DOCSLIB.ORG

VI- =IM IOW S R I., REVISTA a UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
VI- =IM IOW S R I., REVISTA a UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R VI- =IM IOW s R I., REVISTA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R. DIn cuprins : EUGEN JEBELEANU Surtsul Hiroshimei Versuri de : MIHAI BENIUC, VICTOR TULBURE, N. TAUTU, MIHU DRAGOMIR, AL. ANDRITOIU, ALFRED MARGUL SPERBER AUREL LAMBRINO Ostasi sovietici IIARALAMB ZINCA Ginduri, atnintiri... AUREL MIHALE Ultima noapte de rAzbol $TEFAN LUCA, POP SIMION, NICOLAE TIC Insemnäri de reporter de pe Magistrala de Est RADU BOUREANU La Altafonte Acad. ATHANASE JOJA Momentul chinez iii istoria logicii HORIA BRATU Esletica sovieticil 5i categoriile realismultt.i socialist OV. S. CROHMALNICEANU Realismul socialist si revizionismul Arh, HORIA MAICU ' Congresul internationar' al arid teclilor S. DAMIAN Spiritul de partid, trAsgturä fundamentalil a literaturii noastre noi * NOTE DE LECTOR MISCELLANEA REVISTA REV1STELOR AUGLIT 1958/-ANU1.'-X1 www.dacoromanica.ro VIATA ROMINE SCA REVISTÄ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R. Apare sub conducerea unul comitet de redactie AUGUST 1958 ANUL ,X1 www.dacoromanica.ro CUPRINSUL Pag, EUGEN JEBELEANU: Surisul Hiroshimei 5 MIHAI BENIUC: Raspunsul veacului . 48 VICTOR TULBURE: Catiusa 45 AUREL LAMBRINO: Ostasi sovietici 46 HARALAMB ZINCA Ginduri, amintiri NECULAI TAUTU: Carnet de front 57 AUREL.MIRALE: Ultima noapte de räzboi (povest(rea until pf de avangarda) . 60 MIIIJ DRAGOMIR : Sint tot aici 86 AE. ANDRITOIU: Drum prin Ora' 89 ALFRED MARGUL SPERBER : Lumina lui August (in rornînefie de Ion Horea) 94 RADU BOUREANU: La Altafonte 97 CRISTIAN SIRBU: Agresorii 99 $TEFAN LUCA, POP SIMION, NICOLAE TIC: Insemnari de reporter de pe Ma- gistrala de Est 100 FLORIN MUGUR : La Bicaz 120 PETRE SOLOMON : $coala din cresierul muntelui ; In Valea Ariesului ; Tirg pe muntele Gaina 122 POETII GRECI CINTA LIBERTATEA IANIS RITSOS : Datoria poetului romînef(e de Gheorghe Dinu) . 124 TASSOS LIVADITIS : Dacä vrei sa fii orn romínefte de TaFu Gheorghiu) . 126 SAKIS RETSINAS o zi a trecut (in. rominefte de Tqcu Gheorghiu) . 128 www.dacoromanica.ro CRONICA IDEILOR Pag. Acad. ATH. JOJA : Momentul chinez In istoria logicii 130 HORIA BRATU : Estetica sovietici i categorine realismului socialist . 152 DISCUTII OV. S. CROHMALNICEANU: Reelismul socialist 1 revizionismul . 163 PUBLICISTICA Arh. HORIA MAICU: Congresul international al arhitectilor . 187 CRONICA LITERARA I. I% BALAN: Dan De§liu: Ceva mai greu"; Victor Tulbure : Cornul pädura- rului" 195 DESPRE QRIGINALITATEA LITERATURII NOASTRE NOI S. DAMIAN: Spiritul de partid, träsituri fundamentalä a literaturii noastre noi . 203 GEORGETA HORODINCA: Literatura noastr5 nouti 0 actualitatea . 208 NOTE DE LECTOR ION HOREA: Presents poetului 212 LIVIU CAEIN: Milm Dragomir : Oda pAmIntuIui meu" 213 AL. SANDULESCU: Acad. G. Oprescu: Jurnal de cilitorie" 214 DAN GRIGORESCU: Al. Sahighian : De la Tian-San la muntii de Jasp" 215 B. ELVIN: Veronita Porumbacu : Lirice" 216 AUREL MARTIN: Tudor Arghezi: Din drum" 219 E. TUDOR : R. Falk': Opere" vat. V 220 I. RADU: Romain Rolland: Colas Breugrion" 222 AL, SIMON: 0 nou5 carte despre Ostrovski 224 DUMITRU SOLOMON: 0 poezie a luptei 227 PETRE SOLOMON: William Blake In romIneste 229 MISCELLANEA 232 REVISTA REVISTELOR - Din tarä - Luceafärul" Nr. 1-2/958 ; Contemporanul" (iunie-iulie-august 1958) . 246 - De peste hotare - Diogine"; La nouvelle Nouvelle Revue Française"; Merkur" 269 www.dacoromanica.ro EUGEN JEBELEANU SURISUL HIROSHIMEI INTINIREA al HIROSHIMA Lill Kaoru Yasui Pämint, Teicutd, cu pielea pirjolitä, cu statura goalä, iertare, Hiroshima... Iertare pentru fiecare pas ce-atinge-o rand, nipe-o cicatrice... lertare pentru fiece privire, ce - chiar de-i minglioasä - doare,., lertare pentru fiece cuvint ce tulbura väzduhu-n care-ti cauti copiii, noroadele de prunci pe veci pierduti. Mormint inexistent,- Vint... Vint... vint. &stir lor, acum incet sunind, din zi in zi mai sans, nuntai in aminiire... 0, cimitire, inexistente... inexistente... De vrei s plingi, s nu poti stringe-n brate melcar o urnä, un mormint macar... Uncle ti-s pruncii, Hiroshima ? Poetic in oceanul de-argint Poate-n cavoul infinit al cerului... Sau, poate, chiar pe-acest pämint pe, care calc... Fiece pas ce-1 fac, îl fac cu teamil... Fiece palmä de pämint ascunde-un catafalc... Parc-a strigat pämintul alcat de mine ; www.dacoromanica.ro 6 EUGEN JEBELEANU Oh, aripi da-mi, vaduhule de smalt, sti fiu usor ca tine, A. sä nu ating cu pasul nici o rand, taie-aripa-mi cerul, ingereste... scapdrind din miile-i de rtini, se-apropie de mine Hiroshima, se-apropie # se incknä lin si-mi face semn : Pofteste; prietene, # vezi ce-a fost, ce e, # povesteste... SFIRSITUL ZILEI (5 august 1945) Se insereaz. Zi fierbinte, pleacd Descultä, umbra de pe munti coboard 0-0 tot cosette pletele de foc. Fugi, zi fierbinte, fugi Coboard, seard,.. Fierbinte zi, intern portocaliu, pecetie curgincl pe-oraful, leoarcd cle fuldufald, du-te... Soarele in mare 0-atundd 0 el rdsturnata bared, din care - sfirfind pe mute ape ce-ncep ed-nvie facet ca nifte plante de arsitä culcate -se rästoarnti poveri, poveri de-aprinse diamante... Printre cane, oraful st privind... O mama e oroul ce privote vrea sti vadil totul... Ica unul din riuri scaptirind ; ai zice : un peste solzii, bot in bot c-un altul, la fel de mare ca i celiac*, doar mai posac, cad fratele-i rasfringe o scoalti in serpuitoru-i fald, o scoalti de copii, atita tot... dar dimineata cind se prind de mind, cintind, copiii, - ride-ncet riul F-ntinereste fata lui batrinti. Lin roteste-orasul ochii lungi ca niste-aripi de umbrei, desfäcute, www.dacoromanica.ro SURISUL H1ROSHIMEI 7 ce ciitre mare-ahmedi ¡met. Orasului i-s toate cunoscute, vrea sit stie de-s la locul kr. Apune soarele ca-ntotdeauna $ riurile-s fapte lungi beteli de aur moale ; nu lipseste una... Respirä marea... valuri Mai fulgerä din soare cite-o razä, scurt sägeand. Orasul stä, privefte... Pe cine l-a /*tit ? Un orn ofteazä. sterge fata ginditor pescarul... Cu o batist aarnind pe frunte, e rege-acestor ape nesfirsite, - in zdrente cu timplele carunte... Din cirpa-i de pe frunte, grea coroan, pe chip i se prelinge nu sudoare, ci plumb topit, plumb, boabe ale trudei, ce, siroind ca plinsul, pic-n mare... MU de mätase, pefti pumnale-albastre, pefti de opal, de vint, pesti lungi de-otel... De vine; cine-i cli pescarul are navodul rupt fi pestii-i fug din el... SM Hiroshima $i priveste mutä : pescarul e in. apä ca oricind ca orieind sudoarea-i boabe cearcäne-are apa, tremurind. lar a oftat. Dece ofteaa omul ? se-ntreabei Hiroshima tresärind... $i-acum din valuri se ridicä luna fi - fumätate omul e de-argint... plasa lui aria' inspre cas e-o pined de paing, de-argint curat. $i se intreabil iaayi Hiroshima : - De ce-a oftat ? De ce ? De ce-a oftat... Nici un cuvint. Cu marea sand in fatä inveti sil taci intr-una, an de an... Ct esti, - oftatul doar iti aminteste... E scump cuvintul pentru cel airman. www.dacoromanica.ro 8 EUGEN JEBELEANU Tu, noapte blfnd, ce *Manzi o plasä de stele pe muncita lume, noapte lini$itoare-a trupurilor, ce faci din vuietele zilei oapte , te-apropie... ACUM4, ca s ma, se-naltti Hiroshima-n raza lunii $. se oprefte pe cetatea veche cu umbrele rotinduli mut ptiunii. Umbre oameni. Zgomotele zilei ce, inainte de-a pieri, cresc Umbre oameni. Umbre girbovite ce poarta in spinarea lor o stilted : brannii din azilurim se intorc la casa care nu-i a lor, pustie, finindu-se de Wild cum fac copiii sperkzti muti, Meat copilcIrie. Trist Hiroshima tyi intoarce capulm Umbre oameni. Ctameni inhcImati trtiginduli rikple de plumb spre grafriuri, pe fumatate magi $ desbräcati. Roti ce-ametesc, rosi, umbre iuti de mg, roti de mafini, lung fulger diavolesc, celi rid de goana bietului orn-cal piinea de la gurti i-o Amurgu-si tese umbrele grbit. Lungi umbre de oameni-umbre. Umbre adinci de case-nalte, umbre de cutii de lemn, in care te tirästi pe brinci. Albastrti Templele lucesc cu solzi de-aurtirii $ lac rorat. Surd vuiet de uzine, märi inchisem Prive$e-adinc orapl nemirat. Dar cine trece podul-curcubeu ce-n apit salbe viorii emoted De-abia se mifcti... Hiroshima-1 vede : - Nici azi bätrtnui n-a gäsit de muncii... Cresc stele-n Tremurti and n-ai mincat, ce chin e sti le vezi... www.dacoromanica.ro SURISUL 141ROSHIMEI 9 0 transparentä farfurie-i upa cu mii mii de boabe de orez. Vino"-1 indeamn apa... Tainic, soapte, de el doar auzite. papte... Vino"... Noapte de august... ape cu sirene... Se smulge-âncet bdtrinul. Nu. Lumina, spre tine-mi trag povara, zi de miine..." Pasi depärtindu-se... orn fra vatriI... Harfe-ale foarnei, coaste strävezii, Intindeti-vä acum pe-un prag de piaträ Priveste ditre stele muncitorul butrmn zäcind pe patu-i de granit. Cu purnnii desdirnati e-un zeu de fildes, de lumi *War i päräsit... Se-ntoarnd spre zeita-Stea. Din pip?' trei nevi albastri-i dd. Tuseste-ncet... E haina-i fah de petece, sub cerul de stele-nmiresmat ca un buchet. Nisip de oameni curge din uzine... Se trag obloane, scrisnete de fier... negustorul intorcindu-si cheia cu grijä-o ia ca pe un giuvaer... NOAPTEA, SOMNUL Dorm orasele lumii... satele lumii dorm. Dorm cu närile-n sornn dilatate de-nebunitoarea duhoare-a cadavrelor, cu coastele frinte de boinbardamente, cu chipul sfisiat de reflectoare... Se-ntorc gemind in soma cdutind un ackipost mai bun decit sub casca infernalä-a cerului. Se-ntorc gemind $i dorm inäbusindu-se, cu capetele-n grate de beton, asupra dirora se prlibusesc ca pe capacele a mii fi mii de mari sicrie-ndilecate, munti grohäind. www.dacoromanica.ro 10 EUGEN JEBELEANU Au mai rdmas pe stedzi doar felinarele, indoliate ca niste veaduve förd ?Ode/de. 1nsingurati, copacii. innetunesc de spaimd tn sfisiatele cötnlisi de fold ale frunzisurilor... Nimeni, vai, nimeni nu-i ia cu ei in addposturi... ar vrea sä se smulgd din loc, scuturd capetele, î.
Load more

Recommended publications
  • Literatura Română Din Voivodina: Despre Poetul Ion Miloş
    QUAESTIONES ROMANICAE VI Limba şi literatura română Mărioara SFERA Literatura română din Voivodina: (Universitatea din Novi Sad) despre poetul Ion Miloş Abstract: (Romanian Literature in Voivodina: Ion Miloș) Through his lyrics, the poet Ion Miloș (originating from the Serbian Banat) offered in his work an original vision of the role of poetry and religion in the life of modern being. On the other side, he tried to offer an original recipe for creating a discussion of ideas and interactive exposure of some axiological options. The pain of poetry and religion is a theme that has constantly preoccupied Ion Miloș under whose sign he gave life to many lyrics. His poetry must be necessarily seen as an integral part of his vast cultural-literary commitment. Spread over more than four decades, his volumes of poetry in Romanian language foremost highlight the direct and permanent contact with Western-European poetic space. Keywords: canon, Ion Miloș, poetry, Romanian literature from Serbian Banat, modernism. Rezumat: Prin versurile sale, poetul Ion Miloş, originar din Banatul sârbesc, a oferit în opera sa o viziune originală asupra rolului poeziei şi al religiei în viaţa omului modern. Pe de altă parte, a încercat să ofere o reţetă originală pentru crearea unei dezbateri de idei şi de expunere interactivă a unor opţiuni axiologice. Durerea poeziei şi a religiei este o temă care l-a preocupat constant pe Ion Miloş, sub semnul căreia a dat viaţă multor versuri. Poezia lui trebuie văzută neapărat ca parte integrantă a vastei sale angajări cultural-literare. Răspândite pe intervalul a peste patru decenii, volumele sale de poezie în limba română evidenţiază în primul rând contactul direct şi permanent cu spaţiul poetic vest-european.
    [Show full text]
  • Romanian Films
    Coperta_RomFilm2020.pdf 2 07.02.2020 18:31:23 !"#$ % !"!" ROMANIAN FILMS !"#$ % !"!" ROMANIAN FILM PROMOTION !"#$ % & MINORITY CO'PRODUCTIONS !"#$ % #$ !"!" % !( MINORITY CO'PRODUCTIONS !"!" % )$ IN DEVELOPMENT * PRODUCTION * POST'PRODUCTION !"!" % ($ ROMANIAN FILMS INDEX % +& 2019 !GANG: ANOTHER KIND OF CHRISTMAS !GANG: UN ALTFEL DE CRĂCIUN Directed by: Matei Dima Screenplay: Radu Alexandru, Vali Dobrogeanu, Matei Dima Producers: Anca Truţă, Christmas is near and Selly, who has just Ştefan Lucian, Matei Dima met Corneliu Carafă, vanishes into thin air. Selly’s band colleagues first think that Cast: Selly, Diana Condurache, Gami, Pain, they should replace him with another Cosmin Nedelcu, Julia Marcan, Matei Dima singer, but soon it becomes apparent that Selly may very well be in danger. A great CONTACTS: Vertical Entertainment adventure begins! [email protected] $/ MIN NATIONAL RELEASE DATE: DECEMBER !+, !"#$ ARREST AREST Directed by: Andrei Cohn Screenplay: Andrei Cohn Producer: Anca Puiu Cast: Alexandru Papadopol, Iulian Postelnicu, András Hatházi, Sorin Cociș August, 1983. Architect Dinu Neagu, his wife and the two children spend a few Main Selection: Karlovy Vary IFF 2019 days on a nude beach near an industrial area. Dinu is arrested and taken to the Other films by the director: Bucharest police office, where he is put in Back Home (2015) a cell together with Vali, a collaborator of the Securitate. As days go by, things will CONTACTS: Mandragora get more and more absurd... [email protected] #!/ MIN NATIONAL RELEASE DATE: SEPTEMBER !", !"#$ PRODUCTION COMPANY: MANDRAGORA 4 BEING ROMANIAN: A FAMILY JOURNAL * JURNALUL FAMILIEI #ESCU Directed by: Şerban Georgescu Screenplay: Şerban Georgescu Producer: Şerban Georgescu The story of millions of Romanians who Cast: Ioana Pârvulescu, have ended up living between these Mihaela Miroiu, Sorin Ioniţă borders and having to stand each other: just the way things happen in every large Other films by the director: Cabbage, family.
    [Show full text]
  • Eminescu Și Romantismul German Zoe Dumitrescu-Bușulenga
    Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală. F „C C. A. Z D-B – M B Caietele de la Putna 3, III – 2010 Apare cu binecuvântarea Înalt Preas nţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor În căutarea absolutului: Eminescu C: D H, E S, A Z, A C, G Ș, C U , I P, E S, G G, M D, I L, M Ș, S L, L C, V C, E D, I M, C-R Ș-N, R H, N R, O G E, I M, N P C: B M, L L, D H, D C E : N P IAR CERUL ESTE TATĂL MEU / ŞI MUMA MEA E MAREA „Eminescu şi romantismul german” de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, într-un nou veşmânt editorial D H, E S, L C, S L, I T P, I D D ISSN 1844–7791 © Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2010 Tel. : 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument Fundaţia „Credinţă și Creaţie. Academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”a organizat, în perioada 19-22 august 2009, colocviul internaţional cu tema „În căutarea absolutului: Eminescu”, prilejuit de comemorarea a 120 de ani de la trecerea în veșnicie a celui mai mare poet al românilor. Manifestarea s-a constituit ca un omagiu adus celei care a meditat o viaţă întreagă la sensurile poeziei eminesciene: academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga. „Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală”, mărturisea ea. S-au reunit, la Putna, exegeţi consacraţi și iubitori ai operei lui Eminescu (din România, Republica Moldova, Italia și Ucraina), personalităţi reprezentative ale culturii române actuale, tineri doctoranzi și cercetători ai poeziei, prozei și publicisticii eminesciene.
    [Show full text]
  • PEN (Organization)
    PEN (Organization): An Inventory of Its Records at the Harry Ransom Center Descriptive Summary Creator: PEN (Organization) Title: PEN (Organization) Records Dates: 1912-2008 (bulk 1926-1997) Extent: 352 document boxes, 5 card boxes (cb), 5 oversize boxes (osb) (153.29 linear feet), 4 oversize folders (osf) Abstract: The records of the London-based writers' organizations English PEN and PEN International, founded by Catharine Amy Dawson Scott in 1921, contain extensive correspondence with writer-members and other PEN centres around the world. Their records document campaigns, international congresses and other meetings, committees, finances, lectures and other programs, literary prizes awarded, membership, publications, and social events over several decades. Call Number: Manuscript Collection MS-03133 Language: The records are primarily written in English with sizeable amounts in French, German, and Spanish, and lesser amounts in numerous other languages. Non-English items are sometimes accompanied by translations. Note: The Ransom Center gratefully acknowledges the assistance of the National Endowment for the Humanities, which provided funds for the preservation, cataloging, and selective digitization of this collection. The PEN Digital Collection contains 3,500 images of newsletters, minutes, reports, scrapbooks, and ephemera selected from the PEN Records. An additional 900 images selected from the PEN Records and related Ransom Center collections now form five PEN Teaching Guides that highlight PEN's interactions with major political and historical trends across the twentieth century, exploring the organization's negotiation with questions surrounding free speech, political displacement, and human rights, and with global conflicts like World War II and the Cold War. Access: Open for research. Researchers must create an online Research Account and agree to the Materials Use Policy before using archival materials.
    [Show full text]
  • Erdélyi Toll
    66 Mú z sák ajándéka Regéczy Szabina Perle Az ős z evangéliuma — két műfordító, Beke Sándor és Ráduly János „ajándéka” Beke Sándor — Ráduly János: Az ős z evangéliuma. Versfordítások a román költészetből. Erdélyi Gondolat Könyvkiadó, Székelyudvarhely, 2O19 Miközben Beke Sándor — Ráduly János: Az ősz evangéliuma. Versfordítások a román költészetből című, 2O19-ben, az Erdélyi Gondolat Könyvkiadónál megje­ lent reprezentatív és elegáns kivitelezésű könyvet lapozgatom, hirtelen eszembe jut a Helikon Könyvkiadó gondozásában napvilágot látott Liliput-kötet, Mihai Eminescu: Luceafărul — Der Abendstern — Az Estcsillag című kiadvány, melynek előszavában Nicolae Balota „közlekedő edényeknek” nevezi a műfordításokat, a mű­ fordítókat pedig kulcs-, illetve híd-embereknek, akik önmagukat saját lelkűkben más költői lelkek eszme- és érzésvilágát tükröző énjüket állítják összekötőként a különböző világirodalmi rangra áhítozó nemzeti irodalmak közé. Ilyen „közlekedő edényeket” gyártott Ráduly János is, aki az adys megfo­ galmazású „Dunának, Oltnak egy a hangja” eszméjében a két sokat szenvedett nemzetet — a magyarokat és a románokat — közelebb hozhatja egymáshoz. Köztudott tény, hogy Ráduly János költő, író, nyelvész, rovásíráskutató, az erdé­ lyi román—magyar fordítás egyik karizmatikus egyénisége. Műfordítói mun­ kásságát díjjal jutalmazták: 2OOO-ben díjat vett át Mihai Eminescu költeménye­ inek tolmácsolásáért. A 150 éve született Mihai Eminescu Emlékdíjat és a hozzá tartozó Oklevelet az akkori államelnök, Emil Constantinescu és Ion Caramitru, kulturális miniszter írta alá. Az elismerés önmagáért beszél, hiszen Eminescu egyike a legnehezebben fordítható román költőknek. S mivel napjainkban na­ gyon kevesen tolmácsolják Eminescu verseit (mai műfordítóink elsősorban a je­ lenkori és kortárs költők átültetésére szakosodtak), rendkívüli érdeklődéssel vettem kezembe a Beke Sándor — Ráduly János Az ősz evangéliuma című közös kötetből Ráduly Eminescu-fordításait.
    [Show full text]
  • The Tragicomedy of Romanian Communism
    RESEARCH REPORT T O NATIONAL COUNCIL FOR SOVIET AND EAST EUROPEAN RESEARC H TITLE : THE TRAGICOMEDY OF ROMANIAN COMMUNIS M AUTHOR : Vladimir Tismanean u CONTRACTOR : Foreign Policy Researc h Institute PRINCIPAL INVESTIGATOR : Vladimir Tismanean u COUNCIL CONTRACT NUMBER : 903-0 4 DATE : September, 198 9 The work leading to this report was supported by funds provided b y the National Council for Soviet and East European Research . Th e analysis and interpretations contained in the report are those o f the author . a NOTE This report, based on an article to be published i n Eastern EuropeanPolitics andSocieties, is an inciden- tal product of the Council Contract identified on the title page . It is not the Final Report, which wa s distributed in August, 1989 . TABLE OF CONTENTS Page Introduction 1 Stalin's Romanian Disciples 1 1 The Comintern and the RCP 1 6 Stalinism for All Seasons 3 4 The Anti-De-Stalinization Platform 3 9 The Road to Absolute Power 43 The Manipulated Manipulator 47 Assault on the Party Apparatus 5 2 Notes 57 The Tragicomedy of Romanian Communis m Vladimir Tismanean u Un monde sans tyrans serait aussi ennuyeux qu'un jardi n zoologique sans hyenes . E . M . Cioran, Histoire et utopi e Now, despite eternal cabals in the inner clique and unendin g shifts of personnel, with their tremendous accumulation o f hatred, bitterness, and personal resentment, the Leader' s position can remain secure against chaotic palace revolution s not because of his superior gifts, about which the men in hi s intimate surroundings frequently have no great illusions, bu t because of these men's sincere and sensible conviction tha t without him everything would be immediately lost .
    [Show full text]
  • Intellectuals and Public Discourse
    Intellectuals and Public Discourse: Talking about Literature in Socialist Romania By Mihai-Dan Cîrjan Submitted to Central European University History Department In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Professor Constantin Iordachi Second Reader: Professor Balázs Trencsényi CEU eTD Collection Budapest, Hungary 2011 Copyright in the text of this thesis rests with the Author. Copies by any process, either in full or part, may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any such copies made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author. CEU eTD Collection i Abstract This thesis is a contribution to the study of intellectuals under state socialism. It aims to analyse the structure of the Romanian literary field during and after the liberalisation period of the 1960s. It does this by following the trajectory of two Romanian writers inside the institutional and discursive structures of the literary field. The two case studies provide the opportunity to discuss the effects of the state’s institutionalisation of culture. The thesis claims that the co-option of the intelligentsia in the administrative system and the structure of informal networks developed within the state’s institutions made the literary field a complex site where members of the intelligentsia and of the bureaucratic elite engaged in multiple negotiations for state resources. In this scenario the boundaries between the two elites, far from being clear cut, constantly shifted within the confines of state administration.
    [Show full text]
  • Credințe, Mărturisiri, Învățăminte
    La 5 mai 2006, în Duminica Mironosițelor, a trecut la cele veșnice Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta. La pomenirea de șapte ani a marii profesoare, adevărată purtătoare de mir a cuvântului lui Dumnezeu, Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta” editează două volume de interviuri și dialoguri – Credințe, mărturisiri, învățăminte și Să nu pierdem verticala –, cu nădejdea că astfel continuă slujirea pe care Maica Benedicta a împlinit-o cu toată dăruirea: creșterea spirituală a unor generații întregi, chemate rodnic înspre cugetul drept și credință. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta Credințe, mărturisiri, învățăminte Interviuri și dialoguri Ediție îngrijită și prefațată de Grigore Ilisei Editura Nicodim Caligraful 2013 Mulțumim celor care au sprijinit financiar apariția acestei cărți: avocat Lucia Cherecheș, inginer Radu Marinescu, arhitect Antonios Kapraras. Coperta I: Gheorghe Anghel, Rugăciune, 1954, colecția Mănăstirii Pasărea. Lucrare inspirată de chipul doamnei Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Fotografie copertă: monah Timotei Tiron Grafică: monah Iachint Sabău © Fundația „Credință și Creație. Academician Zoe Dumitrescu Bușulenga – Monahia Benedicta”, 2013 Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților Zoe Dumitrescu-Bușulenga s-a născut în 1920 la București, în familia lui Nicolae Dumitrescu și a Mariei Apostol. De mică a fost familiarizată de tatăl ei cu literatura clasică franceză și germană, iar prin bunicul preot și o soră a bunicii au venit deprinderile timpurii ale vieții spirituale în Biserică. A dorit să urmeze Conservatorul și să îmbrățișeze o carieră muzicală, dar, din motive de sănătate, a studiat Dreptul și Literele la Universitatea din București. Între 1948 și 1982 a fost profesor la catedra de Literatură Universală și Comparată a Universității din București, unde i-a avut ca modele profesionale și pedagogice pe George Călinescu și Tudor Vianu.
    [Show full text]
  • Imaginea Şi Personalitatea Lui George Ivaşcu Conturate De Autografel!= Cărţilor Din Colecţia Sa Muzeala
    ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS VASLUI XXI, 1999 IMAGINEA ŞI PERSONALITATEA LUI GEORGE IVAŞCU CONTURATE DE AUTOGRAFEL!= CĂRŢILOR DIN COLECŢIA SA MUZEALA LaurenţiuCHIRIAC Lumea postmodernă e departede a-şi fi găsit acel echilibru care asigură normalitatea vieţii. Omul postmodern ce se întrevede acum la orizont comunică pe canale (ascunse încă ochiului) cu trecutul său, încercând să şi-1 înţeleagă. Oricât schematism polemic ar exista în această viziune, ea indică o realitate prezentă, una produsă de atâtea rătăciri şi demisii din ultimele decenii. După părerea noastră, paradoxal sau nu, oamenii culturii româneşti de altădată - in cazul nostru, e vorba de GEORGE IVAŞCU - au trăit şi ei acelaşi zbucium lăuntric, pendulândîntre compromis şi rezistenţă faţă de modelele politizate de atunci. Obiectul acestei lucrări il constituie, in esenţă, argumentul valoric al creaţiei lui GEORGE IVAŞCU (recunoscut ca atare de toţi literaţii care i-au donat cărţi cu autografele lor), dar şi aducerea în atenţia publică a importanţei pe care o prezintă colectia ivasciană de la Muzeul din Bârlad. · ln primul rând, pentru a înţelege valoarea acestui critic literar şi a colecţiei sale muzeale, vom începe prin a arăta succint personalitatea şi viaţa literară a lui GEORGE IVAŞCU. Născut în 1911, la Certeşti (in jud. Galaţi), personajul nostru a fost fiude muncitori, tatăl lucrând ca şofer la Ghidigeni (lângă Te cuci) şi, apoi, ca lăcătuş mecanic la atelierele Fernic (din Galaţi), iar mama sa fiind croitoreasă. După cum afirma chiar scriitorul despre ai săi, "s-au întâlnit, deci, doi meseriaşi care-şi uniseră viaţa intr-un context social altul decât cel al satului, dar păstrând, desigur, multe legături, relaţii şi contingenţe cu satyl."1 După prima clasă primară făcută la Bârlad -într-o scoală dintr-un cartier periferic - GEORGE IVAŞCU urmează clasele a Il-a şi a III-a ia Ghidigeni, în mediul muncitoresc al tatălui său.
    [Show full text]
  • 47 Adam Puslojić – Cel Mai Mare Reprezentant Al
    Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Mens Sana, Nr. 1/2010 ADAM PUSLOJIĆ – CEL MAI MARE ADAM PUSLOJIĆ – THE GREATEST REPREZENTANT AL REPRESENTATIVE OF „CLOCOTRISMULUI” “KLOKOTRISM” Lect. univ. dr. Ion POPESCU-BRĂDICENI PhD Ion POPESCU-BRĂDICENI Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu- “Constantin Brâncuşi” University of Târgu-Jiu Jiu Rezumat: Résumé: Această comunicare ştiinţifică îşi propune să Cette communication se propose de présenter les prezinte în România principalele centre de interes ale principaux centres d’intérệt de la poésie d’Adam Puslojicﬞ poeziei lui Adam Puslojić din perspectiva trăsăturilor unui de mệme que les traits du courant nommệclocotrisme. nou curent literar din Serbia, numit clocotrism. Autorul consideră că această mişcare literară se circumscrie sferei transmodernismului european, dar, mai ales, celui de Key words: klokotrism, performance, factură pur românească, promovat în ultimul deceniu cu transmodernism, spirituality, hermeneutic , Adam destul succes şi la care marele poet sârb a rezonat, Puslojić, publicând numeroase cărţi în acest context şi chiar în limba română. Adam Puslojić is the greatest Balkan Cuvinte cheie: clocotrism, performanţă, and of course European poet. This statement transmodernitate, spiritualitate, hermeneutică, Adam Puslojić. being also a work hypothesis, I will continue by saying that the lyricism of this Hugolian Adam Puslojić este un mare poet Serbian poet comes from the contemporary balcanic şi desigur european. Enunţul fiind şi avant-garde movement called klokotrism ipoteză de lucru, voi continua prin a preciza că having performance as intrinsic basis lirismul acestui sârb hugolian descinde din (individual and collective). As a matter of fact, Mariana Dan, in mişcarea contemporană de avangardă numită 1 clocotrism şi având ca fundamentare intrinsecă Literary Discussions (nr.1 and 2 from 2007) performanţa (individuală şi colectivă).
    [Show full text]
  • The Romanian Lied. the First National Festival of the Romanian Lied in Brașov (II)
    Bulletin of the Transilvania University of Braşov – Special Issue Series VIII: Performing Arts • Vol. 10 (59) No. 2 - 2017 The Romanian lied. The first National Festival of the Romanian lied in Brașov (II) Maria PETCU CATRINA1 Abstract: The history of song, of romance, or more precisely of the Romanian lied, is very long, closely connected to the faith of the Romanian people. Romanians, who underwent poverty, wars, riots and social upheavels, felt the need to confort this pain. They have always born their cross with resolution in times of need, but they have also lived their joy by singing holy songs during church services, through the songs known by those hiding in the mountains and forests – drafting songs, through the shepards who sang ballads and melancholic songs to their sheep, or mothers who sang lullabies to put their children to sleep, then through violin players and other traditional musicians performing for round dances and folk dances. Keywords: lied, Romanian, composers 1. Romanian composers part II In their book “A trip through music history”, Grigore Constantinescu and Irina Boga wrote about George Enescu (1881-1955) that “he truly represents the creative genius of the Romanian people, with universal vocation” (Constantinescu, 2008, 237, my translation). He composed lieder on his own lyrics La Quarantaine, Souhait, Dedicace, De ziua ta [On your birthday], but also on lyrics by Eminescu - Revedere [Meeting again] and Eu mă duc, codrul rămâne [I will die, the forest will live on], then on folk lyrics gathered in Vasile Alecsandri’s collection – Doina [Melancholic song], fourteen songs on the lyrics of the queen-poetess Carmen Sylva, a series of seven songs on lyrics by Clement Marot, four songs on lyrics by Fernand Gregh, then Le Desert on lyrics by Jules Lemaître, Le silence on lyrics by Albert Samain, three songs on lyrics by Sully Prudhomme, Wustenbild on lyrics by Roderich.
    [Show full text]
  • Cititorind. Nousectomy, Α-Lecturi Instante
    Florentin Smarandache C ititorind Nousectomy α-Lecturi instante Ferestre | 2015 Florentin Smarandache Cititorind. Nousectomy α-Lecturi instante Oradea, 2015 Editura Ferestre Editura Florentin Smarandache 1 CITITORIND. Nousectomy α-Lecturi instante Culegere şi tehnoredactare: Editura Ferestre 13, str. Dimitrie Cantemir Oradea, România Referenţi: Av. Dr. Paşcu Balaci, scriitor, Oradea Prof. Miron Blaga, scriitor, Oradea Mumtaz Ali, Islamabad, Pakistan. Coperte: Fată din cifre și litere ISBN 978-1-59973-318-0 © Editura Ferestre și Florentin Smarandache, 2015 Florentin Smarandache 2 CITITORIND. Nousectomy α-Lecturi instante CUPRINS De prin rafturi adunate… ............................................................ 5 Gathered from the Shelf .............................................................. 6 I. Omul neutrosofic ...................................................... 7 Art is never simple ....................................................................... 9 Haosul suportabil ....................................................................... 13 Art is whatever makes you proud to be human .............. 17 Crize de luciditate ...................................................................... 23 II. Note pe papion ....................................................... 31 Viața ca paradox ......................................................................... 33 Sorescu, Păunescu și cuvintele încrucișate ....................... 36 Suflare de spirit alb ...................................................................
    [Show full text]