Trasee Montane În Munţii Rarău-Giumalău

Trasee montane în Munţii Rarău-Giumalău

Descriere:

Munţii Rarău-Giumalău fac parte din Carpaţii Orientali, fiind situaţi în pitoreasca zona a Bucovinei, în bazinele hidrografice superioare ale Moldovei şi Bistriţei. • Au o suprafaţă de circa 375 kmp. • Climatul specific acestor munţi este cel continental (iernile lungi, bogate în zăpezi, veri scurte, răcoroase şi umede). • Masiv montan accesibil, cu culmi domoale, peisaj subalpin, puncte de belvedere asupra masivelor învecinate (Pietrosul Bistriţei, valea Bistriţei, depresiunea Dornelor, valea Moldovei, Obcinile Bucovinei). • Cei mai accesibili munţi din zonă datorită infrastructurii de drumuri de acces auto şi poteci tursitice în general bine întreţinute, a posibilităţilor de cazare şi a distanţei mici faţă de localităţile limitrofe. • În momentul de faţă aceştia sunt cei mai vizitaţi munţi din zonă. • Sunt singurele masive montane care dispun de facilităţi de cazare • Trasee de legătură cu Cheile Zugrenilor, Pasul Mestecăniş. • Activităţi specifice: drumeţie, schi de tură, mountain-bike, escaladă

Obiective turistice în munţii Rarău-Giumalău:

• Rezervaţia forestieră Codrul secular Slătioara. Codrul secular al Slătioarei are o structură floristică bogată în esenţe-molid, brad, tisa, pin, fag, carpen, paltin. Dintre flori putem admira: papucul doamnei, tulichina pitica, vulturica, albumiţa, foaia grasă.

• Rezervaţia forestieră Codrul secular Giumalău-Valea Putnei este dominată de molid, cu exemplare în vârstă de până la 130 de ani; stratul ierbaceu este dominat de afin şi merişor, iar poienile sunt acoperite cu un covor floral alcătuit din degetăruţ, clopoţei, cretişoare, cinci degete etc.

• Rezervaţia botanică Todirescu se află pe muntele cu acelaşi nume, la o altitudine de 1320-1490m şi se întinde pe o suprafaţă de 44 ha, având caracter floristic. Elementele floristice sunt bogate în specii: trifoiştea, iarba câmpului, arnica, volovaticul şi cupele, aiul de munte, margarete.

• Rezervaţiile geologice şi geomorfologice sunt şi ele numeroase, conservându-se fosile şi roci, dar şi macro si microforme de relief: stâncile ruiniforme Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Buhei, Cheile Moara Dracului, Cheile Zugrenilor sau Cheile Bistriţei.

• Rezervaţia paleontologica Stratele de Pojorata este situată în cheia de la Piatra Străjii, cu o suprafaţă de 1 ha.

• Piatra Şoimului, stânca situată la vest de Cabana Rarău, are o suprafaţă de 1 ha.

• Popii Rarăului - un ansamblu de stânci situate pe creasta princială,

Altitudinea maximă : • Giumalău -1857m • Rarău -1651m

Număr de trasee: 24 trasee marcate

1. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (620 m) – Poiana Sihăstriei (950 m) – Cabana „Rarău” (1520 m) Marcaj: punct roşu Durată: 4-5 ore. Diferenţă de nivel: 900 m. Grad de dificultate: ușor Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului (14 km). Descriere: Intrarea în traseu se face din preajma gării Câmpulung – Est (620 m) pe o distanţa de 3 km până la confluenţa cu pârâul Limpedea, unde traseul merge în paralel cu cel marcat cu cruce galbenă. Valea este străjuită de muntele Bodea (1073 m ) spre vest şi Cucoara (944 m) spre est. După 1,8 km se ajunge în Cheile Izvorul Alb, unde se pot vedea stâncile cunoscute sub numele de Piatra Buhei. În imediata apropiere, la 3 km distanţă de şoseaua naţională şi 1,2 km de Piatra Buhei, Izvorul Alb primeşte unul din afluenţii săi mai mari, pe dreapta, pârâul Limpedea, loc în care se află o carieră de calcar. Pe valea pârâului Limpedea urcă traseul marcat cu cruce galbenă. De la confluenţă se părăseşte în stânga marcajul cu cruce galbenă şi se urmează drumul ce însoțește Izvorul Alb, izvor care străbate o zonă împădurită până la pajiştea subalpină de pe podul Rarăului. Aproape de km 7, pe partea dreaptă a acestuia, există un izvor în dreptul căruia se află Schitul Poiana Sihăstriei. Sub Poiana se întâlnește un alt traseu care pornește din Câmpulung Moldovenesc, marcat cu triunghi galben. Părăsind șoseaua din punctul aflat în apropiere de km 7 (de la izvor), se urcă în Poiana Sihăstriei și se continuă drumul spre cabana Rarău pe cărarea marcată cu punct roșu. Aceasta intersectează în numeroase puncte serpentinele șoselei care urcă pieptiș, solicitând un efort fizic suplimentar. În mare parte, şoseaua urmează cursul văii Izvorului Alb, care curge pe sub abruptul prăpăstios al Tihăraiei ce are direcţia sud-nord. La km 12 se întâlnesc Colţii Tihăraiei, aflaţi la altitudinea de aproximativ 1400 m. Pe ultimii 2 km ai şoselei se poate observa, spre stânga, vârful Rarău. Ultima scurtătură ajunge în şaua dintre Munceii Rarăului şi vârful Rarău, la intersecţia cu şoseaua ce vine din valea Bistriţei, de la Chiril, la circa 1435 m altitudine. Aici este punctul de convergenţă al mai multor trasee care vin din valea Moldovei, din vârful Giumalău şi din valea Bistriţei. În faţă se poate vedea Piatra Şoimului, iar spre stânga, Pietrele Doamnei. Din intersecţie se merge spre stânga şi după circa 800 m (15 minute) se ajunge în faţa Cabanei alpine „Rarău”, aflată la 1520 m altitudine. La 10 minute de aceasta, spre apus, se află Piatra Șoimului, unde s-a amenajat un excelent punct de belvedere ce oferă o panorama asupra munților Giumalău, vârful Rarău, şaua Fundu Colbului, Munceii Rarăului şi valea Moldovei.

2. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (642 m) - vârful Bodea (1037 m) – Poiana Sihăstriei (950 m) – Cabana alpin „Rarău” (1520 m ) Marcaj: triunghi galben până la baza Poienii lui Mândrilă (890 m) punct roşu până la Cabana alpin „Rarău” Durată: 4 ore. Diferenţă de nivel: 878 m. Grad de dificultate: ușor Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului. Descriere: Plecarea pe acest traseu se face de pe Valea Seacă. După parcurgerea a 2,5 km din centrul oraşului, pe stânga drumului, lângă izvorul de la gura pârâului Bodea, afluent al Văii Seci, se găseşte indicatorul metalic cu marcaj triunghi galben. De aici traseul continuă la stânga, pe valea pârâului Bodea, aproape 1 km. Drumul urcă pieptiş pe o diferenţă de nivel de circa 200 m, având în stânga vârful Bodea (1073 m). Din şaua de sub vârf, localizată la circa 970 m altitudine, traseul continuă spre dreapta, mergând pe culmea din şa. După aproape 200 m ajungem pe un alt vârf de pe Bâtca Bodii, de unde se deschide o frumoasă perspectivă în toate direcţiile. Spre dreapta, în sensul urcuşului, se văd Valea Seacă şi Munceii Rarăului, vârfurile Runcu, Măgura Runcului şi între ele valea pârâului Mesteacăn şi Obcina Flocenilor, iar spre stânga valea Izvorului Alb şi vârful Cucoara. În faţă, vârful Rarău, Pietrele Doamnei, Piatra Şoimului, apoi Popii Rarăului şi vârful Todirescu. Datorită orizontului larg deschis pe toată culmea Muntelui Bodea, acesta este unul dintre cele mai atrăgătoare trasee. Din locul de popas, aflat la circa 1000 m altitudine, traseul continuă tot pe Bâtca Bodii. După circa 2,5 km se trece printr-o zonă împădurită de unde se coboară până în Poiana lui Mândrilă (890 m), unde se întâlneşte şoseaua ce leagă Câmpulung de Cabana Rarău. Distanţa rămasă până la cabana este de circa 5-6 km și se poate parcurge, fie pe scurtături, fie pe şosea, ambele posibilități fiind descrise la traseul 1, marcat cu punct rosu.

3. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (650 m) – pârâul Mesteacăn – Munceii Rarăului - Cabana Alpină „Rarău” (1520 m) Marcaj: bandă albastră Durată: 5 ore. Diferenţă de nivel: 870 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului Descriere: Plecarea pe acest traseu, care are o lungime de 17 km, se face din centrul oraşului, de la hotelul „Zimbru”, către vest, spre Sadova, pe Calea Transilvaniei unde se află, pe partea dreaptă, tabla indicatoare a acestuia. Intrarea propriu-zisă pe traseu se face prin pădure, în dreapta aflându-se muntele Măgura Runcului şi în stânga muntele Runc. În această porţiune, traseul străbate circa 1,5 km prin pădurea deasă de molid, urcuşul fiind destul de accentuat, cu o diferenţă de nivel de 20 m. De aici înainte, de pe obârşia pârâului Mesteacăn, cărarea trece printr-o zonă de pajişti alcătuită, în cea mai mare parte, din păşuni şi fâneţe, având mereu în faţă vârfului Praşca (978 m) şi o perspectivă asupra oraşului Câmpulung Moldovenesc, vizibile fiind cele patru înălţimi – Măgura Runcului (1176 m), Runcu (1129 m), Bodea (1073) şi Cucoara (944 m). Aici, pe vârful Praşca, se intersectează marcajul punct roşu, care vine de la Pojorâta pe văile Străjerului şi Praşca. După coborârea vârfului Praşca traseul are direcţia sud-vest, spre Obcina Flocească. Cărarea trece pe sub această obcina (1259 m), într-un urcuş ceva mai accentuat, printre fâneţe, urmând numeroase serpentine. În dreapta se găseşte o stână, în dreptul căreia direcţia cărării se schimbă spre sud-est. Traseul merge până la vârful Gura Plaiului (1308 m), pe o distanţă de aproximativ 1 km, apoi urmează culmea care este acoperită când de păşune, când de pădure. Se străbate o serie de munţi mai mici, denumiţi muncei, şi şeile dintre ei – Munceii Rarăului – cunoscuţi şi sub denumirea de Munceii Înşiraţi. În porţiunea dinaintea Gurii Plaiului traseul trece de stâna aflată chiar lângă cărare, apoi prin dreptul vârfului Gura Plaiului, care rămâne la stânga, la numai 50-60m, unde ajunge cărarea nemarcată ce vine de pe Valea Seacă la Munceii Rarăului. Traseul continuă tot pe culme spre poiana de sub vârful Muncelul, la 1450 m. Aici se întâlneşte drumul care vine de la Pojorâta spre Cabana Alpină Rarău, pe văile Izvorul Giumalăului şi traseul de la vârful Giumalău, care are marcaj bandă roşie. Traseul continuă pe versantul de sud-est al Munceilor Înşiraţi şi, după aproape 2,5 km, trece pe sub Muncelul Tihăraia (1470 m). La câteva sute de metri drumul coboară în şaua dintre Munceii Rarăului şi Rarău, aflată la 1425 m, unde se întâlneşte cu poteca marcată cu triunghi roşu, care vine din valea Bistriţei, de la Cabana Zugreni, pe pârâul Colbu, precum şi cu şoseaua care face legătura între Rarău şi Chiril, cu marcaj punct albastru. După numai o sută de metri traseul se uneşte cu şoseaua ce vine de la Câmpulung Moldovenesc şi pe care se ajunge la Cabana alpină „Rarău”

4. Comuna Pojorâta (700 m) – vârful Praşca (978 m) Marcaj: punct roşu până în vârful Praşca – sub vârful Muncelul (1577 m) Durată: 3 ore. Diferenţă de nivel: 820 m. Grad de dificultate: ușor Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului. Descriere: Traseul marcat începe de la bariera de cale ferată din partea de răsărit a localităţii Pojorâta, urmând valea Străjii sau Străjerului, iar după trecerea căii ferate drumul străbate o parte a satului Pojorâta, numită Fundu Pojorâtei. În faţă, iar mai apoi în dreapta, pot fi văzute cele două măguri alcătuite din dolomite şi acoperite de conifere – Adam (1041 m) şi Eva (980 m). La prima bifurcare a drumului traseul o ia la dreapta şi străbate această parte a localităţii de-a lungul mai multor pâraie şi izvoare care își încep cursul din versantele de răsărit ale munţilor Adam, Bâtca Vâlcenilor (1161 m) sau Bâtca Niţanului (1263 m). Drumul urcă pe versantul acoperit cu păşuni şi fâneţe şi trece pe sub măgura Adam şi Bâtca Vâlcenilor, în apropiere de confluenţa văilor Straja şi Praşca, iar în continuare însoţeşte numai valea pârâului Praşca. Ultima porţiune a traseului trece prin păşuni şi fâşia de pădure, îndreptându-se spre vârful Praşca (978 m). Aici se întâlneşte poteca marcată cu bandă albastră care vine de la Câmpulung Moldovenesc pe valea pârâului Mesteacăn care continuă spre Cabana Alpină Rarău.

5. Comuna Pojorâta (700 m) – valea Izvorul Giumalăului - valea pârâul Colbu – şaua Fundu Colbului (1285 m) - Cabana Zugreni (745 m) Marcaj: cruce galbenă Durata: 5-6 ore. Diferenţă de nivel: 585 m. Grad de dificultate: ușor Caracteristici: drum modernizat până în Saua Fundu Colbului, cca 12 km, apoi drum foresier spre cabana Zugreni, circa 15 km lungime. Descriere: Pe acest traseu se intră din gara Pojorâta, spre vest (spre Valea Putnei şi Vatra Dornei). După circa 250 m, în dreptul barierei de cale ferată se merge spre stânga, pe drumul de pe malul drept al pârâului Izvorul Giumalăului. De la bariera de cale ferată sunt circa 12 km pe valea pârâului Izvorul Giumalăului până în Şaua Fundu Colbului (1285 m). Aici se întâlneşte traseul care vine dinspre dreapta, de la vârful Giumalău, marcat cu bandă roşie. Din şa, traseul coboara spre cabana Zugreni, prin pădure, urmând un drum forestier până pe valea Bistriţei, pe Valea Colbu Zugreni.

6. Satul Chiril (725 m) – pârâul Chiril – Cabana alpin „Rarău” Marcaj: punct albastru Durată: 3 ore; 14 km pentru autovehicule. Diferenţă de nivel: 796 m. Grad de dificultate: ușor Caracteristici: traseul accesibil tot timpul anului; Descriere: Prima porţiune a traseului străbate satul, situată de o parte şi de alta a pârâului Chiril. Spre stânga (vest) se află Bâtca Vulpăria, Dealul Toancelor şi Poiana lui Traistă. Apoi se succed Bâtca Afinetu şi Bâtca Prelucile. După 3 km de la şoseaua naţională este prima confluenţă dintre pârâul Chiril şi pârâul Valea Toancii. La această confluenţă se întâlnesc, în dreapta, drumul forestier care duce spre localitatea Gemenea (şi mai departe spre Slătioara şi Câmpulung Moldovenesc sau spre Frasin şi Gura Humorului) și drumul care urmează Valea Toancii spre Cabana alpină „Rarău”. Traseul urmează Valea Toancii, pe şosea. În partea stângă se poate vedea Dealul Toance, iar în dreapta, Bâtca Înaltă. Traseul urmează fie şoseaua, fie unele scurtături marcate. Aproximativ la mijlocul distanţei este Poiana Tăieturii, loc de popas. De aici, spre dreapta, se poate ajunge la schitul Rarău. Mănăstirea Rarău adăposteşte Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, loc de pelerinaj a mii de credincioşi. Traseul principal merge prin Poiana mănăstirii Rarău, Poiana Călugărilor de sub Bâtca Runculeţului, până la fostul canton silvic aflat în marginea şoselei. De aici, se poate merge spre Cabana alpină „Rarău” pe o scurtătură care urmăreşte pârâul Izvorul Rece. După Poiana Călugărilor, şoseaua ocoleşte versantul de apus al Bâtcii Runculeţului şi Piatra Şoimului. La ieşirea din pădure se întâlneşte traseul de culme marcat cu triunghi roşu, precum şi traseele care vin din Câmpulung Moldovenesc, care converg spre Cabana alpină „Rarău”.

7. Satul Slătioara (730 m) – Codrul secular Slătioara - vârful Todirescu (1487 m) – Popii Rarăului – vârful Rarău (1651 m) – Cabana alpină „Rarău” (1520 m) Marcaj: triunghi roşu Durată: 4 - 5 ore. Diferenţă de nivel: 790 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului - camparea şi focul în rezervaţie sunt interzise. Descriere: Traseul începe din satul Slătioara, în care se ajunge din Câmpulung Moldovenesc şi din Frasin. Drumul străbate valea pârâului Şandru, iar după aproximativ 3 km de la drumul naţional părăseşte pârâul Şandru, urcând pe versant, prin pădure, spre pasul de culme Prihodişte, aflat la 883 m altitudine. Culmea oferă o vedere panoramică, în stânga, spre Obcina Boului (1036 m) şi Arşiţa Caprei (1126 m), iar în dreapta, spre Pietrele Arse (1020 m) şi Vârful Mare (1164 m). Din şa, drumul coboară pe valea pârâului Prihodiştea, prin pădure, pentru ca apoi să intre în sat. După traversarea comunei Slătioara, după primul pod, la numai 100 m se merge spre dreapta. Din intersecţie, marcajul triunghi roşu călăuzeşte traseul până după cantonul silvic. Al doilea drum de acces spre Slătioara este cel din Frasin spre Ostra. Din satul Stulpicani, pe şosea modernizată, drumul local se înscrie pe valea pârâului Gemenea, până în dreptul satului omonim, urmând apoi valea Slătioarei pe aproximativ 19 km. De la cantonul silvic, aflat la capătul de vest al satului Slătioara, drumul traversează rezervaţia naturală Codrul secular Slătioara, ceea ce impune anumite restricţii în circulaţia turistică, decurgând din normele legale în vigoare. După un scurt popas în poieniţa din faţa cantonului silvic, numită La Pârâu, unde se află un izvor cu apă potabilă, traseul continuă prin curtea cantonului, pe drumeagul străjuit de molizi – adevărată alee naturală - spre codrul secular, monument al naturii. După cantonul silvic se traversează puntea și se face la dreapta, de aici traseul străbătând pe o scurtă distanţă zona de protecţie, apoi numai codrul, cale de aproape 3 ore, pe Bâtca cu Plai, având în dreapta Pârâul Ursului şi Bâtca Leşi, iar în stânga Pârâul lui Ion şi Bâtca Neagră. Poteca din codru este când lină, când pieptişă, cerând eforturi mai mari şi popasuri mai dese. În apropierea potecii, la mică distanţă de la începerea urcuşului, se întâlnesc primele exemplare de molizi seculari. Prin masivitatea lor – datorată nu numai înălţimii, dar şi grosimii trunchiurilor – sunt de-a dreptul impresionanţi. Tot aici se pot observa cioturile unor molizi uriaşi, în vârstă de 300-400 şi chiar 500 de ani. În rezervaţia a cărei suprafaţă este de 854,30 ha (inclusiv suprafaţa rezervaţiei din Muntele Todirescu, circa 44 ha) sunt ocrotiţi nu numai arborii molidul, tisa, fagul, paltinul de munte, ci şi o serie de alte plante, ca papucul doamnei, tulichina pitică, foia grasă, vulturica, crinul de pădure, iar pe stâncării albumiţa sau floarea de colţ. La ieşirea din codru, traseul străbate o altă mare rezervaţie botanică, Poiana Todirescu, în care sunt ocrotite ghinţura, sângele voinicului, floarea de colţ, arginţica, gălbinarea, foia grasă, curechiul de munte, bulbucii, arnica, poroinicul, bumbăcariţa, tufişuri de ienupăr pitic, pâlcuri de jneapăn etc. Din Poiana Todirescu (unde întâlnim traseul de culme – bandă roşie), cărarea trece pe sub vârful muntelui Todirescu (1487 m), care rămâne imediat în dreapta, după care trece din nou printr-o fâşie de pădure. Poteca continuă de aici înainte, numai pe pajiştea subalpină, lăsând în dreapta Popii Rarăului, alcătuiţi din turnuri semeţe de calcar, apoi prin şaua Ciobanilor (1550 m) aflată între Popii Rarăului şi Rarău, după care trece printre Vârful Rarău (1651 m), în dreapta, şi Piatra Zimbrului, în stânga, ieşind în drumul neamenajat ce coboară în serpentine de la vârful Rarău. Drumul continuă pe lângă Pietrele Doamnei, în stânga, ajungând la Cabana alpină „Rarău”.

8. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (620 m) – pârâul Valea Caselor – pârâul Moara Dracului – şaua Ciobanilor (1550 m)– Cabana alpin „Rarău” (1520 m). Marcaj: cruce roşie Durată: 5 ore. Diferenţă de nivel: 900 m. Grad de dificultate: dificil Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului. Descriere: Traseul începe de la gara Câmpulung-Est, urmând şoseaua Câmpulung Moldovenesc – Suceava (DN 17) până în marginea de est a oraşului. După aproximativ 1 km, traseul merge spre dreapta, pe Valea Caselor, pe o distanţă de circa 3,5 km, pe drumul forestier. Orientativ, în dreapta este Bâtca Mărcuşan, cu înălţime maximă în vârful Hâlga (1093 m), iar în stânga Pietrele Arse (1020 m) şi Vârful Mare (1163). De la confluenţă, poteca o ia la dreapta, pe pârâul Moara Dracului, prin pădure. Cheile Moara Dracului, tăiate în dolomite, se desfăşoară pe 60-70 m lungime şi impresionează prin îngustimea lor de 4-5 m şi prin pereţii verticali, cu numeroase surplombe. Declarate rezervaţie naturală în 1971, cheile au cu caracter complex, geologic şi geomorfologic, pe o suprafaţă de 10 ha. Aici sunt ocrotite calcarele constitutive, precum şi o serie de plante şi animale. După chei, poteca trece prin poiana de sub vârful Hâlga (1093 m) şi apoi prin pădure, îndreptându-se spre capătul nordic al Popilor Rarăului, spre şaua Ciobanilor. Aici se întâlneşte marcajul cruce galbenă care vine de la Câmpulung Moldovenesc, pe valea pârâului Limpedea. Traseul intersectează în şaua Ciobanilor marcajul triunghi rosu şi continuă spre vârful Rarău şi Cabana alpină „Rarău”.

9. Satul Slătioara – şaua Ciobanilor Marcaj: cruce albastră Durată: 4- ore. Diferenţă de nivel: 900 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului. Descriere: Traseul începe la 1 km înaintea cantonului silvic, mergând spre dreapta şi urmând valea pârâului Ciurgău. De la ieşirea din sat, poteca străbate pădurea până sub Popii Rarăului (pe versantul de răsărit). De aici se poate merge spre nord (dreapta), unde se întâlneşte marcajul cruce roşie care vine de la Câmpulung Moldovenesc pe Valea Caselor şi Moara Dracului sau spre nord (stânga), unde se intersectează marcajul triunghi roşu de la Slătioara şi traseul de culme marcat cu bandă roşie. Drumul spre Cabana alpină „Rarău” se face pe la Şaua Ciobanilor, pe traseul marcat cu cruce roşie.

10. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (620 m) - pârâul Izvorul Alb – valea Limpedea – şaua Ciobanilor – vârful Rarău (1651 m) – Cabana alpină „Rarău” (1520 m) Marcaj: cruce galbenă Durată: 4 ore. Diferenţă de nivel: 900 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului. Descriere: Plecarea pe traseu se face din gara Câmpulung Est, pe valea Izvorului Alb, pe şoseaua modernizată, până dincolo de Cheile Izvorul Alb şi Piatra Buhei. La 3 km distanţă de la şoseaua naţională şi 1,2 km de la Piatra Buhei, Izvorul Alb primeşte unul din afluenţii săi mai mari pe dreapta, pârâul Limpedea. Traseul continuă spre stânga, pe valea Limpedea, pe lângă fosta carieră de exploatare a calcarului. După 2 km de la intrarea pe valea Limpedea, poteca intră în pădure până în şaua Ciobanilor. Traseul întâlneşte poteca marcată cu cruce roşie de pe Valea Caselor şi Moara Dracului, care vine tot de la Câmpulung Moldovenesc. Zona de pădure este o porţiune grea, datorită diferenţelor de nivel, în special a celor de sub şaua Ciobanilor. De aici, drumul este comun cu cel care vine din Codrul secular Slătioara şi continuă spre Cabana alpină „Rarău”.

11. Oraşul Vatra Dornei (800 m) – pârâul Chilia - Obcina Mare (1245 m) – Obcina Mică (1322 m) Marcaj: cruce roşie Durată: 3 ore Diferenţă de nivel: 522 m. Grad de dificultate: ușor Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului Descriere: Traseul începe de la confluenţa pârâului Chilia cu Bistriţa Aurie. Aici, la confluenţă, se părăseşte valea Bistriţei care, puţin mai în aval, primeşte pe dreapta, apele Dornei şi se merge spre stânga, trecând prin faţa cimitirului. Traseul se continuă pe marcajul cruce roşie, pe valea pârâului Chilia. Cale de circa 5 km se merge pe drumul forestier, având în stânga (apus) Arşiţa Andrăşeşti şi vârful Drăncani (1231 m) şi în dreapta (răsărit) vârful Bârnărel (1321 m). După un scurt pasaj prin pădure, drumul străbate o primă mare poiană, apoi din nou prin pădurea de molizi, de data aceasta urcuşul fiind ceva mai pieptiş. Se ajunge la Pârâul Chilia, sub vârful Obcina Mare (1243 m), unde se părăseşte drumul forestier şi se merge spre dreapta. Poteca trece printr-o şa, apoi urcă un alt vârf al Obcinii Mari şi iese din Poiana Obcinii Mici. Poteca trece peste vârful Obcina Mică. În dreapta rămân vârful Mesteceni şi Poiana Penteni. După numai 3 km se întâlneşte traseul ce vine de la Cabana Mestecăniş, marcat cu bandă roşie, şi se continuă până la vârful Giumalău.

12. Oraşul Vatra Dornei (800 m) – gura pârâului Chilia - vârful Bârnărel (1321 m) – vârful Obcina Mică (1322 m) Marcaj: bandă albastră Durată: 2 ore. Diferenţă de nivel: 522 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: traseu accesibil numai vara; în timpul iernii este accesibil turiştilor experimentaţi. Descriere: Plecarea se face din oraşul Vatra Dornei. De la indicatorul aflat în colţul cimitirului oraşului, se merge aproximativ 500 m spre dreapta, pe un drumeag, paralel cu DN 17 B şi valea Bistriţei. În general, traseul are două aspecte. În prima parte urmează versantul sud-vestic al Muntelui Bârnărel, iar în cea de a doua, după vârf, merge pe culmea acestui munte. În prima parte, poteca trece printre fâneţe şi păşuni. Urcuşul nu este prea greu, dar continuu pe distanţa de circa 2,5 km, până în dreptul vârfului – de la 800 m în valea Bistriţei, la 1250 m vest de vârf. Aşadar, vârful Bârnărel (1322 m) rămâne în dreapta. Datorită faptului că regiunea este acoperită aproape în întregime cu pajişti submontane, se deschide o frumoasă perspectivă asupra văii Bistriţei şi parţial asupra văii Neagra Şarului, afluent al Bistriţei, pe partea dreaptă. Spre răsărit se înalţă muntele Corhana Gheorghiţenilor (1176 m), iar în faţa acestuia, de cealaltă parte a Bistriţei (pe malul drept), muntele Corhana şi vârful cel mai înalt al acestuia, Spaima (1054 m) şi, mult mai departe, Pietrosu Bistriţei (1791 m). Spre apus se dezvăluie imaginile pitoreşti din peisajul dornean, pe valea Drăncani (1231 m). Din dreptul vârfului, poteca se afundă în pădure, urcând culmea, până la altitudinea de maximum 1290 m. După circa 3 km poteca ajunge la vârful Obcina Mică (1322 m), de unde se continuă traseul pe marcaj bandă roşie spre Vârful Giumalău .

13. Satul Rusca (780 m) – pârâul Rusca – pârâul Giumalău – cabana Giumalău Marcaj: triunghi roșu Durată: 4 ore. Diferenţă de nivel: 820 m. Grad de dificultate: ușor Caracteristici: drum forestier, traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului. Descriere: Intrarea pe acest traseu se face din satul Rusca, pe drumul care se desprinde spre stânga din DN 17 B, după traversarea podului de peste Bistriţa, aflat la km 13,5 de la Vatra Dornei. După ce trece prin faţa şcolii, drumul forestier se îndreaptă spre nord, pe valea pârâului Rusca; după aproximativ 1 km rămân în urmă ultimele case ale satului. Drumul se menţine pe valea Ruscă încă 3 km, până la cantonul silvic. Până la cantonul silvic, situat la circa 1000 m altitudine, urcuşul este lin, diferenţa de nivel fiind în jurul a 240 m. Drumul forestier continuă spre dreapta, pe valea Giumalăului. Porţiunea de drum de pe valea Giumalăului, circa 4 km, se parcurge relativ comod, urcuşul fiind lin, de la circa 1000 m până la aproximativ 1400 m. Abia ultima parte a traseului necesită eforturi mai mari. La ieşirea din pădure, la golul subalpin, în faţă, la numai câteva sute de metri se află cabana Giumalău, de unde se poate ajunge la vârful Giumalău.

14. Cabana Zugreni (745 m) – Piciorul Ţepuşelor - cabana Giumalău (1600 m) – vârful Giumalău (1857 m) Marcaj: punct albastru Durată: 4 ore. Diferenţă de nivel: 1112 m. Grad de dificultate: dificil Caracteristici: traseu accesibil numai vara. Descriere: De la cabana Zugreni se iese în şoseaua naţională, trecând Bistriţa pe podul de lemn, după care, spre dreapta, la numai 100 m, se află gura pârâului Colbu. Intrăm pe valea pârâului la stânga, pe drumul forestier şi, după numai vreo 200-300 m, spre stânga, începe traseul spre Masivul Giumalău, unul dintre cele mai scurte, dar şi cele mai grele datorită diferenţelor de nivel pe care le regăsim chiar de la început. Pe această mică vale, pe o distanţă de circa 500 m şi o diferenţă de nivel de 330 m, poteca iese pe capătul de sud-est al Piciorului Ţepuşelor, de unde urcuşul devine ceva mai uşor. Abia după aproximativ 2 km de la plecare poteca iese într-o mică poiană, la peste 1400 m altitudine, pe care o străbate pe o distanță de aproximativ 300 m, după care iese pe pășunea subalpină. După încă 200-300 m, pe sub poalele pădurii aflată în dreapta, poteca ajunge la altitudinea de 1600 m unde face stânga, la circa 500 m de cabana Giumalău, care duce spre vârful Giumalău, la 1857 m, unde intersectează traseul de creastă spre Rarău, marcat cu bandă roşie.

15. Satul Valea Putnei (835 m) – Poiana Strungii – Poiana Sapele – vârful Alunu (1665 m) – vârful Chilii (1652 m) – vârful Giumalău (1857 m) Marcaj: punct albastru Durată: 6 ore. Diferenţă de nivel: 1022 m. Grad de dificultate: dificil Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului. Descriere: Accesul în traseu se face din staţia de cale ferată Valea Putnei. Din gară se face la stânga, 150 m spre Câmpulung Moldovenesc, până la poteca marcată ce urcă prin pădure până la Poiana Strungii, la 1382 m altitudine. La ieşirea din poiană coborâm într-o mică şa, după care urcăm pe culmea de vest a muntelui Sapele. Urmează o fâşie îngustă de pădure şi poteca ajunge în dreptul Poienii Sapele, care se întinde pe o suprafaţă apreciabilă, la 1440 m altitudine. Se intră în poiană, apoi se trece pe lângă stâna, care rămâne în dreapta. După circa 1 km se iese din poiană, schimbând direcţia de mers, spre nord. Poteca străbate versantul de sud-vest al muntelui Alunu, complet împădurit, apoi se face o nouă schimbare de direcţie la marginea păşunii subalpine, unde se merge spre răsărit. După aproape 2 km de la Poiana Sapele, ajungem pe vârful Alunu (1665 m), unde se află foişorul de observaţii al ocolului silvic. Vârful Alunu este la jumătatea distanţei dintre satul Valea Putnei şi vârful Giumalău. De aici drumul se continuă pe direcţia sud- est, coborând lin de pe vârful Alunu, pe pajiştea subalpină, apoi peste vârful Chilia Mică (1631 m). Micile urcuşuri şi coborâşuri despărţite de şeile înguste ce urmăresc, în general, culmea, ne scot după aproape 2,5 km în dreptul vârfului Stegile (1750 m), în apropierea căruia se intersectează traseul ce urcă din Pojorîta, marcat cu punct roşu. Din dreptul vârfului Stegile, poteca urcă continuu şi, după aproape 1 km, ajunge la un vârf de circa 1825 m, după care coboară într-o mică şa şi ajunge pe vârful Giumalău, la 1857 m. De la vârful Giumalău, punct de concentrare a mai multor trasee, se poate coborî la cabana Giumalău sau mai departe, spre Masivul Rarău.

16. Cabana Mestecăniş (1060 m) – Vârful Piciorul Lat (1233 m) – Poiana Fierului (1299): – Poiana Ciungi (1550 m) - vârful Giumalău (1857 m) – şaua Fundu Colbului (1285 m) - Cabana alpin „Rarău” (1520 m). Marcaj: bandă roşie Durata: 9 – 10 ore Diferenţă de nivel: 797 m până la vârful Giumalău. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului. Descriere: Traseul începe din faţa cabanei Mestecăniş (1060 m), situată în apropierea Pasului Mestecăniş (1096 m). După traversarea drumului naţional DN 17, traseul continuă pe poteca marcată cu bandă roșie care străbate culmea. După 1,5 km, pe sub poala pădurii care rămâne în stânga, se ajunge pe Muntele Lat, aflat la o altitudine de circa 1200 m. Poteca face la dreapta şi trece pe lângă vârful Piciorul Lat (1233 m). În continuare străbate Poiana Fierului, poiană numită după pârâul care-şi are izvoarele aici şi care se îndreaptă spre vest (dreapta), vărsându-se în Bistriţa Aurie, la Iacobeni. De partea cealaltă a Poienii Fierului, spre stânga (nord-est), se află pârâul Chiril din bazinul Putnei, care-şi are izvoarele pe versantul de răsărit al Muntelui Lat. De la ieşirea din Poiana Fierului, traseul este în continuare uşor; poteca urcă sau coboară lin pe anumite porţiuni, trecând peste mici şei. Doar pe ultima porţiune, pe aproximativ 1 km, poteca urcă de la 1200 la 1299 m, loc unde întâlneşte şi marcajul cruce roşie ce vine de la Vatra Dornei Din acest punct poteca se continuă până la Poiana Ciungi, de la poalele muntelui Giumalău. La ieşirea din Poiana Ciungi, la circa 1500 m altitudine, poteca trece pe sub poala pădurii care rămâne în dreapta, apoi pe lângă stână şi urcă lin până pe la 1600 m. Tot aici intersectează traseul ce urcă din Valea Putnei, marcat cu bandă galbenă, ce duce la cabana Giumalău. Traseul se îndreaptă spre vârful Giumalău, ultima porţiune fiind abruptă, cu o denivelare de peste 250 m pe o distanţă de aproape 1 km. De pe vârful Giumalău, de la 1857 m se deschide una dintre cele mai fascinante panorame din Carpaţii României. Spre nord şi nord-est se pot admira Obcinile Bucovinei, spre est Rarăul, spre sud-est şi sud coama zimţată a vârfurilor Bogolin şi Pietrosu Bistriţei, iar în planuri mai îndepărtate Munţii Bistriţei, Stânişoarei şi Ceahlăul. Spre vest, Călimanul şi Munţii Bârgăului, iar spre nord-vest, Masivul Suhard şi creasta alpină a Munţilor Rodnei şi Munţii Maramureşului.

17. Sat Valea Putnei ( 835 m) – Poiana Scaldatori – Poiana Ciungi - Cabana Giumalau Marcaj: bandă galbenă Durata: 5 ore Diferenţă de nivel: 765 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului. Descriere: Intrarea în traseu se face pe Valea Putnei și urmăreşte drumul forestier pe cca 7 km, după care urcă spre dreapta, după Casa de Vânătoare. Poteca urcă constant prin pădure, până la Poiana Ciungi, intrând în golul alpin unde intersectează traseul de creastă Mestecăniş – vf. Giumalău, marcat cu bandă roşie, şi continuă pe curba de nivel până la Cabana Giumalău.

18. Sat Rusca ( 780 m) – Piciorul Ruscăi - Vf. Bobeica ( 1451 m) – Cabana Giumalău ( 1600 m) Marcaj: bandă galbenă Durata 4 ore Diferenţă de nivel: 820 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: . traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului Descriere: Intrarea în traseu se face de pe pârâul Rusca, imediat după podul ce traversează Bistriţa, la cca 100 m. Traseul urmăreşte culmea Piciorul Ruştii, care se continuă spre cabana Giumalău. Pe partea dreaptă se vede constant, pe aproape toată lungimea traseului, valea Bistriţei şi masivul Bistriţei, cu vârfurile Pietrosu şi Pogolin.

19. Comuna Pojorăta ( 700 m) - Vîrful Chilii ( 1652 m) Marcaj: punct roşu Durata: 3 – 4 ore Diferenţă de nivel: 852 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului. Descriere: Intrarea în traseu se face pe Pârâul Chilia, la 2,5 km de centul localităţii Pojorîta, de pe şoseaua modernizată ce duce spre Rarău. Traseul urmăreşte un drum forestier pe cca 3 km, după care face la stânga şi continuă prin pădure până în apropierea vf. Chilia. Traseul oferă o rută mai accesibilă spre vf. Giumalău, în special pentru cei care vin cu trenul.

20. Cabana Giumalău ( 1600 m) – Poliţa Caprelor (1520 m) Marcaj: cruce roşie Durata: 1 ore Diferenţă de nivel: 80 m Grad de dificultate: ușor Caracteristici: traseu accesibil numai vara Descriere: Intrarea în traseu se face din faţa cabanei Giumalău, urmând curba de nivel, cca 500 m paralel cu traseul marcat cu punct roşu ce duce la Zugreni, după care face la stânga, tot pe curba de nivel până intersectează traseul magistrală, marcat cu bandă roşie, ce leagă vf. Giumalău de masivul Rarău.

21. Schitul Rarău ( 1100 m) - Şaua Ciobanilor (1510) – Cabana Alpină Rarău (1520 m) Marcaj: triunghi galben Durata: 2 ore Diferenţă de nivel: 450 m Grad de dificultate: mediu Caracteristici traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului Descriere: De la mănăstirea Rarău se poate ajunge la Cabana alpină „Rarău” pe o potecă, care străbate pădurea ce acoperă cele două culmi aflate la sud de Rarău: Bâtca Runculeţului spre vest şi Bâtca Runculiciorului spre răsărit, pe valea Ciurgăului. După circa 2 km, poteca iese în zona subalpină. Traseul lasă în stânga Piatra Zimbrului şi intersectează poteca ce vine de la Slătioara spre Rarău, peste muntele Todirescu şi continuă spre stânga, pe marcaj triunghi roşu, până la Cabana alpină „Rarău”.

22. Circuit Pietrele Doamnei ( RARĂU) Marcaj: cruce albastră Durata: 2 ore Grad de dificultate: mediu, iarna dificil – necesită echipament Caracteristici: - traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului Descriere: Traseul face turul Pietrelor Doamnei din masivul Rarău, cu un urcuş mai dificil pe piatra a treia, de unde se deschide o panoramă a tuturor munţilor care înconjoară acest masiv, respectiv Bistriţei, Călimani, Suhard, Stânişoarei, Giumalău. Pe vreme frumoasă se poate observa şi masivul Ceahlău.

23. Zugreni ( 745 m ) – Pîrîul Colbu – Cab. Rarău ( 1520) Marcaj: triunghi roşu Durata: 4 ore Diferenţă de nivel: 450 m Grad de dificultate: uşor Caracteristici: - traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului Descriere: Intrarea în traseu se face pe valea Colbu Zugreni, împreună cu traseul marcat cu cerc roşu, pe distanţa de cca 1,5 km, după care continuă pe firul văii, pe drum forestier încă 4 km, după care face la dreapta. Urcuşul propriu-zis, începe după alţi 2 km, unde poteca intră în pădure şi urcă până ce intersectează drumul judeţean ce vine dinspre Chiril, şi duce la Motel Alpin Rarău. Acest traseu face legătura dintre Munţii Bistriţei şi Rarău.

24. Izvorul Alb Părtia RARĂU – Motel Alpin Rarău ( 1520) și vf. Rarău ( 1651) Marcaj: bulină albastră Durata: 2 ½ ore Diferenţă de nivel: 900 m Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului Descriere: Intrarea în traseu se face de pe Izvorul Alb, la km. 6 unde este părtia de schi Rarăul, pe drumul de pe lângă părtie, până la capătul acesteia. Acest tronson de traseu se mai poate accesa și cu telegondola. De la capătul părtiei se intră imediat în pădure, poteca fiind în accesată ușor dreapta după instalația de transport pe cablu. Traseul continuă cca 1 h prin pădure până în golul alpin de unde avem două variante cu același marcaj, fie spre motel alpin Rarău, fie spre vf. Rarău.

Trasee de drumeţie în Munţii Călimani

Descriere:

Aşezaţi în partea nordică a ţării, Munţii Călimani fac parte din grupa Carpaţilor Orientali, denumită în termeni populari grupa Carpaţilor Maramureşului şi ai Bucovinei. • Sunt munţi de origine vulcanică, masivi, tineri, formaţi prin încreţirea scoartei terestre cu un potenţial turistic impresionant. • Este cel mai extins dintre toate masivele vulcanice din întregul lanţ al Carpaţilor, întinzându-se pe suprafaţa a patru judeţe: Mureş, Bistriţa Năsăud, Suceava şi Harghita. • Sălbăticia peisajelor întâlnite în Munţii Călimani este de o frumuseţe impresionantă, traseele turistice existente încadrându-se printre primele trasee din ţară în ceea ce priveşte frumuseţea peisajelor întâlnite. • Există trei zone principale de atracţie pentru vizitatorii de o zi: zona 12 Apostoli, Vf Pietrosul cu acces dinspre Ţara Domelor (zona 2B - din Gura Haitii şi zona 2A, dinspre Poiana Negri) şi zona lacului Izer cu acces mai facil dinspre Harghita. • Posibilităţi de cazare la Cabana Meteo Reţitiş; nu există refugii montane, dar sunt locuri de campare special amenajate – Pietrele Roşii. • Este singurul masiv muntos care este acoperit de o arie protejată - Parcul Naţional Calimani. • Activităţi specifice: drumeţie, schi de tură, turism ecvestru, mountain-bike

Acces

Ascensiunea în Munţii Călimani de pe teritoriul judeţului Suceava se face din localitatea Gura Haitii, aflată la 10 km de oraşul Vatra Dornei. Accesul în zonă se poate face pe drumul comunal 174F care face legătura cu drumul judeţean DN 17.

Obiective turistice:

Cele mai imortante şi reprezentative atracţii turistice naturale ale acestei zone montane se regăsesc în Parcul Naţional Călimani, o arie naturală protejată de lege, de interes naţional, întinsă pe o suprafaţă totală ce măsoară peste 24.000 hectare. Aici sunt adăpostite o floră şi o faună alcătuite din specii rare şi importante, reprezentative pentru această zonă. Tot în Călimani se găseste şi Rezervatia Naturala 12 Apostoli, întinsă între pârâul Neagra Şarului şi pârâul Poiana Negri, pe suprafaţa căreia se găsesc diverse formaţiuni stâncoase neobişnuite, formate de forţele naturii. Rezervaţia, unică în Bucovina, adăposteşte statui cu forme zoo şi antropomorfe, stane de piatră modelate de natură de-a lungul timpului. Rezervaţia geomorfologică şi geologică a fost creată pentru protejarea acestor stânci. Grupul de stânci ce formează rezervaţia este cel ami important şi cuprinde nenumărate „sculpturi fantastice” ce atrag numeroşi vizitatori, ca de exemplu figura unui moş cu barbă, spre nord, a unui bătrân spre sud şi a unui urs cu capul plecat şi a unei femei. O altă arie protejată de lege, ce reprezintă o atracţie naturală la fel de inedită este Rezervaţia Iezerul Călimanului, întinsă pe o suprafaţă de peste 300 hectare, ce cuprinde Lacul Iezerul Călimanilor, lac de baraj natural şi o vegetaţie reprezentată de specii rare, precum bujorul de munte sau arbuştii de jneapăn şi ienupar. Un alt punct de belvedere din Călimani poate fi admirat în locul unde se găseşte Cascada Tihu, o cădere de apă ce măsoară aproximativ 8 metri, aflată în apropierea pârâului Tihu.

Cazare: singura posibilitate de cazare în Munţii Călimani este la Schitul 12 Apostori. Altitudinea maximă: 2100 m în Pietrosul Călimani Număr de trasee: 9 trasee pe teritoriul judeţului Suceava

1. Sat Neagra Şarului – Vf. 12 Apostoli – Poiana Izvoarele – Şaua Negoiu - Vf. Reţitiş – Vf. Iezerul Călimanului- Sat Neagra Şarului Marcaj: punct roşu Diferenţă de nivel: 1181 m. Durată: 18 – 19 ore Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul reprezintă circuitul principal al Calderei Călimani şi se recomandă a se parcurge în două sau trei etape.; - traseul necesită echipament de campare. - traseul este închis iarna Descriere: Intrarea în traseu se face la iesire din Neagra Şarului, spre Gura Haiti, unde este tablă indicatoare (spre 12 Apostoli şi Pietrele Roşii) sau din Negra Şarului (spre vf. Călimanul Cerbului). Traseul urcă spre schitul Apa Rece, pe valea Apa Rece, unde se intersectează cu traseul ce duce la Poiana Negrii (marcaj punct albastru) şi traseul ce duce în Sărişor (marcaj triunghi albastru), apoi continuă spre 12 Apostoli, unde este intersecţia cu traseul ce vine din Gura Haitii (marcaj cerc albastru). În Poiana Pietrele Roşii se intersectează cu traseul ce vine de la Gura Haitii - Dornişoara (marcaj cruce albastră), iar la 300 m amonte de Poiana Izvoarele se intersectează cu traseul ce vine din Dornişoara (marcaj triunghi galben) şi traseul ce uneşte Poiana Izvoarelor de Gruiu – monument (marcaj bandă albastră). În Poiana Izvoarele se intersectează cu traseul ce vine din Gura Haitii spre Coada Pietrosului (marcaj cruce roşie), apoi continuă spre Şaua Negoiu pe drumul Mariei Tereza, iar din acest loc şi până sub Călimanul Cerbului traseul merge în paralel cu cel marcat cu bandă roşie, ce duce la Păltiniş. De sub Călimanul Cerbului, traseul face la stânga, pe curba de nivel, cca 2 km, după care intră în pădure şi urmăreşte un drum forestier ce coboară pînă la Pârtia de schi din Neagra Şarului, respectiv localitatea Neagra Şarului.

2. Sat Poiana Negrii – Schitul 12 Apostoli - Vf. 12 Apostoli – Sat Gura Haitii - Vf. Călimanul Cerbului Marcaj: punct albastru Diferenţă de nivel: 1173 m. Durată: 12 h Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul se recomandă a fi parcurs în două etape şi necesită echipament de campare.; - sezonalitate: traseul este închis iarna Descriere: Intrarea în traseu se face din Poiana Negri, de unde traseul urmează drumul de acces spre schitul Apa Rece, unde se intersectează cu traseul ce vine din Neagra Şarului (marcaj cerc roşu) şi cu traseul ce duce spre Sărişor (marcaj triunghi albastru). Traseul se continuă în paralel cu circuitul principal al calderei Călimanului, marcat cu cerc roşu, până la 12 Apostoli, de unde face la stânga şi coboară spre Gura Haitii. Din Gura Haitii se coboară pe şoseaua modernizată cca 1 km, până la intrarea pe pârâul Bradu, unde traseul urmează drumul forestier până în apropiere de zona cu jneapăn şi enupăr pe care urcă poteca, până după vf. Călimanul Cerbului, unde intersectează traseul circuit caldera Călimanului (marcaj cerc roşu) şi traseul de creastă (marcaj bandă roşie), după vf. Călimanul Cerbului.

3. Gura Haitii– vf. Pietrele Roşii – Vf. Tămăului (1862 m) – Valea Vorova – Dornişoara Marcaj: cruce albastră Diferenţă de nivel: 761 m Durată: 7 - 8 h Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul nu necesită echipament special - sezonalitate: traseul este închis iarna Descriere: Intrarea în traseu se face din Gura Haitii și se urmează drumul forestier spre Poiana Izvoarele (valea Haitii) cca 1 km, după care face la dreapta, în prima bifurcaţie spre Pietrele Roşii. Din poiană, până sub vf. Tămău, traseul este comun cu circuitul – caldera Călimanului (marcaj cerc roşu), iar de sub vârful Tămău face la dreapta spre Dornişoara, urmând cursul văii Vorvota.

4. Tihuţa - Vf. Străcior - Coada Bistriciorului – Monumentul de la Gruiu – Vf. Pietrosul Călimani – Vf. Reţitiş - Vf. Iezerul Călimanului – Pasul Păltiniş Marcaj: bandă roşie Durată: 15 – 16 ore Diferenţă de nivel: 1000 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul se recomandă a fi parcurs în două etape şi necesită echipament de campare - sezonalitate: traseul este închis iarna. Descriere: Intrarea în traseu se face la 1 km de Păltiniş, spre Drăgoioasa. De la tabla indicatoare (spre Calimanul Cerbului) şi pâna în golul alpin, lângă izvorul Bucinişului, traseul străbate poieni cu brâuri de pădure. Din golul alpin traseul urcă spre Călimanul Cerbului, intersectând traseul ce vine de la Neagra Şarului, marcat cu cerc roşu, după care traseele continuă în paralel până la Şaua Negoiu. În apropiere de vârful Călimanul Cerbului se intersectează cu traseul ce vine din Gura Haitii (marcaj cerc albastru), apoi cu traseul ce urcă din şantier în Şaua Nicovala (marcaj triunghi albastru), iar din Şaua Negoiu traseul de creastă se bifurcă. Din Şaua Negoiu, poteca urcă spre Negoiu Unguresc şi apoi la vârful Pietrosu, după care urmează o porţiune de coborâre mai dificilă spre Coada Pietrosului. În Coada Pietrosului se intersectează cu traseul ce vine din Gura Haitii (marcaj cruce roşie), iar la Gruiu se intersectează cu traseul ce vine din Poiana Izvoarele (marcaj bandă albastră). Între Gruiu şi Poiana Arsurii traseul urmăreşte Drumul Mariei Tereza. Poteca continuă apoi spre Piciorul Bistriciorului, de unde face la dreapta, spre vârful Străcior, Şaua Terha, Pasul Tihuţa.

5. Sat Dornişoara - Izvoarele Dornei – intersecţie Poiana Izvoarelor Marcaj: punct galben Durată: 4 – 4 ½ h Diferenţă de nivel: 640 m Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul nu necesită echipament special - sezonalitate: traseul este închis iarna. Descriere: Traseul pleacă din Dornişoara pe drumul forestier, până la cca 2 km de creasă, unde intersectează traseul marcat cu cerc roşu (circiut caldera Călimani), traseul marcat cu cruce roşie – Gura Haiti – Coada Pietrosului şi traseul marcat cu bandă albastră ce duce la Monumentul de la Gruiu.

6. Gura Haiti – Poiana Izvoarele – Coada Pietrosului Marcaj: cruce roşie Durată: 4 ore Diferenţă de nivel: 1200 m Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul nu necesită echipament special - sezonalitate: traseul este închis iarna.

Descriere: Intrarea se face pe valea Haitii şi este unul dintre cele mai scurte trasee prin care se poate ajunge în creasta Călimaniului. Traseul se poate efectua şi cu maşina, distanţa până la Poiana Izvoarele fiind de cca 1 oră, iar până la Coada Pietrosului de 2 ore. Acolo se intersectează cu traseul de creastă marcat cu bandă roşie. Din Coada Pietrosului, în cca 1 oră se poate ajunge la vârful Piertrosu, pe marcaj bandă roşie.

7. Exploatarea Călimani - Şaua Nicovala Marcaj: triunghi albastru Durată: 2 ore Diferenţă de nivel: 640 m Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul nu necesită echipament special - sezonalitate: traseul este deschis iarna. Descriere: Intrarea în traseu se face din exploatare, unde traseul urmează drumul forestier până în Şaua Nicovala, unde se intersectează cu traseul circuit caldera Călimanului (marcaj cerc roşu) şi traseul de creastă (marcaj bandă roşie)

8. Monumentul de la Gruiu – Poiana Izvoarele Marcaj: bandă albastră Durată: 1 oră Diferenţă de nivel: 100 m Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul nu necesită echipament special - sezonalitate: traseul este deschis iarna. Descriere: Traseul face legătura dintre traseul de creastă, marcat cu bandă roşie şi traseul circuit – Caldera Călimnului, marcat cu cerc roşu.

9. Sărişor – Schitul 12 Apostoli Marcaj: triunghi albastru Durată: 2 - 3 ore Grad de dificultate: uşor Caracteristici: - traseul nu necesită echipament special - sezonalitate: traseul este deschis iarna. Descriere: Intrarea în traseu se face din Sărişor pe un vechi drum forestier, unde este tablă indicatoare (spre schitul Apa Rece). La Apa Rece intersectează traseul ce vine din Neagra Şarului (marcaj cerc roşu) şi traseul ce leagă Gura Haitii de Poiana Negrii (marcaj cerc albastru).

Trasee de drumeţie în Munţii Suhard

Descriere: Munţii Suhard reprezintă o grupare montană ce aparţine Carpaţilor Orientali, iar în cadrul acestora ei fac parte din grupa munţilor Maramureşului şi Bucovinei. • Se află situaţi la limita dintre două judeţe din nordul României - Bistriţa Năsăud şi Suceava. • Crestele cu culmi domoale, parţial împădurite, ofertă numeroase puncte de belvedere. • Nu există cabane sau refugii montane, singura posibilitate de înnoptare pe munte fiind la Schitul Sfânta Cruce, în apropierea Vf. Fărăoane. • Activităţi specifice: parapantă (zona Vf. Ouşoru), echitaţie, mountain.bikem schi de tură, drumeţie • Nu există refugii sau locuri de campare

Acces: Pe calea ferată Suceava - Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Ilva Mică - Salva - Beclean - Dej este singura arteră feroviară de legătură a nordului Moldovei cu Transilvania. Între Iacobeni şi Coşna, pe o lungime de 27 km, ea urmăreşte poalele masivului, pe distanţa respectivă aflîndu-se 9 staţii de cale ferată, care constituie tot atîtea puncte de plecare spre Suhard. Dintre căile rutiere cea mai importantă este şoseaua naţională Dej - Bistriţa - Vatra Dornei - Suceava (DN 17) care realizează legătura între DN IC (1a Dej) şi DN 2 (1a Suceava), ea fiind totodată inclusă în categoria drumurilor internaţionale (E 571, între Cluj-Napoca şi Suceava). Foarte dezvoltată este reţeaua de drumuri forestiere din cadrul Munţilor Suhard, lungimea lor însumând circa 100 km, practic aproape pe fiecare vale existând o astfel de arteră rutieră. Bine pietruite şi întreţinute, ele constituie numeroase căi de acces, care pătrund adânc în interiorul masivului. De altfel, o parte din trasee se desfăşoară parţial de-a lungul drumurilor forestiere.

Cazare: singura posibilitate de cazare în Munţii Suhard este Schitul Sf. Cruce. Altitudinea maximă: 1639m Număr de trasee: 4 trasee montane

1. Vatra Dornei (802 m) - Vârf Runc – Vf. Icoana - Varf Omu (1932 m ) Marcaj: bandă albastră Durată: 16-18 h Diferenţă de nivel: 1130 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul parcurge creasta principală a Munţilor Suhard - se recomandă abordarea acestuia în două etape; - sezonalitate: traseul este închis în perioada iernii Descriere: Traseul are ca punct de plecare staţiunea Vatra Dornei. Accesul se face din dreptul bisericii de la baza Runcului. Traseul urmăreşte creasta principală a masivului Suhard pe direcţia est-vest. Aproximativ 80% din traseu străbate poieni și pajişti subalpine, restul desfășurându-se prin pădure. Oferă nenumărate puncte de belvedere, unul dintre acestea fiind vârful Runc - 1149 m - la care se ajunge în aproximativ 20-25 min. Poteca urmează culmea Runcului până la baza vîrful Ouşorul (1639 m) unde se ajunge în aproximativ 2- 3 ore. Este un bun loc de aprovizionare cu apă. În continuare, traseul merge pe curba de nivel a versantului nordic al Ouşorului, ajungând după aproximativ o oră în apropierea vîrful Iacob (1300 m).Traseul parcurge pe rând zonele vârfurilor Iacob, Tărniţa, ajungând în aproximativ 2 ore (de la baza Ouşorului) sub vârful Fărăoane (1715 m). Se poate face o scurtă ascensiune pe acest vârf, fiind un foarte bun punct de belvedere. Această abatere necesită aproximativ 2 –3 ore. Traseul ocoleşte vârful prin poieni acoperite de tufişuri de merişor şi afin. Poteca ajunge la un izvor şi apoi la un stâlp indicator turistic (punct de intersecţie cu traseul marcat cu punct roşu ce vine din Ciocăneşti şi coboară în Coşna). De aici, în aproximativ 30 de minute se poate ajunge la schitul Sf. Cruce, traseul către Ciocăneşti. Traseul ocoleşte până la vîrful Omu (1932 m), vârfurile Bâtca Târşului (1548 m), Şveiţaria (1562 m), Pietrele Roşii (1773 m). Lacul Icoana se află la aproximativ 2 -2 1/2 ore de mers pe creastă de la intersecţia cu traseul de acces către schitul Recele. Până la poalele vârfului Omu, de la schitul Sf. Cruce se face aproximativ 5 1/2 - 6 ore. Urcusul pe vf. Omu (1932 m.) durează 1 oră.

2. Ciocăneşti - Pârâul Recele - Schitul Sfanta Cruce - Valea Bancu - Coşna Marcaj: punct roşu Durată: vara – 5-6 ore Diferenţă de nivel: 650 m Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseu accesibil indiferent de anotimp

Descriere: Traseul porneşte din comuna turistică Ciocăneşti. Accesul se face pe valea pârâului Recele, cale de 3 km pe un drum forestier. La intersecţia cu Pârâul Sătesc se face la dreapta. De aici drumul continuă şerpuind prin pădure, până în vecinătatea schitului. De la intersecţia celor două pâraie și până la schit se face aproximativ 1 oră. De la schitul Sf. Cruce se urcă în creastă în aproximativ 30 - 40 min. Traseul coboară în serpentine prin pădure (30 min) şi se ajunge în pârâul Prislopul (Valea Bancu). Traseul urmăreşte drumul forestier până în Podu Coşnei unde se ajunge în aproximativ 2 - 2 1/2 ore.

3. Şesul Muntelui - Vârf Ouşorul Marcaj: triunghi albastru Durata: 1 – ½ ore Diferenţă de nivel: 430 m Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul reprezintă o cale de acces către vf Ouşorul, ca punct de belvedere; - traseul nu necesită echipament special. - sezonalitate: traseul este interzis iarna Descriere: Traseul pleacă din poiana de sub vf. Ouşorul, de la intersecţia cu traseul de creastă marcat cu bandă albastră, ce vine din Vatra Dornei si duce la vf. Omu.

4. Dorna Candrenilor - Şesul Muntelui - Pârâul Haju - Iacobeni Marcaj: cruce albastră Diferenţă de nivel: 400 m. Durata traseului : 3 - 3 ½ h . Grad de dificultate: uşor Caracteristici: - sezonalitate: traseul este deschis permanent - traseul nu necesită echipament special: Descriere: Intrarea în traseu are loc în imediata vecinătatea a bisericii de la intrarea în Dorna Candreni dinspre Vatra Dornei. Aici se află un stâlp marcat cu cruce albastră. Poteca ocoleşte cimitirul comunei pe latura din stânga, traversând câteva poieni, urmărind apoi un drum de care. După aproximativ 1 - 1 1/4 ore se ajunge în culme, loc de intersecţie cu traseul de creastă marcat cu bandă roşie. De la intersecţie, traseul merge paralel cu traseul de creastă în dreapta, timp de aproximativ 15 - 20 min, după care coboară pe o pantă destul de abruptă. Până la Podu Hajului (malul râului Bistriţa Aurie) traseul merge numai prin pădure. De la Podu Hajului se poate ajunge în Argestru 1,6 km. - în dreapta - (localitate componentă a municipiului Vatra Dornei) sau în Iacobeni 2,1 km. la stânga.

Trasee de drumeţie în Munţii Bistriţei

Descriere: Sunt munţi de altitudine medie ce domină valea pitorească a Bistriţei. Bine împăduriţi şi cu o creastă principală sinuaşă şi greu de urmărit cu diferenţe de altitudine bine evidenţiate, cu văi adânci şi versanţi abrupţi. • Sunt situaţi pe teritoriul a 3 judeţe, în principal Suceava, mai puţin Neamţ şi Harghita. • Au o suprafaţă de aproximativ 1200 km², fiind formaţi din 2 masive de suprafaţă aproape egală: Pietrosul Bistriţei şi Budacu. • Uşor accesibili, însă potecile au un grad de dificultate ridicat datorită diferenţei mari de nivel între zona de acces şi creastăşi a versanţilor abrupţi; • Creste stâncose, parţial împădurite, abrupte, natură sălbatică (habitatul ideal pentru viperă, fapt ce repreznită un elementde risc pentru turişti); • În partea sudică a munţilor Bistriţei se află Schitul Piatra Tăieturii (cu acces auto din Panaci şi Barnar). • Caţărare pe gheaţă - Cheile Zugrenilor, Cascada Moara Dracului; • Punctele de belvedere de pe creastă asupra Văii Bistriţei şi Ţării Domelor; Nu există refugii sau cabane montane, însă este posibilă camparea. Cu excepţia traseului de creastă (Cheile Zugrenilor – sat Păltiniş), celelalte trasee pot fi parcurse într-o singură zi. Atenţie la câini, zona fiind împânzită de stâne de oi. • Traseeul turistic este relativ bine marcat (mai puţin partea sudică a crestei);

Acces:

• cu trenul: • drumuri forestiere: • cu maşina:

Fără acces feroviar

Obiective turistice Rezervaţia geologică cheile Zugreni este o zonă protejată prin lege, ce face parte din zona de nord a Munţilor Bistriţei. Zona este foarte cunoscută şi frecventată de turişti, iar de aici pornesc mai multe trasee turistice către Rarău-Giumalău şi Munţii Bistriţa. Cheile Zugreni sunt impresionantee şi prin flora variată, compusă din tei, mesteacăn, plop tremurător, scoruş, mesteacăn sau paltin de munte. Pe cuprinsul Cheilor se observă numeroase vârtejuri, repezişuri şi ochiur adânci de apă, iar ceea ce trebuie remarcat este faptul că aici există o plantă unicat denumită Pietrosa levitomentosa. Tot aici floarea de colţ se întâlneşte la cea mai joasă altitudine din Moldova. Această zonă este indicată pentru cei dornici de aventură, pentru cei care vor să se bucure doar de peisajul natural dar şi pentru acele persoane care apreciază aerul curat şi puternic din zona muntoasă.

Altitudinea maximă: Vf. Budacu (1859m) Număr de trasee: 3 trasee

1. Cabana Zugreni - Vârf Bogolin – Vf. Pitrosul - Poiana Prislopului - Poiana Şandru - Vârf Busuiocului - Mănăstirea Piatra Tăieturii – Vârf Dealu Vânăt – Pasul Păltiniş Marcaj: Durata traseului: 14 – 16h Diferenţă de nivel: 1052 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: - traseul parcurge creasta principală a Munţilor Bistriţei. Se recomandă abordarea acestuia în două etape; - traseul necesită echipament de campare - traseul are un grad ridicat de dificultate pe tronsonul Cheile Zugreni-Vf. Pietrosul Bistriţei - sezonalitate: traseul este închis iarna Descriere: Intrarea în traseu se face din spatele Cabanei Zugreni, din insuliţă, de unde se face la dreapta şi se continuă pe culme. Prezintă un grad ridicat de dificultate pe tronsonul Cheile Zugreni - Vârful Pietrosul Bistriţei, de unde se face la dreapta spre Poiana Ciungilor, Bîtca Prislopului 1664 m, Poiana Prislopului, unde se află intersecţia cu traseul marcat cu triunghi rosu, care duce în dreapta spre satul Rusca şi în stânga spre sat Crucea. Traseul continuă spre Vf. Lespezi – 1625 m (în apropiere de vârf se intersectează cu traseul marcat cu banda galbenă care leagă localitatea Bîrnărel de Ortoaia), apoi spre Poiana Şandru, după care intersectează traseul marcat cu cruce albastră, care duce spre Bîrnărel şi Cozăneşti. Continuă apoi spre Vîrful Busuiocului - 1417 m, Mănăstirea Piatra Tăieturii, Vârful Călimănel - 1644m, Dealu Vânăt şi Paltiniş. Notă: traseul intersectează o serie de alte trasee montane după cum urmează: • Triunghi roşu, spre Rusca şi Izvorul Rău;

2. Sat Rusca –Izvorul Rău Marcaj: Durata traseului: 5 - 6 ore Diferenţă de nivel: 820 m Grad de dificultate: uşor - mediu Caracteristici: - traseul nu necesită echipament special pentru parcurgerea lui. - sezonalitate: traseul este deschis tot timpul anului Descriere: Intrarea în traseu se face din sat Rusca, pe drumul forestier Rusca II și urmează firul văii pe o porţiune de aproximativ 5 km (acces auto), de unde începe un urcuş relativ abrupt prin pădure (1,5 km) până în Poiana Prislopului, unde se intersectează cu traseul principal de creastă marcat cu bandă roşie. De aici începe coborârea spre Valea Izvorul Rău, traversând poiana şi continuând prin pădure, pe poteca ce merge pe curbă de nivel pâna intersectează drumul forestier Izvorul Rău (2 km). De aici şi pâna la drumul naţional 17B mai sunt 3 km.

3. Cozăneşti - Bârnărel (sat Crucea) Marcaj: cruce albastră Durata: 5 - 6 h Diferenţă de nivel: 570 m Grad de dificultate: Caracteristici: - traseul nu necesită echipament special pentru parcurgerea lui. - sezonalitate: traseul este deschis tot timpul anului

Descriere: Intrarea în traseu se face din sat Cozăneşti, pe lânga Primăria Dorna Arini, urmând drumul Cozăneşti ce duce până pe creastă (5 km). De aici se coboară aproximativ 12 km, pe drum forestier, urmând cursul pârâului Bărnărel pâna în sat Crucea. .

Trasee de drumeţie în Obcinele Bucovinei

Descriere: Obcinele Bucovinei sunt vestite nu numai prin multitudinea mănăstirilor, ci şi prin. sate pitoreşti pe care le ascund prin poieni şi văi la poalele munţilor care deşi mari ca aceşti întindere, au altitudini relativ mici. • Cea mai înaltă şi mai spectaculoasă dintre obcini este Obcina Mestecănişulu - 1.500 m (1.586 m-Vârful Lucina). • Obcina Feredeu - 1.400 m • Obcina Mare care este cea mai întinsă, dar cu cele mai mici altitudini - sub 1.300 m. • Culmile sunt molcome, bine împădurite cu păduri de fag, paltin şi molid, întrerupte de pitoreştile fânate ale localnicilor, bine gospodărite.

Acces: Calea ferată principală este cea de pe valea Moldovei. Ea se desprinde la Suceava din magistrala feroviară Bucureşti—Vicşani, pe tronsonul Păltinoasa - Gura Humorului – Frasin -. Molid - Vama - Prisaca Dornei — Câmpulung Moldovenesc – Sadova – Pojorâta - Valea Putnei- Mestecăniş - Iacobeni (de unde se continua în afara Obcinelor spre Vatra Dornei -Bistriţa – Cluj - Oradea). Toate staţiile menţionate de pe tronsonul Păltinoasa – Iacobeni (cu deosebire Gura Humorului, Vama, Câmpulung, Pojorâta) pot fi folosite pentru turismul stationar sau ca puncte de acces pentru traseele din interiorul Obcinior. Din acest tronson se desprjnd spre NV două căi ferate secundare: una de la Vama, pe valea Moldoviţei, până la Moldoviţa (20 km), de unde se continuă în amonte cu calea ferată îngustă, de exploatare până la fundul văii principale şi pe unii afluenţi ai săi şi alta de la Pojorâta la Fundul Moldovei (7 km) A doua cale ferată de acces pentru Obcine este cea de pe valea Sucevei. Ea se ramifică din magistrala Bucureşti-Vicşani, la Dorneşti, şi de aici, prin Rădăuţi-Vicov, pătrunde în munte până la Nisipitu.

Căile rutiere de acces sunt mai numeroase şi de diverse tipuri (europene, naţionale, judeţene, comunale, forestiere). E576 Suceava-Vatra Dornei.-Cluj

Obiective tursitice:

Cele mai importante obiective turistice naturale sunt:

• Ansamblul de stânci - Pietrele Muierii cu acces din oraşul Solca, creasta principală a Obcinei Mestecăniş, plaiurile Lucinei. În acest vast perimetru montan, turiştii ezită să se avânte pe potecile sale, datorită mai ales distanţelor relativ mari ce trebuie parcurse de la o amenajare turistică la altă şi a inexistenţei unor amenajări turistice pe munţi (refugii, cabane). •

Număr de trasee: 11 trasee Altitudine maximă: 1.586 m (Vârful Lucina)

1. Pasul Mestecăniş ( 1096 ) - Vf. Mestecăniş ( 1291) – Vf. Oiţei ( 1284) – Dealul Obcina (1153) – Poiana Mănăilei (1325 m) – Vf. Obcioara (1251 m) – Vf. Lucina (1588 m) - Pasul Cîrlibaba (1225 m) – sat Bobeica (1100 m) - sat Izv. Sucevei. Marcaj: bandă roşie Durată: 15–16 ore Caracteristici: accesibil tot timpul anului Descriere: Este cel mai important traseu din Obcina Mestecănişulni şi singurul care urmăreşte întreaga culme a acesteia. În acelaşi timp, este cel mai uşor şi cel mai frumos traseu de drumeţie din toate Obcinele Bucovinei, poate unul dintre cele mai pitoreşi trasee din tară. Porneşte din Pasul Mestecăniş și urmează un drum forestier (drumul Tătarilor) până la Poiana Mănăila, cu urcușuri și coborâșuri moderate.În această zonă trseul trece pe lângă un schit construit recent, de unde traseul urmărește un drum care face ușor dreapta, traversănd o zonă cu pajiști, cu multe stâni, printre care zona Obcioara, zona Lucina cu herghelia de cai, unde trebuie să fim foarte atenți la marcaj deoarece sunt foarte multe drumuri care coboară fie spre Valea Bistriței, fie spre Valea Moldovei. După pajiștile de la Lucina, traseul intră în pădure, pe un drum forestier , având în dreapta vf. Hrobi, și continuă pe acest drum, care urmărește o curbă de nivel până în zona fănațelor din pasul Cârlibaba, sat Bobeica. După ce străbate pădurea, traseul trece prin păşuni, oferind o magnifică panoramă a masivului Suhard cu valea Bistriţei, spre nord-vest şi a văii Moldovei cu Obcina Feredeului, spre sud-est. După Pasul Cârlibaba, traseul coboară spre Bobeica şi Izvoarele Sucevei.

2. Pasul Boului ( 1040 m) – Vf. Obcina Feredeului (1364 m ) – Vf. Paşcanu (1479 m)- vf. Feredeu (1477 m) – Poiana izvoarele pîrîului Benia (1250 m) Marcaj: bandă roşie Durată: 8 – 10 ore Diferenţă de nivel: 450 m Caracteristici: accesibil tot timpul anului

Descriere: Intrarea în traseu se face din Pasul Boului, respectiv din şoseaua modernizată ce leagă localitatea Vatra Moldoviţei de Sadova, pe cca 10 km, până în Pasul Paşcanului (1250 m), unde este un drum forestier ce leagă valea Dămăncuşa de valea Brezii. Parcursul este uşor, aproape în totalitate împădurit. Din acest pas, poteca urcă pe versantul vf. Paşcanu (1479 m), continuînd spre vf. Feredeu, apoi spre Poiana de la izvoarele pârâului Benia (1250 m), de unde se poate coborî spre localitatea Benia.

3. Gura Humorului (480 m) – Vf. Toaca (840 m) – Vf. Tocila (1074 m) Vf. Bobeica (1207 m ) – Vf. Scoruşeţ (1223 m) – Pasul Ciumărna (1137 m)- Putna Marcaj: bandă roşie Durata: 18–20 ore Diferentă de nivel: 720 m Caracteristici: accesibil tot timpul anului Descriere:

Intrarea în traseu se face din Gura Humorului, pe Dealul LaToacă (840 m) de unde avem vedere spre Valea Moldovei și spre Obcina Voronețului. Acesta este cel mai lung din Obcini şi în proporţie de 90% este prin pădure, de aceea rar se vor găsi locuri cu deschidere spre Obcina Feredeului sau spre Obcina Cacica, ori Obcina Trisciori. Traseul urmează apoi culmea Obcinei, depășind pe rănd vărfurile Mghernița ( 1031 m), Tocila ( 1074 m), Preluca ( 1083 m), Bobeica ( 1207 m) și Scorușețul (1223 m), apoi traversează Poiana Mărului (1196 m) unde se intersectează cu traseul trasversal marcat cu cruce roșie (Dragoșa – Poiana Mărului – Poiana Tărșicior – Pietrele Muierilor – Voivodeasa). Traseul continuă prin padure, pe o rută forestieră, intersectând în Poiana Prislopului, traseul marcat cu sigla VIA TRANSILVANICA, cu care merge în paralel până în Poiana Ovăzului, pe care o traversează și apoi ajunge în Pasul Ciumârna (1137 m) . Aici avem vedere spre Depresiunea Moldoviței, Obcinile Feredeului și masivul Rarău. Traseul continuă apoi pe drumul forestier de la limita pădurii cu Poiana Ursului și trebuie să avem grijă întrucăt după cca 40 mim, după Poiana Hopilanca, trebuie să facem la dreapta pe o culme care duce spre Bătca Corbului, zonă unde traseul traversează la un moment dat traseul marcat cu cruce albastră ( Sucevița – Puna). Din Bătca Corbului trseul continuă spre Dealul Secerii, de unde se coboară spre localitatea Putna

4.Gura Hmorului (480 m) – Vf. Piciorul Înalt (798 m) – Obcina Cacica ( 803 m) – Călugăriţa (805 m) – Curmătura Pleşa (725 m) – Dealul Pleşa (951 m) –Poiana Fagului ( 1062 m) - Poiana Trisciorului (1083) – Poiana Ciungi - Suceviţa. Marcaj: bandă albastra Durată: 12 – 14 ore Diferenţă de nivel: 600 m Caracteristici: accesibil tot timpul anului

Descriere: Intrarea în traseu se face de la ieşirea spre Mănăstirea Humorului, unde cca 45 minute traseul traversează o zonă de păşune, care oferă o panorama a staţiunii Gura– Humorului, a văii Moldovei, o parte a Obcinii Mari (vf. Toaca) şi a Obcinii Voroneţului. Poteca cotinuă apoi numai prin pădure, urcând pe vf. Piciorul Înalt (798 m) şi pe vârful Cacica (803 m), până la pasul Cacica (poina Mirelui şi Miresei), unde intersectează un alt traseu turistic: Mănăstirea Humorului-Cacica. Poteca continuă spre satul Pleşa, unde avem oferă priveliște spre valea Humorului, apoi spre vârful Triscior (1038 m), unde oferă o vedere generală a Obcinii Mari. Din acest punct, poteca coboară pe Obcina Triscior, spre localitatea Suceviţa.

5. Suceviţa - Valea Bercheza – Putna Marcaj: cruce albastră Durată: 5–6 ore Diferenţă de nivel: 450 m Caracteristici: accesibil tot timpul anului

Descriere: Intrarea în traseu se face pe valea Bercheza (din faţa mănăstiri Suceviţa), urmând această vale 6,5 km. Urmeză un urcuş uşor de cca.1 oră, ajungându-se pe o culme ce coboară în partea opusă, spre valea Struginoasa, intersectând-o cam la km. 7 și urmând cursul acesteia până la intrare în localitate, unde se află şi manăstirea Putna. Scopul traseului este de a lega cele două localităţi, care au ca obietive turistice mănăstirile Suceviţa şi Putna.

6. Poiana Micului - vf. Tîrsiciori Marcaj: - bandă galbenă - pînă la vf. Tîrsiciori - bandă albastră –din vf. Triscior pînă la Suceviţa Durată: 1 1/2 ore Diferenţă de nivel: 400 m Caracteristici: accesibil tot timpul anului Descriere: Din Gura – Humorului cu mijloace auto până în Poiana Micului Intrarea în traseu se face la ieşirea din Poiana Micului, urmând un drum forestier până în poiana Tîrşiciori, respectiv vf. Tîrşiciori( 1038 m) – marcaj bandă galbenă. Din vf. Tîrşiciori, traseul continuă pe Obcina Tîrşiciori, prin poiana Ştiubei, până la Mănăstirea Suceviţa – marcaj bandă albastră – traseu care vine din Gura Humorului. La cca 30 minute, pe versantul stâng, la 200 m de culme există un mic lac ce oferă un loc plăcut de popas.

7. Dragoșa – Pietrele Muierilor – Părăul Șoarecu - sat Voivodeasa Marcaj: cruce roșie Durată: 8 ore Diferenţă de nivel: 450 m Caracteristici: accesibil tot timpul anului

Descriere: Intrarea în traseu se face pe valea Dragoșa, urmând această vale pănă la Poiana Cracilor. Urmeză un urcuş uşor pe primul pinten interfluvial din dreapta , pănă în Poiana Mărului (1196 m) de pe culmea Obcinei Mari unde se face la dreapta pe culme, în paralel cu marcajul bandă roșie,până la cumpăna dindre bazinul Suceviței și cel al Humorului pe care o urmăm până in Poiana Tărșiciori. Din Vf. Tărșicior, se fafe la dreapta pe culme, traseul fiind comun cu traseul de creastă marcat cu bandă albastră pe cca 2,5 km după care face la stînga pe un drum forestir, apoi potecă până la Pietrele Muierii. De aici traseul este comun cu traseul marcat cu triunghi galben, ce vine de la Voivodeasa, pe părăul Șoarecu și continuă după Pietrele Muierii spre Solca.

8. Mănăstirea Humorului – Cacica

Marcaj: triunghi galben Durată: 5 ore Diferenţă de nivel: 400 m Caracteristici: accesibil tot timpul anului

Descriere: Traseul pornește de la ieșirea din localitatea Mănăstirea Humorului, unde se face la dreapta pe o șosea modernizată, cca 1,5 km apoi pe drum forestier pe firul văii Țiganca. La capătul văii, trseul urmărește un drum forestier spre partea stângă, pe care se urcă ușor până in Obcina Cacica, unde traversează traseul marcat cu bandă albastră – Gura Humorului – Sucevița. Daici începe coborâșul spre Cacica, tot pe un drum forestier, iar după cca 15 min. Va trebui să facem la stânga, să părăsim culmea , și să urmăm alt drum forestier care continuă până în loc. Cacica – unde sunt bazinele de agrement cu apă sărată și catedrala.

9. Taseu în circuit. Gura Humorului ( Ariniș) – Piatra Șoimului – Obcina Voronețului - Gura Humorului ( Ariniș) Marcaj: cruce albastră Durată: 2 ½ ore Diferenţă de nivel: 440 m Caracteristici: accesibil tot timpul anului

Traseul pornește de la puntea suspendată peste râul Moldova, pe drumul forestier ce duce la Cantonul Silvic. Din dreptul cantonului, se intră în pădure spre dreapta pe o potecă ce devine drum de TAF după 200m. Urmează două pante abrupte și se ajunge la formațiunile din gresie numite Piatra Soimului situate la o altitudine de aprox 680m. Traseul continuă pe muchia împădurită cu molid cu încă o urcare abruptă ce ne scoate în Obcina Voronețului la o altitudine puțin peste 800m. Aici întâlnim și marcajul punc roșu ce vine din stânga noastră. Traseul incepe să coboare ușor, la dreapta, spre pârtia Șoimul, iar înainte de aceasta luăm o potecă la stânga si coborâm pe ea, prin dealul numit La Varniță până la pensiunea Nemțoiu. Ajunși la asfalt, ne îndreptăm spre dreapta, în aval, pe lângă râul Moldova spre puntea suspendată, punctul de pornire al traseului. Drumul trece pe la baza Rezervației Geologice Piatra Pinului, parcarea pârtiei, apoi puntea.

10. Taseu în circuit. Gura Humorului ( Ariniș) – Poiana Măgura - Obcina Voronețului - Gura Humorului ( Ariniș)

Marcaj: punct roşu Durată: vara – 1 – ½ ore Diferenţă de nivel: 500 m Grad de dificultate: mediu

Derscriere: - traseu accesibil indiferent de anotimp Traseul pornește de la puntea suspendată peste râul Moldova, spre stânga, în aval, trecem pe un mic baraj al pârâului Ariniș și intrăm in pădurea de fag ce se află în dreapta. Traseul urcă prin această pădure, care se schimbă treptat într-o pădure de conifere, în capătul căreia se află Poiana Măgura, la o altitudine de 816m. Din poiană, începem să coborâm spre dreapta, la lizieră, după aprox 100m, intrăm din nou în pădure și continuăm coborârea pe un drum de TAF pietros pana intr-o șa la altitudinea de 730m. Începem din nou să urcăm, la început domol, apoi mai abrupt pana ce ajungem în Obcina Voronețului la cota 840m. De aici, traseul urmărește drumul de obcină spre dreapta, în ușoară coborâre până la intersectarea traseului cruce albastră la altitudinea de aprox 800m. De aici se poate fie coborî la dreapta pe cruce albastră spre Piatra Șoimului și Cantonul Silvic apoi puntea suspendată sau se poate coborî ținând în continuare creucea albastră spre Cabana Nemțoiu, Piatra Pinului și apoi puntea suspendată. Traseul punct roșu are o diferență de nivel pozitivă de 500m și o lungime de 4.5km.

11. Taseu în circuit. Gura Humorului - Vf. Piciorul Înalt – Dealul Cetate - Gura Humorului

Marcaj: punct roşu Durată: vara – 2½ ore Diferenţă de nivel: 330 m Grad de dificultate: mediu

Traseul începe de la ieșirea din Gura Humorului, spre Mănăstirea Humorului, comun cu cel marcat cu bandă albastră, pe o potecă ce o ia spre dreapta. Pănă la vf. Piciorul înalt urcușul este moderat , iar aici este o perspectivă asupra văii Moldovei, orașului Gura Humorului și a Obcinii Vornețuluiu. De aici se începe coborâșul spre Dealul Cetății pe o potecă care apoi ne scoate în capătul estic al orașului Gura Humorului.