Trasee Montane În Munţii Rarău-Giumalău
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Trasee montane în Munţii Rarău-Giumalău Descriere: Munţii Rarău-Giumalău fac parte din Carpaţii Orientali, fiind situaţi în pitoreasca zona a Bucovinei, în bazinele hidrografice superioare ale Moldovei şi Bistriţei. • Au o suprafaţă de circa 375 kmp. • Climatul specific acestor munţi este cel continental (iernile lungi, bogate în zăpezi, veri scurte, răcoroase şi umede). • Masiv montan accesibil, cu culmi domoale, peisaj subalpin, puncte de belvedere asupra masivelor învecinate (Pietrosul Bistriţei, valea Bistriţei, depresiunea Dornelor, valea Moldovei, Obcinile Bucovinei). • Cei mai accesibili munţi din zonă datorită infrastructurii de drumuri de acces auto şi poteci tursitice în general bine întreţinute, a posibilităţilor de cazare şi a distanţei mici faţă de localităţile limitrofe. • În momentul de faţă aceştia sunt cei mai vizitaţi munţi din zonă. • Sunt singurele masive montane care dispun de facilităţi de cazare • Trasee de legătură cu Cheile Zugrenilor, Pasul Mestecăniş. • Activităţi specifice: drumeţie, schi de tură, mountain-bike, escaladă Obiective turistice în munţii Rarău-Giumalău: • Rezervaţia forestieră Codrul secular Slătioara. Codrul secular al Slătioarei are o structură floristică bogată în esenţe-molid, brad, tisa, pin, fag, carpen, paltin. Dintre flori putem admira: papucul doamnei, tulichina pitica, vulturica, albumiţa, foaia grasă. • Rezervaţia forestieră Codrul secular Giumalău-Valea Putnei este dominată de molid, cu exemplare în vârstă de până la 130 de ani; stratul ierbaceu este dominat de afin şi merişor, iar poienile sunt acoperite cu un covor floral alcătuit din degetăruţ, clopoţei, cretişoare, cinci degete etc. • Rezervaţia botanică Todirescu se află pe muntele cu acelaşi nume, la o altitudine de 1320-1490m şi se întinde pe o suprafaţă de 44 ha, având caracter floristic. Elementele floristice sunt bogate în specii: trifoiştea, iarba câmpului, arnica, volovaticul şi cupele, aiul de munte, margarete. • Rezervaţiile geologice şi geomorfologice sunt şi ele numeroase, conservându-se fosile şi roci, dar şi macro si microforme de relief: stâncile ruiniforme Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Buhei, Cheile Moara Dracului, Cheile Zugrenilor sau Cheile Bistriţei. • Rezervaţia paleontologica Stratele de Pojorata este situată în cheia de la Piatra Străjii, cu o suprafaţă de 1 ha. • Piatra Şoimului, stânca situată la vest de Cabana Rarău, are o suprafaţă de 1 ha. • Popii Rarăului - un ansamblu de stânci situate pe creasta princială, Altitudinea maximă : • Giumalău -1857m • Rarău -1651m Număr de trasee: 24 trasee marcate 1. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (620 m) – Poiana Sihăstriei (950 m) – Cabana „Rarău” (1520 m) Marcaj: punct roşu Durată: 4-5 ore. Diferenţă de nivel: 900 m. Grad de dificultate: ușor Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului (14 km). Descriere: Intrarea în traseu se face din preajma gării Câmpulung – Est (620 m) pe o distanţa de 3 km până la confluenţa cu pârâul Limpedea, unde traseul merge în paralel cu cel marcat cu cruce galbenă. Valea este străjuită de muntele Bodea (1073 m ) spre vest şi Cucoara (944 m) spre est. După 1,8 km se ajunge în Cheile Izvorul Alb, unde se pot vedea stâncile cunoscute sub numele de Piatra Buhei. În imediata apropiere, la 3 km distanţă de şoseaua naţională şi 1,2 km de Piatra Buhei, Izvorul Alb primeşte unul din afluenţii săi mai mari, pe dreapta, pârâul Limpedea, loc în care se află o carieră de calcar. Pe valea pârâului Limpedea urcă traseul marcat cu cruce galbenă. De la confluenţă se părăseşte în stânga marcajul cu cruce galbenă şi se urmează drumul ce însoțește Izvorul Alb, izvor care străbate o zonă împădurită până la pajiştea subalpină de pe podul Rarăului. Aproape de km 7, pe partea dreaptă a acestuia, există un izvor în dreptul căruia se află Schitul Poiana Sihăstriei. Sub Poiana se întâlnește un alt traseu care pornește din Câmpulung Moldovenesc, marcat cu triunghi galben. Părăsind șoseaua din punctul aflat în apropiere de km 7 (de la izvor), se urcă în Poiana Sihăstriei și se continuă drumul spre cabana Rarău pe cărarea marcată cu punct roșu. Aceasta intersectează în numeroase puncte serpentinele șoselei care urcă pieptiș, solicitând un efort fizic suplimentar. În mare parte, şoseaua urmează cursul văii Izvorului Alb, care curge pe sub abruptul prăpăstios al Tihăraiei ce are direcţia sud-nord. La km 12 se întâlnesc Colţii Tihăraiei, aflaţi la altitudinea de aproximativ 1400 m. Pe ultimii 2 km ai şoselei se poate observa, spre stânga, vârful Rarău. Ultima scurtătură ajunge în şaua dintre Munceii Rarăului şi vârful Rarău, la intersecţia cu şoseaua ce vine din valea Bistriţei, de la Chiril, la circa 1435 m altitudine. Aici este punctul de convergenţă al mai multor trasee care vin din valea Moldovei, din vârful Giumalău şi din valea Bistriţei. În faţă se poate vedea Piatra Şoimului, iar spre stânga, Pietrele Doamnei. Din intersecţie se merge spre stânga şi după circa 800 m (15 minute) se ajunge în faţa Cabanei alpine „Rarău”, aflată la 1520 m altitudine. La 10 minute de aceasta, spre apus, se află Piatra Șoimului, unde s-a amenajat un excelent punct de belvedere ce oferă o panorama asupra munților Giumalău, vârful Rarău, şaua Fundu Colbului, Munceii Rarăului şi valea Moldovei. 2. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (642 m) - vârful Bodea (1037 m) – Poiana Sihăstriei (950 m) – Cabana alpin „Rarău” (1520 m ) Marcaj: triunghi galben până la baza Poienii lui Mândrilă (890 m) punct roşu până la Cabana alpin „Rarău” Durată: 4 ore. Diferenţă de nivel: 878 m. Grad de dificultate: ușor Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului. Descriere: Plecarea pe acest traseu se face de pe Valea Seacă. După parcurgerea a 2,5 km din centrul oraşului, pe stânga drumului, lângă izvorul de la gura pârâului Bodea, afluent al Văii Seci, se găseşte indicatorul metalic cu marcaj triunghi galben. De aici traseul continuă la stânga, pe valea pârâului Bodea, aproape 1 km. Drumul urcă pieptiş pe o diferenţă de nivel de circa 200 m, având în stânga vârful Bodea (1073 m). Din şaua de sub vârf, localizată la circa 970 m altitudine, traseul continuă spre dreapta, mergând pe culmea din şa. După aproape 200 m ajungem pe un alt vârf de pe Bâtca Bodii, de unde se deschide o frumoasă perspectivă în toate direcţiile. Spre dreapta, în sensul urcuşului, se văd Valea Seacă şi Munceii Rarăului, vârfurile Runcu, Măgura Runcului şi între ele valea pârâului Mesteacăn şi Obcina Flocenilor, iar spre stânga valea Izvorului Alb şi vârful Cucoara. În faţă, vârful Rarău, Pietrele Doamnei, Piatra Şoimului, apoi Popii Rarăului şi vârful Todirescu. Datorită orizontului larg deschis pe toată culmea Muntelui Bodea, acesta este unul dintre cele mai atrăgătoare trasee. Din locul de popas, aflat la circa 1000 m altitudine, traseul continuă tot pe Bâtca Bodii. După circa 2,5 km se trece printr-o zonă împădurită de unde se coboară până în Poiana lui Mândrilă (890 m), unde se întâlneşte şoseaua ce leagă Câmpulung de Cabana Rarău. Distanţa rămasă până la cabana este de circa 5-6 km și se poate parcurge, fie pe scurtături, fie pe şosea, ambele posibilități fiind descrise la traseul 1, marcat cu punct rosu. 3. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (650 m) – pârâul Mesteacăn – Munceii Rarăului - Cabana Alpină „Rarău” (1520 m) Marcaj: bandă albastră Durată: 5 ore. Diferenţă de nivel: 870 m. Grad de dificultate: mediu Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului Descriere: Plecarea pe acest traseu, care are o lungime de 17 km, se face din centrul oraşului, de la hotelul „Zimbru”, către vest, spre Sadova, pe Calea Transilvaniei unde se află, pe partea dreaptă, tabla indicatoare a acestuia. Intrarea propriu-zisă pe traseu se face prin pădure, în dreapta aflându-se muntele Măgura Runcului şi în stânga muntele Runc. În această porţiune, traseul străbate circa 1,5 km prin pădurea deasă de molid, urcuşul fiind destul de accentuat, cu o diferenţă de nivel de 20 m. De aici înainte, de pe obârşia pârâului Mesteacăn, cărarea trece printr-o zonă de pajişti alcătuită, în cea mai mare parte, din păşuni şi fâneţe, având mereu în faţă vârfului Praşca (978 m) şi o perspectivă asupra oraşului Câmpulung Moldovenesc, vizibile fiind cele patru înălţimi – Măgura Runcului (1176 m), Runcu (1129 m), Bodea (1073) şi Cucoara (944 m). Aici, pe vârful Praşca, se intersectează marcajul punct roşu, care vine de la Pojorâta pe văile Străjerului şi Praşca. După coborârea vârfului Praşca traseul are direcţia sud-vest, spre Obcina Flocească. Cărarea trece pe sub această obcina (1259 m), într-un urcuş ceva mai accentuat, printre fâneţe, urmând numeroase serpentine. În dreapta se găseşte o stână, în dreptul căreia direcţia cărării se schimbă spre sud-est. Traseul merge până la vârful Gura Plaiului (1308 m), pe o distanţă de aproximativ 1 km, apoi urmează culmea care este acoperită când de păşune, când de pădure. Se străbate o serie de munţi mai mici, denumiţi muncei, şi şeile dintre ei – Munceii Rarăului – cunoscuţi şi sub denumirea de Munceii Înşiraţi. În porţiunea dinaintea Gurii Plaiului traseul trece de stâna aflată chiar lângă cărare, apoi prin dreptul vârfului Gura Plaiului, care rămâne la stânga, la numai 50-60m, unde ajunge cărarea nemarcată ce vine de pe Valea Seacă la Munceii Rarăului. Traseul continuă tot pe culme spre poiana de sub vârful Muncelul, la 1450 m. Aici se întâlneşte drumul care vine de la Pojorâta spre Cabana Alpină Rarău, pe văile Izvorul Giumalăului şi traseul de la vârful Giumalău, care are marcaj bandă roşie. Traseul continuă pe versantul de sud-est al Munceilor Înşiraţi şi, după aproape 2,5 km, trece pe sub Muncelul Tihăraia (1470 m). La câteva sute de metri drumul coboară în şaua dintre Munceii Rarăului şi Rarău, aflată la 1425 m, unde se întâlneşte cu poteca marcată cu triunghi roşu, care vine din valea Bistriţei, de la Cabana Zugreni, pe pârâul Colbu, precum şi cu şoseaua care face legătura între Rarău şi Chiril, cu marcaj punct albastru. După numai o sută de metri traseul se uneşte cu şoseaua ce vine de la Câmpulung Moldovenesc şi pe care se ajunge la Cabana alpină „Rarău” 4.