Guvernul României
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secțiunea 1 Titlul prezentului act normativ Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități, ca stațiuni turistice de interes national, respectiv local și pentru modificarea anexei nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice Secțiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea Ȋn conformitate cu prevederile Hotărȃrii Guvernului nr. 852/2008 pentru situaţiei actuale aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, localităţile sau părţile din localităţi care dispun de resurse naturale şi antropice şi care îndeplinesc criteriile legale de atestare pot fi atestate ca staţiuni turistice de interes naţional şi local. Potrivit prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România atestarea staţiunilor turistice se realizează de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, ca urmare a demersurilor autorităţilor administraţiei publice locale iar aprobarea atestării se face de către Guvern prin hotărȃre. Avȃnd ȋn vedere solicitările şi documentaţiile depuse de autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a procedat la verificarea ȋndeplinirii criteriilor legale, efectuȃnd inclusiv vizite la faţa locului şi a constatat următoarele: 1. Ocna Șugatag, județul Maramureș Comuna Ocna Șugatag este situată în Depresiunea Maramureș, la poalele munților Gutâi, pe DN 18 Baia Mare – Ocna Șugatag, la o distanță de 20 km de municipiul Sighetu-Maramației și la o altitudine de 490 m. În Ocna Șugatag se poate ajunge pe șosea urmând drumul național DN18 care leagă Baia Mare de Sighetu Marmației sau pe calea ferată până în gara din orașul Sighetu Marmației. Prin poziția ei geografică, Ocna Șugatag este polarizată pentru localitățile din jur facând legătura între cele două mari municipii ale județului, Baia Mare și Sighetu Marmației. Localitatea Ocna Sugatag a fost atestată documentar în anul 1355, iar celelalte localități (Breb, Hoteni, Sat-Șugatag) în 1360, istoria lor fiind strâns legată de exploatarea sării. Astfel apele minerale de la Ocna Șugatag au apărut ca urmare a prăbușirii tavanului de la vechile mine de sare și formarea de lacuri, a căror apă sărată a fost utilizată, în mod organizat, în scop terapeutic, numai după anii 1970, odată cu primele amenajări de tratament balnear. Comuna Șugatag capătă un profil balneo-turistic datorită propietăților vindecătoare ale apelor subterane. Sub aspect turistic, prin valorificarea resurselor naturale a apelor cloro-sodice și beneficiind de factori climaterici specifici și a efectelor acestora, comuna Ocna Șugatag se bucură de o afluență turistică impresionanată, fiind cea mai căutată zonă din acest colț de țară, renumită pentru tratamentul afecțiunilor reumatismale, asteniei și surmenajului cât și pentru combaterea proceselor inflamatorii cronice. Frumusețea peisagistică a locurilor, aerul pur motan, plasarea stațiunii balneo- 1 climaterice lângă Pădurea Crăiasca, rezervație naturală, obiceurile și tradițiile naturale (precum Tânjaua-sărbătorirea primului gospodar ieșit cu plugul la arat), târgul săptămânal de vite, frumusețea altor obiceiuri locale, arhitectura construcțiilor în stil local, existența în satele apartinătoare a unor izvoare naturale (borcutul din satul Breb), recomandă Ocna Șugatag ca un loc de odihnă și recreere. În comuna Ocna Sugatag turismul balnear a luat o amploare nebănuită în urmă cu câțiva ani în condițiile în care localitatea este amplasată într-un decor natural de o excelentă frumusețe peisagistică, dar mai ales datorită resurselor naturale, a apelor cloro-sodice și a factorilor climaterici specifici. Pe baza studiilor și cercetărilor realizate de Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, s-a stabilit că apele sărate de la Ocna Sugatag sunt recomandate a se utiliza în cura externă, atât în tratamentul profilactic, cât și în tratamentul curativ. În 2014 zona Mara – Cosău – Creasta Cocoșului a obținut statutul de destinație ecoturistică. Aici s-a realizat primul traseu de tip drum verde din nordul țării, ce se poate străbate cu căruţa, bicicleta sau pe jos – Drumul moștenirii maramureșene. Cele 7 sate conectate, reprezentative pentru cultura maramureșeană, sunt Breb, Budeşti, Hoteni, Hărniceşti, Deseşti, Mara şi Ocna Şugatag. În comuna Ocna Șugatag sunt înregistrate conform Listei Monumente istorice aprobată cu Ordonața 2828 din 2015, 5 momumente istorice, din care 4 monumente și un ansamblu arhitectural, 4 de interes național și 1 de interes local: Anasamblul Sf. Arhangheli - sat Breb, Biserica de lemn Sf. Arhangheli - sat Breb, Casa parohială orthodoxă - sat Breb, Biserica de lemn Sf Arangheli Mihail și Gavril - sat Hoteni, Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva - sat Șugatag. De asemenea datorită prezenței unor numeroase obiective naturale și elemente ale biodiversității cu valoare științifiică deosebită, peste 34% din suprafața teritoriului administrativ al comunei Ocna Șugatag este inclus în aria de protecție a unor zone protejate de interes național și comunitar precum: Lacul Morărernilor - sat Breb, Pădurea Crăiască -sat Ocna Șugatag, Tăurile și turbăria, sat Hoteni etc. În localitatea Ocna Șugatag se pot practica: turismul cultural-istoric, turismul de tranzit, turismul sportiv și de agrement, turismul balnear, iar accesul în comuna Ocna Șugatag se poate realiza pe cale rutieră, feroviară, aeriană (aeroportul de la Baia -Mare se află la circa 55 km). Baza turistică este asigurată de pensiuni, hosteluri și hoteluri care însumează 1142 de locuri de cazare în unități clasificate de la 1 și 4 stele. De asemenea în localitate se organizează evenimente turistice, culturale cu caracter de repetabilitate pe bază de calendar precum: - Tanjaua Hotenarilor - Sărbătoarea agrară a începutului de primăvară care se desfășoară anual în a doua duminică a lunii mai; Festivalul gulașului (ediția a X-a , septembrie 2019), Târgul Caritabil de Crăciun (decembrie). Promovarea localității se realizează prin intermediul Centrului de Informare Turistică din Ocna Șugatag, rețelelor de socializare, site-ul primăriei, care oferă informații despre resursele naturale și antropice ale zonei, dar și despre locurile de agrement din localitate. În 2007 localitatea Ocna Șugatag a obținut atestatul de stațiune turistică de interes local. Documentația transmisă de Consiliul Local al comunei Ocna Șugatag este în 2 conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.852 /2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu completările și modificările ulterioare și a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al comunei Ocna Șugatag, județul Maramureș nr.8 din 30.01.2020. Localitatea Ocna Șugatag îndeplinește criteriile minime obligatorii pentru atestarea stațiunilor turistice de interes național și întrunește un punctaj de 290 de puncte la criteriile suplimentare, față de de minimul de 135 de puncte necesare pentru atestarea ca stațiune turistică de interes național. 2. Anina, județul Caraș-Severin Anina (germană Steierdorf, maghiară Stájerlakanina) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Anina (reședința) și Steierdorf. Are o populație de 9.172 locuitori. Se situează în inima munților Aninei, munţi ce reprezintă extensia sudică a Carpaţilor Occidentali, în Banatul românesc, având coordonatele 45°2’30” latitudine nordică şi 21°53’20” longitudine estică. Altitudinea medie a aşezării este de +645 m, iar cea minimă este de +556 m şi se află în apropierea gării. Localitatea se află el aproximativ 40 km depărtare de Reșița, reședința județului Caraș-Severin și este accesibilă prin DN 58 (aprox. 50 min). Localitatea Anina este atestată documentar pentru prima dată în anul 1773, o dată cu apariția minelor. Minele de cărbuni, cele mai bogate din Banat, au fost descoperite în 1780. În 1790 a început exploatarea lor. Abia în prima jumătate a secolului XIX, se înfiripă actuala aşezare, prin colonizarea cu muncitori care să lucreze la minele de fier şi cărbune din apropiere. Cei mai mulţi dintre coloniştii originari erau germani veniţi din actuala Cehie, urmaţi de colonişti din alte ţări şi de indigeni. Localitatea s-a dezvoltat în jurul exploatărilor miniere şi a prelucrării minereurilor. Localitatea Anina a fost declarată oraș în anul 1952. În anul 2002, în Peștera cu Oase de lângă Anina, au fost descoperite cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa, numit Ion din Anina, cu o vechime de circa 40.000 ani. Alături de frumuseţile naturale, localitatea se remarcă şi prin valori cultural- istorice şi etnografice, cu valenţe turistice deosebite. Pe teritoriul administrativ al localităţii sunt consemnate mai multe construcții pe Lista Monumentelor Istorice, atât la categoria A cât și la categoria B. Obiectivele respective pot constitui puncte de atracţie pentru turiştii care sosesc în localitate: # Gara Anina și Calea ferată Oravița Anina (CS-II-m-A-10959 și cod LMI CS-II- a-A-10949) – Calea ferată de munte Oravița-Anina a intrat în folosință la 15 decembrie 1863 pentru transportul de mărfuri și la 4 aprilie 1869 pentru persoane, fiind cea dintâi dintre construcțiile feroviare de munte, iar cronologic a patra cale ferată din țară. Porțiunea de cale ferată Oravița-Anina are o lungime de 33,4 km, are 14 tunele și viaducte precum și gări în Oravița, Brădișoru de Jos, Dobrei, Lișava, Ciudanovița,