DOCSLIB.ORG

Convorbiri Literare

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Convorbiri Literare _ CONVORBIRI LITERARE. ANUL VI. 1 APRILIE 1872 1 MARTIE 1873. Redactor: JIACOB igEGRUZZI. I A TIPOGRAFIA plATIONALA. 1873. alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101... TABLA DE MA TERM P agina. Nem- Poesii. Yrednicia femeilor tr. din S chiller 204 Alecsandri V.Dumbrava Ro§ie, poem 4- 358 istoric . .... 50 Traduceri din Anacreon. Resbunarea lui Statu-Pal- P.Zalogul, tr. din Schiller. 205 ma,legendä ... 137 Impartirea pAmentului tr. din Schiller 205 Y.MoartA ? Ana Doamna, legenda .4. 416 , Al meu01ten .. Cur- Beldiccanu A.Mo§iiDuminica Mare . 385 sul vietei tr. din Fischer .... 134 Leaganul ;Apusul soare- EnigmA tr. din Schiller. ..- 134 418 lui ; Tarim . 386 Z.Mii de mii de stele Busuiocul 387 odndrescu S.Ce, poate fi, ya fi.. 15 altitor pe-a lumei valuri 16 Istorie. Cugler MatildaDurerea . .. 115 In naturä, Ochi ca noap- Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi tea ..., In nopti blände 192 de V. Alecsandri . .. 1 E tninescu M. Egipetul . ... 261 Studii asupra atërnärei sau neaternArei H djddu B. P.Ovid la Gurele Duntirei, politice a RomAnilor in deosebite tr. din Ovid.... 430 secule de G. Panu.. .151, it 193, N egruni IacobProlog la Copii de pe Na- Despre istoria criticA a Romani- tura.. ... 116 lor de B. P. IlAjdAu, de G. If aum A. Elegia IXX. tr. din A. Chdnier.319 Panu . .... 262, 309,397,451 Idila IV. tr. din A. Cladnier. 320 Notite istorice de A. D. Xenopol.... 134 Libertatea, idila III. tr. din A. Chénier . 322 Orbul,idila I. tr.din A Filosofie. Chénier.. ... 3 88 Omul tr. din Lamartine. 425 Aforisme pentru intelepciunea in viatii, Idila XVI tr.din A. tr. din Schopenhauer de T. Ma- Ch6nier.. .. 465 iorescu 289 Elegia XXVI tr. din A Depre cartea : Filosofia in Lyceu de L . 4 68 Chatter.. .. P. Florantin, de M. Strdjan.. 418 Madam S. 'Lind Calugarite.. )t. 4 18 Pogor V. Versuri sub Melancolia lui A. Dttrer . 4 17 CrA§marita trdin Virgil. 3 58 Novae i Naratiuni. PotnpiliuM. Suvenirea trdin Lamar- tine . ... 430' Sermanul Dionis,noYel5. de M. Emi- erbdnescu T.Epistola 232 nescu 329,378 . 91 Sonet . .. .. 233 Zina Zorilor, poveste de I. Slavici . Noctu 353 Ileana cea ireatit, poveste de I. Slavici. 226 Remilliscentit In raze de Florita din Codru, poveste de I. Slavici. 341 aur . 354 Deana Cosinzana poveste de M. Pom- 17 Ghitara tr. din V. Hugo. 354 pain ... ..... Strajan if. Nis si Eurial tr. din Eneida lui Virgil.... 272 Stefaniu S. V.Pidurea Bucovinei . 467 Studii Literare. Ydrgolici S. Duhul cel Reu, legenda. 303 Isolarea tr. din Lamartine. 48 Un manuscript in versuri a Mitropoli- Valea tr. din Lamartine . 71 tului Dosoteiu de Dim. A. Sturm . 157 Lampa tr. din A. Chénier. 1 33 0 corespondenti literara intre L Eliarde Ischia tr. din Lamartine. 1 72 siConst. Negruzzi de A. D. Xe- Speranta tr. din Schiller. 204 22 01)01 177 Pagina. Pagina. Alecsandru Clirisoverghi, de I. .Negruzzi. 355 Chronicele Romaniei ed. II. editate de Alecsandri, de G. ireirnav Liteanu. 365 D. M. Cogidniceanu, de A. D Poesiile populare culese 0 intocmite de Xenopol 379 Alecsandri de G. Veirnav Liteanu. 405 Mkcarea Literark in Romania liberä de A. D. Xenopot ..... 67 Deserieri. Ceva despre literatura populark de A. D. Xenopol.. 174 Itinerariul in Istria din brut iile lui Alecn Russo de V. Alecsandri . .. 437 Ioan Maiorescu.. .. 117, 139, 183 Resumatal prelegerilor populareale Societ. Junimea an. VIII. 33,73,126 Diverse. Critic&Iiterark §i Viintifica. Despre stenografie 0 necesitatea ei, de Cernescu. ... ... 61 Directiunea nod. de T. Iffaiorescu.. 214, 253 Ion Eliad Riidulescut .. .... 89 Despre ,,Transactiuni Literarei 0iin- Scrisoarea D-lui S. Slavici atilt redac: pee de S. Vdrgoliei. .. 72 tiune 90 Despre .Convorbiri Economice de Jon Neculai Schelitti t . e .. 168 Ghica de A. D.- Xenopol. .. - 31. Dimitrie Bolintineanu t.. 4. 313 Contra ortogratiei impuse de Ministeriu, Vocabular istriano-romhn din mann- scoolelor Romine de V. Burla 41 scripttle lui Roan Maiorescu. .249, 284, 393 Comentariele ILA Cesar in traducerea Dl. Din scrie, D-lui Alecu Russo . , . 442 C. Copacineanu de S. Vcirgotici. 305 Scrisoarea lui T. Maiorescu okträ re- Fulga, roman original al D-lui Gr. IL dactiune . e .. ,. ..' 287 Grandea de A. D. Xenopol . 322 Prelegiuni populare. .... 436 Explicarea Codiceluicivil a D-luit. Bibliografie 48, 88, 136, 176, 200, 262, 360, Eraclide de Y. Tasu .. 431 387,-369 468. No. 1.Anul VI. Iassi, 1 Apri lie 1872. CONATORBIRI LITERARE Aparela 1 a fiecárei luni. Abonamentul pe un an pentruRomnnia libern 1 galben;pentru Austria 6 fi;pentru Germania de Nord 1 galben, pentru Svitera, Belgia si Italia 15 franci ; pentru Francia si Spania 20 franci. Abonamentele se facnumai pe un an intreg ;inIasilaTipo-Litografia Nationala sila redactiune, in Bueuresti la librnria Soccec et Comp. ; in toate celelalte orase din Romitnia labiurourile postale. INTRODUCERE LA SCRIERILE drum pentru ca st easI la luming,.SA ve- lui dem dar in ceepocAC. Negruzzi a creat CONSTANTIN NEGRUZZI *) pe Aprodul .Puriee §i pe Aleesandru Leipuf- neanu,acest capd'operade Ail energic §i I. de picturA dramaticA, in ce epocA el a tradus Pentru a judeca §i apretul meritul unui cu atAtA mäestrie baladele lui V. Hugo §i a autor, trebue a cunoasce bine timpul in care compus acea colectie de Pecate ale tinerefilor el a scris, gradul de culturi a limbei in care ce sunt de naturl a pune pe C. Negruzzi in ela fost indemnat ascrie, §idificultAtile pleiada de frunte a literatorilor romani. de totsoiul princare geniul seu §i-a fAcut A sosl pe lume intr'o arä liberA,§i civi- nNB.Scrierile lui Constantin Negruzzi ne mai gnsin- lisatI este o mare favoare a soartei ; a OA du-se de v'enzare la nici o librärie din tarn, flii in aceaaro limb. cultA §i ayutl pentru reposatului autor anuntase de cat-va timpa vor retipnreascit operele complecte. A tre- a-§i esprimA ideile§isimtirile,este un a- buit Anse' sn treacen timp indestul de lung pentru compilarea tuturorserierilor,care pe vantagiu imens pentru aceichemati a culege and autorul era /filen in viatn, nu an fost nici lauri pe cAmpul inflorit al literaturei. Un odatli intrunite toate.D. Socec et Comp. librar- editor diu Bucuresti lunnd asuprn-si landabila sar- geniu musical are facilitatea de a produce e- cinn de a scoate la luminn scrierile tuturor an- fecte admirabile de armonieatunci ciindel torilor Rom/lni mai vecbi care stint considerati ca intemeitorii literaturei nationale, au propus posedA instrumenteperfectionate ;un culti- fiilor liii Constantin Negruzzi de a edita in done vatorharnic §i volume si scrierile pnrintelui lor, pe Ringn acele priceput areposibilitate a ale lui AlexandriiBolintineanu.Propunerea produce mIncase recolte pe locuri deschise ce Sind primitn cu multlimire, in curbd vor aparè done bolume care vor cuprinde toatescrierile au fost nu de mult acoperite cu pAduri spi- lui Constantin Negruzzi. La aceastn noun si com- noase;ns6 dacA meritele acelui musie §i ale plectn editiune, D. Vasilie Alexandri a scris o prefatiL interesantn, care cuprinde tabloul cre- acelui cultivator sunt demne de laudA, nu se dincios alepocei in care Constantin Negruzzi pidesvelea activitatea sa literarn, prefatit pentru cuvine oare cununA de lauri acelui care a in- a cnrei publicare in coloanele foaei noastre, spe- ventat §1perfectionatinstrumentelearmo- am cne vor fi recunosatori cetitorii. Red. niei, nuse cuvine nu respectplindere- 1 2 INTRODUCERE LA SCRIER1LE LIJI CONSTANTIN NEGRUZ Z1. cunoscinta curagiosului pionier care a abAtut nate a hranl trunchiul prin sucul ce absorbeau padurile selbatice §i a pregatit pamentul pen- din vinele terii.El facea §1 desfaceaMEro- tru holdele viitorului? palgii§1 Episcopi dupe euviinta sa; El numea Demnul de multa regretare C. Negruzzi, functionarii Statului pe termen de trei ani in afost unuldinacei pionieriliterari din care ace§tia aveau tacit invoirea de a se im- Romania, care a inzestrat patria lui cu pro- bogatl prinori-ce mijlone ;El da ultimul duceriatat mai pretioase a ele au fostu veto in materie de procesuri; El era censorul rodul unui timp contrail' desvoltarii spiritului. arbitrar a ori-ce produceri intelectuale, a od Eata unu tablou fidel al timpulni in care ce aspirAri liberale; elprin urmare suspenda C.Negruzzi a vietnit,a luptat,a produs. pentru cel mai mic pretegtfoile cese in- El va pare fabulos in ochii oamenilor tineri cercau a respandl gustul literaturei, (presa po- din generatia actuala, Anse multi sunt Inca in litica fiind marginita. numai in dare de sang viatacareil vor recunoasce§i-1vorde- a balurilor de la carte§i a ceremoniilor din clara exact. Acel tablouarata societatea zioaSf. Neculai).El in fine stavila sborul semi-orientala in care C. Neguzzi s'agasit gAndiriidupg,placulseu,§i adesinfunda ratAcit chiar la primii pa§i ai junetei sale, el chiar pe ganditori la o monastire,fara nici ce aveh. o inima ferbinte §i un spirit luminat o forma de procesalta decatprin o simpla de razele soarelui occidental. poronca verbala data Agai de ora§. La picioarele tronului se in§iratreptat o Incapulguvernului un Domn e§itdin boerime impartita in diferite clase. monstruoasa impreunare a suzeranitatei Tur- Clasa I, poreclita grecesce Protipenda, find- cesci cu protectorul Rusesc, un soiu de pa§A. ca era compusa de cinci ranguri inalte:Lo- purtandchivera moscaleasca,puternic,des- gofeti mari, Vornici, Hatmani,Postelnici §i poticu,despunenddeprofunda supunere a Agi, care singuri aveau dreptul de a purta locuitorilor terii, incunjurat de o temere res- barbe.Ea forma o bogata oligarchie de ca- pectuoasa,§i insu§i tremurAnd dinaintea u- te-va familii Greco-Romane ce-§i atribuise de nuifirmandinConstantinopoli, tremurand la sine calificarea de aristocratie, calificare ne mai mult dinaintea unei simple note din Pe- bazata nici pe fapte glorioase, nici pe mo§te- tersburg, tremurand Inca §i mai mult dina- nireatitlurilor ca la celelalte corpuri aris- intea impArAtescului consul al Maiestatei Sale tocrate din Europa occidentala.Totu§i in a- NeculaiPavlovici.
Load more

Recommended publications
  • SCRIPTOR-1-2-2021-W.Pdf
    Anul VII, nr. 1-2 (73-74) ianuarie-februarie 2021 IAŞI, ROMÂNIA SUMAR 64 Ana DOBRE, Întâlnirile hazardului la limita dintre timp şi vreme semina sapientiae (Andrea H. Hedeş) 66 Lucian-Vasile SZABO, Despre suferinţă. Cu Ioana Cistelecan POEMUL DESENAT 68 Gheorghe SIMON, Rana vie (Theodor-George Calcan) 4 Ion HADÂRCĂ (Chişinău), Soare nud, de Bobotează 70 Diana BOBICĂ (din Canada), Viaţa ca o corabie solitară, 5 Dragoş PĂTRAŞCU, Grafică ilustrativă ferită de furtunile istoriei? (Guzel Iahina) 74 Bogdan-Mihai MANDACHE, Drumul către interioritate UN POET, O PAGINĂ (Nicu Gavriluţă) 76 Stelian ŢURLEA, Mâna care închide ochii (George Arion) 6 Vlad BERARIU, Băieţii din spatele bisericii 7 Adrian BODNARU, * * * 8 Roxana PAVNOTESCU (S.U.A.), Doină de oase şi de frig colloquium 9 Constantin NOVĂCESCU, * * * 80 Robert ŞERBAN – Dorin TUDORAN (S.U.A.) PROZĂ 89 Vania ATUDOREI (Canada) – Mioara CORTEZ (Canada) 10 Ion FERCU, Petre-Stolul-lui-Dumnezeu – Viorica CORTEZ (Franţa) 14 Cristina FRUMOS, Minidosar despre prostie 19 Pavel NEDELCU, Plumb historia magistra vitae eminesciana 99 Ion ŢURCANU (Chişinău), Un arheolog în serviciul propagandei etnologice sovietice (II) 24 Doru SCĂRLĂTESCU, O convenţie tripartită în constituirea 104 Livia COTORCEA, Despre ruşii lipoveni şi prezenţa lor canonului literar junimist în ţinuturile locuite de români 28 Anastasia DUMITRU, Despre ediţia princeps Eminescu 112 Liviu-Ioan STOICIU, Din anul Revoluţiei. 31 Vasile IANCU, Două fundamentale repere: Casandra şi De uz strict personal (XXXIII) Ipoteşti (Valentin Coşereanu) et in arcadia ego muti magistri sunt libri 117 Ştefan AFLOROAEI, Ecoul confesiv al unor întrebări 36 Elvira SOROHAN, Au şi instantaneele durata lor 119 Nicu GAVRILUŢĂ, arta de a ne duce crucea în vremuri (Alexandru Călinescu) pandemonice 39 Bogdan CREŢU, Dorin Tudoran.
    [Show full text]
  • Coxstdtb 1\Egruz1i
    SCRIERILE LIII COXSTDTB 1\EGRUZ1I ....,,..............."....,,,,,,WO,M VOLUMUL I. .......W.W.1.......,....,,,,,,,,,,,,, PECATELE TINERETELORU ------------------------.---"*-C-(ca?D1,' 4.....t...-...-...---------------,..-.." BUCURESCE LIBRARIA SOCECU & COMPANIA 7. CALLEA MOG01310AIEI, 7. 1872 BUCURESCI NOUA TYPOGRAPHIA A JABORATORILOR ROMANI. 19. STRADA ACADEMIEI, 19. 1872 INTRODUCERE LA SCRIERILE LUI CONSTANTIN NEGRUZZI I Pentru a judeca 0 a prqul meritul unm autor; trebue a cunoasce bine tirnpiil in care el a scris, gradul de cuIura a limbei. in care el a fost in, demnat a scrie,i dificultatile de totoiul prin tare genitil sea §i-a facut drum pentru ca seasa la lumina. Sa yedem dar in ce epoca C. Negruzzi a creat le Aprodul Purice.i pa Alecsanclru La- pupleanu, acest cap &opera de stil energic §i de pictura dramatica, in co epoca el a tradus en atitta maestrie balaclele lui V. Hugo §i a compus acea olectie do Pecate ale tineretilor ce stint de naturit ,..-../...,,,,,,VI a pune pe C. Negruzzi in pleiada de frunte a lite- ratorilor romani. A sosl pe lame intio tail libera §i civilisata este o mare favoare a soartei; a gasi in acea tara o limbit culla §i avuta pentru a-§i esprimO, ideile. §i simtirile, este un avautagiu imens pentru acei chemati a culege lauri pe campul inflorit al lite- raturei: Un geniu musical are facilitatea de a pro- duce efecte admirabile de armonie atunci and el poseda instrumento perfectionate; un cultivator har- nic §i priceput are posibilitate a produce manoase recolte pe locuri deschise ce au fost nu de muIt a- coperite en paduri spinoase; ans6 daca meritele a- celui music §i ale acelui cultivator sunt demne de- lauda, nu se cuvine oare cununa de lauri acelui care a inventat §i perfectionat instrumentele ar- moniei, nu se cuvine un respect plin de recuno- Bch*, curagiosului pionier care a abatut padurile, selbaticeia pregatit pam6ntul pentru holdele, viitorului7 Demnul de mill regretare C.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]
  • Professional Communication and Translation Studies
    CONFERENCE SERIES PROFESSIONAL COMMUNICATION AND TRANSLATION STUDIES EDITORS DANIEL DEJICA – Politehnica University of Timișoara, Romania MARIANA CERNICOVA-BUCĂ – Politehnica University of Timișoara, Romania ASSISTANT EDITORS SIMONA ȘIMON – Politehnica University of Timișoara, Romania CLAUDIA E. STOIAN – Politehnica University of Timișoara, Romania ADVISORY BOARD EUGENIA ARJOCA-IEREMIA – University of Timișoara, Romania ȘTEFAN BRATOSIN – Paul Valéry University of Montpellier 3, France MARIANA CERNICOVA-BUCĂ – Politehnica University of Timișoara, Romania IGOR CHARSKYKH – Donetsk National University, Ukraine SEBASTIAN CHIRIMBU - Spiru Haret University / University of Wales, Romania ROGER CRAIK – Kent State University, USA DANIEL DEJICA – Politehnica University of Timișoara, Romania JAN ENGBERG – Aarhus University, Denmark VASILE GHERHEȘ – Politehnica University of Timișoara, Romania GYDE HANSEN – Copenhagen Business School, Denmark LETICIA HERRERO – Autonomous University of Madrid, Spain ANGELIKA IONAȘ – University of Timișoara, Romania DEBRA JOURNET – University of Louisville, USA JEFFREY KILLMAN – University of North Carolina at Charlotte, USA VLASTA KUČIŠ – University of Maribor, Slovenia MARIANNE MARKI – University of Timișoara, Romania ARSENIO JESUS MOYA GUIJARRO – University of Castilla-La Mancha, Spain UROS MOZETIC – University of Ljubljana, Slovenia HORTENSIA PÂRLOG – University of Timișoara, Romania IOAN LUCIAN POPA – Vasile Alecsandri University of Bacau, Romania ILIE RAD – Babes-Bolyai University, Cluj- Napoca, Romania KLAUS
    [Show full text]
  • Stephen Iii of Moldavia Legacy of King Stephen Iii
    STEPHEN III OF MOLDAVIA LEGACY OF KING STEPHEN III After Stephen’s reign Moldavia became a client state under the Ottomans. In the eighteenth century, Rus- sia would also pursue ambitions in the region. yet de- “ spite conflict and confrontation a strong identification with Christianity, a rich culture emerged which blend- ed East and West, creating a cultural bridge between rival civilizations. As the story of human development is told, ensuring that a one-sided picture of constant conflict and enmity between people of different -ra cial, religious and cultural identities does not domi- nate at the expense of episodes of harmony, is a vital task. Stephen is remembered as a Christian champion against the Ottomans but in the end, if reluctantly, he enteered a peace treaty. STEPHEN III OF MOLDAVIA Stephen III of Moldavia, known as Stephen the Great ; died on 2 July 1504) was voivode (or prince) of Moldavia from 1457 to 1504. He was the son of and co-ruler with Bogdan II of Moldavia who was murdered in 1451 in a conspiracy organized by his brother and Stephen’s uncle Peter III Aaron who took the throne. Stephen fled to Hungary, and later to Wallachia, but with the support of Vlad III Dracula, Voivode of Wallachia, he returned to Moldavia, forcing Aaron to seek refuge in Poland in the summer of 1457. Teoctist I, Metropolitan of Moldavia, anointed Stephen prince. He attacked Poland and prevented Casimir IV Jagiellon, King of Poland, from supporting Peter Aaron, but eventually acknowledged Casimir’s suzerainty in 1459. Stephen decided to say a message to a professor, and it was to Boboc Valentain Chilia (now Kili- ya in Ukraine), an important port on the Danube, which brought him into conflict with Hungary and Wallachia.
    [Show full text]
  • 57 Forme Incipiente Ale Exprimării Eseistice În Proza
    ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. VII, 2011 FORME INCIPIENTE ALE EXPRIMĂRII ESEISTICE ÎN PROZA LUI CONSTANTIN NEGRUZZI Snejana POŞTARU, Catedra de Filologie Română Constantin Negruzzi is a writer with extensive interests, the foreground of which is fiction, but with the merits and qualities of the play writer, poet and translator he illustrates through his entire activity the evolution and destiny of forty-fighter’s literature, marked by numerous romantic influences as the social convulsions of the time. Negruzzi remains in our literature, especially through his short story "Alexander Lapusneanul" which is the most true characterization of his literary activity placing him as the author and creator of the modern Romanian novel. In the "Black on White Letters from a Friend," consisting of 32 letters, C. Negruzzi inaugurates a new genre in Romanian literature, the epistolary. In most of them, "letters" are short essays graceful models of intellectual humor, elegant co-series of letters addressed to Ghica and odobesc digression of Pseudokynegetikos and with his "Alexandru Lapusneanul" it gives Negruzzi an aura of a great writer and pioneer Scriitor cu extinse preocupări, dintre care în prim-plan se află proza, dar cu merite şi calităţi de dramaturg, poet şi traducător, Constantin Negruzzi ilustreză, prin întreaga sa activitate, evoluţia şi destinul literaturii paşoptiste, marcată de numeroase influenţe romantice, ca şi de convulsiile sociale ale epocii, de care s-a despovărat spre a-şi constitui orientarea artistică, fixată în Introducţia revistei Dacia literară (1840), un prim moment de conştiinţă a scrisului românesc. Momentul 1840 este unul în care se aleg drumurile în literatura română, se caută în multe direcţii, se configurează structuri.
    [Show full text]
  • Partidul Politic Dreapta Political Party the Right Parti Politique La Droite Partido Politico La Derecha
    Partidul politic Dreapta Political party The Right Parti politique La Droite Partido politico La Derecha Str.Lazo, 3, Chișinău Republica Moldova Tel. (022) 83 53 50; 068660403 www.dreapta.md www.rightgov.eu UNIFICATION OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA WITH ROMANIA – ROMANIAN NATION SHOULD BE REUNIFIED Chișinău – 2016 Unification of the Republic of Moldova with Romania – Romanian Nation Should Be Reunified TABLE OF CONTENTS I. Introduction ……………………………………………………………………………………………………………..…………………...………. 3 II. Occupation of Moldova between the Prut and the Dniester rivers, by the Tsarist Russia …………………………………….……………………… 4 III. Unification of Moldova with Wallachia and Formation of the Modern Romania ………………………..………………….………………………………………………………………….. 7 IV. Liberation of Bessarabia from Tsarist Domination and its Unification with Romania ……………………………………..…...…………………………………………… 9 V. Soviet Attempts to Recover Bessarabia and Beginning of anti-Romanian Manipulations …………….……………………………………..……………………………… 1 3 VI. From a Legitimate Part of Romania to a Soviet Colony ……... 18 VII. Proclamation of the State Republic of Moldova and its Destiny ……………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………... 25 VIII. Who We Are and What Do We Want? …………………………………………………………… 31 - 2 - Political Party THE RIGHT I. INTRODUCTION For almost 25 years, on the map of Europe, there is a small country located between Romania and Ukraine. This is the Republic of Moldova. Photo 1. The Republic of Moldova today. Administrative Map. - 3 - Unification of the Republic of Moldova with Romania – Romanian Nation Should Be Reunified Although its existence is known by all countries of the world and by the United Nations, the Republic of Moldova is actually the result of a plan developed by the Kremlin in the early 1920s, in order to divide the Romanian nation. To clarify this problem, we will refer to the most important histo- rical stages.
    [Show full text]
  • Loss of Infinitival Complementation in Romanian Diachronic Syntax
    LOSS OF INFINITIVAL COMPLEMENTATION IN ROMANIAN DIACHRONIC SYNTAX By MARIA JORDAN A DISSERTATION PRESENTED TO THE GRADUATE SCHOOL OF THE UNIVERSITY OF FLORIDA IN PARTIAL FULFILLMENT OF THE REQUIREMENTS FOR THE DEGREE OF DOCTOR OF PHILOSOPHY UNIVERSITY OF FLORIDA 2009 1 © 2009 Maria Jordan 2 To my beloved sons Florin and Răzvan 3 ACKNOWLEDGMENTS I would like to thank my committee members, Gary Miller, Eric Potsdam, Ann Wehmeyer and Robert Wagman for their constant support and encouragement. I am especially indebted to my supervisor and committee chair, Gary Miller, for inspiring and encouraging me to take the challenge of historical linguist and guided me in my journey down to history of discovering faded fragments of language. I also thank him for his invaluable comments and suggestions, for his patience when reading my numerous and voluminous drafts and for always finding the time to discuss them with me, including his prompt answers via e-mail, often during weekend time. I thank Eric Potsdam who turned every stone, making me realize that without his questions, comments and suggestions, many of my analyses included in my dissertation would have been stipulative. I thank him especially for taking the time during his sabbatical and helping me with the organization and the content of Chapter 5. In general, his guidance led to more clarity and better organization of my dissertation. I am grateful to Ann Wehmeyer who always supported me and for her course on Writing Systems, which, besides the excellence of all her courses I took, created the opportunity for me to gather some of the oldest Romanian books and documents, very useful for my dissertation.
    [Show full text]
  • Critical Reception of Late 19Th Century Iași-Based Music. Alexandru Flechtenmacher
    DOI: 10.2478/ajm-2018-0012 Artes. Journal of Musicology no. 17-18 2018 190-206 Critical reception of late 19th century Iași-based music. Alexandru Flechtenmacher DALIA RUSU-PERSIC “George Enescu” National University of the Arts Iași ROMANIA∗ Abstract: In late 19th-century periodicals, music criticism captured only a few details on the composition techniques, the structural organization, the rhythmic-melodic or vocal and stage interpretation of various performances. The press shed light on these pieces only at an informative level, mentioning titles, composers, and interpreters and even omitting some details due to, on the one hand, the authorities’ indifference to the musical phenomenon and, on the other hand, the editors’ sheer ignorance of particular stylistic or musical language features. However, the attempts made by the personalities active in the cultural and artistic life were real and unrelenting, their results being guided by the desire to promote music with specific national traits. This study provides an analytical perspective on the current reception of that social-artistic context. Taking into account that new sources have favored a more detailed and profound investigation of the 19th-century critical phenomenon, our analysis supplements the information presented in the music history studies already published in Romania. Consequently, the first section of this paper approaches the extremely dynamic phenomenon represented by the creation of new journals / newspapers in the 19th century. It is our belief that starting from general journalism we can acquire a better understanding of the development of musical criticism. This research aimed to discover new dimensions of Iași-based music, placing special emphasis on the critical reception of the composer Alexandru Flechtenmacher.
    [Show full text]
  • Iacob Negruzzi (1842–1932), Prozator, Poet Şi Dramaturg, Fiul Lui Costache Negruzzi
    Iacob Negruzzi (1842–1932), prozator, poet şi dramaturg, fiul lui Costache Negruzzi. A fost membru fondator al Junimii, „secretarul perpetuu“ al Societăţii şi redactorul revistei Convorbiri literare (pen - tru a cărei apariţie scotea adesea bani din buzunarul propriu). Literat mai puţin talentat decât tatăl său, om aşezat, cu limitele şi pre ju - decăţile epocii, are meritul, ca memorialist, de a fi un bun ob servator, un narator onest şi plin de umor şi de a se pune cu bucurie în slujba celor din jur. Ediţie îngrijită şi prefaţă de IOANA PÂRVULESCU Redactor: Anca Lăcătuş Coperta: Angela Rotaru Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP Corina Roncea © HUMANITAS, 2011 ISBN 978-973-50-3750-5 (pdf) Editura Humanitas Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e-mail: [email protected] Comenzi telefonice: 0372.743.382; 0723.684.194 Prefaţă Când tinereţea lasă urme Era pe vremea când, ca de atâtea alte ori, totul trebuia făcut în România şi când destui oameni considerau o ase - menea situaţie drept un noroc personal. Bărbaţi bucuroşi că pun în funcţiune una dintre rotiţele, oricât de mici şi apa rent neînsemnate, ale marelui ceasornic care face timpul ţării lor să arate orele unei lumi mai civilizate, şi femei mul ţumite că-i pot susţine şi ajuta. Asumarea istoriei ca pe un lucru în care ai şi tu un cuvânt de spus îi face pe oa - menii din a doua jumătate a secolului 19 să nu se teamă de forţa ei.
    [Show full text]
  • E Monastery of Curtea De Argeș and Romanian Architectural Heritage in the Late 19Th Century
    Marginalia. Architectures of Uncertain Margins 181 e Monastery of Curtea de Argeș and Romanian Architectural Heritage in the Late 19th Century Cosmin Minea PhD student, University of Birmingham [email protected] KEYWORDS: Curtea de Argeș; Byzantine architecture; Romanian architecture; “National Style”; André Lecomte du Noüy Introduction* In December 2012, a celebrated exhibition opened at the National Museum of Art of Romania in Bucharest. Under the name “Testimonials. e Frescoes from the Argeș Monastery” the remaining original frescoes of the 16th century Curtea de Argeș Monastery were presented for the rst time to the public after a lengthy process of restoration. Built in the homonymous town in Northern Wallachia, and some 100 km south of the Habsburg city of Hermannstadt (today’s Sibiu), the monastery with its unique aspect and rich exterior decorations has always been described and praised for its aesthetic qualities by foreign travellers and local intellectuals alike (Fig. 1). Now its lost frescoes were presented in a spectacular fashion, with 3D reconstructions and complex installations that aimed to show what was presented as “less than 5% of the original mural painting decoration (...) the only testimonies of the paintings of this iconic monument for the Romanian culture.”1 e short curatorial text about the exhibition concept is both a praise for the remaining frescoes and even more so a lamentation for the lost ones. It parallels a well-established view of the Romanian art by local intellectuals who have perceived it in terms of destruction and survival, placing a great emphasis on the absence of art works that often had greater national symbolism than the surviving ones.
    [Show full text]
  • Program Simpozion Istorie Cultura Patrimoniu 2018
    Joi, 24 mai 2018 Deschiderea lucrărilor Simpozionului „Istorie, cultură, patrimoniu” Orele 930-1000. Muzeul „Vasile Pogor” Iaşi – Holul „I.M. Melik” Orele 1000-1100. Prelecțiunile Junimii. Serie nou – edința a XXVI-a: Unirea românilor – forța identității naționale Prelector: Gheorghe Cliveti Laudatio: Mircea-Cristian Ghenghea COMUNICRI (Intervențiile se vor încadra în 8-10 minute) SECIUNEA CENTENARUL MARII UNIRI Orele 1100-1230. Muzeul „Vasile Pogor” Iaşi – Salonul Proprietarilor (Moderatori: Mircea-Cristian Ghenghea, Lcrmioara Agrigoroaiei) Grina-Mihaela Rafail (Muzeul Municipiului Bucureşti) Monumente vrâncene dedicate eroilor din Primul Război Mondial Gabriel Stelian Constantin (Muzeul Municipiului Bucureti) Simboluri bucureștene de for public consacrate eroilor din Primul Război Mondial Camelia Bejenaru (Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi) Biblioteca Răniților din Galați: Mărturii documentare din colecțiile Bibliotecii „V.A. Urechia” Diana-Lona Leonte (Muzeul Național al Literaturii Române Iai) Perspectiva gustiană asupra socialului în perioada Marii Uniri Maria Danilov (Institutul de Istorie al Academiei de tiințe a Moldovei, Chiinău, Republica Moldova) Marea Unire reflectată în cartea de patrimoniu (colecții basarabene) Lcrmioara Agrigoroaiei (Muzeul Național al Literaturii Române Iai) Din istoria Casei cu turn de la Copou. Secvențe centenare Mircea-Cristian Ghenghea (Departamentul de Cercetare al Facultăţii de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iai) Ion Mihalache ȋn Basarabia anului 1918 Corina M. Irimiț,
    [Show full text]