_

CONVORBIRI LITERARE.

ANUL VI. 1 APRILIE 1872 1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

I A TIPOGRAFIA plATIONALA. 1873.

alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

TABLA DE MA TERM

P agina. Nem- Poesii. Yrednicia femeilor tr. din S chiller 204 Alecsandri V.Dumbrava Ro§ie, poem 4- 358 istoric ...... 50 Traduceri din Anacreon. Resbunarea lui Statu-Pal- P.Zalogul, tr. din Schiller. 205 ma,legendä ... . 137 Impartirea pAmentului tr. din Schiller 205 Y.MoartA ? Ana Doamna, legenda .4. 416 , Al meu01ten .. Cur- Beldiccanu A.Mo§iiDuminica Mare . 385 sul vietei tr. din Fischer .... 134 Leaganul ;Apusul soare- EnigmA tr. din Schiller. ..- 134 418 lui ; Tarim . . . 386 Z.Mii de mii de stele Busuiocul 387 odndrescu S.Ce, poate fi, ya fi.. 15 altitor pe-a lumei valuri 16 Istorie. Cugler MatildaDurerea . . . .. 115 In naturä, Ochi ca noap- Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi tea ..., In nopti blände 192 de V. Alecsandri . .. 1 E tninescu M. Egipetul ...... 261 Studii asupra atërnärei sau neaternArei H djddu B. P.Ovid la Gurele Duntirei, politice a RomAnilor in deosebite tr. din Ovid.... . 430 secule de G. Panu.. .151, it 193, N egruni IacobProlog la Copii de pe Na- Despre istoria criticA a Romani- tura...... 116 lor de B. P. IlAjdAu, de G. If aum A. Elegia IXX. tr. din A. Chdnier.319 Panu ...... 262, 309,397,451 Idila IV. tr. din A. Cladnier. 320 Notite istorice de A. D. Xenopol.... 134 Libertatea, idila III. tr. din A. Chénier . . . . . 322 Orbul,idila I. tr.din A Filosofie. Chénier...... 3 88 Omul tr. din Lamartine. 425 Aforisme pentru intelepciunea in viatii, Idila XVI tr.din A. tr. din Schopenhauer de T. Ma- Ch6nier.. .. 465 iorescu 289 Elegia XXVI tr. din A Depre cartea : Filosofia in Lyceu de L . 4 68 Chatter.. .. P. Florantin, de M. Strdjan.. 418 Madam S. 'Lind Calugarite.. . . )t. 4 18 Pogor V. Versuri sub Melancolia lui A. Dttrer . . . . 4 17 CrA§marita trdin Virgil. 3 58 Novae i Naratiuni. PotnpiliuM. Suvenirea trdin Lamar- tine ...... 430' Sermanul Dionis,noYel5. de M. Emi- erbdnescu T.Epistola 232 nescu 329,378 . 91 Sonet . .. .. 233 Zina Zorilor, poveste de I. Slavici . Noctu 353 Ileana cea ireatit, poveste de I. Slavici. 226 Remilliscentit In raze de Florita din Codru, poveste de I. Slavici. 341 aur ...... 354 Deana Cosinzana poveste de M. Pom- 17 Ghitara tr. din V. Hugo. 354 pain ...... Strajan if. Nis si Eurial tr. din Eneida lui Virgil.... . 272 Stefaniu S. V.Pidurea Bucovinei . . 467 Studii Literare. Ydrgolici S. Duhul cel Reu, legenda. 303 Isolarea tr. din Lamartine. 48 Un manuscript in versuri a Mitropoli- Valea tr. din Lamartine . 71 tului Dosoteiu de Dim. A. Sturm . 157 Lampa tr. din A. Chénier. 1 33 0 corespondenti literara intre L Eliarde Ischia tr. din Lamartine. 1 72 siConst. Negruzzi de A. D. Xe- Speranta tr. din Schiller. 204 22 01)01 177

Pagina. Pagina. Alecsandru Clirisoverghi, de I. .Negruzzi. 355 Chronicele Romaniei ed. II. editate de Alecsandri, de G. ireirnav Liteanu. . 365 D. M. Cogidniceanu, de A. D Poesiile populare culese 0 intocmite de Xenopol 379 Alecsandri de G. Veirnav Liteanu. 405 Mkcarea Literark in Romania liberä de A. D. Xenopot ..... 67 Deserieri. Ceva despre literatura populark de A. D. Xenopol.. 174 Itinerariul in Istria din brut iile lui Alecn Russo de V. Alecsandri . .. 437 Ioan Maiorescu.. . .. 117, 139, 183 Resumatal prelegerilor populareale Societ. Junimea an. VIII. . . 33,73,126 Diverse.

Critic&Iiterark §i Viintifica. Despre stenografie 0 necesitatea ei, de Cernescu...... 61 Directiunea nod. de T. Iffaiorescu.. 214, 253 Ion Eliad Riidulescut ...... 89 Despre ,,Transactiuni Literarei 0iin- Scrisoarea D-lui S. Slavici atilt redac: pee de S. Vdrgoliei. . .. 72 tiune 90 Despre .Convorbiri Economice de Jon Neculai Schelitti t . e .. . 168 Ghica de A. D.- Xenopol. .. - 31. Dimitrie Bolintineanu t.. 4. . . 313 Contra ortogratiei impuse de Ministeriu, Vocabular istriano-romhn din mann- scoolelor Romine de V. Burla 41 scripttle lui Roan Maiorescu. .249, 284, 393 Comentariele ILA Cesar in traducerea Dl. Din scrie, D-lui Alecu Russo . , . 442 C. Copacineanu de S. Vcirgotici. 305 Scrisoarea lui T. Maiorescu okträ re- Fulga, roman original al D-lui Gr. IL dactiune . . . e .. ,. ..' 287 Grandea de A. D. Xenopol . 322 Prelegiuni populare...... 436 Explicarea Codiceluicivil a D-luit. Bibliografie 48, 88, 136, 176, 200, 262, 360, Eraclide de Y. Tasu .. . . 431 387,-369 468.

No. 1.Anul VI. Iassi, 1 Apri lie 1872.

CONATORBIRI LITERARE

Aparela 1 a fiecárei luni. Abonamentul pe un an pentruRomnnia libern 1 galben;pentru Austria 6 fi;pentru Germania de Nord 1 galben, pentru Svitera, Belgia si Italia 15 franci ; pentru Francia si Spania 20 franci. Abonamentele se facnumai pe un an intreg ;inIasilaTipo-Litografia Nationala sila redactiune, in Bueuresti la librnria Soccec et Comp. ; in toate celelalte orase din Romitnia labiurourile postale.

INTRODUCERE LA SCRIERILE drum pentru ca st easI la luming,.SA ve- lui dem dar in ceepocAC. Negruzzi a creat CONSTANTIN NEGRUZZI *) pe Aprodul .Puriee §i pe Aleesandru Leipuf- neanu,acest capd'operade Ail energic §i I. de picturA dramaticA, in ce epocA el a tradus Pentru a judeca §i apretul meritul unui cu atAtA mäestrie baladele lui V. Hugo §i a autor, trebue a cunoasce bine timpul in care compus acea colectie de Pecate ale tinerefilor el a scris, gradul de culturi a limbei in care ce sunt de naturl a pune pe C. Negruzzi in ela fost indemnat ascrie, §idificultAtile pleiada de frunte a literatorilor romani. de totsoiul princare geniul seu §i-a fAcut A sosl pe lume intr'o arä liberA,§i civi- nNB.Scrierile lui Constantin Negruzzi ne mai gnsin- lisatI este o mare favoare a soartei ; a OA du-se de v'enzare la nici o librärie din tarn, flii in aceaaro limb. cultA §i ayutl pentru reposatului autor anuntase de cat-va timpa vor retipnreascit operele complecte. A tre- a-§i esprimA ideile§isimtirile,este un a- buit Anse' sn treacen timp indestul de lung pentru compilarea tuturorserierilor,care pe vantagiu imens pentru aceichemati a culege and autorul era /filen in viatn, nu an fost nici lauri pe cAmpul inflorit al literaturei. Un odatli intrunite toate.D. Socec et Comp. librar- editor diu Bucuresti lunnd asuprn-si landabila sar- geniu musical are facilitatea de a produce e- cinn de a scoate la luminn scrierile tuturor an- fecte admirabile de armonieatunci ciindel torilor Rom/lni mai vecbi care stint considerati ca intemeitorii literaturei nationale, au propus posedA instrumenteperfectionate ;un culti- fiilor liii Constantin Negruzzi de a edita in done vatorharnic §i volume si scrierile pnrintelui lor, pe Ringn acele priceput areposibilitate a ale lui AlexandriiBolintineanu.Propunerea produce mIncase recolte pe locuri deschise ce Sind primitn cu multlimire, in curbd vor aparè done bolume care vor cuprinde toatescrierile au fost nu de mult acoperite cu pAduri spi- lui Constantin Negruzzi. La aceastn noun si com- noase;ns6 dacA meritele acelui musie §i ale plectn editiune, D. Vasilie Alexandri a scris o prefatiL interesantn, care cuprinde tabloul cre- acelui cultivator sunt demne de laudA, nu se dincios alepocei in care Constantin Negruzzi pidesvelea activitatea sa literarn, prefatit pentru cuvine oare cununA de lauri acelui care a in- a cnrei publicare in coloanele foaei noastre, spe- ventat §1perfectionatinstrumentelearmo- am cne vor fi recunosatori cetitorii. Red. niei, nuse cuvine nu respectplindere- 1

2 INTRODUCERE LA SCRIER1LE LIJI CONSTANTIN NEGRUZ Z1. cunoscinta curagiosului pionier care a abAtut nate a hranl trunchiul prin sucul ce absorbeau padurile selbatice §i a pregatit pamentul pen- din vinele terii.El facea §1 desfaceaMEro- tru holdele viitorului? palgii§1 Episcopi dupe euviinta sa; El numea Demnul de multa regretare C. Negruzzi, functionarii Statului pe termen de trei ani in afost unuldinacei pionieriliterari din care ace§tia aveau tacit invoirea de a se im- Romania, care a inzestrat patria lui cu pro- bogatl prinori-ce mijlone ;El da ultimul duceriatat mai pretioase a ele au fostu veto in materie de procesuri; El era censorul rodul unui timp contrail' desvoltarii spiritului. arbitrar a ori-ce produceri intelectuale, a od Eata unu tablou fidel al timpulni in care ce aspirAri liberale; elprin urmare suspenda C.Negruzzi a vietnit,a luptat,a produs. pentru cel mai mic pretegtfoile cese in- El va pare fabulos in ochii oamenilor tineri cercau a respandl gustul literaturei, (presa po- din generatia actuala, Anse multi sunt Inca in litica fiind marginita. numai in dare de sang viatacareil vor recunoasce§i-1vorde- a balurilor de la carte§i a ceremoniilor din clara exact. Acel tablouarata societatea zioaSf. Neculai).El in fine stavila sborul semi-orientala in care C. Neguzzi s'agasit gAndiriidupg,placulseu,§i adesinfunda ratAcit chiar la primii pa§i ai junetei sale, el chiar pe ganditori la o monastire,fara nici ce aveh. o inima ferbinte §i un spirit luminat o forma de procesalta decatprin o simpla de razele soarelui occidental. poronca verbala data Agai de ora§. La picioarele tronului se in§iratreptat o Incapulguvernului un Domn e§itdin boerime impartita in diferite clase. monstruoasa impreunare a suzeranitatei Tur- Clasa I, poreclita grecesce Protipenda, find- cesci cu protectorul Rusesc, un soiu de pa§A. ca era compusa de cinci ranguri inalte:Lo- purtandchivera moscaleasca,puternic,des- gofeti mari, Vornici, Hatmani,Postelnici §i poticu,despunenddeprofunda supunere a Agi, care singuri aveau dreptul de a purta locuitorilor terii, incunjurat de o temere res- barbe.Ea forma o bogata oligarchie de ca- pectuoasa,§i insu§i tremurAnd dinaintea u- te-va familii Greco-Romane ce-§i atribuise de nuifirmandinConstantinopoli, tremurand la sine calificarea de aristocratie, calificare ne mai mult dinaintea unei simple note din Pe- bazata nici pe fapte glorioase, nici pe mo§te- tersburg, tremurand Inca §i mai mult dina- nireatitlurilor ca la celelalte corpuri aris- intea impArAtescului consul al Maiestatei Sale tocrate din Europa occidentala.Totu§i in a- NeculaiPavlovici. Accl Domn, de§iinfa- cea clad §i numai in sinul ei Domnul alegea §at pro forma in pelincileReglementului Or- Consilierii sei §i functionarii mari ai Statului. ganicu, de§i fao cu o puterelegiuitoare nu- AstfelMini§trii, Pre§edintiiDivanului Dom- mita :04teasca obicinuita Adunare, semana nese,Generaliimilitiei,etc.,nu puteaufi cuun arbor mehanic delacare atarnau alti boeri decat numai acei din Protipenda, toate ramurileadministrative, financiare, ju- §i chiar tinerele odrasle din tulpina evghenista decatoresci §i chiarbisericesci, ramuri desti- pa§eau triumfal peste toatetreptele ierarhiei

INTRODUCERE LA SCRIERILE LUI COSTANTIN NEGRUZZL 3 pentru ca deadreptul s. intre in posturile de nicipal, ans6 foarte esploatate defunctionarii Ispravnici si de Vornici de Aprozi. Agiei si Eforiei. Singura prerogativa ce le Clasa II, formata de ranguri secundare, pre- mai remitsese consista intra a presenta Dom- cum:Spatari, Bath, Comisi, Paharnici, etc., nului la anul nou o pane mare si sare.A- eramult mai numeroasaAns6totodata si ceste bresle au disparutn sub v6lu1 navalitor marginitit in aspirarile ambitiei sale.Din cor- al Jidovilor alungati din Rosia si din Austria. pul ei inadev6reseau diacii de Vistirie 1) In fine se perdea in umbra, in parasire, in cei mai iscusiti, cei mai ciA bun condeiu, ans6 ignoranta poporul! popornl §erbit boeres- rare-ori, chiar dupa multi ani de serviciu, un cului, poporul pe capul carui toti eran stapani, favoritalsoartei parvenea asefurisa in toti: vatavi, arenda§i, proprietari. slujitori, ce- mandra Protipenda, si acolo sermanul era su- nuseri,tircovnici, revisori, same§i, ispravnici pus la supliciul lui Tantal.Desi acum era judecatori, Directori,Mini§tri, Domn, Sultan boeru en barba, desi tolerat in ecpaeaoa pri- siimp6rat !. poporul supuslabeilicuri, vilegkiata, 2) el facea zimbre privind cu jale supus la biruri, supusla dare deflecai la la jilturile Ministeriale, caci nu-i era permis oaste, supus la batae cu biciul, supus lasu- al aspire decat la modestul scaun de pf de pliciulfumului printemnite, espusla toate masa sau ce2tnultla scaunul de .Director capriciilecrude a soartei, latoate miseriile de Minister! morale §ifisice,plecat latoti, fieindigeni Clasa III,rniluitcu cinuri (ranguri) de sau straini, saracit, injosit, cuprins de groaza, Slugeri, §atrari, Medelniceri, Ftori-Vist, Ftori- dincopilarie pana la moarte,§i neaparat Post, etc., era misina de Cinovnici,functio- de lege nici macar in contra crimelor ! nari subalterni, care umpleau cancelariele si Ear dupa acel popor Roman, in fundul ta- manjeau contari groase de hartie vitnati cu do- blouluiratacea un neam de origina strain/J., claduri, otnopnii, anaforale, etc., scrise cu slove cazut inrobie,gol, nomad, batjocorit,des- incalecate unele deasupraaltora, cad pe a- pretuit:rfiganiinumerafi pe sufiete, proprie- tunce literelelatine erantot asa de cunos- tate monstruoasa a statului, a boerilor si chiar cute in neamullatin a Romanilor ca sihi- asfinteiBiserici,ingenunchiatisub biciul, eroglifele Egyptiane sau ca semnele alfabetu- plumbait al Nazirului, vënduti la mezatu ca lui Chinez.Clasa III, visa la splendoarele bo- pe vite, despartiti cuviolenta de parintii si schingiuiti crunt erilor claseiII, neputad inchipuirea eisa de copii kr, de uniipro- se redice pana la inaltimea olimpica a clasei prit-tari cese intitulau crestinicu frica lui I, si isbutek din dud in and a se Rata de Dumnezen, pusi in obezi, in sgarde, de fer en poalele antereilor boeresti. coarne purtand zurgalai! Tiganiiasupra carora puternicii zilei esercitau dreptul arbi- Dupa boerime, veneau breslele negustorilor trar de viata §i de moarte; Tiganii care re- si a meseria§ilor, lipsite de ori ce drept mu- presentau spectacolul infiorator al sclaviei ne- gre, precum teranii Romani representau ser- 1)Functionarii Miuisterului de Finante. 2)Cu Out turcesc ce insemneazi: partia. birea alba!

4 INTRODUCERE LA SCRIERILE LUI CONSTANTIN NEGRUZZI.

Siintre clasele privilegiatesi intru acele cum se intelegeau atunci acele datorii, adica: dosmostenite un der ignorant,superstitios, in mergerea regulata la biserica duminicele si ingra§atcu mana averilormonastirecti, a- zilele de serbatori, in dare de leturgii, in fa- plecat mai mult laplacerilelumesti cleat cere de paraclisuriprin case, in ofrande de lasmerenia apostoleasca;tutder carein pasca si oue rosi in sambata Pactelor, in tri- loc de a catas.apropie turmele intre ele metere de bucate sibuturosinditilor din prin cuvinte defratie, in loc de a exercita inchisori, la ajunul serbatorei numita Mosii, un sacerdotiu sacru§imangaitor, conform si mai cu sama in impartgsenii anuale. Anse moralei luiChristos, prefacusesfantulpotir adevërateleprincipiuri a moralei lui liristos in cupa deplitcereitalgerul de nafora in erau destul de negrijite. disc de parale. Mituirea, departe de a fi considerat ti. ca un Asa dar, in vërful scrii sociale un Domn delict,sau ca un p&at cum se ziceaatun- cu topuzul in manä si cu legea sub picioare; ce, intrase adanc in obiceiuri, gratie corum- pe treptele acelei sari o boerime ghiftuita de perei de moravuri latiteinara prin fatala privilegiuri, bucurandu-se de toate drepturile, domnire a Fanariotilor, si producea pe langa pana side ilegalitati si scutita de ori-ce in- lefi, venituri sigurecipermise functionarilor. datorire catra tara,alature cu acea boerime Ea forma rodurile cele mai manoase din ra- un cler 1) a caruisefi, veniti de la Fanar murileadministratiei si a justitiei, astfel ca si din bizuniile muntelui Athos, se desfatau un slujbcq al statului care in trei ani de ser- intr'oviata de lux trandava siscandalosa ; viciu 1111-cifacea avere,cadea sub dispretul ear jos, in pulbere, o gloatä cu cerbicea ple- guvernului.Insuci clerulse indulcea de p6- cata sub toate sarcinelel sus, puterea egoista, catul mituirii prin fabricareaplatita de pre- jos, serbirea si miseria fait protectie,cito- oti §iprotopopi, si mai cu mug, prin inles- tul miscandu-se intr'o atmosfera neguroasa de nirea desparteniilor pronuntate de Dicasterie. ignoranta, de susperstitii, de pretentii, de la- Schingiuirea teranilorsi a tiganilor facea comie si de frica. parte din obiceiurile zilnice, siera o prero- gativa a proprietarilor atat de absoluta, inct

dac . s'ar trezi din morminte toate nenoroci- Dupä aceasta rapide ochire asupra intre- tele victimecare au pierit in schingiuiri a- gului tablou, sa examinam acum uneleparti plicatelor 144, ne-aminspaimanthde a- in detaiu si sstudiam tara inprivirea mo- celnour de umbre sinistre ce au remas ne rala, sociall si intelectuala. resbunate! Moralitatea pe la 1828-40 consista mai SiAnse... oamenii care comiteau acele de- mult in observarea unor practicireligioase, licte §1 crime nu erau 1.0 la suflet,tin erau in indeplinirea unor datorii de crestini, pre- cruzi in natura lor, ci dincontra erau blänzi,

1)Vom detasa din acest tristtablou imagina Ange- generosi,iubitori de saraci, dar aveau drep- reascii a Mitropolitului V eniamin, care a fost espre- tul de cruzime cii esercitau fat% a ave con- sia cea mai pioas icea mai Sdell a moralei cre- stinesti. sciinta de fapta lorcriminala, fárä grija de

INTRODUCERE LA SCRIERILE LUI CONSTANTIN NEGRUZZL 5 respundere, fArd teamit de pedeapsd.Astfel Unproprietar maresiatotputernica- era timpul, astfel era starea moralit a soci- vea alaturea cu mo§ia lui niste r6ze§i intetiO, etAtii. Inimibane,faptecrude I...si cum care Oilcan la pAmënturile lor, dreaptA avere putea ftaltfel and pe stradele oraselor se intemeeatA pe hrisoave Domne§ti. Orice petrecea adese-ori un spectacul ce era de na- propunere din parte-i pentru srhimb sau v6n- turd a le impietri:Un nenorocit, gol pAnd zare remAsese fdrA resultat. Ce se intAmplA ? la §ale, legat cu o frInghie lung& §i mAnat lutr'ozi,ispravniculfinutului insocitde o din urmA, de Gavril caldul, precedat de un ceatd de slujitori, aduse un plug si, urmAnd darabancic,incunjurat deslujitoricusd- poroncilor ce priimise de laIasi, ordond a bine scoase, tremurthd, §ovAind, oprit la toate trage brazdA prin mijlocul pAnAntului reze§esc. respintenele stradelor, lungit la pliant, bd.- Boii pornesc,ferulplugnlui incepe a Usk o tut de Gavril cu ufl harapnic, apoi ear scu- brazda neagrA in urmit-i, cAnd dintr'un redlu a- lat pe picioare cu sila, §i ear pornit pe strade propiet se ivesce o romAnca naltA, cepurta pentru ca sit fie ear bAtut mai departe ! un copila§lasin.Ea vine sumeatA in fa- Laissez passer la justice du Roil ta ispravnicului, depune copilul dinaintea boi- Lasati sa, treaa dreptatea DonmeascII lor §i dice: De vreme ce ati venithote§te, Deschiderea cu plata a frontierelor Orli la ca sA neluatimosia strAmo§eascd, na ! tra- nAvAlirea jidovilor alungati din Rosia §i din A- geibrazdapestecopilul meu, pentru ea sd ustria deveuise unu isvor de bogAlie nu numai nu rhale pe lume peritor de foame la u§ele

pentru fonclionarii subalterni de pe la hotare strAinilorI dar §i pentru alti personagi de petreptele Toci staturg increminiti !..afardde Is- cele mai nalte a societ4ii :Toleranta acor- pravnic, care rAcni infuriat la slujitori sA dee data lor de a specula miseria poporului prin copilul in lAturi : desvoltareafatala a patimei beciei, eraun al doileisvor de inavuVre pentru autoritd- Nu ve atingeci de el, cA-i amar de ca- tile tinutale, §i periodica esploatare fAcutd a- pul vostru!strigit RomAnca, §i in adevër de- supra lipitorilorstraine prim amenintAri de odatA se ved e§ind din rediu vr'o doue sute isgonire, unaltreile isvorcare producea de terani inarmaci cu topoare§i coase.Ei veneau rdpede §i amenintAtori cittrA parintele sume colosale oferite pe tablale de aur ... Desproprietai irea rèze§ilor ajunsese o ma- Ispravnic,daracesta, negAsind de cuviincl a-i astepta, i§i ma ceata §i se fAcit nevezut : nicincuragiatd§iajutatdchiar de bra0- leputernice ale administraciei §i justitiei (?). La oarba! la oarbastrigau RomAnii din ur- Multime de procesuri se iscaudin seninin ma, riand de spdima lui, §i astfel eirema- contraacelor nenorocici mo§neni, se aduceau ser6 stApIni pe mo§ia lor... pangla a- in implinire prin mësuriarbitrare,calicean nul viitor. mii de familii pentru ca sA ingrase unu vecin De pe atunci s'arespAndit intarA,can- cAftAnit,§iproduceau uneori scenefoarte teculReze§elor ca un semn caracteristic at dramatice. timpului.

6 INTRODUCERE LA SCRIEIULE LUI COSTANTIN NEGRUZZL

FrunzA verde de scumpie, pe calea nnei existente demnede calitAtile Ard'o focul rezectie lorfizice §imorale. Dincontra,tinerii, Eu chiteam cA-i boerie, meniti a devenl consortii lor, erau crescuti la si-i numai o säritcie ! scolele grece§ti a lui Govdala, Cuculi, Sirica, etc.etc. scoale in care varga §i chiar falanga serveau Legitturile de familie erau in genere strin- de mijloc de emulatie pentru invatarea ver- se §i bazate pesimtirile de dragosteintre bului tipto, tiptis. Simtul de demnitate perso- soti §i de respectdin partea copiilorcAtrA nal& remAnea astfelucis sub falanga, dar e- pArinti. (Respect manifestat zilnic prin siru- levul devenea Elin desevir§it. tatul mAnei §i prin multe mici nuante in o- AfarA de cAteva exceptii, acei tineri remi- biceiuri casnice,despitrute astAzi dinsocie- neau in pAturile nesciintei precum remineau tate.) CAsAtoria, consideratI ca una dintai- in antereele orientale ci nu erau in starede nele cele mai sacre a legei crectinecti, se con- respunde nici la visarile poetice, nici laas- solida subscutulcredintei, §i prin urmare pirArile sufletecti ale ginga§elor sotioare ce se multe menajuri erau adeverate modele de bu- vedeau aruncate in bratele lor prin oabso- ng, intelegere, de bunA purtare §i de bun traiu. luta autoritate parinteascl. Din aceastan e- Din nenorocirelesnirea tructuasacucare potrivire de idei §i de simtiri na§teauo mie sfAntA Dicasterie din mitropolie deslega ce era §i una de scene desplacute pe care sfAnta De- legae de sfAnta BisericA, a fost principala ca- casterie le esploata inbeneficiul ei. Despar- usa a multor despartenii din acea epoca. Al- eniile,ajunseastfella unn grad de nece- te doue cause nu mai putin importante au con- sitate socialA, se inmulteau, ci au merstot tribuit aajuta pe Dicasterie in traficul sea inmultindu-sernai cu sama dupa intoarcerea 1)Casatoriilesilite,dupit placul pArintilor, in tailai tinerilorcrescuti instrainatate. fAxl nici o considerare pentru dorinta copii- Sub o aparenta de imoralitate, societateai§i lor. 2)desproportia deeducatie ceexista lua nivelul seu moral, cAci inteligentele des- intre generatia femeeascA §i acea barbateasca. voltate prin o educatie egala, §i inimelede In &clever, inceputul civilisat eiiidatorim o potriva simtitoare se apropieau, §i pe rui- sexului frumos (termen foarte potrivitpen- neleasatoriilorsiliteformau none,liber e trudamele societAtii de la1828 care au §i trainice legaturi. fostinz6strate cu o framusetiiproverbiala). IV. Ele mai Antei an priimit o educatie ingrijit& In privirea socialA spectaculul nu era mai in pensianele din Iasicichiar ininstitute putin curios. din strainatate, inatAndlimbelefrancezA §i Averile fiind Anca neatinse de cangrena ca- germana,studiAndmusica, deprinzend ma- metei jidovesci,deci foarteespuse la pe ri- nierele europene, adoptand costumele ci ide- ricolul jocului de carti, al stosului intr od us ile none, §i simtindu-se in fine create pentrn in tara de ofiterii moscali, permiteau boerilor a fi regioe, pentru a exercitao influent& sa- un comfort de un lux cutotuforiental. Ia- lutarA insocietate,pentru a pA§l triumfal §ii nu devenise Ind pradaEvreilorci a-

INTRODUCERE LA SCRIERILE LIM CONSTANTIN NEGRUZZI. 7 fall de Beilic care forma un soiu de ghet- luri, acei din starea I dAntuind impreunl in to,toate celelalte marl arterea leorasa- fundul salonului, ear ceilalti 1ngA usa in su- luierau locuitedeboeri,de negustori§i netulasurzitor a lAutarilor sau amuzicei de meseriasi Romani. Pe strada mare, in du- militare, nuante in proprietatea lo jelor de la ghenile Milrepoliei doi Evrei vindeau mar- teatru, boeriimari ocupand esclusiv rAndul fit de Lipsca si in toate casele cu done ran- numit bel-étage, nuante cornice, Ans6 caracte- duri, in care astazie plodescu fiii lui Israil, ristice chiar in purtarea, in convorbirea si in traeau familii odinioara avutei puternice, a- corespondenta unora Writaltii. stazi ruinatei chiar dispArute. Asa de pilda un boerenas de starea III sa- Comfortul consista inbelsugarea Camarii rnta poala antereului unui Logofet mare; boerul si a gefghirului ea feluri de meselicuri, dul- de starea IIi slruta mlna, acel intermediar ce turi, vutce etc, toate fabricate in casa sub intreambele clasei saruta peptul, earcei privigherea cucoanelor gospodine, cati pea- de opotrivA in ranguri se särutau pe barbe tunce gospoddria desi cuvgnt slavon, eSprima Cel mic sta in piciore cu giubeoa strinsA la Ans6 ecalitate ce fAcea gloriaRomanilor. peptu si intr'o posturA umilita dinaintea Lo- Luxul semanifesta prinmultimea servito- gofetului ;altul, ceva mai cAftAnit se punea rilor, mai totiigani, prin scumpetea blane- cu sfiala pe un coltu de scaun,dupa mai lor, a salurilor turcesti si a hainelor de ma- multe imdemnitri quasi-poroncitoare; altul avea tasa, prin frumuseta cailor esiti dinherghe- dreptul de a sea pejilt,si altul pe divan. Bileterei, prin eleganta echipagelor cu patra Cel micladresandu-se cAtra puternicul zilei,di cai,i prin Arnautii imbracati in dulitmi a- zicea: milostive stdpdne, 'aria ta, luminarea urite, care din ostasiDomnesciajunseser6 ta; altul intrebuinta cuvintele grecesti : evghe- a fi potirasi, si dinpotirasi slugi de paradA nestate, eclambrotate, file etc, le care magnatul acAtate dindärAtul calestelor. respuudea arhonda, frafica, sau mon cher, du- Atelajul cu patru cai, faleturi, 'Area Anse' pa persoane. Cel mic scria celuicoborit cu a fi o prerogativA a Clasei I, cIci o cucoana. hirzobul din cer: sarutändu-fi talpele sunt al din starea II permitendu-si intr'o zi a esl la mariei tale pre plecati supusrob,§i-ise primblare cufaleturi,a produs unu mare respundea cu un :al d-tale gata, ear formu- scandal si a Aft o mare rusine. I s'au diet la: al d-tale ca un frate se usita numai in- hamurile de la caretA in mijlocul stradei. tre egali.Chiar damele aveau un vocabu- Depe acest incident comicse poate lesne lar adhoc, ode mai midi in ranguri dAnd ce- intrevea multimea nuantelor distinctive ce lor mai man titlul de cucoand ipriimind existauintre diferitele clase a societatii, nu- in loc un simplu: kera mu. ante ingesturii intonAriprotectoaredin Pe lAnglaceste nuante careimpestritau partea celor mari cAtrA cei mai mici, nuante tabloul relatiilorsociale, mai erauialtele in alegerea locurilorsi a persoanelor la ba- nu mai putin cornice si ridicule, precum for- ma si proportiile calpacelor boeresti,numite Unul numit Cioar i celalalt Leiba Grosul, niiscuti in tall,picunoscuti de intreaga societate. slice sau ilice, precum prerogativa de a se

a INTRODUCERE LA SCR1ERILE LII1 CONSTANTIN NEGRUZZI. inchina pe la icoane si a lua nafora, la bis e- Precat dar damele societtitiipresentau as- rica inainteatuturor,(trufiegrotesca chiar pectul unui buchet gracios, elegant,seduce- in locasullui Dumnezeu unde totioamenii tor, pe atat consortii Mr formau un grup a- sunt deopotriva), precum dreptul de a fi ras supra carui Orientul, si mai bine ziOnd, Fa- pe cap §i la ceald de barbier-basa, barbierul nariotismul suflase o ceata.bizara. Precat de, domnesc, precum obiceiul oriental, de a fi re- cu spirituldesvoltatu, ca inima plina de as- dicat de subsuori pentru a sui scarile,pre- pirari frumoase, straluceau de luciul civilisa- cum favoarea adeseori scamp platita de a lua tiei, pe atat ei remaseserë acoperiti de vechia dulceti, de a be cafe turceasca si de a fuma mina. Crescuti in idei de mandrie boereas- ciubuc la curte !etc. etc. ca, victeme acelui sistemu fanariotdeco- rumpere care avea drept tel si efect degene- Marimea slicelor care deabea se tineau in rarea Romanilor,nimicireademnitatiiper- echilibru pe crestetul boerilor,arata inalti- sonale,sistingereasimtului depatriotism mea rangurilor, asa unii purtau calpace mici in sinul lor, ei nu puteau intelegeprogresul si rotunde de pielicia de miel,altiijum6- omenirii cleat ca o pasiire pe caleaaverii tali de slicuri cu fund verde depostav*) si a onoarelor.Trist resultatalinfluentei ear Protipendistii se coronau cu oboroace a- unui sir de guverne bastarde care de unse- tat de colosale incat nu se gasea in Iasi rad- cul se abatuser6 ca niste corbi hrapitori,ca van destul de incagtor ca A contie doi Lo- niste omizi otravitoare asupra terelor noastre. gefeti mari incostumul Mr de parada. Cand Orientul ne trimitea ciuma, Fanarul ne adu- o pAreche de Postelnici se urca in aceeasi ca- sese gangrena morala, mai fatalA decat toate leasca, §licele lor erau espuse a se turtisub epidemiile ucigeloare, si dinaceagangrena desele caramboluri ce Wean intre ele pe stra- se nascu Ciocoismul, se nascu umilirea servi- dele podite cu grinzide lemn,") sipentru la, se nascu lingu§ireatradatoare, senascu a le ferl de o deformareinevitabila,bietii anthitia egoista. 0 toate celelalte stafii funeste boerii seindemnau a r6manè numai infe- care si pana astazi existapintre Romani de suri, asezand baloanele lor pe banca de di- si Anse acum tupilate si ascunse. nainte a trasurei. Nimic nu putea fi mai co- Ciocoismul indemna a fi mare cu cei mici mic decat acea sintrofie de capete failslice si mic cu cei mari; el avea obraz de saftian, si de slice far& capete. dupa vorba Romanului, primea zimbind insul- De pe timpul acela a remas catevafrag- te cat de grave si chiar palme, fail asim- mente de un cantec popular. t1 nevoe de vre o satisfacere. Acele palme se Cioeoesul, boer inie spalau cu apa dinibric, caci duelul introdus Poarta, Om cat nnu mirtic. in societate de tinerii crescuti in Germania Evghenistul oboroacä si Frantia, inspira o groazA salutarA ce nu-i 'Gude qoarecii se joacl... etc. da drept de impanAntenire. Ciocoismulbine 1Vestitul Barbu lIutarula purtat total viata ase- exercitat isi da insusi diploma de ischiuzarlie, menea Os. **) Din aceastit causa stradele se numeau poduri. (dibacie) servind de treapta spre acatare, si

INTRODIJCERE LA SCRIERILE LUI CONSTANTIN NEGRUZZI. 9 atgt de puternicel rodea sem6nta bung din bal mare la Palat §i luminatie inora§.Pe inimg, cat devenisedin injosire oinaltare, stradese inaltau transparente cu portretul- din ruOne o fala. Multi eraucare declarau caricaturg al Imp5ratului, ear pe imprejurul in gura mare ca sunt: Ciocoi de casa cutartu lui ardeau cu palalaebalerce depAcurg§i boier mare... §i multi ii pizmuiau! sunau din cobze bande de lgutari. Politica Ciocoismului consista inferventa Cgt pentru vre o serbare nationallnici adorare a numelui Impëratului Rusesc, in vi- nu se pomenea cAcisirntul de naVonalitate, site dese laconsulat, in ambitia dea juca pentru cei mai multi amortise de tot, §i pen - vistul sau preferantul cu D-1Consul,spre tru un mic numer do patriofi,nu seintin- a ca§tiga nu banii, ci protectia lui.Ear mi- dea mai departe, decgt pang la hotarele terei. ca opositie compusg de cativa competitori la Stranie prefacere a lucrurilor, stranie schim- tron, adresa in taing memoare la Petersburg bare a oamenilor! Cine ar crede, privind O- sau jalbe la poarta, cer5nd interventii stable; ra de astazi, ca acum treizeci de ani o ma- zic in taind, caci dacä manoperelesale per- re parte din ideile,simtirile §1 principurile veneau la urechea Domneascg, intreaga oposi- modernecareau prins radacing adanca in tie era trimesg la mongstire sprepocaintg. societatea noastr5,, erau litere moarte,ba chiar Servilitatea,ciocoismul,sub mama de fine- lipseau §i cuvintele dinlimbi pentruespri- Itdiplomatica,facuse din cameradeputati- marea lor, a§a : lor anticamera Domnului, compusg de repre- Onestitatea nu ggsea in substantiv analog sentantidevotati orbe§teguvernului.Ale§i in jargonul cese vorbel,cuvOntul omenie: prin vargamagic& acorumpereielectorale, (om de omenie) find despretuit ca un termen e§itidin urne prin un nemol de decreturi de usitat pintreterani.Unui om onest sezi- boierii,§i de reinduiri inslvjbe,clociti sub cea pe grece§te timios, sat' on de treabel o atmosferg de intrigi,depromiteri,dea- de care treabg ? menintgri §i de hatiruri, ei deveueau umilitii Amorul propriu era poreclit filotimie, §i prin satiliti ai tronului, §1 bun saur5u,folositor o bizarerie limbisticg, mita sau ruffetul rusesc saupagubitor terei, eivotaucii entusiasm se chiama filotim. tot, ce li se presinta de sus. Apoi cuprin§i Onorul. .cinste ! de recuno§tinti, adresau acturi de multAmire Gloria ..slavA ! PArintelui Patriei pentru patrioticeasca sa o- Libertatea. .sloboznie ! bladuire, hargzindu-i drept recompensg pe Mu- .Romtinismul avea un inteles insultgtor pen- g& lista civila §i economide budgetului anual, tru tag ma evghenista, cad o apropia de clasa ofranda depusg pe altarul patriei! locuitorilor de la targ :,Roragn e teranal, eu Serbarea cea mai solemng pentru ciecoism sunt boier Moldovan." declamau cu mandrie era zioa de sf.Neculai, ilustratg cu ceremo- elevii lui .Cuculi §i Kiriac. nii la curte, visite oficialelaconsulat,Te- Unirea?. Un vis nevisatancg de Dime. Deum la Mitropolie, sunari de musicg milita- Independenta? altvis ingropat in mormia- rA,descgrcaride tun, (exista numai unul) tele lui Stefan cel mare §iMiliaiviteazul. 2

10 INTRODUCERE LA SCRIERILE LW CONSTANTIN NEGRUZZI.

Egalitate,libertate?utopii esite dinSi- Bal§uca, Pogor, But§Aneseu,etc; tooboieri nul Goliei §i menite a duce pe utopistiea- si feceori de boieri, erau inzestrati cu inve rAsiinGolia, dacii arfiexistatusPmene turile elasice a limbelor elina, latinii si frau- vizionari. cezA. Ei se inganasere cuimaginile poetice Si precum sacrele principiuri de drepturile a mitologiei antice, si priimisere totodatl re- si de indatoririle omului in societate zaceau flectul departat a ideilor volterianepe care sub pAcla ignorantei, asemene si limba, §i li- revolutia cea mare din 1793le respandise teratura si artelefrumoase se resimteau de in Europa; Anse distanta nestrabatuta, ce exista influentapAclei. Barbaria turceascii, corum- intre patria lor si isvorul acelor idei, precum perea greceasca, §i desele ocupari rusesti, la- si mai en samA positia lor sociall,iiopri- sasere nrme deplorabile in moravurile§i in re de a se Otrunde de principiile radicale a spiritul societlitii, §i caracterul ei Roman des- Frantiei. Spiritul lor lua deci o altA directie ; paruse, precum &spare pAmentul sub zapada el se indrepta cu tot focul tineretii pe cAm- ernei. Soarele Romaniei era palid §i fall cal- pal inflorital poesiei, cAmp ce ii duceain dura nationall I Limba pastrati cu sfintenie templul amorului. de strAbunii nostril §i de popor devenise un In curend Moldova fu inundatit de satire, tutti frutti impestritat cu vorbe grece§ti, tur- cAntece amoroasesi de elegii in care Dum- cesti, rusesti §i franceze.Sub domnirea pa- nezeiimitologici,§i mai ea saml A frodita §alelor ea se corcise en ogeaguri, cu calemgii, ocupau local cel maiimportant,precum in cu tadituri, en muchelefuri, cu chefuri,cu poesiile franceze de la aceeasi epocA.Acele temenale, cu huzmeturi, etc. sub Fanarioti se stihuri descriean in cadente lungi jalnica sta- incuscrise cu evghenii, cufilotimii, cutakis- re a inimelor §ichiar,sub forma de aeros- mata, cu evglendisiri, en aporii, cu fi/o to heri, tise indiscrete,publicau numele zinelor ado- cu istericale,cubaclavale, CUarhontologhii, rate. parigorii, etc. In fine studiul limbei franceze, Satirele erau foarte mult gnstate cAci ele introdusese in biata limbit nenumerate cuvin- corespundeau cu naturaspirituluirizitor al te terminate in arisit: amorarisit, menajarisit, Romlinilor, dar mai pre sus de toate,cänte- amuzarisit, pretendarisit, per fectionarisit, con- cele de lume, erau bine priimite, find cantate stitutionalizarisit..etc, de lautari la mese, la nunti, la petreceri prin Un adeverat Roman ratacitinsocietate, gridini §i prin vii. pe atunce, remAnea cu gura cascata §i se pu- Pe atunce breaslalAutarilordobAndise o teacrede transportatintr'o lumecutotul mare insemnAtate, clici fiecare boier ce poseda straina, sau mai bine in turnul lui Babel. Ce suflete de tigani, avea §i bandasa de musi- putea fi dar literatura unui asemenea timp ? canti deprinsi a snna dinvioare,din cobze Pe la inceputul secolului s'a ivit in Mol- si din naiuri ;ear diversele bande se intre- dova o pleiadAde pogo cari au lAsat nrme ceau caredecare a compunemelodii mai adanci in memoria contemporanilor. Acea ple- duioase pe versurile boieresti, §i a scoate din iadA compusA de TAutu,Conaki, Beldiman, piepturi ahturi Mai prelungite, mai petrunze-

INTRODUCERS LA SCRIERILE LUI CONSTANTIN NEGRUZZL 11 toare in folosul dragostei stapanilor.Lauta- rea lor, precum diletantii fac musica in sin- rii serveau de tainici curieri ai inimilor,caci guratate, si nu se ingrijeau de soarta menus- declararile de amor se faceau prin gurele lor ; criptelor.Consequenta inevitabill unei ase- prin urmare un ah !sau un of!bine traga- mene nepasari a fostperderea multor din nat platea pungi de buili adeseori instarea autografecare dap& moartea autorilort au pe fericitul tigan, care poseda piept sanatos si servit a coperi gavanoasele cu dulceturi. Ca- resuflarelung. mara se imbogatea cu paguba literaturei. Astfell era obiceiul Isa-1respeetam ca maul lu adever, demnul de lauda, Asachi, se in- ce a contribuitla fericirea pa,intilor nostri, cercase a fundao tipografiesi un jurnal : 0 a pastrat,in lipsa de tipariu,producerile Albina Romaneasca ; ans6 acea tipografie za- poetece a geuer4ii trecute.Acele produceri cea in nelucrare din causalipsei de materie au patrucaracteredistincte si se impart in biata Albina era condemnata a culege mie- 1. Cantece de lume (poesii amoroase) 2.. Epis- re numaidiu &rile grAdineidomnesti.Ii tole 3. Satire 4. Meditatii filosofice; MIA mai era oprit de a de§teptaopinia publicd, care putem adaogl cate-vaincercari de solid epic pe la 1840 sepresinta inochiiguvernului sicate-vatraduceriin versuridinautorii sub forma unui monstru amenintator, dar 6i straini: precum : era permissi chiar impus a relatanumai PlangereaMoldovii, sau jalnica tragedie, ceremoniile de laCarte si de laconsulatul poem compus de Beldiman asuprarevolutiei Rusesc. grece§ti de la 1821. In adever Asachi public& diu and in dud Orest, tragedie de Voltaire, tradusa de Bel- cate o carticica de inv6tatura elementara pen- diman. tru scoli, si ate un calendarlainceputal Henriada, lui Voltaire, poem tradus de Pogor. fiecirui an, dar 0 in aceleublicaçii inocente 0 parte din poemul lui Pope,tradusit de el se gasea constrins de asprimea unei cen- Conaki. sud neinteligente.Foarfecile censurei tineau Epistolele Eloisei catretAbeilard,traduse local spadeiluiDamocles deasupra capului din Baur Lormian, de Conaki...etc. etc. fiecitrui autor. Toate aceste scrieri au meritul lor, in pri- Desvoltarea ideliorsi purificarea.gustului virea versificarii si a limbei ades mladiata cu literar se resimteau dar foarteamar de sis- mult talent, dar nu au pututexercita vre o temul apasator al guvernului,i av6ntul scrii- influenti salutara asupra gustului pentru lite- torilor i§i frangea aripele lovindu-se de inde- ratura, in epoca de care vorbim, fiind neres- ferintapublica ca de o stand.B6tranii nu panditein public.Eleprobeaza, cIt pintre ceteau decat vietele sfinfilor, ear tinerii nu, citeau parintii nostriexistau spiritecultivatedes- nimic, despretuind cartile romane§ti, si pintre tinse, cesimteau nevoea de a-si lua sborul acei tineri numai un Alexandru Hrisoverghi in sfera ideilor inalte,ans6 nu erauseduse si un Costachi Negruzzi : de prestigiul gloriei,cacilipseaumijloacele rari nantes in gurgite vasto publicitatii.Poetascrieau pentru multami- se bateau cu mane pe frunte, zidnd cu des-

12 LNTRODUCERE LA SCRIERILE LUI CONSTANTIN NEGRUZZL

perare ca Chénier in oara mortii lui : Et pour- sigilul oriental,cd spiritul §iinima se lup- taut je sens que j' ai quelque chose la ! tau §i amorteau sub suflarea otrAvitoare a fa- nariotismului,cd precumguvernulnu avea V. altd ambitie, decat acea bine vëzut Tablonl de mai sus va pre poatedepins de a fi cu colori cam mohorite. Societatea este pre- la Petersburg, asemene boierimea nu avea alta sentatd subo lumina, putin favorabild ; tim- preocupare deal a fi bine ve-zutA §i protegiatd pul estearatat cu unu nAmol de defecte §i de guvern. Am spus cAgeneratia statuta era intele- de ridicule. E drept prin urmare, sexami- vechiurile datini §iprivilegiuri,flOrA .nAm §i pArtile avantagioase ale tabloului, pen- nal in mci o dorintd, de a 41 vreodatd din cercul lor; tru ca BA ne facem oidee exactade epoca vom addogl, cA tinerimea, ce represinta viito- parintilorno§tri, epocdinteresantl de care rul terei, nu avea nici o insemnAtate, nici o ne them noiin§ine prin legAturi intime. Am pretins a panA la 1840 §i chiar mai aspirare, nici o initiativA §i negre§it ea ar fi remas perduti in hauga§ul trecutului dad u- incoacecu cdtiva ani, ideile §iprincipurile nii din pArintii nostri nu ar fi avut ideea de moderne inrAddcinateastAzi lanoi,nu pA- trunseser6 dna in Ora, cA, societatea;:purta a-§i trimete copii la universitAtile din Franta §i din Germania. Un bkan intelept cu care rorbeam ate odatA de sta- rea de inapoiere al timpului trecut in comparatie cu Aceastd ideeprovedentiald,acest act re- progresul timpului present, (progres ce-1 numea pri- volutionar, putem zice, adeschis portile Ito - pit), imi zicea prin o zimbire malicioasA: Na zie ba, pe vremea mea erau multe rele; oa- maniei la toate reformele civilisAtoare ce au menii se gAseau cam turcomerifi, procopsitii nu Ana- pleau ulitile ea in ziva de astAzi, nu se striga in gura nAvAlit la noij s'au imptimëntenit cu o r5.- mare :liberta, egalita, ketalipa, precum strig irozii la pejune fär exempla in oricare altA, parte se bAtorile CrAciunului, dar cum se face ex pe atunce cu slabele mijloace de care dispunea tare, cu un bud- a lumei. SA fim drepti §i sA, ne inchinAm cu res- get de noue milioane de lei vechi numai, toate le- pect §i recuno§tintädinaintea memoriei pa- file §i pensiile erau plAtite regulat, toate cheltuelile statului se gAseau acoperite la sfirsitul anului, scoa- rintilor.Ei printraiullorpAreau a face lelei spitalurile se tineau in bang stare, in Iasi se infiintau o academie si o scoalA de meserii, prin ora- parte dinsecolul XVI, dar au avut meritul sele din provintii se deschideau stabilimente de in- sublim de a introduce in patrialor un Se- v'etAturit publicA, stradele se pavelueau, se luminau cu %nitre; pompierii se organisau pretutindenea in ca nou, un secol de progres §i de regenerare, cea mai bunk orAnduialA, poduri de peatrA se clitdeau peste riuri, de pildA cel de pe Bahhiii cel de la secolul XIX, adus din strainatate prin copii Docolina, sosele foarte bune se croeau de-alungule- lor. Glorie §i onor parintilor no§tri !Ei au iiicu mesuri econornicoase, etc.$i cu toate aceste, desi noi eram ruginiti, de si Samesul Visteriei tinea pregAtit viitorul, unu viitor plin de frumoase intreaga contabilitate a statului pe o simplA coalA de promiteri,care s'au realisat in parte 9i din hArtie, nici un (deficit nu se ivea lasfirsitul anului, ba Ana rcmitnea un prisos pe care boierii deputati care se bucura generatia de astAzi. ii prefAceau in prinos pentru VodA? AstAzi lumea s'acivilisat mult, e adev'ftat, veniturile terii sau mA- Acei oamenivenerabili au undit in inima rit peste m6surA, i Anse' nime nu-i plAtitla vreme lor cea mai sublimA aspirare, cici ei pastrau sideficitul budgetului a ajuns a fi spAimAntAtor.... Pentru ce? Stii pentru ce ? pentru cA lumea 'Iota e cu sfintenie infundul inimeicalitiI4ile mo§- ametitA de teorii, and lumea veche avea simu1 prac- tenite de lastrabuni §ineatinse de gangre- tic, ce se dobAndesce la scoala experientei, ear nu la acele din strAinAtate. V. A. na Fanariotismului. Pentru acei boieri demni,

INTRODUCERE LA SCRIERILE LUI CONSTANTIN NEGRUZZL 13 tara, numita movie,era cel maiscumpo- nismuri,francismuri,mirosiaa biurocratie, dor,cea mai sacra avere stramo§asca.Dem- modelandu-se pe frasa stereotipa de : afa pre- nitatea lor persona% iiinea peplcioare §i cum §i in urmarea celor mai sus pomenite ; pe amenintatori in fata puternicilor intriganti de and poesia lancezea in versuri traganate de laFanar,simtullordenationalitateëi 16 picioare§1 schiopatasub forma de ode ficea a plange,privindinjosirea patriei lor lingu§itoare catra ministru, dornn §i impërat. caztaidinculmea gloriei larangul de un C. Negruzzi traducea cu o ma'estrie artistica simplu pa§alic. Respectul lor pentru persoana baladele lui V. Hugo, §i minunata poesie a lui ImperatuluiRusieiera isvorit dinrecuno- Pu§kin: qalul .Negru.Limba lui era corecta, §tinta,cadRoAa pusesecapetdomnirii versificarea armornoasa,§i traducerea demna Fanariotilor, eareinviesetractarile vechi a de orig.nal. lereicu Turcia,§idotase Romania cu o Pe andclerul tineaintr'o marldiscul constitutie mult mai liberala decat ?artele im- dragala§ §iin cealaltafulgerileafuriseniei, perielor vecine.Ei au fost singurele coloane C. Negruzzi indraznea a scrie pe Todiricei, remase a timpului nationabtatii noastre ; pe juceitorul de carfi §i sa traduca in colabo- fruutea lor venerabila, aurora viitorului refiecta rare cu A. Donici Satirete Prinfului Antioh razele sale, anse' amar de naturele alese; de Cantimir, in care se gasesc pasagiuri ea ur- inteligentele nerabdatoare care traeau in a§- matorul. teptarea acelui viitor departat! De vrei sI fii Episcop, c'o naantie vargatä C. Negruzzi afost una dinacele naturi. Infa§ura-titrufiä, iti pune lant de aur, Crescut in Ora sub privigherea parintelui Sub mita striilucitä ascunde-ti capul teu seu, el i§i desvolt, spiritul, i§i inmuIi curio- Si sub o barba lung/ stomahul imbuibat, §tintele prin cetirea autorilor clasici, atat e- Diaconul BA meargA cu cärja inainte. lini cat §i franceji, §i de la sine se infratl. cu Te'ntinde'nteo caretri §i tot blagoslove§te In dreapta §i in stänga, cAnd e§ti pun de venin. §coala romantica, a careia §ef era Victor Hugo. etc. 0 oprire destul de lunga in Beserabia, §i Rusia Pe and traditiile istorice cazuser6 in ui- de sud pun6ndu-1 in relatie cu vestitul poet tare §i faptele glor oase ale stramo§ilori o§tri Pu§kin, gustul seu pentru literatura moderna, se se perdeau in intuncricul ignorantei,C. Ne- afirmi anca mai mult, §i ca prin un efect ma- gruzzi avu nobila dorinta de a de§tepta sim gic, el se trezi deodata cu o avere bogata de tul national prin poemul istoric : Aprodul Pa- idei nouë, de poesii armonioa se §i de stil cu- rice. Acest mic poem cuprinde tablouri de rat romanesc. Avea sermanul, o comoara §i o rant frumuseta §i sedeosebe§te atat prin nu se putea bucura de a o imparti cu nime, armonia versuriloreat§i prin o energie de criei imprejurul seu nime nu era in stare A, stil necunoscuta Ana panala dansul. Ince- o pretueasca la adev6rata ei valora. putul .e pastoral §i incautator : Efect curios al1. gei de contrasturi Iefect natural alsistemuluide opresie !Pe cand 1.Dacia literardin care a apitrut aceasa uulNlit a fost suspenclatii, dupX reclamarea cleruluikiC. Ne- stilul general arlechinat cu grecisrnuri, slavo- gruzzi a lost exilat.

14 INTRODUCERE LA bCRIERILE LUI CONSTANTIN NEGRUZZI.

Ciotarlia eea voioask prin vazduh se Iegana teratura romana, §i va rernanè totdeauna un I'nturDarea prinaverii en dulci eiripiri serba, model perfect de stil,de limba frumoasa, de Plugarul en liarnicie a'apucase de aratetc. creatie dramatica si de o necontestati origi- Ear cu cat poetul intri mai afund in su- nalitate. jetulseu, versuldevine otelit, §iand des- Nu mai ennui& celelalte p6cate ale tingre- crie lupta de pe mak! Siretului intre osta§ii telor,toate spirituale,atrag6toare §i placate lui Stefan Veda cu armia ungureasca a lui ea p6catul, ans6 voiu declara fara nici o par- Brain!,poemul ajunge la inaltimea epica. In tinire de vechie amicie,ca valora scrierilor acel pasagiu poesia descriptiva produce efecte lui C. Negruzzi,mare prin ca1itI4ile lor,se de minune in oehii §i in auzul cetitorilor prin maresce in proportie colosala, and gandirea nechezarea cailor,prin zingauitul armelor §i mea, se repoarta la timpul desterilitatein mai ales prin eroismul Domnului. Se cunoa- care ele au fostproduse.In anii de seceta §te cä nu fail. intentie Negruzzi colora atat rodurile copacilor suntmai cu sama pre- de viu tabloulseu ;luiii placeasa pue in tioase. fata tronului imagina sublima a lui Stefan Bagajul literar a lui Negruzzi este mai pu, ca un contrast amar ;ii placea sa arite boie- in voluminos, precum a fost §iacelal lui rilor degenerati din timpul seu cum eran acei Prosper Itierimee in Frantia, Ara cii§tiga in de pe timpurile vitejiei, care in loc de a tral calitatece-ilipsesce incatime.Elzicea : in trändavie, §tiau sa moari cu sabia in mana mai bine vreu un armasar arapesc decat o pentru apararea terei. Aprodul Purice a fost herghelie tatareasca,§i: decat un camp de o palmä data de treeutul glorios presentului macie59i mai bine un singur trandafir." Avea mi§elit. multa dreptate §i zicea unmare adev6rin Pe and palatul domnesc era considerat ca limbagiul sea original, caci maibucuro§isa un soiu de templu, ear Domnul ca Un soiu fim de a poseda. in biblioteca ua singur vo- de Buda nefailibil, C. Negruzzi avea curagiul lum de pgcatele lui Negruzzi, decat o sata de ascoate la lumina' imagina crunta a lui A- tomuri a unor literati pècato§i. lexandru Lapu§neanu §i a spune boierilor un Am. asemanat pe Negruzzi cu Merimée in mare adevër :Poporul e mai puternic decat privirea citimii operilor, aces asemAnare o boierimea !" gasim §ifl natura talentaluisi chiar a spi- Pro0i darmulti!respunde Lapu§neanu ritului lor. Amëndoi aveau condeie deotel vornicului Moto; inscenamaceluluidin mladios cu care stieauaciselafoartefin palat, atunci and poporul adunat lapoarta limba de care se serveau. Ei aveau deopotriva Curtii striga :capul lui Mope vrent!Acel simtul estetic in producerilelor§iposedau respuns al Domnului: Proti dar multi! cu- acelas farmec de naratie.Ori ceintamplare prindea in trei cuvinte o adev6rata revolutie zilnica, ori ce istorioaracat de neinsemnata, sociala. Prin urmare novela istorica fu r6u v6- Negruzzi. §tiasa o presinte sub forme in . zuta, la palat, ren priimita de boieri, ans6 ea teresante, §i atat convorbirea liii variata, cat i§i dobandi pe kc rangul cel mai inalt in li- §1. tactul purtarei,modestia §i blandetaca-

INTRODUCERE LA. SCRIERILE LUI CONSTANTIN NEGRUZZI. 15

racterului sat, l'au fAcut afimult simpatic cinci carlani §i Musa delaBurdujeni ; a- 3ontimpuranilor sei. ceasta musa a remasuntipin panorama Ca om politic,desirolullui nu afost noastrI sociall. Asa dar,Ca membra a So- insemnat, e de ajuns se_ amintim aice cà fiind cietaCii, C. Negruzzi afost oindividualitate leputat sub Domnia luiSturza Voda,el a marcata pintre contimpuranii sèi. cost exilat de dou6 ori la mosia sa Trifestii de Ca om politic,afost liberal intr'un timp pe maiul Prutului, pentru crimul neertat,ca unde liberalismul era periculos, cciii ame- ivea ideiliberatesi fliceaoposiCie gayer- ninca exilul. nului. *) Ca om de litere,afost, esteänc i va Ans i diversele posturi ce aocupat, de fi mult timp in fruntea prosatorilor Romani. Iasimphi diac de Visterie, post in care intrau Ca Roman cu simcul de adev6ratanatio- Inteifeceorii de boieri pe atunci, pana la postul nalitate,sa-1lasam insusi a se esprima: ie Ministra de finance,i cariera politic1, erau Frances, Nearat, Rus, ce firea te-a facut, contrare gustuluii tendinCelor saleliterare. PanAntul tu e bine-a nu vita Ori cui e drag locul ee l'a nascut. In nemolul de dele, adunate, imprejurul lui de Eu, fracii mei, ori unde-oiu cauta, sicana proceselor, in mijlocullucritrilorseci 77Nu mai gasese ea dulcea Romanie de cancelariela care afostcondemnato De-o1 hulesc cati se homesc in ea, mare parte din viaci, el gäsea timp a comite Corci venetici !. Darori cum va fi,fie, ,Eu sunt Roman si-mi place tara mea. plIcute p6cate,colaborAnd latoatefoile ce V. Alexandri. se iveau pe orizonul literar. AstfelCurierul Mircesti, Ghenar. 1872. de anzbe sexele a lui Heliad, Albina lui Asachi, Alauta roznaneasca, Dacia luiCogalniceanu, POESIL Progresul, Romania literara a luiAlexandri, Lumina hi IlIjdeu,i chiar Convorbirele li- CE POATE 17, VA PI. terare s'au ornat cu mIrggritare esite din §i- Sub garbove zidiri de vremi mucezite, reagul seu.Insusi repertoriul teatrului natio- De veacuri trecute, la crestet sdrobite, nal se imbog41. cu doue piese originale care Ce spun, and graeste gren v6ntul cu el; C'au fost mai marete ea tuna 'ntre stele; au avut mare succes pe scenä : Doi (eraniFi Ce zic, and lovite de trasnet resuna, Domnul Mihail Sturia stia a se folosi de impreje- ritri. Vrofitiind de o duvauie personalA ce era in- Ca mandrei astgzi Carpatu 'neununii tre Constantin Negruzzi, cel mai tbIgr de Argil dar Vezi pintre ruine pastrata 'n colori singurul serios oposant din deputatiiadunifrii, si Con- sulul Rusesc de pe atunci, care se arnesteca in mod Figura sinistrabatran scriltor. pre neplitcut pentru Domn in guvernarea terei, el pe de o parte indemna pe Consul de a cere exila- rea lui Constantin Negruzzi, ear pe alta trimetea SO, rece ea zidul, deasupra-i ce zace, soli la Petersburg prin care se titnguea cittrairnp- Tacut ea acesta el pururea tace; rat de Consulul Rusesc care ilsileas calce le- gea fundamentala a terei si sit exileze pe depucati. Pe cartea 'nvechita scrisA 'n jum6tate .Astfelel $tiiisa obtiei revocarea consulului ce-i Si maul,i pana ii stau nemiscate; era atAt de neplitcut, istt dee o aparenta de lega- litate exilariideputatului a arid cuvinte din adu- Pe fruntea sa creata, pe ochiul tintit narei desplIceau peste nfesura. Exilul unui deputat Wes in sarcina consulului Se vede-o gandire, de care-i robit Ruses; departarea consulului in sarcina deputatului Sibarba sa lae, caruntele-i plete, lovit de consul in mod uelegal, Domnul ii spala mAnelesi era nevinovat. I. N. Ce-acopdr eu buele garbovele-i spete,

16 POESII.

Sunt marturi de vremea, ce mult vremul, O neam !ce cu duhul strabati vecinicia, De cand incepuse batranu-a gandl. Si'n haos departe te duci cu urgia Deschisele pagini a cartii de sate Sub care suspini ! , De veacuri, ca clausal stall albe si mute, 0 inima slaba! de ce presupui Si Dime pe lume nu este sa stie, Perirea s'acolo pe unde ea na-i ? Ce gand ii cuprinse, de sta si nu aerie. Dece, daca moartea pe tine te'nvinge, Crezi tu, ca de lunie se poate atinge ? Y7 Vazut-a el poate cum vremea tot strica: Dece ti se pare, ca este perire Din falnici palaturi cum face nimica ? Schimbarea de forme in vecinica fire ? Ca tot ce-i azi mandru si tot ce-i iubit 0 neam !tu cu duhul esti mare, slavit, Ne spune,ca'nlame a moarte-i venit? ,Cu inima Ansa esti palel robit I Ca omul de naste §i-aduce cu. sine CAnd mintea te'nalta, simtiri te coboara Iubirea de lume, e numai ca mane Siastfel te primbli pe lame povoara...!\ Atunci and incepe mai viu a sinatt Dulceata vietiii dont! de-a fi Atunci sa se vada rapit de-acest train ?.... Gandiri de aceste, batrane, ta n'ai ! Graeste ; dar zidul deasupra-i incepe Caci tie mai multe sa vezi ti-a fost dat, Trasnind en putere in doue sa crepe ; De cand, tu, la lame privesti nencetat! Si muntele pacinic se sgudue-acum, Din varvul seu creste stalp negru de fum: Vazut'a, cum timpii din ceruri rump stele Un trasnat urmeaza adanc din pamant.... Si'n haos le-arunca, se joaca cu ele ? Batranul, cetatea nu stiu de mai sant! Le fac, ca sa sboare, apoi le'ntalnesc, Cat una de alta cumplit se sdrobesc Si umplu desertul cu-a lor farmaturi, Ce pica adesesi-aiceca sguri * * * S'aduc din naltime pamentului stire, Ca cerul---§i dansu-i supus la perire... ? Calittor pe-a lumei valuri! Apoi intrebate, prin ceruri ce fac, De-i yea in calea ta Nu vreu sa respunda, ci pururea tac....? --Batrane !nici asta n'o poti tu gandi ; Luntre, vasla parasite, In cartea ta-i scrisa de malt si o sti ! A cui sunt, nu intrebi.

Vazut-ai, tu, poate, ca'nlumea atinsa Un carmas avniele, De-a mortii suflare lumina se stinse? Unde-i azi nu se mai stie I Ca noapte adanca de neguri eterne Valul greu cand le loveste, De visuri lipsite pe fire s'asterne? Neant !ce prin sine nimic nu vesteste, Ele suna a pustie. Pustiu far' de viata, ce nu se sfirseste...? 0 da! poate-aice sta gandu-ti oprit ? Intelegi tu, al men suflet, In carte-ti de-aceasta nimie n'am cetit ! Glasul lor ce vra sa zica ? Respunde, batrane ! respunde cef}til, A pustiu graesc cu valul Ca pana in mana de stai si nu scrii ? A pustiu si a nimica ! Paretii deodata cuprinsi de-un fior S. BodndrescA. Cutremur' a rece din cap in picior. Batranul din ganduri tresare uimit, Din mana ii cade condeiul iubit

ILEANA COSINZANA. 17

ca rain! defrumos, apoi mai spun cei ce au LITERATURA POPULARA trecut pe acolo,ca apa este curata si limpede ea roua diminetei pe flori §i rece irecori- ILEANA COSINZANA toarein mijlocularsitelor de varti. din eosilA floarea-i Ontà, nouë'mperniiiasoultä. Tot cuasemene ganduri i§i batea el ca- (Poveste) pul zi sinoapte.Cu catmaidesi§ia- Era odata in vremile de demult un impe- ducea aminte de tatii-seu §i de povestile sa- rat. Barba lui alba ca ometul, fata sbircita le,ett atat mai tare crestea insufletulseu si capul seu plecat inainte aratau ca este un dorinta de a velle laculiimprejmuirile lui om de o virstafoarteinaintata.Treifete, sia se scalda in limpezile valuri. Asa as- ce avuse le märitase dupa, alti trei imperati tineri tazi, a§a mane, pana ce intr'una din zile, ne- si vestiti in lume, acum nu-i mai remasese alta putend sa mai rabde flacara dorului, ce-I za- grija pe cap de cat sa incredintezefiului sea clareanecontenit, dede porunci vezeteului sa stapanirea terei. scoata din grajdiu doi caii si-iinsele. Im Betranul imperat,simtind ca din ce sla- peratul incileca si plea inspre laculzinelor beste mai mult si ca nu este departeceasul dimpreuna cu vezeteul. Razele soarelui stra- de pe urma, chema langa patul seu pe feceor luceau ferbinte haat era zaduf mare de gro- si-i zise :Fetul meu, mie mi-asositcea- zava caldura. Dar and se apropia imperatul sul despartiriide viata aceasta, deciinainte de 1a3, o recoreala dulce aburea in fatalui. de-a inchide ochii pentru totdeauua am soco- Ajungend acolo ochii liii se incanta de ceea tit de bine sa te chem, sa-tl dau cateva sfa- ccved :oapa limpedecuprinsaintre ni§- turi parintesti §i binecuventarea cea de peanal. tetermuri,pecare straluceaulaumbra Scaunul meu imparatesc remanepe sa- mestecatacufasiideluminafel defel ma ta,fiidar intelept si cugeta bine cum de florimirositoare, pe marginipadure de ai sa carmuesti tara aceasta. Poarta-te cu oa- salcii pletoase, a carora crengi se plecau si saru- menii ca un stapan bun la inimät indurat, tau bp. apei. Imperatul in graba. se pogoara de caun tan, cu millcätrâ fiiisei. pe cal §i s'asaza pemalul inverzitla um- Pe hthga aceste Ana uu lucrn, dragulta- bra §i se uita lung pelacul, acarulaapa tei; and eivre safacibaivara inapa deabiatresareasubleganarea unui ventu de rival, scalda-te unde 1i-a place, dar in la- usurel. Asfel statist imperatul cateva minunte cul zinelor peciorul teasa nu intre. De te apoi se desbraca.cand vrit sa intre in0pa va impinge pecatul §i vei lucra inpotrivaa- parea ca se sfieste, punea piceorul siearasi cestui sfat, vei platlculacrimi,cu truda ii tragea inapoi, asa sta el in cumpena, cand cumplita sipoate insfirsitcu moartena- se rapezl si se vezti inotand prin lac. prasnica neascultarea ta, &Tit cum spuniz- Dupa ce eiise imbraca pe pagistea cea voadele cá au patit cat va din strarn4ii 110§- verde cu flori, se ivi imprejurul seu suflarea tri care au fost slabi de inima §i n'au putut unei vent incetisor,care ii aduse un somn sa-si cake pe dorintei pe slabaciunile sufletesti. adanc. Dup. aceasta numai ce resare din si- Sfirsind betranulimperat acestecuvinte, nul valurilor o femee cu perul lung de aur, inchise ochii §i-si dede sufletul. cufatarumena catrandafiruli cuura- Tenerul feciorde imperat dupa ce sesul tele albe ca lacramioarele ;o zinainaltaht pe scaunulimparatesc cu mare veselicce statura §i frumoasa incat pe soare te puteai tinittrei zilesitrei nopti,incepusa se uita, ear la (Musa ba.Ridicandu-se pe mal, puiepeganduri sisa-§iaducaaminte se aseaza langa tenerul imperat si prinde a-1 sa- decelece-ispusese tata -cteudesprela ruta pe fata §i pe ochi cu dragostea cea mai info- cul zinelor. Dc ce sa mefioprit ?§optea cata. Se saruta odata, de doue ori, de zece ori, el cu sine insusi. Lacul acesta este pe ptimen- de-o suta de ori siimperatul nu simte nirnic, tulimperatiei m -le,cine-mi poate face mie somnul greu ii tine inmarmurit; ii cuprinde in reitcattine largulacestei ten ?Campul brate siii desmiarda, oftänd din totsufletu 1 unde se Milacest lac, spun oamenii ea, este ei, si imperatul nu sepoatetrezl.Atunce 3

18 1LEANA COSINZANA. zina cu ochi lAcramati ii pgräseste, sela- DacitVei dorl sit afli de mine §i sit mg vezi, sg de pe mal in apg si se face nevezuti, re- cautg-mg tu de acum inainte, en venirea mea s'a maindin urmaei,pe feta lacului numai sfir§it!" Grgind aceste vorbe, scoase inelul de pe nistecercuri tremurgtoare de DTA, ce din degetul impgratulnl, §i 'n pnse pe alei. ce in ce se mgreau, pang ce se risipeauin Apoi se 01111'101g in apli si se dine. depArtare. Trezindu-se impgratul, cu inima apucatg de Inteun thrzin imperatul i§i deschide ochii Nita iuti §i puternice,i afland de la veneteu de deabia,se uita cam spariet in prejurul seu aratarea din nou a zinei precum si de euvintele §i resuflarea i se pare atAt de grea §i de o- duioane, ce grgise ea la despirtire, tacit molcom bosita. Ce visurigrele m'au fostcuprins" si plecg iute la palat. Pe cale cgtra ora§, nir gin& ei in sine. Indatd yen) vezeteul cu caii tAndu-se el la mang, numai ce vede cu mirare piscuti in trifoiu verde, incalecarg §1puree- an inel strain in locul inelului seu.Pe hie- sere catra casg. lul acestacare era cu totul§i cu totul de Adoua ziimpgratulearg§iven1 sitLeg diamant, erau scrise vorbele: Ileana Cosin- baie in lacul limpede al zinelor. Dup. baie zeana dincositit floarea-icantg, none impg- iicuprinsesomnulgreu cainzioace- rata ascultit".Imperatul sitrutg inelul §i se ealalta. Dna cea cu Oral frumos de aur ea- jurg cli nu se va odihnl pang nu va da de MO se arata.Se apropie de dgnsul, iisg- stApana frumosului inel. ruth, il plinth cu iubire nesfirsitg, cautg. prin A doua zi impgratul, schimbi in aur si ar- tot felul de farmece ce scia, ca sa-1 trezeas- gint toate bogatiile sale, apoi impart1 banii pe ca si imperatul tot nu setrez1. la saraci,pe la vgduve si pe la oameni ne- Atunci vezeteel, care pAsegnd caii in apro- putincio§i, ditrul sume mari pe saranbiseri- piere, V6zuse cele petrecute, nu se mai putit cilor, ear pentrusine WA o pgreche de o- radii si spuse impgratului cum il cerceteazi, pinci de fer §i an baston de otel §ise lug' pe and doarme o fatg frumoasA ca soarele, la drum prin lumea lui Dumnezen, in cotro ce ese din fundul apei, cum il sgrutg §i cum vedea enochii §i 'ncotro iiduceaintitm ansul doarme dus, fArit sa §tie nimic despre plarea. toate aceste. Se ducea, se ducea Ionia Rt-frumos,se Impgratul miscat pang in adancul inimii sale ducea cale lungasii-iajungg, zi de varg pAng de o asemine veste ne mai auzitg, deabia a- in sarg la inimi foc §i para.In drumurile §tepta sa tread, noaptea, sg resara zorile zi- sale strgineiindelungate el intreba§i 'n- lei §i Ssoseascg ceasuldulce, care s'aduca treba pe eine intAlnea nu cumva a auzit de zina Wig& sine.A§a ca mane pe la vremea Ora §i palaturile zinelor §i mai ales de ingn- obicinuitg,impgratul plead a treia tiara sg dra lumii, Ileana Cosinzeana. Pe cine 'ntreba, fad, baieinlacul zinelor. El se hotarise clgtina din cap si da dinumere.Mnii spu- a nu dormi de felastg datLZadarnica ftt neau cg au calcat multe teri in viata lor §'au Ansg opintirea sa in potriva soinnului. callitorit pe multe mArl dar de numele acela Rgsgrind zina din spumele apei §i apropiin- n'a pomenit nicairi pe fatapgmentului. durse de el, prinse a-1 saruta si a-1 imbritosa Se'ntristi Ionica Fgt-frumos de respunsu- §i mai cu pornire, ca in celelalte rAnduri. Vg- rile oamenilori apuca inainte prin pustiiuri z6nd c. n'ajung nimic sgrutgrile ei en foc, necalcate de picior de om, prin codri nepgtrunsi incepus. plangatisg, se tAngueaseg de re- de razele soarelui, prin campii intinse cu earbit suna lacul de la o margine la cealaltA si cren- necositgeine§tiedecAnd. CAnd da de gilecopacilor se Wean unade alta si fa- munti, urea stanci tepise primejdioase §i de pe ceau tin vuet ca devijAlie.Pangi pietrele inAlimile grozave se coborea ear in viti adAnci, s'ar fi muiet de lacrimele §isuspineleei, inegt stasa-ieastsufletul deobosealg§i singur impgratul sta mut §i Open ca lemnul. truda. Astfel ratacea el zi §i noapte fart a- Dac vzü si vezia zina ca nu-I poate de§tepta, linare umpIgnd pustietatile cu resunetele va- mai moarta de intristare se pled pe brAtele ietelor §i plangerilor sale nedomolite. ea impietrite ale impgratului §i gräI suspinind: Cate-odatg, ajungea pe vgrfuri de munti,

ILEANA COSINZANA. 19

WS 11. unde se bat norii in capete.Fulgerile §i tu- Mai nainte de-a ajange Ionia la al treile netele inspaima.ntatoare nu-i fAceau nimic. Vi- cumnat, acesta avea cunostiata despre instra- jeliile turbate, care fac de se cutremura si se inarea lui prin lumea WO. CeiaIa1i doi cum- sgudue pamentul dintemelii, si care prava4 nati ai mai Ionica, ii trimisesere rava§uri, in lesc la pamentstejarii ceitari sifagii cei care il sfatueau, ea sa. stee de capul nenoro- grosi, lAsau neatins pre Fet-Frumos.Alte citului Ionicäi sa-1 facA a nu se duce mai dati el intra inputereanoptiiprin vägiu- departe. nele§i crepaturilemuntilor, pe unde se Imperatia acestui cumnat al lui Ionia Fet- aflä cuiburile §i puii pajurilor urie§e §'acoi- Frumos, se gAsea la marginea pamentului. A§a milerlacomi, §i nu pates nimic. noartea fu- el trierase acum lumea de la un capet, pan gea de densul si decumplitele liiisuferinti aproape de celalalti nici o gurde ein uu cu toate di el o dorea §i o chema. scosese And o singura vorbA indulcitoare pen- In sfirsit dupi ce colindase el aproape ju- tru amarAciunea sa, si nici un semn §i nici o metate de lume, and de la soare-resare ca- urma nu se ivise ochilor sei despre luceaferul t% soare-apune, and de la meaza-zi catra pierdut al vietei sale. meaza-noapte, ajunse in Ora cumnatului seu DupA ce nici acest cumnat nn-1 puta face dupA care era maritatA sora sa cea mai mare. sA se pue cu ei la masii sa ospeteze, gral In cite-va zile se Tem la palaturile imperar, astfel catrA densul: testi.De multul umblat fara folo §i priinta Cu cea mai mare placere ti-as ajuta, cum- se rosesere opincilecele de fer incAt de-a- nate, dacii, mi ar sta prin putinta; numai Dum- bia mai remasese o talpa suptirica ca fran- nezeu sfAntul §tie, cat mi-i miIi jale de a za,ear bastonulde Melera pe jumatate tale suferinte, ce nu se mai vindeca. M'as lipsi scant. chiar de imperatie numai sa te ved scapat de Sora.sa se 'ncrucl, and cunosca in feciorul chinurile amare ce-ti taiesufletul, si de far- cu fata perita §iarsa desoare, cu hainele mecul afurisit, ce este aruncat asupra ta. Tu ruptei coperite de colb, pre malt doritul seu spui ca umblidupA ozinA,decaren'ai frate. auzit pomenindu-se de dud calci atAta lume. Dupa ce se sarutare §i se strinsere in bra- §i acura mai Iumea intreagaeste batuta de te, fu dus in odaea sorl-sa, icestralucea de picioarele tale ; bine n'ai vezut tu un chip de odoare §i de covoarefrumoase.Aci ii ra- femee, un bujor de fata, care sit-0 fie pe pla- gare sa le spue ce nenorocire a ajuns pe ca- cere si care sa, te facA a uita o nalucire ce-a pul lui de se afla in asa stare de plans;de sburat, un vis ces'a topit, oumbra, ce s'a ce a parasit stapanirea terei si a luat lumea §ters. StAi cu noi in aceste palateri fArA sea- de-alungul,ca un 0111flira tall 0 far% Ca- mani te bucurA, si te vesele§te, gustand toate pataiu. placerile ce dore§ti, on te intoarnA cu alaiu Dupa ce le descoperl el taina sufletului seu, la leagAnul copilariei tale.Drept sa-ti spun, zise el: daca vreti sa-mi faceti un bine, spu- cumnate draga, asta nu s'a mai pomenit pe neti-mi de aveti §tiinta, unde se aflu en tam lumea lui Dumnezeu, ca tu pentru o aretare zinelor, sa me due sisa gasesc floarea dra- inselAtoare sA parAse§ti rang stralucit de im- gostei mele. perat,atatacinste s'atAteabogAtii. Pen- De §tiut, nu putemti, decat putem sa te tr'o vedenie ces'arata cu mAgalirein visn- indreptam la cumnatul tea, care tine pe soya- rile omenesti, tu sa lepezi haine de aur im - ta cea mijlocie. Ionica ii 1uremas bun si se perate§ti si sA pui pe trupul ten haine proaste duse la al doile cumnat.Nici acesta nu §tiii sdrenturoase, sit te departezi nesilit de nimene sa-i spue despre Elena Cosinzana. de locasul de odihna si pace, si sA iei lumea Numai cuatatase folosiIonias'aci, in cap ca un e§it dinmiutile sale,s'ajungi cA-i arati calea catra imperatia cumnatului a te odihni pe bolovanii pustietatilor nemir- seu, ce luase de nevasta pe sora-sa cea mai ginite §'a dorml pe pitnentul gol, unde te-a- mica.La acesta era toata nAdejdeaci cre- pucl noaptea?Cumnate, cumnate,te rog dinta in bine. fierbinte,§i te roaga sori-ta cu riuri de la-

20 ILEANA COSINZANA, crimi, schimbe-ti gAndul, ce te stepenesce, §i si de chinuri totnu-i era dat se afle o §tire te intoarne la palaturile parintelui teu.Zic imbucuratoare. sate lasi de-a mai pleca inainte,cad moar- Dupe, mult amar de cale si de umblet z I- tea strasuice pandeste in calea ta si periciunea darnic eata cit'nteo zi se trezeste pe piscul a§teapte se te inghita,incet se nu s'aleage, unui munte, pe care se parea cd se sprijineste nici pray sipulbere de tine. marginea cerului.Aici deabia intimpul de Cat timp vorbi cumuatu-seu, Ionia sta ne- ameazi mai soseau cateva raze pierdute si slabe clintit, cu ochii tintiti spre pementu. din soarele cerului. Era capetul lumei acesteia, Iubite cumnate si drag& sore, cuvintele nu se vedea alta decd intuneric adanci gura voastre in Joe,se me lecueasca, imi priciuuesc unui virtej de vale neguros, de al carui fund durere mai mare Ci dace me iubiti si imi doriti numai Dumnezeu sfantul §tia cele bune nu me tineti mult, ci imi spuneti dace Anna opincele lui Ionic& se rupsere de tot veti fia uz t,unclese afle tarazinelor cu de abia mai remesesa din ele o bucatia de mendralumei Ileana Cosinzeana, mengeerea calcaiu, bastonul se rosese si se Muse atat de suflerului meu. Nimic curnnate si sore, nu me mult incatdeabia maiera de ce se prinde mie i nu-mi prieste,cleat numele ei cel cu mana. dulce §i inelul ce a pus pe degetul men. In- Am se intru in aceasta afundature cu durati-vedar si me indreptati unde doresc, noapte nesfir§ita fie ce-a fi, gandi el, cici de ca sd se lumineze ochii mei,§i si se poto- ce sit me tern eu ? Moartea deattitea ori a fu- leased' grozava sete a dragostei mele, ce me git vezendu-me in calea ei §i en ce caut alte arde, incet nu pot se ve spun. decat moartea ? Cumnatut seu vezend ca este zadarnice ori Interindu-seel tot mai tare in gandul a- ce sfatuire iii potriva vointeisale nedumeri- cesta, se scula, de pe peatra unde se odihnea te zise: apucd in jos prin noaptea adance in mij- Daca nu vrei s'ascultide mine, Io- locul zilei. Zion alba deasupra luii se parea nice, apoi Dumnezeu cu tine, eu n'am auzit ca un visfrumos, ce-1 vezi departandu-sesi resfirandu-sela de§teptaredinsomn. Din de vestea acelei Ilene Cosinzene. Dar mergi ce s'apropia mai inteun noroci poate vei afla despre ea. cetre fund,lumina de sus Ionia Fet-Frumos se despaqi §i de al try- scedeasisestingeamaimultpanace ilea cumnat si porni. se tacitintunecime,cum aistringeochii. Acum incepit pentru Ionia Fet-frumos ispita Se duse §i se duse ate lume §iimparetie cea mai crencene, ce poate da de capul unui c. Dumnezeu se ne tie di din inainte poveste om pamentean.Numai cu Vcioarele nu era multi frumos mai este. putintase mergi prin aceste bean, trebuea A§a merse el cate zile-s intr'un an deplin, se se tie teapen cu mitnele de colturile sten- acu§ trecend munti, ce se redicau pane.'n nal- celorsiabuturugilor,casenu lunece tul eerului, acu§ apucaud peste deserturi nd- inaclancime. Apoi itiinchipuesticaa- sipoase, pe unde nu era pomana de cepac §i uzimiidesesaituriimprejurca de §erpi de earbaverde, si peuncle deabia latrei, sidealtebidihaniinezdrite,§ivuete in- patru zile gasea putintice apit ca se-§i ste speimantetoare cade trentituriintre fiarele pere ar§ita cumplita de sete. pustiei.Ca trei zile si treinopti, rateci el Unclevedea Ionia vr'un sat, de-a randulprin aceasta prapastie oarbe, manele lui erau intrebala toata casa de multcautata tare sgeriete,coatele §i genunch i jupiti de piele; a zinelor.Unde zarea noaptea focuri aprin acumera aproapesit cad& de pe picioare, seprinsinurile intunecoasealecodrilor (And adenc sub densul ochii lui zeresc o mica se apropia fare spahne, de ele §i pe cine afla tint& de lumira. Mangdeat de aceasta aretare, acolo,intreba mereude tamzinelor si de el prinde inime §i-si pune toate puterile ate mendra lumei Ileana Cosinzeana. Si se intris- mai avea pentru ca se ajunge acolo. Ca vre o ta Ionice eara si-§iblestema ceasul, in care jumetate de zise mai duseel cum se mai s'a nascut, ceci dupe atata vreme de retacire duse, si ajunsela local de unde reserea lu-

ILEANA COSINZANA. 21 mina, in fundul vertejului,acolo ce sä vezi ? a biruitputerea smeulince o tinea de ne- 0 moarac'o singura roata, ceseinvertea vast& si care traesce acum singura si nu vre grozav, manata de un riu rapede cii apa nea- O. se marite de f 1. gra, cum e carbunele. Cand auzl Ionic. vestea frumoasa ce dorise Intrand Ionica in moara, nu gaseste decal s'audA, de and plecase de a casa, fata lui mah- un mosneag beträn cu barba carunta atarnata nag parea ca se umple de o lumina cereasca. de piept in jos On o.la genunchi, si cu genele Precum Anse cand calci cu piciorul pe un serpe, crescute mult peste ochi, incat trebuea sa le astfel tresarl Ionia deodata din visul seu dulce, ridice cu carja pentru ca sa vaza cand i§i aduse aminte de vorbele mosneagului Bine te-am gasit mosule, ziseIonia ca cine intraodata in acel vertejacolo ce Bineai venit cine esti, respunse mos- stinge In jos nu mai puteai strabate in sus neagul, redicandu-si genele cu dixjai uitan- earasi nu, cese scieface Ionica sermanul ? da-se lung la Ionicä, dar ce ved ochii mei? Cum s'omai caute ? Om pamentean aici, pe nude nici pasere ina Wand betranul morariu adinca lui intrh- eastra de pe lumea alba nu strabate.Malt tare si lacrimele ce-i izvorau din ochi, prinse me prindemirarea, fetal meu, ce pacate te- a-1 intreba de ce plamge si se mahne§te.El au impins sa intri in aceasta groapa, de unde ii spuse ca de dorul parintilor s'aterei sale, cei veniti nu se mai intorc niciodata. ear de Elena Cosinzaua nll pomenl nimic. Hei tata,tan., multe sant pkatele si Asa treca azi, trecii mane, si Ionia se us- ispiteleomenesti. De-aistidecat amar ca pe picioare vezend cu ochii. El daajutor de vremenu mai stau loculuinicizi, nici mosneagului la macinat si la altotreburi ce noapte ! Dar acum pesemne mi-a sosit si mie mai erau de facutpe fundul aceluivertej ceasul sa me opresc, caci numai este cale de de munte. petrunsnici inteo partenici in alta.Dar In timp de o lung. Ionia se deprinse foar- spune-mi mosule ce moara-i asta, pentru cine te bine culucrul la moara, incat mo§neagul ssmacina fain& in ea, cáci aici numai tu sin- putea sa se lese in credinta i harnicia lui. gur teaflisi ce intamplare trista te-a adus Pe and faina alba ca zapada se turna prin in groapa asta fara chip de esire la fata soa- sad, veneau de la curtile llenei, totla doue relui ? septemani opt pajariuriese si se lasau din Ei, dragul mo5ului, amara-i ursita mea sbor la moara din prApastii. Aci li se punea pivrednica de jale. En de mic copil am fost la fie-care pe spate elite patru saci plini en adus aici siafurisit si pedepsit sa-mi ingrop faina. Apoi se inaltau in sus si duceau Mina zilele deviu in acest morment. Decand am la palaturile Tlenei. intrat aice, fati de om pamentean n'am vezut, Ionica Fet-frumos se deprinse si cu aceasta raza soarelui nu mi-a luminat §i nu m'a in- treaba si de cate ori auzea vijiitulpajurilor ctlzit. 'actina ca te\Tel pre t ne,sufletul ce se apropiau, se grabea sa umple sub, apoi meu cercatde atata urit ichinuri pare a ii redica pe aripele lor. se mai invesell o 1 'aca. Fii dar deacum in- Mosneagul ajunse acum a nu semai in- ainte copiiul men sitovarA§nedespartit in grijl denimie. Cand ii apuca somnul, se o- aceasta lame stritata.i fara lumina§i daca dihnea in draga -roe, ettuci ei venea sa se mai eu voi pica de adancele betranete vei rema- primble priu prejurtil morei, se primbla dupa ne tu in local mea cum ti-a ajuta Dumnezeu plac.Inteuna din zile an-C, ziva sos rii pa- sfantul jurilor dupa saci, masneagul obosit se culcase Cu a..everat, tan', esti vrednic de plans, in odaie pe pat Intr'unu tarziu numai ce se dar numai patinsi eu; Nu aita Anse a-mi trezeste spariet, sman,it din scum do -tin vu- spline,pe a cui satuar sa macina faina in a- eta grozavce se audIt usa.Esind afara

ceasta moará ? . vedepajurilebatend amarnicdinaripi si Moaraastafetal meueste aIlenei scotind dinpliscuri niste strigatede pocnea Cosinzenei din cosita flo weal canta, none im- si tuna prapastia de lama Ion. Se intamplase paratiiasculta; acea zina farmecatoare care adeca ca pajurile sosise de doue ceasuri daca

92 ILEANA COSINZ ANA. nu mai mult §i nu era eine sit le rAdieean- Pane facuta de mitna altuia, Ileana nu manck ciipe spate, §idacii ele nu se intorceau la de fel. Inteo zi seintamplca pitarul Se Ikana la vremeahotarith, eraubdtute cu uite en totul de treburile sale de acasd. biciu de foc,de aceeadar faceau un vuet Baetii de la pitarie asteptau §'asteptau sa vie atät de mare acum. stapinul ca sit framante aluatul §i sit fedi pit- Mosneagul incrucindu-se foarte tare, ce s'a nea. Fiindaproape de miezulnoptii, Ionic& fault Ionicä, s'apuch, iute de lucru, §i ridich zise cittra ceialalti : sacii pe pajuri.Apoi dad prin podul morei Sciti voi cefiAm sa m'apuc si sit fac in toate ungherele, esi afara si prinse a cerca eu paneal s'a strigacat ii tinea gura. -Dar Ionicni- Ba, fereasch Dumnezeu, strigar6 eeia- chili. Mai cautit odata, mai striga pe afard, lalti cu fried.Ileana are sitcuuoased, apoi Ionick nu se mai iveste.Atunci mosneagul vai de tine si de stapanul nostril se gandea in sufletulseu, c.doer& Ionia Ionic& nebagand in sama vorbele tovardsiloe ne mai putend suferl viata in aceasta singu- sei, s'apuch de framentat, dupit aceea lasand a- Mate, s'a ficercat norocul sitseurce pe luatul sa dospeasch, turuit niste pini cum nu stAncele inspaimantatoare, ce se redicau dea- se mai vezuse, le impodobl ea felurite impis zupra morei si sit easit afarä la hime.Dar, triri minunate, incitt iti era mai mare dragul i§i zicea b6tranu1 : dad. Va urea cateva stanci sit tot privesti la ea. la .Peatra dracului va fisilit sit se opreasca; Cand scoasere paniledin cuptor, pe eand a trece in sus peste ea nu se poate unui om cantau cucosii de catch ziud., cu totii se minu. pitmentean,deci nu peste multa trecere de nare defrumuseta lor. De crescute§i de vreme se va intoarce el ear." Pupa ce se url sclipitoare ce erau n'aveau a face cu Cele e- mosneagul de asteptat ii zisé : O fi perit §ite din manele pitarului. bietul, sdrobinda-se de vr'o stancal'i Dimineata pitarul wend nevrend le dose la Ionic&Anse nici nu seincercase sA easA Ileana.Vezendu-le zina cat de mult se ose- din prapastie prin crapitturile muntilor de pea- besc de cele de pan'acum, zise cu asprime : trit,nici ml perise, dupa cum banuea mos- Cine-a facut pitnea aceasta ? neagul,ci eatacesefAch. Aproape de Cine s'o facit, Maria ta? eine-a facut'o sosirea pajurilor la moara, .elu umplil toti sa- §i pan scum. eii cu fainit dud de unulintr'acestaintrA Sa-mi easit panea tot a§a, de bunk me in- densul si cusil bine gura sacului pe dinldun- telegi ? tru.Cu chipul acesta elajunse a ft ridicat Am intelesMaria ta, zisepitarul cu pe aripeleuneipajuri., umilinta si esI. Pajurile dupa patru zile de sbnratu aproa- Deabia mai trecure douè septemani §i pita- pe fara rapaos se Ware cu povoara la o pita- rul earasi se WO, §i lonicit vezend cit noaptea rie din curtileIlenei.Aci Ionica indatA fu trece, earasi se apuch, de framenta si pregatl descoperit si dus inaintea pitarului. Ionia in- panea.De astadath el puse inelul seu in mij trebat find cu ce chip avenit el in sac a- locul panei, ce era menith pentru Ileana. dus de cAtra pajura, iipovesti toata intim- Cand duse pitarulpanile, lleana manioasii plarea dela moaraIlenei.Atunci pitarul ii mise : care era frate dulce cu morarul din vertejul Degrabd spune eine face panea astfel? muntilor, se aratA catra el cu vorbe blande, Nn te indurd de capul meu, Maria ta. cAciiiplacea säintrebe despre frate-seu Se intampla uneori cit grdul este mai frumos, celmainenorocit. De aciinainteIo- hind mai alma dar deacum inainte me jur.... nicA remase la pitarie ca ucenic. In cite- Soldati, in temnitit cu el! va zile el dovedi odeprindere s'oharnicie Mai linistindu-seIleana un pie, lud panea atat de mare, incat pita rul ii avea tare drag de pe masa §i intipsecutitul inea.Cand §i punea cea mai mare incredere inteensul. vru s'otaie in jum6tate, cutitulse oprl pe Panea menita ,pentru Ileana trebueafra- covatare §idesfacend'o, zarl cuuimire un mentata §i pregatita numai de insusi pitarul. inel de diamant in mijlocul miezulut.

1LEANA COSINZANA. 23

Cand se uita la el, deodatit se schimba incepa a-i spune cu drag toate suferintelei tru- la fata. Fruntea i se increteste putintel, ochii dele, ce-a intampinat pan a ajuns acolo, si cum i stau neclintitii privirea pironita, apoi sop- povestea ei, se nita la ochiincantatori aiin- teste incetisor din buze: bitei zine imp6ratese si sufletulseu tremura Doamne Ante sunt treaza ori visez oare? de fericirea mare, ce-i zimbea Ileana Pa AI nu pot sa cred minunea, ce mi s'arata. asculta cu luare aminte cuvinteleluiIonia., S. fi sosit el, frumosul fecior cu fata de bu- sterend din and in cand cate-o lacrima, ce jor,luminasufletuluimeu ? S.fie el i-o trimitea in lumina oehiului o simtire tai- aici incurtile mele?0, citit bucurie cand nickfadnume, trezita in pieptul ei de po- gandesc ca el a fi aice unde-va, si cati, In- vestirile duioase.Toata zioa aceea §isera tristare and m socoteseca credinçainea Ana o petrecuril in povestiri; nu se mai pu. poate me'nsalit. teau satura de-a se intreba unul pe altul CU Dupa aceastit tainica soptire, porund s'a. atata duleeata de zilele negre din trecut. ducitinaintea eipe pitaru, ischeme un A doua zi Ileana Cosinzeana, lepada, moho- gelat cu palosul scos. ritele sale haine de veduviei singuratatesi Spune-mi cine a Mot panea de astizi, lui altelecusute numai in florijfiruri de dad nu, apoi capul nu-ti va sta undeli sta. matasa cea mai scumpa din lume; atarna la Pitarul inmarmurit de groaza, ce era sa fetcit glitul seu alb ca fata crinului, o salba en ba- alta decat sit spuie. nutiturnati numaidiurubin i smarand, Ileana dede poronca ca t6n6ru1 ce Meuse ear pe frunteasainseninataaninit oen- panea, sa fie adus inaintea ei. nunadeflorilecele maitineresimai Intrand Ionic/ in palatul de topaz, ce stra- mandrececulesese roabeledesdimineati lucea de-ti lua vederile si ajungend in odaea in gradina cea, mai de frunte a curtilor impA- uncle se afla lleana, cum o vëzu, fiori de dra- ratesci, numita Cuibul zortior".A poi dede goste cuprinser6 sufletul seu, incat s'ar fia- poruncit sit iee jos steagurile negro ce fMfaiau runcat la picioarele ei, dad, n'ar fi fost de fall de trei ani deolin ea niste lungi aripi de corb, cateva din zine si doisfetnicide a Ilenei. pet crestetul palatului de topaz, si in locul lor Ileanaasisderea de turbarea cea mare ce-o se puie altele albe de pace si de viatit indul- napidi la vederea lui, nu stia ce sa fad,. citit.In sfirsit pristavii vestir6 in toate cora- Dupa ce se departarAzineleisfetnicii, selei satele, sa nu mai traga a vecinica a- Ileana porunci la doue roabe sa-1 ducai sa-1 maraciune clopotele dogite, al carora glas jalea scalde,idupa baie sa-idee unrand de de multa vreme in toata zioa de trei ori prin haine, care va fi mai frumos in totpalatul. slava ceriului, darul nepotolit al Ileuei arsa de Peste jumétate de ceas Ionia recoritsi dragostea covArsitoare catra nt-Frumos. scapat de itubracamintea sa cea rupta si col- Palaturile zinelor,i toate targurilei toata boasi, si imbracat en straie muiate numai cu suflarea de om din iniperatie, parea cit tresare fir siaur curat,se vëziiintrand laDeana din visuri grele infricosate la trezie eel dulce Cosinzana, care-1 astepta singura intr'un foi- pArere de bine. sor numai incovoare de auri de matasl. A treia zi se dadti o masA imkrateascit la Cum il vAza, WI-a:nand de bucurie nespusa umbra mirositoare de alamai siportocali in se apropia Ileana de el si-1 cuprinse diva gat Cuibul zorilor"la carevenirt-tzinele mai cu bratele sale albe.lonicit Fel-Frumos ea- de fruntei sfetnicii itoti boerii mari din rasi ostrinse la sinulseu sfasiet de alio tail.Pe dud meseniiseadunase plua dorului indelungat.Apoi se sarutarA lung in la unul, eata ca se apropiei Ionia Fa-Fru- guiltkiMfata ca doi porumbasi; se mai iin- mos cu Ileana lui cea maudra si se pun in brMosarA si se sarutarë din nou cu atata du- fruntea mesei intre _cli o:efe de bucurie si de iosiei dragoste, cu atata plansi foc, incat urare ale oaspetilor.lopSce se ospetare' cat se pareaca-ipandesteminutuldespartirii se ospetarë, Ileana se scula in picioarei scoase vesnice, dupit ce deabia se intalnise. dinteo cutie Wait in pietre o floare frumoasi Desficsendu-se unul din bratele altuia, Ionia luminatoare ca luceaferuleceresc din dimi-

24 ILEANA COSINZANA. netile devara. Puse floarea,ce avea vraja o lima de z le. Atunci imparéteasa Deana Co - canteculuinentrecut, incosita ei Wale §i sinzana trebuea sa se duct la Divan. Mad era rum s'atinse de vitele de per, incepa a scoa- sa piece grill Wait Ionia : te n §te glasuri, de se 'Area ca Angerii praz- Eata draga, iti incredintez cheile de la toa- nuescinraiu lauda si rnarirea Domnului. te odailei salele, ce se atla in palaturile aceste. Sfantul soare se opri in calea sa aprinsa ca In dragti voie poci sa intri undeti-aplace, sa se mai recoreasca la ascultarea cantecului dar sa te fereasca Dumnezeu sit te ineerci a amortit de atatavreme, paserile§edeau in- descuia u§a, pe care se potrivesce aceasta cheie. crernenite si mute in sinul verde al frunzisului, Mai make nu-ti spun.Zise §i esl. ear valurile paraului de argint. ce se strecu- Ionia( Fet-Frumosde'ndatit se coborl din rapeaproape,stau loculuisi se sueau u- etacul unde era si prinse a discuea pe rand nelpeste altelede se ficea movile de apa, usileodailorsibultilor de peatra ce gasea. numai ea O. vazaminunea sisa nu scapeNu se putea mira indestul de lucrurile fru- ghisul ei farmecator. moase §i ciudate ce seinfate§auvederii lui. Papa la none imperatii se auzea glasul, ce Intr'o odae erau multime de mere de aur ee resarea din &are.Imperatii ce se aflau in se'nverteau in cercuri prin aer, fitnit sa se lo- resboaecum il simtire, facure semn sa nit- veasca until de altul si nu se zttrea nimicCo dice in vezduh steagurilede pace sifratie sit le poarte astfelIntealta fel de fel de pa- §i sa curme vrajba si dusmania.Cei ce se seri maestre care cantand ca o fata cu gla- gaseau prin codri pustii la venatoare, scapare sul dulcH care cao musica placuta, care ca arcuriledin mani sise lasare pe musch u un copil de septe ani. Intealt, le earasi, fan- verde cu gandul lantuitu de dulcea revarsare tani, ce svarleau in sus picaturi de argint §i a cantecului de departe. diamant. icate de toate nu se &eau prin In zioa urmatoare purcesere soli lacraii acele cameri minunate.In sfir§it dupa ce le ziimperatii dimprejurul imperatiei Ilenii, si'i colinda Ionia pe toate, zise in sine : chemare la nunta.Si se fact o nunta stra- Ean sa me duc si se discuiu odaea din fund lucita ca aceea, de nu se mai pomenise asa cu usa de otel, cit stiu cit doarit nu m'a manca veva de cand a zidit Dumnezeu lumea. Numai nime in gradinile si curtea cea larga a palatului e- Se duse s'o descuie. Cand hail in launtru, rau intinse douemii de mese de marmura ilovi auzul un pocnet infricosats'un gemet alba. Trei zilesi treinoptimusicile numai adanc si inadusit.Ce era acolo? Un butoiu contenire. Mancari peste mänettri, beuturi de cat un stog de fen impresurat pe la capete cele mai pretioase, chiote si cantece, de 'A- cu doue cercuri de fer ca trupina stejarului rea ca se ridicit curtile in slava cerului. Da- de groase :ear pe la mijloc treceau crucis prin poi danturi ?! Sit fi vezut zi ele cum se mla- ea done lanturiimpletite din zale grease ca deau si rum jucau, de n'atingeau pamentul piciorulomului de la genunche insus si a- cu picioarele.Prin taxa, pant si'n eel de pe ceste lanturi erauprinse si intepenite la ca- mat bordeiuera veselie qipetrecanie ca'n pete de niste stalpi de peatra ca niste colturi zioa de Pasti.Ori-ciue seintampla se s'a- de stand,.In launtrul butoiului se afla legat bata pe la curtea Ilenei, cunoscut nerunoscut, cu sferi dmetasa impletite totin sa se, un om begat saucersitor,era poftitla mesele smeu, smeul ce furase pe Ileana s'o tinuse cateva incarcate cu totfelul de bucate, ce-i cerea luni de nevasta De toate partile, uncle sta el inima. in pantecele butoului, se 'naintaucittra den- Sfirsindu-se aceasta nunta fart pareche, se sul niste colti ascutiti de otel, care 1 amenin- imprastiere cu totii pe la casele lor, ear mi- tau custrapungere intot minutul,cum se rele cu mireasa intrarein orlailecu pitrecil clatea intr'o part-i sanin alta. auriti §i pe jos cu catifea rasie, ca sit se bfa- Dar cum se deschise u§a sise facu vent, tuiasca de una de alt §ise inceapa traiul smeul supseaer proaspet, se umfta odata zilelor lumonoase dupa ani de adanca durere. pocul un csTc de fer de pbutoiu. Atum.i Asa in fericire nemarginita pentru ei, treed smeul striga: Aleilonica Fet-Erumos, fie-ti.

ILEANA COSINZANA. 25 pomana,ca, mult bine-mi facusi.Cum ti-as te vreu. Mi- am luat Anse de sama sa nu-ti multamldac'aideschide usatare inlaturi, iau zilele, ca mi-ai facuti tu mare bine. and vei esl de aice. Ar fi vreme sscap §i Dar sa te matnri de aici, ca sa nu ti-s'au- eu odata de lainadusala si schinginirile, ce da nicide nume,daca-ti place sa remai cu raj- au ros plamanele timp de trei anii ju- viata. metate. Eata intr'un sat de munte cale dedoue Ionica Fet-frumos plin de spaima es1iute zile de la orasul imperatesei, era o vrajitoare afaradin odaea ceaingrozitoare.Si cum renumita in Waal tarade vraji si de face- se Eleaearasi vent pe usa, smeul se incran- tura, o baba hard., betranacufatasbar- ceni 0 se mai umfla odat li.din toate puterile cita, despate incovaeata, cucapulchilug lui recorite, sipotn1i celalalt cercu de fer de ger,incatdeabia semaitineaici §i de pebutoiu.Atunci butoiulse despica in colea cate un fir aspru si sur. Ea §tia me-- doage tandurite si lanturile se sfarmare buca, te§ngul de a inchegn apele curgetoare, de a tele, ear and'se resufia bine §i gerna odata schimba oamenii in tricolici, de a opri ploi- smeul, scrasnind din dinti, se cutremura din te- le si alte multe farmecatorii. meliicurtile Ilenei ca deo infricosata sgu- Ileana Cosinzana prinsese de mult de- ves, duitura de ptiment. tea babei §i intr'o saratrimese lui Ionicä o Aceidin sfatul imperatesc, incremenire de punga cu aur si-i spnse sa mearga lababa groazasiseuitausparietiunul laaltul, aceea ca sa-i vrajeasca. neputendpricepe ce mania lui Dumnezeu se Ionia, pled adoua-zi si ajungend la vraji- fie asta. Ileana Cosinzana 0 ea tresar1 napa- toare, Ci dete punga cea cuaur,si indata dita de furl recii perdn de pe obrazul ei in incepit härca a-i data de noroc. clipealltrandafirii cei gingasi. Ea scia bine Mai nainte de toate, Ci zise baba, trebue O. se ce s'a intamplat.Sus in cern ochiul soare- §tie in ce sta puterea smeulai. Du-te dar inda- lui se infa§ura de niste dungi uriese de nori rapt §i fa ce-i faceca sa afli taina aceasta, negri ca miaza noaptea cea furtunoasa.Roinri dupa aceea vino ear& la mine. de corbiffiitnAnzi cronconeau a pierzare pe Intorcendu-se Ioniasiintalnindu-secu deasupra palatului, ear cuibul zorilor se cu- Ileana, ii spuse ceea ce i-a descoperit vraji- tropl ingatlejul pamentului,ce secascase, toarea. incatnu se mat vedea alta remäsita lain a- In cer-alalta zi Ileana se %eh bolnava. Sme- ceastagradina minunatacleat numai niste ul intreband'o ce o doare, ea nu respunse ni- frunzearse, ce foeau foarte pe sus prin vol- mic, cista culcata cu fata catra parete, of- bura ventoaselor turbate. tand mereu. Smeul se apropia de patul eisi Vezendu-se smeul scapat din borta cea din gral cu : zid, es1 la fata lumei si se duse la o pivnita Ileana draga mea,deschide-ti gura si de peatra din dosul palatului. Aci trantind de spune-mi ce-ti este ? doue ori cu piciorul inteo u§a, o scoase din Nu i nimic, respunse earg§i Ileana. titini§icum sue-aodata e1 cu rapejune Cum nimic, and tu zaci dusa 0 nu te din fundul pivnitei un cal nazdravan, ce arun- poti scula din pat ? ca para pe nari. Smeul ii duse §i-i dete o ba- Oh barbate draga !ti-as spune si mi-e nip, de jaratic,apoi incalecape el.Calul frica el te-i supara. simtindu-si stapanul pe spatelesale, necheza Eu sä me supar ? cand nu ti-am impli- odata de tremura palatul si vuire septe hota- nit eu toate dorintele tale ? Mana-me in mat- re de nechezul lui cel puternic ca sunetul ce- ca foculuii m'oiu duce pentru tine, cere ce rului. vei vol sti-oinimplini pofta, sä stiu ca m'oiu Dupa ce se inverti smeul calare de cateva läsa in fundul marii. ori prin curtea palatului, intra la Ileana si la Nici nu te man nicairi, nici nu-ti cer Ionica. sa intri pentru mine In fundul marii. Dar me Ionit a Fetu-frumos gral el, acum esti in ustura la suflet cand vecl ca te feresti de mine manele mele.Pot sa te omor cu ce moar- si nu vreisa cunosceu nimicdin tainele 4

26 ILEANA COSINZANA, tale. Eu ri-am deschisinima totdeauna, am decat la vrajitoare §i-i descoperi in ce sta pn- impartasit cu tine toate simtirile si toate cu- terea smeulni getele mele. Ta anse nu vrei ca sa me ba- Acuma, fetal meu, zise baba, pregates- cur §i eu de ceea ce trece prin &Wel teu. te-te de drum site du pana la sfänta Mier- Ce am ascuns eu de tine ? Ce thin/ am curi.Darn n'a sti cart te 'ndrepte la mama §ice stiu, sa nu-ti spun si tie ? Ciumei din marginea lumei de langa marile Ce-ai ascuns?...Oh lasg-me nu me albastre, are sa-ti arate calea, ce duce la sfanta inbolnavl si mai reu Vineri ;ear dad mci aci nu te-i pate folosl, Ba spune, sufletul meu, spune. atunci la sfanta Duminica nesmintit ai sa afli Dad este sa-ti spun, apoi asculta. Tu in cotr'o bate tarn smeoaicei. §tii ca toatalumea se mitt de faptele tale Cam zise baba, asa Mat Ionia Fet-Frumos. vitejesti.Pe cati puternici ifaibiruit tu ? Puse la brau un palos de argint si 1upe s'a aflat vr'un imperat care sa.' se poata bate spate un arc si o tolba cusageti si pled in veodata ? Tu te duci singur in fata du§manilor voea Ini Dumnezeu in cale lunga.Se duse §i. se multi ca frunza si earba, §i vii acasa biruitor? tot duse pana ce ajunse la curtea sfintei Mer- Bine cum se poate intampla asemene lucru ? Ea curi.Vezendu-1 sfanta Mercuri izise: imperateasa §i nevasta ta nu §tiu unde-ti sta. Ce soarta te-aduce pe la noi ? tie acea putere grozava! Nefericita de mine ! &ann. Mercari, Sfanta Mercuri, binecu- Alti imperati n'ascund nimic de nevestile lor, ventata sa fii de Dumnezeu si zioa ta sa fie numai tu te-ai aflat care sit te poti stapanl petrecuta in posturi de catra oameni.M'am a-Ci instrainasufletulde catra mine. Acum abatut din dramul men pe aice ca sa te'ntreb, iti mai vine se me'ntrebi de ce am cAzut la in ce parte de lame sit afla en pe mama Ciu- pat §i de ce nu peste mult are sa mi se sfar- mei din marginea lumei ? me sufletul de amaraciune ? De mare lucre mentrebi !De spas nu Deana, Ileang nu §tiu ceszic dad pot sa-ti spun, dar tine calul acesta §i'ncaleca te-aud vorbind astfel.Imi vine sa-ti spun §i pe el. Are sa te dud, prima la sora-mea Sfanta sa nu-ti spun. Vineri.Cred ca ea te a sti indrepta. Nu spune dad vrei sa-mi sapi groapa Se luit Ionica si se duse la Sfanta Vineri. mane, poimane ;zise Ileana suspina'nd §i in- Dapa ce niciSanta Vineri nustiash-1 torcenduli capul ear dbl. parete. spue nimic de mama Ciumei, ii dede si ea un Smeul stete o lead §i se gandi. Apoi zise; cal,de oare-ce calulcelalalt obosise,incat, deabia mai putea cälca pe doue p c-oare cum Am sa-ti spun, Deana, cu toate cmi se cuvine. se pare ca nu fac bine.Toata puterea si vi- In sfirsit ajunse Io icä Ia curtile stralucite tejia mea imi vine de la cal. Calul meu este a Sfintei Duminici.Intrand el in launtru fu manzul unei epe, care se afla la Mama Ciu- poftit de catra, o sluga s'astepte pat ce-a ven1 mei din marginea lumei de langamarile al- Sfanta Duminica, care era dusa la bi erica. bastre El are §epte inimi de calintrensul Ce vent te-aduce prin curtile mele voi- §i nu-I poate dovedi nici un §oiman din lame, nice, gralSfauta Duminica, sosind de la bi- fara numai doara vr'un frate de-al seu.Pe serica langa aceasta mama Ciumei l'a vrgjit de mic Sfänti Dunainica, Sfanta Duminica,in- §i l'auns in toata zioa pang, ce-aajuns de minata sa fii de Domnul Dumnezeu si praz- trei ani cu nnture. de urs pe §ele, incat cu el nuita ea rugaciuni §i cu incetare de lucru de nu mi-e Idea de o§ti intregi. catracrestini.Am venitinaintea fetei tale Auzind Ileana aceste, se arath, mai vesela, stralucite ca razele soarelui, ca sa faci bine si §i gral: sa indreptezi drumul meu catra mama C umei Par'ca luat o peatra de pe suflet, din marginea lumei. Am fost insurat en Ileana atat me simt n§urata prin cuvintele tale. Cosinzana din cosita floarea-i canta, none im- Dup. trei zile Bean spuse lui Ionica cele peratii asculta, §i un vrajmas de smeu mi- a In cea aflat de lasmeu. Ionica pled numai at-o din mana. Am gandit sa me bat cu el in pa-

ILEANA COSINZANA. 27 lo§ pentru nevasta rapita,l mi-am luat de soco- Si se duse si se tot duse cale de trei zile tealit ca m'a birul Apoi am facut ce-am facut si trei nopti, päuce se vezhpe crestetul unui pan am aflat, ca puterea cea strasnica ii sta in munte,ceseinalth panitlacer ;deaici calul seu, ce are septe inimi bagate inteensul de ochii lui intampinare in zarea intinsei depar- caul mama Ciumei, la care se afla mama ca- t/1io campie nemarginitaalbastrit ca fata lului; mai &Tarte am descoperit ea nime nu cerului resbunat. Erau marile albastre.Fa- l'ar puté (lovedafarde voinicul ce-ar ave cënd denarte pe coborisulmuntelai, eata cA un cal,frate cu calul seu nazdravan. Din pe o craca de fag vede o pasere grozava de clipita aceea m'am luat prin lume, ca doar oiu mare, care staneclintitA,cu oaripa rupta, da de mama Cium i,i pan acum am umblat ce spanzura in jos, si scotea din peptu boa- fra pic de folos. ceteplangeteare.Ionia incorditarculai Nu te amari, voinice dragul men, caci punend o sageata in el,il iudrepta tinta ca- ai plecat in ceas bun inteacoace. De la mine trapasere, dinacareia came gandea BA n'ai sat-sifara mangaiere. Asculta dar §i ia venezein sara acelei zile. Dar nu ajunse sa aminte bine vorbele mele.Mama Ciumei pe ocheasca biue, caud paserea striga catra don- care-o cauti tu, este smeoaica cea mai afuri- sul. sad, lasata de duhurile necnrate sä traeasca Voinice, voinice, stai nu da, caci bine spre binele§i norocirea neamului spurcat al stiu eu gandul tett siunde te dueltu. De- smeilor §i spre risipa §i pustiirea neamului o- cat sa me omori, mai bine indura-te de sufe - minesc. Ea se lira'neste numai si numai cn rintele mele sivino de-mi leagaaripacel carne de otn. Si aceasta hranai-o castiga desghinatA, cad-oiu fi§i eu de folos candva. eapa indracita, care-a fatat pre calul srneului, Ionic& miscat de mila paserii, aruncaar- ce ti-aluat nevasta.Adeca, baba cea vraj- cul si apropiindu-se deea,ii legaaripagi ma sa. tocmeste cu anul argati care sa grijeasca pleca mai departe. de eapa la piisune. Ea platesce o simbrie mare Cand se coborl de pe plaiulmunteluisi si la anulinchiet da voie argatului, sa-si a- ajume pe marginea marii, intalni pe termu- leaga din herghelia de cai, pe care-i va place. re un pestemare §i gros, svargolindu-se in Eapa paste pumat noptile sibaba face lega- nasip, el vol sa-1 pregateasca de mancare, caci tur& cucel ce sebaga laea deargat, ca era mai lesinat de foame. Dar nu apuca a-I prinde dacä va veni dimineata farit eapa, ea sit alba si din pantecele pestelui seauzl un glas ca- dreptua-i reteza capul Cati voinici s'au a- re-i grl asa. pucat pan acum sit pazeasca eapasmeoaicei, Voinice, voinice, opreste-te si nu da! Ci nici unul n'a scapat cu viaii. Tu Anse du-te, mai biwedu-te i taie cu palosul o prajina invoeste-te cu baba si gändeste mereu la Dam- din copacul cela si me rostogoleste cu ea in nezeu.Na betisorul acesta, si cand vei fi la valurile marii, catboiuprinde §i eu bine, and nevoia cea mai mare, L cuel detrei ori va fi mai reu de tine. insprecodrul,ce va rasarl inaintea ta.In Lui Ionica i se Lc& mill sithendupa sfirsit fetulmeu, cänd te-a chema baba sa-ti cum ceruse pestele. Apoi mai merse cale de trei alegicalul,dreptresplata, tu sapui ochiul ceasuri si veza pe-o coast& de munteple- pe un cal slab si deselat sisa nu te Iasi de §uv o casii uriesa ce parea alcatuita din les- el pan odata cu capul. Baba te va caina pen- pezl,i Mime de stanci risipite. Soarele ca- tru gustul teu,si-tiva toca cate 'n lung. si 'n re era apropresa se cufundeinalbastrul soarecasa-tiieiun harmasar frumossi pntop de apa,arunca asupra mohoritei zi- Walt, dar tu sa nu primesti de fel dee/it nu- diri olumina rosieticanalucoasa. Pe co- mai pe cel tapalog ce vei zari svarcolindu-se perisul casei, prin pari clatinati de vent tio- in gunoiul cailori chehaind ca de moarte. leanposderii descafalli deoatsicorbii Asa am sa fac, zice lonica inchinandu- setosi de pradacarduri,carduri croncanind se sfintei Duminici si multamindu-i din suflet. pe deasuprabor.Ear din fundulpustieta- Apoi sarutandu i manele cele sfintite de Dum- tiiventul aducea urlete inspaimantgoare de nezeu se lua la drum. lupi hamisiti de foame.

28 ILEANA COSINZANA.

Ionica apucâ pe-o potica in sus siajun- lupii croncanituri de corbi.Multe spaime gelid la casele din coasta, intra, in liuntru. sistahii i se nalucea luiIonica,sielser- Buna sara la voi, ziseIonica. manul rataceavaitandu-se i palindulla- Bine-ai venit, si auzi un glas ca de-o cramile. oala harbuita, ce esea dinteo guilt largä cat Ajungend langi o padure numai cevede osurd.Era matahalade mama Ciumei, ca se lash, inaintea lui o pasere mare. o baba de baba ce nu era nici om nicical, Nu te sparie, om bun, ea sunt eu, pa- caci capulei de om era cat un stog de fen, serea, pe care ai scapeo tu de lamoarte. sipicioarele-i erau de cal. Dar spune-mi de ce plangii tebocesti pe Dace-tipoartacioarelepicioarele, vremea asta? ventul perul,corbii ochii, de te-ai abatut pe Ionica ii spuse cum a perdut eapa icum la casA mea ? are sif fie omorit de mama ciumei. Nici cioarele nu-mi poarta picioarele, Linisteste-te istaiaice ca0-0aduc nici ventul perul, nici corbii ochii, dar am ve- eu indata. i paserea,care era imperateasa nit sa-mi cere norocuIi sa me bagsluga paserilor intra in codrul cel des sisburand la tine. prinel crucissi curmezis, incepaa tipa La buna vreme ai sosit. Te asteptam desestrinsere la glasuleipajuri urie- cu multinerabdare, hurduca matahala din se,vulturi i oimi ca norul.Ea le dede gura,hidind nistedinti ca lopetele, si scan- o porunca pe limba pasareasca sit caute prin teindu-i ochii, care ardeau in fundul capatinei tufipri, iprinruji, isAstriveasca pa- ca deue hopatai rosli in adan imea codruhii serea strilinit,ce-aintratnoaptea aceea inoptat. La minen'aialtade lucrudecal acolo. Ser -spandlneamul paseresc prin numai sa dud o eapa ce tio-iu da laearl:A, codru ca locustele incat erau cAte zece pana de sari pana dimineata.i dacä me-i sluji cum si la huceagul cel mai mic si cum intaluire se cade, te-oiu multami la anul implinit, ci o paserea strainii, care era eapasmeoaicei, se simbrie bunai cu un cal care ti-a place din pusere pe ea cu pliscurilesidit-isida-i cu herghelia mea. Ear dad, mi-i perde o epasi-i ciupitul pan'o scoaserë din codrui o silire sa veni fail ea a casa, carnea ta O. fie a mea se faca ce-a fost. §iciolanele tale a lupilor. Ho! eapa, afurisita, striga I onica vezen- M 'nvoiesc, zise Ionia, carenici nu d'o,si-iarund fraul .n cap. Apoipled,si se nazuea, ce are se se intample. ajunse a casAinainte de resarirea soarelui. Asa ea inane de cusard, diva,asfintitul Mama ciumei era treaza si sta langa un ca- soarelui, Ionia incaleca, pe eapa si se duse zan cu apa ce clocotea, si se legAna incet pe cu ea in camp Acolo descalecai asezandu- picioarele ei de cal sidin buze mann-Lea tin se pe earba, se uita la eapa cum paste. De cantec ce se parea ca ese din clantanitul ma- la o vreme numai cesimte cit toatevinele selelor. ii slabesc, capul ii cade la pliant, ochii i se Ea astepta cu neastemperprevoinic ca painjaneseiadoarme ca leganat insomn sa-i reteze capuli sa-1 toarne cu picioarele 'n greu ca si cum nu ar fi inchisochii de trei, sus in cazanul clocotitor. patru nopti. Dar dudveza pre Ionia, intrand calare Cand se trezeste, luceaferul de dimineata pe eapa, de club, side otrava resturna ca- era de o sulita pe cer. Se uitaimprejurul zanul pe foccu fundu 'n sussi-siinclesta, sett :eapa nicaeri.Da 'n coace, dd 'n colo, ghiarele indracite inOral cel burzuluit§i alearga in sus, alearga, in jos in ruptul capului. prins'a se trage de cap s'acrasca dindinti In desert toate opintirile sale.Nici nu vede, de se pareac'au apucat-o nouzeci inoue nici un aude nimic. Un cutremur recestrd- de nabaddi. battipana in rarunchii seiI se pareaca Ionica baga, eapa in grajdiul cel de peatra ochii lui day prin vezduhul trierat de razele si intl.& in ma. lunei, ca scafarliile bortite, ce zdrise pe ca- Ei, stapane, te slujescbine?,intreba sele ciumei,ise pareaca aude urlete de Ionict

ILEANA COSINZANA. 29

Bine, rt-spunsebaba, aruncand pe sub §'a orescoll din adancul adancurilorde se genele cele tufoase chiuri§ o cautatura vraj parea ea se potope§te §i se prapade§te lumea. masa inspreIonicit. §i'n fugele sale prin noianul de apa, el da de Dupa aceasta, mama Ciumei e§l that §i §tire tuturor pestilor mici §i mari sa porneas- intra la old c'unbiciude foc§iprinse ca careincotro, sarestoarne §i sa scormo- a o bate de mergea fum din spatele ei. lease& nasipal §i pietrele de pe fund, pa'n or Osandeasca-te Dumnezeu §i tepedep- afla o mreana ce a intrat noaptea acolo. Basel cum a §timai cumplit !a§ate-as- s'apucA semintia pe§tilor sa implineascit cunzi tu? poruncaimperatului. i se facilmarea din da baba mereu de-o ficea numai vën6- fatit pana in fund numai namol §i cir,§i fer- tai pe §ele §i pe bot. bea sivijeea apa inchegata §i isbucnea cate La noapte ia sama §i te ascundebine o data in sus in forma de munti, de gandeai sa nu te maiafie, ca dete-a maiafla, te cit acum apnea luna, ce se infiorase §i se fa- bat §i te pisez, pang, ci-oin facecarnea bu- me ro§ie ca sangele. catele ! Mreana sanziana era pitulata in nasipul a- Cancl sosl sara, Ionia pled, ear cu eapa la dAncului, bagata de doi stanjini in pamentu. pascut. El i§i puse in gand ca de astadata Cum o simtire" chitii cei inspaimantatori, por- sit nu se coboare de fel de pe eapa. Dar de- nirë dupa ea cu facile caseate ! alunga- abla trecu un ceas de vreme, §i sin* eara§i r6 §'o gonir6 marea intreaga inlung §i inlat mu§- strecurandu-i-se prin vine o slabire §'apucan- cand'o. Atata o fugarire §'o inclentire cu fa- du-I o gaimaceala, ce -1 dovedea din ce in ce cile, incat la urma fusilita sa easit lafata mai tare. El se opinti destul ca sa nu doar- langa mal §i sa se prefaca in eapa. ma, dar dupa ce mi§ci de catevaori eu ca- stai eapa babei cea indracita. striga pul incet Meet, luneca de pe eapa ca mort lonicit Fet frumos, v6z6nd'o. Laruncit freul in in earba. cap si plea en ea la stapana. Atunci eapa perl de langa el§i se facii Cum il zari smeoaica,se turbi defurie, o mreana pe fundul mariloralbastre. prinse eara§i a se trage de Or §'a se svan- Cand se treziIonia., seuiti, plin de ui- gioli ca apucatk despasmuri.Era aproape mire, neput6ndpricepe undeseafla §i ce sitplesneas 'A de inciudarea §iveninulce-i s'a'ntamplat cu el.Dupa, ce-§i ven1 infire strabatuse tot sangele. se sculit §i pled, ear in toate partile, bocin- Ei, stapanit, ii place cum teslujesc ? du-se amarnic. Acum lucearerut de diminea- o intrebA Ionica, eand intrA in casa. ta se suiseca de done suliti pe cer. Place.... respunsebaba, mornaind Umbland lonicit prinpustiulpam6ntului mai departe din gura ni§te cuvinte pe jume- ajunse pe malul marii.i cum se uita el plan- tate inghitite §i clantanind din masele. giiclde-alungulpaturii nemarginite de apa, e§ind tiara se duse la eapa §i luand tin vede cu mirare tulburandu se fata lini§fita §i biciu de foc mai cumplit deeatin randul tre,- luminoasa a marii iresarinddinvaluri, cut, prinse a o fOsura cn el pe spete §i pi- un cap mare de pe§te, a carui solzi stecleau cioare, de paraia ciolanele in ea. lastralucirealuneicalatoareprinaburi GAndeam sa te schingiuesc pang, nu-i cani§te rotite de diamant. mai pute resufla, trasneasca-te urgia cereascit Ce plangi §i te tangue§ti, faatorul men sit te trasneasca! Dar te mai cerc odata ; iti de bine, gral pe§tele, spune ca la un frate, ca spun ansë verde §i curat cit clad, nici la noapte sit te mangai si sit te scap §i eudupit cum nu veipute viclenipre pazitorulteu,iti ai facut §i tu cu mine. turtesccapul cala o§opirla§i te fae mii lonicit indata cunoscii ce este §idescoperl de farami. pe§telui pricina tanguirii sale. Cand se lasA negreata nopii, Ionic& scoase Atunci pe§tele, care era impserat peste pe§ti la camp pentru cea de pe urma oaraeapa se umflAdin urechi, se incruntA §i prinse a babei. CuprinAndu-lsomuul ca'n celelalte nopti, cutriera mar a de la o margine pana la alta el caza earl ca intepenit pe earba.Luceafe-.

30 ILEANA COSINZANA.

rul era aproape and se descepta. UmblA el s'aleagaintre ei.Dar eu n'am ganditsit pe termurile mariicat umbla, se apropid de m'arunc asa pe sus. Mie ca unui omu sarac padurea, unde s'ascunseseeapa in noaptea ce sunt nu mi s'ar potrivi in asemene soi- antei,darnuse maiarAtanicipe§te man. Toata lumea na'ar lua in ris, and m'ar nici pasere. vale premine, opincahirzobata,incalecat Asa perzendu-se el prin adanca Were de pe un asemene puiu de cal *mos, eu m'oiu noapte, cu groaza mortii in sin, and era a-multaml cu cel ce zace cote in gunoia. Ace- proapede marginea uneipaduri tufoase §i la-i de mine. dese, numaice-si aduce aminte de betisorul Mama Ciumei isi incruntil sprineenele si se claruit de Sf. Dunrnica. 11 scoate cum ii spu- uitA chioris la Ionia., apoi prefacendu-si gla- sese Sf. Duminica, si ce sa vezi ? sul a mill s'a Were de reit, zise : Copacul, din care era taiat batul,incepii Da cum, Doamne pazeste,sa te duci a se scutura din radaeinas'a imprastiaca de la mine e'un cal atat de ren? Mi-ar fi ru- un fiordevifor in toata padurea de la un §ine de moartesa platesc astfel credinta cu capet la altul. Si setrezire din somn steja- care m'aislujit.Lasa-1 lapustia sA-I aiba, rii si fagii sicarpenii, insfirsittoti copacii §i-tiia unul dintre isti zdraveni s,ivoinici ! de la eel mai mic Wind la cel maiinalt,§i Ti-am spus ea dintr:-. itiarmasari nu prinsere" a se sgudul si a-si tremura crengile pot sa-mi eu.Dada vrei sa mi-1 dai pe cel de se parea c'a resbit o furtund inspaimanta- slab da-mi-1, dada nu, nu vreu niei unul. toare. Atunci, eapa, care era ascunsa in mij- Mai cereAbaba sa-i sclrnabe voea, spuin- loeulpadurii,lovitai intepata de spini§i du-imulte detoate;darinsfir§ittrebui ghimpi, sari de acolo s'opriuse la fuga.Pe sa-i dea calul, ce cerea. uude trecea, crengile pliosc pe spate sipeste Atunci Ionia Fet-Frumos seapropiA de but, ineat sta sa-i sara ochii de usturime, pana calul celchior, ii sculade pe gunoiu si in- ce mai lesinata de atate lovituriiplesuituri caeca. ce primise se pomeul clLes .:din padure. Tine-te si te 'ntapeneste bine, dragul meu Ho !eapa babeicea vicleana,strigA stapan,gal calul §i nechezand odata puter- Ionica cum o zari, si incalecand pe ea se'n- nic, se ridicA intr'un sbor pana innori, de toarse a casa. se vedea numai ca o pasere plutind prin inal- ACI1111,stapan, mi s'a implinitanul, tul vezduhului. Cand se lasa jos, pica in mij- da-mi simbriasi hai de graba, sa mi aleg ca- locul marii ;.se cufunda de trei ori pang se lul, ce mi se cuvine, zise Ionica dupa ce in- spitlsi seEurati bine,de sclipea caplaiul tra lasmeoaiea, ce eraumflata de ciuda§i cu fori dimineata pe roua, apoi sburA enIo- de manie de sta sä poeneasca nidll pe mal Ce era sä fad. baba? Trebuea sa se tie de Te spariesi, stapane !gral el. legatura. Deei se duse cu Ionica la herghelia Me spariei si nu pre! respunseIouica. cea de cai. Acuma, cum sa te duc, ca ventul ori ca Acolo patrusprezece armasari sirepi, unul glindul ? ca altul inaltii frumosi,ear delaturi, ta- Ca gandul, caci me arde dorul cumplit. valit in gunoiuimocirlA, o hartoaga de cal Si se inalta calul in slava si fugea, fugea, chior, slabanog de-ti era scarba sa te uiti la incat luiIonidll i se pareaca stllpe loc el ant era de pecatos.Cei patrusprezece ar- ntclintit si pamentul trece pe dinaintea ochi- masariAnse eraulipsiti de iuimi. Smeoaica lor sei ca glontul din pu§ca. bagase inimele lortoate in hartoaga ce se Cand ajunse la frumoasa Beam, o gasl plan- svarcolea in gunoiu, care e.a Un inaliz de doi gelid cu amar, incat de multele lacrimi se M- ani de la eapa, ce o pazise lonica euse fantana in casa. Ei, alege-ti, care-ti place,gral smeoai- -- Nu maiplange... numai plange, ca caul Ionica strigi Ionica rapezindu-se in bratele ei Inteadever, unul e mui frumos cleat al- Apoi degraba esirë aufendoi, se suir6 pe ca- tul, zise Ionica, chiar unui imp'erat i-ar place lul nazdrAvan §i se facure nevezuti.

1LEANA COSINZANA. 81

Smeul se afla dus la un ospet, §i pe dud calulsmeului,seintoarser6indtrAt. se veselea mai bine, calul seu nechezt cu a- Ileana prefaca Curtile sale intr'un mgr de aur, tAta hive/Tulare, incat ii cAzA paharul din rata apoi seluare §ise duser6in imperatialui de se facilhirburi,Indata se sculA smeul §i Ionia Fgt-Frumos. sedust, lacal, care arunca scanteialbastre Ajunendonicit ret-frumos a cast cu fru- din ochi. moasa Deana,indattplecarelalaculzi- Ce-ai Mit de te-a ajuns dorul sä ne- nelor, §itrantind mCrulde pamOnt, ca din chezi a§a de 'nver§unat ?Poate nu ti-i bine nimic resat-ire'pe mal curtilestrillucite ale pe aici? Bend dimpreunt cu toate minunele ce se a- Ba, de mine este cum este, dar de tine-i flau inteensele. Apoi se facil o nuntt de o sutt rën.. Ionict Fel-Frumos a intrat in palat§i §i de o mie de ori mai bogatt §i mai vesela ti-a furat pre Ileana. cacea Antei.Fost-au la nuntaaceasta §i Putem st mai stgim §isa, mai benche- cumnatii luiIonicit en surorile sale, care en tuim? totiiplansere de bucurie cand vezurg pre Poti st te §i culci §i sa nu te mai scoli, Ionia,atat de nenorocit odineoart, e§indu-le cad mi se pare di nu-i nedejde de ai mai a- inainte cu mandra lui sotie. junge.Calul lui Ionia este frate-meu §i are De aci inainte Ionia §i Deana vietuire in integnsul patru-spre-zeceinimi, pe and en fericirecereascA cu dragostenesfir§itt unul am numai§epte. Flirtst se mai intoareg. cAtrAaltul.Si'ntrecerea zilelor de plAcere §i sa-§i iee zioa bunit de la mesenii cu care adeseori ei se puneau lafereasti§1 rAtt- ospetase, smeul rapede se arunct pe cal §i s'a- cindu-§i ochiiin lungul lacului, eine §tie de §ternA drumului ca §i pana vgntului. ce-§i aduceau aminte, et numai ce luneca cate Luand drumul de-alungul se ducea smeul o lacrimt pe fetele lor.Lacrimi§iaduceri plin deturbare de se hurduca panAntul sub aminte ce-i faceau se'ntinereasct cand imbg- picioarelecalului §1dinapoia luise'nvolbau traneau, a§a cit poate traese§i astazi §i vor nori de colb. trAi cat va fi lumea §i veacul. Cand era aproape gt" 'ilsereze, eatt ea ochii M. P. smcului dau de Ionia §i de Ileana, care sbu- rau cu calul lor pe subbolta cerului. Isi implantA el p.ntenii in coastele calului, ca sit Convorbiri economice se inalte plugla ei, dar in de§ert, calul seu de ION GHICA. nu putea sbura prin slavg, decgt numai patru stAnjini pe sus de la pamènt, pe and Ionia se clAtina pe de-asupra lui, pe unde umblt ta- Convorbiri economice de Ion Ghica, 1 vol. in bera norilor, ca o pasere wart. A§a se'n- 8 Ink de 1,23 pagini. treceau ei in foga prin vezduh pant ce smeul 0 scriere economicI este o raritate la noi,§i obosindu-se, zise calului sitspue frateluiseu aceasta din o causa, loarte naturalA, din lipsa de in- de sus, ca st se coboare de-acolo ct -1 va tine teres in public pentru asemene scrieri, lipsa care cu jaratic §i cu part.Auzind calul lui eara§i provine din parAsirea mai totala in care aceste vorbe,le impArta§1 stApanu-seu. Atunci Ionia zise credinciosului seu soimulean. este lasatl productiunea bogAtiilor in tart la noi. Spune, voinice,frate-tgu,st-§i trAn- Noi nu producem ceva decat prin agriculturA ; teascA sttpanul §i sa-1 fact fArAmi, et eu l'olu industriai comerciul Bunt cu totul parasite sau 016 cu trifoiu nescuturat de rout §i l'oiu a- lasate in manele strAinilor.Idealul nostru eco- dapa cu lapte dulce. nomic este de a fi o tart agricolt servind restn- Cum auzi calul smeului cuvintele,ce-i tri- lui Europei de gränar,pentru aprovizionarea ei raise frate-seu, se'ncrtincen1 §i se scuturt odatt foarte eftint cu producte brute, §i de piap, pen- de izbl pe smeu in coltul unei stInci hick 0, tru desfacerea foarte avantajoasa a fabricatelor fact' numai buditele.Indati se its& Ionict sale. cu calulseu in jos,§isuind pe Ileana pe A e§1dinaceastI stareeste,dupa cum ne

32 CONVORBIRI ECONOMICE DE ION GHICA. spune d-nul Ion Ghica in cartea pe care o ana- a-i arela realinesigurantala care este espus ham aice, o chestie de viata si de moarte pentru prin modal sea de traiu de acuma, i causele noi.Vdnatoria functiunilor publicei parasirea pentru care industriai comerciul nu inainteaza industriei sant peirea terei acesteia". la noi.Introduc6nd mai multe personaje pe ca- Cand generatiimile viitoare vor cauta in vo- re le face sit conversese impreuna asupra diver- luminoasele tipariri ale acestor ani, sa gdseasca selor lor interesein care conversariconstatarn care a foststarea de civilisatiune a societatii cu Were de rea cam pre multe alusiuni la po- noastre la finelesecolului XIX-lea, trebue sa litica actuall, tocmai lucrul de care cu drept bet- convenim ca afara de inregistrarea faptelor po- nuqte d-nul Ghica pe alciiautorul prin organul litice si de o lupta crancena intre partide,§ i unuea din ele desfasura diversele sale idei asu- pot dice mai malt intre persoane, o Bete nes- pra stariinoastre economice.El gaseste una tins/ de putere, impinsa pana laaberatiune, din piedecile cele mai marl desvoltarii comerciului patine, foarte putine urme vor afla care sa de- in setea cea pre mare de cqtig de care sant note o cugetare serioasa,care sa dovedeasca dominati acei ce se dedau acestei ramure de ocu- aaceastaturburata societate a fost impinsd patie.Acest sistent pagubeste pe mustereu fat% catra studiele acelea care prin aplieatiunea lor a imbogatl penegutitor, e un sistem de camata la artei la mestesuguri fac gloria, bogatiasi care storand pe rnuncitor de tot fructul ostene- puterea natiunilorcare joaca un rol in isteria lilor lui, saca izvoareleproductiunii," caci sard- civilisatiunii.A zice numai cd, voim sa fim o cia mustereilor e säracia negutitorului insusi ;si societatedemocratica dar totdeodata a ono- mai cu folos e de a inv6rtlcapitalulde treisi rai suferiotiositateaeste o contradictiune ; de patru ori intr'un an cu zece si cucinspreze- democratia nu este compatibila decat ea mull-- ce la suta cleat sa-1 intorci odata fie si en pa- ca ; numai in societatile aristocratice se poate truzecisau ea cincizecila suta.Atingdnd apoi tolera trandavia ;caci cel care voeste sa tra- concurenta ce ne-o facstrdinii, mai alesevreii easca din munca altora este un adept, un par- in launtrul terei,autorul demonstra foarte clar tisan natural ai privilegiului.Numai munca a ca mijlocul de a scapa de aceasta concurenta si de desrobit societatile de sub jugul feodalismului; gramadirea evreilor in tara nu este nici oprirea lor o societate de oameni muncitori nu poate fi la froaiera, nici gonirea lor din tara, doue mijloa- decat o societatedemocratica,ori care ar fi ce cu neputin, de pus in aplicatie. In lumea indus- numele ce ar purta forma guvernului ei, pre- triala ea si in lumea fisica un loc nu poate sta gol. cum o societate in care trändavia gaseste mij- Cdnd se iveste o trebuinta, ea trebue indeplinita fara loace de train nu este in fapt cleat o societate doari poate ; daca in localitatea uncle se iveste aristocraticaori cd.t s'ar intitula de democra- o trebuinta nu se va gas! omul care s'o satisfa- ticA. ca, are sa vinaltul din vecinAtate, din straina- A combate setea de functiuni ale Statului, tate de peste munti 11,i de peste ape ;eata toata otiositatea,prejudecatile industrialei corner- chestiunea evreilor la noi ca si in Ungaria, Po- ciale, a destepta in spiritul si in inima Roma- Ionia si Bucovinal'.Daca nu avem intre noi oa- nilor dorinta de a se lupta prin iuteligenta menii care sa indeplinneasca trebuintele noastre, muuca lor cu neamurile care sant in fruntea va trebui sa alergarnla strdini. In loe sa ne civilisatiunii, este astdzi datoria cea mai sacra facem t6mplari, tapiteri, croitori, cismari, curtieri, a publicistului Roman." tinichegii,giamgii,vapsitori,zarafi,banehieri, masinisti, ceasornicari,sculptori, noi nesocotim Dupd ce astfel d-nul Ion Ghica stabileste in acele raestesuguri care dau averei independen- mod general nevoea de a ne deda muncei indus- tai alerganadupitacele septezecide mii de triale si comerciale, d-sa cauta a introduce in un posturi, la dispositia carora s'a pus o mita done- mod popular oare-care ideieconomicei a trezi zeci de milioane pe an, luate din sudoarea man- spiritul industrial si comercial in poporul nostru, citorului nostra do pam6nt."Aice personajul in-

CONVORBIRI ECONOMICE DE ION GHICA. 33 trodus de d-nul Ion Ghica eiteazA un exempla masine ce economisesc munca etc. etc., toate aces- practic cum un amic al seu VasilicA a gonit pe te fac ea noi sA nu putem produce de odatft tot evreii care se aflau in satul lui,fArA vot al ca- asa de bine si tot asa eften caterilestraine. merei, färdecret domnese, fArA primar, fArA do- PAnA cand vom fi in stare sa facem aceasta va robant si fArA protest al consulilor" *) si anume trebul, in dauna publicului sIt scumpim produc- intocmind o erOsmA tinutA de Romani mai curata tele industriei straine prin taxe impuse la fronti- cleat a evreului, cu rachiu mai bun si mai ef ten, era, pentru a face mai avantajoasa cumpArarea prin care a gonit pe crasmarulevreu, aduand productelor analoage ale industriei noastre.Pa: cojocari Romani dinFocsani §ifAcënd cojoace blicul va cumpara de o cam data mai scamp§1 mai frumoase si mai eftene cleat croitorii evrei mai reu ; Ans6 aceasta nu va fi pentru malt timp; ce se incuibase in sat,gonindu-i astfel si pe a- en un mic sacrificiu in present vom scapa viito- cestia,i asa cu torsul ii tesutul lithel, ca fabri- rul poporului nostru.Aceasta e ea atAt mai ne- carea de luminarile de cearA etc. etc.Se'ntelege cesar ca cat initiativa din Mantra este ea insAsi cA evreii de aice se vor fi dus in alt sat ;dar totdeauna impiedecata prin loviturile primite de sA ne inchipuimc'ar figasit pretutindene cAte laconcurentaexterioara.Cate fabric! nu s'au un Vasilica, te intreb, dacA evreul nu era BA trea- pornit lanoi, si a fostnevoitesIt seinchidA, ea granita ?" ruinandu-se intreprinzëtorii ? RomAnii prin aceste Prin a stfelde argutnentarepracticAsi clara incercari se descurajeazA si lasa din ce in ce mai autorul cautA a respAndi idei priincioase in popo- mult industria si con:nciul in manele strAinilor. rul nostru, a treziin elspirituldeactivitate. SlAbirea concurentei exterioare este deci chiar Aci gaseste autorul lipsa capitalavoe§te §i vei una din conditiunileintarireiconcurentei interi- pute pare a-i fi devisa. Si intr'adevr, in privi- oare, a acelei energii individuale basatA pe berm rea concurenfei interioarenici nu este alta cale credinta, pe care d-nul Ion Ghica cant/ cu ata- posibilA ;apoi avem totodatAsitoatesansele ta caldurA sIt o trezeascA in sufletul RomAnului. de a isbutl, pentruca stauinfavoarea noastra A. D. Xenopol. numërul, nationalitatea care ambele ne dau multe a-Vantaje,apoi chiar si capitalurile.Numat vro- inta de a lescoate dilazi, de a le intrebuinta Resumat de prelegerile populare spre intreprinderifolositoare,si do a nu socoti a industria sicomerciuldrept lucru de rusine, si Societatii Junimea, anul al vin-le. indata trebile vor merge inainte.Ne vom imbo- gAtl noi, qi vom scapa de pre marea imbulzala Prelegerile tinute de Societatea Junimea in a strainilorsi de toatepericulele ce aceasta a- fie-care an calla sIt infatoseze publicului un duce cu sine. complex din idei asupra unei teme insemnate De alta pArere suntem Ansë asupra intrebarii din viata omeneasca.Basata pe principiul ca pe care o trateazAautorul inpartea a 1II-a a scrierii sale usupra concuren(ei exterioare.Dom- asemene prelegeri nu pot aye vre o inriurire nia sa sustine liberal schimbsi crede ea earAsi cleat intructitmateria tratata in ele va gasi numai prin energia individual/ vom invinge con- in spiritul auditorului oare-care notiuni onlo- curenta cea uriesA, nu a indivizilor, ci a produc- gene, urme de care sa se poata prinde ideile telor striiine ;aice credem cA se insalA, pentrucA avantajele nu mai sant inpartea noastra,ci in espuse, Societatea Junimea a tratat pana a- partea terilor civilisate ; num6r, ghibacie, stiinta, cuma teme ce se refer&la partea morala a naturei omene§ti. Stiintele naturale atat in AmiculVasilicii"ested-nul V. Alexandri.Satul genere cat si acele ce se rapoarta in deosebi Mireesti este un model ; on eine ar trebui sI-1 imi- teze. la om, ori cat de mare ar ti interesul ce ele 5

34 PRELEGERI POPULAR&

pot trezi in noi, nu au fost atinse, decAt foarte se deosebeste numai in privireagradului putin, din caus c pubhcul la care se adre- intinclerii ei,partea moralg chiar in privirea seazA aceste prelegeri si care este in mare naturei ei In privirea intelectualA oamenii parte femeesc nu posedA suma acea de no- apua pe aceeasicalesiajung numai unul tiuni cat de simple despre §tiintele naturale, ma departe, altul remAne mai in urmA; in care este absolut de nevoie, pentru ca interesul privirea moralA fie-care om apnea pe o cale sa fie trezit, aci ceea ce nu trebue sa uite deosebitI ; drumurile lorse incruciseaz1,se niciodataacelce tine o prelegere popularA tese §i se intretese in modul cel mai variat. este, a in o oara sau ate-va oare nu poate Inteligentarepresinta deci elementul general sA introdua o suma de idei cu totul none in in fiinta omeneascA, moralul din contra ele- mintea cuiva, precum le introducem in min- mentul individual. tea copilului in timp de multi ani. Omul, fiind ina;nte de toate individ, urmeazA Obiectul prelegerilor a fost in acest an ele- de aice numai cleat ca elementul care joaca mentele de educafie. de la sine, din naturl, mai mare rol in viata Prelegerea introductivei a fost tinutI de D. fie-anti om, este elementul moral.Modul ge- T. L. Maiorescu. D-sa espuse mai Antei care neral sub care acest element isi manifesteaza este intelesul cuvintelor elemente de educa- existenta sa este dorinfa, nAzuinta san ori cum tie,"§i arata ca ceea ce si -a propus societa- vom numl tinderea aceea a snfletului nostru tea Junimea a trata in acest an, nu sunt ele- spre a ajunge laceva,a pune posesiune pe mentele interioare, individuale, care influenea- ceva. Din aceastA predispunere naturala a zäasupraresultatului educatiei, precum tem- fiintei omene§ti resultI ca dorinta in sine nu peramentul, caracterul, agerimea mai mare ma- poatefiniciodata multAmitA. Putem mul- re sau mica a spirituluietc.,ciacele exte- tami cutare saucutare dorinfa specialaa rioare care inriuresc din afarA asupra ori a- noastra prin ajungerea obiectului ei ;dorinta rui individ pentru a desvolta §tiinp lui,cu in sine, aded predispunerea acea a sufletului alte cuvinte, mijloacele de educatie. det don vecinic, nu se poatestingedecat Mijloacele Anse nu au un inteles farA un odata cu viata.De aceea indata ce Doi a- scop oare-care.Pentruaafla care trebue jungem obiectul unei dorinti a noastre, ea re- BA fie telul educatiei,D-sa analisa,interiorul na§te pentru alt obiect sau alta forma.Sta- fiinteinoastre §ioaflã compusAdin doue rea unui suflet in timpul at tine dorinta este pArtiacea intelectuala §i acea morala, inte- urmatoarea. Cat timp sansele de implinire legend sub aceasta din urmA simtirile, dorin- a ei sunt mai puternice, atAta timp predom- tele, nasuintele§i vointele noastre. Deose- ne§te mulfamire in suflet, care culmineazI a- birea intre aceste doue parti este insemnatI: tunci in momentul and dorinta e indeplinita pe and inteligenta este generahl, comuna §i pentru a scade apoirapecle, Wend loc unei identicA in privirea constituirei ei fnndamen- alte dorinti.Dincontra and sansele contrare tale la toti oamenii, nimic nu e mai deosebit sunt mai puternice atunci simtim durere care decAt partea moralA intre indivizi.Inteligenta nu numAi citculmineazA in momentul and

PRELEGERI POPULARE. 35 obiectul nu mai poate fi ajuns,dar las5. ur- §i-a dtsvoltat inteligenta, numai cu scopul de me adInci in suflet §i pentru viitor.Lumea a-§i crea un mijloc pentru implinirea dorinte- este Insë astfel cimplinirea dorintelor este lor, atata timp nu a flcut nimic pentru feri- mult mai ra deat neimplinirea lor ; de aice cireasa;ba din contra, avënd unmijloc in result/ ccea mai insemnata causa de nefe- care se increde mai mult de cum poatear ricire omeneasca estedorinfacevecinicse trebul, dorintele vor spoil in peptulseu, §1 nafte in sufletul omenesc, neajungerea lor va man nefericirea sa. A des- Scopul vietei omene§ti este de sigur binele voltI inteligenta numai ca mijlocde Italia, §i fericirta, §i spre adevOata fericire indivi- sau en scop de a ca§tigaprin ea onori §i duala culmineag ori ce desvoltarea omeni- avutii, este a lucra in contra scopului adevë- rii.Toate progresele generale, a omenirii, a rat al educatiei,este a inmulti §anselene- popoarelor suut mèsurate chip& resultatul ce fericirii omene§ti, produc asupra vietei individuale.Dad deci Mijloacele de educatie trebue a§a dar sá des- omul naturei calla de la sine feiicirea sa in volte in om con§tiinta despre lucruri, idei mai viata dorinfelor, §i daa aceastl cale se con- presusde individ, isa, caute prin inflIcararea statit a fifalsit§i r.tcitt,urmeazI numai individului pentru aceste generalitIti, sag des- deat caeducatia,careestetocmaiinriu- lipeasa de individualitatea sa, §i deschizëndu-i rirea omenirii asupra individuhuii formarea astfel un camp cu totul altul pentrumulta- acestuia spre o viatl oare-care, trebue sI aibI mirea interioaa decIt indeplinirea dorintelor de sop a face sd predomneasca in fiinfa o- individuale, a nu lege soarta lui de intampla- meneasca elementulintelectual asupracelui toarele imprejuari. In viata de familie, in mis- moral, a da .individului prin desveirea mintii teriile religiei, in gustarea frumosului, in re- salemijloculdeaseopune dorintelor ce sunetul vietei nationale, in ocuparea §tiintifica vecinic ii muncesc, de a le infrëna atunci and pentru §tiinta insi, eata sferele in care omul ele trecènd peste cerculincare se pot im- poate gusta o fericirenalta,singuramare, plini, devin un element de nefericire. singura adevërath §i pe care omulpoate sa Mijloacele deeducatiecesocietatea in- o ajunga prin faptI, ceea ce nu se intampll trebuinteazit pentru a forma sufletele tinere a niciodatAcu fericirea ce o aflaminimpli- generatiei pecareo cre§te, trebue deci sä nirea dorinttlor. Nu doara ca aceasta din urma fie astfel, cdesvèlind in om inteligenta sI o ar trebul esclusa en totul ;§i ea e basatI in cultive in ap mod, inccit ea sa nu devind o natua, §i ea e de o mare energie,§1 ea este sclava oarba a dorinfelor unui om, ci un con- legitima §i ne procua inalte multamiri. Dar trol asupra lor, o putere mai mare decat ele. omul nu trebue sä devina sclavul ei ;in inte- SI nu creadI parintii de familie c i-au ligenta sa el trebue sa creeze o cumpana pen- indeplinit merirealor e/nd au datcopiilor tru retinerea elementului moral Pentru aceasta lor o educatie necesaa numai pentru ca un i-a fost data. om sI-§i poatl cl§tigaexistenta, fieehiar Educatieaadev6rata, aceaconforma na- tiemodul cel mai stalucit ; ct timp un om naturei omene§ti este deci acea care seba-

36 PRELEGERI POPULARE. seaza pe elementul general din flinta omeneasca, forma. §1 despre distanta ;de asemene cunoa§- pe elementul ideal. tern prin el simtimentul durerii §1 acel al pla- In prelegerea a doua Domnul A. D. Xe- cerii flsice. nopol vorbi despre cele cinci simfuri. Gustuli mirosul ne dau §tiinta despre lu- Intelesul acestei prelegeri in §irul unor ma- crurile priincioase §i celenepriindoasecor- terii ce aveau de obiect elementele de educa- pului nostru, despre acele corpuri pe care le tie, fil stabilit in chipul urmator: elementele putem asimila cu al nostru pentru al da in- de educatie ce se analiseaza in acest an sunt tarire §i putere, 9i despre acele ce-i pot face mijloacele exterioare care conlucreaza la for- reu. De asemene ele produc in noi simtimen- mareai desvoltarea flintei omene§ti. Sufletul tul placeriisau a desgustuluifisic.Mirosu se pune in atingere cu lumea din afara. prin apoi ne mai intinde ideea indepartarii. mijlocirea simturilor ;de aice se intelege ca Aceste simturr au de caractercomuncii cele cinci simturi joaca un rol decapetenie ele ne transmit impresiunile prin atingere di- in educatie. recta cu obiectele din carepureed,ca prin Treand apoi la analisaacestuirol,D-sa urmare ele ne dau cuno§tinta de lumea cea presupuse o flintaomeneascainzestratacu mai apropietai diserefera mai cu sama suflet, ans6 lip sag, cu totul de toate cinci sim- la existenta noasträ fisica.Prin elenu cu- turile. Fi'nta aceea are constiintaexistentei noastem atata lumea in ceea ce este ea, ci in sale, dar aceasta con§tiinta se pierdeinun raportulei catranoi.Aceste simturi sunt tot nedeflnit ;ea nu-§i simte marginile mate- suberdonate necesitätilorexistentei,ele sunt riale, deosebirea ei de cealalta lume. In Zan- sclavii trupuluinostrusi sepotnumleu trul ei lucreaza in gol legile gandirii ; mi§ca- drept cuvent simfuri materiale. rile simtirii,urei §i iubirei se poarta ca ni§- Cu totulaltelesunt celelalte dou6 sunturi, tevaluri, fara causal flat object. Dand apoi v6zu1 si auzul. Cel de'nteiu ne da cune§tintli acestei flint.e pe rand, pe rand cele cinci simturi de formalucrurilor, dea§ezarea, relatiile §i d- sa desfit§ura, comoara de notiuni, de icoane, de raporturile lor inspatiu, de mi§carile ce ele idei, ce capatam prin ele din lumea din afara,§i fac unulin privireaceluilalt; cel de al doile care legate impreuna prin legile gandirii, framën- ne da §tire despre natura din launtru a aces- tate prin simtiminte, porniri si nazuinte, dau tei lumi, a acestor forme, prin voacea ce pur- na§tere acelei lumi interioare particulare su- cede dincentrul lor si care ne pune in co- fletului omenesc. municareCa acea natura intcrna in care o- Simtul general (aa numit a pipaitului) ne chiul nu poate sa strabata. A ceste dou6 sim- da §tiinta despre marginile noastre materiale, iriservesc§i pentru trebnintele individuale ; despre corpul nostru §idespre deosebirea sa dar rolul lor principal nu esteacesta, meni- de alte corpuri, apoi §tiinta despre acesteiii rea lor este de a aduce sufletuluicuno#infa raport cu corpul nostru facendu-ne säapre- lumei in care ne aflarn, fara a o pune numai tuirn insu§irile lor de moale, aspru, vertos, ne- decal in legatura cu flintanoastra.Lumea ted, grunturos, luciu s.a., de asemene despre aceace o priiv'm prinaceste done simturi

PRELEGERI POPULAR& 37 nu existl ea pentru noi, ci noi pentru (Musa . le noastre. Nu numaiatuta, dar fericirea Frumuseta naturei strAluce§te §i atunci and pinefericireacea mai puternicaeste ear4i doarme sau se stinge ochiul omenesc ;armo- produsa prin icoane a le simfurilor. De aceea niaglasurilor ei resunl si atunci cAnd ure- e moartea atlt decruciA, deaceea indepArta- chea nu le prime§te.Aceste simturi nu sunt rea produce dorul, de aceea tot ea ucide iu- decisubordonateexistenteiindividuate. Ele birea, pentru eh omul astfel este fAcut cA el inaltA pe om la cuno§tinCa lumii, §i se rete- vra sä primeascA prin simturi icoana celui ce ll la suliet nu la trup,la idee §i nu la ma- iube§te,su audl voacea lui, sA ating/ fiinta terie, §i de aceea se pot numl simfuri ideale. lui ;tot de aceeaura conducela nimicirea Din aceste dou6 simturi, acel al v6zu1ui este fiintei urite, §i infine oamenii incorporeazA, in mai strAlucitor, mai bogat; al auzului mai in- fapte§ilucrurivisibilesimtirilelor cele tim,mai adAnc ;unul prive§tecoaja, altul mari, momentele cele mad din existenta lor in p6trunde in lIuntrul fiintei, unul ne pune in bine §i in rAu:mina, moarte, doliu, presente contact maimult cu naturacealaltA,auzul §i amintiri, serbari §i monumente, toate aceste ne deschidelikuntrulsufletului omenesc:de pornesc din puternica realitate a lumii simcu- aceea §i esteacel simCcare neplaseste rilor. cel de pe urmA atAt in somn cutt §i in moarte". Dacit este a§a,atunciurmeazA cA lume a Aceasta lume ce se na§te din atingerea im- introdusI prinsimcuri va aye rolulcel mei presiunilor transmise sufletului de sinicuri en mare asupra formArii sufletului omenesc, asu- legileacestuia,are nevoiede a fipururea pra educatiei.De la lumeace seva in- improspatatl §i intAritA prin lumea a( ea es- troduce prin simprile lui, va at6rna mai cu terioaildin care a purees.Noi fornilm pe samitresultatul dobAndit, nu de laidei ab- langI icoanelede la obiecteleexterioare, o stracte despre lacruri ce ar trAul sA, vada §i suml de altele,deduse din aceste,care cu sitauda,inadevër.Precum nu poate sa-I cut se indepArteazu de ele, cu atlta sunt mai multAmeasca, vorbirea despre mAncare, Unta- slabe, mai palide, mai supuse rltacirii. Din cA- rit, adductsau frig, astfel nu poate sA-1 mul- te-va observAri noi deducem adev6ruri generale : pmeasca vorbirea despre forma,despre vir- §tiinta ;din ate-va imprejurari, prin care am tute, morala etc.etc. trecut, regule de purtare practicA ; din ate- va .Resultatul educafiunei va atarna deci de la idei exterioare Cesute cu temerile §i sperante- lumea incunjuratoare mai mull decatdela le noastre, visurile sau chinurile ce ne incan- ideileabstracte.In zadarvom predica noi tit sau ne muncesc. Toate aceste Ans6 au ne- copilulai morala §ipurtare exemplarit dacit voie de adeverire prin lumea reala de unde nu o vede in familia sa, in societatea in care le am luat. tiinta are nevoie de coperem6ut trle§te. In zadar vom cAuta sa trezim in su- pentru a verificaadevArurile ei.Esperienta fietul seucultulfrumosuluidad,nu-i vom practicA ne invap pe fiecare zivaloarea deprinde ochiul §i urechea cu inchipuirile aces- purtarii noastre, §i imprejurArile reale ne a- tuia. Chiar inv6tamentul pentru ca sit poarte ratA ce erau inteadever visurile sau temeri- fructe, trebue sA fie basat pe icoane vii, care

38 PRELEGERI POPULARE. vorbesc de mii de ori mai clar sufletului, de- punzetori nu numaiciträ noi dar cAtrA ge- decAt palidul lor reflex prin mintea acelui ce neratiunileviitoare.Prinsfaturii inv6-1- ne spune despre ele. tuft abstracte nu ne implinim datoria, ci nu- Dad omul itnsèaspirdupl multamirea mai prin exemple, prin fapte. _ individualasidad, aceasta multAmireeste Lumea simturilor e atot puternicA; de Ra- atunci mai puternicA, and se face prinsim- sa trebue ingrijit. turi,atuncivomintelegeusor, care sunt In prelegerea atreia Domnul T. L. simturilece trebue mai ales cultivate in om, Maiorescu vorbl despre religie. *) care aunt acele cetrebue nutrite mai bine D-sa, incepft prin o cercetare a stArei re- cu elemente potrivite naturei lor. De sigur nu ligioase a poporului nostru si constata don4 vor fi acele animale ci acele omenesti,acele directiuni. Dnii,i acestia formeazi marea ideate.DacI fericirea omului acea advëratit majoritate a poporului, cuprinzënd§itoati coma nu inimplinirea dorintelor ce se re- parte& lipsitl de culturä, cred el e iudeajuns fern mai mult laexistenta noastrA individu- a introduce dinvrAsta cea mai 0011 ni§te ciin multAmirea aspiraliunilor noastreforme religioase in mintea copilului si a le ur- ideale care tocmai ne deslipesc de individul nos- mArl apoi in decursul vietei, astfel a-1 invëta tru, atunci seintelege usor cI lumea ce va din cea mai fra edvrAstä cu oarecare ra- trebulsA cautAm a introduce mai easanal gAciuni, cu formele exterioare a meraului la in sufletul nostru, va fi acea aochiului si a bisericd, a spovedaniei etc. farA ca O. se pa- urechei; in inchipuirile tiesute din imaginile a- näunpret mare pe pUrunderea in intelesul cestora vo m deprinde sufletula-sicAuta mul- acestor forme religioase. AceastA directiune tAmirea §i nu in pdilirea simturilor materiale este acea clericalA st este pornitA din ideea, satt aaspiratiunilor noastre individuale atat ca religia prin puterea ei are o iiriurire in- de strinslipite dematerie. Nu in plAcerile stinctivt. asupra omului si ca iutelegerea este corpului, in betie, mAncare, in avutii vom pu- cu totul secundara. ne fericirea noastrit, ci in arte,§tiinti,religie, A doua directierepresentata mai ale3 in nationalitate, familie §i alte bunuri de aceste. clasa culta si mai ales in acei atinsi de civi- Pentrugeneratianileviitoare a poporului lisatia apusana, aruncl religia cu totuLNe- nostru este deci de mare insemnittate ineun- tinènd in sami formele seci urmate de majo- jurimea in care traim astazi:In sinul unei ritatea populatiunei, ea arunca totodata si ceea vietideclateplIcerilor fisice,unde virtutea ce s'ascunde inacele forme ;ea crede reli- si moralitatea suntatAt de rani,unde fru- giunea un element de prisos,sau WA a se mosul este maicutotulnecultivat, unde iralta cu mintea atat de sus pentru a cuge- ordinea lipseste de pretutindece, nu poate cres- 0) Aceastiiprelegere iacea despre familie erau te o generatiune cu aspiratiuni ideale, cu pur- sitfietinute deD. V. Pogor.Imprejuritri de familie änsë ii impedecarg; de accea D. Maiorescu tare morel,iubitoare de ordine iapticatA ii suplini in prelegerea asupra religiei§i D. G. spre frumos, dupl cum o cere esenta fiintei Roiu in acea asupra familiei, remlind aceasta duplf prelegerea despre elementul estetic, pe rand omenesti. Starea noastrit de astAzi ne face res- in programif e inainte.

PRELEGEM POPULARE. 39 th dad, religia este necesara saunu,ea o naobiectelOrse desemneaza preretina, su- lasa in parasire, ferindu-se de a o intalnl in netele lovesc timpanulurechei, impresiunile calea sa §i implandu-se cu clënsa cum poate pipaitului, gustului, mirosului, se fac sub piele, mai bine in momentele cele mari de neferici- pe nervii ce le transfera crierului. Pentru ce re prin care omul trebue s. tread, in viata sa. nu simtim noi aceste impresiuniacolo unde Aceste direcii sunt gresite §i una si alta se produc ?Ce imprejurare ne fact a vede §i prin urmare acca nimeritA este o cale mij- obiectul afara din ochiul nostru, a referl su- locie intre ambele. netul la corpul de unde provine §. a. m. d. ? Directiunta care cauta sa lesela o parte Pentru ce aruncam noi afar/ din noiimpre- religia, se instill asupra unui punt de capite- siunilemateriale §i le referimla causadin nie, anume ea necunoaste ca religia este ba- care pureed ? Aceasta lucrare nu poate de si- satlt in natura omeneasc4, ca ea nu poate sa gur sa provina de la simturi, de la iMpresiu- dispara, cprin urm are parasirea ei este pa- nile materiale,caci ea este cutotul de alta rasireacultivariiuneiactivitati eseqiale a natura. Dar nu numai atata ; sunetul love§te fiinteinoastre,este oscadere,o degradare urechea noastra,impresiunemateriala; dupa a ei. cat-va timp eara love§te Urechea,eara§i im- Pentru a demonstra creligiaeste basatA presiune materiala ; noi percepem Anse nu nu- in constituirea chiar si intocmirea firei noas- mai aceste impresiuni,ci and.§i altaceva, tre, trebue sa ne darn sama de aceasta con- restimpul dintre ele. Avem con§tiinta de timpul stituire insasi.Sufletul nostru astfel cum a- ce trece intre o impresiune §i alta. Daca pere- vem con§tiintadeel,este uucomplexde perea simetului provine din impresiuni exterioa- idei, simtiri,dorinti etc. carearepe langa re, de sigur ca aceea a restimpului dintre ele, nu alte insu§iri §i aceea de a se indol oarecum poate fi atribuit unei asemene cause, de vre- asupra sa insAsi, de a-§i indrepta puterile cu- me ce noi avem atunci constiinta de lipsa ori getatoare asupra insa§ifiinteisale pentru a carei impresiuni materiale. Este deci ceva in se percepe pe sinesi.Analizand, prin aceasta interiorul nostru care sta oare cum la panda, putere, continutul sufletului nostru, noi desco- vegheaza §iatunci cand nu ne ating impre- perim in el doue elemente :unul care provine siuni interioare ;§i tot aceasta putere interi- din gait, de la impresiunile ce lumea exte- oaraeste §i aceea care refer&impresiunile rioarl le face asupra noastra, altul care este vezului si spatiul de unde au purees. propriu sufletului§i care contine puterile a- Aceasta putere interioara este spiritul sau cestuia de a percepe, insira§icoordona im- sufletul,neatárnat de lumea exterioara, de presiile materiale ce ne yin prin simturi. impresiunile ce ea ne trimite.Ea mai posede In adev6r lumea exterioara ne trimite im- Ana oinsusire de capetenie, care este de o presiunile saleprin calea simturilor, prin a- insemnatate deoseb itä pentru obiectul de fata, tingeremateriala cu corpul nostru, cn orga- pentru religiune ;acea insu§ire este tendinta nele si nervii simturilor. Impresiunea se face acelei puteri interioare de a cerceta causa ori acolo unde se face atingerea materiala ; icoa- carui fenomen cu care intra inatingere. In- .

40 PRELEGERI POPULARE. trebarea dup6, causa lucrurilor este de esenta litatea ei, urmeazA numai cleat ea ea trebue sufletului omenesc, este o normA fundamentali sa fie luat6, in btigare de sama in educatiune. a intocmirii sale.De intrebarea pentru ce? Cum trebue Anse sa se facA aceasta ? .Este nu putem scApaniciodatA,pentru cAeste oare indestulAtoare acea ocupare cureligiu- una din formele naturale dupa caresufletul nea precum o vedem in clasaaceeade oa- in§ir6 §i coordoneaza in lAuntrul seu toate im- meni care cat/ numai la formele ei esterioare, presiunile primite ,§i toate fenomenele ce re- la botez, impartl§enie, serb6ri, posturi, rug6.- sult/ din aceste. chilli etc. De sigur ca nu.Insemnatatea re- AceastA intrcbare dupA causa lucrurilor, o- ligiuneipentrueducatiune atarna de la in- mul §i-o pune §iasupra propriei saleflinti, felegerea ei. A se invdta pe copii mici, and prin posibilitatea ce are de a reflecta asupra ei nu sunt aneA in stare de a intelege ni§te sa insu§i.El nu poateniciodat6,slscape formule seci, a deprindepepoporulnecult de intrebärile ce sunt eu? de unde viny unde eara§i nuinai la respectarea unor forme exte- m6 duc? §i altele de felul acesta. rioare, este a nimiclreligiunea, cAci continutul Existenta sa este Anse incunjuratA de mis- ei, ceea ce-i mai pretios, se deprinde a fi tre- ter. 0 deslegare definitivl a acestei intrebAri cut cu vederea, §i forma meg, exterioarl este nu este cu putint6,. privitA ca lucrul de capetenie. Religiunea de- Omul este deci silt, prin constitutia sufle- v:ne numai un instrument de asuprire fi de tului seu, a se intreba despre causa esistentei dominare. Prin cateva §iruri de notiuni nein- sale, §i tot prin natura sa el este nus in ne- felese, introduse in capetele incapabile de ju- putinth de a o afla. De aice necesitatea unui decatA, punem un freu inteligentei§i vointei sistem de respunsuri care sti mul(ameasca macar lor pentru a le conduce dupa plac.Astfel a intru ceit-vapentru un timpaceste cumplite facut catolicismul in care cultul se face in o intrebdri. Acest sistem de respunsuri ce omeni- limb/ necunoscuta poporului (cea latin6), ast- rea §i le formeazA in mod deosebit, dupa timpuri fel mai ales Jesuitiimul, care a predomnit po- §i popoare, este ceea ce senume§te oreli- poarele, introducendu-le din copilArie prin ca- giune. Din aceste se intelegecAreligiunea lea instructiunei, in ni§te idei care nu le in- este o necesitate naturall Ea poate sä im- telegeau, dar care remaneau prinse de (Musa brace diverse forme ; cAnd este formulata mai ca §i cum s'ar fi preflcut in o parte consti- §tiintific, pe o clAdire de demonstrAri, pe con- tutiva a ei, pentru careidee erau gata oa- vingere §i nu pe credint,l, ea se nume§te me- menii sit sacrifice tot, §i care erau pentru ei tafisici. Metafisica §i religiuneanu sunt de- mai pre sus de ori ce judecatI, fiind intrate cat doue forme deosebite a aceluia§ coutinut. acolo mai nainte, ca aceasta sitpoatl pune Religiunea nefiinddeciceva intrimplAtor, stapanire pe densele. ceva conventional, ci din contraparteacea Vroim ca religiunea s6, devin6 tin mijloc de mai serioasA, mai adAnca aactivitAtii sufle- educa(iune, s6, nu ne multamim cu implinirea te§ti, dup. cum se poate vede aceastachiar formelor exterioare;sit nu invittampe copii de pe nemesurata ei putere §i de pe genera- de mici a recita formule seci pentru ei,ci si

CONTRA ORTOGRAFIEI MINISTERIALE. 41 le espliam acestea atunci and le vor pute mentul Daciei, pradandu-1i pustiindu-1 de-a intelege; sit nu deprindem pe popor numai cu lunguli curmezieul.Anse prin acestenit- tinerea formelor religiei ci s1-1 facem sa pe- vtlirin'au suferit Romitnii numai in privinta 4 . trunda in adancimea, frumusetai maretia reli- giateriala. Des* devastAria nimicitCu giei, oricare ar fiaceasta.Un inceput se timpulsicultura, eiyilisatiunea,brromanA, vede la noi in prediceleintroduse acuma pe ceo adusesecusinestrabunii RomAnilor la biserici prin care cat& sa se introdua in dela Roma cea betana, aeainat colo- mintea ascultatorilor intelegerea religieLTot niileluiTraian uitare, in ,urmit On& chiar atitt de periculoas1 este Anse pe de alt1 parte ei a scrieicetl. Dovadl pentru aceastit ui- directia cealalta care, confundandfondul en tareesteimprejurarea tristi din istoriali- forma, aruna impreuntt cu aceasta din urma, teraturei noastre, cnoi nu posedem nici un care-i pare sack§i continutul celpretios a monument literar scris inlimba romaneasca celui d'entei. Unul din sprijinele cele mai pu- de strAbunii noetri din evul medin, ei al doile ternice a societatii seclatinaprinaceasta. cit Romlinii, dupit cecerulpolitic al Daciei Religiafiindapoi deapururea inceamai se mai inseMnase iputin§i-iindemnasei pe strinsA legatura cu morals, cu intrebarile ce deneii, sa iee parte la rAdicarea edificiului cul- sreferit, la bine ei la ren, licenta se respan- turei poderne, au fost siliti, 614,0. imprumute deete pretutindene, pentru ct nt.t este dat ori de la Bulgari alfabetul cirilic si a invell limba si cui de a glisl o retinerei un sprijin ana- romaneasa intr'un vestment slayic. Acest wet- log in forma etiintificl a religiunii,in meta- meat straina acoperit apoi fatalimbei ro- fisia. maneeti pan& pe la sfireitulseculului trecut, (Va urma.) din care causa cea mai mare parte din inve- tatiiEuropei considerau limba romaneasa, CONTRA ORTOGRAFIEI .unicul monument viu al originii noastre ro- impuse scoalelor roam de Ministeriul In- mane, drept un dialect slavic, ei pre noi, care structiunii Publice. vorbim aceasta limba, drept un popor de aceeitei Regulele orthographice ale limbei romaue adoptate de origine, de cars ne esteei limba.Impreju- ministeriulu instructiunii publiceiI culteloru f)i introduce rarea, cRomanii, venind in contact cu But- in tote ccoalele de or quare grad de invetamdutu.Bucu- resci, imprimaria statului, otelulu Serban-Vodl, 1871". garii secule intregi, imprumutasere cateva cu- In adever, nu este nici un popor in toata, vinte slavice, ii facure pre staini, si sustinit Europa deastAzi, care ar fifost menit de §ipai tare, a limba romAneascA este o limbg, soarte, s6, sufere mai mult de nivalirile bar- slavia, ei c. credinta Rorauilor, c. limba yir barilor,ce au cutrierat Europa centrala si este sorit cii celelalte limbi romanice, se reduce , . meridional&indecurs de douesprezecese- numai la o ihisiune national& vault. cule ei mai bine, deat poporul roman. Atat Dcaici iiimicá n'a putut fimainatural, Gotii, Huniii Avarii,catiCumanii, U.n- deal aceaincercarea bravilor romani S. gurii, Turcii, Mongolii i muldmea nenumeratit Clam i,G. incai,dea lepedkalfabe- a celorlaltibarbarian inundat pe rind pit- tul cirilicei inlocul luide a reintroduce 6

42 CONTRA ORTOGRAFIEI MINISTERIALE.

pre cel latinuitat, invitandtotodata §i pre Blasin 1841) etc. §i alte opuri, §i a§a mai de- ceialalti romAni. ca sa nrmezeesemplul lor. parte pang. la Societatea academica romana din (Elementa linguae Daco-Romanae, sive Vala- Bucure§ti. chicae, composita ab Sam. Klein de Szad Ord. Ansë pe cat de nimerita§i de salutara a fost S. Basilii M. etc. locupletata vero et in hunc pe deo parte ideea de a desfaco limba ro- ordinem redacta a G. G. SinIcai ejusdem Ord. maneasca de v6lu1 bulgaric, cu atata de gre- A. A. L. L. Phil. et S. S.Th. D. Vindo- §it §i fatal a fost pe de alta parte principiul or- bonae 1780. Aceasta gramatica a edat-o a tografic, pre care l'au statornicit Clain §1 $incai doua oarA G. qincai la anul 1805, facend pentru scrierea limbei romane§ti cu litere la- multe schimbari ortografice, care in editiunea tine; §i dad astazi ortografia romaneasca este Ant6i lipsise cu total.)§i in adevër,aceasta cea mai confusa dintre toate ortografiile lim- prima incercare aafiat in curènd imitare §i bei omene§ti, ceea ce recunoa§te §irainiste- la alti romani.Cel de'nteu dup. Clain §i riul instructiuniipublice, atunci aceasta con- qincai, care a scris o gramatica romaneasca fusiune ortografica este numai o consecinta ne- cu litere latine, este Cl.. Molnar (V. Grama- aparata, a principiului a§a numit etimologic a tica sa romana-germana, tiparita, la Viena in d-lorClain §i§incai, care s'aadoptat mai an. 1788.)Dupa ansul urmeaza S. Körosi, mult sau mai putin de toti filologii§i filolo- (Orthographia latino-valachica. Claudiopoli gastrii nogri.Blastëmulgre§elei deregal& 1805),I. Budai, (Fundamenta grammatices conga in aceea, ca grepla produce eara§i gre- linguae Romanicae seu itadictae valachicae §ala §i in urma confusiune.De aiciprinci- usui tam domesticorum quam extraneorum ac- piul etimologic,gre§ala capitala a ortografiei comodata. Aceasta gramatica, care a fost noastre, a produs mai departe §i alte rataciri gata detipar And la anul 1805, a remas filologice,care au maritconfusiuneaorto- netipärita).G. Rosa, (Untersuchungenfiber grafica.Etimologii nogri adeca, fait ca sa die Romanier oder Vlachen. Pesth 1808). .M. fag, nici macar ideea cea mai elementara despre Boiagi, (V. Gramatica sa romaneasca Ban ma- aceea ce se numege istoria limbei, fLra ca sa cedono- vlachica, tiparita la Viena 1813.)P. cunoasca, dupa care lege se intampla diferin- Major, (Orthographia rom. sive valachica, una tarea limbei in dialecte, §i ce va sa zica ca- cum clavi, qua penetralia originationis vocum racter individual la dialecte, cred firm §i tare, reserantur.Budae 1825).I.Bob, (V. Die- ca diferintele limbei ronalne§ti de cea latina ponarul seu, tiparit la Clusia 1822.) I. Alexi, clasica sunt numai un resultatal coruptiunii (V. Gramatica sa romaneascl, tipArita la Viena fonetice, care s'a introdus in limba noastra prin in an. 1826). N. Manu, (V. Orthoepia sa, feluriteleinfluinte ale popoarelor barbare, cu tiparita la Sibinin 1826).T. Laurian, (V. care au venit romanii in contact.Deci spre Tentamen criticum etc., tiparit la Viena 1840). a scapalimba de aceste a§a numite corup- D. Bocriu, (V. Planul seu, iiparit la Sibiniu tiuni fonetice," de care se impiedeca lafie- 1841).T. Cipariu, (V. Principiale de limba care pasprincipiulethnologic, au inventat si de scriptura"dinOrganul Luminarei.". and un principiu nou, care se tine pretutin- (1,

CONTRA ORTOGRAFIEI MINISTERIALE. 49

dine de milli cu principiul etimologic, §i care nar se deosebe§te de principiul etimologic al n'are de scop mai mult nici mai putin, cleat lui Sincai §i Clain, de ce ortogrofia hi Köressi, numai a nimici forma modernli individuali a care este basata tot pe principiul etimologic, limbei romItne§ti, reduchendu limb'a la una este altul dectit ortografiile etimologice ale lui forma mai omogenia, mai prirnitiva," ea a§a Molnar, Sincai §i Clain §i a§a mai departe sä poatI vedo strAinii cAt colo, de ce origine pAnA la anarchia totalli a ortografiilor de as- ne este limba. *) Numai epoca,piing unde tAzi, ale cArora num6r este atIt de mare diti trebue sA se reducA limba, ca sA devinA curAtitA indivizi romani se cred a fi filologi de frante de acele coruptiuni barbare,este la feluritii §i pretind a cunoa§te mai bine decit ori-care etimologi, feluritA. Unii cred cl ar fi bine, altul form'a mai omogenia, mai prirnitiva" a de a o r duce pAnAla epoca inainte de ni- limbei romAne§ti. i cine nu scie, cit num6rul vAlirea Gotilor, altii pAnA la Traian, altii pA- acestor filologi este egal cu num6rul total al nA la limba latinl poporali de pe p1ian6ntu1 romitnilor, care sciu a cetl §i aaerieromA-

Italiei, altii pang la limba latinA clasicA,§i ne§teI earl§, altii pAnit la limba latinA vechie de pe Totu§i Ans6 §irul cel lung alortografiilor timpul Scipionilor. limbei romine§ti n'a ajuns la sfir§it cu orto- De oare ce Ansë din nenorocireafarlde grafia societAtii academice. In zilele din urma epoca limbei latine clasice nu le sunt cunos- ale lunei trecute a prhnit natiunea romIna iii cute nici unuia celelalte epoce din istoria lira- posesiune impusl And o ortografie, despre care bei, de aceea §i directiunea redueerii variazA voiu sA relatez aid cAt se petite mai pe sort. dupA directiunea, ce §i-oiuchipuesc apriori, AceastA ortografienoug poartl numele de ci ar fi apucat limba in decursul istoriei sale. Regule orthographice ale limbei romane adop- De aceea nu trebue sA ne cuprinda nici o tate de ministerial instructiunii publicei alu, tnirare, daca intimpingm pre unii etimologi, re- eultelorui introduse intote fcoalele de or duand limba pAnA la epoce, care n'au esistat nici quare gradu de invetamentu" §i ni se presen4 odatA in istoria limbei, de and a invetat omul in forma unui prescript-verbal"alconsi- a vorbl. La acestea toate se intelege de sine, liului permanent.A§a dart noi avera aici a cit acest pr;ncipiu nou, de a curatl limba de face cu o ortografie oficialti, care este un eve-. coruptiuni fonetice, cere neapèrat, ca §i orto- nement estraordinar in istoria ortografiei noa; grafia limbei sA tini pas asemenea cu redu- stre.Indatl, la inceput cetim, cA avéndil in aerea ei.De aici ne putem esplich destul de vedere divers.tatea orthographieloru que se ob- chiar, de ce principiul etimologic al lui Sincai servA in limba scrisa §ityparitA, inquit nu nu este identic en principiul etimologic al lui numai fie-quare carte, ci §i fie-quare individii Clain, de ce principiul ortografic a lui Mol- 'iglare orthographia sa particularl; conside- rAndfi greutatea que intimpint din aquésti con- *)Ob majorem evidentiam latinae radicis linguae nos- trae" (Körosi, op. cit. pg. 9, not. 2 ) Ad mani- fusiune, atat §colarii quAnd invatI a citi§i' a festandam originationem vocum, aut proximam scrie, quit §i chiar publiculu maturil, neavAndt conjunctionem valacbicae linguae cum Latina et Itala" (P. Maior, op. cit. § 4); v. a. o regula, de quare O. se Oa; considerAndii

44 CONTRA ORTOGRAFIE1 MINISTERIAL.E. aa=mie quo, systema de orthographie introdusa in $cóle sul.§i aceasta observatiune consta in cuvin- de fosta ephorie la ,anulti 1858, dupe desvol- tele foarte importante ale renumitului ortograf tarea que a luatu limba de atunci in coci, a german R. v. Raumer: Ori O. cum, uu poate degenerat i numai (sic) correspunde necessitatiI incape nici o indoeall, cA barbatii, carora le que se simte asta4I ;consideranda quO pOnd incredinteaza statul greaoa misiune, de a sta- quInd societatea academia.va ree§i a dota bill regule pentfu o ortografie, pe care voegte a limba cuo gramatici orthographie,*) scólele o introduce in mod oficial, trebue sA cunoascA din nu maI pot remand in chaosul que domnesce, fundament cestiunea, ce au sa pertracteze. La §iquare impedica progressultr, consiliulti per- aceasta ansd se cere astazi mai mult, decAt maninte s'a intrunitA in $edinta din8 Oc- igi poate inch.pul cineva.Caci atata ar tre= tombre 1871", sub presediqaD-luIMinistru bul sit$tim numai decat,ca acestelucruri Lailcultelord §i instrucciunii publice",§i. in (&stiunea ortograficA), in aparenta mici, sunt dorin0 de a face sa disparti aquésta anarchie numai marginile estreme ale intregii scrutatiuni orthographica $i ajjungela o uniformitate in limbistice. Cel cevoegte sa stabileascaas- modul de a scrie $i a cetl, a stabilitd pentru Uzi regule orlografice, trebue sit diploma cu gcóle urmatórele regule".Pt-ntru aceastA do- esactitatestadiul present al cercetarilor Ihn- rinta"merita in adevOr atit consiliulii per- bistice$i pe basa acestora sitintampinecii marlinte" cat $i D. Ministru Tell toata recu- consciinta dui cestiunea ortografica".*) nO$thita Nu ago,AnsO gipentru reguleld Daca privim acumareguleleortografice ofilographice",cii caris'a intercatcdtisr- din prescriptulu-verbalu" alconsiliului per- fluidpernianinte sub presedinta D-lui Minis - manent dinpunct de vedere al couditiuni- trii Ina cultelafi" de a face O. dispart a- lor, ce pune R. v. Raumer unuiministeriu, 4uestu afiarchie odhogriphicA $i a ajjunge la gi care au valoare absolutA pentru fie-care or- siunirormitate"prin introducerea lor hi mod tograflede pe fata pAmOntului, suntem si- obligator in toate scoalele din Romania. HO a spune,ca D. ministru Tell s'a inglilat Dalca un mitistru poate aye dreptul, de a in barbatii, cAroralc-rtinCredintat greaoamis- impune uneinatiuni regule ortografice, dupa card siune, de a stabillregule pentru ortografia" &elm sAebscrie, este o cest une, care. dacA Jedenfalls kann dartiber loin Zweifel sein, dass die a$ cuteza a o pertracta aci iii tin spaciu aga de Manner, denen der Staat die schwierige Aufgabe an- tngbst, ar pierde pe jumdtate din valoarea sa Nertraut, Regeln flit- eine obrigkeitlich einzufuhrende Orthographic aufzustellen, grundlich Bescheid wissen Pefitni aceea md marginesc aici de a face nu- miissen, um was es sich handelt.Dazu aher gehbrt mai d observatiune la aceea, ce ar trebul sa gegenWartig mar als so Mancher zu ahnen scheint. Penn das sollte man nachgerade wissen, dass diese fact un ministiu deculte, cand respunsul la scheinbar kleinen Dingo nur die aussersten Spitzen den- der gesammten Sprachforschung sind. Wer hier re- intrébarea de sus ar fi favorabila pentiu gelnd eingreifen will, der muss desshalb den gegen- wartigen Stand der Forschung genau kennen, und dem- t)Pitnx cud ideile mucezite FA teoriile aprioristice ale gemass der orthographischen Frage gegentber mit filologiei din evul mediu vor predomni in societatea klarem Beotusstsein seine Stellung nehmen*". Gesessa- academia", pita atunci mai degrab if. se va intoarce melte sprtichwissedschaftliche Schriften von R. von Frutul in sus, deat sisbuteasa aceastä societate, a Panther.Frankfurta. M. et Erlangen 1863, pg. iota limba cu a gramatici orthographie"..t 301-2:

CONTRA ORTOGRAFIEI MINISTERIALg. 45 i limbeiromanesti, si a D-nii A. Orescu, A- calelord si de desubtuhi unord consunante, le itti Florian, G. Zalomit, Al. Marin §i Dim. modificavalórea,facêndu-lecapabiledea Petrescu nu canon nici mdcar din departare exprime aquele sunete". Mira aeeastaere; principielei resultatrle limbisticei moderne. din p.devine vanä, indata ce domnii membri Diti contra regulele orthographice" stabilite aiconsiliului permanent declara,ca intr6- de d-lor sunti vor remäne numai un congIo- buinOrea aquestor semne, n'are de scopdtnt- merat confus din toate sistemeleortografiei mai inlesnireade a exprimetotesunetele etimologice,ce maltrateaza necontenit limba limber si de a scrie, In virtuteaprincipiulur- tomaneascA incepend de la ortografia lui Clain fundamentalt, dupe quum vorbimt; ,ci tad odata- si pang laortografia cea plinit de autoritate de a scrie clicerile inteund moda rationalil, a societatiiacademice din Bucuresti,si care dupe forma lora originara," sari cu alte cu-S a putut ave o valoare sciincifica doarit numai vinte, ca principiuletimologic al luiOlaia la invetatii evului mediu. si alurmasilor sei esteidolul,la carese Acuma sa trecem la constatarea acelortie- inchinaid-nul A. Orescu dempreund cu fecte atilt filologice-seiintifice, eat 0 practice, colegii sei. Anse precum etimologii antecedeqi care stint cu deosebire batetoare la ochi." ratacire pe caile cele mai obscureintru ur- Mai Intel, dupa ce autorii ne-au facut cunos- marirea, formei originare a gicerilord," tocrnai cut literele alphabetului", la care adaugi li- asa pacesc si autorii regulelord orthographi- terele k, q, w, x,i y ca litere, cu quare ce" ministeriale. D-lor scriu vocala cirilica s sescrie Um& remand".stabilescprincipiul Cu a, e,i, oi ui cu semnul scurtarii'"*de fundamentalalortografiei. Acestprincipiu asupra, si pre.searasi cu a, e,i,o,§i u §i care la Anteia privire s'ar pare cel mai ino- cu semnul accentului circumflex * de asupra, cent si mai potrivit dintretoateprincipiele pr. barba (lat. barba), respunda (lat. respondeo) ortografice, este urmatorul :,,a scrie dupe quum silbaticu (lat. silvaticus) r6tunda (lat. rotundus), vorbimd, fora a iutrebuiqad pentruor quare faciitorii (de la participhil facutu).., ev_ine (lat. sunettt aid limber mar multe litere de quit pe penis),yenta (lat. ventus), in (lat. in), fontand quek correspundinte." De oareceAnse in (lat. fontana), santa (lat. sant). limb& se audit nisce sunete", precum sunt vo- La aceste esemple afara de facidora for-= cal&S i45 i consonantele mp ialtele, ma originaraa este forma limbei latine. Sunt pentru a quarora expresiune lipsescu din al- Anse o multime de alte esemple, uncle forma phabeta literele correspunilimi", vedem indata, originara" se deosebeste foarte mult de forma ca acest principiu incepe a §chiopitta chiar la cuvintelor latine. Asa scriud-lor r6ndunicd; Antkiul pas Drepteste,caautoriicred, nga, dupe, sa, yen Cu 6,t2, ,4, desi' _ 6, CAaceasta lipsa se poate inth.tura foarte lesne in limba latina se afla scrise cu u, o,o, prin oare-quaresemneconventionalr,pre- hi rundo, longus, de-post,st, video§. a. De cum suntd:, semnul scurtaril ,accentulA cir- aici in zadar si-ar frementi cineva creerii, ca cutuflexA ,accentuldascutitt,accentuld sa afle causa rationala a acestei diferinte, cu graVtei semnuld,quare, puse d'asupra vo- toate cit autorii Bustin,ca d-lorscriu,,in-

44 CONTRA ORTOGRAFIEI MINISTERIALE. tr'unq mon rationald, dupe forma originarl" dat d-nii autori de mai multe forme origina- a cuvintelor. Noi stim, c. consonantele finale re". Asa scriu d-lor o data pestrezqcu 6 din cuvintele limbei latine nule-ausuferit (pg. 9), alta datA pastréza cu a (pg. 10),si limba romaneasa, ci le-autocitcutotul ; eine mai stie, ori de nu cumva incurend vor asa din lat. quod, tocindu-se consonanta d, a da si de alte originii vor scrie piistrezti, p6s- remas quo, de unde o-tografii nostri,punend trezu saupistrezu. In multe locurise aft de asupra vocalei o semnulscurterii , au scris i in loc de 1, pr. in, inqueit, intimpina, format cuventul romAnesc qua, pre care il§i introdusa (pg. 3 sq.) in loc de in, inqu4t, in- scriu cu 6 dupe forma luIoriginarä." Din timpina, introdusai o multime altele.La contra din prepositiunile latine de-post sau du- pg. 3 ailam scris considerand de trei ori cu post, *) pe and consonantele finale sunt st, for- ai apoi alergând cu a (pg. 7). In limba ro- meazi d-lor cuventul romAnescu dupe cuësi mAneasa se aflA,precum stim,un numer nu cu 6. Un i scurt din limba latinA a trecut forte mare de cuvinte strAine, ale cArora for- in limbile romanice in e, pr. lat. vIdere, rom. m r. originara" ne este adese ori cu totul ne- vede, it. vedere, prov. vezer, fr. vechiu veeir etc. cunoscutA.Multe dinaceste cuvintecontin Tot asa din lat. silvaticus an format limba it. vocalelesi 1, pr. ntdupz/nitsmu,ns- selvatico, esp. selvatico, port. selvatico, etc. Pre sTp, st . a. Pentru scrierea acestorvo- s din ind iiscriu domnii autori cu e: vedu cale dup6. principiuletimologic miesistA in (p7), pe and pre s din si.lbatic ii reduc la lat. i regulele orthographice" nici o norma., side §i-1scriu cu silbatic. Din forma aricA pH- aceea trebue sA Ocesti, cum se scrie dee- mitivA asanti,tocindu-se a de lainceput, a semplu cuventul ni sp cu nasipu,n6s4pu, remas in limbe sanscriti santi, earg. in limba nesdpu sau n4sop. Din latinescul sibi piand latinI vechie, cu prefacerea lui a din mijloc b dintre ii,aremasin limba romAneasa in o:sonti, §icutocirealui ifinal :sont. mai Antei siii apoidupA.contractiunea a- Pe cInd limba latini clasia, prenicend pre o cestor ii in i forma 0. Acest 0 a primit mai in u, a format dinsont sunt,limbalatinA tArziu la inceput un.1Ffonetic ca razim: /0. poporall care este mama limbilorromanice Tot pe aceasta cale fonetia s'a nAscut§iJit a pAstrat pre o, de uncleit. sono, esp.son, din Trni,sy4i, sid .ysi a. Precum pentru Jit din prov. son, fr. sont. D-nii A. Orescu etc. scriu cuvintele strAine, asa lipestei pentru acest 4c. pretutindine stint cu i din cause lui sunt din lira- o regulA etimologia in ortografia ministerialA, ba lating clasia, pe and pre .11Ldin rIndu- si de aceea autorii acestei ortografii iiscriu nica iiscriu 6 r6ndunica din causa it.ron- and cu (pg 3), cAnd cu 1:1.# (pg. 7). dinella,prov.ironclella,frhirondelle,desi Tot aceasta confusiune domnestesi in mo- acest cuvent in limba latinäclasicA seaflA dula rationalil" al scrierii diftongilor. Noi stim scris cu u: hirundo. c. e intonat sepreface in diftongulea,de La multe cuvinte, precum se presupune, au ate ori in silaba urmAtoare seaflA sause aflase vocala A, pr. ceapq, leaga, inceata.Da- *)CompareazX lat. de cu fr. du lat. senelirieus cu rum. M-tunerieu a. a. ca ea este preces de vocala i, sau de conso-

CONTRA ORTOGRAFIEI MINISTERIAL& 4? nantele labialep, b, m, v, f,atanci difton- Asemene cer de la noi, ca sa scrim ph in gul ea i§iperde vocala e§i din earemane loc de f in clicerile derivate din limbs, ellena numai a-pr. piard, pata, imbatd, masa, yard, §i ma cu seine, terming technicT, pr. graphitd..," fatd Fatit cu aceastA regula eufonica a lira- pe cAnd. d-lorin§ii ignoreaza aceasta regull beiromene§tiprincipiul etimologic alorto- scriind pretutindine diftongu cu f §i nu diph- grafiei oficiale pretinde in princiidu ca e, unde thongu ea ph. Din compositiuneacuventului se preface in ea §i a, se, remana tote,nu- latin eccurn sau ecce cu pronumele isleiille mai insemnat cu accentuld ascuOtd" de asupra a format limba romaneasca acest si acel. D-nii lui, pr. cépd etc. In practice. Anse scriu aceste ortografiministerialipretind, Caaceste cu- regule atitt é §i a cat §i chiar ia: sema, chia- vinte sl le scriem cu qu in loc de c: aquestu, ma (pg. 10), masa. (pg. 10), invap(pg.3), aquelu dupe forma lord originara". Zicerile iar (pg. 11) tocit d n iar6 §i format dinero stergu, asternu, desteptu §.c.1. de §i se au- (lat. vero), §. a. de la dénsele sunetul luiu ", pretind ca sa nu se wrie cu sc, ci cu t." Ne este cunos- InteresantA este Ancl o regula orthogra- 2) phia", care ne spune cä substantivele §i a- cut, ca limba romAneascA a prefAcut un e la- diectivelefeminine terminate in e,priimindd tin inainte de doue consonante in ie, ceea ce articoluld a, forméza difthonguld ea prequum : au Lent §icelelalte limbi romanice.Daca acest ie se aflA preces de t, d §1 8, atunci a- cartecartea..." Cu toate acesteacitim pretutindineorthographie,Ansearticulat nu cesteconsonantedempreuna cu i tree in f, orthoqraphiea ci orthographia cu a inloc de çl§i f, pr. card (lat. terra), fes (lat. texo) s. a ea dupa o regula, care sta in contrazicere cu Anse un t preces de s se preface in ft §i nu regula ortografica de sus. §i a§a mai departe in sf (compar.acest cuace$i).Dui d-lor se aflä pertractat tot vocalismul limbei roma- suferaceastaregulacaracteristica la cuvin- ne§ti, gramadind o contrazicere una peste alta tele card, fes, fede s.a.,atunci nu pot pre- aio ne§tiinp, rarit de a &Tie lictrile inteund cepe acea ratiune etimologica, de ce sa o ig- mode, rationalft, dupe forma lordoriginara". norAm la cuvinteleagerg, qtern s.c.1. Cat Tot laacest resultatajung regulele or- pentru desteptu, asteptu, d-nii membri ai con- thographice" §i in pr.vinta scrierii consonan- siliului permanent nu- §i cunosc meseria de fel. telor derivate.A§a zic ortografii consiliului Citi dinradacina verbs% primitive, spak a permanent, ca. c cu h se intebuinOza spre a format limba sanscr. spag, zendica cpac, germ. se scrie licerile derivate din limba ellena in speh, lat. spec. Grecul Anse a strAmutat pre loaf de It ski k, prequum :Christosd, Chris- k in locul luip §i pre p in locul lui k zicend oxen (axirri-ottcu)*). RomAnul, urmand aici exem tiana,Chrestind..."Dace, trebuesa o scriem cu ch pane,chiar §i cuvintele roma- plul limbei grece§ti, a facut din lat. spec scep : ne§tistravechi deorigine greceascA,atunci lat. ad-spec-to, de-spec-to rom. ascep-t, de-scep-t de ce d-lor in§ii cakä aceastA regula ortogra- §i nu a-step -t, de-step-t.i aceasta confusiune or- grafice §i scrin carte (pg. 3) gr. xcienic ; scat -) Pentru aceastl striimutare comp. franc etincelle, ye- chin otincele s't stincele cu lat. scintila, rota. mdgar (pg. 3) gr. axch17)§i nu charte, schaa ? cu rom. maced. gornar v. a. v. a.

48 POESII.BIBLIOGRAFJE.CORESPONDENTA. tografica merge tot mai departe Oil la sfir- and soarele-a sa cale incepe san sfirseste, situl prescriptului verbalil", afetändu-ne ast- C' un ochiu de nepasare eu mersul lui nrmez ; Pe-un eer senin sau negru resare, asfinte§te, felinsiiautorii acesteiortografii sub pre- Ce-mi pasa ? De la zile nimica nu sperez ! siedinta d-luT iministru alü cultelort", ca. con- siderandti greutatea que intimpina din aqués- SI pot urmà pe soare, and aerul despica, Derierturi §i pustiiuri ori unde arf vedé ; litconfusiune"nouaortografic6, atat§co- Din cate lumineaza, eu nu doresc nimick lariiquandinvata aciti si a aerie, gnat si De la inkinsa lume nimic nu pot aye ! chiar publieuld maturfi" demprenna cu con, Dar poatede-aluimargini dincolo, mai departe, siliul permanent, neavêndii o regull, de care Pe-alt cer uncle luee§te un soare-adeverat, al se cilia",anar('hiaorthographica" prin Did a§ putè odata de trap a me desparte, aceste regule orthographice n'a disparntd" Eu a§ vale aceea ce-atata am visat ! intruThai*ci din contra confusiunea a de- M'a§ imbata, acolo din unda mult dorita, Tenit mai mare )4,i I mai nesufefitit. AsintAlulacolo aperanta qi amor, V. Burla. S'averea idealä, de suflete ravnita, Ce n'o cunoa§te-aice sarnianul muritor. Odor Para de name, de ce pana la tine POESIE. In carul aurorei nu pot sa me aveut ? De ce sa stau in locuri straine pentru mine ? ISOLAREA. Fiinta-mi nu-i facuta pentru acest pament. Traducere din Lamartine. *) Cand frunza in campie din codri e picata, Se'nalt'un vent de sail §i de pe vai o ia ; (Premiere médit. poétiques I.) Si en intocmai samen en frunza cea uscata Mid soarele apune, ades cu intristare, Luati-me, reci venturi, de-aici ea §i pe ea I En the a§ez pe smunte, sub un betran stejar ; S. G-. Vargolici. Pe vai atunci in voe se primbl'a mea catare, Priveli§ti la piceoaro-mi s'arata §i dispar. BIBLIOGILAFIE. Tel murmur% 0/%111 cu undele-i spumoase loan C. Lerescu. Manual de Istoria Comertului, Ce §erpuind departe in intuneric pier ; a Industrrilori Econorniei politice, pentru scoa- Colo se'ntinde lacul cu ape lenevoase, lele profesionale. 1 vol. Bucure§ti 1872. Pretul 2 Din care steaoa serei se'nalta En pe cer. I. n. 50. b. Amurgul mai arunca o zare de lumina, P. N. Voinescu. Formulare sau Modele de acte Pe plaiurile'ncinse cu weld 'ntuneco§i, administrative §i judiciare necesarii la executitinea Pe and in caru-i de-abur a nmbrelor regina legei de expropriare etc. 1 vol. Bucure§ti, Dana- Se sue, §i'nalbesce in cale-i nouri gro§i. lopol. A. Pelinson.Paul§i Virginia, traduceredin Un glas de rugacinna din turn prin aer sboara, Bernardin de St. Pierre. Bucure§ti. Pretul 2 1. n. Si'mpra§tie departe a sale tremurari ; Meihisedec, episcopal Dunarei de Jos.Lipove- S'opre§te caletorul, ear clopotul de tara nismul, adeca schimaticii sau rescolnicii Ruse§ti. Cu sgomotele serei une§te-a lui cantari. A. D. Xenopol. Cronologia rationata a istoriei nniversale, pentra pregatirile de Bacalaureat. Ia§i, Atatea frnmusetemelasa'n amortire Tipo-litografia nationala. Partea I. Precut 1 I. n. Nu simt nici desfatare, nici farmec Apitor ; Despre invatamentul scolar in genere §i in spe- Pe lume al meu suflet e'n lunga ratacire: cial despre acel al istoriei. id. Pretul 1 1. n. 50 b. Nu-i pentru morti vre-un soare de viata datator. Zadarnic de pe dealuri privirea-mi se'ndrepteaza Spre meaza-zi, spre crivet, spre zori si spre apus, FORESPONDENTA. Si'n lung §i'n lat intinsul pament imbrati§eaza, D-lui T. .N. Ia§ii. Dup. cum cereti, uitarea e- Eu zic : de ori §i unde norocul meu s'a dus." tern?" o va tinè in sinul s'eu fidel. D-lui I. G-. B. Dupa cum cereci, focul va wistui Ce-mi folosesc colibe, vai, case aurite, indrazneala. Deprtachmi din care tot- farmecu -a prerit ? D-lui Osc. Ja anteia, pre multa umbra §i nici Voi stand, paduri, parte, ainguratati iubite, o lumina ;la a dons nici umbra macar.... Ea numai ve lipse§te §i toate au mutit! Domnii care s'au adresat la redaqiune ce- 0 Ala traducere a acestei poesii de D. N. Sche/itti rend indeplinirea numerilorce lelipseau le-au s'a mai publicat in Convorbiri vol. II No. 13. primit acuma ? Red. Redactor Iacob Negrum. Tipo-Litogratia Nationali.