17 Modalităţi De Valorificare a Lecturilor Suplimentare

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A HOW TO CAPITALIZE ON LECTURILOR SUPLIMENTARE ÎN ADDITIONAL READING TO ENRICH VEDEREA ÎMBOGĂŢIRII ŞI AND TONE THE LANGUAGE IN NUANŢĂRII LIMBAJULUI LA ELEVII PRIMARY SCHOOL PUPILS DIN CICLUL PRIMAR

Luminiţa Popescu Luminiţa Popescu Ion Popescu-Brădiceni Ion Popescu-Brădiceni

Abstract: Lectura este o dimensiune Abstract: Reading is an indisputable dimension of indiscutabilă a fiinţei umane. Prin ea intrăm în the human being. By it we get in or out of time. sau ieşim din timp. Dimensiunile se substituie Dimensions substitute for each other, correspond, unele altora, îşi corespund, se contopesc deseori. often merge. Reading is - (meta) didactic speaking Lectura reprezintă – (meta)didactic vorbind - - the main form in which the reception of the principala formă în care se organizează literary work is organized. With her, any child or receptarea operei literare. Cu ea, orice copil sau adolescent advances, with or without his will, in adolescent avansează, cu sau fără voia sa, în the fantastic poetics. Does it differ from lyrical or poeticul fantastic. Se diferenţiază acesta de cel hermeneutic? Marin Beşteliu's question seems liric sau hermeneutic? Întrebarea lui Marin natural. Nicolae Manolescu himself sets his way Beşteliu pare firească. Nicolae Manolescu însuşi first under the miraculous sign of his childhood. îşi aşază drumul cel dintâi sub semnul miraculos The atmosphere would have been extremely al copilăriei sale. Atmosfera i se va fi părut mysterious. extrem de misterioasă. Keywords: lecture, language, theory Cuvinte cheie: lectură, limbaj, teorie

An Introduction To Reading Theory And O introducere în teoria şi practica lecturii Practice Pledoarie pentru un lector ideal A Plea For An Ideal Lecturer

1. Raportul echilibru-structură

1. Balance-structure ratio

Dimpreună cu Marin Beşteliu pledăm Together with Marin Beşteliu we advocate for pentru eliminarea prejudecăţii că între the elimination of the prejudice that there are fantastic şi poetic ar exista diferenţe radicale. radical differences between fantastic and Adrian Marino, de pildă, înclină către o poetic. Adrian Marino, for example, is identitate creatoare dintre spiritul fantastic şi inclined towards a creative identity between cel poetic, care se bazează indiscutabil pe un the fantastic and the poetic spirit, which is anumit tip de raport - raportul fantastic. indisputably based on a certain type of report O primă asemănare între poetic şi - the fantastic report. fantastic o identificăm în convertirea realului A prime resemblance between poetic and în mister prin raporturile inedite dintre fantastic we identify in the conversion of real imagini şi simboluri. Şi totuşi, pe chiar into mystery through the novel relations teritoriul acestei similitudini, se iveşte o

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

primă diferenţiere: în poetic ne confruntăm between images and symbols. And yet, on the cu statutul imaginii artistice, pe când în very territory of this similarity, there is a first fantastic luăm în atenţie grupul de imagini, differentiation: in poetic we are confronted de elemente componente. „Imaginile with the status of the artistic image, while in alăturate în stilul poetic, funcţionând în acest fantastic we take into consideration the group raport, au tendinţa realizării unei coerenţe la of images, component elements. "Images in nivelul ansamblului, pe când în fantastic ele the poetic style, working in this report, tend to încremenesc în opoziţie ireconciliabilă". achieve consistency at the level of the Lămurind astfel chestiunea, Marin ensemble, while in fantastic they cling to Beşteliu punctează: „Fantasticul nu poate irreconcilable opposition." subzista decât în ficţiune; poezia nu poate fi Thus clarifying the matter, Marin Beşteliu fantastică, pentru că - nu-i aşa? - fantasticul points out: "The fantastic can only survive in implică ficţiune". Iar Adrian Marino fiction; Poetry can not be fantastic, because - conchide: „În realitate, fantasticul nu-şi poate is not it? - fantastic involves fiction. "And lua zborul decât din mijlocul fanteziei, Adrian Marino concludes:" In fact, the singura care-l produce, legitimează şi impune fantastic can only take flight out of fantasy, ca produs estetic specific". the only one that produces it, legitimizes and „Totuşi, refuză poezia imposes itself as a specific aesthetic product. reprezentarea, ficţiunea?" - ne incită " teoretic acelaşi Marin Beşteliu. Ideea de "Still, it refuses poetry representation, operă totală, unică, ignoră asemenea piedici fiction?" - the same Marin Beşteliu is vizând monumentalitatea spectaculară. theoretically inspiring us. "The idea of a total, Determinantă pentru calitatea de fantastic unique opera neglects such obstacles to este în ultimă accepţiune vigoarea spectacular monumentality." The decisive tensionării efortului de iluminare într-o factor for fantastic quality is ultimately the creaţie epico-dramatică. Această categorie a vigor of tensioning the enlightenment effort in poeticului, inclusă în aceea a fantasticului - a creation This category of the poetic, se deosebeşte de poeticul-liric sau cel included in the one of the fantastic - differs hermeneutic. Acesta din urmă are from the poetic-lyrical or the hermeneutic, particularităţi „ce-l individualizează în which has particularities "that distinguish it special din perspectiva lectorului"1. from the perspective of the lector" 1. Atitudinea acestui lector faţă de The attitude of this lecturer towards the raportul echilibru - ruptură reintroduce balance-to-balance ratio reintroduces the acelaşi criteriu tiranic al realităţii psihologice same tyranic criterion of the psychological a creaţiei. Cităm din Adrian Marino: reality of creation. We quote from Adrian „Decalajul plăcut, confortabil, acceptat ca Marino: "The pleasant, comfortable gap, firesc, obiect de satisfacţie inedită devine accepted as natural, the object of «poetic». Decalajul tulburător care ne unprecedented satisfaction becomes" poetic ". «alarmează» privit ca anormal sau The disturbing gap that "alarms" us as an inexplicabil, obiect de perplexitate au iritare abnormal or inexplicable object of perplexity interioară, devine «fantastic»2. S-ar putea has inner irritation becomes "fantastic" 2. One crede că fantasticul e domeniul conflictelor might think that the fantastic is the field of ireductibile generatoare de teroare, că irreducible conflicts that generates terror, that prezenţa sa zguduie orice certitudine. its presence shakes any certainty. „În această împrejurare, - opinează "In this circumstance, - Adrian Marino argues Adrian Marino - ceea ce ne invadează este - what invades us is the feeling of senzaţia de inexplicabil, straniu, mister, inexplicable, strange, mystery, assimilated to asimilat unei primejdii potenţiale, iminente; a potentially imminent danger; What will rule

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

ceea ce ne va stăpâni, în următorul moment, us in the next moment will be fear, fear. And vor fi frica, spaima. Şi la fel ca poeticul este just as the poetic is the projection of proiecţia viselor de împlinire şi a stărilor fulfillment dreams and ecstatic states. The extatice. Cele două interpretări nu reprezintă two interpretations do not fully represent the pe-de-ntregul adevărul căci trecerea de la truth, since the transition from poetic to poetic la fantastic, pe durata aceleiaşi lecturi fantastic during the same reading (Titan de (Titanul de Jean Paul Richter sau Corbul de Jean Paul Richter or Edgar Allan Poe) proves Edgar Allan Poe) se dovedeşte a fi extrem de to be extremely unstable. The same text can instabilă. Acelaşi text poate deveni pe rând become either simultaneous and poetic, but ori simultan şi poetic, dar şi fantastic. also fantastic. So when a text we like to read, Aşadar, când un text ne place la lectură, we are seduced to define it as poetic; But suntem seduşi în a-l defini ca poetic; când when it surprises us violently or frightens us însă ne surprinde violent sau ne înspăimântă we almost hear it involuntarily as fantastic; îl receptăm aproape involuntar ca fantastic; But also under this form, the text fascinates us dar şi sub această formă, textul ne fascinează and thus the poetic-fantastic dissociation şi astfel disociaţia poetic-fantastic dispare. disappears. "Art is a myth that unifies" - „Arta e un mit care unifică"- reflectează metin-synthetically Marin Beşteliu - and in it meta-sintetic Marin Beşteliu - şi în el s-au has concentrated and coagulating and now all concentrat şi se coagulează şi actualmente the creative availability obliging our spirit toate disponibilităţile creatoare obligând thirsty for clarity and ordering to always be a spiritul nostru însetat de claritate şi ordonare hazard in this chaos of generous and In the să fie mereu hazardat în acest haos al dăruirii happy Babel. " generoase şi în cel al Babelului fericit”. 2. Towards a theory of (re) reading 2. Către o teorie a (re)lecturii Is a pure critique of reading perfectly well E oare perfect întemeiată o pură founded? Gaston Bachelard tried to convince critică a lecturii? Gaston Bachelard a încercat us in putting the synonym between verbs: să ne convingă în punerea semnului reading and dreaming. "With Bachelard all sinonimic între verbele: a citi şi a visa. „Cu the poetry -" notes Roland Barthes3 - "(as a Bachelard întreaga poezie - sesizează Roland simple right to discontinue literature, Barthes3 - (ca simplu drept de a discontinua struggle) is the one that goes into the credit of literatura, lupta) este cea care trece în creditul Pleasure. But as soon as the work is perceived Plăcerii. Dar, de îndată ce opera e percepută under the sorts of writing, the pleasure sub speciile unei scriituri, plăcerea grieves, the delight is raging, and Bachelard scrâşneşte, desfătarea se iţeşte şi Bachelard moves away. " se îndepărtează". In a pertinent and succinct "Introduction to Într-o pertinentă şi succintă Literary Theory," Gabriela Duda states: "As „Introducere în teoria literaturii", Gabriela an essential hypostasis of reception, reading Duda precizează: „Fiind o ipostază esenţială has likewise an obvious procedural character a receptării, lectura are, ca şi aceasta, un in which perceptions hold a very important caracter procesual evident în care actele de place." The reader rebuilds his literary object, percepţie deţin un loc foarte important". which is the text, expressing his will in Cititorul îşi reconstruieşte obiectul literar configuring a universe of significance care este textul, exprimându-şi voinţa în corresponding to the text. configurarea unui univers de semnificaţii Reading is preceded by prelection, in which corespondent textului. textual and extratextual elements Lectura este precedată de prelectură, circumscribe literary work as a cultural

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

în care elementele textuale şi extratextuale object. circumscriu opera literară ca obiect cultural. Textual elements are: the title, the preface, the Elemente textuale sunt: titlul, prefaţa, quote, the presentation, the chronology of citatul, prezentarea, cronica de întâmpinare; welcome; Extratextual elements are: cover, elemente extratextuale sunt: coperta, illustrations. Until Symbolists, as a rule, ilustraţiile. Până la simbolişti, de regulă, volumes of poems get their title by indicating volumele de poezii îşi primesc titlul prin gender (Fugitive poems, by Al. Pelimon or indicarea genului (Poezii fugitive, de Al. Poesii, by Mihai Eminescu). An Pelimon sau Poesii, de Mihai Eminescu). O unprecedented historical information about informaţie istorică inedită, despre Al. Al. Pelimon, G. Călinescu gives us - »He used Pelimon, ne oferă G. Călinescu- »Acesta to go on the road to unfold his books, on the avea obiceiul să pornească la drum, spre a-şi floor, with a trace on his back, and with a desface cărţile, pe jos, cu o traistă la spinare lousy hand in his hand, sleeping in the field, if şi cu o ghioagă straşnică în mână, dormind there was no other face. In Craiova he was in pe câmp, dacă nu era alt chip. La Craiova the houses of Ion Theodorian, where he took poposea în casele lui Ion Theodorian, unde his food, and then he took it to Târgu-Jiu. "4 căpăta de-ale mâncării, apoi o lua spre The books were also titled by the species Târgu-Jiu"4. Cărţile erau intitulate şi prin (Balade and Idiles, by G. Coşbuc, Rondeluri, indicarea speciei (Balade şi Idile, de G. by Al Macedonski) And the phenomenon Coşbuc, Rondeluri, de Al. Macedonski) şi survived. fenomenul a supravieţuit. "The last sonnets of Shakespeare" by Vasile „Ultimele sonete ale lui Shakespeare" Voiculescu (placed transparently under the de Vasile Voiculescu (aşezate transparent sub star of the imaginary and the hermeneutical steaua imaginarului şi a traducerii translation), "The Heraldry of Love", the hermeneutice), „Heraldica iubirii", sonetele sonnets of Radu Carneci; "Fifty Sonetes" by lui Radu Cârneci; „Cincizeci de sonete" de Mircea Cărtărescu (see also my anthology "50 Mircea Cărtărescu (vezi şi antologia mea de Sonetes" appeared at Ion Mocioi's publishing autor, „50 de sonete" apărută la editura lui house in 2004). Ion Mocioi, în 2004). From the symbolism, the metaphorical titles De la simbolişti încoace, titlurile have increased vertiginously ("Lead" or "The metaforice s-au înmulţit vertiginos („Plumb" Yellow Spark" by G. Bacovia, "Flower of the sau „Scântei galbene" de G. Bacovia, „Flori Tumor" by Tudor Arghezi, "The Eternal de mucigai" de Tudor Arghezi, „Veşnica Return" by Leonid Dimov, "Living Water, reîntoarcere" de Leonid Dimov, „Apă vie, Dead Water" By Marin Sorescu, "The apă moartă" de Marin Sorescu, „Poziţia Position of Ashes" by Dan Laurenţiu, "A aştrilor" de Dan Laurenţiu, „O casetă cu Sack of Snakes" by Petre Stoica, "Unicorn in şerpi" de Petre Stoica, „Unicorn în oglindă" Mirror" by Cezar Baltag The title can fix the de Cezar Baltag. Titlul poate fixa „tema" "theme" of a literary work "The Revolt by unei lucrări literare. „Răscoala" de Liviu Liviu Rebreanu" Night of Love, the First Rebreanu, „Ultima noapte de dragoste, întâia Night of War "by Camil Petrescu, can set up noapte de război" de Camil Petrescu; poate an essential semantic register for the correct fixa un registru semantic esenţial pentru reading of the literary text." Bach Music citirea corectă a textului literar. „Concert de Concerto by Hortensia Papadat-Bengescu and muzică de Bach" de Hortensia Papadat- Vestibul by Alexandru Ivasiuc (or "The Noise Bengescu şi „Vestibul" de Alexandru Ivasiuc and Anger "by W. Faulkner), may eventually (sau „Zgomotul şi furia" de W. Faulkner); crop a situation: (" The most beloved of the poate, în sfârşit, decupa o situaţie: („Cel mai earthly "by Marin Preda), an event:" Birds iubit dintre pământeni" de Marin Preda), un "and" Apa "by Al Ivasiuc, a state; I loved you

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

eveniment: „Păsările” şi „Apa" de Al. a lot "by Zaharia Stancu, who are invested In Ivasiuc; o stare; „Ce mult te-am iubit" de a text with a symbolic dimension ("Gold Zaharia Stancu, care sunt învestite în text cu Creanga" by Mihail Sadoveanu, "The Book of o dimensiune simbolică („Creanga de aur" de Sons" by Mircea Ciobanu, "Wildlife Gallery" Mihail Sadoveanu, „Cartea fiilor" de Mircea by Constantin Ţoiu or "Watching in the Rye" Ciobanu, „Galeria cu viţă sălbatică" de by J. Salinger, "Partida de Billiard of nine and Constantin Ţoiu sau „De veghe în lanul de a half "by H. Böll). The text exerts a conaive secară" de J. Salinger, „Partida de biliard de function (the message is centered on the la nouă şi jumătate" de H. Böll). Textul receiver) 5. The title is the elemental exercită o funcţie conativă (mesajul este component of the quasi-independent text that centrat pe receptor)5. Titlul este acel element mediates the understanding, acceptance, component al textului, cvasiindependent, rejection of a literary writing by the consumer care mediază înţelegerea, acceptarea, audience and facilitates its access to the at respingerea unei scrieri literare de către least mediated meanings of the given text. publicul consumator şi facilitează accesul The convention of the explanatory preamble acestuia la semnificaţiile, cel puţin mediate, is also an adjunct in the preliminary stage of ale textului dat. the reading and works especially in the case Convenţia prefeţei explicative of prose, as in the novel "Tom Jones" by J. reprezintă, în aceeaşi măsură, un indiciu Fielding or "The old and new chocolates" by adjuvant, în etapa preliminară a lecturii şi N. Filimon , By which the authors (the funcţionează mai ales în cazul operelor de romantic in the present case) establish a proză, ca în romanul „Tom Jones" de J. authenticity contract with the readers, to Fielding sau „Ciocoii vechi şi noi" de N. whom they propose the (non-fictional) origin Filimon, prin care autorii (romantici în speţă) of the writing (manuscript found: "Manuscript instituie un contract de autenticitate, cu found in a bottle" by EA Poe, letters retrieved cititorii, cărora le propun originea (fals) from an old Sculpture: "The Black Scarf" by nonficţională a scrierii (manuscris găsit: G. Călinescu or "The Glass Bead Game" by „Manuscris găsit într-o sticlă" de E.A. Poe, H. Hesse (a biography of Josef Knecht, scrisori recuperate dintr-un vechi scrin: magister ludi, naturally imagined and „Scrinul negru" de G. Călinescu sau „Jocul imaginary-fictional). cu mărgelele de sticlă" de H. Hesse (o Critic Nicolae Manolescu is practicing his biografie a lui Josef Knecht, magister ludi, critical act early, placing his order in the fireşte imaginată şi imaginară-ficţională). library in a borgesian silence, inventing titles Criticul Nicolae Manolescu îşi and altering their counting, perhaps in search exersează precoce actul critic, punând ordine of an effective system: "Cuore" by Edmondo în bibliotecă într-o tăcere borgesiană, de Amicis, "Mysterious Island" by Jules inventariind titluri şi modificându-le mereu Verne , "Winnetou" by Karl May, "The Three numărătoarea, probabil în căutarea unui Musketeers" by Al. Dumas, "Dima Student in sistem eficace: „Cuore" de Edmondo de a Seventh" by Al Drumeş, "La Medeleni" and Amicis, „Insula misterioasă" de Jules Verne, "Loreley" by Ionel Teodoreanu, "The „Winnetou" de Karl May, „Cei trei Adventures of Tom Sawyer and Huckleberry muşchetari" de Al. Dumas, „Elevul Dima Finn", "A Yankee at King Arthur's Court" dintr-o şaptea" de Al. Drumeş, „La And beggar "by Mark Twain," Ivanhoe "by Medeleni" şi „Loreley" de Ionel Teodoreanu, Walter Scott, the stories of Creangă, Perrault „Aventurile lui Tom Sawyer şi ale lui (" Contes de ma mère l'Oye "), Grimm Huckleberry Finn", „Un yankeu la curtea Brothers, Mihail Sadoveanu's" Years of regelui Arthur" sau „Prinţ şi cerşetor" de apprenticeship " "The Little Mermaid" by Mark Twain, „Ivanhoe" de Walter Scott, Andersen, "Spring Water" by Turgheniev

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

poveştile lui Creangă, Perrault („Contes de (Turgheniev and Verne were also inseparable ma mère l'Oye"), Fraţii Grimm, „Anii de from the high school pupil of Anton Holban - ucenicie" ai lui Mihail Sadoveanu, „Soldatul tells Nicolae Manolescu a memory of Aurel de plumb", „Scăpărătoarea", „Mica sirenă" Stino). "When, over the years, I read de Andersen, „Ape de primăvară" de "Luceafarul," confesses the same Nicolae Turgheniev (Turgheniev şi Verne erau Manolescu - I have seen the Little Mermaid, I nedespărţiţi şi de ghiozdanul liceanului have seen the Prince (he is Catalin!) And I Anton Holban - relatează Nicolae Manolescu said that even if God was stopped, Hyperion o amintire a lui Aurel Stino). „Când, peste did not have the force of the Little Mermaid ani, am citit „Luceafărul", se confesează To cry: Better die than to endure eternity acelaşi Nicolae Manolescu-, am revăzut-o pe without it "6. Mica Sirenă, l-am revăzut pe Prinţ (el e We have experienced what happened before Cătălin!) şi mi-am zis că, fie şi oprit de Nicolae Manolescu, (re) reading "Robinson Dumnezeu, Hyperion n-a avut forţa Micii Crusoe" by Daniel Defoe "The Mysterious Sirene de a striga: mai bine mor decât să Island" by Jules Verne. We lived a revelation, îndur o veşnicie fără ea"6. amplified by Robert Louis Stevenson's Am păţit noi înşune ce-a păţit înainte "Treasure of the Island" and other such Nicolae Manolescu, (re)citind „Robinson extraordinary adventures. When in the early Crusoe" de Daniel Defoe. „Insula 1980s Nicolae Manolescu wanted to define misterioasă" de Jules Verne. Am trăit o the Romanian genre in "Noah's Ark" The revelaţie, amplificată apoi de „Comoara din universe in which Cyrus Smith and his friends insulă" a lui Robert Louis Stevenson şi de learn to live is, at the same time, a pre- alte asemenea extraordinare aventuri. Când, existing, rich and daring, but savage nature, la începutul anilor 1980, Nicolae Manolescu like a primitive paradise, and at the same time a vrut să definească, în „Arca lui Noe", genul one made by Their work and their romanesc, şi-a adus aminte de „Insula inventiveness.As a mysterious island, a misterioasă". Universul în care inginerul Roman evokes a natural reality, given, and at Cyrus Smith şi prietenii săi învaţă să trăiască the same time creates his own world, este, în acelaşi timp, unul preexistent, o imagined by the writer.With this real natură bogată şi darnică, dar sălbatică precum Hinterland in the heart of which the fiction is un paradis primitiv, şi totodată, unul făurit born, Nicolae Manolescu understands that prin munca şi inventivitatea lor. Ca şi insula, "The world of a writer comes from the waters plină de mistere, un roman evocă o realitate of his imagination just like an island from the naturală, dată, şi îşi creează totodată lumea eruption of the submarine volcano." proprie, imaginată de scriitor. Având nevoie And the author of this lecture has, at this de acest Hinterland real în miezul căruia ia moment, the explanation of his barely naştere ficţiunea, Nicolae Manolescu înţelege dissatisfied dissatisfaction with the contact că „lumea unui scriitor ia naştere din apele with Rebreanu's prose, who is, as a narrator, imaginaţiei sale întocmai ca o insulă din too attached to the real, neglecting the erupţia vulcanului submarin". fantasy, preferring Sadoveanu from "Creanga Iar autorul prelegerii de faţă are, în de aur" Is tantric: imaginative - fantast - acest moment, explicaţia abia înăbuşitei sale dreamer, who gives free rein to the reader insatisfacţii la contactul cu proza lui imagination. He loves that clear-shadow area Rebreanu, care este, ca povestitor, prea ataşat in which reality is transformed to no longer de real, neglijând fantezia, preferându-l pe resemble, and fantasy is populated by Sadoveanu din „Creanga de aur", care este creatures as much as possible With eternal trinitar: imaginativ -fantast - visător şi care heroes, and their life is immortal, because dă frâu liber şi imaginaţiei de cititor. Acesta literature itself is immortal.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

iubeşte acea zonă de clar-obscur, în care 3. Books like open universes ... realitatea se metamorfozează până la a nu-şi mai semăna, iar fantezia se populează de From small children, therefore, we know the făpturi cât se poate de pregnante, cu eroi care pleasure of reading; We were born with her. trăiesc etern. Iar viaţa lor e nemuritoare, And, immature, we continue to love fiindcă literatura însăşi e nemuritoare. fairytales. Because they, the fairy tales, are full of contradictions, correcting one another. 3. Cărţile ca nişte universuri Fat-Frumos's biography gave us the key to deschise… critical reading: to understand that fiction does not contain firm criteria of truth, leaving De mici copii, aşadar, cunoaştem room for interpretation and hermeneutical plăcerea de a citi; ne-am născut cu ea. Şi, pluralism. We will have the opportunity to nematurizaţi complet, continuăm să iubim rebuild the paradisiacal, utopian text, in which basmele. Fiindcă ele, basmele, sunt pline de all the signifiers are found and each one contradicţii, care se corectează unele pe attains its target. The author (the reader) altele. Biografia lui Făt-Frumos ne-a oferit seems to say: I love you all (words, towers, esenţialul pentru lectura critică: faptul de a phrases, adjectives, tears, joke, signs and înţelege că ficţiunea nu conţine criterii ferme mirages of objects that they represent). de adevăr, lăsând spaţii pentru interpretare şi Language is rebuilt elsewhere (in the paradise unui pluralism hermeneutic. Vom avea astfel of words) through the hurry flow of all the prilejul reconstruirii textului paradisiac, lusts of language, taking the appearance of the utopic, în care se găsesc toţi semnificanţii şi word. The image and the word are fiecare în parte îşi atinge ţinta. Autorul fundamental. Criticism and writing are always (cititorul) pare să le spună: vă iubesc pe toate the founding occupations of the man who (cuvinte, turnuri, fraze, adjective, rupturi; lives in the universe of verbal culture. talmeş-balmeş: semnele şi mirajele de Reading can justify man as an essential man. obiecte pe care ele le reprezintă). Limba se The library can be for him in vital space; In reconstruieşte altundeva (în paradisul his childhood fascinates him by giving him cuvintelor) prin fluxul grăbit al tuturor the impression of a secret and undiscerning plăcerilor de limbaj, ia înfăţişarea cuvântului. work. Captain Nemo must have had a safe Imaginea şi cuvântul sunt fundamentale. and secret doors on his submarine. The Critica şi scrierea sunt dintotdeauna strongest impression is due to hidden, cryptic îndeletniciri fondatoare ale omului care character. The child's imagination differs trăieşte în universul culturii verbale. Lectura from that of the poet: it closes instead of îl poate justifica pe om drept un om în chip opening. esenţial. Biblioteca se poate constitui pentru In books, the child searches for the same el în spaţiu vital; în copilărie îl fascinează closed, secret universes. There is a very subtle dându-i impresia de lucru tainic şi de connection between the plan of life and that nedezvăluit. Căpitanul Nemo trebuie să fi of fiction. A secret door separates them. On avut pe submarinul lui un seif şi uşi secrete. the one hand: real, on the other: an imaginary Impresia cea mai puternică se datorează land. The reality of the imaginary may be caracterului ascuns, criptic. Imaginaţia more vivid than the actual one. copilului e diferită de cea a poetului: se In the closed and intimate space of reading închide în loc să se deschidă. (an Arcadia, in which words have more in În cărţi copilul caută aceleaşi them than things), the memory of the words universuri închise, secrete. Există o legătură precursors to the memory of the flesh, the foarte subtilă între planul vieţii şi acela al language precedes the body. At first the ficţiunii. O uşă secretă le desparte. De o words were (and remain), then, afterwards,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

parte: realul, de cealaltă: un ţinut imaginar. impose the unclear or recited (if we are to Realitatea imaginarului poate fi mai vie decât invoke Nichita S. and Marin S.). aceea propriu-zisă. Children do not enjoy reading; In a novel, for În spaţiul închis şi intim al lecturii (o them, intrigue is everything. Adults have it. Arcadie, în care cuvintele au în ele mai multă From where, the two reading regimes: one realitate decât lucrurile), memoria cuvintelor considers the extent of the text, ignoring premerge memoriei cărnii, limbajul precedă language games. The other weighs, adheres to corpul. La început au fost (şi rămân) text, actually reads, with application and cuvintele, ca apoi, după ele, să se impună startup, surprises each point of the text with necuvintele sau arhicuvintele (dacă e să-i the asyndeon that separates the languages - invocăm pe Nichita S. şi Marin S.). not the anecdote. Copiii n-au plăcerea recitirii; într-un The applied reading is not captured by the roman, pentru ei, intriga este totul. Adulţii o logical extension, by the revelation of truths, au. De unde, cele două regimuri de lectură: but by the fold of significance. Applied una consideră întinderea textului, ignorând reading fits the modern text as a limiting text jocurile de limbaj. Cealaltă cântăreşte, aderă and is not aristocratic. la text, citeşte efectiv, cu aplicaţie şi pornire, As is accomplished, as a suite of perceptual surprinde în fiecare punct al textului acts, reading has a linear character. We will asyndetonul care despică limbajele - ci nu see later that it also has a non-linear character, anecdota. if the linear (curious, end-of-the-line) Lectura aplicată nu este captivată de movement of the reading takes its place to go extensia logică, de dezvăluirea adevărurilor back and forth, in circular (reflexive and ci de foietajul semnificaţiei. Lectura aplicată interpretive) (Re) reading without substituting convine textului modern ca text-limită şi nu it. In fact, the two operations are often este aristocratică. inseparable in the actual experience of Aşa cum se realizează, ca suită de reading. As far as we are concerned, we acte perceptive, lectura are un caracter linear. ourselves postulated not the figure of a reader Vom vedea mai încolo ea are şi un caracter but of a reciter, trying each time a distinct, non-linear, dacă mişcării lineare (curioase, more refined and more surprising orientate spre final) a citirii îi ia locul satisfaction7. But let's not precipitate. Let us mişcarea de du-te-vino, înainte şi înapoi, în first list the contributions of Gabriel Duda, linii mari circulară (reflexivă şi opportune, but insufficient, in the context in interpretativă) a (re)citirii, fără a i se which - you will give me justice - Maurice substitui. De fapt, cele două operaţii sunt Blanchot or Roland Barthes see things deseori inseparabile în experienţa reală a differently; And George Sorescu or Nicolae lecturii. În ceea ce ne priveşte, noi înşine am Panea acclimatizes them on native terrain in postulat nu figura unui cititor ci a unui specific paradigms. recititor, încercând de fiecare dată o Among the most important elements on which satisfacţie distinctă, mai rafinată şi mai the reader relies in reading, we also include surprinzătoare7. Dar să nu ne precipităm. Să the rhetorical codes and the (re-reading) inventariem împreună întâi contribuţiile author's stylistic (recurrent metaphors, key Gabrielei Duda, oportune, dar, insuficiente, words, laitmotives). Configuration elements în contextul în care – îmi veţi da dreptate - (themes, motifs, topoi) focus on the Maurice Blanchot ori Roland Barthes văd perception of textual structure and organize altfel lucrurile; iar George Sorescu ori the integration of multiple meanings proposed Nicolae Panea le aclimatizează pe teren by the literary work. The themes - it is good autohton, în paradigme specifice. to mention - bring together the literary works Între cele mai importante elemente pe "on families", making it easier for the reader

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

care se sprijină cititorul în lectură includem to read one literary work by another, in an şi noi, dimpreună, codurile retorice şi profilul interplay where the comparisons illuminate stilistic (metaforele recurente, cuvintele- the understanding of constructive aspects, cheie, laitmotivele) al autorului (re)citit. impossible to notice, if the reading would be Elementele configurative (temele, motivele, doubled Exploring the literary "space" topoi) focalizează percepţia asupra structurii surrounding the read work. As a rule, in the textuale şi organizează integrarea sensurilor case of contemporary novels, reading gains a multiple pe care le propune opera literară. very significant exploratory dimension. Temele - e bine să menţionăm - reunesc We recommend the Eugen Negrici operele literare „pe familii", înlesnindu-i monumental treatise: "Romanian Literature cititorului lectura unei opere literare prin alta, under Communism." Proza (PRO Foundation într-un intertext în care comparaţiile Publishing House, 2003), in which, on the luminează înţelegerea unor aspecte mimesis-poiesis axis, the realms of the constructive, cu neputinţă de sesizat, dacă Romanian literature after 1944 (Ascribed or lectura ar fi dublată de explorarea „spaţiului" tolerated), either under the sign of truth or literar ce înconjoară opera citită. De regulă, under literality, in a first phase, or under the în cazul romanelor contemporane, lectura transfiguration of the real or under the one of dobândeşte o dimensiune exploratorie foarte the deliveror, the self-referential and the însemnată. parodic (the literature of the style exercises, Recomandăm cu o nesecată bucurie, the literary literature) A later stage. spre consultare, monumentalul tratat al lui In this, Eugen Negrici even succeeds in Eugen Negrici: „Literatura română sub proposing: the harmonization of the solidity comunism". Proza (Editura Fundaţiei PRO, of the personal theory, with a remarkable 2003), în care, pe axa mimesis-poiesis, sunt extent, with the corporality and palpitation of exemplar investigate tărâmurile literaturii the analyzed texts, with the multiplicity and române de după 1944 (aservite ori tolerate), the density of the literary concrete, which, fie sub semnul adevărului, fie sub cel al trying to introduce it into some categories, literarităţii, într-o primă fază, fie sub al That he masters him from several resonance transfigurării realului ori sub cel al points: literary, historical, proper, mentalities, livrescului, autoreferenţialului şi parodicului aesthetic value, ethical line, psychological (al literaturii exerciţiilor de stil, al literaturii structure, etc. He realizes under our eyes "an literaturii) într-o etapă ulterioară. exceptional work of synthesis", "a În acesta, Eugen Negrici chiar fundamental book" 9. izbuteşte ce-şi propune: armonizarea We include in the extremely narrow solidităţii teoriei personale, de-o redutabilă bibliographic list of the present lecture and anvergură, cu corporalitatea şi palpitul the book by Ion Negoiţescu: "Contemporary textelor analizate, cu multiplicitatea şi Writers" (Paralela 45, Cluj-Napoca, 2000), in densitatea concretului literar, pe care, which we present a true panorama of the încercând să-l introducă în nişte categorii, Romanian literary phenomenon in the second demonstrează că-l stăpâneşte din mai multe half 20th century. puncte de rezonanţă: literar, istoric, propriu- Paul Cornea10 distinguishes several types of zis, al mentalităţilor, valorii estetice, indeterminations present in modern, trans- liniei etice, structurii psihologice etc. El and post-modern texts: intra-fraternal realizează sub ochii noştri „o excepţională indeterminations (in Mallarmé's sonnets and operă de sinteză", „o carte fundamentală"9. Ion Barbu's maturity poetry, where syntactic Includem în lista bibliografică extrem relationships are otherwise used) Interracial de restrânsă a prelegerii de faţă şi cartea lui (the novel "Aunt Julia and the console" by Ion Negoiţescu: „Scriitorii contemporani" Mario Vargas Llosa is built by the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

(Editura Paralela 45, Cluj-Napoca, 2000), în juxtaposition of two "texts" - the story of the care ni se înfăţişează o veritabilă panoramă a narrator and the console, seemingly unrelated fenomenului literar românesc din a doua to each other ", and the novel" The World in jumătate a secolului XX. Two Days " George Bălăiţă by juxtaposing Paul Cornea10 distinge mai multe the two beings of the official and commuter tipuri de indeterminări, prezente în textele player Antipa, completely different, moderne, trans- şi post-moderne: contextually emphasized by the winter indeterminările (intra)frastice (în sonetele lui solstice and the summer and transfrastic Mallarmé şi în poezia de maturitate a lui Ion solstice (which aim at constructing characters Barbu, în care relaţiile sintactice sunt altfel and intrigue as in the absurd theater of utilizate), interfrastice (romanul „Mătuşa Beckett or Eugen Ionescu As in my own play: Julia şi condeierul" al lui Mario Vargas Llosa "Harababura"). este construit prin juxtapunerea a două Faced with such indeterminations, the reader „texte" - cel al personajului-narator şi cel al must, however, come to the construction of a condeierului, aparent fără legătură între ele", coherent image of the read, the image of iar romanul „Lumea în două zile" al lui which compiles the cognitive aspects of George Bălăiţă prin juxtapunerea celor două reading (comprehension of the text), but also fiinţe ale funcţionarului şi navetistului the emotional, affective aspects. "In the Antipa, complet diferite, reliefate contextual absence of this image, Gabriela Duda warns de solstiţiul de iarnă şi solstiţiul de vară şi us - the reader can not make any kind of transfrastice (care vizează construcţia retrospective judgment on the text and, in personajelor, a intrigii, ca în teatrul absurd al particular, can not get to clarify his dialogue lui Beckett sau Eugen Ionescu (ori ca în with the literary work on which the propria-mi piesă: „Harababura”). sentimental identification with What is Confruntat cu asemenea reading ". indeterminări, cititorul trebuie, totuşi, să ajungă la construirea unei imagini coerente a 4. Good enough lecturers celor citite, imagine la alcătuirea căreia concură aspectele cognitive ale lecturii The ideal lecturer, of course, does not exist. (înţelegerea textului), dar şi aspectele Alberto Manguel's proposals11 to define him emoţionale, afective. „În absenţa acestei remain in the strict hypothetical field, for imagini, - ne avertizează Gabriela Duda - literature does not depend on ideal lecturers, cititorul nu poate formula nici un fel de but on good enough lecturers. In mythology (I judecată retrospectivă asupra textului şi, mai use the term rather in the sense suggested by ales, nu poate ajunge să-şi limpezească Nicholas Panea12 than by Gilbert Durand12 dialogul cu opera literară, pe temeiul căreia and which holds "a happy nominal se construieşte sentimentalul de identificare composition, a direct, primary expressiveness cu ceea ce citeşte". of the connotation of this lexical composition, formed by myth and methodology"), the ideal 4. Nişte lectori suficient de buni lector Is: the writer at the time of writing, a translator able to break a text, to peel it until it Lectorul ideal, fireşte, nu există. extracts the marrow and then puts life on a Propunerile lui Alberto Manguel11 pentru a-l new being, an associative lecturer, reading as defini rămân de domeniul strict ipotetic, căci if all the books were To be the work of a literatura nu depinde de lectori ideali, ci de single writer, prolific and timeless, at the lectori suficient de buni. Intrat în mitodologie same time generous and avaricious, a (utilizez termenul mai degrabă în sensul polytheist, a stubborn one without ever sugerat de Nicolae Panea12 decât de Gilbert feeling guilty, sometimes sentimental, smarter

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

Durand12 şi care ţine „de o fericită than a writer, always dangerous, someone compunere nominală, de o expresivitate with whom the writer could spend Night with directă, primară a conotaţiei acestei pleasure, with a glass of wine, the main compuneri lexicale, formată din mit şi character of any novel. metodologie"), lectorul ideal este: scriitorul What and how is not the ideal lecturer? He is în clipa în care precede scrierea; un not a person: who cares animals; An traducător, capabil de a fărâmiţa un text, de individual with a precise nationality, a person a-l coji până la a-i extrage măduva şi apoi de who would ever be impatient. a aşterne viaţă pe o nouă fiinţă; un lector The ideal lecturer can not change his asociativ, citind ca şi cum toate cărţile ar fi knowledge in words, but he feels that by opera unui singur scriitor, prolific şi closing a book he would not have read it, the atemporal; în acelaşi timp generos şi avar; un world would have been poorer (after reading politeist; un nestatornic fără a nu se simţi it he knows if he is an ideal lecturer or not). niciodată vinovat; de puţine ori sentimental; He never exhausts the geography of a book mai inteligent decât scriitorul; totdeauna (be it written by Jules Verne). He does not periculos; cineva cu care scriitorul ar putea say, "Only if ... He does not rebuild a text, but petrece noaptea cu plăcere, cu un pahar cu recreates it; Does not follow the thread of the vin; personajul principal al oricărui roman. narrative, but goes with it. Anacronisms, Ce şi cum nu este lectorul ideal? El documentary truth, historical precision, nu este o persoană: care împăiază animale; topographic accuracy (he is not an un individ cu o naţionalitate precisă, un ins archaeologist, although the novels of Mihail care s-ar impacienta vreodată. Sadoveanu often amaze you by rendering the Lectorul ideal nu poate schimba color of the epoch and reinventing the cunoaşterea sa în cuvinte, dar simte că, language of another era). He does not care închizând o carte, de n-ar fi citit-o, lumea ar about literary genres. (Not the young novelist fi fost mai săracă (după terminarea ei de citit Silviu Doinaş Popescu, in his poematic ştie dacă este sau nu lector ideal). metaphor "Astrolab for Steaua Morgana" - El nu epuizează niciodată geografia written in transgene (n.n.)). unei cărţi (fie ea şi scrisă de Jules Verne). El In a typology of portrayal of the ideal lecturer, nu spune: „Numai dacă... El nu reconstruieşte we coagulate other so-called features. Thus, un text, ci îl recreează; nu urmează firul the ideal lecturer knows how to sit naraţiunii, ci înaintează cu el. Pe el nu-l comfortably, learn to listen to something the preocupă anacronismele, adevărul writer only intuites. It exists at the moment documentar, precizia istorică, exactitatea when it precedes creation (the whole anecdote topografică (el nu este un arheolog, deşi, is a novelty, although all the literary means deseori, romanele lui Mihail Sadoveanu te are familiar to it) and it is itself a little uluiesc prin redarea culorii de epocă şi inventor; Possess a limited memory loss reinventarea limbii altei epoci). Pe el nu-l capacity; (Ion Barbu, for example, with "Riga interesează nici genurile literare. (Nici pe Crypto and Lapon Enigel" in reply to tânărul romancier Silviu Doinaş Popescu, în "Luciafarul" by Mihai Eminescu), not having metaromanul său poematic „Astrolab pentru complete confidence in our case - in the Steaua Morgana",- redactat în transgen writer's words, a writer never being his own (n.n.)). ideal lecturer, Possibly another writer. Într-o tipologie de portret al lectorului The ideal lecturer accumulates: every time he ideal coagulăm şi alte aşa-zise trăsături. reads a text, he adds a new layer of memory Astfel, lectorul ideal ştie să se aşeze to the narrative; He possesses a perverse sense confortabil, să înveţe să asculte despre un of humor; He never counts his books; Read lucru pe care scriitorul doar îl intuieşte. El the entire literature as if it were anonymous;

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

există în clipa în care precede creaţia Uses the dictionary with pleasure; Judge a (întreaga anecdotă este o noutate, deşi toate book (and) after its cover; Reading a book mijloacele literare îi sunt familiare) şi este, el from the past centuries, feels immortal, însuşi, puţin inventator; posedă o capacitate sharing the Don Quixote ethics, (Pinochet limitată de pierdere a memoriei; răstoarnă forbade Don Quixote for fear that the work textul (Ion Barbu, de pildă, cu „Riga Crypto could have been read as a defense of civil şi lapona Enigel" în replică la „Luceafărul" disobedience as an ideal lecturer), Madame's lui Mihai Eminescu), neavând încredere wish Bovary, the adventurous spirit of Ulisse totală în cazul nostru - în cuvântul and so on; (Vladimir Nabokov writes: a scriitorului, un scriitor nefiind niciodată lecturer, active and creative, is a reciter). propriul său lector ideal, ci, eventual, un alt Keeping the promise of resurrection always scriitor. for a book, she does not seek answers but Lectorul ideal procedează prin questions, assuming it to some extent as her acumulare: de fiecare dată când citeşte un own autobiography, and pretending to text, adaugă un nou strat de memorie rigorously maintain its laws and rules that she naraţiunii; el posedă un simţ pervers al had created For herself. He wants to reach the umorului; nu-şi numără niciodată cărţile; end of the book and at the same time it does citeşte întreaga literatură ca şi cum ar fi not end. anonimă; întrebuinţează cu plăcere The ideal lecturer changes with age (the dicţionarul; judecă o carte (şi) după coperta experience darkens some readings), and he sa; citind o carte din secolele trecute se simte must be willing to suspend not only his nemuritor, împărtăşind pe rând, etica lui Don mistrust but also to adopt a new faith, even by Quijote, (Pinochet a interzis Don Quijote de making proselytism, after he has been in love teamă că opera ar fi putut fi citită ca o at least One of the characters of a book. (So I apărare a nesupunerii civile, fiind un lector "suffered" with Jerome, Cezara, Euthanasius ideal), dorinţa lui Madame Bovary, spiritul and the others - nn). aventurier al lui Ulisse ş.a.m.d.; parcurge cu Writing on the edges of a book is the most plăcere cărări cunoscute (Vladimir Nabokov conclusive proof of the ideal lecturer. We scrie: un lector, activ şi creator, este un know of such a citizen in our city: Dorin recititor). Ciontescu-Samfireag, a doctor of philology, Păstrând mereu pentru o carte who, reading a book by a common friend, the promisiunea reînvierii, nu caută în ea writer Lazar Popescu, a doctor in letters (Paul răspunsuri ci întrebări, asumându-şi-o într-o Ricoeur's Essays on Hermeneutics, oarecare măsură ca pe propria-i Humanitas Publishing House, 1995) lists autobiografie, şi pretinzându-şi riguros să-şi some sort of ideas on the white edges of the menţină legile şi regulile pe care şi le crease sheet. pentru ea însăşi. El îşi doreşte să ajungă la But there is a moment when any lecturer sfârşitul cărţii şi în acelaşi timp ea să nu se considers himself an ideal lecturer: it is the sfârşească. moment when he is not confused with the Lectorul ideal se schimbă o dată cu virtual one. vârsta (experienţa întunecă anumite lecturi) şi trebuie să fie dispus a-şi suspenda nu numai 5. Types of reading neîncrederea, ci şi să adopte o nouă credinţă, chiar făcând prozelitism, după ce se va fi There are three categories of lecturers: those îndrăgostit el însuşi de cel puţin unul dintre who enjoy a book without judging it (as is personajele unei cărţi. (Aşa „am păţit" eu cu usually the case in childhood); Those who Ieronim, Cezara, Euthanasius şi ceilalţi – judge a book without enjoying it (we suspect n.n.). Adrian Marino of that guilt!); And those who

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

A scrie pe marginile unei cărţi este judge while enjoying a book and enjoying a dovada cea mai concludentă a lectorului book while judging it (Marin Sorescu in ideal. Cunoaştem, în urbea noastră, un "Easy with the piano on the stairs"). They asemenea cetăţean: Dorin Ciontescu- give a new life to an art book, and there are Samfireag, doctor în filologie, care, citind o not many I am ambitious to join the third carte a unui prieten comun, scriitorul Lazăr category, although sometimes I could not Popescu, tot doctor în litere (este vorba de detach myself from the first two. „Eseuri de hermeneutică" de Paul Ricoeur, However, real readers are very different in Editura Humanitas, 1995) îşi consemnează reading, which explains the existence of pe marginile albe ale foii fel de fel de idei. several types of reading: Vine însă un moment când orice 1. liberal use of the text (requires reading ad lector se consideră un lector ideal: este libitum, ie left to the reader); momentul când nu se confundă cu cel virtual. 2. standard reading (projected on the screen of already existing interpretations); 5. Tipuri de lecture 3. Interpretation (requires an informed, systematically controlled reading, which aims Există trei categorii de lectori: cei to return with the utmost fidelity what the text care savurează o carte fără a o judeca (aşa se wants to say). procedează de regulă în copilărie); cei care The type of reading called interpretation has a judecă o carte fără a o savura (îl bănuim de o number of criteria that validate the asemenea vină pe Adrian Marino!?); şi cei interpretation of a literary text: care judecă în timp ce savurează dintr-o carte • relevancy (presupposes the choice of şi savurează dintr-o carte în timp ce o judecă reading patterns in relation to the text under (Marin Sorescu în „Uşor cu pianul pe scări"). review); Aceştia dau o viaţă nouă unei cărţi de artă, şi • relevance (refers to the obligation for the nu sunt mulţi. Ambiţionez în a mă înscrie în reader to observe all the structural clues of the cea de-a treia categorie, deşi, uneori, şi de text); primele două nu m-am putut detaşa complet. • consistency (refers to making all Cititorii reali sunt însă foarte diferiţi correlations that highlight the organization of în maniera de a citi, ceea ce şi explică the text); existenţa mai multor tipuri de lecturi: • historicity (refers to the obligation for any 1. uzajul liberal al textului (presupune reader to take into account the original o lectură ad libitum, adică lăsată în seama context of the literary work examined and the cititorului); context of the reader itself); 2. lectura standard (se proiectează pe • intertextuality (refers to the need for the ecranul unor interpretări deja existente); interpreter to take into account, in 3. interpretarea (presupune o lectură interpretations, the possible dialogue that the avizată, controlată sistematic, ce îşi propune text analyzed with other literary texts and the să restituie cu maximum de fidelitate ce vrea tradition of interpretation of the text under să spună textul). discussion); Tipul de lectură numit interpretare are Interpretation is thus the result of the o serie de criterii care validează interpretarea simultaneous action of the structural data unui text literar: emphasized by the text, the models of • relevanţa (presupune alegerea interpretation of the cultural context - modelelor de lectură în raport cu textul supus understood both in its intertextual and examinării); transtextual dimensions. • pertinenţa (se referă la The general theory of interpretation elaborates obligativitatea pentru cititor de a respecta hermeneutics. Paul Ricoeur has an important

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

toate indiciile structurale ale textului); contribution in redefining the literary text, • coerenţa (se referă la efectuarea including the author of the narrative (reading). tuturor corelaţiilor care pun în valoare "Literary texts are assemblies of signs that organizarea textului); have more or less broken their ties to the • istoricitatea (se referă la things they think they designate (and obligativitatea pentru oricare cititor de a ţine hypostasize - n.n.). seama de contextul originar al operei literare examinate şi de contextul cititorului însuşi); 6. Turnaround through signs and • intertextualitatea (se referă la symbols necesitatea ca interpretul să ţină seama, în interpretare, de posibilul dialog pe care îl There are, however, among these things întreţine textul analizat cu alte texte literare people who act and suffer; Moreover, cât şi de tradiţia interpretării textului în speeches are also actions; That is why the discuţie); mimetic bond - in the most active sense of the Interpretarea devine aşadar rezultanta term - between the act of speaking (and acţiunii simultane a datelor structurale puse reading) and effective action is never în evidenţă de text, a modelelor de completely broken. It has become more interpretare a contextului cultural - înţeles complex, more indirect, due to the rupture deopotrivă în dimensiunea sa intertextuală, between signum and res14. Emancipating, cât şi în cea transtextuală. today's hermeneutics reaches the following Teoria generală a interpretării o formula: there is no self-comprehension that elaborează hermeneutica. Paul Ricoeur are o is not mediated through signs, symbols, and contribuţie însemnată în redefinirea textului texts. literar, incluzându-l şi pe autorul rostirii The literary work can not be created without (citirii). „Textele literare sunt ansambluri de the necessary detour through signs and semne care au rupt într-o măsură mai mare symbols, which is at the same time amplified sau mai mică legăturile lor cu lucrurile pe and altered by mediation through texts that care se consideră că le desemnează (şi le escape the intersubjective condition of the ipostaziază - n.n.). dialogue. "The intention of the author is no longer immediately given, how the intention 6. Ocol prin semne şi simboluri of the homeowner is in a sincere and direct dialogue. It has to be rebuilt with the meaning Există însă, printre aceste lucruri of the text itself, as its own name given to the spuse, oameni care acţionează şi suferă; mai singular style of the work. It is no longer a mult, discursurile sunt şi ele acţiuni; de aceea question of defining hermeneutics by legătura mimetică - în sensul cel mai activ al coincidence between the genius of the reader termenului - între actul rostirii (şi citirii) şi and the genius of the author. The intention of acţionarea efectivă nu este niciodată ruptă the author, absent from his text, has itself complet. A devenit doar mai complexă, mai become a hermeneutical problem; As for the indirectă, datorită rupturii între signum şi other subjectivity of the reader, it is the work res14. Emancipându-se, hermeneutica de of reading and the gift of the text to the same astăzi ajunge la următoarea formulă: nu extent as the bearer of the expectations with există comprehensiune de sine care să nu fie which this reader approaches and receives the mijlocită prin semne, simboluri şi texte. text. Opera literară nu se poate constitui It is not, then, to define hermeneutics by the fără necesarul ocol prin semne şi simboluri, primacy of reader subjectivity on the text, that care este în acelaşi timp amplificat şi alterat is, through aesthetics of reception. It would de medierea prin texte care se sustrag not serve to replace an intentional fallacy with

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

condiţiei intersubiective a dialogului. an affective fallacy. To understand yourself is „Intenţia autorului nu mai este imediat dată, to understand you in front of the text and to cum vrea să fie intenţia locutorului într-un receive from him the conditions of a self that dialog sincer şi direct. Ea trebuie să fie is different from the self on the threshold of reconstruită odată cu semnificaţia textului reading. None of the two subjectivities, the însuşi, ca numele propriu dat stilului singular author and the reader, is therefore the first in al operei. Nu mai este deci vorba de a defini the sense of an original presence of self itself. hermeneutica prin coincidenţa între geniul Once freed from the primacy of subjectivity, cititorului şi geniul autorului. Intenţia which can be the prime task of hermeneutics? autorului, absentă din textul său, a devenit ea " însăşi o problemă hermeneutică; în ce The same Paul Ricoeur also offers the answer: priveşte cealaltă subiectivitate, a cititorului, "That, I believe, to seek in the text itself, on ea este opera lecturii şi darul textului în the one hand, the internal dynamics that aceeaşi măsură în care este purtătorul governs the structure of the work, on the other aşteptărilor cu care acest cititor abordează şi hand, the ability of the work to project out of primeşte textul. it and to give birth A world that is truly the Nu este deci vorba nici de a defini "work" of the text. "Internal dynamics and hermeneutica prin primatul subiectivităţii external projection are what they call the cititoare asupra textului, deci printr-o estetică labor of the text." Hermeneutics must rebuild a receptării. Nu ar servi cu nimic să înlocuim this double labor of the text. " But this is o intenţional fallacy cu o affective fallacy. A actually the dynamic reference, but in the te înţelege înseamnă a te înţelege în faţa sense of the interference of two structures textului şi a primi de la el condiţiile unui sine (one in disintegration, another born). diferit de eul aflat în pragul lecturii. Nici una Once the text is constituted as a text, the dintre cele două subiectivităţi, a autorului şi a meaning included in it becomes autonomous cititorului, nu este deci prima în sensul unei in relation to the author's intention, in relation prezenţe originare a sinelui la sine. Odată to the initial situation of the discourse and its liberată de primatul subiectivităţii, care poate prime recipient, intention, situation, the fi sarcina primă a hermeneuticii?". original recipient is the Sitz-im-Leben (the Acelaşi Paul Ricoeur oferă şi narrative site) Text (Leben - life, Sitz - răspunsul: „Aceea, cred, de a căuta în textul headquarters, residence, chair, sitting). A text însuşi, pe de o parte, dinamica internă care that has so released his Sitz-im-Leben opens guvernează structurarea operei, pe de altă up multiple interpretation possibilities. parte, putinţa operei de a se proiecta în afara ei şi de a naşte o lume care este cu adevărat 7. Plural reading and text work „lucrul" textului. Dinamica internă şi proiecţia externă constituie ceea ce numesc Beyond the polysemy of words in the travaliul textului. Hermeneutica trebuie să conversation, a polysemy of the text invoking reconstruiască acest dublu travaliu al a plural reading is revealed. This is the textului". Dar ăsta este chiar referentul moment of interpretation in the technical dinamic, însă în sensul interferării a două sense of exegesis of the texts. It is also the structuri (una în destrămare, alta născândă). moment of the hermeneutic circle between the Odată textul constituit ca text, sensul reader's comprehension and the open-ended inclus în el devine autonom în raport cu proposals of the text itself. intenţia autorului, în raport cu situaţia iniţială Man learns to know only through the a discursului şi cu destinatarul său prim, circumstance of comprehension that is always intenţia, situaţia, destinatarul iniţial constituie an interpretation; In this autonomy of the text, Sitz-im-Leben-ul (situl narativ) al textului however, there is already the possibility that

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

(Leben - viaţă, Sitz - sediu, reşedinţă, scaun, what Gadamer calls "the work of the text" is loc de şezut). Un text care s-a eliberat astfel stolen from the author's intentionally de Sitz-im-Lebenul său deschide posibilităţi intentional horizon: in other words, thanks to de interpretare multiple. the writing, the "world" of text makes the author's world explode. It is essential for a 7. Lectura plurală şi lucrul textului literary work to overcome its own psychosocial development conditions and Dincolo de polisemia cuvintelor din thus open up to an unlimited series of conversaţie se dezvăluie o polisemie a readings, themselves in different socio- textului care invită la o lectură plurală. cultural contexts. In short, both from a Acesta este momentul interpretării în sensul sociological and psychological point of view, tehnic de exegeză a textelor. Este şi the text must be decontextualised so that it momentul cercului hermeneutic între can be recontextualized into a new situation: comprehensiunea pusă în joc de către cititor it is precisely what the reading act does. The şi propunerile de sens deschise de textul text is mediation through which we ourselves însuşi. understand. The subjectivity of the reader Omul nu învaţă să se cunoască decât prolongs that fundamental feature of the prin ocolul comprehensiunii care este discourse of being addressed to someone. A dintotdeauna o interpretare; în această work guides its readers and creates its own autonomie a textului este deja conţinută, în subjective face. If fiction is a fundamental schimb, posibilitatea ca ceea ce Gadamer dimension of the reference of the text, it is numeşte „lucrul textului" să fie sustras also a fundamental dimension of the orizontului intenţional finit al autorului său; subjectivity of the reader. As readers, we only altfel spus, graţie scrierii, „lumea" textului find ourselves losing us. Reading introduces face să explodeze lumea autorului. Este us to the imaginative variations of the ego. esenţial pentru o operă literară ca ea să The consequence of hermeneutics is depăşească propriile sale condiţii important: Hermeneutics and criticism of psihosociologice de elaborare şi să se ideologies can no longer be countered: the deschidă astfel unei serii nelimitate de criticism of ideologies is the necessary lecturi, ele însele situate în contexte circumstance that self-comprehension socioculturale diferite. Pe scurt, atât din requires, if it is to be modeled not by the punct de vedere sociologic cât şi psihologic, reader's prejudices, but by the work of the textul trebuie să se poată decontextualiza text. But we, the transmodernists, come into astfel încât să se lase recontextualizat într-o the text with prejudices with everything and nouă situaţie: e tocmai ceea ce face actul de we put them in motion as we put them and lectură. Textul este medierea prin care ne those of the text that comes with his own. înţelegem pe noi înşine. Subiectivitatea The reading function of writing could cititorului prelungeşte acea trăsătură reinforce the idea of a direct relationship fundamentală a discursului de a fi adresat between the will-to-say of the enunciation and cuiva. O operă îşi îndrumă cititorii şi îşi the writing. creează astfel propriul ei vizavi subiectiv. Indeed, writing calls for reading according to Dacă ficţiunea este o dimensiune a report that will allow us to introduce the fundamentală a referinţei textului, ea este, în concept of interpretation immediately. aceeaşi măsură, o dimensiune fundamentală a Interpretation aims at meaning. The meaning subiectivităţii cititorului. Ca cititori nu ne disappears in the reference and this in găsim decât pierzându-ne. Lectura ne appearance. Thus, in living speech, the ideal introduce în variaţiile imaginative ale ego- sense of what is said is blurring after the ului. Consecinţa care priveşte hermeneutica actual reference, that is, after the thing that is

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

este importantă: hermeneutica şi critica spoken of; This real reference tends, at the ideologiilor nu mai pot fi opuse: critica limit, to be confused with an ostentatious and ideologiilor constituie ocolul necesar pe care ostentatious designation where speech is trebuie să-l efectueze comprehensiunea de united with the gesture of showing, of seeing. sine, dacă aceasta are a se lăsa modelată nu A text is also not devoid of reference. It is de prejudecăţile cititorului, ci de lucrul precisely the task of reading, as an textului. Dar noi, transmoderniştii, venim în interpretation, to make the reference. At least text cu prejudecăţi cu tot şi ni le punem în in this suspension where the reference is mişcare aşa cum le punem şi pe cele ale postponed, the text is somewhat in the air, textului care vine cu ale lui proprii. outside the world or without the world; Funcţia lecturii în raport cu scrierea Thanks to this obliteration of the relationship ar putea întări ideea unui raport direct între with the world, every text is free to relate to voinţa-de-zicere a enunţului şi scriere. all the other texts that come to take the place Într-adevăr, scrierea cheamă lectura of the circumstantial reality of living speech. potrivit unui raport care ne va permite îndată This intertextual report generates, through the să introducem conceptul de interpretare. blurring of the world that is spoken of, the Interpretarea vizează sensul. Sensul se stinge quasi-world of texts or literature (this world în referinţă şi aceasta în arătare. Astfel, în can be imagined in the sense that it is written vorbirea vie, sensul ideal a ceea ce se spune in the very place where the world is presented se mlădiază după referinţa reală, adică după through speech, but this imaginary is it A lucrul despre care se vorbeşte; această creation of literature itself, is a literary referinţă reală tinde, la limită, să se confunde imaginary). cu o desemnare ostensivă şi ostensiotică unde This disturbance of the relationship between vorbirea se uneşte cu gestul de a arăta, de a the text and his world is the key to the other face să se vadă. Un text nu este nici el lipsit bullshit that we have already spoken of, the de referinţă. Este tocmai sarcina lecturii, ca one that affects the report of the text with the interpretare, să efectueze referinţa. Cel puţin subjectivity of the author and the reader. The în această suspendare în care referinţa este author is set up by the text. He himself is in amânată, textul este oarecum în aer, în afara the space of significance drawn and written in lumii sau fără lume; graţie acestei obliterări a writing. The text is the very place where the raportului cu lumea, fiecare text este liber să author comes. But is he different than the first intre în raport cu toate celelalte texte, care reader? Distributing the author through his vin să ia locul realităţii circumstanţiale pe own text is already a first-reading care o are vorbirea vie. Acest raport phenomenon that suddenly puts together all intertextual generează, prin estomparea lumii the problems of the relationship between despre care se vorbeşte, cvasi-lumea textelor explanation and interpretation that we are sau literatura (această lume poate fi zisă confronted with; These relationships are born imaginară, în sensul că este prezentificată at the time of reading. Indeed, it is precisely prin scris, în chiar locul unde lumea este in reading that we will immediately see the prezentată prin vorbire; dar acest imaginar two attitudes that we have at first found under este el însuşi o creaţie a literaturii, este un the title of explanation and interpretation. We imaginar literar). can remain, as readers, in the state of Această bulversare a raportului dintre suspension of the text, we can treat it as a text text şi lumea lui este cheia celeilalte without a world and without an author; In this bulversări despre care am vorbit deja, aceea case we explain it through its internal care afectează raportul textului cu relations, through its structure. Or we can subiectivităţile autorului şi cititorului. remove the suspension of the text, we can Autorul este instituit de către text. El însuşi complete the text in words, resuming it to live

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

se află în spaţiul de semnificaţie trasat şi communication; Then we interpret it. These înscris de scriitură. Textul este chiar locul two possibilities belong both to reading and unde survine autorul. Dar survine el altfel reading is the dialectic of these two attitudes. decât ca prim cititor? Distanţarea autorului 8. The text as current utterance prin propriul său text este deja un fenomen We can, by reading, extend and strengthen the de primă lectură care pune dintr-o dată suspension that affects the reference of the ansamblul problemelor privind raporturile text to the world of the world and to the dintre explicaţie şi interpretare cu care ne audience of the speakers; This is the vom confrunta; aceste raporturi se nasc cu explanatory attitude. But we can also suppress prilejul lecturii. Într-adevăr, tocmai în cadrul this suspension and finish the text as a current lecturii vom vedea îndată înfruntându-se cele narrative. It is precisely this second attitude două atitudini pe care le-am situat pentru that is the true destination of reading, for it is început sub titlul de explicaţie şi interpretare. that which reveals the true nature of the Putem rămâne, ca cititori, în starea de suspension that intercepts the movement of suspensie a textului, îl putem trata ca pe un the text to meaning. The other reading would text fără lume şi fără autor; în acest caz îl not be possible if the text, as a writing, would explicăm prin raporturile sale interne, prin not accept and call for a reading. The lecture structura sa. Sau putem înlătura suspendarea resembles the performance of a musical score; textului, putem desăvârşi textul în cuvinte, It marks the making, updating of the semantic restituindu-l comunicării vii; atunci îl possibilities of the text. This character of interpretăm. Aceste două posibilităţi aparţin interpretation, reveals a decisive aspect of deopotrivă lecturii şi lectura este dialectica reading, namely that it completes the speech acestor două atitudini. of the text in a dimension similar to the dimension of speech. The "updated" text then 8. Textul ca rostire actuală finds an ambience and an audience, it resumes the movement, intercepted and suspended, Putem, prin lectură, să prelungim şi referring to a world and subjects.The world is să consolidăm suspendarea care afectează the reader's, and the subject is the reader referinţa textului la ambianţa unei lumi şi la himself.We would say that in reading the audienţa subiecţilor vorbitori; aceasta este reading becomes something The reading is atitudinea explicativă. Dar putem şi să accomplished in an act that is in relation to suprimăm această suspendare şi să the text, which is speaking in relation to the desăvârşim textul ca rostire actuală. Tocmai language, namely the event and the speech această a doua atitudine este adevărata court. The text had only one meaning, that is, destinaţie a lecturii, căci ea este aceea care internal relations, a structure; A meaning, that dezvăluie adevărata natură a suspendării care is, a performance in the discourse of the interceptează mişcarea textului către subject of the reader, and by its meaning the semnificaţie. Cealaltă lectură n-ar fi posibilă text had only a semiological dimension, and dacă textul, ca scriere, n-ar accepta şi chema now, by its significance, it has a semantic o lectură. Lectura seamănă cu execuţia unei dimension. partituri muzicale; ea marchează efectuarea, The hermeneutism is a reshaping, which actualizarea posibilităţilor semantice ale characterizes the texting of the text. So textului. Acest caracter de efectuare, propriu reading is the concrete act in which the text is interpretării, dezvăluie un aspect decisiv al accomplished. Explanation and interpretation lecturii, anume faptul că ea desăvârşeşte oppose and conciliate indefinitely in the very discursul textului într-o dimensiune heart of reading. asemănătoare dimensiunii vorbirii. Textul „actualizat" găseşte atunci o ambianţă şi o 9. Essence of reading

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

audienţă; el îşi reia mişcarea, interceptată şi suspendată, de referire la o lume şi la This reading, without the development of a subiecte. Lumea este cea a cititorului, iar logical spirit of analysis and attitude, scatters subiectul este cititorul însuşi. Am spune că în its essences. But what does it consist of, the interpretare lectura devine ceva asemănător essence of reading? Glossing on an essay by vorbirii. Lectura se desăvârşeşte concret într- Maurice Blanchot, I will appreciate that un act care este în raport cu textul, ceea ce reading has a difficult task to bring to light the este vorbirea în raport cu limba, anume hidden reality of the work of art. At the center eveniment şi instanţa de discurs. Textul avea of the space of the common language, the doar un sens, adică relaţii interne, o structură; writer inaugurates another rebellious space, a el are acum o semnificaţie, adică o efectuare hidden space, obviously, and obsolete to the în discursul propriu subiectului cititor; prin present reality, perhaps immutable (paradisiac sensul său, textul avea numai o dimensiune - n.n.) without rest, if we consider the work a semiologică. Acum, prin semnificaţia sa, el budding. But the book so dug is born again. are o dimensiune semantică. "Without his knowledge, the reader is Zicerea hermeneutului este o re- engaged in a struggle, profound with the zicere, care caracterizează zicerea textului. author." 15 Any reading has indeed a Deci lectura este actul concret în care se confrontation that cancels the writer to play desăvârşeşte menirea textului. Explicaţia şi his work, her anonymous presence, violent, interpretarea se opun şi se conciliază impersonal assertion, The reader is always indefinit în chiar inima lecturii. anonymous fundamentally, it is any reader, unique but transparent. "The mission of 9. Esenţa lecturii reading, is to make the work transparent, although it is still hidden, floating among the Această lectură, fără dezvoltarea unui Alefi even a" miracle "of reading. The stone spirit logic de analiză şi de atitudine îşi and grave of the book do not only have the risipeşte esenţele. Dar, în ce constă ea, esenţa cadaveric void to be enlivened, but it is the lecturii? Glosând pe marginea unui eseu de very hidden, yet hidden presence of what Maurice Blanchot, voi aprecia că lectura are must appear. Reading is beyond or beyond misiunea dificilă de a pune în lumină understanding. The lecture's view goes realitatea ascunsă a operei de artă. În centrul beyond the funeral stone, dissolving it on the spaţiului limbii obişnuite, scriitorul particles called Alefi. We will then suspect inaugurează un alt spaţiu, rebel, un spaţiu Borges that he has also received infinity from ascuns, evident şi sustras realităţii curente, literature. The truth of literature would be in poate imuabil (paradisiac - n.n.) poate fără de the infinite error. Borges understands amongst odihnă, dacă e să considerăm opera o the former that being a man by literary devenire. Dar cartea astfel dezgropată se essence (which means that he is always ready naşte încă o dată. „Fără ştirea lui, cititorul to understand according to the way of este angajat într-o luptă, profundă cu understanding that literature authorizes) autorul"15. Orice lectură are, într-adevăr, o implies a huge power of the spirit (s.n.) to confruntare ce-l anulează pe scriitor pentru a make the book. For him the book is the world, reda opera sieşi, prezenţei ei anonime, and the world is like a book. But if the world afirmării violente, impersonale, pe care o is a book, then any book is the finite world of reprezintă. Cititorul este el însuşi întotdeauna reference. The world and the book send fundamental anonim, este oricare cititor, unic eternally and endlessly their reflected images. dar transparent. Misiunea lecturii, este de a If the possibility of the world is the book, I face transparentă opera, deşi aceasta este încă must also conclude that the world operates not ascunsă. Pluteşte, între Alefi, chiar un only the power to do, but also that great

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

„miracol" al lecturii. Piatra şi mormântul power to pretend, trick and deceive, whose cărţii nu deţin numai vidul cadaveric care product is any fictional work. "Borges trebuie însufleţit, ci constituie însăşi understands that the dangerous dignity of prezenţa, totuşi ascunsă, a ceea ce trebuie să literature is not to make us assume a great apară. A citi se situează dincolo sau dincoace author in the world, absorbed in dreamy de înţelegere. Privirea lectorului trece mystifications, but to make us feel the dincolo de piatra funerară, dizolvând-o pe closeness of a strange, neutral and impersonal particulele numite Alefi. Îl vom bănui deci pe power." Borges că a primit, şi el, infinitul de la literatură. Adevărul literaturii ar fi în eroarea 10. The creative moment of reading infinitului. Borges înţelege printre cei dintâi că a fi om prin esenţă literar (ceea ce Literature is not a simple scam, it is a înseamnă că este totdeauna gata să înţeleagă dangerous power to go to what it is through în funcţie de modul de înţelegere pe care îl the infinite multiplicity of the imaginary autorizează literatura) presupune o uriaşă through its co-existence transfined with the putere a spiritului (s.n.) de a face cartea. transmagnar. Pentru el cartea este lumea, iar lumea este ca Reading takes place at the moment when the o carte. Dar, dacă lumea este o carte, atunci distance to the work itself acquires another orice carte este lumea finită de referinţă. meaning, not indicating the imperfection but Lumea şi cartea îşi trimit etern şi la nesfârşit its perfection. imaginile lor reflectate. Dacă posibilitatea This distance completes the work, if it is lumii este cartea, trebuie să concluzionez şi preserved in its purity by the reader. The eu că în lume operează nu numai puterea de a attitudes, flexibility and reading requirements face, dar şi acea mare putere de a se preface, demand every real moment real possibilities de a truca şi de a înşela, al cărei produs este for redefining the concept. "Sensitizing the orice operă de ficţiune. „Borges înţelege că taste through reading is an attribute of modern primejdioasa demnitate a literaturii nu este orientation." Speaking in this respect, George aceea de a ne face să presupunem în lume un Sorescu17 places the requirements of the mare autor, absorbit în visătoare mistificări, modern spirit under the sign of the restoration ci de a ne face să simţim apropierea unei of the nuances of every connection between puteri stranii, neutre şi impersonale"16. real and fiction, Eugen Simion also pleads for the expansion of the classical opera binom "A 10. Momentul creator al lecturii work is solid when it resists substitutions to which the spirit of an active and rebellious Literatura nu este o simplă reader always tries to make a difference," said înşelătorie, ea e primejdioasă putere de a Paul Valéry, And the subject is subjected to merge către ceea ce este, prin infinita the parts ... A work is a finished thing, multiplicitate a imaginarului prin transfinita stopped and material. The reader's arbiter coabitare a acestuia cu transimaginarul. stands up against the dead arbitrary work of Lectura ia naştere în momentul când the work, but this energetic reader is the only distanţa operei faţă de ea însăşi dobândeşte o one that matters - being the only one who can altă semnificaţie, nemaiindicând take away from us what we do not We know nedesăvârşirea, ci desăvârşirea ei. we have ". The same Paul Valéry emphasizes Această distanţă desăvârşeşte opera, the aggressive spirit of the reader who, if the dacă este păstrată în toată puritatea ei de author initially has the advantage of being către cititor. Atitudinile, flexibilitatea şi pre-thought, of being prepared, of having an exigenţele lecturii solicită fiecărui moment initiative, is waiting for him to take advantage istoric posibilităţi reale pentru redefinirea of it, Spiritually, with the author who, this

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

conceptului. „Sensibilizarea gustului prin time, is dumb, any maneuver being forbidden. intermediul lecturii este un atribut al "To write for the reader" smart "? - Paul orientării moderne". Pronunţându-se în acest Valéry asks. Here is a short text that puts this sens, George Sorescu17 situează cerinţele dual writer under a title like" Art of Reading. spiritului modern sub semnul restabilirii " "We read well than what we read for a very nuanţelor fiecărei legături dintre real şi personal purpose. This goal may be to acquire ficţiune. Eugen Simion pledează şi el pentru a certain power. Or it may be the hatred that extinderea binomului clasic autor - operă la you wear to the author. " triada: autor -operă - lector. Critica We are now able to realize that yes, indeed, tradiţională îl neglijase pe lector. Critica the work is a recovery of the totality of the modernă îl readuce în discuţie. Paul Valéry, being, on condition that it is obligatory for the de pildă: „O operă este solidă atunci când third actor to intervene in the play: the rezistă substituirilor la care spiritul unui lecturer, which makes the work of inertia cititor activ şi răzvrătit încearcă întotdeauna Writing, the aesthetic object has a meaning. să~i supună părţile... O operă este un lucru For the opera to be born there must be a pact încheiat, oprit şi material. Arbitrariul viu al between the author and the lecturer. The two cititorului se ridică împotriva arbitrariului conjugate their effort in causing the concrete mort al operei. Dar acest cititor energic este and imaginary object that is the work of the singurul care contează, - fiind singurul care spirit to blossom and flourish. "Opera is, in poate scoate din noi ceea ce noi nu ştim că this case, a synthesis between creation and posedăm". Acelaşi Paul Valéry subliniază perception (reception)" - postulates Eugen spiritul ager al cititorului care, dacă iniţial Simion. Creation is not finished unless it is autorul are faţă de el avantajul de a fi gândit taken in the reception and completed by this dinainte, de a se fi pregătit, de a fi avut lecturer who, as he decipherates it, creates iniţiativa, îşi aşteaptă rândul să-i reia acest himself. Reading gives, say, a corporal to the avantaj, să se dueleze, spiritual fireşte, cu work, and at the same time it gives an identity autorul care, de data aceasta, este mut, orice to the one who reads it. Reading means, manevră fiindu-i interzisă. „Să scrii pentru above all, a choice, a spiritual act oriented cititorul „inteligent", ? - se întreabă Paul towards something, a reception and a Valéry. Iată ce scurt text pune acest dual transmission. Reading is to synthesize the scriitor sub un titlu ca „Arta lecturii". „Nu elements of the work and to integrate them citim bine decât ceea ce citim într-un anumit into what existentialists call a living project. scop foarte personal. Acest scop poate fi Based on it, reading becomes a subjective, acela de a dobândi o anume putere. Sau poate creative act. Words are ways to fi ura pe care o porţi autorului"18. transcendence. It is up to the reader to raise Suntem acum în măsură de a realiza them up (as Lazarus cried by Jesus - nn) or to că, da, într-adevăr, opera este o recuperare a remain deadly signs. Opera begins to exist totalităţii fiinţei, cu condiţia, obligatorie, ca when the words begin to make sense, or să intervină în joc şi cel de-al treilea actor: rather, to get through a creative reading a lectorul, care face să iasă operă din inerţia sense19. scriiturii, obiectul estetic să capete o Opera is what we are, lecturers, what do we semnificaţie. Pentru ca opera să se nască want to be? Really? For the lecturer, trebuie să existe un pact între autor şi lector. everything is done and everything is already Cei doi îşi conjugă efortul în a face să răsară done. In front of him, in the face of his being, şi să înflorească acest obiect concret şi there is something that has been done before, imaginar care este opera spiritului. „Opera a spiritual project led to the end, an attempt to este, în acest caz, o sinteză între creaţie şi recover the totality of the world that existed percepţie (recepţie)” - postulează Eugen before the creative moment of the reading.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

Simion. Creaţia nu este terminată dacă nu Everything is done - right - but after she (the este luată în primire şi dusă la capăt de acest opera) has already been made, created. It is lector care, pe măsură ce o descifrează, se more loyal and fair to recognize that the work creează pe sine. Lectura dă, va să zică, o has a virtual existence. Her interpretive corporalitate operei şi în acelaşi timp, dă o project is hidden in a text that the lecturer identitate celui care o citeşte... Lectura must approach to make him begin to live the înseamnă, înainte de orice, o alegere, un act light of an understanding. This lecturer is the spiritual orientat spre ceva, o receptare dar şi discoverer of signs (symbols, myths) that take o transmitere. A citi este a sintetiza the book out of her historic mummery. elementele operei şi a le integra în ceea ce existenţialiştii numesc un proiect de 11. Recreational reader of opera existenţă. În baza lui, lectura devine un act subiectiv, creator. Cuvintele sunt nişte Eugen Simion, arguing for a balance of drumuri spre transcendenţă. Depinde de positions on the existence of literature, cititor ca ele să învieze (ca Lazăr strigat de concludes that "literature exists insofar as she Iisus - n.n.) sau să rămână nişte semne is confronted with the sensitivity of a lecturer, moarte. Opera începe să existe în clipa în enriched by the attributes that this lecturer care cuvintele încep să aibă un sens, sau, mai attributes to him." bine zis, să capete printr-o lectură creatoare The form of subjective (personal) existence of un sens19. the literary work is not possible without the Opera este deci ce suntem noi, existence of a previous language (invariably, lectorii, ceea ce vrem noi să fie? Oare? individualized). However, reading is not a Pentru lector, totul este de făcut şi totul este free act. It stimulates a freedom, it is an deja făcut. În faţa lui, în faţa fiinţei lui, există invention, a reinvention, a creation, but a ceva ce s-a săvârşit înainte, un proiect directed creation, conditional freedom, an spiritual dus până la capăt, o încercare de invention programmed by the author, his / her recuperare a totalităţii lumii care există existence, existing before the lector existed. anterior momentului creator al lecturii. Totul Historical existence makes, in short, possible este de făcut -adevărat - dar după ce ea existence before the lector exists. Historical (opera) a fost deja făcută, creată. E mai loial existence makes, in short, possible subjective, şi mai just a recunoaşte că opera are o virtual existence and vice versa: without a existenţă virtuală. Proiectul ei interpretabil lecturer, the book remains a scattered sheet of este ascuns într-un text de care lectorul paper. The opera in her serious architecture trebuie să se apropie, pentru a-l face să (Liviu Rebreanu's "The Rook" by Eugen înceapă să trăiască lumina unei înţelegeri. Barbu, "The Moromes" by Marin Preda, Acest lector este descoperitorul de semne "Woman, Here's Your Son" by Sorin Titel, (simboluri, mituri) care scoate cartea din Dumitru Radu Popescu: "F" Mircea Eliade: muţenia ei istorică. The light that is extinguished ... ", Stefan Bănulescu:" The Millionaire's Book ", Gabriel 11. Cititorul recreator de operă Chifu:" The Cartographer of the Power ", Aurel Antonie:" Letter to the Little Animals ", Optând pentru un echilibru al Titu Rădoi:" Great song to spend, "Silviu D. poziţiilor faţă de existenţa literaturii, Eugen Popescu: "Lotus Consumers" condition my Simion conchide că „literatura există în freedom of interpretation. The Opera, if it is măsura în care ea este confruntată cu serious, includes a reading project20: a sensibilitatea unui lector, îmbogăţită prin default reading, a reading pattern that, of însuşirile pe care acest lector i le atribuie". course, can be overcome, enriched but not Forma de existenţă subiectivă ignored.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

(personală) variabilă a operei literare nu-i The status of the lecturer - we are perfectly posibilă fără existenţa unui limbaj anterior motivated to say this - has fundamentally (invariabil, individualizat). Totuşi lectura nu- changed in twentieth-century literature. It has i un act liber. Ea stimulează o libertate, ea become a factor, if not decisive, at least este o invenţie, o reinvenţie, o creaţie, dar o necessary, for the life of a text to be creaţie dirijată, o libertate condiţionată, o understood. Meanwhile, his quality is one to invenţie programată de autor, de opera initiate. That witness - invoked by traditional acestuia, existent/ existentă înainte de a prose - has remained of the past. The new exista lectorul. Existenţa istorică face, pe novel makes the lecturer a character of the scurt, posibilă existenţa înainte de a exista opera and even the most important. lectorul. Existenţa istorică face, pe scurt, (Eminescu: A Beautiful History: Jeronim and posibilă existenţa subiectivă, virtuală şi Cezara, DR Popescu: The Life and Work of invers: fără un lector avizat cartea rămâne un Tiron B, George Bălăita : The World in Two pachet de foi mâzgălite. Opera în arhitectura Days, Ştefan Agopian - Sara, Mircea Horia ei gravă („Răscoala" de Liviu Rebreanu, Simionescu - Ingenious well tempered, Radu „Groapa" de Eugen Barbu, „Moromeţii" de Petrescu: Matei Iliescu, Costache Olareanu: Marin Preda, „Femeie, iată fiul tău" de Sorin Fiction and Infantry, Gheorghe Iova: Titel; Dumitru Radu Popescu: „F", Mircea Texteiova). Thus, the reader is introduced Eliade: „Lumina ce se stinge...", Ştefan inside the literature, with the essential Bănulescu: „Cartea Milionarului", Gabriel function of recreating the opera. The Chifu: „Cartograful puterii", Aurel Antonie: traditional barrier between the opera and the „Scrisoare către animalele mici", Titu Rădoi: reader is broken, the lecturer engages in the „Cântec mare de petrecut", Silviu D. opera, rewrites it according to its taste and Popescu: „Consumatorii de lotus”, understanding, ultimately substituting the true condiţionează libertatea interpretării mele. creator. I bring the amendment that the Opera, dacă este serioasă, cuprinde un situation of such a writer, waiting for proiect de lectură20: o lectură implicită, un everything from the author-producer and the model de lectură care, bineînţeles, poate fi reader, is not envied. Do not, under the depăşit, îmbogăţit, dar nu ignorat. speculation that the myth of the creator - Statutul lectorului - suntem perfect demiurg and the work as a unique, mysterious motivaţi pentru a afirma acest lucru - s-a product of talent, has come to an end, some modificat fundamental în literatura din writers want to mark their lack of vocation, secolul al XX-lea. El a devenit un factor, creative power? Opera, say the new scholars dacă nu decisiv, cel puţin necesar, ca viaţa of the problem, is made of words, words enter unui text să fie înţeleasă. Între timp calitatea a text to be decoded, we read with a certain lui este una de iniţiat. Aceea de martor - science, with a personal grid, what is invocat de proza tradiţională - a rămas de equivalent to a re-creation, because any true domeniul trecutului. Noul roman face din reading changes (inoculating, And new lector un personaj al operei şi chiar cel mai meanings). The same scholars fall from his important. Şi anume, de foarte multe ori, legitimate rights to the creator (author) acela de a ordona structura, opera constituită making him occupy a second place. din fragmente, notaţii dezarticulate, povestiri rupte (M. Eminescu: O istorie frumoasă: 12. Reading: A Spiritual Participation Ieronim şi Cezara; D.R. Popescu: Viaţa şi opera lui Tiron B.; George Bălăiţă: Lumea în What is valid and scientifically valid from all două zile; Ştefan Agopian - Sara, Mircea these dissociations? Perhaps the idea that Horia Simionescu - Ingeniosul bine temperat; modern readers enter into a new relationship Radu Petrescu: Matei Iliescu; Costache with literary work. From the passive witness,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

Olăreanu: Ficţiune şi infanterie; Gheorghe the spectator is asked to become an Iova: Texteiova). Astfel, cititorul este interpreter; In any case, the character of the introdus înlăuntrul literaturii, cu funcţia book has no way of reaching. But his esenţială de a recrea opera. Bariera conscience is increasingly demanded, reading tradiţională dintre operă şi cititor este becomes a spiritual participation with effects sfărâmată, lectorul se implică în operă, o of several predictable ways. Michael rescrie după gustul şi înţelegerea lui, Riffaterre21 introduces the notion of substituindu-se, în cele din urmă, archilecteur or lecteur pluriel in the opera- adevăratului creator. Eu aduc amendamentul lector relationship. More specifically, in order că situaţia unui asemenea scriitor, care to prevent impressionism from manifesting aşteaptă totul de la cititorul-ordonator şi impressionism in the reading of a literary text, producător, nu este de invidiat. Nu cumva, the quoted scientist requires a collective sub speculaţia că mitul creatorului - demiurg reading, the addition, in other words, şi al operei ca produs unic, misterios, al opinions, reactions based on a discrete and talentului, a apus, unii scriitori doresc a-şi effective investigation in several social strata. marca lipsa vocaţiei, a forţei creatoare? "The advantage of my analysis," says Opera, spun noii cercetători ai problemei, se Riffaterre, "is to provide the critic a map as face din cuvinte, cuvintele intră într-un text far as possible to complete the reaction ce trebuie decodat, citim cu anumită ştiinţă, stimuli that exist in the text. Through this, the cu o grilă personală, ceea ce echivalează cu o critic is no longer tempted to search the text re-creaţie, căci orice lectură adevărată with his own schema, for he has under his eye modifică (inoculându-i semnificaţii noi) the description of what any past, present or textul. Aceiaşi cercetători îl decad din future lecturer can see in the text " drepturile sale legitime pe creator (autor) Neither do we believe that the archiector făcându-l să ocupe un loc secund. could replace the literary critic who is building his own model of literary work. The 12. Lectura: o participare spirituală interpretation of the literary work is fatally subjective and personal. And yet, in Ce este valabil şi valid ştiinţific din transmodernism, it will move to toate aceste disocieri? Poate ideea că cititorul transsubjective and transpersonal. modern intră într-o relaţie nouă cu opera However, the method proposed by Riffaterre literară. Din martor pasiv, spectator, i se cere incites Roland Barthes, who asserts that să devină un interpret; în orice caz, personaj "writing is not a communication (s.n.) of a al cărţii n-are cum să ajungă. Dar conştiinţa message that would circulate from the author lui este din ce în ce mai mult solicitată, to the reader. It is the very voice of reading in lectura devine o participare spirituală cu the text, only the reader speaks ... From this efecte de mai multe feluri (im)previzibile. point of view, writing is active because it acts Michael Riffaterre21 introduce, în relaţia in the interest of the reader. "23 Barthes falls operă-lector, noţiunea de archilecteur sau in the same error as Riffaterre, by his lecteur pluriel. Mai precis, pentru a împiedica assertion that writing is no longer the product manifestarea subiectivismului, An author, but a public writer, a kind of impresionismului în lectura unui text literar, notary, who, at the command of the omul de ştiinţă citat presupune o lectură institution, must not flatter the tastes of his colectivă, adiţiunea, altfel zis, de opinii, client, but to draw up, after his dictation, the reacţii pe baza unei anchete discrete şi list of interests, the operations by which, in an eficiente în mai multe straturi sociale. economy of disclosure, he manages That „Avantajul analizei mele - opinează commodity: the story. Riffaterre - este de a pune la dispoziţia As far as we are concerned12, I continue to

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

criticului o hartă pe cât se poate completă a identify the literary work by the phrase stimulilor de reacţie care există în text. Prin "mysterious island." It incorporates an aceasta, criticul nu mai este tentat să inanalizable spirit.Opera is an aesthetic, cerceteze textul cu propria lui schemă , căci complex, secretive object.As a mysterious el are sub ochi descrierea a ceea ce orice island, the literary work is the promise of a lector trecut, prezent sau viitor poate vedea în paradise, a homeland Of the secrets that are text” hard to disclose, to describe and to interpret. Nici noi nu credem că arhilectorul ar Commenting on the opera and accepting as its putea înlocui criticul literar, care-şi fundamental priority and autonomy, I have construieşte un model22 propriu al operei proposed - and I have fulfilled this literare. Interpretarea operei literare este fatal desideratum - to discuss the smoother and subiectivă şi personală. Şi, totuşi, în certainly more mysterious relationship, transmodernism se va deplasa spre Between the work and the creator who, more transsubiectiv şi transpersonal. precisely, discovers himself as he writes. "The Oricum, metoda propusă de Riffaterre restitution phase of the text - we have decided îl incită şi pe Roland Barthes, care emite - is concurrent with the effort to pierce the aserţiunea că „scriitura nu este comunicare hidden work of the fascinating work. Self- (s.n.) a unui mesaj care ar circula dinspre discoverer in that "privileged moment", is autor spre cititor. Ea este însăşi vocea lecturii also entitled to the interpret at such a posture, în text, numai cititorul vorbeşte... Din acest once started looking for the meanings punct de vedere, scriitura este activă, căci concealed by the textual surface. acţionează în interesul cititorului"23. Barthes A critic - and a theorist dubbed by a teacher in cade în aceeaşi eroare ca şi Riffaterre, prin our case - is called to undertake, with every afirmaţia sa că scriitura nu mai e produsul exercise of his comprehension, a new reading unui autor, ci al unui scriitor public, un fel de on the work to which he sails and in which he notar, care la comanda instituţiei trebuie nu flies. Mircea Zaciu, in a commentary on a să flateze gusturile clientului său, ci să book by the late Marian Papahagi, entitled întocmească, după dictarea acestuia, lista "Eros and Utopia" (Ed., 1980), pleads for intereselor, operaţiile prin care, într-o methodological deinhibition, to which we economie a dezvăluirii, el administrează subscribe with all the heart and responsibility respectiva marfă: povestirea. in the field, doubled in turn Of separation În ceea ce ne priveşte12, eu continuu from the perishable critical impressionism. să identific opera literară prin sintagma Of course, at the foundation of a solid „insulei misterioase". Ea încorporează un duh approach, we need to put assimilation and inanalizabil. Opera este un obiect estetic, synthesis, identifying with creation as a complex, plin de secrete. Ca insulă preparatory stage of concentric reading, misterioasă, opera literară este promisiunea which is not forbidden to philosophical unui paradis; o patrie a tainelor greu de interpretation and pleasure to be seduced by dezvăluit, de descris şi de interpretat. the masterpiece25. Comentând despre operă şi acceptând ca un We are not surprised by Edgar Papu's dat fundamental prioritatea şi autonomia ei, statement that if you do not dive like a diver eu mi-am propus - şi am şi îndeplinit acest in the "deep waters of reading" surrounded by deziderat - să discut relaţia mai fină şi în mod a perfect architectural ensemble, any effort is cert mai misterioasă, dintre operă şi creatorul doomed to failure. care, mai exact, se descoperă pe sine, pe Eminescu, in "The Pharaohs Tlà Avatars", măsură ce (se)scrie. „Etapa de restituire a describes the gardens that were deep in the textului - am decis noi - este simultană cu river, and the moon seemed like a treasure on efortul de a străpunge ascunsul operei care the bottom of the water. " "The infinite city

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

fascinează. Dacă subiectul creator se with white domes ... whose ocean of palaces autodescoperă în acea „clipă privilegiată", hateful, whose long stones paved with long are dreptul şi interpretul la o asemenea and white stones, whose gardens of palm trees postură, o dată pornit în căutarea sensurilor form a painting to which they look stunned disimulate de suprafaţa textuală. and deeply" impresses "the poor mortal" A Un critic - şi un teoretician dublat de "terrifying beauty" (as an expression of the un pedagog în cazul nostru - este chemat a sacred: mysterium tremendum). întreprinde, cu fiecare exerciţiu de It is enough and only to find that in the comprehensiune al său, o lectură nouă asupra forefront of things, beyond the appearances, operei înspre care navighează şi în cuprinsul the essential knowledge of people and căreia poposeşte. Mircea Zaciu, într-un destiny, the structures of the literary work, the comentariu asupra unei cărţi a regretatului writer-opera-reader trinity, which we move Marian Papahagi, intitulată „Eros şi utopie" from profanity to sacredness, subject to (Ed. C.R. 1980), pledează pentru dezinhibare rediscovery circumscription, Opens and metodologică, la care subscriem din toată closes a circle: from the starting points to the inima şi cu toată răspunderea în domeniu, great meanings of (re) picking and (re) dublată la rândul ei de despărţirea de dissecting26. perisabilul impresionism critic. Sigur că da, la temelia unui demers 13. A process simultaneity solid, trebuie să aşezăm asimilarea şi sinteza, identificarea cu creaţia ca etapă preparatoare Is the literary work a semiological a lecturii concentrice, căreia nu-i este deloc encirclement that can only enter by knowing interzisă interpretarea filosofică şi plăcerea the password arcane? Marian Papahagi de a se lăsa sedusă de capodoperă25. invokes the "great truth of a hermeneutical Nu ne surprinde afirmaţia lui Edgar dialectic." 27 I am a follower of the principle Papu că, dacă nu te scufunzi ca un scafandru that "freedom and slavery must obey (the în „apele adânci ale lecturii", înconjurate de critic - nn) the text, which, whatever it may un ansamblu arhitectonic perfect, orice efort be, precedes it (opera - nn) In absolute terms este sortit eşecului. "is the method of methods, thanks to which Eminescu, în „Avatarii faraonului the opening of wide horizons to some Tlà" descrie grădinile care străluceau adânc - masterpieces (I, especially, I have dealt with) adânc în râu şi printre ele părea că trece luna is the only possible critical pedagogy. By its ca o comoară pe fundul apelor". „Oraşul second nature, criticism has the inconsistency infinit cu cupolele albe... a cărui ocean de of temptation, and by its self-reflexive palate urieşeşti, a cărui strade lungi pavate cu character it risks at any moment to forget its pietre lungi şi albe, a cărui grădini de own nature and impose instead of following. palmieri forma un tablou la care se uita uimit "Each of the two risks - the Olympian Marian şi adânc" îi imprimă închipuiri „sărmanului Papahagi would calm us - is corrected by its muritor" o „spăimântătoare frumuseţe" (ca opposite: inconsistency through" technical expresie a sacrului: mysterium tremendum). "rigor, schematism through reflexive Ajunge şi numai să constatăm şi noi availability." că în străfundul lucrurilor, dincolo de The hermeneutic circle closes in the critic's aparenţe, cunoaşterea esenţială a oamenilor şi personality, in its ability to react to the a destinelor, a structurilor operei literare, a masterpiece. An ideal critique is trinităţii scriitor-operă-cititor, pe care noi o simultaneously related to the quality of the deplasăm dinspre profanitate spre sacralitate, reader, but also to the balance in him of the supusă circumscrierii redescoperitoare, sensitive and the reflexive faculty. What in deschide şi închide un cerc: de la punctele de vitro appears as a succession between the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

plecare până la marile semnificaţii de reading reader and the critical one (which puts (re)cules şi (re)disecat26. this emotion in brackets to think about the factors that produced it) can often be, in fact, 13. O simultaneitate de procese a simultaneity of processes. The critic passes from the pleasure of reading to reflecting on Este opera literară o împrejmuire what it has produced (in fact, to some sort of semiologică în care se poate intra numai inconvenience, to the extent that the initial cunoscând arcana parolă? Marian Papahagi emotion is placed between brackets) in an invocă „marele adevăr al unei dialectici alternation that closes in itself the figure of hermeneutice"27. Sunt adeptul principiului că critical reading itself. The critic is a reader „libertatea şi totodată sclavia de-a trebui să (who is a critic!). And the reader is a critic asculte (criticul - n.n.) textul, care, orice s-ar who simply reads! What will we do with spune, o precedă (opera - n.n.) în absolut" "method discourse"? We will accept as Jean este metoda metodelor, graţie căreia Starobinski the totalizing function of deschiderea de largi orizonturi unor critique28. capodopere (eu cu predilecţie de ele m-am The method is, in fact, a model of reading and ocupat) este singura pedagogie critică interpretation, a proposal for a possible way posibilă. Prin natura ei secundă, critica are to access the literary work. However, in order drept ispită inconsecvenţa, iar prin caracterul to become coherent, she needs to fix her său autoreflexiv ea riscă în orice clipă să-şi edges, show critical sentiment, in the name of uite propria natură şi să impună în loc să demonstrating that she is a living urmeze. „Fiecare din cele două riscuri – ne-ar phenomenon, that is the ever-resurrected life linişti olimpian Marian Papahagi - se of the work. On this road of Damascus, the corectează prin opusul său: inconsecvenţa opera will appear to the critical reader as a prin rigoare „tehnică", schematismul prin creative investment, and it happens to have disponibilitate reflexivă". the long awaited revelation of the infallible Cercul hermeneutic se închide în method. personalitatea criticului, în capacitatea sa de Matei Călinescu is also of the same opinion: a reacţiona în faţa capodoperei. O critică critical schools accept that history is the great ideală este simultan legată de calitatea celui variable in which the reader gives meaning to care citeşte, dar şi de echilibrul în el al the texts. It deals with the age of the reader, facultăţii sensibile şi al celei reflexive. Ceea the place or situation in which the reading ce in vitro apare ca o succesiune între cititor occurs and the gender (sex) of the same (pradă emoţiei lecturii) şi critic (care aşază reader. "The awareness that reading needs între paranteze această emoţie pentru a gândi differ according to the age of the reader is asupra factorilor care au produs-o) poate fi reflected in the existence of different types of adesea, în realitate, o simultaneitate de literary discourse such as reading for children procese. Criticul trece de la plăcerea lecturii (fairy tales, postmodern fantasies) with its la reflecţia asupra a ceea ce i-a produs-o (de great diversity of species and narrative fapt la un fel de neplăcere, în măsura în care subspecies, or literature for youth (Adventure emoţia iniţială este pusă între paranteze) într- novels, science fiction) 29. o alternanţă care închide în sine cifra însăşi a lecturii critice. Criticul este un cititor (care e 14. Didactic line of (re) reading un critic!). Iar cititorul e un critic care citeşte pur şi simplu! Ce ne vom face cu „discursul But how about reading the children of asupra metodei”? Vom accepta ca şi Jean pleasure? But teenagers? But adults? But the Starobinski funcţia totalizantă a criticii28. elders? There is a didactic - and a metadata - Metoda este, în fapt, un model de of reading. To Mihai Eminescu - we underline

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

lectură şi de interpretare, o propunere a unei - it seemed to him that an honest professor, in posibile căi de acces la opera literară. the scientific sense of the word, should do Oricum, pentru a deveni coerentă, ea are with the students "at most the exegesis of the nevoie să-şi fixeze marginile, să manifeste writings recognized by the good of antiquity supleţe critică, în numele demonstrării că este and modern times, to refrain from creating un fenomen viu, că este viaţa mereu retrăită a cheap theories When the deep spirits are not operei. Pe acest drum al Damascului, opera îi able to reach this field. "The honest teacher's va fi apărut criticului cititor ca învestire mission is to offer" a gymnastics of mind that creatoare, acestuia întâmplându-i-se să aibă prevents students from easily believing and chiar revelaţia mult aşteptată a metodei without generalizing the general theories as infailibile. they emerge. .. ". The critical value, doubled Matei Călinescu este şi el de aceeaşi philosophically, "increases the intellect, părere: şcolile critice acceptă că istoria este discovers it from the laziness of thinking and marea variabilă în care cititorul dă sens from too much trust in foreign ideas, teaches textelor. El se ocupă de vârsta cititorului, it to research things in a genetic way, and locul sau situaţia în care se produce lectura şi compares each word before placing it in a genul (sexul) aceluiaşi cititor. „Conştiinţa theory." faptului că necesităţile de lectură diferă în The teaching and metadata line of reading has funcţie de vârsta cititorului se reflectă în always been encouraged by the formative existenţa tipurilor diferite de discurs literar, importance of reading, literary reading being cum ar fi lectura pentru copii (basme, fantezii a means of acquiring the general culture. postmoderne), cu marea ei diversitate de Matei Călinescu says he is interested in specii şi subspecii narative, sau literatura reading as a self-motivated activity, that is destinată tineretului (romane de aventuri, de reading pleasure. Compulsory school science fiction)29. bibliography must become a reading of pleasure. In the psychological jargon, we 14. Linia didactică a (re)lecturii know the physical reading: reading has an external purpose to itself - to satisfy a Dar ce şi cum citesc copiii de requirement, to obtain useful information, to plăcere? Dar adolescenţii? Dar adulţii? Dar improve reading comprehension, to deal with bătrânii? Există o didactică – şi o certain growth or emotional problems; And metadidactică – a lecturii. Lui Mihai paratele or autothenic reading: the reading Eminescu - subliniem - i se părea că un assumes an independent purpose, initially profesor onest, în sensul ştiinţific al unpredictable, or becomes an end in itself, an cuvântului, ar trebui să facă cu elevii „cel intrinsically motivated process. mult exegeza scrierilor recunoscute de bune Dumitru Ivănuş31 includes literary reading in ale antichităţii şi a vremei moderne, să se almost every lesson project and related abţie de la crearea de teorii ieftine când nu didactic scenario. The six taxonomic este în stare de a ajunge spiritele adânce pe categories (Greek - Taxo - Order, acest teren". Misiunea profesorului onest este Classification, Nomos - Rule, Law that Leads, să ofere „un curs de gimnastică a minţii, Leads) in the cognitive field are: information care-i fereşte pe elevi de a crede cu uşurinţă acquisition, comprehension, application, şi fără cumpăneală teoriile generale câte i se analysis, synthesis, evaluation; There are so ivesc...". Valoarea critică, dublată filosofic, many steps of reading: memorizing, „creşte intelectul, îl dezvaţă de lenea transposing, interpreting, extrapolating, cugetării şi de la încrederea prea mare în searching, creating, elaborating, describing, ideile străine, o deprinde a cerceta lucrurile criticizing. în mod genetic şi a cumpăni fiecare cuvânt In another variation, the five taxonomic

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

înainte de a-l aşeza într-o teorie"30. categories of the cognitive domain are: Linia didactică – şi metadidactică – a reception (consciousness, desire to receive, lecturii a fost mereu încurajată de importanţa preferential attention), response (assent, formativă acordată cititului, lectura literară willingness to respond, satisfaction to fiind considerată mijloc de dobândire a respond), valorisation (accepting a value, culturii generale. Matei Călinescu declară că preference for A value, hiring), organization îl interesează lectura ca activitate auto- (conceptualization of a value, organization of motivată, adică lectura de plăcere. a system of values), internalization Bibliografia şcolară obligatorie trebuie să se (generalized ordination, characterization by transforme în lectură de plăcere. În jargon conduct). psihologic, cunoaştem lectura telică: cititul Among the four framework objectives of the are un scop extern lui însuşi - pentru curricula for primary education, Romanian satisfacerea unei cerinţe, pentru obţinerea language and literature (curricular area: informaţiilor folositoare, pentru language and communication) also find îmbunătăţirea înţelegerii de lectură, pentru a "reading - reading", along with: the face faţă anumitor probleme de creştere sau development of the oral message reception afective; şi lectura paratelică sau autotelică: capacity, the development of the ability to lectura îşi însuşeşte un scop independent, express The curriculum by class includes, for neprevăzut iniţial sau devine scop în sine, each framework objective, reference proces motivat intrinsec. objectives with examples of learning activities Dumitru Ivănuş31 include lectura as well as the content of learning in grades I literară aproape în fiecare proiect de lecţie şi to IV for: reading / reading literacy, oral and scenariul didactic aferent. Cele şase categorii written communication skills The objective of taxonomice (grec - taxo - ordine, clasificare; the framework: to develop the ability to nomos - regulă, lege, care dirijează, care receive the written message (reading / conduce) din domeniul cognitiv sunt: reading) has set the following curricular achiziţia informaţiilor, comprehensiunea, performance standards: the correct, fluent and aplicarea, analiza, sinteza, evaluarea; sunt tot expressive reading of a familiar text, the atâtea trepte ale lecturii: memorare, formulation of the main ideas of a narrative transpunere, interpretare, extrapolare, text, Identifying narati sequences Descriptive căutare, creare, elaborare, descriere, critică. and dialogues from a read text, the separation Într-o altă variantă cele cinci categorii of physical and moral traits of characters from taxonomice ale domeniului cognitiv sunt: a read text. For gymnasium (grades V-VIII) receptarea (conştiinţa, dorinţa de a recepta, the same framework objective involves: atenţia preferenţială), răspunsul identifying the moments of the subject of a (asentimentul, voinţa de a răspunde, given epic work, identifying the modes of satisfacţia de a răspunde), valorizarea exposure from a given narrative, recognizing (acceptarea unei valori, preferinţa pentru o the procedures of artistic expressiveness and valoare, angajarea), organizarea the notions of literary theory in a given (conceptualizarea unei valori, organizarea literary work, The separation of the meaning unui sistem de valori), interiorizarea of the word by reference to the context of the (ordonarea generalizată, caracterizarea printr- written message, the recognition of the o conduită). expressive values of the morphological Printre cele patru obiective-cadru ale categories and the syntactic relations in a programelor şcolare pentru învăţământul given text; In the 9th grade the exigencies are primar, la disciplina limba şi literatura increased, further appearing: developing the română (aria curriculară: limbă şi skills of argumentation and critical thinking, comunicare) regăsim şi „citirea - lectura", cultivating aesthetic taste in the field of

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

alături de: dezvoltarea capacităţii de literature. Examples of specific teaching receptare a mesajului oral, dezvoltarea activities in high school include reading capacităţii de exprimare orală. Curriculum-ul sheets. pe clase cuprinde, pentru fiecare obiectiv - A third-grade teacher in a didactic planning cadru, obiectivele de referinţă cu exemple de during the first semester of the subject study activităţi de învăţare, precum şi conţinuturile the Romanian language and literature (reading învăţării la clasele I-IV pentru: formarea / writing) provides: among others, as a capacităţii de citire/ lectură, formarea reference point, and the expression of interest capacităţii de comunicare orală şi scrisă; in the reading of some texts Varied, literary or elementele de construcţie a comunicării. non-literary. In literature, the student will be Obiectivul-cadru: dezvoltarea capacităţii de required for operational objectives of receptare a mesajului scris (citirea/ lectura) understanding, analysis, rigorous judgment, are stabilite următoarele standarde critical spirit. The achievement of these curriculare de performanţă: citirea corectă, objectives is achieved only by reading the fluentă şi expresivă a unui text cunoscut, work on which reflections can be made on formularea ideilor principale ale unui text passages in the literary text or on the entire narativ, identificarea secvenţelor narative, work, or judgments and hypotheses can be descriptive şi dialogate dintr-un text citit, issued. desprinderea unor trăsături fizice şi morale Developing the taste for reading, sensitivity to ale personajelor dintr-un text citit. Pentru literary creation, aesthetic sense, love for gimnaziu (clasele V-VIII) acelaşi obiectiv- literature are emotional operational objectives cadru implică: identificarea momentelor pursued by the teacher and achieved subiectului unei opere epice date, throughout all didactic activities in Romanian identificarea modurilor de expunere dintr-o literature. In the endowment of the Romanian naraţiune dată, recunoaşterea procedeelor de language and literature cabinet, the expresivitate artistică şi a noţiunilor de teorie documentary criterion is provided by literară într-o operă literară dată, collections of texts, newspapers, magazines, desprinderea sensului cuvântului prin libraries, where Romanian literature, raportarea la contextul mesajului scris, children's literature, universal literature, recunoaşterea valorilor expresive ale methodical and pedagogical literature, Critical categoriilor morfologice şi a relaţiilor literature, historical-literary, theoretical, etc. sintactice dintr-un text dat; la clasa a IX-a Within the instrumental criterion we exigenţele sunt mărite, apărând în plus: encounter: reader cards, tapes, magnetic dezvoltarea competenţelor de argumentare şi tapes, writer's discs, literary fragments in the de gândire critică, cultivarea gustului estetic reading of the authors or actors, etc. The în domeniul literaturii. Printre exemple de planning of the Romanian language activităţi de învăţare specifice predării în assessment, in the 7th grade, during the first liceu, figurează şi fişele de lectură. semester has the following objectives: Un învăţător la clasa a III-a, într-o 1. Knowledge and capabilities of the reading planificare didactică, pe semestrul I, la process; obiectul de studiu limba şi literatura română 2. Expressive and effective reading of the text (citire/ scriere) îşi prevede: printre altele, ca (literary works like Ion Creangă, "Vara" by obiectiv de referinţă, şi manifestarea George Coşbuc, "I have a single longing" by interesului pentru lectura unor texte variate, Mihai Eminescu, "La Vulturi!" By Gala literare sau nonliterare. La literatură, elevul Galaction) ; va fi solicitat pentru obiective operaţionale 3. Interpretation and relaxation reading; de înţelegere, analiză, judecată riguroasă, 4. Knowledge and capabilities of the writing spirit critic. Realizarea acestor obiective se process, structure of the message, production

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

face numai prin lectura operei, pe baza căreia of the written message; pot fi formulate reflecţii asupra unor pasaje 5. Writing inspired by personal experience din textul literar sau asupra întregii opere, ori (reflexive), imaginative writing (literary pot fi emise judecăţi şi ipoteze. compositions). Dezvoltarea gustului pentru lectură, In a summary text written in Romanian sensibilitatea în faţa creaţiei literare, simţul language and literature, it is advisable to estetic, dragostea pentru literatură sunt carefully read some verses from "Winter" by obiective operaţionale afective urmărite de Vasile Alecsandri, a fragment from C. profesor şi realizate de-a lungul tuturor Negruzzi's "Sobieski and Romanians", but activităţilor didactice la literatura română. În also their recitation, To address other dotarea cabinetului de limba şi literatura requirements. In a class 4 lesson project română, criteriul documentar este asigurat (curricular area: language and prin colecţii de texte, ziare, reviste, prin communication, extended curriculum type, biblioteci, în care la loc de cinste vor fi Romanian language and literature discipline, cuprinse: literatura română, literatura pentru content of learning: composition that depicts a copii, literatura universală, literatura corner from nature - description), the teacher metodică şi pedagogică, literatura critică, proceeds to the final evaluation : By reading istoric-literară, teoretică etc. the compositions (more or less successful, by În cadrul criteriului instrumental comparison and highlighting qualitative întâlnim: mape cu fişe de lectură, casete, differences especially). benzi magnetice, discuri cu voci ale In the second grade, the teacher offers a small scriitorilor, fragmente literare în lectura reading to the young schoolchildren of Lucian autorilor sau a actorilor etc. Planificarea Blaga's text "The Bracelet of Brass". In a evaluării la limba română, la clasa a VII-a, pe Classroom lesson project (Curricular Area: semestrul I are printre obiective-cadru: Language and Communication, Curriculum 1. Cunoştinţe şi capacităţi vizând Type: Core Curriculum, Discipline: procesul lecturii; Romanian language and literature, content of 2. Lectura expresivă şi eficientă a learning: narrative text), at the "performance textului (sunt recomandate opere literare ca descriptors" we have the following ability: „Amintiri din copilărie" de Ion Creangă, reading and understanding the message in a „Vara" de George Coşbuc, „Mai am un text. In the fifth grade, a didactic project singur dor" de Mihai Eminescu, „La (subject: Literary Readings, the subject: Vulturi!" de Gala Galaction); "Memories from childhood" by Ion Creangă) 3. Lectura interpretativă şi de provides among the operational objectives the destindere; fluent and expressive reading of a text and 4. Cunoştinţe şi capacităţi vizând among the methods and procedures of the procesul scrierii, structura mesajului, didactic strategy: (The subject: Romanian producerea mesajului scris; Literature, the aim of the lesson: acquiring the 5. Scrierea inspirată din experienţa knowledge regarding the structure, the subject personală (reflexivă), scrierea imaginativă and the moments of the subject of the literary (compunerile literare). work, Development of written and oral Într-un text sumativ la proba scrisă, la expression, taste for reading) consists of: limba şi literatura română, se recomandă conversation, reading, expressiveness, citirea cu atenţie a unor versuri din „Iarna" de algorithmization, storytelling, summary, Vasile Alecsandri, a unui fragment din learning by discovery. „Sobieski şi românii" de C. Negruzzi, dar şi A didactic project on the subject "Literary recitirea lor, pentru rezolvarea altor cerinţe. reading" (5th grade), the subject "Plugaria" by Într-un proiect de lecţie pentru clasa a IV-a Octavian Goga (the moral portrait of the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

(aria curriculară: limbă şi comunicare, tipul plowers), the lesson type: acquiring new de curriculum extins, disciplina Limba şi knowledge (the literary commentary) aims at: literatura română, conţinutul învăţării: cultivating the sensitivity of the pupils, To compunerea care înfăţişează un colţ din comment on a lyrical text. The cognitive natură – descrierea), învăţătorul procedează operational objectives are the following: la evaluarea finală: prin citirea compoziţiilor framing the poetry "Plugaria" in the whole (mai mult sau mai puţin izbutite, prin creation of O.Goga, explaining the title of comparaţie şi evidenţierea diferenţelor poetry, framing poetry in the corresponding calitative îndeosebi). genre and species, demonstrating the La clasa a II-a, învăţătorul oferă indestructible link between the folkloric micuţilor şcolari o lectură a textului folklore and nature, and referring to „Cărăbuşul de aramă" de Lucian Blaga. Într- similarities with other literary works in The un proiect de lecţie la clasa a III-a (Aria importance of communicating man-nature, curriculară: limbă şi comunicare, tipul de revealing the connotative value of words, curriculum: curriculum nucleu, disciplina: selecting key words and expressions, and limba şi literatura română, conţinutul determining values, highlighting style figures învăţării: textul narativ), la „descriptorii de and roles in communicating sentiments, performanţă" dăm peste următoarea observing the general tone of poetry, the capacitate: lecturarea şi înţelegerea mesajului affective operational objectives are: receiving dintr-un text. La clasa a V-a, un proiect new information, mastering The information didactic (obiectul: Lecturi literare, subiectul: to use them in commenting on a text of its „Amintiri din copilărie" de Ion Creangă), own mood and desire, the internalization of prevede, printre obiective operaţionale, new knowledge in its own system of aesthetic citirea cursivă şi expresivă a unui text, iar values. printre metodele şi procedeele strategiei As a didactic strategy, Dumitru Ivănuş didactice: conversaţia, lectura expresivă şi mentions among the methods and means: the interpretativă, munca individuală, explicaţia, heuristic conversation, the demonstration, the demonstraţia. Strategia didactică, într-un work with the manual, the reading sheets, the proiect de lecţie la clasa a VI-a (Obiectul: interpretation of the text, the stylistic analysis, Literatura română, scopul lecţiei: însuşirea the questioning. As a didactic material the cunoştinţelor privitoare la structura, la professor of craiovean holds: literary map, subiectul şi momentele subiectului operei reading sheets, portrait of the writer, literare, dezvoltarea exprimării scrise şi orale, discography "Return of the peasant" by Ştefan a gustului pentru lectură) constă în: Hruşcă, painting "Cosaşi resting" by Camil conversaţie, lectură, exerciţiul de Ressu, folio, book stand "Octavian Goga". expresivitate, algoritmizarea, povestirea, On the occasion of another didactic project (in rezumatul, învăţarea prin descoperire. the fifth grade, characterization of the main Un proiect didactic la obiectul character of the "Mr. Goe" sketch of IL „Lectură literară" (clasa a V-a), subiectul Caragiale) among the reference objectives we „Plugarii" de Octavian Goga (portretul moral meet: the detailed understanding of the al plugarilor), tipul lecţiei: însuşire de noi content of the literary text, the fluent, correct, cunoştinţe (comentariul literar) are ca rapid and expressive reading of a text The scopuri: cultivarea sensibilităţii elevilor, methods and processes included in the formarea deprinderilor de comentare a unui didactic strategy are: selective reading, text liric. Obiectivele operaţionale cognitive heuristic conversation, dialogue, problem- sunt următoarele: încadrarea poeziei solving, work with the manual, observation, „Plugarii" în întreaga creaţie a lui O.Goga; and the understanding of the cognition of explicarea titlului poeziei; încadrarea poeziei ideas and episodes.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

în genul şi specia literară corespunzătoare; Age of readers demonstrarea legăturii indestructibile dintre Reading outside of the education system (not plugari, folclor şi natură; sesizarea spoken and thus uninfluenced by him) asemănărilor cu alte opere literare în ceea ce depends on the age of the reader. Taking from priveşte comunicarea om-natură; relevarea J.A. Applegard, Matei Călinescu32 defines valorii conotative a cuvintelor; selectarea five typical roles of the reader: cuvintelor şi expresiilor cheie şi determinarea 1. the reader as a symbolic player; valorilor; evidenţierea figurilor de stil şi a Corresponds to the pre-school age, when the rolurilor în comunicarea sentimentelor; experiences of listening to the stories read by observarea tonalităţii generale a poeziei. others, to fantasize and to participate in Obiectivele operaţionale afective sunt: different games that you claim to be someone receptarea noilor informaţii, stăpânirea else are continuous and support each other; informaţiilor spre a le folosi în comentarea 2. the reader as a hero or heroine; unui text din proprie dispoziţie şi dorinţă; Corresponds to the age of 7-11 when the child interiorizarea noilor cunoştinţe în sistemul reads adventure stories and tends to identify propriu de valori estetice. with fictional heroes; Ca strategie didactică, Dumitru 3. the reader as a thinker; Corresponds to Ivănuş menţionează printre metode şi adolescence when the young lecturer begins mijloace: conversaţia euristică, demonstraţia, to reflect on fictional characters, motivations lucrul cu manualul, cu fişele de lectură, and feelings that differ from his, striving to interpretarea textului, analiza stilistică, establish a stronger consciousness of his own problematizarea. Ca material didactic identity; profesorul universitar craiovean reţine: mapa 4. the reader as an interpreter; Corresponds to literară, fişele de lectură, portretul the years of college and after college when scriitorului, discul „Întoarcerea ţăranului” the educated reader, having the consciousness interpretat de Ştefan Hruşcă, tabloul „Cosaşi of the interpretation of the literary text, strives odihnindu-se" de Camil Ressu, folii, stand de to understand and articulate a valid carte „Octavian Goga". interpretation among the many possible ones; Cu prilejul altui proiect didactic (la 5. The adult pragmatic reader, ie the person clasa a V-a, la caracterizarea personajului who has reached full maturity, capable of principal al schiţei „D-l Goe" de I.L. distinguishing the multiple ends of the Caragiale) printre obiectivele - referinţă reading - information, intellectual and întâlnim: înţelegerea în detaliu a conţinutului aesthetic satisfaction, disconnection - and textului literar, citirea fluentă, corectă, rapidă which, as a rule, prefers non-fiction (history, şi expresivă a unui text cunoscut, biographies) Of the imagination, and in the demonstrând înţelegerea înlănţuirii ideilor şi fiction perimeter he prefers the character- a episoadelor; adaptarea la o situaţie inedită dominated texts to those dominated by action. de lectură. Metodele şi procedeele incluse în Adult reading combines and regroups all the strategia didactică sunt: lectura selectivă, ways of reading that mattered to the conversaţia euristică, dialogul, individual in a lifetime spent in the problematizarea, lucrul cu manualul, companionship of stories. And yet a dilemma observaţia. of the contrast between reading and rehearsal still has to be assumed. Is re-reading a 15. Vârsta cititorilor pleasure of an old man? Not really. True Classics - including the many classics of Lectura efectuată în afara sistemului children's literature such as Lewis CarolI's educativ (necălăuzită şi deci neinfluenţată de "Alice in the Wonderland", Swift's "Travels el) depinde de vârsta cititorului. Preluând din by Gulliver", "Robinson Crusoe" by Defoe,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

J.A. Applegard, Matei Călinescu32, defineşte "Little Prince" by Antoine de Saint-Exupéry, cinci roluri tipice ale cititorului: With the matches by J. Cr. Andersen, "20000 1. cititorul ca jucător simbolic; leges under the sea" by Jules Verne33, "The corespunde vârstei preşcolare, când Creepers and the Ant" by Jean de la Fontaine, experienţele de a asculta poveşti citite de "The Cinderella" by the Brothers Grimm, alţii, de a fantaza şi de a participa în diferite "Alone in the World" by Hector Malot are ) jocuri în care pretinzi că eşti altcineva sunt Read and (re) discovered more correctly at continue şi se susţin reciproc; mature age. 2. cititorul ca erou sau eroină; "Any reading of a classic is really a recipe," corespunde vârstei de 7-11 ani, când copilul notes Italo Calvino in "Why Read Classics?" citeşte de bună-voie mai ales poveştile de (The Uses of literature, p. 128), and he adds aventuri şi tinde să se identifice cu eroii that in his youth "reading can be unproductive ficţionali; because of impatience, distraction, lack of 3. cititorul ca gânditor; corespunde experience." adolescenţei, când lectorul tânăr începe să If we focus on the relationship between reflecteze asupra caracterelor ficţionale, reading and age, we will almost inevitably motivaţiilor şi sentimentelor ce diferă de ale awaken the memory, still living in the souls of sale, străduindu-se să stabilească o conştiinţă most of us, of the delightful readings of mai puternică a identităţii sale proprii; childhood: Mihai Eminescu: Fat-Beautiful 4. cititorul ca interpret; corespunde from the tear; Ion Creanga: Goat with three anilor de facultate şi de după facultate când Jesuits; Barbu Ştefănescu-Delavrancea: cititorul educat, având conştiinţa Neglect; Vladimir Colin: Smoky face (fairy interpretabilităţii textului literar, se sileşte să- tales); Petre Dulfu: The Sacraments of l înţeleagă şi să articuleze o interpretare Sacrament; Ion Neculce: A word of words; valabilă, printre multele posibile; Alexandru Mitru: Olimp legends (legends); 5. cititorul adult, pragmatic, adică Emil Garleanu: Capricorn; Ion Al. Bratescu persoana ajunsă la maturitate deplină, Voinesti: The Chicken (stories and sketches capabilă să deosebească finalităţile multiple about the animals); Mihail Sadoveanu: Great ale lecturii -dobândirea de informaţii, de Dumbrava; Octav Pancu-Iasi: The three-goat satisfacţii intelectuale şi estetice, thug; Ionel Teodoreanu: The Uliva of deconectarea - şi care, de regulă, preferă Childhood; Ion Călugăru: Childhood of a proza non-ficţională (istorie, biografii) celei wretch; Nicolae Breban: Herbert's childhood de imaginaţie, iar în perimetrul ficţiunii (sketches, stories, novels and novels about preferă textele dominate de personaj celor childhood); Cezar Petrescu: Fram, the polar dominate de acţiune. bear; Radu Tudoran: All cloths up; Constantin Lectura adultă combină şi regrupează Chiriţă: Cherries; Monica Pillat: Time Ship; toate modalităţile de citire care au contat Lucian Blaga: The brazen carpet; Tudor pentru individ într-o viaţă petrecută în Arghezi: An Ant (poetry and prose about tovărăşia poveştilor. Şi totuşi o dilemă a nature and life); Grigore Alexandrescu: The contrastului dintre lectură şi relectură tot dog and the dog (fable); Vasile Alecsandri: trebuie asumată. Este recitirea o plăcere de Legend of doves (legend in verses); Ion om bătrân? Nu prea. Adevăraţii clasici - Creangă: Fear beaten by the fox; Barbu Şt. inclusiv numeroşii clasici ai literaturii pentru Delavrancea: Grandfather (stories); Ioan copii, precum „Alice în ţara minunilor" de Slavici: Sin in his village (snoak worship); Lewis CarolI, „Călătoriile lui Gulliver" de Alexandru Odobescu: Mihnea-Voda cel Rău; Swift, „Robinson Crusoe" de Defoe, „Micul Mihail Sadoveanu: In the Petrisor forest Prinţ" de Antoine de Saint-Exupéry, „Fetiţa (historical and descriptive literature); Ion cu chibriturile" de J. Cr. Andersen, „20000 Hobana: People and Stars (science fiction);

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

de leghe sub mări" de Jules Verne33, Vasile Alecsandri: Sânziana and Pepelea; „Greierele şi furnica" de Jean de la Fontaine, Victor Eftimiu: Beads (dramaturgy). „Cenuşăreasa" de Fraţii Grimm, „Singur pe The sense of personal identity and self- lume" de Hector Malot sunt (re)citite şi knowledge is closely linked to the ability to (re)descoperite mai corect la vârsta matură. read and the first readings of childhood. „Orice citire a unui clasic este de fapt o recitire" observă Italo Calvino în „De ce să- 16. Childhood: a "concept" of reading i citim pe clasici?" (The Uses of literature, pag. 128) şi tot el adaugă că în tinereţe The very childhood is essentially a concept of „lectura poate fi neproductivă, din cauza reading, because it is a romantic literary nerăbdării, a distragerii atenţiei, a lipsei de invention or a myth. Childhood depends as experienţă". much on childhood readings as on reading Dacă ne concentrăm asupra relaţiei about childhood. A whole horizon of dintre lectură şi vârstă, aproape inevitabil ni experience, real or possible, becomes, as by se va trezi amintirea, încă vie în sufletele magic, recoverable: through such texts as celor mai mulţi dintre noi, a încântătoarelor reading, the self is revealed. For the child or lecturi din copilărie: Mihai Eminescu: Făt- adolescent, passionate reading seems to be an Frumos din lacrimă; Ion Creangă: Capra cu extension (more symbolic of play and fantasy trei iezi; Barbu Ştefănescu-Delavrancea: - Tudor Arghezi: The Toy Book). Most Neghiniţă; Vladimir Colin: Fata de Fum psychologists and cultural critics agree that (basme); Petre Dulfu: Isprăvile lui Păcală reading creatively stimulates creativity. (snoave); Ion Neculce: O samă de cuvinte; Characteristics of the typical lecturer, child or Alexandru Mitru: Legendele Olimpului teenager, reader of pleasure, are: (legende); Emil Gârleanu: Căprioara; Ion Al. 1. rich imagination; Brătescu Voineşti: Puiul (povestiri şi schiţe 2. Healthy inclination towards daydreams; despre vieţuitoare); Mihail Sadoveanu: 3. the ability to dream with open eyes Dumbrava Minunată; Octav Pancu-Iaşi: Iedul (reverie); cu trei capre; Ionel Teodoreanu: Uliţa 4. The need for unreal (the function of the copilăriei; Ion Călugăru: Copilăria unui unreal - the need for the intellect of unreal netrebnic; Nicolae Breban: Copilăria lui design and imagination, the reading remains Herbert (schiţe, povestiri, nuvele şi romane the most constructive and stimulating way of despre copilărie); Cezar Petrescu: Fram, satisfying the unreal function). ursul polar; Radu Tudoran: Toate pânzele The conflict between different types of sus; Constantin Chiriţă: Cireşarii; Monica reading and relaying can be expressed in Pillat: Corabia timpului; Lucian Blaga: terms of ideal (metaphorical) age types. The Cărăbuşul de aramă; Tudor Arghezi: O model of the default lecturer will then be the furnică (poezia şi proza despre natură şi child or adolescent. The reflexive (re) reader vieţuitoare); Grigore Alexandrescu: Câinele model is a mature person. The child reader or şi căţelul (fabulă); Vasile Alecsandri: older (re) readers may appear as successive or Legenda rândunicăi (legenda în versuri); Ion simultaneous roles earlier or later in the life of Creangă: Ursul păcălit de vulpe; Barbu Şt. the lecturer. We have to make the difference Delavrancea: Bunicul (povestiri); Ioan between reading the same book a few times, Slavici: Păcală în satul lui (snoavă cultă); as children do, in order to repeat a fancy Alexandru Odobescu: Mihnea-Vodă cel Rău; fantasy and meditating (re) reading that Mihail Sadoveanu: În pădurea Petrişorului involves some critical abilities and a high (literatura istorică şi descriptivă); Ion degree of self-consciousness. In (re) reading Hobana: Oameni şi stele (literatura of the latter type, the resumption of a specific ştiinţifico-fantastică); Vasile Alecsandri: reading process seeks not to repeat an

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

Sânziana şi Pepelea; Victor Eftimiu: Înşir'te identical experience, but rather the opposite, mărgărite (dramaturgie). discovering the possibilities of the Simţul identităţii personale şi al unprecedented text for the first time, which cunoaşterii de sine ne este strâns legat de may prove crucial to an intellect prone to the priceperea de a citi şi de primele lecturi din interpretive play of immersion in reading. copilărie. Between the young child and the teenager lies the child reader, who does not yet perceive 16. Copilăria: un „concept” al lecturii the existence of a conflict between the magic of repetition and the passionate curiosity of Însăşi copilăria este în esenţă un experiencing new fictional adventures, of concept al lecturii, căci este o invenţie having new reading experiences. This child literară romantică sau un mit. Copilăria reader will then read his favorite books once depinde la fel de mult de lecturile din more and again, but will explore, with hasty copilărie ca şi de lecturile despre copilărie. and voluptuous, new fictional territories. Un întreg orizont al experienţei, real sau posibil, devine, ca prin magie, recuperabil: Conclusions. A poetics of (re) reading prin asemenea texte ca lectură se descoperă sinele. Pentru copilul, sau pentru adolescent, Is there literary reading? There is and we do lectura pasionantă pare să fie o extensie (mai not define according to what we read, but mult simbolică a jocului şi a fantazării - according to the way of reading (reading of Tudor Arghezi: Cartea cu jucării). pleasure), not for other external reasons, for Majoritatea psihologilor şi a criticilor aesthetic pleasure more precisely, but also for culturali este de acord că lectura stimulează emotional engagement in fictional situations, decisiv creativitatea. Caracteristicile cerebral types of absorption intellectual. lectorului, copil sau adolescent tipic, cititor Literary reading is not an autonomous din plăcere, sunt: phenomenon, but a deeply heteronomous 1. imaginaţia bogată; phenomenon. 2. înclinaţia sănătoasă spre visarea What can be recited? diurnă; 1. Careful reading (New Criticism); Attentive 3. priceperea de a visa cu ochii reading pedagogy (s.m.) embraces the ideal deschişi (reveria); view of the work seen in its entirety; 4. nevoia de ireal (funcţia irealului - 2. Reading-construction; Through it we can nevoia pe care o simte intelectul de proiectări give meaning to the text; şi idealizări ireale, imaginare; lectura rămâne 3. Reception - awareness of the opening of a calea cea mai constructivă şi stimulatoare de text, its degree of indeterminacy, its satisfacere a funcţiei irealului). indestructible plurality, or our own role in Conflictul dintre diverse tipuri de defining and articulating its meanings; lectură şi relectură poate fi exprimat în 4. Selective reading: the potential text is termenii tipurilor de vârstă ideale infinitely richer than any of its individual (metaforice). Modelul lectorului implicit va achievements; fi atunci copilul sau adolescentul. Modelul 5. Good reading: produces maximum pleasure (re)cititorului reflexiv este o persoană (between thoughtful and frivolous reading) matură. Cititorul copil sau (re)cititorii mai 6. Good bad reading (for bad literature); vârstnici pot apărea, ca roluri succesiv sau 7. Fun reading (marked by naivety, curiosity, simultan, mai timpuriu sau mai târziu în viaţa impulse to fantasy); de lector. Trebuie să facem deosebirea dintre 8. Reading that moves souls, cathartic. citirea aceleiaşi cărţi de câteva ori, cum Poetics (re) reading addresses the rules, procedează copiii, cu scopul repetării unei conventions, constraints, precepts, reference

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

fantezii favorite şi (re)citirea meditativă, care frameworks and basic strategies that presupune unele capacităţi critice şi un grad characterize good reading. The reading itself destul de înalt de conştiinţă de sine. La may be the pretext of a fictional drama that is (re)citirea de ultimul tip, reluarea unui proces offered for what is in this case a metalecture de lectură specific urmăreşte nu repetarea (reading about reading): Paolo and Francesca, unei experienţe identice, ci exact contrariul, of Dante, read in Inferno V the story of descoperirea unor posibilităţi ale textului Lancialotto's illicit love: Don Quijote Of nebănuite prima oară, care se pot dovedi Cervantes reads chivalry novels; Emma cruciale pentru un intelect predispus la jocul Bovary, Flaubert, is also a fictional reader. interpretativ al cufundării în lectură. Între Poetics (re) reading can wear playful coats, copilul mic şi adolescent se situează cititorul but also re-writing, being a second grade copil, care nu percepe deocamdată existenţa reading (belonging to the creative reader). unui conflict între magia repetării şi curiozitatea pătimaşă de a trăi noi aventuri Critical Bibliography, Notes ficţionale, de a avea noi experienţe de lectură. Acest cititor copil îşi va citi deci 1. Marin Beşteliu, Realism of Fantastic cărţile favorite încă o dată şi încă o dată, dar Literature. Scrisul Românesc Publishing va explora în acelaşi timp, cu grabă şi House, Craiova, 1975, p. 32. On the guard voluptate, teritorii ficţionale noi. page is the autograph: Ion Popescu Bradiceni in recognition of his literary inclinations Concluzii. O poetică a (re)lecturii 2. Adrian Marino, Dictionary of Literary Ideas, I, Minerva Publishing House, Există, ea, lectura literară? Există şi Bucharest, 1973, p. 661. n-o definim în funcţie de ceea ce citim, ci în 3. Roland Barthes, The Pleasure of the Text. funcţie de modalitatea de lectură (lectură de Translation by Marian Papahagi. Post by Ion plăcere), nu din alte motive exterioare, de Pop. Echinox Publishing House, Cluj, 1994, plăcere estetică mai precis, dar şi de angajare p. 60. emoţională în situaţiile ficţionale, de 4. G. Călinescu, History of Romanian cerebrale tipuri de absorbţie intelectuală. Literature from Origin to Present, Edition and Lectura literară nu este un fenomen autonom, Preface by Al. Piru, Minerva Publishing ci unul profund heteronom. House, Bucharest, 1985, p. 271. Ce poate fi recitirea? 5. See Ion Popescu-Bradiceni, The Labyrinth 1. Lectura atentă (a Noii critici); Sample. Romanian literature and children's pedagogia lecturii atente (s.m.) literature. Course year. I, 1st semester, îmbrăţişează punctul de vedere ideal al Alexandru Ştefulescu Publishing House, operei văzute în totalitatea ei; "Constantin Brâncuşi" University, Târgu Jiu, 2. Lectura-construcţie; prin ea putem 2002, p. 10. conferi sens textului; 6. Nicolae Manolescu, Reading and Writing, 3. Relectura - conştientizare de Polirom Publishing House, Iasi, 2002, p. 52. deschiderea unui text, de gradul lui de 7. See Ion Popescu-Bradiceni, Under the sign indeterminare, de pluralitatea sa of transmodernity, Universitaria Publishing indestructibilă ori de propriul nostru rol în House, Craiova, 2003. definirea şi articularea sensurilor sale; 8. Gabriela Duda, Introduction to Literary 4. Lectura selectivă: textul potenţial Theory, AII Educational Publishing House, este infinit mai bogat decât oricare din Bucharest, 1998, pp. 226-230. realizările sale individuale; 9. See Daniel Cristea-Enache, A Fundamental 5. Lectura bună: produce Project, in "The Literary and Artistic Truth", maximum de plăcere (între lectura XII, No 697, 23 Dec 2003, p.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

gânditoare şi cea frivolă) 10. Paul Cornea, Introduction to Reading 6. Lectura proastă bună (pentru Theory, Ed. Minerva, Bucharest, 1980, p. 214. literatura proastă bună); 11. See Alberto Manguel, Proposals to Define 7. Lectura distractivă (marcată de the Ideal Lector, in "The Literary and Artistic naivitate, curiozitate, impuls spre fantezie); Truth", XII, No 696, 16 December 2003, p. 8. Lectura care mişcă sufletele, 12. See Gilbert Durand, Mythical Figures and cathartică. Faces of the Work. From mitocrit to mittal. Poetica (re)lecturii are ca obiect French Translation by Irina Bădescu, Nemira regulile, convenţiile, constrângerile, Publishing House, 1998, p. 301. preceptele, cadrele de referinţă şi strategiile 13. See Nicholas Panea, Asphalt Gods. de bază care caracterizează lectura bună. Anthropology of Urban, Cartea Românească Lectura însăşi poate ajunge pretextul unei Publishing House, 2001, p. 245. drame ficţionale, care se oferă pentru ceea ce 14. Paul Ricoeur, Essays on Hermeneutics. este în acest caz o metalectură (lectură despre Translation by Vasile Tonoiu. Humanitas lectură): Paolo şi Francesca, ai lui Dante, Publishing House, Bucharest, 1995, p. 6. citesc, în Inferno V, povestea iubirii ilicite a 15. Maurice Blanchot. Literary space. lui Lancialotto: Don Quijote al lui Cervantes Translation and preface by Irina Mavrodin. citeşte romane cavalereşti; Emma Bovary, a Univers Publishing House, Bucharest, 1970, lui Flaubert, este şi ea o cititoare fictivă. p. 123. Poetica (re)lecturii poate îmbrăca haină 16. Idem, Ibidem, p. 18 ludică, dar şi pe aceea a rescrierii, fiind 17. See George Sorescu, The Tribulation of lectură de gradul doi (aparţinând cititorului Essences. Spicon Publishing House, Târgu creator). Jiu, 1996, pp. 244-246. 18. Paul Valéry, Poetry. Dialogues. Poetics Bibliografie critică, note and aesthetics. Carefully edited by Stephen Aug. Doinaş. Translations by Ştefan Aug. 1. Marin Beşteliu, Realismul Doinaş, Alina Ledeanu and Marius Ghica. literaturii fantastice. Editura Scrisul Univers Publishing House, Bucharest, 1989, Românesc, Craiova, 1975, pag. 32. Pe pagina p. 738. de gardă se află autograful: Lui Ion Popescu 19. Eugen Simion, Return of the author. Brădiceni în semn de recunoaştere a Essays on Creator-Opera Relationship. Ed., înclinaţiilor sale literare Romanian Book, Bucharest, 1981, p. 79. 2. Adrian Marino, Dicţionar de idei 20. An idea that Michel Charles develops in a literare, I, Editura Minerva, Bucureşti, 1973, book on the Reading Rhetoric, Editions du pag. 661. Seuil, 1977. 3. Roland Barthes, Plăcerea textului. 21. See Michael Riffattere The Explanation of Traducere de Marian Papahagi. Postfaţă de Literary Facts, Vol. L'Enseignement de la Ion Pop. Editura Echinox, Cluj, 1994, pag. littérature. Ed Plon. 1971. 60. 22. See also Ion Popescu-Bradiceni, The Myth 4. G. Călinescu, Istoria literaturii of Eden / Paradise / Heaven in the inter-war române de la origini până în prezent, Ediţie Romanian poetry. Literary models. House of şi prefaţă de Al. Piru, Editura Minerva, Science Book, Cluj-Napoca, 2003. Bucureşti, 1985, pag. 271. 23. Roland Barthes, The novel of writing. 5. Vezi Ion Popescu-Brădiceni, Proba Selected texts and translations: Adriana labirintului. Literatura română şi literatura Babeţi and Delia Şepeţean Vasiliu. Univers pentru copii. Curs anul. I, semestrul I, Publishing House, Bucharest, 1987, p. 166 Editura Alexandru Ştefulescu, Universitatea 24. See Ion Popescu Bradiceni, the literary „Constantin Brâncuşi", Târgu Jiu, 2002, pag. opera - a mysterious island; Constantin

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

10. Brâncuşi University. Targu Jiu. Editura 6. Nicolae Manolescu, Cititul şi Academica Brâncuşi, Târgu-Jiu. 2003. scrisul, Editura Polirom, Iaşi, 2002, pag. 52. 25. See Mircea Zaciu, With the books on the 7. Vezi Ion Popescu-Brădiceni, Sub table. C.R. Publishing House, Bucharest, semnul transmodernităţii, Editura 1981, pp. 149-203 (Reading Strategy). Universitaria, Craiova, 2003. 26. See Edgar Papu, From Our Classics. 8. Gabriela Duda, Introducere în Contributions to the idea of a Romanian teoria literaturii, Editura AII Educaţional, protocronism. Eminescu Publishing House. Bucureşti, 1998, pag. 226-230. Bucharest. 1977, pp. 183-188. 9. Vezi Daniel Cristea-Enache, Un 27. Marian Papahagi, Eros and Utopia. 2nd proiect fundamental, în „Adevărul literar şi Edition. Post by Ion Pop. Dacia Publishing artistic", anul XII, nr. 697,23 dec. 2003, pag. House. Cluj-Napoca. 1999. par. 61. 5. 28. Jean Starobinski, Critical Relationship, 10. Paul Cornea, Introducere în translation: Alexandru George, preface: teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980, Romul Munteanu, Bucharest, Universe pag. 214. Publishing House, 1974, p. 42. 11. Vezi Alberto Manguel, Propuneri 29. Matei Călinescu, Read, Recite. Towards a pentru a defini lectorul ideal, în „Adevărul poetics of (re) reading. English Translation by literar şi artistic", anul XII, nr. 696,16 Virgil Stanciu, Polirom Publishing House, decembrie 2003, pag. 11. Iaşi, 2003, p. 103 et seq. 12. Vezi Gilbert Durand, Figuri 30.Apud G. Călinescu, Mihai Eminescu's mitice şi chipuri ale operei. De la mitocritică Opera, vol. I, Edit. Minerva, Bucharest, 1976, la mitanaliză. Traducere din limba franceză p. 562. de Irina Bădescu, Editura Nemira, 1998, pag. 31. Dumitru Ivănuş, Didactic design of 301. Romanian language and literature in 13.Vezi Nicolae Panea, Zeii de asfalt. primary, gymnasium and lyceum cycles. Antropologie a urbanului, Editura Cartea Universitaria Publishing House, Craiova, Românească, 2001, pag. 245. 2000. 14. Paul Ricoeur, Eseuri de 32. Matei Călinescu, Op. Cit., P. 105. hermeneutică. Traducere de Vasile Tonoiu. 33. See Cornelia Stoica, Eugenia Vasilescu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, pag. 6. coordinator Ion Hobana, Children's 15. Maurice Blanchot. Spaţiul literar. Literature, Handbook for the 12th grade, Traducere şi prefaţă de Irina Mavrodin. pedagogical high schools, Didactic and Editura Univers, Bucureşti, 1970, pag. 123. Pedagogical Publishing House, Bucharest, 16. Idem, Ibidem, pag. 18 1882. 17. Vezi George Sorescu, Neliniştea esenţelor. Editura Spicon, Târgu Jiu, 1996, pag. 244-246. 18. Paul Valéry, Poezii. Dialoguri. Poetică şi estetică. Ediţie îngrijită şi prefaţată de Ştefan Aug. Doinaş. Traduceri de Ştefan Aug. Doinaş, Alina Ledeanu şi Marius Ghica. Editura Univers, Bucureşti, 1989, pag. 738. 19. Eugen Simion, Întoarcerea autorului. Eseuri despre relaţia creator- operă. Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1981, pag. 79.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

20. Idee pe care Michel Charles o dezvoltă într-o carte despre Retorica lecturii, Editions du Seuil, 1977. 21. Vezi Michael Riffattere Explicaţia faptelor literare, vol. L'Enseignement de la littérature. Ed. Plon. 1971. 22. Vezi şi Ion Popescu-Brădiceni, Mitul Edenului/ Paradisului/ Raiului în poezia română interbelică. Modele literare. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003. 23. Roland Barthes, Romanul scriiturii. Selecte de texte şi traducere: Adriana Babeţi şi Delia Şepeţean Vasiliu. Editura Univers, Bucureşti, 1987, pag. 166 24. A se vedea Ion Popescu Brădiceni, Opera literară - o insulă misterioasă; Universitatea Constantin Brâncuşi. Târgu-Jiu. Editura Academica Brâncuşi, Târgu-Jiu. 2003. 25. Vezi Mircea Zaciu, Cu cărţile pe masă. Editura C.R., Bucureşti, 1981, pag. 149-203 (Strategia lecturii). 26. Vezi Edgar Papu, Din clasicii noştri. Contribuţii la ideea unui protocronism românesc. Editura Eminescu. Bucureşti. 1977. pag. 183-188. 27. Marian Papahagi, Eros şi utopie. Ediţia a II-a. Postfaţă de Ion Pop. Editura Dacia. Cluj-Napoca. 1999. par. 61. 28. Jean Starobinski, Relaţia critică, traducere: Alexandru George, prefaţă: Romul Munteanu, Bucureşti, Editura Univers, 1974, pag. 42. 29. Matei Călinescu, A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii. Traducere din limba engleză de Virgil Stanciu, Editura Polirom, Iaşi, 2003, pag. 103 şi următoarele. 30.Apud G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, vol. I, Edit. Minerva, Bucureşti, 1976, pag. 562. 31. Dumitru Ivănuş, Proiectarea didactică la limba şi literatura română în ciclurile primar, gimnazial şi liceal. Editura Universitaria, Craiova, 2000. 32. Matei Călinescu, Op. cit, pag. 105. 33. Vezi Cornelia Stoica, Eugenia Vasilescu,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 3/2015

coordonator Ion Hobana, Literatura pentru copii, Manual pentru clasa a XII-a, licee pedagogice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1882.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 3/2015