalizat IncA, presimtit, tele sale, aceste nenumärate obiecte, aceste alleptat, deschis tuturor surprizelor. Jon- institutil, aceste echipamente, monstruos gleria cu cuvintele Intrece aid orice mA- de absnrde, ne insträineazA de noi In- surä. Lefèbvre Isi putea boteza foarte bine sine". (Sreten Marici Revolutie, tre- noua formed pe care o propune artel, ro- cut, poezle"). mantism al posibilufui, al virtualului, al De fapt insä Vasco Pope se revolti aici aventurii, sau cine stie cum altf el. El se ca toti suprarealistli Impotriva a ceea ce Incipiltneazi totusi sä-i zicä romantism

www.dacoromanica.ro REALISMUL SOCIALIST SI REVIZIONISMUL 179 revolutionar. Si aceasta deoarece ca toti end realul, - dincoto de distorsiunea revizionistii nu crede in fond deloc cä idea- dintre obiectiv si subiectiv si nu inchipu- lul socialismului si comunismului si-a pier- indu-si-1 pe acesta din urmä drept un re- dut strälucirea In ochii maselor, a nu ma! flex plat al celui dintii". (Vers un roman- stimulead curajul si actiunea. Dimpotrivä, tisme révolutionaire". N.R.F.-Octobre, 1957, are constiinta seeretA cä lucrurile stau cu pag. 668). total altfel si se simte prin urmare Impins laräsi apare evident cä oa cum nu se sä agite in mod demagogic ideea revolu- poate face astazi o artä consecvent rea- tiei, a refuzului injustitiei sociale, rnizeriei listä, WA perspectiva socialismului asupra si suferintei pe care le Indur atitia oameni. vietii, nu e posibili nid o artä socialistä Pe tärimul Iogicei celei mai elementare. In afara realismuiui. nu e iposibill astäzi o negate nefilistinl. Lefébvre are nevoie de contopirea nelpocritä, a retelor de care suferä urna- subiectivului cu obiectivul, de o fantezie nitatea färä sä se tinä seama de critics lu- desläntuitä", de imagini extreme", fre- mii burgheze fkutä in numele socialism- netice", furioase" - cum spune In altA lui. Cum slut obligati sA o recunoascä pinä parte - tocmai pentru cä profesead un si adversarii siii de bunä credinti, el a iz- fals revolutionarism, o demagogie in jurul butit sä ruineze fritr-un mod definitiv mAr- notiunii de revolutie. ginirea, duplicitatea, fondul diversionist sau Conditia prima a unei arte autentic utopismul altor critici. Cine pretinde cl stä revolutionare este de a actiona asupra pe pozitiile negatiei revolutionare a räu- constiintei maselor, transformind pe cälle el lui social dar si-a pierdut Increderea In specif ice, ideibe In actiune. Aceasta pre- ideatul comunist, ca sä demonstreze cä supune de la inceput raportarea la un nu e un simpiu demagog, trebuie sä arate fond de probleme comun, a ciror rezolvare ce nou ideal pe care marxismul zur 1-a si se verif ice in practica vietil. Dar a denuntat ca o .formä de perpetuare a astf el de legaturl nu e posibilä decit dad dezumanizäril capitaliste, Il insufleteste. se bazeazä pe o realitate obiectivä. Flrä Pentru Lefdbvre, acesta e vidul spiritual" sprijinul ei Incetead Insäsi cornunicarea deschis posibilului. Cu alte cuvinte refuzul Intre oameni si ori eiti gälagie ar face realitälii si disponibilitatea totalä. Dar modernistii cu privire la intentiile lor cine nu vede aid eterna nädejde mic-bur- revolutionare", atita vreme cit Se bäli- ghed In facultätile magice ale hazardului cesc intr-un subiectivism färä iesire, n-au asociald cu un fatalism prost canruflat ? cum sä clinteascä nici un fir de praf din Omul In prada posbilului ?". Pentru acea- ordinea lumii capitaliste. sta nu e nevoie de un manifest. Domnul Aragon, EIuard, Brecht, Nazim blikmet. Prudhomme, ca si domnui Leiter Popescu Becher, Neruda, Diego Rivera, Guillen sau au träit intotdeauna intr-o astfel de filo- la noi Geo Bogza si Perahim, au reusit sä zofie. E un merit al revizionismului Insä ajungä la o artä pusä efectiv In slujba -- trebuie sä o recunoastem - ca o ast- Revolutiei, numai dupä ce sub influents lel de atiiudine In fata vietii sA fie con- ideologiei clasei muncitoare, au inceput sä sideratä revolutionarä". fie conseeventi cu ei insist, sä gincleasd si Lefdbvre se declarA bine Inteles si eI sä simtA ea niste soldati angajati direct lmpotriva realismului. DupA felul cum isi In luptä pentru triumful socialismului. Si reprezintä atitudinea revolutionarä era si aceasta i-a smuts inainte de toate din uni- de asteptat. AbisuI intre realism si anti- versal lor singularizat, bintuit de proiec- realism, intre act si idee - aerie el -- tine delirante ale subconstientului, tutor- trebuie de asemeni sä disparä, dar para- clndu-i cu fata cAtre lumea vie din jur. doxul, din punctul de vedere al platului Arta revoIulionarä e obligatä deci sä realism prin introducerea imaginilor ex- oglindeascä reabtatea obiectivä in mij- treme si al imaginatiei eliberate, pätrun- locul cäreia träiesc multimile chemate de

12* www.dacoromanica.ro 180 ov. S. CROHMALNICEANU

ea la actiune, sä poatä dovedi permanent uneia din tendintele despre care am vorbit, ideile pe care le promoveazi cresc ne- s-a resimtit Intr-o absolutizare a reaIismu- mijlocit din miscarea acestei realitäti. Prin lui i o ocolire a caracterului säu socialist urmare trebufe sä dea in ori ce probIemä In literatura noasträ nouä. arid romane ea abordatä, imaginea concretä a vietii sociale Bietul loanide" de G. Cilinescu sau si totodatä legitatea dezvoltärii ei isto- Groapa" de Eugen Barbu, slut puse pe rice. Aceasta inseamnä insä a face rea- acelasi plan cu Pasärea furtunii" de Petra lism. 0 artä revolutionarä, lipsitä de efi- Dumitriu sau cu Sträinul" lui Titus Po- cientä e un non-sens. Artä revolutionarä povici, deosebiri principiate Incep sä fie in epoca noastrá Inseamnä artä socialistä. .läsate la o parte. Chid critica trateazä In Si conditia eficientei artei socialiste e mod egal o carte care milite.azä nemijlocit realismul ei. pentru socialism, prin toatä probiematica ei, ca La cea mai inaltä tensiune" de Nagy István, i o carte care poate näzui c:itre acelasi lucru doar ca o consecinji Ar fi i gresit i primejdios sä subes- a faptului cl demascä lumea burghezä de timäm ecoul unor astfel de tendinte revi- ieri, aga cum face, sä zicem Glasul" lui zionisle In viala noasträ literarä, cu toate Iulian Vesper, ideea de continut nou ca- a ea n-a trecut, datoritá indrumäril prin. pate un sens atit de vag Incit nu e greu cipiale gi ferme a Partidului, prin convul- sä fie uitatä pe drum. siunile din alte pärti si nu si-a intrerupt Se creazä un climat prielnic dizolvärli efervescenta creaboare. Swilled! romini, literaturif Incircate, Intr-adevär, CU un In majoritatea lor zdrobitoare, au rämas credinciogi principiilor realismului socia- mesaj revolutionar, intr-o literaturä cart, list, gi nu numai ci le-au apärat prin e Ind foarte departe de a avea aceastä ca- awls sau prin viu gral, in diferite interven- Mate. Si devin deopotrivä realist-socialiste sii, dar au cautat sa le valorifice in primul Desfäsurarea" lui Merin Preda i o aerie rind prin opere, care sä mareasci In ochii de evocäri istorice cu pláiei i haiduci; de tuturor prestigiul literaturii noi. Daci ar tipul Brazda si Palos" sau Alei, codrule JI sä citez doar ultimul roman al tiniru- firtatel". lui prozator Titus Popovici,Setea", Nu mä &den nici o clipä sä contest ci hick' as da un exemplu elocvent. opere care se ocupä de trecut, pot trans- Presiunea ideologicä sträinä rämine frisä mite un mesaj revolutionar. E de pildä presiune sf n-avem voie sä-i neglijäm mai rnult socialism In Descult" al lui Za- efectele, deoarece chiar atunci cind ele nu In Moromelii" lui Marin reusesc sä schimbe drumul literaturii noas- haria Stancu, al lui tre, se traduc intr-o släbire a posibiliti- Preda, intr-un Om Intre oarneni" tiler ei. Lucrurile, e datoria noasträ sä le Camil Petrescu decît In nu stiu cite istori- privim i asa. Ideile gresite necombituie siri cu mogi dumiriti" sau babe clstigate sae combätute insuficient, confuziile neri- la cauza imbunatätirii raselor de galinacee. sipite, insinuate fie si sub o forma obscurä Vorbesc Insä de lucräri care, de la Inceput, In viata literarä, fac ca sä se scrie mai nu-gi propun sa investigheze trecutul, ca si Wine piese, mai putine romane In care prezentul, Intr-un spirit revolutionar. Ele sä sträluceascä un mesaj profund al lu- contribuie desigur la formarea constiintei mii socialiste. socialiste, cind, ca Intreaga literatura rea- Rispundereacriticii pentru astfel de lipsuri list critick executi o operä de demistificare, sare In ochi imediat. Si la noi s-a discutat risipind ultimele iluzii ale oameniIor asupra- mult In ultima vreme despre realism. S-au ordinei burgheze. ficut numeroase consideratii asupra roma- Aceasta mash' cu conditia ca actiunea di- nului i asupra prozei tri genere. Ecoul rectä de educalie comunistä a maselor pe

www.dacoromanica.ro REALISMUL SOCIALIST $1 REVIZIONISMUL 181 cäile specifice ale artei sä stea in primul matic, cä intervin deformäri simpliste ale plan, sä dea un sens precis Intregii creatii realitlitilor, cä Mire täranul rizvrätit Ma- literare. nea Strapalea, marinarul rus Ivan Maximo- Dacä singurä negatia vechiului, ar coplesi vici de pe crucisätorul Potemkin, profeso- scrisul nostru, insusi spiritul lui revolutionar rul State Ciubotel, si dädaca lui Ion Sintu, ar fi amenintat, pentru cA numai refuzul se creazä un tel de organizatie clandestinä unei ordini nedrepte Ind nu constituie afir- care actioneaa prompt in toate Imprejurä- marea alteia, superioare, nol. rile istorice esentiale, n-a deranjat pe nt- Este exact primejdia pe care organelle de meni. Indrumare au semnalat-o In planul editu- Ideea cä pentru scriitorul inzestrat cu rilor, la un moment dat. Dar la ricläcina un viguros talent realist, chestiunea orien- ei stä si o carentä serioasä a criticii. In tärii ideologice e secundarä, prinde astfel numeroase cronici literate termenul de rea- teren. Autorul Groapei" de exemplu, dupä lism e folosit adesea tn acceptia echivocä, aparitia romanului, s-a räzboit chiar cu de care am vorbit, $i problema dacA vo- criticii care au incercat, dupä opinia lui. lumul discutat aduce sau nu o perspectivä sä-i deformeze viziunea, cerindu-i ca din socialistä asupra vietii, pare sä nu intere- lumea mahalalei sä nu omitä si lupta seze in mod deosebit pe cronicar. Vorbind muncitorilor lmpotriva exploatärii si mize- despre ,,Romanul actual si simtul reaiu- riei, descrise in carte. Episodul consacrat lui", (Viata Romtnescä" nr. 6/1957) Lu- grevel setebistilor", publicat in Vista cian Raicu insists asupra sentimentului de Romineasci" a dispärut din volum si cu concret In literaturA, neglijtnd aproape ocazia unui articol, Eugen Barbu s-a fe- complect factorul ideologic. Spun rea- licitat pentru aceasta. lism - scria el : In lute les de contact ori- Realism pur si simplu", fini interpre- ginar si imediat cu viata". Numesc rea- tarea faptelor, färä ideologia socialistä, am list - adäuga - acea literaturä care-mi vAzut cä doresc sä feel si partizanii ade- dä senzatia acutä a vial si a vietif inte- vArului integral". Ca si in alte pärti, la rioare si care face efortul al reproducl nu nol, ei nu reusesc si producl, pornind de numai sensurile obiective ale realititii, la acest deziderat, decit tot o literaturil dar realitatea cea mai concreti si mai pat- incircatä de ideologie, dar de ideologia pabilä, eliminind ori Maud pe un plan defetistä a micului burghez. Nu neapärat secundar fictiunea direct& imaginajia ex- faptul cä se simt atrasi In mod aproape terioari elementului concret al vietii" exclusiv de aspectele negative ale vietii, (s.n.). Pe baza unui asemenea criteriu, nu o dovedeste, ci mai ales spiritul In care se mat fäcea nici o distinctie de ordin prin- amatorii nostri de situatii sumbre tind sä cipial tntre Cronica de familie", sau prezinte lucrurile. Descult", de pildi, si Groapa". $1 in schitele lui Nicolaie Tic, Deco- Noul rginan al lui Ion Marin Sadoveanu ratia" sau Cäruciorul", si in nuvela Iui a fost primit de criticä pe bunä dreptate, Octav Päscälutä Echinox", $i In portre- cu multi cAldurä. Ion Sintu", e istoria fele de smectleri ale Soniei Larian apare formärii unui caracter de artist, un Bil- acelasi punct de vedere sceptic, dezabuzat dungsroman" cum se spune, de netägä- asupra räului social. Oarnenii nu se duitä valoare ;.. autorul are meritul de a fi schimbi, ticäIosia reinvie sub alte forme, introdus in urmArirea procesului moral de degeaba ne 1Aud Am cä am fäcut $i am care se ocupä si rolul factorului revolutio- dres, iatä sentimentul initial cu care se nar. El se intereseazä prin urmare pe multe porneste la investigarea realitätii, aici. pagini de ecourile främintärilor sociale in Cu un tel de satisfactie märuntä se In- sufletul eroului 55u. Nici un cronicar n-a regisireazi tot ce poate reduce imaginea acordat tnsä acestei probleme decit un in- vietli din jur la orizontul mic-burghez. teres pur conventional. Faptul cä Iucrurile Recenzind In Viala Romtneascä nr. I 1 nu- slut prezentate aici uneori destul de sche- vela Ioanei Munteanu Intoarcerea", Radu www.dacoromanica.ro 182 0V. S. CROHMALNICEANU

Cosasu teoretizeazä chiar aceastä tendintä liniile schitei &are tabloul de ansamblu. SA neo-realistä", cum ti zice el : Proza bunä lau de pildä, bucata lui Ion Sfrbu Cum obligi o coborIre la tern, la comun, la se sparge gheata", apArta In Gazeta diurn", stabileste de la Incept autorul. Si literarä" nr. 37 din sept. 1957. ca sä nu mai fie nici o indoialä despre ce e S-ar putea spune cä $i obiectul ei e des- vorba, precizeazä ¡medial cA : oamenii" tuI de anodin si local. Povestea unui ma- Ioanei Munteanu nu-s eroi de conceptie, nuscris, care suferä nenumärate modificäri, de idei, purtätori, cum ne place atit de intr-o redactie, ca sä stirseasci prin a nu des sä procIarnim, ai urior mesaje Inalle", mai semAna deloc cu forma lui initialä, la cA absorbiti de existenta imediatä" nu se publicare. aratä dispusi la schimb de idei si sen- Toate precautiile luate In bagatelizarea timente majore". faptului (o revistä obscurA de pedagogie, un Ei rämin, cum se constatä din nuvelä, colaborator de provincie timid, etc.) nu Incleiati lntr-un univers meschin, rutinier, schimbä totusi optica negativistä a schitei. ne-atins in nici un fel de prefacerile lumii Intimplarea e lnfälisatA cu o netneredere sociaiiste. Literatura aceasta nu se rizbo- radicalä in ori ce posibllitate de afirmare ieste de fapt cu o imagine faisä, idilicä, a a stiintei la noi. Eroul, un profesor mo- realitätil, ci cu tnsäsi ldeea cft vista noastri dest, bine pregAtit, sIrguincios, cu o ex- se afIA Intr-un proces revolutionar. Ea are perient1 de peste doulzeci ;I cinci de ani, miopia cruntä 5i Inclipätinatil mic-burghezä, muceze;te undeva departe de CapitaIL In de a nu recunoaste In jur decit ceea ce re- fruntea revistei de educatie din Bucure;ti petä tabloul vechii lumi. Ca In povestea Jul se aflä In schimb Tovaräsul Dominic, un Gorki cu acele de Or, se cramponeazi de personaj elegant, afabIl, pe buze vepic cu micile ei constatäri. cfteva fraze principiale : E nevole A ne Noi nu generalizim, se apärä teoreticienii scriell un articol concentrat, actual, bogat adevärulul integral", arätäm numai niste in fapte si care, mai ales, sä deschidä IntImplirl verificate, strict locale. De ce 51 orizonture. Redactorul-sef 41 trateazA se scoati de aici cä denigr1m realitatea so- interIocutorii cu tight bulgiresti" (aluzie cialistä ? la desele lui voiaje In sträinätate), sti Sigur cä unei schite sau unel nuvele nu Instalat la un birou stil empire, ascultä re- i se poate cere sä dea irnaginea tritregii re- dio-ul si ciuguleste un sandvis cu salam alitätii. Sigur cä nu ori ce personaj trebuie de Sibiu. RedactoruI care lucreazä cu pro- sä rezume automat o categorie socialä, asa fesorul nostru, e un fost elev al säu, bäiat cum nici o situatie nu e obllgatä sA fie nea- bun, dar fricos. El transmite supus preten- pärat un rezumat al stArilor de fapt, pe title stupide ale sefului säu, Insotindu-le scarä nationalä. Aici e vorba insä de cu doar de Incurajarea complice, adäugatä cu totul altceva. 0 imagine e o parte dintr-o creionul pe marginea corespondentei ofi- totalitate. Viata nu se poate izoia, circum- ciale : «Nu vä läsati. Scrieti. Ghiata tre- scrie, rupe din tesAtura ei integralä. Intr-o buie sä se spargi". bucati literarä, chiar limitatA la un fapt Toatä ironia autorului se Indreptä impo- local, imaginea Intregului e implicatä si triva celor care-si mai fac iluzii cä s-ar poate fi dedusä In Iinille ei marl. Existi putea InUmpla asa ceva. Eroul Isi rescrie mereu o tesäturä organicä Intre parte si tot de cinci ori lucrarea, cälätoreste de patru ca In naturä, unde dintr-un dinte de om orl la Bucuresti, ajunge de la studiul de nu se poate reconstitui niciodatA un mamut. 35 de pagini, problema educatiei morale" Unitatea aceasta o dA tocmai conceptia la articolul de trei pagini jumätate, dacti- generalä despre viatä si oricit ar striga co- lografiate la douä endue: cum asigur In lectionarli de fapte brute cä se rezumä calitate de diriginte curätenia clasei si a doar la relatarea !or exacti, existä o opticA coridorului". PinA la urmä, In revistä, particularä care-1 trädeazA, prelungincl apare sub semnätura lui o notä, indiclnd www.dacoromanica.ro REALISMUL SOCIALIST SI REVIZIONISMUL 183 mäsurile de luat ca elevii sä nu fumeze scriitorli si criticii nostri, Inchipuindu-si In pauze". La Incasarea drepturilor de au- cä se poate milita pentru socialism nu to!' (se precizeazä 88 de lei 0 62 de bard) numai decit pe calea realismului, au pornit constatä ea §i alti colaboratori, dascäli cu . sä demonstreze cum pot fi vaiorificate" studii de specialitate serioase, au suferit In cadrul literaturii revolutionare, diferite acela§ tratament. Tovarä§ul Dominic trece mijloace 0 procedee artistice anti-realiste. jovial, ii salutä din mers §i le adreseazá Tot felul de formule ca modernitate", invitatia cordialä : acum cä s-a spart spirit modern", sensibilítate modernä", au gheata, la teabA : avem nevoie de articole lost lansate cu aceastä OCaZie §i utilizate tari, esentiale. Cu o sin gurA conditie Insi : Intr-o acceptie foarte dubioasä. La revista si fie concentrate, actuate, bazate pe Steaua" din Cluj, ideea a cäpätat chiar fapte 0 mai ales sä deschidA perspective". un caracter programatic. Criticul publica- La titlu! Cum se sparge gheata", fap- 00 cerea poetilor no§tri sä studieze 0 tele istorisite räspund printr-o concluzle de sä-si fnsu§eascá cele mai moderne desco- ordin general amarä 0 definitiyä. Intim- periri in domeniul artei poetice, al expresiei, plarea, In ciuda proportiaor ei märunte, al metaf orel §i In genere, al limbajutui e prezentatä astf el Inca realitatea din care poetic, indiferent de unde vin" (s.n.), se desprinde pare a avea o tnflitisare jal- precizind tntr-o revenire a acestea - nicti. Eroul e ironizat pentru naivitatea spre deosebire de continutul de idel si de lui formidabilä. Et n-a aflat Mai - ne sensul concret al reprezentirilor poetice - comunicä amuzat si compätirnitor autorul nu pot afecta conceptia noasträ realist- - cum merg lucrurile". El mai la In socialisti de zugrivire a realitill1.1) (s.n.) serios cuvinte ca de oameni ca dumneata Colaboratorii Stele" dideau exemplu, are nevoie Foals noasträ". El mai epui- pastisindu-1 ctnd pe Blaga, ctnd pe Bacovia, zeazi bibliografia unei probleme tnainte dud pe Robert Frost. de a scrie despre ea. El mai crede (su- In Tribuna", Ion OarcA§u descoperea cu premä candoare !) cä se doreste tntr-ade- frictntare la Aurel Räu, ecoul excelentei vär ca articolele stiintif ice sä deschicli arte poetice a lui Ion Barbu", Ar trebui orizonturi". Autorul Iasi e convins exact un eintec Incipätor precum ( Fosnirea mä- de contrariul. Si tn acest spirit acrit, bla- täsoasi a märilor cu sare", §i-1 felicita pe zat, ajuns la un scepticism total, Istori- ctritäreful Focurilor sacre", pentru cä In- se§te trista aventurA a profesorului Savu. cearcii astäzi experiente noi", ceva mai E greu de reconstituit de aici, cum 10 re- tulburi", In care ca Intr-un filigran" pot prezintä Ion D. Strbu intreaga noasträ fi recunoscuti uneori Blaga, de cele mai realitate ? E exagerat a spune cA sub pre- multe ori Bacovia". Alte calitäti deosebite textul satirizärii unor practici detestabile, ale lui Aurel Räu criticuI le gäsea In fap- o denigreaa in modul cel mai grosolan ? tul cä, poetul, utilizeazli inteligent si am Evident a nu. Literatura negativistä, la spune modern folclorul", a aduce ,, o nota noi, ca 0 aiurea, Incepe - cum se vede - similarä cu tulburarea armoniei tonale In cu figicluielile de credintä cele mai fier- muzlca modernä", §.a.m.d. In revistä, Ne- binti, fäcute realismuiui. Ea se declarä goijä Irimie, Ion Rahoveanu sau Gheorghe lipsitä de prejudecAti, obiectivä, lucidä, Chivu complectau lista pasti§elor eu nu- aplicati strict asupra flaptului constatat. mele lui Emil Botta. Refuend Insä, tacit, perspectiva socialistA, Universal, spirant modern" n-a rämas sar§e§te prin a träda tocmai realismul, cantonat la Cluj. In paginile Contempo- (and o imagine sumbrä, schimonositä a ranului" §i Gazetei Iiterare", Dumitru lumii In care &Aim. Micu relua ideea lui George Munteanu, * formulind-o mai tran§ant. Dupä el, chiar .01.1. Acelasi esec II Inregistreazä si tncercärile 1) Avatarurile dogmatismului Contem- de reabilitare a modernismului. Unii dintre poranut" nr. 9/957. www.dacoromanica.ro 184 ov. S. CROHMALNICEANU unui procedeu suprarealist i se poate da o Virgil Teodorescu, propuntndu-si - de asemenea functie tncit sä devinä opusul pildä - sä glorifice modul In care lumia säu"') Criticul Inregistra semnele noi de redobIndeste intreaga ei frumusete (Cu- lirism" tn productia tinerilor descoperind loarea" Viata Romlneascä - nr. 5,1957) in- In Nichita Stänescu un poet al emoliilor trä Intr-o adeväratä pädure de simboluri ce- subttle, al stärilor de reverie Infioratä, al loase. Ping a invooa gestui lui Gabriel amintirilor tulburätoare si al reprezentärilor Péri sau Filimon Slrbu, compasul imagL fantastice". Sina Dänciulesou i se relevä natiei, desfäcut In unghiurile gratuite ale ca o artistä orientatA spre lirica de automatismului suprarealist, ti trigiduie SA viziune", inclinatä spre reprezentarea se plimbe printr-un univers haotic sl ab- sensibitä a abstracliunilor", spre cu- surd, uncle se Intilnesc laolaltä teama de prinderea intr-un instantaneu a imaginii invazie a nostalgiei", desfAsurarea lentA curgerii timpului In nesfIrsit". In Barbu a scärilor in gol", supletea necesard a Cioculescu vedea un clntäret al vita- iubirii", furtunile culcate pe catafalcut litii telurice" ; emul al lui Blaga, pal", ocheanele sparte", firul Ariadnei, ou excluderea insä a ooriceptiei din InfäsurInd In ghem" linistea din lucruri, care odräsleste In bunä parte aceastä aparentä". Poetii cIujeni de la Steaua", Dupä citeva rnustriri adresate tine- printr-un soi de reverie lirici, ajung repede rilor poeti pentru distantarea de om, de de la contemplarea duioasä a muncii oa- problematica sa", D. Micu conchidea : menlior din jur Ia o comuniune stranie in- Orlcare i-ar fil structure psibici, ori Inca- terioarä cu Intreg cosmosul, cu duhul pi- tro s-ar indrepta preferintele sale tematice mintului sau cu spiritele strimosilor. orkit de singular i-ar fi timbrul vocii, In Deltä", Aurel Räu salutä miicat, un artist constient de menirea sa, va gäsi farul din SuIlna, care singur/ deasupra modalitatea corespunzätoare de a servi prin apelor" nu afipeste", tar cind trec va- creatie idealurile contemporaneitätii" (s.n.) poarele sub zare", le face cunoscut/ di in Decì iari, ort ce formuIä poetici e caplitul acesta de lume/ Incepe pärrantul ro- bunt Important rämtne numai ca artistul minesc". Apoi, fntr-o linä visare, se simte si adere la idealul lumii proletare. Teza purtat citre tenebroiii" regi ai Seitter, imprumuturilor de procedee moderne", coboriti moarte", atit de impäcat care sä Inoiascä" arta realist-socialistä, solemn", leginati sub gorganele stepei de Lucian Raicu o extindea la prozä tu Viata cintecul märii", ce-ntr-un vis de poet", se RomineascA". Incredinteazä universalei prefaceri", diru- Dreptul la inovatil estetice e invocat de indu-se ploii primare" letargice". cele mai mutte ori in asemenea cazuri doer ascuirtridu-si pared propria desträmare", ca o diversiune. Niciodatä arta nu si-a impäcat", clizolvIndu-se resorbindu- creat mijloace de expresie noi, indepen- se din nou",desbräcindu-se de virste" dente de ce avea nevoie sä spunä. Proce- simtindu-se ca un pämint"/ ce din ape deele moderniste riAscute din practica fugii räsare", In sfirsit, In contact cu elementele, de realitate n-au cum sä contribuie la in- chitä oboseala morii de vint", desnädejdea vestigarea ei. Si faptul se verified imediat. trestiilor aprinse sau blestemul sturionilor, Vagul, obscurul, nebulosul poeziei deca- impiedecati de oameril sä ajungä acolo un- dente Ingäduie unor poeti sá pozeze In sol- de-i cheami prirnävara. (Steaua" nr. 12, dati, dar sä iasä din rInduri ; sä se declare 1957). prezenti, (tar sA abseriteze ; sä vorbeascä de Si Baconski oprit noaptea la portile socialism, dar sä pluteased undeva departe, anonime" sA asculte Somnul oamenilor deasupra lui, *i al copacilor goi", träieste aceeasi pan- teistä osmozä" (Steaua", nr. 2, 1958) ; I) D. Micu Discutii despre realismul drurnuri, drumuri" mice socialist", Probleme de creatie (If), Gazeta väd - poetul. Si literarä nr. 20 mai 1957. se cufundä pe urmele lui Blaga Intr-o ves- www.dacoromanica.ro REALISMUL SOCIALIST $1 REVIZIONISMUL 185 nicie misterioasä, arhaid, foarte asemän-- (Ion Rahoveanu: Imi amintesc de tragedir toare cu imaginara intra-istorie" a gin- Tribuna nr. 6 - febr. 1958) diristilor. ,,Vad cimpuri imense peste care Inaintead Vreau sä sträbat cerescul ocean, cintind Luceafirul - o floare-n constelatii - Neamurile mele din preajma pAdurifor Mä furä cu petale de luminä, In ritmul milenar al transhumaritei" 11 simt In zborul meu tot mai aproape, Tree inältimi si siderale ape De altfel, fluidltatea imageriei moder- si de polen astral fate mi-e plinA niste apkute, de la o vreme, In versurile (Negoilá Irimie : Excelsior" - Tribune multora dintre tinerii nostri poeti, abia mai nr. 6 - februarie 1958.) ascunde intentia fugii de realitate. Res- &Ina' in niste oglinzi fumurii, viata ime- In aceste triste exercitil nu existä abso- dtatä, concrete', cu clocotul ei innoitor, cu lut nici o inovatie. Ba gresesc, existä una munca grea si frumoasä a oemenilor, care singurä : Descoperirea pretextulut - sä-i biruie zilnic mii de obstacole pentru a spunem socialist" - pentru reeclitarea gräbi construclia socialist& 10 pierde con- diverseIor poze ale liricii decadente dintre tururile, se Invälmäseste, se estompead In- cele dotal räzboaie. El nu schimbä Utah' tr-un fel de ceatä. Totul se cIatinti, luned, nimic. Misticismul panteist blagian rämlne pluteste lntre Impresil fugare si visäri ne- misticism si sub firma contopiril cu ma- buloase. Iar din ele se Incheagä In cele rile prefaceri"; delirul suprarealist, delir din urrnä un apel direct la evaziune, Me- suprarealist, chiar and invocä numele re- ridianele",sirenele"päsirile migra- volutiei. Evazionismul tot evazionism. toare", coräbiile", orizonturile", fluxu- Despre realitatea socialistä, literature rile", migratiunile",hotarele", ma- aceasta vorbeste cu adevärat, dar tntr-alt nee", pledrile" 0 sosirile" bintuie o fel : dutindu-si sursele de Inspiratie in astfe! de poezie, din care numai un singur afara vietil concrete din jur, ea rnirturi- numär al Tribune!" oferä suficiente exem- seste de fapt el nu gäseste poezle In Iu- ple: mea nouä pe care o clädim. Aceasta Ii apare ternä, platä, neinteresantä. Poezia In lintina-nsedrii sä fie cäutatä aiurea, in spatiile siderale. ti-am tritulnit iaräsi si iaräsi In elemente, In trecut. ceardnul nehotärtrii Refugiul simbolistifor In universuri ima- si teama de a despica orizontut ginare s-a fäcut pe fonduI spleen"-ului mic burghez, al plictisului si descurajärii. O. tu nu stii, n-ai sä 0ii niciodatä Reeditarea unor astfel de gesturi astäzi, freamätul viu at coräbillor presupune o mecanicä sufleteasci sirnilarä. bucuria dureroasi si pateticä a furtunil Ca sä se declanseze, trebuie sä existe Insä si suspinuI odihnitor tendinta de a asimila realitatea noasträ ca un cuib de luminä In inimä socialistä cu lumea banalä, märuntä, färä al curcubeului..." orizont, de ieri. Si In spre aceasta am vä- (Alex. Lungu : Sire= cordbier zut ci e Impins tocmai spirituf mic bur- Tribune nr. 6 - februarie 1958. ghez, Inclinat vesnic sä reduce' totul la proportiile sale. Evazionismul e rever- SInt tot mai aproape de amiazä - sul negativismului. Micul burghez nu vede Unit!, poate voi fi ca un Vint trudit in jur decit mizeria sa cotidiani si atunci care va fi trezit furtuni tnchide odhii si se Inchipuie plutind färä 0 va fi deschis pinze de coräbii.." griji pe Rio de Ia Plata. www.dacoromanica.ro 186 ov. S. CRONMALNICEANU

Ambele tendinte de a rupe unitatea din- Galan la Morometii" lui Marin Preda, de tre realism $i socialism In arta revolutin- la Märul de lingä drum" al lui Mihat natl. duc - cum se dovedeste - la ace- Beniuc la versurile Ninei Cassian din Iasi rezultat. ,NIrstele anului", de la Cintarea" Inchi- Indrumatä de partid, literature noasträ nati omuitti de Tudor Arghezi la Lupta nouä a ales insä de mutt cu totul and cu inertia" a lui N. Labis, träieste spiri- cale. Si In creatiile ei cele mai bune din tul tevolutionar autentic al realismuluil uItimit ani, de la Bäräganul" lui V. Em. socialist.

www.dacoromanica.ro PUBLICISTICA

Arh. HORIA MAICU

CONGRESUL INTERNATIONAL AL ARHITECTILOR

_ DE LA MOSCOVA

In perioada,20-28 iulie 1958, a avut lac, la Moscova, cet de al V-lea Congres al Uniunii Internationale a Arhitectilor (U.I.A.). Tema Congresului : Constructia ei reconstructia oraeelor in perloada 1945-1957 a stirnit un viu interes in rindurile tuturor participantilor el expliat importanta el amploarea ce i-a fost datä. Distrugerea partialä sau totalA a oraseIor, ca o consecintä a ultimului rifizbol mondial, cresterea masivä a populatiei urbane in enii post-belici, au pus problema iconstructiel el reconstructiei oraeelor in centrul atentiel arhitectilor, constructorilor sioamenilor de Stat de pretutindeni. Putem spune cA in perioada 1945- 1957, etiinta el arta urbanisrnulul s-au dezvoltat teoretic el practic In realitätile concrete ale constructiei si reconstructiel oraeetor, RoIul hotiritor pe care I-a avut Uniunea SovieticA itr Infringerea ei lichidarea fascismului ; uimitorul ritm de reconstructie datorit forte! vitale si morale a poporului ei posibilitättlor materiale imense create de sistemul socialist ; dezvoltarea continuA a potentialuIui economic ei cresterea nivelului de tral al oamenilor sovietici, au fAcut ea Uniunea SovieticA sA ocupe locul de frunte, pe plan mondial, In opera de constructie si reconstructie a oraselor. De aceea, cel de al IV-lea Congres aI UIA, care s-a tinut la Haga in anul 1955, avind ca ternä locuinta, s-a orientat just cind a hotärit ca cel de al V-Iea Congres cu tema Constructia ei reconstructia oraselor 1945-1957" sä se tinA la Moscova, capitala Uniunii Sovietice, tara care a construit si reconstruit cele tnai multe oraee. TO delegatit celor 47 tali participante, aproximativ 1500 arhiteeti din toatA lumea, au fost impresionati de conceptia urbanisticA Inaintaiä a acestui oras ce se des- voltä impetuos, conservind totusi cu grijä valorile arhitectonice traditionale, dar dA- rimind cu curaj constructiile vechi $'ii farä valoare economicA sau artisticä, pentru a clädi in locul lor arisarnbluri urbane noi, cu confort, tehnicä, materiale si aspect contemporan. Tin sä relev saltul calitativ ficut de arhitectii si constructoril sovietici, in ceea ce priveete valoarea rezolvärii arhitecturale, calitatea executiei, finisajului si echi- pamentului tehnic aI noilor clädiri de locuit din cartierul Ceremuski, situat in sud-ves- tut Moscovel. Aceastä cotiturä in arhitectonica sovieticä nu este altceva decit traducerea In viatä a directivelor P.C. al U.S. trasate de tov. Hrusciov In Raportul sAu tinut la Conferinta Unionalä a Constructorilor, din 1954. Inainte de a trece la relatarea modului In care s-a desfäeurat congresul cu rapoartele, desbaterile si concluzide sale, cred cä ar fi util si dau citeva cifre care ex- plicä, in buni mäsurA, avintul ne mai intilnit al reconstructiei post-belice in marea tall vecinä. www.dacoromanica.ro 1.88 HORIA MAICU

In U.R.S.S., au fost prefäcute in ruine, de cätre invadatorii fascisti, peste 1700 de orase i localitäti diferite. Mai mult de 25 milioane de persoane au fames färä adäpost. Aceste pierderi nu slut nici pe departe comparabile cu cele suferite de alte Intre anii 1946-57, In orasete i asezärite muncitoresti au fost construite sau date In folosintä, circa 340 milioane de m. p. de suprafatA locativä, ceea ce reprezintä eproape dublul suprafetei locuite a Intregii RusH de dinairifea Revolutiei. Pe de altä partt, datoritä desvoltärii fortelor de productie, crearea noilor centre industriale a determinat, pe Itrigä reconstructia oraselor vechi, si construirea de orase noi, ca, de exempIu: Salavat, Djerjiriski, Novaia Kakhovka, Volsk, Angarsk altele. Pe harta Uniunii Sovietice au apärut, astfel, orase not, de 80-100 mii locuitori chiar mat mutt, i cari continua sä se dezvolte rapid. Dar dacä comparäm orasele vechii RusH cu cele de azi, putem constata usor cä cele mai multe erau, hr trecut, adevirate sate, lipsite de lucräri edilitare, cu cladiri mici i nsalubre, unde oamenii orbecdiau in In- tuneric biota', In noroaie. Pentru cine vrea sA verifice acest lucru, este suficient sá apeleze la marea literaturä clasicä rusä, care a redat cu o exceptionatä fortä de evocare starea i aspectul acestor asezäri arnenesti". Inainte vreme, Erevanul, de pildl, In afara unor monumente de arhitecturä re- ligioasä construite din timpuri strävechi si care au infruntat secolele datoriti solidi- exceptionalei lor valori arhitecturale, nu oferea numärului säu mic de locuitori, decit conditii mizere de viatä. Erevanul de astázi este o adevärati capitalä, cu clädiri publice si de locuit construite din piaträ ce abundä in regiune (un tuf vuloanic co- lorat vioriu, gris sau gälbui), cu magistrate $i bulevarde ample, parcuri i grädini, piete publice cu fintini i monumente La reconstructia orasuIul-erou Stalingrad, a Minskului i altora s-a urrnärit a se respecta principille structurii lor istorice, dar rezolvärile sint noi, corespunzätoare cerintelor vietli i tehnicel contemporane. In cursul acestul an Uniunea Sovieticli va construi 51 milioane de metri patrati de supra fatä locuibilä, ceea ce inseamnä cu 13 milioane mal mutt cleat in anul trecut. Partidul Comunist al Uniunii SovietIce sl guvernul sovietic si-au propus sä rezolve problema locuintei in URSS, in urmätorii zece ani. In l960-, volurnul lucfárilor de constructii de locuit va atinge 100 milioane de meta patrati locuibili. Para lel cu aceasta, se vor construi zeci de mii de scoli, cämine de copii, orase, spitale, cinematografe, magazine, mii de kilometri de sträzi, de conducte de apA i canalizare, noi cheiuri pieti publiee si se vor planta milioane de arbori. Cifrele de mai sus slut luate din discursul tinut de toy. V. Kucerenko, presedintele Co- mitetului de Stat pentru Constructii vice-presedintele Consiliului de Ministri al URSS, cu ocazia deschiderii Congresului, in ziva de luni 21 iulie, In marea salä de sedinte a Kremlinului. Toy. Kucerenko, dupä ce a salutat in numele guvernului sovietic pe participantii celui de al V-lea Congres al UIA, a subliniat importanta capitalä pe care o are congresul pentru poporul sovietic, deoarece istoria desvoltärii statului sovietic este carac- terizatä prin transformarea contintiä a oraselor vechi construirea altora noi. Tov. N. Bobrounikoo, presedintele Comitetului Executiv al Sovietului de Depu-. tati ai Muncitorilor din Moscova, a subliniat, In cuvintul sAu, importanta pe care o are tema congresului pentru Moscova, ores In plinä reconstructie. Inainte de Revolutie, clädirife din lemn aau din lemn cärämidä reprezentau 68% din fondul locativ al Moscovei. Mai mult de 50% din numärul caselor era Hai etaj. Majoritatea locuirite- lor nu aveau apl curentä nici canalizare. In numeroase cartiere de locuit nu exists luminä electricä. Sträzile inguste intortochiate, dispozitia anarhicä a tntreprinderi- lor, a gärilor altor lucräri feroviare, contrastul puternic Intre centru i periferie www.dacoromanica.ro CONGRESUL INTERNATIONAL AL ARFIITECTILOR 189

erau caracteristice vechii Moscove. Constructia si reconstructia socialistä a Moscovei, realizatä cu sprijinul partidului comunist si al guvernului sovietic s-a fäcut si se fiace dupi un plan de sistematizare conceput pe baze stiinfifice si care line seama de desvoltarea economicä, socialä $ culturalä a capitalei Uniunit Sovietice ca si de ce- rinlele materiale si spirituale ale milioanelor de muncitori care formeaa populatia sa. Astfel, intre anii 1952-56 s-au construit la Moscova aproape 5 milioane de metri a- trati de suprafatä locuibilä, 143 scoli, numeroase spitale, cresef cämine, cinematografe, etc. S-a desvoltat releaua de deservire comercialä si a serviciilor publice si comunale, a transporturilor In comun de suprafati si subterane. Numai in 1957 s-au clidit 181000 metri pätrati de suprafatä de locuit, 26 seal si multe alte edificii publice si comunale. Toate acestea au fost posibite gratie industrializärii $i mecaniarii constructiilor, a In- trebuintärii pe scarä mare a elementelor $i blocurilor de beton armat prefabricat. Constructorli din Moscova vor trebui sä realizeze in cursul amilui 1958, 235000 mp. de suprafatä locuibilä, 30 scoli si numeroase spitale, crese, cämine, cinematografe. Toate celelalte ramuri de economie urbanä se vor desvolta, de asemenea, in conformitate cu planul preväzut pe 1958 si care se realizeaa cu succes. Presedintele U.I.A., profesorul arhitect Mardones Restat, a accentuat asupra sarcinilor ce se pun In fata urbanistilor din lumea intreagä. El a arätat a dupä afirma- ¡Me expertilor demografi, lumea actuali numärä 2.650.000.000 de locuitori. Dupä un calcul rudimentar, populatia planetei noastre se va märi in viitorii 25 de ani cu Ina un miliard de locuitori, adicä cu un numär egaI cu acela pe care If avea fumes in- treagä, Ia amijlocul secolului al XIX-lea. Pentru a asigura locuintele necesare unui mi- Hard de oameni noi, arhitectii din lumea Intreagä vor trebui sä construiascä circa 5.000 erase, de 200.000 locuitori liecare. Aceasta inseamnä ca arhitectii $i urbanistii vor trebui si construiascä anual 200 orase I Tot in cadrul sedintei festive de deschidere a congresului a luat cuvintui P. Abrositnov, secretarul general al Uniunil Arhitectilor Sovietici, presedintele Comitetului de organizare si al Congresului al V-lea U.I.A. Vorbitorul .a aratat printre allele, ca remodelarea radicalä a oraselor construite de-a lungul seco- ielor, este deosebit de anevoioasi. Arhitectii diferitelor täri, scull st tendlnte, abor- deaa In moduri diferite rezolvarea planurilor de urbanism, tinind seama de particu- larititile fiecärui oras, de structure sa istoriceste constituitä !,i propriul au aspect arhitectural. Congresui - a spus Abrosimov - deschide posibilitatea unui larg schimb de experientä a arhitectifor din diferite täri. Principalele probleme de care s-au lovit arhitectii In reconstructia oraselor vechi, dupi räzboi, slat variate §i complicate: - Cum pot fi lirgite sträzile inguste, care sint un obstacol In desvoltarea ra- pidä a transporturilor urbane moderne ? - Care sint metodeia pentru irnbunätälirea higienei oraselor $i cum pot fi acestea reamenajate? - Dupä ce criterii sli se fad repartitia rationald a edificiilor culturale si publice pe teritoriul oraselor ? - Extin- derea marilor orase poate li limitatä ? Suprapopularea cartierelor centrale poate fi impiedicati ? Arhitectii-urbanisti - subliniaa P. Abrosimov - lucreazä animati de dorinta de a distribui mai rational, in orasele noi, zonele industriale si cele de locuit, spatiile verzi, centrele sociale, culturale si comerciale, de a trea cartiere amenajate perfect. Pentru a Intelege cif de grandios este progresul urbanismului In URSS, sä subliniem cä din 1926 si pinä in 1956, urbanistii sovietici, ajutati de intregul popor sovietic au ridicat 564 de orase noi.

www.dacoromanica.ro 190 'Flom mAICU. r

Prima sedintä de lucnr, a avut lac In marea si somptuoasa sali de festivitiiti a Universitätii Lomonosov. La masa prezidiului au luat loc : P. Abrosimov, presedinteIe celui de al V-lea Congres al UIA, I. Tschuni (Elvetia) ca vicepresedinte 0 P. Piccinato (Italia). SA amintim cele 2 terne ale Congresului : Tema I : Proiectul fi aspectele sale funclionale fi estetice ; Tema 11 : Realizarea ft aspectele legislative, economice fi sociale. M. Dard, seful sectiei de artA si culturä a UNESCO a asigurat asistenta In cu- tantui säu de saIut, cä UNESCO va acorda un sprijin activ Uniunii Internationale a Arhitectilor. Prof. N. Baranov, de la Academia de Arhitecturä si Constructii a URSS, a prezentat, In continuare, raportul general - UrbanisrnuI modern' (Constructia $i reconstructia oraselor In anii 1945-57). D-sa aratä cA In acesti ultimi 12 ani, urbanismul se caracterizeazA prin : a) nevoia de a purcede tit mai repede la realizarea de lucräri unitise necesare reconstructiei, b) de a mAri mult orasele vechi $i de a construi un mare numAr de orase noi, ca o consecintä a cresterii considerabile a populatiei urbane, odatä cu dezvoltarea mariIor constructii industriale. Succese considerabile au lost obtinute de urbanismul post-belie In domeniul sistematizärilor regionale, In desvoltarea anmonioasä a oraselor, In solutionarea practicA a limitärii extinderii celor mai importante orase $i in construirea oraselor satelite. (Se /ntelege prin oras satelit o asezare de 30-50.000 locuitori, in imediata vecinitate a metropolei). Cu toate aceste realiari, problemele complexe ale urbanismului modern nu sint Ind rezolvate In mod satisfilcator. Bazat pe materialele sectiunilor nationale ale UIA, raportul apreciazi ci principala &dick' In calea unei bune desvoltäri a urbanismului, o constituie -In Odle capitaliste - proprietatea funciarä privatä, lipsa unei legis- latii ferme in materie de urbanism, ca si insuficienta resurselor financiare $i materiale. Totusi progresele tehnice si desvoltarea rapidii a transporturilor urbane, necesitä mari lucräri de construclie si reconstructie a orasefor. talk' cum a formulat N. Ba- fanov, problemele esentiale ale urbanismului modern : I) Reconstructia oraselor vechi ;2) Constructia de orase noi; 3) Repartizarea populatiei $i regularizarea cresteril oraselor ; 4)Circulatie si trafic ; 5) Insänatosirea $i echiparea tehnicä a oraselor ; 6) Industria- lizarea si economia constructiei ; 7) Probleme arhitectonice $i estetice ale evolutiei oraselor ; 8) Realizarea planurilor de amenajare $i remodelare a oraselor. In concluzie, raportorul a subliniat cA progresul urbanismului nu se poate realiza Intr-o perioadä de tensiune internationalä caracterizatä prin cursa InarmArilor $i amenintarea de connicte armate. E de Ia sine inteles ci o mina constructivä ca cea a arhitectilor este incompatibilä cu distrugerile räzboiului. Dupa raportul general a luat cuvintul arh. Van Eesteren, arhitect sef al orasului Amsterdam, profesor la Universitatea tehnicA din Delft. Acesta s-a oprit asupra nu- meroaselor $i complexelor probleme legate de reconstruclia oraselor In Odle Europei Occidentale, uncle populatia este foarte densä. Bazat pe documentatia sectiunilor nationale din Danemarca, Anglia, Franta, Olanda, Norvegia, Elvetia, Germania, Italia $i Suedia, arh. Van Eesteren a aratat a aceste probleme grit rezoIvate in mod diferit, fiecare tarä avind dificultitile sale specifice. Astf el, in Anglia se fac eforturi ca prin ajutorul urbanismului, sä se realizeze Inainte de toate descentralizarea populatiei si a industriei, In Elvetia se urmäreste rezolv area marilor probleme puse de organizarea teritoriului, iar In Italia de nord preocuparea este de a se realiza echilibrul fntre diferitele aglomeratii $i orasul principal. Raportorul a constatat cä In toate aceste cazuri reconstructia cere investitii imense $i cl existä o contradictie Intre cerintele urbanistice $i posibilitAtile materiale de realizare, (investitii de Stat $i resurse particulare). in tärile occidentale la care se referä, dupA care trateazä despre structura $i elementele fundamentale ale orasuIui, arilind interdependenta dintre zonele industriale $i re-

www.dacoromanica.ro CONGRESUL INTERNATIONAL AL ARHITECT1LOR 191 zidentiale i repartizarea diferitelor servicii publice. In privinla asezärii scolilor, Van Eesteren a recomandat asezarea scolilor primare In interiorul cartierelor de locuit, iar pentru colile secundare terermri in suprafati de 20-30 ha. asezate pe liziera cartierelor rezidentiale. In ceea ce priveste zonele verzi destinate sportului i odihnei, ele variad in diferite täri Intre 20 si 50 metri pitrati de cap de locuitor. Scotind apoi In evidentä dificultatea pardrii masinilor In marile orase, d-sa a arátat necesitatea unut studiu adinc st complex al amenajärii retelei stradale, astfel ca locuinta si locul de odittnä sä se gäseasci ea mai aproape de naturä si cit mai departe de traficul ce trebuie deplasat din centru spre arterele de centurà.

Dud prima *edintä de lucru, s-a inaugurat in sala pavilionului sportiv al Uni- versitätii Lomonosov, Expozitia generalä a Congresului, consacratä Construcliei si reconstructiei oraselor din tärile participante. La aceastä expozitie, tara noasträ a prezentat o serie de proiecte si fotografii privind sistematizarea Capita lei, sistematizarea Väii Jiului, reconstructia Centrului Orasului Galati sistematizarea litoralului Mä- rii Negre. In sedinta urmätoare, dupä salutul lui V. Gomel), directorul Sectiunii Locuinte Constructii a Biroului Afacerilor Sociale al Organizatiei Natiunilor Unite, s-au prezentat congresului cinci rapoarte asupra primei teme : Planul aspectele sale func- tionale si estetice". Au luat cuvintul : A. Ling (Anglia) pentru tärile din Europa occi- dentalä, Lung Se Ceng (R. P. Chinezi) pentru tärile Asiel Orientate, G. Churchill (Statele Unite) pentru tärile Americei de Nord, H. Larrain (Chili) pentru Wile din America Latinä si D. Svaricov (URSS) pentru tärile Europei Orientate. A. Ling a arätat cá, dintre tärile Europei occidentale numai Anglia a dat o stentle deosebiti constructiei de crese nol, In perioada post-belicä. Cincisprezece orase nol, din care zece sateliti ai Londrel i ai Glasgow-ulul Ord In curs de construclie In Anglia. Analitind diferite scheme ale unor ',rase noi, raportorul se intreabi dad urbanistii nu sint prea fascinati de spatiile libere si dad nu este preferabil sä se realizeze o mai mare densitate, deci o mai mare integritate a orasului. Mai departe, d-sa atinge una din cele mai importante probleme, i anume contradictia dintre proprietatea funciad privatä i necesitatea exproprierilor pentru aplicarea planurilor de reconstructie i constructie a oraselor. Prof esorul chinez Lang-Se-Ceng a expus raportul asupra constructiei i reconstructiei oraselor In R. P. Chinezä, in R.P.D. Coreeanä si in Japonia, arätind importanta ce se acordä problemei In aceste tári ale Asiei Orientate, care au avut de suferit mari distrugeri de pe urma räzboildui. In R. P. Chinezä si R. D. P. Coreeanä, sistematizarea oraselar i sistematizarea regionalá se face pe baza planurilor de Stat ale desvol- tärii economiei nationale. In Japonia, guvernui a aprobat in 1951 planul de desvoltare nationalä, care prevede scheme de sistematizare regionalä pentru 19 regiuni. Rapor- torul considerä cä numärul oraselor medii va trebui sä fie dominant In China, Wand seama de desvoltarea economicä a lärii. Dar a subliniat el, spre deosebire de alte täri, in China se considerä orase medii cele cu 2-300.000 i chiar 400.000 - 500.000 locuitori. Lipsa de locuinte este foarte mare In tärile Asiei Orientate. Pentru a remedia, In parte, aceastä situatie, In China, in cursul primului cincinal s-au construit din fondurile de Stat, 80.000.000 metri pätrati de supralatä de locuinte $i tot atilla de crese, cämine, coli, spitale i asezärninte social-culturale. In afarä de asta, numeroase orase noi au fost ridicate in apropierea surselor de materii prime si s-au creat centre noi industriale In anumite reginni tnapoiate, luindu-se totodatä mäsuri pentru www.dacoromanica.ro 192 HORIA MAICU

limitarea extinderii oraselor mari. La Shangai si in atte orase mad se proecteazA descentralizarea Intreprinderilor si construirea de orase satelite. In curind se vor construi In China 1000-2000 de centre industriate noi cari vor genera viitoare mari orase. H. Churchill (Statele-Unite) a atins in raportuf säu unele aspecte ale urbanismului specific tárilor Americii de Nord, .printre care problema extrem de grea a circulatiei vehiculelor in mar& orase americane. H. Larrain - raportorul pentru tiri le Americii Latina, caracterizind situatia urbanistici in Argentina, Brazilia, Venezuela, Cuba, Mexic, Uruguai si Chili, Oil cu o slabA dezvoltare industrialä si o agriculturä Ina' nemecanizatä, a insistat asupra lipsei de coeziune !litre aceste täri, ceea ce frineazA ridicarea nivetului general de cul- turä, inflorirea comertului, dezvoltarea industriei si mai ales a industriei grele. V. Svaricov (URSS) a expus apoi raportut asupra urbanismului in tärile Eu- ropei orientate, arättnd cä in POlonia, Cehoslovacia, Rominia, Bulgaria, Albania si In alle täri unde exists un nou regim social, cu o bazil economicA corespunatoare productiei socialiste, s-au creat conditii noi economice si sociale pentru dezvoltarea urbanismului. In aceste täri, constructia si reconstruclia oraselor se realizeazä in acord cu planul general de dezvoltare a economiei nationale, si grit orientate de Stat In vederea dezvoltärit neintrerupte a bunei stäri materiale a populatiei si ridicärii nivelului cultural al muncitorilor. .Astiel de lucriri grandioase nu ar li putut fi realizate decit pe baza unei economii socialiste planificate. Raportorul a arMat cl diferitele etape ale constructiei socialiste in ladle Europei orientate, nivelul diferit al desvoltkil economice, ca 0 specificul national al fiecArei täri in parte, nu impiedid aplicarea principiilor generale pentru solulionarea problemelor actuate ale urbanismului. In continuare, V. Svaricov atrage atentia asupra importantei stabilirli dimensiunii optime a oraselor noi si a oraselor satelite. In Wile Europei Orientate s-a adoptat pentru orase, centre de regiuni industriale, o populatie *Mire 200-300 de mii de locuitori, iar pentru orasele satelite 30-80 mil locuitorL Raportorul relevä ci desvoltarea uriasii a constructiei de blocuri de locuinte muncitoresti a crest o bazA noui urbanismului. In locul aspectului arhitecturai al locuintei de tip burghez a apärut problema esteticii marilor ansambluri arhitecturate socialfste. In cadrul discutiilor asupra primei teme prezentatä de raportori, tov. prof. Gusti, In numele delegatiei noastre, - dupA ce a arAtat principalele realizAri urbanistice ale regimului nostru de democra tie propulani i a expus unele conceptii si metode ce ne calauzesc in rezolvarea sarcinilor reconstructiei si constructiei oraselor, a precizat tot- odatA pozllia noasträ realistä si umanistA in aceastä problemA. 0 conditie esentialä a Indepliniril cu succes a mislunii noastre este, WA Indoialá, pacea. Impresionant a lost apetul fácut de arhitectul japonez K. Fliciura in incheierea interventiei sale, pentru incetarea productiei de bombe atomice $i folosirea sumelor astfel eliber ate pentru constructia $i reconstructia pasnicä, Desi In cursul interventiilor au apArut si unele pozitii obiectiviste $i idealiste, 'lotus', marea majoritate a urbani0ilor s-a situat pe o pozitie realisti, progresistä, umanistii. Urmeazä rapoartele $i discutiile la tema a +Iona a congresului. Prof. L. Tornef (R.P.B.) a expus raportul asupra principiilor legislative, economice si sociale ate ur banismului In URSS, In Wile Europe! Orientale, in China $i In R.D.P. Coreeanä. Ra- portorul a arätat cä In aceste Ori proprietatea colectivA asupra mijloacelor de productie, absenta proprietätii funciare private sau limitarea ei, caracterul planificat al economiei nationate sint la baza legisIaliei urbanistice. Sarcinile urbanismului sint rezolvate tinindu-se seama de nevoile tuturor cetätenilor si nu de interesele unei clase sau ale unui grup izolat. In ultimä analizä, grija fall de am este obiectivul principal al politicii tärilor socialiste $i in materie de urbanism. Cu toate acestea, aratä

www.dacoromanica.ro CONGRESUL INTERNATIONAL AL ARHITECTILOR 193 mai departe raportorul, nu trebuie sä se creadi de aici cä in aceste täri nu apar difkultáti in realizarea planurilor urbanistice. Printre aceste dificuitäti, L. Tornef ci- teazä : modificarea planurilor de construclie si a obieetivelor de investitii, därirnarea edificiilor vechi In vederea reconstructiei, etc. Pentru Europa Occidentalä, Scandinavia $i Statele Unite, a raportat asupra acestei de a doua teme a corigmuiui, prof. R. Hillebrecht din R.F.G. El a arätat cä rezolvarea sarcinitor actuate ale urbanismului este destul de anevoioasä in regimul pro- prietätii funciare private si cä aceastä probIemä a incetat de mult sä mai fie o pro- blemä pur tehnicä, pentru a deveni o problemä extrem de importantä de politica gene- ralg. R. Hillebrecht a cerut ca urbanistii si arhitectii .sä epere cu maximum de dirzelie dreptul de a nu depinde In munca tor de interesele private ale proprietarilor funciari. De asemenea a arkat necesitatea de a se intensifica popularizarea problemelor urbanismului $i a se mentine legatura intre arhitecti opinia publicá. In rezolutia celui de al V-lea Congres UIA, s-a subliniat, printre altele: In epoca noastri de imense transformäri sociale $i de succese färi precedent In stiintä tehnicä, a apärut de mutt timp necesitatea de a se asigura oraselor o dezvoltare ar- monioasä bazatá pe previziuni tiintifice. Aceastä desvoItare va trebui sä respecte ur- mätoareIe principii l) Sistematizarea teritortutut national ft *nitrite de sistematizare a oraselor. Pentru utilizarea deplinä a tuturor resurselor táril, considerate In ansarnblu, este necesar el se stabileasdi un plan national, de sistematizare care sä cuprindi repartitia industriel $i a celorlalte activitäti. Acest plan va fi baza extensiunei oraselor existente, a constructiei de prase noi $l la nevoie ide orase satelite. Este necesará limitarea cresterii oraselor marl ; 2) Structura oraftilui. Proiectarea constructia flecirul ores trebuie Li fie Mufti dupä planuri directoare pe termen lung si dupä planuri de detalli pe diferite etape. Aceste planuri vor prevedea elementeIe principale ale structurii : locuinte, zone de munci administratie, spatii verzi, circulatie servicii publice; 3) Locuinia. Locuinta trebuie sä fie conceputä pe baza unei unitäti de ansamblu tu cadrut unei colectivitati umane, dimensiunea ideari a unei astfel de unitäti fiind determinatä la functie de date reale, economice, geografice sociale; 4) Circula(ia. Cresterea uriasä a riumärului de vechicule cere sä se ia mäsuri in vederea asi- gurärii traficului viitorului, färä a face de nesuportat viata locuitorilor. Dificultätile circulatiei urbane trebuesc combätute In acelasi timp prin toate mijloacele disponibile; 5) Estetica urban& Orasul nu trebule sä räspundä numai unor cerinte func(ionale tehnice, economice $i sociale. El trebuie sä continä acele valori esteticecare ti vor da personalitatea cu care locuitorii säi se vor identifica. Sistematizárlie rigide standardizarea ele- inentelor de constructie pot genera monotonia. Este esential ca toate eforturile sä f ie- concentrate in vederea obtinerii unei dt mai mari varietäti In dispozitia dädirifor, In. utilizarea materialeIor, a culorii incadrärii In peisajul Inconjuritor. Urbanismul nu exclude din programul säu monumentalul, dar In zonele de locuit chiar In centrele locale, obiectivul principal trebuie sä fie crearea unor cit mali plicute conditii de viatä ; 6) Aspecte legislative, economice sociale ale realiarti_

13 - Vigo RomIneascli, nr, 8 www.dacoromanica.ro 1.94 HORIA MAICU

In ori ce economie planificatä, este indispensabil sä se obtinä o coordonare a planurilor de urbanism de tune duratä cu planurile de sistematizare regionalä si planurile directoare de dezvoltare a oraselor. Succesele urbanismului modern sint de ne- conceput färä un sprijin activ al stiintei. Este absolut neresar &A se cearä institutelor de cercetäri stiintifice si academiilor care se ocupti cu planificarea si constructia oraselor, o punere la punct a principiilor urbanismului modern, tinInd seama de desvoitarea progresului stiinhific si tehnic ; 7) Aspectul tehnic al realiarii. Arhitectii se angajeazá cu hotärire pe drumul industrializärii constructiilor. Ea singura permite oblinerea celor mai bune rezultate In folosirea resurselor, a oamenilor si a materialelor. Avem certitudinea cä industrializarea va da nastere unei estetici noi, corespunzitoare epocii noastre. Fiind legate de interesele vitale a sute de rnilioane ¡le oameni, iar rezolvarea lor angafind generatiile viitoare, se impune ca problemele urbanismuiui contemporan sä fie tnteiese atit de straturiie cele mai adînci ale societätii, cit si de guvernele tä- rilor respective. Apare tnsä clar &A farä colaborarea tuturor popoarelor intr-un spirit de intelegere mutualä si Intr-o lume a pkii, conditie primä a oriarei activitäti constructive In acest domeniu, nu se poate realize nimic. Conceputi in scest spirit, rezolutia a fost adopt ea' de Congres. In unanimitate. Am convingerea ca Uniunea Arhitectilor din R.P.R. va *ti sit* foloseasd si 0 propage In masa arhitectilor, In opinia publicti, resultatele deosebit de importante pentru tars noastrti ale celui de al V-lea Congres International al Arhitectilor.

www.dacoromanica.ro CRONICA LITERARA

1. D. BAZAN

DAN DES, LIU: CEVA MAI GIMP VICTOR TULBURE: CORNUL PADURARULUI"

poezia militani, partinicä, pätrunsil de distincte, largile posibilitäti de afirmare a un vibrant patriotism socialist, a Inflorit, diverselor personalitti poetice In cadral in anii regimului democrat popular, sub metodei realismului socialist. Se afirmä pane celor mai burn poeti ai nostri. In- odatä In plus adevirul cá ideologia mar- tr-o vreme chid citiva dintre pep, furati xist-leninistä nu niveleazä talentele, nu le de mirajul unei false originalitati, au fkut educe la un numitor comun, cum sustin loc, In rindurile literaturil noi, Influentelor inamicii literaturii noastre nol, ci creazä ideologiei burgheze, practicind o poezie cu conditli optime de Inflorire. tematica minorä, egotists, evadind din fru- mu.setile realitatii socialiste intr-un univers subiectivist, meschin i säräckios, - Dan De§liu si Victor Tulbure, alaturi de cei mai multi reprezentanti de frunte ai Nu odati, poezia cu profunde rezone* liricii noastre, au riimas credinciosi tradi- de baladä lui Dan Desliu a lost Intim- jiilor unei poezii combative si partinice, pinati cu nelncredere ostilitate de un iubite i apreciate de cititori. Spiritui pole- grup restrfas de rafinati" care, in numele mic, lmpins ping la vehementA uneori, din modernitätii, al inovatiilor poetice, îi obiec- Adele poetize prezente în volumele Cor- tau caracterul, asa zis, vetust al formei, nul pädurarului" de Viclor Tulbure prozodia care urma experienta clasicilor Ceva mai greu" de Dan Des liu, privite a folclorului respecta logica bunului in ace.ste circumstante, capätii o semnifica- simt. Nu vom stärui prea inult in tonul tie specialä. Aceasta cu alit mai mull, cit polemic, deoarece poetul convins cit pentru apärarea puritätii ideologice a cä lupta Impotriva influentelor ideologiei frontului nostru literar, cei doi poeti, fie- burgheze nu este numai o chestiune perso- care cu mijloace proprii, au pus aceeasi nalä, a dat acestora direct, In repetate lnilkäratä pasiune: care ne-a cucerit altii- Intr-un vers dens, cu reale valori datä, cind citeam sub semnätura lui Victor gnomice, räspunsurile cuvenite: Tulburc riscolitoarea tragica Baladä a tovaräsului care a cäzut Inwärtind Scln- De ce pe cintilret teie sau sub semnätura lui Dan Des liu cä strune vechi le despelienjeneste amplele poeme eroice Lazär de la Ruses" slävind contemparane frumusett? Minerii din Maramures". Talentati colegi de generatie, allati pe Cu kindle aheilor, fireste, aceleasi pozitii ideologice, slujind acelorasi art doar nebunii-ar merge la asalt, idealuri märete, Victor Tuibure $i Dan dar hexametrul nu se rugingte De$iu ilustreazä, prin iidividualitälile lor (Aya

1 3* www.dacoromanica.ro 196 L D. BALAN

Poet innäscut, rapsod al vietii contem- $ dragostea fi ura ed le rostesc de-a porane: dreptul. (Simphe) Sint fiut vremii mete - deci fi piirinte ant al zilei care vine aicea, pe plimint ; Francheta, atitudinea fermi in fate vietii, fi pafii mei fi versul fi dorurile-mi Mate färä complicatii sentimentaie rnic burgheze. sd le dezleg de lupta cea mare - nu se constituie caracteristici de seams ale poe- poate, ziei lui Dan Desliu. Volumul de versuri Cum nu po11 rupe viizul de-a ochilor Ceva mai greu" confirmä odatä, In plus, Iumine, cornbativitatea poetului, däruirea sa Iuptei cum nu e cu putinfd sil mil despart de poporului condus de partid, pentru impli- mine... nirea idealurilor revolutionare; totodati, (Meditatir) cartea aceasta de versuri compusä din mai multe cicluri: Sub scutul zînei Calliope", Dan Desliu n-a autrit niciodatá inovatla In linia WU", Mic intermezzo trans- podia in rnanuale sau scoli de poezie", oceanie",File din carnetul de reporter', nici In stiinta mesterilor care jertiesc $i Ontece de scafandre, ne relevä un poet sensuri st patimi unei rime" sau a bolna- In plin progres, stäpfn ve noi mijioace de vilor de imagini de tot extravagate". A expresie ;i pe-un univers poetic incomparabil mai Inteles, ca $i alti poeli valoro$ ai gene- Sntins $i anal bogat deelt cel din ratiei sale, cii noutatea poeziel cu adevärat volumele anterioare, Varletatea mijloacelor contemporane nu constä In izolarea Inti. de expresie nu e lug la el ,un produs mistä, in renuniarea la culoare pentru livresc, confectionat dupä modä ; ea se nuantft $i la claritatea logicä pentru pe- gäseste in indisolubilä legiturä cu bogitia numbra pretins sugestivi. Nu goana dupil tematicä a eärtli, cu conceptia avansati a näluca unei originalitäti tri sine, ci dra- poetului asupra unor probleme fundamen- gostea de viati, de partid si de poporul tale ale actualititil : lupta pentru cons- muncitor 1-au alluzit pasil prin labirintul truirea socialismului *si apärarea picii, de- poezief. Dan Desliu inoveazä nu de dragul mascarea putreziclunii lagärului capitalist, inovatiei, ci din nevoia de a oglindi tit noile relatii dintre oameni In societate4 mai bine viata, de a exprima cit mai exact noasträ, caracteruI de clasä al artei, etc. gînduri $i sentimente contemporane. Bun etc. Cind subliniem caracterul Inovator al cärtii lui cunoscitor de poezie rornini i universali, Dan Deliu ne gindim, fireste, In $ primul rind la poezii ca poetul, end e vorba &Ali märturiseascä Formulele rache- ter, Divizia noasträ", Ceva mai greu", dasaiii literari, It numeste cu mindrie pe excelentul Cintee de ruinä", Seara In cel mai vechi, pe cel mai bun, mai talentat port", Coit newyorkez", Dealul florilor' $i mai fritelept dintre ei, folclorul : $i eminesciana dar inotritätoarea Edel- weiss", care, influentatä de 0, rimIi", Pe mine, dacii-i vorba - m-a educat un descoperä totusi laturi cu tatul surprinzä- fluter, toare ale talentului säu: ca iarba ed md leagein, ca viforul ea' pier, sit cMcolesc asemeni prelpastiei de ape, A fost odatd tm bald sii lunec lin, ca umbre de visuri peste 'si semdna cu mine... Dar o li lost cu-adevdrat, pleoape. mai $ie cine?

$i bici sd fiu, ce arde, fi boare ce mingtie, 0, dragil, add-I fnapoi, nu Inset vreodatd mireasmil de Mmtie, sd-I mai revdd o card, fi pind clnd tdrina o sd-mi cuprincld senin, sf los, afa ca nol, pieptul, odinfoard. www.dacoromanica.ro CRONICA LITERARA i97

Ceva Mai greu este un cint grav Accentuind sarcasmul liniile care corn- eroic, Inchinat masei de eroi anonimi ai pun chipul supremei cotornante", poetul partidului Inovatia poeticä, aplicati aici trece la a doua parte a poemului ridicind pe o structurä folciorick a dat nastere cazul particular la o valoare de simbol : unui nou ton de poem-baladá, mai caden- Aparitia inchipuie ruina", decäderea tat $i mai plin de expresivitate : putreziciunea imperialismului agresiv.

Numele tdu lt tie vintul momiia-n. falduri, =out voiator f Aud, in seri de primdvard, fi admirafi dantela corsajului - relicvd, cd-mi bate-n geamuri murmurindu-I pamponut pe stafida ce-i fine loc de tigud, ca pentru sine murmurindu-I... spinarea coctrfitil, scheleticul picior I tainice din cale-afard, steIele cold din recut Nimic at ei f Izvorut fiinfel din fiinfd spre Iocul unde te-aruncard, l-a secat dezmdful, pirjolut timpuriu: toyed* necunoscut, Sodomd preschimbatii in boabe de pustiu neoamenit, odinioarii... Pustiuri azi sä nascei mai ore azi putinfd f totusi, locul nu Se file: pdmintul a rdmas dad, Pe tin alt plan, in opozitie cu decrepi- tudinea lumii cu aces ruinä in ca tine, pentru vesnicie. burgheze mätasä sortitä irevocabil pieirii, poetul ur- märeste cu simpatie Incredere curentul Ceea ce impune insä in mod deosebit vlu, sinätos al poporului muncitor din volumul lui Dan Desliu, este, färä Indoialä, Statele Unite ale Americii : acel puternic Cintec de ruinä" acele patru poezli din Mic intermezzo transo- Prin valuri de muilime sub ciar de lund ceanic", care constituie Iimpreunä, pe de rece, o parte, o izbutitä satirä anti-imperialisti necontenit rdzbate, si, pe de aita, o emotionantä manifestatie pieirii nesupuse, de prietenie pentru poporul inuncitor din de numere i astre farduri - Statele-Unite ale Americii. Este interesantá mai presus construclia poemului. El porneste so- curentui din adincurl si care nu se lemn cu un anumit ceremonial livresc, de trece... la aparitia nälucii surpatului tärim", a Butboanele Ruinit zadarnic dau sd-t soarbd: supremei cutoroante", al cärei chip este America dureazd tit oamenii cei vii exceIent Infälisat printr-o aglomerare de ai martior viteze termeni chemati sä exprime scirba oroa- ai vastet fantezii, rea, iii genul limbajului ,poeziei arghe- ai jazului i grevel fire/or de iarbd... ziene, avind Snsä aici o funchie estetieä

nouä : Pe nesimfife, intr-un chip firesc, se pro- In cicatricea gurii cirmIzul s-ar piirea duce trecerea intr-un al treilea plan, care cd-i singe sans_ Crdpate sigilii de vdpsele stigmatizeazä cu vehementä mentalitätile pecettuiesc al fefii linfoliu de piele... vecru, reactionare, pe domnisorii" fil- Da-n ,scoicti de ureche, scripeste o fizonii" deckuti de la noi, pe dusmanii peruzea care cad In extaz In fata ruinei imperialiste. Satirä virulentä la adresa imperialismului muribund, caldá pledoarie pentru Din crestet, coclite, lafe rare, verzutil internationalismul proletar, necrutatoare tribut seniiiMfii i modelor cocote, demascare a rämäsitelor capitaliste, a men- se scurg pe rtpa frunfit spre gemenele talitätii care ne mai incurcá drumul trt grote, Wile socialiste - poemul Ctntec de portatele acelei aclinci ruing" e unui din exemplele cele mai reu- www.dacoromanica.ro 198 L D. BALAN

;ite ale poeziei noastre pe teme nemijlocit memoria incepe spectacolul de groazd I politice. ca # acum - cu mind lustiliel se unge, Dan De;liu cultivA o poezie politicä, &tidal securea ce va sctilda-o-n singe, eroicä, sträbätutä de un vibrant patos re- # prima loviturd, la fel -o-ndreaptd zbint volutionar. De aki tonul Citeodatä de re- spre cinstea raliunea, mindria omenirii. tor, declamativ, expresia frustä, frá ara- bescuri inutile. Unii, ignorind temperamen- Neat! Evoeare" are In partea finalä tul tumultos al poetului, nu s-au ImpAcat un remarcabil tablou al ruinslor hitleris- cu acest stil, calificIndu-1 de grandiloovent, mului, emotionant ;i plin de pasticitate : ceea ce e exagerat chiar dacA poetul cade ctteodatä In verbiozitate. Participarea di- Acolo, (la Berlin n.n.) pe-o Umbel de rectä, activä a poetului la viata poporului pdmint, muncitor, la elanul säu In construirea so- privit-am lungd vreme stafia tristei vetre cere i impune adeseori o to- a führerului: claie de zgurd # de pietre nalitate poeticA plinä de elocintä. Ciclul pe-un cimp circa cu tunul... Nimica aitceoa File din carnetul de reporter" nu e intru din cel ce impdratul planetei se visa. totul isbutit, nu din pricina declasnatiei rstorke - cum crede cronicarul Con- Doar deasupra cre#eau... temporanului" ci dintr-o insuficientä Era spre Veard, adlncire a problemelor esentiale din reall- mirosea maidanul a miri#e amarii; tate, care-1 determinä uneori sä InlocuiascA # .soarele de singe sub Brandenburgertor imaginea bogatä, vie, convingätoare cu o marea treptat... $1 singur fedeam, anume discursivitate care Impinge poezia nemigeitor, spre cronica rimatä : in liniftea adincd de asfinlit de lume... $1-o cuctivaie parcel zicea cuiva pe flume. Adicd, pe ne pusti stimabillior -ce scandal/ Bogat i variat In tematicl, profund Egiptul excolonial actual Insufletit de un autentio patos v-a cam expediat pe-acasd... revolutionar, volumul Ceva mai greu", Un gest orldt *ramified I desväluind ;I adincind träsäturile specifice ale poeziei lui Dan De;liu, este o incontes- In fond, ce importangi are tabilä izbindä a poetului a poeziei noas- unde-i acest Canal faimos? tre noi. Dacd-i sd judeci serios, e unde e din Intimplare, de Londra nifelug mai los. Ceea ce spunea odatä Lamartine despre cum se Intimpiä In Elegie la mormintul Homerul Provantei Fréderic Mistral, arä- companiei Canalului de Suez" sau spre tînd sub pane poetului täran din satul Maillana proza versificata ca In prima parte din 0 tarA a devenit carte", s-ar Evocare": putea spurie - desigur, exagerind putin - despre Cornul pädurarului" al lui Victor Ali twat sd interziceli, pe cit mi-aduc Tulbure, mai cu seamä dacä-1 privim In aminte, strînsi conexiune cu volumul Lauda patriei". Cäcj intr-adevär, Inca de mull aceastd miFare Mainte, poetul care-a prins putere pe-un picior cle plai" cum imitat, ca asMai, pornirile boinave - Insu0 zice fn Peluzul elegiet" se simte a craiului cel antic, pierzind - a sale nave lcgat cu bate fibrele existentei sale de M valurile mart' # poruncind sd fie patria socialistä, de trecutul glorios al po- beitutd cu vergele gigantica stihie. porului, de tara care cu livezile, pädurile Afa in noaptea brund ce incti ne brtízdeazti apele ei, cu florile i gizele, cu oamenii

www.dacoromanica.ro CRONICK LITERARA 199

de la munte si de la mare, de azi si de a luptei, a jertiei celor umiliti exploatati, altädatä, constituie principala sa sursä de f el de stafetä a generatiilor In perma- insplratie poeticA. Poetul cunoaste inima nentä goariä dupa mal bine, dupi fericire. fizionomia Ora ca pe-o fotografie in- Ideia aceasta, atit de freeventä In poezia timA. Ii strut familiare viscoIele rominesti", lui Victor Tulbure, (vezi Barda"; I907", a ascultat vintu-n coame de stejari", a Pe deatul Plevnei"), se realizeaza mai vAzut zavolul (...) cu ierburi i cucute", ales, intr-o imagine artistica unitara stie gustul murelor coapte pe rugi, mirosul emotionantä, in poezia Sub steag". Ca frunzelor de primivarä, a vAzut legAnarea pe-o pelicula de film, in care vibreazä un macilor, a griului si-a romanitei de pe puternic lirism, poetul rememoreazä, In cimpuri, ii slut dragi muntii : (...in Bucegi momentele ei esenttale, istoria de lupte nu-s brazi sA nu-i cunosc" - märturiseste suferinte a strämosilor, trasi pe roatA la poetul - Si nici o fruna, nict o apri- Balgrad, fremAtind tri ciocot revolutionar oara"). Pentru Victor Tulbure patria este la Islaz, ucisi in noui sute sapte sau im- expresia frumusetii desavirsite; brodat cu puscati in treizeci trei. Corelatia dintre fir de basm si de legendA, chipul ei II WA- trecutul eroic i prezentul socialist ne apare je§te, it robeste sufletul umple de ad- astfel organicA fireasca. Scriind despre miratie : trecut, poetul nu e un simplu laudator tempori acti" ; prin intermediul trecutului Scamp fl dulce plai al Babel. Dochii, el subliniazi si mai mult miretul rost Tard ca Ileana Costnzeana, istoric al prezentulut, in care poporul mun- Mi-ai rob" sufletul ochii, citor, sub conducerea partidului, realizeazi Mi-al inima geana. visul de fericire al celor ce dorm de mutt sub ierbi, sub flori, sub pruni": Au ce dor pe drumul Mu md pierde $1 ce dor pe pragul Mu m-adasM, MA mlndresc cd-1 la sfirsit de-olean Pe pdmtniut ca o apd verde, Saracia noastra seculara Pe sub cerul ca o apd-albasrd? zice poetul Autobiografie. pagl-mi duc, e cald peinfinlal Ochil unde mi-i arunc e (am si cel aspre palme de taran (Tarce) Carted mi-o cuprind ca pe-o comoara.

Victor Tulbure, ca Cosbuc, de pildä, Partidului, ca Implinitor al unui vis de se simte fiul acestor plafuri nu numai in- fericire nutrit de veacuri, ca educator al tr-un seas strict geogra tic, ci structural: patriotismului socialist, poetul ti inchinA versuri de o cuceritoare sinceritate: Pliimada sint din Mid rominesc Pe el imi port $i dorul mtndria. $i-s osteari .sub steagul tau de paid Nu clipa, nu-ntimplarea ci - firesc - si-1 urmez la bine fi la greu. De-acest pamint ma leaga veynicia. Cdci fierbinte dragosle de (and (Obirsi) mi-a Lund in piept, partidul meu

Prin poezia sa patrioticA, in care se Sentimentul patriotisinului socialist In- Incheagä intr-o unitarA armonie dialecticä, tareste i mat mult internationalismul pro- chipuriie unor veacuri eroice din trecutul Ietar, sporeste dragostea poetului pentru mai indepärtat sau mai opropiat de zilele celelaIte popoare : noastre, cu prezentul in care oamenii con- struiesc o lume nova, poetuf sugereazA Din cimpal stramosesc putere sorb, plastic insusi mersul istoriei poporului or, II seaman, il culeg, U treier. nostru spre socialism. Existä o continuitate I www.dacoromanica.ro 200 I. D. BALAN

Dar din pridvorul meu de sub Carpal, Ce se celleste in focul luptei grele. Spre lumea largcl avid o porumbifd, ...Aceasta e mindria viefii mete. Sd zboare spre mdslinul departat C-o cetind in plisc, c-o romanifil. Ppate cea mai izbutitä piesä din volum, cea mai densä $i mai profundä, capabili Poet al amintirilor personale si-al evo- sA ilustreze de minune calitAtile remar- cirilor istorice, cu puternice rezonante so- cabile ale poetului este poesia autobiogra- ciale, Victor Tulbure e in acelasi timp In Bed Douäzeci de ani". Poet profund so- tot ce scrie un cintäret ai actualitAtii, al cial, Victor Tulbure in pragul celor douä- eamenilor care zidesc o lume nouä. Amin- zeci de ani nu-si plinge märunte dureri 'Urea pentru el nu e un refugiu In (recut, personale si desi se aflä in transee am- nu e dorul de evadare in abstractiuni, 6 nintat de moarte e animat de constiinta un prilej de semnificative antiteze: propriei valori si de o imensä dragoste de tarä : Ce amintire fruntea fi-o apastI? Ce ambit te mai bintuie poete? Mt incument, totusi, pe cimpii de ilea, - Pe lume cobora o ceafti deascl. Moartea de-mi trimite ordin de chemare, Stihiile se-ncolonau in cete. Tard, intorc slava 0 cinstirea ta, Si le scriu cu root, ca pe-o sirbittoare. UrmeazI o admirabill evocare a anilor de räzboi, cu spaima, deznIdejdile si de- Poole mline-n holde, fete de fdrani zorientarile lot, eta orizonturile vietil In- Imi vor strInge macii singelul fierbinte... tunecate de permanenta amenintare a mor- fmplinesc aal, turd, douitzect de ant - tii. Se evocI In versuri dramatice o chi- liitd-te la mine, cu luare-aminte I nuiloare rätäcire la räscruci de drumuri istorice. Isl regäseste rostul vietii prin Dupi un deceniu si rnai bine, tars, care IntlInirea cu partidul: a gäsit In el pe unul dintre cei mai In: zestrati eintaeeti ai sill, il priveste intr-a- ...Dar am simfit cum mina ta m-atinge devir cu luare aminte $i cu dragoste. CIci St-mi rdscoleste vilvdMi in singe 1 poezia lui Victor Tulbure are o calitate Si-am auzit cum vocea ta despici rarä, fundamental& care constä intr-un Stihia, poruncindu-mi: te tidied! pronuntat caracter popular. Oamenii se re- Cind rinduirea putredd se sfarnal. gäsesc in ea ca-n propria lor amintire. Poetul sti nu zacd, si nu doarmti I In formatia spiritualä a lui Victor Tul- Si dind sif-fi deslusesc de-aproape fafa. bure, graiul popular si folclorul, utilizat in Minune, ochii ce-au putut a clad: spiritul celor mai bune traditii ale liricii Se rumenea In Ord dimineafa noastre, conjugate armonios cu remarca- Si-n miini aveam o torfli # o spad ! bila sa sensibilitate artisticä, inträ ca träsäturi esentiale: In constructia poezillor sale, dupä evo- carea amintirii, indeobste realizatä cu o Si-a.m purces - la bastind plugar - rarä expresivitate, urmeazA clteva strafe Scl-fi brilzdez ogorul, poezie... de sintezä, In care se precizeazä pozilia Dascil mi-a fost graial popular poetului, prin care poezia isi cistigä ade- Si-un mosneag ce nu stia sti scrie. värata ei semnificatie: (Autobiografie)

Era in patruzeci si pains (mu! I Dar In Cornul pädurarului" nu mai e Parlid lubit sub steagurile tale, vorba de o influentä vizibilA, oarecum ex- De-atuncea bat o neintoarsti cale terioarä a folclorului. Creatia popularA dc De-atunci stdpin imi esti. Si-fi Sint data asta e asimilatä cu attta pricepere osteanul in expresia proprie, incit nu-i sirritim pre-

www.dacoromanica.ro CRONICA LITERARA 201

zerrta deal in mesajul intim, in fondul Pe el rusinea despletild stele! etic al poemelor. E In lirica lui Tulbure lar piatra dac-o fi sd fie seacti o anumitä sfätosenie fermecatoare, care $1 nici un fir de iarbti, colf nu deie n-are nimic comun cu Incrincenarea tradi- Niel un leistun deasupra-fi sel nu treacä. lionalista ; stiruie peste tot o omenie de esenta popularä, care di creatiei sale un Blestemindu-i pe nemernici, poeziile din remarcabil profil poetic. Iatii cIteva ver- Cornul pädurarului" inalti un imn fler- binte oamcnilor harnici, curati sufleteste suri : care, eliberati din robia capitalistä, pun Deschide poarta fdrd team& Zdvozii I-am temetille unui veac mai luminos: deprins cu mu! De-apururi cinste harnicelor miini Imi voi läsa departe treaba. Nu-s zilete in sac beigate ClUite-n foc, asprite pe unelte - Ce stiu sd are i sd coacti Pe pri.spel te-oi polli la cinti, cu masa $ rSti-ntindä peste fluvil poduri svelte ; plinei de bucate - Ceici azimd a dat ogorul i girla pesti Breifarti n-au. Sint mlini fructe pomul de om sclrac. E scrisil urma dr ceituse-n ele (Poartd deschiser) C-au tras sirene prevestind alt veac $1-n anit grei au shins in pumni Sau acea sfioasi Omenie", care Intro zerele. Cel multi si drepli aldura Mr o stiu. atmosferi de oda horatianä vorbeste atit $i mina Mr spre-aceste mUni e-ntinsä de emotionant de larghetea l frumusetea Cáci ele-nalfd o siea cu sclipeit viu surleteasci a omului din popor : $1 poarld-un steag flaciira nestinsd. (Miinile de aur") E uFa färä lacöt $it chinii nu le laird; Stapinul te embie sit oft pe lingd vatrel Volurnui lui Victor Tulbure nu Intruneste $1 scoate din almard ce are, ce nu are - o prea mare varietate de teme, de unde $1 taie pe din doud bucata fiecare. la lecturä di o oarecare impresie de mo- notonic Citif insi cu atentie i adincime Mal au vreun pref atuncea, ospefele-n reIevi totusi o anumitä varietate In uni- palate, tatea fernatici. E pkat cä un poet de Sub larnpioane aprinse draperii ltisate - valoarea lui Victor Tu!bure autores- Cind tu, la cina noastrci, Mudd i tirzie fringe uneorl universul poetic la aproape Cu noi te-asezi la mask sfloasä omenie, o singurä ternä majorä. Exceptind admira- $1-mparfi aceeasi pUne si-aceeasi poezie ? bilele miniaturi, cuprinse in capitolui Moartea cerbului", din care nu ne putem Expresie directä a dragostei de patrie opri sä nu citam Ciresul", un catren proas- popor, poezia lui Victor Tulbure, str- pit de o rarä gingäsie i frumusete: btutj de un cald umanism socialist, in- chide deopotrivä In ea ura neImpicati Pentru ce aseard, undeva-n greidinä, impotriva dusmanilor si a trädätorilor de Cind mai mult din joacä sau din intimplare lug, La groapa unui trädätor", poctul Ti-am cuprins in brafe tiara tulpinti, rosteste un blestem greu, plin de minie A rosit ciresul ca o fold mare? - indignare, in spiritul ce!or mai izbutite volumul Corriul pädurarului" ste pindit blesteme folclorice: de o oarecare stereotipie tematicá inexpli- cabili la un poet ant de sensibil, de bogat Pe groapa ta sti creased melträgund sufleteste si de legat de actualitatea vrenui Pe somnul Mu sti-fi fie greu ptimintul, noastre. Nadajduim ca In urrnätorul volum Ocara blestemul impreund Victor Tulbure va Inlatura definitiv aceattä Sd-fi striljuie in beznd grea mormintul impresie. Poetut, Indeobste cu o gamä su- www.dacoromanica.ro 202 1. D. BALAN fleteascä atil de bogatä, rárninind un ein- oartea de apatii a vietii lui, despre care täret al patriei si al oamenilor care cons- sit* se poatä rosti, färä sä fie nevoie de truiesc socialismul, dar nuantind si apro- nici o exagerare, elogioasa expresie a lui fundtrid mai mult temele, va ajunge sä dea Lamartine: 0 tarä a devenit o carte".

www.dacoromanica.ro DESPRE ORIGINALITATEA LITERATURII NOASTRE NOI

S. DAMIAN

SPIRITUL DE PARTID TRÄSATURA FUNDAMENTAL& A LITERATURII NOASTRE

Caracterul inovator al literaturii romIne istoriei contemporane, sä nu cadä prada de dupä eliberare se poate observe pe erorilor sau rätächilor. Färä asimilarea planuri multiple. Si efectuäm un bilant marxism-leninismului, artistul ar contempla care sl cuprindä, detailate, cele mai dife- neputincios haosul evenimentelor, rite genuri literare sau o inventariere de aceastä derutä s-ar räsfringe In opera teme frecvente In scopul de a stabili corn- se. De-a lungul anilor, care au consacrat paratii edificatoare cu vechiul realism ? triumful realismului socialist In literature Näzuind spre o explicare stiintifici a fe- noasträ, am auzit nu odatä, vociferärile a- nomenului artei. trebuie mai Intli sä de- larmate ale scepticilor sau ale defäimato- mareäm trisitura determinanti tn fizio- rilor. De ee se plingeau ei ? Corul de ga- nomia noii literaturi. Ce calitate esentialä mete prevestea un impas al literaturii nol. asigurä ascendenta ei fatä de epocile lite- Spiritul de partid ar incatusa libertatea de rare din trecut? creatie. Aderarea la marxiam ar implica In tars noasträ s-a petrecut o revolutie osificarea fenomenulul viu Artistul, socialä, care a rästurnat clasele ezploa- dupä pärerea lor, ar trebui läsat In refu- tatoare, burghezia i rnosierimea, instau- giul säu, In turnul säu de tildes, fArä sä rind o erä nouä, era socialismului si comu- i se tuibure inspiratia. nismului. Lupta proletariatului a creiat Marile realizäri ale literaturii noastre de conditii deosebite ile dezvoltare i artei. dupä eliberare au risipit aceste anacronice Afirmarea Sätisä, färä echivoc, a adeziunii si false ipoteze asupra dezvoltärii artei. la cauza clasei muncitoare a devenit la Unde smut acum gälägiosii apärätori ai noi o datorie de onoare a scriitoruiui de ..neutralitätii" scriitortati? Sä nu ne fa- talent. Spiritul de partid de care sin{ strä- tem iluzii cA au dispArut cu totul. Mai ago- bätute creatiiie lui nu este o obligatie ar- motosi sau mai prudenti, ei se agitä si In bitrarä, el corespunde lnsesi cerinteior pro- zilele noastre promovînd tot felul de teze funde ale artei epocii noastre. Poate exista dubioase, cu privire la inutilitatea condu- operä literarä färi respectarea adevArului cerii literaturii de citre partid, sustinind istoriei? Färä Indoialä cä nu. Ori veridi- diverse idei revizioniste cu privire la In- citatea unei opere literare e conditionatä drumarea scriitorilor. Dar orichor calomnii, astäzi de spiritul partinitätii comuniste a practica literarä le dä räspurisul cel mai artistului. Numai angajindu-se îii marea bun. operA a Revolutiei, scriitoruI poate rAmIne Partidul a Indernnat pe oamenii de fidel pini la capät legilor reflectärii realiste artä si literaturA s lupte pentru extir- In artä. El berieficiazä de o conceptie parea decadentismuiui. Spiritui partinitatii intificä asupra naturii i societAlii, care-1 presupune in primui find combativitate ajutä sä se orienteze exact In labirintul fatä de ideologia burghezä, fatä de influen- www.dacoromanica.ro 204 s, DAMIAN

tele ei felurite si demascarea caracterului nouä nu s-ar fi petrecut nimic altceva de- nociv al acestor influente. Au dispärut din eft o evolutie lira a realismului. Existä reviste si din cärtile editate, productiile Inca cercetätori ai literaturii care, consta- unui cerc de snobi, care voiau o literaturä tind continuitatea democraticä a realismu- de salon, evazionistä, inaccesibilä maseior lui, ajung de aid 4n mod curios, sä estom- largi, refractarä ratiunii i continutului de- peze caracterul revolutionar al orientärif mocratic In artä, Partidul a indemnat pe artei noastre In ultimii ani. Din totdeauna oamenii de artä si literaturä si maniftste scriitorii de valoare din tam noasträ au cea mai ascutita vigileritä fatä de recrudes- exprimat iii operele lor conceptii umaniste, centele ideilor huliganice si fasciste, fatä progresiste. Aceste tendinte noi le preluäm de ofice räbufniri ale vechilor curente na- i le dezvoltim consecvent 4n epoca victo- tionaliste. Astizi presa literaa i editurile riei proletariatului. Incontestabil, realismul cultivä o artä Iegatä de popor, bazatä pe socialist nu renuntä la nici o cucerire ar- patriotismul socialist, pe fratia nationalita- tistici valabilä a trecutului. A Ogre mo;- iilor conlocuitoare. Literatura noui creste tenirca, nu Inseamnä de toe a ne märgini un tineret dirz, constructor al sociatisrnu- la aceastä mostenire", spunea Lenin. Ni- lui, militant al päcii, avid de stiiniä si meni nu poate omite, farä a fricälca In artä, iubitor al frumosului, Literatura noas- mod grosolan adevärul, Itmoirea tematicä tri de dupä 23 August a ridicat pe o a literaturii de clupä eliberare. Dramele treaptä superioarA traditiile glorioase ale specifice realismului critic se restringeau Iiteraturli din trecut, dezvolttndu-le crea- deobicei la cadrul intim al familiei, scriito- tor tn lumina ideologiei socialiste. Con' rui tnfAtistnd decAderea claselor dominante. ceptiile lui Balcescu, Erninescu, Crean- Desigur ci parazitismul i coruptia so- gA, Caragiale, erau opuse ideologiei domi- deli se Intrezäreau prin rAscolirite vie- nante a vremil tor ;i de aceea creatia aces- tii sentimentale. Ero favoriti ai rea- tor spirite luminate s-a desfäsurat tn Im- li;tilor critic erau inadaptabilii, oameni prejurAri alit de dificile, gi uneori tragice revoltati tmpotriva nedreptätii sociale, pentru ele, Astäzi dorinia de a 'face sä pA- dar incapabili sä-i opunA o rezistentä trundä dt mal adinc arta in popor, dorintä eficace. De cele mai multe ori inadaptabilii comuni tuturor scriitorilor realismului so- proveneau chiar din clasele stipInitoare. cialist .se bucurä de sprijinuf neprecupetit neputind - din pricina eticei pe care o al Partidului Muncitoresc Romin, forta venerau sä se acomodeze normelor me- conducätoare in regimuI de democratie diului lor. Räzvritirea. uneori semeatä, popular& Partidul stimuleazi acest efort alteori timid& esua In solutii abstracte ilu- nobil, oferind creatiei scriitoricesti, puse In zorii, din cauza individualismulut si a lip- slujba poporului conditii materiale si spi- sei unei viziuni stiintifice asupra istoriei. rituale optime. Eroii acestia nu gäseau calea- aliantei cu Peisajul literaturii este deci hotärltor fortele vitale ale poporului si niei posibi- schimbat tn folosul multimilor creatoare litatea exprimärii protestului prin luptä ale tstoriei si In folosul Insäsi al artel. revolutionarä. In nuante subtile, multe One, dacä nu conducerea de tätre partid opere ale literaturii rornIne au descris tra- a literaturii, a creat aceastä fericitä schim- gedia nonconformismului, inadaptabilitatea bare? la societatea burghezo-mosiereasa a aces- In súbaprecierea caracterului inovator al tor soIitari. SA amintim de pildä numai ro- literaturii de dupä eliberare se ascunde manele lui Mihail Sadoveanu sau Camil o atitudine räu-voitoare. Recunoscind ab- Petrescu. senta curentelor antirealiste reactionare, Tema principalä a literaturii romine ae- sint unii care sustin ci 111.1 remarcá nici tuale este munca, activitatea creatoare a un element nou In metoda realismului milioanelor de oameni simpli. Munca elibe- socialist cä, de fapt, In literatura noasträ ratä de lanturile sclaviei degradante, mun- www.dacoromanica.ro SPIRITUL DE PARTID, TRASATURA FONDAMENTALA A LITERATURII 205 ca 4n Aube poporului, pentru construirea lare se manifestä iermitatea ideologicä a socialismului. Acest efort Osten a inspi- scriitorttlui. El e atras mai putin de aspec- rat pe scriitorii nostril, care au drnbogatit tele conservatoare ale satului cit de drurnul patrimoniul artei romIne cu o problematid lui spre cristalizarea constiintei de clasä. necunoscuti Inainte. Cine strit eroii pozi- Saltul de la reactiile rudimentare, rispuns tivi ai acestor apere literare ? Sint repre- nemijlocit la mediu, pia la impotrivirea zentanti ai colectivitätii muncitoare, care lucidä - iatä ceea ce-1 solicitä pe Z. Stancu. au comet dilemete sterile ale trecutului. Ivirea conetiintei revolutionare este mar- Nu mai exists nici un motiv pentru supra- catä pe diferite trepte, de la licäririle efe- vietuirea vechiului antagonism Intre eroul mere pinä la actiunea sträbätutä de räs- Inaintat i mediu. Slävirea fäuritorilor noii puridere. Romanul dernonstreazä tárá pu- societäti este consecinta spiritului de partid ling de tágadi cä numai lupta Impotriva al scriitorului, care vrea sä riminä credin- orinduirii burghezo-mosieresti sub condu- cios adevärului vietii. Romene ca Mitrea cerea revelutionarä a proletariatului 11 poa- Cocor" de M. Sadoveanu, Pasirea turtle te smulge pe Oran dintr-o Inapoiere secu- nii" de Petru Dumitriu, Setea" de Titus larä. (Pot fi citate tn west sens Zorii Popovici, Bärägan" de V. Em. Galan, robiler" de V. Em. (lalan, Bijuterii de La cea mai Meld tensiune" de Nagy Ist- famille" de Petru Dumitriu). van, Statuile nu rIcl niciodati" de Francisc Nu numai mizeria täranului In defuncta Munteanu, etc., india aceastä directie orInduire este Infitisatä Intr-o perspectivä artisticiDar nu numai In defrisarea ideologic/1 conseevent revolutionari, deci unor rodnice teritorii ale artei, a verificat Indeplinind mai bine leg& reflectärli rea- moue literaturä elide* spiritului de partid. liste In artä. Literature mug a reluat i te- Chiar in temele abordate de vechiul rea- ma incompatibilititii unei existente Intr-a- lism, literature de dupä 23 August 1944' devär omeneeti cu lumea lipsei de =aim- si-a impus superioritatea se ideologicä. le, a ipocriziei sclaviei. Destinul tragic De pildä, avlatul apontan al riscoalelor al lui Lie Moromete, aratä impasuI omului täränesti a preocupat pe unii dintre cei Mai care nu vrea sä renunte la modul lui de buni seriitori ai trecutului. Aceastä Well- viatä Intemeiat pe pretuirea cinstel si a natie tematicä a culminat cu Räscoala" demnitätii, ei care e silit de presiunea sit- lui Rebreanu, rechizitoriu sever al oligar- baticl a relatiilor sociale capitaliste hiei care stiptnea Rorrania de ieri. Dar Li- reprime propria personalitate. Marin Preda vita Rebreanu nu avea o conceptie tiinti- investigheaza atent epoca, expune curentele ficä asu,pre istoriei, si viziuinea sa nu a politice principate, se preocupä de structu- fames cu totul nealteratä de prejudecätile re claselor in perioarla infiltraflei din ce si ideolegia burgheziei. în ce mai puternicea capitaliernodui In viata Spiritul de partid In operele care au re- satului. Färä prezentarea alternativei econo- luat teme räsecialeior täränesti, a permis mice impusä täranului mijlocae (Inchiaburi- stigmatizarea pInä !a impit a initiatorilor re sau proletarizare), alternativi care ame- erorilor din 1907. Romanul Descult" al tut ning sä spulbere independenta lui relativA Zaharia Slancu este o cronicl monografici din scurtele etape de stabilitate deci, färä a traiului täränimii dn primul deceniu al dernontarea mecanismului social, Intreaga secolului al XX-lea. Zugrävirea cortegiului dramä psihologieä si-ar Ii atenuat profunde suferinte cuprinde o condamnare nimi- da rezonanti. latä o pildi concludentä a citeare a orioduirii bazate pe exploatare, eficacitätii conceptiei marxist-leniniste In umilintä si minciunä. Cu o teribilä fortä procesuI de creatie literarä. acuzatoare se reconstituie toatä plasa de tema descompunerii claselor stäpIni- Intuneric In care era läsatä sä se zbati toare, temä care reprezintä fate realisrnu- masa täränimii. Nu munai în dez.väluirea lui critic, gäseste In noua literaturi resur- intransigentä a originilor suferintei popu- se proaspete, In Cronica de familia" a lui www.dacoromanica.ro 206 S. DAMIAN

Petru Dumitriu au pierit accentele de cornun sentiment al marilor revelatii, un sen- pasiune, amnistiile rornantioase care diluau timent care pretinde patetisin, gravitate. uneori rnesajul incisiv al realistilor cri- Viziunea e monurnentalá, ornul fiind privit tici. Din punct de vedere al orientärii de la distantä, de acolo de unde nu se mai ideologice, nu mai intIlnim devierile spre disting detaliile accidentale, si se anti* justificAri biologico-ereditare, ca la Horten- rese numai contururile definitive, proiecta- sia Papadat-Bengescu, sau Inspre repulsii- te ca siirnboturi gigantice. Nu e de mile intelectuale abstracte, ca la Camil Pe- rare d reportajele lui Geo Bogza abundA trescu. in hiperbole, paralele rifles desfäsurate in Insusirea Invägturii marxist-leniniste, timp, exclamalii superlative. Autorul alege angajarea deschisä an Iupta clasei munci- acele feriomene, capabile sä incite sim¡ul toare, au determinat anflorirea literaturii grandiosului. De aceea mAretia naturii, noastre noi sub toate aspectele. Numai o- faptele impresionante din istoria popoare- rientarea partidului a putut indrepta crea- lor sovietice, sau splendidele realizAri ale lie noasträ spre aceste culmi. primei ¡Sri a socialismuiut s-au cimentat Multi denigratori ai realismului socialist intr-o imagine statuarä, afaind Ur Geo Bog- si revizionisti ai principiilor lui, se aratä za un interpret adecvat (Meridiane sovie- ingrijorati" ca nu cumva spiritul de partid tice"). Con¡inutul selectat de scriitor, ce- sit ducä la uniformizarea creatiei. Ei pot sea aceastä formi monumentalä. sä admitä amabili importanta conceptiei Proza noasträ afirmä si tendinle atilis- ideologice, adäugind Insä, or fariseicl amä- tice opuse. Romanele lui Merin Preda si riciune, d, din plcate, tomel conceptia Petru Dumitriu manifesti oroare fall de comunä netezeste diferentele si operele li- sentimentalism. Se evitä efuziunile, ra¡iu- terare seamänä leit una cu alta. Protestele nea controleafti tumultul interior. Erollor perfide cu privire la nivelarea si angrädi- lui Preda sau Petru Dumitriu le convine rea preferinteIor individuate nu rezistä M- vesmintul impasibilitätii, dorind sä räminä ast in fate experientei practice. mereu lucizi, stäpini pe sentimente. Seri- Conducerea literaturli de dtre partid a itoril reteaza frazele avintate, cultivä o favorizat dezvoltarea nelimitatä a aptitu- naratiune transparentä, chiar durä, cu o dinilor creatoare. Principialitatea ideolo- aparentä impartialitate nemiloasä. Se ple- gid nu-I opreste pe scriitor säli aleagä dead asa d.ar Impotriva romantismului forma sau stilul fiecärei dr(i. Inriurirea dulceag. Sant excluse insä situatiile Ira- educativä a artei e conditionatä de respec- gice sau eroice? In nici un caz. Acumula- tarea strictä a specificului imaginii tite- rea de suferintä si de luptä impotriva ei rare. Estetica rnarxist-leninistä sustine cä face Insä de prisos, dupä opinia acestor nu poate exista literaturä de vaIoare acolo scriitori, relatarea Infloritä. Ce cruntä dez- unde ideile mari ale epocii nu stilt Intru- väluire a inumanitAti dusmanului de clasi pate In generalizäri artistice profunde, In in Desfäsurareaul Sau ce comori de gin- caractere vii. Actualitatea temei, renumele gäste $i delicatete sufleteascä an figure co- scriitorului nu justificA productiile searbede munistului Ilie Barbu I Si totusi Merin si plicticoase, In care toomai dispre¡ul pen- Preda este categorisit adversar al senti- tru artä prejudiciad decisiv si problema- mentalismului si .ai confesiunilor patetice. tica importantä abordatä. 0 sintezä a acestor tendinte o poate ilus- Varietatea stilurilor M literature de dupA tra opera lui Zaharia Stancu. Färä re¡inere eliberare confirmä justelea indica¡iilor par- slat Inofätisate In Descuir scene zgudui- tidului. 'Mare ale suferintei graniIor. Excentrice si SA evocAm numai citeva exemple din monstruoase, ele servesc Insä revoltei ex-. domeniul prozei. Solemnitatea reportajelor plozive, cu adresä directä. E risturnatä lui Geo Bogza provine din aglomerarea de dispozilia sistematicä, premeditatä a eve- grandoare. Citindu-1 pe autor triiesti parcl nimentelor, iar Invätmäseala asocia¡iilor www.dacoromanica.ro SPIRITUL DE PARTID, TRASATURA FUNDAMENTALA A LITERATURII 207

are ca "'pear subteran numai vilvätäile irria- consumä nervii prin dozarea avarä a ela- ginatiei lui Darie. Ritmul precipitat expri- nului. Caracterul metodic, räbdätor al scri- ma bine atmosfera premergätoare riscoa- itorului se Intrevede din profilul lui Anton lei, aniscarea epics febrilä invadind totul Filip. Eroul lui Nagy Istvan, tot atit de prin risipa de verbe, prin propozilille minutios In desfäsurarea bItáliei, este Insä scurte, intrerupte, prin tonalitatea amenintä- mai dur, lipsit de o anumitä joviali- toare a istorisirii. Singurul popas al liriitii tate. Stilul uscat färä descrieri de naturä, ar fi riscoala, care ar destinde Incordarea voit apropiat relatárii curente, nanflorite infernalá. Momentele de tensiune extremä prozaice, la obiect" sugereazä Inclina- se potrivesc stilului tut Zaharia Stancu, tiile artistice ale scriitorului. George Teo- care penduleazä intre adeziunea pätimasä dorescu, din Setea" poartä povara unor liricä si zvlonetul miniei. dileme intelectuale, Ora la deslusirea sen- Sine a räspunde decisiv pälävrägelii des- sului clar al luptei. Frenezia lui militantä pre nivelare, sä ne referian la o temä spe- se cerne adesea prin Indelungi frintintari cific comunistä". Eroii romanelor 13A- ale constiintei. rägan" de V. Em. Galan, Setea" de Titus Nu am avut intentia unei cercetári adinci Popovici, La cea niai Ina ltä tensiune" de a particularitätilor stilistice. Sugerind ci- Nagy Istvan, Pasärea furtunii" de Petru teva note particulare, care necesitä corn- Dumitriu, stnt top militanti de partid, an- pletäri, aprofundäri, probabil chiar cori- gajati tn aceeasl muncä de construire a so- järi, am urmärit doer ilustrarea varietitii cialismului, ami de aceeasi organizatie re- de forme artistica In cadrul realismului volutionarl, Inarmati cu aceeasi ideologie : socialist. marxism leninismul. Totusi ei MIA distincti, Toti acesti scriitori se reunesc printr-o au o individualitate pronuntatä si trädea- träsaturi comuni fundamental& care asi- zä chiar preferintele artistice ale scriito- gurâ afirmarea talentului lor. Ei tm- rilor respectivi. pärtäsesc aceleasi convingeri politice, se Anton Filip si Karoly Bucsi Sint adeptii spripnä pe conceptia marxist-leninistä a- bataliilor Indelungi I märunte, dovedind supra lumii, aderá la aceleasi principii este- räbdare tri elaborarea calculelor necesare tice, ale realismului socialist. Iatá forte victoriel. Furtunosul Adam Jora nu pare coeziunii literaturii noastre noi. indicat pentru actiuni anigäloase. El trä- Spiritul de partid oferä deci ieste cu obsesia torturantä a rásbunärii, a inepuizabile de creatie In folosul poporu- mfäptuirii dreptátii imediate. Atacul im- lui. Scriitorii nostri ant recunoscitori Par- potriva naturii dezläntuite sau Impotriva Muncitoresc Ronan pentru indru- durnanului salbatic, poartä aceastä am- märile rodnice, pentru grija cu care Incon- prenti a luptei totale, f árá putinta retra- joarä arta si literatura. Ei ant hotärtti sä Existenta lui Adam Jora In perspec- sporeasa eforturile pentru tratarea teme- tiva scriftorului implicä totdeauna ardoa- lor actualitätii la un fnalt niveI artistic. rea 1ncIestärii, exclude posibilitatea perioa- Chezásia obtinerii de noi succese este asi- delor 4ntinse de relaxare, de prevedere cal- milarea rnarxism-leninismului, InteIegerea ma a asaItului ulterior, Temperamentul ar- principiilor politicii partidului, care reflec- tistic impulsiv, al lui Petru Dumitriu, shins tä necesitatea obiectivä a dezvoltärii isto- de bunä voie in chingile unei constructii riei. Scriitorii nostri vor apära puritatea clasice, corespunde vitalitätii, vesnic ca- ideologicä a noii literaturi, reapingind brate a eroului central. Anton Filip e do- orice infiltratii sträine, prevenind recidivele tat pentru dispute ipe numeroase ramifica- formalismului si apolitismului. Iii. cu härtuieli rielncetate si iritante, cu Cei 14 atti de la eliberare, ncurn1nati de incursiuni i replied tactice. Este ritmul atítea izblnzi, garanteazä i ascensiunea mäsurat al asediului, care macinä energia, viitoare a creatiei noastre literare.

www.dacoromanica.ro GEORGETA HORODINCA ACTUALITATEA LITERATURII NOASTRE NOI

Chiar celui mai inconsecvent lector li- este un venin ornorifor al vietii. Misiunea terature actua1 ti apare ca o realitate poeziei este de a Intäri sufletele pen pic- artisticä mult dilerifá fatä de Iiteratura tura patimilor, mizeriilor 0 a märirilor dinainte de august 1944. Nowt epod is- umanitätil ; de a Inälta adevärul, drep- torld, inceputä odatä cu eliberarea tärii tatea ; de a nobila libertatea ; de a cobori de sub jugul fascist, a determinat st in In anima poporului, a cäuta durerile lui, lumea literelor o schimbare fundamentali. lacrimile lui ; a fulgera pe apäsätorii lui Locul pe care-1 ocupä astzi literature Im- cu fulgerul muzei, de a-I da curagiu preuni cu celelalte arte, In viala ob- energie, de a cere progresul, de a lupta steascä, a crescut considerabil, In aceiasi spre a Impinge neamul omenesc citre Ur- limp cu rispunderea ce-t incumbä, ceea ce site mai fericite, de a sizbuna o patrie a flcut ca infätisarea ei generalil sä de- chid ea geme In prada apisätorilor ; este vinti Rita. un puternic ajutor al moralei si al Originalitatea literaturii contemporane zatiunii, un inamic teribil al barbariei, decurge Intre allele din mares ei actual!. ' al arbitrariuluL Amar acelora care de- tale, din participarea ei foarte activa la turnä poezia din calea ei i vor sä o face viata socialä, la tmplinirea idealurilor re- instrument al moliciunii sufletelor, al de. volutionare. La asemenea afirrnatii s-ar pravatiunii animei I Aceia nu i-au cu- putea obiecta c5, In conformitate cu Ufl noscut misiunea lor". adevär marxist elementar, orice scriitor In Franta, Beaumarchais a fost vesti- mirime universali s-a arätat a fi torul revolutiei de la 1789 - pe care de Inainte de toate un bun cetiitean al farii altfel, cind s-a produs, era prea bätrin ca al epocii In care a träit. Fireste, poe- s-o mai inteleagä - in 11§a mäsuril 1110 mele homerice au fost si ele, odati, lite- Ludovic al XVI-Iea pretindea, pe bunä raturd de actualitate. Comedia umani a '-dreptate, (si profetia 1 s-a implinit) ci lost vremea lui Balzac literaturä de ar trebui därlmati Bastilia ca sä poetä stringentä actualitate. Dar in special epo- fi reprezentatä Nunta lui Figaro". cile revolutionare au desmintit traditia, Drumul spre universalitate a trecut tu care vrea drept atribut decorativ al poe- totdeauna prin prezentul cel mai acut. tului gratioasa lirä. Genera lia de la 1848 conceptul de actualitate are astäzi a intrat In literature noasträ acompaniatä Tot* precis ca In trecut, sens de zingänit de arme mai degrabä decit un sens mult mai in acorduri de lirä. Nu, juni poeti ro- care se face sensibil In orientarea intre- o fizionomie mini i - scria cu aprindere Bo iliac - nu gii noastre Ilteraturi, dindu-i vä lase« a vä Incredinta cä poezia nu este specificä, distinctä fag de literature epo- alt decit a spune frunzi verde, cä politica ciloz anterioare. www.dacoromanica.ro ACTUALITATEA LITERATURII NOASTRE NOI 209

Dad In trecut scriitorii dotati cu un care trecem i priceperia de a Intrevedea deosebit sirrit al noului, se orientau in mersul implacabil al istotiei, de a dis- mod spontan cAtre problemele contempo- tinge trecutul i viitorul in cadrul acelu- raneitätii, seziend aparitia i urmärind tasi fenomen, sporeste posibilitätile litera- dezvoItarea fenomenelor sociale mai im- turii de a fi un document social elocvent portante, analizind fondul lor, definindu-le $i in aceIasi timp sträbätut de fiorul ar- (bovarismul a existat inainte de Flaubert, tistic. oblomovismul Inainte de Gonciarov, dar ei Principiul leninist dupä care literatura au fost acei care le-au descoperit si le-au trabuie sä Iie o parte integrantá a cau- dat un nume), astäzi atractia actualitätii zei generate proletare, a atras scriitorul in a devenit un principiu pe care scriitorii sfera muncii de parttd, pästrindu-i-se, fi- nostri ti aplicä in mod constient si meta- reste, specificul Indeletnicirii sale, asigurin- dic ca pe a obligatie ce decurge In mod du-i-se, dupá cum mentiona In chip firma din conceptia lor despre special Lenin, cit mai mult spatiu Se spune cA literatura um-1 popor, ca un spontaneitátii initiativei personale. seismograf sensibil, Inregistread prin in- Aläturi de ceiIalti oameni ai muncii, termediul imaginatiei artistice, miscarea scriitorul a devenit un constructor al socialä. Se spune cä literatura este un fel socialismuhri, un participant la fäurirea de arhivä cu ajutorul dreia putem recon- unei societäti nol. In aceastä cali- stitui existenta, carnea, singele fierbinte tate ráspunderea lui a crescut simtitor, al unei epoci apuse. Toate aceste adevA- datorille i s-au inmultit. Integraf in sfera ruri devin insä mult mat adevärate tocmai de actiune a partidului, impärtäsind idea- pentru epoca noasträ. Dad am sta sä ur- Write revolutionare ale clasel muncitoare, märim paralel dezvoltarea istoricä a po- scriitorul de astäzi considerA o datorie porului nostru ptnä la 1944 cu reflexul ii- fireascl a sa, decurgInd din conceptia des- terar al evenimentelor mai deosebite, In pre lume la care a aderat de bud vole, scrierile de pia la aceastä datä, am con- sä sprijine germenH vietii not, sä lupte stata pe lingä zone de perfectä osmozi pentru crearea until climat favorabfl des. zone in.care comunicarea nu s-a realizat. voltärii lor st pentru inläturarea tuturor Avem de pildä o literaturä a anului 1907, piedicilor care se opun acestei dezvoitäri. avem o literaturä a primului räzboi mon- Problema actualitätii a devenit pentru dial, dar nu avem replica literarä a anu- scriitorul de astäzi o problernä de con- lui 1821, a grevei de la Grivita din 1933 stiintä, de eticä profesionala, o piaträ de sau chiar a Marii Revolutii Socialiste din incercare a idealurilor la care a aderat in Octombrie, care nu s-a petrecut ria ecou mod teoretie. si pe tärimurile noastre. Admitind ipoteza A scrie literaturä de actualitate, nu mai cä peste o mie de ani un urmas curios e nevoie sA spunem, nu inseamnä pur ar voi sä reconstituie viata poporului ro- simplu a se ocupa de prezent. Prezentul min, avind la Indemtnä numai literatura, este un termen tnselätor dupä cum fugarä, numai literatura creatá pinä la 23 Au- nestabilä este $i realitatea pe care o gust 1944, el ar rämtne cu unele goluri de mcste. Ziva cea de azi, singura care ne informalie. stä vesnic inainte, poartä in ea un ieri Avantajul literaturii noastre contempo- care moare i un milne care se naste, rane, avantaj de metodä, provine din lap- desi Ia prima vedere totul este clipa de tul cä noul concept despre actualitate o fatä. Present e In acelasi limp sistemul ajutä sä urrnäreascä In mod mai consec- tärilor socialiste dar i ansamblul tärilor vent, mai indeaproape devenirea istorick capitaliste cu tot angrenajul lor sá dezvolte ternele majore ale vietii so- Si totusi in acest present scriitorul trebuie ciale. Orientarea scriitorilor care proble. sä fie imri soi de Aladin care punind tire- mele cele mai importante ale epocii prin chea la pämint, distinge, In depärtare, in

14 - Viata Romineascii, nr. 8 www.dacoromanica.ro 210 GEORGETA HORODINCA viitor, pasii care vin de pasH care se de- Am lira{ rondelul, nu o spa& pärteazä. In timp ce ridicarea continta Cu el mi fulger pe tithed. a popoarelor din coionii ca i emanciparea Nu scot, ca la dusmanii-amari, clasei muncitoare din metropole demon- Chiar toate armele din ladä. streazä tot mai evident declinul amurgul sistemului social bazat pe oprimarea unora si huzurul altora, O- E, pentru cei rAmasi In coadä, dle lagArului socialist InregistreazA mereu Un bici, cu noduri mici tari... succese care consolideazä sistemul tor so- lar pentru mugure mladä, cial si-i asigurä o dezvoltare, un viitor E-un cintec mic, din vremuri mari." prosper, si ceea ce e important, In primul rind, un viitor. Scriitorului care vrea sä (Cicerone Theodorescu: Am luat facä literaturä de actualitate, prezeritul nu rondelul") i se InfAtiseazä ca un bloc unitar. Pämtn- tul, globul terestru pe care vietuim laolattä alteori "mai ales poetul la parte la clädi- cei ce credem in viitorul socialist al orne- rea noii societäti Cu toate uneltele de nirii si cei ce se cramponeazä cu deznä- muncä : dejde de modurile de vialä ale trecutului, färä sä-si dea searna cl acestea ant Sint eu, cel ce-am sträpuns un nou tunel, unei nave care a naufragiat, nu-i mai Am stat de veghe noaptea la furnale, spare scriltorului cu adevArat actual, asa Am retezat munte brazil grei, cum Il apArea särmanului Dionis cältitor I-am dus In plute suierInd la vale, prin spatii astrale, ca o märgia in care Am secerat In aerul Indus Herb, nemärginite si nediferentiate, pati- Snopi svelti Indoinu sub Writ alama" mile amenesti. (Nicolae Labis ; ,,Bilant"-) Scriitorul care Impärtäseste conceptia despre lume a partidului comuntst, stie sä Scrlitorut contemporan ia parte la mun- distingi Itntre pasiuni si patimt, Intre le- ca de constructie socialistä, la gile istoriei si subiectivismul apäsätorilor, conducerea statului, la Itipta pentru mentiherea de care vorbea Boi liac, Intre noul care va pAcii lume, ca orice orn lzbindi vechiul care se indreaptä spre tn al muncii. Spri- jinind prin operele sale noul grä- apusul säu inexorabil. Uneltele lui de lucru bind disparitia a ceea ce este invechit Sint dintre cele mai diferite. Uneori ia cläunätor progresului social, el tirnäcopul ca sä därfme: se situeazá în centrui luptei, In insäsi iMma actualitätii. Caracteristic societátii /4a reväd lumea fn care-am crescut: care construeste socialismul este un ritm Boitä, sälbatici, strimbä, pestritä. de viatä rapid. Transformarea necontenitä Asa era omul : ciopfrtit i vindut $i in mare repeziciurie a reaIitätilor so- La tirg, ca un bot de alvitä. ciale nu lasä prea mult timp artistului pen- (ru conternplatie. Filrnul vietii contempo- Adinc, tirnAcopul I Infigá-se bine rane ruleazä atft de repede incit aproape In tot putregaiul dughenii. ci scriitorul se poate surprinde cu uimire $i monstrii cari laträ In umbrä, pe vine, Wind literaturä... istoricä, convins Hind cA SA-i mistuie focul gheenii l" scrie despre actualitate. Marea mobilitate a aspectelor vietii face foarte dificilä sar- (Maria Banus : DärfmAm") cina scri i toricea scá. Fenorneneie nu d a u rägaz scriitorului sA le contemple de la alteort un bid cu noduri mici i tari" distantr. Nu rareori auzim spunindu-se : pentru cei rämasi In urmä, alteori ciupeste Asta s-a intimplat fn '52", cu tonul cu coardele unei viori: care s-ar preciza cA lucrul amintit s-a pe-

www.dacoromanica.ro ACTUALITATEA LITERATURII NOASTRE NOI 211 trecut la sfirsituf evului mediu si incepu- recent colectivist, care te prime* ster- tul renasteril. Totusi dacä e adevärat cA gindu-si nasul cu mineca infloritä cu cu- viala curge mai repede astäzi, nu avem säturi nationate a cämäsii, pentru pAstra- nid un motiv sä Impingem aceastä con- rea traditiilor populare", Isi rade barba staiare pini la sofism. Heraclit spunea cä cu coasa si-si taie unghiile cu custura". nu putem sA ne scAldäm de douä ori in Si mai cunosc un scriitor care sustine cä apa aceluiasi riu. Sofistii pretindeau cA nu la noi In tarä un director sabotor, minä putem nici mäcar o singur datä. RIminind in mini' cu secretarul organizatiei de par- la pArerea lui Heraclit, constatAm ci tid, un dusman catnuflat, strecurat In dn. foarte multe dintre evenimentele impor- durile partidului, ajutati de uneltele lor tante din ultimii paisprezece, cinsprezece care au pus mina pe conducerea sindica- ani, dintre problemele centrale ale actuali- tului, nesupärati, nebänuiti, neväzuti de tätii s-au reflectat In oglinda literaturii nimeni, deoarece toti cei aflati mai sus sau intr-un mod care dovedeste cA ritmul ac- mai jos, la dreapta si la stinga lor slut celerat al epocii .n-a fast un impediment Invederati gurä cascä, sugrumä zilnic un de netrecut in aprofundarea fenomenelor inovator silt insusesc veniturile intreprin- sociale. Nu vrem sA redactäm o nouä Iistä derii. Acesti doi scriitori, care stau cu a succeselor pe care le-au obtinut scriitorii spatele unul la altul, au reusit o perfor- nostri pe terenul literaturii de actualitate. mantA unidt de a sta in acelasi limp Ar trebui poate numai al adtiogäm recen- amindoi cu spatele la realitate. Un dese- tul succes al romanului Setea" de Titus nator oricit de iscusit nu cred cA ar putea Popovici la o enumerare In care se aflä reda pe Mlle aceastä ipostazi, cu toate el de mult trecute Desfäsurarea" tut Merin e reali. Preda, Pas Area Furtunii" a lui Petru . Dar un critic bine informat, care nu-I Durnitriu, Bärägan" a lui V. Em. Galan, poste suferi pe cei dol scriitori si se bu- .La cea mai Matti' tensiune" a lui Nagy curA de antipatia amindurora, mi-a spus Istvan etc., etc. Dar o privire de ansarnblu cl stie precis cA $i actualitatea s-a Inters asupra literaturii contemporane ne aratA cu spatele la ei . 6 existA in arhivele artistice ale epocii cel de-al doilea rizboi mondial, reforma * si uzine- agrarä, nationalizarea fabricilor Noul concept de actualitate care orien- colectivizarea agricul- lor, lupta pentru teazi tnunca scriitorilor nostri contribuie la etc. turii, restructurarea invätämintului compunerea unei fizionomii originate a li- reconstitui färä Un urmas curios ar putea teraturii contemporane impunindu-i spiri- timpurilor pe care le efort infälisarea tul militant al ideologiei marxiste si des- träim noi. Fireste mai ant aspecte impor- chizIndu-i mari posibilititi de expIorare tante, pe care munca scriitorilor nu le-a artisticä a vietii sociale. Literature noas- acoperit. $i mai ales grit inci scrieri care trä nouä este o literaturä tinärA care are pretind cä oglindesc actualitatea si de fapt In fata ei viltorul deoarece si-a legat o träcleazä. Cunosc un scriitor respectabil soarta de societatea socialistä. Biruintele care pretinde ci erout au, un tinär si ei stilt biruintele acesteia.

14* www.dacoromanica.ro NOTE DE LECTOR

PREZENTA POETULUI

Temperamental, Isakovski e un esenlan ; din viata omului, proieclate in sensurile- de aid, tonal elegiac al multora din poe- inalte ale existenfei. Un colhoznic ifi po- sille sale, ori graoitatea sentimentului co- vestefte viola, paznicul unui colhoz on- municat in cintec, Un Esenin eliberat, am vestegte a intimplare crtwiald din viata lid, spune, de umbra chinuitoare a destinului, o Wind activisM cade vidimi dusmanu- regdsit prin poezie intr-un univers social lui de clime& pe ulifa satului apar stIlpii ca nou. Tcirdneascd, in diverse ipostase lirice, becuri electrice, Win pleacd la recrutare, distribuitä pe teme vartate, poezta tut este - sint citeva dintre sublectele poeziei lui tonificata de sentimenlul major, patriotic, Isakovski din anti medlar transformitri fi al omului sovietic, ft ansamblul ei of erd. cotituri. In creafia lui, comsomolipti, cons- trztr-o matt' de momente fi tablouri, o ex- tructor', soldafi fi marinari, lined activifti presivi geografie liricd a lumii sociallste. fi activists, nostalgic Indrelgostiti, adunali Prin ha/could II relntlInim pe Tiorkin, mi- ori imprdftiati de anti pitclt ori rizbo- War ori civil Intr-o micd tragedie senti- tului, tree in marfuri eroice spre fanners mentali ori tntr-un dialog cu moartea. Tot ori spre front, cutreerd drumuri fi anotim- tn ace.st cadru popular intrd povestea ea punt, tfi trimit scrisori, data din armonick, farul, popa fi morarul, lucrare ce relevii fl viseazd, afteaptcl, Indrdgostifi, mere" in- virtufile epice ale autorului Katiufdt. In li- drrIgostill, tn puritatea sentimentelor airs-. rica tut Isakovski pqtriotismul socialist nu tei ft In frumusefea nazuinfelor toreste un sentiment festiv ocazianal, nu este Aceastd fume o infelege Isakovskl fi pen- un corp strifin, 140 in cadrul unui pastel tru orizonturile et a OW cintecul, capitol' ori in ecourile vagi ale anatimpuritor pen- important fi cunoscut al creatlei sale. In tru justificarea ideologico-socialii a unor anii grei ai dizboiului, cintecele lid de dra- astfel de poezii. Pentru autorul unor pas- goste fi luptel au circulat mai mutt ca ori- teluri qi multor cintece, bogate in elemen- cind ca adevdrate producfii populare. Vo- tele tor colortstice 0 musicale, in care pu- lumul de Versuri alese", prin care-I at- ritatea gi grafia sentimentelor se conjugd noaftem pe Isakovski In diversitatea tema- firesc cu plasticitatea cuvintutui dra- - ticd a poeziei sale, nu ne oferd din pckate gostea pentru (am lui sovieticii, pentru qi o versiune romineascii demnd de fru- ptimintul lui natal, este sentimental care-i contend omului socialist insusi sensul exis- musetea originalului. Prin prezenta lui tenfei. Aici e vorba de o caracteristicd a insti, chiar in forma aproximativd, reinill- intregii lirici sovietice, de o triisliturd de nim ea plticere o poesie cunoscuM partial prim ordin a realismului socialist. La Isa- de mai de mutt, rememoriim ciniece pre- kovski Iasi, poet al dragostei fi naturii, fuite Inca din anii dizboiului gi ne apro- al virstelor omului 0 al anotimpurilor, al piem de lumea sentimentetor qi ideilor tinerefii fi morlii eroice trdslitura aceasta inalte, a unuia dintre fruntafii poeziei so- este mai izbitoare. vietice. In cadrul schifat mai sus, Isakovski este poetul cotidianutui, al faptelor obignuite Ion Horea

www.dacoromanica.ro NOTE DE LECTOR 213 MIHU DRAGOMIR: ODA PAMIIVTOLUI MEU")

Prin Oda pdmintului mu' vedem in- fundalui Intunecat al treculului prezentui tregindu-se acel amplu poem Inceput cu se desprinde cu striilucirea unei diorame. Razboiul continua' de Oda fulgerelor. Crescind din cimpie, dealurile apar ca o Aces! patelic imn inchinat palriel socia- altii treaptd geologicd a relief ului nostru. lisle cuprinde 6 capitole, denumite gene- $1 cum Mika Dragomir $-a propus se' res- ral: Dunarea, Cimpii, Dea luri, Munli, Ase- pecte ordinea de amf iteatru a relief ului zari, Eu. Primul i cel din urmd, prin ca- dedicd un. capitol dealurilor. Poetui racterui retrospectiv, aulobiografic, ar pu- n-a fintit sd facä din poemul sdu o geogra- tea piirea suplimentare. Cum aduc insti ele- fie economicd versificald çi cu alit mai mente istorice i geografice filtrate prin pufin o infiruire de obiceiuri pitore§ti. S-a personalitalea poetului, ele nu pot cleat sti omit la citeva aspect e cu semnificafie de participe la ideea poemului. Aa dar, nu e simbol, deci cu putere de generalizare : vorba de o compunere artificial& baroc& livezile, oodgoriile petrolul aceste vii precum afirma iritat cronicarui Contempo- ascunse. Tn versuri al ciiror ritm solemn ranului. indeamnd parcd la recitare, Oda pämtntu- Peisajul danubian revine deseori in lni WWII le sleivefte frumusefea beigugul. poesia lui Mihu Dragomir. Aici, in apele Pe locurile unde adds' se desvoltd una Dundrii, va fi incercat si descopere ln anii din industrille cele mai puternice ale fdril, copildriei frumusefea universului, citzlecul. industria petroliferd, cu veacuri in urmd. Dunarea i-a revelat momente din indepiir- Stribunii cu mirare tn luciu-i s-au tata istorie a locultorilor de pe acele me- privit0i-au uns cu el vreo ranä, turriln- leaguri. lmaginea a nenumdrate secole de du-1 din gäleati." munal aspirafie omeneascd s-a lisat In amid contemporan autorul Odei ful- rasfrintd in apele Dundrii. Din aceste gerelor vede luptatorul energic chemal sti locurl se deschide luminoasi perspectiva supund stihiile. Mindria de a trdi in epoca fiirli intregi, ale are' bogifil frumusefi in care omul a izbutil si stdpineascd for- le exaltd Oda pämtntului meu. Intinderea fele uriaFe inchise In atom se cere subli- nemdsuraM a Bilrilganidui nu pods dezola niati cu fiecare vers : pe cel care simte sub coaja pdmintului $i-n dulcea ptrguire de piersici si de pruni germenii de aur ai belptgului. Toamna, ulna coralul [raged al miezului de pepeni ploaia cerne din zare-n zare and puntr, räspindeste ciudatul lui parfum strtibiltind Beirdianul vei spune, odati si simli cum tot pämtntul prin mina ta 11 cu. poetul: depeni." nu e O, tristä toamna prin *le i noroi Din indIfimea muntelui ornul se simte Auzi cum bea pämtntul nostru eternul odati mai mult firi'. Voinfa lui, reazem are reidlicini istorice; Cu strigite de imnuri pe la noi Aceasta ploaie gravä din munte pini-n Eu sint de-aid si pururi am sä rämtn aici Razelm" Obisnuit cu aer inmiresmat si tare." Tncercind si rezume trecutul flirdnimil care Oda p5mintului meu este in prime( rind se rdscula in 1907, Mihu fi.teazd Dragomir poemul transformdrii socialiste a fiírii. in versuri imaginea mizeriei çi nedreptd(d Peste intunericul grotelor s-a ridicat pu- indurate de muncilorii peimintului: Erau ternic ciocanul pneumatic, schimbind in- flämlnzi si-n aur de gene Imbräcati /Eran fdfiçarea naturii, sporind cu fiece zi Tobili de vialä i ei credeau In viatä." Pe increderea in forfa demiurgicti a omulac contemporan. Intr-o enumerare cu rezo- *) Editura Tineretului, 1957. nanfe whitmaniene, poetal scandeazd: www.dacoromanica.ro 214 NOTE DE LECTOR

Am prins in scoc izvorul azi märi cu patru plopi i-Intrece" sau : Trra place vreau s-adincesc 'dud In parcui pe unde ne plirnbam se-nfige Am tras prin stinci potecii - azi vreau s rdacina cimentului statornic". s trec prin stinc Spuneam cd until din capitote a fost inti- De cind stapin pe mine la nimeni nu tulat Eu. Mihu Dragornir vorbefte alci trr robesc numele fduritorulut societdfif socialiste,. Vreau s-mi plätesc trecutul de mii de ani. ..eroului timpului nostru". §i .,Eu ti-am umblat intinsul si tainele le sifts Peisaje altddatti scllbatice devin fami- nu-i pieta si nu-1 inugur s nu-i fi spus liare, generoase comorite. aleanuI Un capitol ca Asezari accentueazd sen- nu-i nimic In tine sä nu tresalte, viu, sul revolufionar al vremii noastre. Intreaga atins cu &dui numai, cu palma sau fard transformal intr-un imens fanner, ciocanul. laid o realitate de o frumusefe neobtrula None condifii de viatil ale poporului Eu, inseamnd de fapt omul nou care a harta a fart& nostru, dorin(a sa vie de a munci pentru schimbat spiritual Existä In Oda pimintului meu, i unele consonclarea victoriilor dobindlts, ifi gd- versant palide, fi unele *strofe uscate* care sew tn Mihu Dragomir rapsodul sensibil nu umbresc tnsd valoarea profund pafi entuziast. Mire bucuriiie poetului se Moiled educativd a acestui poem. numdrd acestea: Imi place sit vád plo- pii uitíndu-se timizi/ Cum o antenä sirnplá Liviu alin

ACAD. G. OPRESCU: JURNAZ DE CALÁTORIER *)

Spectacolui unei cläorU ne impresio- mai emotionat in fats lui. Am iesit obo- neazd in chip deosebit pe flecare. Unuia ti sit, dar pästrInd o amintire nestearsä". In plac mai ales priveliftile de naturd, alluia säule Ermitajului, G. Oprescu se intoarce monumentele istorice ; unul cerceteazd oa- de citeva ori, odatd numai ca ia rti- menii, altui bibliotecile. Prin structure sa mas bun cu lacrimi in ochr de la Wand intelectuald fi prin indeletnicirite sale, olandez. La expozifia francezd admircl pe acad. G. Oprescu, vizitind Uniunea Sovie- Daumier fi Fouquet, pe Boucher, Frago- ticd, e atras cu preadere de artele plas- nerd fit Watteau, la Tretiakov zdbovefte ace. Galeriile Tretiakov i Ermitajul, caste- indelung in sala Repin, prilej de a com- tut Ostankino fi mindstirea Zagorsk para pe marele pictor rus cu Grigorescu al cuceresc integral pe cunoscutul istoric de nostru. Tot acolo recunoafte ca pdrere de artd. Sensibilitatea sa e coplefild de fru- rdu unele prejudectifi pe care le avusese musefile celebrelor muzee, in senile cdrora in legtiturd .cu portretiftii Kiprenski, Vene- petrece extaziat zile de-a rindul. Jurna- fianov Teodotov. Gustul cultivat fi pre- lur consemneazd adesea exclamalii juve- ferinfele academicianului merg sore arta nile, dar, tocmai de aceea, One de entu- manifestinduli intrasigenfa, cum ziasm pentru marile capodopere ale picturii singur se exprimd, fald de contempo- universale. Emofia in lap lui Rembrandt rani", de Matisse fi Picasso, fafd de ul-' e transcrisd direct, simplu, intr-un stil Lima foal impresionisM a lui Monet fi in poate prea eliptic: Am revazut 'Rem- genere, NO de arta abstractd. Irisemnit- brandt, minunea minunilor. Din ce in ce rile acad. G. Oprescu sint, din acest punct de vedere, un indemn la realism, la res- *) Ed. Cartes Rua, 1958. pectarea marilor tradifii ale artel univer- www.dacoromanica.ro . NOTE DE LECTOR 215 sale, a clariMlii fi armoniei cromatice. Un capitol, sau mai bine zis, o intreagif Notindu-fi destul de fugar impresiile, celltitorie consacrd autorul primirii obiecte- autorul Iurnalului de ctildtorie" se dove- lor de arM restituite poporului romin de defte totufi uneori foarte minuflos, anfin- cdtre guvernul sovietic. Tezaurul de la find pe profesorul de istoria artei, meta- Pietroasa 'fi bogata coleclie numismatkd, dic, atent la uriafele planuri arhitectonice, arginteiria filigranaM fi aurul greu al o- ca fi la detaliul miniaturca. biectelor de cult, tablourile de Grigorescu, Plantal este cel obisnuit - zice despre Luchian, Andreescu, toate expuse in exce- biserica Adormirii din sec. XII - (find lente condifii, trezesc in suf letul celor care nastere unei constructii cubice, cu o ab- au emit cinstea sit participe la ceremonia sidä pentru altar, pe dinafarä cu orna- restituirii, un sentiment de profundd recu- mente sculptate pe suprafga ambelor etaje noftinfti pentru marele popor vecin, care In care se imparte clädirea. In cel de jos, le-a pdstrat cu grild limp de 40 de ani. in aTarä de cele trei inträri (la apus, la Acad. G. Oprescu noteazti -fl aici emofia nord, la sud) In arcuri Mute, cu pilastri sa pentru gestul prietenesc fi generos care laterali, din brittl care desparte etajde, se a Mcut sei revind poporului romin comori lasä nenumärate colonete, subliri, delicate, unice In fume, de uriafei valoare materiald sustinute la o inältime egalä de console, fi artisticd. in care apar sculptate fel de tel de orna- Dupd zile tn fir petrecute la Ermital sau mente, uncle reprezenttnd animate !antes- tn vechlle biserici din preajma Moscovei, tice, aItele oapete de orn sau de animal, aldtorul tft sporefte satisfacfille estetice tn Mil rornank." admirtnd pe netntrecuta Ulanova In bale- Insemndrile zilnice ale acad. G. Oprescu tul Giselle", sau ascultind cu incintare oferd In felul acesta li o sumd de infor- Boris Gudunov", Faust" 'fi Carmen". magi de cea mat pregnantel affiliate. Aid Considerafille spectatorulut stnt de acelag d-sa a depdsit impresia fugitive& ajungind laconism, dar beneficilnd, cum spuneam, la o descriere gin(ificd, profesoraid. Sin- de prospefimea fi autenticitatea sentimen- tern siguri cd cititorul 1-ar fl fast fl mai Indatorat, dacd in locul notelor privitoare tulul. la diversele probleme administrativ-orga- Aldturi de alte Jurnale de ceildtorie nizatorice ale muzeelor 0 institutelor de scrim la noi In ultimli ant, acesta al acad. arM, aspectele artei sovietice ar fi ocupat O. Oprescu deschide fi mai larg o fereas- mai mull loc. Iurnalul de caleitorie" ar trd spre frumusefile ark:: morel noastre fi dobindit un pref fi mai mare In mIna vecine de la Rtisdrit. iubitorului de arM, interesat sti af le opiniile acad. G. Oprescu. Al. Sändulescu.

AZ. SAHIGHIAN: ,DE LA TIAN,SAN LA MUNTII DE 'ASP") Al aterialul ce :sM la indemtna reporterului zitor. AI. .ahighian a schifat-o intr-o suiM care strdbate Intinderile Kazahstanului so- de reportafe. vielic este extrem de bogat. Epopeea oa- Fdrd it:dotal& atracfia pentru amtinuntul menilor care au preflicut stepele uriafe, exotic nu a rdmas strelinii celui care venea sterpe, in ogoare, au sfredeiit adincurile, pe nifte meleaguri cunoscute din descrieri populate pinti acum ctteva decenii numai vechi, despre popoare aprige, cutrelertnd de spiritele rele ale legendelor fl au scos Intr-o tdcere infioratei, pe cai meirunli si la suprafafti bogilfii nebtinuite, putea ins- lull, intinderile tnvefmtntate In basm. pira in egald mdsurd pe poe( fl pe compo- Chiar in desfeifurarea zilnicd a vielli ce se *) Ed. Cartea Rusk 1958. transformd neincetat cu o repeziciune ne- www.dacoromanica.ro 216 NOTE DE LECTOR . bdnuitil, exista ispita cäuMrii reminiscen- tistica. Oamenii descrigi de At. Sahighian felor unui recut destul de aprapiat. Astfel sin prezentali cu o mare economie de s-a creat, in cartea lui Sahighian aced con- mifloace. Tofi slut animafi de o trdsäturei trast dramatic, inttlnit aproape in fiecare comund: elanul fi increderea cu care con- pagind, lake imaginea cocitlitoare a anal strufesc o lame noud, a belqugului gi a tu- trecut legendar ft progresul uluitor al mink Wind in urmä rämägifele lumli Kazahstanului modern. Aproape la fiecare vecht. Oameni care nu se mai minuneazci pas, reporterul incearai o notai surprizd: de artafele realiztiri, de creme ce ele se rosturile viefii, afa cum le bdnuise el, pito- Infäptuiesc sub ochii Mr, sint sävirgite de re fti in exotismul lor oriental, se schimba- mlinile Mr. Din miflocul unor asifel de serd cu tofu!. oameni s-au ridicat eroi at muncii socia- Ai. Sahighian urmärelte cu atenfie vred- liste, muncitori cu o MaIM calificare, nica- de !audit liniile principale pe care s-au fruntaft ai recoltelor bogate. Recolte bo- desfdfurat aceste schimbdri, stabilindu-le gate In Kazahstan I Cu ateva zeci de ant pricina, obsercindu-le rezultatele. Ho Ide in urmä, cuvintele ar fi sunat färä sens. bogate in local intinderilor, fabrici uriafe, Dar oamenii Kazahstanului .sovietic au famine adinci din care se scoate a produtfie cut posibil aces' miracol. Unii s-au näscut ce afeazil regiunea pe locul al treilea In alci, cresand Malaita cu legendele Asiei, economia minierd a Unlunit Sovietice ; fi, alfii au coat, la chemarea Partidulud, din mai cis seam& oamenl energici, muncitorl, cede mai indeptirtaie colfuri ale Uniunli Male slut piedusele Revolufei. Contempla- Sovietice. Bolgevicil ;I comsomoliftii care tivitatea orientalului a fost tnlocuitef de au pornit la desfelenirea pdmlnturilor vir- energia constructorului comundsmului. gins sint Infdfigali In minunata, deplina Scriitorul nu s-a oprit Insä la un slid lor umanitate. Oameni care au cunoscut unitar, indemnat, probabil, de diversitalea gi teama la fafa pustiettlfilor rdscolite de cedor pe care avea sä le povesteascd. Unele viscol, $ Foudiala. Dar care au perseverat reportaje, cele mai multe,:eint concepute co in munca lor eroicel. un ¡tonal de cdltitorie. Allele shad miri Cu Mate rezervele de ordin stilistic, pe eseuri, scurte comentaril ale unar date care le-am fäcut, prin spiritul asculit de istorice sau economice, prezentate fa observefie al autorului ei, prin noutalea aceeagi forma' Uric& subiectului At Sahighian pare sä nu fi visit intot- fi a datelor pe care le coma- deauna caden(a exacid, dittänd impresta, nicd, cartea slime* interesul legitim al apelind prea des la formularea metaforied, cititorului dornic sä af le cit mai matte ilevenind adesea grandilocvent, Mal a fi lucruri despre patria socialismului gi des- impresionant. pre oamenii ei minunafi. Domeniul in care autorul a gäsit tona- Mateo adecvatä materialului este portre- - Dan Grigorescu

VERONICA PORLIMBACCI; LIRICE" * )

pupa- ce ai inchis ultimul volum de ver- inima anilor ace$tice. Ea are senzafta Is- suri al Veronicai Porumbacu, un sentiment 'oriel care se fcTurefte sub ochii ei, a forfe- se impune: poeta e sensibilä la mifcarea tor care se infruntä, a bätältilor care n-au co(idiand a istoriei, a &fret pecete dorqte apucat dud sä se consume ft care au fl e-o ref ind. Rece fi absent e rareari versal trecut in cronicd. Si- eu am fost acol, scriitoarei care ne trimite ntärturir din aga a fosr spune poeta cu un glas in care mindria se aliazd cu emofia. *) E.S.P.L.A. 1957. Parcurgind columul (alciituit din cele mai www.dacoromanica.ro NOTE DE LECTOR 217 reprezentatsve poezii ale Veroniciii Porum- itoarea pricer," Encd vag felurile cdrora le bacu) apare clar cd versul scriitoarei re- inchind Inset toate puterile sale sufletesti. fine o parte din trdsliturile unei generafii lntr-o pornire de comuniune cu lumea qi in viafa cdreia rtizboiul, anti de luptd an- oarnenii ei ea se apropie de vint, de ape lifascistd, construclia noii societal', au $i de fiii inulli ai pdmintulur. Nia o re- constiluit o mare inclestare, un moment zervd, nici o reticenfd in aceastd ddruire. spiritual Miens, trdit febril. Versa! Vero- Din cele dintii versuri ale Veronicdi Po- nicdi Porumbacu exprimii asa dar rule rumbacu (La capcitui lui 38", Vise le ba- din simftimintele acelei generafii a airei bel. Dochia") se degaid imaginea unei ti- existenfd se conf uncle' Cu ceea ce e mai nere fete af laid NO in fald cu ea insdsi, dramatic si hottirltor in procesul de trans- cu societatea En plind schimbare, intr-un formare a (drii 1 acest fapt pane o pe- moment de riiscruce, in care nu era vorba dal"' gramä peste rtisunetul operei ei. Re- sd opteze pentru o opinie, ci se' se defi- sortui cel mal adinc al sentimentelor in- neasai, sci se aleagti ca personalitate. Deo- cercate de poetti li constituie aspirafia spre camdatd, In adInca frdmintare de glnduri adevär justifie. Chemarea pe care o impuse de epocti, poeta nctirturiseste: exercitti, En veacul nostru, aceastd aspi- ralie confine intreg programul liricii ei: Dar ce s'int, nu stiu In mine e tot ce-asteaptä sä flu" da, trebuie s-ajung s't eu recind prin märile de spaimä In versurile urmdloare (Anii aceftia" nu la räspunul ce se-ngairnä Mdrturir, hie Pintilie") istoria lfi face - - Mtr-un tel mal manifest, prezenfa. la Adevärul Malt i greu Accentul se mutd de la solilocviu la evo- Versul transcrie tided drumul sore ink- carea direcid a viefii. Atenfla poetei se In- legerea, spre cuprinderea acesitti adevdr dreaptei spre evenimente fl In desfilgurarea Malt $1 gm, strdclania de a nu asista delor cautd citeascd destinul. Ea En- zorientatd, orbitd de Petri, la evenimen- cearcd Intemeieze &Ica pe o tritinsd tele epoch, hoidrlrea de a participa cony- infelegere a epocli fl a oamenilor pentru Vent, responsabil la dezbaterile luptele ca astfel salt poatd reprezenta mai bine de fiecare zi. scopurile fi cline timpului nostru. Creafia Lirice" este de la prima $i pind la u'- Veroniali Porumbacu se indrcond asa dar lima o confesiune pe temeiul cdreia spre o activd cercetare a istoriei curente putem reconstitui evolufia unei sensibili- devenitd un amp de luptd, dar un refs- idfi, ce a strilbtilut o crizd reald in care puns dal intrebtirilor care-i marcaserd ado- infra deopotrivd revolta impotriva forme- lescenfa. Este In aceastil decizie a scriitoa- lor de viafd burgheze, dorinfa de 'noire fi rei un mod de a combate o manierd ate- .chemarea unei noi superioare orinduiri nuantd, neutrd de a trdi, pecetluirea unui sociale. In primele ei vernal acest elan acord cu ceea ce-i Insemnal si major, cu se traduce printr-o mare iubire pentru tot fapte care au o rezonanIti largd. Poeta ceea ce e pur, neintinat, printr-o simpatie Intreprinde rechizitoriul vechei orinduiri, neacoperitd pentru cei ce smi Inge la(i, (Paraschiva"), scrie despre electrificarea trddali, ca si prin dorinfa de a sf clrlma satelor, (Mtirturdle lui Octombrie") face barierele care despart pe orn de fericire. portretul unor oameni deosebili, (,An-Son- Poeta evocti lumini nemaivclzute, ntizueste Hr), cclutind mereu acea trdsaturd care sd ateascil kale cdrfile, set Embrdfiseze cuprinde expresia unui om sau semnificafia to(i copiii, sd bea apd din toate ftntinile, unid fapt. Anchela sociald ql psihologicd sd usuce toate lacrimile, scl alunge iner- se extinde ql rezultatele ei sinI consemnate cu Ufl cuvint versurile poarid lnsem- cu grijd (De peste Noi mUnite ne nele distinctive al unei sensibilittili care prindem I $i-n orice grai pe lame ne te- irumpe la apelul necunoscut al viefii. Scri- em: oriunde-am fi, de ucigase grindeni www.dacoromanica.ro 218 NOTE DE LECTOR

viala care creste pretutindenils-o apd- al rdzboiului, a ctirei liner* s-a readrsat film l" sau : E-n risu-acesia o povafil intr-o explozie luminoascl odatil cu elibe- grealAl doborit o lame. N-o uita"). Seri- rarea jdrii $i care se infelege mai bine- itoarea accentuiazd contrast:4 dintre noua astazi in procesul de edificare al socie- $i vechea organizare sociald, numeste obi- MN socialisle. 0 afinitate prof undtt dal- ectivele pe care le urmeazel umanitcuea, nuie Intre membrii acestei generafd legal': ifi ridicd glasul in apilrarea lor. Acel com- unii de ceilalli prin atilia mord comuni,. plex tulbure de idei si simfilminte carac- prin atitea speranje, prin atitea victori i: teristic primelor el versuri a lost depfisit. Este o eliberare de incertitudini si elanuri Nu la agape vagi, o revdrsare de claritdfl care se In- SIntem aproape sofeste cu o senind stare de spirit : Ca-n tineretea pärintilor mei Poate azi un om rivni mai mull? j ...spumele albe ciocnei de halbe Poate mai inalt sd-i fie rostul r Din pd- cale exercidut abuziv al acestei maniere vivat promotia douäze's trei I poetice $i mai ales faptul cd scriitoarea Vieti de vápaie nu filtreazd totdeauna prin sentimenle Isi intretaie faptele a cdror martord este, impinge Calie aspre in mersul bärbat" undo din versant intr-un convenflonalism Node volume nu constituie in lirica Ve- reprobabil. Dupd descrierea plaid, banald, ronictil Porumbacu demarcadi convenfio- a unor tntimpliiri, se extrage o morald pe nale ci realittifl. 0 linie neodzutd indicd care sintem invitafi sd ne-o Insusim. De not trepte in erect/it: poetel. Aparent nu oblcel faptele variazd, dar morala rdmine intervin schimbdri hotlirlioare, sf era pre- aceeasl, ceea ce dd impresia de manierism ocupdrilor se eircumscrie asemandloare in si mai ales lasd nevalorificate numeroase lindle ei mad," piesaglul e acelapi, cerul, din sensurile evenimentalui povestit, ctici lumina, casele sint pared privite In acelasi poeta nu conduce cugetarea sa pind la chip. $i totusi frontiera dintre un volum limitele ultime ale faptului. Asa sand si celatalt e marcatd, exista. Adevdrui este lucrurile ar totusi nedrept sd negilm fi ed in lirica Veronial Porumbacu s-au ope- cd limpezindu-se abordind teme ma- $l rat schimbdri, care tocmai flindcd nu slat lore, poeta a rupt cercui unei lirici a cdrei formate slat mat greu de vilzut. Scriitoarea tonalitate o &idea:: dispozifille vagl, su- a recut la o infelegere mai exacta a ceea biectiviste. ce inseamnd o mdrturie. istoria zilnicti in- Ca scriitoarea insdsi a injeles efectele ceteaza sd fie reportaj plat, ci constituie dilunittoare ale manierei poetice profe- indemn la ref lexia personald. Scriitoarea sate, reiese din ciclul de poezli intitulat a infeles cd un fapt poate fi anexat poeziei Generafia mea". $j aici Veronica Porum- numai dacil trezeste o autenticil reacfie a bacu lot un rapsod al istoriei curente se afectivitdfii, cd evenimentul trdeste in dried vrea. De data aceasta itrsd urmdreste evo- numai prin ecoul lui. De aceea in ultimele lufia unor oameni, in ()Wept amedtor al ei versuri preocuparea de a deslusi istoria ultimelor cloud decenii, cu sentimental mult in fritimptdrite cotidiene se confundti cu mai fecund cd este datoare sd uorbeascd nelinistile, cu asteptdrile, cu bucurille po- despre viafa lor : Aid as urea set spun/ etei. Asa dar curente deosebite, dar orien- Ce am pe suflet". Versurile din ciclul Ge- tate In aceeasi direcfie strdbat la adin- nerafia rue izvortisc din constiinf a unei cimi mai marl apele aceleasi sensibilitad responsabilittifi dar $i din dorinfa autenticti Universal lific al Veronica' Porumbacu de a comunica un mesa j. Poeta adieu- se defineste clar. Frecvenfa cu care revin teazel cu sinceritate simf iimintele pe care anumite imagini (adevilr, tinerefe, insin- le-a incercat'aceastd generafie a ctirei ado- gerata memorie a menial, coloane de lescenfd s-a consumat in Intunericui greu oameni porndi la =ill, revolufie, ziva de www.dacoromanica.ro NOTE DE LECTOR 219

ndine) este grddoare. Chemarea unei Insd comunicativ, &l(d, generos : Tot ce lumi de simfiri curate, delicate, generoase, am simfil 1 Mi s-a dill pe fate/. vibrafia pentru valorile morale ale epocii Lirice" constituie diagrama unui au- noastre apare &Wit& Energia sufleteascd tentic temperament poetic ale cdrui virtue- a poetei se exprimd de indatd, lesne, Nu lildfi .sint in deaf äurare. are o tticere concentratd. Versul ei este B. Elvin

TUDOR ARGHEZI: DIN DRUM' *)

Pe Tudor Arghezi, care a vizilat-o la infelesuri, aidoma lui Gulliver intr-un nou 76 de ani, Uniunea Sovieticd l-a uimii. Brobdingnag, minusculd furnice in fara Uimirea s-a iscat din revelalie, la intilni- uriasilor. (Comparafta sugereazd, prin rea ct4 surpriza, cu neasteptatul, cele citile plasticitatea ei livrescd, acelasi sentiment si cele auzite s-au dovedit a fi mai prejos fundamental al uimirii totale $i spontane). dectt realitatea vie, vitzutd 0 pipditii, La Impresia sirdinului venit in Uniune e cd Moscova, la Leningrad, pe ori unde l-au aid nimic nu-i nici prea greu si nici prea ;mold pasii, sentimentut dominant a rlimas indräznet", tntructt furnIcile" semene, acela0, neschimbat ln substanfa lui : aid- contemplate de la ferestrele monumentale- toad avea mereu conftlinfa cd a intrat lor hotels sovietice, au fost In stare sä Intrun vast univers de miracole nebä- scoatä din Mite fragile edificäri de basm nuite", tntr-un Mini de basme, revärsate sl mitologie". uneie lntre altele, ca taluzele apelor prin Mal mutt poate declt alft cdlittort de munci titanicä In undele Moscovel port aceea$ virstd çi indeletnicire, defi trisem- la end mart depärtate". L-au uimit 0 ndrile stnt succinte $i redactate din oamenii, fi spafiile, ft asezdrile, fi istorla drum", Arghezi stdruie in repetate rindurf ln mers, pentru cd aicl, In fara .socialis- asupra profilului spiritual deosebit at multi' victorlos,se urzeste cu milloane de oamenilor sovietici. Acestia, aratil memo- mfini viata basmelor de odinioarä, cu rtalistut, poartit Inscrise in fizionomia tor- adinci räbdare, in tkero". indriizneala inimit, bdrblifia, sdnittatea Spafiile grit uriase ; Uniunea Sovieticd moral& puterea de a birui, solicitudinea, are proporfille unui veritabil continent, lar simful echittifii, dragostea pentru frumos. prin prestigiul ei moral fi politic influen- Posedd o disciplind a cugetului" 0 a all- feazil un tntreg univers uman, punclul de tudinii civilizate ce nu se dezice nicdiert, gravitate al planetei noastre deplastndu-se nich pe Wad& nici in metrou, nici in siilile la Moscova, in Kremlin. Unitalea et di; de expozifie, nici in institufii. Ospitalitatea mdsurd, pare a ft de ordinal miei, de aceea $i prietenia, conjugate cu omenia depdsesc adeseori unu sovietic Inseamnä milion", In expresie ori ce limite ale ipoteticulai ; pentru cd, face o metaford Arghezi, va- Arghezi le-a intilnit 0 la Kremlin, in rin- lute raportului si proportiei derivi de la durile celor insdrcinaft sti restituie guver- Atlas si Prometeu, compatriot de Caucaz". twilit romin tezaurul de arid nafional Dimensiunile sint de domeniul monumen- ptistrat in URSS, fi /a policlinicile de Slat, talulut. Extreigind insd elementele defini- pretutindeni. Tiicufl, nef dcl nd paradd de torit din alte esenfe poetice deal Bogza, eforturile, gesturile $i succesele lor, ei for- rare hiperboliza uzind de viziuni geologice meazd un popor aria; pe care cdllitorul II st cosmice, Arghezi se simte in aces' con- asemuieste unui ocean färä fund, deasu. tinent tn care vatorile au alpittat alte pra molcom si rece, dar Iniuntrul cäruia zvicnesc fägicluinte si puternicii nemisu- *( Ed. C. Rusk 1958. rate $i noi". Poporut acesta calm a realizat, www.dacoromanica.ro 220 NOTE DE LECTOR

sub conducerea comunistilor, marea revo- cu un intreg poem: o logodriä coticlianä lafie socialistd, 1-a alungat de pe terito- a marelui revolutionar cu mireasa lui, cu riul sdu pe cotropitonil intervenfionists ql tam lui". pe cel fascist si a ridicat din ruine asezdri Nebdnuite realitdfi descoperite in Uniunea in care utilul se imbind mereu cu frumosul. Sovieticd au avid asupra .sufletului lui Poporul e, aici, o realitate concretcr. Intre Arghezi efectul unut tonifiant. Necu- conduciltori ql condusi s-a infdptuit, Mcd noasterile ql dibuirile s-au destriimat, pe timpul lui Lenin, o km:1MM structu- poetul a trait rästurnarea i cutremurui rald necunoscutd vreodald altor epoci isto- tuturor spatiilor sale strtinte Li boltite" rice: Cind un demnitar zice poporur, se asemuindu-si trecerea din intuneric spre scoalá de pe scaun i cind poporul zice zarea de limpezimi cristaline" cu o des- Lenin", se transfigureazä, oa la cumine . fäsurare de aripi In drum cätre Luceafar catura, solider cu sine si cu er. sau Casiopeea". A cistigat aid un sens Genial leninist refine repetat interesul ne mai cunoscut i nou", un elan" pe arghezian, trezindu-i sentimente de attni- care-1 pierduse de mai multe ori in viatä rafie qi venerafie: Lenin e un simbol a! tritre o cälimarä zadarnicä i un haos revolufiei si al maselor care fac istoria. maschin", un entuziasm de bucurie" ql o In 1917 se gdseau fold in fag Nicalve dorinfli nlivalnicii de a servi, cu toale al 11-tea, unsul lui dumnezeu, al aristocra- puterile sale, cauza nobild a socialismulul, fiel, al clerulul si al burgheziei, cu Vladi- a plicil #i a amicifiei romino-societice. mir Ilia Ulianov ; alma, noteazd Arghezi, Patruzecl #1 cinci de zile petrecute in printr-o imagine memorabild,veacurile U.R.S.S., intre prieteni, 1-au refortificat. s-au tnfruntat cu secunda, biruite de se- Intors de acolo, cu sulletul populat de mi- cundä". Mond a triumfat asupra trecu- racole fl cu inima incdrcatli de surprize, tului. impovärdtor. Lenin avea, in viziunea Arghezi trdiegte sentimentut unel recu- cdlillorului, a minte cit toati Rusia" fi o novinfe: #1 pentru cirmuirea care 1-a tri- putere izvoritti anteic din contactul ne- mis in Uniunea Sovielicd #1 pentru oamenii mijloclt cu masele. Contactul n-a putut fi care 1-au Intimpinat acolo pi 1-au ariltal intrerupt de nimic, nki de moartea tru- frumuseiile multiple ale Pairtei Socialls- peascd a marelui ducat. FIzionomia mului. E o recunoftintd pe care poetul o demiurgicil a acestuia s-a perpetual nealte- mlirturiselte tn fetid tut scriind cd atunci raid in memoria popoaretor eliberate care, cind se pregiiteste scl aducd elogli priete- din lade unghiurile Uniunii Sovielice, isi niei noastre cu popoarele sovietice: Parcä trimit soli ca sii depund flori la soclul condeiul ar vroi sä slujeascä mai bine monumentdor ce-1 implinesc in bronz pe parcä i hirtia se lace mai lira". Lenin. Ceea ce, in limbajul ql optica arghe- ziand se traduce prin concluzia, echivalind Aurel Martin

C. FEDIN: OPEREa (vol. 5.)

Fafd de romande anterioare (Orase ql se situeazd in punctul cel mai Indt al evo- ani", Fra(ir, Rdpirea Europer sau Sa- lufiei sale creatoare. natoriul Arktur") care marcheadi tot atitea ln aces' roman de proporfli vaste scriito- elope in procesul de clarificare $i de adin- rul zugrdveste epopeea luptei poporului rus cire a unei problematici sociale morale impotriva intervenflonistilor st a gardistilor noi pentru scriitor, primele volume ale albi. Neobisnuitr este vara anului 1919, trilogiei (Mcd in curs de elaborare) &Id s-a decis prin ofensiva victorioasd a lui Constantin Fedin, Primele bucurir, ql armatei rosil de pe frontal de 'Sud soarta mai ales Go yard neobisnuite (cuprinsd Revolufiei, a rdzboialui civil. In fund in volumul 5 al Operelor" editate recent) acestui moment decisiu al istoriet, infele- www.dacoromanica.ro NOTE DE LECTOR 221. gindu-1 contribuind la pregtitirea lui sau despre care scriitorut spune cd logica isto- respingIndu-1, graviteazd numerafil -eroi ai rid le dd un infeles suferinfelor". cdrfii, diver* ca structurd psihicd facturii Din punctul de vedere al lui Dibici sau sociald, cu aspirafiile, gindurile, speranfele al lui Pastuhou insd, revolujia apare la in- tor. Unii, asemeni lui I(iril Izvecov sau ceput ca o catastrofti. Dibici, fast Oiler in Petre Ragozin, se afld tn primele rInduri ale armata farisid, dupd cinci ani de prizonie- luptei, sin' revolufionari incercali, care pri- rat in Germania nu poate prkepe de la vesc cu incredere cu toald rdspunderea inceput ce se petrece In fara sa. Niel Pasta- evenimentele istorke contemporane lor. hov, dramaturgul din capitald, care se Inca din timpul clad, urmdrit de polifia bucura de fairnd in cercurile burgheze, nu faristd stdtuse ascuns in biblioteca lui Do- infelege sensul evenimentelor pe care le rogomilov, Peke Ragozin Infelesese clar trdieste. Rtizboiul civil i se pare o haraba- rostra Intimpldrilor ce vor urma. Printre burd incomodd, silindu-I .ptirtiseascti cdrfile prdfuile ale biltrinului i ciudatului locuinfa confortabild sti colinde din stiu Minuitor. Ragozin pâtrunsese sensed gard in gard. Dar, pe citd vreme Dibici va istoriei patriel cu mina lui scrisese atunci avea un drum mai drept mat scurt cdtre in dreptut ucazului lui Pugaciov, prin care infelegerea revoluflei, Pastahoy se va se consf infra trecerea tuturor bunurilor ma- incurca martin hdf4 de rafionamente indi- teriale n stiipintrea poporului, cuvintele vidualiste, mic burgheze. El va incerca sd-st profelice tip va fr. Chiril levecou se explice imprejurdrile, atitudinea oamenilor simie caprins de o Indrepilifitd mindrie cd raportInda-le exclusiv la persoana sa. Dupd participd la construirea viitorului edificiu un amp, Dibici, devenit ostaF rofu II va social. Dupd o bätälle In care armata rofie iniUni pe Pastuhov Intr-o gard, fugind de- in lupla cu albli victorioasd pe fron- parte de orapil uncle putea fi luat drept tal de Sud, el trdieste puternic sentimental revolufionar din pricina articolulul unlit contopirii sale Ca viafa patriel, sentimen- ziarist vechi, din cale-afard de zelos in- tal cd 0-a adus aportul sdu la desfdpira- datoritor. In realitate Pastahov fugea pen- rea ntivalnia a istoriei : kit cd fusese pus in sltuafia de a se pro- In cHpa aceea Isi dädea perfect de bine nunfa de partea sau impotriva revolufiel,. seams cä In räzboiul civil care cuprinsese crezjnd cd va putea fugi 0 de Irnprejurdrile intreaga Rusie, cele intimplate undeva, lin- neoblouite ale rdzboiului civil, cd le va gä tivalinsk, erau sortite sä rarnhiä färä putea ignora. Istoria ii va artita insd cd nume, sä se piardä In amintirea generalä. afa ceva nu e posibil. A juns intr-un alt hitocmai asa cum Repievka insäsi rämîne &cif, ocupat de albi, este tuat drepi ropt" un biet punctisor pierdut pe harta globului arestat. In Inchisoare, o areme, el nu pämintesc. Dar tot atit de limpede Intele- poate pricepe de ce are aerie de asemenea gea cä evenimentul acesta sortit uitärii suf erinfe cind dupti pcirerea lui, nu Meuse este $i el micas a mia pärticici din acele nimic, dar absolut nimic care sd le indrep- mii de pärsi din care se alcätuieste istoria". tdfeascd. Dupti un adinc vt obiectiu examen Conftiinla diva a felului pentru care de conftiingl Pastahoy va incepe sd intre- luptcl, de0 le cere adesea sacrificii marl yea cd ceeace socotea pind atunci ca filmi (Ragozin pleacd pe front tocmai in clipa un merit al sdu -nevinovtifia" sa-era de clad bäiatul sdu, pe care lt reglisise dupti fapt o atitudine potrivnicd desfdfurtirii f doisprezece ani, fuge de-acasd, iar Kiril e refti a istoriei, a viefli insti0.Tocmai aceas- trimis intr-o misiune milliard in momentul td neutralitate, care inainte de revolufie cind cap&ä incredin(area cd iubirea pen- nu-I Impiedica sä comptitimeascd in moct tru Anocica 11 este imptirtliFitd) ti face pe platonic pe cei sdraci, dar nici sd se simtd ace0i doi eroi ai cdrfii sd participe cu tot bine Fa cereal celor ce triliau in indestulare sufletal la desfclotrarea evenimentelor re- huzur, constituie in fond mobilul safe- volufiei. rinfelor sale. Scriitorul folose0e aici un Et fac parte din acea categorie de eroi simbot pentru a sugera starea jalnicti a www.dacoromanica.ro 222 NOTE DE LECTOR acestor inclivizi, asa z4i neutri, de esenfil figurilor luminoase, pline de autenticitate mic burghezd, in clipele decisive de mare ale revalufionarilor de profesie, Chiril rdspundere. E vorba de momentul in care Ragozin. Fedin descrie aid $i alga de oa- Pastuhov vede plimbindu-se pe trupul säu meni, anume ,e vorba de cei care n-au an greiere : Vilzu cd e an greiere, cu suf icientd putere sau voinfd sd se zmulgd toate cd, n aceeasi clipd fn mintea lui se din tentaculele unei viefi .sarbede, invechite. ivird pate gindurile prietenoase, de basin E cazul Lizei, tntlia iubitd a lid Kirit, care legate de vietatea aceasta aproape domes- a ciilcat jurdmintul dragostei curate, lain- ticd acivaM pe dupti sob& nu putu du-se marl:Mid de tat& säu cu un individ infring4 dezgustul. Greierul se apropia grosolan vanilos ca negustorul Subnicov mereu end sitrind, &id llrindu-se : nid sau al lui Mercurii Avdeevici Mefcov, Mcustd, nici gindac de buciltdrie, ci id- care could sd evadeze din vigil sociaM custil $i &dew laolaltd, fi tocmai de caluglirindu-se. Dar la fel de pregnant ne aceeo trezea un netnchipuit sentiment de apar i dufmanii ai revoltifiel. Din scirbd". categoria acestora fac parte Subnicov, of i- Pentru creafia lui Fedin, Pastuhov repre- ferut Zubinski, ,ajuns chiar aghiotant in zintä concluzia la care a ajuns scriitorul, armata sovieticti care comit acte de sabotaj dupd ani de cduMri in ceea ce privegte vor s fugcl la albl. acaffia pentru eroul sdu preferat : intelectualul. Pastuhov cd vor ssi se opund tntr-un tel sau altul este replica ultimd data de autor Insugi eso- sensului adevdrat al Istorlel, stnt asvfrlIfi ilor säl mai vechi ca Starfev sau Karev, peste bord. Soarta tor se aseamänd fntru- la capital unui proces de clarificare adin- cttva cu aceea a bancurilor de scrambil, cd. Odiseea tut Pastuhov, crirela autoral ti aruncate pe mal de apele opune procesul sufletesc nu mai Min sä putrezeascd la soars in vara aceea ne- complicat, dar mai rapid al Anociai Pa- ob4nuitä a anului 1919, clad oamenit, in- rabuchina cuprinde totodaM rdspunsuri la role* in rindurile ostafilor nu mai aveau malt dezbdtuta (fi in opera lui Fedin $i a timp de pescuit. altar scriitori sovietici) problemd a artista- Destirkele variate ale acestora $t Mcd lui in societate. Sensul adevdrat este !mid a multor person*, existente in romanul lui singur : impotriva sau In direcfia mersului C. Fedin, stnt prolectate pe fondul luminos evenimentelor istorice, Impotriva sau aldturi al istoriei ; suferinfele, bucuriile sea spe- di popor. ranfele lor se intilnesc, se intretaie, evolu- Aria de investigafie artistica a autoru- eazil sau se currnd tn acel punct incandes- lui romonutui 0 vard neobisnuitd" este cent care este Revolufia ISocialistei din vastd. Fedin nu se mulfumeste doar sd Octombrie. zugriiveascd drumul sinuos al intelec- tualilor cdtre Revolufie sau sd dea yield E. Tudor ) ROMAIN ROLLAND: COLAS BRELIGNON" *

Cronologic, Colas Breugnon" a fost fluviu, un roman de alitudine, ba mai scris intre jean Cristophe" si Eva- malt, romanal unei atitudini. Cerind citi- Dimensiunile comparativ restrinse, torului sd-i ia cartea drept o carte surfeit- problematica strict circumscristi f atmo- toare, fdra ndzuinfa de a schimba lumea sfera voioasd, par sd-i confere un loc aparte saa de a o tiflmdcl," Romain Rolland se intre romanele lui Romain Rolland. Dar dovedefte malifios ca un adevdrat sträne- deosebirile did doar aparente. Colas Bre- pot al mesterului burgund. ugnon" este asemenea celor doud romane Colas Breugnon trdieste in timpuri strict determinate istoriceste, in vremurile nu *) E.S.P.L.A. 1958. prea fericite ale regelui Ludovic al X111-lea. www.dacoromanica.ro NOTE DE LECTOR 223

E cetdfean al orafului Clamecy, apzat pe zent fi amintire se tntretaie, ftergindull malul Beuvron-ului, mester ampler din granifele fdrii ca protagoniftil sd piardd breasla sfintei Ana. I se poate inventaria simful umorului. Capitolt,t1 intlinirii, Ne- familia fi averea. Dar cu toate aceste atri- vtistuica", se Inscrie tfitre cele mai fru- bute temporale precise', Colas Breugnon moase pagini ale scriitorului. este intr-un anume sens mai presus 'de Meftend Colas inseamnd fi comenteazd timpuri. Mefterul Colas Breugnon e perso- intimpldrile unui an tntreg - din februa- nificarea spiritului poporului francez, de- rie $ pind la Boboteazd. Nu e un an prea (indtorul fi cumulatorul celor mai de pref plin de bucurii fi belpg pentru locuitoril atribute galice. Clamecy-ului. lar pentru Colas e poate cel Colas Breugnon, aluns la virstii de cinci- mai nepkicut din ctfi a trait. Aptirdtorii $i zed de ani, ia hottirirea Ali insemne in- asediatorii ducali bin/We cimpiile $i timpldrile mai de seam& Le inseamnii nu ora§ele Burgundiei. Dar acestea sint eve- sub forma unui jurnal de tip Amiel, ci cu nimente obimuite. Ciuma Irma nu. Colas reveniri 0 comentarii sfdtoase. E o ne- scapd din ghiarele el, dar ti lasd praddi cesitate (as muri dad n-as scrie"), dar sofia §.1 diminul. Mefterul trebuie sd des- e fi unica modalitale de a imptirtd$ cuiva copere apoi, cii bunul senior Philibert i-a - fie qi filei de lartie - gindurile. (Tre- distrus munca Intregei viefi. Tot ce a cio- buie sä rnA usurez cumsecade... Am limbs plit el, Colas Breugnon, liane tnflorite, putin cam lung(' si dad m-ar auzi cineva nimfe $ leoaice, ramrod de persici, cior- vorbind m-as putea pomeni intr-o zi ars chini de sirugurt a fost cioptrfit. pe rug") Colas Breugnon nu este fricos. and chipä o ultimd incercare de a se 0 asemenea eclat:fie ar fi nedreapiä fi reface, ruptndu-si plciorul, e nevolt sd chlar insulidloare. (Dad nu ne-am pri- ceard addpost ginerelui. Colas ar pule" sd mejdui putin pielea am muri de urit" fl ca se asemule lui lov. Dar resemnarea ii e sd nu moard de urit ii explicd puternicu- necunoscut& El e eternul spirit galic. Sii- lui conte de Maillebois cd Intre oamenil Melt Fi singuratic 1$ pdsireazd increde- regilor si oamenii printilor, dad e vorba rea in sine, nu In Dumnezeu, pe care tl sä aleg n-as $ti sä spun care beau mal lad salt =Ili de treburile sale. (Fie- mult si pradä mai bine".) Pe tinged pm- care cu Impirätta lui. El cu cerui, noi cu denfd, un anume amestec de orgoliu $1. mo- pämtritul"). Dar mat ales mqterul 41 pds- destie nu-I lasd A miirturiseascd pe de- treazd veselia, avutui pe care 1-am adu- plin cuiva gindurile fi sentimentele. (Su- nat In cincizeci de ani de drumetie In flete a dror mindrie e sA nu-si destdinuie lungul vietii". iduntrul" - spunea Romain Rolland, tn- Tnsemndrile lui Colas Breugnon sftr,vesc tr-o scrisoare Mire Jacques Robertfrance, intr-o apoteozd a viefii (Singurui ei cusur vorbind despre anumifi francezi). Doar cre- e el e prea scurtä"). Motto-ul carp, Bon- dinfa lui Robinet - ucenicul care a salvat homme vit encore" capita semnificafii din case data' pradd fldcdrilor statuia Mag- simbolice. Devenit un adevilrat zeu patern, dalenei, cioplitii de mqter - sau Inttlni- Colas le spune fiilor seil (fiecare dintre ei rea cu dragostea-i din tinerefe II pot deter- reprezintil un aspect tipic al curentelor ce mina a-0 arate vizibil sentimentele. sträbiiteau Franfa): Räspinditi-vA, inmul- Aceasid tnalnire, pe care Colas Breugnon titi-vA si cuprindeti in bratele voastre cit a dorit-o fi a ocolit-o ani de rile, e con- mai mult päintrit $i cit mai multA &- ceputd pe muchie de cufit. Stan fald in dire." fold un biitrin - Colas e bunic - ro- Romain Rolland tipdrea acest Etna al tunjor pe toate pärtile" fi o biltrinii us- Franfei $i al viefii In 1919. Au recut caM fi ftirbd. Grotescul i-ar putea cople# aproape patruzeci de ani de atunci. Colas in mire clip& Un gest de prisos §i ar fi Breugnon capiitd In zilele noastre semni- caraghiKi. Un cuvint prea pufin fi "scena ficafil de memento mori" and spune 1 ar fi ridicold. Armonia e insd deplinti. Pre- Un rege bun, nu zic, e buri. Dar mai bun www.dacoromanica.ro 224 NOTE DE LECTOR sint eu. Sä fim liberi, dragii mei francezi sele lui Colas Breugnon. Tälmilcirea lui iar pe stäpInii de care avern parte, si-i Alexandra Hodof a urmdril in deaproape trimitem sä pascä In altä parte... far daeä infelesul strict al cuvintului, integrindu-i regele ar veni la mine in casä, i-as spune: In sensul frazei, dar cu mult mat Min Esti oaspetele meu. In sänätatea ta. Vere in ritmul fi melodia el inijiald. In cause- drag& sintem Intre noi. Fiecare fancez e cintei ceva din suculenfa originalulul s-a un rege si unchiasuI e stäpin la el acasil." pierdut. E greu 0 tdlinticefti In altd Umbel' spu- I. Radu

0 NOCL4 CARTE DES PRE N. OSTROVSKI*

Cartea lui N. Venjcov $i M. Fras apä- el. Toate slut adeviirate... slut fapte ade- rut4 recent in Editura Tineretutui a readus vat-ate trdite" de oameni vii.., un crimpel In memoria cititorilor amintirea lui N. A. din grandioasa noastrd realitate alit de Ostrovski. N. A. Ostrovski e färä indoiald mareald fi minunatir. una dintire cele mai turburätoare figuri pe Sensul si frumusetea existentei lui Os- care revolutia socialistä si fumes sovieticä trovski, rezidä fn ataqamentul eroic fatä au däruit-o omenirii. Pe toate cinci con- de viali, fata de valorile ei morale supreme tinentele scrlitorul $i opera au räscolit si al unui our condamnat la stingerea fizicä zguduit constiinte, au strnit ecouri vaste lentä. Seninätatea si optimismul molipsi- $i profunde. Paralizat, orb, imobilizat la tor al scriitorului covtrsesc. Ili piers! cum- pat, parficipantul la epopeia räzbolului pituI ; fiat vole te supui la un sever civil si a consolidarli puterii sovietice In examen de constiinta, pentru ca In perioada febrilä de dupä l920, a &sit mij- Ostrovski te ciocnesti cu Insäsi consti- locul de a se retntoarce printre luptätori inta cristalizatä sub formä de diamant pe pozitille tnalntate ale proletariatului a unel Intregi lumi $i a unei Intregi activ". S-a vorbit nu odatä despre carac- epoci. De unde aceastä imensä dIrze- terul romantic al creatiel lui Ostrovski. E nie? SIngure trisäturile de temperament insasi romantica vietii autorului. Rareorf explid prea putin. Un izolat cu personali- cele douä planuri - viatä $i creatie - tatea lul temperamentalä si-ar fi pus capat au coincis si s-au complectat Intr-o ase- zilelor. Ostrovski nu a träit Insä pentru menea misurä. Dacä Flaubert a exelamat sine. Fericirea lui a fost legatA de feri- Eric intr-una din scrisorile lui celebre cA e cirea milioanelor de muncitori $i Värani la iarbä, e vint, e Emma, e tolul in madame eliberarea cArora a pus mai mult deed Bovary, nu doar la sensul figurat isi aflä umärul. Ostrovski a sorbit puterea din con- justificarea astfel de comparatii In cazul vingerea cä e un strop din impetuosuI lui Ostrovski. Autobiografie, Asa s-a cälit ocean revolutionar al vremii si CA aportuI otelul" nu 1,nceteazi de a fi operä de artä. sau la transformarea lumii poate cIntari Intre Corceaghin $i Ostrovski existA toate Ind greu. Un egoist se prapeldeste mai asenfänärile $i deosebirile mareind hotarul repede decit oricine. ...dacd sufera 0 in- dintre faptul brut si imaginea lui artis- fringere el nu mai are pentru ce trdi. In tic& Patosul operei e patosul revolutionar fafa lui se Intinde noaptea resemniirii. al autorului ei. Similitudinea atinge aproa- Cind insd mid._ se contopqte cu ceea ce pe absolutul. Ostrovski a protestat impo- e social, el poate fi ca greu distrus, did triva incerarilor vulgate de raportare pentru asta ar trebui sd fie omorlt tofu' permanenta a detaliilor romanului la in- din jur, jara intreagd, sii fie omorilli in- timpläri reale, El nu a negat InsA niciodatä sdli viola". Ostrovski Amine una dintre caracterul nemijlocit adevArat al celor isto- marile piide etice ale istoriei contemporane. risite. In Asa s-a calit otelut" ,,,am re- Numai comunismul poate fnälta fiinta dat adevdrul lard ocoluri"... märturiseste umanä pe asemenea cuimi spirituale. Ca- www.dacoromanica.ro NOTE DE LECTOR 225 racteristica dominantä a lui Ostrovski e pas cu pas sänätatea. Baziii nu-i ajung pasiunea. Entuziasmul nu a urmat Intotdeauna $i camera In care locuieste ci dimpotrivä, izbInzile literare au e proastä. Nu disperä Insi si nu e dispus fost produsul nemijlocit al entuziasmului o singurA clipä sa arunce oprobiul asupra setei lui neostoite de viatä. Färä in- lumii. Riposteazä astfel de timpuriu pani- doiald cä succesele artistice i-au stimulat carzilor cu ochelari fumurii pe nas. Nici Increderea optimismul. Mille de scrisori nu se resemneazI invins. Initiazä o actiune primite din toate colturile Uniunii Sovie- printre locatarii casei i tntr-o adunare tice si de peste granitä I-au dovedit pre- tinutá chiar la patul säu, face sä fie ales tuirea de care se bucurä in ochii a mii un nou administrator cinstit activ. Des- zeci de mii de cititori. Desigur cä editiile tisoará o adeväratä rampanie impotriva repetate depäsind tirajul de un milion ale vechilor proprietari de vile care continuau romanului Asa s-a eMit otelul" miscat sä se läfaiascä in apartamente vaste tn si 1-au redat impresia palpabilä a legäturii vreme ce numeroase familii muncitoresti nu cu poporul, ruptä o vreme de boala aprigä aveau minimul de spatiu necesar. Sezi- care 1-a ingropat In asternut ca Intr-o seazä insistent organeie locale de partid oriptä. Si desigur cä nici grija toväräseascä si de stat. Infirm, ajunge spaima burghe- a organelor de partid si de stat, grija de ziei speculante si a birocratilor de la ser- care s-a simtit incurajat pinä la ultima vicini locativ, dovedili In cele suflare nu a putut sä nu-1 insufleteascá. din urmä camuflati gardisti aibi. Pozilia Toate acestea au insemnat Thai doar Hie lui e consideratä justA. Misuri le propuse nol la o carte =WI In esenta ei de rnai de N. Ostrovski slut insusite aduse la Inainte. Cine urmäreste corespondents lui indeplinire. Zvi'. lit din sea, cavaieristul N. Ostrovski rämine uimit de singele rece rosu, activistul cornsomolist de pe frontul vitalitatea iui in clipele celui mai tragic reconstructiei economice nu a fost Ina regres fizic. Pe atunci Ostrovski nu era scos din luptä. Stie cä anii ii sint numl- IncA celebrul Ostrovski, ci simplui comba- rail. Spiritul säu treaz i inflacarat ignorä

tant invalid ameniniat de paralizie 5i insi desnidejdea. Paipitä intens L fieeare orbire. Trece din spitel in spital, din sans- cucerire clt de neinsemnatä Ii umple su- toriu tn sanatoriu, de pe o masi de ope- fletul de bucurie. Isi indrumä generos retie pe altä masä de operatic Vrea sä as:44i in activitatea politici 1 realizarile ei munceascä, sä se reintoarcA in armata pe tärim obstesc ii dau imense satisfactil. constructorilor tärii sovietice. Toate nä- Sorisorile lui din aceastä perioadä denotä dejdile lui slut pätrunse de aceste vi- o inimi fierbinte, bätind in unison cu suri. $i ele incetul cu incetui i se spul- inima Intregii patrii sovietice. Forta mo- berä. Intr-o camerä din Soci asistä nepu- ralA tmbinatä cu modestia buoul simt tincios la propria-i drama* i totusi träieste al omului care nu concepe sä fie povará $i nu vegeteazä. Imobilizat in pat, cu ve- nimänui si care rezistä cu stoicism si derea pierdutä pe jumätate i cu perspec- seningate la aspre si fatale incercäri, ii tiva sigurä a pierderii ei totale, Ostrovski puncteazä räspicat convingätor alura citeste, invatä, is parte la activitatea ob- piing de farmec i frurnusete. Nu e de mi- steascä. Se string In jurul lui tinerii din rare cl a putut deveni autorul a douä ro- ora i studiazä Impreunä literaturä de mane care au cules admiratia a milioane partid. Conduce un cerc politic, apoi un milioane de tinerl. Ostrovski s-a reintors cerc literar. Pe dibuite, pfpäind piesete ca astfel cu adevärat in primele rinduri ale prin ceatä, monteazä un aparat de radio. proletariatului activ. Färä sä fi depus nici- E unuf dintremijloacele prin care stabilesle odatä armele el s-a ridicat In Iupta pentru. relatii cu lumea din afarä. Lipsurile comunism pe o treaptä superioarä in sen- greutätile ti härtuiesc incA, färä a mai po- sul eficientei sporite a uneltelor folosite. meni de boats care inainteazi si-i macinä CIrtile lui au mulat nenumärate suflete,.

15 - Vials RomIneasa, ar. 8 www.dacoromanica.ro 226 NOTE DE LECTOR

au educat i continuä sä educe in spiritul nuscrisul. Moartea I-a ajuns In pragul intransigentei comuniste generatil dupd ciirlii a doua a romanului. Oameni ca generatii. E limpede cä fmplinirea moralä N. Ostrovski îi continuä insä opera si resimlitä odatä cu räsunetul literaturii lui dupd ce pulsul lor amuteste. In transeele in masa largä a publicului eititor i-a in- soldatilor, Asa s-a cälit otelur a lost gl- multit rezertele de Incredere si optimism. and ciuruitä de gloanteIe dusmane. Volu- Il covIrseste fericirea. Are senzatia canto- mul a sträbätut Ta lärile capitaliste, zidu- pirii totale cu miscarea epocii, cu eforturile rile groase ale Inchisorilor, Imbärbätindu-i gigantice ale poporului sAu. E in miezui pe tovaräsii de luptä ai lui N. OstroVski. celce mai cruciale evenimente. Socializarea lu primii ani de dupi eliberare nu putini agriculturii, constructiile primului cirscinal au fost acei care s-au apropiat la noi de pätrund In camera lui de bolnav, socialism si au tnteles esenta tärii sovie- inaripeazi. Poartä o vastä corespondenta. tice prin Nicoiai Ostrovski. Mesajul säu It scriu muncitori, soldati, studenti. Lo- vibrant a Mica{ de pe ochi väluri de in- cuinta i s-a transformat dupd expresia lui tunecime, a desmortit constitute, a fäcut Ostrovski mnsui, Intr-un stat major. E educatia socialistä a tineretului. $i pentru nevoie sä i se punä pea la poartä pentru unii lesiti cu sänätatea adInc zdruncinatä ca sä fie ferit de afluxul färä sftrsit al din temnitele fasciste, uncle au avut de vizitatorilor. la cuvintul la mitinguri, ispäsit vine lor de a se fl ridicat la che- trammite prin radio salutuf säu congresu- mares partidului IMpotriva exploatärit lui comsomolistilor din Ucraina. E ales asuprirli, Nicolai Ostrovski a Insemnat o mernbru de onoare al organizatiei de tine- máreati lectie de elan creator. El ne-a ret din Soci i raporteazti asupra muncli fnvätat pe noi toti ce e ferkirea. Ea constä scriltoricesti in fats comitetului de partid in lupta pentru tnsusirea si reeducarea al orasului. Primeste ziaristi strain) si le omului care a devenit stäpinul tärli lui, a explicä viziunea pätenteasci i bolsevicil omului nou, Inteligent, a omului epocii a puteril sale neobisnuite. Urmäreste In- sociallsmului". Asa dar träiasd dirzenia frigurat situatia internationall. Fascismul Nu Inving decit net cu sufletul tare. se pregäteste de räzboi, Ostrovski crede Dud-se dracului toti oamenii care nu Gnu invincibilitatea socialismului, a sä se bucure, care nu stiu sA tam/ folo- statului sovietic si a glorioasei lui armate sitor i frurnos. Ducä-se dracului cei ce se Nimic nu-i poate zdruncina optimis- piing si se viickesc. TncA odati muE $tie cä obstacolele in drumul spre träiascä creatia Cuvinteie lui Pavel Cor- comunism vor fi mäturate unul dupi aituI ceaghin Ia mormIntul comun al tovarA- Viseazi la revolutia mondialä, la victoria sitor chuti la $epetovca räsunä i azi la comunismului pe Intreaga suprafatä a gin- fel de proaspät ca acum aproape un sfert bului. S-a däruit cauzei partidufui si prin de secol la aparitia romanului Asa s-a aceastä dänsire träieste si respirä. Mai are cälit otelul". Nimk nu-i mai scump pen- inainte doar citiva ani de viatä fiecare tru om decit viata. N-o träieste decil o zi e stoarsä de posibilitäti în cadrul pla- singurä datä i trebuie s-o &Eased astfel nului de muncä pe care Ostrovski si I-a 'Mott sä nu-i parä räu cä a träit, sä nu impus cu sträsnicie. Trebuie sä termine aibe a-si reprosa un trecut meschin i ru- Ndscuti In furtunä", o nouä poveste des- sinos, astfel cä in fata mutt sä poata pre tineretul revolutionar ucrainean. Doted spune: toatä viata i toate puterile mi dactilografe i doi secretari lucreazä in le-am inchinat ceiui mai mimmat lucru de mal multe schimburi la locuinta lui. pe lume lupta pentru eliberarea ome- Epuizarea ti amenintä si el se abate sd nirii". incheie cu un minut mai de vreme ma- Al. Simion

www.dacoromanica.ro NOTE DE LECTOR 227 0 POE21E A LUPTEI*) Dati lui Adam luptätorul §i tovarleei lui eintecul adevArului si al täriei, cintecul zbuciumului §i al seninaatii". (Maria Bantq: La portila raiuiui")

Pentru di Maria Banut e femeie fi, ine- poezia Mariei Banut. Niedierl, In lirica fe- vitabil, scrie o poezie femininti, poate fi minina, n-am gäsit folosindu-se ant de caracterizatti (0 a lost) ca o poeM a le- des ;I de activ cuvintele luptcr, armr, minitälii, cu Mate implicaliiic Pentru cri palbe, pumnar, cased 'sau Outman". feminitatea En poezie nu ocolette sensuali- §i ce poate fi mai bat-Wiese decit aceastd tatea (adevar verified pentru cele mai ciudaM dar semnificativa iinitte" : multe dintre poetele lurnii), poezia Martel &mug poate fi prezentatä (fl a fost) ca Ntt Oiu - pfin zbucium - lini§te mai sfintä, o poezie a sensualitatii. Dar feminitatea presupune fi o anume delimit* liricd, un Dectt sä spun: arn lost cu-al mei, aid, Pumnal de rafinameni imagistic gi linguistic accen- foc ce-n bezne se trnplintä" tuat fi dal Maria Banuf se inf ittigeaztf (Ce trebuie") (s-a ardtat ql acest lucru) ca o poeM a delicatetel. Tnclinatla sore destdinuire, sau declt aced aprig angafament: spre sondarea stdrilor fl senttmentelor in- time este de asemeni un detaliu al femi- M-oi räzbot neimpkatä nittltii (defi poate fi tot ant de bine fi e Atit eft voi avea suflare!" trasdturd a poeziei masculine) fi atunci a constituit fi ea un punct de plecare En ca- Alci aflam dimensiunea recall a acestel racterizarea poetei. Toate sint adevdrate poezii, caracteristica ei dominant& Fern'. pentru Maria Barn* Dar toate slid, ade- nitatea gingata, visätoare a Martel Banut vdrate fi pentru Louise Labé (ca sd, ale- (ttiuM fl din Tara fetelor") s-a conver- gem un nume de glorie al genului) fi pen- tit In militantisrn gi bärbälie datoritd fac- tru oricare dintre poete. Au. test mai bine torului centralizator care e idealul comu- inspirafi credem ace care, cercetind acea- nismultd. sill poezie, s-au indepartat de ceea ce este De aceea, ca fi in cazul altor poefl, actu- feminin (qi pare-se comun) in ea, apropi- ala caracteristia a liricii Martel Banat indu-se de anumite laturi pe care alfil este condifionatä in cea mal mare mdsurd ie-ar fi considerat accidentale, improprii gi, de calitatea de poeta comunista. deci, efemere. Dac, prin cine ttie ce nedoritä intim- Oricit de paradozal ar parea, nu putem plare, creafia Mariei Banut s-ar fi intre- ea nu distingem o autenticd particulari- rapt la räzboi, dacel personalitatea ei artis- tate a poeziel create de Maria μ (nu tied ni s-ar fi Inftifitat redusä la ceea ce singura firette) En... vitalitatea el barbel- a putut transpare din Tara fetelor", as- tease& In. versurile niciunei poete n-am In- Mzi aM fi inregistrat inca un .suflet chi- Unit o voinlä mai dirza de a Iota (pen- nuit de nelinitti vagi, alaturi de allele, ne- tru vida ft pentru comunism) de a zdrobi numärate, (e drept, cu un profil oarecum pe vrtijmati ti de a apara pacea, o indef. deosebit). Astäzi am fi descdperit En crea- tare mat hotaritä a nainii pe armä, ca in. fia Marie Banut doar tabloul unei copi- *) Maria Barnq - Poezir ES.P.L.A.1958.

15* www.dacoromanica.ro 228 NOTE DE LECTOR

WU rdscolite de cosmaruri $i Ispaime in- Ce univers cetos ca o taverni/ Fu lu- descifrabile care .sapd, precoce $i dur, in mea-n care rie-am niscut noi doi" - mar- fefele candide, misterioase Unit de bdtri- turisef te poeta. In lumea aceea fitrii ori- nefe. Am fi reimas cu acele imagini de co- zont $t Ostia de sens, s-a deschis ca pit solomonarr, prematur Infelepfi sub smuts de vint", un geam spre libertate 0 apeisarea existed fei, cu imaginea unei ado- spre vis": lescenfe Thud st astenice. Poeta era acaparatet de stri si senti- Si ciocirlii cintau, ctatau : existi mente obscure, inanalizabile, pe care le-a 0 lume nouä, - Inträ-n ea, sta scris note' cu nervozitate, cm patimel uneori, in- In prima noastri carte comunisiä" tr-o imagistied rarefiatd sau ermetieti. Re- tipitrirea acestor versuri, nereprezentative In aceste versuri seiltifluteste sensul pentru personalitatea artisticii a Martel emancipeirii poetei din universul cefos ca Bemis, constitute un deserviciu adus poe- o tavernd al vechii lumi, prin cueerirea tei. Imaginea limpede $i unitaret pe care cheilor at care se deschid porfile unei lumi o of erii poezia combatiud a adevitratei noi. Probabil cd acest contact revelator cu Maria Banus, aceea din Despre plimtnr, ideologia clasei muncitoare coincide sau, Tie-f vorbesc, Americd l", La porfile ra- mai exact, condifioneazd saltul decisiv al lului" (ca sd aminiitn doar poemele mai tidal Mariei Balms, de la introspecfie (In mari) este tulburatd de aldturarea negu- mare mdsurd steritd) la contemplarea ac- roa.selor versuri de inceput. Cititorul con- ¡tad a lumU, la atitudinea militant& Vor- temporan, care prefuiefte activitatea crea- bim de un salt nu pentru cd aceast4 schim- Mare a poetei, rilmfine descumpdnit in NO bare s-ar ft produs fulgerdtor, nu pentru poeztilor cu orizont Ingust 0 apdstitor din cd ignordm perioada anevoloasd a tranzi- Tara fetelor", de care se simile sufletqte lid, a acumullirli, ci pentru c4 noua poe- ttrdin. In alcdtuirea prezentului volurn, zie a Martel Banus reprezinM un fenomen Maria Banuf trebuia sd se auto-selecteze structural deosebit de eel anterior, cis alt cu luciditatea acumulatd Intr-un decentu confinut fi aU4 forma artistic& $i jumdtate de creafie valoroasd In slufba De la timidele tentative de a sparge cauzei sociatismului. crusta intimist4 $i de a cuprinde viafa din Abia in acesti ant s-a format pe deplin jur in versuri, tentative prezente fi En personalitatea poetei. Evolufia de la 'nil- Tara fetelor" (Si-am sä deschicl In seara mism Aire panic: militantei a Mariet !Ja- asta, usile/ Singurätätile mete s-or fugäri nus este fi evolufia poetei de la inidvid la pe drumuri de-a busilel sä-rni aducä mi- person aMate. Poezia tritild aproape exciu- ros de orn, de prat, de lemne tälate...") siv prin sugatil, poezia intimistd, s-a $i poeta isi cucerefte treptat vitalitatea Mr- stins in uitare. Viala poeticd a Mariei Be- bdteascd, adicd tocmai, dupet pdrerea noes. ntz., se intemeiazit astäzi pe ceea ce e mat trd, specificul liricii ei actuate. Inca poe- trainic $i mai valoros in opera el, pe ceea zitle antirdzboinice crise En 1939 (Apo- ce este mai apropiat de sufletut omulut con- calips", Sabat"), cu almosfera kr mis- temporan, constructor al socialismului, de ticd, neguroasd, strecoard prin densa fe- simflimintele $i idealurile lui. Piird indru- sdturet a imaginitor, fipittul acuzator care, marea Partidului, atentit, severe' $i indrep- mal tirziu, in poezille din volumul Bu- taM mereu in direclia dezvoltdrii pe o cafe curie' se va fi transformat intr-un indritz- originald a poeziei combative, Maria Bentz; net striglit de (lipid. Poeta, ca o loana nu s-ar It ridicat poate de la Spleen' la d'Are modernd. ifi simte fruntea umbritii poentele Despre pdmint" sau La porfile de cased fi inima &land sub arme. Aid raiulur. De aitf el, intr-un toe poeta suge- lupta nu mal apare ca o nofiune abstractd reazti marele reviriment care I-a constituit (fiindeti, vor spune unii pe bund dreptate, In pieta et - primal contact cu comunis- intreaga via(el e, in definitiv, D luptd) el mul. cd o integrare totalif intr-o bdteilie Metes- www.dacoromanica.ro NOTE DE LECTOR 229 tad fi grea pentru socialism. Tovaniti tor pe pämtnt,/ Adam p1äteste cu stnge". Dar abaft in aceastil tniMlie, poeta le inchind ceea ce e eemnificativ 0 propriu in viziu- o pomenire" in care-fi reafirmd calitatea nea poetei este faptul cd Eva, femeia 0 de combatantd: Sub fruntile noastre/ Urn- tovarcifa de viafd, este in acelafi timp o briie de cascä/ Aceeasi viziunef Grea, tovardfd de luptd, o combatantd ea instifi. omeneasa./ Si inima noasträ/ Sub arme Eva spune: .t...e destul sä tread pe uliti cind bate/ E tot pentru pace,/ Si pentru tobosarul/ vestind :/ Malls incepe1 BA- dreptate". Printr-o sugestivti apropiere, tälia e-n toi 1/ Fericireali adunä ostasii"/ Maria Banat asemuifte momentul Akan- si eu nu mai aud nimic altceva/ decit tro- derii Partidului in viafa unui om, cu do- potul luptei,/ dectt chemärile luptei,/ decit blndirea severei fericiri luptätoare". Deci veseliile si grozäviile luptei» $i nimic nu pretutindeni e lapici, 41010 fericirea, ade- poate fi mai representativ pentru poezia vdrata, cea ctiutatti fi ciftigatd, este o fe-, Martel Banat decit versurile, ca o efigie, ricire luptilloare". Adam, din impresionan- care o inftilifeazd pe Eva pdfind la luptd tul poem La porfile raiului", cucerette btirkitefte, allitud de tovartiful ei de raiul, fericirea, prin luptd cruntli, pliilind-o, vial& cu singe : La fiece petic de rai/ dobindit Dumitru Solomon WILLIAM BLAKE IN ROMNESTE*)

ripdrind o plachetd din opera tut Wil- versar tenace al rafionalismului - ca ide- liam Blake, Edltura de Stat pentru Lite- ologie dominanki a revolufiei pe care-0 raturil ;I Ara a umplut Mai unul din preamdrea, -0 un adept fervent al intu- numeroasele goluri care, pind acum 10- Wei mistice, ca mifloc suprem de investi- 12 ant, alciftutau - pentnt maforitatea gare 0 de cunoattere a lumii. Din aceastd cititorilor din fara noastrd - peisajul li- imprejurare decurg o serie de particulari- teraturii universals. Inifiativa editurit se Mfi ale operei pe care ne-a Idsat-o,-loperd cuvine a fi salutatd in acelafi timp ca o desha de vastd 0 extrem de contradicto- contribufie romineascd la stirblitorirea po- rie, asupra cdreia se caving sil arunctim etului englez de cdtre Consiliul Mondial o privire critic& al Pticii, - in 1957 implinindu-se cloud E ceea ce a facut, de altfel, fi traducii- veacuri de la nafterea lui. Poet generos torul, selectind din stufoasa opera a lui 0 vizionar, Blake a cintat libertatea ;I Blake indeosebi acele pagini care cuprind fraternitatea umand, infierind tirania re- intr-o expresie clarti, un mesa); umanist gilor 0 a clerului asupra popoarelor. Fafd fi chiar revolufionar pentru epoca respea- de cel mai insemnat eveniment al epocii tivd. Simpla selecfie insd, nu e de ajuris, lui - Revolufia francesd - Blake a luat 0 de aceea traduceitorul a simfit nevoia o atitudine care-1 singularizeazd printre unei prefefe explicative. Evocind sumar bi- contemporanii sdi englezi, adepfi, in- ografia poetului englez 0 analizindu-i deobfte, at splendidei isoltirr, dacti nu opera, Cicerone Theodorescu formuleazd o chiar ai intervenfiei antirevolufionare. Prin serie de reserve critice cu totul fustificate, aceastil atitudine, el 0-a dobindit -, ca fafil de aceastd opera contradictorie. Ma- fl Shelley fi Byron, in generafia imediat ma cd, procedind astfel, el nu merge des- urmtitoare, - un loc de cinste En Panthe- tul de adinc in analiza criticii a ideilor onul poefilor-celtifeni al tuturor timpurilor. care stau la baza operei, ;I tn reconstitui- Lucru curios insd, Blake a dat elanuri- rea contextului istoric in care aceasta a for sale revolufionare 0 umanitare un vet- aptirut fi s-a dezvoltat. Blake a fost In- mint quasi-religios. Poetul a fost un ad- riurit de numeroase doctrine mistice 0

*), E.S.P.L.A., 1958 www.dacoromanica.ro 230 NOTE DE LECTOR oculte, - nu a fost asa dar un simplu ex- dragoste fi härnicie asupra unui text des- plorator al...imaginaliei pure", ci un teo- tul de dificil (chiar limba in care scrie retician destul de activ al misticismului. Blake, este alta decit englezeasca obisnu- Ar fi fost interesant pentru cititorul romin itd, fie fi din pricind al are o vechime de din zilele noastre sti afle In ce fel poetul (loud secole), traductitorul 1-a descif rat cu a izbutit sci fie superior teoreticianului, competenfd $i mai ales cu o justd intuifie afirmindu-si ideile generoase si sentimen- poeticii. El s-a strtiduit -$i In cele mal tele nobile In duck tuturor elucubrafiilor multe cazuri a izbutit - sii gd.seascd echi- sale mistice, imprumutate gnosticismului, valenfele rominesti ale versurilor engleze, Cabe lei, sau filozofiej swedenborg-tene. Ex- aplictndu-si astf el Mcd odatd principlui. plicafia pe care o dä prefalatorul este mai formulat acum cifiva ani intr-un articol de grabd o butadti: din Gazeta literare : Traducerea este Liric esentialmente de confesie, chiar si creafie, sau nu este nimic" (citez din me- In numeroasele cazuri chid atitudinea iui morie). Pentru frumusefea fi plintitatea täl- era marcat protestatara, poetul a nutrit mIcirii, transcriem bunäoard aceastd poe- idealul de a deschide un drum cu totul zie scurtd, intitulatd Tamisa $i Ohio" : singular fanteziei, färä nici o interferentl cu realifatea. Cä a izbutit uneori tocmai De oamenii vechi ai Tarnisei, de-acasä, acolo unde intentiile sale II conduceau mai De Inselätoarele ape strävechi, putin, acesta este marele si singurul mi- De micile soapte-ale spalmei, nu-mi pass, - racol yeritabil din cite i-au populat Inch!. Pe care slugoi mi le suflä-n urechi. puirea". Nu putem fi de acord add ea die formuldri ale prefafatorului, bundoarti en Tamisa e leagänul zilelor mete, afirmafia lui cd Blake ar fi un precursor, De mic m-a scäldat, dar, cit nu-1 prea cu span' de arhanghel, al dreptätfl soci- tirziu, ale". 0 cercetare mai atenta a epocii $i a Ohio vreau pletele-acestea sä-mi spele : eurselor operei, 1-ar fi pus pe prefalator in Eu sclay m-am näscut, vreau liber sä fiu I" situafia de a infelege mai bine mesajul acesteia fi de a formula cu mai multd Performanfa traducdforului e subliniald rigoare fliinfificd temeiurile admiraflei fi fi de COmparafia Ca text" Original, liOilril ale rezervelor noastre fald de poezia Mi. alcituri de versiunea romtneascd. Editura William Blake. Cicerone Theodorescu nu a (sau poate chiar traducdtorul) a avut foarte apelat, pare-se, la cei mai competenfi exe- buna idee de a publica o edifie bilingvd. gefi ai operei poetului, mulfumindu-se cu (Din piicate, citeva greseti de tipar intu- opiniile citorva biografi, ca Arthur Symons, need textul englez, ca de pildä la pag. Ellis sau Years (care nu slat chiar cei 34,68,94,96). In felut acesta, cititorul cat- mai buni", cum afirmti domnia sa). Edi- noscdtor al limbii engleze, are posibilita- Oa critica publicatii de John Sampson la tea de a aprecia traducerea In report cu Oxford, sau ?Taker edifia francezd, comen- izvorul ei direct, si de a constata in ce md- tatti de Pierre Berger (Editura Rieder"), surd izvorul e incd viu $i carat, in noua a Ctirfilor Profetice" ale lui Blake, i-ar fi sa alble. Daioritä lui Cicerone Theodorescu, putut da prefafatorului citeva chei esenfi- transplantarea :sau mai bine zis aclima- ale pentru pdtrunderea operel. tizarea lui William Blake in limba romind Lipsurile prefefei slat compensate din a rettsit in general. Poetul englez ne-a ire- plin de nivelul Malt al tälmaciril poezillor. cut hotarul cu aproape tntregul slia bagaj Cicerone Theodorescu ne-a pus la inde- poetic. Versurile lui exprimil aceleasi tit- mind adevdrate piese de antologie, cum ar cud, fdrd a-si pierde muzicalitatea si gro- fi poeziile : Biliefelul de negre,loia tto. Atmosfera de candoare si de senind- Mare", Mica haimana", Libertate fi scla- fate copiltireascii, proprie originaiului, se vie, Doud feluri de bogdfie, Tamisa degajd $i din traducere, mai ales in cazui $i Ohio" sau Tigrur. Aplecindu-se cu poeziilor amintite. www.dacoromanica.ro NOTE DE LECTOR 231

Pe alocuri, conftuntarea cu textul origi- Cind vezi prunci §i sirkie nal relevd si anumite scdderi de ton, sau $i fläminzi, cä te cutremuri". greseli de interpretare. In poezia Horna- rur, de pildd, ultimele cloud strofe sins` In poezia intitulatil Esenfa omului", obscure din vina traduciitorului, care sa- destul de misticd de felul ei, traduciitorul crifica, fard necesitate reala, .sensul: intervine cu formuldri care o fac si mai pravoslavnica: Albi sInt ; goi era ; scule, traistä, la Cucernic el se.aseazä, sfinti farsi, pimint ! Si-m:11nd pämintul, sfinte lacrimi varsä : Ei pe nori se urci ; ei se joacä-n vint. De-ai zice c Smerenia divinä Tom, de-i fi cuminte, ingeru-i cu tine, Ii prinde, sub cäldie, rädäcinä". (Cuvin- Dumnezeu ti-e tatä, WI bogat". Ce bine tele subliniate, sint adausuri ale traduca- In original: Ingerul ti spune lui Tom torului) ca, &di va fi cuminte, Dumnezeu it va tri- La o eventuald nouel eclifie, as reco- fle si, astfel, bucuria nu-1 va mai lipsi - manda editurii sil asupra Imparlirii niciodatii lui Tom". E§ti bogar si Ce revinei in cicluri a poemelor, precizind intr-un fel bine ant adausuri ale traducdtorului, r oarecare deloc potrivite cu intenjille autorului. La caracterul fragmentar al bucd(i- fel 0 in strofa finald: lor traduse. Cititorul neavizat ar putea sd creadd cd i s-au pus la dispozilie, in infra- Tom chid se trezeste, soarele di mugur gime, ciclurile intitulate : ,,Cintecele (no- Ne-am lust peril, traiste, si ne-am dus la cenfer, antecele experienfer fi chiar lucru. Citrfile profetice, de# acestea ocupd in Dimineata-1 rece, dar i-e cald Rd Tom... original, mete de pagini. De asemenea, edi- Nut se teme. $1 munceste, Si e can I" tura ar 'rebut sd renunfe la titlul eagle- zesc Poems" tipdrit pe coperta interioard : In original e mutt mai simplu (1 mai un astfel de tints nu existil in nici una din frumos): edillile operei lui Blake Mai corect ar fi Tom se trezi, pe intuneric, am pornit di se indice edifia - de pad, cea mai ca traistele fl cu' periile noastre la lucru. autorizatd: The Poetical Works of Wil- Defi dimineafa era rece, Tom se simfea fe- liam Blake', tiparitil de John Sampson la ricit fi-i era cald. and ifi faci datoria, Oxford University Press (in 1913 $i ulte- n-ai a te teme de nimic". rior). Blake are obiceiul de a-$i incheia poezi- Toate aceste sodded (la care adaug si Ile cu sentinfe moralizatoare, didactice in l(psa unor reproduced dupd gravurile expresia bor. .'1 Joia Mare" se termind acestui mare poet-desenator), nu micso- cu o astfel de senting, formulatii lapidar reazd cleat in mica masurd valoarea pla- ca un proverb : chetei tiparite de ESPLA. Pentru prima oard William Blake este prezentat citito- Acolo .unde soarele sträluceste rului romin, intr-o versiune care, prin cu- Si acolo unde cade ploaia, lorile ei, se apropie de frumusefea origi- Pruncii nu pot fläminzi niciodati, nalului. Cicerone Theodorescu a facut un Jar säräcia nu poate ingrozi cugetul". real serviciu culturii romlnesti, 'incetafe- nind un poet de insemndtate mondiald, al Traductitorul sacrificd acest proverb generos unei rime bogate : cdrui mesai cuprinde, $i pentru noi, sensuri majore, emise pe lungimile de undd Bogitie, soare fie, ale poeziei adevarate. Fie pIoaie, - dar ce vremuri Petre Solomon

www.dacoromanica.ro MISCELLANEA

LITERATURA ROMINA. IN R.S.S. LICRAINEANN

Relatiile romino-ucrainiene tsi au räclácinile In timpuri istorice indeartate, cind oastea cazacilor zaporojeni cot la cot cu moldovenii lupta cu Ind Wire impotriva imperiului turcesc. Din acele vremuri s-a cimentat Intre popoarele vecine o prietenie trainicA tn virtutea cireia au avut loc nurneroase schlmburi culturale, continuate din cele mal vechi timpuri p1n in zilele noastre. Chiar in anil dintre cele doa räzboaie mondiale, chid guvernele Rominiei burghezo-mosieresti propagau numai uri fag de Ucraina Sovietia, unii scrHtori romIni au ficut cunoscute in tare noasträ o aerie de opere Iiterare ale scriitorilor ucrainieni ca Tares Sevcenco, M. Kotiubinski, Lesea Ucrainea $ altif. Ce! mai de seams räspinditor al literaturil ucrainiene in Rommnia in acele timpuri a lost maestrul Mihail Sadoveanu. Ina o cunoastere mai Rena a ambelor literaturi a fost posibil numai dupä 23 August 1944. In eel 14 ani de la eliberarea patriel noastre de sub jugul fascist, citi- toril rominl au fäcut cunostinti cu o parte din operele lui Taras Sevcenco, in traducerea lui Victor Tulbure, cu operele lui Ivan Franco, M. Kotiubinski, V. Stefanie. De asemenea au lost traduse In limbs romini opere ale scriitoriior sovietici ucrainieni ca : O. Goncear, A. Korneiciuc, Pa vlo Ticina, M. Rilski, M. Stelmah,- V. Sobko i altii. In K.S.S. Ucraineanä chiar In primii ani dupä eliberare au apärut o parte din operele maestrului Mihail Sadoveanu, romanul lui Eusebiu CamiIar Negura" i nuvela lui Petru Dumitriu Noptile din iunie". La sfirsituI anultd 1952, in editura Derjlitvtdav" din Kiev apare pentru prima oar3 In Ucraina un volum de versuri alese ale lui Miliail Eminescu. A lucrat la traducerea poeziilor marelui poet romin un colectiv format din cei mai reprezentativi poeti ai R.S.S. Ucrainene, printre care Maxim KIlski, Vladimir Sosiura, Iaroslav Sporta, Vasili Svet, Tereni Masenko i altii. Cele mai reusite traduced smut cele ale tineriior poeli Iaroslav Sparta i Vasiii Svet. Luceafärul", in traducerea lui I. Sporta nu pierde aproape nimic din frumusetea originalului. De asemenea a fost bine tradus poemul Miron i frutnoasa färä corp". Anul acesta editura Derjlitvidav" pregäteste o nouä editie a poeziilor lui Mihail Eminescu. Aceeasi editurä a tiara anul trecut Intr-o traducere exceptionalä romanul lui M. Sadoveanu NicoarS Polcoavi". Traducerea o seruneaa Sviatoslav Semcinski, lector de limbá romtnä la universitatea T. Sevcenco" din Kiev. De asemenea frt traducerea lui S. Semcinski au apirut: In orasul de pe Mures", Lenta" Cloolrlia" de Francisc Munteanu. Tar in mornentul de fatä Semcinski lucreazä la traducerea romanului Ion" de Liviu Rebreanu. In curind vor apare Streinul" de Titus Popovici In traducerea lui Vladimir Pianov un volum de nuvele rominesti. Derjlitvidav" a Inceput din anul / 956 sä editeze o serie din ceie mai bune piese de teatru romtnesti. Astfel In Colectia www.dacoromanica.ro MISCELLANEA 233 dramaturgului" au apärut : O scrisoare pierdutä" de I. L. Caragiale, Hagi Tudose" de B. St Delavrancea, Ultima orä" de M. Sebastian si Arcul de triumf" de A. Baranga. Anul acesta urmeazä sä fie editate piesele : Citadeia sfärlmatä" de H. Lovinescu Titanic Vais" de T. Musatescu, ultima bucurindu-se de un foarte mare succes pe scenele R.S.S. Ucrainene. Editura Radianski pismennIk" a scos de sub tipar anul trecut romanul lui Petru Dumitriu Pasärea furtunii", In traducerea lui V. Pianov si M. Gresiariu. Tot anul trecut a lost editat romanul lui Zaharia Stancu Descult". Editura Molodi" a scos anul trecut o culegere de povesti populare romtnesti Amintiri din copilärie" de Ion Creangi. TraducerlIe slut semnate de Gruia Codru, V. Pianov $i M. Gresianu. De asemenea tn aceastä editurä a apärut Dumbrava minunatá" de Mihail Sadoveanu. Revistele Uniunii Scriitorilor din Ucraina Viteizna', Javteni", Prapor", au publicat poezii de Mihai Beniuc, Victor Tulbure, Dan Desliu $i Maria Banus. Iar In revistele pentru copii au apärut versuri de Nina Cassian miele din povestile Mioarei Cremene. Colectivul de traducitori din limba romtnä In frunte cu scriitorut Vladimir Pianov (redactor sef adjunct al revistei Viteizna") duce o munci sustinutä pentru pepularizarea literattuii rommne In R.S.S. Ucraineanä. Stellan latentiuc

DIN SUCCESELE LITLRATURII NOASTRE PESTE HOTARE

A tree»! mai bine de un veac de elm! Heliade Rdclulescu Incur* cu un zel exagerat dezvoltarea literaturil de traduced, considerind cä tn acele vremurl de iimide In- ceputurt ale culturit noasire moderne, acestea erau singurele care ar ft format o ade- viiratd literaludi national& Dar veacul care s-a scurs a adus In creafia noastrd literard realizeld attt de remarcabile, tncit Intr-o perioadd retativ scurtd, operele unor numeroyi scriitori romInt au ajuns sel fie situate printre valorile de seamd ale literaturil europene. Faptut acesta devine tot mai evident fi In publicaftile strliMe. Ultima editie, de pilda, din Précis d'His- toire litter aire de I'Europe et de l'Amérique de Paul Van Thieghem, tnregistreazd cu interes succesele literaturii noastre, Incepind de la V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangli, L L. Caragiaie pmnd la M. Sadoveanu, L. Rebreanu, T. Arghezi, Cezar Petrescu etc. Nu de multi! vreme In presa francezd de stinga au apörut tmele traduced $i articole de informare despre literatura romind, iar fn revista germand N.D.L. a apdrut un documen- tal articol despre scrillorii germani din R.P.R. Uneori interesul cercetdtorilor strains: nterge /Ana la fazele mai vechi de dezvoltare a calludi romIne. Semnificativ, din acest punct de vedere, ni se pare articolul lui W. Bahner Zur Romanität des Rumäni- schen in der Geschichte der romanischen Philologie vom 15. bis zur Mitte des 18. Jahr- huriderts apilrut intr-un anuar al seminarulul de romanisticd din Hamburg. Rdspunzind cerinfelor cititorilor germani, editurile din R.D.G. au un bogat plan de traduced din literatura romind. Astf el, nu de mull, a apdrut kz Berlin o valoroasd antologie de prozd intitulatd Sommersonnenwencle, tipdrild de editura Volk und Welt" (1958), iar la Leipzig, editura Reclam" a scos foarte recent de sub tipar o cukgere de nuvele din opera lui M. Sadoveanu, intitulatd Bojarensfinde (1958). Antologia de prozd, publicatel la Berlin, dill cititorilor germani o imagine destul de complexd asupra dezvoliärii epicei noastre contemporane (Preciam cd textele au fost alese de .scriitorul Z. Stancu), Prozatori de valori, virste genuri deosebite slut insumati In cadrul acestui volum. De la G. Galaction, T. Arghezi, M. Sadoveanu, Cezar www.dacoromanica.ro 234 MISCELLANEA

Petrescu, G. Ceilinescu !grid la M. Beniuc, Eusebiu Camilar, Petra Dumttrict, Dumitru Miicea, cititorul german are prilejul ed ia cunostinfil de o tuna 'ql fructuoasd etapd de dezvoliare a prozei rominesti. Ploaia, Mama, Maria Nichifor de T. Arghezi, Gloria Constantini de' G. Ga !action', un fragment din Intunecare de Cezar Petrescu, Hada lui Virnav de M. Beniuc, Sa late de P. Dumitriu etc., conslituie opere de rezistenfd care nu ne todoim cd vor fi citite ea interes de publicul german, dornic ed cunoased aspecte semnificative din viafa patriei noastre. Culegerea de nuvele din opera maestrului Sadoveanu, apdruld in Reclam" cuprinde Neat boieresc, Cozma Räcoare, Bulboana lui Vilinas. Areitind in postfafa volumului circulafia largei pe care o are peste holare opera maestrului prozei romînesti, dr. W. Bahner subliniazei, pe bund dreptate, legeitura lut M 'Sadoveanu cu poporul, care a dal o amprentei specified tuturor scrierilor sale. Personalitalea tut M. Sadoveanu, pre- cizeazii in cantinuare comentatorul, incorporeazd una dintre oele mai semnificative etape ale viefii noastre literare de astdzi. I mbucurdtoare tn general este realizarea traducerilor (f eicutd la noi in fard si co- rectatel In R.D.G.) Ele redact cu suficientil fidelitate frumusefea originalului. Remarcdm aces' lucru cu atit mai mult cu cit reisfoind din intimplare nr. I din Rum5nische Ruud- schau (1953), uncle este tradus un fragment din Amintrile din copilärie ale lid Creangd, constatdm regretabile denaturdri ale textului. Auras, pleuras / Scoate apa din urechi / din text»! lui Creangd, devine, tn traducerea amintitil, Gilldner Stein / Willer stein / Hol's Wasser aus dem Ohre mein". Ori Havleu arilta In Magnum etyrnologicum Ro- manie cii aurae este o parodie dupd aurar 0 pleurae dupd pkurar. Rezultd, prin urmare cd este vorba de oameni fir nu de obiecte. Mdrturisim cd nu ne-am fl oprit asupra «nui astfel de amdnunt, dacd asemenea grefeli n-ar fl persistat fi tri alte traducer! mai recente. Lucrate cu grije, culegerile de prozd amintite constittde tried o dovadd de pre- itdre a scriitorilor no.,stri peste hotare. ....-- Romul Muntearni

EXTRAVAGANTE ORTOGRAFICE

Cam de un an incoace, cititorii slut agasati de o inovatie ortograficä pe cît de bizarä, pe eta de inutilà. In standurile librärillor ni se oferii cirti literare, studii 0 publicatii care se abat de la ortografia ofieialä si o dirijeazä pe un fägas greOt. Am väzut o multime de opere originale, retipiriri 0 traduceri cu numele autorului $i titlul scrise la Intimplare, dupä capricii: M. Solohov: povestiri de pe Don", Efremov: umbra dinosaurului", n.d. cocea : vinul de viatä fungi", radii ro- seti: spicuiri", etc. La rubrics mentiuni" eritRe a revistei Luceafiirul", criticul literar perpessicius" analizeazA Setea", romanul lui T. Popovici, iar cronica Jiterarä este semnatä de ,,aurel martin". Ce motive plecleazi pentru asemenea excentricitäti? Färä Indoialä, cartea trebuie si fie atrigitoare $i aspectele cromatice, grafice se integreazä in personalitatea ei $i-i asigurfi distinctia $i primirea In lumea cititorilor. Dar oricit de intere.sant ar ii spiritul novator al machetatorilor $i graficienilor, este contraindicat sä se solicite concesii ortografice. Si la drept vorbind e o absur- ditate ad se creadä cä mutilind in diferite forme ortografia, o carte poate sä-si cIstige un prestigiu mai mare. Altä datä, editorul e atít de cutezitor, inett comfinä tantezia cu sfidarea ade- värului iar scrisul säu to sugereazá un fel de saraclä. www.dacoromanica.ro MISCELLANEA 235

La unul din Oficiile nationale de turism de pe Ca lea Victoriei, slut expuse tablouri artistice InfAtisind frumusetea i pitorescul unor colturi minunate din tari. Fiecare imagine este Insotitä de un scurt text explicativ serfs barber : aretezatul", postävarul", chelIe bicazului", biserici din baia mare", Jinni din säliste-sibiu" etc.

Ce contrast Intre frumuselea acestor imagini textul for inestetic i incorect I Mille de excursionist care au defifat prin capitalä vor fi crezut ci s-a schimbat ortografia ei au rämas in urmä cu informatiile. Se stie cä majoritatea cititorilor o constituie tineretul 1 elevii. Dacg acest teribil spirit inovator" ar encore in lumea acestor cititori dornici sA-si insuseasci formele cele mai noi si mai intercsante ale culturii, ne imaginim influenta nefastä pe care ar exercita-o asupra tor. Contactul cu astfel de modele" cläunitoare i-ar face sä scrie ion creangá, mihai eminescu, i. 1. caragiale, mihai sadoveanu, slut cei mai autentici reprezentanti ai sufletuluf poporului nosfru". Adici un serfs otova. Ce ironie tristä la adresa scriftorilor nostri de astäzi angajati In cultivarea vigoarei, frumusetii originalitätit limbli rominesti I Literature, ca orice artä, este expresia specificä a vietii sociale. Ea se rispindeste prin serfs. Receptivitatea continutulul operei Iiterare se face prin complexul stilistic, estetic, ortografic. De aceea noi nu putem avea o atitudine pasivä sau neutri in fata unor astfel de actiuni extravagante.

S. Mircescu

UN OMAGIU ADCIS MIN5RILOR

Steagul Rope, gazeta minerilor din Vatea Jiulul, in numilrul consacrat ,,ZI- lei minerulur, ne-a adus un exempt" demn de subliniat. Gazeta a inmänunchiat versurile unor poefi bucurgteni, care au finut sa-fi manifeste Intr-un tel deosebit prezenfa la särbdtoarea unui dela§ament de frunte at oamenilor muncii din fara noastrd. Triberiu Utan este prezent cu citeva din poeziile ciclului intitulat Lupeni 1927. Valea plingerir este o scurta evocare Wind a atmosferei caracteristice perioadei de acute frdmintdri sociale din jurul anilor '30. Miturile false se sfdrimd neputincioase in Ala dure. Foamea chinue" i doare". Suferinfele acumulate provoacii revolta. Steagul" este imnul revoltei. Pinza lui rofie cheamd la acfiune, e o pasäre de foc./Ce pieptut tntre nourf sägeatä si-1 Impunge..." Ultima poezie din ciclul amintit : Celor cdzufi in august 6..." respird durerea poetului la catafalcul celor Contrastele" lui .tefan lurq, färti sid depdgeascd descrierea cadrului unei aduce ceva din asprimea i frumusefea sobrei a muncii minerilor, impreund ca afirmarea rdspicatd a credinfei in trdinicia orinduirii socialiste. Tindrul Mihai Negulescu, in Ne-am amintir, descifreazd infiorat primele semne ale unei iubiri, iar Camil Baltazar, In Omagie se tnclinä emolionat Inaintea acelora ce scot din adincuri prefiosul minereu. Fragmentui lui Ton Horea, In subteran", este strdbiftut de o autenticei and(' de lirism. Poetul ancoreazd Tn subteran" ca intr-o altd fume : Aid totul e pieta lendut la lurninä §i la cerd flecare pas $'t fiecare vorbi/ totul se stringe tmprejur, de piatri./ In aceastä fume nu picurä stelele,/ nfci cumpenele nu se lncovoaie, nici nu zboarä päsäri." Poetuf are impresia cdi a pdtruns Intr-un finut de platrd, unde materia degajd alte legi, pentru cd aici: nu cade frunza/ i soarele nu se roteste pe cer www.dacoromanica.ro 236 MISCELLANEA

§i In ape". Ecourile cad 0 ele, grele ea piatra" $ niciodatii 11 li se mai Triton". Door de undeva de sus, pleura apd 0 odaM cu ea sudoarea oamenilor in luptd cu adtncurile. Mi hu Dragomir sublinkrzii Insemndtatea contactului Intre poet $i mind, iar Ni- culae Stoian reaminteste cititorilor tntr-urt scurt articol, poeme ale scriitorilor nostri inchinate minerilor. In peisajul poeziei noi, au lost hut-rise temele muncii cu rezultate adeseori valoroase. E o cale veche si mereu noud, pe care am dori set' pliseascti 0 mai ferm scriitorli nostri. P. G.

UN MESA,' AZ PACII 5I AL PRIETENIEI

Redactind catalogul expozifiel siriene de picturti, folclor $i artizanat, organizatorii el de la Directia generald a antichittifilor o prezintd ca pe un mesaj menit sii exprime dorinfa de pace $i de coexistenfd pafnica a 'Siriei cu oamenii de blind credinfd, trttr-o lame mat bund, in care ed domneascd dreptatea, prietenia 0 progresul". In cromatica vie, inctircatti de lumind a tablourilor, in costumele pitorestl, in somp- tuozitatea fesdturilor, in ingeniozitatea $i artistica metkulozitate a execullei oblectelor de aroma cizekite, incrustate $i emailate, in dantela filigranelor 0 arta netntrecuM a motivelor florale, caligraf ice sau geometrice din sidef pe lemrt - in toate acestea vizita- toral bucuresterin vede un mesaj al indeptirtatel filri prietene, de care ne apropie graitti comun al artei. Poporul sirian eliberat de sub cotropirea imperialistd abla in 1946, n-a putut, In anil grei al robiei, sd-si Mureascd o artti proprie. Singur artizanatul, cu o tradifie Multi- seculard ddirtuia tn centrele urbane sau la safe, dar redus la producerea de objecte mici, cu motive decorative area pufin imbogdfite in limp. Astilzi, nu bird mindrie, poporul eliberat vorbeste despre Renasterea sa, o renastere culturaid $i artislicd ce nu s-ar ft putut realiza fart' independent& .Prin unirea cu Egiplul, tn radrul Republicii Arabe Unite, Siria este, alit pe plan economic, politic, cit 0 cultural in plind dezvoltare. Ea purcede asttizi la reconstituirea fizionomiei sale artistice, la salvarea elementelor ad ale .artei sale populare $i la crearea, pe baze noi, a unui artizanat cunoscut incd din cea mai IndepartaM antichitate.

Despre o artd a picturii, tn Siria, inainte de eliberarea teritoriului, nu se poate vorbi. Abia generafia care a realizat independenfa a cdutat sd redea, in forme si Ca- lori, realitä file nationale, aspecte din viafa poporului, imagini aie naturii alit de lu- xuriante in diversitatea ei sau pagini ale trecutului ¡stork. In numai 12 era ar fi fost asadar imposibil sit se fi format o scoalti proprie de pkturti, sd se fi cristalizat aici un specific national sirian. Cele peste 50 de tablouri apar vizitatorului romin In primul rtnd in strillucirea culorilor lor, In contrastele de lumind 0 umbrii, explicabile prin natura fdrii, mai tot anal sciildatd de un soare puternic, 0 mai pufin printr-o caracte- risticil pregnant nafionald. In tablourile prezentate, se viklesc a serie de influenfe strd- ine - explicabile prin faptul cd tinerii ucenici intr-aie penelului erau obligati sit de- prindd mestesugul pictural in ;collie apusului. Astf el, giisim reminiscenfe ale romantismului francez In compozif la alegoricd Desteptarea arabilor" de Farid Kardous, tn care apare, dtrz fi inspirat din penumbra ce invifluie un grup de patrioti, figura lumi- noasd a unui ostas indiftnd steagul elibertirli; influenfe ale Folk impresioniste In peisajele din Damasc 0 Alep ale artistilor Nazem Dja'faii, Zareh Kabian, Nobar Sabba- www.dacoromanica.ro MISCELLANEA 237 ghian fi chlar urme ale constructivismului ca de padd In Cocioaba refugiafilor", trataill decorativ fi sugerInd tristefea viefii celora färd de patrie prin gri-urile care inneacil tabloul lui Marwan Kassabbachi. Aspeciele asupra cdrora s-au oprit cu predilecfie *- tor* sirieni slut cele ale vechilor cartiere urbane (Nairn Ismail, Sa lah Nachef) ; ale oiefii poporului, cu tristefile fi bucuriile sale (Mahmud Djalal : prance- cu tave de par, Michel Kurché : Cafeneaua", Nassir Chaura : Rugdciune" §i Pia(e satulu r); peisaje, naturi moarte. Remarcabile slut ;I citeva compozifil pe teme mai vechi, ca aceea a lui Nassir Chaura : Rugticiune", sau pe teme mai noi ca aceea a lui Michel Kurché : Cortul ref ugiafilor palestiniefir. Tratate decorativ cu elemente folciorice §i Infr-o excelentd grapare compozifionald eV lucrilrile lui Nairn Ismail, ct arse Piafd", winched Intr-o lumina albastrii, de o raid transparent& redd atmosfera de visare fi melancolle pe care ne-au transmis-o, incirdindu-ne, legendele orientate. Pa- cea $ rdzboiur, de Robert Mulki, cu toatd ¡erne ei actual& fand lucratli la maniera modernist& ifi atinge mai pulin intenfia agitatoricd. 58 de tablouri, sent, numericefte, prea pufine ca sd ne putem face o idee precisd asupra cduitirilor, drumurilor fi realizarilor picturii siriene. Totufi, talentele reale ce se vddesc - printre care se cuvine menfionatd 0 aquarelista Chatti (Moscheia Ornela- zilor") - ne indreptillesc sti spunem cd, lndreptindu-se cu mai multli atenfie cdtre aspectele vigil poporului, picture sirland va izbuti 0 se Inscrie printre cote mat inte- resante miscdri artistic* din Oriental miflociu. *

Privind costumele populare - diferite dupti *lime', aware geograficd $i mod de viajd - cu accesoriiie ;I uneltele usoare ale existenfei zilnice ; obiectele de po- doabd filigranate ale femeilor ; Wile de pai impletit cu o rard mdestrie; stofele si mdtdsurele brodate cu fir de aur $i de argint, cu motive decorative tn care admirtim o bogaia fantezie crealoare ; vasele emailate impodobite cu figuri stilizate, tn care impro- vizafia, inventivilatea, tehnica mereu tnnoiM grit puse tn slujba utilului; splendidele mobile incrustate cu sidef, os, tildes, lemn de felurite culorl ; maramele brodate (aga- bani) ; brocartele de o suplegi Inca neegalaM in lume - mi le-am Inchipuit aevea, decorind fi insuflefind interioarele, strazile, moscheele pe care le admirasem, pufan lnainte, In tablourile pictorilor. Pornind de la realitatea imediatd a expozifiei, am recreat cu ajutorul fanteziel cealaltd realitate mai indepdrtald, in care pulseazti interesantd, naafi, dinamicii, viola de azi a poporului sirian. L. D.

NELIN1STI METAFIZICE

Cäutäti sterile istovesc forta artisticä a unor tineri poeti. Strádanille lor, fals novatoare", Imbraci adesea uzata hainä a evazionismului, constituind, de fapt, o In- toarcere la mutt cunoscuta diversiune a poeziei apolitice", sau In cazurile fericite la o poezie cu o semnificatie urnanitaristä vagä In care claritatea expresiei e Inlocuitä al o simbolisticä cetoasi, clerutantä. Un exemplu - aläturi de allele - gäz,duite cu entuziasm de revista Steaua" 41 constituie cicluI publicat de Leonida Neamtu In nr. 1/958 al revistei. Chid nu face cintecele de ianuarie" $i voite studii dupä riaturä sau cind nu cintä sveltelea-ncercuitii fi pumnul sprijinir at Imblinzitoarei de lei, 0 iard mutt mai

www.dacoromanica.ro 238 MISCELLANEA

bikdd" decit stdpfnul ei eu coamd",, poetul abordeazä IndrAznet poezia de idei", ca In acea profundä" Oamenii trec mereu". Versurile incearcA sä ateste o falsi sträinä Intelegere a vietii. Poetul, In relatii amicale cu cu vözduhul de gheafe care ii fac disperate semne de apropiere, consemnä despre zädärnicia actiunii, a efor- tului continuu ai a luptei, drepturi i obligatii rezervate, in optica sa, mrmai unui pumn de Meat, care vor fi celebri vor :Inane mart` pentru cA, orice s-ar spune, stäruie superior autorul, nu oricine poate da întîinire Peste doud mil de ani Insul de rind, eäruia - chipurile poetul 'vine sä-i Inane un elogiu, trebuie sa se obianuiascA cu gindul cA va fi In viatä (liar o prezeritä treatoare i insignifianta, niciieri consemnatä poate prin nimic utilä, o zbatere zadarnicä a unei individualitäti menitä fatal a face parte (numai) putin din istorie". Aceasta nu trebuie sä invite insä la desnädejde disperare. Omul din multime chiar dacA e condamnat sä nu-i poatA iubi pe oameni", chiar dacä a !Metes resemnat cä nu va ajunge nici mare" nici celebru" va avea ai el parte de mica lui glorie" in aceasti cargere heracliteani de vieti irosite. Mica glorie se dobindeate - IncearcA sA ne convingä Leonida Neamtu' - nu prin participarea täcutä conatientä la etortal colectivitAtii din care tavern parte, nu prin slujirea devotatä a unor idealuri inaintate, ci, pur ai simplu, pentru cä, precum bastoanele de mareaal din ranitele soldatilor Iui Napoleon,in fiecare din noi este ceva genial", (Aluzie consolatoare?) Si, bineinteles, sclipirea genialitätii se vädeate nu in faptii i actiune, ci In culoarea ochilor, tu zimbet, in melodia vocii, In rItmul inimii...". Aparitie sterile inexplicabill Oamenii trec mereu" e o poezie" in care nu ce sä veatejeatl mai intii: stingäcia expresiei, fadä lipsiti de culoare, teribi- lismul, falsitatea conceptiei stingaci camuflatA ? Dar, vorba poetului, poste" ti toate la un loc. Z. O.

0 SINUCIDERE MORALA

Pe Alberto Moravia it cunoscusem ca pe un prieten al oamenilor umili obiditi. Povestirile" sale din Roma erau märturia unui talent puternic pus In slujba adevärului al a dreptätii. Cei care au citit insä La Ciodiaria", cartea sa mai recentä, au putut sA-ai dea seama de semnele unui regres. Scriitorul aIuneca in mod vizibil spre procedeele naturalia.te, existente In germene ai In alte creatii ale sale anterioare. Il Contemporaneo" ne aduce vestea cä Moravia a scris recent io nouA carte. Cartea se chearni 0 lunA in U.KS.S." RAspunzind unei invitatii prieteneati, scriitorul a petrecut 30 de zile in Tara Socialismului. Evident, timpul nu e prea lung pentru ca un scriitor stain sä ia cunoatintä de toate uriaaeIe realizäri ale popoarelor sovietice, chiar dacä ar strAbate Ora de la Leningrad pinä In Asia CentralA, asa cum a fäcut Moravia. Dar, dupä cum se pare, a fost un rAstimp mai mult declt suficint pentru ca acelaa scriitor si näscoceasa niste calomnii in fata cärora nu OH cum sA reactionezi; sä te revolti sau sA zimbeati cu dispret. Nu sInt circumstante atenuante pentru ca un intelectual care a putut vedea In Uniunea Sovieticä tot ce a dorit, care a putut sA ciatoreascA uncle i-a pof tit inima, sä nu vadä. Orbirea aceasta e suspecti pricinile boiii pot fi diagnosticate cu traurintä. Ce a vIzut Moravia In U.R.S.S.? CA nu pretutindeni gospodinele sovietice folosesc pe scarä largi... celotanut. CA tAietura hainelor e mar putin modernA decit cea din occident. CA tineretul sovietic nu e familiarizat cu manifestärile decadentismului artistic din vesul Europei. Concluzia ? Viata in U.R.S.S. nu e modernä. Pentru Moravia poate cA

www.dacoromanica.ro MISCELLANEA 239

nici colhozurile milionare din Kazahstan, ale aror culturi bogate de cereale se Intind pe locul fostelor.deserturi, nu sint moderne", Nici uriasele uzine inältate in locul industriei Inapoiate a Rusiei tariste. Nici universitätile si institutele de cercetäri care fac din Uniu- nea Sovieticä tare Cli cea mai Ina ltä cultur4 din lume. Pe acestea, Moravia... nu le-a vizut. Moravia a vizut aliceva. Dupä opinia lui, pasä-rni-te, culture sovieticä, sufletul popoarelor sovietice, 3-au niscut din durere. Credeti cumva cä el se referä la durerea pe care a Indurato poporul rus in vremea teroarei si mizeriei tariste ? Sau la durerea milioanelor de familii care au avut sä-si plingl mortii In limpid räzboiului de cotropire nazistä ? Nu, Moravia vorbe§te despre durerea». ancestralä, nativä a poporului rus. Ca si cum aceastä durere ar Ii realizat medic- constructii care au räsárit pe harta Uniunii So- vietice Intr-un ritm pe care burghezia n-ar fli indräznit sä si-1 imagineze. Oare din durerea aceasta si nu din cea pricinuitä de viata din trecut a poporului lor, nu din increderea nelimitati in viitor, s-au näscut Maiakovsk si Solohov, Sostakovici $i. Prokofiev, Eisenstein si Pudovkin ? Durerea sterilizeazä", afirmä Moravia, Incercind si rupä notiunea de continutut ei istoric, sä o abstractizeze. El se sträduieste si demonstreze cä, de la un punct oarecare al durerii, oamenii nu mai Sint In stare sä inregistreze fenomenele vietii, nu mai pot sä simtä. Evidenta istorici, aplicatä la etapele parcurse de statul sovietic ill atä insä impo- Wyk% Dupi Incercärile räzboiului civil, ale agresiunii lui Hitler, oamenii sovietici au putut sä se avinte cu $i mat mutt entuziasm la scrierea nlarei epopei a cornunismului, mai plini de optimism ca oricind. Pe ce slabi glorie a mizat autorul acestei coiectli de ;calomnii I N-a stiut, oare, eft de lipsit de originalitate iti g gestul ? N-a cunoscut trista experientä a calomniatorilor dine- intea lui ? Sau amnezia lui 3-a Intins ai asupra acestui domeniu ? In Intern, Dante azvirlea pe mincinosi si pe eel care cilcau legile ospitalitätil, In bolgii diferite. Ce ar fi fäcut, oare, cu Moravia ?

D. G.

FLACÁRÁ MEREU VIE!

In primul sumAr din Luceafirul" a apirut poezia ,,Avirit" de Mihai Beniuc. Gindul $i sentimentul care o inspirä nu este rezultatul unei noi atitudini a poetului. Ideia luptei aprige pentru socialism, sträing de ori ce concesie fäcutä dusmanukii, a iritrat adine in substanta versurilor sale $i face parte din acel grup de motive care revin cal mai frecvent In creatia lui Beniuc. De altfel, cine ia un prim contact cu tobosarut timpurilor noi", nu poate 34 nu fie izbit de profunda inrädäcinare a unor teme: Intre prima si WC= filä a creatiei sale existä o legäturi trainicl. Ceea ce aratä cit de puternic au räscolit anumite imagini constiinta scriitoruiui. Existä o flacärä care arde In versurile sale si a cärei lumini se aratii mereu altfel. Cind Mihai Beniuc scrie:

Vom sta la tirguiald oare-acum De-ar scoate vreunii a odihnd scincet De-fi race-n oase lincezeala drum Cine-i mahmur, molatec, trindav, linced, De patu-ncepe sd miroase-a rinced? Cine nu-0 arde pveliala acum?

www.dacoromanica.ro 240 MISCELLANEA eI reia un motiv familiar al Iirkei 'safe dinamice, expIozive, combative. Dar acest motiv practic are nu nurnal o notiä semnificatie moralä astäzi, in imprejurarile. intensificärii luptei impotriva a tot ce-i viermanos, uscat si mort", dar si o nous fortä poetick 0 imagistia mereu proaspätä, mereu viguroasä palpitä In versurile poetului. Totul se desfasoarä In eadenle dramatice, miscarea intensä mi e - In clipeie de luptá - niciodatä potolitä sau reculeasä. Anii n-au ripit mimic din vibratia acestei poezii ci - dimpotrivä - i-au conferit un sunet mai puternic, mai pätimas, cucerit, ea si distinctiile cele mai de pret, In bätälii. E. D. PREZENTARE FORMALA - In Steaua" (nr 1158) Petre Stoica publicd la rubrica Menfiuni si opinii" o notifti despre doi tineri poefi din R.D. German& din care si traduce cileva poezii in paginile revistei. E tmbucurtitor faptul cd Steaua" prezintd poefi strtitni pe care-i publicd in MI- mdcire romtneascd. Notifa mentionatei se sileste inset sit dovedeasca valoarea poefilor respectivi dupct criterii strict formate, ornitInd cu total semnificafia politicti a operei tor. LOsind la o parte unele fraze echivoce ca aceea In care se afirma cil poetul Heinz Kahlau s-a intlInit cu poezia, fiind bolnatf,.profesia de tractorist a poetulul e botezatti buco- lica", pared s-ar cere scuze pentru faptul oil poetul trebuie sd munceascd In toe sd bu- colizeze" pur $i simplu. Intr-un mod cu total obiectivist a treculd cu vederea Importanta unor scriitori comunisti $i progresisil, care au contribuit la forma/la sa. Acestia sin' pusi intr-o succesiune cludatd, incepind cu Ma lacovshi, trectnd prin ViIton, revenind la Sandburg, sdrind Inapol la Whitman si kftrsind prin Brecht. Dintre toll, aatorul notitel subliniazd cd Sandburg I-a Inriurit eel mai mutt pe Kahlau, datorita faptulul cd poetul american e un mare camplon al omenescului in poezie". Pared In opozitie cu valoarea atribuitti poetului american, calitatile poeziei brechtiene se reduc doar la caracterul el epigramatic fi sec" minimalizMdu-se astfel tocmal creatia sa revolutionard care a influentat tIndra poezie germand. Despre eel de-al doilea poet, Manfred Streubel, nu afldm decit tot calildfile formate ale poeziei lui: desen alcatuit din conjure fine $i atmosferd vaporoase. Dacti P. Stoica s-ar fi preocupat de continutul volumelor celor dot lineri germani, cititorii revistei ar fi lost mulfumili ;I redacfia revistei ar fi dat dovadd de mai mild exigent& De altfel, tipsa de orientare ideologicil a autorulut notifei se remarcti fi prin alegerea poeziilor traduse din Kati lau $i Streubel. O. S.

EURYDICE IN VIZIUNE CONTEMPORANA." 7

'Maul lui Orfeu, eu simbolistica lui tenebroasä, a pläcut poetilor Imistici. Rainer Maria Rilke Mire poemele sale avea si clteva sonete Care Orfeu". Ca un bizar ecou al poeziel mistice pe tune mitologice ne apare poemul Eurydice", semnat /n paginile Tribu- :lei" de Ion Rahoveanu (martie, 1958). Versul Incepe amfatic: Priveste emotia pietre- !or / Tresärirea codrilor, a oamenilor/ Incrernenirea verde a serpifor". Cine e de fapt aceastä Eurydice? Din Insailarea ciudatä, färä sens a imaginilor retinem citeva definiri. Dupä Ion Rahoveanu, Eurydice este aceea cäreia oamenii se cuvine si-i recunoasa meritul de a le fi trezit constiinta : Tn gla.sul lui Orfeu, in vers / Eurydice a trezit stetele, in anotimpuri f vie 1 oanteni si intregul univere.

www.dacoromanica.ro MISCELLANEA 241

Mai departe afläm cä Privirile ei ard dintr-o toamnä" (!) apoi ca Eurydice e feerie", vesnicie-n singe" sau cä Eurydice e in monumente" etc. Si pe parcursul poemuiui apar Intrebäri ca acestea : in .veci e-ndepartare, ca ecoul?" sau Ea-n ce orase pleacä - vis departe?" ori, Eurydice cit e de departe?" Din toate ar reiesi ea Eurydice e iubita pierdutä, dar si poezia insäsi. Prima parte a poemului lui I. Rahoveanu rämine la schema mitului. Cind in conti- nuarea poemului se Incearci o apropiere a acestuia de realitate, autorul ocoleste o interpretare ale ciirei semriilioatü sä corespundä epocii noastre, prezentind un Orieu dezamd- git, rapsod al unor procesiuni fantornatice; .... n neagra-1 nostalgic 1 Cu nddejdi fntris- late 1 CUM desore oameni ce duc 1 Ofelul arzind In clopote intoarse 1 Pe unde au trecut cInclva blindate" 1 Dupä un asemenea intermezzo reia firul mitului räsucindu-I in aceleasi versuri obscure. $i se vorbeste apoi de chipul drans-figurat de o explozie de odinioare de virsta dureros de tintire a Euryclicei l in fine de mostenirea protectoare a Dochiei

I-i s-adincirä-n cearcän $i stelele i ochii E-n ultirnul cojoc Al legendarei Dochii"

Mitul grec spune cti Orfeu prin cintecele sale a Izbutit sä-1 toduloseze pe Pluton acesta i-a fágIduit pinä la urmä readucerea pe pämint a Eurydicei7 Conditia puss lui Orfeu a lost de a nu-si privi sotia te timpul cälatoriel. Nerespectarea conditlei a dus la präbusirea din nou In infern a Eurydicei. Istorisirea episodului li of erl poettdul clujan prilejul de a medita" la rostul poeziel. Pentru Ion Rahoveanu poezia vremurilor noastre nu e adevärata poezie. Lin vers ca Retrage-de fa sows i vesnic vis" cáruia i se adaugi strofa : Zdddrnicie? cu farmec vesnic 1 Ca-n pdduri efunde trezefti ecou fn oameni freci n-o privesti pe Eurydice Cu ocidi Pedal nesfinse-n tine Ca misfuindu-te-o sd se ridice" j, printre slrnboluri cetoase trädeazii simpatia poetului pentru poezia purä" Intruchipatä In aceasti ciudatä Eurydice, circle ii rämine credin- cios, pe care ar putea-o imbritisa, dar nu indräzneste. Dar Orfeu trebuie sti n-o vadd. Zlibrele Infra doruri suferinfa tui. Fereastra se-adincefte 1 zidul a crescur. Tar Orfeu, poetul, simte pe drum pasii necontenit mai grei", dt despre cititor nu-i este chiar asa de greu sä pätrundä ideea care se degajä de aici : regretul pentru un tel de ideal interior de neatins. Prin aglomerarea de contorsiuni pretentioase poemul se trans- formä intr-o pIedoarie pentru vesnica insträinare a poetului de oameni, tntr-o penibilä Incercare de Intoarcere la ermetism. E surprinzätor desigur cum Eurydice", aceastä lechie de evazionism, apirea aIäturi de un articol intitulat Viatä i creatie" In care se discuta necesitatea ca arta si se inspire din viata noasträ nouä, sau se criticau tendintele negativiste. Dar ceea ce vine sä ne sporeascá surprinderea este felul la care Tri- buna" a Inteles sä conceapá ulterior articolul autocritic Clarificäri" apärut recent in paginile sale. Era de asteptat ea mäcar de data aceasta, in lumina dezbaterilor din presa noastri literarä, revista clujanä sä ia o atitudine mai term autocriticä fatä de gresita orientare pe care a dovedit-o publicind poezii confuze, evazioniste, apolitice, cu reminiscente mistice. Aid merita mkar sä fie citat i poemul lui Ion Rahoveanu ale cárui apeluri evazioniste i regrete fatä de poezia purä" n-au nimic cornun cu problematica majorä a poeziei noastre contemporane.

L. C. 16 - Vista Romineaseti, nr. 8 www.dacoromanica.ro 242 MISCELLANEA

OMUL ,IN GENERAL' , ORI ,AKIREALA ANTICIMANA'

Curios clt tapej, cit zgomot fac in jurul fidelitäf ii fafti de marxism tocmal reel-

De adevarul acestei constatari ne putem convinge rtisfoind de exemplu presa tile- rard jugoslavti. In salutul sdu intitulat: Programul nostri, Alexander Vacio, secretar al Uniunii Scrillorilor jugoslavi scrie : Programul nostril` este publicat in revista modernista Delo" nr. 5 din tuna mai 1958, sub forma manifestului scriitorilor moderniftr grupali in jurul revistei. 1deea principald a Programului nostre ar fi aceea ca in Jugoslavia a venit s-au creat condifille pentru eliberarea creafiei intelectuale de limitele ql ingradirile de acne. Viejo, dupti cum se vede, cere acriitorilor elimlnarea din crealia artistica a concepflilor de clasti, pe care se grabefie sd le numeascti cx plticere limite ql ingrdirr, lar principiul in lumina cdruia urea s& ne convingti cá Intreprinde atari descoperirr teoretice e, aplicarea creatoare" a concepfiel marxist-leniniste la realitatea istorica contemporand. Vucio cheamd pe oamenii de culturd jugoslavi sa elimine din creafia 1or chiar nofiunile luptei de clasd deoarece in Jugoslavia astazi antagonismele de clasd ar fi dispdrut. Acecesta afirmafie este Stud evident, fats& ql echivaleazd cu o negare directii a tezelor marxist-leniniste referitoare la lupta de clasd in perioada de trecere spre socialism. De fapt, Vacio reia In acest caz aprecierea grefitd asupra situaliel din Jugoslavia, cuprinsti in Programul Uniunii Comunigtilor din Jugoslavia. Revizionismul sdu pe plan literar este, direct, ecoui revizionismului politic. Risipind multd energie pentru a da o aparenfd impresionantd argumentafiei lui, Vucio mai declard ed In Jugoslavia impor- tanfa sociald a onutlui incepe 34 se transforme cattalo gi se creazd condifil reale pentru funclia lui integral general-umand". Aceasta ar fi partea constructiva a teoriei care propune tlpui noului orn jugoslav. Dar, prin aceasta secretaiul Uniunil Scrlitohlor Jugoslavi n-a fdcut declt completeze erorile anterioare. Fizionomia omului nu poate fi infeleasa in afara Impreju- rdrilor concret-istorice a existenfel dumanului intern gi a lagarului imperialist, prin nature tut agresiv i dufman fdrilor socialiste. A elimina in acest caz din fizionomia omului concepfille qi fella de clasti, echivaleaza cu dezarmarea in. fafa dufmanilor, --ceea ce evident, este un non-sens pentru mar.iqi, dar un lucru obignuit pentru contemporani jugoslavi, In concordanfd cu catehismul tor, programul Citind leorille lui Vucio fi ale altora despre existenjct omului in genere, doaria pentru binele numai al omulur, prin care se neagii sub o forma' aproape fatio dictatura proletariatului gi se servesc interesele claselor exploatatoare, Ili vine greu sii nu zimbe§ti eind af li cd autorit lor se nib:dress cu aceste teorii" fi le of era drept ulti- mat cuvint in materie de marxism. Practic, autoril acestor teze tind spre o intoarcere la ¡recut, la onnii individualist de esenfd bur ghezä care se Inchipuia pe sine omul In general", numit astiizi de cdtre anti reuizionifti jugostavi Individualitatea ; qi teoretic aceastii pozifie reprezintd o intoarcere la concepfia idealistd asupra omului qi esenfei lui, combatuta vehement de catre Marx. Esenta omeneascä scrie Marx In teza a VI-ci asupra lui Feuerbach - de aceea, nu poste li Inieleasd de dinsul (Feuerbach h.n.) cleat ca gen, ca o generalitate läuntrick mutä", eind tn realitatea ei, ea este ansamblul relatiilor sociale". Din caracterul relatiu al fizionomiet omului, se deduce direct ca funcflile general-umane" oricit de generate qi eterne ar fi ele, suferd totufi modificciri odatd cu schimbarea structurif sociale, - ceea re nu-I preocupti deloc pe secretarul Uni- unii Scrlitorilor jugoslavi. Dar altituri de idealismul antropologic al lui Vucio, prind yield alle Monti reactionare. www.dacoromanica.ro MISCELLANEA 243

Impotriva realitdfilor lumii contemporane, Empdrifild in doud lagdre, ;I tmpotriva esenfei marxism-leninismului, Otto Bihali-Merin, este pentru o add a Inkegii lumi, a intregului univers. Neutralismul lui mic burghez se impletefte cu nihilismul, in numele cdruia el declard cd total s-a invechit. Ca $i Lefebvre el vede in lumea actuald un vid, care ar trebui umplut fi, drept mijloc terapeutic, ne propane a$eptarea, la captitul cdreia ne va intimpina, cutremurindu-ne cu noutatea ei, arta atomica pe mdsura noului ev atomic. Secolul trecut n-a cunacut insti aria erei aburului fi a energiei electrice, ci drta epocii burgheze, astilzi ins& Bihali-Merin, critic $ scriitor care se pretinde socialist, re- nting cu dezinvolturd la caracterul de clasd al literaturii, uitd" cd trclim In epoca transformdrii vechii lumi, tntr-o lume noud, socialistil fi, pe linia ideologilor burgheziei con- ternporane, indeosebi a abstractionigtilor, nu vede decit prezenfa factorului tehnic. In spiritul colegilor sal., gi Bihali-Merin declard cd teoria lui e marxistii. Marx, -potrivit pdrerii sale, ar fi un precursor al teoriei atomiste a artei. Mergind $ mai departe, Zoran Migici, cunoscut critic de arid, este furia chiar pe realitate, care dupd pdrerea lid, nu mai prezintd importanfd pentru omul de azi. Realismul nici n-ar fi existat pind acum, Ear ceea ce nol numim realism, ar fi de rapt realism metafizie ne asigurd Migici. Odatti ce realismul este numit metafizicd, ne putem aftepta ca metafizica sti fie botezaM realism. Asteptdrile noastre ruP stilt Etiolate. Consecvent falselor lui concepfli, Mifici cere o artd universald fl Ws om pe mdsura ei, care s-o ad- mire : Omul In societale a fo.st o ehestiune arzdtoare pind acum; mud In univers - este chestiunea aller. Unde polite fi descoperit aces' am care nu trdiegte In societate, Migici taM VI ne spund pi de fapt n-ar putea niciodatd ad ni-I indice. Ideia principal(' pe care n-o spune Misict, este tnsti alta: abandonarea omului real, concret, - care utmcl- refte nimicirea ortnduirii burgheze fi construirea lumii socialists, -de dragul line' fan- tome abstracte, situatd undeva deasupra claselor, care 's-ar ardta interesatti de proble- mete general-umane, mirosind binior a dragoste de oameni In genera', a crestinism, sau pe gustul lui Mi§ici - un om al problemelor cosmíce. Toate acestea la Mifici se im- pletesc fl cu o teorie, a poetului supra-om, zeu, divinitate, - care odatif ce este poet, nu pods sd grefeascd. Criticul scrie textual : Dpar singuri poefil nu sInt ucigagi". Dupd Mifici poetul poate fi 'vice, poets propovridui crime 'sea ideile fascismului. el trebuie amnesliat, sau mai precis, el nici nu poate fi /udecat. Actul poetic ar fi un fel de incillare, Mir-a zonti dincolo de bine fi de raft, In care autorul capeiM automat un certificat de iresponsabilitate moral. $1 astfel de teze sInt susfinute tntr-un moment in care angajarea conftienM fi responsabilitatea scriitorului sin' mai necesare ca oriand I Teza lui Misici e un fel de corolar al teoriei idealiste a impersonalitilfii In arid. Dealtfei tezele pe care le agiM revizionistii sint de mutt nimicite $ compromise de teoreticienii marxist-leninigti, deg autorii jugoslavi pozind In martiri neinfele$, susfin cd aduc con- tribufii geniale" care vor fi infelese abbe de generafiile viitoare. Grandomania literard e, la firma urmei, ceva banal ;I ar putea of eri cel mutt, un motiv in plus de ris, dacii ea nu ar lua forme agresive, cad, ori de cite ori un scriitor jugoslav care nu fi-a pierdut busola crezului sclu realist, ori de cite ori un critic sau un simplu cetiifean numesc astfel de elucubrafii aiureli anti-umane" - cum s-a fi intimplat - sau indrliznesc sd le cri- lice, ei sint tatafi imediat drept staliniftr sau jdanoviftr. Migici ca Fi Erli Finfi, Zveta Luchici, Antonie Isacovici fl all! critic! ;I scriitori jugoslavi pe care nu-i mat numim, declard cu emfazil cd activitatea lor teoreticii s-ar desfdfura pentru binele socialismului". Despre valoarea socialiste a acestor teorii este inutil sti mai vorbim, exemplele citate ne-au dovedit-o cu prisosinfd. Cit privefte originalitatea tor, ()Hat de mare ne-ar fi bundvoinja, ele nu depit4esc platitudinile rdsuraitoare pe care le putem citi in vechile manuale idealiste sau in presa burghezd occidentaid.

16* www.dacoromanica.ro 244 MISCELLANEA

Toate acestea mai au insd un ilk. ln condifille existenfei claselor, lupta Impotriva unor limite $i tngrddiri" impuse chipurile de clasa revohdionarii, duce conform concep- Viet marxist-leniniste, la fundamentarea altor limite f i Ingilidirr, de &La Autorii care sperau ea respire aerul pur $i neutru al inallimilor cosmice se inglodeazii tot mai mull in teritoriul impur $i ptirtinitor al dusmanului de clasd A. P.

PREZENTAREA GRAFICA A CARPI - CHESTIUNE DE GUST 0 nod din Scinteia" aträgea atentia asupra aspectului exterior al cärtii, exem- plificind cu douä mostre de desene hermetice tendinta unor desenatori de a continua aceastä operatic. $i de a o expune tuft-a conceptie artisticä perimatä. . 0 carte incepe sä fie cititä de la copertä, Incit forma ei de prezentare te poate apropia si te poate indepärta. Ea trebuie conceputä unitar, proportionatä intr-o anumitä märime cu o caligrafie a literii care sä dif ere de la o editie la aita, Intr-o culoare care sä fie expresia interiorului. Coperta trebuie sä spuni mult, dacä nu tot dintr-o carte, si pentru conceperea ei trebuie folosit un artist plastic care sä cunoascii opera, si un editor de gust. 0 Iucrare ce se tipáreate este un trup ce trebuie Imbricat in aaa chip Incit si nu i se ascundä ainHle si sä nu i se frigreuneze rniacilrile, did dad baina nu face pe om, modul tipografic se resimte In viata unel cärti. Noi, deal ne miacäin de pupa vreme In aceste treburi, moatenim o traditie pe care trebuie s-o continulm. De la primele ma- nuscrise ai tipirituri a dim lucräturá Imbini fantezia cea mai bogatä cu meticulozita- tea, räbdarea al stäruinta executiei, la tipografia lui Eliad al Rosetti, a unitilor de la Blaj, Minerva, Sfetea, publicatiiie Academiei etc. a-au editat cärti Intr-o menial care reclamä atft frumosul di ai utilul. Cu eta mai mari aint astäzi pretentille de la editurile noastre clad interesul pentru cfatig dispare iar reclaim' porneate de la calitate, disci posedäm o tebnicil tipograficä modernä, clnd in sfirait avem citeva sute de exemplare ale tipäriturilor romInesti, model de artä si de delicatetä. Cfteva editii apirute in ultimii zece ani, implinesc exigentele noastre care totuai nu cer altceva deca ca ceea ce se face si fie durabil, frurnos si decent. Seria din Opera de Sadoveanu, clasicii rornini, clasicii rusi in formatul mare, colectia scriitorilor universali, Nicoaril Potcoavr, Gr. Alexandrescu, Eminescu, Opere vol. V, Un om intre oameni, Am fost In China Noud, Villon, Esenin, Arghezi, Diclionarul limbii romîne contemporane, shit tot atitea pilde ale modului in tare editurile noastre pot SA tipäreascä In conditii frumoase. Buletinul de cercetäri filozofice al Academiei are insä o coperti de un galben murdar, urItä (nu 01m de ce nu apare in culoarea obisnuitä, sobrä a butetinelor inslitatelor stiintifice), volumul IV, Postumele lui Eminescu, cu o copertä de carton preset, cu niste floricele geometrice pe cotor este In disonanti cu volumele precedente, färä a se avea In vedere cä ele conti- nuä seria unei editii 0 a trebuie sä formeze o unitate. Revistele Scrisul bänätean", Iasul literar" apar adesea cu coperti inexpresive. Cit priveste volumele de literaturä se practici In general coperta sumbrä, pe care se aplicä tot felul de culori de-a tungul 0 de-a latul. Noua editie I. Teodoreanu are copertä neagrä cu litere verzi, cursive, la Izgonirea din rai" de Ieronim Serbu, dteva figuri umane se deseneazi tot pe ii.in fond negru. Nu ne explicäm de Unde provine apetenta pe negru, culoarea preferatä a deseriatorilor 0 ce legäturi are cu continutul cirtilor. Pe volumul lui I. Vit- ner Firul Ariadnei" e desenatä o bari neagrä pe care se OA un f ca un iatagan. Ce spune aceasta pe un volum de criticl, sau pe volumul Glasul" de Julian Vesper portretul hieratic de icoanä pe Midi ? Pe coperta volumului Ptni dincolo de pädurea

www.dacoromanica.ro MISCELLANEA 245 vienezr de Traian Uba, o imagine fotograficä cu un petec de padure poeticA intr-un luminis, iar dedesubt niste indicatoare gen sägeatä ca la intersectiile de stradä nu indicä aitceva decit absurdul. DesenuI la Ca lea Victoriei" de Cezar Petrescu vrea sä arate poate pestritatura, haosul, Turriul Babel al Capita lei, dar cit de infantil si in ce culori tipitoare este reprezentat. CoIectia de teatru cu masca galbend pe fond verde e färä indoialä in afara discutiei. * Coperta e un tablou pe Care artistul il lucreazá cu o tang data de natura cirtii, iar cuprinsul trebuie sd-ti dezvolte, sä-ti completeze imaginea exterioark formind o armonie. Desigur slat editii $i editii, Insd deed au la toate slut necesare desenul, moti- vele, redactarea copertei trebuie sA intereseze tot asa de mult ca si exactitatea stiintifici a textului : in ce culoare trebuie Imbräcat, cum se aseazä titlul, ce ornamentatie se foloseste - si aici at de mult s-ar putea lua din domeniul folclorie. Cartea trebuie sd te fascineze privindu-i cotorul la raftul bibliotecii, ea fiind, cum spune Hugo, prietenul cel mai sincer al nostru. M. B.

HASEK IN RUSIA

CerceMrile publicate de Istoricii literart sovietici, N. Elandski 0 V. Scorohodov, ot prileful tmpliniril a 75 de ani de la nasterea lui Ha*, au scos la ivealä numeroase documente tn legtiturd cu sederea scriitorulta tn Rusia farisM, precum $i peripejiile sale tn. timpul RevolOei. lines episoade stnt de-a dreptul dramatice, altele comice, antici- ptnd pe bravul soldat Swelk. La 23 septembrie 1915, Gefreite larostav Nafek, reg. de infanterie No. 81, se predd trupelor rusesti. Urmeazti viafa din prizonierat, apoi trece ca voluntar pe frontul de Vest. In vara anului 1917 apare la Kiev, In editura Cehoslovae, cartea Bravul soldat Swell: prizonier" care, ln ciuda filial", nu reprezintä o reconstituire a propriilor peri- pefii ci o noud satird a armatei austriace. bt iunie 1918, pe drumurile praluite ale guberniei Samara, temporar af laid sub control" Corpului albgardist de voluntari cehoslovaci, putea fi vtizut un am care mergea adus de spate, hlizindu-se prosteste la Intrebdrile patrulelor $i scolind din buzunar nifte acte soioase din care rezulta a fi fiul unui colonialist german din Turkestan. Odald ajuns la Simbirsk, oras aflat sub control" Armatei Rosii, ap zisul fiu de colonist Incetd diva propriile mdrturisiri sti mai pace tristul rol al idiotului din ntiscare" $i 10 reluti adevärata identitate : agitator" ror laroslav Hasek, temut in rtndurile le- giunilor albgardiste $i care va conduce un an mai tirziu säpttimtnalul "in trei limbi: Europa Rosie" 0 "le gazete 0 ziare proletare. Cercetätorii sovietici subliniazti insernattatea exceplionalti pe care a avut-o pentru crealla ulterioard a lui Hasek sederea sa in Rusia (el devine ulterior un colaborator asicluu al tui Rude Pravo). Dupd mtirturii demne de incredere, Hasek, care a mai trdit (toff doi an' dupti latoarcerea din Rusia - a proiectat o continuare a istoriei bra. Dui" soldat Sweik, care se elibereazif de melancolia sa, trecind de parlea Revolufiei din Octombrie 0 participind la lupla penis u eliberarea Chinei. H. B.

www.dacoromanica.ro REVISTA REVISTELOR

- din tar& -

LUCEAFARULK nr. 1, 211958

,Luceafdrur s-a afirmat de la primele Moromete cu afectatul sdu limbaj ordse- numere ca o publicafie mat accentuat be- nizat : letristick mai preocupatd de aspectul con- - Vreai bucate de la mine,am Infeles ! cret al fenbmenului literar actual. Sigur ca se desnoda Mate din uimirea sa. Vreai nu trebuie tli Ignoram avantajul celor 16 bucate de la mine, din produstd meu de pagini care-I slay la dispozifie, dar concep- agricultor 1 continua el acum complet du- fia ramtne interesantd fi valabild in .stabi- mirit. Pili de ce nu spui clan Vreal sli-fl Urea profilultti nou pe care revista vrea sti-1 dau alimente §i produse din munca mea 1 inftifime. Cilitorul dornic sd cunoascd Ili dau, domnule ! Daaa I... 1f1 date, de ce literature momentului rwstru, descoperd cu sa nu-fi dau? - dar, aça ca niFte oament satisfaclie tn paginile Luceafdrutur un cu scam la cap ce stntem, ei ! vin sa-fl larg registru de nume de la scrlitortl con- pun intrebarea capitati I tu ce-mi dal »tie?! aaerafi ptra la eel mat linen% Poezia, Ce-ml dal fa schimb? strlgd Maid malaria' schifa, povestirea, fragmentul de roman, pe neafteptate, cum imi platesti tu mie sint din plin reprezentate in cele dotal nu- produsele &tea, ce inlesniri Ern( aduel fi mere, unde semneaz T. Arghezi, J. Agtr- ce avardaje am eu de pe urma anuncli mele biceanu, M. Beniuc, Cicerone Theodorescu, agricole?" (subt. n.) Eusebiu Camilar, Merin Preda, V. Ern. Ga- Motel Dimir e desigur un Moromele in lan, Mihu Dragomir, Victor Tulbure, AL condifille actuate, care could sd tnfeleagd, lvan-Gltilea, Tiberiu .11tan, Petra &lieu- pe baza unei tread experienfe economice, deanu, I. Läncrtinjan. sensul fi avantajele socialismului. Prin fragmentul intitulat Lacrimi de Emotionantli prin patosul ei Uric, ni s-a prim:Ward" de Merin Preda, ne relnill- pdrut povestirea lui Eusebiu Camilar. NI- nim, din Neale pentru prea pufind vreme, fietoarea interogafie adresatet acelor Went cu tot alt Hie Moromete in persoana lui chinuifi, Oameni, uncle vi-i embetul 7°, Matei Dimir. Aceeafi inteligenfd agera, lnalf un mesaj aitre omenie, cdtre starea aceeaf uluiald prefacutii, acela$ spirit iro- fireascd a omului, cdruict razbolut nedrept nic çi aceeafi franchefd II caracterizeazd antisovietic i-a impietrit inima fi i-a slim fi pe noul erou. De0 aid aparifia e oare- zimbetul. cum secundard, Male' Dimir intereseaa Evocind pustiitele ctmpuri inzdpezite, Ca- mai mull decit povestea de dragoste cam miler ajunge la o imagine in care domi- neconvingatoare ce vrea sit' formeze centrul nantd e crisparea, Intunecimea privirilor, de greutate al fragmentului. Discufia lui aça cum foarte bine a surprins-o Feodor Matei cu fiul salt, dorinfa de a plitrunde Dan fn desenul stiu ilustrativ. Intrebarea fi a judeca lucrurile, dezvdtuie o psiholo- OamerTtp unde vi-i zimbetulr poartd cu gie flirdneascd evoluald, amintindu-I riP sine grele aduceri-aminte. Din volbura tor

www.dacoromanica.ro REVISTA REVISTEWR 247

neguroasel a rdsdrit induiofdtorul dialog fletese al eroului, diminuind considerabil dintre soldafi $i dine, pe care verbal in- forfa grditoare a faptelor, de altfel bine fiorat cil scriitorului I-a transformat in cin- alese. tec elegiac, unde plinge nu un orn, ci Desi mai linear, cu o expresie mai asprd, omenirea chinuitel de suferinfele rdzboiului. uneori stingace, L Leincreinjan isi cunoafte Aldturi de Marin Preda Eusebiu Ca- mull mai precis persona/de. Auricti Avia- milar. In nr. I al revistei Lteceafeirur, torul trelieste cu toald bestialitatea $i ca V. Em. Galan semneazd o schifd satiric& tot cinismul sdu. Lae, de asemenea, evo- Momentul alegerilor sindicale ii prilejuies- lueazei Intr-o gradafie condusd cu destul te autorului zugrdvirea unui tip de pala- tact artistic. Ciocnirea dintre Petra Is- vragite, inreilt in intrigi, servil ff. meschin, mand, feiranul care imptirfise ptimint la dispus a da crezare primului coon ce se ref orIna agrard gi unealta singeroasd a colporteazd. Ridicolul pretenfiosului perso- dusmanului are un dratnatism care exprimii nal, Gotard Pavlescul, cu G, de la Gal- in fond esenfet conflictului de dos& Ldn- vani! o de la Osiris 1 t de la Toricellif creinjan e 'indettutat taste' prea mult spre a de la Alfieri! r de la Réaumur ! el de la Incredi- la &triton!" - vine din faptul cd, in vir- scenele teal, monstruoase pind tutea servilismului, propane drept candidat bil (mina mortului care nu se mai des- pe un sef" ce nu se afla In realitate prinde de puipana pantalonului), pregd. printre funcfionarii institufiet. De aici site- teste deznodtiminte puternice (denunfarea pefaefia adundrii, sub ale cdrei apostrofe crimel stivirsite de Auricd AviatoruI Ina- de indignare, Gotard Paviescul e slUt sel Otte de pornirea cortegiului la cimitir), dese afeze, pun de revoltd contra informa- monstrind reale Insusiri de prozator, ee torului sdu nelnformat. mal trebuiesc Insd cultivate. Dacd proza primului numdr din Lucea- In povesttrea lui Al. Ivan-Ghilea, Um. fdrul" e reprezentatd, afa cum am :Meat, bra" e vorba de o tristd poveste de dra- de mane consaerate, In numilrul 2 s,e pu- conseeirdd nefastd a reizboitelui, pe blicä unor scrillori lineri sau goste, cu condeiul untd mai pufin cunoseuli Petre Sdicudeanu, care autorul a trateazd atmosfera, Nato- I. Lancrelnlan, AL lvan-Ghilea. prozator incercat. Scende, Tematica se menfine in actualitate, aria- gut, did de o remarcabild aulenticitate.Cd- cind de data aceasta probleme oarecum in- map de mire a lui Gheorghe cupid(' sem- rudite. Povestirea Vreau sti trdiese" a lui nificafia unui simbol al dragostei cre- Petre Sdlcudeanu Infante de plecare dinfei fafd de sof, in care se teagd dez- de I. Leinertilean pornesc de la acelaf i fapt: leagd destinul Savetei. Dupd fungi ani de asasinarea de ceitre dustnan a unor acti- asteptare, femeia se desparte de umbra bar- vifti ai partidului. Intenfille eroice ale batului, mort sau dispdrut in rdzboi. Des- ciobanului Toader din Vreau sti trdiese pdrfirea e dureroasd, dar se impune cu sint fare' Indoialti marefe. Dar Iwtdrirea evidenfil. Apropiindu-se de Toader, Saveta personajului, gray rdnit, de a Invinge deiruieste aceeasi cdmasd de mire, de- moartea nu se .sprilinel pe o psihologie venitd acum simbol at renasterii intr-o Mince", pe o suficienid motivare artistica. noud dragoste. Autorul pluteste in generalitdji: Si Toa- In Umbra", Al. lvan-Ghilea a creat o der If' zise cd et s-a nelseut sub o zodte povestire coplesitoare prin oamenii sea ade- norocoasd, cd el nu moare, ed el vrea sd vdrafi, cu suferinfe vechi mingiieri trdiased, ed viafa lui de-abia a ineeput cd trebuie sd se find de ea cu dinfii". Defi s-ar putea obiecta orizontul tematic Analiza interioard nu reuseste cd surde inspirafie rurald al celor mal multe princla ci doar sd relateze zbuciumul su- schife $i povestiri publicale in Luceafd- www.dacoromanica.ro 248 REVISTA REVISTELOR

rut", consider-am cd revista a pornit bine Dacti problematica va fi imbogdfilit, primii past, of erind cititoruha, in genere, proza din revista Luceafdrul" isi va lucrdri izbutite, En care palpitd sufletul atinge cu adevarat felurile. contemporan. Al. Sindulescu ,CONTEMPORANCW-funie, julie, august-I958

Ultimele numere ale revistei Contempo- hotdritil celor ce cultic)" asemenea teoril tonal" inregistreaza, dap"' o perioadit de sterpe si periculoase. acalmie si Upset- de combativitate, care nu Dar dadi ne bucurd participarea acad. te acorda deloc cu tradifia militantd a G. Ccilinescu (fie $i in spa(iul mic al Cro- revistei, o inviorare tn ceea ce priveste ma- nicil optirnistului") la dezbaterea aculd a terialul de critic& problemelor artei realiste, in paginile Con- Remarcdm mai Entii faptul cd in aceste temporanului" nu-si of lei loc suficient $i ultime numere, Acad. G. Ceilinescu dezbate, nu se poartd cu desiuld combativitate pe spatial rezervat Cronicii optimistulur, discufii asupra problemelor artei noastre cu pasiunea $i competenfa care-i sift ca- realist-socialiste. Preocupat mai mull de racteristice, probleme teoretice ale arid problema realisdril tipului" decit de realiste. Schifind fizionomia intelectualulsi aceea a confinutului socialist nou in roma- militant, prof. Cdlinescu dema.sed presu- nul Setecr, Radu Popescu, cronIcarul pusa liberiate de creafie" pe care o re- Contemporanului" a trecut cu vederea va- clamd adepfii artei decadente apusene, Mateo recall pentru literat,ura noasird ac- ardtind cii de fapt, si aceasta este o ati- tual"' a acestei carp a lui Titus Popoviri, tudine politica dar una profund reac reprosindu-1 autorutui deficienfe de ordin fionara. $i ei lupti. Produsele lor sint mal mull tehnic (proporflonarea capitole- simple manifeste si ademeniri spre a ne (or, cruditatea limbajului, etc.) A Wort ca desgusta de real, spre a ne dovedi inuti- in jaecata critic", -in general just orien- litatea eforturilor noastre in fata unet fund laid fi valabild, la volumul lui Dan Desliu, de inconsistente". In lumina acestor teze criticului ii scapd unele formuldri confuse, este condamnat evazionismul unora dintre atragMd dupd ele denaturdri ale sensului. scriitorii care-si email aiurea motive de De Odd, Radu Popescu scrie cd: Valoa- inspirafie, in loc sd le van in actualitate rea partinici e una din cele mai frumoase, Adia de ce ai cinta Luxemburgul *i mai organice träsituri ale poeziei sale - Trianonul, umplindu-te de tristeli artili- principiul unei orientdri majore a intregu- ciale, dud, dind raita prin tarä, $i väztnd . lui sdu proces Uric"... Dar cum poate fi cum räsar din pämtnt fabrici, cartiere pen- valoarea partinicd o trisäturä a poezieiP tru muncitori, cum se restaureazä monu- La fel de vulnerabild este st fraza arm"- mentele trecutului, cum se toarnä baraje si toare : e un poem interesant, (Centec de se gliuresc muntii, poti vibra de aceastä ruind- n.n) a cdrui valoare original" resulM mai ales din vuietul fortä a omului nou din tara noasträ ?" ansamblului, din viziunea generalä .infernalä fi din ((ntelectualul militant"). Remaram de canceptia sa ideologici multilateralä si asemeni si vigoarea cu care G. Cillinescu euprinz5toare. Daca ar rezulta din vi- vestejeste teoria reactionard wildeanii a ziunea generald infernali $i din conceptia genfului infeles ca om de elitä". rupt de ideologicä multilateralä, atunct poemul lui restul umaniteilii, strain de ea, cultivind o Desliu, ca $i Entregä poezia sa, nu ar Mai originalitate cu ori ce pref. Considerind cd avea acea valoare partinicä de care var. adeveirata liner*" a artistului e ,,semnid beste mai Mainte cronicarul l La fel de vitalitalii in mergerea impreund cu vre- incurcatii, neclard, este fraza cronicarulut mea $i zu oameni, critical dd o ripostd cind discuta problema timpului En poezia lui www.dacoromanica.ro REVISTA REVISTELOR 249

Degliu. Dupd pdrerea sa, Chemarea timpu- Remaram in aceasta perioada aparitia lui" poate avea (loud sensuri, iar sensul In Contemporanul" a articolului Wit gi cu acesta este decis de fuga spre ¡recut saa de un pronunfat caracter critic despre publi- impulsiunea spre viitor", jar a gIndi omul cantle pentru copii at lui Ion. Roman, ca si In trecut inseatnnä In general, a-) gindi in articolul Apologetica" semnat de Eugen moarte (de aci si gradatia foarte diferitä a Luca, unde, pe drept cuvint, autoral se ti- importantet literaturii istorice)". Trebuie ea died Impotriva preludrii In bloc, fdrii dis- recunoagtem cd paranteza care include gi... cerner:mint critic, a operei unor scriitori ea expediazii literatura istoricd, este eel Min Al. Briitescu-Voinegti gi Panait Istrati. Nu echivocd, dacd nu came ar reieo: cd neagd putem sd ne declardm 'Ursa de acord cu chiar optimismul unor romane istorice. Pe atitudinea aprocrpe negativisM a lui Eugen drept cuvint ciiitorul, pe care cronicarul lite- Luca care desfiinfeazd färd o argumentare rar are datoria sil-1 pund In curent, sd-1 ini- prea solid& mai opera lui Panail fiere In probtemele literaturti, In carat de iota !strati. [aid, rdmine derulat O nemulfumit. Din fericire, In cronicile sale mai noi, la volumul In. orice caz, nu acetate. este metoda ad- Naafi. infrigurate" de Aurel Mihale gi in tied Oinfificd de interpretare a mogterarii articolul despre Alexandra Sahia", critical noastre literare, despre care In mod just gi-a Imbundtdfit simfitor siilul fdandu4 amintegte gi E. Luca In articolul sdu. accesibil, prin inldturarea prenorildfilor inutile gi a echivocurilor. A. E.

- de peste hotare - IDIOGÉIVE", Nile.- septembriel1958

Sub titlul Mituri vechi of modern?' revista instinctele de supunere, mitul este hardzit Diogéne" reia In disculie o problernd cen- sd escamoteze realildfile de fapt gi sd le trald a culturii burgheze. In adevdr, Me itzloculased cu neguroase simboluri prezen- un fapt bine cunoscut a din clipa In care tate flrept o relafte cu tumea superioard capitalismul a intrat intr-o epocd de con- celei gilinfifice. Aga dar o capcand rugi- vulsiuni agonice, miturile au Inceput ed noasd, oferita acelor spirite nesatisfdcute prolifereze, invadind filozofia gi arta. ori istovite de rigorile exercifiului logic. Amurgul burgheziei s-a (=fit cu un ade- In perioada dintre cele cloud rärboale, eind vdrat atentat Impotriva pozifiilor gliinfi- teoreticienii mitului se Intrebau despre pu- lice de gindire. Eflorescenfa miturilor in terea debild a-rafiunii O Indemnau sii ju- epoca imperialismului tgi au explicafii dim pe cartea desperdrit, Itand contact cu clare gi ele au fost, nu odatd, numite. Ca- esenfele fi disprefuind aparenfele vane, uzele acestei invazii trebuiesc cduterte In produclia masivii de mituri a coincis cu un tendinfa filozofilor idealigti de a atribui concurs de devastiiri intelectuale fl de hu- construcfiilor spiritului caracterul de rea- liganism. Mitul supraomului, mitul rasei litate, conjugatti cu neputinfa lor de a ex- superioare au inspirat gi patronat abomi- plica gliinfific lumea gi legile ei, Mitul repre- nabile crime. rintd calea cea mai sigura pentru a men- S-ar putea crede cd articolele publicate fine strdvecla reprezenMri ale universului, in Diogène" vin sd clarifice problema mi- de origind teologicd, dar mai ales pentru turilor pledlnd pentru o pozifie de veghe a disimula consecinfele sociale ale achizi- gi de control, Dar nu, autorii sporesc ca- fillor gtiinfei gi a intrefine un climat men- pitalul de confuzii investit de ginditorii tal ostil gindirii clialectice. Ctici stimullnd burghezi in aceastii problemd. Ei intervin Increderea absoluld In ficfiuni, exciand In- pentru a restitui miturilor un prestigia de clinaltile ataaice pentru ritual, cultivind mutt ruinat gi pentru a face sd triumfe pd- www.dacoromanica.ro 250 REVISTA REVISTELOR

rerea cif ele au intovdrdsit si vor intovd- Jacques Ellul in Mituri Moderne" afinner its( mereu umanitatea. Pe de altd parte permanenfa miturilor strdduindu-se sir' vor sii acrediteze ideia cd posibilitatea unei arate cd increderea in istorie, in stiinf II, Ire societtifi mai bune constitue un mit. Teza muncd nu ar fi decit forma noud pe care ' este sus finutá cu intenlia mai mult sau o imbracti strilvechi credinfe. end pulin secreM de a prezenta marxismul Dupd opinia sa, istoria, psihologia si* drept o nouti utopie, iar socialismul drept sociologia conlucreazd pentru a da ust un strdvechi mit, mild paradisului pierdut. sens nou $i o vigoare proaspdtd vechilor Rita Falk, in Utopiile de ieri si de as- reprezentdri ale universului $i pe care le ide' arald diferitele infelesuri pe care le-a gäsim consemnate In mitologiile greco- avut, dealungul anilor, termenul de utopia latine. .1 aceasta fiindcie tainicile virtufi pentru a ajunge la concluzia cd in pre- ale mitului, departe de a fi irevocabil zed cuvintul nu mai inseamnd ca alteidatil mistuite, actioneazti cu aceeagi forfii, ieri descripfla unui slat ideal dar irealizabil si ca $i asttizi. Este o caracteristicti, gontinud nici un fel in care trebuie sti crezi pentru J. E., o trifsitturii specificd spiritului mart a salve umanitatea, ci defineste un proces sel creadd in fictiuni. Asa dar autorul sus- social, istoric : oamenii care au pierdut cre- fine prezenfa eternd a unor idei desprinse dinfa (in Dumnezeu sau In alt ideal) su- de ori ce contigenfil cu istoria $i plutind combel sub puterea acelora care posedd o peste fluctudille vremii Intr-o zonal purd, credingi; dar ace§tia din urmd slut victi- un fel de domeniu rezervat". El reia deci mele unei ndluciri cad nu existd utopie in - sub o formd mai malt sau mai putin care este vorba de fericirea individului N camuf laid -...o tezd idealistei a cdrei incon- numai de fericirea statului. Autoarea, ne- sistenfd a fost de mutt demonstratd. Mai liniftitel, ingrijoratei fi in acelafi Imp seep_ mull decti attt, autorul revendia tn fa- tied pare a spune: Utopia nu este decit voarea miturilor, a ficfiunilor, o putere un mit travestit fi de aceea trebuie respins. stranie $i misterloasel, incomparabil mai Dar cine se poate tmpotrivi unei fdeduinfi mare declt cea a stiinfei, putere de origine de fericire, fie ea chiar desartii r De fapt misticil In imprejurdrile de astdzi, cind Rita Falk nu se rdzboieste cu utopiile, cu omul a devenit stilpinui absolut al lumil miturile ci cu realitatea istoricei, abia as- el are nevoie, spune autorul, - de o cer- cunzlnduli teama de prefacerile sociale a titudine superioard. Cdcl cine va fi ghidui ciiror inevitabilitate o recunoaste. Argu- sdu tutelar? A define puterea domicil, e mentui capital in numele ciiruia condamnd un mare succes. Dar a te afla singur cu aceste prefaceri este cd ele nu vor aduce aceasM putere $t a $ti cd nu poll conta de- o ameliorare a soartei indtvidului, ci a so- af pe propriile forfe $i cd porfi rdspun- cietdfii, a statului. Ca si cum in viala in- derea hotdririlor tale ; Wit o situalie individului societalea ar fi un accident si nu tolerabiler. De aceea, susfine mai departe o lege a existentei sale, tar individul ar fi J. E.. omul nilscoceste alte divinitlifi, reia un atom" fiird retafii, ca si cum s-ar pu- sub o noud Infilfisare vechile mituri ciirora tea Imbundtilli soarta individului frIrd sii li se Inchind. Acestea slat : ideia stiinfet actionezi asupra raporturilor sociale. Nu e triumfdloare, a muncii $i a progresuluf apoi greu de vdzut cd Rita Falk este in- istoric. finit mai pufin ostilli statulul burghez, de- Mai limpede zis, alarmat cd umanitatea aceluia care e destined sd-i ia lord. al a despuiat universul de ori ce caracter sa- Utopiile de ieri si de astlizi" pare a con- cru prin ultimele descoperiri stiinfifice,. damna miturile. De fapt articolul este cd- J. E. incearcd sd arunce asupra acestora Muzit de alt indemn i anume acela de a $ ca- arunca discreditul asupra marxism-leninis- blamul, inglobind in rind" ficfiunilor mului, incercind sd consolideze increderea tegorii istorice, socotind forme vesnice de total subrezitd in viabilitatea societillii gindire idei care s-au afirmat in procesul burgheze. desvoltiirii istorice pe baza practicii mate-

www.dacoromanica.ro REVISTA REVISTELOR 251

Hale in productie si a practicii sociale a buie tnainte de ori ce respiritualizat omul. oamenilor. In fine, autorul nu intirzie sd Fiindcd cea mai gravd consecintd a civi- dezvaluie substratul ultim al articolului situ lizatlei este nu numai modificarea mediului atunci ctnd scrie : marxismul tnsufi nu in care trdieste omit, dar a omuluI insusi. este cleat ilustrarea actualti a unor vechi Miturile ant necesare pentru a regenera un mituri despre fericire, o imagine superfi- suf let obosit de atitea niecanisme, fi cd- ciald $i temporard care fiinteazd numai in ruia viafa moderrai nu-i acordti reigazut mdsura in care omui modern este dominat unei abandondri, miturile sint necesare in radical de credinfa in mina, in tehnicd, epoca in care fiinta smulge, grafie prodi- In progres't. Obligat sd recurgoascd faptul gioaselor ei resurse tehnice, locul divinitd- cd marxismul este acela care a des-sacrali- tii... Mai clar, mai net, nici cd se poate. zat, a demitizat nofiunea de fericire, adu- Cine nu infelege cd aceste lamentalii, cind-o de la coordonatele atemporale la aceste strigate disperate, care se tntretes cele istorice, autorul se contrazice gram In in pinza unei meditatii fundamental vici- adevdr, dacd marxismul este o imagine ate, sint un bocet funebru? Cine null dit temporard, atunci inseamnti ca dezvoltarea seama cd argurnentele invosate nu slu- realitdfli obiective 20 gliseste ref iectarea jesc adeutirului ci canter: .0 justifice fi sit nu in categoril imuabile el in categoril care statorniceascd forme soclale perimate is- se deevolld dialectic. $i apoi a spune cd boric? De altfel attt de puternic ti obse- marxismul fiinteazd numai in mdsura In deazii pe ginditoril burghezi ideia sfirli- care omul modern este dominat radical de tului societdlii capitalists, tncit nici nu mal credinja in owned, in tehnicti, In progres, reusesc s-o titinuiascd. Da, spun acesti fi- insearnnd a confirma puterea marxismului, lozoll, trebuie Indepdrtatd speranfa cd e rdci epoca noasrd nu poate fl concepuld cu putinfd o societate mai band, dacti anent in afara Well de tehnicd, de progres, sil perpet uilm orinduirea burghezd. Inainte realittifi flagrante $ de fiecare el. I. E. de a fi prea ttrziu, trebuie sd umbrim tn- spend sd aduai un ultim argument in spri- crederea pe care a dobindit-o marxismul ¡laud ideii cd marxismul este un mit vechi in rindul maselor, trafdtifind-o ca rodul u- intr-o haind mud: cdci, afirmii el, cre- nui entuziasm usuratec $i necontrolat. Sd dinta In muncd, in iehnicd, in progres, in- catalogdm, de aceea, marxismul drept un deplineste exact aceeasi functie ca $i mitul mit, alungind at mai departe ideia cd in $i anume ingdcluie omului sti triumfe asu- confruntarea cu realitatea, aceastä concep- pra spafiului $i a imputed. De astif datd fie $tiinfificti despre lame se dovedeste trai- sofismul este evident. Miturile inving $i nicii. Sd pictdm viitorul sub chipul unor domind fortele naturli in imaginatie $i prin Inspitiminteitoare valuri de intunerec prd- imaginatie. Iar credinf a in muncd, in teh- vdlite dintr-o bolgie a infernului peste pre- nicii, in progres, se verificd in practicii, zentul ferkit. .57 sd inocultim convingerea este controlabild. cd ornul trebuie sd reia legilturile cu spiri- Articolele comentate aici nu reprezintd tul, cu realitatea" in ajard de limp $i aparifii izolate. Ele fac parte dintr-o in- spatiu dacii nu urea sti piard. treagii acfiune al cdrei fel este dublu: sd Nici scopurile, nici argumentele acfiunii infiltreze ideia absurdd cd marxismul e un intreprinse de filozofii burghezi nu sint mit fi la addpostui acestei. atirmatii sd noi. .1 nici mdcar rezultatele acestei ac- treacd la o mistificare a realiMlii. fiuni nu vor fi altele. Cdci se izbesc de o In numdrul inchinat religiei de revista greutate de neavins: legile obiective, rea- francezd Tablt, Ronde", se afirmii deschis litatea istoricd. In lupM cu aceastii realitate utilitatea unei &dirt mitice pentru a in- condeiele lor se fring, ca $i sdbiile of il erilor tuneca rezultatele Infelegerii exacte a la- nedemni fi dezonorafi. nai. Ceea ce in limbajul revistei sund cam afct: Umanitatea intreagd e bolnavd. Tre- B.E. www.dacoromanica.ro 252 REVISTA REV ISTELOR

LA NOUVELLE NOUVELLE REVUE FRANÇAISEa

In numdrul 67 (lunie 1958) al revised el lucreazd, substanta tindurilor sale, pro- La nouvelle Nouvelle Revue Française" videnfa obsesiilor sale". Dar dupe' Cioran E. M. Cioran publicä tin artkol intitulat utopia este un dat metafizic, o protecjie Eseu despre utopie". fare finalitate a imaginaliei, lipsitä de un Dupe cum se va vedea din cele ce rot eficient In dezvoltarea sociald, actiunea urmeazd, tema e numai un pretext pentru ei fiind doer de a stimula imaginalia unor consideratille 0 iefirile anti-comuniste ale persoane rtizlefe $i nu de a exprima stärt transfugulte, care, de la o vreme preocu- de spirit, aspiratii largi din care uneori pat in chip altruist" de viitorul omenini, izvordsc evenimente hoMrItoare In dezvol- face tot felul de proorocirt sumbre. tarea istoricd. Cioran debuteazd prin a afirma al Ort- Din aceastd pricind antwipdrile utopice, care ar fi marele oraf unde me poarM nu odatil pdtrunzdtoare -din scrierile lui hazardul, ceea ce admit este faptut cd nu Campanella, Cabet, Morus 0 Fourier - s'int izbucnesc zilmc rdscoale, masacre, came- taxate drept nerozii. Singurele utopii lizi- gii herd nume, dezordini apocaliptice". De bile - noteazd Cioran - ant cele false..." ce oare absenja aces/or manifestdri sInge- Gratuitatea, utopia feat sperante de a roase, In a cdror frecvertfd inexorabild se materialize In viitor, slat calitatile care Cioran crede orbefte, defteaptd adversita- dupd Cioran of erd perenitate geniulut. tea sa? Tocmai, filmic& rdspunde tot el: Cinismul hidos al gInditorului reactionar oamenii nu pot coexista Mid sit se dis- transpare din formularea "nor opinii fdli; trued, filril stli se urascli de moarte". Aar scandaloase. Cioran pref erd un univers ai dacil, totufi, izbutesc sel scape Intr-o trul- instinctelor libere, de tip nietzschean, fas- surd violenjelor evocate, evict nu se dato- cizant probabil, de vreme ce face afirmatil reazd luciditäjii, .spirltului de band Mk- de acest fel: In Statul colectir de legere, etc., cit faptulut cd oamenii se Fourier, oamenii stnt atit de puri Met ei urirsc dar nu gat la talfimea tea lor". tgnord pind 0 tentative furtultd... La ce Prin urmare, mediocritatea umanitätil, imbun - se Intreabd autorul Eseului despre posibilitatea distrugerit reciproce pe plan utopie - o societate de marionete? integral salveazti societatea 0 ii asigurd o Recomand descripfía fatansterului ca cet relativd stabilitate. Vigoarea" acestor mai eficace vomitie. ref lecjii - Indatorate deopotrivel neo- mal- Intr-un mod nu mai putin fats 0 ten- thusianismulut 0 geopoliticii - se take- denfios este interpretat Thomas Morus a ge0e cu observafia cd nevoii de iluzionare cdrui pledoarie fa favoarea iubirit aproa. a oamenilor i-a rlispuns CI literature.' de pelui este apreciatd ca indecenM". utopie (dupd Cioran literaturd rebut", Dezvoltarea sociald este explicatd - la considerind-o din unghiul eficienfei me- Cioran - drept o urmare a reunirit indi- dia(e). Ce descoperd Intr-a asemenea lite- vizilor In 'scopuri mercantile. Conflictele rature' cinicut 0 absolut scepticul Cioran? sociale poertd ft ele pecetea aceleea# por- Mai Mai conceptul ideii de fericire. Cioran niri spre meschindrie g räutate, atribute tine sd pund Insä lucrurfie la punct. Noi constitutive ale umanitifrii. Despre lupta de nu actiontim deal sub fascinajla impost- clasti 0 nature ei complex& Cioran nu sti- bilului" - spune el apodictic, deci ferici- fle' un cuvint. Totusi simte singur nece- rea cintaM e una imaginard". Fertcirea sitatea unor distinctii 0 atunci ne previne nu e decit un concept speculativ. Oddä cd utopia denunfd calamildfile proprie- puse premizele, autorul Incepe sit-0 des111- tdjii private'. Desigur cd proprietarul este pare jongleria eseisticd. Evident, nu gre- el insu0 atins° de corupfia ndscutd de feste scriind cd Mizeria este marele auxi sttiginirea individuald a bunurilor dar, In liar al utopistului, materia asupra tilt-efts acest sens revolutia Sociala nu poate avea www.dacoromanica.ro REVISTA REVISTELOR 253

- dupd opinia tut Cioran - deal un lui capitalist fi hit lorirea socialismului, cli scop: s redea posedanfilor libertatea ideologia comunistd ciftigti teren fi sim- interioarti omenia, sd-I elibereze de patizanfi. Se impunea deci sd faca o prog- cofmarurile fi tulburdrile pricinuite de nozti" cu intenfia deliberatii de a contra- exploatare. Ce poate intreprinde In direcfia cara puterea fi atracfia pe care o exercitd aceasta utopia? Sd cultive speranfa Mlr-o cercuri tot mai largi fliin- existengi mai pufin monstruoasd, revolu- fific ... dar cu cit ajunge sd se realizeze fia neflind altceva cleat un agent destruc- (e vorba de ideologia comunistil) cu alit tiv, util prin ceea ce reprezintli negarea mai repede riscd sit se istoveascti decta- unor valori". i ce se intimpld mai ae- rd Cioran - instauratd, ea se va goli de parte? Cioran crede a glisi rtispunsul In confintaul ei ideal, va epulza resursele sale aserfiunea and efti saturat de valori tra- pentru ca, in sfirfit sd compromitd pro- difionale le orientezi inevitabil spre ideolo- misiunile de mal bine, [acute Mainte..." gia ce le neagti. Ea seduce mai mult prin Cioran doref te slujeascd plat' la ca- forf a sa de negare decU prin formulele ei p& prielenii. In aced .scop minciuna, de- pozitive". nigrarea, denaturarea adevtirului, Sint nu Cu aceasta am ajuns la captitul lungulut numat permise dar chiar fi recomandabile. ocol intreprins de Cioran inainie de a latd-1 deci pe Cioran emilind aforisme pe- spune lucrurilor pe nume, tnainte ca teore- nibile de hpul acesta: Cariera rezervatd ticlanul retrograd sd-fl dea Inctiodatd ara- comunismultd depinde de alura tn care tfi ma pe NA De fapt cu ce scop a Mat va chelhu rezervele sale de utopie". Cioran pe sftntul lon Crisostom fi pe lati dar cd necesthifilor propagandishce -sfrnta Hildegarde, Vecttid fi No" Testa- ale de mull quatei lupte tmpotriva comu- ment, de ce a fdcut incursiunile in Istorta nismului li s-a aldturat din nou condeiul creftinismului? Cioran avea nevole pit" al lui E. M. Ctoran care, tn Eseul chipurile - sä dea un fundament teoretic despre utopie", ni se reveleazd din non, jalnicelor bliguell despre caracterul utopist dincolo de masca iremediabilulul mizan- al comunismului i despre natura iluzorie trop fi a spiritultti paradoxal, tn primal a rezolviirilor propuse de Ideologia marxist- rind ca acelaft adversar josnic qi veninos leninister. Cloran ;tie cd nimic nu poate al morel mirdri progresiste mondlale de impiedeca mersul tnainte i triumful unei eliberare a oamenilor din mizerie ideologii progresiste. Mai flie, fiindcd exploatare. practica raporturitor sociale i politice de fiecare zi evidenjiazd destrdmarea sistemu- Zalis.

.MERKUR' ad& 1958

Merkur, publicd In numeirtd din iulie rafillor lui de Rougemont a existenki articolul Dela unitatea culturald la uni- Uniunii Sovietice si a tuturor statelor ea- ficaren politicd a Europer semnat de ropene de democrafie populard: Europa" Denis de Rougemont, in care autorul reia lui Denis de Rougemont pare a include o tezd favoritd a burgheziei reachonare pe francezi fi great, englezi fi elvefieni, europene - lezd care revine ca un leit- suedezi qi castiliani (?l)" - dar printr-o motiv in ultimele decenil in publicistica omisiune uluitoare din cimpul ei au dis- ideologicd burghezd ori de cite ori pozi- pdrut impotriva celor mai elementare (file capitalismului sint supuse din nou evidenfe geografice Male statele din unor fenomene acute de crizd ff. descom- rästiritul Europei (aceastii stranie meta- punere : unificarea politicel a Europei". morfozti a geograf lei continentelor in stu- Apare izbitoare paradoxald de la in- dial Denis de Rougemont - ne-a evo- ceput elintinarect din ,prizontur canside- cat subit atitudinea 'singulard a acelaiaft www.dacoromanica.ro 254 REVISTA REVISTEL011 personagiu in urtna cu mai bine de un rilor celor mai puternice si mai agresive ate deceniu, in 1946, la numai un an de la capitalismului mondial I Alid o constiinfd terminarea rdzboiului anti-hitlerist, cind lucidil din Europa occidentald nu se in cadrul cunoscutelor Rencontres Inter- poote Idsa atniigitil de frazeologia cos- nationales de Genbve", de Rougemont mopoliiii a lui Denis de Rougemont cif avea sii propage in intervenlia sa lozinca privire la an fundal secular" comun na- unui spirit european" din care excludea janitor Europei (occidentale), de rechizi- insd-explicit,.. Rusia, adicd tocmai acea toriile sale demagogice la adresa acelor putere europeand care adusese contribufia intelectuali care contaminali de blestemul cea mai tnsemnatä la sdrobirea nazismu- patriotisrnului" ar refuza .-- dupd expre- lui $i salvase efectiu Europa de bar- sia lui de Rougemont - sd vadd pd- barie : discursal cinic al lui de Rougemont, darer( (Europa) din cauza copacilor" izbucnirea sa anti-sovieticil camuflatit f d- (na(iunile"), de subita preocupare a au- farnic sub lozinca unui hirneric spirit torului articolulut din Merkur" pentru european" intr-o atmosferii in care ori ce apartenenfa la general-umarr care ar constiinfit intelectuald europeand cif de fi mai veche si mai puternice deal ori et luminatil nu putea sd nu fie* animatd care nafiune: pentru o asernenea consti- de un sentiment de recunostinld adincd infd lucirld, fundamentale rilmin realitdfile fafd de U.R.S.S., salvatoarea culturii fd- economico-sociale ale epocii noastre si rilor europene de vandalismul nazist - aceste reallidji demonstreazd tendinfele $i-a primit alunci o replicd categoricil si irezistibile de expansiune economicti ale ferma din partea oamenilor de culturd virfurilor reactiunil monopoliste occi- progresisti prezenfi la Geneva). Lenin a dentale care se alcund sub loxinca fede- demascat de mutt esenfa profund reacjio- raliziiril Europel", tendinfele de sub fugare nard a lozincii Statelor Unite ale Bu- a filrilor mici intereselor economico-po- roper In condifille capitalismulul - lo- litice ale marilor puled imperialiste I zincd pe care o reactualizeazd in ultimli Tocmai fiindcd constiinfa nalionald" a ani czi fervoare Dents de Rougemont: diferitelor popoare din Wile capitaliste nimic din tnireaga gamd a eforturilor so- ale Europei reprezintd unit( din obstaco- fistice desf eisurate de eseistul francez in lele serloase impotriva subordondril abl scopul de a face credibild existenfa unei solute a acestor tdri planurilor imperia- pretinse entiMfl europene" supra-nafio- lismului mondial - Denis de Rougemont nale, nici invocarea existenfei unei pufin fncearcd sii inculce intelectualitdfii bur- cunoscute Cantate" a lui Beethoven, Cli- gheze ideia grotescd cd realittifile hot& pa glorioascr care ar incepe cu cuvintele ritoare au 'metal sti fie in secolul 20, Europa steht," nici ridicula mindrie cu nationale, ideia lamentabild cd rea- care de Rougemont evocil faptul cd trial lismul politic" ar cere astäzi eliminarea in anal 732 Cronica lui 1sidor von Beja patriotismului" $i a mindrier nafionale cuprinde adjectival european", nici fap- (consideratd textual nejustificate, un- tul cd acel bdrbat cu numele de Aeneas gerechtfertigr). Silvius Piccolomini, deuenit mai ttrziu In conceplia domnului Denis de Rou- marele Pape Pius al II-lea a definit gemont, realismul politic" ar cere asMzi incd tn urmd cu secole Europa ca mos- fdrilor capitaliste europene renunfarea de- in tenirea cre0ini a Romei 0 a Greciei" finitivd la mite` suveranildfii nalionale opozifie cu Islamul lui Mahomet al 11-lea, $ constituirea tor intr-o federafie euro- nici una dintre aceste exhibifii istorice nu peand avind la bazd pretinsele tradifii pot escamota faptul limpede al lozinca federalizilrii .Europer (burgheze I) In ancestrale ale nu stim citrui spirit euro- condifiile imperialismului contemporan pean", consemnat documentar pentru nu poate tnsemna aliceva decit sub juga- prima oard in Cronica de la 732 a lui rea naliunilor europene dominafiei Virtu- 1sidor von BO. Lozinca spiritului euro- www.dacoromanica.ro REVISTA REVISTELOR 255 peen" (occidental) nu ne este necunos- et perspectives' aptirul la Deslée de Brou- vita: a utilizat-o imediat dupd cel de al wer, 1956), care Incerca In acelasi spirit doilea rtizboi mondial Benedetto Croce, sti opund comunismului traditille lumii .care Inspäimintat de victoriile socialismu- greco-romane" concretizate In spiritul lui Incerca sä mobilizeze Impotriva suc- european" ; este evident a st lozinca uni- xeselar vertiginoase ale comunismului, fictirii Europe' burgheze, agitatd de De- lozinca .constitntele burgheze europene sub nis de Rougemont nu urmäreste deal ace- pretinsului spirit european", pe care-I laFi scop anti-comunist si anti-sovietic, rre- opunea jalnic asiatismulur rusesc, acone- rindu-se de ridicol and incerca sit sustind area unei platt orme ideologice pentru ef or- cd victoriile marxism-leninismului pe a turile imperialismului mondial de a sub- treia parte a globului sint echivalente cu juga politic si economic toate statele bur- ain triumf al... spiritului asiatic ; a utilizat-o gheze europene In scopul promovärii poli- mai recent $i cel de al doilea campion al ticii de agresiune Impotriva I tirilor so- existentialismului contemporan dupä Hei- cialiste. zlegger, Karl Jaspers (v. volumul Bilan NJ.

www.dacoromanica.ro r

Lei 100.- www.dacoromanica.ro