Coxstdtb 1\Egruz1i

$Coxstdtb 1\Egruz1i$

SCRIERILE

LIII

COXSTDTB 1\EGRUZ1I

....,,...... "....,,,,,,WO,M VOLUMUL I...... W.W.1...... ,....,,,,,,,,,,,,,

PECATELE TINERETELORU

------.---"*-C-(ca?D1,' 4.....t...-...-...------,..-.."

BUCURESCE LIBRARIA SOCECU & COMPANIA 7. CALLEA MOG01310AIEI, 7. 1872

BUCURESCI NOUA TYPOGRAPHIA A JABORATORILOR ROMANI.

19. STRADA ACADEMIEI, 19. 1872

INTRODUCERE

LA SCRIERILE LUI CONSTANTIN NEGRUZZI

I Pentru a judeca 0 a prqul meritul unm autor; trebue a cunoasce bine tirnpiil in care el a scris, gradul de cuIura a limbei. in care el a fost in, demnat a scrie,i dificultatile de totoiul prin tare genitil sea §i-a facut drum pentru ca seasa la lumina. Sa yedem dar in ce epoca C. Negruzzi a creat le Aprodul Purice.i pa Alecsanclru La- pupleanu, acest cap &opera de stil energic §i de pictura dramatica, in co epoca el a tradus en atitta maestrie balaclele lui V. Hugo §i a compus acea olectie do Pecate ale tineretilor ce stint de naturit

,..-../...,,,,,,VI a pune pe C. Negruzzi in pleiada de frunte a lite- ratorilor romani. A sosl pe lame intio tail libera §i civilisata este o mare favoare a soartei; a gasi in acea tara o limbit culla §i avuta pentru a-§i esprimO, ideile. §i simtirile, este un avautagiu imens pentru acei chemati a culege lauri pe campul inflorit al literaturei: Un geniu musical are facilitatea de a produce efecte admirabile de armonie atunci and el poseda instrumento perfectionate; un cultivator har- nic §i priceput are posibilitate a produce manoase recolte pe locuri deschise ce au fost nu de muIt a- coperite en paduri spinoase; ans6 daca meritele a- celui music §i ale acelui cultivator sunt demne de- lauda, nu se cuvine oare cununa de lauri acelui care a inventat §i perfectionat instrumentele ar- moniei, nu se cuvine un respect plin de recuno- Bch*, curagiosului pionier care a abatut padurile, selbaticeia pregatit pam6ntul pentru holdele, viitorului7 Demnul de mill regretare C. Negruzzi, afost unul din acei pionieri literari din Romania, care. a inzestrat patria lui ea produceri atat mai pretioase ca ele au fostu rodul unui timp contrara desvoltarii spiritului.

Yu Eat& unu tablou fidel al timpului in care C. Ne- gruzzi a vietuit, aluptat, aprodus. El va pare, fabulos in ochii oamenilor tineri din generatia at- tuala, Ans6 multi sunt an0 in viata care il vor recunoasce 04 vor declara exact. AceI tablou arata societatea semi-orientala in care C. Negruzzi s'a gasit ratacit chiar la primi pa§i ai junetei sale, el ce avea o inima ferbinte §i un spirit luminat de razele soarelui occidental.

II In capul guvernului un Domn qit din mon- struasa impreunare a suzeranitatei Turcesci cu protectorul Itusesc, un soiu de pa§1 purtAnd chi- vera moscaleasca, puternic,despoticu,despun6nd de profunda supunere a locuitorilor terii, incunjurat de o temere respectuoasa, §i insu§i tremurand dinaintea unui firwan din Constaatinopoli, tremurand mai mult dinaintea unei simple note din Pe- tersburg, tremurand and §i mai mult dinaintea im- paratescului consul al MaiestAtei Sale Neculai Pa- vlovici. Acel Domn, de0 infaptpro forma in pelni- cile Reglementnlui Organicu, de§i fata cu o putere legiuitoare numita : Oyeasca obicinuild Adunare,

VIII seingma cu un arbor mehanic de la care atitrnau toate ramurile administrative, financiare, judecgto-- resci §i chiar bisericesci, ramuri destinate a hrani trunchiul prin sucuI ce absorbeau din vinelo terii. El facea §i desfacea Mitropoliti i Episcopi dupg, euviinta sa; El numea functionarii Statului pe termen de trei ani in care ace§tia aveau tacit invoirea de a se imbogatl prin ati-ce mijloace, El da ulti- mul veto in materie de procesuri; El era censorul arbitrar a ori-co produceri intelectuale, a ofi ce.a- spirari liberale ; El prin urmare suspenda pentru eel mai mic pretest foile ce se incercan a respandl gustul literaturei, (presa politica fiind mgxginita numai in dare de sang, a balurilor de la curte §i a ceremoniilor din 4ioa Sf. Neculai). El in fine stavila sborul gandirii dupg, placul sou,§.i ades in- funda chiar pe gAnditori la o monastire, fara nici o forma de proces alta decal prin o simplg, porunca verbala data Agai de ora§. La picioarele tronuhti se in§ira treptat o boerime impgalitit in diferite clase. Clasa I, poreclitg, grecesce Protipenda, fiind-cg, era compusg, de cinci ranguri inalte:Logofeti mari, Yornici, Hatmani, Postelnici 0 Agi, care sin- guri aveau dreptul de a purta barbe. Ea forma o

IX bogatg oligarchie de cgte-va familii Greco-Romgne co-0 atribuise de la sine calificarea de aristocra- tic), califieare ne bazatg, nici pe fapte gloriOse, nici pa mo§tenirea titlurilor ca la celelalte corpuri aristocrate din Europa occidoutalg. Totu0 in acea chg. 0 numai in sinul ei Domnul alegea Consilierii sei 0 functionarii mari ai Statului. Astfel Mini§trii, Pre- §edintii Divanului Domnesc, Genera lii militiei,-etc., nu paean fi alti boori.decgt numai acei din Proti- penda,i chiar tiuerele odrasle din tulpina evghe- nista' papau triumfal poste toate treptele ierarhiei pentru ca deadreptul sA intro in posturile de Is- pravnici 0 do Vornici de Aprozi. 1 Clasa II, formatg, de ranguri secundare, precum : Spatari, Bani, Comi0, Paharnici,etc., era mult mai numeroasg, Anse totodatg §i mgrginitg, in aspi- rgrile ambitiei sale. Din corpul ei in adev6r e§eau diacii de Vistirie(1) cei mai iscusiti, cei mai cu bun condeiu, 1ns6 rare-ori, chiar dupg, multi ani de serviciu, un favorit al soartei parvenel a se furi§a in mandra Protipenda, 0 acolo sermanul era supus laupliciul lui Tantal. De0 acum era boeru cu barbl, de0 tolerat in ecpaeaoa privileghiaN (2), el (1) Functionarii Ministerului de Finn*. (2) Cuvgnt tureen ce insemneazil : patria.

s tem zimbre priviqd cu jabla jilturile Ministe- riale, 'cad nu-i era permis sit aspire docat la mo- destul scaun de pf de masa sau celmalt _lascau- nul de Director de _Minister ! Clasa III, miluita Cu cinuri (ranguri) de Slu- geri,atrari, Medelniceri, Ftori-Vist, Ftori-Post, etc. era misina de Cinovnici, functionari subalterni, care umpleiu cancelariile si.inithjeau conturi groase de hartie vftntl cu docladuri, otnovnii, anaforale etc., scrise cu stove incalecate unele deasupra altora, cci pe atunce literele latine eran tot a§a de cono- scute in neamul latin a Romanilor cai hierogli- fele Egiptiane sau ca setnnele alfabetului Chinez. Clasa III, visa In splendoare!e boerilor claseiH, neput6nd inchipuirea ei sa se redice pana la inM- timea olimpica a clasei I,si isbutea din cand In cand a se acata de poalele antereilor boeresti. Dupa boerime, veneau breslele negustorilori a meseriasilor, lipsite de ori ce drept municipal, Ans6 foarte esploatate de functionarii Agieii Eforiei. Singura prerogativa ce le mai remasese cousista intru a presenta Domnului la anul nou o pane maze pisare. Aceste bresle au disparutu sub v6lu1 na- valitor al Jidovilor alungati din Itosia si din Au- stria.

XI In fine se perdea in umbra, in parasire, in ignoranta poporul!...popprul prbit boerescului, poporul pe capul carui toti erau stapani., toti: va- tavi, arendni, proprietari, slujitori, cengeri, tir- covnici, revisori, same§i, ispravnici, judecatori, Di- rectori, Mini§tri, Domn, Sultan §i ImOrat!... poporul supus la beilicuri, supus la biruri, supus la dare de fiecai la oasto, supus la batae cu biciul, supus la supliciul fumului prin temnite, .mus la toate capriciile crude a soartei, la toate miseriile morale §i fisice, plecat la toti, fie indigeni sau stn. ini, sAracit, injosit, coprins de groaza din copilitrie piing la moarte, §i neaparat de lege nici macar in contra crimelor ! Ear dupa acel popor Roman, in fundul tabloului rittacea un neam de origina strainl, cl4ut In robie, gol, nomad, batjocorit, despretuit: Tiganiinu- mera0 pe suflete, proprietate monstruoasa a statu-, lui, a boerilori cbiar a sfintei Biserici, ingenun- chiati sub biciul plumbuit al Nazirului, v6nduti la mezatu ca pc) vite, despartiti cu violinta de pa- rintiii de copii kr, schingiuiti crunt de unii proprietari ce se intitulau cre§tini cu frica lui Dum- naleu, pu§i in obezi, in sgarde de fer cu coarne purtand zurgahti!. ..Tiganii asupra carora pu,

"XII .....".."...-----...... ,.., ternicii 4ilei esercitau dreptul arbitrar de viata kti de moarte; Tiganii care representau spectacolul in- fiorator al schtviei negre, precum teranii Romani representau §erbirea alba! §i intro clasele privilegiate §i intru acele des- mo§tenite un cler ignorant, superstitios, ingrapt tu mama averilor monastire§ti, aplecat mai mult la placerile lume0i decat la smerenia apostoleasca; un der care in loc de'a Ulla sit apropie turmele intre ele prin. cuvinte de fratie, in loc de a exercita un sacerdotiu sacru §i mangaitor, conform moralei lui Cristos, prefacuse sfantul potir in cupa de plit- core3.1. talgerul de nafora in disc de parale. A§a dar, in v6rfu1 scarii seiciale un Domn cu to- puzul in mana §i cu legea sub picioare; pe treptele acelei sari o boerime ghiftuita do privilegiuri, bu- curandu-se de toate drepturile, pana §i de ilegali- tati §i scutita de ori-ce indatorire cake tara; ala- ture en acea boerime im cler (1) a caruiefl, ye- niti de la Fanar §i din bizuniile muntelui Athos, se desfatau intr'o viata de lux trandava §i scandaloasa; ear jos, in pulbere, o gloat!, cu cerbicea ple-

(1) Vom detaqa din acest trist tablon itnagina Angereascit a Mitropolitului Veniamin, care a fost espresia cea mai pins& §1 vea mai fidelg a moralei crepine§ti.

XIII cata sub toate sarcinile! sus, puterea egoista, jos. §erbireai miseria fad protectie,i totul mi§candu-se intio a tmosfora neguroasit de ignoranta, de superstitii, de pretentii, de lacomie 0 de frid.

Ill

Dupa aceasta rapide ochire asupra intregului tablou, sa examinam acum, unele parti in detaiupi st studiam tara in privirea morala, socialai into- lectualit. Moralitatea pe la 1828-40 consista mai malt in observarea unor practici religioase, in indepli- nirea unor datorii de crqtini, precum se intelegeau atunci acele datorii, adid : in mergerea regulata la biserica duminicelei 4i1e1e de serbatori, in dare- de leturgii, in facere de paraclisuri prin crse, in ofrande de pascai oue ro0 in sambata Pa§telor, in triineterea de bucatei b6utura osinditilor din inchisori, la ajunul serbatorei numita Mo0i,i mai ca seama in impartapnii anuale. Ans6 adev6rate1e principiuri a moralei lui Hristos eran destul de negrijite. .111ituirea, departe de a fi considerata ca un de- lict,sau ca un pecat cum se 4icea atunce, intrase adanc in obiceiuri, gratie corumperei de. moravuri

XIV ...... ,...... ,... latite in tall prin fatala domnire a Fanariotilor, §i producea pe lAngit lefi, venituri sigure §i per- mise functionarilor. Ea forma rodurile cele mai mtt- noase din ramurile adnainistatiei 0 a justitiei, astfel a un slujba2 al statului care in trei ani de servicia nuli facea avere, adea sub dispretul guvernului. Insu0 clerul se indulcel de p6catu1 mi- tuirii prin fabricarea ogtith, de preotii protopopi, 0 mai cu soma prin inlesnirea despartenfilor pro- nuntate de Dicasterie. Schingiuirea teranilor 0 a tiganilor facea parte din obieeiurile 4i1nice, 0 era o prerogativit a pro- prietarilor atitt de absolutl, incat dad s'ar trezi din morminte toate nenorocitele victime care au pierit in schingiuiri aplicate kr fati§, ne-am in- spaimUta do acel nour de umbre sinistre ce au remas neresbunate ! itnsg...oamenii care comiteau acele delicte 0 crime nu erau r6i la suflet, nu erau cru4i in natura lor, ci dincontra erau b1an4i,genero0, iubi- tori de saraci, dar aveau dreptul de cru4ime §i il esercitau fail a aye consciinAl de fapta lor cri- minala, fara grija de respundere, ftial teama de pedeapg. Astfel era timpul, a stfel era starea morallt a societhtii. Inimi bane, fapte crude!... 0 cum putea

XV .....1.W.M.N., fi altfel and pe stradele orgelor se petrecea a- dese-ori un spectacul ce era de naturg, a le impie- tit Un nenorocit, gol pitnA la §ale,legat cu o frail- ghie lungg §i mitnat din urmit de Gavril calAul, precedat de an darabancic, incunjurat de slujitori cu sAbiile scoase , tremurAnd , pvitind , Oprit la toa- to respintenele stradelor, lungit la plin6nt,batut de G-avril cu uu harapnic, apoi ear sculat -pc picioare cn sila, §i ear pornit pe strade pentru ca sg, fie ear bgtut mai departe ! Laissez passer la justice du Roi ! Lasati sä tread, dreptatea DomneascI! Deschiderea cu plata a frontierelor prii la nä- vMirea jidovilor alungati diu Rosia §i din Austria devenise unu isvor de bogPitie nu numai pentru fonctionarii subalterni do pe la hotare dar §i pen- till alti personagi de ft treptele cele mai nalte a societgtii :Toleranla acordatA lor de a specula miseria poporului prin desvoltarea fatala a patimei betiei, era un al doile isvor de inavutire pentru au- toritittile tinutalt, §i periodica esploatare ftitutA, a- supra lipitorilor straine prin amenintlri de isgo- nire, un al treile isvor care producea sume colosale oferite pe tablale de aur... Desproprietarirea r6zeO1or ajunsese o manie in-

xvI curagiatit 0 ajutatA, chiar do bratele paternice ale administratiei 0 justitiei (?). Multime de proce- sud se iscau din sonin in contra acolor nenorociti mo§neni, se aduceau in iwplinire prin me'suri arbitrare, caliceau mii do familii pentm ea sit ingrar unu vecin citftitnit, 0 producoau tine ori scene foarte dramatice. Un proprietar mare 0 atotputernic aye% alit- turea cu mo0a lui ni§to r6ze§i intetiti, care tineau la pi1m6nturi1e lor;dreapth avere intemeeat1 pe hrisoave Domne§ti. Ori co propunere din parte-i pentru schimb sau v'enclare remitsese fitra resultat. Ce so intitmplti, ? Intio qi, ispravnicul f.inutulai in- sotit de o ceatil, do slujitori, aduse un plug si, urmand poroncilor ce priimise de la Ini, ordonit a trage brazdtt prin mijlocul pam6ntului rezersc. Boii pornesc, feral plugului incepe a Ms& o brazdtt neagrit in urml-i, clind dintiun redia apropiet se ivesce o romitncit naltit, co purta un copila§ la sin. Ea vine sumeatl in fata ispravnicului, depune copilul dinaintea boilor 0 4ice: (De vreme ce ati venit hote§to, ca sit ne luati mo0a stramorasca, na! trage brazda peste copilul meu,pentra ca sg nu r6mite pe lume peritor de foame la uple strli- nilor!)

xvII

Toti statuM increminiti!..afar de Ispraynic, care racn1 infuriat la slujitori sa dee copilul in laturi : Nu ye atingeti de el, ca-i amar de capul Yostru! striga Romanca, §i in adey6r deodata se Yed e0nd din rediu Teo doue sute de terani inarmati en topoarei coase. El yeneau rapede 0 a- menintatoFi catra parintele Ispraynic,dar acegta, negasind de cuyiinta a-i atepta, ii lua ceatapi se fach neyqut La: oarba! la oarba! strigau Ro- manii din urma, ricynd de spaima lui,i astfel ei remaser'6 stapani pe mo0a for pana la i- nul yiitor. De pe atunci s'a respandit in tara cantecul Re- zerlor ca un semn caracteristic al timpului. Frunza verde de scumpie, Ard'o focul rezqie ! Eu chiteam ca-i boerie, numai o saracie ! etc. etc. Legaturile de familie erau in genere strinse §i bazate pe simtirile de dragoste intre soti 0de respect din partea copiilor catra parinti, (Respect ma- nifestat Iihiic prin sarutatul maneii prin multe Mid nuante in obiceiuri casnice, desparute asta4i II

XV LIT din societate). Cdsgtoria, considerath ca una din tainele celo mai sacre a legei cre§tine§ti, se consolida sub scutul credintei, §i prin urmare multe menajuri erau adeverate modele de bung, intelegere, de bung purtare §i do bun traiu. Din nenorocire lesnirea fructuasti Cu care sfanth Dicasterie din mi- trepolie deslega ce era legat de sfanta Bisericg, a fost principala causa a multor despgrtenii din acea epocg. Alto done cause fin mai putin importante au contribuit a'ajuta pe Dicasterie in traficul sou 1, Cgsgtoriile silite, dupg, placul pgrintilor,,WI nici o considerare pentru dorinta copiilor; 2, des- proportia de educatie ce exista intro generatia fe- meeascg, §i acea barbateascg. In adever, inceputul civilisatiei il datorim se- xului frumos (termen forte potrivit pentru damele societatii de la 1828 care au fost ingstrate cu o frumuseta proverbiala). Ele mai Wei au priimit o ethicatie ingrijitg in pensiunile din Ia§i §i cbiar in institute din strginatate, inv6tand limbele fran- ceza §i germang, studiand musica, deprinynd ma- nierele europene, adoptand costumele §i ideile none, i simtindu-se in fine create 'pentru a fi regine, pentru a exercita o influentg, salutarg in societate, pentru a;p41 triumfal pe calea unei existente demne

*IXIX de calitatile kr fizicei morale. Dincontra, tinerii, meniti a clevenl consortii kr, erau crescuti la scoalele greceti a lui Govdala, Cuculi, Kiriac, scoale in care vargaichiar falanga serveau de inijloc de emulatie pentru invatarea verbului tipto, tiptis.Simtul de demnitate personala remanea astfel ucis sub falanga, dar elevul devenea Elin de- sevir0t. Mug, de clteva exceptii, acei tineri remgneau in pnturile nesciintei precum remaneau in antereele orientalei nu erau in stare de a respunde nici la aspirnrile suflete§ti ale ginga§elor sotioare ce se vedeau aruncate in bratele lor prin o absolutg, autoritate pgrinteascit. Din aceastn nepotrivire de idei 0 de simtiri na§teau o mie §i una de scene desplg- cute pe care sfanta Decasterie le esploata in bone- ficiul ei. Desparteniile, ajiinse astfel la unu grad de necesitate socialg, se inmulteau, §i au mers tot, inmultindu-se mai cu smug, dupg, intoarcerea in tarn ai tinerilor crescuti in strainAtate. Sub o a- parentit de imoralitate, societatea ii ka nivelul seu moral, cnci inteligentele desvoltate prin o educatie egaln, §i inimele de o Totrivg simtitoare se apropieau,i pe ruinele cnsgtoriilor silite formau noue, libere §i trainice legnturi.

In privirea socialg spectaculul nu era mai putin curios. Averile fiind And neatinse de cangrena cametei jidovesci, desi foarte espuse la pericolul jocului de cgrti, al stosului introdus in targ de ofiteriimo- scali;permiteau boerilor un comfort de un lux en total oriental.lasii nu devenise nuca prada Evreilor piafarg de Bak care forma un soiu de ghetto, toate celelalte mari artere ale ora§ului erau locui- te de boeri, de negustori §i de meseria0 Romgni. Pe strada in are, in dughenile Mitropoliei doi Evrei (1) vindeau marfg, de Lipsca §i in tOte casele cu doue rgnduri, in care astgcli se plodescu fiii lui Israil, trgeau familii odinioarg avutei puternice, astAcli ruinatei chiar dispgrute. Comfortul consista in bel§ugarea Camara §i a gefghirului cu feluri de meselicuri, dulceturi, vut- ce, etc., toate fabricate in cds g. sub privigherea cu- coanelor gospodine, cgci pe atunce gospodaria, de§i cuvent slavon, esprirna gns6 o calitate ce fIcea glo-

(1) Unul numit Cioarit §i. celalalt Leiba Grosul, na'scuti in tart' ticunoscuti de intreaga societate.

xxi na Romauilor. Luxul se manifesta prin multimea servitorilor,,mai toti tigani, prin scumpetea bla- nelor, a §alurilor turcqti §i a hainelor de matasa, prin fruniuseta cailor qiti din hergheliile terei, prin eleganta echipagelor cu 1 atru cai, §i prin Ar- autii imbracati in dulami aurite, care din ostqi Domnesci ajuuseser6 a fipotirqi,i din potira0 slugi de parada acatate dindaratul caleOelor. Atelajul cu patru cai, faleturi, irea Anse a fi o prerogativit a Clasei I, caci o cucoana din starea II permit6ndu-0 intio qi a e§I la primblare cu faleturi, a produs unu mare scandal §i a patit o mare mine. I s'au taiat hamurile de la careta in mijlocul stradei. Depe acest incident comic se poate lesne intre- vedb multimea nuantelor distinctive ce existau intre diferitele clase a societatii, miante ill gesturi piintonari protectoare din partea celor mari catra cei inai mici, nuante in alegerea locurilor §i a per- soanelor la baluri, acei din starea I dantuind impreuna in fundul salonului, ear ceilalti langa ua in suuetul asurclitor a lautarilor sau a muzicei militare, nuante in proprietatea lojelor de la teatrn. boierii mari ocupand esclusiv randul uumit bel-étage, nuante cornice, ans6 caracteristice chiar in pur-

xxii tarea, in convorbirea 0 in corespondenta unora a- tilt altii. Ap de pilda un boerenade starea III sarata poala antereului unui Logan mare; boerul de starea II 6i sttruta man, acel intermediar intro ambele clase 6i sltruta peptul, ear cei de o potriva in ranguri se sarutau pe barbe. Cel mic sta in piciore en giubeoa strinsit la peptu 0 intio postura umi- lita dinaintea Logofelului ;altul, ceva mai data- nit se punea ell sfiala pe unu coltu de scaun, dupit mai multe indemnitri quasi-poroncitoare; altul avea dreptul de a §ed6 pe jilt,i altul pe divan. Cel mic adreAndu-se catra puternicul ()Het, 6i 4icea: milostive staptine, meiria ta, luminarea ta; altul intrebuinta cuvintele 'grece0d : efghenestate,eclambro- tate, file etc., la care magnatul respundea arhonda, freitith, sau mon cher, dupit persoane. Cel mic scria celui coborit cu hirzobul din cer : sdruteinduli tell- yele sunt al meiriei tale pre plecat ,si supus rob, §i-i se respundea cu un :al d-tale gala, ear formula : al d-tale ca un frate se usita numai intro egali. Chiar damele aveau un vocabular adhoc, cele mai mici in ranguri (land celor mai mari titlul de cu- coandi priimind in loc un simplu: keret mu. Pe langit aceste nuante care impestritau ta-

XXIII bloul relatiilor sociale, mai eraui altele nu mai putin comicei ridicule, precum forma 0 propor- tulle calpacelor boere§ti, numite Iice sau 41ice, precum prerogativa de a se inchina pe la icoane 0 a lua naforg, la bisericg inaintea tuturor, (trufie gro- tescg, chiar in loca§ul lui Dumneclen unde toti oamenii sunt deopotrivg), precum dreptul de a fi ras pe cap §i la ceafg de bgrbier-bap, barbierul domnese, precum obiceiul oriental, de a fi redicat de sulisuori pentru a sul scgrile, precum favoarea a- deseori scump plglitg de a lua dulceti, de a be cafe- turceascg 0 de a fuma ciubuc la curte! etc. etc. Mgrimea Oicelor care deabea se tineau in echi- libru pe crqtetul boerilor, arata ingltimea rangu- riloro a§a unii purtau calpace micii rotunde de pielicieg, de miel, altii jumkgti de Oicuri cu ;and verde de postav (1); ear Protipend4tii se coronau cu oboroace atat de colosale incgt mi se ggsea in Iai radvan destul de inctipaor ca sS contie doi Lo- gofeti mari in costumul lor de paradg. (land o pg- reche de Postelnici se urea in aeeeali cal owl, 0i- cele lor erau espuse a se turti sub desele caram- boluri ce faceau intre ele pe stradele podite cu

(1) Veatittil Barbu liintarn] a 'mutat toatil, viata asemenealgic

ixiv grin4i de lemu (1), §i. pentru a le ferl de o desforn mare inevitabill, bietii boeni se indemnau a re- manè numai in fesuri, a§e4And- baloanele lor pe banca de dinainte a tritsurni. Nimic nu putea fi mai comic cleat acea sintrofie de capete fail Oice pide §lice fila capete. De pe timpul acela a reins cIteva fragmente de un aintec popular.. Ciocoe§ul, boer mic Poartil §lic cAt unu mirtic. Evghenistul oboroad. Unde §oarecii se joacri... etc. PrecUt dar damele societfttii presentau aspectul unui buchet gracios, elegant, seducaor, pe atit cousortii lor formau un grup asupra drui Orien- tul, §i mai bine 4idnd, Fanariotismul suflase o ceatit bizarA. Precut ele, cu spiritul desvoltatu, cu inima plinl do aspirari frumoase, staluceau de luciul civilisatiei, pe atat ei remaseser6 acoperiti de vechia ruginU. Crescuti in idei de mAndrie boereascA,victemeaceluisistemu fanariot de corumpere care avea drept tel §i efect degenerarea Romitnilor, nimicirea demnitatii personale, §i stin- gerea Simtului de patriotism in sinul lor, el nu (1) Din aceastil causit stradele se numeau poduri.

XXV puteau intelege progresul omenirii decal ca opg- §ire pe calea averii 0 a onoarelor. Trist resultat al influentei unui Or de guverne bastarde care de un secul se abittuser6 ca ni§te corbi hrapitori, ca ni§te omii otravitoare asupra terelor noastre. Ori- entul ne trimitea ciuma, Fanarul ne adusese gangrena morala, mai fatala decat t6te epidemiile ucigdoare, §i din acea gangrena se nascu Ciocoismul, se nascu umilirea servia, se nascu lingqireaträ- thtoare, se nitscu ambilia egoista,§i toate celelalte stafii funeste care §i pang astacli exista pintre Romani do §i ans6 acum tupilate §i ascunse. Ciocoisniul indemna a fi mare cu cei mici §i mic cu cei mari; el area obraz de saftian, dupa, vorba Romanului, primea zimbind insulte cat do grave §i chiar palme, fad, a simtl nevoe de vre o satis- facere. Acele palme se spin en apa din ibric,t cad duelul introdus in societate de tinerii crescuti in G-ermaniai Frantia, inspira o groaza .salutara ce nu-i da drept de impitm6ntenire. Ciocoismul bine exercitat i§i da insu§i diploma, de ischiuzarlic (di- bacie), servind de treapta spre acatare,i atat de puternic el rodea senAnta bung, din inima, cat devenise din injosire o inaltare, din ra§ine ofall. Multi erau care declarau in gura mara ca sunt :

XXVI Ciocoi de casa cutgrui boier mare...i multi i:.. pizmuiau! Politica Ciocoismului consista in ferventa ado- rare a numelui Imp6ratu1ui Rusesc, in visite dese- la consulat, in ambitia de a juca vistul sau pre- ferantul cu domnul Consul, spre ac4tiga nu banii, ci protectia lui. Ear mica opositie compusg de Oliva competitori la tron, adresa in taing menioare la Petersburg, sau jalbe la Poartg, cerênd interventii strgine; 4ic in taina, cad dacg, manoperele sale per- veneau la urechea Domneascg, intreaga opositie era trimesg, la monastire spre pocaintg. Servilitatea, ciocoismul, sub mascli de finetg, diplomaticg, fgcuse din camera deputatilor anticamera Pomnului, compusg, de representanti devotati orbe§te guvernului. Alqi prin varga magicg a corumperei electorale. e§iti din:urne prin un nemol de decreturi de boierii, §i de rdicluiri in slujbe, clo'citi sub o atmosferg de intrigi, de promiteri, de amenintgri §i de hati- ruri, ei deveneau uniilitii satiliti ai tronului,§i bun sau r6u, folositor sau pggubitor terei, ei votau cu entusiasm tot, ce li se presinta de sus. Apoi cu- priqi de recuno§tintk adresau acturi de multgmire PArintelui Patriei pentru patrioticeasca sa obladui- re, hargaindu-i drept recompensg, pe langg, lista ci-

/NJ,*XXV" yila §i economiile budgetului anual, ofranda depusa pe altarul patriei! Serbarea cea mai solemna pentru ciocoism era c,lioa de sf. Neculai, ilustrata cu ceremonii la curte,. yisite oficiale la consulat, Te-Deum la Mitropolie, sunari de musica militara, descarcari de Um (exista nunzai unul), bal mare la Palat §i luminatie in o- r* Pe strade se inaltau transparente cu portretul caricatura al Impaatului, ear pe imprejurul lui ardeau en palalae balerce de pcur i sunau din cobze hande de lautari. Cat pentru vre o serbare nationala nici nu se pomenea, cad simtul de nationalitate, pentru cei mai multi amortise de tot,i pentru mic numer de patrioti, nu se intindea mai departe, cleat pana la hotarelè terei. Stranie prefacere a lucrurilor, stranie schimbare a oamenilor! Cine ar crede, priyind tara de astali, d acum trei4eci de mod o mare parte din ideile, simtirilei principurile mo- dem care au prins Mating adanca in societatea 'Astra, erau litere moarte, ba chiar lipseaui cuyintele din limba pentru esprimarea lor, a§a : Onestitatea nu gasea un substantiy analog in jargonul ce se yorbea, cuy6ntu1 omenie : (omu de omenie), Mnd despretuit ca un termei usitat pintre

XXVIII terani. Unui om onest se 4icea pe grece0e timios, sau om de treabei de care treabg Amoral propriu era poreclit filotimie,i prin o bizarerie limbisticg, mita sau ru2fetul rusesc se chigma filotim. Onorul...cinste! Gloria... slava! Libertatea... slobozenie! Romeinismul avea un inteles insultgtor pentru tagma evghenistei, del o apTopia de clasa locuitorilor de la targ : caomgn e teranul, eu sunt boier Moldovanz, declamau en ingndrie elevii lui Cuculi §i Kiriac. Unirea? Un vis nevisat lug de lime. Independenta? alt vis ingropat in mormintele lui Stefan eel mare §i Mihaiu Egalitate, libertate? utopii e0te din sinul Goliei pimenite a duce pe utop4ti earii0 in Golia, dad ar ft existat asemene vizionari. Siprecum sacrele principiuri de drepturile 0 de indatoririle omului in societate zgceau sub pitcla ignorantei, asemenei lhnba, §i literatura §i artele frumóse se resimteau de influenta pgclei. Barharia turceascg, corumperea greceascg,i clesele ocupgri ruse§ti, lgsaser6 urme deplorabile in moravurile

XXIX in spiritul societatii,i caracterul ei Roman des- paruse, precum dispare pain6ntu1 sub zapada er- nei. Soarele Romaniei era palidi ha% caldura nationala! Limba pastrata cu sfiutenie de strabunii nqtrii §i de popor demise un tutti frutti impestri- tat cu vorbe grece§ti, turce0i, rusetii franceze. Sub domnirea paplelor ea se corcise cu ogeaguri, cu calemgii, cu taclituri, cu muchelefuri, ca diefuri, cu temenale, cu huzmeturi, etc., sub Fanarioti se incuscrise cu evghenii, cu filotimii, cu takismata, cu evglendisiri, cu apbrii, cu fik, to heri, cu istericale, cu baclavale, cu arhontologii, parigorii, etc. In fine studiul limbei franceze, introdusese in biata limba nenum6rate cuvinte terminate in arisit : amorari- sit, menajarisit, amuzarisit, pretenclarisit, perfec- tionarisit, constitutionali'zarisit, etc. Un adeverat Roman ratacit in societate, pe a- tunce, remanea cu gura cascata §i se putea crede transportat intr'o lume cu totul straina, sau inai bine in turnul lui Babel. Ce putea fi dar literatura unui asemenea timpI Pe la inceputul secolului s'a ivit in Moldova o pleiada de poeti cari au lasat urme adanci in me- moria contemporanilor. Acea pleiada compusa de Tautu, Conaki, Beldiman, Balpca, Pogor, Bucg

XXX nescu, etc.; toti boierii feceori de boieri, erau in- zestrati cu inv6titturi1e clasice a limbelor ding, la- Una §i francezg. Ei se ingAnaser6 cu imaginile poetice a mitologiei antice, 0 priirniser6 totodatg re- fiectul depgrtat a ideilor volteriaue pe care revolutia cea mare din 1793 le respgndise in Europa ; Ans6 distanta nestrgbgtutg, ce exista iutre patria lori isvorul acelor idei, precum §i mai cu ming lositia lor socialg, ii oprirg de a se p6trunde de principiile radicale a Frantiei. Spiritul lor lua deci o altg directie ;el se indrepta cu tot focul tinere- iii pe ampul infiorit al poesiei, camp ce ii ducea in templul amorului. In cure'nd Moldova fu inundata de satire, cantece amoroase 0 de elegii in care Dumnecjeii mito- logici, 0 mai cu samg Afrodita ocupau locul cel mai important, precum in poosiile francese de la a- ceea0 epocg. Acele stihuridescriean in cadente lungi jalnica stare a inimelor §i chiar, sub forma de a- trostie indiscrete, publicau numele zinelor adorate. Satirele erau foarte malt gustate cad ele cores- pundeau cu natura spiritului ric,16tor al Romanilor, dm mai presus de toate, dintecele de lume, erau bine priimite, fiind dilate de lgutari la mese, la nunti, la petreceri prin grgdini 0 prin vii.

mi Pe atunce breasla lgutarilor dobgndise o mare inemnatate, caci fie-care boier ce poseda suflete de tigani, avea §i banda sa de musicanti deprin0 a suna din vioare, din cobze 0 din naiuri ; ear diversele badde se intreceau care de care a compune rnelodii mai duioase pa versurile boiere§ti, 0 a scoate din piepturi ahturi mai prelungite, mai p6- trunVtoare in folosul dragostei stgpgnilor. Marta- rii serveau de tainici curieri ai inimilor, cIci de- darttrile de amor..se &eau prin gurele lor; prin urmare un ah! sau un of! bine trAgAnat plAtea pungi de bani 0 adeseori insthrea pa fericitul tigan, care poseda piept sgngtos §i resullare Iunggi. Astfel era obiceiul! sg-1 respectgm ca unul ce a contribuit la fericirea pgiintilor t qtri,i a pgstrat, in 1ips1 de tipariu, producerile poetece a generatii trecute. Acele produceri au patru caractere distincte 0 se impart in 1, Ca'ntece de hone (poesii amoroase); 2, Epistole; 3, Satire; 1, Meditatii filosofice; lug mai putem adgogi ate-va incercari de soiul epic §i cate-va traduceri in versuri din autorii strgini : precum : Plangerea Moldovei, sau jalnica tragedie, poem compus de Beldiman asupra revolutiei grece0i de la 1821.

XXXII Orest, tragedie de Voltaire, tradusa de Beldiman. Benriada, lui Voltaire, poem traiklus de Pogor. 0 parte din poemullui Pope, tradusa de Conaki. Epistolele Eloisei ctitra; Abeildrd,traduse din Baur Lormian, de Conaki.'.. etc. etc. Toate aceste scrieri au meritul kr, in privirea versificarii 0 a limbei ades mldiaten 'mult talent, dar nu au putut exer6ita vre o influenta sa- lutarit asupra gustului pentru literatua, in epoca de care vorbim,, fiind nprespandite in public. Ele probeaza,ca, pintre ptrintii no§tri existau spirite cultivate destinse, ce sirnteau nevoea denitlua sborul in sfera ideilor inalte, ans6 nu erau seduse de prestigiul gloriei, caci lipseau mijloacele publi- citatii.Poetii scrieau pentru multamirea lor, precum diletantii fac music& in singuratate, 0 nu se ingrijeau desoarta manuscriptelor. Conseguenta inevitabili unei asernene nepasari a fost perderea multor din autografe care dupit moartea autorilor, au servit a coperi gavanoasele cu dulceturi. Ca- mara se imbogatea cu paguba literaturei. In adevar, demnul de lauda,Asachi, se ulcer; case a funda o tipografiei un jurnal : Albina lio- Inaneascii; ans6 acea tipografie zacea in nehicrare din causa lipsei de materiei biata Albin4 era con

XXXIII demnata a allege miere numai din florile gradinei domn*i. Ii era oprit de a de§tepta opinia publied, care pe la 1840 se presinta in ochii guvernului sub forma unui monstra amenintator,,dari era permis §i chiar impus a relata numat ceremoniile de la Cnrtei de la consulatul Rusese. In adeva Asachi public& din cand in and cate o citrticia de invqatura elementara pentra §coli, §i ate un calendar la inceputul fiecarui an, d kr0 in acele publicatii inocente el se gasea cnistrins de asprimea unei censuri neinteligente. Foarfecile censurei tineau local i,adei lui Damocles deasupra capului fiecarui autor. Desvoltarea ideilori purificarea gustului literar se resimteau dar foafte amar de sistemal apa- sMor al guvernului, §i avatul scriitorilor i§i frau- gea aripele lovindu-se de indeferinta publica ca de o stanca. Thtranii nu ceteau decat vietete sfintilor, ear tinerii DU citeau nimic, despretuind cartile ro- maneti, §i pintre acei tineri numai au Alexandra Hrisoverghii un Costachi Negruzzi : rani nantes in gurgite vasto se bateau cu mana pe frunte, cliand cu desperare ca Clidnier in oara mortii lui: Et pourtant je sens quej'aiquelque chose IV ft

%XXIV

Tabloul de mai sus va Ore poate depins ca co- lori cam mohorite. Societatea este presentata sub o lumina putin favorabila; timpul este aratat cu unu namol de defectei de ridicule. E drept prin urm are, sa examinam §i partile avantagioase ale tabloului, pentru ca sa ne facem o idee exacta de epoca parintilor no§tri, epoca interesanta de care ne ti110111 noi in§ine prin legaturi intime. (1) Am pretins ca Villa la 1840 §i chiar mai in- coace cu cativa ani, ideilei principurile moderne inradacinate asta4i la noi, nu patrunseser6nc (1) Un bUtrin intelept en care.vorbeam cute odati de starea de inapoiere al timpulni trecut in comparatie en progresnl timpulni present (progres ee-1 mimes pripit), imi slicea prin o zim- bire malicioash : g Nu clic ba, pe vremea mea eran mite rele; oamenii se Oman cam turcomeriii, procopsitii nu gimp lean nlitile ea in 4ina de a- stAili, nu se striga in gnra mare : liberta, egalita, ketalipa, pre- .cum strig iroçiii la serlAtorile CrAcinnulni, dar cum se face at pe atunce en slabele mijloace de care dispunea tam, en un bud- get de noue milioane de lei vechi numai , toate lefilei pensiile eran p1tite regnlat, toate cheltuelile statulni se &eau acope- rite la sfir§itul annlui, scoalele qi spitalnrile se tinean in bung. stare, in Ia§i se infiintan o academie qi o small de meserii, prin .oragele din provintii se deschidean stabilimente de inviSttituri publici, stradele se pavelutau, se luminan en Enare; pompierii

xxxv in tail, cl societatea purta sigiliul oriental, at spiritul 0 inima se luptau 0 amorteau sub sufia- rea otdvitoare a fanariotismului, cA precum guvernul nu avea alta ambitie,decat acea de a fi bine vNut la Petersburg, asemene boierimea nu avea alta preocupare dedt a fi bine vNuta, 0 pro- tegiatl de gu vern. Am spusd, generatia stautei era intelenith, in ve- chiurile datini 0 privilegiuri, fad nici o dorintA, de a e0 vreodatg, din cercul lor; voui aditogl, a ti- uerimea, ce represinta viitorul terei, nu avea nici o insematate, nici o aspirare , Ind o initiativl 0 negrgit ea ar fi remas perdutg, in haugapl trecu- tului dad unii din plrintii nostri nu ar fi avut i- se organism' pretutindenea in cea mai bung orinduiall , poduri de peatrg se clitdeau peste riuri, de pildg cel de pe Bahlui gi cel de la Docolina, gosele foarte bune se croeau de-alungul terii cu rnesuri economicoase, etc. §i cu toate aceste, degi noi eram ruginiti, de gi Samegul Visteriei tinea intreaga contabilitate a Sta- -tulni pe o simplg coal& de härtie, nici nn deficit nu se ivea la sfirgitul anulni, ba And, remanea un yrisos pe care boierii deputati il preficeau in prinos pentru Vodit? Astg4i lumea s'a ei- vilisat mult, e adev6rat, veniturile terii san mgrit peste 'and, gi Aug nime nn-i Oita la vreme gi deficitui budgetnlui a ajuns a fi spitimgntgtor.... Pentru ce? Stii pentru ce? pentru el lumea non/ e ametitg de teorii, And lumea veche avea simtul practic, ce se doblindesce la scoala experientei, ear nu la acele din striti- ngtate.

XX X VI deea de a-0 trimete copii hi universitatile din Franta 0 din Germania. Aceasta idee provedentialk acest act revolutio- nar, putem clice, a deschis portile Romaniei la toater reformele civilisgtoare ce au navalit la noii s'au imparnbtenit cu o rapejune Para exemplu in ori care alta parte a lumei. Sa fim drepti §i sa ne inching,m cu respect irecuno§tinta dinaintea me- moriei pgrintilor. Ei prin traiul lor Wean a face parte din setolul XVI, dar au avut meritul sublim de a introduce in patria lor un secol non, un secol de progresi de regenerare,secolul XIX, a- dus din straingtate prin copii lor. Gloriei onor pgrintilor no§tri! Ei au pregatit viitorul, unu viitor phn de frumoase promiteri, care s'au realisat in parte §i din care se bucurg, geueratia de ast14i. Acei oameni venerabili au undit in inima lor cea mai sublima aspirare, caci ei pastrau cu sfintenie in fundul inimei calitatile mo§tenite de la strIbunipi neatinse de gangrena Fanariotismului. Pentru acei boieri domni, tara, numita mo0e, era cel mai scump odor, cea mai sacra avers stramo§asca.Demnitatea lor porsonaht ii tinea pe picioare i amenintatori in fata puternicilor intriganti de la Fanar, simtul lor do nationalitatei fAcea a plange, privind injosirea

patriei lor cacluta din culmea gloriei la rangul de un simplu pa§alic. Respectul kr pentru persoana Imperatului Rusiei era isvorit din recuno§tinta, caci Rosia pusese capet domnirii Fanariotilor,, ea Telnyiese tractgrile vechi a terei cu Turcia, 0 do- tase Romania cu o constitutie mult mai liberalg &cat §artele imperielor Teeine. Ei au fost singu- rele coloane remase a timpului nationalitgtii noastre ; pe fruntea lor venerabill, aurora viitorului reflecta razele sale, gns6 amar de naturele alese; de inteligentele nergbdatoare care trgeau in a§teptarea acelui viitor depgrtat! C. Negruzzi a fost una din acele naturi. Crescut in tad, sub privegherea parintelui ci i§i desvoltg spiritul, ii inmulti cuno§tintele prin cetirea autorilor clasici, atat. elini cati francezi, 0 de la sine se infrati cu §coala romantica, a cg- reia §ef era Victor Hugo. 0 oprire destul de lungg in Beserabia,i Rusia de sud pun6ndu-1 in relatie cu vestitul poet Pu§ki-n, gustul seu pentru litera-, tura moderng se afirma and mai mult,i ca prin un efect magic, el se trezi deodata cu o avere bogatg de idei nou6, de poesii armonioase 0 de stil curat romanesc. Avea sermanul, o comoarg 0 nu se putea bucura de a o imparti cu nime, caci impre-

xxxvm jurul seu nime nu era in stare sa o pretueascala adev6rata ei valora. Efect curios al legei de contrasturi !efect ngtu- ral al sistemului de opresie ! Pe dud stilul general arlechinat cugrecismuri, slavonismuri, francismuri, mirosia a biurocratie, modelandu-se p.o frasa stereo- tipa de : aa precum i in urmarea celor mai sus pomenite ; pe cand poesia lancezea in versuri tra- ganate de 16 picioare§ischiopata sub forma de ode 1ingu0toare catra ministru, domni irn erat. C. Negruzzi traducea cu o maestrie artistica baladele ui V. Hugo, vi minunata poesie a lui Puftin : qa- lul Negru. Limba lui era corecta,versificarea ar- monioasg,i traducerea demna de original. Pe and clerul tinea inteominidiscul dragala §i in cealalta fulgerile afuriseniei, C. Negruzzi in- draznea a scrie pe Todiried, jucdtorulde carti (1) §i satraduca in colaborare cu A. Donici Satirele Printului Antioh Cantimir, in care se gasesc pasa- giuri ca urmatoruI : De vrei sfii Episcop, c'o mantie vargatä Inn§urA-ti trufig, iti pune lant de aur, Sub mitrl strIlucita ascunde-ti capul teu (1) .Dacia literarci in care a apirat aceasti nuvelK a lost sit- spendati dupi reclamarea cleralui §i C. Negruzzi a fostexilat,

xxxIx sub o barbg lungg, stomahul imbuibat, Diaconul sg meargg cu ads, inainte. Te'ntinde ntr'o caretg §1 tot blagoslove§te In dreapta §1 in stgnga, and e§ti plin de venin. etc. Pe and traditiile istorice c14user6 in uitare §i faptele glorioase ale stramo§ilor no§tri se perdeau in intunericul ignorantei,C. Negruzzi ayu nobila dorinta de a dgtepta simtul national prin poemul istoric : Aprodul Purice. Acest mic poem cuprinde tablouri de o rug, frumuseta §i se deosebe0e atat prin armonia yersurilor cat §i prin o energie de stil necunoscuta Aug pang, la dansul. Inceputul e pas- toral §i incantator : Ciocgrlia cea voioasg prin vgzduh se legana i'nturnarea primgverii bu dnlci ciripiri se];ba, Plugarul cu hgrnicie s'apucase de arat, etc. Ear cu cat poetul intra mai afuud in sujetul seu, versul devine otelit,§i dud descrie lupta de pe malul Siretului intro ostqii lui Stefan Voda cu armia ungureasca a lui Hroiot, poemul ajunge la in- naltimea epica. In acel pasagiu poesia descripti-va produce efecte de minune in ochii §i in auzul ceti- torilor prin nechezarea caibr, prin zinganitul armelor §i. mai ales prin eroismul Domnuluj. Se cunoa§te cg, nu fara intentie Negruzzi cobra atat de

...... ,LX yin tabloul sou; lui ii placea sa pue in fata tronului imagina sublima a lui Stefan ca un contrast amar ;ii placea sit mate boierilor degenerati din timpul seu cum erau acei de pe timpurile vitejiei, care in loc de a tral in trandavie,, §tiau sa moan cu sabia in mana, pentru apararea terei. Aprodul Purice a fost o palma data de trecututglorios pre- sentului miplit. Pe cand palatul domnesc era considerat ca un soiu de templu, ear Domnul ca un soiu de Blida nefailibil, C. Negruzzi avea curagiul a scoate la lumina imagina crunta a lui Alexandru Lam- neanu §i a spune boierilor un mare adev6r :

LXI Nu mai enum6r celelalte pereate ale tinerqelor,, tato spirituale, atrggdoare 0 plat ate ca p6catul, gnsg TOW declara fgrg, nici o pgrtinire de vechie a- micie, ca valora scrierilor lui C. Negruzzi, mare prin calitStile lor, se mgresce in proportie colosalg,, dud ondirea mea se repoartg la timpul de steri- litate in care ele au fost produse. In anii de secet1 roaurile copacilor sunt mai cu smug pretioase. Bagajul literar a lui Negruzzi este mai putin voluminos, precum a fost 0 acel al lui Prosper Illerimée in Frantia, gns6 .doigg, in calitate ce-i lipsesce in catime. El ilicea :(mai bine vreu un armasar ardpese dead o herghelie tateireaset I, 0 : dealt un camp de meicie0 mai bine ?in singur trandafir., Avea multg dreptate 0 Ilicea un mare ade- v6r in limbagiul seu original, did mai bucurovi sg, fim de a poseda in biblioted un singur volum de peeatele lui Negruzzi, cleat o sutg de tomuri a u- nor literati pkgto0. Am asemanat pe Negruzzi cu Merimée in privirea cgtimii operilor, acea asemlnare o Osim §i in natura talentului 0 chiar a spiritului kr. Am6ndoi aveau condeie de otel mlIdios cu care §tieau a ci- sela foarte fin limba de care se serveau. Ei aveau deopotrivg, simtul estetic in produceribe lor 0 pose-

MCl/ dau acelq farmec de naratie. Ori ce intamplare 4ilnica, ori ce istorioaa cat de neinsemnatg, No- gruzzi titia a o presinte sub forme interesante, §i. atat convorbirea lui variatg, cat §i tactul purtnei, modestia O. blandeta caracterulVi On, ran %cut a fi mult simpatic contimpuranilor sei. Ca om politic, de§i rolul lui nu a fost ihsemnat, e de ajuns se amintim aice cl find deputat .sub Domnia lui Sturza Nrodg, el a fost exilat de dou6 ori la mcvia sa Trifivtii de pe malul Prutului, pentru crimul neertat, a avea idei liberale §i fgcea o- positie guvernului. (1) Ans6 O. diversele posturi ce a ocupat, de la simplu diac de Visterie, post In care intrau gntei fe- (1) DomnulMihail Sturza §tia a se folosi de imprejuritri. Pro- &find de o du§mlnie personal& ce era intre Constantin Negruzzi, cel mai On& de virsti dar singural serios oposant din deputatii adunlrii, gi Consulul Rusesc de pe atunci, care se amesteca in mod prè nepliicut pentru Domn in guvernarea terei, el pe de o parte indemnit pe Consul de a cere exilarea lui Constantin Ne- gruzzi, ear pe alta trimetea soli la Petersburg prin care se tin- ggea citril imOrat de Consulul Rums care il silea al calce legea fundamental& a terei 0 A exileze pe deputati. Astfel el §tiij sit obtie 0 revocarea consulului ce-i era atitt de neplIcut, 0 sit dee o aparentI de legalitate exilirii deputatnlui a drui cuvinte din adunare gi desplitceau peste ingsuril. &Hui unui deputat &idea in earcina consulului Rusesc, departarea consululni in earcina deputatuluilovit de consul in mod nelegal, Domnul i§i spala mitnele 0 era nevinovat. Z N.

LXIII ceorii de boieri pe atunci, pang la postul de Mini- stru de finante,i cariera politica, erau contrare gustulni §i tendintelor sale literare. In nemolul de dole, adunate, imprejurul lui de §icana proceselora in mijlocul lucrarilor seci de cancelarie la care a fost condemnat o mare parte din yiata,el ggsea timp a comite placute gcate, colaborand la tOte foile ce se iveau pe orizonul literar. Astfel Curie- rul de ambe sexele a lui Heliad, Albina lui Asachi, Alauta romaneascei, Dacia lui Co grdniceanu, Pro- gresul, Romania literarii a hit Alexandri, Lumina lui Hajdeu, §i chiar Convorbifele lilerare s'au or- nat en margaritare e§ite din §ireagul seu. Insu§i repertoriul teatrului national se imbogati. cu doue piese originale care au avut mare succes pe sceng: Doi lerani .2i cinci ceirlani 0 Musa de la Burdu- jeni ; aceastg musg a relnas un tip in panorama noastrg socialg. Ap dar, ca membru a Societhtii, C. Negruzzi a fost o individualitate marcath pintre contimpuranii s6. Ca om politic, a fost liberal intiun timp undo liberalismul era periculos, aci il amen inta exilul. Ca om de litere, a fost, este and §i ya fi mult timp in fruntea prosatorilor Romani.

LXIV Ca Romgm, cu simtul de adeVraiN, nationalitate, sg,-1 lAsam insu0 a se esprima : eFrances, Neamt, Rus, ce firea te-a facut, ePamentul teu e binea nu uita cOri cui e drag locul ce l'a nascut,- eEu, fratii mei, ori unde-oiuchute, cNu mai gasesc ca dulcea Romanie cDe-o §i hulesc cati se hranesc in ea, cCorci venetici!..Dar ori cum va fi, fie, cEu sunt Roman §i-mi. place tara mea.» V. Alexandri. Merce§ti, Ghemr. 1872.

PtCATELE TINEItEpLOR

I AMINTIRI DE JUNETE

.../...,../VN.0%...

CUM AM hilitTAT ROMANESCE.- ZOE. - 0 ALERGARE DE CAI.-AtMAI PATIT'0 §I ALTII. -

TODERICA.

CUM AM INVATAT ROMANESCE

Pe and uitasemu el suntemu Romani gi ca avemu gi noi o limba, pe dad ne lipseau gi cärti gi tipografie; pe dud toata lumea se aruncase in dasii gi perispomeni ca babele in catei gi motani, caci la scoala publica ae invgta numai grecesce ; dud in sfirgit, literatur Ro- maul era la darea suiletului, cativa boieri , ruginiti in rombism, neputèndu-se deprinde cu frumoasele liceri : parigorisesc, catadicsesc, g.c.1., toate in esc create de diecii Vistieriei, pentru ca atunci intre ei se plodea geniul, gedeau tristi, gi jaleau perderea limbii uitändu-se cu dor spre Buda sau Bragov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povegti la sfirgit, gi din dud in dud ate o broguri inv6tatoare mestegugului de a face za- har din ciocalAi de cucuruzi,sau pane gi crohmala de cartofe. Tot inse mai ramasese o scoalk pre care acegti buni Mani o priveau ca singur asilul prigonitei limbi,

4 scoall unde se inv6ta and romanesce, aproape de Iagi, in monastirea Socola. 'Atli meu era unul din Romanii acegtia. Nu egea nici nu calendar care sa nu-1 aiba el ant6i,.nici o carte bisericeasca care sa n'd ampere,nici o traductie care sa nu pue sa-i o prescrie. Intr'o cli viind de la scoall l'am gasit cu o mare carte in-folio dinainte. Citesce-mi, imi (lise, o viata de-a sfintilor din cartea aceasta. Earta-me, parinte, eu nu pot ceti romanesce. --Cum! apoi dar ce inveti tu? Elinesce, am respunsu plunindu-m6. De vrei sa-ti cetesc toata tragedia Ecubei unde e acest frumos chor a Troienelor precare il sciu pe din-afara :

"Appa, irovvhc Eiva. 'Ate lrowcozópoug xopgaK eoci; &throw in'Ota/La. XEILvcn, Hot p.e Tay p.aXiav nop!

Poate sa fie frumoase acele ce tu spui , ;lise tatal meu, dar e rugine sä nu scii limba ta ! mane vei veni cu mine la Socola unde este examen. Voiu vorbi 'Seam tine cu dascalul, care e un om pre-invëtat; gi nu m6 indoesc ca tu te vei sili a invëtà degraba, pentru ca scii ca asta imi face multamire. 0 negregit! am respuns cu bucurie. Ne intarOiesemu a doqi, caci cand amu ajunsu, amu gasitu examenul pe la sfirgit. Se cercetase istoria, geo-

5 grafia §.c.l. Sala era plina. Auditoriul se alcittuea mai ales din dame beträne mume a bletilor care ascultau intr'o religioasa Were. Profesorul roman avea un nas cu totul anti-roman, caci las ca era grozav de mare,dar apoi era carligat, bleat semana mai mult a proboscida cleat a nas. (Pre- evghenico§ilor boeri §icucoane, Oicea el, am avut ofnste a inflto§a d-voastre prohorisirile ucenicilor mei in istorie,cetire, scriere, aritmetica. Acum voi ave cinste a arath ca limba noastra, pre care toti socotu ca o sciu, dar nime nu o scie, cum se cade, nu este Mrá gramatica, fara sintaxis, §i fara ortografiu ci mai ales in a- cest pont al ortografiei iutrece pe multe altele. Done pilde voi arata.v Sfir§ind, i§i puse ochilarii, tinse tabla neap% §i chie- mand un bliet ca de noua ani, ii dete condeiul de creda- Blietul wise :

Fatg Sarrg! Eu t'am clis asearg, Sg yelp oul cum se sari.

(Pre evghenico§ilor, urma profesorul, vedeti cä toate aste frasis se sfigescu cu sara, dar precum ati veOut, au deosebire in scris. Asemene yeti vede §i cu a doa paradigma.x. Baiatul mai scrise

Maicg-ta de'i vue Bine ar fi si ve Pgn' la noi la vie.

6 Dascalul tinse bratul spre cuvintele scrise cu un gest maestos. Gestul acesta fu ca isbucnirea_ unei mine. BArbati, femei, copii, toti sriri s'apropiere de tab% strigInd bravo de resuna sala. Mumele uimite suspinau sub bonetele inhorbotate. Lacrimi de bncurie isvorau din ochii lor odatl frumogi poate, dar acum stingi gi im- prejurati de un cerc purpuriu ;aste lacrimi strecuren- du-se pe 1äng. sbUciturile nasului ca pe nisce uluce firesci, ajungeau sub buza dedesubt unde barbainters1 in neantru le oprea ca,o stavila. Bunele Milne nu se puteau dumerl cum de sunt atIt de invetati dritgutii lor,,i clItind din cap, priveau ps dascal ca pe o fillip. surnaturale. Berbatii ii fericitau, ii multImeau, ii strigau aferim de se sgudueau pgretii;i betramll Socoleanu doborit sub grindina laudelor gi a aferimilor,, se lasase pe unu scaun, unde-1 imprejiurasere copiii, ametit, rt- pit, cuprins ca acel imperat Roman ce striga la moartea sa : Je sens que je deviens dieu! Ce fIceam eu in vremea aceasta P Eu rembesem in- cremenit cu ochii holbati, cu gura clscatl, cad nu in- telegeam nimic, eu care me tineam c. sciu ceva ! Das- calul acesta la, in ochii mei un chip maret, academic, piramidal, peinteles cai sinonimele sale; mi se Ora ce, ved un Eaton, un Aristotel... CU me umilise de tare! cum imi cAquse trufia! cet me simteam de mic in o- scillation cu baietul acel ce scriea Sara §i Vie in trei osebite feluri! Ne-am intorsu acasa. Tatel men veiJendu-me gändi- tor, me intren ce am.

7 Gandesc la adInca- eruditie a acestui dascal. Adevgrat, e un om plinde sciinte, §i l'am poftit A vie ca sg:ti dea lectii de trei ori pe septèmIng. De mlne va inceper 0 at am rgmas de recunoscgtor bunului parinte pentru aceastl doritl veste! Indata am gltit caiete, condeie none, negreall Nina ,nimic n'am uitat; intocinai ca bravul soldat care i§i perie uniforma, freaa bumbii, curatI armele in ajunul bltgliei. Aceste pregItiri m'au ocupat OBI sara, and m'am culcat gIndind la noul dascal; ear peste noapte am visat a aveam un nas at a lui de mare. Adoa-Oi profesorul veni, §i dupI acea de datorie bunl dimineata, scoase din sin o bro§urit cartonati cu hArtie pestrita, (jichdu-mi c'un zimbet plin de incredere in sine : nadajduese a ne vom intelege amAndoi. A-. ceastI filadl MI sunt la indoiala. a in putine Oile olvei invgta. 0! am giindit, aceasta e negre§it vr'un extract lesni- sios a sistemului seu de invgtatura. Am luat'o cu toatI onoarea cuvenitl operei unui literat, §i deschipnd-o, am vgclut a era un abecedar cu slove de-un palmac de maH! Am rgmas mut de oterire §i de ru§ine. Ce batjocna! sa mg pue pe mine, care nu mai eram un copil, aveam treisprelece ani, si invel a b c! pre mine care intele- geam pre Erodian din scoartl in scoartli Era un in- frunt care iubirea mea de sine nn-1 putea mistui. }loth- rii sl-mi resbun §i ideea asta me mai linigci.

In vremea aceasta,dascalul igi agerjase ochilarii pe tronul kr (pare ca privesc anca acei ochilari tugueti pe nasul lui urieag ca un turc calare pe un harmasar roib), trase tabac, strenuta, tuii spre a-gi drege glasul, gi incepu rar gi cu dese pause : «Netagaduit este, ca omul neinvetat e ca un copac neingrijit, care nici o roada nu aduce. Drept aceea, in- vatItorul este pentru un thër, aceea ce este gi gradi- narul pentru porn; sau ca plugarul bun care curata de maraciuni tearina sa pana a nu semana in ea semanta cea buna.) Dupa aceste parabole, adaose : ePentru a-ti paradosi limba rornaneasca dupa toatl randueala, ca sl o inveti cum se cade spre a o sci precum se cuvine, trebui sl incepem de la inceput. Vei sci deci ca limba romlneascl are patrwjeci gi una de slove, care se impartu in trei soiuri : glasnice, neglasnice, gi glasnico-neglasnice; gi anume ; glasnice sunt : Az, Est, Ije, I, On, U, Ier (%), 'Miu, Iu (10), hia, Ia, Ypsi- lon, comega. Neglasnice : Buche, \redo, Glagol, Dobru, Juvete, Zemle, Kaku, Liude, Mislete, Nag, Pocoiu, Rita, Slova, Tferdu, Firta, Heru, Csi, Psi, Ti, Cervu,a , Stea, Oita, Gea. Glasnico-neglasnice : Zaln, Teri, Ueu, in.) gFar'aceste slove nu se poate alcatui nici o frasis, nu se poate proforisi nici o silabi, caci ele sunt temelia limbei. Drept aceea, d-ta vei bine-voi a le inveta pe de rost pentru ca sa le poti cuvanta curat gi pe inteles, pentru ca vad, el dascalii d-tale Grecul gi Frantuzul,

---9 precare aracul sg'i iae! ti-au stricatu proforaoa, nu poti rosti pe 1, g, g, c, gi altele vr'o cgteva. Am ngdejde cg, poimgne mi le vei pute spune pe din-afarg, , §i atunci vom incepe a cloa mai5img, Ba, Be, Bi, Bo, gi mai la vale. Cred ca, ne intelegemu?), Ba nu ne intelegemu nici decum, am strigat egind din ameteala ce me cuprinsese intru aqu1 barbarelor numiri a buchilor lui, nu ne intelegemu! D-ta vrei sa me batjocuresci,sg me pui la Alfavita , pre mine care sciu grecesce mai mult de cgt ori care Oder de vrista mea, §i care scriu frantuzesse sous la dictée, fgrg, a face mai mult decgt gepte opt gregale pe fatg! DI-mi o gramatica,aratI'mi constructia verburilor, ortografia. Spu- ne-mi pentru ce scrii vie §i sara in trei feluri? Iti voiu spune-o la vreme. Pentru cl ai o duzing de i, a§a e? Dar cum scrii masa (table), gi masa (Pret. verbului Wittere )? cum scrii lege (loi), §i lege (Imper. verbului legare)? Aga-e cg, tot un fel, pentru al n'ai doi a gi doi e? Apoi pentru ce incurci gi ametesci pe bietiP AceCa nu e treaba D-tale, imi respunse cu un zimbet ce semIna, a strimbet; invatg buchile pe de rost ca sit le scii poimlne. Ba nici gIndesc, qisei asvirliud abecedarul sub masa. Ha, ha, ha! La inceput se pare greu, dar te vei deprinde. Rdäcina invetIturii este amarg , dulci sunt inse rodurile saP.

10 ..,,,...... ,,,,, Sfir§ind, strinse ocbilarii, i§i lug, §licul §i e0. Simtii ca mi se lui o greutate de pe inima. A ! pedant ignorant §i ingamfat, strigai, vrei sa invet buchile tale! SI me necinstesc! A! chinezule, care ai o suta de litere, mai mult de cat ori ce limba! A! tu ai slove amfibii nici glasnice, nici neglasnice! A! tu socoti ca limba mea deprinsa cu Homer, se va pute suci ca sa qica firta,tferclu, glagol, §.c.l.; numiri selbatice cu care tu ai poreclit bietele litere! A! tu vrei A me necinstesc, A invet buchile talel Dar sa crepi macar nu le voi illy eta! tas ca te-oiu juca eu! N'am trebuinta de tine ca sa-mi invet limba mea! Am alergat la biblioteca tatalui meu care era intr'o lada mare purure deschis a. in coridor. Ajutat de o sluga i-am %cut inventariul, §i pintre multimea Calendarelor §i a cartilor in limba greceasca moderna, eaca ce am gasit :

Tiparite : Vietile Sfintilor din toate lunile. Moartea lui Avel, (poem de Gesner). Numa Pompilius, (Romant de Florian). Patimile Damnului Nostru, in versuri. Istoria lui Arghir §i a pre-frumoasei Elene, idem. Despre inceputul Romanilor, de Petru Maior. Floarea Darurilor. Intamplarile Frantezilor §i intoarcerealor de la Mose va. Talmudul Jidovesc.

11 Manuscrise : Letopisetul lui Nicolai Costin. Cavalerii Lebedei (Romant de IP" Genlis). Incunjurarea eetatii Ropla (Romant idem). Lentor, tragedie in versuri. Sapor, idem. Matilda (Roma*. de Mme Cottin). Manon Lesco, romant. Tarlo, sau strainii in Elvetia, idem. Zelmis §i Elvira, idem. Cugetki de Oxenstern, etc. etc. Sermana biblioteca! lifitatl in secriul ei la bejenia anului 1821,toata a slujit de fultuealI Ianicerilor ! ce n'a§ da scum ca sa am una din acele aril de sute de ori cetite de tatll meu. M'am cercat sa cetesc un romant din acele mann- scrise, dar scrisoarea era atIt de incalcita, incat le-am lasat, faglduindu-le de a le visita cum voi pute deprinde a ceti scrisoarea acea ieroglifica ce se obicinuia atunci pe la noi ;§1 luand istoria Romanilor de Petra Major, ajutat de abecedarul urgisit,in putine ceasuri am invètat a ceti. Pln'insara, eram capabil sa spun pe carte cat ori care anagnost de rIpede. Sara am cetit tatglui men tot clutul antgiu din moartea lui Avel, singura carte care avea puterea a-1 adorml. Bunul parinte se bucura, §i atribuind sciinta mea la vrednicia invèta- torului, porunci sa cumpere cinci coti postav vi§iniu §i un beni§, pre care il trimise dascalului.

12 Eu ins/ nu puteam uith infruntul ce-mi Meuse. Fl- ce'nd un congres de blieti 7. conscolari ai mei de la dascalii Frantez §i Grec, dupI mai multe opinii, care de care mai stravagante, oidee satanic/ veni unuia in minte. Fratilor, Oise el, socotinta mea pste sl inchipuim nisce intrebäri atlt de grele,inclt sl nu le poatl tal- mIcl, ca sl-i dovedim O. e numai un gogoman pedant... EiSys! Bravo! Eliot! Hura! Mad-a)! Vivat! strigar/ top. Intreblrile s'au alcAtuit, s'au aprobat de toatA adunarea, §i mi s'au incredintat. A treia Oi dascalul veni, §i intrebIndu-m/ de sciu buchile pe dinafarl,spre respuns am deschis cartea lui Petru Major, §i i-am cetit un intreg capitol. Profesorul rAmase inlemnit. Sfir§ind, am urmat in tonul acel pedantic cu care imi vorbise el : «De vreme ce vqi, logiotate, cI am invetat a ceti fArl lesniciosul metod al abecedarului D-talecare-mi ai spus a este temeiul limbei, nu sunt la indoeall el voiu inv'eth a scrie earl§i flrl ajutorul dIscIlesc. Insg fiind cl cunoscu §i simtu cu desAvlr§ire cl dascalul pentru un tënör, este aceea ce este grIdinarul pentru porn, v6.1 cl eu am foarte multe lucruri de invetat, cici sunt ca un copac neroditor. Drept aceea, am flout a- ceste cinci intreblri, pe cared-ta vei bine-voi a mi le tAlmAci. Asta va fi singura mea lectie. Pe toatl (jioa

13 imi vei deslegh ate cinci de aste nedumeriri. Spu- nemi dar : (1° Pentru ce uneori vara ploa cu broasce, ear nu en cristeLfripti precum odinioara la judani?» (2° De unde a luat Adam §i Eva ac §i ata, de a cusut frunOele de smochin,in vreme co pe atunci nu era and nici o fabricaPv 43° Cum..?, Pagan! ma curma, dascalul astupanduli urechile, §i Wind de pe scaun ca un om ce calc pe un §erpe; hula grozava. §i pangarita! Eaca frumoasele ispravi ale invataturii papista§ilor ! Viand aceste, ii lua §licul §i o impunse de fuga pe u§a. De atunce nu-1 am mai vklut. Astfel Petru Maior m'a invatat romanesce.

Z 0 E

Amour en latin facit mar; Or done provient trAmor la mort : Et paravant, soulcy qui mord, Deuil, pleura, pièges, forfaicts, remord. Mason de l'amour.

Aceasta a urmat la 1827. De abia inserase, ulitile erau Ans6 pustii. Din dud in and §i Rialto rar se auqea pe pod duruitul unei calesce in care era vre un boer ce se ducea la o partida de cIrti, sau-un fiacru ce trecea ca slgeata, §i lAsa, sa se Weasel ni§te bonete femeesci. Nici un pedestru nu era pe uliti, afarl de fanaragii care strigau regulat raita; pentru ca la 1827 Septemvrie,nime nu s'ar fi riscat a merge pe jos singur pe uliti dupa ce inopth. Pojarul de la 20 Iu- lie, preficuse in cenup, mai mult de jum6tate a ora§u-

ley lui Ia§ii, §i fanaragii, masalagii,- potlogarii, de care ge- mea ora§ul, §eynd ascun§i_pintre risipuri, pAndiau pe nesocotitul pedestru care zAbovise a se intoarce acasA, §i adese ori, el perdea impreunA cu punga §i viata sau cel putin sanAtatea. Inzadar Amblau streji de arnAuti §i de simeni; nu puteau sterpi aceste inrAutAtiri, nici descoperi bandele vagabondiler. 0 calea§c1 trectl in fuga cailor pe ulita mare, apuca ulita Sf. Ilie, §1 fAcënd in stinga Jul la deal pe lingA zidul Sf. Spiridon, §i tot suindu-se Lanni mahalaea SI- rariei, stAtu la portita unei cAsute cu doue ferestre cu perdele berdi. Din trAsurA se cobori un tener elegant co- cona§, a cArui costum era dupA moda curtii. El purta, an antereu de suvaia alb, era incins cu un §al ro§ cu flori din care o poall i se slobozea pe coapsa stingA, iar capetele alcAtuind un fiong dinainte, cAdeau apoi peste papucii lui cei galbeni. Pe sub giubeaoa de pambriu albastru blAnitA cu samur purta una dintr'a- cele scurte cataveici, numite fermenele, broderia clreia cu fir §i cu tertel, ii acoperea tot peptul. In cap avek un §lic de o circonferentA cel putin de §epte palme. Intr'un cuvènt, ori ce daml l'ar fi vëdut in ceasul a- cela, nu s'ar fi putut oprl de a se coti cu vecina sa, §i de a dice in jargonul vremii de atunci : ah, psihimu, uitl-te clt e de nostim! Chipul seu era de nu frumos, dar placut. Lavater din cea Ants& vedere l' ar fi judecat dupA fruntea lui strimtA, buzele groase §i sprincenele rAdicate cu disproportie d'a- supra ochilor; dar §1 nefiind cineva fisionomist putea

17 fara a se gre§si sal boteze de natarau, dupa cautatura cea sparieta §1 neclintirea figurei sale. In camera uncle inta, pe tin crevat cu perdele pon- ceau, §edea o fetipara rezamata intr'un cot pe perina. Fusta ei de atlaz albastru deschis, de sub care se zarea un picioru§ gras O. mic; p6rul ei castaniu.ce se slobozel in unde de matase pe albii ei grumazi; positia ei cea lenoasa , in sfir§it lumina murinda a unei lampe, arfi inflacarat pe Xenocrat daca ar fi fost la Ia§i la 1827, in camera aceea. peu, era frumoasa tenera &M.! dud arise 0-a intors tinjitorii ochi caprii umbriti de lungi gene §1 scaldati intr'o rota de desfatare, cand s'a rapeclit §i a apucat in brate pe tenërul ce intrase, trebuea sa MU, cineva toata uesimtirea lui, ca sa nu cada ametit la picioarele ei. Ah! tu e§ti, Iancule, tu e§ti! Yuji ca eu te a§tep- tam. Gandeam la tine, pentru ca numai la tine gandesc. Pe semne tu nu scii ca te iubesc mai mult de cat ori ce alt pe lumea asta,§i tu ear me iUbesci. A§a e ca me iubesci? Nu voiu sa me iubeasca altii. pica cea vrea lumea, eu te iubesc, §'apoi ce-mi pasa de lume. Tu e§ti .al men! al men! Te iubesc, te sarut, suflete- lul meu I Si gingna copila il acopereit de sarutari focoase. Ce te-ai facut de o septemana de cand nu te-am vklut? Uncle ai fost ? Oh! ti-am scris, §i nici n'ai vrut sa-mi respungi. Cand ai sci cat am plans! Hita-te ochii mei sunt ro§ii Inca; a§a e ca sunt ro§ii? Spune-mi me iubesci? 2

18 ,...... M.-. Ale intrebi un lucru care poate ti l'am spus de o mie de ori, respunse cu réceall nesimtitorul amorez. Caraimane, da-mi un ciubuc! Un arnaut mustecios intrI, §i intinse stapanului seu un lung ciubuc. Intr'im minut, carnal.* se umphl de un fum gros, pintre care Zoe se zarea ca o Veitate prin nori. Aceasta intrerumpere a unei vorbe amorezate, pe- trunse pe biata fata, care WA lasand sa scape din si- nill ei ooftare, o oftare de acele ce sfi§ie inimi. Mi-ai .scris ca ai sa-mi spui un lucru mare. SI vedem, ce este? spune, pentru ca n'am cand zabovI, a- (WO tene'rul, scuturand ciubucul. Ah! Vise Zoe, inturnanduli lacrimatii ochi spre el,odinioara iti parek ca sboara ceasurile Ca minutele langa mine; atunci me iubeai, acum nu me mai iubesci ca atunci, macar ea eu tot aceea sunt §i tot asemene te iubesc. Oh! Iancule, tu niciodata nu vei ajunge la acel grad al dragostei care eu iti pastrez ! Prea-iubitul m.eu! spune-mi cand -me voiu numl sotia ta ? and voiu .pute a nu mai tainui de lume acest amor de care inima mea este plina? VeVi tu, acesta e singurul meu gaud. Scii positia mea. Scii ca de am gre§it, pentru tine numai am fost o slaba fatl. Ah! and ai sci cat sunt de fericita! am sa-ti spin o veste care a sa te umple de bucurie. Eu o sa fiu muma! i copila i§i ascunse ru- mena fate, in sinul coconaplui. Intru auVul cuventului acestuia, Iancu s'a posomorit, a begat maim in buzunar, §i scotend niste metanii de corail de vr'o doi coti de lungi, inceptI a se juca cu ele,

19 preamblIndu-se in lung gi in larg prin mica cdmdrutd. Zoe il privea neclintitd. Ascultd, draga plea ; cred cl nu te indoesci cum a te iubesc. Vestea ce mi-ai dat m'a umplut de bucurie. Dar fed nigte mari pedici la insotirea noastrA. Un- chiul rneu a aflat legItura noastrl,gi e foarte mAnios asupra mea. Imi dice cd nu e de cinstea mea sA iau o fatd sdracd, 'orfand, gi cute altele. Eu inse nu dic cd nu te voiu lua, dar trebue rdbdare. SA vedem. Migelul! vorbele lui erau loviri de cutit pentru Zoe. Ea tremurk. Vai mie nenorocita! eatd la ce am ajuns! eatl in ce stare m'ai adus! me despretuiesci dupd ce m'ai ingd- lat! nu-ti e mill de o ticAloasd fatd , pe care ai adime- nit'o cu juruinti mincinoase. Gdsesci pretesturi ca sl me plrlsesci gi pe mine gi pe copilul Mu. Nu te temi de pleat! nu socotesci cd voiu muri dael mi'i %sal oh! fle-ti mild! fle-ti mild! i sermana'se tali), la picioarele lui vat-sand giroae de lacrimi, gi frangendu'gi manele. Cugeta cd de me vei pIrdsi,voiu murl negregit, gi vei ave a da sama lui Dumnedeu, pe care de atdte ori l'ai luat martur juramintelor tale. -Suspinurile inadugire glasul fragedei copile, care a- cum Intel incepuse a gaci inima amorezului seu. Sfardmata de durere, cap leginata la picioarele lui. Iancu o ridicft, gi o puse in pat, dupd aceea chilmand pe betrIna ei slujnicl a lasat'o langl ea. El a egit gi. s'a suit in caleascd.

20 La bal, la curte! a strigat arnautul vizitiului, §1 .caleasca a purees ca vëntul. De§antata pretentie! 4icea coconalul rasucinduli Mustetile. Vice ca'i am jurat s'o iau, ca and asfel do juraminte se mai tinu vre odata.

Cinga ii bramio, ed abbia questa L'asta in pugno, el'elmo in testa, E con Pal lade in bellezza Gipotrebbe contrastar. Hetastasio.

Zoe era fiica unui boerinag, care prin slujbele sale se ridicase la o treapta cinstita. Arica in fa§e, perduse pe maica-sa, ear la vrista de cincispreclece ani, m6rtea o lipsise §i de tatal seu. De atunci, sermana fata, lasand o mo§ioara, iubitul loc a copilariei sale, care remasese mo§tenire fratilor ei, venise la Iagi. Curënd n'a lipsit a se molipsi de aerul acestui ora§. Se vgqii in- cunjurata de o droae de curtesani, pe care ii trageau deosebita ei frumuseta. Focul junetii §i simplitatea cre- scerii sale ofacurasa piece urechia la magulirile des- frenatilor. Ea iubl, iubl, oh! cum iubl! Nesciind ce e amorul, §i neprepuind urmarile lui , sedete cu totul la aceasta patima dulce §i amara, placutä §i groznica. Se dete cu gand, cu inima, cu suflet.

21 Eatg o intgmplare ce va areth ce felu iubia tbera copilä. Cel gnthi ce ggsi be in inima* ei, fu un ofiter al gvardiei curtii; thar galant, cinstit §i birbant. Iliescu era cu totul contra coconagului, pe care-1 am vgclut fi- gurgnd la inceputul acestei foarte adev6rate istorii. Fru- mos gi bine flcut, el n'a avut multg. 'greutate a cg§tigh inima ei. El o iubea gi se mira co iubesce ca gi in ijioa egad culese cea gnt6i duke sgrutare pe buzele ei. Si de §i Zoe ñu cunoscea adimenirile cochetgriei, tot Ins6 tinil in la ntul ei pe fluturatecul tgner o lung de qile! o lung de pe pentru Eiescul era o vecinicie. Incepu a se sgtiirk de un amor färsfei, fIrg impädciuni, gi fArg rivali. Se amuck earggi in virtejul lumei. Intr'o qi, el dormia dupg prgnz. Un arngut veni in curtea lui, Memo drept la camera uncle el dormia, deschise uga, intrft §i icotgnd un pistol din cinetcare, il slob* in el. Glontul tree's' algturea cu capul thërului, bortill perina pe care se rezgmh, §i se infipse intr'o cgaimidg din pgrete , a cgria sfIrgmg- tun se reintoarserë §i cgcluri5 pe peptul dormitorului. Iliescul sgri §i se rgpecli ca fulgerul la noul venit, care scosese al doilea pistol. Arma i se smincl din mIng, gi o imbrinclturg arunch pe uciga§ pe o canapea. Negregit cg ceasul mortii ar fi sunat pentru acel cutezgtor, dad in cgderea sa, turbannl nu i s'ar fi desflgurat. Nigte coame castanii .undoioase se rgsfirar6 peste umeiiii peptarul lui infirat. Acesla era Zoe.

22 Doarnne sfinte! strig1 tenerul cunoscend-o, tu e§ti Zoe, eine ar fi putut erede! tu e§ti care vrei sa me o- mori! aceasta e resplata dragostei mele? Vrei sa uë omori!i pentru ce? Pentru ca e§ti un nelegiuit, strig1 fata cu un glas precurmat de suspinuri, pentru ca m vinqi, pentru c1 despretuesci amorul meu, §i pentra ca ai gaudit da vei putea, dupa ce m'ai invetat dragostea, dupa ce-mi ai a- ratat dulceuta vietii, sa me lepqi ca pe o jucarie ce nu-ti mai place! nesocotitule ! pesemne nu scii ca pe noi femeile dad un paing ne sparie, moartea nici cum nu ner ingrozesce ? Eata dovada vinprii tale,i ii tinse un bilet scris pe o hartie rozL Cetesce, ticalosule ! sau mai bine las sa ti-1 cetesc eu. Asculta : eSt1pana mea! m6 invinovItesci nedrept. Cum ai putut crede cl o proasta fetipara me va face 01 fiu necredincios acei ce singura imparatesce in inima mea? Nadajduesc sa-ti dovedese in asta sar, ca de am §i fost poate ratacit, o secunda n'am incetat de a fi pentru de a pururea, al dumitale credincios rob.v A! ticalosule! nu e slova ta ? Tagadue- see, Oi ca n'ai scris rava§ul acesta, o proasta fetiparar oh! me defaima pentru ca-1 iubese din toata inima. Acest rava§ e pentru tine, Oise Iliescul invAlma§it. Pentru mine! §i de and mi-ai schimbat numele de iubitti pe acel de stapetntt. Mid mi-ni mai qis veo . data dumneata? A! nu cluta sa me amagesci, caci daca mana-mi a tremurat astacli, sa scii ca alta data vat fi mai sigur5. Omoara-me dar, adaose Diescul cu un aer teatrak

23 nesciindce sl mai qicg; omoarg-më dad te superg amorul meu. Ved c. cauti pricing, gi iai de dovadg insugi incredintgrile dragostei mele. Omoarg-me! viata-mi e nesuferitg Mr amorul teu. Egg pistolul, gi ca sg, nu me gresesci, razgml teava de inima mea, ii tiu eu, n'ai decgt sg, tragi pedica. Dieted,desvelesce peptul, gi se apropie de fetiparg. El era atat de frumos, intristarea rgspgnditg, pe fata lui, arata atgta adever, incgt gingaga copilg se simti petrunsg,i infioratg de o faptg la pare o impinsese o pornire furioasg de gelosie. Oh ! eram sg, te omor, a strigat plAngend, Dumne- Oeul Meu! cum am putut avea un aga, ggnd ! sg, te omor pe tine pe care te iubesc ca sufletul!i apoi ce ag fi fá- cut singurg pe hune ? VeOi tu, crudule, dud am slobo- (jitpistolul in tine, nu sciu ce putere strging gi amar- nicl imi impingea mgna. Socoteam CI ta am omorit, gi voiam sg, me omOr §i pe mine. Dar tu nu egti rgnit ? Tu me iubesci, ago, e? Ravagul a fost pentru mine! oh! svirle pistolul aceta, ca-mi e fricg de el. Si se arunca in brate/e lui. Dupg ce peste un ceas, Zoe egi intr'un fiacru gi se duse, Iliescul se imbrad, cu dulama lui stacojie cusutg numai fir ; se incinse pe deasupra a1ului cii o curea lata coperitg cu tinte aurite in care baga doue pistoale suflate cu aur,i atarna, pe coapsa stingg o sabie incovoiatl. La snarl ii agtepta Un frumos armgsar negru. Egind vëIii arngutii sei care sta roata impregiur. Ascultati, le Oise; astgOi un tglhar a intrat la

24 mine and dormiam. A slobozit- un pistol asupre-mi dar nu m'a nimerit. Nu am putut pune mem pe el, gi a sce- pat. Se nu mor crestin ci spurcat ca voi, dace va mai intra cineva la mine fere sa-mi clati mai nainte de scire, de nu yeti lua fiecare We o sute baltage chirjaliesci pe talpe. Sciti ca-mi implinesc juruintile. Arnautii strigara : magalla! inchinendu-se panala pe- neut. Zoe a vrut sa me omoare, qicea in sine tenërul ince- 1ec4rjd ; domnul scie ce-mi vor mai face celelalte trei pe care nu le pociu amagl aga lesne. Blastemata de sluga! a gregit revagile; in loc sa dea pe cel verde Zoei, i-a dat pe cel roz : a'i ova fi facut gi cu celelalte. M'am batut fatig cu Beilicciul gi cu Fedeleg .(1) fare se simt ce e frica, dar acum Teti! me tem.

Ill

Oh! krinsultez jamais one femme qui tombs! Qnreait sous qua fardeau la pauvre &me enecombe! V. Hugo. Mai mult de un an acum trecuse de la intamplarea- aceasta. Iliescul aflase chip a se deslega pe nesimtite dinteun lant ce nu era potrivit cu uguretatea inimei sale, gi Zoe incepuse a cunoasce ce a gregit, judecand

(1) Vestiti tklhari la 1827.

25 pe oameni dupa inima sa.- Amagita in nadejdea sa, se WI la, o melancolie ce o am mai interesanta, dar inima ei ce se hränia de dragoste, nu putea via fra amor. Intro toiul neinsemnatilor tineri ce o suparaucu curtea lor,.ea deosebi pe Iancul B.... il vedea mai taeut gi mai Tetras. Sfiala lui o lua drept dovada statorniciei, macar ca era semnul nataraiei. Pe alta parte Ca sa scape de gura lumei, acestei pricinuitoare de atate nenorociri, gi cunoseend ca trebue insfirgit ia un loc oare care in societate, asculta mincinoasele propuneri ce ii faca Iancu ca o va lua de sotie. Depart& pe toti ceilalti ai sei slävitori. Iubi pe Iancul ; ii iubi sexmana fata, cum scia ea sa iubeasca,i curend el nu mai ava nimic sa mai doreasca. Nu mult dupa aceasta, simti urmarile ne- socotintei sale, si ingrijindu-se,igiroarturig starea cea critica amorezului seu. Atunci Iancul lepada masca, igi desvall uritul caracter, gi putina vrem.e dupa intil- nirea ce am veclut ca a avut cu ea la inceputul acestei istorii, ii scrise ravagul urmator : «Coconita! imi pare degantat ca dumneata ai luat un caprit drept amor, gi Inca pretin4i ste iau de sotie! Las ca rudele mJe nici odata nu-mi ar erta un aga pas, dar apoi nici inima mea n'are plecare a se robi. Aga dar, te rog nu te mai magull cu o nadejde ce nici odata nu se poate implini, gi bine voesce a me uita gi a nu-mi mai sena.) Gingaga copila ceti ravagul fara sa qic6 nimic, fara sa verse macar o lacrima. Inima ii era plina,i suspi- nele gramadindu-se in sinul ei 0 innadugeau. Pupa o in-

26 delungata gi cumplita tacere, cap ingenuchiata dinaintea icoanei 1VIAntuitoru1ui OiCand : Dumnecleule, fie-ti mild, de mine gl nu ma aduce la desnadajduire! Sanda, batrana femee care,o slujia, care o hränise cu sinul seu in pruncie, gi o crescuse in eopilarie, stand intr'o camera alaturata, se 'apropiè de n uga cu geamuri prin care se vedea in odaea stapane-sei, gi ridicancl perdeaoa vac% aceasta desnadajduiré. aceastä durere atät de adanca. Ea nu indrasnl sa intre, respectand cuceria stapane-sei; fir neauOind.nimic gi veynd-o tot ingenuchiata cu fata la pamant, intrft, it odae ca sa o scoata din nisce cugetari atat de triste. Inzadar Ansa ii vorbl; deci apropiindu-seo gasi rece, inghetata, o socoti mouth,. Luft in brat e pe aceasta, biata fat a. pe care o leganase, gi cu care impartise soarta sa. 0 numi cu acelag nume de zoitä precum odinioara, gi o dismerda ca gi atunci. Silindu-se s'o descepte din acea dureroasa letar- gie, gi nesciind de trebue sa doreasca a o vede invi- incl ca sa-gi afle iaragi durerea, sau mai bine sä vall moartea pecetluind acest secret de nenorocire, sarmana MO.! Oise, gi o lacrima cap din ochii bunei batrane, cat e defrumoasa! poate ar fi mult mai bine pentru dansa sa nu se mai trezeasca! Aceasta dorinta de gi bar- barn se eunoscea ca vine dintr'o inima credincioasa catre stapana sa. 0 puse in pat, gi peste putin Zoe deschise ochii.

Du-te, mama acasa la N... gi lasa /1.174111 acesta la o sluga a lui, ca sa-1 dea, dad se va iutoarce din ca-

27 l6toria sa, sau s1-1 trimitl cu posta unde se va fi afilnd. Spune s1 nu se pearda, cici in el este o cositl din p6- rul men. Astfel-vorbia Zoe cltra, Sanda, dadaca gi singura sa prietenI, cIteva ON dupI ce priimise scrisoarea sus insemnatl, gi b6trana a egit clft,tind din cap gi 4icènd : Maica D6mnului sl-gi fad mill de fata Mea! IndatI ce s'a departat !Arlin, Zoe deschise garde- robul seu, alese o rochie de catifea neagrl, un v61 de blondl alb, gi un gal negru, gi ajutatl de o copill ce avea in casl, se imbrIcl impodobindu-se ca pentru o serbltoare. Dupl ce se ggi, se puse pe un jilt unde ge- 411 absorbit a. in gluduri. tine ori un tremur fioros o a- puck, alto ori ridica frumogii sei ochi spre cer gi suspi- and igi fradiea m6ine1e cu desnlajduire. Up glnd fioros se plrea a se luptl in ea. Deodatit apoi se scull §i cu o oftare : oamenii aga au vrut, dise ; Dumneq.eul kr va cere saml. Oamenii acegti mincinogi gi vicleni nu sciu cItI thie este in inima unei tinere fete ce s'a dat pentru toatl viata; afie dar acum ! piand aceste a egit. Merend cu un pas rlpede, curènd a ajuns la portita unei case. BIOnd, un arnlut veni gi deschise. Acasl e stIpInul tn, Caraimane, intrebft Zoe. Ba nu, Coconitl, dar cred cl nu va zlbovi, cici maine este alaiu, gi trebue sl vie ca sI se glteascI. Apoi dar il voi asceptl, 4ise fata; §1 intrl in o- daea te'ne'rului. Eu sunt silit sl es, adlogft Caraiman, apoi dumneata singurl sI remli ?

28 Du-te, du-te; eu il- voi ascepta liana ce va veni. Arnhtul se duse. Zoe se primbla palida gi peritä la fall prin odaea lui Iancu. Eata a doa oara, igi giae, ca sunt in camera a- ceasta, htei chd era bolnav, gi amvenit de l'am ve- Out ;atunci am egit, dar acum... eata agternutul sea ; perna cusuta de mine anca tot o are... eata pistoalele lui, care i le-am cerut ca din partea fratine-meu, chi atunci hca, nu-I iubiam... on ele eram se. omor pe Iliescul. Ilie- soul !incai acela nu m'a omega, eu am fost slabal... oare-s incrcate?i dada pistoalele. Unul e Inca plin. Unul! gi ce trebue amandoue?... o migcare de deget gi. s'a sfirgit ! Oh !pistolul acesta !... sa-I agtept oare sa vie ? gi pentru ce ? el mi-a hotarit soarta gi a mea gi a copilului seu !... Sermanul prune ! il simt clatindu-se in sinul meu... s'ermana ticaloasä fiinta blastemata pana a nu vede lumina... ! ah! el e rugin ea gi nenorocirea maicei sale. Mai bine se, moara, se, nu cunoasca pe tata-seu care me cake, in picioare... Cine scie poate intr'o cli va fi ca gi el de nelegiuit, sal ca gi maica-sa de nenorocita! Sufletul ei s'a lasat la acest descuraj care este groznic and e cineva singur ; pe urma nu sciu ce infrico- gatoare presimtiri a unui traiu viitor amarit gl chinuit, au venit gi au sfigiat biata sa inime ; pe urine, o frica fantastica i-a inchipuit nigte nMuciri fioroase. Sermana fata sirup sangele sleindu-se in vinele sale. Se duse la masa, gi luänd un condeiu, scrise c'o maul tremuranda : cEu mor...! Me duo se aflu liniscea pe care mi-ai re-

29 pit'o. Iti. ert moartea mea, dar nu-ti voi erta nici o- data pe aceea a nevinovatului prune ce port in sinul meu..: La clioa judecItii, and ear no vornu intalnl, el te va trage la poalele scaunului celui vecinic, ca sä dai sama de dou6morti... , Apoi, simtind o ferbinteall mare, ii lepädaa1u1, gi vëlul, lua pistolul cerinarcat,i rezima teava de inima sa. 0 detanare resuna ! Plumbul intrInd subt tita stängl, a frint o coasta, gipetreand inima, a egit prin spate. Zoe clOir moarth.

Ileitis I que Fen ai vu mouth dejeunes finest V. Hugo.

In Oioa aceea erh paradh domneascg. De dimineatl pompierii stropiser6 poclul, gi la toate iispintenile cute un zapciu ar Agiei opria carele sä nu se vire, pinl dupg trecerea alaiului. Parada se intindea ca un gerpe pe govoita ulitg. In- ainte mergeau suitarii aläri cn nalte cciu1i flocoase, la. care at6rna ate o lungi coadl de vulDe, impinghd pe norodul ce se inghisuih. Apoi urmau pantiriiIspravni- ciei,darabanii Agiei, aproqii Vorniciei, simenii Hatma- niei, toti acegtia nigte triste rImIgite a acelor viteje ogti

30 ce muigere ambitia Polonilor gi a Ungurilor, gi infrun- tasera, trufia'semilunei. Mai in urme era Armagul incungiurat de Maui ce kick din vioare aerul: mititico. Apoi veneau ofiterii curtii... Doi tineri mergeau aleturea la pas. Unul Ware pe un armesar negrU, purte un costum arneutesc. Broderia de aur lese, abia se se vade cati- feaoa toporegie a hainelor sale. Pap lui tenera gi bar- beteasce, insufla incredere, ear ochii lui albastri ca a- zurul plini de foc, dovedeau curaj. Celalalt asemene ce- lare gi nu mai putin elegant, se deosebea prm merimea glicului gilargile menici a benigului Ben. Inchipuesce-ti, Iliescule, Oicea acestdin urine, mare, dud m'am dus acase , ce se ved ? Odaea i patul meu pline de sInge, gi pe densa moarte ! oh! nu-ti pop face o idee cum m'am speriat ! o lune de Oile de acum nu mai dorm acase. Sèrmana fate, get de there, gi de frumoase ! Oeu! dud s'ar puie s'o invie, mi-ag da armele,i pe Haiduc calul meu. Pre sufletul meu! se. se fi intemp,lat aceasta din pricina mea , pe loc a dice : remei slue- toase lume ! m'ag duce in vre o sehastrie din Ceahleu, ca prin post gi rugeciuni s capet ertarea acestui pecat de la Dumneclee, Aga se, treesc ! Oise Iancul B... riOend, afi vrut se "te ved sehastru; poate te-ai fi fecut gi prooroc. i mai pop ride? N'ai mustrare de'cuget ? Nu-ti pare reu ? Reu imi pare cum iti pare gi tie, gi cum trebue

31 .../..y...... ,,,,I 0, le fi pIrënd tuturor tinerilor ce au cunoscut-o; dar mustrare de cuget pentru ce sl am ? Dar,, lasI vorba asta, spune-mi cum a remas cu balul de... Iliescul nu-1 asculta; trqcuse inainte §i ochii lui erau plini de lacrimi. TicAlosul, qicea el, nuplatesce sa strice cineva un glont intr'insul. S6rmaiia Zoe ! Un car coperit cu o rogojing, §i intovara§it de doi oameni ,dete sa eas1 in ulita mare. Un zapciu ii opri in raspinteni. Ce aveli in car ? Un mort. Ingaduiti päna va trece alaiul. imortul ffi silit sä a§tepte, pana va trece deOrta- ciunea! Dupl ce a trecut parada,§i-a urmat drumul. Un tg- n'er ca de douNeci aii cu sprincene negre, ii urma de departe, §i o intristare adanca se vedea pe fata lui cea smolita. Ce veac! ce oameni! qicea el; pentru co biata slaba Biqa, a caqut sub sarcina tic1oiei Nietii, pentru ca n'a mai putut suferi chinurile sale, oamenii nu vor sn-i dea nici o rugaciune, nici trei coti de pliant in locul undo or sa se intoartti §i ei. Ei rat pe Dumnegeu reu §i ne- milostiv. StIpAnitorul ce Tars.in re'sboae 'came de sInge pentru ambitie,ministrul ce despoae pe feduva §i pe orfan adunIndu-§i o pomenire de blastemuri, uciga§u1 ce tine drumurile, mergu cu parada de se punu ou obraznicie Maga insu§i 1ocau1 Dumneyului dreptl-

32 tii gi al indurarii; gi pe biata- fata pamentul nu o priimesce! Earta-le lor, Do-amne! ca nu sciu ce fac. Carul ajungend pe malul Bahluiului, se oprI, gi cioclii coborind pe moarta, incepUre a sap groapa. Ce s'a Mut baba cea care tipk, ,gi nu ne lash sa luamu trupul? Ea nebunise; au dus'o la Golia. Uita-te ce frumoasa rochie neagra! o sa-mI fac un peptar mie, gi femeei o cataveica. D'apoi eu? Tu nu egti insurat. Ia matäsaria cea alba, coltu- nii, colanul gi ce mai are. SA nu Vatingeti de (Musa, striga tenerul, care stand petruns de mahniciune (pentru ca gi el o iubise pan' a nu se duce intr'o caletorie, de uncle decusara sosind, priimise ravagul gi cosita de per ce-i o trimisese Zoe, dar nu apucase s'o afle in viata) augise numai cele de pe urma cuvinto a cioclului. Si le arunca o punga de bani. Pe urma se apropie de moarta,gi desfagurand velul de blonda ce era langa ea, o coperi cu el. Cioclii au coboritu sacriul in groapa, au aruncatu te- fella, gi ispravind, s'au dus la o cragml, unde s'au pus sa bea pretul hainelor mortului. Tenerul remase singur langa morment. El geqii privind acea proaspeta movilita de pament, pail ce soarele incepü a se cobori spre apus. Multi vreme dupa, aceea, prietenii lui se mirau ye- Tendu-1 ca erk tot trist.

i de ce boa% a murit Iancul B... intreba dupa trecere de opt luni , tharul cu sprincene negre pe un doctor. De o stragnica inflamatie de creeri. Am qut MO of pana ce gi-a dat duhul. Neincetat i se parea ca, aude impugcaturi, i ca vede pe o femee sangerati ca-I imbratogeaza. Inchipuire fantastical precum veli, e- feet a desorganizatiei creerilor! Aceasta boa% trebuea meditata. Am cerutsa-ifac autopsie, dar n'aa vrut rudele nici decum. Agi fi putut face o frumoasä diserta- tie asupra boalelor ce se incuiba in cap.

1829, Aprile

3 0 ALERGARE DE CAI

Tot oragul Chiginaului se adunase ca sa, priveasca a- lergarea de cai, ce se prelungise pad in luna lui Sep- tembrie cu agteptarea D. Conte Vorontov_guvernatorul general a Neorusiei gi a Besarabiei ; dar trecerea lordu- lui Durham, ambasadorul Marei Britanii langa curtea Petersburgului, pe la Odesa, impedecandu-1, alergarea r6mase a se face numai in fiinta D. guvernator civil, generalul Federov. Loctl alergarii este clece-minute afara de orag, unde este .gatita, o galerie de scanduri in felul chinezesc pentru privitorii nobili. Prostimea sau, in limba aristocra- flea, canalia, gede imprägtiata pe camp, sau ingirata pe marginea unui odgon intins ce n'o 1assa se grama- deasca. Slaba stavila, daca n'ar fi sprijinita, de jandar- miipolitiei!

3 6 Piata se intinde ovall pe un neted §es inteo cercp- ferintä de trei verste insemnath cu stIlpu§ori de lemn de 3-4 stinjini departe unul de altdl, ear dinaintea galeriei este bariera de unde plead alergntorii, care, intr'o fugn, sunt datori a face giurul pieta de patru ori aded o cale de donspreciece verste (ca jumntate po§t1) ; §i doi care intree pe ceilalti ajungnnd mai nainte tinta, primescu, cel Inthi un vas de argint pretuit 1500 ruble asignay ;cel al doilea, 500 ruble, care bani ii dä vistieria impnrateascl. Alergnri de cai se facu pe tot anul in toate guverniele Rusiei. Scopul este ca prin aceastn incurajare sn se im- bunntateasd soiul hergheliilor, §1 e foarte nemerit, pentru cl acum toatn calgrimea se indestulead din tarn, in vreme ce mai de mult era nevoe a se cumpnra cai din staturile vecine. Am uitat sn spui ca numai arml- sari §1 iepe sunt primiti sä alerge; cai nu, §i nu de alt soiu decnt de loc. Fiinta functionarilor civili §i militari, toti inniundi- rali, da, acestei priveli§ti o pompl solemnn ce aducea aminte de turnerile cavalerilor vristei de mijloc, cir a- ceastn deosebire cn aceia se luptau ca sä capete o ochire de la dama inimei lor, §i ace§tia aleargn, ca sn d§tige 1500 de ruble. Galeria era ticsitn de dame frumoase, frumu§ele §i mai slutipare, toate cu deosebite capele §i mode de con- trabandä, pentru cl Odessa fiind port franc se insärci- nead a imbrIca pe chi§ineence; gi. e curios a le vede pe toate cu toalete recoroase §i frumoase, §1 stofele engle-

37 zesci gi frantese cum fognesc trechd cu despret pe sub barba vamegilor, care le privesc strambandu-se gi stran- gtind din umeri. Un frumos landau de Viena venea inhamat de patru telegari roibi. Vizitiul in vecbiu costum rusesc, cu barba lungl, ii mama cu haturi coperite .cu tide de argint, pazind un aer gray vrednic de un magistrat. Un luator aminte indata ar fi cunoscut ca acel atelagiu de gi. rusesc, avea o forma cu totul moldoveneasca; adeca era mai elegant gi. covirg.ind mësurele obiceiului, caci caii de la roate era cel putin de trei stinjini departati de naintagii pe care-i mänk un frumos baiat ca de 16 ani strigand neincetat padi! padi! cu un glas ce resuna ca piculina intre instrumentele unui orchestru. In acel ecbipagiu dinapoi era o te'nëra dama blonda a careia figura avea acea blandeta ce se vede invecini- citä de penelul lui Rafael, gi un june brunet care de pe barbeta gi musteti se cunoscea ca era strain. Dinainte era un om balan ce putea 0, aiba 35 ani. Chipul seu era frumos gi interesant, dar o intristare desnadejduita se vede pe feta sa palida. El 'mirth ochelari veNi, gi tinea manele tenerei dame strinse intru ale sale cu o familia- ritate neertata altui cleat unui barbat. Cat pentru strainul brunet, el Ora ca nu bagä sama a e MITI o frumuseta, ,gi nu se uità la scena con- jugala, care urmare a lui dovedea sau ca acea juna femee ii era ruda, sau ca inima lui era prinsä, sat' ca era un nesimtitor ; pentru ca dama (precum am mai spus) era atat de frumoasa, incat fe'cl6ndu-o cineva, trebuia,

38 dad nu s'ar fi inamorat, -cel pntin sä o priveasca ca pe un cap d'opera a naturei. Tenerul om smolit, eram eu ; ceilalti, D. Ipolit P. §1 sotia sa D-na S. vara mea. Sosind la galerie, ne-am dat jos: Vara mea lua, bratul barbatului seu, ear eu, facendu-mi loc printre dame cam cavaleresce calcand pebataturilemo§negilor care me da la toti dracii, cotind uniforme in dreapta §i in stanga cu tlicerea pardon, talisman care inchide gura ghiontitilor §i calcatflor, am alergat la celalalt capet a galeriei, unde zarisem o capela roza impanalata ca o pasere de paradis. Stapana acei capele era fana- lul care me lumina, magnetul ce me tragea Nu voi intreprinde a descrie frumusetele doamnei B., pentru ca simt ca acum dupa trecere de cinci ani, ori cat a§ voi sa fiu de nepartinitor, suvenirea ei ar sill imaginatia mea sa galopeze Ara voe, §1 a§ calca hotarirea ce am facut de a spune atleverul in toata simplitatea sa. Nu voi vorbi deci nici de farmecul ochilor ei, nici de glasul ei ce semena cu suspiqul amorului, nici de a pi talie mladioasa... Netagaduit este ca, eu slavese pe toate femeile tenere §i cinstesc pe Milne ill amintirea trecutei lor frumuseti; dar cu toata plecaciunea rog pe damele care nu vor avea o talie frumoasa, sa me erte dad le prefer pe cele nalte §i subtiri. Asta este o gre§all de care e vinovat gustul meu. Doamna B., me primi cu un zimbet incantator, §i yepnd negura de gelosie ce se raspandise pe fata mea

39 intru vederea unui tener ofiter de lanceri ce vorbea cu densa : Iti recomand pe D. Arsenie Timofeevici J., imi Vise. 0! noi ne cunoascem, am respuns zimbind cu sill earl rus. Bon jour, mon cher ; te sciam la Hotin? Teri numai am venit, gi mane me due. Cum! aga degraba ne lagi? am adaos incretind fruntea gi ridicand sprincenele, ca sa-mi dau un aer mahnit. Slujba o cere. Slujba militareasca are mai multe neplaceri decat multamiri. i mai vertos in vreme de resboi. Purarea in buza tunului, siliti a bivuaca sub un cort care nu .ie poate apera de nestatornicia vasduhului, meniti poate a muri departe de ai.vostri, fail alta petrecere decat ceaiul gi stosul... A! resboiul e.cea mai mare placere a vitejilor, urnal el cu un aer fanfaronic, dar pacea, pacea e nesu- feral. A §edê taxa, treaba bite() cetate in tovaragia u- nui Man comandant plin de reumatismuri gi de decoratii... 1Pati afundat in strategie, domnilor, Vise doamna B., si nu luati sama ca alergetorii au sa plece. Oliterul ne läsa. De mult venise lancerul acesta? am intrebat. N'aibi nici o grija, imi respunse doamna B., ri- Vend ; imi vorbea de fortificatiile cetatii Hotinului. Nu scii Anse cat m'a multamit intalnirea voastra. Faceam

NON..,..40 o comparatie intre voi cand vorbeati ; tu atat de negru, el atat de alb : era un contrast -de minune. red ca comparatia nu-mi era in favor. Oh! egti nesuferit. Taci. Iata domnul P. unul din judecatorii campului. Domnul P, ne spuse ce se va da semnalul alergarii indata ce se vor cantari concurentii. Cum? am intrebat. Top se cantaresc cu cel ce se socoate a fi mai greu, gi celor mai ugorili se pune plumb pe g ea, pana ce sunt top de o potriva gni. Asta e nedrept. Dad, natura m'a facut ugor, pentru ce sa me ingreue cat un grosoman, ce trage poate opt sute de litre P Aga e regula. Care socoti ca va lua premiul ? intrehl doamna B. pe judecatorul de camp. Precum gandesc, Meleli va cagtiga, cad e bun calaret. Care e Meleli? am 1is. Acel mic acolo cu un strai unguresc larg incat pare ca e de imprumut. Slaba nadejde, am urmat, caci n'are nici cum aer calaresc. SI-1 vedeti pe cal, yeti judeca altfel, dar aud che- mIndu-me. Me ertati me rog. Judecatorul alergâ, gi gasind toate formalitatile im- plinite, dete semnalul strigand : allez ! Alergatorii pleeare ea sageata.

Me uit la vara dumitale, imi clise doamna B. gi simtesc o nespusá compltimire pentru soarta ei; atAt de lenerA gi atAt de nenorocitl! abia incepuse a gusta dulcetile unei cAsAtorii potrivite, cu Anteiul ei bArbat, colonelul D., tener, frumos, viteaz, gi moartea il secera sub zidurile Silistrei. Acum acest al doile... 0! ea il iubesce. Nu me indoesc,cAci D. Ipolit meritl a fi iubit, dar ce amar trebue sA fie in sufletul lui gi ale, jale in inima sotiei sale, care seamAnä Antigonei sprijinincl pe Edip. Cu deosebire, el acel vestit rege a Tebei era be- trAn, gi D. Ipolit este And in floarea junetei. Val de el! cu atAta e mai de tanguit, pentru cA in vrista infocatA a tinerilor simtiri, viata i s'a %cut o povara, dureroasl. In adevër, am That sama a nu vede bine, dar asta poate fi o boalg trecetoare. Nici decum. E desIvArgit orb. In zadar s'au silit cei mai iscusiti doctori ai Petersburgului gi ai Odessei, nu-1 au putut folosi, ci mai vertos pe Mug/ dasnAdej- duirea de a se yea vindecat, de care pAtimegte moralul seu, fisicul lui sufeie intr'atIt incat pare cl e un betran trecut ! 0 Dumnecleule! Blastemul OlgAi se implini!... Sgomotul gloatei ne curmft vorba. Alergatorii veneau.

42 Doisprqlece concurenti- purceseserë, gi numai cinci se inturnau. Cur ënd gi din acegtia mai rëmaser6 trei. Doui rivali erau acum ; un armasar negru gi o eapa surl. Ca- lul era mic de trup, dar plin de 'foe ;picioarele-i era atat de delicate, inclt *eau cnumaidecat or sl se frgnga. Pe dilnsul era Meleli. El sta inhpt pe §ea gi a- tlt de neclintit incat omul gi dobitocul semènau un trup, un centaur. Calul era numai spumä ; mugchii i se intin- seserg ca coarda unui arc, gi aburi grogi egeau din el. Fruntea c1reu1ui giroia de sudoare ;el legase frnele de oblgncule1ei,i se tinea de coama cursierului. Eapa sur, pe care o inclleca un jocheu a nu sciucä- rui domn, era mai mare decgt armasarul; trupul ei lun- glret, o ar6ta el e fugaritA. lntinsese capul inainte, u- rechile le llsase pe spate, gi alergInd al1turea cu. densul, gueratul largilor ei na,ri,era ca boldul unui pinten pentru armasarul care atunci gi mai tare se rapefta la fugl, nisI ea nu-i da pasul. Amändoi erau acum ca la cinci sute pagi de tinta,, dud Meleli infipse ambii pinteni in coastele armasaru- lui. Un s;inge purpuriu vapsi pelea lui lucie ca atlazul gi negru ca pana corbului. Ranchezand de durere se re- sun% sforaind stragnic,sburlI unduioasa coanag,gi a- runcIndu-se in clece copce ajunse tiata, nobilul dobitoc ! Indata, ii urmã gi eapa. Hura ! striga gloata bärdnd in palme. Meleli priimi vasul de argint pe care erau slpate ar- mnurele Besarabiei. Armaturele aceste sunt :capul zimbrului moldav

43 tiind in coarnele sale pajura impgrgteascl cu aripele intinse. Intovgrggit de jandarmi gi de toti privitorii, cu mu- zicg inainte sungnd marg, Meleli intrg in orag. Astg intrare triumfalg se pomenesce gi se va pomeni multg yreme in capitala Besarabiei, precum se pome- neau la Roma triumfele..... lui Cesar, August, g.c 1. Ce Olgg, doamna mea,i ce blIstgm? am intrebat. Asta e o lung, gi tristg istorie, pe care iti voiu spune-o desearg, imi Oise doamfia B., suindu-se in trgsurg. Ridiclnd storile imi zimbi, flandu-mi un semn de a- dio cu buchetul de flori ce avea in mgng. Ochii mei au urmat careta Ong ce au perdut-o din vedere. Seara am alergat la doamna B., pe care am glsit-o- singurg agteptgndu-më. Eatg ce imi spuse : P. S. Istoria unei femei spusg de o femee, are un farmec deosebit.. Copiez din albumul meu chiar spunerea doamnei B., incredintat fiind ca. cetitorul imi va renal- nè multgmitor.

II OLGA tSunt acum cgtiva ani db and trgig in oragul nostru o tbOrg, damg. Nimeni nu o scia de uncle este gi eine

44 este. Unii spuneau cI e vgduva- unui nobil polon ce perise la Ostrolenco ;altii adevereau cä blrbatul seu, pe tare Aug nu-1 cunosceau, are procesuri ce ii tinll in Pe- tersburg; alp ce o Onturätoare ce cutrierl lumea pentru plceri1e ei ; in sfirgit acei mai rezonabili, judo- tau ca ea trebuie sI fie vr'o nenorocitft pëcgtoasl, care venise sl se späseascg in uritul monotoniei Chigingu- lui. In scurt, aceea ce se aflase mai sigur pentru (Musa, era ca se numea Olga gi era polonezl. Olga vietuia foarte retras1; rare ori o putea ved6 tineva la gradina impgrIteascl cetind sub umbra unui teiu. Mi s'a intAmplat sa o vkl oda% gi n'o pot uita nici acum. Inchipuesce-ti una din acele femei ce slujesc de in- tlreptare naturei pentru toate slutele ce a fiicut din gre- gall (1). Figur5, nobili melancolicl ; nigte sprincene pe care penelul nu le-ar fi incordat cu atIta delicateta incoronau ochii ei negri ca mura cu cAutIturg tanjitoa- re ; albeata fetei gi a grumazilor ei, pe care fluturau lungi repantiri, picioarele ei ce par& cl se joaca in nigte mici pantofi; talia sa care avea acea disinvoltura cu tare natura inzestreaza pe femeile de miaclqi. Intr'un cuv'ent, ori care din aceste frumuseti in parte, ar fi fost de ajuns ca sl degtepte un simtiment de mirare sau un fior de amor. Ea se Ord a nu ave mai mult de da- tleci ani ; dar cute suferiri au trebuitu sI aibl acei fa- tali ani,de vreme ce gterseser6 roza de pe crin gi ine-

(1) Espresie lnatit de doamna B. de la Balzae.

guraser6 o aga ängereascl frunte ! V6c16ndu-ne merend. spre ea, trecil in altl alee, gi se flcil nevqutl. In adev6r, am Ois D-lui Ipolit care imi da bratul, dama necunoscut/ nu se pare a-ti fi compatriotl ; bru- netI gi polonezl! Printre garoafele albe, de multe ori cresce elle- una de alt color, imi r6spunse. R6spunsul este poetic; dar astl skmanl garoafl se vede foarte suferinclä, gi, Oeu! en de ag fi in locul dumitale, ag cluta s'o mIngli macar pentru dragostea natiei. D-tale iti e lesne a vorbi cu aga ugor ton! D-ta n'ai iubit nici ai sI iubesci veodatl, pentru cl te-ai deprins a socoti amorul o zabavl, nimic mai mult. CH pentru mine, m6 cutremur la singurl ideea de a iubi, pentru el cunosc urmlrile acestei grozave patimi ! .Ah! m6 sparii, am strigat.i de vreme ce este- aga, eatI flgIduesc a nu iubi nici odatI.) i ai putut lua o asemene mime* hotkire ? am curmat eu. Oh ! sl dai saml dacl am cllcat-o, r6spunse ea tinpndu-mi mlna... Eram fericit ! Dui)/ putin, doamna B. urml : 4Ajung6nd in cap6tul aleei, ne-am pusu pe o canapea de brazde. D. Ipolit gIsi nigte tIbliti c/pte 1/ngl copac; negregit cl Olga le perduse. A ! am qis, eatl acea ce ne va Mmuri asupra mi- sterioasei dame.

46 IS...... ".0, Luai tablitile, le deschisei, 2i printre multele versuri 2i note le§esci 2i ruse'sci, eata ce gasii. c On s'egare un seul instant, de la vie... aussitôt nue pente inevitable nous entraine et nous perd; on tombe enfin dans le gouffre, et l'on se reveille epouvante de se trouver convert de crimes avec un cceur ne pour la vertu!.. ) Pe alth fatl: cOcchi, piangete; accompagnate il core Che di v2stro fallir morte sostiene.v Mai inainte : cVergessen sie nicht, das zwischen ihrem Brautkuss (lar Gespenst einer SelbstmOrderin starzen wird., Rousseau, Petrarca, Schiller, ce mozaic de poeti ! am qis. Precum lied, doamna Olga e o poliglota; §i nu sfAtuesc pe cine n'a fi cetit pe ace§ti autori st-i fad curte. Dad asta ginga2A Luiza cauta vr'un Ferdinand negre2it ca nu-1 va gasi in Chiginau. Ipolit nu m'asculta, dedat fiind cu totul a ceti cele sense in tabliti. AmAndoi plzeam Were gandind, el la Olga, eu... la toaleta pentru balul de la club. Oare va veni la bal? am intrebat dupa putin. Nu sciu. D-ta Anse vei fi? Poate. 0! TAblitile aste ti-au luat mintile. Uitasem 2i Olga 2i. thbliti cand, dupl veo done luni, am intalnit pe Ipolit la primblare. Trebue Anse sa scii a sau indemnul meu, de care me voiu cal toata viata,

47 sau acele fatale täbliti au fost ngscut un priete§ug intre Olga §i Ipolit, priete§ug ce se schimbase in eel, mai inflIcarat amor. Toatig lumea 4icea cl el o iubesce §i a este hotgrit a o lua, mai ales cI acum §i locuiau impreunl; Anse ea plrea el And mai mult se reträsese din lume. Iti cer o mie de ertAri, imi Oise el apropiindu-se, este o naultilne de vreme de dud n'am venit la D-ta. Pricina... Pricina e frumoasa Polonezl, am curmat riTend, §i vreu s'o ert cad mi-a rapit un prieten, de vreme ce a isbutit a domoli o inimg selbatica. Adeverat, imi respunse; nu tIggduesc c5, Olga nu me iubesce cu toatI frenesia amorului ; asemene o iubeam §1 eu la inceput, dar acum iti nahrturisese cl nu mai simt acel foc, acea betie. Amorul meu se prefIca in compätimire. Olga e minunatä, eurfanger, dar pu- rare trista, purure plansa, me teme, me chinuesce, imi scoate sufletul cu atgta dragoste. Eu o iubesc acum mai mult de mill... A, e§ti o flara, domnule ! Tanguesce-me, doamna mea ,§i nu me osindi. Simt, cunosc, ved cI sunt un vinovat nevrednic de iubirea ei, dar ce vrei?suferintile ce am tras de la se- xul D-voastre, mi-au stricat inima, au departat-o din cararea acea inflorita pe care o viseaza o inime. de dQuë- eciani. Eu am acunst treipci §i doi ani, §i am cercat prea multe chinuri. Purure vindut de femeile care imi jurau un teller §i vecinic amor, §i apoi me päraseau

48 lepädlndu-me ca pe o mix1I veche, farl macar a cugeta a prin aceasta omoarl o fiintI omeneascl, am sfir§it prin a le cunoasce §i a le pretui pentru aceea ce sunt : ni§te draci frumo§i lesati pentru a ne chinui. Multiimesc de compliment, am 4is. Eartl-me, doamna mea, §i, iti rqlic, j/lesce-me, §i nu me osindi. Dar dad, ai o inimä a§a stricatl, am adaos, da- d nu e§ti in stare s'o iubesci precut te iubesce, pentru ce nu te destednuesci ei? pentru ce o imbrIncesci, jucln- du-te, in ripa perirei ? Am cercat, doamna mea, dar, ce pot face, clad singura idee e in stare sl o omoare. Amorul ei e ecsal- tat, nobil, plin de foc, dar necejicios. NAdejdea-mi e la vremea care vindecl toate. Sfir§ind, me MO; ca A alerge inaintea unei there dame ce venea spre noi. Vara mea, colonela D.? am clis eu. Ea insa-§i , imi respunse doamna B. Ipolit acum o iubea pe densa §i nitase pe Olga... Ah! oameni,oameni inreutItiti ! Vedeti o biatä femee nevinovatl, cu inima simpll §i liniscitl. 0 urma- rici, ye tineti ca ni§te duhuri necurate de ea, pinit ce prin ademenirele voastre o faceti de i§i old datoriile sale de femee, uitl virtutea, leapldl cinstea ca 81 se a- rune in bratele voastre, §i apoi spre resplata tuturor a- cestor jertfe o asvirliti cu despret clicend: atäta e tot!. crmji, nesimtitori, infami, nelegiuiti !..)

-*49 Toate aceaste frumoase cbiriell de epitete se adresa la mine. Am vrut se me aper. In adever,, amdis ridend, cum de nu cade tres- netul se arc% pe ni§te asemenea necredincio§i! Ridi% domnule, dar eu nu rid... Oh ! ai un aer nestatornic care me ingrozesce ! Ah! am strigat luend un aer cet am putut mai melodramatic, poy a me judeca acest fel? Socotesce ca eu n'am ence treideci ani §i prin urmare sunt cinstit. De nu vrei se me cred.i, vedi ce dice Balzac in Papa Gobsec... Balzac era autorul favorit a doamnei B. care multe- mindu-se de acest bun martur, imi zimbi sorbind infu- sia copecelului de China din cea§ca de vermeil, §i dupe putin urml: (TOM iubea pe colonela D. §1 uitase pe Olga... Olga nu mai era acum pentru densul deal o superare de care cella vre-un mijloc a scepa! Nu doare, ce, tegeduesc caracterul lui cinstit §i nobil; din impotrive sciind cete delicatete are in suflet, nu-1 osindeam ci il jeleam, §i, plängeam pe acea nenorocite femee care abia o cunosceam §i care jertfa unei crude fataliteti ,era silite, a bea tn_nou pahar de durere ! Toate lumea vorbea el Ipolit a se ia pe colonela D. Pe mine ling inima nu me lash a crede la ateta necre- dinte. Imi perea grozav a-mi inchipui amorul atet de nedrept, incet se voeasce ali strica el insul lucrerilelui. Intel) di aflendu-me singure acase, imi vestire pe 4

50 doamna Olga. ABM visitA imi pricinui mirare, del precum am is; noi abia ne conosceam. De §i eram nega- ta, am luat un §al §i am priimit-o. Pare cA o IQ ! nu era acum Olga acea pe care cu cinci luni in urmA o veclusem atAt de frumoasa, de §i palidA la grAdinA ; fata ei era atAt de slabA... atIt de schimbatl. Pelita ei slmänk cu batista subtire, ma pie de viatl; omoarte se vestea in ochii ei scAnteitori. Ar fi §is eine va eä este o statue de marmul gal din manile lui Canova. Am alergat inainte-i, am luat-o de meml mAna ei ardea §i am pus-o lAngl mine. Ah doamna mea! imi Oise, §i glasul ei era inecat de suspine , eartl cutezarea mea ;oh ! sunt foarte nenorocitl ! Lacrimile ii umplurI ochii. Lini§tesce-te,doamnl, i-am respuns. Oh! inteleg! in adever e§ti foarte nenorocitl ! A§a e cA se insoará ? striga ea cu glas spAriet sculAndu-se; qa e ce, me lase, ? 0 Dumneyul meu, indurä-te ! De D. Ipolit vorbesci, doamnA ? jicu el a sl se insoare, dar nu creel el poate fi inteatAta de crud.i in sfir§it fiind aceasta, pentru ce sl te mahnesci ? SA vede cA, e nevrednic de amorul D-tale. Un nestatornic se despretuesce §i se uitI... SI-1 nit! eu BA uit pe Ipolit ? Pesemne D-ta nu sqii, doamnA, cl el mi-a flgaduit un amor all, sfir§it? Pesemne D-ta n'ai iubit, doamnl? Nu scii ce venin este

51 acesta? Oh ! te fericesc dad egti nesimtitoare!Vai mie! eu am cunoscut amorul ;ncLo data am iubit, i acel antei amor m'a nenorocit, acesta m omoara. Voi muri negregit... El era bucuria mea, sufletul meu,i sa me lase ! Caci in adever voesce a me lam... Oh! il voi o- moni pe el gi pe sotia lui !... Infurierea ei m'a ingrozit. Era de o frumuseta fioroasä. Astfel trebue sa fi fost Didona dud hotari a se ingropa subt ruinele Cartaginei. M'am sculat. Te spariu, doamna mea imi vise dupe, putine, tacere earta-me! Cand ai sci cat foc este in asta ti- .caloasa ! E un vulcan pe care numai moartea ii va stinge !...Sciu el D-ta ii egti prietena, pentru a,ceea dupa Dumnecleu la D-ta mi-e nadejdea. Ajtita-me doamna! Scapa, un suflet de la osinda! pi, fa, mijlolesce sa nu me lase ! i ce potu sfaturile mele, dad lacrimile D-tale nu folosescu ? am clis. Ah ! and &den CA ieri, nu mai departe,lua trucea gi se jura pe sanatatea lui, pe viata lui, pe. ochii lid ca me iubesce gi cA va fi al meu!... Oare Dumneipu va suferi sa se calce ast-fel juramintele acute in numele seu ? Oare trasnetele cerului s'au stins ?... Pentru cAmi s'a jurat, doamna, in mii de randuri. Eu Anse me temeam de amorul lui! De ate ori imi spuneacA me -iubesce, vorba asta me umplea de fiori. 0 presimtire a- marAimiclicea ca omul acesta, care-I vedeam jurandu- eft pe ochii mi dinaintea icoaneii luand martura Dum- neOeirea en atata uguratate, este un tradator. Lacrimile

52 ce versa la genuchii mei me 'spariau ; inima imi spunea cl sunt minciunoase.i Anse, fiintl ticAloasa ce sunt!' aclormeam pe nAdejdea fagaduintelor lui; visam feHci: rea in bratele ce erau sa me vendal.. Ah! elei nu-mi a curmat moartea Oilele in ceasurile acele! Ag fi murit norocita, gi n'ag fi silita acum a-I blastema gi a plane ! Siroae de lacrimi curgeau din frumogii ei ocM. *Cu tear om de ar fi veclut-o atunci, negregit ca nu s'ar fi stanjinit cat de putin a injunghia pe nelegiuitul ce o- adusese in starea aceasta. CU pentru mine,nesciind cum s'o malign, am inoeput gi eu a plange. Ea urn:a t Hotarisem sa me due la rivala mea, sa-i spun ne- legiuirea omului carui va sa-gi incredinteze soarta. Nu o cunosc, dar aud cl e o femee tenerl, bunk, simtitoare;. poate el s'ar fi indurat la nenorocirea mea. Oh !i-ag fi spelat picioarele cu lacrimi, gi ar fi trebuit sa calce peste trupul meu ca sa se ducl a se cununa cu el ; dar in mi- .nuta cand voiam a me duce, puterile m'au lasat. Ne- sciind ce sl mai fac, am hotarit sl viu la ll-ta. Sciu cl el te stima, sciu ca-ti e prieten; D-tale ti-e mill de mine, D-ta egti bung, plangi... fie-ti mila de o nenorociti ! Scapa-me, doamna mea, mantuesce-me!... i biata femee ingenunchiase dinaintea mea, gi imi sAruta manile WI sl poata articula un singur cued de greutatea suspinelor. Eu plangeam ca gi ea, gi eine ne-ar fi vetlut in momentul acela, n'ar fi putut deosebi care e mai nenoroeita, Olga san eu. lll'am dus la scriitorul meu gi am scris lui Ipolit ca

53 inclatä sd vie la mine. Am sunat ; Q sluga intra cu un bilet in mInd. Du acest Ilya§ la D. Ipolit P., i-am 4is ;sa-1 glsesci numaidecdt. D. Ipolit e la doamna colonela D., irni re'spunse. 0 slugd de acolo a adus acest bilet. Ada, am ()is ; dar Olga il luase mai nainte. 0 vëgui tremurtind dud cetea. Deodatd tipdnd stragnic sedpa biletul gi egi rdpede. In bilet scriea : oDoamna B. este rugatd sdbine-voiascd a veni la 5 ceasuri de seark la biserica catedrald spre a asista la cununia D.Ipolit P. cu D-na tolonela D. Ceasornicul arëtà patru. Abia aveam vreme a-mi fate toaleta. Toatd nobilimea era la bisericd dud am in-. trat. M'am pus la un loc de unde puteam privi pe miri. Gälbenarea fireascd a lui Ipolit se flcuse mai grozava la lumina fdcliilor de ceard,i sudoarea roura melau- colica lui frunte. Se cunoscea el se lupta in sine mustrarea cugetului gi presimtirea. Din improtivd all se- ninet d. pe fata tinerii lui sotii, end bucurie, (tate nadejdi de fericire ! Cereruonia se sfirgise. Toti fericitau pe tinerii soti gatindu-se a-i intovarägi acasd. In momentul acelav6- pe politmaistru cveni de afard cu grabd gi vorbi cu doctorul S. care gedea Mug% mine. Ce este? 1-am intrebat. Nimic, imi respunse cu o barbara &grad, o femee s'a otrdvit.i egi indatft cu doctorul.

-54 Cuyintele lui Schiller ce le cetisem in t6b1iti1e 01- gli imi venirë in minte. «Nu uitati cl intre slrutul insotirei voastre, se-va pune fantomul acelei ce s'a ucis din pricina voastra., 0 greutate imi aplsä inima ; un nor ametitor veni §i se puse pe ochii mei. Mi se ptirea cl biserica se in- Vertesce cu mine, §i ni§te luciri santeioase umblan im- pregiurul men. Simtind picioarele-mi slIbind, am inchis ochii §i m'am tinut de stranl ca sl nu cad. Nu sciu ct inü astI fantasmagorie, cci dud m'am de§teptat eram singurl in bisericl. TremurInda, §i cuprinsl de spaiml am e§it. Sosind acas, slugile imi spuserë cl politmaistru §i cu doctorul S. m6 clutasere', §i el ei veneau de la Olga pe care dud ajunseserg, au fost gasit'o moartli...... Abia trecur6 patru luni de la insurarea lui Ipolit §i de la moartea Olgäi, §i el se bolnlvi de ochi. Curbd i-au lipsit vederile, §i blIstemul Olgli se implini. Acum e de tot orb. Simtirea nenorocirei lui, mustrarea cugetului, pomenirea pöcatului seu, i-au atacat sAnItatea, §i in vrist/ de treicleci §i cinci ani, a§teaptl §i doresce moartea ca o fericire. Eatl isprvile D-v6stre, domnule.Ah!ferice eine nu iubesce §i nu simte!P Doamna B. ofth ; eu nu mai rideam.

III

TRISTETA

Viind la birtul unde gAsduiam, am gasit un mare pachet cu scrisori de la Iagi. Toate imi vesteau cate o su- parare. Una un proces, alta niscaiva vegti politico malt- nicioase. In sfirgit una mai mica imi spunea ca me a- gteapta, ca me iubesce, ca me doresce. Asta era o frumoasg fatl care credea ca o iubesc. Nu, nu te iubesc, sermana copill! De ti-am §i spus-o, am mintit, am vrut poate sg te in§g1 ca un ticAlos. Nu, nu sunt eu vrednic de amorul feu! De te-ag fi iubit, n'ag gecle ferecat in lantele doamnei B., femeea aka neinteleasa, care-mi spune ca me iubesce ca gi cum m'ar intreba ce mai fac : vesela, sburdateca, judecand amorul o trecere de vreme, fagaduindu-mi o vecinica dragoste, gi intrebandu-më and me intorc la Iagi. Nu; eu nu voiu sa fiii iubit astfel. Voiu o femee cu ochii plangi, cu fata mahnita, care A me teama, sa me iubeasca gi sa moara cum a murit Olga. BiAnse merit eu oare un asemenea amor, eu, care tot focul amorului teller, tot delirul iunetei cei mai in- &rite le-am cheltuit in adimenirie unei cochete... In adever, numai un amor poate aye cineva gi acela numai nu se uita. Aceasta este o loterie a inimei. Da-

56 cä un teller intalnesce o -inima simple §i nevinovata, el este fefice ; inima lui frageda §i, curatA ia o opinie incantatoare pentru amor : ear de se face partea unui suflet fatarnic §i tradator, atunci perde toata ilusia §i in locul fericirii, capeta pisma §i impietrire. Oh! cend ar Vol femeele sa scie ce inalta sole au priimit de la cer ; dud ar vol sa scie csunt lasate ca sa ne pazeasca de reu, se, ne indure inima, s. fad, fericirea vietei nostre, fara indoiall ce iubirea kr n'ar tine numai pang ce se usuca sarutul nostru de pe bazele kr ! Eu totdeauna am gandit ca angerul pazitor pe care Provedinta 1-a dat fie-carui om, nu este decal femeea careia el a jertfit amorul seu; §i Anse pentru ce lasa ele sa intre intr'o inima plina de iubire indoiala §i ura ? 0 ! nu sunt eu vinovat sermana copila, dad nu te iubesc precum theriti; dea same, grozavele fiinti ce mi-aa stricat inima.... Voesci a fi iubita ? gäsesce vre-un anger precum e§ti tu! Sluga mea intra cu un bilet. Aceasta era o poftire la pranz pe adoacli de la D. Ipolit. Rava§ul era scris de sotia lui. De des* scriea ; vom fi numaYnoi. Me invità la masa!i ce figura eram al fac eu privindu-i starea dup e. cele ce-mi spusese Doamna B. SI ved un om lipsit de simtul cel mai scump ; care este intr'o vecinica noapte ; pentru care soarele n'are ray, nici campul fiori. Un om care iubesce cu tinereta pe ginga§a lui sotie §i Anse nu o poate vedè.i ea oborita subt apesarea soartei, privind pe acest barbat färä sa poate.

MM/Y57 afia un cuvent cu care OA poatg mangaia, gi gaudind la eel antei pre care moartea i l'a luat ; veduvg de duoi barbati (Ipolit se putea socoti ca mort) la 21 ani, in cea mai inflorita frumuseta, ! Am respunscerendu-mi ertare gi pretecstand o pricing insemngtoare. Me simteam foarte trist. Voiam gg, pläng gi nu puteam. Am deschis fereastra. Cerul era turburat ;nori grogi se primblau ca nigte rqunti pe el; lasand in urma lor o ceatg, cenugie; luna se ascunsese ; cateva stele pri- Inge se iveau unde gi unde printre nori. Vedeam oragul adormit desfagurgndu-se sub mine ca o mare umbra. Linigtea 'domnea pretutindeni, numai inima mea era. turburatg. Curend, un vis degtept imi.infatogg toate in- tg,mplarile vietii mele, de la 17 ani dud am perdut pre tatal meu, cand am remas singur in lume, gi pang la 26. Gändeam la maica-mea pe care abia o cunoscusem, gandeam la valurile ce me cuprinsesere in lume, On- deam la toate acele fiinte pe care le iubisem, de la cocheta pe care o iubisem ante, pang la copila care-mi scria, pang, la doamna B. pre care o iubeam acum. Mi se Area ca le ved pe toate trecend pe dinainte-mi, frumoase, vssele, triste, planse, ripnde.... Tunetul vuia in departare; cerul acum se invglea cu o haing posomoritg ; stelele pereau pe rand. De ag fi fost poet, ag fi privit cu pl/cere aceastg, sceng mareata a naturei, dar temperatura avil pururea o deosebitg in- fiuenta asupra fisicului meu. Un soare frumos, o noapte sening me inveselesce; din improtivg o vreme urita me intristeazg , in adever gändeam dacg, Englezii au tot a-

58 semenea vreme, au dreptate 81 se sinucida. Ce vifor se- gatesce! Stele le stralucesc de o mai vie lumina! Spun ca de cate ori moare un om, sufletul lui merge deli ia lee intre stele ;oare care va fi steaoa Olgai.? poate ca. acea care e acolo in capet. Me uitam la Ursa mica. -- Domnule, rmi Oise sluga, tragendu-me de haina, gasda intreaba de nu vrei a cina ? Ne vreu, am respuns. Domnule, si, inchid fereastra ; vremea e turbure, curend a sa tune. S'apoi ? Sciu ca D-tale nu-ti place tunetul. A§a este dud 15 aproape §i dud trasnesce ; dar dud vuesce in departare imi place. 0, cum fulgera de stra§nic adaoga blastematul, groznece tunete o A. avem ! trebue sa träsneasca undeva. Acest din urma argument me MU sa me trag de la fereastra. Inturnandu-me veOui pe gasda cu servetul pe mama. Dad, Domnul va sa cineze imi Oise el, i-am OM un hulodnoi minunat, blinee cu icre ferte in m4 gi... Singur numele bucatelor era de ajuns ca sa-mi tale apeti tu I. Gasda mea era un mo§neag ca la 65 ani, scurt gi gros. In junia sa se vede ca fusese balan, cad ochii lui aveau Inca o u§ure vapsea de alb-albastru. Fata lui ro- §ie ca morcovul §i fruntea MA nici o sbircitura, arath . el pentru el viata n'avusese Oile negre. De mult e§ti insurat, mogule? 1-am intrebat.

59 De patrugeci de ani. Ai copii ? Trei bleti i o fatl.. iunde stint? Duoi slujescu in oaste; cel mai Mic e pisar, §i fata mea trIesce la Tulcin. 0 ! Saga mea... Saga ? ce va sa gicl Saga? Ivan, sluga mea, imi spuseee diminutivul din A- lecsandra. Saga mea urma mogneagul e dama mare; am maritat-o dupa un cinovnic de la Tulcin. Blrbatul seu este Guberskii-Secretar. SI o vegi, domnule, aceea e femee; mai nalta cu duoë palme de clt mine. Seama- na bunului seu care a fost grenadir, gi groasa clt mine_ ?aped,frumoasä,rogie ca un bujor Inumai and era mica a cklut din scrinciob gi de atunci e cam gchioapI; vörsatul a stricat-o putin,i i s'a scurs un ochiu. invelata, domnule, ca un diac. Scrie, cetesce groznic. Cand a fost asta primIvara la mine, mi-a lIsat nigte carti foarte frumoase; pkat el nu sciu a ceti. Trimite-mi-le sa le vgd, am gis. Acesta era Florian tradus rusesce. Cetesce tui eu voi asculta, am gis lui Ivan. El incepa : (Dupa ce alerga de la o turma la alta, ca sa se gu- dure la Elicio gi la Galatea, canele incepe a alerga prim magura ;gi ar ia dupa un ied selbatec. Iedul fugep trece Maga pastorite...x. Deschide in alt loc.

60 c Est el a se rogi uitandu-sela maica-sa.Margareta ii (la voie 0, priimeasca presentul, gi pastorita sta and nehotarita. La urma, c'o mana tremuranda, apuca cor- , dela verde, care era in grumazii berbecului...» E ! da-mi pace cu pAstoritele gi cu berbecii cu cordele verqi. Vecland ca pastoralele D. Florian nu-mi potu impra- gtia melancolia, m'am culcat, Anse de abia apucasem a adormi, gi un vis fantastic veni gi-gi puse asupra-mi negrele sale aripi. Parea ca me aflam inteun mare salon imbracat in doliu unde ardeau due mari policandele cu luminari de ceara galbena. Olga dormia culcata pe o canapea. Ipo- lit o privea stand la capul ei. Doamna B. se gatea la o- glinda fredonand aria din vodevilul rusesc : Kozacet stihotvorefet. Prin salon se primblau oi cu cordele vercji la gat, gi Saga sarea schiopatand gi strimbandu-me. Nu sciu cat thin acest potpuri de vedeuii, cad and am des- ehis ochii, era clioa mare.

CATEVA RAVA§E Era cateva luni de cand me inturnasem la lagi, Vir- -tejul societatii, procesuri, intrigile politice me cuprinsesere intea'cat, in cat ne-afländ minuta de ragaz am -fugit la tail; Anse acolo singuratatea, aerul curat, pri-

--61 virea naturei, de§teptare in inima mea suvenirea doamnei B. In zadar cautam a sap de prigonirea acestui amor atat de inflorit. El se tinea de mine, gi me ram a cerca toate chinurilo despartirii. De me duceam la venat, mi se parea ct resunetul puscii mele trece Prutul gi merge de moare la uga doamnei B. De voeam A. cetesc, duoi ochi frumogi se puneau dinaintea literelor, gi in ori ce frasa gaseam o espresie a doamnei B. Ne mai putendu-me lupta, am scris sa-mi vie pasportul. Ant lepadat toate romantele, gi m'am apucat de cetit pre Tucidid gi pre Xenofon. Dumnecleu sa me erte gi pre mine gi pre acesti vestiti gi limbuti autori! Nededat in strategie, n'am putut pretui niei frumoasa retragere a ee- lor ilece mii, nici resboaele peloponisiace. Aruncam cartile gi me duceam de priveam Prutul culn curge, gi fe- riceam pe cazacul cu barba lunga de la pielietul din ceea parte. Imi era drag cazacul. Au nu era gi el de a- colo de unde era doamna B? Aflam multa poesie in nasul lui turtit gi ochii mici, gi multä armonie in strigatul monoton : cto idiot ! Xenofon gi Tucidid se dusesere pe urma lui Balzac gi a lui Walter Scott. Imi marginisem cetirea numai in amoroasele ravage a doamnei B. Fara indoeala, qiceam, acesta e limbagiul adevera- tului amor! Laconic .gi infocat. Doamna de Sevign6 gi Ninon de Lenclos niciodata n'au putut scrie astfel:Ah, cat m'a iubit de stragnic! i eu care socoteam ca e a cocheta gi... Ivan imi curma monologul. El imi aducea pasportul

-§idue scrisori cu timbrul- Chigineului. Cunoscui pe a- dresa uneea slova doamnei B. Tremurend de fericire am deschis-o. Eate ce-mi scrià (Prietenul met! Stint foarte nenorocite! Aud ce te getesci se vii earl in Besarabia, gi nu scii cat m'a 811- f-drat vestea aceasta... , Inceputul era original. eTe-si fost dus; gandeam ce me vei fi uitat. Ah! tend ai sci cat te-am iubit, dar acum nu te mai iubesp. Earta sinceritatea mea, dar dud ai sci cet sunt de Be- norocita! De dud te-ai dus, toate nefericirile m'au im- presuratu; am perdut pre Bibi! Inchipuesce-ti ca se vede cl-idase supa ferbinte sau eine scie ce. Pe la miepl noptii aud un grozav harcait pe canapeluta unde el dor- mea. Sar din ascernut. Ce se ved? bietul Bibi era in spasmele agoniei. Oh! nu7ti poti face o idee de ce am cercat! Oh! sa-1 fi veljut cum me privea cu ochi lecri- metori! Cum se vercolea in bratele mele! Am sculat toate casa; am trimis dupe, doctor; dar seracul era in .cele de pe urme minute. Ne mai sciind ce se fac, i-am turnat pe get cateva linguriti de ape de Colonia. Ser- manul! Sermanul! trebuia se,-1 vecli cum urla, cum se sbuciuma! Oh,. grozave minute pe care inveci nu le voi uita! and a venit doctorul ii gasi mort, gi pre mine le§inatA...Lacrimele m oprescu de a-ti mai scrie, dar te rog Ance odata de vei veni in Besarabia, se te faci ce nici me cunosci. Clad ai sci cle sunt de nenorocite! P. S. Rape scrisoarea aceasta.,

63 Am scApat scrisoarea din mane, gi am deschis pre ceealalta. «Prietenul meu! Tu me intrebi atate lucruri de odata incat nu sciu la care sa respund mai Intel. Wel Anse cä incepi cu doamna B. gi sfirgesci cu doamna B. Aga dar de clansa iti voi vorbi, cici pentru celelalte interese nu-ti prea bati capuli ai dreptate, pentru cscii ca m'ai lasat in local tea §i nu te incloiesci de sirguinta mea, de vreme ce multamirea mea o cunosci ca e sa me tavAlesc prin presustvii (tribunaluri);i cu venirea ta (care era' ce, va fi incurend) te vei incredinta ca prietenul ten a Mut pentru tine mai mult cleat tine, pentru ca pre densul amorul nu-1 tarle de nas dupa -doamna B. «Tu imi scrii sa te insciintez ce face? cum sufere departarea ta,i dad durerea-i s'a mai alinat. Sermane prietene! mi-e jale de tine, caci tu egti facut a fi cat vei trai ingelat de femei. Mangle-to simtitorule Verter, §arlotata nici a murit, nici s'a injughiat, nici gi-a flout sama, nici s'a bolnavit (dp cat numai and i-a murit cate1up1), ci din improtiva, adoa cji s'a aruncat in bratele Unui teper ofiter de lanceri. . Fecior! da-mi gipul cu eau-de-Cologne. N'avem aici la tall o-de-Colon. Da-mi ceva! da-mi un pahar de apa cughiata... «S'a aruncat in bratele unui Mier ofiter de lAnceri. Tu ii cuuosci; locotenentul Arsenie- Timofeevici J. Iti a- duci aminte cum rideam de densul ca gede ca o fata mare cu ochii plecati,i clad vorbesce cu femeile, tremura.

64 Adeverat, nu e nici o asemenare intre voi amandoi; capul teu e de poet gi al.lui de ogtean, gi el te numea . ucionaea golova; tu de dud egti no te-ai ingrijit de toaletl, in vreme ce Arsenie Timofeevici balan mai mult cleat toti balanii, e frumos in felul lui, gi e in stare a se bolnlyi dad ar vedè, cg. un fir de per dinteun favorit e mai lung de clt celalalt. Aceea 5nse in care te intrece, prietenul meu, gi cu care te-a gltit, este dantul. Inchipuesce-ti cl el este eel Iran mazurist din toata, noua Rusie, gi tu cunosci slIbiciunea doamnei B. intru aceasta. Tu, sermane filosof, nu poti face o singurl an- trega; stinglcia ta e nespusl. Asculta dar cum s'a legat acest amor. Scii cg, ne gäteamu sa, damu un balbunului nostru guverniator. Balul a fost a doa gi dupa purcederea. ta. Degi n'am mu1t1mire in adunärile sgomotoase undo domnesce eticheta, aveam curiositatea se ved pre D-na B. gi sä studiez soarta ta in ochii ei, pre care tu ii asemenai cu viorele inreurate gi cu ate alte acele. Nu MO- duesc cI in sera aceea, ea era do minune; avea un aer aga de dulce, qa de incantator, aga non so che; un aer care gicea :iubiti-me, nu me lgsati sl me prIpadesc! Damele igi gopteau gi se ghionteau; tenerii o privea cu amor gi infocare gicenduli intre ei : clt e de frumoas1; Se incepii mazurca. Doamna B. juca cu lIncerul. Ce st-ti mai spun? era in elementul ei,gi find el sciu ca-ti place stilul poetic, o voi asemena cu Atalanta a- lergand peluciul valurilor. Insugi guvernatorul se scula de la carti gi veni s'o priveasca. Rugii strigau : prevos- hodno! Moltlovenii.: minunat! Pe 1120 ea, toate cele-

65 lalte femei erau Bluth: Asta nu e putin and o dice o gura indiferenta , mai ales candsciica, la noi sunt multe frumugele. Tong sara n'a vorbit deat cu Arse- Die Timofeevici, n'a vedut de eat pre Arsenic Timofee- vii, .n ,a dantat de en cu Arsenie Timofeevici, numai eu umil am fled un tur de valt en Musa, en care n'am (Mutat de patru ani. In invertirea valtului, am pomenit numele tëu. Gacesce ce mi-a respuns?Nu-1 ved la bal. A! uitasem ca, s'a dus!.. Cum ii pare, prietene, respunsul e de minune. In scurt, CO sa-ti mai prelungesc? Tu egti uitat, uitat ca COM n'ai fi mai fost. Lancerul gede toatä dioa la ea ; dar bliatul nu e aga prost cat seamana. Mi-a arnat ieri un rang de la damn; eata ce'i scria : «Me invinovatesci nedrept. Nu, nu l'am iubit pre el, (a- cel el egti tu), gandul meu era tot la tine de and te-arn vedut la alergarea de cai... Oh! te iubesc, du2inca ! me jur pre ochii acesti care dici ea ii plac, gcl. gel.) Ticaloasa! se jura pre ochi, nu gandea la Ipolit! 4Rusul Anse n'o iulesce,i cocheta face pe nevinovata. S'o vedi cat s'a Mut de bisericoasa ; gede toata dioa inchisa, merge numai la biseria gi la parada. Adio, gel.) Trebue saiba cineva 26 ani, gi siubeasca cum iubeam eu, ea sa simtft aceea ce am simtit! In scrisoare era un post-scriptum : «pupa o indelungata suferire,insfirgit,Ipolit a murit...) Bhirtia imi cap. din mani, gi ochii mi se umplure de lacrimi aducendu-mi aminte de nenorocita mea ruda. Apoi in ciuda gi necazul ce aveam asupra doamnei B., 5 66 mi-am adus aminte ca babele la noi gonescu pre necu- ratul afumand pene prin case_ Am cerut o catue §i foar- feci ; am taiat faramele scrisoarea §i rava§elele vicle- nei, §1 le-am pus pe jaratecul din catue. Privind fumul ce se ridica §i apoi perea cum perisd amorul ei, am Ojos slugii mele se, se duce, §i sft afume odaea cu hartiile aceste. El me privea cu ochii holbati. Ai au(jit? Bine ; apol Apoi se, qici se!mi in§ale indata caJul, §i sa te gatesci se mergi cu mine: Uncle? La calugarie. Ivan se depart& clatinend din cap. Negre§it ca me socotea nebun. A§teptand cold, m'am dus la malul Prutului. Caza- cul cunoscendu-me, me saluta. 0! cat mi-a parut el de slut! Eu m'am pus pe term, §i sfe§iind pasportul, a- runcam bucatelele in apa, clicendce viclenie! sa me uite pentru ca nu mai sunt fatut, pentru ca nu sciu mazurca, pentru ca nu port epolcte, pentrp ca nu-s balan. Sa-mi icä fare, pic de mustrare a cugetului cu nu me mai iubesce, pre mine care o iuheam ca sufletul! Sa-mi spue ce pre Bibi nu-1 va uita in toata viata! Va se qica el mai mult iubea pre catel? Bine clice prietenul meu ca suntu oameni nieniti a fi cut vor tred in§elati de femei. In vremea aceasta calul era gata. Indatrt purcesei ca un duh de spaima imboldit de ferbinteala frigurilor, §1

67 tAnd me degteptai din ameteala mea, vquiu calul uumai spuml §i coastele lui sangerate de pinteni. Ivane, uncle suntemu? Intl* Amu in Iagi. Eatl se intorcu de la Copou. Plecasem si me duc la vr'o sehAstrie, sl fug de lume gi me trezii in Iagi. Insera. Abia avui vreme a-mi schimba hainele casA nu scap representatia de la teatru. Se da : Est ce un-reve? 1836, August.

NB. Trecusere 22 ani, de dud nu fusesem in Besa- rabia, cAnd in earua trecutl Guvernul nostru me insAr- cinft cu o misie la Chigindu. In sfirgit, eram sved lo- cud dorite, rude, prieteni ce nu-i revef,lus-em de 22 ani! o viatA de om! Jin cAletorie, toate amintiriIjuni4 se grAmIdeau in inchipuirea mea, gi mi se 'Area cprivesc pe Meleli calare gi pe Doamna B. valsAnd cu ofiterul olelAnceri. Erà,dimineatl cAnd am intrat in orag. M'am dus la, vechea Inca gazdA, made me agtepth c.ea Antei deceptie. In locul mogneagului de la 1835 atAt de rog §i de vesel, me intimpinft tin Neamt sarbäd gi flegmatec. care cArmuia birtul. Luai un fiacru gi visitai oragul. pe care il gAsii spo- nit in marime, de nu gi in frumusql. La urml me hotAriisame due la doamna B. Nu sciu pentru ce, cum pusei acest gAnd, inima incepil a mi se bate, gi simtii o nelinisce oarecare. Era aceasta oare a aducere aminte a vremii trecute? Nu cred. Se strecurase

68 athta timp, se petrecusere at/to intamplari incat nut putea fi alth decal acea impresie a tineretii, care reanano pururea in sufletul omului. 0 sluga me anunta. Intrai indestul de uimit inteun salon unde me agtepta o noui deceptie. Gasii o babuta. sbircHa, incungiurath, de catei gi de motani, care dupe, ce cu politeta me invita langa dinsa, imi prezenta o prig de tabac! Nici odata n'ag fi gacit ca Mama aste ce purta ochilari gi priza tabac, era frumoasa doamna B., odinioara fala Chiginaului! Cum, doamna mea, porti ochilari? Ce? ai pleguvit? Tragi tabac ? Ti-au callut dintii? g.cl. g.cl. Dupa o convorbire atat de prozaica, in care vreme Ile' uitam unul la altul, am sflrgit prin a ride noi insugi de noi, gi a ne manglia de poznagele ispravi a timpului. Am petrecut done septamani vesele in capitala Besa rabiei, uncle am gasit cea mai buna priimire gi cea mai. cordiala ospetie. 1857, Main.

AU MAI PATIT'0 I ALTII

Nimic nu e mai urit de at ormul Ia§ii pentru un ca- ntor strain, mai ales dad nu are un mime cu de la inceput, §i e incurcat in trebi ce nu-1 lag a cultiva cunoscinta locuitorilor semicivilisati din care se alcatuesce populatia acestei capitale. Ear dad voiageaza caun poet, ca un artist; dad a avut norocire a fi colaboratorul vre-unui voclevil monstruos ce s'a jucat la teatruIagilor; dad numele i-a fost tiparit la coada vre-unor versurele dinteun keepsaque saq in foiletonul jurnalului de De- bate, fedce de el! Pretutindeni e bine priimit, grbatorit, primblat §i ospgtat. Gasesce placere in aste adunari semi-europenesci, se denrinde a bea cafea turceasca §1 a fuma dintr'un ciubuc lung; ba Inca afil multa poesie in forma §licului §i a hainelor lungi numind vandalism lepadarea lor. In sfir§it de este §1 Oak. §1 nu prea slut, apoi nu poate tagadni ca ulitile ora§elor europenesci tra-

70' se cu sfoara, aU multa monotonie gi obosese vederea, in vreme ce ale Iagilor infatogind la toti (pee pagi un non punt de privire, arata o varietate drag-Maga; gi e prea multImit dad, dupa ce merge pe jos prin pulbere pang in glesne in primejdie a fi calcat de carete gi drosce, scapa in hudita unei mahalale, ajunge la o cant/ cunoscuta uncle era agteptat, igi lasa galogii la scarl, intra obosit gi trudit, gi vede ca. ii aduc dulcep-0 ce bun obiceiu! Trei groaznice focuri a cercat acest orag. S'ar fi putut face pe un plan mai nou, dar nimeni nu-gi batt capul, gi dupa ideea noastra au cuve'nt. Ce ! sa-gi fath casa in linia ulitii ca sa nu OM dormi dupa prInz de duruitul trasurilor ? Iagenii iubesc linigtea gi acel drag far-niente din care se alcatuesce cea mai mare parte din viata lor. Osteneala i-ar omorl.Pentru ce O. Amblu pe jos, dad am trasura?Ce rëspuns sa dai la un aga bun cuvênt? Cu toate acestea, bunul oral incepfi ali schimba toaleta, gi, ;len ! ne pare rëu, caci, e slut astfel imbracat jumatate cu frac gi jumAtate cu galvari rogi, intocmai ca. un unter-ofiter pe care l'am vNut la informarea militiei ineMs cu sabie peste giubeaoa blanitA cu cacom, purtand pinteni gi gapca cu rogu. Acum vede cineva in locul baracelor gi a colibelor care facea sä rësara grandiosul unui palat maw nigte casute de moda bourgeoise,,- de ne este ertat a imprumuta aceasta ;licere de la francezi, de vreme ce la noi AncA nu e botezata.Cinci camarute in care abia te pop invArti gi din care una mai mArigoara poarta pompo-

71 sul nume de salon; trei stanjeni cuadrati de grading. en- glezeasca en vre-o §ese salami slabi §i. subtiratici ce nu sunt buni nici de foc nici de umbra; atata tot. Eatg, cun; s'a degradat bietul ora§! abia unde §i unde se mai vede cute uu palat vechl cu beciuri boltite, cu ferestre cu gratii, cu eerdace Mari, Ansa §i acestea incepura a se su- lemeni §i a se preface, §1 seamang cu unter-oflterul de care am vorbit maisus. Intr'un palat de acestea, care era intr'o mahala tihnita a aria nume ii vom tacea de frica poliiei, locuia dumnealui Postelnicul Andronake Zimbolici, caruia la vrista de patruyci ani ii abatuse sa se insoare. Coconul Andronake era until dintr'acei 6meni din norocire rani, adevgrati cameleoni a societatii, care-§i pre, fac sufletul §i portul dupa vreme §1 impregiurari..A§a dar pang, acum de cinci ori isi schimbft hainele. Antsei la 1812 si-a ras barba §i s'a imbracat europenesce. Pe urmg, in vremea Domnului Calimach, luft iar costumul lung. La 1821 bgjanarind, imbracft iarg§i fracul §i i§i rase si mustetile. Inturnandu-se, iar luft §licul. Apoi la 1828, .apucft din nou fracul,i§i lsft fat:11.4i mari §i barbetg,i puse §i ochilari. vice a nu se va mai schimba, dar putem sg-1 credem? Poate el cetitorii nostri vor sa scie pentru a se gasesc oameni curio§i ce von ._sa le scie t6te ce fcñ el patruyci ani, §i se treql aria arcjiou ea s se insoare? Pretum intru ioate, Postelniculu Zimbollc era si intru aceasta neotgrit. Oare sa se insoare, ori s nu se insoare? Acest gaud l'a cumpgnit douNeci de ani In sflr§it in-

72 tr'una din qile superat pe femei el nu-i mai priimesc curtea, repeta dictonul lui favorit ,coare se me insor, , oni se nu me insor ?x dud ii veni in minte el demoa- sela Agapita decurend (TM din pensionat, are zestrede o mie gatheni venit pe an.i eu am Ince pe atata, gendl Postelnicul; ce buna treaba! Se imbrece iute gi alerga la muma junei copie, care nici scia el suntn Postelnici pe lume gi el gendeccu la densa, sell mai bine 4icend la zestrea ei. Dine mume, iubincl pe fetita sa cu tot focul dragostei perintesci, lucru egit din mode in clilele noastre, remase incantate vegnd ce se infetogeazi o astfel de particle, veqend el cere pe fiice-sa un Postelnie, pe dinsa fate, de Serdar! Agapita mea a se fie cocoane mare, ilicea ea cu ochii muiati in lacrimi de bucurie; dar gre- §ea in ideea sa buna femee, ceci coconul Andronache era din soiul acel amfibiu (numeros in Moldavia) care se tine mai presus de starea a doile (1), gi pe care-aristocratia null socoate nici il priimesce intre ea, adica din soiul acela caruia se poate aplica proverbul moldove- nese : nict dam nici ogar. Postelnicul Zimbolici cuno- stea proverbul din ispite, dar fiind om de duh, despre- tuie aste prejuditii fumuróse gi ridicule; el sea ce in a- cest al nostru veac de aur, , aurul e boier mare, frumos §i invetat. Aga dar curend se gi insure. Indate stremogescul seu palat lua o none forme! gra- tiile se scoasere de la ferestre; odeile se zugrevire gi se

(1) Boierii mith.

NNW,73 inobilarti cu gust. Apartamentele nevestei lui, despar- liteintr'un capet ce dk asupra gradinei se asternura pe jos cu covoare. La toate unghiurile se pusera clopotele, Ilidin etacul postelnicesei se deschise o galerie, unde ea iubia a cultiva &rile cele mai rarii mai frumoase. Tanka AgaPita gasind in barbatul seu un om cu ma- nierq nobile, Para pretentii, care ii implinia cele mai mici caprituri de copill, un om in sfirgit ce trecuse prin foc gi prin apa, se deprinse ugor cu casatoria, ea care plansese oi intreag a. tand aqise c'or s. o marite, gi care din romantul Ameliei luase cea mai mare anti- patie asupra lui Mansfeld,i prin urmare asupra bar- batilor. Lumea privea pe postelnicul Zimbolici ca pe un mo- .del de barbat,i pe dansa ca pe o minuna.de sotie; gi lumea nu gregh,de gi ea rare ori nu gregasce, caci el insusi se mirk de fericirea sa. Se vedea curtenit, salu- tat, stimat mai mult de cat antaiu; pentru ca Moldavii .aui acest obiceiu, ramas (le la Daci Inca, a crede ca un öm insurat are drepturi in societate, la care un ne- insurat, fie ori cat de cinstit, nu poate nici cum pretinde. bse luni trecuserp de cftnd gusta Postelnicul aceasta ticnita fericird casatoreasca. Sosi toamna,i nu sciu cum, cu (Musa veni gi satiul in casa lui. Serile i se pa- reau prea lungi, mai ales acele petrecute la teatru unde cele mai adese vedea barbati ingelati. Pellier(1) ii pa- Tea mascariciu dad glumele sale facea pe femeea lui

(1) Actor comic la teatrn frances de laIagi.

74 sa rip. Cu totul deosebit de aceea ce era linterpe- semne, &Idea, suntu foarte natarai barbatii in Francia §1 femeile desfranate. Norocire ca noi avem Inca 'Milt pana sI ajungem la acest grad de civilisatie. Intr'o sear/ juca vist cii cativa then de curand insu- rati ca §1 el. Dupa opt robere in vremea carora se pa; Oise o adanca tacere : Oeu, Oise unul asvIrlind cartile, de cand m'am insurat joc numai vist §i nu mai scurnp de un leu fisa; Anse, adeverul ye marturisesc, nu me pot opri de a blastema pe Englezi §1 petrecerea lor. Ce joc monoton! nifti face cel mai mic tik tak. Straiasca bancul farao ! Taci, qise altul, nu e de cuviinta unui om casatorit a lauds, asta desbrecatoare §i ruinoasa patima. Eu am uitat §i paroli si setleva. pi mai bine, sa trliascl cIsItoria! Hura! strigare toti. Adusese ciaiu §i ciubuce. Ce socotiti! Oise gasda. EA sunt de idee sa facem ponciu precum odinioara sciti cand... Nu mai pomeni curma al patrule; nici voiu sa mai aud vorbind de acele ceasuri. perdute. S. traiascacl- satoria! §i nerod acel ce lauda holteiia, purgatoriul a- cest mar§av unde i§i risca cineva punga,cinstea §i viata... Dar propunerea pentru ponciu se priimesce in conglasuire. Samuvarul clocotea. Ciaiul versat prin pahare, luft o vapsea purpurie amestecanduse cu rumul de Giamaica. Toti sorbeau asta iscusita }Altura. care face nu mai

75 ',N....WI putinA cinste aflAtorului ei de cat afileoolui Tipogra- fiei §i a corAbieriei on abur lludand plAcerile insu- rAciuuei cu entusiasm dar fárfoc,§1 pentru ca sa dea o atitare mai vie acestor laude silite, defAimau din mult in mai mult petrecerile holteiei, a drora .Anse aducere aminte le aprindea fetele §i ii fAcea sA ri cu hohot. Cat jalesc vremea perdutA, qicea cel mai vechiu insurat dintre ei; imi pare cl trAiesc numai de dad m'am casAtorit. Numai de atunci me pot socoti fericit. pilele mele trecu ca nisce vise incAntAtoare. In toat/ dimineata, copilita noastrA vine de nt) desceaptg. Pri- vindu-o ne simtima reinviindu in ea. CAnd sunt silit sl, es de acad, nu sciu cum sä me intore mai degrald. E de prisos a ve descrie ce Anger este Zefirita. Sciti cat e defrumoasA; gciti ce plAtesce intr'o adunare; sciti de se mai poate afia alta sface, solo mai bine la un contradant. Natalia mea, qise altul, este musicantl din cap pAnA in picioare. Sonetele lui Beethoven, fantasiile lui Haydn capriturile lui Paganini pentru ea sunt o jucArie. Cand se pune la piano, pare el geniul musicei o insufil. Fiori te cuprindu, tremuri, p1ngi, tipi, ascultAnd-o, §i te socoti transportat intr'un raiu sau intr'o sferl locuitA de sirene. Daca cAndva vre-un nor mAhnicios me posomo- iasce, un allegro vivace me inveselesce. Dad idei po- liticesci me turburl un andante grazioso me lini§tesce, daca vr'un cuget de gelosie me nedjasce, im adagio sostenuto me face sA-mi cunosc amAgirea §i 81 Ors lacrimi de clintl. Intr'un cuvent femeea asta este o fiintA lAsatA inadins de bunul Dumne(jeu pentru fericirea mea.

76 Pentru hatarul ei inve't flautul; pentru hatarul ei inv at, a canta, ,caci am uitat sa.ve spud cft canta ca o Mali- 'bran. Acum putem canta impreunä frumosul duet a lui Mozart intre Giovianni §i Dona Anna. Cat pentru mine, relua al treile, marturisescu ca n'am gandit nici odata ca sfanta poesie va veni sa se sall§luiasca in casa mea. Sotia mea e pagana ca Lord Byron §1 poeta ca Georges Sand. Autorulu ei favoritu este Victor Hugo; o chime, Adalgita. Cum ve pare ! A? poate-se mai frumos nume ? Poesiile ei dud vor e§i la lumina cad am gaud 0, le tiparese -.- credeti-ma au BA faca o mare revolutie in republica literaturei romanesci. Ascultati versurile ce a facut ieri a la maniere ..de Victor Hugo. Cuprinsi de nn trist necaz Az, Priveam amnrgu 'ntnnecat: Cat, ftv6d el dintr'unn nour des Esu, Mnitime de draci fioroqi Roqi. Toti se pnnu impregiurulu men ! En, Ceo si sciu face de acum ? Cum, De-aici sit pot al men BA scap Cap! gcl.

Ved el ye minunati, dar sa vedeti And altele. and o ascult, me simt as de prost pe langa densa, incat me

77 mir cum de mi-a %cut cinste se m ia de berbat. Se- rile adormimu intru cetirea vre-unui romant nou care face se ti se sue perul in verful capului, sau a vre-unei povesti a lui Hofman ce te umple de fiori la lumina cea sarbEde a lampei. Aga uimiti, cupringi, ne lipimu strew, unulu de altulu gi Celelalte, striga gasda egind din rebdare intru auclul atator laude. Nevasta mea, prieteni, n'are pretentie a se.numi nici Steel, nici Sontag, nici TaglionL Ea este o ceare moale pe care o intorc cum mi-e voia; nevinovata Oft un puiu de turturea. Scie numai s me iubeasce; ateta scie, ateta vreasg,scie. Atat de putine idee are de adernenirile lumei, incat me tern se nu me- intrebe intr'o di ; Si les enfants qu'on fait se faisaient par l'oreille. Rideti,domni, pentru ce nu aveti cercarea mea. Trei- Ieci gi doi ani am tegaduia opt, i mi se pare ca am avut vreme sa cunosc o mare parte din diplomatia cocheteriei. Talentele suut bune, dar eu sunt de o idee care ense poate fi gregite ce o femee meritate n'ar trebui sa fie prea artiste. A mea iubesce frumusetele maturei nu ale megtegugului. Romanturi nu cetesce. I-am fecut o mice biblioteca de carti moralicesci. Toata dragostea ei, out eu; toate, multamirea,fiorile. In toata dimineata, dupe ce cauta trebile gospodariei, ese in galeria de lenge, etacul seu, unde privinduli fiorile cetesce pe Emile a lui Rousseau. Dumnevoastra ati fecut nigte frumoase portreturi despre sotiile Dv.; dar sa nu banuitiimi par cam magulite. Eu nu spui, eu

78 afel, §i voi sa v6 incredintez- prin insasi vederea. Ve- niti dupa mine; Agapita nu scie ca sunt acasa. Veniti ! Toti barbatii s'au grabitu a urma pe postelnicul Zini- bolici, neyabdatori de a verlea si a judeca fericirea lui. In varful degetelor, catinel, tiindu-gi fesuflul, an trecut prin un sir de odai toate intunecate pang ce au ajuits la o usa cu geamuri peste care era o subtire perdea. Gasda zimbind o radica, dandu-se cu politeta in laturi ca sa lase pe oaspeti sa, priveasca, incat toti au putnt vedea pe te'ara nevastä intr'un larg capot alb cu pe'rul lasat pe spate, 'Mail pe o sofa, cu capul rezamat pe umarul unui frumos tën6r ce a tinea strans imbratosata...Buzele lor se atingeau. Gingasa postelniceasa! sermana femee! ea se afla intr'unul din aceste momente raH in cursul scurtei noastre vieti, cand te simti invins de placere, nimicit de desfatare, cand visezi treaz, cand fericirea amortesce oH care alte simtiri ale noastre. Deslipind prin un suspin buzele sale de ale tën6rulal amorez, inturna ochii §i zari acele patru capete spariate, §i acel opt ochi holbati ce o priveau. Tipetul ei ingrozi amorul. re'grul se scula, sari in gradina, si se flea nevNut. Postelnicul lasa sa calla perdeaoa pe care pan'atunci stia incremenita maim lui. Se uita la oaspetii sei si oaspetii sei la dénsul ; vru sa le zimbeasca, dar simti ca se strimba. Ii petrecil OA la scara uncle se despartire fail sa'si qica un cuv6nt, WI a seemai uita unullaaltul. Toti alergare* pe acasa en pe'rul sburlit, cu grija In suflet, cu groaza in inim a, gandind la scena ce vquser6,

79 gitemandu-se d nu gaseasca asemene privelisci pe a- casa-le. Spunu cä coconul Andronache s'a inchis in cabinetul seu, unde dupa ce mult trasni, plesni, blastemand gun- +Julce'l lovise sa se insoare ca srgi pearp linigtea, in desperarea sa apucff un pistol, il incrc i apoi se puse pe &dud privind unealta ucigaga; in sflrgit sloboqi un hohot de ris asvirlind arma gie.licènd. Au mai pItit'oi altii V Post Scriptum. Dad cineva are curiositate sa afle ce s'a mai urmat dupa, cele ar6tate mai sus, ii vomu spune, ca Agapita dupa mai multe mustrari ce priimi de la sotul seu, gi mai multe fagaduinti ce ii dete, nu sciu cum se intimpla de caP iar in ispitä. Dupa a treiagi a patra recidiva, onorabila Dicasterie ii despartl, gi coconul Andranache se duse in voiaj ca sa-gi uite tribu- latiile conjugale, trimit6md foastei sole sotii in ajunul plecarii o frumoasa editie a intdmplarilor lui Telemach; ans6 noua Calipso se mangM lesne de purcederea lui Zimbolicf. Ea gasl ca pëcatul este placut, gi ca. are vreme sa se pocalasca ; de aceea nici vol a inlocui pre Posteinicul, de gi multi aspiranti la zestrea sa ii faga- duiau ca ochi au gi nu voru vedea, urechi au gi nu voru auqi.

TODERICA

(TOVESTE)

En nu stunt de clad povestele; snot de clad se potcovea pn- ricel cn noNeci tii nol oca fer la nn picior, ti.totii pirea cil Ror §. cl., Pro legal povestelor. Pe cand traia Statu-palma, Barba-cot, gi in Acade- mia din Podul-Iloaei da lectii vestitii dascali Plea lägi Pepe le, era in Iagi un Mir boerinag cu numele To- derica, frumos gi bun la inima, dar desffenat cat se poate, pentru ca-i erau dragi cartile, vinul gi femeile. Nu se spbveduise de and era, gi se ducea la biserica numai ca sa vada pe cele frumugele. Bata dar s'a intamplat ca Toderica, dupa ce Arad in dry pe doispreftce coco- magi carii de desperatie se facur6 voinici de codru gi murirë cu cinste in earmaroc, prapadi gi el cat ai bate in palme tot ee cagtigase gi mogtenirea de la tata-seu pe deasupra, afara de o mica razegie in ynutul Hertii, unde se duse srgi ascunda pëcatele gi ticalogia. Trei ani 6 82 erau acum de and traia -in singurltate, Oioa umbllnd la viinat gi sara jucänd stos cu vataful lui gi flcënd pasians, clnd intr'una din clile de abia intrase acas1 cu torba p1in, cci avusese noroc in clioa aceea, eatI el Domnul nostru impreunI cu sfintii Apostoli au venitu, blUnde la 11ä l'au intrebat de'i bucuros de oaspeti. Todericl care, precum am spus oera bun la iniml, se bucurlellvenir6 musafiri tocmai dad avea cu ce sl'i ospeteze; i aga indatI-i pofti in casI gi porunci de masl, ruglndu-se de ertare dadnu-Lvaputea osp6ta cum se cuvine unof persoane ca dumnealor, fiindu-i flrl veste visita dumilorsale. Domnul nostru riLl/nd de minciuna lui Todericl : Ne vom mu1tmi eu ceea ce ai, i-auis, numai bucatele sl fie gata mai de vreme, pentru cdumisale ii este a mänca, au adaos ariltInd pe Sf. Petru. Toderid indatl puse sl &easel demlncatul,i vrInd sä cinsteascl pre oaspetii sei cu ceva mai mult de clt cu ve"nat, vëyndu-i mai vlrtos cl's cam multi, tlise vltafului sl taie un ied ce-i mai rgmlsese,i s1 fact fripturl. Gltindu-se bucatele, compania s'a pus la masl. To- dericl se mlhnea en'are vin mai bun ca sl einsteasel pre oaspetii sei : Domnilor,ise, imi pare reu c. nu. mi-au venit lucl butile cu vin de la villa din jos. Dom- nul nostru se zimbi pe sub musteti de minciuna ce carpise Todericl,i gustlnd vinul : nu'mi spui c/ vrei sä ne am/gesci? i-au tlis : vinul dumitale este foarte bun. Intreabi pe dumnealui care cunoasce, adlogi arltInd pe Sf. Petru. Apostolul suend un pahar, strigl cg, lnel

83 de la nunta din Kam nu bOuse a§a yin minuuat, §i pofti pe gasdasalcerce. Toderica, care toate aceste le lua de complimente, i§i umplu paharul, dar rOmase cu gura ,cascata, dud se incredinth ccu adevOrat asemine yin nu bOuse de cand era. CunoscOnd deci din minunea a- ceasta §i din vorba Apostolului infati§area Mantuito- rului, se sculh indata de la masa ca un nevrednic de a manca in asemine companie sfanta, dar Domnul ii porunci sa §ada la masa, §i trebui sä asculte. Dupl.ce au mantuit de mancat friptura, Domnul nostru s'a dus cu Apostoli in odaea ce li se gatise ; ear Todericd remaind singur, a jucat stos dupa, obiceiu cu vataful; band ce mai rOmasese din vinul cel blagoslovit, a flout pasians §i apoi s'a culcat. A doaqi, Siintii caletori adunandu-se in tinda im- preunä cu gasda, Domnul nostru a Ois lui Toderica. : Suntern pre-multamip de priimirea ce ne-ai Mut §i vremu sa-ti rësplatimu. Drept aceea cere-ne trei lucruri ori care vrei §i ti le vomu da, cad toata puterea avemu in cer, pe pamOnt §i in iad. Atunci Toderica scotend din buzunar cartile ce le purta totdeauna cu el : Doamne, ;Use, fa, st ca§tig de ate ori voi juca cu cartile aceste. Bine, rOspunse Mantuitorul. Sf. Petru, care era langa Todericd, i-ais bled : Ne- bunit-ai pkatosule ! Core viata de veci §i ertarea farde- legelor tale? Nu-mi prea bat capul de aceasta, 1ise Toderica.

84 Mai ai Ince, clod lucruri de cerut, Oise Dommil nostru.. Doamne urma gazda, fiind ce§ti a§a de buni§or, fa,me rog, ca eine se va sul in perul acest care umbre- sce u§a mea, sg, nu se poatl cobori de n'oi vrea eu. Fie a§a! a Ois Domnul. AuOindu-1, Sf. Apostol Petru nu-1 mai putu rabda, deci ghiontindu-1 ctit ce putu cu cotul : Pecatos nting §iindarapnic, i-aOis, au nu te temi de iadul ce este gltit pentru nelegiuirile tale? Cere, ,dicu-ti, la st/pInul un loc in Sfantul seu Rai; mai ai Ind un lucru. .. Te poftesc, da-mi pace §i-ti cauta de treaba dumitale, ii respunse Todericl fugand de ldnge, Apostol ; §1 Domnul nostru intrebandu-1 care este a treia a luL cerere? A§ vrea, Oise, ca eine se va pune pe scaue§ul est, de llinga gura cuptorului sa nu se poatI scula panl n'oi vrea eu. Amin! Oise MIntuitorul, §i lasandu-i Oioa bunI se duse cu Apostohi. N'apucase Ind bine cel de pre urml Apostol sl pl- §easce, pragul, §i Toclericl vrend se. cerce puterea ce,r- tilor,chenan, pre vataful §i se puse la jucat stos. It bItaitoate cartile de a rIndul. Deci ne mai remlindu-i indoiall, se sui intr'o carutl de posta §i ajungend la Iai traSê la cel mai bun birt unde 'Ann cele mai frumoase ode.i. Indata ce vestea sosirei lui s'a imprit§tiat, toti tovare,§ii birbantariilor lui au alergatusa-1vadg.

85 Candeam ch te-ai prIphdit, i-a qis Andronache Zim- bolici : au4isem ch te-ai flout sehastru. Aga este, fespunse Toderich. Ce dracu ai fled de trei ani de clod nu te ve4i? Am petrecut cu postul gi cu rughciunea, fratilor !i -eathmolitfelemele, adaose, scothnd din buzunar chrtile. Toti au buhnit de ris de r6spunsul acesta, gi toti au rhmasu cu ideea ch Toderich gi-a indreptat starea in ten strline, unde, cum se vede, gasise niscaiva juch- tori mai progti de cht acei carii veniserii sa-1 vadh, gi carii se uscau de dor sh-1 pungeasch ca mai nainte. Unii scum se gi agqau la o mash de joc, dar Toderich ii pofti hag sh guste ceva, gi aga trecurh in sall uncle din porunca lui se ghtise un ospg minuuat. Masa aceasta au fost mai veselh de cht cina Aposto- lilor, mIcar ch yin strain avea numai Tool gi de Rin, care se jura Regensburg pe sufletul räpausatei sale so- fil (1), ch vinea chiar din vine printului Meternich, ear de loc era nigte Odobesc vechiu de pe gi nigte Cotnar uitat de vr'o duzinh de ani, intr'unu poloboc. din pivnith. Mal a nu sosi oaspetii sei, Toderich se ingrijise de a mai avea un joc de carti asemine ea cele blagoslovite, pentru ca O. poath lua in locul celorlalte child va core trebuinta gi dInd clod trei carp duph ce va bate opt, nou6, sh depirteze tot prepusul de la pontatorii sei. Pu- sese unele in dreapta, gi altele in stinga. (1) Nu se Va pKrea tin paradox, dac . va judeca cineva el Re- gensburg de atunci a putut S tot acel de astiog dupi vestitul Add= a metempsicosii lui Pitagor.

86 Dupa ce au mancat toti,- s'au pusu imptegiurul unei, mese, §i Toderica scoase Intiii aline cele proaste; dar vadend ca hojma perde, porunci 0, aduca, vutcá, §i 'In vreme ce ceilalti bea in sanatatea Ekncilor §i a Catin- cilor, Toderica ascunse cartile cele proaste §i puse in loe pre cele blagoslovite. Ne mai clutand la jocul sett find sigur ca sä ca§tige, incepu a lua seama pontatori- lor sei, §1 ii v6qu ca. umblau cu furat §1 çll p7erie. Pu- tea deci 0, le scurga in cuget curat toate paralele, pentru ca ei il saracisera pre clausal! §i acum vedea ca i-aa fost luat banii prin in§alaciune §i talharie, ear nu doar ca, sciau juca mai bine sau avuseser6 noroc I Sciindu-se pre sine cinstit, §i fiind incredintat ca are sa ca§tige §i sa-§i rësbune, simti nu putina bucurie ; aduandu-§i Aug aminte de vremea trecuta §i de cei doispre4.ece co- cona§i pre care ii saracise, §i gändind ca poate numai aceia au jucatu cinstit, s'a cait ca el a fost pricina peirii kr; o ceata i-a acoperit razele de voie bung, ce i se vedeau in fall, §1 a oftat batand toate cartile pontato- rilor sei. In scurt in seara d'ant6i, Toderica, a potrivit sa ca- §tige numai atata cat sa plateasca masa §1 chiria odai- lor pe o luna. Tovara§ii sei cu buzele unflate, au faga- duitu sa vie a doa qi. A doa 4i §1 in qilele urmatoare, Toderica a caltigat o avere stra§nica. Indata s'a mutat de la tractir intr'un palat mare, unde din vreme in vreme da baluri stralu- cite. Cele mai de soia cocoane se sfädeau pentr'o singura ochi re a lui; la masa, avea totdeauna cele mai bune vi- nate, §i casa lui era capi§tea desfatarilor.

87 Dupa ce a petrecut un an de clue, jucand cu chib- zuia1 i shijinduse cand cu cartile cele blagoslovite, cand cu celelalte, a hotarit sa-gi rasbune cum se cade, pungind pre cei mai mari boieri. Pentru acest sfirgit, preftiAnd in juvaeruri cea mai mare parte din banii sei, i-a poftit a doai dupa sfantul George la un bal mare care avea sa se sfirgeasca un banc de cele mai zarife. Acei ce n'aveau bani, au luatu cu dobanda de la ji- dovi ; ceilalti au adusu cagtiurile mogiilor ce le priimi- sera de cu sara gi tot ce mai aveau ; Toderica i-a ras pre tott,i peste noapte s'a Mut neveclut cu aurul gi cu juvaerurile. De atunci a hotarit sa nu joace cu &tile cele blagoslovite, de cat cu jucatorii carii jucau necinstit, simcm- du-se indestul de tare ca sa'gi dee pept cu ceilalti. A amblat prin toate oragele pamentului, cagtigand pretutindeni, gi cheltuind pe ori ce gasea pe placul seu. Cu toate aceste, aducere-aminte a celor doispreyce coco- nagi ii supëra neincetati ii invenina toate placerile. Inteuna din pe, hotari ori sa-i scape din munca, ofi sa se pearda gi el cu ei. Puind acest gand, a purces sä se duel la Iad c'un toeag in mama gi c'un sac d'a spinare. Sosind la targul Ocnii, s'a coborit intr'o ocna parasita, care i-o aratase o baba vrajitoare, gi s'a dus, sa dus, s'a tot dus pe sub pamant, pang ce a ajuns la poarta Iadului. Cine egti tu? ii intreba impëratul adancului, dupa ce-1 aduse inaintea lui. Eu sunt Toderica, jucatorul de carti.

88 Ce dracu cauti aice ? Cinstite Scaraotchi! 4ise Toderiel, de socoti el este vrednic cel Antei judtor de pe pInfat sl joace en tine eärti, eat& iti fac o propunere. SA jucam amAndoi, gi pentru toatl cartea ce-ti voiu bate, sA am voie a-mi a- lege ate un suflet din imperatia ta gi a-lu lua cu mme. Una macar de-mi vei bate tu, sl-mi iei sufletul gi s, fie al Ceti in vecii vecilor. Intru aqui. cuvintelor acestora, Scaraotchi trAnti un hohot de ris de se cutremurar6 pretii tartaruluii se spIriarè toti dracii. Apoi intorandu-se cAtrA, Toderici Pesemne n'ai femee gi copii, II intrebi ? Pas si bete, rëspunse Toderiel, dar las vorba. Spune, joci ori ba? Bucuros, Oise Scaraotchi suflecAndu-gi mAnicile, gi ceru mas a. gi carti. Pe loc un drAcugor mititeli frumugel ce implinea slujba de jochei (ciocoiu), pregAti toate cele trebuitoare. Ce vrei, stos sau bane? intrebft Todericl. Stos, rëspunse stApAnitorul tartarului ; seiu cl la bane se incapu multe S'au pusu la joc. Todericl bItgnd cartea d'Ant6i, a cerut sufletul lui .tefInicA C41ndul (unul din cei doispreclece pe care voia si-iscape)i priimindu-1 l'a pus in sac ; asemine gi pe al doile gi al treile Ong la doisprelece,i luAnd sufletele le-a pus toate in sac. Dad intunecata voastrA strAlucire, a qis Tode- rick,voesce sa mai urmamu joeul, eu sunt gata.

89 Prea bine, fe'spunse- Scaraotchi, care varsa sudori de necaz; dar aici este nu sciu ce miros greu, en sa e- gimu putin pan' afara. Asta era numai ca sä scape de Todericl, cici cum a AR el pragul cu sacul de-a umere, Scaraotchi a gi strigat sa puie zavoarele gi 16cIti1e. liëmaind afarl, Toderica blga maim in buzunar gi ca uu poznag ce era, scoase un condeiu de credä, care-i slujia la cIrti, gi sub inscriptia vestita : Lasciate ogni speranza voi.ch'entrate, insemna pe grozavele acele porti de aramg, o mare Cruce, aga : at (ese luni de tlile Ong ce creda se roase de cotleala aramii, Iadul gmase incuiat. Nu puti inghiti nici un suflet gi hImesiti de foame, dracii abia suflau. PagubI cft TodericI n'a avut la el o daltá in loc de credl, ca sg, poatg, slpa mIntuitorul semn!) Purcegand de la.Iad, Todericl a mers, a mers, a tot mers pin §. a egit in lume gi a ajuns in patria sa, pEn de bucurie cä a venit de hac lui Scaraotchi, gi a mantuit sufletele coconagilor ce se munceau din pricina lui. DupI trecerea de patru4eci ani (Toderica era acum de gepte4eci) Mórtea a intrat la Unsul intr'o 4i gi l'a

90 Ins ciintat cl fiind el i-a sosit ceasul, dumneei a venit sl-1 iee, §i cl sft se &easel. Sunt gata, a respuns betranul, dar te rog, o Moartet fa-miun bine RanA a nu me 'ha; dft-mi o pail din co- paciul care este la u§ft, ca sä-mi recoresc arsura gItle- jului. Fft-mi aceastft mica placere §i voi muri multftmit. Daca-ivorba numai pentru atftta, a Ois Moartea, bucuroasä.i se sui in per ca sl culeagft o parft, dar nand vni 0, se coboare, nu putil nici de cum, pentru ca Todericft, a§a: voia. Ali!Todericft, m'ai in§ftlat ! strigft. Ved c. sunt in puterea ta. Dft-mi drumul, §i ti-oi mai da tiece ani de viatft. pece ani! mare treabl! Oise Todericl; de n'ai poftft sa putreclesci in copac, dragutft, trebue sä flu mai dar- nica. Ti-oi da dokleci. M iei in ris. Ti-oida treiqeci. And mai ai mult päni m-ii ajunge cu tirgul. Ce pIrdalnicu! Vreialträesci o sutft de aui ? Tocmai acum ai nemerit, iubit-o. Todericl n'ai minte. Poate ; dar mi-e drag a träi. Fie o slit/ de ani, Iise Moartea. Indatft putil 0, se coboare, §i luAndu-§i remas bun de la omul nostru, se du-se cu coasa de-a umere. Cum purcese ea, Todericft se trezi desblr§it shatos, §i incepil 0 nod, viatft avend puterea junetii §i cercarea

91 betranetii. Tot ce am putut afla de traiul hi acesta, este ca a urmat ca gi antei ali implini toate poftele mai a les cele trupesci, &end bine and gasea prilej, dar fare, sa gändeasca la mantuirea sufletului seu ca gi mai inainte. SfArgindu-se acei o suta ani, Moartea a venit earagi- Gata egti? l'a intrebat. Am trimis sa-mi cheme duhovnicul, respunse To- derica ; pune-te pe cel segue§ länga vatra panA ce va veni. Agtept numai se, me spoveduesc, gi apoi sa intru in noeanul veciniciei. Moartea ca o bung, gi ingaduitoare persoana, se puse pe scaueg, gi agtepta un ceas A, vie preotul. Dar velend atata zabava, Oise gazdei : mognege, nu ti-ai putut cauta de sUflet de un veac de and nu ne-am intalnitu? peu! n'aveam numai aeea grija, respunse !Ara- nul c'un zimbet de luare in ris. Daca-ti e vorba aga, striga Moartea superata de prelungirea lui, ti-oi areta eu! i]guesci? Oise Toderica, veOendu-o cum se silea BA se coboare de pe Tatra; te sciu ca egti bunigoara, gi carmi vei mai darui cativa ani. Cati-va ani, ticalosule! (gi se trudea sa se dee jos de pe vatra). Negregit; dar astä data n'oi core mult, cad m'am saturat de betranete ; m'oi multemi cu patruOeci de ani. Moartea simti ca o putere neveclutlo tinea pe sclueg precum odinioara in copac, dar de dud/ gi de manie nu voia sA dee nimic.

92 Sciu un me§tegug sä- te fac blIndl, Oise Todericl; §i indata, puse pe tIciunii ce fumegau in vatrg un brat de vreascuri. Focul indatl s'a aprins 12i a umplut de pars §1 de fum inteatIta cuptorul, in cat mortei ii venea sa-gi dee duhul. Valeu, valeu! a strigat, simtinduli bëtrânele oase prajindu-se ; scapä-m'S, §i fagaduese sa-ti dau pa-. truOeci ani de sanatate. Atunci Todericft i-a dat drumul, §i Moartea a fugit pe jumatate pirlitä. Sflr§indu-se §i anii ace§tia, s'a inturnat saii iee o- mul, care o a§tepta la u§1 cu un sac de-a spinare. Astil. data n'ai incotro cotigi, ii qise, dar ce ai in sacul acela ? Sufletele a doispreOece jucatori prieteni ai mei precare i-am scos din Iad sunt acum vr'o suta cinOeci de ani. Vie dar §i ei cu tine ! Oise Moartea, §i apucandu-1 de chid, se inältä in vazduh, skirl spre apus §i se virl in ocna parasita. Sosind la portile Iadului, bnil de trei ori. Cine bate ? au intrebat din nauntru. Toderica judtorul, r6spunse Moartea. SI nu cumva sa cleschideti! striga. Scaraotchi, a- duanduli aminte de stosul ce jucase cu el ; cotcarul acela e in stare sä-mi pustiiascit imperatia. Scaraotchi, nevrënd A deschida, Moartea vrënd ne- ve6nd (caci dorea sa-§i rèsbune) §i. cu mare *ere de reu, a trebuit sa plece spre ceruri.

93 Cine egti tu ? intreba sfintul Petre pe Toderid, dupa ce Moartea l'a pus dinaintea portii Raiului. Vechea vóstrl gazda, rëspunse el, acel care odata v'a ospatat cu vbatul seu. Cum cutezi ste infltogezi aice in starea ce te vëd? Nu scii ccerul este inchis pentru cei ca tine? Bre ! bre! bre ! Tu egti bun de talp Iadului, gi ai And obraz scauti loc in Rai! Sfinte Petre! Oise Toderia, mi se pare a eu nu te-am priimit aga, and ai venit impreung en Domnul nostru de mi-ati cerut gAzduire. Toate aceste-s frumoasei bune, adaose apostolul cu un glas pe care voiasa-1arete aspru, de gi se cunoscea en-i este rang; dar eu nu voi sä-mi gäsesc beleaoa clan- du-ti drumul in Rai WI de scire. IngAdue panl voi spune Stpnului,i apoi vomu vedea ce-oin putea face. Domnul nostru insciint/ndu-se de veuirea lui Tode- rid, a venit la poartI unde el sta ingenuchiat pe prag cu sufletele sale, avänd gese in dreaptai gese in stinga, gi milostivindu-se : Bine, tread pentru tine, i-a Ois ; dar suiletele a- ceste ce suntu drepte a Iadului, mie nu sciu cum sg, le, priimesc. Doamne! Oise Toderid, and am avut cinste a te priimi in casa mea, erai intovarAgit de doispreclececa- Mori, gi eu v'am priimit pre toti,i v'am ospatat, gi v'am gazduit cum am putut mai bine. Nu-i chip de a o scoatela cap6t tu omul acesta,. Oise Domnul nostru cu un zimbet indurItor. Haide, in-

94 trati, de vreme ce ati venit ;ai.noroc ca m'ai gasit in chef bun ; almintrele n'ag ingldui un lucru care poate da pilda rea. NB. Povestea asta se tiparl in foaia Propqirea mai mult ca 81 ample coloanele jurnalului, cleat ca meri- Mad vr'o insemnatate literarl. Cu toate aceste, nevinovata poveste servi de pretext Tartufilor politici ca O. inchida jurnalul, gi s6 exileze pe autor!

FLORA ROMANA.

ONISIM CERENTELU, DNEI FLORINEASCA

lastri, 4 Hai. Eram Ind sub plAcuta impresiune a petrecerei ce am avutu la Brustureni, uncle gratioasa voastrg ospetie ne facea, a lath supärärile vietei, dud m'am trezitu in o- ra§u unde pulberea §i noroiul se succedä cu o regulari- tate de desperatu. Unde sunt §esurile vercli a riuletului cc carge prin grldina D-voastr4? Uncle sunt rediurile umbroase? Unde florile acele rani pentru care ne sfa- deamu totdeauna? Unde mai ales amabila D-v6strl societate? Petrecere,flori, verdeata au llsatu numai o dulce §1 nescears1 suvenire! Precum vedeti, doamna mea, eram tristu cu totu timpul frumosu a primaverei, cu toatl incantarea der er.

96 wachenden .Natur, cum dice- Schiller. Nu cutezam a me- cobori in gredinuta mea,uncle nu sunt decet flori plebee cum le qicu eu, §i vulgare cum binevoeati a le numi D-voastrA; dar ce era de fAcutu P Uritul me cuprinsese; m'am decisu! Ei bine , doamna mea! ce se, ve spunu? am remasu... cu gura cescatl, cum e vorba romenului. Inchipuiti-ve Anse pentru ca sA ve puteti inchipul ceva; trebne se, ye facu descrierea paradisului meu. Toate, gredinuta mea incunjurate, cu gardu viu a- cum totu infloritu incape intr'o singare plat-banda, a gredinei D-voastre. Asta Anse nu va se, Oice, cl nu sunt intr'Insa reproduse in miniature, mai toate cele ce se afla intr'a D-voastre. Parcul meu se compune de doi plopi plutagi, trei paltini, cAti-va tei, ulmi gi salcii, gi ca lucsu am gi unu vigenu cu flori pline. Periul meu are isvorul seu intr'o bute mare, ascunsA inteunu un- gheru gi imbracatl cu ederl gi cu hAmeiu, pe care ar- gatul o Ample in toatI dimineata, gi apoi prin unu cepu sloboade apa care, dupä ce gerpuesce pe unu patu da frundigu, vine de se arunce prin o cascade de o palml de nalte intr'o baltite, unde merlele, cintitile gi gan- gurii se scaldA.sAcestu clepsydru tine done oare, de a- ceea nu-mi permitu lucsul de faire jouer les eaux, deca1 cAnd velp ce Unita va sA sece, saucand vre unu oaspe imi face onoare a'mi visita grAdina. Parterul meu e sera- natu ca chir agropyron, neghine labium peronne §i tri- foiu. Neghina, atet de uricioas1 in greu, face celu mai frumosu efectu ca gazonu, inclt pare cl e unu covoru verde inpestritatu de dedite pulsatilla §i de brAnduge

97 ..e..n.~...... galanthus nivalis. Linde gi unde am resedite flori, gnsë numai flori romane. DA-mi voie,doamna mea, a ye tremite unu buchetu compusu din acele ce am gAsitu inflorite. Veti gäsi pe langl toporagi gi viorele, laleaoa tulipa, astl floare ce a avutu gi ea timpul mArirei sale. La Harlem in Olanda, o ceapI de lalea s'a vendutu cu pretulu fabulos de dece miii galbeni! ceapl ce mach se poate cumpera cu cAteva centime. Sic transit gloria...tulipae! Eatä zambile hyacinthus, narcise busuiocu, ciubotica cucului, primula, lemnul Domnului hyssopus,lavantu, lacrimioare... Floricica asta pe care invItatii o numescu convallaria maialis, earl romAnii din Muntenia mArgA- ritArelu, We simsatiuni plicute nti desceaptl in noi! «0 primavera, gioventa dell' anno!,. esclama Me- tastasio. 0 lAcrimioarA! suspinAmu noi, abia ne anunti primavara gi treci cumu au trecutu ilusiunile noastre! dar ea la anul reinvie, dud noi...dar sl mi mai gem- dimu la aceasta, doamna mea, ci asceptAnd'o sl o reve- dem, sa citim Lacrimioarele lui Alexandri. _ Precum vedeti, doamna mea, ea meritl numele de lacrimioare, gi de mArgAriterelu, ce-i am datu noi ; me temu Anse sa nu vie veunu poetu galomanu care sl'i Oicl Mughetu, pentru cl rime, cu poetu gi cu buchetu gi pentru cA aga ii (jicu Francesii, horror! EatA mintA, sgliuta gladiolus, sAlvie, milostiyA gra- tiola, maioranu, mama pAdurei asperula, rosmarinu, cimbru thymus, dobronicA melittis, tulichina daphne, angelicA gi cerentelu dryas. Toate intr'unu smocu de 7

98 flori de salchimu, de malinu §i de liliacu. A.a e cco- lectiunea mea e frumoisa, §i ca am cuventu sa iubescu flora romba? Peste Oece Oi le voiu avea placerea a ve &Amite unu buchetu de mai frumoase ion. Pana atunci depunu pe acesta la picioarele D-voastre.

,ANGELICA FLORINEASCA. DLUI ON. CERENTELU

Brustureni 15127 Mai. Am priimitu cu o vie placere buchetul §i mai ales scrisoarea D-tale, adeveratu martirologu a bietelor flori. Ce nume, domnul mk! Iti ertu viorica §i lacrimioara, dara nu me potu invol cu ciobotica cucului, dobronica, sabiuta, mama padurei, tulichina §i tutti quanti. D-ta mi-ai vorbit [data bine de flora romana, incat incepusem a me deprinde cu vulgaritatea florilor noastre, dar desperu de a pronuncia vre-odata numele loru. Grädinarul meu, unu flamandu grosu, a strinsu din u- mere, candu a vqutu florile d-tale. Pentru densul nu se socotu flori acele ce crescu §i traescu in aerul liberu, ci numai acele ce stau iuchise in dosul geamurior, cum sunt ale mele sermanele, pe care, de frica recelii nop- tilor, nu va sä le scoata din inchisoarea loru. Pala a- tunci gradina mea e goal, §i de voiescu a yea flori trebui sa më ducu in florarie. Acum Anse am buchetul D-tale pe care am si-lu studiezu cu mare bagare de Rama, ca sa nu me mai mustri ca nu sunt romana. Dar

99 sea spune-mi ce ti-a venitu sI-mi tramitimintl, lemnul Domnului gi busuiocu? Nu cumva m'ai luatu de veo preoteasA? SA llsAm gluma. Agteptu al doile transportu de flori, precum imi promiti, gi spre resplatA iti tramitui eu unu buchetu de fubsii, azalee, camelii, pelargoniigi Tose de Bengalu. Dacl nu+ e mi1sä m 1ai singurl, celu putin nu intrerumpe corespondinta noastrl botanicl. Scrie-mi impArtirea florilor in familii, gi in care familie e Corea- telulgi Angelica? Mil de bune vorbe!

ONISIM CERENTELLI, D-NFI A. FLORINEASCA

Iaaii, 29 Mai. Ieri timpul era coperitu gi blAndu. Cea mai ugoarA adiere nu mirk frunOele, am luatu in brate florile D-v. cam ostenite de cAlltorie i le-am dusu in grl- dinuta mea, unde le pregltisem unu asternutu de mus- .chin, dar eram ingrijitu gAndindu la bietele mele flori plebee cum o sA se simtl de umilite, clnd voru priimI Tisita acestor aristocrate Mgt de bogat imbrIcate ;gi apoi arept sl 0 spunu, doamna mea, glndeam gi la mine, ce o sl m sciu eu face and va yeni tristul timpu .ca ele sA se vestejeascl; oare atunci a mele imi vor mai plAcè?...Toate aceste reflectiuni putin mAgulitoare pentru mine gi florile mele nu m'au impedicatu de a e- sersa, gAzduirea ce datoream oaspetilor mele. Improvi-

100 sal indatl unu balu. Orchestrul era.. gata, cintitile §i rnerlele din copaci, grierii §i broatecii din earbl Weans '0 13:1 Mica originall. Cavaleri .§i dame nu lipsean ; a- dunarea era numeroasl. Crinul, bujorul poeonia gi tran- dafirul invitarI camelii, fuchsii §i azalee, digitarul, do- potelul campanula, macu papaver gi ghiocul centaurear aleserI garofe dianthus, mic§unele cheiranthus, papa- rune glaucium gi rindunite asclepias. Omagul aconitum gi odoleanul valeriana se puser6 lInga mäträgunl a-. tropa §i rostopascl chelidonium. Celelalte cum le veni la socoteala §i hora incepfi. En stam la o parte gi ascultam convorbirea lor. Ean uitI-te, clic& roma- nita anthenzis cltra siminocu gnaphalium, la veneticele aceste, clt sunt de pècltoase §i de ovilite ! ar crede cineva a ese din spitalu. Vësdoaga asphodelus gi hili- mica calendula ridu de d'ensele... R6u facu cl ridu,. intrerupse stin-inelul iris ; prin asta prob/ numai gelosia lor pentru el nu sunt §i ele aca de elegante. Le-a§u yea eu clod stIpAnul nostru le-ar pune la inehisoare cum face D-na Florineasca, ce ar mai clice. Astelalte sermanele cum n'o s/ fie friguroase §i plIpinde, clnd. sunt crescute la umbra §i pe cuptoriu, etc. etc. Vedeti, doamna mea, el invidia iii gasesce locu nu. numai intre oameni dar §i intre flori. Panerul ee am onoare a ye trAmite cu scrisoarea a- ceasta cuprinde : rose simple rosa centifolia, singura- rosI ce imi place, §i care infioresce odat/ la linitul lui. Maiu; ea este Ins/ cea mai frumoasI ci cea mai odo- rantl. Rosa la noi se numea ruja pinl ce au venitu,

101 grecii §i i-au Oisu trandagu Tptandtcookkov (cu trei-jeci de foi) voindu a corecta pe acei ce-i dau o suta (centifolia); §i numele de trandafiru i-a ramasu, de§i pe la iine locuri la tar o numescu tot ruja.i apoi am §i alte cuvinte ca sa o preferu. Rosa simpla era acea ce figura la ospete pe mesele romaniloru; 6 era acea ce incununa, cupa lui Anacreon. Eata iasomie, gura leului antirrhi- num, melisa, creasta coco§ului gelosia cristana, sulcina melilottus, roseta réséda, pelinita artemisia, cristofoare actaea, nalba althea, sanziene galega, mazeriche lathy- erus, luminita cenothera, mutatoare bryonia, jak stachys,i rochita rindunelii ipomea. Eata in fine marga- rite aster care ne aducu aminte- de Faust, §i condurul doamnei tropoeolum. Ar fi de doritu sa scim cine a fost acea poamna, a carei picioru intrecea pe alu cenu§ere- sei, if care mirth a§a frumo§i conduri.-Floarea asta alba atat de o.doranta noi o numim matacina,-eara ingtatii dracocephalum moldavicum, adeca capu de balauru mol- dovenescu, pentru ea inv6tatii, doamna mea, nu au flori sinumai buruene, de aceea amestecandu vr'o dou6 trei limbi le-du compusu nesce numiri barbare, precum : Omphalode, trophosperme, mesocarpe, peponide, in- fundibuliforme, ginobasice, humifuse, polakene, lipicene, pericarpoide, epiblaste, symphysandrii, atomogine, ri- besioide, scutelee, onagre, papaverace, spinescente, en- docarpe, tricotome, atriplice, 'podosperme, sarcocare, a- nonee, embriotege, etc., etc. N'am curagiul, sa ye ostenesen a cal asemene pore- ele, din care am luatu numai 0 f6rte minima parte. Am

-----102 Oisu, doamna mea, a pentru invetati florile n'au nick colofi nici parfumu. Acum suferiti sg. 0 spunu gi ce nume proprii le-au datu in intelepciunea lor, , aci acele ingirate mai sus sunt numai familii. Ascultati dad a- yeti rgbdare : Aeschynanthus, alloplectus, sphenogyna, osteosper- mum, lardizabala, onopordou, osbeckia, escholtzia, pso- ralea, mesembryanthemum, ryancanthera, cacalia, bo- tryceras, lycopodibm, calodracon, curculigo , sprekelia,. pothos, hoitzia, cynoglosum,houttuynia, atraphaxis, ornithogalum,tubernoemontana,oxycocces, embo- thrium, etc., etc. Ce ai ;lice, doamna mea, and in locu de Angelica,. nagul D-voastre v'ar fi datu nume de Escholzia, sphenogyna sau houttuynia ? dar invetatii nu vorn sl scie d'al de aste. Precum am Oisu la dengii florile n'au nici unu pretu. Migdalul, persicul , prunul , ciregul, pentru dengii au totu unu nume : antygdalus. Ascultati acum cum descriu acesti oameni.Angelica.. Deschidu o carte gi cetescu : «Familia Ombeliferilor. Planta, erboask frump al- «terne, rare-ori intregi, cele mai adesu crestate en pe- «tiolul dilatatu la bazg. Stipule, nule; flori obicinuit er- «mafrodite, dispuse in ombele simple sau compuse, a- 4 companiate de involucre gi involucele. Potiru sudata «la ovariu cu cinci dinti scurti ;corola cu cinci petale «distinse inserate in virful potirului, intregi sau cre- «state late sau sucite cu preflorire valvark etc. , Eata, gi pentru Cerentelu :

103 4(Familia Rosaceelor, -neamul Driadeelor, trunchiu er- «bosu sau lemnosu ; frunge digitate sau impenate. «Potiru cu 4-5 parti, persistIndu, une-ori golu, alte- 4ori imbrIcatu pre dinafarl cu apendice alterne §i su- (date cu sepalele; coroll cu 4.5 petale; carpele nume- 4roase dispuse in virfu pe unu receptaclu convecsu, mai «multu sau mai putinu cIrnosu, etc.) Nu sciu, doamna mea, de ati intelesu ceva. Pentru mine ve märturisescu ca, nu pricepu cum poate cine-va fIrl mustrare de cugetu §i MI hic . de pecatu,tratk ast-fel aceste juvaeruri a naturei, lesate de bunul Dum- necleu pentru fericirea noastrg. SI llsImu pe invetati, me temu gnu ye aducu uritu, vorbindu totu de den§ii. Pintre florile ce ve trImitu, yeti gIsl imprIsciete mai multe floricele albastre cu o stefutl galbenI in mijlocu. Aceste crescu pe malul periilor,,§1 invetatii ear invetatii ! i-au pusu numele Illyosotis adeca urechea parecelui. Ea are mai multe legende. Iii cufendu ye voiu spune Iegenda romen1 care a nurnit'o : Nu me uita. Cu floricica asta, mIntuiu §i scrisoarea mea.

A. FLORINEASCA, D-LUI ONISIM CERENTEL

Brusiureni, 26 Mai Ai iuvinsu, domnule; eatl-me convertitI. De dud am priimit cele din urmI flori ce mi-ai trImisu, nu me ecupu de cIt de de ; m'am pusu pe studiatu botanica. Simt Anse o mare greutate fIrl dascalu, dar nu disper

104 cl flu te voin vide in curkdu, §i atunci judecAndu dupk .progresul ce am facutu, credu el nu vei mai putea dice ck, nu sunt romInk; gi' dovadk e ck, cu toatá nktangia sa, am silitu pe grAdinarulu meu sk'mi resIdeasd de totu soiul de flori romkne, cum le dici D-ta. Adept Andu kned inflorirea lor §1 venirea D-tale, sin- gurktatea nfe apask. Vecinii mei ocupati de trebile elm- pului nu rak mai visitead. Neavgndu ce face, am res- colitu biblioteca mea,§i dupä ce am cetitu toate poe- gibe romkne publicate de vre-o ckti-va aninu temiri de curajiulu meu? m'am simtitu §i mai ostenitk. Ieri fiind serbItoare, servitoarele mole mi au cerutu voie sk se duck in satu unde era hod,. Ca srmi mai tread de uritu, m'am ocupatu insAmi de toaleta lor; §i a§a ferchesuite, incorsetate §i inmalocofate, le-am data' drumul. Dupa putin, calluditk de scArtkitul unei vioare ce se audia in depArtare am plecatu §i eu pe urma lor. Mergëndu pe o ckrare ce se indrepta spre local balului, am inceputu a gändi cu Were de rAu el n'am flcutu bine sk lasu fetele mele din cask la asta petrecere, ckci negre§itu cu toaletele lor tapageuses, or O. umileze pe bietele .terkncute. In aceste refiectiuni am ajunsu sub nisce salcii umbroase,unde pe pajistea verde cavaleri §i dame tropaiau de resuna pämëntul in sunetul unei cobze §i a unei vioare. FlAcki en eime§i albe §i brie late; fete rumene §i pilite de soare cu altite §i fote colorate, intreandu-se care sk se sbuciume mai tare, infi- tio§au unu tablou foarte naturalu §i animatu. Cat pentru damele de la carte, ele Mceau o tristi figurk. Junii

105 terani nu indrazneau sä le- invite, tembduse sa nu calce pe coadele rochiei lor ; in cat erau silite a danta numai cu scriitorul satului, cu palamarul §i altii vr'o doi care nepurtandu costumul de teara ci fiindu imbodoliti in surtuce §i jachete croite nu pe mgsuta lor, erau foarte stingaci. In fine adunarea obosindu, lautarii au tacutu, ear eu m'am inturnatu acasa unde m'am pusu sa'ti scriu, ca sa'ti aducu aminte ca aunt singura, §i a§teptu cu nerabdare srmi spui legenda floricicai sciute. La revedere.

ONISIM GERENTELU, DNEI FLORINEASOA

lassi 5 Iunie Cunosceti, sloamna mea, floarea ce o numimu sora soarelui helianthus annuus. Ea se uita drept la soare pe cat timpu el e pe orizon ; indata awe ce apune sau se ascunde subt un nour grosu, fioarea tanjesce, se plea - ca in josu, pana ce raple lui vinu de'i redau vio§ia perduta. Ast-fel tanjesdu §i eu gändindu la Brustureni, unde sper a fi o data cu scrisoarea aceasta, in care v6 voiu spune legenda sau mai bine istoria fiorii, nu me ail& gRadul-Voda remaindu vkluvu, domnit a Manda u- nica sa fiica frumoasa ca o di de Mai, era singura m5m- glere ce'i lasase o sotie mult iubita. Ea avea acum nodspreqece ani, §i nu voia sa audä de maritatu ; de §io droae de petitori cnezi ru§i, grafi nemti, palatini po-

106 1 oni, magnati unguri, earl- de cei gut& feciori de boieri,. i§i disputau mgna ei. Toatg perseverinta pretendanti- lor car e,posedau toate calitItile ce facu pe omu demnu de a fi iubitu, nu isbuteau a o indupleck , ear la insi- stinta pgrintelui seu respundea cl nu se poate decide a se despgrti de el. Oare aceasta sg fi fost causa ? Ne in- doimu; ptntru cl ori cgt ar fi de inghietatg inima fe- meeascg, tot u§i trebui in fine sl se topeascg la caldele ray a amorului. (Emma trecuse, §i primgvara se aratk veselg §i zim- bitoare. Teara era lini§titg, cici Radul sciek a tine in respectu pe nestemparatii sogi vecini. Atunci intgmplän- du-se sl 'ardl palatul domnescu din Id§i, Domnul cu toatI curtea se muta, la Cotnaru, unde fusese odatg re- §edinta lui Ia cob Vodg Despotul. Situatiunea Cotnaru- lui incungiuratu de vii, liveqi §1 pgduri, Ma, incIntg- toare villegiatura domneasel. Adese-ori Domnul acorn- paniatu de fiica sa §i de o suitg numeroasg de juni boieri, Copii din casg §1 Curteni se urcau pe dealul Ca- talinei la fengtoarea cerbilor, ciutelor §1 clprioarelor. Indatg ce haita§ii 'porniau goana, domnita Manda cg- lare pe unu calu sprintenu ngscutu in stepele Ucraniei presentu a unui june Ataman de cozaci, se rApeOià ea fentul pe urma capgilor, de glasul arora vuiau 'Mu- ffle. Toti junii vëngtori se in§irau dupa (Musa, dar nici unul nu o putea ajunge,afarg de Dragbmir curteanul cel mai frimios §i cel mai viteaz dintre boierina§ii cur- iii. Curënd suita ii perdek din vedere, §i nimeni nu putea sg. le dea de urmg, Ong ce dupg cgte-va oare, ii

107 Tedeau inturnAndu-se amëndoi- linigtiti gi voiogi. Ace- ste primblgri, aceste cavalcade a domnitei cu curteanul,. da ocasie de multe blnuele oamenilor rei; pentru el Dragomir, pruncu lepadatu la uga unei biserici, stransu gi crescutu de Radu-Voda, ce il privea ca pe copilul seu, nu putea fi bine vedutu de curtesanii care. invidiau IA- sitiunea gi favorul in care il voideau. tpilele se petreceau precum am spusu. Caierul de burungicu din llama gi suveica stativelor unde se tesea filaliul, stau pfträsite gi neatinse , Manda nu se mai ()- mil:a decIt de dlärie gi venatoare. Pe atunci un june grafu din Mazovia fiu a uuui vechiu amicu gi aliatu a lui Radul, vein la Cotnaru cu o suitl strelucita, gi cerii man tinerii domnite. Radul incIntatu de o aga propunere, il ii fericita de ginere, /use Manda improtivindu- se, tatll seu se aprinse de manie , gi'i hotari. ca a doa di sl fie gata de a se cununa cu tenerurpolonu, catra care era angagiata parola sa de domnu. t'In darnu au fostu lacrimile gi ruglmintile ei; Radul neclintitu in decisiunea sa , ordona, 0, se pregateasca serbarea nuntei. Seara oragul gi imprejurimile erau hi. minate de mii de focuri; bande de llutari jucau hore gi doine. Jupanesele boiarilor, ,nevestele breslagilor se o- cupau de toaleta lor; toatft lumea nu vorbik decItu de- nunta domneasca. Pe la miedul noptei musicile tacufe, focurile se stinsere, gi cea mai adanca Were domni. tin diori de diol, oragenii se desceptare in sunetul clopotelor gi bubuitul tunurilor, tar And servitoarele domnitei intrare la stapana ler, &ire camera pustie,

.....,108 Nimeni nu sea ce se Muse Manda. ilia giceau cali-a facutu seama insa§i ca sä nu se marite, alp' cit s'a dust la calugärie intr'unu schitu departatu, unde O. nu o mai gaseasca; clad unu teran spuse ca viindu noaptea lutetium tardiu, a intalnitu doi tineri calari, care se in- dreptau in fuga cailor spre dealul Catalinei, din care a cunonutu pe Dragomir curteanul, ear pe celalaltu nu'lu a pututu videa fiindu invelitu cu mantaoa. Indoeala nu mai remane. Ei fugisere! Aceasta fatala scire fu ca o lovire de träsnetu pentru betranul parinte. Infuriatu, ordonâ sa se ridice indata micu rii mare, osta§i, targo- yeti, sateni, §i sa bata codrii ca O. prinda pe fugari. In neastemperul s6u, ellu insu§i urmatu de curtea sa, se puse in capul gloatei. eDupa o goana de cate-va ore, ajungendula loculu numitu §i astadi Fontana cerbului, &ire pe tinerii a- manct dormindu imbratio§ati MO unu isvoru sub umbra unor fagi tufo§i, ear caii loru pasceau priponiti nu departe. Ce amara desceptare! cFara a mai dice unu singuru cuvêntu, fad a le face -cea mai mica mustrare, Radu faca semnu osta§ilor ce impresurase pe Dragomir srlu dee pe mai:tile calaului, ear pe Manda nu o lag sa se departeze ca si priveasca esecutiunea amantului seu. Atunci Dragomir se repedl, §ismulgendu unu smocu de floricele ce cresceau pe malul pareutului ce curgea de la isvoru, le arund la pi- -cioarele Mandei letiinate strigendul : nu me uità! nu me uitM Apoi facenduif cruce puse capul pe trunchinl pre- gatitu langi care stà calla.

109 Securea c4ü I, - De atunci floricica asta, s'a numitu : Nu me uita.

Poate cg amabilele noastre cetitoare ar don sa scie eine e asta D-na Florineasca gi acestu D. Cerentelu? Cata sri le satisfacem curiositatea. Doamna Florineasca, era o fata orfana crescuta de o bunica a ei, care i§i dete toat a. silinta de a-i da o bung educa- tiune. Dup . mai multi ani de pensionatu, unde ea invata totu ce invata fetele la noi, bunica sa o lua a casa, ca sa o marite, dar nici unu pretendantu nu se arath, si sciti pentru ce? Pentru ca Angelica de gi modesta, te'nra gi frumoasa ave unu defeetu mare; nu ave zestre ! B6trana era mahnita. Me temu, Oicea ea eatre D. Florinescu, proprietaru mare §i holteiu bëtranu care iivisith adese, sa nu inchidu ochii, §i sa lasu copila asta; nepusa la cale. DI'mi-o mie, respunse boierul. Chiemare pe An- gelica ca s o intrebe co' gandesce de asta propunere. Copila mea, if clise D. Florinescu, dna nu te sparie traiul cu unu bkranu, hotarescete a-mi induldputinele- due ce mi-a mai remasu. In locul focului junetei, vei gasi in mine toata dragostea gi ingrijirea unui bunu parinte. Angelica a careia inimi era libera priimlbu- euroasa en singura conditiune de a na se desparti de bunica sa. La Brustureni, ageOarea barbatu-seu, ea gasi- o biblioted aleasá, o gradina bine tinuta cu o florarie plina

110 de plante ecsotice§. cI.Ocupata de trebile gospodariei, avendu cea mai Ceara ingrijire de barbatul ei , primblarea, cetirea, musica, nu lasa uritul al se introduca in castelul seu. Duminicile §i serbatorile,cativa vecini de vrista barbatu-seu ii visitau. Ea asculta cu. ineduinta, povestele lor §i juch cu an§ii preferansul, incat eioadorau. Singurul noru care inegura asta viata ling fil peste doi ani mai ante moarteabunica-i,pe care dupa qese luni o urma §i D. Florinescu, lasandu pe sotia sa mo- §tenitoare pe toata averea lui. Vëduva la 22 ani, stapana pe o avere mare, Ange- lica acum nu ave decat a intinde man, pentru a via agatindu-se de totu degitul cate o doing de prenten- danti, dar ea urma a tral ca §i mai nainte; primea numai rarele visite a amicilor barbatu-seu, gi pe D. Oni- sim Cerentelu ... Permiteti-ni a vorbl acum §i de D-lui. Cerentelu era unu tanaru de spiritu , aVendu toate ca1itaiIe §i toate defectele junetii. Dupa ce fini gim- naziul, se trase cu batrana sa mama in Tatara§i unde -avè o casuta ascunsa sub vr'o trei buluci de vie, care se ca,taia pana pe coperemëntu. A.colo se apuca de cul- tivatu gradinuta sa, caci una din pasiunile sale era &- rile. Pe urma se decise sft se duel la Paris casa'§i mantue studiile, de unde se inturna peste duoi ani, cunosandu -foarte bine toate gradinile Parisului. Dupi inturnarea sa, neavhdu ce face, intra in serviciu; fa

111 pe randu sub-grefieru, sub-comisaru gi sub-prefectu la o plasa unde din intemptare se afia imo g iaBrusturenii. Ca unu omu bine crescutu, visita pe administratii sei, incependu cu domnul i doamna Florinescu, Acestia ilu priimire cu acea amenitate nobilli ospetie sincera. tare totu anca se mai gesesce pe la proprietarii nostri (lax care din nenorocire inc.epe a se porde. Elu vorbi cu boierul agnicultur i politica; cu tocoana musica gi literatura. Se primbla prin grading, discuta asupra fit- rilor ca unu cunoscetoru,gi apoi incantatu de visita lui ii lua adio, promitendu de a venidupa gratioasa invitare a oaspetilorde one ori trebile plasei ii vor dk timpu. Visitele lui se indesire. Totdeauna priimitu cupla- tere, ajunse a fi celu mai nesuferitu gi mai negrijitoru sub-prefectu dud nu era la Brusturent Pupa moartea D-lui Florinescu, buna-cuviinta cerek ca visitele lui sft fie mai rani. Cerentelu vinek mai rarur dar gidea mai multu. Inteoi primblandu-se prin gradina, unu dorobantu ii aduse unu plicu in care gasi permutarea lui la o alta plasa inteunu judetu departatu. Desperatul Cerentelu igi lua adio suspinindu, se inturna la Iassi,i ii dete demisiunea, jurandu a nu mai seri/. o patrie ingrata! Angelica se intrista gi se sin* gi mai singura, dar precum am vegutu din corespondinta lorei nu ince- tare de a fi in cele mai bune relatiuni. Alaltaieri eram gata s. me pornescu la tear* clad am priimitu urmatorul biletu :

112 «Doamna Angelica Plorineasca- §i domnur Onisiin Cerentelu roagg pe domnul C. N. sl bine-voiascl a le face onoare de a asisth la cununia loru, ce se va serbk la biserica din satul Brusturenii Duminecl la 19 a curentei.) Am risu gandindu la poznele care facu &rile, §i ani plecatu la Brustureni.

II FRAGMENTE_ ISTORICE

APRODUL PIIILICE.- ALECSANDRII LAPIIMANII.

SOBIETKI V BOIIANII. - REGELE POLONIEI F DODINIM MOLDA-

VIEI. - CANTEC VECHIII.

APRODUL PURICE 1486

Foet'an aced Domn om nu mare la stet, fine13 intreg, drept, viteaz §i metter In rgsboaie.... kli era mare jale §i plitne in norod pentru perderea aceetui Damn bun. Vornicul Ureche La viata Ini Stefan cel Mare.

Ciocarlia cea voioasa in vazduhu se legana §Inturnarea primaverei prin dulci ciripiri serba, Plugarul cu harnicie s'apucase de arat Pämantul ce era Inca de-al seu sange rourat ; Uitas' acum Moldovanul trecutele hii nevoi, §i cu fluerul la gura. pastorul pe langa oi, Cana dragostele sale. Vai ! el nu putea gad Ca vrajma§u 'ntr'a lui tarn se.gatesce-a navalr. Generarul eel mai falnic a dirjilor Ungureni, Hroiot1 ros de 'nver§unarea ce avea pe Moldoveni

116 Care 'n multe singeroase- lupte i-au fost aritat, CA nume de viteaz mare pe nedrept §i-a ci§tigat Luind veste cum ci Stefan Domnul kr atunci s'afla In tinuturi depirtate, avènd cu el oastea sa, Socoti ci favorabil prilej altul n'a gisi De Moldoveni §1 de Stefan de odat'a-§i r6spliti, Ca si poati cu-o lovire acea ru§ine spila, Ce rominescele arme au sipatu pe fruntea sa. A§a dar adunind noaptea pre toti Ofiterii sei, Le espuse-a sale planuri, §1 le 4ise : «Fratii mei ![cati,. Sciti c'ace§ti romini selbatici, vrijma§i aprigi, ne'mpi- Au ucisu multime mare dintr'ai no§tri bravi soldati, Sciti ci insetati de singe in Ungari'au intratu, Sici foc §1 pustiire pe-a kr urmi au lisatu; Ear noi care birbitesce n'am lipsitu a ne lupta, De abia numai prin fugi, viata ne-amu pututu scipa, cununile de lauri ce 'n risboae-am adunat Moldovanul cel obraznic in picioare le-au calcat ; Oare-aceasti infruntare §i batjocori, §i reu, N'a si aibi risplitire de la dreptul Dumneqeu? N'a sk mai soseasci vremea si ne risbunimil §1 noi, S'arMinau ci 'n Unguri curge viteaz singe de Eroi ? Vremea este indämäni, prilejul favoritor, Oastea lor este departe, §i cu ea-i §i Domnul lor; Mergeti dar, §i '13 asti noapte toti osta§ii v6 gititi i cind ya miji de qioi, nesmintit ciliri si fiti, Ca prin mar§ iute §i grabnic, firi veste OA cilcim u, Cine sunt Ungurii no§tri §i Hroiot si le-arRimud)

117 Se fain degertul Ungur- cu-acel vis amagitor, a 0 teara neaparata va pustii prea ugor, 'in a sa zadarnicie i se parea ca vedea lacrimele cum se yard, sangele cum giroea! Dar dreptatea Provedentii n'a putut ingadui, Rrändul seu cel sangeratec sa se poata savirgi; i Dumneleu milostivul p'al seu popul credincios, Nu-1 va lasa in calcarea Ungurului fioros. Deci Sfantul Duh cu 'ndurare pe un roman insufland Ce de mult se afla Inca pintre Unguri petrechd, carele au4ise tot planul acel cumplit, Ce asupra prii sale Ungurii au slimuit, Degi se gasea nemernic, pribegit din tam sa, Patriotica simtire in inima-i tat s'afla; Aga dar in valmagagul ce gatirea prileji, S'arund pe-un cal cu graba gi spre Moldova porni. Dupa ce egl din lagar alerga necontenit Toga noaptea, pan' ajunse dud soareIe-a rasarit In orag la Roman, unde pre Parcalabu1 afland, i primejdia ce vine abia a-i spune-apucand, De osteneall gi truda a &jut jos leginat, Ear calul seu langa dgnsul rasuflarea gi-a gi dat. De indata Parcalabul un minut n'a zabovit i'un curier in pripa, la Stefan a rape4it; Ear satelor de pe margini, porunci a se gati Cu skuri, topoare, coase, cu co vor putea gäsi, Tot odata (land de scire gi pre la boierinagi Ca cu oamenii de oaste, en vecinii gi slujbagi,

MA118 Ca totii §i mic §i mare, sa grabeasc'a alerga La §esurile Moldovei unde el se va afla; Apoi strangand Calara§ii §i parte din targoveti Inarmati cu 1nci, cu sabii, cu arce §i cu saneti, Au e§it din targ afara cu mica urdia sa, §i pre du§man fara frica ca sa vie-il a§tepta. Precum norul de Ilcuste soarele intunecand Vine pre sus cu iuteall tarinile-amenintand, hat tremurand a§teapta sparietul muncitor Nesciind unde-a s cada acel nor ingrozitor; S'antägesce cu nadejdea el ogoru-i va soap, §i-a suclorei sale roduri va putea amc' aduna; Ansa de-odata lacusta cade toatI pe campii §Intr'un clip in praf preface, tarini, hoalde,-ogoare, vii Sau dupa cum primavara omatul cel adunat Pintre ripi, §i de-a lui Febus calde rap sagetat Se topesce §i s'asvirle §iroi iute furios, In par6ul care curge pintre flori in vale jos, Ii turburti, il maresce, ii àmfl cu al seu val, §i nu-1 lasa pan nu-1 face de se varsa peste mal; Campiile se ineaca, ear pastorii spaimantati. S'aciuiaza cu-a lor turme in muntii invecinati; Acest fel sumetii Unguri in Moldova nabu§escu. Ori ce 'utimping nainte robescu, taie, pirjolescu, Cu omortipustiire drumul lor se insemna, Naintea lor merge groaza, §'in urma, foc fumeg4 Dar spre-a Romanului parte de ce se apropia Hroiot afl.nd pustii sate a 'ntelege nu putea,

119 Care poate fi pricina acelui bejAnIrit, Clci el crede a de dënsul nimene nici a &Wit; Deci indatl poruncesce sl-i afle pre cineva Prin colibe, prin bordee, ca sI-1 poat/ intreba. Eat/ cI ImblInd haiducii peste un mogneag au dat, GIrbovit de buranota, intr'un toiag regmat; A sa barbI ca zIpada, a lui plete argintii, Fata lui cea cuvioask ochii sei mareti gi iii, 11 aseamënI cl este Ingerul ocrotitor Al acelor pustii sate, sau Duhul tInguitor. El pIna, la Hroiot vine cu pas lin gi nie'surat, FIrI.grijI de gi este de catane 'ncunjurat, agteaptl sI-1 intrebe. «Unchiagu1e, eau sa-mi spui De ce pricinl p'aicea nici un locuitor nu'i? Ast-fel Hroiot ii grlesce. Pricina insuti o vecli, (Ii rIspunde-atunci bItrInul) gi Ind mai cercetezi P Pricina bejlnIriei g'a jalei obgtesci, tu egti Hot turbat gi MI lege care präzi gi pustiesci! Care vii cu cete multe de tIlhari gi prIdatori, S'aduci jale-in locagul unor pacinici muncitori! Nu purta grip, ! cu dIngii curInd te vei intani Eiamar iti vei da sama, foarte gren te-i rIfui. Dumnepu mult milostivul nu gIndi el te-a llsa S. sfIgii cu-a ta tuybare credincioasI turma sa, Ci-gi va inturna urgia presto spurcat capul ten, i-1 va detuna sdrobindu-1 ca 'nfocat tr/snetul s'en!D picënd, face salmil crucei gi din greu a suspinat. Cine in minutul acela sI-1 yap s'ar fi 'ntImplat,

120 L'ar fi socotit el este din- ceruri vr'un prooroc. --eSpInzurati-l! intepati-l! taeti-l! dati-1 in foc!) Strigarë haiduci, husarii gi tot trupul ostigesc. Facum mii de lInci gi sIbii, pe deasuprl-i se 'nv6rtesc. BètrInul agteaptl mOartea rad a se oori, El pentru tara lui este mult/mit a se jertfi; Dar fIroiot striglsä-1lug; catanele se supun, Ii fac loc, se dau in laturi, mlna pre el nu mai pun. Generalul lor simtesce dupl ate audi, CI war/ biruinta cum gIndesce nu-i va fi. Deci in cete de-o potrivl ogtenii sei adunIndu Pre haiduci puind in mijloc, cllärimea ingirandu. LasI trupul cel mai mare sub nigte vechi ofiteri el c'o parte aleasI de cll/reti volonteri, Purcede mai inainte nerIbditor de a sci DacI 'n drumul seu vr'o oaste de Ronald va intIlni. DupI ce cate-va ceasuri merser6 cu un pas des Vque aproape de Roman, pe 'ntinsul Moldovei ges Un putin num& de oameni, tot in cete impIrtit; Ans' acea adun/turl era mIndri de privit. De-o parte boierinagii, d'a lor slugi in3unjurati, Mari pe armIsari ageri gi felurit imbrIcati. Fiegte care dinteingii cate-o dovadl purta De la dugmanul, pre care l'a fost invins mama sa. Unul c'o sabie 'ntoarsa, c'un capot rog infirat §ihaine inaurite, este turcesce 'mbrIcat; Altul incaled earäi un cal de don clzacesc Poartl o sulita lung,i un hamger calmucese;

121 Imbthcat c'un -ciapchin verde, §i banit tot cu samur Un thër se heretesce, p'un sirep armIsar sur; Chingile, §eaoa lui, ffeul ferecate cu argint Aratl cum el luate de la vr'un mare Leah sunt. Pe a altuia frumoasl, inaurith har§ea Intr'un colt se vede-un vultur ce-o cruce 'n gura inea, Nu remlne indoiall el acel odor bogat, De la Domnul Vlad sau Radul, in resboiu a fost luat. Altii eu slgeti §i arce au c/ciule TIthresci, Ans cea mai mare parte poartl, clime turclnesci2. De acolO nu departe ëranil stau adunati, Cu securi, cu 1nci, cii coasei topoare inarmati; A kr mlneci suflecate, aerul posomorit, TIcerea lor, toate-aratl cspre rësboiu s'au gnit. Pncllabul mai nainte era cu-ai sei ellIreti, Avënd strin§i pe lIngl dnsu1 slujba§ii §1 targoveti; Deci v646nd cum cl vrajma§ul en pitea venea spre ei, Se intoarce §i ledice : (Bath du§manul, fleen! Nava litila el cu totii, voinicesce v luptati, Tara §i casere voastre in prad/A sI nu lamp. [dat Dati de tot! sl n'aveti mill de-un vajma§ ce ne-au prl- Care eu foe §i cu sane urma lui §i-a insemnat; Buciumati, §i Doamne-ajutl Tv Cu totii strigl : A.min! Aideti frati din tara noastth s alunglmu pre Agin! 3 De-abea dobele §i surle semnul bltlii vestescu, Indath cu toti in oastea Unguriler nlvIlescu Strig4nducideti! ucideti! dati de tot! nu viVndurati I Pre vrkima§ii ce ne pradl, nu miluiti! nu crutati !

122 Cu-a lor groznicI.nIvalI- cai, calIreti oborind, Aduc neorInduiall intr'a du§manilor rInd; In War stau Ungurenii §1 vitejesce se bat, Romhul nu-i bagI samg, §i t5,ranul incruntat, Face jertfI resbunIrii §i pre prins §i.pre gnit. In zadar §i ofiterii, §i Hroiot o§tean vestit, Ca' sl-i mai imblrbIteze, d'avalma pintre soldati Se luptä; nu vsedu, n'ascultI husarii insp/imäntati, S'amenintIndu-i din urmI cutitul Moldovenesc. S. plece acum de fugl se indeasl, se gItesc. Eatl c'atunci ceea oaste se ivea dintenn ponor, Ungurenii prindu la suflet vegend cI vine-ajutor, Se intorcu fu barbItie, se in§irl ear la loc, §i resboiul se 'ncle§teazI, mai uciga§, mai cu foc. Dupl clteva minute that/ oa§tea le-au sosit, Husari, haiduci §i cltane pe romIni au nIpIdit; Deci indatl toatI fata Wail au preflcutu, ad macar el Moldovenii cumpetul nu-§i au perdutu, Dar de multI ungurime nIdu§iti, incunjurati, CIdeau precum snopii vara, de sabie sAgetati. Dos la dos, spate la spate, se bat desnIdIjduit, Lovirile le's grozave in clt nu-i de povestit; Sub a RomInului palo§ sIngele curge pereu Pan' dud bratu-i amortesce fiind ranit foarte greu, ScapI sabia din mInI; in sfir§it §i el clOnd RestoarnI Inca pe-un du§man ce'l vede lIngI el stand- Dumnepule! la tine nadejdea lor au remas, Ina lte--se pan' la Tronu-ti a lor trist §i jalnic glas!

123 trimite-le din ceruri un anger intr' ajutor Cad se batu pentru scaparea s'apararea tarei Mr. Coperiti de rane grele, nand semnul sfintei cruci Ii dau (luhul sub cutitul selbaticilor haiduci! Parcalabul plin de scarba cu cati-va boerinasi, Mai avand pe WO sine vr'o sutA de calArasi,

NAdejde de mantuire, de nicairi asteptand, . Side cat traiu cu rusine moarte mai bine-alegand, Hotaresce sa s'arunce intre dusmani desperat, Sisa moara cum se cade unuii)rav adevèrat. and deci asta hotarire a implini se gatea, Eat' un Whet zaresce ce'n fuga spre el venea, De pulbere ce ridicA calul seu cel inspumat Nu putea ca sa-1 cunoasca, dar inima i-a saltat, Ea par' ca-i spune c'acela aduce vr'un ajutor, Pentru bravii ce de Unguri fara mill se omor. Nu trecil mult si atunce ochilor nu a crept, and pre Purice Aprodul langl dinsul avaqut, Purice, care'n reszboae a fost pururea vestit, Roman vrednic intru toate, a lui Stefan favorit. «Parcalabe, sanatate! (ise) Stefan a plecat Cum lua insciintarea ce prin cartea ta i-ai dat; in'aipornit la tine ca sa-ti spun sa te grabesci SA aduni oameni de oaste cati vei putea sa gasesci, 'naintea lui indatA, cu totii sa alergati.. Oamenii mei, eata-i, frate, cu vrajmasu 'ncaerati! Ii raspunde Parcalabul, de trei ceasuri nencetat Se lupta cu vitejiei mult sange a vgrsat,

124 Cloi a dugmanilor .nogtri,- numerul e inPeit, i pee odihnitilInguri stau p'un roman ostenit5 Aprodul atunci ii clice : e de este aga, apoi SI te tragi cu cata oaste ti-a remas Inca spre doi, Caci acum la Siret, Stefan trebue sa fi sosit; Ed me 'ntorc, te las cu Domnul, solia mi-am implinit. , Sfirgind, fall de zabava, s'arunca pe calul seu Ii da pinteni, gi le striga : eremeneti cu Dumnedeu!:, Indata gi Parcalabul semn de retragere and, i restul ogtilor sale la un loe tot adunand, Incepure a se trage cu regula gi incet, Spre oaste ce tabarise lachee langa Siret.

Cum a primit curierul de purcalabul trimes Stefan din toat' a sa oaste a treia parte-au ales, mergend cu unmarg grabnic toata noaptea pana'n 0i, Adoa0i pe ameatla in ges la Siret sosi : Acolo spre resuflarea ogtilor a tabarit, 'in trei trupuri osebite oastea sa a impartit,., Darabanii cei cu plete, toti saute lungi purtand, Armageli cei selbateci, barbs stufoase avend; Simenii cei iuti en arce, gi pu maciuci inlalii, Toti acegtia pedestri, numer ca la gepte mii Erau sub Vornicul Boldur ogtean veehiu gi ispitit. In resboaie gi in taberi crescut gi imbetranit ; Paharnicul Coste earegi avea pe sama lui dati, Pantirii gi leficiii toti cu zale imbracati4

125 Ear Copiii gi Apro0ii, de'boerinagi feciori, Care ostAgescul prapur a plzi erau datori, Pre Voevod totdeauna la gsboae strAjuean, i haine foarte frumoase §i bogate arme-aveau ; In mijlocul lor cAlare eroul Stefan era, i vechiul steag a Moldovei inainte 'i flutura ; (Pe dënsul era de-o parte cap de Zimbru 'nfltogat, Ear dincolo sfAntul George cAlare gi inarmat.) Acolo se afla earlgi al ogtilor veteran Arbur Hatmanul ce 'n mlnl poart'un groznic busdugaa Pre care ca pre o mince de copil il arunca, Dar a;1i omul cel mai tare de abia l'ar ridica, ARA armA el nu are, nici voesce-a mai avea, CAci ii place dud pre dugman c'o isbire il turtea. Eatl se aude sgomot, impugclturi gi strigAri, Chiote de biruintA, g'a cailor rAnchezeri ; Peste putin se gresce gi steagul parcAlAtesc Incunjurat de vitejii ce-1 apArl gi'l pAzesc Pe 'mprejurul lui grAmadA stau ca zid needsbAtut, SA pue pe Onsul mAna Ungurul nici c'a putut ; Plini de laulbere gi sang, de rane acoperiti, Acegti bravi se 1upt5, stragnic, cici sunt desnAdAjduiti. Se 'nfloari Ungureanul gi stA trist a socoti Ca aceastA biruintl multA oaste ii jertfl, Dar bucuria istAncGlii intristarea-i intrecea, Ca-i aproape resplatirea, lui prin gaud nu ii trecea, Pentru ca 'ntru-o luncI deasa oastea romAneascl star i porunca sl incepe batalia agtepta,

126 Deci Stefan lasInd in urma- o straj-I de cAlara§i, -Oränduesce pre Boldur cu-ai sei harnici pedestra§i, SImeargl sl nIpusteascl in Haiducii unguresci, Ear Pantirii sloveasca aripele du§manesci ; Dupl aceasta s'intoarce §1 acest fel le grli: cOsta§i ! Voi sciti foarte bine c/ spre a ne birui Alti mai insemnItori du§mani in zadar s'au ispitit, Ci a sabillor noastre ei cercar6 ascutit; Apoi suferi-vom astAdi ca a ace§ti cutezItori Vrednici d'a purta mai bine nume de hoti tradItori, SI vie cu sumetie chiar intr'al nostru pinAnt S. robeascI §i s prade ? Nu ; clt eti in viata aunt Nu va fi.,Dumnedeti sfIntul ne va imputernici, Sumeata lor cutezare sa o putemil pedepsi. Precum la Soci, la Soroca, la Lipnita v'ati purtat La Baea, la Cursul apei, §1 la Rimnicu1-sdrat,6 AstIdi §i cu Ungurenii tot a§a sa v purtati; Sila ori ce intamplare totdeauna s'alergati, Unde-ti zari asta pang, de la gugiumana mea, Pre care pe drumul slavei pururea o veti vedea*.7 Dice : §i s'arunc' in du§mani de Aprodi incunjurat, Vornicul Boldur atuncea §i el navkla a dat ; Arbure viteazul Hatman cu calarimea cea grea, Napadesce 'n husIrime §i incepe a taia; Vai §i amar de acela nenorocit Ungurean, Pre care il intalnesce strapicul lui buzdugan! Precum nand o stand mare dintr'un muntei'a surpat Sdrobesce, oboara, sfarmI, ori ce'n drumu-i a aflat;

127 Case le de pe costig, grklini, saduri, liveqi, vii, Pave le, iostogolesce gireqi, turme, herghelii, Paul ce se intalnesce cu nisce 'nvechiti stejari titati de timp §i de veacuri pe a muntelui clamed, Urie§a static' atunce toata puterea perOnd Nu mai face stricaciune neclintita rëmaind, Ear norodul de pe vale care sta insplimantat, Da lui Dumneleu marire vëpndu-se c'au scapat. Sau dupa cum hotul noaptea prin codru calatorind, i la prada ce-a sa fad, cu multamire gandind; Se bucura and privesc e cerul inv'elit cu nor Chi are buna nadejde c'a putea prada u§or, 'acum calul seu prin pinteni il silesce-a alerga, Dar fulgera §i trasnese tocmai dinaintea sa! Calul sere, sforlesce, §i Wham 'ncremenit, Scapa darlogii din mama socotindu-se petit. Ast fel §i Hroiot remase dud pre Stefan a v'equt, Ce din luptele trecute ii era prea cunoscut; Ans6 trebui sa stea fata, n'are 'ncotro cotigi, E perslut §i el §i oastea dad nu va isbandi. A cailor ranchezare, pocnetul cel de saneti, Fream'aul §i §ueratulti a mii de mii de sageti, Zanganitul eel de BAWL pulberea ce pan' in nofi Se inalta in ve'rteje de l' atatia luptatori, A trambetilor §i surle Asunet scartiitor, Tipetele, vaitarea, gem 6tul celor ce mor, Ingrozesc pe calatorul ce-§i urmeaza calea sa, urechile-astupandn-§i, se ascunde undeva.

128 Itomanii cu-a lor luteall pravalind rastoarna tot ; Ungurii sa stea 'mpotriva se silescu gi ei cat pot, ding furia romana sparge, sfarma, ori ce greu. Tn War i ofiterii se lupta, se bat mereu, In War mai fac manevre g'in tot chitlul se sucesc, Nimica nu pot a face, nimica tin ispravescu. Acum toti plecaa de Alga cu sufletul ingrozit, Cand Hroiot cu barbatiean&odata i-au oprit Strigadu-le : «Uncle mergeti? incotro vreti sfugiti? Au doar' ca, sunteti aproape de casa, ye 'nchipuiti? Ansa pan' la tara noastra, eu ye pot incredinta, Ca, nici unul din noi asta0i nu va mai putea scapa. Nu-i alt mijloc de scapare de cat toti sa pravalimu, In corpul unde e Stefan, gi pre el sa-1 oborimu, De-1 vom omori pre dansul sa sciti bine c'am scapat ; Acolo isbiti cu totii gi ye bateti desperat.) Deci urmand planul acesta, ei spre Stefan nabugescu. Copiii gi cu Aprqii ce pre Domnul ocolesc, Se lupta cu vitejie toti pre langa Printul lor, Sfarma, taie gi dumica, fac infricogat omor ; Dar Haiducii sunt ca zldul gi desnadejduit dau, Se bat bine gi Hasarii gi neclintiti pe kc stau. Viteazul brat a lui Stefan prin vrajmagi carari fitcea, De a sangelui varsare pamentul se inrogea : Card d'un plumb dintr'o sane* calul seu ranit fiind, Sforaesce eapoi cade anc'odata nechezand. Cade gi eroul Stefan, qicend: «Copii nu ve dati ! §i pre Domnul vostru prada dugmanilor nu lasati.)

129 Hroiot strigl in glas mare : «Fratilor am biruit! Fiorosul nostru du§man a apt §i a peHt ; Pe trupul mi puneti mama, hrana corbilor OA dam, Ca §i ci sit se 'ndulceasca, cand §i noi ne rgsbunam. , Sumetindu-se vra§ma§ii navalesc mai furio§i ; Ansë nu pot O. Asbata prin Apro4ii credincio§i. Toti imprejuru-i s'a§ea4a, se lupta ca nisce lei, In zadar UnguriT ambla sa-§i faca loc printre ei; De sabia romaneasca se injungbie, se omor, Se fac jertfa cutezarii §i obrasniciei lor. In vremea aceasta Stefan sa se scoale isbutind din caderea aceea nimicl nepatimind, Cere alt cal; deci indata, Purice descaleca, tiind fr6u1 §i scara la Domnul seu ii trasa picënd «Doamne! Eatl calul, arata-le mai turënd a de tine Ungureanul n'a scapat intr'acest rand.z. Dar de stat fiind mic Stefan nu putea incaleca. Purice-atunci ear ii 4ise : «De voesci Maria ta, Eu un mo§inoiu m'oi face pe carele sa te sui.* Vindata pe brand. se pune joela pecioarele lui. Deci cu mijlocul acesta, Eroul incalecand, Catra dgnsul se intoarce §i ii 4ice-a§a zimbind: «Devavrea Dumnec,leu astaqi sa putemu ca sa scapam De primejdia aceasta intru care ne afiam, SI sciit Purice, baete, ca nu-i mai fi mo§inoiu, Ci spre vrednica re'sPlata, movil'a te face vroiu.)8 Atunce din nou in du§mani, se arunca mai cumplit. Ungurul feVendu-1 eara§i gmane ineremenit, 9

130 Perde toatl barbatia ce nadejde-i- insufla. §i ori pleaca ca sfuga, sau prins de gsboiu se dd. Eatl c'un vuet de dobe se aude rhunand, Si un daraban spre Stefan in fuga mare-alergand, (PHA de colb §i de sane era 'mbradmintea sa) De departe ii §i strigl : «SI traesci, Maria ta! Du§manii se biruirë, §i de fugl au ple eat; Arbur Hatmanul din urml de goan' acum i-au luat.* Calarimea cea u§oara ee 'napoi au fost femas Dupl porunca ei data, ajungend intr'acel ceas, Ca o noua 'nfuriere in Unguri au navalit; lasboiul ce tinea anc.indatl l'au hotarit. Atuncea spaima §i groaza pre protivnici au cuprins, Se imprA§tie ca apa pe §esul acel intins; Umblu dealurile, campii, unde pot se mistuescu : TM se dau prin§i la du§man, la mila lui nlzuescu, Altii ear Amanu pe drumuri calcati, de cai §i sdrobiti, Cei mai multi cad §i-§i dau duhul de-osteneala obositi. Parellabul plin de sange, de moarte fiind ranit Paul la viteazul Stefan sA-1 duel a poruncit, Langl care aduandu-1, el a suspinat din greu, piandu-i ; «Plrinte Doamne, a sosit minutul men! Eu asta-4i eat? a mea tara datoria-mi implinii, §i lui Dumne4eu dau slava clei te v6(.1 pan nu murii. Dar o fiicl prea-iubita §i sotia-mi au rémas Fara nici o mangaere. Eu in sama ta le las!.. Sa-ti fie mill de ele ! ) viand un ochiu slab Spre Stefan, §i i§i da duhul bunul, vrednic Parcalab !

131 Sängeränd din dou6 rane, obosit gi desperat Hroiot alerga spre munte pe al seu cal inspumat, Dar norocul ce-i zimbise pan' atunci, l'a Orbit; Ceasul rësplatirii drepte, ceasul mortii i-a sosit! Purice care din urma il gonia neincetat 11 ajunge, gi indata capul seu i-a retezat; Apoi infiend in lance acest sangeros trofeu, $e intoarce de-1 inching. lui Stefan, Domnului seu.

Soarele-acum cu marire se pleca ate asfintit Luminand campul acela de cadavre coperit; Stefan smolo cu oastea.atunce descalecand, Boerii, el, capitanii, toti genunchile plecand, Aduc laudä gi slava Cerescului imp6rat, Multamindu-i eumilinta de mila ce-aa rëvërsat, Peste tam ce slavesce num-ele seu cel marit, Ne lasandu-o in prada ereticului cumplit.9 Savärgind aceasta sfanta datorie-au poruncit Trupurile 0, s'adune vitejilor ce'-au pent In aceasta batalie patria lor apèrand; Care cu prohod de lacrimi intr'un gant mare 'ngropand D'asupra lor 43 movila cu marire-au inaltat, Ca sa fie totdeauna monument nestramutat. A doa cli dimineata oastea toata cu lin pas Sosi 'n Roman, unde Stefan la biserica a tras; (Acolo prea-cuviosul Tarasie '1 agtepta, Tiind cartea mantuirii, gi c rucea in mans, sa).

132 Dupa ce dar sfanta slujba cu slava s'a savar§it, Dumnqleu induratul prin Tedeum s'a marit; Capitanii §i Osta§ii la gazde s'au a§eclat; Ear Voevodul indata a kinds de i-a chemat. Pre trista Parcalabeasa, careia, daca veni, Cu o blanda duio§ie el aceste ii gral: «Barbatul.teu, jupaneasa, luptandu-se cu Hroiot A caclut pe campul slavei ea un viteaz patriot; Perderea acestui vrednic Moldovan adev6rat, Crede-m6 ca §i pre mine nii putin m'a intristat, Caci a§ fi ales mai bine sa perd un intreg tinut; Dar astfel l'a menit soarta §i cerul a§a a vrut. De voi de-acum inainte trebui eu sl ingrijesc, Deci tie din visterie pensie iti randuesc; Ans6 pan' a nu-§i da duhul find Ca mi-a ar6tat Ca are §i o copila, in vrista de maritat, Vei afla §i pentru d'ensa ceea ce-am hotarit eu; Mangne-te, jupaneasa, multamind lui Dumner.leub> Apoi pro Purice-Aprodul chemandu-1 ii clise-a§a «Purice ! cunosc bravura, laud barbatia ta; Te-ai purtat cu vitejie, §i eu sunt indatorat, 81-mi implinese juruinta ce la r6sboiu ti-am fost dat. Deci de am:a inainte Movill te vei numi, Ca numele tu cu slava sa se poata pomeni. Tar find a tu eri calul mi l'ai lost dat imprumut, Iti dau cinci mo§ii en sate in a Sorocii tinut; ca viafericita sa petreci pre cum doresc Cu-a Parcalabului fata voiu sl te casatoresc;

133 Ca si scii §i cat pret are in- oclii-mi un bun osta§, Te inalt spre resplatire la rangul de Vel-Arma§.10) Sfir§ind Hatmanul indata pre Movil' a imbracat C'un contu§ frumos de nurca, §i Stefan in mAni i-a dat Mizduganul Arml§iei de argint §i poleit, §i ceremonia asta acest fel s'a sAvir§it. A doa Oi ingroparea PArcAlabului fAcAnd, i pre MovilA Arma§ul cu fata lui cununAnd, Yiteazul Stefan cel Mare cu oastea sa s'au pornit, i la cetatea Sucevei in bung pace-au sosit.

Neamullui Movill-ArmaplmultA vreme-a fost vestit .i pe tronul RomAniei multi Domni din el au stAtut, Dar din multele prefaceri ce pe tad au venit, De abia acum mai este intre nobili cunoscut.

134

NOTE

1 Hroiot an fost unul din cei mai vestiti *Rani a o§tilor regelui unguresc Matias Corvin. Vrejma§ neimpAcat Meldoveni- I or, el pnrure a fost uneltitor cruntelor resboae ce au nenorocit aceste teri vecine. 2 In veacul XV, cAnd Romania se cArmniea de printiisei inde- pendenti, la intAmplare de resboiu toti boierina§ii ce Ionian pe la mo§iile lor, frau datori si se o§teasa improtiva dtismanilor; §i ori care proprietar §.1 boier aducea en densul atiti oameni de arme, pre cAti starea §i pnterea sa il erta. AceastA romlneascl pospolitei alcAtuea nn corp strapic. s Teranul romin cinstit dar superstitios nu pntea crede cl Un- gurul care nu se tinea de tractatnri §i nu postesce vinerea §i mercnrea nu este pagAn. Vrend sA arAte pe nn om necinstit §i aten, il nnmea papistaq, li aceastl inver§unare asnpra catolici- lor le era insuflatA de misionarii lerarhiei Constantinopolitane, care de la consilinl Florentii, totdeanna s'an ingrijitn si nu scape din mAnA aceste teri. picerea aceasta pAnti ast4i AncA este ocA- ritoare in gnra teranulni Moldovan. 4 Corpul Darabanilor snbt comanda cipitannIni de Darabanit corpul Simenilor snbt Aga §i ArmA§eii subt Vel-Arma§ (in sama cArcra era §i artileria); alcAtuea o oaste de 20 mii pedestra§i; asemine §i cAlArimea ce se impArtia in Pantiri §i Leficii cuprindea earlfi nn trnp de 10 mii. Aceste eran putcrile Moldovenilor in vreme de pace; ear la vreme de resboin se indoean li se intreiau trnpele acestea. PArcAlabul de Hotin alergi en corpnl Lipcanilor. Serdarul de Orhein en regimentele LApu§nene, toti Ispravnicii

135 en slujitorii kr, cApitanii plainrilor en plitevii, vi in sfirvit toti boierinavii en oamenii lor de arme. 6 Copiii de cad, vi Aproclii alcAtnian gvardia Domneasett. Ei eran toti cAlAri, purtan cleinli turcAnesci en pene, dulAmi de catifea en nastnri de argint. (Vorn. Ureche). 6 Stefan a biruit : La baea, pe Unguri, uncle s'an vi rAnit regele lor Matias. La LipnitA, pe Tatari, hind prins vi pe fiiul Ini Mainak Han care-i comAnda. La Soroca, pe Levi iii pe Cazacii Hatmanii cArora Lobod vi Nelibaico princlAndn-i, i-au Mat. La Sod; cursnl apei vi la Racova pe Tnrci vi pe RomAnii din Vala hia sub comanda ki Vlad Tepelnv vi Radul cel frnmos. 7Aceste a çlis Enric IV ovtilor sale. Imi va sluji de ertare cAci ;e-am pus in gnra eronlui RomAn, vitejiea lui, de care a dat dove(li in 40 de rAsboaie improtiva a duvmani groznici, vi in care a fost purnrea birnitor. 8 Istoric. 9 Pin' a nu incepe rAsboinl, Moldovenii nu lipsean a se rnga lui Dumnqeu pentrn isbAnda armelor hr. DapA birnintit, cea AntAi a kr datorie era sit multImeascit acelni care cu al sen puternic brat i-au intArit vi i-an gent inving6tori. Pietatea Ini Stefan IV, pe drept nnmit cel mare, se arati prin 40 de moni- stiri vi biserici ce a zidit, dnpl numArul isbAn4ilor salt. 10 Istoric.

ALECSANDRU LIPU§NEINUL 1564-1569

Daca vor nu miS vreti, en A wen

Iacob Erac lid poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui Stefan Tomga, .care acum carmuia team, dar Alecsandru Lapugneanul, dug infrangerea sa in dou'e randuri, de ogtile Despotului, fugind la Constantinopol, isbutise a lua ogti Turcesci gi se inturna acum sa isgo- neasca pre rapitorul Tomga, gi Bali ia scaunul, pre care nu l'ar fi perdut, de n'ar fi fost vandut de boieri. Intrase in Moldavia, intovaragit d6 gepte mii spahii gi de vr'o trei mii oaste de itränsura. Ansa pe langa aceste 'avea porunci imparatesci catra Hanul Tatarilor Nogai, ca sa-T dee ori cat ajutor de oaste va cere. Lapugneanul mergea aliturea cu Vornicul Bogdan,

l38 amIndoi calari pe armasari turcesci gi inarmati din cap, pai g. in picioare. Ce socoti, Bogdane,dise dupl putina Were, is- bIndi-vomu oare ? S. nu te indoiesci Maria ta, rgspunse curtezanul,. tara geme subt asuprirea Tomgei. Oastea toata se va supune cum i se va fagalui mai mare simbrie. Boierii, cati i-au mai lasat vii , numai frica mortii ii mai tine, dar cum voru vede ca Maria ta vii cu putere, indatl voru alerga gi4 voru lasa. SI dee Dumnedeu sa n'aib nevoie a face ce.ea Ce a flout Mircea Voda la Munteni; dar ti-am mai spust eu ii cunosc pre boerii nostri, caci am trait cudangii. Aceasta limb@ la inalta intelepciune aMariei tale. Vorbind aga, au ajunsu aproape de Tecuci, unde po- posir6 la o dumbrava. Doamne, qise un Aprod apropiindu-se nigte boieri sosind acum ceru voie sa se infatigeze la Maria ta. Vie, r6spunse Alecsandru. Curënd intrarë sub cortul unde el gedea incungiurat de boieriii capitanii sei, patru boieri din care doi mai betrani, ear doi juni. Acestii erau Vorniculu Motoc, Po- stelnicul Veverita; spatarul Spancioc i Stroici. Apropiindu-se de Alecsandru Voda, se inchinarë pana la pamënt, fara a-i saruta poala dupi obiceiu. Bine ati venit, boieri !dise acesta silindu-se a zimbi. Sá fii M. Ta sanatos, rëspunserë boierii. Am audit, urml Alecsandru, de bantuirile teriigi

139 am venit s'o mantuiu ; sciu ca tua m'agteapta cu bucurie. S. nu banuesci Maria Ta, Oise Motoc, tara este- linigtita, gi poate ca Maria Ta ai auclit hicrurile precum nu suntu; caci aga este obiceiul norOdului nostru, sa faca din tintar, armasar. Pentru aceea obgtia he-a trimis pre noi Bali spunemu ea norodul nu te vrea, nici te iubesce, gi.M. Ta sa te intorci inapoi ca... Daca voi nu me vreti, eu ve vreu, respunse La- pugneanul, a caruia ochi scanteiare ca un fulger, gi daca voi nu me iubiti, eu ve iubesc pre voi, gi voi mergq ori cu voia ori fare, voia voastra. S. me intorc ? Mai de graba igi va intoarce Dunarea cursul indarapt. A! Nu me vrea tara ? Nu me vreti voi, cum inteleg? (1) Solului nu i se taie capul, Oise Spancioc; noi sun- tgmu datori a-ti spune adeverul. Boierii suntu hoteriti a pribegi la Unguri,la MO gi la Munteni, pe unde au toti rude gi prietini. Voru veni cu ogti streine, gi vai de biata tara dud vomu avea resboae intre noi, gi poate gi Mariei Tale nu-i va fi bine, pentru ca Domnul Ste- fan Tomga... Tomga ! El te-a invetat a vorbi cu atata darzie ? Nu sciu eine me opresce sa nu-ti sfaram maselele din gura cu buzduganul acesta, Oise apucand maciuca de arme din mama lui Bogdan. Ticalosul acel de Tomga v'au invetat... ? Ticalos nu poate fi acel ce s'a invrednicit a se nu- mi Unsul lui DumneOeu, Oise Veverita. (1) Miron Costin.

140 Au doar nu sunt gi eu Unsul lui Dumnecleu? au doar nu mi-ati jurat gi mie credinta, dud eram numai Stolnicul Petre ? Nu m'ati ales voi ? Cum a fost obla- duirea mea? Ce senge am versat ? Care s'a intors de la uga mea, fere se, cegtige dreptate gi mengleri?i Anse acum nu me vreti, nu me iubiti? Ha ha ha! Ridea; mugchii i se suciau in risul acesta,,gi ochii lui hojma clipeau. Cu voia Mariei Tale, Oise Stroici, vedemu el mogia (1) noastra a se cull de isnoava in celcarea page- nilor. Cand asta negura de Turci va prada gi va pustii tara, pe ce vei domni Meria Ta ? i cu ce vei setura läcomia acestor cete de pagani ce aduci cu Maria To ? adaogl Spancioc ? Cu averile voastre, nu cu banii teranilor pre care-i jupiti voi. Vol mulgeti laptele terii, dar a venit vremeo se ye mulg gi. eu pre voi. Destul, boieri! in- toarceti-ve gi spuneti celui ce v'au trimis, ca se se fereasca se, nu dau peste el, de nu vre se fac din ciolanele lui surle, gi din pelea lui ceptugeall dobelor mele. Boierii egira mahniti; Motoc remase. Ce-ai remas ? intrebe Lapugneanul. Doamne ! Doamne ! Oise Motoc cepa in genunchi, nu ne pedepsi pre noi dupe fere delegile noastre ! Ada-ti aminte ce egti pementean (2), ada-ti aminte de Visa scripturei gi earte, gregitilor tei ! Crute pre biota tare. Doamne ! sloboade ogtile aceste de pagani; vine, numai (1) Patria. (2) Patriot.

141 Cu cii Moldoveni ai pe Maga- Maria Ta , gi noi chize glaimu c un fir de per nu se va clAti din capul Inli- mei Tale:. gi de-ti vor trebui ogti, ne vomu inarma noi cu femeii copii, vomuridica tara in picioare , vomit ridica slugile gi vecinii nostri. Inerede-te in noi ! S me incredu in voi ?ise LIpugneanul intele- gend planul lui. Pesemne gandesci el eu nu scin qie6- toarea (1) moldoveneascl :«lupul perul schimbl, ear nIravul ba ?) Pesemne nu ye cunosc eu, gi pre tine mai virtos? Nu sciu, cfiind mai mare peste ogtile mele, cum ai vellut cl m'au biruit, m'ai lIsat ? Veveritl imi este vechiu dugman, dar incai nici odatI nu s'a ascuns: Spancioc este Inca teller, in inima lui este iubire de mogie; imi place a privi sumetia lui, pre care nu se silesce a o tinui. Stroici este un copil, care nu cunoasce Ind pre oameni, nu seie ce este imbunarea i minciuna; lui i se par cl toate paserile ce sboarl, se manIncl. Dar tu, Motpace? invechit in ()He rele, deprins a te ciocoi la toti domnii,ai vendut pre Despot , m'ai vendut gi pre mine, vei vinde gi pre Tomga ; spune-mi n'ag fi un nItIrlu de frunte , and m'ag increde in tine ! Eu te ert Inse, cI ai indrIsnit a credo cI iar me vei putea ingela, gi iti fIgIduesc ca sabia mea nu se va minji in sIngele ten; te voiu cruta, caci imi egti trebuitor, ca sI me mai ugurezi de blIstemurile norodului. Suntu alti trIntori, de care trebue curAit stupul. Motoc ii gruta mana,,asemenea canelui care, in loc sa mugce, linge mäna care-I bate. El era multImit de (1) Proverbul.

142 agl duinta ce cagtigase; -scia ea Alecsandru Vodl a al, aibl nevoie de un intrigant precum era el. Deputatii e- rau porunciti de Tomga , ca neputhnd inturna pre LI- Tugneanul din cale, srgi urmeze drumul la Constanti- nopol, unde prin jalobe gi dare de bani, sä mijloceascii. mazilia lui. Dar vëpad ca el venea cu insugi invoirea Portii; pe de alta silindu-se a se intoarce ad nici o i- spravg la Tomga ,cerur6 vole 0, rëmle a-I intovIrIgi. Acesta era planul lui Motoc ca sa se poatl lipi de LI- Tugneanul. Voea li se dete.

Ai ag. dai aamd, Doamni!...

Tomga ne simtindu-se in stare a se improtivi, fugise in Talahia, gi Upugneanul nu intlInise nici p impedicare in drumul seu. Norodul pretutindene il intimpina cu bu- -curie gi nIdejde, aducëndu-gi amintb de antiMa lui Dom- the, in care el nu avusese vreme all desvgli uritul caracter. Boierii ansë tremurau. Ei aveau douë mari cuvinte a fi ingrijiV; sciau ca norodul ii uresce, gi pre Domnu el nu-i iubeste. Indatl ce sosise, Lapugneanul porunci al imple cu lemne toate cetAtile Moldaviei afarl de Hotin, gi le arse vrènd sit strice prin aceasta asilul nem ultamitilor, carii de multe -ori subt adlpostul zidarilor acestora, urziau comploturi

143 §i atitau revoalte. Ca sl se- sece iniluinta boierilor gi sl at1rpeascI cuiburile feudalitItii, ii despoil de averi sub feluri de pretecste, lipsindu-i cu ghipul acesta de singu- zul mijloc cu care puteau ademeni gi corumpe pre norod. Dar nesocotincl de ajuns planul acesta, ii omora din tänd in dud. La cea mai mica greg al/ dregltoreascl, la cea mai mica plangere ce i se ar6ta, capul Vinova- tului se spanzura in poarta curtii, cu o tidula vestitoare gregalei lui, adegrate sau plasmuite, gi el nu apuca 81 putrecliasca, and alt cap ii lua locul. Nime nu indrasnea a grai improtiva lui, cu cat mai virtos a lucra ceva. 0 gvardie numeroasa de lefecii Al- banezi, Serbi, Unguri ,isgoniti pentru relele kr fapte, igi aflaser6 sapare langl Alecsandru, careplItindu-i bine, ii avea haraziti ; ear ogtile Moldovene sub Capi- tani creature a lui, le tinea pe margeni; sloboqind Anse pre ostagi pe la casele kr, lemarginise in Ain numër. Intru o di el se primbla singur prin sala palatului domnese. Avusese o lungl vorbI cu Motoc-, care intrase oar in favor, , gi care egea , dupl ce ii infltogase planul unei noul contribut ii. Se 'Area nestamplrat,vorbia singur gi se cunoscea cl mediteaza vre o noul moarte, vre o noul daunl, and o 41 laturalnica deschiftndu-se,11- si 85, intro Doamna Rucsanda. La moartea p1rintelui ei, bunului Petru Rareg care, 'lice hronica cu multl jale gi m1hniciune a tuturor, s'a ingropat in Sf. Monastirea Probota ziditl de el, Rucsandra rëmasese in fragedl vristl, sub tuturatul a doi frati mai mari, Iliag gi Stefan. Iliag urm/nd in tro-

144 ...... ".." nul pArintelui s6u, dupa o scurta §i desfrAnatl Domnie, se duse la Constantinopol , unde imbrAto§1 mahometi- smul, §i in locul lui se sui pe tron Stefan. Acesta fu mid reu de cAt fratele seu; incepu a sili pre strAini §1 pre catolici a-§illeplda relegea, §i multe familii bogate ce se locuiserö in tarl, pribegirë din pricina aceasta, adudnd grade pamëntului, §1 Were negotului. Boerii care, cei mai multi, era incuscriti cu Polonii §i cu Ungurii, se supërar6, §i codspundëndu-se cu boierii pribegi, hotArir6 peirea lui. Poate ar fi mai intArdiat a-§i pune in lucrare planul, dad, desfrAnarea lui nu'l ar fi grAbit. Nu ha- leicluia de real Ni nici o jupaneasa, daca era frunwasa, dice Hronicarul in naivitatea sa. Inteo di cAnd se afla la Tutora, ne mai a§teptAnd sosirea boierilor pribegi, Boierii ce erau cu dènsul, c a slnu-1 scape, autAiatu fringhiile cortului sub carele el §edea, §i (land avail, Ian ucisu. Acum numai Rucsanda dmIsese din familia lui Pe- tru Rare§, §i pre ansa boierii uciga§i o botArised a fi sotie unui oare cArui numit Jolde, pre care ei il alese- sed de Domn. Dar LApu§neanul ales de boierii pribegi, intimpinAnd pre Joldea, il birui, §i prindëndu-1 ii tAiè nasul §i-1 dete la cAlugArie ;§i ca 0, tragl inimile norodului in care viea Inca pomenirea lui Rareg, se insurft, §i luft el pre fiica lui. Ast-fel ginga§a Rucsanda ajunsesA a fi parte birui . torului. CAM intrA in sail, ea era imbracatl cu toatA, pompa cuvenitl unei sotii, fiice §i surori de Domn.

145 Peste zobonul (1) de stofl- auritA, purth un beni§el de felendre§ (2) albastru blAnit cu samur, a druia muice atirnau dinapoi ; era incinsl cu un colan de aur, ce se inchiea cu mari paftale de matostat, impregiurate cu petre scumpe ; iar pe grumazii ei atArna o salbl de multe Orlin de margaritar. 1icul de samur pus cam intr'o parte era impoclobit cu un surguciu alb, §i sprijinit cu o floare mare de smaragde. Pe'rul ei dupl moda de a- tuncea se impArtià despletit pe umerii §i spatele sale. Figura ei avea acea frumusetA, care fAcea odinioarl ve- stite pre femeile Romlniei §i care se glsesce rar acum, degener And cu amestecul natiilor strAine. Ea Aug era trist§i anjitoare, ca fioarea espusl ar§itei soarelui, ce

. nu are nimicu s'o umbreascl. Ea vècluse murind pre parintii sei, privise pre un frate lepadanduli relegea,§1 pre cela-lalt ucis ;§i mai Alai hotarita de ob§tie a fi sotia lui Jolde (pre care nici ii scia), acum fusese snag de aceea§i ob§tie, care disposa de inima ei gra a o mai intreba, a da man lui Alecsandru Voda, pre care cin- stindu-1 §i supuindu-i-se ea unui bArbat, ar fi voitsa-1 iubeascA, daca ar fi eat in el cAt de putinl simtire o- meneascl. Apropiindu-se, se pled §i-i sAruth.mAna. Llpu§neanul o apucl de mijloc, §i radicAndu-o ca pre o pang, o puse pe genuchii sei. Ce veste, frumoasa mea DoamnI? clise el slru- tAndu-o pe frunte ;ce pricinA te face astkli dud nu-i (1) 0 }mini lunga deschisi dinainte. (2) Catifea. 10 146 sgrbatoare, a-ti läsa fusele ? Cine te-au trep aga de dimineata ? Lacrimile jupaneselor v&luve care se varsa la uga mea, gi care striga fasplatire la Domnul Hristos gi la Santa Nascatoare, pentru sangele care vergi. Lapugneanul posomorindu-se desfacu bratele ; Ruc- Banda, cap la picioarele lui. 0 bimul meu Domn ! viteazul meu sot! urma ea, destul! Ajunga atata sange vërsat, atate vkluvii, atatia grimani ! (1) Gandesce ca Maria Ta esti prea-puternic gi ca nigte saraci boieri nu-ti pot strica. Ce-ti lipsesce Mariei Tale ? N'ai cu nime fe'sboiu; tara este linigtita gi supusä. Eu, Dumne4eu scie ! cat te iubesc! gi copiii Mariei Tale sunt frumogi gi tineri. Judeca cá dupit viata este gi moarte, gi ca Maria Ta egti muritor gi ai sa dai sama! Pentru ca cu monastirile, nu se re'scum- Ora sangele, ci mai ales ispitesci gi infrunti pre Dum- neftu, socotind ca, facend biserici il poti impaca, gi Muiere nesocotita !striga Lapugneanul sarind drept in picioare, gi main lui prin deprindere se rezama pe junghiu1(2) din cingeloarea sa ; dar indata stapa- nindu-se, se pled, gi ridicand pre Rucsanda de jos : Doamna mea! ii Oise, sa nu-ti mai scape din gura, ast-fel de vorbe nebune, ca, cleu nu sciu ce se poate intampla. Multamesce sfantului mare mucenic Dimitrie

(1 ). Orfani. (2) lin cutit a carnia miner se asoundea in teaci, gi care sln- jia spre injunghierea dufmanului invine. In Franta se numia mi- sericorde.

147 Isvoratorul de mir, a carui hram se praznuesce la Bi- serica ce noi i-am facut la Pangarati, ca ne-au oprit de a face un pecat, aducendu-ne aminte ca e§ti mama copiilor no§tri. De a§ sd c me vei §i omori nu pot sa tac.Ied .cand voiam sa intru, o jupaneasa cu cinci.copii s'au a- runcat inaintea radvanului meu (1) §1 m'au opritarA- tàndu-mi un cap tintuit in poarta curtii. Ai sa dai sama, Doamna! imi Oise, el la§i pre barbatul tea sa ne taie prinii, barbatii §i fratii Uita-te, Doamna, a- .cesta-i barbatul meu, tatal copiilor acestora, care au reins saraci ! Uita-te! §i imi arata capul sangeros, §i .capul se uita la mine grozav! Ah! St/pgne! de atunei neincetat ved capul acela §i mi-e tot frica! Nu pot sa me odihnesc! i ce vrei? intreba Lapu§neanul zimbind. Vreu sa nu mai ver§i sange, sa incetecli cu omo- xul, sa nu mai ved capete taiete, ca sare inima din mine. Iti fagaduiesc ca de poimaue nu vei mai vedé, xespunse Alecsandru-Voda; §i mane ill voil da un leac de Md. Cum? ce vrei s ici? Mane vei vedé. Acum, draga Doamna, dute de-ti vecli copiii, §i cauta de casa cum se cuvine unei bune gospodine, §i pune la cale se, ne gateasca un ospet, caci mane dau masa mare boierilor. Doamna Rucsanda e§i dupa ce iarI§i ii saruta mana. Barbatul seu o petrecu pang la n§a. (1) Un fel de careti avedati pe drieuri.

NN148 Ei! pus'ai toate la cale, intreb/ el, viiud grabnic- cAtrI Axma§ul seu, care intrase atunce ? Tot este gata. Dar oare voru veni? Vora veni.

III

Capul mui Mope crem....

De cu sail. se Meuse de scire tuturor boierilor sse, adune adoa qi, fiind ArbItoare, la Mitropolie unde era sl fie §i Domnul, ca sl asculte Liturghia, §i apoi sl vie sl prAnzeascA la curte. CAnd sosi Alecsandru Vodl, sfAnta slujbA incepuse §i boierii erau toti adunati. Improtiva obiceiului seu, LApu§neanul in Oioa aceea era imbrAcat cu toat5 pompa Domneascl. Purta corona Paleologilor, §i peste dulama polonez1 de catifea sta-- co§ie, avea cabanita turceascA. Nici o arml nu avea alta de cat un mic junghiu cu plIselele de aur; ear pintre bumbii dulAmii se zAria o zea de sirml. DupA ce a ascultat st. Slujbl, s'a coborit din stranl s'a inchinat pe la Icoane, §i apropiindu-se de racla sf. Than cel nou, s'a plecat cu mare smerenie, §i a slrutat moa§tele sfAntului. Spunu cA in minutul acela el era foarte galben la fata, §i cl racla sfIntului ar fi tresArit. Dupg aceasta suindu-se iara§i in stranA, se inturn1 cAtrà boieri §i Oise :

149 «Boieri dumneavoastra!- Dela venirea mea cu adoa 4:lomniei pang astadi, am aratat asprime catre multi; ma'am aratat cumplit, reu, varsänd sangele multora.II- nul Dumnedeu scie de nu mi-a parut reu gi de nu ma ,cliesc de aceasta; dar dumneavoastra sciti ca m'a silt numai dorinta de a vedea contenind galcevirilei van- ;Wileunora gi altora, care tinteau la rasipa terii gi la peirea mea. Astadi suntu alt-fel trebile. Boierii gi-au venitu in cunoscinta; au vadutu ca turma nu poate fi fail pastor, pentru ca dice Mantuitorul : Bate-voi POs- tortd, qi se vor imprqtia Oi le. «Boieri dumneavoastra! SI traimu de acum in pace, iubindu-ne ca nisce frati, pentru ca aceasta este una din cele dece porunci : sä iubesci pe aproapele tea ca in- suqi pre tine, §i s. ne ertamu unii pre altii, pentru ca suntemu muritori, rugandu-ne Domnului nostru Iisus kIristos ii flea cruce sa ne erte noa gregalele, precum ertamu gi noi gregitilor nostri.) Sfirgind aceasta degantata cuvantare, merse in mijlocul bisericiii dupa ce se inchina iaragi, se inturna spre norod in fata, in dreapta, gi in stinga, dicand : Er- tati-me oameni buni,i boieri dumneavoastra! Dumnedeu sa te erte, Maria ta! raspunsera toti, a- fail de doui juni boieri ce sta ganditori, rezamati de sinmorniant langl uga, Insa nime nu le-a luat sama. Lapugneanul egi din Biseriel, poftind pre boieriel vie ea sa ospeteze impreuna ; gi incalecand se inturna la palat. Toti se imprägtiarë.

150 Cum iti pare? Oise unul din boierii care i-ama vq.utu el nu ertase pre Alecsandru VodA. Te sfatuesc sft nu te duci astAli la dksul la masA, rëspunse celalalt ;gi se amestecarè in norod. Acestii erau Spanciok gi Stroici. La curte se Meuse mare gAtire pentru osp6tu1 acesta. Vestea se imprägtiase el Domnul se impAcase cu boierii; §i boierii se bucurau de o schimbare ce le da nAdejde, el voru puté ocupa earAgi posturi , ca O. adune noul a- vutii din sudoarea teranului. CAt pentru norod,el era indiferent : el din implcarea aceasta nu a§tepta vre un bine, nici prepunea vre un rk. Norodul se invoia cu o- blAduirea lui Alecsandru Vodl : cArtea numai asupra. ministrului seu Motoc, care intrebuinta creditul ce avea la Domn, spre impilarea gloatei. Clci de gi era neconte- nite jalobele obgtiei pentru jAfuirile lui Motoc, LApug- neanul sau nu rgspundea, sk nu le asculta. Ceasul prAnzului apropiindu-se,boierii incepur6 a veni cAlAri,intovArAgiti fiegtecare de cAte dou6 trei slugi. Luau sama Aug cA curtea era plinl de Lefecii inarmati, §i el patru tunuri sta indreptate spre poartk, dar socoteau cA, suntu puse pentru a serba dupl obiceiu ceremonia prin salve. Unii poate cl §i prepuneau vre o cursA, dar odatA intrAnd, nu se mai putea inturnar cici portile erau strAjuite ,gi pazitorii porunciti a nu IAA sA eas1 nime. AdunAndu-se boerii, 47 la num6r, LApugneanul se- puse in capul mesii , avënd in dreapta pre logofetulu

151 Trotu§an, §i in stinga pre vornicul Motoc. Incepurë a Oice (1) din surle, §i bucatele se aduserg pe masa. In Moldavia pe vremea aceea nu se introdusese Inca moda mancarilor alese. Cel mai, mare osp'etu se cuprindea in cateva feluri de bucate. Dupa bor§ul polonez, veneau mancari grecesci ferte cu verdeturi, care pluteau in unt; apoi pilaful turcesc, §i in sfir§it fripturile cosmo- polite. Panza mesii §i §ervetele erau de filaliu (2) tesute in cast. Tipsiile pe care aduceau bucatele, talgerile §ipt- harele erau de argint. Pe MO parete sta arclate in rind mai multe ulciore pantecoase pline de vin de Odo- besci §1 de Cotnar, §i la spatele fiestecaruia boier dvoria ate o sluga , care dregea (3). Toate aceste slugi erau inarmate. In curte pe langa clod junci §i patru berbeci fripti, erau trei poloboace desfundate pline de yin; slujitorii mancau §i beau; Boierii mancau §i beau. Amin capetele incepuser6 a se inferbbta :vinul i§i facea lucrare. Boierii inchinau §i urau pre Domn cu vivate sgomotoase, la care rIspundeau Lefecii prin chiote, §i tunurile prin bubuit. Acum erk aproape a se scula de la masa, calla. Ve- verita ridicpaharul §1 inchinand Oise : S. traesci intru multi ani Maria ta! sa stapänesci tara in pace, §i Milostival Dumne(jeu ste intareasca in gandul ce ai pus, de a nu mai strica pre boieri, §i a bantui norodul... (1) A cánta. Cav6nt vechil (2) 0 tes6tura foarte sublire. (3) Tuna yin. C. B.

152 N'apuca A sfirgeascl, cAci buzduganul Armaguhii lovindu-1 drept in frunte il obori la plmênt. A ! voi ocAriti pre Domnul vostru! strga acesta; la ei figcli! In minut , toti slujitorii de pe la spa-. tele boierilor, scotind junghiurile ii lovirë; gi alti ostagi adugi de cApitanul de Lefecii intrarè gi napustir6 cu sabiile in ei. Cat pentru LApugneanul, el 1uas1 pre Mo- toc de mAnA gi se trAsesa lInga o fereastrA deschisl, de uncle privia mAcellria ce incepuse. El ridea ; ear Motoc silindu-se a ride ca sl plug stApInului, simtea p6rul sburlindu-i-se pe cap,gi dintii sèi clAntaind. cu adeve'rat era groazI a privi aceastl sena sAngeroa- sl. Inchipuiasca-gi cineva intr'o salA de cinci stinjini lungAi de patru latA, o sutA gi mai multi oameni ucigagi gi hotAriti spre ucidere, calli gi osinditi, lup- tAndu-se unii cu furia desnAdejdei gi altii cu aprinderea betiei. Boierii neavënd nici o grija, surpringi migAle- sce pe din dos, fArA arme, cAdeau MI a se mai improtivi. Cei mai bëtrAni amreau facëndu'gi cruce; multi Aug din cei mai juni se ap6rau cu turbare ; scaunele, talgerele, tacAmurile mesii se fAceau arme in mIna lor; unii de gi rAniti se inclegtau cu furie de gltul ucigagilor,,gi nesocotind ranele ce priimeau, ii stringeau ODA ii in- nAdugoau. DacA vre unul apuca vre o sabie igi vindea scump viata. Multi Lefecii perirè, dar in sfirgit nu mai rdmas1 nici un boier viu. Patru-cieci gi gepte de trupuri zAceau pe parchet! In lupta gi trinta aceasta, masa se r6sturnase; ulcioarele se spArseserA, gi vinul amestecat cu sange, Muse o bang, pe lespezile salei.

153 Odata cu omorul de sus, incepuse uciderea gi in curte. Slugile boierilor vggndu-se lovite ma veste de soldati, plecarë de fuga. Putini care scapar6 cu viata,apucand .a sari peste ziduri, dasa larma pe la casele boierilor; gi invitand pre alte slugi gi oameni boieresci, burzului- serë norodul, gi tot oragul alergase la poarta curtii, pre -care incepuse a o taia cu securile. Ostagii ametiti de betie faceau numai o slaba improtivire. Gloata se in- tarta din mult in mai mult. Lapugueanul, pre care il insciintase de pornirea norodului, trimise pre Armagul sa-i intrebe ce vroru gi ce ceru ? Armagul egi. Ei vornice Motoace, Vise apoi inturnandu-se spre acesta, spune, n'am %cut bine ca m'am mantuit de reii acestii, Ili am scapat tara de o aga rie ? Maria ta.ai urmat cu mare intelepciune, rëspunsa mirgavul curtezan; eu de mull aveam de gaud sa sfatuesc pre M. Ta la aceasta, dar vëd ca intelepciunea Mariei tale a apucat mai 'nainte, gi ai facut bine ca i-ai Mat; pentru ca...fiind ca... era 0, ... Ved ca, armagul intarclie, Vise Lapugneanul cur- mand pre Motoc, care se invalmagea in vorba. Imi vine sa poruncesc sa dee cu tunurile in prostimea aceea. Ha, -cum socoti gi Dumneata ? Aga, aga, sa-i improasce cu tunurile; nu'i veo pa- gulag. c'oru muri cateva sute de mojici, de vreme ce au peritu atatia boieri. Da, sa-i omoare de istov. Me agteptam s'aud asemene rëspuns, Vise cu oterire Lapugneanul, dar sa vedem inteiu ce vroru.

154 In vremea aceasta Arm agul se suise pe poarta curtii gi facènd semn, striga : Oameni buni! Maria Sa Vodii intreabl ce vreti gi ce cereti ? gi pentru ce ati venitu aga cu zurba? Prostimea rëmasa cu gura cascatI. Ea nu se agtepta la asemenea intrebare. V enise farl 0, scie pentru ce a venit gi ce vrea. Incepu a se s tringe in cete, cete, gi a se intreba unii pe altii ce sI ceara. In sfirgit incepurEe a striga : SI micgureze dajdiile ! S. nu ne zapciascI! S. nu ne mai implineasca! SI nu ne mai ja- fuiasca! , Amu r6masu saraci ! N'avemu bani ! Ne i-au, luat toti Motoc! Motoc! Motoc ! El ne belesce §1 ne prada! El sfatuesce pre Voda! S. moara! Motoc sa moara! Capul lui Motoc vremil ! Acest din urma cuvènt gasind un eho in toate inimile, fu ca o schintee electrioa. Toate glasurile se facure un glas, gi acest glas striga : capul lui Mope vrem. Ce ceru? intrebtt Lapugneanul v6pnd pre Anna- gul intrand. Capul Vornicului Motoc, rëspunse. Cum? ce ? striga acesta grind ca uu om ce cal- a pe un gerpe ;n'ai au;lit bine, fartate! vrei sa gugu- esci, dar nu-i vreme de gaga. Ce vorbe suntu aceste ! Ce A fad cu capul meu? iti spun el egti surd ; n'ai auclit bine ! Ba foarte bine, Oise Alecsandru Voda, asculta singur. Strigarile kr se audu de aid.

KYSe155 In adevIr osta§ii ne mai improtivindu-se, norodul incepuse a se catIra pe ziduri ,de unde striga in gura mare : SI ne dee pre Motoc ! Capul lui Motoc vremu r Oh ! pëcatosul de mine ! striga ticalosul. Maid precuratl Fecioara, nu mI l/sa sI mI prIpIdese !... Dar ce le-am flout eu oameniloru acestora? NAs- cltoare de Dumneleu scapl-m e. de primejdia aceasta, gi ml jur sl fac o Eisend, sl postesc cat voi mai aveOiler sl ferec cu argint Icoana ta cea flatoare de minuni de la Monastirea Neamtului!... Dar milostive Doamne, nu-i asculta pre ni§te progti, pre nigte mojici. Pune sl dee eu tunurile inteingii... SI moat./ toti! Eu sunt boier mare ; ei sunt nigte progti! Pro§ti, dar multi, rIspunse Llpugneanul cu sInge- rece ; 61 omor o multirte de oameni pentru un om, nu ar fi pleat ? ,Yudecl dumneata singur. Du-te de mori pentru binele inoiei dumitale, cum iceai insuti clnd imi spuneai el nu na6 vrea nici mI iubesce tara. Sunt bucuros ca-ti rIsplatesce norodul pentru slujba ce mi-ai flout,vgnyndu-mioastea lui Anton Sechele (1), §1 mai pe urma lAsIndu-m6 §1 trecInd in partea Tomgii. Oh! nenorocitul de mine! strigl Motoc smulgIn- du-§i barba, clei de pe vorbele tiranului intelegea ca nu mai este scapare pentru el. Incai lasati-me sl ml- duc sl-mi pun casa la cale ! fie-ve, mill de jupaneasa gi de copilagii mei! 1asati-m6 sa mI spovedesc !§i plan- gea, §i tpa, gi suspina. Destul ! striga Llpu§neannl, nu te mai boci ca o (1) Vestitul general Ungar.

156 muiere! fii roman verde. .Ce sa te mai spovedesci? Ce-i saspui duhovnicului9 ca egti un Mbar i un vënptor? Asta o scie toata Moldova. Haide! luati-1 de-1 dati norodului,gi-ispuneti ca acest fel platesce Alecsandru Vodä celor ce prada teara. Indata Armaguli Capitanul de Lefegii incepura a-1 tirii. Ticaitul boier racnea cat putea, vrand sa se im- protiveasca ; dar ce puteau bëtranele lui main improtiva acelor patru brate sdravene care-1 trageau! Vrea 0, se sprijineasca in picioare, dar se impaleca de trupurile confratilor sei, gi luneca pe sangele ce se inchiegase pe lespqi. In sfirgit puterile ii s1birë gi satelitii tiranului duckdu-1 pe poarta curtii mai mult mort de cat viu, ii imbrancirë in multime. Ticalosul boier c4111 in bratele idrei acestei en multe capete, care intru o clipall ii faca bncati. Eata cum platesce Alecsandru Voda, la cei ce prada tara! cliserë trimiii tiranului. Sa traiasel Maria sa Voda! rèspunse gloata. multamindu-se de asta jertfa, se impragtii. In vreme ce nenorocitul Motoc perea acest felu, La- pugneanul porunci sa ridice masa. gi sa stringa tacamurile; apoi pusa srateze capetele ucii1or, gi trupurile le arunca pe fereastra. Dupa aceea band capetele le a- gqa in mijlocul mesii pe inceti cu rindueala, puind pe ale celor mai mici boieri dedesubt gi pe a celor mai mari de asupra, dupa neam gi dupa ranguri, pana ce flea o piramida de patrqleci gi gepte Op'etine,virful caria se inchieh prin capul unui Logoret mare. Apoi

157 spnandu-se pe maul, mersela o u§1 laturalnica, trase zavorul §i drugul de lemn care o inchidea,§i intra in apartamentul Doamnei. De la inceputul tragediei acestia, Doamna Rucsanda nesciind nimic de cele ce se petreceau, era ingrijita. Ea nu putea al% pricina sgomotului ce au0se, caci dupa obiceinl vremii de atunci, femeile nu e§eau din apartamentul kr, §i slujnicele nu puteau a se risca in mijlocul unei o§timi ce nu cunoscea ce este disciplina. Una din ele mai indrasneata e§ind, audise vorba, ca este zurba asupra lui Voda, §i adusese aceasta veste stapanei sale. Buna Doamna tembdu-se de furia norodului, era sparieata, §i cand a intrat Alecsandru, a gasit-o rugandu-se dinaintea Icoanei, avand copiii pe langa (Musa. A !- striga ea, slava Maicei Domnului ca te v6d ! Mi-a fost tare Mel. Pentru aceea precum ti-am fagaduit, ti-am gätit un leac de frica. Vina cu mine, Doamna. Dar ce tipete, ce strigari se auleau ? Nimic. Slujitorii s'au fost luatu la sfada, dar s'au lini§titu. piand aceste, lua preRucsanda de maul §i o aduse in sail. Intru vederea grozavei priveli§ti, ea sloboqi un tipet stra§nic, §i le§inft. Femeea tot femee, Oise Lapu§neanul zimbind ; in loc sa se bucure, ea se sparie.i luand-o in brate o duse in apartamenturile ei. Apoi inturnandu-se iarali in sail, gasi pre capitanul de Lefecii §1 pre arma§ul a§teptandu-I. Tu pune sa arunce peste zid,hoiturile canilor ace-

158 stora, iar titvele kr a le ingire pe zid, tiise Lefeciului. Ear tu, adreandu-se care Armag,sa-mi pui mäna pe Spancioci pe Stroici. Anse' Stroicii Spancioc erau acum apro ape de Nistru. ,Gonagii ii ajunser6 tocmai and treceau hotarul : Spuneti celui ce v'au trimis, striga cata, ei Span- cioc, c ne vomu yea pIng a nu muri !

De mi3 voi souk, pre multi am oA po pesoi en. Patru ani trecuser6 de la scena aceasta, in vremea arora Alecsandru Vodg credincios flgaduintei ce da-se Doamnei Rucsandei, nu mai taiese nici un boier. Dar pentru ca sa nu uite dorul lui cel tiranic de a veda suferiri omenesci, aseocl feluri de schingiuri. Scotea ochi,Oda mani,ciuntea gi seca pe care avea prepus ; nig prepusurile lui erau plrelnice , cci nime All mai cuteza, a carti at de putin. Cu toate aceste, era nelinigtit,aci nu putuse pune _maim pe Spancioci pe Stroici, care gedeau la Kamenita agteptandi pandind vreme. De gi avea doi gineri grafi tu mare influintl la curtea Poloniei, era ingrijit de a- cesti doi boieri, a nu invite pre Poloni, care nu autau de at pretecste, spre a intra in Moldavia; dar acesti doi romani erau prea buni patrioti, ca sl nu judece c As- sboiul §ivenirea ogtilor staine, ar fi fost peirea Patriei.

159 Lipugneanul le scrisese in mai multe rinduri ca si vie,legindu-se prin cele mai mari juriminte el nu le va face nimicl, dar ei sciau clt pretuesce jurimintul lui. Ca si-i privegheze mai de aproape , se mud in ce-, tatea Hotinului, pre care o intlri mai cu osibire; Anse aici se bolnivi de lingoare. Boala Mei" ripecii inaintiri vi in curend tiranul se vechl la uga mormentulni. In delirul frigurilor, i se pare& el vede toate jertfele .erucjiei sale, fioroase gi amenintitoare, ingrozindu-1 gi chemindu-1 la judecata Dumnecleului Dreptitii. In de- vrt se invirtea in patul durerii, cid nu putea afla ragaz. Chemlnd pre Mitropolitulu Teofan , preEpiscopi el pe boieri, gi spuindu-le ci se simte sosit la sfirgitu1 vie- iii, igi ceril ertare de la toti umilindu-se ; pe urme, ii rugl si le fie mill de fiiul seu Bogdan, pre dare il Iasi mogtean Scaunului, gi s1-1 ajute; cid fiind in fragedi virstl, incungiurat de puternici vrijmagi, nu se va pute %Ara nici pre sine nici pre tari, de nu va fi unire intre boieri, gi de nu vor aye dragoste gi supunere citri Domn. cat pentrn mine, urml a 4ice, de me voi gi ridica din boala aceasta, sunt botirit a me duce la cilu- girls in monlstirea Slatina,unde sl me spisesc, cite ON imi va mai lisa Dumnecleu. Deci ye rog, pirinti Ar- hierei, de me yeti vede aproape de moarte, si'me fun- d* cilugir...., Nu putil vorbi mai mult. Convulsiile il apucare gi un legin grozav ca moartea, ii inghieta trupul, incit mitropolitul gi episcopii crepnd ci se sfirgesce, il ciluglrire,

160 puindu-i nume Paisie, dupre numele Petru, ce avea 'A- na a nu se face Domn. Dupa aceasta salutand pre Doamna Rucsanda de re- genta in vremea minoritatii fiiului ei , proclamare pre Bogdan de Domn. Apoi indata pornire stafetele pe la, boierii din tara gi emigrati, gi pe la capitanii ogtilor. Abia amurgise dud Stroici gi Spancioc sosire. Descaleclud pe la gasde, alergare cu pripa la cetate. Cetatea era mute, gi pustie ca un moment de urieg. Nu se auOilt, cleat murmura valurilor Nistrului, ce isbea regulat stincoasele ei coaste, sure gi goale, gi strigatul monoton a ostagilor de strap, care intru lumina crepu- sculului se zareau rezamati pe lungile lor lance. Suin- du-se in palat,ii cuprinse nu patina mirare neintal- nind pre nime; insfirgit o sluga le arata camera bolnavului. Voind sa intre, auclire un mare sgomot, gi se o- prig ca sa asculte. Lapugneanul se trezise din letargia so. Deschilyend ochii, vega doi calugari stand unul la cap gi altul la picioarele sale, neclintiti ca done statue de bronz; se uita pe densul gi se vechl coperit cu o rasa; pe capataiul seu sta un potcap. Vra sa, ridice mama gi se impedeca in nigte metanii de lana. I se Ora ca viseaza, gi earagi inchise ochii; dar redeschiyndu-i peste putin, ve0a acelegi lucruri, metaniile, potcapul, calugarii. Cum te mai simti,frate Paisie ? il intreba unul din monahi, veyndu-1 ca nu doarme. Numele acesta ii aduse aminte de toate cele ce se pe-

161 trecusere. SAngele intr'insul incepli a ferbe, gi sculAn- du-se pe jumAtate : Ce pocitanii sunt aceste ? strigt A ! voi ye jucati en mine ! Afar/ boaite ! Egiti ce. pre toti ye omor ! calla o arml pe lInge, el, dar negasind cleat potcapul, il asvirll cu ramie in capul unui cMugAr. In tru auqul strigarilor lui, Doamna cu fiiul ei, mitropolitul, boierii, slugile iutrare toti in odae. Chiar atunci cei doi boieri venisere gi sta ascultAncl la ugl. A ! voi m'ati calugärit, striga Lapugneanul cu glas regugit gi spArios ; ganditi el yeti scapa de mine ? Dar sa. Ye eas1 din niinte! Dumneqeu sau Dracul me va in- sanno§a, §i.. . Nenorocite, nu huli! il curma, mitropolitul; uiti a egti in ceasul mortii ! Gandesce, pecAtosule, ca egti monah ; nu mai egti Domn! Gandesce ca prin hulele gi strigarile tale sparii pre asta, femee nevinoyatA, gi pre acest copil in care reapme, nadejdea Moldaviei.... Boaita fatarnica adaoga bolnavul sbuciumandu- se a sa scula din pat, tacA-ti gura ;ce, eu care te-am fAcut mitropolit, eu te desmitropolesc. M'ati popit voi, dar de me voi indrepta, pre multi am se, popesc gi eu. (1) Ear pre cateaoa asta voi s'o tai in patru bucAti impreunI cu tincul ei, ca sa, nu mai asculte sfatuirile boaitelor gi a dugmanilor mei. Minte acel ce Oice ca, sunt calugar I Eu nu suut cAlugar, sunt Domn! Sunt Alecsandru Vodal.. Seriti flecai ! Unde's voinicii mei?... Datil dati de tot! (1) Miron Costin. 11

162 Eu ye poruncesc. Ucideti-i pre toti... Nici unul se, nu scape... A! me 'Wu§ !... AO! apa! ape, ! §i cep resturnat pe spate, hirclind de turbare §i de manie. Doamna §i mitropolitul e§ire. La u§5, ii intimpinare Stroici §i Spancioc. Donna! Oise Spancioc apucand de mane, pre Ru- csanda, omul acesta trebue sa moara numai de cat. Eata un praf, pune-1 in beuturalui..- Otrava! striga ea infiorandu-se. Otrava, urma Spancioc. De nu va muri indatik o- mul acesta, viata Máriei Tale §i a copilului acestui este in primejdie. 1estul a trait tatal §i destule a Mut. Moara tatal ca sa scape fiiul. 0 sluga e§i. Ce este? intreba Doamna. Boinavul s'a trezit §i cere ape, §i pre fiiul sea. Mi-au Ois se, nu me duc fail el. Oh! area sa-1 omoare, racni duioasa mum/ strän- gand cu furie copilul la sin. Nu'i vreme de stat in ganduri, Doamna, adaogl Spancioc. Adu-ti amiute de Doamna lui Steranita Vo- cla (1) §i alege intre barbat §1 intre fiiu. Ce Oici parinte? Oise sermana femee, inturnandu- se cu ochii lacrimatori spre mitropolitul. Crud §i cumplit este omul acesta, fiica mea; Domnul Dumneleu sa te povatuiasca. Ear eu me duo Ell gatesc tot pentru purcederea noastra cu noul nostru Donau ; §i pre cel vechiu, D.umneOeu sa-1 erte, §i sä te trte §i pre tine. pichd aceste, cuviosul Teofan se departa. (1) Miron Costin.

163 Rucsanda lua un pahar de argint plin de apa pre ca- -re-I aducea sluga ;§i apoi mahinalicesce §1 all, mai mult de boieri, läsa sa calla otrava in el. Boerii o im- pinserë in camera bolnavului. Ce face ? intreba Spancioe pre Stroici, carele cre- pase u§a §i se uita. Intreaba de fiiulu seulice el vreAAvadaee- re de bëutDoamna tremuraii cla paharulnu vre sa-1 iae! Spancioc sari §i scoase junghiul din cing6toare. Ba, ii ia, bea... Sn-ti fie de bine, Maria Ta I Rucsanda e§1 tremurända §i galbitnA, §i rezamandu- se de parete : Voi sa dati sama inaintea lui Dumne(jeu, qise su- .spinand, ca voi m'ati facut sfac acest pkat. Mitropolitul veni : SI mergemu, cjise Doamnei. Dar eine va club, de nenorocitul acesta ? Noi, respunser6 boierii. Oh! parinte, ce m facu§i sfac! Oise Doamna catra, mitropolitul, §i se duse cu el plang`end. Amandoi boierii intrarg la btilnav. Otrava and nu incepuse a-§i face lucrarea. Lapu§- neanul sta intins cu fata in sus, lini§tit, dar foarte slab. and intrar6 boierii, el ii privi indelung, §i necuno- scëndu-i, ii intreba, eine sunt §i ce voescu ? Eu Bunt Stroici, respunse acesta. i eu Spancioc, adaogi celalalt; §i aceea ce voimu este sa te vedemu pail a nu muri cum ti-am fagaduit. Oh ! vrajma§i mei ! suspina Alecsandru.

164 Eu sunt Spancioc, urma acesta, Spancioc pre care- ai %rutsaltai, dud ai ucis 47 de boieri, si care a sea-- pat din ghiarale tale! Spancioc, a.. carui avere ai jefuit'a lasandu'i femeea §i copiii sl cer§etoreasca pe la u§ile cre§tinilor. Ah! ce foc simt ca me arde, striga bolnavul, apucandu-se cu manila de pantece ! pi Amin slobopse, caci ai sa mori. Otrava in- cre az a. Oh ! m'ati otravit, nelegiuitilor I Doamne ! fle'ti mill de sufletul meu! Oce foc!Undel Doamna P Un- de'i copilul meu? S'au dus §i te-au lasat cu noi. S'au dus §i m'au lasat ! m'au lasat cu voi.! Oh ! o- moriti-me, sa scap de durere ! Oh ! injunghe-me tu, tu e§ti mai tener, fle-ti milli! scapa-me de durerile ce me sta§ie ! injunghe-me! Oise intorcandu-se spre Stroici. IsTa-mi voi spurca yitejescul junghiu in sangele cel 'Angara a unui tiran ca tine. Durerile cresceau : Otravitul se sbuciumain convulsii. Oh ! striga, imi arde sufletul ! oh! dati-mi apa... dati-mi ceva sa beu ! Eatl Oise Spancioc luand paharul do argint de pe masa; au rémasu drojdiile otravii. Bea §i te recoresce! Ba; ba, nu, nu vreu, Oise bolnavul stringènd dintii. Atunci Stroici ii apuca §i-1 tinu neclintit; ear Span- cioc scotindu cutitul din teaca, ii descle§ta cu varful lui dintii, §i ii turna pe gat otrava ce mai era in fundul pa- harului.

1 65 Läpu§neanul mugind ca un taur ce vede trunchiul §i securea ce a s1-1 loveascA, vol a se inturna cu fata spre plrete. Ce, vrei sA nu ne mai vecji ? cliserg boierii. Ba, se -cade spre osinda ta A ne privesci ; invata a muri, tu -care sciai numat a omori.i apucAndu-1 amAndoi, il tineau nemi§cat, uitIndu-se la el cu o bucurie infernal, vi mustrAndu-1. Nenorocitul Domnu se svilcolea in spasmele agoniei; spume fAcea la guru; dintii ii scri§neau, §i ochii sei sangerati se holbaser6; o sudoare inghietatl, tristA a mor- Ili prevestitoare, e§ia ca ni§te nasturi pe .obrazul lui. DupA un chipu de junaltate ceas, in sfir§it i0 dete duhul in mAnile minor sei. Acest fel fu sfir§itul lui Alecsandru LApu§neanul, care lAsh o patl de gage in istoria Mohlaviei. La Monastirea Slatina, ziditl de el, unde e ingropat, .se vede §i ast4i portretul lui §i a familiei sale.

SOBIESKI I ROMINII 1684

Pe drumul ce duce earl cetatea Neamtu, pe la sfir- §itul lui Septembrie 1686 se vedea o oaste mergbd. Duplun trup de lAnceri ce deschidea mar§a, urmau douë- spregece tunuri mari trase de boi, apoi o ceatl de ofiteri cAlAri in fruntea cArora erau trei ; unul in floarea vristei, posomorit, gAnditor, necAjit, §i doi mai lAtrAni. Tus-trei in haine poloneze. In sfir§it venea duiumul oastei; trl- suri, bagaje, pedestra§i, §leahta, pospolitA, atnestecati, in neregulA, cu steagurile strinse, cu capul plecat, cu armele resturnate, cu intristarea pe NI §i cu durerea in inimA. Nu se aufta nici surla nici dobl, numai tro- potul cailor, §i pasul oamenilor ce abia se mi§cau, pentru cA de ilece (Jile caii n'au rosu decAt coaja copacilor, §i oamenii s'au hrInitu numai cu poame. 8iAns6 aceastl oaste in stare a§a ticAloasl e acea ce

168 a ingiosit de atAte ori trufia semilunii, ear acei trei fruntagi ofiteri suntu Hatmanii Iablonovski gi Pototki gi cel din mijlocul lor insugi Ion Sobietki regele Po- loniei. Si cum BA nu fie superati necAjit vestitul rege ? El, Sobietki, fala Legilor, eroul cregtinAtAtii, mAntuitorul Vienii, sA, fie nevoit pentru a doua (Ail a da pas Tur- cilor, a se trage dinaiNtea Tatarilor gi a Moldovenilor; a-§iprivi oastea ticAlogitg de lipsa merindelor, horop- BHA, de dugmanii carii ii urmeaz1 migelesce Mil, a in- drAsni sAli dee pept fAtig cu el, gi facu pradA tot ce cade, tot ce remAne pe urmA; a nu intAmpina in drumul seu de cAt o fioroasA pustietate ! Cum am dis, mergea incet gi gAnditor. Hatmanii 1Ingl densul plzeau Were, respectAnd superarea sa de care gi ei se impArtAgeau. Ce castel e acesta ! intreha Sobietki clad ridi- cAnd capul zari pe sprinceana dealului inAltindu-se tru- fag dinaintea lui cetAtuea Neamtu. Cu bung, seaml vr'un cuib a tAlharilor acestor de Moldoveni ! La vreme de resboi, aici domnii Moldovei obici- nuescua-gitrimite averile lor, respunse Pototki. Aga! SA mergemu dar sA-1 luAmu. Oh! voi sl-mi resbun pre Cantemir care me ingela, gi me fAcil sA perd atAta viteji. Eu qi dice O. lAsAm cetatea aceasta, dise Iablo- novski, gi sA ne urnagrau drumul inainte. Avemu tu- cud de Camp, nu de asalt. Ba, pre numele patronului meu! nu va dice lumea

169 el o cetate s'a agtat dinaintea lui Sobietki fag a i se cuceri. N'avemu tunuri ? Vomu lua-o dar cu manile. Numele M. Tale e destul tun, zise Pototki. Triifia polonului mAgulindu-se de aceastA groasI lingu§ire, fata i se inseninft la ideea unei isbAnOi atAt de lesnicioase, §i indatdete poruncl sl se in§ire oastea cAtre cetate. In cetAtue se afla optspreOece plfte§i trimi§i de Is- pravnicul de Neamtu pentru strAjuire, in lipsa garni- zoanei care era la FAlcii pe lAngft Domnul Cantemir, uncle tAbArise armia Turceascl. Cu cAteva ceasuri mai nainte sosise un tAnAr plle§ a carui cal asudat pl§tea in§elat troscotul ce crescea pe lIngl ziduri. Mai bea o du§cA, Mete, Oise un b'etrIn de care se vedea cl ascultft toti, §i ne spune ce ai mai veOut la Ia§i ? Ce sA. vAcl tat/ ? BlastImAtie ! TArgul ii in jac. te§ii pradft §i desbracl pe bietii oameni. Fapoi.0icu cA;su cre§tini ! Cre§tini! au pradatu bisericile §i mongstirile de odoare. Nu sciti Ana ? S'au dusu siee pe Santa (1) de la Triisfetitele. Doamne feresce ! Oiserë pleil facAndu-§i cruce. A§a, urmft tAngrul; eram acolo dud au mersusft iee racla Sfintei, dar cAlugArul simtind a inchis poa,rta, n'a vrut sdeschidl; atunce... Puiu de om cAluggrul !strigarse ascultAtorii. (1) Moaqtele Sf. Paraschevi de la Epivata aduse en cheltneala Domnulni Vasile VodL

170 Atunce Craiul lor -a poruncit s'aduca tunurile ca sa sparga portile, dar mai Inni a trimis rèspuns calu- gArului care §edea in clopotnita A. deschida, ori face monastirea praf §i pulbere. Audita-ti acolo litfa cea pagana !i ce a facut pops ? El a rgspuns ca nu se a§tepta s'apda a§a vorba de la un imparat care se dice cre§tin, §i ca M. S. ii mare §i puternic, poate sa fad ceea ce dice, dad nu se teme nici de Dumnedeu nici de sfintii lui, dar el nu deschide poarta, ci s'a ingropa sub zidurile bisericei, §i apoi lumea va judeca intre Unsul atIt de slab §i intre M. S. atat de tare. Audind aceste, Leahul s'a %cut foe de manie §i dasa acum porunci sa impure, cla unul din hatmanii lui i:a dis nu sciu ce. Cum imi spunea oamenii, i-a ;Ea ca nu se cade sa fad, a§a lucru, sa strice casa Domnului §i altele multe. Indestul et l'a induplecat A dee pace bisericei. ice facu acum Le§ii la Ia§i? Este o s'eptemana de dna s'au dusu dupa co an v61utu ca nu mai au merinde pentru o§ti, §i au purcesu pe Bahluiu in sus, gandind c'or glsi de toate; dar acolea sa vedeti. Voda din lagarul Turcilor cum a audit de a- ceasta a §i pornit dup a de'n§ii un Mirzac c'o multime de Tatari §i vr'o cinci steaguri de Moldoveni, ear mai an- t6i a trimis pe loc pre Capitamil Turculet c'o straja de calareti care apucand inainte, a scos toli oamenii de prin sate, a dat pojar fanuhii §i fanatelor, a ascuns prin

171 gropi grAul §1 orzul, §i dumanul a gAsit- tot pustiiu in drumul seu, incAt agiungend la Cotnar nu glsea sl mA- nAnce dedt poamele copacilor; ba Ind a pus prin bAlti §i ni§te erburi veninoase de care cum bea crApa; §ivai de capul kr! pereau cu sutele §i ei §i caii, ear care re- mAnea pe urral cAdea in mAnile Moldovenilor care WI mai multA judecatA ori il spAnzura, ori il intepa. Osinda Sfintei Paraschevi! disc betrAnul. Dar tu cum le-ai aflat aceste toate? Eu sciti el m'ati trimis la Ia§i sl ved ce mai este. DupI ce s'au dusu Le§ii, m'am luat cAt alea pe urma kr pAnA la Cotnar, uncle m'am intAlnit cu Capi- tauul Turculet care mi le-au. spus ; Vapoi dupl ce am 'Apt cl du§manii §i-au luat drumul spre teara lor, am apucat de-adreptul piste codri... Dar oare ce bucium1 strAjerul 2 .--- F1'i semn sl se coboare de pe zid, §1 sA vie in- coace. Nu trecu mult §i plAe§ul de strap, viind, spuse el o oaste mare se apropie de cetate. IndatI toti alerpre pe ziduri. Le§ii sunta! strigA tenerul ce venise de curAnd §i pre care l'am auclitu vorbind; §i-au schimbatu drumul, §i vinu aici... La porti, flecAi!ise betranul. Incueti-le §i grA- mAditi bolovani pe ziduri. A§ezati-ve toti pe la mete- reze. SA nu ;lid Leahul c'a intrat intr'o cetate Roma-- neascA, ca intr'o taring, pustie.

./...,,...... ,....172 Dar noi suntemu numai noIspreqece gi asta'i o oaste intreagg, observA unul, cum se... Taci, mucosule ! il curmA betrAnul. Te temi ca-i peri P Mare pagubal Un migel mai putin. VanAtorul astfel infruntat, se trase ruginat gi se sui Ile ziduri. In vremea aceasta oastea se apropiese. Regele hi- arise un ofiter ca sA vorbeasca cu cei din cetate. Solul veni la poarta. BetrAnul il saluta de pe zid. Bine ai venit, domnule, ce poftesci de la noi ? Alexia sa Regele Poloniei, mare ducA de Lituania g.c.l. (urma titlurile) ye face cunoscut ca se, ye inchinati gi sA-i cucPriti cetatea impreung, cu tote averile gi merindele ; atunci garnizoana va fi sloboda. a egi cu arme §1 bagaje Mil i se face nimicl, ear cutezInd a se improtivi, cetatea se va cotropi, gi garnizoana SQ va trece subt ascutitul sabiei. Du respuns M. Sale, qise betrAnul, cl laude gi in- groziri de este amu mai auclitu noi, gi tot nu ne-amu sparietu. Mai bine M. S. gi-ar cluta de drum gi ar da pace unor oameni care nu i-au fAcutu nimicl. Cetatea n'ayenni gand sA i-o demi cu ma Cu doue, macar cA nu suntu in ea nici averi nici merinde. Tot ce'i putemu da este plumbul din pugce, pre care i'l vom trimite Doi de pe ziduri, ail sa se mai osteneascl se, vie inuntru. Pleeati-ve, iiise trirnisul, gi nu ve puneti capul in primejdie. Nu purta grijA de capul nostru, domnule. Ganditi mai bine la al vostru.

173 -And odata ye intreb,- ye inchinati ori ba? Ba. Parlamentarul se duse. Asaltul incepu. Tunurile etiolate pe scaune de lemn bateau necontenit cetatea. Plaegli respundeau cu gloanto care ,nu faceau greg. Fiegte care impuratura 'oborea cate unul din vrajmagi, gi mai ales din ofiteri asupra carora erau tintite flintele lor. Legii pereau Para a face spor. In 0ioa d'anrei doi vanatori perire'. A doa qi gi a treia 0i mai caclure cinci gi se ranire doi. A patra cli caolu impugcat insugi Comandantul artileriei Legesci, dar mai perire trei din Moldoveni. Nume'rul bravilor scadea pe toata çlioa. Seara adunandu-se pe langa foc, vklurë ca. au sfirgitu gi munitiile gi merindele. Ce este de facut P tata, intreba tënërul vanator pe Ntranul, care ranit la un picior sta intins pe o lavitL Cap au perit d'ai nostri ? pece. inu mai avemu nici praf nici merinde ? Nu. Daca'i aga apoi mani dimineatg urca-te pe poarta gi leaga in virfulu sanetii un stergar alb ; spune ca in- chinamu cetatea, cu tocmala sa ne lesa slobo0i sa egimu gi sa ne ducemu unde vomu voi. Aga -se urmL Legii primir6 toate conditiile cerute. Oastea se ingira in done randuri, lasand prin mijlocul ei boo ca sa treaca garnizoana, gi poarta se deschise. Atunci in loc de 0 straja numeroasa, se vës,lued egindu

174 §ese oameni din care trei- duceau pe umerele lor, pe alti trei ce erau rAniti. Ce este aceasta ? striga Sobietki rApqindu-se calare ilaintea lor. Ce sunteti voi? Stajerii din cetate r6spunse b6trInu1 rAnit din spatele fiiului seu. Cum! atAta sunteti ? pece din noi au peritu din mila M. Tale. Voi ati cutezatu a ye improtivi mie §i a-mi omori .atata viteji?,clise Regele. 0, asta nu se va trece qa! urini turbat de mlnie; trebui o pildI pentru cei asemine vo6, §i pilda va fi groznicl §i vrednicl de faptl. Nu meritati a muri de sabie, ci de streang. SpAnzurati-i! Pe loc osta§ii incungiurar6 pre plle§i, carii depuindu ,jos rAnitii, i§i flcur6 semnul crucei §i rezAmAndu-se pe sanete, se uitau cu nepAsare la pregAtirile ce se fAceau pentru moartea lor. Ofiterii priveau cu induio§are a- ceastA scenl. Fie-mi ertat, Sire, 4ise atunci Iablonovscki apropiindu-se cu respect de Regele care §edea posomorit §i mAnios, a arlta M. Tale, cl acesti viteji n'an flcutu de clt datoria lor, , datorie patrioticA §i vrednicl de toad lauda, §i cA, au avutu norocirea a cA§tiga fagIduinta marelui Sobietki cl voru fi slobocli §i nesuperati. Iti multAmesc, vrednice al meu tovarl§ de arme, qise Sobietki ca degteptat din somn, iti multkmesc cA, m'ai oprit de a face o faptI deflimatl. Ai cull-Cut; oamenii acestii s'au purtatu vitejesce. SA li se dee fie clruia cAte cinciOci de zloti. Apoi inturnAndu-se cltrA in-

175 ralni : cVoinicilor, clise, sunteti- sloboqi; mergeti in pace, iii spuneti copiilor tli fratilor vostri, cg, ati avutu chi- stea a ye improtivi cinciile Regelui de Polonia. IndatI se facii loc Moldovenilor, carii lulndu-si rä- nitii se indreptare cAtrl munti, in vreme ce oastea se .cobora incet la vale; ear cetatea cu portile deschise pur- -and pe zidurile sale urmele boambelor du§manesci, rA- mAse singurg pe culmea inverqita ca un mare schelet -de uriea§.

NB. Fragmentnl acesta a servit D. V. Alecsaudri, pentru a .compune o dram& istoric& ce fU jncatl iu earna trecutl 9n un mare succes pe scena noastrl.

REGELE POLONIEI

§I DOMNUL MOLDAVIEI 1713

Carol al XII regele Sveqilor, adusese spaimin tot Nordul Europei ; dar nebuneasca lui sumetie se sfarma. in bfir§it de statornica cumphire a lui Petra I, imp,- ratul Rusiei, §i acest june rege, perpnd sub Pultava rodul tuturor trecutelor sale biruinti, abia scApase ranit in Moldavia la Tighine (Bender). Nenorocirea lui Carol aduse ADA §i cAderea regelui Stanislav, pre care el il suise pe tronul Poloniei, de unde coborise pre August Electorul de Sacsonia. Dar trebui sdgm mai Intel o Mmurire despre acest rege Polon. Carol vê,duse pre palatinul Stanislav Lerinski chd ii fusese trimis deputat do confederatia Varsaviei. Ju- nele palatin plcü cuceritorului Sved. El avea o fisiono- 12 178 mie norocitä, era franc, bray, deprins cu ostenelile, §i iubit de vasalii sei. Regele Svegilor cunosandu-1 qise : Omul acesta imi 'va fi purure prieten, §1 in gura lui Carol aceste vorbe insemnau : Omul acesta va fi rege. Curand dap aceasta, se porunci Adunarii sa-1 aleaga rege. Cardinalul primat se impotrivia. Ce-i lipsesce lui Le§cinski? il intreba regele Sved. Sire, e prea june... E de vrista mea, il curma Carol posomorindu-se; §i bietul cardinal e§i, se duse acasa, §i nu dupa mult murl de iecaz §i de ru§ine ca clisese o dobitocie. La 4 Octombre 1705, Stanislav Le§cinski §i sotia sa Carlota Opalinsca se incoronare' §i se proclamarë rege §i regina Poloniei. (1) Carol ans6 biruindu-se, &Ada puterea ce sprijinea pre Stanislay. Mai multe partide se ridicarg, §i August re- intand in Polonia, Le§ii se unia eu el, ear Stanislav se trase in Pomerania cu o mica gvardie ce avea. De a- colo sub numele unui frames major in oastea Svedace-1 chema Haran intovara§it de baronul Sparre care a fost mai apoi ambasador in Englitera §i in Franta §i de un colonel, pled pe ascuns inteo noapte spre a mer- bae ca sa se intèlneasca cu regeleb Sved. Intimpinand mai multe necaze §i primejdii in calea lor, in sfir§it ajunsera la hotarele Turciei, de unde baronul Sparre se inturna in Pomerania, ear Le§cinski intra in Moldavia, unde domnea atunci Nicolai Mavro- cordat. (1) Voltaire. Histoire de Charles XII.

179 ...,,,,,...... Dap, prebegirea Domnului Dimitrie Cantemir, Mol- davia r6masese intr'o stare tuthurata. Duhurile erau a- litate, gi inimile iqgrijite. Planul lui Cantemir mai mult personal cleat obgtesc, isbutise numai a da prepusuri Portei, care incepuse a privi Moldavia ca o Ora dug- maneasca, gi cine scie ce urite urmari ar fi avut starea aceasta, dad din o norocita intamplare nu s'ar fi ran- duit Domn Nicolai Mavrocordat. Acesta era unul dintr'acei oameni rani cafi stau as- cii* in umbra, pang ce timpul gi intamplarile ii scotu la lumina. El de gi Moldav de vita, Pusese nascut la fanar, gi crescut in diplomatia acea greceasca, din care ades isbucnea mari lucruri, mari pozne. Iuzestrat gi cu duh firesc, el cuuoscea mai t6te lintbele Europei ; era bun carmuitor, -aspru catre aristocrati, pre care sciea a-i tinea in respect, gi bland catra norod. Intr'oi, cum gedea singur 4n palatul domnesc, un edecliu lntrand ii dete o scrisoare de la vornicul Mano- lache Roset, pre care un inalins o adusese in minuta aceea. Prin acea scrisoare, acest boier il insciiuta ca.

180 a fi oameni de treabl, care vqendu prinderea Le§ilor, ar fi juruit multi galbini de aur ca macar pre de'n§ii st-i lasI a se int6rce la Ardeal de unde au venitu; dar cl el le-ar fi rëspuns ell dator a'i duce inaintea Domnului :. a ei s'ar fi primitu, rugAndu-1 numai sl nu intre tlioa in Ia§i; §i ca vine §i el ell an§ii la monastirea Galata. v (1) Adoa gi seara, sosi Vornicul Manolache §i cu acei trei ofiteri, §i Wand pre doi cu fiiul seu Stefan la monastire veni cu cel al treile la curte. Mavrocordat il primi, de §i era aproape de mieclul-noptei. Vorba intre ei urma latinesce. Ofiterul se recomendft ca un Frances iu slujba regelui de Svedia. Dar ce rang ai ? intrebA Mavrocordat. Major sum, re'spunse acesta... Imo maximus es, dim printul zimbind, §i sculAn- du-se il salutA cu respect, did il cunoscn ca erk regele Stanislav, pentru el a fost vOut pe tatAl seu Le§cinski (cu care acesta semAna foarte) cAnd fusese ambasador lIngl poarta Otomand. Indatl porunci sa-i &easel gazdA la Trezfetitele, uncle randul spre slujba sa din insu§i durtenii sei pre cuparul, camara§ul al doilea, Vatavul de copii, §i pre Caminarul Spandonie cu un capitan de osta§i. In urmAtoarea gi, in vreme ce regele polon mergea la biserica catolicl ea 0, se comunice, stafetele lui Ni- colai Vodl plecau ca sA vesteascl Vezirului, Hanului §i Pa§ii de Bender venirea acestui oaspet la Ia§i. A§teptAnd respuns, Mavrocordat se intilnea ades se- (1) Nicolai Costin. Cron.

181 rile cu Stanislav care nu egea, ascult/nd liturghia in ca- 4,, pe care o clicea in toate diminetile un preot franciscan. 116spunsul n'a intarpeat. El cuprindea el, Domnul Moldaviei sg, trimitI indatl sub bunti pazet pe regele Poloniei la Tighine. Spunu cg, Stanislav auclind hotArirea aceasta, gi-a a- dus aminte de Frantisc I regele F`rantiei care, dupl fatala bgtAlie de la Pavia uncle apse prins, scriea mai- eei sale abeste neuitate cuvinte : Tout est perdu fors l'honneur !

CANTECU VECHIU

Odinioarl tinutul HarlAului, era unul din cele mai frumoase a terii. AstAcli Anse' §i-a perdut pang §i nume le, §i.in adeve'r e phat, cAci gal a vorbi de potgoria Cotnarii, vestal prin vinatele sale, in el gasesce cineva dealul Catalinei, de care de §i istoria nu pomenesce, traditia ne spune cA se numesce astfel de pe numele unei printese romAne, care scApase de o nAvall du§ml- neascl in virful lui, unde fAc6nd §alituri §i baterii se ape'rl cu slugile sale. Ruinele politiei Cotnarii, nude un. Domn (1) a intemeiat o universitate vestitl pe acele vremi ; clod biserici una ortodocsA, alta catolick zidite de doi printi romAni; beciuri gigantice, precare ori cAt s'a incercat ciocanul vandalilor, tot nu le-a putut Ana surpa de tot; dumbrava ro§ie, faptI barbara §i mare a. unui mare Dornn (2), care ca sa lase un monument fieros. (I) Iacov. (2) Stefan.

184 a viteziei sale, injuga Legii la plug gi semana o intreaga campie cu ghinda. Ghinda a produs stejari urieagi,§i and vatul elating frunclele lor, se aude uu gemat tan- guios ca in padurea Doclonii. Mai incolo veli un istm de plim'ent numit Podul de lut care unesce dou0 prapa- stii, gi alatureaun izvor ce se chiama Fantana cerbuhri. In locul acesta a fost taiat bravul Dragomir care cu- tezase a se inamora cu fiica lui Rada Mihne, pangarind cu plebea lui Angel() patrician; g.a.,§.a. Toate aceste vechi Amagite a gloriei stramogesci facute pe nfesura, oamenilor mari,i pe care noi Mirmi- doni degenerati nu le putemu nici pretui, nici intelege, le visitam calauzit de un Man mazil din Cotnari, la care trasesem la gala. Nu scii care e balta unde a perit atata calarime Legeascain vremeaDomnului Constantin Cantemir? am intrebat pre calluzul meu. N'a fog nici odata balt, ci numai un loc hleios, plin de mlastine, colo de vale. Unde mi se inglodaser6 rotile trasurii? Aga; gi And acum e var, dar toamna nu e de amblat,i Legii au venitu despre toamua. Imi spunea tatal meu ca'i spunea bunul seu care a fost in batalia aceea cu capitanul Turculet ca multi Legi au peritu aice, gi ca imparatul lor de necaz mare ii batea Ulanii en sabia,i le clicea : Nadba umirax jac psy.x adeca rugine sa muriti caelML Cantemir s'a purtat cu mare ruinte atunci; el era bun Domn.

185 Bun §i nu prea. A omorit doi bunatate de hojeri pentru ca-i da pe foaie, §i nu-1 lam sa-§i faca mendri- le ; dar a§a a fost de cand e tara noastra. Dreptul am- blä totdeauna cu capul spart. Poate; Anse' mi se pare,mosule, cä nupre aveti dreptate a vd plange tot de Domni,§1 nu §i de boierii care ineungiura pre Domni. Acei duoi pre caru i-a taiat, nu-1 sfatuiau de reu. Ii Oiceau numai : Maria ta, mai des cu paharul §i mai rar cu birul ca nu poate tara. E, cine-i asculth Miron Logofétul§i Velicicu Hatmanul erau prietini lui Cantemir. El nu i-ar fi omorit, de nu Par fi in- demnat ministrul seu Iordache Roset Visternicul, §i Can- temir a plans mult ea a fled a§a pe'cat. Judecand deci ca §iDomnitorii au slabiciunele lor ca §i ceilalti oameni, trebue a osindi pre sfetnicul ce'l impinse la asta. Poate cä ai cuvat dumneata. Las sa se manance lupii ca sa mai resufle oile. Cand au murit boierii aceia, e§ise §i un cantee care'l sciea tatal men pe de rost;.11 §i prescrisesem eu... M rog cauta-1 §i mi-1 da, am strigat. Ce sa faci dumneata cu el? Cantecul acesta nu'i facut de boieri nici pentru boieri. Scii dumneata caboier. la boier nu-§i face cantee. Corb la corb nu scoate ochii. Fie cum Oici, numai da-m i cantecul. Ajungênd acasa, mazilul multa vreme l'a cautat; in sfir§it inteun unghiu pe politagasind unghisdan vechiu, ii deschise, §i dinteun smoe de tarfaloage de mo§ie (ca-

186 re-I saraciser6 de tot cu judecAtile), scoase o hartie a fumata pe care mi-a dato. Cetindu-o m'am incredintat el oamenii de pe atunci nu scrieau mai reu de cat acum. M'am pus de l'am prescris intocmai dupre a mo§- neagului :

CANTEC Cantemir era un homn Altfel pré de treab1 om, Numai tara cam prada. Boierii v 60nd a§a, li (jicea : Maria ta! Cu pabarul indesesce, Dar. en birul mai rAresce.

Domnul la masl-i poftea t3i cu cotnar ii cinstea, PAnft ce ii,imbAta. Boierii cAnd inchina li qicea : Maria ta! Cu paharul indesesce, Dar cu birul mai raresce.

El Anse nu-i auilia, Mama, bea §i jAcuia, .i. 'n seaml nu le bAga. Boierii se sup'era, ,i-i licea: MAria ta!

187 Cu paharul -indesesce, Dar cu birul mai raresce.

Inteo qi. s'au adunat i-au Mut intre ei sfat, Cand la divan i-a chema Pe norod a judeca, si-i qicA: Maria ta! Cu paharul indesesce, Dar cu birul mai raresce.

Domnul dad a vaclut CA de §aga s'a trecut, ,i CI vor a-I darama, Caci boierii nu 'nceta A-i qice: Maria ta! Cu paharul indesesce, Dar cu birul mai raresce,

F6rte mult s'a maniat; Pre doi din ei i-au taiat Ca doar de ei va scapa, inu-i va mai asculta piandu-i: Maria ta! Cu paharul indesesce. Dar cu birul mai raresce.

Ei la moarte se ducea Veseli, vorbea §i rides

188 Friel nici cum- ar'eta, ..Si'n gura mare striga : En aqi Maria ta! Cu paharul indesesce, Dar cu birul mai raresce.

Spun ca cum i-au omorit, Pe loc Domnul s'a clit, Caci indata ce 'nopta, Amandoi is'arata "li-i iilicea: Maria ta! Cu paharul indesesce, Dar cu birul mai raresce. Pe la schituri, sehastrii A dat multe liturghii Ca doar ii va impaca ; Dar prin somn tot ii visa pickdu-i : Maria ta! Cu paharul indesesce, Dar cu birul mai raresce.

Neave'nd nici cum rägaz. De ciuda §i de necaz, Muri Inaltimea sa. Norodul il ingropa piandu-i: Maria ta! Cu paharul indesesce. Dar cu birul mai raresce.

III NEGRU_ PE ALB

SCHISORI LA UN PHIETEN

SCRISOAREA I

(PRIMISLARE)

Main, 1837 Dup5. ce trece Podul Iloaeimi§enill de judani strem- -to§i §i puturo§i dthtorul respirl mai u§or merOnd prin bogate flnate §i mänoase semänaturi, intovarä§it de melodioasa dntare a crestoasei ciodrlii §i a fricna- sei prepelite, pre care o precurmg din dud in dud cri- steiul cu regu§itul glas. El s'ar 1La bucuros la o dulce -reverie, dad, pocnelele biciu§cei postilionului §i prozai- oele lui rticnete nu Par turbura. Dar ead te apropii de TIrgu-frurnos ! SI nu te luneci a judeca dupg. nume §i lucrul! dte lucruri §i dti oameni i§i ascundu nimiccia sub pompoase numiri! Acest tirg a fost odath rezidenta domneasd; acum an- s6 nici o urml de antichitate in el nu se mai vede, declt numai o biserid facuta de Stefan Marele; pe urmg,

192 ajunse a fi capitalie de tinut, ear acum nici aceea nu este. Tirgul-frumos de ce merge, se face urit. Na departe de aici, suntu apele minerale de Strunga, de insemnator folos la felurite boale; ele sunt Anse' ne- ingrijite. PAtima§ul nu nnmai ct nu gAsesce indemä- rile trebuitoare, dar e nevoitst-gifad, §i casa, de locuit; pentru aceasta, multi parAsescu de a-§i cauta lecuirea in patria lor, §i sunt siliti a cheltui sume insemnItoare ca sä se dud. sä ggseascl asemine ape la Mehadia sat) la Baden. In campania trecuth multi din bolnavii ru§i, s'an vindecat aice. Aproape de Tirgul-frumos, sunt incAnthtoare domene- a Ruginoasei. Cillätorul primind aici ospitalitate, uit necazele unui supe'thtor drum. El pare cI se trezesce- transportat ea prin un farmec in un castel descris de Walter Scott, unde gAsesce pe lAngit mArirea feodalitAtii, gospoddria Poloniei §i eleganta Frantei ; §i daca vechii nostri boierisprijeni a patriei §i a tronuluiaru fi a- vutu idee de arta heraldicd, n egre§it n'aru fi uitatu a scrie pe scutul lor deviza vechii Engliteri Dieu et mon droit. Dar sne intoarcemu ladrumnl nostru. Veili intr'acea vale frumoasäadev6rat peisaj a Elvetieiacel palat gotic impregiurat de modeste case tgranesci! A- colo suntu Miclau§enii. 0 cucerie sfanth te cuprinde privind cea bisericutl cungiurath de morminte imbthcate de recoroasa pajisce. Crucele aste de lemnu umbrite de salcii pletoase,vorbescu mai mult inimii de dit mare- tele mansolee de bronz §i marmur5, ce arath lumii de-

193 §ertaciunea oamenilor. Toate- vestescu aici lini§tea sufletului §i dulceatevietii campesci. S. ne oprimu aici in deal ca se ne uitamu putin la acea frumoasa casa de pe culrne ce se pare zidita de mama zinelor. Acolo este 1cheea. Pe §esul acesta s'au infrantu ambitioasele planuri it ungurenitului roman Matias Corvin, carui de i-ar ft lipsit ambitia, dupre talentele §i virtutile lui istoria pe drept l'ar pune in randul lui Tit, ce numea perduta qioa in care nu i se infato§a prilej sa fad, vre un bine. Nu sciu ans6 de ce privirea se ostenesce a se uita mult la aceasta prea regulata arhitectura; poate pentru ea, lucrarile noue n'au acel grandios ce se vede in toate lucrarile Mane. Aici pe vale curge Siretul ; mai incolo pe tin pestrit prundi§ se leagang trandava Moldova. Intocma ca o cocheta, dupa ce face multe cotituri, in sfirsit langa Roman, vine de s'arunca in bratele Siretului amorezului ei. Drumul mare este prin migloeul a cateva sate de Un- guri, adu§i §i locuiti aice de Domnii romani in vrernea necurmatelor Mani ce aveau cu rigatul Ungariei; caci tam pustiindu-se adese de napadirile du§manesci, Dom-. nii o impoporau cu prin§ii ce luau de la vecinii lor. Co- lonii de acestea sunt §i in Besarabia, unde multe satP. sunt lqcuite §i pana astgi cu rusi (Malorosiani). In vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui s. ne coborim din trasura, §i n'ar fi nici o gre§ala dad.. am merge pe jos pana la gasda, cad prin bortele §o-

194 selei de pe ulita Romauului, suntem in risc srt ue prg- 'Achim gi Sne rupem ggtul. Politia Romanului intemeiatg, de Romani gi numitg Prcetoria Augusta §i mai apoi Forum Romanorum, este catedrall episcopalg gi capitalit de tinut. Biserica Episcopiei nu se deosebesce prin altg, decgt prin o clo- potuitg de multi ani inceputg gi tot nesfirgitg. Nimic mai frumos cleat situatia acestui tirg pe un vesel po- dig imbratogat de Siret gi Moldova, gi nimic mai urit gi mai trist decgt casele lui. 1:Tn lant de dughene de lemn mucede de vechie cu lungii spluzurate stregine, in care pentru toatg marfa un tufos judan intinde traiste, frau- ghiii beuturi, alcAtuiescu unai singurg ulitg a Ro- manului. Odatg gn4 acest tirg a fost mai locuit , cum se cunoasce din multe case ce sunt acum pustii. Aproape de Roman pe mogia Ghidintii se mai ved gn- cg urme din risipurile cetgtii Smeredava. Dar mil am venit la Moldova. Vornicul Ureche clice el numele Orli vine de la ea gi de la clpauca lui Dragog ; gregesce raise' bunul Ulan in astg inehipuire ce§i-afacuto singur. Tara fu numitg. pentru frumuseta ei de Romani 111olis Dacia sau JJfois Davia, §i riul gi-a luat nume de la targ. Aici ear pedestri trebui sl trucem podul dad vrem sg, scIplm intregi, cici podelele joael ca tugile clavirului. Negura de neplIcere ce iti dinguntru Romanului, se imprggtie indattt ce ai egit din el. Drumul de ce merge se face mai vesel gi mai pitoresc. Culmele aste imbrgcate cu rädiuri umbroase; satele aste cu agegrile ragn-

195 dre ; muntii azurii ce se -privescu in departare, vegeta- tia astl vie, toate te fac sa. uiti uritul tirgurilor. Satul prin care trecem este Bozienii ; dincolo in stinga suntu Budescii. Toate suntu frumoase in tinuturile Romanul gi Neamtul ce se paru o grading. Natura pe toate le-a inzestrat de o potrivg; le deosebesce numai gustul proprietarului. SI nu trecem cu nebagare in seaml pe langl Bala- nesci. In eazul acesta, precum odinioarg in fantlua I- pocreni, ades se scaldg Muscle. (1) Mergënd inainte nu te poti opri de a privi cu rapire asta incIntatoare vale ce se desfagurg dinainteli ca un covor. Veqi cel park care o despica, ii lung §i seamanI de departe cu o cordea alba? Se numesce Cracau. Ar- tistul ar zugravi con amore acele sate vesele impregiurate de gradini ce se prelungescu pe ambe malurile lui, gi acest intreit gir de munti ce se intindu in amfiteatru pe orizon, tufogi gi creti ca freza unei marcheze din yea- -cul XIV, deasupra cgrora in departare domnesce Pio- uul spargand norii cu pleguvul seu cregtet. Eacl intram intr'o vagauu a. ce pe ce merge se strim- teaza. Veqi cele casute gramadite sub poalele stinco- gilor multi? Ia-ti palaria gi te pleacI ; acesta e tirgul Petrii ! Riuletul care l'am trecut de vr'o trei ori cal- candu-1 in picioare cu dispret, profund de o palma gi abia zuzuind pe prundig, cutremurl-te cad e Huejdul ! Cand Carpatii se manic) pe Petreni gi le trimitu nori ca

(1) Pe atnnci Ionia a colo prie tenni nostrn fabulistul A. Donici.

196 sa-vi verse ploae piste tirgul lor, , Huejdul acest lin gi ticnit, riuletul acest neinsemnat se anga, pravale ori ce ii easnainte, gi furios sparge, trage, ineaci, gi dupa -ce igi reshuna de cei ce nu-1 bagau inseama, merge spu- megahd de SQ perde in alte ape, agerul plan! Biserica asta rogie, este ear de Stefan inaltata in cinstea Mergtorului inainte. Indata ce cagtigh o isbanda, asupra neprietenijor, el nu lipsea a ridica gi un monument in,care sa se mareasca Dumneleul rasboaelor gi a indurarilor; pentru aceasta in rar tirg a Moldaviei nu vei gag vre o urma de a lui : gi in vreme ce pomenirea multor urmagi ai sei ea sunet a perit, lucrärile Eroului roman dupa trei.veacurii jumatate, stall Inca intregi in Moldavia ca i numele lui in inimi romAne. Mai la vale este alta bisericuta facuta de Eteristi ; singura urma ce a mai rallies din vestita Eterie ! Dupa fuga lui Ipsilanti gi a celorlalte capitenii, Iordache 0- limpioti intränd in Carpati veni cu putini bravi la Pea- tra gi facu asta biserica; apoi statornic in cugetul seu, merse de se ingropft pentru relege gi patrie sub zidurile Secului. Positia Petrii e foarte poetica. Ea sta intre doi ascu- titi muntigori. Cest mai nalt se numesce Petricica, celalalt Cozla. Amandoi stau falnici gi amenint§tori de asupra ei, scaldanduli picioarele in apele Huejdului ce gerpuesce in vale, in vreme ce pe malurile lui, juna roro Ina culege nu mZ vita ca sa faca un buchet pentru amo- rezul ei. Muntele e lasat pentru poet, gi poetul pentru munte.

197 Aici privind maiestatea naturii, el se Inspirl de a canta amorul gi gloria, nu in sgOnlotul orage/or unde ate o privighitoare pribagl in alee' trase cu sfoarg, sIoboade nigte sonuri tinjitbare gi regulate ca muzida din califul de Bagdat. Osian ante, untre apepe Nordului, subt in cer bru- mos gi posomorit.

SCRISOAREA II

(RETIETA)

April, 1838. Una din cele mai mari supëräri a traiului din provintie, este curiositatea care un Iagan degteapta, clad din nenorocire vr'o nevoie il silesce a egi in tinut. Abia a- pucl a se cobori din trIsurl, gi gloata curiogilor incon- ging pre postilon. Cu eine ai venit ? C'un boier. (Pentru postilion tot ce nu e teran, este boier). Cuin il chiama ? Nu sciu. De uncle vine ? De la posta din urml. SI riilënd el l'a *alit, po- stilionul lag pre curios A caute pre altit ca sl-i dee mai Ilmurit respuns,

,,,,,,..0198 In vremea aceasta, locuitorul capitalei se culd0 doarme fr sl scie ce revolutie a fäcut venirea hi. Dar tirgul ferbe 0111 seara, and toti provintialii se aduna gi se ageaz1 la preferant. Nu e vorbä cleat de noul ye- nit; gogotescu, vorbescu, nIscocescu, alcItuescu. Oare insurat e ? Tën6r e ? Bträn e? Ce cautP Ce vrea ? La ce-a venit ? Scie frantuzesce ? Cum il chiaml? Ce familie ? A seadl aici? Scie contradantul cel non? gi...gi...Ii vine cuiva aqindu-i sa crepe de necaz. Mai dlun4i vorbeam c'un june prieten de astl sup6- rIcioas1 boalg de tinut, ce asupresce pre bietiImeni. cEu am aflat o retetl, imi respunse, cu care am sc5,- pat. Am avut trebuintl sunt acum vr'o trei luni, sg,m6 duc pgnI la tirgul... Cum am ajuns, adokli am dat un prim mare la care am invitat pre toti magnatii tirgu- lui, mari, nid1ociii midi; barbati, femei, babe, fete, g.a. cS'au cam pi:rat de astä poftä, dar au venit cutotii. Amu mIncat, am Nutu,i and am vNut cg. erau gat& a se duce, i-am rugat sl mai inglduie putin,i suindu- m6 in picioare pe un scaun le-am flcut acest cuvënt : cBoieri, cucoanei cuconite! cEu sunt de la ; qed in cas1 cu chine in mahalaoa Plcurarii. cTrIesc din venitul unii mogioare ce am. OD mimeo B. B. c Am venit aici ca sg, scap de tina gi de pulberea Ia- gilor, gi o s ed vr'o luna.

199 «Suntu trei ani de and a murit tatll rneu,i geapte de and a murit maica-mea. «Am o sera, mAritatA in Bucovina, care trlesce foarte bine cu blrbatu-seu ce tine I110§ii cu anul, gi are velni- titcu maiu, gi un unchin la Bucuresci care gede pe Podul Mogogoaiei N. 751. «Sunt holteiu gi n'am gInd sl me insor. «Dupti slajba, nu Amblu. cNu-mi bat capul de politic5, gi n'am nici o opinie. cNu sunli nici bun nici reu. La bisericl merg rar. Nici fac nici primescvizite. Vorbesc putin. Nu sciu nici mazurcl, nici valtu. Nu joc nici stos, nici vist, nici preferant. cObicinuesc a me culca de la gepte, gi a me scula la unspre4ece ceasuri. «MebArbieresc de trei ori pe septemlnä. cEarna port peptar de flanelä i galogi blIniti. «Ain douse frace, trei surtuce gi patru plrechi pantaloni. «Boieri, cucoanei cuconite ! «Ve rog sl nu bAnuip ca, vile spun aceste, find chiar in interesul domniilor voastre ca sI nu ye mai ostenitl a le afla. M inchin cu pleciciune!) Ideea acestui june pIrrindu-mi originall ginimerita, o imprtlgesc D-tale, ca una ce poatesa-tislujeascl gi pe acolo. Adio !

200

SCRISOAREA III

(VANDALISM)

Isnuari, L838. Imperiile gi natiile au avutu märirea gi caderea hr ; ele Anse" gi-au päzit nationalitatea subt ori ce impregiurari, cdci de gi prefacerile inriureau in fiinta lor politica, sau maralg, fie-care 'Astra And o rap a vechiei sale, rap scumpd pre care o tine ca un paladiu spre a-i sluji de scut apergtor improtiva clevetitorilor originei sale. Din nenorocire in Dacia nu fil aga. Dacul se pre- fAcii in Roman, Romanul in Romln, gi Romlnul cor- cindu-se cu neamuri barbare gi strdine de el, ajuuse in. acea demoralisatie gi ignorantg in care gi acum zace, gi de care va fi greu a-1 curati. Pre Daci, natie sciticl liberl gi viteaza , Grecii In mIndria kr ii numeau barbari, dupre proverbul kr favorit : irk p.71 `Tkkv, pdcpf3cepoc. Nu sciu Ouse de se cuvine acest nume unei natii care invinend pre inving6- torii lumii, avea un stOpUitor ce cerea Cesarului Do- inetian sd-i trimita mesteri iskusiti in ori ce mIestrii pentru tara lui,gi elute, panl in fundul Asiei alianta regelui Partilor, vrAjmag jurat a Romanilor, precum de asta ne spune Plink cel june. Traian cucerind Dacia, o colonisd ca Romani. Dacii se prOpOdirë. Cei mai insemnati din ei, urmAnd pildei

201 regelui kr Decebal, se ucisere unii pre altii ca A nu slujeasca, de triumf la cei ce le fusesere tributari, ear ca re au mai remas, se romanird. Atunci Marele Impl- rat agetiend osti in cetatile Dace, zidi gi altele ca sa fie de stavila provintiilor nou cucerite in contra barbarilor. Mid anse puterea colosala a Romanilor incepil a se pleca spre apus, cand Roma inceta de a mai nasce Bruti gi Catoni, nori de ginte barbare napaclindu asupra ei, toti se strecurare prin Daco-Romlnia , aducend feluri de prefaceri triste in coloniile lui Traian. Ele zacure deci pustiite si nepomenite de istorici panä la sfirgitul veacului XIII, and cu inturnarea printilor kr din Transilvania, se incepil o nog era pentru Romani. Cate putin putin adunandu-se pe langa Domnii kr, Romanii treptat ajunsere sub Stefan marele gi Mihai viteazul a fi respectati de invecinatele popoare; dar sorta lor fiind zavistuita de puterile vecine,Valahia obosita, de atate sangeroase MAW gi necurmate sbuciumari, se subjuga de suterea Otomanilor ce era pe atunci in apcgeul seu. Moldavia privea cu lacrimi soarta sorei sale, si neputandu-o ajuta,curend dupa moartea lui Stefan, se supuse gi ea protectiei falnicului Suleiman ce ingrozise crestinatatea cu armele sale. Sub jugul unei natii ce despretuia sciintele, Roma- nia ce priimise crestinismul in veacul III cap sub influinta misionarilor Greei a Constantinopolii, care folosindu-se de credulitatea domnilor dupa vreme, intro- dusere in Daco-Romänia slovele.slavoane §i gonir6 lite- rile strAmo§esci. Aceasta fa cea Ante caul a ignoran-

202 lei in care se vc1ii Romilnia- inflpratl, cAci maimutind pre Dumne;leul creator care poruncise sl se facaluminl, ctlagtriirespAndire intunericul, strigInd : Fiat nox ! Pe längl aceasta, indarn aste nenorocite provintii suspinau dupg un repaos dorit, cici atitIndu-se resboaele intre Rusia §i Turcia ele slujeau de teatru. Transilva- nia scapft de acest reu. Ea pare ca, se bucurà de olint- seeoare-care, linisce minciunoas5, §i amarä !.. In adevër, scapaserë t6ri1e de Tatari, pre care ii star- pisefe armele Rusiei, dar ca1user6 subt osinda altor Tatari mai cumpliti, pentru ca acestia nu pradau o lunl sau (long, pr1dau regulat cite §epte ani ,§i apoi când se duceau , ne Thsau spre resplata averilor ce au fost stors, ciocoismul, lucsul §i coruptial... Cine nu i-a cunoscut ? Cine cu infiorare nu-§i aduce aminte de ei ? Tratatul de Adrianopoli aduse terilor redi§tigarea a parte din drepturile perdute de atIta vreme. Romänul desteptaudu-se din letargia sa, incepu a se intreba pre sine ce ganganie bipeda este el pe lume,§i in ce clas de animale ar putea intra? Cercetand origiva si limba lui, se ve'cln ce Roman , old de §i iiic Valah,Va- lah va sgica Italian, §i Mol-Dav sau Mol-Dac, nu va sI qica Slay. Ca sa se ineredinteze Insë mai bine, auta o istorie a terii lui. Cantemir in hronicul seu merge numai pänl la inturnarea Domnilor din MaramurA§.U- reche, Miron §i alti hronicari au scrisq mai toti dupl traditii WI a ingriji datele. A trebuit decist-gicaute istoria in monumente §1 ruine !

203 In Ardeal nu mai afll -nici o urmI strAmo§eascl. In Valahia visita, Caracalul, turnul Severin ; vq.11 restele podului lni Traian, aci valurile Dunexei respectaser6 aceea ce oamenii n'ar fi respectat. Vol in sfir§it sagl- seascl §i in Moldova urmele strImo§esci. La Roman ant& sl vad1 cetatea Smeredava (cetate Dac1), dar ii spusere cI la 1755 Episcopul Ioanichie o därmase cu porunca Domnului Constantin Racovitá pre care il in- credintase el in ruinele ei suntu comori, si cu peatra cetAtii Meuse zidul Episcopiei §i a Precistei! Alergft la Galati O. vadA, cetatea Caput bovis numitl de locuitori Ghertina. Vai! §i pre aceasta vandalismul o surpft. Cio- canele spargeau catacombele Romanilor §i cenu§a lor o aruncau in vent ; ear cu peatra ei pavelau ulitile Ga- latilor ! Bietul meu arheologn incremeni la vederea u- nei asemene barbarii. Tiph, se incle§ta de petre ;il so- cotirë nebun §i putin a lipsit s1-1 inchia. In sfir§it, vrAnd s1-1 aline, ii aretare done statuete de bronz, un vas cu vr'o trei mii monede, §i o co1onet1 de porfir. (1) Vandali ! striga, romanul nostru, judecAnd de pe aceste cute altele se vor fi stricat sau se vor fi luat, ce-atifl- cut capitelele, bareliefele, lespepe cu inscriptii? Nu v6 temeti el se vor scula Romanit ce au locuit aici, §i v6 vor face praf §i pulbere? Nime nu-1 asculta ; rideau de o- mul acest smintit, care credea cä ni§te petre potu sluji

(1) Monedele aceste le-an impArtit B... S... intre ei. Ce a fost mai insemnat intre antichitittile gIsite le-a luat DD. Mavrosgi Ventura, qi care a vrati a apucat. La cabinetul din Dimi. nii s'a trimis mai nimic.

204 spre alta, decat a se zidi pivniti, case, sau a se payola ulite; cad ce le OA lor csunt romanii slum/ urme Romane? Ce le psft? intemeiau incai o a opta minune a lumii , un monstruos monument vrednic de ace§ti barbari, un tirg pavelat cu anticuitati in veacul XIX! peu este ruginei phat a vedea pe toga clioa per- landu-se cate o urma a Moldaviei impreuna cu peatra pe care era insemnata! Pe toga,i o a rupena ate o foaie din frumoasa carte a vechiei;i curand, dad vom mantui ruinarea tuturor acestor sfinte ruine, nu ne va mai femanea, decat a striga cu acel Troian care cel putin luase cu sine pre Dumnelpii sei : Fuit Illium !... Ce frumos ar fi 'pee un literat Engles (1) de a ve- clea pre vechea Roma inviind in una din coloniile ce ea intemeiase in capelul imperiei sale! Dar cand toate monu- mentele noastre vor fi uumai o cenuga, ori care strain va avea obraznicia a ne ;lice ca amu furat numele a- cest de Roman pre care il purtam, gi ce-i vom respunde Intru durerea ce ne sfagie la privirea darapanarii Romanitatii, nu putemu decat a striga asupra vanda- lismului, si a face o chiemare la inimi nobile, sciind ca : A tous les cceurs bien lads que la patrie est chere ! (2)

(1) David Urquart. (2) Autorulacestui articol ce s'a publicat in Albinaroma'neascei tuinvoirea censurei, f n ecsilat la mo§ia sa nejudecat i neosindit de §i se gisia deputat, pentru ca sinvete a nu mai spune ade- Yruri crude.

-205

SCRISOAIIEA IV

(EN POET NE017NOSCUT)

Main, 1888. Natura a %sat oameni meniti a trece necunoscuti pe calea vietii. Toat a. misia le este sa resadeasca cateva flori in drumul lor. Daniel Scavinschi era de neam roman din Bucovina. Iremaind orfan in t'eU.6ra vrista, se duse la Liov in Ga- litia la o ruda a sa ce era spiter, pe langa care shijinci calfil, invëta putina botanica. Ca sa se supue modei Po- lone, mai adlogi §i un schi la porecla sa, §i din Sca'vin se facit Scavinschi. Invèta limba, nemteasca §i o cunoscea bine, dar nu iubea pre Nemti ; pentru aceea cand musa romanä incepts' a-I suOra, prefera a traduce din francesa, de §i o sciea mai putt' cleat pre cea germana. Pe and el i§i petrecea Oilele plamadind cantaride §1 pisand chinchina, la 1823 un boier moldav inturnandu-se de la Viena il cunoscit, §i vgclënd in el disposi- tiuni poetice §i spirit de§tept, il indemna 0, vie la Imi ca sa-§i caute norocul, povestindu-i de acest Eldorado mai tot acele minuni ce le spune Sinbad marinarul in cele o mie §i una de nopti. Scavinschi parasl bucuros o tara uncle nu calttase decal un schi la sfir§itul poreclei, §1 alerga la Ia§i, dar

206 ...... ,,,,,, särAcia §i lipsa il intorvIrg§ir6 §i aid. Muse le spIimitn- tate §i Apo lon cu përul mdciucl in cap, fugiserë care incotro de groazh Ianicerilor. Nime nu mai &Idea la poeti ce §edeau ascun§i prin poeti. (Eartg-mi acest reu calambur). Indarn Scavinschi scriea imne asupra ferici- nil patriei, sonete pentru As Arita stea a Moldaviei, ode, epitalame in care toti zeii din Olimp figurau; cu folosul lor abia depArta de un palmae lipsa, asta nedespgr- titl tovIrl§itg, care-1 tinea strIns in iughetatele ei brate! Hotgri sl OndA participuri, dar putini amatori &I de limba nemteasca, §i apoi pedagogismul era stahia lui. El iubea lini§tea, §i copiii ii tocau la cap toatIioa ; iubea musele, §i copiii fAceau juclrii Cu poesiile lui. De multe ori l'am gash descleind un smeu ca sl copieze vre un l'ers, pre care acum un bliat il fIcea sa, sb6re mai% pre sus de Parnas ! Pre längg, aceste, 4 era o adev6ratI jucgrie a naturii. De o staturg microscopicl precum insu§i n'o ascundea 4iandu-§i :

Daniel Sca.vinschi cel mititel la statur5, Pre care-a plactit naturii a-I lucra 'n miniaturii. §i de o constitutie foarte delicatA, era un original de frunte. El trei lucruri iubea in lume cu un amor reli- gios, cucernic, infocat. Aste trei lucruri erau : poesia, medicina §i mustetele sale. In adev6r, natura il inzestrase cu o plreche de musteti resucite .atAt de mari, kat ar fi fost de fala, celui Antili husar Ungur ; dar ele fAceau un contrast foarte

207 ciudat cu statura lui care precum am spus era mai mica decal mica. Anse mania sa cea vatamatoare, pre care o c4tigase de cand fusese la spiterie, era ideea ce-§i Meuse ca de nu va lua intr'o Oi medicamente, trebue sa moara. In toata dimineata, dupa ce sfirpa toaleta mustetiloru, bea cateva pahare de dicoct; la tot ceasul lua hapuri, §i seara picaturi. Spiteriile stricandu-i sanatatea, inghi- teau putinii bani ce clatiga, pentru ca de multe ori ii lipsea pane, iar medicamente nici odata. Intr'o Oi ducendu-me sa-ved, l'am gasit infa§at piste tot intr'un pleaster. Scii, i-am clis, ca ai intrecut pre bolnavul lui Mo- lier? Ce este de calm]. feu? Nu veqi ca te omori singur? Vrei sa, te faci sanatos §i sa te scapi de ipocondria asta i Trimite pre Esculap §i pre Ipocrat in pustii ; vino cu mine la tare. §i urmeaza dieta care o urmez eu : Dimineata vom manca cotlete §i vei bea un pahar de porter in loc de dicoct; la pranz , jambon, macaroane, alivenci, cu vin de Odobesci. Seara vom veni acasa o- steniti, vom bea cate un ponciu ca sa ne recorim; apoi vom cina cu un ostropat de iepure. Ascultandu-me, poetul se Meuse galban ca ceara,Iii intinpnd bratul spre mine, striga : Ah! taci, me rog contenesce! Taci Oic, dad cre- titin e§ti! Nu ve.ji el mai. imi dau duhul de and de aste vorbesci ? Jambon, alivenci, porter!!! numai aqindu-le simt

208 indoindu-se suferinta mea! Oh, me tem el nu-mi va. lucra pleasterul! Dar ce ai? Singur nu sciu, dar nu me simt bine. i sl nu soceteasa cineva el consulta vre un doctor : insugi igi inchipuia ordonantele, igi flcea leacurile gi se trata, de gi acum nu-i mai lucra nici o medicinl deprins fiind en ele. Abia de trei Oile me inturnasem din Rusia, unde za- bovisem eäteva luni, clnd am prima un rlvag de la el, in care me ruga sa, me dua sl-1 v41 indatI. L'am glsit in pat, gi clutandu-se intr'o oglindioar/, scotea elte un fir din frumoasele lui musteti gi le punea intr'o cutiutl ea pre nisce pretioase scule. Ah, bine ai fleut e'ai venit, imi tlise, socoteam el voi muti f/rI sd te ved. Tar ti-a venit ipocondria ? Acum e moartea, a ei vara primare, o eunose bine. Asearl, veynd el nu-mi lucreazg alte doctorii, am luat o dog mare de mercuriu, gi aTi me trezese cl-mi cad rnustetile... Nenorocitul se oträvise! Am skit ea sl trimit dupl un doctor. M'a inteles, gi intinlend mlna sa rece gi ve- stedl, m'a apucat de brat. E de prisus, imi Oise; mAcar de a§ sel Ca voi sea- pa, tot nu voi sI mai traese. Nu voi sl ;Eel oamenii veclendu-me : Eaca Daniel Scavinschi, cel mititel la staturit, Mai ii cAp mnsteata, qi e chiar caricaturl. Tine acest pachet, urm0.; 4-1 dai la adresa sa.

209 Pe pachet scriea : (Scrieri a lui D. Scavinschi, sa se dee la D. Aga A. Sturza Miclaugeanul ca se, facä ce va voi cu ele.) Sunt malt dator acestui boier, adaoge dupa pu- VIII Were ; el purarea m'a ajutat la nevoie, gi find ca n'am cum ii multami altfel, ii las aste scrieri ca o suvenire de recunoseinta. Privirea acestui nenorocit aga de linigtit intr'o stare atat de jalnie e. la vrista de 32 ani, me incremenise! Sca- vinschi! i-am Os, de ce atata desgust pentru viate ? eine scie poate. .. Viata mea, imi respunse curmandu-me a fast foarte ticaloasa. Din cea mai frageda vrista m'am in- sotit en lipsa, gi numai moartea me va desparti de ea. Totdeaunea am gandit ca voi muri ca Gilbert intr'un spital. Asta e soarta poetilor, dar numele iti va ramanea nemuritor ; pecat ca l'ai polonisat. De ag fi trait in Rusia mi-ag fi qis Scavinov ; in Germania Scavinemberg, la Paris Scavinevil, gi la Da- curesci Scavinescu. In vremea ce-mi vorbea cu un aga aer vesel, sfirgise operatia smulgerii mustetelor (care roase de veninul ar- gintului viu egeau cum le atingea), gi inchise cutia. -- Asta voi sa, me intovare.geasca inmornient,ise; apoi luft o lingura, o umplu dintr'o stecluta gi o inghiti. In stecluta era opiu. Se lase pe o perina gi adormi 0- cend : somn lipsam usteti.... Doctorul (dupa care trimisesem fail scirea lui) intri, 14

210 .../....W...., se apropii, il apucl de puls, dar indatl WI mIna 81 caa. ... Nu trebue doctor, trebue preot. Cum ! Mort. 0 sudoare rece imi inundl fruntea; perul mi se sburli pe cap. Am egit tremurInd gi %and cele mai triste cugetlri asupra acestii ticeloase fiinte ce se numesce om. Napoleon muri qicend : Frantieoaste. Scavinschi qic6nd : lipsämusteti. Hofman moare de jale ca, i-a perit motanul. Scavinschi pentru cI i-au cqutu mustetile. Firesce judecAnd, deosebirea rtu e atIt de mare.

SCRISOIREA V

(IEPTIRILRIE)

Februar, 1838. Am venit sl-ti spun, imi licea cle.unqi un domn (a druia nume il voi tecea de respect pentru familia lui),± cg, asarI in bufetul teatrului, N.... mi-a q is migel gi mi,e, dat o palmg pentru cl spuneam el demua- zel Desiree. i dud ye bateti ? SI ne batemu! Tu quoique, Brute! D-ta pe care te socoteam mai cu minte deal altii, me indemni al me

211 bat cu un obraznic pentru cI mi-a Oft; migel gi mi-a dat o palml? Dar ag dori sl me inveti D-ta cum se poate feri cineva de brutalitatea unui grosoman? Eu m'am adlpat cu sfintele precepte a lui Rousseau, §i despretuesc injurarea; apoi n'am fost de stul de maltratat de limba §1 de 'ulna cutegtorului acestuia, ca A. me mai apuc acum A me espun gi tintei pistolului seu? dci de gi me super/ cI mi-a qis migel, dar m'ar supera mult mai reu de mi-ar clice reposat. Dad agi fi pironit intr'un säcriu, de ar putea sl se laude in gura mare cI m'a trimis ad pares. Mai bine sI fiu de fatI ca sl-i aret cI nici vreu sI-1 sciu. SI qicemu ce. l'oi omori.i pentru ce sI me lac ucigag, eu care nu sunt nIscut versItor de sInge? .§i apoi oamenii or sl clica cl l'am gonit din lume pentru cl me temeam sl fiu cu densul in ea. Se laudl D-lui el nu se teme de moarte. De vrea ca sI-1 credemu, omoare- se singur, nime nu-1 opresge, gi ii flgeduesc cl gese- #eci de ani voi intreba pre toti invetatii gi cIrturarii ca se, aflu de a Mout bine ori ba ;gi de-mi voru Oice cI a fIcut bine, atuncinumai atunci me voi sirgui pinI la sfirgitul vietii mele FA me pocIesc de ceea ce d-ta nu- mesci poltronerie gi pre care eu o numesc blrbItie ; ceci, s'o scii d-ta, e barbelie gi curagiu a infrunta cineva valurile lumii minciunoase, gi a voi sa trliascI clt de mult in astl vale a plIngerei! Fanfaronul acesta poate gi-a urit Oilele; poate nu vrea sl mai vadI soarele faptele lui. Fricosul! Eu care-mi inchipuesc clt e de intuneric in morment, gi care iubesc lumina, nu voi sl me lip- sesc de ea. Eu sI me sIcer in floarea vristei, dud am Ince.

212 o gramade de trebi in viate- pentru o ticeloase palms care puteam se i-o dau eu cum mi-a dat-o el? Se nu-i tread prin gelid!i apoi ce mare treabe a omori un om? ceteva grannte de §oricease face cat §i plumbul lui. Nu scie neteräul el un purice viu, face mai mult cleat Napoleon mort ! Ei, spune-mi acum, domnul meu, care e mai bray, canibalul acesta care vre sange, sau eu omul pecii ce voi se treesc ca sa-i aret cat il despretue.c, de vreme ce n'am gaud, sa me bat cu el ? Nu sciu pane la ce punt iepurdria poate degrada pre un om ; n'am gandit ease ca ea poate a-I face se ale sofisme ca se vre a incredinta ca face bine se se lase insultat §i batjocorit. Sciu ca duelul este un prejudet remas din timpurile barbare. Sciu ca e o absurditate a se bate cineva pentru ochii unei actrite fie ve* ori albastri, §1 o nebunie a cluta sfeclile §i galcevile ; sunt awe casuri fatale dud un om ce are cel mai mic simtiment de onor nu' poate face altfel, §i trebue se se face uciga§ sau jertfa, dace nu voesce al Asa o pate numelui seu, §i o ru§ine familiei sale. Faceam aste refiecsii, uitandu-me la domnul acest care nu voie se se bate, §i care a§tepta un respuns. Dar nepricependu-me ce respuns sa-i dau altul, l'am luat de spate §i l'am dat pe 110. afara. Nu sciu de am facut bine.

213

SCRISOAREA. VI

(CATACOMBELE MONASTIRII NEAMTIU)

August, 1939. Nu departe dB cetAtuea Neamtu a driea ruine se mai vëdu And d'erAmate de oameni §i de timpmai in sus pe o vale ce se intinde vetde §1 recoroasa intre dou6 42iruri de munti§ori umbro§i, Alecsandru cel bun flea la 1402 o bisericutA, de lemn in cinstea S. Ioan Teo lo- gul pe lAngl care se adunarA cAtiva monani, §i pentru adlpostirea kr §i a altor cre§tini in timpurile acelea pe and Moldavia se bAntuia de rèsboaie §1 de rescoale, zidi aproape de bisericA §i un turn de peatrl. Pe atunci inturnAndu-se de la Viena Ioan Pal eologul, treca prin Moldavia. Alecsandru il primi ea tot onorul c uvenit mo§teanului imperiei Bizantine ,insotindu-1 rang la Galati. Spre resplata osrietiei ce primise, Ioan suindu-se pe tron ii trimise lui purpurl §i coroaul im- përateascl, ear mitropolitului Iosif sacos §1 mitrA ; dar spre a-§i invecinici pomenirea trimise Doamnei Anei, sotiei lui Alecsandru, §i o icoang flatoare de minuni a Maicei-Domnului. Icoana aceasta se puse in bisericuta mai sus arRatl. Dupl trecere mai de un veac; Stefan Marele veignd cA, s'a marit num6rul cAlugArilor, incepii a zidi la an. 1497

214 langa, bisericuta lui Alecsandru Voda, o alta biserica mare de peatra cu hramul Inälrii, dar murind el la 1503, o sfirgi fiiul seu Bogdan, gi aduse icoaua Fecioarei acea haraziti de Paleologul in biserica asta, noul, unde este §ipana in diva de astadi. Aceasta icoana se cunoasce cä e facuta pe and arta zugaviei era in decadinta la Greci. Desenul este gro- sier gi coloritul slab. Monastirea Neamtulce luase asta numire de la pa- raul ce curge aproapelua o intindere mare. Prin pietatea Domnilor gi a boierilor capata venituri insemnate gi astadi aceastä lava nutresce la o mie cinci sute monahi,i ori care sarac afil in toata vremea aici autare gi ospätare. Mai multe biserici gi paradise se zidira pe langa, a- ceasta, dar besericuta S. Ioan Cuventatorul de Dum- nedeu, acea facuta de Alecsandru cel bun, de gi inve- chita sta, pe langa ele ca o sfauta relicvie doveditoara a ea a fost incepatoare acestui locag dumnedeesc : Ina invechindu-se forte, se flea in acelagi loc alta de peatra, tot in numele S. Teolog, dar de o arhitectura nod,. De- §iaceasta e mai frumOsa, mai gratioasa, e de jMit acea vechie de lemn, gi era de dorit ca asta de acum sa se fi Mut intocmai dupre modelul bisericutei lui Alecsandru Voda. Din norocire tot a mai remas turnul de care ti- am vorbit mai sus, care sta Inca intreg cuprins inteun unghiu a zidului monastirii. Langa, biserica aceasta e mormëntul monahului Chinn

215 Carp (1) unul din osteuitorii- §i fundatorii ei..Alaturea sta mormëntul monahului Platon, ucenic a cnviosului Staret Paisie. Fratii ne-au spus laadata viall a acestui calugar, care de §i privit de toata ob§timea ca un cu- vios, era cel mai smerit intre toti, urmAnd porunca e- vangelica : Cel ce vrea sa fie mai mare intre vol, sa fie vo6 sluga. Prev6pndu-§i sfir§itul, cucernicul Platon s'a rugat sa nu4 ingroape cu parada, ci numai un preotel-I intovara§eascala groapa spre a-i ceti rugaciunile mortilor; dar nu fa ascultata cererea lui. Toti slujba§ii monastirii imbracati in aurite vestmènte, cu cantari, tamleri §i fc1ii, plecar6 ca sa insoteasca rama§itele sfäntului barbat ; dud eael cerul se intarita, vëntul stinge lumi- nele §i ploaie vërsandu-se,,in §iroae, silesce pre toti a-§i cads. acivare prin chilii. Ansë indata ce a fe'mas mortul cu un singur preot, soarele sparge norii, ploaia sta a- tarnata in aer ma a cut* sa caza, §i imormëntarea cuviosului monah se sfiriesce in pace §i linisce. Sub biserica astä noua suntu catacombele monastirii in care se punu oasele mortilor and le desgroapa din umedul lor loca§, ca05dee locul lor altor morti mai proaspeti. AceastA hrubl e boltita; are §ese stinjini inn- gime, trei latime §i §ese palme de naltime. 0 singura ferestrica ce sloboade o raza misterioasa pe o icoana a Mantuitorului care sta pe un tetrapod in fund,lumi- neaza acest loc funerar. Trei rAnduri de polici zidite suntu dealnngul paretilor, ear pe subt ele dulapuri.

(1) Fiind laic se numea Serdarul Constantin Carp.

216 Ce se iiiirt pe politi ?Tidve de morti!Ce se pune in dulapuri ? Oase de morti! Cänd s'a deschis uga, gi m'am coborit in acest azil a mortii, un dant fior m'a cuprins; gi de 11'4 fi fost pre- gätit pentru o asemene priveligte sau de eram singur, agi fi caqiit in genuchiumilindu-m6dinaintsa lui Dum- necleu in fata acestei multime de morti. In adev'er, o- mul se simte cat e de mic inaintea marei puteri a lui Dumneqeu, inaintea astor oase mucede ce au avut odinioara came gi sange ca noi ! Dapa aceste anthi cugetari triste, altele mai lumesci m'au cuprinsu. Aste capete agepte cu simetrie pe politi, aste (Ace puse cu regula in dulapuri, m'a mahnit i m'a sup6rat. Ce suntu ele altildecat noi, rgmagite a celor ce av fostu ca noi?i nog nil ne place a vid6 ca se joaca cineva cu noi and traimu, cu atat mai vërtos dui)/ ce amu muritu. Linigtea morm6ntu1ui e mai de preferat decat asta, regula, unde titvele noastre figureaza ca gi- purile in magazinul unui spiter. Mai bine de doua sute capete suntu pe aceste politi de peatra; fie-care are lipit pe el ate o tidula pe care e insemnat numele celui ce l'a purtat. Este de luat seama cä unele din ele suntu mai pe jumatate putrede de rugina pamëntului sau de boalele de care au patimitu in viata. Un doctor Gal pipaindu-le ne le-ar putea spune, §ipoate din sciinta cranologiei s'ar putea afia cate vir- tuti, cat() vitiuri au fostu in ele. Cautänd aceste titve, vëqui una mai mica, mai deli- cath; osul era alb gi luciu, dar nu avea nici o eticheta

217 lipitape ea. Monahul ce-mi slujia de cicerone mi-a spus ca era a unii fete ce-a murit acolo, dar nu scill sa-mi spue mai mult. Curiositatea mea nu se indestul'a cu a- tata. Am intrebat, am cercetat gi am descoperit o foarte trista drama pe care iti voi spune-o alta data, caci a- cum me graben a lasa pre morti, ca sa m intorc intro cei vii.

SCRISOAREA VII

(CALIP80)

Soptemb. 1839. SCii ca in anul 1821, a isbutit revolutia Greciei,gi -el ea ii avi inceputul in Iagi. Precum in toate revolu- tiile, asemine gi in aceasta s'au facutu mai multe ecce- suri, caci totdeauna pintre patrioti, se vira oameni de acei care cauta a se folosi de ori ce tulburare. Dupa stricarea Eteristilor la Dragagani gi la Sculeni, toate capiteniile ce erau mai de omenie fugind care incotro, terile noastre ramasere in prada birbantilor. Iagul se pustil. Orageanii bejanitrire in Bucovina gi Beserabie, unde gasire asil. Tatal meu cu mine, dupe, ce amu pétrecutu earna in tinutul Hotinului, in vara anului 1822 ne-amu dus la Chigineu ca sa ne intelnim cu rude, prieteni, cunoscuti, refugiti ca gi noi.

218 Era curios a yea cineva- Muni capitalia Besarabiei atat de de§eartg §i de tacuta, cat se Meuse de vie §1 de sgomotoasa. Pling de o lume de oameni care traiau de a0i pe mane, care nu scieau de se voru mai inturna la vetrele lor, ace;5ti oameni, multamiti ca §i-au scapat qilele, se deprinsesere cu ideea ca n'o sa mai &easel in urm a. decgt cenu§A, §i neavend ce face alta, hotarire a amorti suferinta prin vesela petrecere, care cel putin ii %tea a uita nenorocirea. De aceea, nu vedeai alta de-. cat primbläri, muzici, mese, intrigi amoroase. In toata Anse aceasta societate de emigrati §i de lo- calnici, clod persoane immai imi facure o intiparim ne- stearse. Aceste erau, un om tear de o statura mipocie purtand un fes pe cap, §i o jung nalta fatal invalita intr'un §al negru, pre care le intalneam in toate Oi lele la grading. Aflai ca junele cu fesul era poetul A. Pu§chin acest Byron a Rusiei, ce avu un sfir§it atitt de tragic (1), ear tenera cu §alul pre care toti o numeauGreaca, cea fruaoasa,o curtizana emigrata de la Ia§i, numita Calipso. Calipso ambla tot singura. Numai Pu§chin o intova- Ara and o intalnea la grading. Curia vorbeau ei (cad Calipso nu sciea decgt grecesce §i romanesce, limbi care Pu§chin nu le intelegea), nu sciu. Se vede ca 22 ani a poetului, §1 18 ani a curtiza- nei n'aveau trebuinta de mult inteles. Pu§chin me iubea, §i &ea placere a-mi indrepta

(1) El fil ucis in duel de cumnatul sett.

219 W./...... e., gregalele ce faceam vorbind cu el frantozesce. Cate G data gdea i ne asculth care intregi, pre mine gi pre Calipso vorbind grecesce; apoi incepeaa-mirecita niscai versuri de a lui, pre care mi le traducea. Dar dupa o lunä, m'am dus din Chiganau, gi in primavara anului 1823 m'am inturnat in Moldavia, WI sa mai vgcl pre Pugchin,i färsä mai aud de Greaca ea frumoasa. Cfie odata ans6 cand ceteam poesiile marelui poet rus, gi mai ales galul negru (1) aceste ver- smi ce suntu un poem intreg Mute inadins pentru M- ara fata, imi aduceam aplinte de acea femee cu chip angeresc,i doream sa sciu ce se Meuse...... Inteo sara a lunii Noembrie 1824 era viscol gi ploaie la poarta monastirei Neamtu ajunse un june om, care cerea voie s. intre. Hainele lui erau strabatute de alai, gi el semanh obosit de osteneall. Portarul ii primi gi ii gasdul pang, adoacli cand, dupa cererea sa, ii conduse dinaintea Staretului. El arätft ca fiind un Mar strain gi orfan, voiesee a se calugari. Staretul ii rindul apre ascultare la un bOtian Sehastru ce locuià afara, de monastire in munte, undo el petrecil trei ani in cea mai mare cucerie, gi umilinta. Intr'o dimineata chemand Sehastrul pre ucenicul din chilioara de alaturi, gi v6- 4and ca nu'i respunde, se duse ca sa vada ce face, dar ii gasi dormind desomnul eel vecinic.

(1) Vetli in vol. II.

220 and erau sl-lingroape, se &I pe peptul lui o !Artie in care scriea aceste : eGre§it-am, Doamne! PAcatuit-am, Doamne! §i nu .sunt vrednicl a mA uita la cer; dar covir§eascl indura- rea Ta multimea fArdelegilor mele !Doamne ! miluesce §1 eartl pre p6cAtoasa Calipso!" Titva Grecei cei frumoase, am vklut-o in catacombele monastirei.

SCRISOAREA yin

(PENTRII CB TIBANII NU BUNT ROMANI)

Iun1e 1839. Necljit §i obosit de lucrarile catagrafiei, la care mA indatora sarcina mea de deputat, venisem ca sA mai re- -sufiu cateva qile la mo§ioura mea, §i sl mA bucur de o mIncare mai Mina, dupg o Amblare prin sate de cinci luni, vreme in care nu msd hrInisem cleat cu borg de puiu, §i de puiu cu smintanit SA, nu socoti leg a en patriot, despretuesc bucatele aste nationale; din improtiva. Dar dud cineva atIt'a- mar de vreme, n'a mAncat decat pui, paremi-se el are -dreptate a fi sAtul de ei. A§teptIncl macaroanele, mA primblam in grádinuta mea care semAnk cu un covor verde cusut cu flori, §i

221 pentru ca s. nu-mi par a§teptarea prea lung, ceteam o bro§urg, a D. CoglIniceanu intitulatl Esquisse sur Pori gine et la langue des Cigains. Cetirea asta me aduse pe nesimtite la idei filantropice; Ondeam la sclaviaa- tAtor mii de oameni, i proiectam sä vorbesc la adunare in favorul kr; apoi figurändu-mi dispute ce avea sl stirneasa propunerea mea, gesticulam vorbind singur, flirt sIbagede samä Ia un bun betrAn care me privea cu mirge de ateva minute, §i care negre§it me socotea smintit. Acesta era, vecinul men Bogonos, pre care, a- ancit in ideile mele, nu-I veclusemintritud. Trebue sa, scii, prietene, c vecinul meu Bogonos e &a- rea vecinilor, §i de-mi va abate vr'odath sl-mi vend mo- via, am gand sa, pun in publicaVe ca §1 Temistocle ca pre lang, celelalte calitali, ea se bucurá §i de un bun vecin. Figureazg-ti unul din acei vechi boieri de tail moldavi primitivi, cu deprinderi patriarhale, cu haine lungi, cu fata voioasä §i pälitl de soare, care sunt totdeauna veseli §i multamiti and skeri§ul a fost bun, care nu-§i batu capul de politia ; in scurt un om de acei carii nedunosand patimile ora§elor §i intrigileambitiei, igi iubeseu sotia §i copiii mai mult din datorie cleat din amor, §1 pre care moartea ii gasesce la mast. Tot a§a e§ti, imi gise el snmeindu-mi cartea din mäng, tot cu cetitul §i cu scrisul! peu, trebue sfi avend un denzirba§ (cap de fer) ca s bodogInesci cli §1 noapte povestele frantujilor! tJite, imi pari mai galben §i mai oviIit declt asth earng. anduu sciu pentru ce te trimisese frumu§el aid la tail unde §edeai singur ca

222 un cue. Geaba am regugat.strigandu-tica te omori cu astfelu de traiu. Eaca la trei-qeci de ani n'ai nici cum sane in fail. S'a gramedit tot la inima, respunsei. Aga, spune-mi mie vorbe de aste frumoase, and scii ca afar/ de Psaltire gi Ceaslov, eu tin sciu cleat Vietile sfintilor; ba am uitat c'am mai cetit pre Arghir §i Pustnicul, gi veqi C en toate aste imi merge bine. Prfvesce eu sunt rumen gi gras, ear D-ta semeniocu o gale; pentru ca nici poti A ill altfel : tot cu nasul in cezti, bend numai ceai gi cafea ca bolnavii, in loc se bei pelin gi vutca ca cregtinii. Poftim sa mergi departe cu aga deprinderi! Te ingeli, drage, vecine. red ca 5,nce, nu me cunosci bine. Nu scii ce in mine suntu doi oameni deose- biti, Romenul vechiu gi Romanul nou. Ca A ti-o dove- desc vreu A ne intrecemu la masa, macar ssciuca m'oi chefalui, cu tocmala ca vei gusta porterul care mi l'a adus chiar astaqi de la Galati. Cat pentru pranz, primesc bucuros, cad incai masa D-tale e cregtineasca, dar pentru porter, foarte multa- masc. Nu mi-am urit qilele ca A.me otravesc. Voia la D-ta, veciue. Ne-amu pusu la masa. Bogonos inghtia bucatile ca un smeu. Ca A nu compromit giuruinta fe,cuta, man- cam gi eu cat gepte, sigur a aye se-mi fie reu. Incantat de apetitulmeu, Bravo! imi clicea la fie-care pahar; ean age, te vreu. Eaca, ai inceput a te face rogu. --Cred gi eu, cnu mai puteam.

223 Dupg prgnz, ne-amu dusu in gilding, §i ne-amu tolo- gitu subt un betrgn plop co ne umbrea en tufoasele lui ramuri. Da liile imbrgcate in bogatele lor rochii colorate §i ginga§ii tamarini se leggnau la adierea ventului, in vreme ce garoafele, rozetele. §i mic§unelele ne imbglsg- mean cu dulcele kr parfum. Fum Ind din lungi ciubuce §i sorbend delicioasa moca, eu me läsasem la o ling reverie recitInd incet ni§te stante d'ale lni Anacreon, and un hohot de ris a vecinului men me de§teptg din acest semi-somn voluptuos. Nati-o bung! striga el, in grabamea de a me duce la masg, n'am luat sama cg impreung cu basmaoa §i tabacherea am bagat §i cartea D-tale in sin! i ce spune in cartea asta ? adgogi el deschiclendu-o. Asta e o scihasupra originii §i a limbii tiganilor, flgcutg de D. Cogglniceanu tenerul. Cunosc pre babaca D-sale.i ce Serie dumnealui despre tigani? De §i DU eram disposat a me face talmaciu, am inceput a-i spune in scurt cuprinderea broprei, dar abia Oisei cgteva cuvinte, §i vecinul meu me curml Oicendu- rui cu un aer mghnit : Nuli bate joe de mine. Cum! ce Torbg e asta ? Eu sg-mi bat joc de D-ta! de D-ta cinstitul meu vecin, de D-ta care mi-ai dat vo- tul la alegerea din urmg? Imi pare reu! De ce dar imi spui ni§te lucrurf care nu potu sl fie in cartea asta? Ba iti spun ce este, pre onorul meu!

224 Jura-te altfel, dad vrei ste cred, pentrn ca vedi d-ta, ca de dud a egit onorul, a lipsit cinstea. Pre cinstea mea! am dis ridend de calamburul vecinului. Apoi dar domnul autorgi-abatut joc de noi. Cum aga! Eu nu-ti vorbesc povesti. Clad iti spun eh am cetit istoria tiganilor tiphrith in viata S. Grigorie... In viata S. Grigorie ! Me treci cu gaga, vecine, urmai ridend. Aga,boerule, ap , in viata S. Grigorie. In zadar rideti, d-voastra acesti emit nu sciti nimic macar ca hojma cetiti. In locul fiecariilor frantuzesci, de ai fi cetit Vielele sfinpor, nu te-ai uita la mine ap holbat. Dar ve petreceti numai vremea a feta nigte stihuri schilavoase pre care nu le intelege nime, gi care nu pla.- tescu o slova din Arghir... A! afara, de Aprodul Purice a D-tale care m'a facut sa rid de me durea inima. Barbarul! gandea ca-mi face un compliment, gi nu sciea cat me umileat Audi colo ! facusem comic Ma sa- mi tread, prin gaud. SI venim la istoria d-tale, nene Bogonos, diseiu ea sa curm vorba literaturii. Bucuros, respunse; gi starnutand, gi tugind, incepts': «Odinioara la Agrigenta, unde S. Grigorie era episcop, se afla, o parte de norod smreduita de eresuri, gi in- vergunath asupra cuviosului barbat care voia sa-i scoata din rathcire. Dar in zadar bunul pastor se silea a-i indrepta. Ei ii bateau joc de sfaturile lui, gi de multe ori

225 in bisericl li se inUimplau sä adoarmi sä hor6iascl dud era mai frumos. Cu toate aceste, StUtul (care nu e un glint de rind precum te poti incredinta din Ceas- lov) mi se d'a, ci hojma le spunea de focul Gheenii gi de muncile ce-i agteaptä pentru faradelegile kr. Eatl dar elintr'o Dumined, oile aste perdute precum el le numea se punu de pandl, gi dad el eft din bisei icZt, incepur6 a-I improgca cu petre urmandu-1 cu sudalmt cu oclri p5,n6. acasg. «Ori care altul earl de S. Grigorie i-ar fi liisatse-gi peardl sufletele, el ans6 nu inceth de a-i mustra gi de a-i infeta, pad, ce in sfirgit multi dinteingi cunosan- duli gregala, s'au intorsu la credintg. Atunciceilalti s'au vorbitu intre (raga sq. dee jalobi asupra lui cii feluri de clevetiri, parindu-1 car fi un fatarnic dat Ia poftele trupesci, g. a. In urmare gaud o jalobI mare, iscIlitit de o multime, o trimise la obgteasca athmare... Vecine, curmli pre povestag; imi pare el aiurqi. De uncle dracul ai gIsit obgteasca adunare la Agrigenta ? Dad, nu m6 veilass81 spun cum mi-e spusul, tac. Spune dar inainte, am Iis ricl6nd. «Dupl ee deci an dat jaloba lor la obgteasea ad... sau dad vrei la boierii veliti a terii carii nu erau mai detrealA dedt ei, Divanul... Dar, Irate drag6, m6 treci cu diochiul cu boierii gi Divanul d-tale. Ce dracu! Foarte bine, tac. Ba spune, spune me rog, gi-ti flglduesc di nu lic nici are. 15 226 « Au adunat pre Vladicii §i Arhimandritii de pe la eparhiile §i monastirile lor, atilt pre cei de loc cat §i din alte craii §i imparatii, §i le s'au Ois sa face, cerce- tare la fata locului, sa se incredinteze de toate impre- giurärile acestei pricini, §i sinchee hotarire. eIn fvremea de o luna, soborul s'a adunat. Erau via- did de la S. Sinod din Petersburg, de la Hina §1... iar vrei sa me curmi? Intr'un cuvent din toate partile lumii ; toti oameni cuvio§i foarte procopsiti §1 bogoslovi. Prezidentul lor era un Mitropolit de la noi, a caruia nume l'am uitat. Ormul era plin. Nu se auqea de dimi- neap, pane, in sara decat tocand §i tragend clopotele, §i toti erau datori sa slujeasca pe rand. «Cand yens' randul sslujeasca §i S. Grigorie, caci el ca o gazda remasese eel din urma, de cum miji de Oioa. norodul se gramath in biserica nn atata de evlavie, cat ca sa van, cum a s'o scoata la capet bietul Vladica. El Anse nu-§i perdu cumpatul la un ceas a§a greu, ci incepa slujba ca omul care-§i scie treaba. «In vremea aceasta du§manii sei carii pandeau prilejul sn-i poata face reu, folosindu-se de nefiinta sa, au mersu acasa la el, §i acolo au silit pe o tenera fata pre care o adimenisere §i o adusesere cu den§ii, se, se culce in crevatul Sfantului, puindu-o la cale sa clica cal ii- toare Irladicai. «Era o copila juna §i frumoasa, cu ochi mari §i negri, a cariia per ca matasa WA in bucle unduioase pe umerii sei de alabastru, ginga§a §i mladioasa ca o 11- chita tenera. Intr'un cuvent una din acele fiinti incantatoare care te fac sa-ti pelt sufletul... R4i?

227 -- Bre, bre, bre! me sparii, nene Bogonos ; de unde dracu ai scos frasele aste de romant ? Cred el nu le-ai Leta in viata S. Grigorie ! Nu. Mi-au remasu de cand am cetit cartea cea frumoasI Pustnicul. Dar sl venimu la prochimen. Iti spuneam ca copila era acum in patul Sfantului, and a- cesta, dupe, ce detunl pre toti vrajmagii sei intr'un cuvent potrivit cu imprejurlrile, se inturna biruitor acasä intovaregit de toti calngerii pre care ii poftise se. iee dulceti gi cafea la densul. (Te las sl judeci care fil uimirea cuviosului gi a mu- safirilor, dud vOure copila egind din etac in capot de noapte, gi ducendu-se sl slrute man prezidentului. Po- pii se ,uitau unii la altii ca nisce buimaciti. 13'0,1.111H parandu-le ca NTH chiar pe Satana igi faceau cruce bo- scorodind molitfe ; tenerii o sorbiau cu ochii. «In astl ametealI obgteascl, Mitropolitul llsase sag apuce mama mahinalicesce, dar abia rumenile buzigoare a fetitei se atinsere de man astl vestedI gi sbircitl, el .0 trase ca gi cand s'ar fi atins de un for rep. -«Ticaloas-o ! striga, ce obrOznicie e asta sa intri aici in aceastl scandaloasa desbrIcare? (Pardon, respunse gireata cn un zimbet nevinovat ; nu scieam ca S. S. gi areta pre S. Grigore avea musafiri. Ii aduceam metaniile care in graba de a se duce la bisericl, le-a uitat in crevatul meu ; gi apoi vream sI-I mustru putintel ca m'a lasat aga and se u- mizia. de Old, dupl ce petrecii toatl noaptea in bratele mele. SI easI pOna in Oiol pe raceala, sa capete veun.

228 gutunar! S. nu-ti pazesci sanatatea care mi-e atat de scumpa! fi ! nu'i frumos, domnule, gi ca sa te pedepsesc, n'o sa, te sarut trei Ode. Aupu-mai?) piand aceste, se uita la cuviosul episcop, incretind din sprincenute, gi strinend gurita. sAcum inchipuesceti de poti mina calngarilor. Cat pentru S. Grigorie, oborit subt asta noua lovire, ridica . numai ochii la cer gi suspina. In sfirgit dupa o Were de spaima gi de rnirare ce tinfi cateva minute... Fost-ai la Braila dud o bateau Rugii P Ba. -(Precum cand fitilul artilerului a dat foc minei care era sa oboare o bucata din zidul cetatii ca sa fad loc ogtilor sa intre, gi care intre Doi sa ramae nu se nimeri cum se agtepta, mai antëi nu se aup decat un guerat surd gi prelungit, gi pe urma nimica, gi pe urma. un pocnet grozav ; asemine gi soborul dup. ce se mai desmeti isbucni cu stragnicie. U! 0! Pi! Bre! Ce scandal! Ce nelegiuire ! Doamne Dumnecleule ! Sodoma! Ni- niva, ! Filistean! Amalecit ! g. a. Era un vuet de nu se mai auclea. Abia dupa =RI nevoie, Prezidentul isbutind a-i face sa tad., se adresa catra S. Grigorie : (Eata dar morale ta cea evangelica, Oise : asta ti-e eviavia cea atat de laudatal. Va sa jica, aste nu eran decat o masa scarboasa cu care voiai 0, ainagesci lumea! A.sta e pilda care dai oilor tale, pastoruleP avea dreptate norodul sa strige asupra ta! In laturi p6cato- sule! S'ar caclea sa mori de rugine! i tu, fiica 0- catului, tu, Hananeeanca, tu, Magdalina, care ai cute-

229 mat se. aduci pea, aid scandalul 0 ispita prin veninul clrecescilor tale frumuseti, spune, poame a Iadului! cum .ai putut in§ela pe acest nevrednic celuger ? «Se nu benuesci, Prea sfintite, respunse ticeloasa fate Gland un hohot de ris, dar mi se pare ce vorbesci -cam in dodii fecenclu-mi o asemine intrebare. Eu sa-1 in§el ! o copile de geispreOece ani! pi mai bine el dumnealui m'a inplat fegeduindu-mi multe de toate. pi- dud aceste, salute, cu gratie adunarea, §i e0 centend incetinel : Dulce odor imi lumineag...

«0 culmea hulii §i a batjocurii, strige Prezidentul Soboruhd flanduli cruce ! Doamne! fie-ti mill de noi! Apoi adresendu-se cetre ceilalti Vledici : Fratilor, intreba, ce socotiti? Ce pedeapse vrednicesce omul acesta? «Moarte! rëspunse intr'un glas adunarea. aloarte! strige S. Grigorie, pre care aceasta,i- core il trezise din buimaceala in care-1 adencise scena te urmase, moarte! A, domni§orilor ! Vreti se me osin- -clip la moarte? Se vede ce ati uitat cuvintele Mentui- -torului? E bine! cel ce nu se scie gre0t, iae petre 0 me ucide. Aqiudu-ve cineva ar gendi ce sunteti nisce sfinti§ori abia giti din Rai. Dar putine rebdare, §i ve voi areta el toate comedia asta e o nerqinate nepaste a devetitorilor mei. Se se deschide u0le ! Se intre toate lumea! Drept este Demnul! El nu-mi va tegedui ajutorul seu ca se pot obori pre du§manii mei. «In date s'au deschisu u01e, 0 gloata care a§tepta a-

230 fug resultatul deliberatiei Soborului, nabugl inuntru ca un giroiu, aducend gi pre juna fate, (care intre aceste igi Meuse tualeta) ca o martura vie. «Domnilor !Oise atunci Episcopul, sfantul sobor amagit de intrigile gi parele voastre, me invinovatesce cu un pecat de moarte; dar fiind ca. mi-e mil/ de sufie- tele pecatogilor, gi nu doresc sa-i ved osinditi pentra vecinicie din pricina mea, ce ati Oice dace, v'ag areta cii, nimic nu e adeverat din toate prihanirile co ati pus du- hovnicescului vostru pastor ? «Am Oice, ca vrei se, ne spui minciuni gogonate gi gugogi cornorate, gi nu te-amu crede caci avemu do- veOi ; gi eacata-o dovada, adaosere ticalogii, impingeni pe rata inainte. «Apropie-te, fiica, Oise Sfäntul, gi marturisesce adeverul in cuget curat gi cu mama pe inimä, pentru ca de la asta atirna soarta ta de fate gi viitoare. «Biata copila tremura ca frunza auclind aceste cuvinte. «Nu te teme, relua S. Grigorie. Marturisesce adeverul, gi vei dobandi ertare. «Ei bine! Oise juna fata, marturisesc ca S. S. nici me cunoasce, gi a toate cele ce am Ois mi-au fost su- fiate de d-lor, care m'au induplecatu sa me cube in a- gternul S. Sale and era la biserice, fagaduindu-mi ca me voru marita dupa un Mier pre care il iubesc gi care me iubesce, dar care find sarac ca gi mine ... «N'aibi grija, o curma pre-cuviosul Episcop, eu ve voi inzestra gi voi binecuventa insotirea vóstra. Dumne- Oeu sa te erte, sermana mieluga retacita, precum te ert

231 §i eu de tot r6ul ce frumuseta ta mi-a flcut in ochii lumii. «Copila chill plIng6nd la pici6rele SfIntului. «incredintatu-v'ati P Pre-sfintilor, urma Episcopul. Mai vreti §i alta dovadl ca sl v6 convingeti ck mi sciu ce este p6catul curviei? Stati §i ye uitati, §i aceste Oi- and dete in laturi poalele antireului. «Adunarea rlmase IncremenitA, dci cuviosul era... Bogonos tAcu. -- Ce era? intrebai. Era..Era .. Nu intelegi? Era ca Abeilard de eroticl pomenire? Nu sciu eine §i cum era Abeilard a dumitale, dar sciu el sfAntul erk... 0 sermanul Mut! --- 4 Te las sl-ti inchipuesci mirarea ce a cl§unat vederea astei noul dove(ji. Gloata ru§inatI a e§it ca lupul fabulei:

4 C'urechile plio§tite §i coada 1ntre vine., Bravo! Nene Bogonos, nu te scieam a§a cArturar. Ai cetit pre Lafonten? Clteva fabule traduse. «E, acum ce Oiceti, dom- *nilor, d-voastrl care voiati sl me osinditi la moarte? in- trebk S. Grigorie vrAnd sI-i cam necljeascI. «picemu ca e§ti un mare sflnt, respunser6 toti uimiti, inchintindu-i-se plat la plment. «Tot ora§ul erk adunat in ograda Episcopiei a§tep- %lid cu ingrijire sfir§itul; cInd eatA, se deschiser6 u§ile balconului, §i sfantul se ar6ta in vestminte arhieresci tinut de sub-suori de doi b6trAni vlAdici. Mitropolitul

232 e§I inainte urmat de tot clerul, §i Mend semn care' sa vorbeasca, se facü aclanca Were. «Cetateni a Agrigentei, Oise, s'au aflatu pintre voi oameni tic.1oii vicleni, care au cutezatu a cleveti pur- tarea cuviosului vostru pastor. Acei inreutatiti au isco- ditu deosebite pari mineiunoase, §i au mrejitu feluri de intrigi asupra lui. Dumneleu n'a parasit in aceasta grea imprejurare pre credineioasa sa slnga, ci prin dovep ne- prihanite a luminat duhul sfantului Sobor ca sa cunoa- sea toata de§ertaciunea §i mar§avia acestor urite eleve- tiri. Deci, dupa canoanele sfintei noastre biserici pravo- slavnice, ticrdo§ii acestia merita a fi ar§i de vii, ea sa-§i curate pecatu1iSI se lamureasca prin focu de MI- delegea kr; dar find ca Mantuitorul a Ois :Ertati gre§itilor vostri, sunteti scutiti dP moarte ; anse fiind ct trebue o pilda pentru viitorime, dupa indurata mijlocire a cuviosului Episeop, Soborul in unire hotarasce: 1. Toti acei ce au luatu parte la asta hula, sa fie afurisiti. 2. Averile kr mi§cathre §i nemi§catoare sa se iae in folosul bisericii spre plata rugaciunilor ce se voru face pentru mantuirea sutletelor kr. 3. Dreptcredincio§ii voru fi datori a da sarindare pentru ca sa se curate de amestecul ce au avutu cu ei. , Am.lindu aceste, indata toti dreptcredincio§ii s'au trasu la o parte. cAtunci Mitropolitul riclicand glasul §1 mama dreapta, tot elerul a urmat pildei sale, incepil a like cu Un glas serbatorese §i mormental :

233 «Fiti blAstemati oameni rei §i vicleni, care ati clevetitu pre omul lui Dumnecleu! De trei ori blIste- mati ! Amin. «Amin! repeta totu clerul. «Fata voastrA sl se negreascA ca cArbunele, limba voastrA sA fie neinteleasA pentru tot cre§tinul! Amin. «Traiul vostru sl fie MAr§av §i nemernic. S. nu a= Yeti nici loc, nici foc, §i sa trAiti din furti§aguri. Amin. «Viata voastrA sa se petreaca intr'o vecinicl robie din tatl in fiiu. Ori a cui yeti fi, sI aibl dreptul a ye vinde ca pre dobitoace. SA ye numeascA tigani, acing, tIlhari. Totu romInul BA ye poatA, bate §i porecli Cioare §i Stance, fail sA aveti voie a-i respunde. «Fiti blIstemati oameui rei §i vicleni care ati clevetitu pre omul lui Dumnetleu! De trei ori blIstemati! Amin. «Amin! repeta earl§i clerulo) «Mitropolitul vorbea And, cAnd orizonul incepts, a se intuneca, §i un nor negru-galben se deslipi. de pe cer, §1 coborAndu-se cu iuteala unui fulger presta oamenii blIstemati ii cuprinse §i ii ridica Ia o stra§nica. inaltime. Pe unde tree's' norul acesta arse §i tarine §i idnate.. «Agrigentinii se uitau inmArmuriti la aceasta minune dumneipeascl, and deodatl norul crIpAnd, toti neno- rocitii aceia a4ut-6 jos ca ciocArliile. 0 minune! fata lor se innegrise ca cArbunele, §i vorbeau intre eio limbA neinteleasA. «indata romanii nAvAlindu, ii legare §1 ii luare robi. De atunci ei §i copiii loru au remasu robi, §i robi voru

234 remanea pang, la sfir§itul lumii, pentru ca au fostu a- furisiti precum am avut cinste a-ti spune.) Iti multamesc, vecine, am Ois lui Bogonos, ve-- Tend ca sfirtlise, dar fetita ce se face? Clad a v4lut norul coborindu-se, se ascunse iute dinapoia S. Grigorie care se face ca, nu o vede, dar ca toate fetele Evei curing de a vede sfir§itul, se ivi putin, §i un coltu§or de nor ajungendu-o sub frunte, ii ramase un bengiu negru intre sprincene. Adeca, ca§tiga o Doug gratie. Cat pentru S. Grigorie, vei sci... Nu voi sa mai sciu nimic, respunsei, cad pre putin mg intereseaze. Atata paguba, ;1ise Bogonus cu ciuda. Apoi luand o mare priza de tabac, §i privindu-me c'un aer inganfat: Eata, urml, de uncle se tragu Tiganii, ear nu cum ne-o- spune domni§orul aceld in cartea lui.E, ce gandesci? Mildew, fartate, ca toate cate-mi in§iri acum de doue ceasuri suntu numai o frumoasa poveste bung, de adormit copiii de pia; §i ca ar trebui sa fie cineva tare prost ca sa creada asemene gogornanii. S'a sfir§it! stag& vecinul meu cu o oftare ce ar fi putut inverti aripile unei mori dd vent, nu mai este ne- dejde! Se duce vechia noastra Moldova, §i in curend n'o sa mai remge in ea cleat ni§te struluibati cu mintea stricatan'o qic asta pentru d-tacarii prin scrierile lor, se sileseu a sterpi semanta credintii ce a mai Ames t Oameni de ieri ! despretuiti relegea, nu paziti posturile, nu faceti ca parintii vostri, ye despartiti de sotii, ve.

235 place mai mult teatru decet biserica, §i dace intelniti in drum un preot, aruncati cu ce ye ese nainte dupe el ea se, nu vi se intemple ceva reu, ca and slujitorul Domnului este dracul impelitat. N'a se tread mult, §i ve yeti lepada §i de Hristos, ceci sunteti in stare a face ori ce! dud vorbea aceste, Bogonos era sublim §i mare. Lase proorociile, cinstite Bogonoase, respunsei- E§ti betren §i iti paru toate celea negre, in vreme ce noi vedemu tot frumos. Nu facemu ce feceau perintii nostriP Nu, pentru el suntemu fii a unui alt veac, §1 trebue se mergemu Cu veacul; elci dace duhul omenese ar ramenea tot pe loc, ti s'ar crede Ince povestele, §i ar fi toti ignoranti ea multi carii cunosc n'o c,lic asta. pentru d-ta.Dar, lase gluma, §i-mi spune crep in a- dever facula este cornorate despre tigani? De o cred? Negre§it ce o cred. A fost scrise de... De ni§te ipocriti §i fanatici care vrendu se tie lumea sut tutela kr, iscodeau feluri de basne ca se o sparie. Cum poate cineva crede dace are cel mai mic bun simt, toate aste ciudate minuni ? Beteliile acele intre sfinti §i diavoli; dracii acesti cornurati §i cu made lunge, carii n'aveau alte treabe decet se supere sin- guretatea unor misantropi ? at pentru mine, Dumngen me erte, iti spun curat el nu cred in alti draci, deal intr'acei draci de omenie, care suntu teneri §i bine fecuti, §i nici odate nu-§i arate coada §i ccarnele. i ean spune-mi, dumneata vecine, dumneata care sameni eu unul din cre§tinii catacombelor, vNut'ai pe dracul? peu en

236 ag vrea sa-1 cunosc de curiositate ca s. sciu dun aga negrucum... Taci, striga cu glas nadugiti tremurand vecinul meu. Nu vorbi de aste dud insereaza! Nu scii in ce primejdie te pui!A.cum e ceasul caul duhurile Imbla! In adevèr soarele apusese dupa un lung §ir de nori fantastici, precare ii poliia cu o bordura de purpur. Frun- galegemeau la suflul melancolic a vgntului. Noaptea ii intindea pe incetul tristul seu hobot;i florile ascunsa in umbra, se vesteau numai prin parfumul lor. Nu se zarea in acest chiar-obscur, decat arburii negri intinçlën- du-§icrengele ca bratele unor urieagi. Aceste toate erau atat de frumoase, atat de marete, incat abea luaiu seama in contemplatia mea a vecinul meu se duce. Aga dar, invitandu-lpe adoacli la pranz, am intrat in camera mea, unde m'am apucat sa-ti scrin viata S. Grigorie precum mi-a povestit-o Bogonos ,silindu-m6 a pazi cat s'a putut chiari espresiile sale. Sanatate.

SCRISOAREA IX

(FIS10L0GIA PEOVINCIALIMIII)

Maria,1840. Nu sciu dad cineva a cercat pana acum a descrie figura asta curioasa, originaJgi crohmolita a boierului

237 tinuta§. Voi intreprinde -eu a face acest tablou, pentra cäar fi pëcat a r6mAnea nezugrIvit un portret atAt de caracteristic, ceandu-ti lug ertare dad nu voi pntè a ti-1 ar6ta chiar intocmai cum il vedemu cänd ni-1 a- duce posta sau harabagiul judan de-1 trintesce Hop ! pe paveaoa Ia§ilor ; §i mai virtos cl el are deosebit tip dupI tinutul din card vine, dupl tirgul din care ieasl, dupl. vrista lui §i trebuinta ce are in capitalie, §i e o lighioae atAt de variatä, indt ar fi o nespusa, greutate a inchide intr'un singur cadru, toate fetele §i coloarele lui. Provintialul Ambll incoto§manat intr'o grozavg §ubl de urs ; poartl arnIut in coada dro§cii inarmat cu na ciubuc indlgfat §i lulea ferecatl cu argint; §uba de urs, arnautul §i ciubucul sunt cele trei neap6rate elemente boierului tinuta§; fArl ele nu se vede nidiuri. Figu- ra lui e lesne de cunoscutbele mai adese este gros §1 gras, are fata infloritI, favoriti tufosi §i musteti resucite, dar pre lAngl aceste firesci podoabe, natura cao miloasg, mumg a respändit asupra7i §i un nu sciu ce care vorbesce mai tare ochilor ispititi cleat ori ce and; un nu sciu ce care face a fi destul sn-1 veclicgst-1cu- nosci, §isghicesci din ce tinut sosesce, sau din ce bora iese ; un nu sciu ce in sfir§itu, care te face sa, riqi cum ii zaresci. Cum a sosit in capitalie, Ant6ia lui treabl este sä se dud la Miculi ca s1ii cumpere ochilari sau 1ornet1 ca care se uith seara obrIznicesce prin toate lojele teatr a- lui. De-1 vei intreba adoadi ce s'a representat, a sa-ti .spue d s'a jucat comedia lui rodevil care e foarte ghix-

238 &vet i nostilnä, pre cats indata incepe a oi critica. Ja sa scapi de ideile lui literare, intraputin in magazia asta din unghiul ulitii, unde domnesce M. Ortgies vestit prin fasonul jiletcilori nasul seu. Ve(ji pe acest R- au tomnatic imbracat cu un frac fall manice, abia in- seilat, pre care il scrie calfa pe la toate incheiturile cu creda? A venit la Iagi ca sa se insoare, sau sa intre in slujba. Fracul il strange de-i plesnescu ochii, dar croi- torul incredinteaza ca par'ca e leit pe trupul seu, ba Inca ceva mai larg decat dupre jurnalul din urma, caci in capitalie e de bon ton sa fie toate cele strimtorite. Cine e acesta ce a sa dee piste noi cu drogca? SI ne ferim de intalnirea lui, dad, nu vremu sa ne asurpa- sea. A sa ne spue in gergul provincial, care Oki' ca e frantozesce, ca vine de la mogul Logofetul A. unde a gasit pre mogul Logofatul B. cu care a sa pranzeasca la mogul Logofetul C. gi nu scie ce sa mai faca, cad e poftit gi de ceilalti ai sei mogi Logofeti gi Vornici ca sa le fad ciuste a petrece cu dënii, gi nu-1 mai incape vremea, gi... gi... o multime de asemene flecarii ; pen-. tru ca am uitat sa-ti spun ca provintialul e fudul din nascarei evghenis din cap pana in calcae. El e nepot tuturor boierilor mari gi vër cu toata lumea. Ansa d.e gi ne spune ca se sfadescu de la dgnsul care sa-1 aibagi sa-1 primeasca, bunul om mucezesce in hanul lui Copoiu Ban a lui Petre Bacalul! 0 lume ! De ai norocire a fi gi d-ta evghenis din protipendas, vlastare de vita aleasa, tandura de os sfant,i ai trebuinta a merge in provintie,.fii sigur ca ai sa fii bine

239 primit, gasduit, dutat gi.- ospatat, pentru ca egti agteptat c'o nespusa nerabdare ca sa cununi pre toate fetele te se marita, gi a botezi pre toti copiii nuoi nascuti, a- deca a te faci cuscru si cumatru cu un tirgintreg, cad provintialul s'ar tinea necununat gi nebotezat, dad n'ar fi cununat gi botezat de uu boier mare. Pe urral incepu mesele gi cumatriile ; o a te sileasca sa mananci pana nu vei mai putea, pentru ca de vei refusa vr'un fel de bucate, gazda a sa inceapa, a se jalui ca nu-ti plac bucatele gi a ocari pre bietul tigan bucatar. Pe urml ai sa bei vutca ;ai a inchini sanatatile tuturor verelor, tuturor matugelor, tuturor nepoatelor gi a tot ueamul. Pe urma ai sa mergi la Soirée (pentru cit in provintie e Inca moda de suarele), mule o a te aleaga la toate tigurile de mazurca, unde o a fii ca o ganganie straina la care o sa tinteasca toti ochii. Intr'un cuvant, te poti numi norocit de vei scapa din find cu capul teafar, gi eu stomahul sanatos. Dar a ne intoarcem la boierul tinutag. Dupa ce a sfirgit banii de cheltuiall, vine a casa. Nevasta ii ese inainte. Ea il agteapta a vie isprävnicit sau presiden- sit ; el vine cu plete lungi gi cu lorneta. Ce scene atunce vrednice de penelul lui Hogart ! Ca s'o linigteasca, barbatul seu ii aduce vr'un turban vechiu indrugat de Do- 'Unica, sau vr'o ciudata capell, capritioasa cladarie de pene, fiori gi cordele, care aduna de doi ani tot colbul din ma gazia Ninei. Sara, toti provintialii de ambe secse, navalescu la dansul. Dupa ceremonia dulcetilor gi a ca- felei, cucoana incepe ali arata turbanul, gi boierul a

240 spune novitale. Spune cum- a petrecnt ; cum s'a eglindi- sit la bal la curte ; ce mai confete §i ghietate a mlncat; cum il invitau toate damele la dant ; cum era balul de frumos ; sala era pardosita cu og1ini, plretii de porte- lan, u§ile de cristal §i mobilele de chihrimbar, §i alte multe minunatii §i mIndrete care facu pre prietenii sei s4 case() gurile ascultandu-1; §i eaca materie de vorba cel putin pentru dou6 luni. M'e.grnesc Ansë a sfir§i acest tablou, de Mel ca nu vr'un provintial om be dull, (pentru ca nu suat toti ca originalul ce ti l'am afelat), sa se apuce a ne zugrIvi §1 pre noi locuitorii din capitalie cu toate metehnele §i ticAlo§iile noastre! "Ef/tio)ao!

SCRISOAREA X

(DESPRE MITROPOLIA MOLDAVIEI)

Octomvrie, 1841. Romänia era cre§tinl and din veacul III. Deselenl- valiri a barbarilor nu puturg strpi semanta credintii, care de la Drago§ luase o intindere mai mare. Alecsan- dru cel bun urzi Episcopiile de Roman §i de Radluti,. Mitropolia Moldaviei, care pang, atunci era inchinata la Ohrida, fu prochiamata liberäi neatIrnata prin un act a Impäratului Bizantiei loan Paleologul. De atunci Biserica Moldaviei, s'a pästorit de catra Mitropoliti a-

241 le§i de inaltul cler §i de nobilime dintre arhiereii cei mai insemnati. Dupg enaigratia lui Cantemir, clynd tara in ghiarele fanariotilor, mitropolitii la inscgunarea lor luase drept obiceiu a cere §i incuviintarea Patriarhului de Constan- tinopoli, care totdeauna li se R. Pe atunce, mitropolitul Antonie intamplAndii-se a pribegi in Rusia, Pa- triarhia Mil a mai a§tepta alegerea, numl de-a dreptul la scull pre Arhiereul grec Nechifor, b6trAn ducernic ce se afla de mult1 vreme locuind in Moldavia. Faptele bune §i cuvio§ia acestui bArbat, potolirë cArtirile poporului asupra acestei urmAri arbitrare; Ans 6. abuzul spo- rind din Oi ini, Mitropolitul lacov Putneanul aduna un sobor de arhierei, arhimandriti §i etumeni, §i la 1 Ianuarie 7260 (1752) sloboiji o sinodiceasd carte iscl- litl de tot soborul, prin care arngnd drepturile Mitre-- poliei Moldaviei, sfintite do Imprtratul Paleologul §i in- tArite de un consiliu compus de prefericiti Patriarhi §i Arhiepiscopi, drept dant §i firesc a popoarelor de care se bucura Moldavia de a avea pgstori spiritnali numai din plmënteni; in sfigit suprematia ce-§i luase Patriarhia. Constantinopolii §i insu§irea abuzivg de a nu se rAndui Mitropolit ftrscirea §i incuviintarea ei, restatornicesce vechia legiuire a terii, blastemg §i afurisesce in viitur pre cAlcgtorii acestni arpmënt, §i legiuesce ca in veci 0, nu mai stremute astI pravilg, §i sg nu se mai it-Jere- dinteze cArma arhipAstoreascA la strhini ierarhi. Remasese itnsë deprinderea, ca fiecare Mitropolit dupg. ce se alegea, sg, insciinteze pe Patriarhie §i sl-si capete 16

--242 incuviintarea. Pup] cate putin deprinderea se socotl datorie, §i murind Mitropolitul Gavriil Ca Email, Domnul sLapanitor cu unirea a tot clerul §i a nobilimei, chema la scaun pre Leon episcopul de Roman, §i pentru politeta insciinta §i scaunul ecumenic. Patriarhia vëcland ca a sa scape inriurirea ce avea, se planse Portei de a- ceasta, argtand ea ar fi o jignire a dogmelor bisericesci; dupla care Devletul poruncl sa, se strice acea alegere , jar Patriarhul sumetinclu-se in acea porunca, argosl pre Mitropolitul Leon. Din toate privilegile Moldaviei, ale relegei r6mise- serë and neatinse §i intriga voia a lovi §1 in aceste! Ansa duhurile se revoltara ; Domnul in unire cu toata ob§tia, nu voire, a se supune, ci se jaluira Portii de asta calcare a dreptului natiiofacand o pomenire a vechilor tractate cu care tam se supusese protectiei turcesci. A§a dar, Sultanul prin un firman adresat Domnului A- lecsandru Mavrocordat din anul egirei 1200 (1785) pe la stir§itul lunii gemaziel ahir (Julie), aratil ca Were- dintandu-se din caidurile (arhivele) Imparatiei de a- cest drept leghlit a Moldaviei, ii intaresce §i poruncesce a fi pururea nestramutat. Ce-a folosit ansa i sinodiceasca carte a lui Iacov Put- neanul §i firrnanul Sultanului? Atata ca grecii s'au in- Murata de la scaunul mitropoliei; dar inriurirea lor se- (Teta tot ramase, caci dad Mitropolitul nu-ti (la voie sa te desparti de sotie, daca nu-ti invoiesce mariti§ul cu o rudenie §.0.1., e§ti sigur c. mijlocind la Patriarhie, ai el le capeti.i ce urmeaza din aceasta? Puterea re-

243 legii se cad, ministrii ei -se despretuescu, pentru el in slabiciunea lor tacu, §1 nu cutkaza a protesta asupra u- nui.abuz ce le sapa independinta, ce nu poate sa le-o contesteze Dime. Vale!

SCRISOAREA. XI

(AM1NTIRIA FUNEBRA)

Decombre, 1842. Este tin sunet carui altul nu se poate asemana, sunet gray, jalnic §i fioros ce afla totdeauna un resunet in inimile cele tad. Cand bataia clopotului te face a tresari, dud iti inchipuesci ca. ea iti vestesce moartea unei rude, a unui prieten, a unui cunoscnt a caruia viata s'a stins cum se stinge in aer resunetul aramei sacre, simti atunce tristeta insinuindu-se in peptu-ti ca un junghiu de ghiata, §i dad, cre§tinismul nu ar veni sail impra§tie marasmul en dulcea sa filosofie, ai suferi acele cbinuri morale ce nu se potu descrie, §i pre care le vindeca numai moartea. Moartea! Numele ei infioreaza pre cel bogat, pre cel mare, pre cel care lumea nu-1 incapea, §i care in impar- teala mormhtului nu va aye mai mult loc de cat saracul; caci email trebue sa fie ea pentru omul cu nu- getul patat; pentru acel ce traind nurnai pentru el, a fost de paguba compatrioplor sei; pentru acel ce strange

244 averi, gi nu scie cui le adunä pre ele ! Saracul ansë privindu-o ca o odihna dupa, o 1i de munca, adoarme in linisce, sciind ca atunci caul se va scula ca sa dea sama de cele ce a facut, vafi resplatit de ostenelele sale , gi locul ii va fi insemnatu in dreapta. Maiorul loan Bran murl iniIe1e aceste. Acest barbat in scurta lui viata, cagtigase numele de cinstiti drept inteatata, incat era de ajuns a-1 pomeni pentru a areta probitatea personificata ;i dad soarta l'ar fi pus inteo treapta mai nalta unde O. fie arbitru soartei oamenilor, sau salie cumpha Temidei, asupritii gi impilatii atat de multi la numer ar fi perdut peryndu-1, un mare sprijin gi aperator, pentru ca el era atat de neabatut din drumul cel drept, in care il cillänzea o neprihanita consciinta, incat nici putea intelege acele machiavelice restMmaciri nascocite de iscusitii lumii care facu albul negrui clioa noapte. L'ar fi jalit publicul cum il jalescu cei ceTaucunoscutu gi care ar ti dorit sa mai traiasca, pentru ca oameni ca d'ensul sunt atat de rari in societatile noastre corupte, incat e de mirare cum de se mai gasescu and. piou cit moartea e cruda; eu socot ca este numai nedreapta. Nedreapta, pentru ca in loc sa curate reii ce- inaduge societatea, ea secera ce este bun gi trebuitor; de amu fi pututu rescumpera perderea lui T. Bran cu jertfa a 4ece alti, nici cum nu ne-amu fi stanjinitu a face acest sclimb, in care amu fi fostu indoit cagtigati.

245

SCRISOAREA. XII

(PACLLA SI TANDALA)

Fovrnarie, 1842.

Dar d-ta, mo§ule, n'o s ne spui ceva? am ijis catra bëtranul padurar ce ne primise in gazda. Ce vreti sa vt spun, fetii mei? rtspunse eL Cesa vt spun vot oameni de ieri, et omul veacului care port dout sute de ierne in spate? Voi vt cliceti Romani, §'apoi vorbiti o limba pre care en n'o inteleg. Purtati .ni§te haine sucite pe ni§te trupuri stricate in care mt indoiesc ca este inima. Sunteti a§a de tigariti §1 ginga§i incat de v'ar vedea strabunii nostri, ar plange de jale. Toate sunt a§a, gise unul din noi rictend, dar and tot nu suntemu lipsiti de siintul authlui, §i prin urmare ne place a asculta povesti frumoase din vremile trecute, §i a§ pune ramapg ca istoria vietii d-tale a sa ne fad sa adormimu. Ia deci in brate cea plosca burduhoasa vi-ti recoresce gatlejul. Propunerea aceasta zimbi bëtranului, care urmand sfatului dat, de§erta plosca, i§i drese glasul, §i incepts': «Trebue sstii, fetii mei, ca en sunt fecior vestitu- lui Strimba-Lemne care lua stejarul cat de gros, il in- doia cu manile §i-1 facea obada de natl. El era un om foarte invtlat §i cunoscut pe vremea lui. Copilarise ca.

246 Ciubgr Vodg cu care invëtase carte Ia dascalul Pascal din Podul Iloaiei, ce sciea toatg Alecsandria pe de rost facutg de numitul dascal Pascal, de unde nu sciu cum a apt in mgnile D. Barac de a tipgrit-o. Petrecuse toatl juneta sa la curtea lui LIcustl, a lui Papurg §1 a lui Pirle-Vodg.Ce mai vremi acele! Clnd venea primgvara §i e§eau oamenii la arat, dad nu le ajungeau boi la plug, se duceau la Unguri sau la Le§i, §i lugndu de acolo oameni, fie neme§i san pro§ti, §leahtici ori mojici nu mai alegeau ii injugau §i arau lanuri cgt vecli cu ochii, uncle semlnau ghinda, de cresceau dumbrävi pentru ca sg abä strenepotii lemne de ars. De aceea, luata-ti seama dud e ger earna §i Ontul vijie, cl dad ye puneti la vatrg dinaintea focului, aufli unele lemne tipgnclu, §i vedeti strecurgndu-se din ele o apg ferbinte ? Acele, fetii mei, sunt sufletele LeOlor care tipl, §i lacrimile Ungurilor care 'Acura, cici sufletele kr pentru pkate pesemne le-a osindit Domnul Dumnecleu sg intre in copacii pgdurflor, pre care le-au aratu cu sudoarea lor. Ce sg mai dic de oamenii vremilor acelora? Ei erau nalti ca bracjii, §i voinici ca Smeii. Tatgl meu era nepot viteazulni Sfar- mg-Peatrg, care avea obiceiu dud se punea la mad sg, inghitg mai knte §epte opt bolovani ca sg-i fad poftti de mgncare. La vristg de dou'd sute optqeci ani, tatgl meu, vgclën- du-se &du tomnatic, se insurg, cu jupgneasa Mgrica, minunatg femee groasg §i frumoasg dar cam prostang, icnd adese ni§te vorbe cbisnovate la care.tatl-meu respundea : Tronc, Marico ! La patru luni, dupg ce se ml-

247 rita, nasca o fatL Asta nascare- MO, vreme cam supgra pre tato, dar popa ii 1initl spuindu-i c. asta se intampla une-ori, lug numai la facerea a'antgi. Sora-mea n'a trait precum niei alti clod silt() de frati §i surori ce am avut. In sfir§it m'a näscut pre mine, §1 vaciandu-mg a§a mic §i ovilit mi-au pus numele Tändala. Nascerea mea custa viata mamei, ear tatal meu simtindu-se c'a imbg- tranit, chema pre na§u-meu }Ica la, me incredinta lui, §i apoi muri dupa ce manca trei oi fripte §i bed o ba- lerca de. pelin, clicend ca. nu trebue 0, se duel pe ceea lume flamand §i insetat. El era atunci de patru Bute opt- Oeci §1 trei de ani. Na§u-meu Plea la era un om foarte de duh; avea respuns la ori-ce vorba. El me puse antgi la buchi, dar ye- Ond cintr'o 4i era sa mg inadu, en un Tverdn ce mi se prinsese in gat, hotari a-mi spune singur tabla pre care trebuia sä o deprind pe din-afara. Asta mi-a fost invglatura. Eaca ce-mi (jicea el : «Fine! De vrei sa traesci bine §1 sa aibi ticna, sa te salesci a fi totdeauna la mi(jloc de masa, §i la colt de Ora, pentru ca e mai bine sä fii fruntea coclii decal coada frun- tei.ei stramb §1 graesce drept. Nu baga mann, unde nu-ti ferbe oala, nici cauta cai morti sa le iei potcoa- vele, caci pentru Behehe vei prapadi §1 pre Mihoho. Bate fend pana e cald, §i M tot lucrul la vremea lui. Nu fii.bun de guile; gura bate c... Vorba millta e sa- rack omului, §1 toata paserea pe limba ei pere. Nu fii sgarcit, caci banii strangatorului, intra in mama

248 cheltuitorului, gi scumpul mai moult ptigubesce, lenegul mai mult aleargl; dar nici scump la tArite gi eftin la Ming. Nu te apuca de multe trebi odatl. Cine gonesce doi iepuri, nu prinde nici unul. Nu te intovIrAgi cu omul becisnic. Mai bine este sA fii cu un om vrednic la pagubä, decIt cu un migel la doblndl. Nn te vIri in judecIti. In teara orbilor, cel c'un ochiu e implrat. Cel mai tare e gi mai mare, gi dreptul Imb11 totdeauna cu caplil spart. La judec Itori ce intr6 pe a ureche, ease pe alta, cIci sätulul nu crede celui figmänd, gi mai bung. e o invoiall strimbä, decät o judecatl dreaptl. a n'ai a face cu cei marl. Corb la corb nu scoate ochii. Ce ease din matS, goareci prinde, gi lupul p6rul sehimbl, iar naravul ba. Nu te increde in ciocoi. Ciocoiul e ca rachita ; de ce-I tai, de ce rAsare, gi din coadl de clue, sitI de matasa nu se mai face. Nu fii dugmanos, caci eine face, face-i-se, gi nu e nici o fapta fail platä. Feresce-te de progti gi de nebuni. Nebunul n'asuda nici la deal, nici la vale, gi prostului mci sd-i faci, nici sa-ti faca. El invat5 barbieria la capul te'u.ede pe ml- gar, gi cautg, magarul. Nu-1 primesc in sat, gi el intreabl casa voruicului. Prostia din nIscare, leac nu mai are. Cine se mesteca in tgrite, il mauIncl porcii ;gi apoi spune-mi cu eine te aduni, sl-ti spun ce fel de om egti. Nu te hrlai cu nadejdea gi cu fggaduintile. Intelep- tul flgduesce, nebunul trage nIdejde. SI traesci, mur- gule, sl pagti earbl verde. Ce'i in nalnl, nu'i minciuna, gi e mai bine acum un ou, deal la anul un bou.

249 Chelbosului tichie de- margaritar nu'i trebue, pentra aceea nu te apuca de lucruri mari, caci e lesne a 4ice placinte, dar cu b... de fata mare, nu se facu oule rogii. Dobanda mare, rupe ciochinile, gi pang a nu gad man- _taoa, nu erai dator. Cu rudele beai benchetuesce, dar negutitorii nu face, cad de gi sangele apa nu se face gi camega e mai aproape decat anteriul, dar nepotul e salba dracului. Frate, frate, branza e cu bani. Nu fii rapitor. Mai bine nici oaiea cu doi mei, nici lupul filmand. SI nu vie vremea sä dai cinstea pe rugine, gi sa-ti clica : c... lupe, ce ai mancat. Lag pre oameni in ideile lor. Vantul bate; canii latra. Altui ii e drag popa, gi altuia preuteasa. Tot tiganul ii lauda ciocanul. picu clece, tu taie una. Vrabiea malain viseaza,i calicul cornandare. Nu da imprumut ea sa nu-ti faci dugmani. Da-ti popo pintenii, gi bate iapar cu calcaele;g'apoi,prinde orbul, scoate-i ochii. Nu te bueura la cagtiguri mici, pentru cu un rac tot gra; cu-un pitic, tot calic ; dar dud ambli cu miere, linge-ti degitele. Primesce ori ce-ti vor da. Calul de dar nu se cauta in gura; gi eine n'are ochi negri, saruta ffi albastri. Cnd vei voi sa te apuci de ceva, prinde iepurele cu carul. Mita cu clopot, nu prinde §oareci. Nu te ingrijt cum o s'o scoti in capbt. Ncvoia invatI precaraug,i nine are barbil, are gi peptene. Nu te amesteca in intrigi. Nici pre Dracul svecji, nici cruce sa-ti fad. Nici lupul pre balalea, nici balaiea pre lup. Ia-ti catrafusele,i fugi ca Dracul de .tamie. Nu te increde in caracterul omului in slujbä. El este o branza bung, in burduh de cane. Fagaduesce multe,

250 dar sa dee Dumne4eu, mama,- sa fiu eu fata ! Nu gandi ca o sa scapi de dansul. Banul mu nu se perde, gi are ac pentru cojocul tau, nici socoti ca s'a indrepta; calul 'Aran, nu mai invatl a juca. Cand tin e in shjbl, e o- mul cef mai detreaba, dar postesce robul lui Dumnecleu, ca n'are ce manca; gi cate spune, stint o frumoasI poveste dar mare minciunl, cad minciuna boiereascl, trece in tara Ungureasca. Cauta sl-ti fie supugii vrednici, ca sa nu spcä lumea ea cum e Turcul e gi pistolul, DI-le padabunal pentru el pescele de la cap se impute. Nu fii falnic, niei face din tintar, armasar. Iii urma resboiului, multi voinici se aratl. Vulpea dacan'ajunge, clice ea pute. S. tin fii din cei cafi (jicu : Lasa-më sa te las,gi ia-1 de pe mine ca-1 omor. Nu te certa cu cei ce sciu mai multe decat tine. Haide, tata, sl-ti arat pre' mama. Nu-imbla cu c... in doll-a luntre, nici te mandri, cad mandrului ii sta Dumnecleu improtiva. Nu te nacaji pre soartI. Norocul cine-1 scie? Fl-ma prooroc, ste fac bogat. Betivuluii dracul ii ese cu oca nainte; Ans6 vremea le indreapta toate. Vremea vinde lemnele,i nevoia le cumpara. Tu ferbe mazirea gitaci. Joaca ursul la cumatrul, poate a juca gi la tine. Nu te maniea pre lame. Se manie vacarul pre sat; satul nu scie nimic. Umilesce-te. Capul plecat nu-1taie sabia. Cine.se ina1t5, se smeresce;i dad, ajtinge cutitul la os, gi petreci ca cluele in car, trliesce ca vermele in radacina breanului, Oita va veni vremea ca cuiu pre cuiu sa scoatl. Nu fii obraznic. Vor crede cazi p.... tot butuci,ei-ida piste un omu§or care ti-a face coastele pgntece.

251 ....M.0,..1.0., De te vor pofti la masa, tu nu te trage sub masa ; dar nu fii supërator, el or dice a : Mart din post nu mai lipsesce. De vei pagubi in vre o negutitorie, sa-ti fie de inv6tatura ca alta data sa nu te mai apuci de ea.. Odata vede nagul p... finului ; ear de vei cagtiga, nu te mai apuca gi de altele, cad eine sare garduri multe, ii da cate un par in c... gi ulciorul nu merge de multe ori la apa. Caud ti s'or aprinde calcaele, insoara-te pang a nu imb6trani, cad insuratul de fagr gi mancarea de dimineat4 n'au greg; gi b6tranul amorezat, e ca cbirogca cu pasat. Fit cunoscinta cu fata; n'o lua numai pe au- dite, pentru ca nu se mananca tot ce sboara, gi se intampla de departe trandafir, gi de aproape borg cu gtir.. Vedi cum a fost maica-sa, caci pe unde a sarit.capra, mai presus a sa sad, eada. De'i videa-o ca nu vra sa plamadeasca gi toata dioa cerne, cerceteaza-ti casa, pentru ca bataia e din raiu. Fii roman verde gi rupe mato, in douë. Bate geaoa, sa inteleaga iapa, caci femeea'i dracul; gede in deal gi pravale carul in vale ; dar nu intinde ata sa se rupa. Gospodaria salt fie masurata, caci la gospodina bill* multi voinici s'aduna ;gi de'i gi pati ceva, numai tu sa scii undo te stringe ciubota. Nu te apuca s'o pazesci ; mai lesne poti pali un card, de iepuri; gi macar ca gaina lAtrana, face zama buna, feresce-te de babe. Baba Vetrana nu se teme de vorba groasa. Lumea pere, baba se peaptana. In sfirgit man- gae-te la necazuri gandind cit sacul gi-a gasit petecul, gi roaga-te qi gi noapte sa-ti. dee Dumnedeu mintea Moldoveanului cea de pe urma.)

252 Avea Inca multe de spus mo§ Tandalii, and a luat sama Ca nu-1 asculta nime, cáci noi cu totii adormi- semu §i horelamu. A§a dar facii §i el ca noi.

SCRISOAREA XIII

(LUMINARICA)

Mart. 1848. Ye aduceti dminte de un sarac pre care il intalneati sunt acum doi ani, pe uliti, prin piete, pre la biserici cer§itofind mila cre§tinilor §i impartind bogdaprostele in dreapta §i in stinga? Luminäria nu mai este ! Dar cine era el,i care ftl solia lui aice jos ? singur nu o sciea. De il intrebai de unde este 9,(1Tu sciu, respundea ; sciu numai a mama and m'a luat mi-a 1is : Nip, dragul meu! se cumperi luminarele §i sa 1imparti pe la bisericele. AtIta soiu, atela fac.» D.?scult, cu capul gol, incins en o funie §i.cu traista in §old, Luminaria 'Ana in ;Ea colinda toate bisericele impartind luminari §i cer§itorind, nu pentru den- sill lui nu-i trebuia nimica ci pentru altii. La un schit sarac lipsesce clopotul; indata, Lumi aria. ii ia din terg, se pane cu densul in mizlocul unei piete, ii trage, §i clopotul nu taco pane, ce nu-§i ca§tiga plata. Curend arama sfanta va resuna in aer chemand pat

253 creflinciogi la ruglciune, gi va spune in graiul seu cel misterios lAudata faptl a slracului cergetor. 0 bisericI n'are vestminte ; Lunain/rica ii aduce stofe bogate, el care n'are declt o hainl stremtoas1 ce abia ii copere goliciunea trupului; cad in zadar voiescisit-I imbraci. DI-i o hainl, o cAmegl; piste un ceas nu o mai are : a dat-o altuia, pre care il socoate mai nevoieg decat ansul. Vedeti aceastI vecluva cu lipsa in fatli cu desnadejdea in iniml. Incungiuratl de gepte copii ce pl/ngu de foame, imbrancita de la uga bogatului unde nu i se dete voie a imparti nici farmaturile cu canii lui, ticalogia co- apasI sub greul ei genuchiu. Luminaricl o vede, o mangle, gi adoa-cli ii aduce o vaca care saturand cu laptele ei pre flamanjii copii, introduce earlgi bucuria in bietul bordei. Dar unde suntemu noi in stare a ingira toate bunele fapte a acestui glutom!!Ajunge a sci cl saracul aceasta cergetor iudemnat de plecarea sa gi de o staruinta puternica, a zidit pana gi biscrici. SI judecAm din acesta, oare cIti saraci amu putea face fericiti cu abonamentul unei loje la teatru, unde inv6t6mu a fi demoralisati, cu cheltuiala unui osplt ce ne imbuibl pAntecelei ne stricl sanAtatea, cu o gateall de bal ce roade cAte un colt din mogtenirea copiilor nostri ? Dad Luminaricl ar fi strans toti banii clti a impartit mile gi a cheltuit cumperand luminitri, clopote, vaci, vestmintes.a., negregit ar fi fost bogat dup1 starea so; dar traind sArac, el a murit sarac.

254 Intru o gi treand pe lIngl o bisericl, am vklut. no- -rod strins, §i am augit chtänd rugäciunile mortilor. In miglocul bisericei sta un mort inv1it cu giulgiu. Bi- serica eriluminati impodobitg ea pentru un mort bogat, §i un arhiereu incungiurat de un numeros der slujia prohodul. Nu se vedea nici o rudg, nici un prieten v6rsInd lacrimi minciunoase; numai o vkluva in haine negre sta la picioarele secriului; ear pe fata tuturor sa- racibr ce alegtuiau cortegiul repausatului, se vedea in- tiparith o intristare niutä, o jale dureroasl. In momentul acesta, Arhiereul apropiiudu-se desvIll pre mort, §i insemnInd pe fata lui semnul crucei, gise cuvintPle aceste. «Doamne! odihnesce sufletul robului t'eu Ioan in be de pace, in bc cu verdeatg, nude nu este intristare nici suspin, ei via t§. fail de dila.) Pltrun§i de mare puternicia Mortei, am plecat capul, §i privind icoana Mäntuitorului ce sta pe peptul mortului, am gis : «Doamne! Doamne! Odihuesce dupa moarte §i sufletul nostru in locul unde ai odihnit sufletul lui LuminäricL Poate voiti a sci eine &use o aa pompoasI inmor- nAntare cer§etorului ? Intr'o dimineatl o damä vkluvg. a egriia nume ii vomu tIcea, respeetand frumoasa ei faptkglsi la poarta tasei sale trupul lui LuminArica, §i Vkluva ingropa, pre grad.

255

SCRISOAREA. XIV

(CRITICA)

Ianuarie, 1844 In trecutele Oile un june, caruia nici cum geniu nu-i lipsesce, plin de idei noue mai mult bune decat gre§ite, imi ceti o compunere a sa, care n'ar fi rea dad auto- rului nil i-ar fi fost drag a se face cunoseut prin origi- nalitate mai mult decat prin simplitate, intiebuintand iceri culese din vechii scriitori, pre care voiesce cu dea- sila a le reinviea, (land unoraintelesul ce poate ad avutu antei ; in sfirsit fabricand de la sine qiceri, §i vrute vinevrute. Am voit a-i areta de§antata lui intreprindere, spuindu-i el nu e dat tuturor a crea (.1iceri §i a baga scalpe- lul in biata limba, pentru a o struji cum li se pare; ca nu suntu toti creatori ci croitori §i croitori rei; ca suntu multe pedice, fanatismul betranilor, deprinderea, pedan- tismul, cartile bisericesci, §.c.I. Me asculta cu o nerabdare ce se vedea in neastimpa- rul seu, pang ce grind de pe scaun : Earta-me, domnul men, striga; earta-me ca nu mai am rabdare! Ce-mi vorbesci de fanatism §1 de deprindere ? De ne-amu fi potrivit acestei vechi rugine, amu purta Inca barbe §i papuci galbeni. Cat pentru pedantism, e o emblema a dobitociei. Cartile bisericesci? dar

256 ia me rog pe acele tipArite mai nainte §i in vremea Mitropolitului Dositeu, §1 vei gäsi dicerileprovedintl, cre§tin (1), anger(2), comentarie, §erb(3), §.c.l. precare acei nuoisocotindu cl facu mai binele-au prefautu in pfonie, bristian, angel, thlmIcire, rib... in loc de §erbul lui Dumnedeu , robul lui Dumnedeu; pare-ca Dumnedeu creator §i pärinte are trebnintg de robi, mi de supu§i §erbi sau slugi, carii s. Amble in aile lui. Grecul nu dice ExXapof; ci Aocao; mu 0m5, gi asemine dicu §1 toate celelalte popoare crestine. Ia sam a, domnul meu, cei uicäiri n'au voitu a intrebuinta timpul slvir§it a verbului, ci tot eel nehotarit ;nici odatl avuiu, Mcuiu, fuiu, totdeauna : am avut, am fost, am Mout, Mil s6.-§i dee cuvënt pentru astl arbitrará palma preste ochii gramaticei. Eitot acesti nuoiin- trebninteaza dicerile : invalire, mirare §.a., dar n'ar dice, cloamne feresce! nziracul §1 val care suntu tot una, §i pe care le Omit in cartile vechi. Prin Un caprit nein- teles, luau verbul §i Msau substantivul! Nuli place ca qic : inima, tinerell., spirt, relege, virtute? ai voi sa dic : suflet, dragoste, duh, lege, faptä- bung; pentru cl la d-ta inima, acest dar dumnedeese inseamnä acea bucata de came macra prin care circu- leaza sängele ; tinereta, junie, spirtul, o esentl imbata-'

(1) Cre§tin, cbrétien, cristiano. (2) Anger, Angern, Angelo. In limbaromiing 1 se schimbl in r; d. p. gelo, gem, sale, sere, popolo, poporn, etc. (3) §erb, servo. La Romlini v,se schimbil, in b; d. p. selvatico, selbath cervo, cerbn, voce, boce, polvere, pulbere, etc.

257 toare; relegea, legea sau pravila;- virtutea, puterea anima- la a trupului. De pilda acest fras : L'ame qui aime avec tendresse est inspirée par l'esprit de la religion et de la vertu, eu l'a§ traduce a§a : Inima ce iubesce cu tinereta e insuflata de spirtul relegii §i a virtutii. D-ta negre§it ca astfel : Sufletul ce iubesce cu dragoste e insuflat de dubnl legii §i a faptei !mine. Acum un oare eine care a r pricepe qicerile, fara a sci §1 intelesul ce le-ati data domnia-voastra, vrend a retraduce din cuvent in cuvOnt tradnctia d-tale in franteza, ar trebui sa did : Le souffle qui aime avec amour est inspire par l'odeur de la loi et de la bonne action, §i ar ride mirandu-se ce ai voit sa qici d-ta prin acest fras smintit. picerile, abatut (abattu), umilit (humilié), §i alte cateva care nu-mi Ninu in minte, le-ati botezatu saracele cum v'au plesnit in cap. Prin abatut, intelegeti aceea ce frantezul qice prin écarté, prin mita, plecat (humble). Apoi dad se gasesce un om ce vine de pane tot cuventul la locul lui dandu-i intelesul cel primitiv, strigati ca.e cu neputinta a strica obiceiul, vorba proasta a oamenilor miei, pentru care nu e nimic pu putinta! Imi qici ca creez qiceri? Ce o sa fac cand imi lipsescu cuvinte ca sa-mi aret ideile? Anse de vei cauta bine, vei vide cäi acele liceri sunt san romanesci uitate, sau imprumutate de la limbile surori.i apoi, intru aceasta am urmat pildei altora, carii sciu ce va sa Oca o limba... Adio, domnul meu, urma luandu-§i capela, e§ti intr'o qi de spleen, nu vrei sa me intelegi. Sunt §erbul d-tale ! 17

258 - Dar poet al dracului- ! Ti-am spus el suntu mai muilti croitori dedt creatori, §i... Poetul era, acum in ulita. Eaca cum judeca, acest june nevindecat in pärerile lui. Mie mi-e prieten §i a§ dori sä-1 pot indrepta, darimi marturisesc pëcatul mg cam invoiesc cu ideile lui. In adev6r, folosul ce a isvorit din cIrtile bisericesci intru ceea ce privesce relegea §i morala e netIgIduit, dar gramatica mult patimi. Dacl limba ar fi gmas precum se vede in &tile vechi §i se aude in gura poporului, §i vr'un oin inzestrat cu o sciintI sistematid, a limbelor rude, s'ar fi apucat a o aduna §i a o a§eza precum ceru tipul §i origina ei, negre§it cg, am fi scIpat de boate aceste pleonasme, fiorituri §i cacofonii. Scriitorii nuoi bisericesci §1 profani, au introdusu shimatismul limbei grecesci impreunl cu o multime de (Jiceri, lepädIndu pre cele romluesci. Mid ar Oice cineva astkli gintl, coru, columb, dardA, custodie, templu, generos, peregrin, investat, §. a. pre care le-au lepldatu putini l'ar intelege : §i Ansë astfel se vorbea, se scriea §i se tiparea cu vre-o sutl §i cAtiva ani in urml. Multe parascovenii de mi-e ertat a imprumuta astii Oicere poporanAare limba noastrl, mai ales in Oicerile Mate din Slavona. Nu-mi vinu in minte tóte, §1 nici voi a te supera cu un glosariu ce nu-§i are locul seu inteo scrisoare, dar voi insemna pentru curiositate una douë. Substantivul sluga, a slugi, preflandu-se in verb face slujire sau a sluji, dud ar trebui sl &el slugire,

,\,,,259 sluga, slugii, slugire. La astl qicere slavong, amnpk- stratu verbul cu declinatia lui, §i amu gre§itu. Altele tot slavone le-amu schimbatu §i ear amu,gre§itu, pentru eanu sciu de ce nu mai nimerima ;d. p. viteaz, treaz, darz, obraz §. a., la plural slavonesce nu schimba pe z in j, precum noi care qicemu viteji, obraji in loe de vitezi trezi, obrazi, clarzi,§.a., o anomalie nesuferita intr'o gra- matia regulatä. Cu alta scris6re, iti voi spune ceva i de scriitorii vechi. Xcerps!

SCRISOAREA XV

(CRInCA)

April. 1844. Iti flgIduisem sa-ti spun ceva de scriitorii vechi, dar poetul de care ti-am vorbit, mi-a dat ocazie a-ti spune acum de odata alta ceva, pgsträndu-mi fitglduinta pentru alt prilej. Eaca ce-mi clise poetul meu, cArui ii ar6tam o critica ce un nu sciu cine facuse asupra lui. Nu-mi pasa de critica domnului acelui. i pentru ce nu-ti pug ? Pentru ca n'are simtul comun; pentru ca vorbesce de pe ceea lume ; in sfir§itu pentru cl in iscAlitura acest ui critic gasesc un 0 doi co, §i trei 71. piand aceste,e-ama uitatu unul la altul, §i amu pufnitu amandoi de ris. 260 A§ fi volt sa-1 super, dar- ce sa-i clic? Cu argumentul din urma, me Meuse marti. Pas de cuteaza S. iei par- t& unui om care are in iscalitura sa un 0, doi o, §i trei 11! Eu marturisesc ca de a§ avea nenorocirea sa aib in numele §i porecla mea atate farafasticuri, nu mi-a§ mai scoate obrazul pintre oameni. A§ prefera sa me cheme Mitrofan, Ciupercovici, Bostanescu san ori cum, ;inu mi-a§ erta na§ul daca mi-ar fi dat un-nume in care sa fiu snit tt viri un 0, doi w, §i trei71. Sunt oare:care nume care poarta ridicolul in sine. Na- poleon ar fi fost aceea ce a fost, de l'ar fi chemat Mar- tin sau Hubert ? Numele inriureaza mult asupra soartei omului. Cunose o fata care nu se putu manna, pentru ca o chiema Gaftona, §i un june fnarte de isprava care se insura macar ca se numea Cornescu, §i apoi pilti aceea ce scii. Eu (doamne feresce!) de-a§ avea oi, nu mi-a§ nami un pastor cu numele Lupu. Dar sa venimu la treaba noastra. Voiam sa-ti spun, ca nu demult am cetit o carte ruseasca ce mi-a trimis-o autorul, tiparita in St. Petre- sburg §i intitulata : Hageptuanie npasnas Buaxo-Max- damson rpannaumsn, adeca : prescrierea regulilor gra- maticii romanesci. Autorul ei este D. Hincu roman, care nu inteleg pentru ceadaose un of la porecla sa, §1 din Hincu i§i Oice Hinculof. Per gusto non disputare. Asta carticicei ce se alcatuesce din doue volume 8°, mare ate de 500 pagine, spune multe de toate pre care eu n'am vreme, nici curagiu sa ti le spun. Ajungl-ti a- tata, ca D. Hincu sau Hinculof cu patriotica generosi-.

261 tate ne inzestreazA limba cu 47 slove, adea, cu 20 mai multe decAt avemu. PatruOeci §i §epte ! ;lieu nu ne mai trebue mult ca A ajungemu pre chinezi ! Intre aceste, sunt unele gitlane,

.buzane, §i nu sciu cum le mai boteazA D. S...; prea destule ca sl ameteascA capul unui biet scolar. Una din cele multe care invecinicescu numele lui Eliad in literatura Romanilor, este cl ne-a scapat de atäte litere prisoselnice ce incetul cu incetubincepuserb' a se inpAmënteni in limba noastrA, §i dad le-ar filA- sat, eine scie acute ate altele aru fi fAtatu? Este Ansë o slov/ care a r6mas, slovA venetia §1 hidA! dinaintea aria Ora §i curagiul lui Eliad §i asta nu e putin s'aumilit. Aceastl slov A eatg- o int ortocheata, §i arligatä intocmai precum se scrie : 1

In zadar D. Seulescu voi O. introducA, un culbec (8,) in locul ei, §i D. Gianni un par (I). Nerodnicl osteneall! Depart/ trudA! Nime n'a voit sl-i asculte, ca §i and n'ar fi ;lisu dumnealor nialie. (1) Asta slova din alfabetul cirilian, v6;16nd cA in dia- lectele ce derivA din Slavona, figureaza numai de form/ (pentru a n'are glas), se via vicleana in limba noa- strA unde nici cum nu-i avea loc, §i cu o machiavelica natingie isbuti a prinde locul tuturor vocalelor roml- (I) Ve(ji scrierile acestor dornni.

262 nesci, dIndu-ne aces pronuntie gnturalA li groasit de care nu ne putem desblra. SI nu-ti pail un paradocs. Eaca cum usurp ea dreptul vocalelor noastre ; d. p. a. Ksnrape, msns, in loc de cIntare, intinA, (cantar& mano) etc. e. Bsnd, ssnt, ssrs, in loc de vend, vent, Ors, (vendee vento, verso) etc. i. Pssnans, rsde, in loc de respuns, ride, (risposo, ride) etc. o. Assuitop ,msnsstipe, pstand, in loc de locuitor- monastire, rotund, etc. u. Ssnt, in loc de sunt (sunt) etc. Vedeti din esemplul acesta cum se begft in totul, in- cftt e rarA Oicerea in care (s) sl nu fie. Eaca ce resultat aduce nebigarea de seame la invasia streina! 0 slova ce treabe mare e o slove,?-0 slovl nu o putemu scoate ce.ci a prins redecine; cum vomu putea dar scapa de pre- judete §i de lucruri streine, care pe toata qioa se inte- lenescu intre noi ! Ved ce me depertez de telul meu, prefer dar a sfir§i scrisoarea asta, a aria scop este de a chema ajutorul literatilor romeni spre isgonirea slovei parasite, de §i sunt desnIdejduit, de vreme ce precum am spus mai sus OA §i capete academice nu i-au pututu face nimic. Vale !

263

SCRISOAREA XVI

(CRITICA)

Octomb. 1844. Un proverb al nostru dice : bate herul panl e herbinte... E! ce gerc e asta? a sa strige D. Eliad. De unde ai luat tu, Moldovene, pre cracanatul X ca sa-lsubstitui ast-fel de obrasnicesce in loculu lui (I) ? Nu e de ajuns ca vorbiti a§a, aveti And cutezare a-1 scrie §i a-1 tipari ! Aveam de gand sa-ti spun nu sciu ce, §i pentru ca sa dau oare-care autoritate diselor mele, incepusemu cu un dicton cunoscut,dar eata ca Eliad nu m6 lasa in pace; m6 silesce a-mi da cuvëntul pentru ce qic xep xepsinte, in loc tle (Dep eplete. S'ar cuveni sa marturisesc in toata naivitatea, c m'a luat gura pe dinainte, Ansg fiind ca in natura omului e intelenita natingia a-§i ap6ra greplele, voiu s ark ca a intrebuinta pre X in loc de 0, nu e un provintialism moldav precum ni se imputa de alti romani ci o deprindere imprurnutata mi de la muma latina, nici de la mai marea sora Italiana, dar o suvenire mangaioasa, dulce §i scumpa de la o sorioara departatä; ginga§1 §i molateca, crescuta sub umbra naranzilor (naranjas),§i. boltele moresci a Alhambrei. Din toate calitätile, ale inimei suntu acele maipla-

264

cute §i rnai pretucase; §i de n'a§ ti roman, Inca a§ iubi limba rom Ana pentru dragostea frateasca ce o caracte- rizeaza. In valma§agul resboaelor, in picioarele barbarilor, arun3ata Flu positia geogranca intro natii straine inceputului §i firei ei, romana nu-§i uita muma §i soro- rile; se tinii lipita de Latina prin gramatica, de Italiana §i Spanioala prin cliceri, de Portugeza prin pronuntie. Portugezul scrie o §i c,§i pronunta u §ica romanul. Aceste suntu a§a; Eu lug nu ;lie ca trebui s. licemu ca spaniolul hiiu (hijo) her (hiero), herbinte (hirvi- ente), §.c.1., ci fiiu, fer, ferbinte, cad astfel o cere gramatica; voiu numai sa, ar6t ; 1°, ca acesta nu e un provintialism, §1 2°, ca am descoperit eu cel antëiuca supa cu fidea (fideos) §i pepinil (pepinos) suntu de origina spanioala. Adios!

SCRISOAREA XVII

(CLUTICA)

Deceinvrie. ,844. (Dinteo palma a S. Sale este la sfanta Episcopie la Roman o bucatea, §i la Buciulesci un degit adus dinTa- rigrad de Dumitra§cu Logofelul, precum mi-a opus Ior- dache Spatarul la masa Dabijei VodaDumneleu sa-i pomeneasca!§i eram eu un smerit Dosifteiu, episcop la acel sant scaun la Roman§.c.l.

265 Aa scriea pe la 1570 in viata cuvioasei Parascheva, ilitropolitul Dosifteiu until din barbatil invetati, cu care se falesce pe drept Moldavia. El a fost nu numai un bun pastor duhovnicesc turmei incredintate lui, dar §i unul din scriitorii cei mai ale§i a timpului aceluia, Eat/ o rug/clime catra, sfanta Fecioara a lui Ioan Da- maachin tradusa de Dosifteiu, pe care o gasesc in viata acestui St. filosof, carui saracinul Hisiam, califul Da- mascului, porunci sa-i taie man dreapta , dupa cle- vetitoarele indemnari a iconoclastului imparat Leon Isaurul : cDomnitoare prea curatg, ce-ai MIscut fare: prihani

4tPre Dumneclen cum se cade §i cn fecioria 'ntreaga, APentru sfintele icoane mi s'an thatu-mi direaptal. Siintia-ta scii §i pisma pentru care-mi face Leon ; Sirguesce de-mi agiutg, §i-mi istelesce direapta. A celui de sus direapti ce-i dintrn tino 'ntrupati tlfulte minnni sole face; deci pentrn a ta rugkiune c§i direapta mea aceasta roag6,-1 sit o isfeleasca; cSilifac cantIri cum se cade,i 'ntrapatului din tine ceu 'nchieturi socotite, sa, le scriu precnm se cade, cDe sprijineaM sit fie cre§tinatiltii direpte ; gCg.toate-ti suntu cu putintI, lui Dumne4eu fiindMaid.) Maica Donintaui se indurâ de lacrimile sfautului poet si ii lipI mana la loc. Dar aici nu voiescu a spune minuni,ci a vorbi de poezia noastra, din veacul al XVI. Poate gre§escu, domnule, eu ansë o prefer celei de astaqi ori cat se pare ea de simpla. Imi place pentru ca e naiva §i fara pretentie, pentru ca e moale §i neteda, nu aspra

266 gi ciotoroas5, ca urmatoarea elegie a unui mare poet din timpul nostru. (La moartea Mime 4 Osana ! s1avi! sfAnt eqti ! sant ! sant ! Ce vrei se face 'n cer, pre pAMAnt. eGlasul Elisei ! 11 ancliti ? . .. cSeraf a4 cAntA ! N'o mai jAliti. tA.4 pe Angeri se-intrebAnd : cSfAnta inbire ce are de gAnd ? q.c.1. Mai vrei lad ? chtlea cuprinde ori ce simtire, aDe dorul perderii piste fire. §.c.1.. Poate tot nu ti-e destul ? dar De m'ai pnne pe-nn cArbune, Mai departe nu ti-oi spune. Apostroful ce taie simistixul, Seraful ce antl, 4n- gerii se-intrebInd ce are de gAnd santa iubire, dorul perderii piste fire etc., toate aceste formeaz1 o poezie hodorogitl, inclt in adevk jalea cuprinde ori ce sim- lire , and vede cineva frumoasa noastrI limbl cbnitg, gi schingiuitI astfel! Spune-mi nu-ti place mai bine tradu6tia lui Dosifteiu cu 'nchieturi socotite care nu te ostenesce clnd o cetesci, nici are frase mari intortochiate gi scalciate ?

,--267

SCRISOAREA XVIII

(8LAvommE)

Julie 1844. Multi literati Romani au facutu feluri de disertatii asupra inceputului §i a constructieilimbei noastre: laudä numelui kr §1 pace Wend celor ce nu mai suntu! Lor le era u§or, nu aveau trebuinta a iszodi sofisme ca sä detune pre napastuitorii Romanilor, afeland lumei ca tlioa este lumina, §i noaptea intuneric. Adev6ru1 era ye- (Jut §i piplit, §i improtivitorii invin§i §i ru§inati inva- lindu-se cu tacerea, se ascundeau ea paserile cobitoare ce nu potu suferi itralucirea soarelui ; ansC asemene §erpelui care murind strivit sub calcaiul viteazului, se intoarce §i mu§ca pre puternicul seu vrajma§, sloboclea din bortele lor un strigat blestemat, pismataret, regu- §eat, dar din nenorocire foarte adevèrat :--«Limba voastra e tesuta cu Oiceri slavoane!» Oh! pkatul este netagaduit §i rana nevindecabill! Cand neamurile barbare au inundatu Romania ea un Ili- pide §iroiu, gäsind panza limbei urzita, luau suveica §i prin dreptul celui mai tare, aruncau undo §1 uncle cate un fir de bätätura de a lor groasa §i nodoroasa. Astfel se tesd limba noastra. Pentru a scoate acum acele Mu- noioase fire trebui a destrama toata palm, §i prin ur-

268 mare a crea o limbn, mai frurnoasn poate, mai nobill gi mai invetatl, cnriia nimic nu i-ar lipsi alta cleat de a fi romIneascn. Aici incepu necurmatele dispute intre inv'etatii pan- demoniului nostru literar 'carii se silescu : Spirar nobil' sensi a'rozzi petti, §1 pre care noi ii impArtim in trei clase. Liberalii Oicu (dupre Iorgovici gi dupre Maiori) ca trebui a goni toate Oicerile Slavoane gi Ungro-turco-grece,--de i aceste din urnal suntu foarte putine gi noun, primite nurnai de nigte capete bolnave gi stricate..11/oderatiica trebue a le subtiea a le inobila gi a le romIni,i eu mArturisesc nä m'ag invoi cu pArerea domniilor-sale. Vinu in sfirgit Conservatorii,astä veche ruginA, care strign cu glas de Stentor ca, se stria, limba, plangeclu-oi bocindu-o in gura mare. Dupl pArerea mea, a invoi toate aceste capete inv6- tate, e mai greu decnt a gasi migcarea perpetuall. E de jAlitAns'e cn toti acestii trIghd fie-care la sine, sflgie haina bietei limbi. Fie-mi ertat a aduce un esemplu. Zavistiea §i clevetirea (jiceri slavoane care s'au incuibatu intre romAni, le p6te scoate cineva ? De obidd i de sila ne poate mnntui? Aici imi vine in gAnd acel vestit dicton scris pe 'Aria Iadului a lui Dante: Lasciate ogni speranza! Dar vëcl el m'am depIrtat de scopul ce mi-am propus,

29 care este a-ti arela o descoperire ce am Mcut intr'un stravechiu manuscris, in care am cetit urmatoarele : clsktvalindu noroadele straine, au napaditu- ca lIcu- stelepiste romani. Au semanatu prin clevetiri zavistiea pintre ei. Greplele Romanilor i-au slabitu. Atunci vreij- mnii rapindu-le prin sila drepturile, le iscodeau vino- ?YIN §i ii munceau cu feluri de cazne. Aceste obide au adusu robia, §.c.l. g.c.I. Eatit in cateva randuri multime de Iiceri Slavoane 1 Eu din aceasta am intales pentru care cred ca-mi vor fi indatoriti acei ce se voru ocupa veodinioarl cu-scrio- rea unei istorii a arheologiei romanilor, ca RomInii adugi de Traian pang, a nu veni barbarii preste ei, 10, nu scieau vinovItia, 2°, nu erau silnici, 30, nu sufereau obidele, gi 4°, nu cunosceau robia, g.c.l. Pe urmI au venitu toate de s'au mestecatu pintre noi.. Cum sI le lepldImu acum? gi de am gi voi, oare pute- vomu ? Vale !

SCRISOAREA XIX (OCH1RE RETROSPECTIVA.) lunie, 1845. Dad te-ai intamplat a fi vre odata la apusul soarelui pe dealul CetItuii intFo seara a lunii lui Tunic, dupa ce ai privit steaoa pei coborindu-se dupa muntele Pionul,.

270 §i dupI ce treptat razele lui- incepu a se stinge in umbrele noptii; in acel chiar-oscur priincios ochiului, spune-mi inturnatuti-ai vederea de pe culmele invecinate pline de verdeatl §i de bucurie asupra oraplui ce zace la picioarele tale beat de vuet, culcat pe costi§a lui ca sä-§i odih- neascI madullrile cele de granit? Luat-ai seama atunci la o ceatl ce vine §i se intinde ca un giulgiu mortuar piste vgrful turnurilor §i a clopotnitilor, ceata grea ca somnul trAdItorului §i rece ca mAna soartei; care uneori ca un Smeu se incolAtIcesce imprejurul oraplui, sau ca un Biiareu i§i intinde bralele in toate pArtile, insem- nAnd feluri de figuri fantastice precum un mare caleido- scop? Nu ti-ai inchipuit oare atunci cä acest nor gros este un menitor prevestitor soartei oraplui §1 a Orli, §1 pItruns de ideea aceasta, n'ai fi dorit sl vecli pre As- modeu dracul schiop, §1 de se poate s1-1 intovAll§esci de la palatul bogatului ce se vircolesce in patul seu, pa- n1 la coliba seracului ce doarme pe a§ternutul seu de paie? 0 ! negre§it, ai fi descoperit multe crime, multe fla de legi, §1 poate ca §i Iona ti-ai fi sfl§iat haina strigand vai! Pe urma ai fi alergat sa te ascumji in vre un unghiu, unde sa nu te ajunga intriga §i calomnia, §iai fi plans precum un filosof pe ruinele Palmirei gandind la trecuta marire a stramo§ilor, la ale lor fapte man de c are nu suntemu vrednici, noi pigmei degenerati ce n'am fost creati dupa masura lor 1.. Da-mi voie, prietine, a-mi desvali ideea, sau mai bine Oicand, a spune aceea ce cugetam intr'o seara, cand m6 aflam la apusul soarelui pe dealul Cetatuii; §i da-

271 ca, dupa trecut, putemu judeca viitorul, sä ne intoarcemu cu cateva veacuri in urma ca sa aruncamu o privire a- supra starii noastre, marginindu-ne ansë numai intr'un mic cerc. Dragos fiul lui Bogdan print roman, vine la 1352 si intemeeaza statul Moldaviei, stat de oameni agricoli care isi petrecu viata cu agricultura si 'Astoria. Pre densul il urmeaza mai multi Domni buni, caci inima poporului ce ocarmuiau era buna, nefiind Inca stricata de vitiuri. Romanii subt urmasii lui Dragos petrecu o viata primitiv a, si trait-a kr ticnit, patriarcal si virtuos, aduna langa ei pe pribegii kr frati. Colonia se maresce. Rapidea ei sporire atita invidia vecinilor kr; ei lug isi pastreaza nationalitatea. Ferul plugului se preface in lance, si resping puterea cu putere. Atunci colonia se face stat, si Inca nu se implinise jumatate de veac de la desca- lecarea lui Dragos, clad Alecsandru I da legi poporului seu, infiinteaza o ierarhie bisericeascasi politica, zidesce monastiri si cetati, leaga alianta cu Iagelon regale Po- loniei; Moldavia se face cunoscuta, si Imparatul Bizan- tiei trimite Domnitorului ei hlamida si corona ca unui autrocrator. And o jumatate de veac, si Moldavia va fi mare si puternica. Stefan sdrobesce pre Cazimir Polonul, pre Ma- tias Ungurul, pre Mainac Tatarul, pre Lobod si Neli- vaicu Cazacii, si ravnind a uni subt un singur sceptru provintiile Romane, navalesce asupra romanilor Valahi, bate pre Vlad, sfarma pre Radul care chiamä in ajutorul seu pre Turd. Acesta fu inceputul necurmatelk resboaie

272 §i a ticalo§iei ambelor printipate, starnite din ambitia lui Stefan §i mi§elia lui Radii. Dar precum dupa un veac trecut Mihai, nici Stefan nu-gi poate implini frumosul plan; trage numai toate oardele Turcesci asupra sa, co- mandate de falnicul cuceritor a Constantinopolii. Vitea- zul se biruesce, dar Eroul nu-§i perde curnpatul, §i barbatia sa scapa patria de peire. Ansa puterile fisice nu respund marelui seu suflet. Viata lui n'a fost cleat um lung resboiu, o necurmata lupta. Patrucleci §i §epte ani domnesce §i cincileci de resboae are. Eroul a imbatränit, caruntetile i-au recit sangele, cercarea i-a potolitin- teala, nenorocirea de la Valea Alba i-a stins ambi.tia. I§i intoarce,privirea trista asupra patriei sale §i suspina. Se uit a. la boierii pre carii el i-a inaltat §i i-a imboga- tit; prevede vrajba, neunirea, nesatiul §i tradarea ze- mislind in inimile kr, §i neincreynthl-se in mo§teni- torul sea, hotarasce a da patriei sale o protectie subt umbrirea cariea sa vieze, pang ce cern! va disposa cum se va indura de ea. Alege imperia Turciei, nastavit poate de duhul ocrotitor a fiintei popoarelor, pentru ca sa tin se stinga cu totul numele de roman. SI ne oprim aice, §i sä ne inturnam privirea inapoi pentru ca sa vedem ce s'a petrecut inteun veac §i ju- n:Cate, adeca de la venirea lui Drago§§1 pang la moartea lui Stefan. Domnii precum am çlis erau buni, §i poporul era fericit. And Aristocratia nu se inaripase, §i capetele a- cestei idre stand intre popor §i ocarmuitor, nu incepu- sera a mu§ca dud pre unul cand pre altul. Naravurile

273 erau simple, caci Domnii erau simpli; ei erauspontefici, legiuitori §i parinti supu§ilor ; pentru aceea in curs de o suta cinci(jeci ani, sloboiiia lui Drago§ (cbm am mai spus) sporesce de inminuneaza pre istoric, se face stat, i§i apëra, glorios nationalitatea in contra vecinilor puternici, §i calauziti numai de dreptul tiresc pre care l'au invatat de la natura §1 de la cugetul kr, stapanitorul i§i iubesce poporul, §is teranul privind in Domn pre ca- petenia sa, il abordeaza cu pept deschisice'ndu-i : Tu Doamne! precum Oice §i lui DumneOeu, ertei vede in el pre unsul seu. Il numesce Maria Ta! pentru ca Domnii erau in adevër marl, §i lingu§irea nu-i deprinsose a pretinde §i alte titule. Veacul §1 imprejurarile au silit pre Stefan sa ridice Aristocratia. 0§tirile erau compuse pe atunci din oameni ale§i, pre carii romanii ii numiau boieri, ce alergan la lupte, unii pentru glorie, altii pentru patrie, cei mai multi pentru dobanqi §i pracli. Maretul Stefan ii daruia cu sate §i cu mo§ii, §i darurile lui eraemari ca §i el; caul punea hotar pam6ntu1ui daruit culmele dealurilor, matcele apelor, adancul vailor, §i uneori orizouul! Pen- tru ca sa locuiasca pamantul daruit, il impoporau cu prizonieri de la vecini de unde aveau §i numele acesta. Acestia, ca ni§te vasali §i servi, urmau pre sta.- pull lor la resboiu. Pe incetul aste feude be inmultire. Boierii, pre carii bogatia ii sumetise, incepur6 a ambitiona Domnia ;§i alma Stefan Marele nu putreOise bine in mormèntul din monastirea Putna, dud nepotul seu Stefan V e silit sa. 18

274 omoare cati-va boieri ca sl stingg in Angelo kr corn- plotul ce sta gata a se aprinde. Sgngele acesta stropesce mai mune inimi in care odrgslesce duhul vrajbei §i a resvrätirii. Idra mi pere; ura §i du§mgnia se intelinesc mai v'ertos. Prilejul nu lipsesce. Ragialii iubesc banii ; ajutornl §1 favorul kr, Domnii ii cump6r1 cu bani, boierii dau hani ca sl oboare pre Domni : §i de unde se stoarce ast ngmol de aur P Din sudoarea poporului ce geme sul)t impilarea despotismului §i a aristocratiei ! De aice incepe un §ir de domni rei, pentru cboierii sunt rei, cgrora pentru ca O. le plece cerbicea §i A. le smereaseg trufia, le trimitea cerul ocgrmuitori, oameni de acei insemnati cu pecetea pkatului pentru a fi cglgii popoarelor, §i carii dupgce-giplinesc urita solie, peru, lgsgnd o pomenire de blgstemuri. Teranul se tgvglesce in 1ips1 §1 in ticglqie, pgrgsesce plugul, cgci munca §i sudoarea lui abia ii dau cu ce sg plateascg contributiile, cgrora nesciind ce nume sg le dee, le numesce ntipdsti ; iar vitiurile dupre pilda celor maH se inrgdgcf- neazg in sufletul seu. Starea politicg era poate §i mai rea decgt cea moralg; vrgjbile §1 prigonirile intre bd- ieri §i domnideter6 prilej Turcilor a se amesteca in trebile erU, a-§i lua dreptul de stgpini cglcgnd condi- tiik tratatului de protectie ce inchiese cu Moldavia, §i a surpa cgte unul, unul, toate vechile privilegii, incat i§i insu§irg dreptul a numi §i pre Domni, caci prin a- ceasta deschideau drum ambitiei aristocratice ca O. a- lerge sä cumpere domnia cu bani, pre care apoi ii scoate de la popor.

275 Un veac era de and aristocratia domnea §i poporul gamea in ticalo§ie §i asuprire! Atunci provedinta vg- Ondu-o bëtrang §i slutita de nelegiuiri, tinde mana §i alege dintre ea pre un neinsemnat boier, pre un oare- Scare Petre Stolnicul om prost §i necunoscut. II sue pe tron §i ii da sabia resbungrii in 'liana,. Acesta sub numele de Alecsandru Lapu§neanul va sparge cuibul §i va sti ivi acest furnicar de intriganti ce fgcea §i desfacea domni. Dar oare fapta lui fost'a de folos poporului? Ba, caci ranele lui erau atat de adtinci, apgsarea despoticg ii ovilise inteatata, inat pitstorii lui Dram §i osta§ii lui Stefan, nu erau acurn decat ni§te sclavi ingiositi a unei boierimi desfranate, care ii trata §1 ii vindea ca pre vite. In adevgr Lapu§neanul retezase trunchiul, dar odraslele cresceau, §i nu era el omul care sA scie a le seca puindu-le stavilg pre insu§i poporul, pentru aceasta fapta lui fu judecata de crudg, §i el de tiran. Am spus di intrigile boierilor isbutiserg a da Turci- lor dreptul a numi de la sine Domni pre cine voiau; -a§adar trista Moldavie se vgclu ocarmuita, and de un Serb, and de un Arman, and de un Sacson carii se intreceau in nelegiuiri...! Dar a ne inturnam privirea de la aceastg amarg epoh, §1 pa§ind en pa§i gigantici anii ace§ti negri, strecem un veac §i jumgtate ca stt ajungem la un Domn, care de §1 strain va fi totdeauna scump romanilor. Limba nationalg, de §i se pgstrase Alla in gura po Torului,dar necurmatele resboaie §i desele prefaceri nu

276 11saserg a se cultiva. Literatura 80 mIrginea numai intre cleru, §i limba slavonl se Meuse limba curtii §i a bisericii, Ins6 §i pre aceasta numai partea duhovniceascl fi putini din boierina§i ce nu aveau altI nIdejde deal in pana lor o intelegeau. Un boier mare avea de ru§ine a sci mai mult decIt a se iscali. Un Iacob Des- pottil (strain) se incercft a intPmeia o universitate la Cotnar, dar scurta lui domnie nu-1 ertft a-§i implini laudatul scop. Vasile Vodl vine, si Intela lui faptl este a infiinta o tipografie, in care tipIresce cIrtile biseri- -cesci in limba romInI. Atunci poporul incepe a asculta cuvintele relegii in limba sa, lucru de care alte natii civilisate_erau §i sunt Ind lipsite; O. morala evange- lic. incepe a isgoni vitiurile pre care o ignorantl bar- bal. le 1/sase a se incuiba in inima romInilor. Inte- meiaz4 scoale nationale pre care le inzestreazI cu mo- §ii. AdunI pravelile lui Alesandru I, ce au fost remas uitate §i pIrIsite cand domnea numai dreptul celui mai tare,,adaoge sau scade din ele, §i alatuesce un cod de legi, care pentru ca sI fie respectat este aspru. Soarta §i-a arItat toate capritiile sale cu acest Domn. DupI ce l'a suit pe un frumos tron, cInd acum se man- drise de bogAtiile sale, de numeroasa lui familie, il in- vr5jbesce cu Domnul Valahiei. Se incurcl in resboaie, in care e invins. Vgndut de ministrul seu, plräsit de boieri, i§i vede ginerele ucis, familia prizonierI ; §1 pentru cl nenorocitul e totdeauna §i vinovat, cade sub ur-. gia Turcilor carii, dupI ce il tinu inchis §i in fere el- taxa vreme, il slobod apoi ca sI mom% in cea mai mare slrIcie.

277 Nenorocitele resboaie a lui Vasile Vodá slabisere teara §i demora1izaser6 o§tile, care acum nu mai impuneau Turcilor. Asuprirea cresca, §i tara perdu dreptul d'a mai avea Domni pamënteni. Moldavia se MU o arendh ce se vindea celui ce dh mai mult, §i la care se intrecean Grecii incuibati in foburgul Fanar din Constantinopoli. Foarte rar §i din cAnd in and se mai numea chte un Domn phmëntean,dar §i acestia, nestatornici in dom- niile lor, ca sI inlhture intrigile §i sh-§i fach favorabili pre ministrii portii, imitau politica Grecilor care consista a da bani ca sh isbuteasch in scopul lor. Unul din acestia fu §i Dimitrie Cantemir. Mai mult om literat cleat politic, el se alih cu Petru a Rusiei, dar nenorocita campanie de la Prut zadarnicl planurile sale. Silit a pribegi, i§i lAsh, tara sub prepusul trädArii, §i Moldavia se held de apanagin fanariotilor. Ern veac se mulse tara de ace§ti arenda§i! cu un veac se inapoi in toate! In locul ostenilor romlni, se aduser6 Albanezi nemernici. Iii locul scoalelor lui Vasile, se in fiinth scoala Grecea8c6. Plmentenii erau prigoniti §i Grecii in favor. Judetele se ochrmuiau de Caiccii §1 Seizi. Moldavia se flea pamëntul fgduiuii pentru a- cest neam ce aducea cu sine coruptia §i desfrInarea ! E netkcilduit ans6 eh unii dintr'acestia au Muth §i bine. Constantin Mavrocordat desrobesce vecinii. Gri- gorie Gica protesteaz1 nepurend face alth la ori ce nou5, asuprire. Alecsandru Muruz inzestreazft ora§ul cu ape , iiinfrumuseteaz1 cu mAndre zidiri, §.c.1., dar ce puteau ei face in scurta lor domnie de trei ani, la sfir§itul chriia aveau in vedere streangul? 278 Acum desnadejdea incepuse a se van in inima romanilor. Obiceele strätno§esci §1 traditiile nationale se per- due. Limba necultivata §i despretuita remase numai in gura poporulni ; nobilimea inveta grecesce , limbagiul curtei. Boierul i§i uita dignitatea sa ;se faca unealta strainilor cn care se incuscrea §i pre care ii tarnaia ca sä le intre in favor. Fecioara pana atunci, limba patriei se impestrita formand un gerg ce se intinse ca o pecin- gine ; cad pane, §i la bisericile de amteiul rang slujba se facea grecesce , iar la celelalte se mai lasa strana a doa pentru limba nationalii. 0 asemenea stare a lucrurilor nu putea sa mai tie. E- ra o monsIruositate a vedea o natie intreaga in cumpena a-§i perde fiinta. Dumnefieu se indura §i i§i redica urgia de asupra poporului seu. Anul 1821 daramand edificiul efemer lucrat de fanarioti, reinturna Moldaviei drepturile §1 privilegile vechi. Poarta luminata asupra intereselor .sale ii harazi apoi, in intelegere cu Rusia o constitutie care de §i nedesavir§ita incepu a pre- gti civilisatia, a de§tepta nationalitatea, §1 a vindeca: durerile trecute. Nu ne vomu cerca a areta starea de astaqi, §i dad/ urmarile au respunsu scopulni ; dad, generalul Kiselev (omul acest scump in suvenirea romanilor) fu ajutat §i urmat precum s'ar fi cuvenit in frumoasa lui solie. Asta e treaba istoriei. Voimu numai sà aretamu el Mol- davul aseminea patimaplui ce nu crede dud se vede- insanato§at and tot nu e sigur de viitorul seu, pentru ca de la ai sei nu a§teapta vre un bine, pentruCIa

-...... 279 ai sei totdeauna l'au impilat !Si in adevar,, ecurios a observa ca ori clad s'a Med vre un bine in teara , s'a flat numai prm straini : Un Albanez pastreaza nationalitatea, Un Grecu desrobesce tara, Un Rus pregatesce civilisatia. Romanul (nu scimu pentru ce) n'are incredere in sine. La ori ce primejdie striga : Doamne !Doamne! cand n'ar trebui sa uite proverbul : 1.5..:'A;illyec 7.21 zap. -4:1et.

SCRISOAREA XX

(BTATISTICA LUP1LOR)

Februar. 1846. Viu de la vënatoare, prietene, unde am inpu§cat un lup. Da-mi voie deci sa-ti vorbesc despre el. Toata lumea cunoasce lupul, feara asta carnivora §i nesatioasa, du§manul pastorilor §i groaza oilor. Din vremea regelui Edgar la anul 966, Lupii n'au mai vaclutu pamantul Engliterii; §i cand in toate staturile Europei erau proscri§i numai in Moldavia suntu acum cinci ani vietuiau ca in sinul unei republice, incat era o Blago- slovenie cum lupii §i judanii cresceau §1 se inmulteau! Ansa la 1841,ministeriul trebilor din nauntru MA o

280 legiuire prin care se puse pret capului de lup. Terami incepurë a-i ucide, plstorii a fi mai linigtiti, gi oile a dormi mai far/ grijl. Spunu nu sciu de e aa ca lupii vq6ndu osinda ce li se preg/tesce, au alesu o deputatie dintre ei, care viind in capitalie, gi-au tocmitu un vechil ca sl le apere dreptul ce-gi inchipuiau cl au. Acesta le-a flcut o jalbl 1ung i latl, in care dovedia tetragonicesce el, de la descAlicarea lui Dragog,lupii au trAit in bunl pace in Ora, c/ n'au mai fleutu nime sprafca ea sl vadI cute oi s'au mlucatu; cl de vreme ce lupii suntu lasati ca sl mAnInce oi,i oile ca sa fie mAncate de lupi, apoi dupl toate formele,legile,i obiceiul pAmëntului,lupii se cuvine a fi volnici sl mAnAnce oi, g.c.l. Ministrul Lupu Balg le intoarse jalba cu nadpis fji- eënd cä obiceiul panigntului poate sluji de lege,cAnd nu este vItImltor legii,i numai atunci li se va lua in bagare de seamA reclamatia, dind voru da inscris chizegie el nu voru mai mInca came, ci vor pasce tro- scotu ca nigte dobitoate ce suntu. Deputatii egirë cu coada intre vine, gludindu la ne- dreptätile oamenilor. Viindu la gazda i simtind apetit se puserë la masl. Ospltarul le dete borg cu miel, cotlete de miel,i fripturl de miel. E bine ! strigl unul din ei, mai()I-micl este dreptate in lurnea asta. Oamenii mAnAncl oi,i noi sA nu mAncAmu! Ba sl mAncati, domnii mei, le lise un june su- pleant de profesor ; omuli lupul suntu lasati ca s/ ma-

281 nAnce came ; dintii lor cei chesci o dovedescu. Eu dad nu mänanc came, nu pot pronunta nici cel Intel vers din Eneida : Arma vinlmque cano etc. Din vorbl in vorbg., lupii spuserg fiitorului filosof scopul soliei lor, §i neisprava cu care au e§itu de la ministru. Advocatul ce l'ati avut era un ignorant,le clise acesta. Sunt sigur cl nici rudimentele limbei Latine, a limbei mume, nule cunoscea. Sunt sigur cl petitia ce v'a fIcut era plinl de barbarisme§i de solecisme, §i scrisl cu slove ciriliane. S. ye facu eu o suplicl cu litere latine §i yeti vida cum voi face capot pre ministru c u tot departamentul seu. Indatl le scrise o jalbI cu litere latine, care se m,In- tuia prin acest calambur : Lup te chiamg gi hp egti, Lupii dar ce prigonegti ? Omouimul log ministru le rupse jalba, Oicgnd cg.nu-i plIcu poetii, §i cg. cu toatI cuscrenia ce ei aratl el aru avea cu ansul, nu poate calca datotia postului seu; prin urmare porunci unui comisar de politie sa-i intiriascA din ora§. AjungAnd la barierl, nenorocitelo feare i§i scuturarg praful de pe copite, Eli lAcrim And, tinsere labele spre c er cuvëntAnd acest blAstem :

De la 26 Ianuarie 1841 Ong, la sfir§itul lui Decem-

282 ...... eysevy brie 1845, s'au ucis dupg cataloagele Visteriei ace§ti lupi : In anul 1841.113 lupi mari. 1842.198 idem. 1843. 318 idem.59 pui. 1844.340 idem. 111. 1845.261 Hem. 101 1230 mad. 271 pui. Total 1501, §i s'a plgtit din Visterie 18450 lei pentru 1230 lupi mari, §i 2032112 lei pentru 271 pui. In total 204821/2 lei. SI videm acum4fo1osul acestei legiuiri. SI inchipuim cg fie-care lup era sl mInance pe an cgte 12 oi. Pare-mi-se cl sunt destul de moderat. Care e lupul ce s'ar multemi c'o oaie pe lung ? In cinci ani vine de lup ate 60 oi, care pentru 1501 lupi face 90060 oi. Socotind acum oaia cute 20 lei, face 1801200 lei, din care self:16nd 20482'2 lei pretul ca- petelor a 1501 lupi, re'mane folos 17807171 2 lei.

SCRISOAREA XXI

(TRISFETITELE)

Noemb. 1848. Cand un istoric ce ne lipsesce s'ar ocupa a scrie istoria RomAniei, nu ar putea gäsi urmele caracterului national cleat in timpul domnirii printilor romlni a-

283 ...../Y.M.., decl de la venirea lui Drago§ §i Ong la emigratia lui Cantemir. In aceastl epocl mai bine de trei veacuri §i juml- tate glsesce cineva ni§te fapte eroice, reArete §1 crude care aduc groazg §i mirare. Mai multi Domni buni s'au deosebit prin patriotismul §i mai vArtos prin pietatea lor. AstAcji And culrnele sunt ineununate §i ora§ele se- mAnate de bisericile ce ei au ridicat intru mArirea A. tot puternicului; §i fie-care din zidirile aceste erau mo- numentul vre unei isbande asupra du§manilor puternici de care RomAnia erk incungiuratit. Unul din Domnii scumpi in pomenirea viitorimii a fost §i Vasilie Lupu. El Anthi internee scoale, el puse sA se traducl si sa se tipAreascl cartile in limba patriei, el in sfir§it aduse moa§tele sfintei Parascheva de la E- pivata, pentru care dete trei sute pungi de bani, §i le app., in biserica zidith de finsul in Ia§i. Aceastl cu- vioas1 patroanA a oraplui nici odath §i dupl ori ce im- prejuthri nu-§i pArlsi locapl, §i totdeauna scutitoarea politiei §i tArii, e comoara cea mai pretioasrt ce are Moldavia. Istoria Printului Vasilie infAto§eazA ni§te episoade atat de tragice, ni§te joeuri a norocului atAt de de§an- tate, inat imi pare reu cl nu mg earth cuprinsulu acestei scrisori de a le descrie. lironicarii romAni, istorio- grafii Poloni §i Unguri, Diaconul arab Pavel au scris mult pentru el. PAnA, cAnd poate intr'o 1i voi avea prilej a p-0 ar6ta prelarg, voiu sAli dau o mica idee de biserica SS. Trei-Ierarhi.

284 Biserica aceasta de stil mestecat gotic §i bizantin e pe dinuntru zugravita in fresco. In dreapta sta racla Sfintei, inaltata pe cateva trepte. Aici pe parete e zugravita solenitatea aducerii. moa§telor cu pompa ce a urmat. Turcul Capugiba§ calare ivainte, Arhiereii pur- tänd racla, Domnul, boierii §i poporul in urma. Pe alt parete stau atarnate portretele lui .Vasilie §i a familiei lui cusute in aur §i rnatasa. Aceea Anse' care da o figura originala astei zidiri e ca pe din-afara este toata imbracata cu bareliefe, inchi- puindu deosebite arabesce gratioase §i elegante. Turnul clopotnitei deasupra portii §i de un stil mo- dern, e cel mai nalt a capitaliei. Paul nu de mult slujia pentru privighere de foc, §i clopotul cel mare nici oda- thn'a sunal intr'o usnä fara sä pue tot ora§ul in mi§- care. Uneori cand poporul se simtia asuprit §i jignit in drepturile sale, se auclia sunetul clopotului do dandana. Atunci mahalalele i§i versa gloata peste ora§, §i norodul nu se lini§tea nici clopotul nu tacea, pang nu se vide scapat de angarii §i u§urat de impilari. Astqi awe oamenii s'au prefacutu, naravurile s'au inblanqit, ginu se mai aude clopotul de dandana. Sunetul ltd chiama numai pre credincio§i la rugaciune.

-285

SCRISOAREA XXII

(ISTORIA IINEI PLACINTE)

Decembre 1847. Iti aduci am inte de copilaria noastra care s'a dus ca sa, nu se mai intoarca! ce placuta impresie ne facea strigarea ; c0000vrigi! gugogeeeele! Cum alergamu toti copii gi barani, gi cei mai mari gi cei mai mici; cu ce nerabdare agteptamn sa-gi pue placintarul jos tablaoa din cap, gi cat de iute i-o degertam 1 Astaqi placintele au perdutu valora lor gi placintarul poesia lui ; civilisatia l'a omorit. Toti l'au parasitu gi surisul se vede pe buzele lui numai and e eungiurat de baieti gi de copii, singurii ce i-au mai rèmasu credin- ciogi. Acestia uneori ii mai degearta tablaoa, iar cele mai adese se intoarce sara acasa cu ansa plina. Atata numai ea marfa lui e marfa ce nu aduce pagubl; ce nu se vinde, se mananca. La 1821, dupa spargerea Eteristilor, Paga din Ia§i vëpnd ca nu poate scoate pre Ianiceri din tara, cera a- jutor. I se trimiser6 deci spre acest sfirgit cateva mii de Tulimeani (militie). In toate clilele urma colizii intre ei, gi ele se sfirgeau totdeauna prin moartea a eAtiva. Inteuna din One era iarmaroc re gesul Prumoa- sei un placintar s'a dus cu o pohace s'o Onda ; un.

286 Tuliman o tirguia, dud un Ianicer vine §i vrea s'o iee. Tulimanul ans6 nu o da. Iataganele ise din teaca. Tu- limeni §i Ianiceri se amesteca la sfada placintei, §i comedia se mantue cu uciderea a vr'o treiftci de in§i din ambe partile; iar plAcinta, trista caul a acestei dispute §i autorul ei, au remasu turtiti §i hacuiti intr'o balta de sange. in vremea Domnilor Fanarioti placintele §i gugoa§ele erau mult mai crtutate. Un Domn grecua carui nume ingrata istorie a uitat a ni-1 pastraera un mare man- tau de placinte. Caimac, gugoa§e, alivenci, iaurt, se- ralii, baclavale, placinte, invartite §.c.1., se ingropau in stomahul lui ca hiteun abis fitra, fund. In toata, dimi- neatapana a nu face divantrata cu becerii sei despre felul placintelor ce trebuia 0, aiba, la masa. Un curtezanunde nu-§i vira ei coada!care ambla de mult sa se fad, Vornic, nu sciea ce mijloc sa mai intrebuinteze, §i §edea trist odata cu sotia sa la masa. Iehnelele §i cataifurile treceau pe dinaintea lui fail macar sa le atinga, clud eaca se infato§eaza o platinta pantecoasa cu o ghirlanda de guggele,imparateasa pläcintelor, cap d'opera in gastronomie. Nevasta, striga boierul meu sarind de la masa, m'am facut Vornic. Cand ? Acum. Cum? Veqi placinta asta ? Din päntecele ei a sg. ease Vornicia mea.

287 Indata placinta s'a trimis la curte. Inaltimea sa se pusese la masa, dar fata-i era poso- morita. Edicliii §i Iciolanii stau immärmuriti dinaintea lui cu manile la pept. Curtea Mtg. tremura; caci nu era vorba de nimic alta decat de a trimite la Ocna pe §ese beceri, a pune la falanga pre stolnicii curtii, §1 a bate -cu urechea in stalp pre credincerul cel mare. Pentru ce asta urgie ? Pentru ca ticalo§ii au nitatu sa fad placinte la masa Mariei Sale. Uitare vinovata, §i neer- tabild! Cand acum era sa se pue in lucrare inalta hotarire, eaca norocita placinta, de care am vorbit, intra adusa pe o tipsie de argint. De a§i fi fost fata, a§i putea sa-ti descriu incantarea ce a ca§unat sosirea astei ancore man- tuitoare, dar en Inca nu cram pe lume; precat awe am audit din b6trani, bucuria a fost mare, §i credincerul, stolnicii §i becerii au scapatu de pedeapsa meritata. Trimisul s'a intors bogat resplatit, aducnid §i pentru -curtizanul nostru urmatorul bilet din partea marelui Postelnic: cArhon. . eInaltimea Sa mi-a poruncit sa-ti fac cunoscutu ca -cmane dimineata sa te innto§ezi la curte in Spatarie, cspre a imbraca caftan de Vornic mare.» P. S. Nu uita strimiti mane pentru masa Mariei -«Sale o placinta ca cea de astadi.x. A doai mehterhaneaoa juca in ograda boierului cu placinta, care §edgnd in balcon, i§i netedia barba cu multemire; iar dud inceta ate putin scartiitorul tipet

288 a surlei lui mehterbaga, s'aulia intre norodul gramadit la poarta, canthnd : Ca iaurt, cu gugogele, Te facugi Vomic, migele !

SCRISOAREA XXIII

(H Tav fi int thy)

I mile, 1848. Nu sciu pentru co, domnul meu, eu stim pre femei mai mult decat pre barbati. Dupa a mea idee, de gi. suntemu partea tare a neamului omenescu, nu suntemu Aug gi cea bung; caci e netagaduit cä de la inceputul lumii gi pana in 4ioa de astqi, femeile ne-au intrecut nu numai in iubire ci gi in patriotism. ',band la o parte Corneliile, Lucretiile gi toate femeile istorice, Grece, Romane, gi de alte natii, iti voiu vorbi numai de femeea romana, acest tip de amor gi de virtute. Cate vitiuri s'au strecuratu in frumoasa noastra tad, subt ocrotirea unui guvern prieten a intunericului, care favorisa patimile ca sal demoraliseze gi sa-1 tie in slu- Ode! cate role au spurcatu inima bietului roman! Ansa nici una din ele n'a putut uita haina cea alba a femeii romance, ci ea remase tot curata gi neprihanita.i de

289 uncle vine aceasta ? De la- educatie ? Nici decum. Edu- catia femeilor la noi e atAt de neingrijitl, incgt nici trebui a mai pomeni de ea. Vine dela naturg, aceastg inv6- tAtoare a lumii toate ; de la naturg care a Mit in inima femeii acea dragoste de familie, acea abnegatie de sine, pentru a se consacra sotului, pgrintilor, copiilor ei. SA o privimu in toatl vrista. Vedi o fecioarl fArg, prihang, tenerg gi. frumoasg. Tn o- chii ei still ucesce dulceata, gi in inima sa amorul. Eatä-o acum sotie, mumg de familie, congiuratg de copiii sei, ingrijind de casa sa, §i sirguindu-se a imprggtia cu se- nineta gi blAnda ei mInggere negurile supergrilor de pe fruntea sotulni seu. In sfirgit, matroang respectabill, povItuind cAtrA cele buna pre fiii gi fiele sale,uitAn- du-se cu multemire la trecuta ei viatl, in care nu are a-gi bAnui nici de o gregealg; gi agteptAnd sfirgitul ca un somn dupg o ostenitoare cAletorie. Ea scie cg, Dumne- deu a creat-o nu pentru densa ci pentru familia ei, de aceea egoismul nu aflg loc in sufletul seu, gi misia ii e implinitg, dad, in calea vietii sale a putut gterge ateva lacrimi, semAna cute-va flori, gi lAsa o suvenire du- ioas1 in inimi scumpe ! De gi se pare ugoarl solia ei, eaca ce dice filosoful Ge- nevii : c Omul fAcend bine nu atArng decAt de sine, gi poa- c te brava judecata publicg; dar ferneea fAcend bine, n'a c Mut decAt jumAtate din insgrcinarea sa,gi trebui c sl-i pose de ceea ce gAndescu de d'ensa nu mai putin c de cat de ceea ce este in fiintl... Opinia este mormentul cvirtutii pintrebArbati, gi tronul seu pintre femei. Gren 19 290 e a putea inlatura cineva -calomnia §i invidia lumii, femeea MIA scie ca nu ajunge a fi virtuoasa, trebui sa nu fie nki prepusa. Cat pentru mine, domnul men, mi-ar placea A traesc intr'o republica de femei, unde ele sa po- runceasca §i noi sa ascultamu. Crede-m6 ca n'ar merge trebile mai reu. Dar vgd ca m'am departat de telul meu, §i vorbasc de morall §i de politica candu voiam sa-ti vorbesc numai de patriotismul femeilor. IT T6,0s-4 ini thy, clicea acea vestita Spartiata (land scutul fiului seu ,MIA am uitat ca am promis a nu vorbi de femeile Romei §i a Greciei. Trei veacuri §i jumatate au trecut de la muma lui Stefan, care incue portile cetatii fiiului seu §i il trimite la biruintä, §i pang la Doamna I..., care cu arma in Diana imbarbateaza norodul, se pune in fruntea lui, §i scapa pre ale§ii poporului de complotql unor ticalo§i parveniti, ce voiau A, stinga in noaptea despotismului, steaoa Romaniei abia rasarinda. Cate §i ate träsuri eroice se voru fi petrecutu in vremea aceasta, care lug s'au trecutu cu vederea, §i s'an uitatu! Un popor deprins in slugarie, care miserrimam servitutem pacem apellant, nu e vrednic nici sä le vada, nici sa le pretuiasca!

291

SCRISOA.REA XXIV (us vis) In] ie, 1848. Luna lui Iunie se aretase cu fioroase prevestiri. Hole- ra incepuse a sAcera mai Intel slab, apoi mai tare, pp urma cu o iuteala grozavA. Toti acei ce aveau unde §i cu ce fugi, pärlsisere Ia§ii; numai sarAcimea §i acei putini impiegati ce nu se indurau a se deslipi de cantele- ria kr de &id, ca-§i vor gsi locul ocupat de altiimai remäsesere. Locuitorii satelor sparieati de bola, inceta- re de a mai acluce merinde in ora§; §i acum pre llng mortalitate, se adlogi §i lipsa hranii. Toate curtile se pustiire, toate magazinele se inchisere, toate portile se incuiare. Dimineata te de§teptai intr'o atmosferl groa- sl§i grea pre care cu anevoie o resufiai. Piste li, o cAldurl nAdu§itoare fr aer, PArl vent. Sara, dad, aveai curagiu sle§i din camarl-ti §i sA pleci pe uli, nu videai decAt bolnavi §i =nil* pe prispele caselor, pe petrele trotua- relor, , pe paveaoa ulitilor; nu intAlneai decAt care au naorti, pre carii ii duceau castt-iarunce pe malul unui §ant, unde a§teptau ;Me intregi pauäle venia rAndulsit-i ingroape putinii ciocli ce n'apucasere And a muri. Pu- toarea le§urilor putrecjinde te ametia. inteun caveat, o- ra§ul tot era numai un mare morment. Te grAbeai a te intoarce mend acasA, cuprins de spaiml, tremurAnd de

292 groaza, galben gi stergendu-ti fruntea giroinda de sudori red; numërändu-ti viata nu pe luni sau pe oile, ci pe oare gi minute. Apoi dad, te culcai recomandandu-ti su- fletulu lui Dumnepi, gi voiai A dormi (fitrit sa scii de te vei mai degtepta), era piste putinta, caci urletul canilor gi casntul cucovaielor, te tinPau treaz gi in fiori nesfirgiti. In vremea aceasta isbucni revolutia Romanilor, gi armia Ruseasca trml Prutulu pe la Leova gi Sculeni. Opt tunuri,cateva sute de cazaci gi un regiment de pede- strime, tabarire pe campul Copoului in dreptul lagarului militei noastre, din care murise a treia parte. In toate Arne, done' muziceruseasca gi romäneascajucan feluri de arii, pre care nu le aseultau mai nime. Cat pentru mine, me oteriam aqind cantece dinaintea osindei patriei, li-mi 'Area ca, asta nu e alta cleat o hula, un desfid catra provedinta care ne pedepsia cu atata urgie, caci in loc O. punemu sacul de cenuga pe cap, gi sa ne acläpamu cu lacrimi, in loc sa ne rugamu ca sa tread de la noi mania cerului, noi ascultamu musice gi can- tad! gi nu seiu era se vede un joc a imaginatiei mele, de mi se parea chiar sunetulu instrumentelor jalnic gi trist. Cea mai alegra arie semana un prohod. Luna fatall se apropiea de sfirgit. Acum epidemia incepuse a scadea in capitalie gi a se intinde ca o pecin- gene pe celelalte orage gi sate. In feta unei noua nenorociri ce ameninta cotropirea Orli gi tot viitorul ei, oamenii uitasere boala, gi se intrebau cu ingrijire ce cauta acesti straini in tara noastra ,gi cu ce o sa-i hranimu dud seceta gi lacustele potopisere toate sema-

293 naturile? gi apoi igi raspundeau suspinandu ch osinda aSta e mai mare cleat a holerii, ch Dumnecleu gi-a i ntur- nat fata de asupra noastra, ch foametea st a. pe pragul ugii noastre, gi ceasul peirii a Mut... lute() tii nesciind ce sh fac ca sh impragtiiu tristeta de care eram cuprins, m'am dus sh vhd pre doctorul H... frantez care e la noi de cinciOeci de ani, om pre a- tata de bun cat gi de invätat, prietenulu tuturor acelor ce-I cunoscu. . Bunul Milli slabu gi abia ridicat de pe cumplita boalä care nu-1 crutase, giclè pe un jiltu in balconu, inchlOinduli slabitele madulari la raclele soarelui. Se bucurft mult cand me V&A gi dupa cele obicinuite in- trebari gi respunsuri, conversatia caOu firesce asupra imtamplärilor Oilei. VeOi, imi Oise doctorul, privirea nenorocirilor astei frumoase tad, pre care o privesc ca o adoa patrie, nu lash sh me insanatogez. Dupa furtunh vine gi vremea bunk rëspunsei in- trebuintancl un proverb a la Sancho Pança, gi.voind prin asta a opri tipetul sangerandei mele inimi; uite, boala inceteaza, patimile se timpescu, gi linigtea se restatornicesce.... Sub baionetele straine! En sunt 'Aran; nu voi a- junge 0, rad aceea ce nu doresc; dar D-ta o vei vidè, gi-ti vei aduce aminte de vorbele mele. Gandesci oare eh se vor mai inturna anii acesti trecuti de pace gi de li nigte? i pentru ce nu ? Ocupatia va inceta, indath ce...

294 Ascultä, me curing doctorul, ieri dupe, ce am privit din balcon soarele apuind, sara find rece, m'am sculat din jiltul meu gi am intrat in odae, unde aprinOnd lampa, m'am culcat. DupA ce am cetit un capitul din istoria lui Napoleon, a acestui uriag ce a resturnat fata lumii, gi pre care l'am urmat in arinigurile Egiptului gi in troenele zepeclilor Rusiei, am lesat cartea i am inchis ochii, dar feluri de ganduri m'au intovIrIgit pe cepl- Uhl meu. Gludeam la Franta, pre care n'am reve4ut-o de jumItate de veac, gändeam la Moldavia in care imi petrecusemu in linigte partea cea mai mare din via; gIndeam la sguduirea ce se flea in Europa. Socoteam ce, vremea emancipatiei popoarelor gi a natiilor a sosit, gi apoi urmiirind mahinatiile politicii, videam cu ingrijire ci absolutismul incepe ear a-gi ridica capnl, de vreme ce dreptul celui mai tare tot Ind esistii. Pe nesimtite me cuprinsese somnul, dud un vis fantastic mi se aretft. Mi se Ora ct un glas strIin imi strigl: Scoall-te! Apoi me flcui in tresnra mea care mergea atIt de rapide , indt roatele sfiriiau , ear caii spu- megau de sudoare. In fuga astl silnid am treed prin mai multe uliti, unde n'am intilnit nici o suflare, de gi era tlioa mare, and deodate, caii s'au oprit de multimea oamenilor ce Impluse curtea unei case mari. M trezii a- tunci intr'o sal/ unde erau numai boeri Cu decoratii,i of- teri cu spalete. In mijloc vedui o femee nalt1 gi frumoas1 cu ochi gi sprincene negre, cu perul despletit pe spate, pale, pang la cingetoare, ingenuchiate, gi cu mni1e le- gate dinapoi. Langl ea sta un om cu mascL El tinea un

295 ....,.W.,..., palog lat cu care lovea cregtetul acelei nenorocite fiinti. Privitorii se uitau la acest martir ail a clipi din oehi, Mr% a ;lice ce-va, Mil a face vre o migcare, bleat se- mënau a nisce statue de cearl. TAcerea era adAncl. Nu se aucleau cleat lovirile de palog a omului mascat gi su- fiarea de agonie ce egia din peptul frumoasei osIndite! La fie-care lovire un parAu de sAnge purpuriu se revAr- sa pe umerii §i sinul ei, pang ce in sfirgit ucisa cAcla Cu fata in josu, scaldata in sangele seu. E bine! in cruntele resboaie a lui Napoleon, mi s'a intamplat sa fed feluri de grozAvii; in profesia mea de hirurg, am %cut gi am Opt grele gi dureroase opera- tii, nici odata Anse nu m'am simtit atAta de infiorat ca la priveligtea ce mi se areta in vis. Me simteam murind, gi nu sciu cAt s'ar fi prelungit cogmarn1 acesta,dael o agitatie nervoasa nu me descepta. Lampa mea se stinsese, gi dintii imi clAntAneau in gurA de frig. Abia am putut tinde mAna ca sA sun. 0 slug, veni, aprinse earAgi lampa gi egi; eu Anse nu mai putui adormi, grozava vi- denie imi sta dinaintea ochilor. Ce oici de visul meu ? me intreba doctorul sfirgind. Nu este el oare o profetie ? Nu sciu ce este, i-am respuns; sciu atIta ca es de la D-ta mai trist de cat cum am intrat. Viind acasA, m'am apucat si-ti scriu visul doctorului P... pre care te rog fa mi-1 tAlmAcesci, sau mai bine nu-mi dice nimic, dui me tem s'aud talmacirea lui!

_296_

SCRISOAREA XXV

(WAIL DE TEADA) Octombrie 1849. Ara petrecut multa vreme la tad, am trait §i mai mult in mijlocul oravelor. Aid precum §i acolo am apt de aproape oamenii §i lucrurile. Cu cat lug inaintez in vrista, CU atitta m Otrimd de incredintarea ca yiata omului de tara este ea, mai fericita §i mai bine cuvan- tata de Dumnecleu ; cu toate aceste multi se leapada de ea, ca cum ar fi blastamata. Daunqi trecand prin satul N. poposii la casa uuui raze§ batran ce avea Inca vr'o cativa stanjani de movie. Romanul ma primi cu bacurie, ear femeea lui mai adaogi un puiu en smantaua la bucatele obicinuite. Ne-amu pusu la masa. Vd ca petreci bine, mo§ule, amis gazdei. Bine vi nu prea, imi raspunse ;viata noastra a oamenilor de tail este foarte grea. De aceea am socotit pre baietii mei sa nu-i mai las la tall. Am trei baieti, §i am strans vi cateva Oxalate. Pre unul am sa-1 dau in scoala la Ia§i ca sa invete nemtesce, frantuzesce, §i latinesce. Dar romanesce tin ? Ba §1 romaaesce ; dar, vetii D-ta, ca claci n'a inveta frantuzesce §i latinesce, nu iatelege romaneasca de astaji. Acum trebui sa scimu multe limbi ca sa in-

297 telegemu pre a noastra. Apoi dupa ce-a sfirgi cartea, s'a face un logofet, §i a cagtiga gi el boerie, ori s'a tocmi vechil la uiscai razagiIi gi-a dice advocat cum ii al nostru care se jaded de dousOeci de ani al ne scoata mogia, gi de and se tot jaded ne-au mancat'o pejin- mätate. Pre cel al doile, am sa-1 dau calfa la vr'un lipscan sau la vr'un bacal, sa invete neguVtoria, gi sa aibagi el dugheana dud a fi mare. Cat pentru cel mai mic l'oi da pre MITI vr'un boier sa slujiasca, sa se faca omu, 61-1 scoata cirac. Incai sciu c'or petrece o viata mai buna ; n'or asuda ea tatal lor sa-gi seoata panea din pament. In Iagi, oamenii nu se scoall inainte de rásaritul soarelui, ba and dormu pana la pranzigor. Soars le nu-i parlesce, eploaea n'o doresc de alta, decat ea sa le stimpere eolbul de pe ulite. i pe Anita adlogi betranavrand Dumnedeu, om da-o intr'un pansion. sa invete a juca gi a canta in ghitara; gi uncle s'a face o duduca ea capelai cu roehii mandre, gi a lua un cuconag care-i a vorbi tot frantuzesce ! Aga-i ca bine amu pusu la cale? Ce socoti i D-ta? me intreba razegul. Eu socot, mogule, ca foarte reu ati pusu la cale, gi sa-ti dau cuventul. pici ca vrei pre feciorul cel mai mare sa-1 inveti mai multe limbi gi sa-1 faci logofét sau advocat. Scii ce a sa easa dintr'asta ? Ai sa-ti osindesci eopilul la o vecinica atarnare ; sa gada intr'o odae cu

-./V298 pana in mang, unde a O. tInjiascI ca o fioare scoasg din locul ce-i priea, gi de unde, dupl ce-gi va petrece cea mai mare parte a vietii, nefiind nici odatl a lui ci tot a altora, a sl easI trecut gi vested, gi mai sarac cleat cum intrase.-- SI-1 faci advocat ? Meseria ast I cere nu talent gi o vrednicie deosIbitl; de unde scii a copilul D-tale le va area ? Advocat reu s'a putea face,121 dacg va mai cIgtiga.gi rele deprinderi, va veni in rele fapte; se va face un in.Iätor, un necinstit, un plastograf, gi... va fi ruginea pIrintilor ! Pre cel al doile 1ici cl vrei sI-1 dai calfl la vr'un ne- gutitor, adecl vreisa-1inveti de copil a se jura strimb, gi a nu mësura drept. In sfirgit pre cel al treile ai de gand sl-1 dai in casa vr'unui boier ca 814 scoatl cirac. Bun cuvënt ! MAta numai ci acum boierii nu mai scotu ciraci; Ang fiind cabIetul este curItil, a sl-1 imbrace c'o livrea frumoasl, c'o jiletel rogie cu gireturi de fir,cu nigte pantaloni galbeni gi c'un frac nu sciu mai cum, pe bumbii clruia a sI fie marca stIpInului ca sI se cunoascl cl-i a lui, cum se cunoscu boii din cireadi caii din herghelie de pre bourul lor. Wean cuvgnt, a sl fie jokeiu. Ciocoiu! Jokeiu am Ois, carelo slicere englezeascl ce in- semnead mai tot aceea. Mai bine la plug de at in coadä. SI venimu acum la copila D-tale, mitugl, pre care vrei s'o dai la pansion. Indatl ce va intra acolo, n'o sl-i mai (lid Anita, ci Madmoazel Anet (Anette). A O.

299 invete a juca polca gi a A uite hors. A sä invete a canta in ghitara gi n'a sa scie a nevedi plum Jar cuconagul care-i sa-1 iai ginere gi care a sa se rugine0e sh. se respunda cu socrii lui, cea anthi treaba ce a sa fad, a O. fie sa-i vënda stanjanii de movie care-i vei da zestre, gi dupa ce-i va bate la talpe , are sa-ti lepede fata, pre care-i s'o primesci in casa plangend, gi n'a sa-ti fie de nici un ajutor, caci a sa scie frantuzesce, ear nu gospodaria. Ce spui, domnule, strigarh 1)611.113H, va sh,ich, foarte rhu pusesemu in gaud? Dar apoi ee ne sfatuesci D-ta et facemu cu copiii nostri ? Eata ce. Sa-i dati la dascalul din sat sa-i invete limba lor ca sa poata ceti cartile celle bunP care-i in- yap cum sa cinsteasca pre Dumne4eu, pre parinti gi pre mai marii lor, .cum sa-gi implineasca datoriile catra carmuirea care se ingrijesce pentru binele lor, cum A se fereasca de lene gi de belie ; gi prinurmare cum sa se fad buni gospodari. Atunci vor Bei ca pe ogor cu plugul sub mama gi cu inima la lucru, sunt siguri astqi pentru panea de mane, fiind ca ea va atarna numai de la munca kr! Se voru bucura de un aer curat, gi voru aye grane, poame lapturi gi alte bogatii ce le da bunul Dumneyn. Orhgeanul traesce de 4 pe mane. Struncinatu-s'a ceva negotul ? Se teme a nu va ave pane pe adoaqi in vreme ce teranul este sigur c'a sa secere la Iulie. In o- rage, traiul atarna de la cinci sau gease lei ce poate ca- pëta un muncitor pe Oioa de munch, ear de se intampla

300 sg, nu &easel intr'o Oi de- lucru, lipsa §i foametea i se infato§eaza indata; la tail Kase, de n'ar fi nici o para, tot nu se teme cineva ca nu va gäsi ce mann. Indata ce omul §i-a implinit datoriile campului, doarme lini§tit, §1 se scoala voios, pentru ea nimica nu-1 umilesce intr'un bc, unde toti vorbesc o limba §i se imbraca de o potrivi. Anita D-tale, mat*, in bc de frantuzesce va inveta gospodaria de la maica-sa. In be de rochii cu falba- lale, va avea tin pe§timan curat §i o came§1 de buran- cic cu altite cusute de densa. Nu va purta capele, ci flori de,camp. Va ajuta barbata-seu la munca; i§i va eresce copiii, §i va fi mama bunk sotie bung §i fiica buna. Bata, ce se vor face copiii dumneavoastra dug ye yeti ingriji de den§ii. Iti multemim, domnule, ca ne-ai deschis ochii, imi 4isere betranii. DumneOeu te-a adus ca sa ne scapi de gogomania ce era sa facem. Videmu acum ca bine traim noi la tag; de ar trai §i copiii nostri cum am trait noi! Vomu face cum ne-ai sfatuit d-ta; le vom insufla frica lui Dumnepu §i dragostea muncii. In vremea aceasta, trasura fiindu-mi gata, mi-am luat remas bun de la betranii terani, carii me intovi- ra§ire de bine-cuventari pang ce m perdura din ochi. Bucurie !

301

SCRISOA REA XXVI

(PROPRIETATE PACIPBITOARE)

Madill+, 1850. Suntu unii Mani carii ti se facu neapkati, a arora fatl doresci s'o vedi din and in and, carii iti vorbescu o lima vechie, iti aducu amiute de o vreme trecutä, gi suntu pot dice ca o hronicl vie. Tin proverb dice, de n'ai Man, trebui a-ti cumperi. Eu, prietene, am norocirea a-mi avea b6tanul meu, pre care nici l'am cump6rat, nici l'am stalls de undeva, ci l'am &it de la plrinti impreua cu ghigilicul tatei gi benigelul mamei; relicvie pretuoaa pre care n'ag schimba-o pe cea mai scumpl anticuitate din muzeile Italiei, pentru cu jicnicerul Simeon Durac e un Man pre atIt de vesel at gi nesup6racios; un fel de Nigcorescu en bien petreaadu-0 dilele ate i-au mai Amasu a träiascl pe lumea asta, färl a se ingriji at de putin de ea, WI a se amesteca in intrigi, Parl a avea curiositate. Se mul- tämesce cu positia lui, gi ca un adevgrat filosof nu doresce a aibg, mai mult deat are, adia o azIgie in tinutul arliglturii gi o caa in ulita Blibkgriei, pre care la ape date cu anul, Italia unui vecin, gi casa unui arhivar de la nu sciu care Divan. Cu at lug se invoesce cu posesorul, cu atIta e nemul- Omit de chirigiu ; aci acest impiegat public ii platesce

302 foarte reu chiria, sau mai bine Oicend, nu i-o platesce nici cum. Bietul meu !Aran, il viziteaza, regulat de doue oH pe Oi cerendu-§i dreptul ;in zadar ens& Arhivarul ride §i nu platesce. Scii ce, domnule Scripicescu? ii Oise el mai dem- naOi, am venit... Sa-mi cei chiria? Tot aceea §i ear aceea. Doina scie, Doina cede,. Ba nu; am venit sa te rog de un lucru. A! Meta ce nu e vorba de bani, sunt gate sa te ascult. VeOi dumneata,domnule Scripicescu, casuta mea e buni§oara. Patru oda*, ograda buna cu gard, chiar la ulita... He ! ma §'a§a. Nu e tocmai comoda. Ferestrile mici, coperementul.vechiu... Eu tot sunt un betran singur c'un picior in groape, 'emu uscat bun de ars; mi-am luat de seama sa ti-o dau dumitale, ca Oeu m'am saturat de a tot alerga dupe plata chiriei. Incai n'oiu mai avea superare §i Mae de cap, §'apoi dumneata mi-i pomeni poate cate-olata. Mi-o dai mie casa dumitale ? Dar, §i dace vrei, fe hartia de danuire s'o isca- lesc, §i se, mergemu s'o intarimu la judecatorie. Foarte multemesc, Oise Scripicescu; nu primesc. Nu primesci? Dar ce me socoti pre mine, arhon Jicnicer? Gen- desci ca-s a§a de prost se, fac o asemene negutitorie pagubitoare? Scii ca. bine ambli sa me pui la mane.?

303 - Cum a§a? intrebi Jicnicerul,- care nu intelegea. Eaca cum, respunse Scripicescu. Eu acum tin o cash, a curia chirie... N'o plAtesci, o sciu tare bine. i n'am altA grip.. Dar and a§ fi eu proprietarul, ar trebui sA plAtesc pavele, splAtesc curAtit deulitl, sA plAtesc... sl plAtesc... mai sciu eu ce ? SA, stric gardul, sl fac parmaclIcuri. SA prefac ferestrile dupl plan, s'o acoper cu tinichea sau cu oale, §.c.I. §.c.1... Uncle m'ar sui asth istorie? SA §ed tot en mAna in pungl, a§a e? Tine-ti casa, frätioare; nu ti-ai gAsit omul, Nu-mi trebui mie belea. Mai bine ti-oi plAti chiria. Apoi asta cer §i eu ; dar and ? CAnd ? chnd ? tii cl e§ti curios ? pidndu aceste, Scripicescu i§i 1upällria §i se duse la cantelarie, ear jicninerulu Simeon e§i dupft d'ensul , desnIdljduit cA nu se poate cotorosi de proprietatea lui. SAn Atate !

SCRISOAREA. XXVII

(1:114 PROM DE LA1826)

Alartie, 1851. In Oioa de astA0i dud protesele au ajunsu a fi atAt de multe §i atIt de lungi, dud mai nu vei gsi om care sä nu aibh, protesul seu, socotimu ea n'ar fi o gre§alä de

304 s'ar institua o resplatire nationala pentru toti acei ce n'au protese,fie aceasta o mentie onorabill din partea carmuirei. . Poate ca boldul egoismului ne indeamna a da acest proiect caci noi suntemu acei ce n'arnn avutu slava Domnului!pana acum nici un protes, §i prin urmare, noi arnu fi cel entai care ne-amu folosi de acest drept. In adever, Wend gluma la o parte, se mir e. eineva and vede uricele §i espisoacele vechi, care in putine randuri cuprindeau atat de mult, §i anal oralele §i hotaririle de acum, care in multe randuri cuprindu atat de putin. Ne s'au prilejitu a vide o anafora scrisa pe douedeci coale hartie! adeca de trei ori cat intreg Cap. VIII a Regulamentului, §i de doue ori cat tóta partea I, a Co- dului civil. Judece cineva acum ce cumplita torture, este pentru §eful statului se. fie silit a asctlta o data sau de done ofi pe septemana asemenea pocitanii, precum : re- ferat din motivul actei, protest intors en nadpis, re- plica cu rezolutie, jurnal in nefiinta, tratatie in corn- plet, osebita socotinta dupa hodul delei, §cl. §cl., frase barbare care-ti mananci vremea §t iti Intl nervele ! Candu eram la Bucuresci un om de duh imi spunea o anecdota de la 1826 a Domnului Grigore Ghica. Intr'o (ji pintre alte hartii; Logofetul al doile ii in fa- to§a o anafora a Divanului pe vr'o trei-patru coale 'Artie. Pupa ce ii ceti vr'o doue perti din ea : Ce e aceea ? intreaba Vod.a. 0 anafora a Divanului in pricina unor bani ce pretinde Stoica de la Mihali.

305 Cine-s aceia ? Doi negutitori de aice din orag. i ce Qice Divanul ?- vice ca de gi Stoica are dovada ca are sa, iae o suma de bani de la Mihali, dar Mihali intimpina ca acei bani erau. ..fiindu ca.. pentru c. .. S.v6d ce dice. Cetesce dinte, Oise Ghica. Logofétul al doile incepii a ceti anaforaoa. Domnul asculta. Acum era pe la a gasea fata. Am uitat cate ai spus pana aice; Logofete, Oise *Po& Incepedint& Bietul functionar Orsänd sudori, reincepii cetirea care acum merse pang la inchierea ce se sfirgia cu nbici- nuita formula : cEar desavirgita hotarire r'emane la intelepciunea M. Tale.z, i ce hotarire se dee intelepciunea mea,Oise. Ghica, and din toateise1ei desOisele lor, n'am inteles nimic ? La inceputu are dreptate Stoica, la miOlocu Mi- hali, gi la coedit gi Stoica gi Mihali. Aferim! buni jude- Moriam!Side cata vreme se lantuesce pricina este?. De patru ani. Patru ani !i pentru ce n'a trimis-o in cercetarea starostiloru de isnafuri,dupre cum e obiceiul intre breslagi.? Nu sciu. Buiurdisesce-o catra starcstii breslelor ca s'o cer- ceteze, s'o pue la cale,i sa-mi fad de-adreptul mie anafora. 20

306 Functionarul fku ce i se porunci. Piste dou clue, Logofaul al doile ii inmhã o anafora pe o junatate coal härtie, in care erau urmatórele cMgria ta ! Amu cercetatu §i amu hotkitu : Stoica saplAteascl teinci sute lei lui Mihali; pentru care amu i Mutu a- adalma§ la anima lui Badaca. (1) cPlecate slugile M. Tale. (Urm au isc Maur ile.) Ma§alla I strigl Ghica Vodk smucindhärtia din mlna Logofetului,i skutInd-o. 0! de s'ar sfir0 aa tOte ju- decätile in domnia mea! Asculta. Logofete !Scrie in- dat6, aice pe hktia asta c intkim acOstI hotkire,11 poruncimu snu se stremute in veci. Dupi ce-a scris Logof6tul, Domnul isc1i, i Muhur- darul puse pecetea. Actul acesta se pgstreazI §i astqi in arhivele rJnii Romanesci.

(1) Badaca avea pe atunce cea mai vestitl ciirciik. in Bucureaci.

307

SCRISOAREA XXVIII

(PE1ER1NA MU)

Octomvrie, 18.52. Haide, bleti ! indlecati §i Intl sama la hopuri. Unde mergemu ? La Ocd. Surugiii s'au uitatu lung la mine. Sermanul!voru fi dis in g/ndul loroare ce-a facut de-1 trimit la Ocng.? Apoi au indlecatu,§1 chiuindu §i plesnindu, au purees intr'un galop furios care a tinut tocmaidou6 minute ! Pe urml cu toate opintirile, bicele, strigAtele, am incepa a merge, Iicënd ca cucoana Chirita : Of ! md.ri frate, De ai Ocate Ca cai de postil si te pornesci, De multi trudil, De mail ciudg To ve4i en posta d 'ntartinesci. Cid dad plead Colbul te 'ad, Glodnii lipesce benghiuri pe ma, Biciui pocuesce De te-asnrclesce ,i caii postii alergn la ... pas. Cahin, calla am trecut prin Roman, am gasit Baclul, §1 am inaintat epre TIrgul-Ounei. Cum am agiuns in va-

308 lea CAluglrei, caii s'au opritu de la sine. Am intrebat pre surugii care e pricina ? Ei imi respunserl cl de mult caii de postl nu mergu deal deshlmati On/ in valea, Petricicli, §i cl trebui sä pun boi la trAsura. Fiind dar el obiceiul pamentului ajunge prin intrebuintare a se face lege, ca unul ce sunt supus legilor, am tocmit boi cu care m'am suit §i m'am coborit in vro §esI ceasuri plug in valea OrI§ei, intovärl§it de surugii, care duceau caii (ce erau acum un object de lucs) in pohod. De la Calugitra rëcoreala atmosferei, gnineta orizo- nului, vio§ia verdetei imi afetft cl intru in regiunea muntilor. Cu clt de ostenicios este drumul, cu atIta e §i pitoresc. Muntii vineti ce se ve'du in departare, coastele dealurilor coperite cu buchete de fagi, arini §i braqi; Tazllul ce §erpuesce pe vale, inflto§eazI un peisaj ro- mantic. Inaintänd am inceput a vide §i sltenii in costumul muntean. Femeile i§i inflprI capul cu un §tergar, a clruia capete atiirnä dinapoi.. Glteala aceasta sea: maul, mult cu a aluglritilor Dominicane. Am b/gatu de seam I lnsë cis. sängele la; munte pAstreac.11 Ind tipul cel frumos strlmo§esc, §i n'a degenerat ca la camp. Clnd f/ceam observatiile aceste fisiologice, inaintam incet incet spre telul cAleloriei mele. Dupl. ce deci, ca din poveste, am mai trecut un deal, o vale §'o limbl de pante, am zärit in departare TarguI Ocnei inchis intro munti, a§a fel incat se pare ca in, vagluna aceea se. fir§esce lumea. Ajung6nd in sfir§it, am tras la CamarL Scii ce e-

309 ste Camara? In adeveratul inteles, Camara este cantora dar in fiintg, ea este curtea targului Ocnei. Aice se concentreaza toate interesele nu numai a Rufe- ta§ilor ci §i a orl§eanilor. De la camarl se imprAstie favorul §i desgratiea, dragostea §i urgiea, binele §i reul. Intr'un malt, ea este o autoritate mai mult sau mai putin insemnatI dupg gravitatea camaraplui. Aice am glsit pre Vornicul A. Vilara, pre care il cunosceam Ind de la 1828. El me primi cu acea aleasa, po1itet1 ce caracteriseazg pre adeveratul aristocrat. Sara ne-am primblatu impreunI, am vizitat o punte pe Trotu§ fOcutO de el, care este primblare publicl ; a- poi dupi cateia robere de vist, m'am culcat §i am dor- mit cum nu dormisem de dud purceseseme la Ia§i. Adoa4i am petrecut-o mai toga conversInd cu Vilara. Ascultam cu mirare pre omul acesta, ce a jucat o roll insemnatl in patria sa, cu ce desgust §i cEnta vorbea de politicA, el care mai tog/ viata §i-o petrecuse in intrigile diplomatiei §i in sbuciumOrile political.Nu voiu sl ved jurnale imi dicea el nu voiu s'aud de gazete, me multemesc a fi vesel §i lini§tit. Dupg ceme voin inturna de la bE (era gata A, se duel la Frantis- bad), o sfac din ora§elul acesta un ermitagiu de odih- n1 §i de plAcere. Acum haidem sa ne primblImu, adgogi zimbind, sO imprO§tiemu seriosul convorbirei prin vi- derea frumusetilor Ocneid) Era aproape de meclul nap- and dupg, primblare amu mIntuit vistul, ear cAnd lalture 12 oare, Vilara nu mai era! 0 apoplecsie trls- initOre ,c urmase firul qilelor sale.

310 Dupa patru luni trecute, And cu groaza imi aduc a- minte de acest mom eut! In ad evër, poatefi ceva mai fioros; decal a petrece cu un om in WI puterea vietei, gi in spa-. tiul de cateva minute a-1 vid6 mort? Sic transit gloria mundi! Cea antëi datorie a fost sa visitez pre boierii Moldo Romani din care se compune societatea, gi am avut prilej a cunoasce ca fuzia intre Munteni gi Moldoveni face mari progrese aice, cad de gi intr'un colt de tail, in Targul Ocnei tot se pastreaza vechea ospitalitate ro- mama, ce era odinioara proverbiala. Tot ce se mai poate adaogi este, ca. barbatii sunt foarte buni, §i femeile. f6rte amabile: Apoipe semne aerul, sarea, Trotugulg.c.l contribue a face ca damele Ocneane sa aiba cei mai limpe(jigi mai ucigagi ochi din toata tare. Un tenOr vesel gi de duh, rudai prieteu al meu, imi spunea ca el ii inchipuia in naivitatea sa de provintial,. cá impoporarea Targului Ocnei, se alcatuia din acei ertati de la munci, pre care Guvernul in parinteasca sa ingrijire, ii colonise acolo, pentru ca avOnd ei totdeauna in privire gropile osindei, sa se pocliasca gi sa se faca, din rei, buni. Curiositatea ori mai bine çlicOnd pOcatul sau norocul lui cel hun, ii indemna 0, vie la Ocna; dar aici se incurca aga de bine, incilL se trezi insurat cu c er- tata (cum o numesce el), dama pre atat de placuta cat gi buna sotie. (1)

(1) Thgrtil acesta (Pascal Vidraqc) nu mai este ! Cruda morteli coasil il silent inainte de vreme.

311 Trei lucruri sunt de vëclut §i de studiat aice. Turnul Precistef, Ocnele §i pgrintele Egumenul. Turnul e o ziclire foarte curioasä. El este patrat, de o circonferintl de 12 stinjini, §i de o ngltime de 5-.6. Se cunoasco cg, a fost zidit cu mult mai nainte de monastire (care §1 ea datg de vr'o clod sute §i mai bine ani), §i cg menirea lui n'a fost de a servi de clopotnitg. Gios are o incgpere mare, care a fost, cum se vede, magazie sau inchisoare. Despre Nord, te sui pe o scgrita la o ngltime de 15 palme, §i intri intr'o salitg ingustg, uncle cel gutgi lucru ce ti se inflto§eazg este span- zurgtoarea I Un grindeiu de stejar stl prins in zid de amgndouii laturile, ear in miciloc este o verigI ruginitg, de care se anina §treangul. Ca laul n'avea decgt sa in- vArteascg grindeiul ca sa sugrume pre patient! In dreapta acestui coridor este o uplita pre care te cobori pe o scgrita dreaptg §i ingustl putredg acum de veehime intr'o inchisoare sub-pamènteana fgrg laming., fail aer, §i de o aancime grozavg. Acolo cine scie ate jertfe au fostu! Cate suspine an ingdu§itu groasele ziduri a Tur- nului ! one blasteme v'ersau asupra tiranului rafinat ce-1 a zidit, acele buze ce vineau de amuteau invinetite sub spgnzurgtoarea ce stg dinaintea u§ii ! In dreapta corido- rului este o scgrita pe care suindu-te ,intri intr'o cl- marl boltitg cu ferestre strimte, care servea spre schingiuirea prizonierilor, precum se cunoasce de pre gura unui cuptiora§ ce se vede la intrarea acestei inchisori, in care negre§it se inferbgntau uneltele schingiurilor. Mai suindu-te ggsesci Ind o alt I camarg, boltitg ,§i

312 ...W./..44.4. mai sus stau aninate clopotele monastirei. lin clopot mare, veehiu gi spart cu glasul seu eel dogit, vestesce Ocnenilor cInd este serbItoare. Oare eine a fost Tiberul ce a fIcut turnul acesta, care ne amintesce de nigte timpuri de barbarie, ce din norocire s'au cufundatu pentru tot-deaunea in noianul vremii? Ori cat am clutat, nici o inseriptie, nici o datI nu am aflat ; chiar in cronicele noastre gi in traditiile poporului nu gliimu nimiel. De la osinda veche, m'am dus la osinda noI, la gropile de sare. Nu me voi intinde a descrie modul luera- rii minelor gi starea arestantilor. Aceste voru fi obiec-_ tul unei scrieri mai serioase, pre care imi, propun a o face, clei impresia ce mi-a lasat e mahnicioasa. In rise de a fi num/rat intre ruginele literaylor, nu me pot opri de a face o comparatie mitologica. Oare Valcica nu seamana ea cu Aheronul, gi gurile Ocnilor cu intrarile imperiului lui Pluton? Ascultand vuetul ce se fg:cea in fundul gropilor, mi se 'Area el aud Ciclopii faurindu fulgerele lui Joe. SI venim acum-la a treia curiositate, adeca la parintele Egumenul, de la care fed acum ca trebuia sa in- -cep dupa proverbul: in ,Tovern principio. Prea ,cuviosul arhimandrit Paisie Ocneanul, Egume- nul sfintelor monastiri Precesta gi Raducanu e in ade- Or o curiositate. SI nu se pail nn paradocs aceasta clicere. Cum al nu se sdcoata curiositate plrintele Paisie, care ..de gi Grec nu seaman/ nici cum cu Grecii? Noi avem

313 dreptul a-I reclama de patriot al nostru, cad de treicleci ani trecuti de dud este cu noi, prin fapta §i prin graiu acest barbat s'a gasit tot-deauna in frunte chid a fost vorba de vr'o imbunatatire ob§teasca, de vr'o bine-facere particulara. Chiar asta4i ocuparea sa este de a vizita scoala publicl §i spitalul (care este unul din ale mai bine tinute din toatl tara), a carora este in- spector acum de donNeci ani. Cum sl nu se socoatl curiositate un calugar care nu-i ipocrit ? Cum sa nu fie raritate un calugar care n'are nici caretä, nici armasari, nici...tabieturi ? Lumea gmsg vorbesce el are bani. Intrebandu-1 dad e adeve'rat, imi respunse cl din improtiva el urmeaza porunca apostolicl : Mhxrlascks xpoairi, rip amp), mai xakxbv,icqTEC; Cciwac 5pAy. Parintele Paisie are o mica chile in monastirea Ra- clucanu, uncle §6,de singuratic §i lini§tit cu fratele seu protosinghelul Neofit, cu care nici cum nu seam aril, cad. .cu cat Egumenul este econom, cu atata frate-seu e ri- sipitor. Ori ce ca§tiga cu epitrahilul impartesce la sl- raci ; §i in vreme ce Egumenul se ocupa de lucruri ce le socotea serioase, parintele Neofit planta o vita de vie la fereastra chilioarei sale. Viea a crescut, a coperit chiliea, §i s'a iutins piste zidul monastirei. Cine scie dad, dad lucrurile Orin- telui Paisie, ce se paru acum temelnice, nu voru mai fi, viea monahului Neofit nu va produce Inca rod §i umbra! Am 4is el ace§ti doi cuvio§i locuescu in M. Raduca-

314 nul, fArA sA vorbesc And de ea ; scIpare pre care me, grAbesc a o indrepta. Monastirea Raducanul e situatl in cea mai frumoas1 positie, pe o stAncl din malul Trotuplui (la care am a me inturna cu placere). Zidirea n'are nimic de insemnat:. ea seamAnA cu tote bisericile fAcute pe atunce. Deasu- pra u§ei se cetescu aceste versuri:

VELEAT occgf3 Mult prea dulcelnillristos Robul seu eel credincios, LAcapil th au zidit, Foarte l'au impodobit. Lumina dar acea cereascit Prin ruga ta s'e, molteneascit Radu Racovitii, Vel Logofet, Cu a lui sotie Maria, Ctitori Suntu cu Sica lor Ilinca , La aceastil bisericii prea Anti. P. V. Main 20. Après avoir reglé les fortunes publiques, Ge donne des leçons aux plus grands politiques. Cum iti pare inscriptia aceasta, pretentioasA? Ce qici de frantuzeasca din ea? Ce intelege prin regler les fortunes publiques? Eu prepun cA D. Logofetul RacovitA,- a cAruia terenä fie wall! numia regularea averilor olVesei, hotAririle drepte sau strimbe care da prin cAr- tile de judecatI ce sloboqia de la Logofetie. Donner des lefons aux plus grands politiques, nu-ti pare a semlna cu o epigramA indestul de bufoanl? Do- van, c A de mAgulirile lingu§iei dreptul simtu se intu-

375 necg; §i de§ertAciunea face pre oameni sg-§i sape nero-- ia in peatrg. Dar sg lgsgmu vanitAtile oamenilor, cji sg venimu la frumusetile ce natura le respgndesce aice cu atIta in- bel§ugare. Toate dealurtle ce impregiurrt org§elul, sunt incunu- nate de grklini §i de vii care prod= in singurg pod- goria Ocnei aproape la 150 mii vedre de un yin foarte bun, §i Axse vin vechiu nu se ggsesce ! IntrebInd pre un localnic de ce nu au vin vechiu ? el imi respunse crt : ei n'au obiceiu srt-1 lase sg se invecheascg. Respunsul este nu numai caracteristic dar §i potrivit; cad in adever, serbg toarea §i duminica vecli toate crg§maresele graite, a- demenindu cu ochii lor cei negri pre trecetori. Curteni, §avggi, tgrgoveti, rufeta§i in crg§mg, suntlt toti egali dinaintea lui Bacus. Pretutindene auqi cAte o scripcg, ate o cobzg; §i apoi cAnd aburii vinului §i ochii crg§mgresei au produsu efectul lor, incepu horele, tropotele §.c.l., §i cAnd indesearg, se intorcu pe acasg §ovrtindu §i cAntAndu, cei de piste vale vrAndu srt tread puntea ingustA de pe Trot% adese cadu in el; dar fiind cl au qi betivii tin, Dumngleu, §1 fiind el Trotu§ul e vechinl lor prieten, el ii primesce in recoroasele sale ape fgrg primejdie, ii imbratorazg, §i-i trimite pe acasg scgldati §i desmetiti. Nimic mai limpede, mai frumos, mai vesel decgt a- cest nobil riu, care dupg ce ese din muntii Transilvaniei, §i dupg ce i§i face loc printre stanci §i scaldg T. Ocnei, primind in sinul seu Slanicul, Ca§inul, Oituzul, Tazlgul iii alte mai mici pgrae, merge de s'e aruncg langl Agiud,

316 in Siret. Scii Anse' c. §i Trotu§u1 ca tot ce este mare §i frumosu are §i el zavistnicii sei? §i scii care suntu ace§tia ? SlAnicul §i VAlcica. CAte odatl and ploile se vars1 in munti,SlAnicul Imflat de §iroaele ce curgu in el, socotindu-se el ar fi §i 0 ceva, ingAnfat §i turbat se aruncl rostogolind petre §i bolovani, §i despicand cu furie apele Trotuplui, merge pAnN, ce se perde in el. Alte ori dacl ploA spre Nord- vest, VAlcica, capritioasa VálcicA, acest pAr1eanein- semnat, pre care un copil ii poate pA§i, se face atIt de mare inclt adese prIvale carele incavate. Ea se repede ca sl imbrato§e4e pre mAndrul na pre care il curte- nesc6 de atAta ani fArá vre-o ispravA Anse' el despre- tuindu-i cocheteriile, nu sufere ca cristalinele lui unde sA se amestece cu apele drate §i noroioase a acestei be- trane desfrAnate, inclt e o de§antatl privire a via cum apa tulbure a Valcicli curge prin Trotu§ fArA a se amesteca cu eL Trotgul e odorul cel mai pretios §i mai iubit a Oc- nenilor. El este mInglerea lor, panaceea lor universalA, idolul kr; cAnd se scaldl in valurile lui, ei crPdu i§t spall §i pecatele. Treand podul gAsesci Greldina lui Nastasache, la poalele muntelui MAgtira. Ake este un isvor de apl. mi- neralrt. Eatl ce dice de el Doct. Rtul in descrierea sa despre apele simple §i minerale :«Apa acestui isvor e- ste limpede Anse brAnzoasI ca una ce are nisce flocu§ori intr'insa, care se a§eazI pe fundul vasului indatl ce s'au turnat apa in pahar. In privirea acestor flocu§ori, soco-

317 tintile sunt deosebite ; unii- dicu ca aceste n'aru fi alta cleat carbonat de magnezie, altii ,dicu ca aru fi hidrat de pucioasa, §.c.1.» Adica cu alte cuvinte va A did, el apa nu e analisata, §i el nu scie nime din ce atomuri se alcAtuesce. Cu toate aceste, vara navalescu multime de bolnavi la curl. Aici sunt odgi prea bune, §i o ingrijire foarte de laudat din partea proprietarului. GrAdina a- ceasta e §i primblarea favoritg, a org§enilor, carii pa- descu cu religiositate preceptul lui Martin Luther : Wer nicbt liebt Wein, Weiber und Gesang Der bleibt ein Narr sein Lebenlang. In dile de serbatoare, negutitoritele gatite §i ferchezuite, vinu de se ratacescn prin aleele livedii ;§i apoi dud raqicirile sunt mai serioase, se sue suspinandu §i batanduli pepturile in deal la schitul din Magura, de unde ca ni§te alte Magdaline se intorcu podite; atata nnmai ca pocginta tine numai pana ce se coboara in vale. Voind a visita Magura, m'am dus cu trasura pang, la Troita. Da aice a trebuit sa ne suimeramu mai multi pe gios pe o carare strimta §i stancoad. Cate pu-i tin putin drumul facandu-se mai greu, amu inceputu a simti obosirea, §i dud dupa cinci patrare de call, amu agiunsu la sehAstrie, eramu indestul de osteniti. Ansa cand dupa atate stinci pe care ne urcasemu, amu gasit verde*, pomet §i apa; cAnd amu vadutu incantatoarea priveall ce se intinde de pe virful muntelui acestui, amu uitat toata osteneala, suitului. Cativa pustnici uitati de lume vietuiescu aice singu- ratici in desevar§ita lipsa §i nevoie.

318 Imi propuneam a me duce §i la blile de la Wade, dad, doctorul arq nu me inturna din hotärirea aceasta. Nu m'am cait nici de cum, and m'am incredintat de starea in care fu Slanicul in vara aceasta. Suntu douqeci ani trecuti de and D.aro§, unul din cei mai buni doctori ce am cunoscut, locuieRce in T. Ocnei. El e singuiul localnic care n'a capatat friguri and a intratu Bern cu Honveclii lui aice. Ocnenii suntu foarte norociti; ei au doi doctori, pe D.arc,§ §i Trotu- §u1; de aceea, nici se sparie ei and se bolnavescu; unul sau altul trebui sä-i vindece. Ploile ce nu incetan, facea monotona vietuirea la T. Ocnilor. Uritul incepuse, §i.spletnul nu era departe, cand de odatä se Mu un mare sgomot pintrecain- gari. Ce era? Ministrul cultului sosise. Asta fâ o mare norocire pentru mine, caci nu puteam cleat sä ca§tig moralicesce in adunarea D. G. Cuza, pre -care, ori cat de mult ii stim, nu pot in capitalie a-I su- përa, precat doresc, en vizitele mele. L'am intovarg§it la M. Bogdana unde parintele Egumenul Autonie D um- brava, ne ggzdul §i ne ospatft patrioticesce. Aceasta monastire ziditli inzestrata de reposatul Logofet Solomon Barladeanul §i jupaneasa sa, a carora morminte se vedu inauntru bisericei este foarte bine tinutä. Fos tului Egumen, rëpausatului Arhimandrit Teofilact, ea este datoare cu cele mai multe imbung.tatiri; paguba numai c. e situatá in a§a selbatec loc, favorit adapost a ur§ilor. Parintii ne spuneau c. adeseori ur§ii cafi suntu mai devoti, ii viziteazl. Socotiramu deci de

319 -cuviinta sä le facemu §1 noi o contra-vizith. Planul se facii, se adoptft, §i se §1 puse in lucrare. In vreme ce ne pregateamu pentru aceasta espeditie, unii din amatorii ce erau sa ne intovara§easca, incepure a ne spune feluri de anecdote. Until, cum un urs a imbra- -to§at pre un yen ator, care de atunci nu mai imbrato§ath pre nime; altul, cum un alt urs a smucit sineata din man venatorului, §i i-a sfarmat-o de cap. Altul ear cum lin al treile urs a luat pre un vënator subsuoara, §1 l'a dus in barlogul seu, unde l'a facut befsteec pentru puii sei; altul cum.. .§.c.I. Toate aceste povestiri mai mult sau mai putin istorice me facure a gandi ceu venator de iepuri §i de prepelite o sfac o trista figura, cand me voi in- talni c'o dihanie, care fail multe complimente te ia in brate; §i cam cu ru§ine marturisescu ca incepui a perde .ceva din gustul venatoarei. Nu sciu ideea aceasta, sau imbuibatoarea cina a parintelui Egu men, faca ca adoagi cuadeverat eram bolnav, incat D. Cuza fu nevoit a me läsa sa beu ceaiu in chilia Arhimandritului, lar d-lui cu ceilalti se sui in munte. Din norocire, ur§ii ca ni§te ur§i cu judecatä, simtindu ca au a face cu un vechiu venator, nu cutezare a da ochi cu acest boier. Paul a nu pleca din Targul Ocnei, m'am dus la Onesci ca s. visitez pre proprietarul, catra care me leaga o veche prietenie. Pe iniloritele §esuri a acestor frumoase domene, uncle Ca§inul §i Oituzul se varsa. in Tro- tu§, se primbla cocostircii, cotofenele §i turturelele care de aice nu se ducu mai departe. De §idorinta mea se in-

320 voia cu a D. As Ian de a ramanea mai mult la Onesci, grabindu-ma a ma pregati ca sa ma intorc la Iagf, n'am putut zabovi decn o qi, o Oi de acele pre care Romanii le ins emnau cu o peatra alba. In sfir§it am Orbit acest targu§or, unde departe de- intrigi.§i de suparari,.petrecusem doua luni de odihna §i de negrija. I-am lasat remas bun, fagaduindu-i a-1 revedea cat mai curind. La Roman am gLit colb, am intilnit judani trento§i; aceste imi prevesteau apropierea capitaliei. Cand am za- nit cele patru turnuri a Mitropoliei, cestau ca o masa resturnata, cu picioarile in sus, soarele scaldat intr'un nour pulberos, se ascundea dupa muntele Pionul. Ilcaps!

SCRISOAREA XXIX

(JIIDANII SI FLORILE)

Decembrie 1854. Cate odata, dud sunt fara treabl, imi place a lainici pe ulite, sau CUM se OM a numara pavelele. Asta primblare, repetata de multe ori,imi insuflä feluri de idei mai mult sau mai putin filosofice,idei nevinovate ce ma facu a uita pentru catva timp ca viata e atat de scurta §i ilele atat de lungi ! Ele in ochii mei imbraca o forma care, din multul analis ce-i fac, sfir§esce prin_

321 a se face o realitate. Astfel am ebservat cä nimic nu caracteriseazg pre locuitorii unui ora§ ca chiar ormul in care ei se nascu, trIescu §i moru. Un ora§ tras cu sfoara, regulat, curat, unde zidirile suntu spoite §i ferchezuite, dovedesce clocuitorii lui suntu oameni regulati §i linisciti ;nsë inima lor trebui sg, fie rece ca §i linia geometria, pre care o int5lnesci la tot pasul. Din improtiv5, aceie unde a desdlecat §i s'a a§ezat fie-care dupg plac §i'voie, au un nu sciu cc care place ochiului. Dac4 Bucurescii n'ar avea noroin §i greci, dad Iaii n'ar avea tinI §i judani, negre§it cg am fir din cele mai plIcute politii. Din nenorocire, au §i elo pre cum am gislepra lor!i.nsë,dacA in capitalia Rombiei ggsesci grldinele Cismegiu, Chiselev §.a.; daca prin mahalale glsesci liveçli §i primblgri ; §i daca la Ia§i nu afli cleat o neclutatI gr.din pubbic, vina sciti a cui este ? a judanilor carii au cotropit tarn §i au inl- du§itu pre orapni, pentru ea judanul, din naturl, este durum florilor! §i pentru dovadl vomu intreba : Unde-s grldinele noastre ce ajunseser6 a se face istorice ? Un- de-i grAdina de la cerdacul lui Ferent,. de la MovilI, de la Stejar, SprIvale-babVVai! judanul le-a omorit ! AfarI e soars §1 frumos ; Ontul primIverei a uscat glodul ; caldura nu encatIt de mare ea sg-1 prefacI in pulbere. Dad, nu ai bItäturi, §i ai vreme, viny. s ne primblamn putin pe ulitile capitalei noastre, cad ,vreu sate incredintez cl in adev6r judanul ce ne-a adus mir- §Ivia,ne-a gonit florile. SIläsImu ulita-mare, cxci ea s'a %cut un cafarnaum 21

322 din care mai toti cre§tiniisuntu ecsilati; sl luIm alta ori care ad libitum, §i m'apuc rImA§ag cl nu-mi vei arbla o casa locuitl de un judan in care sl se &easel o floare. A ! eatl la o fereastA o geranA, cAteva rozete, o mic- §unea galbenl: aice §ede un bArbier, lied Un stergar intins pe o prAjing ; bArbierita trebui sl fie Valera. Bar- bierul e mare amator de flori §i de paseri. Are colivii cu sticlPti, on merle, §i cu prvighitori. El cultivI mai cu fieaml merlele. Dlunqi un bArbier, care are mai mune sburAtbare de aceste, vNend pe D. Delmary (1), ce s'eintAmpla s. tread pe dinaintea dugheRii lui §i se oprise aacultAnd cu o sfintl oterire concertul ace-. stor pawl, §uerAtoare, ii ;Use cu mu1t1 bunomie : Dorn- nule, uu. cumperi doug merle pentru teatrul D-tale ? Ti le-oiu da eftin. D. Delmary ii aruncl o dutAturl fulge- rAtoare, §i ii intoarse spatele.Dar sä ne urmAmu drumul. Ve0i cu ce iscusintA stau impleticite ipomeile (no- chita rindunelei) pe zebrelele acestei ferestre ? Oalele aste 4u jale (stachys) §i scabioase (fleur des veuves) ne spunu d aice locuesce o v6duvitl ; Anse scabioasele §i ipomeile tAnjeacu I, Mai nainte potirele born ro§i §i albastre se desvAleau gratios sub lacrimile vAduvei, dar de dud un cinovnie pletos §i bArbos de la un nu sciu care Departament s'a pus sA o mnge, florile incepurC a fi uitate!. . A! Eaca dupg perdelele aceste albe deditei viorele §i lAcrimioare. Cum se imbinl ele de bine cu rè- coroasa fata a fetitei ce rAdicl un colt de perdea §i se uitA cu naivitate la noi! Copila aceasta e orfanl. 0 ma- (1) Directorn1 operei italiane.

323 tup a ei, cotoroantI bud,- de sugrumat, o pregltesce pentru un Ulan bogat druia voesce sl o vhdl. Sermang floare, menitä a se vestecli sub puturoasa suflare a des- frinlrei! Odinioar5 Ungurii obicinuiau la vreme de s6cetä, de lactate, sau altà calamitate publid, de ingropau ate o baba de vie. Astfel conjurau reul gi scApau tara. Oare n'ar fi bine A, so ecsile dad nu sl se ingroape §i la noi beldna aceea care, in loc A, povItuiasd tinereta dtrg, bine, o impinge la vitiuri, §i pAteazg haina cea curatä a nevinovItiei? SI ne depattImu de aice cu tog/ placerea cene face vederea fetitei §i a florilor; sq. mergemu mai departe. Eatä un balcon impodobit cu flori aristocrate: came- Hi, fuctii, volgamerii §i fehirite roze. Aici §ede o curte- zana, care tlioa petrece in bae §i la oglindA, §i noaptea in bratele... lumei. Dad astl femee, pe buzele el- riea sta tiplrit surisul, §i a driea indeletnicire e numai sg, plug ,ar voi A ne quo dt e de amarl viata ei , ce se pare atAt de placutI ;cu dite lacrlmi pre care e ging 0, le steargl fdrA sl vree scaldl ele- gantul seu asternut; cute umiliri rabdg, cAte defli- mlri sufere, ne-am intrista cu bung samg gändind la viitorul co o a§teaptä in vre nn spital! Chiar de nu y-ag spune, singur ai gAci di in dsuta astl curItid, la ferestrele driea se vede oale cu magio- ran, mintl, calapIr §i bosuioc §ede un preot. Cucoana preoteasa iubesce florile mirositoare pentru el §i plrin- telui ii place mirosul de Mink,. Dr/gMa§e sotie ! ea la

324 toate zi aim a lunei, de cuviosului un sfeVoe de Bo- suioc proaspet, legat cu o cochete, tasma neagre. Eata ca cutrieraremu cateva ulite,§i n'amu vqutu and o fioare la un judan. Vrei se-ti desleg proble- ma acesta ? Judanul e din fire speculant. Tot ce nu aduce bani in case, tot ce nu se vinde §1 nu se precupesce, pentru el e un lucru de prisos. Florile nu-i facu nici o plecere. Aceste scule a naturei sunt date pentru oamenii ce au o inima there, ,§i judanul scii ca n'are inima precum dovedesce cameta ce ne ia, sau dace are, ea este fe- recata cu argint, ineat printeensa nu mai strebate nici o impresie, nici un fel de simtire. Ce sa facemu dar ? Se, gonimu judanii ca se, avemu fiori, sau se gonimu florile ca se avemu judani ?

SCRISOAREA XXX

(HAILE DE LA EMS)

August. 1855. Facultatea din Berlin ne trimisese la Ems. Wend ne wend, deci a trebuit sa o ascultam : Ne-amu suitu In vagon §i : mena Mete ! Mena bliete, adeca, §uera ma- ging ! Dupe, ce ne-amu opritu o li ca se vizitamu Hanovru ne-amu urmatu caletoria pane, la Colonia, unde trebuia sa lasamu feara de uscat ca se, luamu pre cea de ape.

325 Cel Antei lucru a unui- algtor, dup ce ajunge in Co- Ionia Agripina este 0, vizite Domulu (aceasta, bisericl mare*, cea mai mare zidire de stihil gotic din lume, care inceputl la 1248, nu encgata, §i nici va fi in timpurile noastre), §i apoi fabrica lui Jean Marie Fa- rhia, care are privilegiul a parfuma cu apa lui ambele emisfere, lug informlndu-ne de locuinta acestui vestit distilator,,ni se respunse di, in Colonia suntu 23 de Jean Marie Farina, §i toti se clicu cei adev6rati. In caleva oare, vaporul te duce la Coblenta statie a calkorilor pe Rin, uncle vapoarele se urmeaz1 regulat ca omnibusurile. Eramu acum aproape de sfir§itul drumului nostru. Amu luatu o tr/surg, care intr'o oarI tlgadui s ne trans- poarte la Ems. Chirigiul nostru treand pe sub tunurile cetatii Ehrenbreitstein, ziditl pe coasta unui deal in dreptul Coblentei, ne spuse c artileristii prusieani icu dcetatea aceasta nu se poate lua nici cu un chip. Ne fiind competenti in asemene materie, l'am crept u§or. Curënd intrarëmd in ducatul de Nassau, care num6rI treipci §i optu mile patrate,aded, ceva mai putin cleat un tinut al nostru. Nimicl mai frumos §i mai pitorese deal drumul a- cesta pe o §osea minunatl, care dupl ce atinge termurile Rinului, unde se vede de ceea parte frumosul palat de Stotzenfels, apoi cotigesce §i apucg malurile Lanu- lui. 0 cavalcadI de Engleze cAlAri pe magart, ne anunt& cA.intramu in ora§. Ora§ ! Vorbl mare ! Mai nimerit am clice sat, dar sat alcatuit de vr'o §epteqeci de fru-

326 moase oteluri ce se intindu- pe o vale ingustA pintre care curge Lanul. Aice toate casele suntu ?Acute nu pentru proprietarii lnr, ci pentru sträinii ce vinu ; de aceea, da la Octomvrie gi pAnA la Main, Emsul este pu- stiin, Ans6 cum se aratl primAvara, el incepe a se gAti ca sl priimeascl multimea cAlëtorilor, pre care ii aducu la izvorul tAmAduirei, din tus-patru punturile cardinale regulat de dou6 ori peri, trasurile de la Coblenta. A- tunci incepe a se desmorti Emsul, incepe a trAi din mila fontAnei Keselbriunen , care dad, s'ar intAmpla sl sece, (jeu nu scimu ce aru face locuitorii lui. Positia acestui orAgel e atIt de romanticl, ingrijirea atAt de mare, inclt nu te poti opri de a nu te plAcea in paradisul acest incIntAtor,,de gi gederea in el te tine cam scump. DupA, ce ne-amu agezatu la otelul des Quatre Saisons, unde fusesemu recomandati, ne-amu grAbitu a ne duce sl vizitImu locul unde negutitorii iti vëndu fehiri de scumpe nimicuri. Ne-amu primblatu priu grAdina gi frumoasa alee ce se intinde de la izvor ODA la casa cu patru turnuri. La urmA , amu intratu in salonul de con- versatie. Aice era biting o mash lungl imbrAcatl cu postav verde in mitilocul cAriia sta o ruletA, cotcl pri- vilegiatA care scurge pungile strAinilor, cAci Alteta sa Duca de Nasau nu invoiesce supugilor sei sA joace jo- curi de hazard. Amu glsitu acolo mai multi moldoveni cunoscuti. Moldovenii au ajunsu acum, de unde nu-i sameni, acolo resaru. Mile de Ems suntu frecuentate de o sotietate aleasA.

327 Pe la inceputul timpului- curei vinu Nemii, Ru§ii, Le- §ii; ear in Iu lie navalesca Francezii §i Englezii; atunci Nemtoaicele se eclipseaza, de crinolina §i volanele Pa- risienelor ; nig de §i eticheta face petrecerea indestul do thonotona, ael putin ai manglerea ca te gasesci inteo adunare cum se cade. De la 7 pang, la 9 oare, veçli trednd pe promenada feluri de figuri care de care mai tanto§e. Vedi acest ofiter ce se primbla la brat cu un june elegant in civil ? Unul e duca de Meiningen §i celalalt prin- 01 George de Prusia. Eata contele de Morny. Irepndu-1 cineva Ora nici o decoratie, vorbind opera §i bois de Boulogne cu contesa d'Imécourt, ar (pee ca e un fa§io- nablu de la jockey-club, ear nici decum prezidentul cor- putui legslativ, §i intimul lui Napoleon IIL Dar figura asta pozna§1 ce face sa rida pe duca de Richelieu? A- cesta-i Levassor, comicul de la Palais-Royal, care a venit aici ca sa ne faca sa petrecemu cateva seri vesele. Eata Doamna Calerghi, fiica lui Neselrode, printesa Rezinsca, contesa Potosca §. a. Dama asta tomnateca dar placuta anca, intovara§Ra de dou6 fete atat de ele- aante una altia, incat nu le-ar putea ci neva deosebi dad, prin un joe a nAurei, n'ar fi tura bruna §i alta blonda, dama asta e o Americana bogata cenu-inici printesa nici Marchiza; republicanii acesti de piste ocean, suntn mai pre sus de asernene de§ertaciuni. Ea e doamna Hut- ton, nimic mai mult; dar, qeu! dad lumea noul produce asemene frumuseti, nu sciu de ce mai §ede cineva in cea veche? 0 ce toaleta edcentrica la dama asta mica ce da bra--

328 ul marchizului de Cbabannes, dar at o prinde de bine, iicgt e de gentik Mi§s Sheppart ! Miss Sheppart ? Ceaceea ? E o mlIdite, a .Albionului readita in macadamul Parisului. Mai mult nu sciu, §i nici vreu sve spun. Nu ye mirati de eleganta toaletii astei dame nalte §i palide. Dumneaei e Madama Gerson. Toate aceste bogate atururi ese din magazinul bgrbatu-seu, celnfAi (magazinul vreu se, clic) din Berlin. Pe bancul acela lingg ativa lori englezi, Ode generalul rus Engelhard, ce vorbesce c'un june (Ater din marina Francezg, Care-0 perdñ un picior la Crim. Ei fu- mg §1 converseaa cu ateta familiarilate inegt u'ai gendi a suntu du§mani. Precum videti, nu se poate nijne jelui cg nu e in bung companie, dar o reclic petrecerea e sarbed§i. viata inaestul de monotone,. La 5 oare dimineata alergi la isvor, §i pla la 9 inghiti la ape, caldg primblandu-te dad nu plog prin gading, §i ascultend orchestru. Aice intilnesci tot aceea§i sotietate, emse in haine de baie. Dace, vremea e in- chisg, vegi Englezii invgliti in mari §aluri de leng, care le de, o infgti§are foarte poznaa, ;ear in boneta ei capotul acesta, n'ai glci pre dama cea, elegantg ce-ai intilnit-o asearg la promenade,. La 9 oare nu mai ve01 pre nime la isvor. Toatg, lumea t'au trasu pe-acas1 ca sgdejane, §1 sg-§i face, toaleta, incgt done oare promenada §1 salonul suntu de§erte. La 11 incepu a e§i. Ia sama bine a nu te adimeneascg inagararii care te a-

329 §teapta cu lobitoacele lor -la scara. Mossi6! Mossi6! Voh- len sie reiten? iti striga cu totii. De cumva din ochi-ti prepunu ca poate mai te-ai indupleca a face o cursi, te-ai prapädit ! Te vecii incungiurat, inhatat in brake §i pus pe un magar care pleac . fuga duduit cu batul dinapoi de cornacul seu, incat dud te trezesci e§ti acum pe potica muntelui. Dad, ai scapat de cursa asta, n'ai cleat a te duce in salon, unde jucatorii s'au adunatu, sau la cabinetul de cetire, unde curio§ii rescolescu jurnalele, ori la colonada, unde lJaii casca gura la marfurile ecspuse prin magazine. Dar a. trecut o septamana. Ai calarit pe mai multi magari, ai vizitat Nasau, Stotenfels, Camenau §. c. 1., totImuntii §i colinele. Cunosci toate obrazele cu care te intilnesci mai de multe ori pe cli ; ai invetat de rostu toate polcele ce le ecsecuteaza orhestrul, ai Mut inventariul tuturor bagatelelor din colonada,ti-aicercat norocul la ruleta,i s'a lincezitu sufletul de apa calda, in sfir§itu poate ai avut norocu ca noi srii de elute- cele lui Levasor, sa asculti incantatoarea vioara a lui

Vieuxtemps,. i fermecatorul glas a privighitoarei nordului. Jenny Lind, ce al mai faci ? monotonia te-a saturat, §i uritul incepe a se ivi. Atunci contele Dismal.; comisarul ducal, iscodesce vr'o noul petrecere. Veqi anuntat odata ca mane find 4ioa aniversara a A. S. Ducli, va fi iluminatie stralucita serenada cu muzica §i armonie la reduta. Poti vidè toate aceste pentru un florin! Alta data, cla promtnada va juca muzica militara. Nu te amagi Anse ; ai a'au0i tot

830 acele arii, tot de acei muzicanp, dar in hainemilitaresci Une-ori e un steeple chase de nou soiu. Intr'o aimi- neap, am vklut cl se strAnsese toti magararii din Ems gi .impregiurimi cu urecheatii lor cursieri. Intrebandu ce va sa (peg asta , un pozna§ ne respunse el se preg1,- Use cavaleria Ducai de Nasau ca sA meargA sA iae Se- vastopolul ; era o alergare de magari, unde biruitorul se poartA pe una gi singura stradl a Emsului ca un triumfAtor roman. Ne se mai spusese cA codrii ducatului suntu plini de ye- natu,i cA, poti cApeta ugor gi eftin cola de a vena, into- varl§it de un pAdurar; inclt dad te vei scula inaintea soarelui, §i te vei inturna dup. apusul lui, negregit pop intilni doue trei cAprioare ; dar ti se dA de scire cg nu poti trage in dobitoc, decAt dad are mai bine de un an, sau mai putin de ijece. Atunci cercete7i Metrica cAprioarei ? Ba nu ; dar cand trece dobitocul, te intorci cAtrit pldurar gi-1 intrebi :Ce vristA socoti cl poate sl BAIA. cApriorul acesta? Padurarul se uitA cu o cAutAturA ispititA gi-ti respuude cunspretlece luni!) sau doui ani gi jumatate) pop se-1 impusci.Mai de multe-ori venatul se folosesce de conversatia asta, gi se face nevklut ; se in- timplA, Anse une-ori de ai vreme sA tragi gi sA cadl. A- tunci pldurarul ia dobitocul, care e destinat pentru masa Ducai, gi iti lasI multemirea sl te creli bun venAtor. Frunclele Anse incepu a se ingalbeni, Avgust e cAtrA sfirgit, gi noptile s'au mArit. Nu-ti remane atunci alta de ficut , dad nu vrei sA perch toga iluzia Emsului,.

331 deat sä alergi iute la Coblenta,- sa se sui ill' cel anth tren, far . sa mai intrebi unde merge, §i sa te duci unde te trage inima sau interesul.

SCRISOAREA XXXI

(ALEXANDRIT DONICI)

Mid la 1812, Turcia in urma resbelului ce avusese cu Rusia, viola toate tractatele §i capitulatiunile noastre, ceandu puterii inving6toare jumatate din teritoriul Moldovei, §i dud magnatii natiunei romane strivite §i umilite, in locu de a protesta precum Meuse Ghica 136- tränul dud se luase Bucovina, nu gasitii nimicu mai nimerit, cheat sa se adreseze la Poarta, cerendu in locul pamëntului cedatu sa se dea Moldovei cateva judete din Mtintenia (1), multe familii ramasere in pasarabia. Intre aceste era §i familia Donici, de origine vechie §i ne- corcita. Pe atunci Alexandru Donici era copilu. Parintii sei neputbdu-lu invata limba sa (pentru ca scoalele romane erau condemnate, Besarabia trebuindu neaparat sa se ruseasca), l'au tramisu la Petersburg unde alte inv6ta- tun dug de cele militare neesistëndu, a trebuitu vre'ndu nevAndu sa-lu fad osteanu. Au plansu mult bietii parinti dud au luatu asta hotarire; au plansu mult §i elu, (1) Velp 1?evista Carpaillor de G. Sion.

332 departandu-se de casa parinteasca; dar ce erb, de facutu alta de cat skse supue soartei sale ? S'a dusua, Peters- burg O. a intratu in corpul de cadeti. Anse aye elu oare vocatiune pentru artea militara ? Vomu respunde co- piindu unu fragmentu din scrisoarea ce amu priimitu de la densul, clad dupa cativa ani a capatatu rangul de ofiteru. c ...Mud de pe malurile verqi §iinflorite a BI- « cului §i a Räutului, unde me scaldam vara sub caldele cadieri a zefirilor, m'am veOutn de odata pe termurile neguroase ale Nevei, unde se vede atat de rar soarele, «uncle in locul dulcii limbi cu care me leganase mama, «nu aupam decat o limba aspra ca §i climatul ; and «me vehi parasitu intre straini ce nu me intelegeau, «silitu de dimineata pang, in sail a face marquri cu mai multe oca de feru pe umeru §i a inveta manevrarea pu- scei in dougsprelece timpuri, desperarea me cuprind6 opiOeu! nu sciu dad arma pe care o purtam toata(jioa, n'ap fi intorso ca sa o slobodu in peptul meu, daca car fi fostu incatcata. Viind la casarma me aruncam pe «tristul men patu ; camarap mei rideau, cantan §i se «jucau, ear eu plangeam, gandindu la tara mea, tara «uncle era Fetu-frumosu §i Eleana Cosinzana...a Astfeliu se petrecurse Vele sale, pang, ce, dupa multi ani de suferinta, fà numitu praporscinicu (sub-locote- ninte) §i tramisu la polcul N. de infanterie. Din norocire regimentul acel a e6, tabaritu aproape de Besarabia. Donici abia se presenta comendantului §i cerenduct congediu, alergasa-§iva41 parintii, anse nu gasi decat

333 mormëntul kr ! Perpndu- singura manglere ce-i mai rëmasese, se Iasi de caste, §i poste putin trecii in Mol- dova. Nu ne aducemu aminte dac g. mai trail Ana unchiul seu Logofetul Andronachi Donici, care singuru cu betranul Flechtenma cher (1) sciea pe atunci Pandectele, incat nal asupra-i §1 o epigrama careiceb, Daca ai vr'o judecatii Mergi la Donici de-o aratl, Cd eln piing ti'in pilafn Va grisl. vennu paragrafn .. . etc. Nu scimu unde gasea elu paragrafurile, scimu numai ca era unu emu versatu in jurisprudenta,§i ca o pre- scurtare de legite elu a publicatu, este §i astäqi can- tata in'tribunalele Besarabiei. Aice Alexandru Donici gasi rude §i amici, dar gasi mai ales limba sa. Voindu sa-§i fad o positiune sociall, intra in serviciul ramului decanicu, §i dna ce i§i perdil sotia ce o luase, se insura de al doile. Acum greutatile casei incepure : copii se nasceau pe tot anul, §i elu nu era avutu. Cu toate aceste cu mica leafa ce avet, cu ye- nitul unei mo§ioare, §i mai ales cu o mare cumpaneala Ili economie i§i tinea casa ;ear virtuoasa lui sotie se trase la tail, consacrandu-se numai la crescerea copiilor sei. Singura lui recreatiune era poesia. Debutandu prin Carula poVei, cantioeln care curendu se Oka po- pularu, traduse apoi Tiganii de Puschin, poemu atat de frumosu §i de naturalu, dar toate aceste erau mai (1) Tatil cunoscutulni nostra artistu.

384 mult pipairi, pang co incercandu-se- cu apologul, se des- .v6 li adeVeratul poetu. Pe atunci mai multi juni romani ce-gi terminase stu- diele in strainatate, inturnandu-se in tail igi propuser6 a da unu impulsu literaturei lancepnde. Sogalniceanu incepa a preda unu cursu de istorie in colegiu, publich Dacia literarei §i Archiva romanet, colationh gi da la lumina chronicele noastre uitate de atata timpu. Ale- xandri stigmatisa ignoranta prin Iorgu de la Sadagura cea antei verigit a acestei pretioase salbe de bucati tea- trale cu care elu impodobl scena noastr5. Donici biciueh viciurile prin fabulele sale g. a. Poste Milcovu, Eliad, -demnu urnaltoru a lui Lazar, corecta limba. Boliac, Alexandreseu, Roseti,§. a., urmandu Carloviloru §1 v a- cdresciloru, ne aratau in scrierile lor neimitabila frumuseta a limbei. In Transilvania gi Banatu, Barip, llurarnu §. a., subtineau nationalitatea. Numai in Be- sarabia, abia bi5tranul Starnati mai da semnu de roma- nismu ; Salim §i Ilajdau amutise. Se intreprinse pu- blicarea unei foi literare, la care conlucramu nai toti care scrieamu. Ea fil primita cu incantare de publicu, dar vbtul pe atunci nu sufla la liberalismu ; ideile noastre nu erau gustate de uuu guvernu care nu puteh uith nici Satirele lui A. Cantimir (1), nici scenele din viata lui Lapugneanu e a lui Ghica (2) gi luandu dreptu pre- ecstu o nevinovata.poveste (3), sub cuv'entu ca atacamu (1) Tradneere din Slaved, de A. Donici §i C. Negruzzi. (2) Vecli foaea Fropdgirea. (3) Vecli Toderid.

335 religiunea, suprimft foaea; aceste Anse remAnu a se descrie de acelu ce va intreprinde de a publich istoria literaturei rombe,opera de care suntemu lipsiti plug acum. Anul 1848, atIt de priinciosu libertAtii popoarelor, , a fostu funestu pentni litere. Toata lumea se arunci in arena polilicl. Lira lui Lamartine se discorda, §i tele- scopul lui Arago prinse ceatg. Pre putini din romlni remasere credincio§i cultului Muselor,,§i intre ace§ti putini nu trebpe a uitae Donici. Elu fAcea din dud in cAnd ate o fabull, §i dupl ce o cetea amicilor sei, o ascundea, degrabl in pprtofoliu ;§i astfeliu a urmatu, pAnI ce oara mortii a sunatu! Nu ne-arnu incercatu a serie biografia lui Donici ; asta o voru face-o altii mai competinti de cAt noi. Nu vomu termina Anse aceastA schit.1 ce e numai o trista amin- tire, fara a reproduce cele ce amu scrisu la moartea lui in Oiarul Tronapeta Carpapor : «Alecu Donici nu mai este ! Plangeti dobitoaceloru! Vol, clrora elu sciea a ve da atata spiritu! Istoricul vostru a muritu. «Scimu ca ne se va spune cA, avemu multi poeti, in- finitus est numerus, atAt de multi, hien mai nu putemu alege pe cei buni din cei rei. Sciu ca sunt §i destui pro- satori, Anse operele lor sunt atAt de grele la mistuitu in cat preferim a cetI Alesandria de cat multe alte scrieri pretentioase. Este acesta unu viciu al gustului nostru ? Se poate. Dua ne vine se. Oicemu §i 1101 cu poetul :

336 Si Peau dIne m'était- conté, J'en auntie un plaisir extreme. a Totu a§a e §1 cu fabulele lui Donici. Cine nu'§i aduce aminte de Gdscele, de. Putupru pe botirru, de Jude- cata momilei, de Carul cu oale, de .111dgarii din Parnas, de Lupul nazir, pl., pl., ar trebui BA le in§irImu pe toate. eDe la Esopu, pe care-lu silabisimu pe nancele scoalei Ong, la Lafontaine, Kriloff, Donici, apologul ca §1 proverbul au fest totdeauna intelepciunta natiunilor. In fabula veoli pe judecItorul prevaricatoru, pe dregltorul nedrept ; §i acei pe cari nimene ear 'cuteza a-i numi pe nume, apologul i arata, ca intr'o oglindl, sub masca unui lupu, a unei momite, §i toatl lumea i cunoasce. A nu creap, cineva c5, e lesne a face o fabulii. Francia ay's.' multi fabuli§ti :nici unul äng nu ajunse pe La- fontaine, §i sft v 6 spunu pentru ce ? Pentru el fabula nu sufere secltud, §1 umpluturg : ea cere pe 11130 ta- lentu o bunomie, unu stilu simplu ; ea e datoare sl spuna numai ce trebue, nici o silabg, mai multu.i eine avea mai mu1t1 bunomie deal Donici !In bordeiu ca §1 in palatu, fabillele lui stint cetite §1 intelese. 4CCInd dupl unu fatalu duelu, A. Purhin, poetul rusu a muritu, guvernul a ordinatu sl se imprime operele lui cu cheltueala Statului si S. se Ondlin profitul urma§iloru sei. Aceasta scuti pe familia ilustrului poetu de a cer§ltori ca sI capete pinea de toate clilele. Oare aceea ce se full pentru Puphin sub Czarul Muscalilor, sl nu se fad. pentru.Donici sub Principele Romlnilor?)

-337

SCRISOAREA XXXII

Dad ne incercamu a face oare care observari asupra limbei noastre, facemu cunoscut mai 'nainte ca sa fie tuturor sciut ca n'avem nici decum pretentia a fi priviti ca nigte legiuitori sau eel putin ca nisce povatuitori ; voim numai sa emitem gi apinia noasträ alaturea cu a altor filologi, ce au lucrat gi lucreaza pentru limba. Ne aducem aminte de decadinta in care cicluser6m in privinta Hubei sub domnfile'straine. In coruptia ge- neralä, se corupsese gi ea! Nu mai era acum limba lui Dositeu gi a lui Cantemir, nici a cartilor bisericesci; era un gerg hibrid, amestecat cu qiceri turco-grece, etc. Atunci era de bun ;ton a vorbi numai grecesce sau o ro- madeascl pestritata. Damele noastre incepur6 a nu putea pronuncia pe q, pe c,lie g. Ele liceau : mozieule, nu siii ett nu se sede zos dinaintea Dudutelor? Aga dar limba mostenitl dela strabuni , se drpia cu feluri de peticarii eterogene gi eram in riscu a perde ceea ce avem mai scump : limba! In timpul acesta,vr'o cati-va literati Transilvani gi Banateni, vëpnd cu groaza ca fratii lor noi din principate ne ducem de ripl, incepuee a scrie mai multe disertatii prin care ne arnau origina noastrl (ce incepuserem a o uita); dar cu toga buna vointä ce aveau de a ne indrepta, scrierile lor aveau gi ele defecte, cad gi la ei se introdusese earba rea (degi in mai mid 22

338 dtime cleat la noi) :i -ei aveau cärpele de Oiceri ger- mane gi maghiare gi ferminatli ungare, cari sunag reu la urechia noastra. Pe langa aceste noi nu eram depringi cu scrieri serioase, noi care in ignorantai superficia- litatea noastra ne socoteam foarte elegantii eruditi, cand faceam versuri, precum cele urmnoare model de pedantism gi de reu gust : 'AyaXp.ct tiAppoSErric glicpuxov xcd Cowcavtiv Cum cg, esti in vremea noastd, personne ne pent dire non. "Oao t. cpOcooto vet ai Pthcoov,t yvtopoov it& gab Ce ar.i inimile toate, comme un puissant volcan. 'Axouaov vtiiv 8coplidwv, TeC Scatick TOI)itv'qroaec Nu ne litsa sl ne perdem, en criant tonjours helas ! etc. Agia dar, treaba agiunsese a fi de tot comica, incat numai ridicolul ne putea mantui, aplicandu-ne vorba poetului:Castigat ridendo. Din norocire, un om veni; un om care-gi scia in perfectie limba sa; un om ce era tot odata poet, jurna- list, literator. El se numia Eliad. Acesta se apuca al desbrace pe fata lui Chiriac, cum o chiema el, de toate tortoanile streine ce o desfigurau, gi arëtandune-o Na- te goalft, ca pre Venera de Medicis pentru ca sa putem apretui formele ei cele frumoase, se apuca sa o invest- minte cu hainele cu care era deprinsa gi care o prindeau. Dar velii ca nu era destul a ne arbla gratiele fecioarei: frebuia sa ne dreaga i gustul stricat, pricepil cu fireasca lui sagacitate ca a brusca lecuirea,era a nu ne mai vindeca, gi aga incepu mai antei a alunga o gramada de slove ce nu ne trebuiau, lepada pe 0, pei,pece,tp,

339 I,etc. etc., cu toata, improtivirea- §i strigatele noastre, care ans6 se potolir6 indata ce ne incredintafem, ca pa- team tral fara dasele, §i ca e mai romanesc a scrie Teodor sau Toader, deal 06o8top... etc. Apoi se puse a ne areta mladieda limbei prin traduceri din Lamar- tine §i Byron. Ca prin un tarmec, indata mai multi juni plini de inima, se grupar6 in giuru'i. Ei se pusefe la lucru cu o activitate febril. Alexandrescu, Boliac, C. A. Roseti desfa§urar6 toata incantarea poesiei. Aristia ne faca sa facem cunoscinta cu Omer §i cu Alfieri. Balcescu pre care l'am perdutne vorbl de Istorie, Cogalniceanu aduna pretioase documente in Arhiva ronteint ; edita §i colabora la Dacia literaret;insfir§it, el desgropa §i dete la lumina, Cronicele noastre, opera colosall. El §i culti juni studio§i fonda 4iarul literar Propqirea, in. eare Alexandri publica primele sale poesii ce avurs6 atata resunet, §i care il redicare" indatä la titlul necon- testat de anteiul poet national al Romaniei, etc..etc. Cand gandesce cineva, ca teate aceste se fäcurë in vre-o doui, trei ani, se mira de ceea ce poate Bomanul, 'and voiesce. Intamplarile anului 1848 au fost fatale literaturei romäne. Politica predominand, literatura amuti. Ei bine! Ce, s'a facut pentru ea in curs de patruspreyce ani ? Perfectionatu-s'a limba ? Statornicitu-s'au regulele ei? Ind de cum! AtIta numai c6. am gonit slovele §i am luat literele, OA a pune §i bazele, dupä cari sl le in- trebuintam in limba nostrl. Atunci am v6clut scriind

340 fiecare cum ii plesnea in cap ; fiecare ii inchipuise o- ortografie.i apoi deodata, ne pomeniram inuudati de o multime de scrieri; gi ce scrieri ? Traduceri de romanturi rele, in care traducatorii cadeau dintru'un ecscn in altul :caci in adevar lipsire Vicerile turco-greco- slave, dar se introduserë cele latine-franco-italiane. Ne trezirtm on poesii de felul acetta : Charmati damicelit Cu ochi ca de gazell, Te am, o columbeli Divinimalt bag . etc. .Nu samëna oare aceste on ArXp.a tç AccpoSErtig pre care am citat mai sus ? Precum vedeti, eram departe de Ulmer fericitului, de Legenda lui Manoli, de Anul 1840. In darn Bolinti- neanu, Cretianu, Dascalescu se incercar6 a netezi poesia asta trasa de par. Frumoasele lor scrieri erau inabugite sub ne'molul versificatorilor rei ; inch dud voia cineva a'gi odihni spiritul de atata sbuciumare, era, nevoit a se inturna la Curierul de anzbe secse, la Propaqire,la Ma- gazinul istoric, la .Ronzelnia literart ; pentru ca ce interes aveau pentru noi Muschetarii lui A. Dumas, Le- lia _D-nei G. Sand, Misterile Parisului a lui E. Sue, traduse intr'o limba ce cu toata buna vointa nu se poate numi rdmaneasca ? peu! stand a gfudeca cata osteneala gi-au dat traducatorii atator romanturi, gi cat timp au perdut indegert, timp gi osteneala ce ar fi putut fi intrebuintate spre a ne face cunoscute niscai opere bune,

541 nu poato eineva decat a regreta activitatea in darn chel- tuita atator oameni laborio§i! SI venim acum la teatrul roman, care avtl o mare -inriurire asupra literaturei, §i dupa ce vom isprvi §i cu el, vom areta care ortografie ni se pare mai conform/ .cu limba noastra §i publicul literat va decide in omne- putinta sa. La 1833, fratii Foureaux facure intr'o cask vechie o sal/ de Teatru (de care Imii era, lipsit), ca sa gioace pantomima §i dantul pe franghia. Noutatea lucrului fled saprospereze intreprinderea acestor industrimi, incat se incercare a da §1 mici vodevile ce ocupare teatrul mai multi ani. Atunci incepure a se gandigi Ia un teatru roman. D. G. Asachi cu asistenta a cativa amatori§i a cativa scolari ne dete mai multe bucati traduse, .care cu toata slabiciunea actorilor de strinsura §i mijloacele de care dispunea, ne dovedire ca lucrul nu e aga de cu neputinta precum se credea, §i ca limba ro.mana resuna tot aga de bine la ureche ca §i sora sa italiana. Anse, nemarginindu-se in representMii de puterea actorilor sei, vrol sa ne arate drama §i opera. Veprem pe .Petru Rare,Ft §ipe Norma. Dar aice cu toata indulgenta auditoriului trupa de amatori facil un mare fiasco, §i publicul fara a-§i reci dorinta de a avea un teatru national, simti stimparandui-se entusiasmul. Guvernul se asocia cu dorinta publica. El num). un comitet teatral (1), care sa se ocupe cu alegerea pieselor, cu infiintarea personalului, etc. Indata awe ce junii (1) Domuii M. Gogi1niceanu. V. Aleesandri. C. Negruzzi

342 membri ai comitetului priimir6 cu placere asta onorifica. insärcinare , tot el,guvernul,prefacft comitetul in intre- prisa §i pe membrii lui in directori fad voie. Gluma era cam groasa, cad acum nu era vorba a cheltui numai timpul, era a deslega §i punga. Cu toate aceste, ilusiile junetei erau juni atunce care aborda cu turagiu ori ce intreprindere, cand ea are de scop un bine public, MU pre improvisatii impresari , a se apuca cu tot din- adinsul de lucru, mai ales cand era in gioc §i amorul kr propriu. Ei erau indatoriti a tine douë trupe , una. francesa §i alta romana, §1 pentru asta ii se da o sub- ventie de patru ori mai mica decat este asta,-(Ji. Aduser6 o trupa francesa, care giuch vodevilul, drama §i opera comica ; §i publicul i§i poate aduce aminte, ca de atunci n'a avut mai buni actori. Ans6 nu era a- cesta greuL Greiil era teatrul roman pentru care trebuia creat tot: decoruri, piese, personal, etc. Ce era de facut? Nu se mai puteau lua baetii de pe bancile scoalei ca 0, se urce pe scenä ;ei aveau de infetat lectiile lor, ear nu piese de teatru. Impresaiii nostri se gandire mult ; §1 dupa mai multe idei, care de care mai ciudate ,caci unul propunea sa toomeasc . oameni pre care imbracandu-i in hainele respective sa easa pe scena, pentru forma, si rolul lor sa se citeasca de un lector ad hoc intre case, altul clicea ca sa se tipareasca piesa §i sa se imparta la privitori care sä o ceteasca in sunetul orchestrei, etc. etc. Insfir§it, primejdia fiind mare se decidar6, ca generalii caul au a face vre o intreprindere .riscata , s. faca, ape] la juniidep

343 bonne volonté. Apelul lor- ftl auclit. Iia curgnd mai multi tineri se infato§ara ; gi o trupa ca prin minune se gag infi intata. Dar cu toata buna lor vointa, acesti enfants perdus nu cunosceau nici rudimentele artei dramatice. In lipsa altora, impresarii no§tri se facur6 profesori de declamatie §i de mimica: s'apucarè a inv6ta pre acthri aceea ce §i ei scieau, sau mai bine tlignd nu scieau. Ce e dreptul, la inceput actorul uita ca nu trebuie A stee decal cu fata spre public ; actorita , in loc sa easa pe u§a, e§ea prin parete, dar publicul era indulgent ;el ridea §i aplauda. Acum trupa cam schioapa, cam nemernica, era pli- Da de dorinta a se produce §i plina de speranta in vii- toriul ei. Decorurile se barbuilase., se carpise, nu mai lipsia decat Materia....piesele! La toate se gandise earl de repertoriu. Adunandu-se toate traducerile ce se gasiee pe la libralii §i aice §i peste Milcov, se vetI ca nu se putea da nici Orest, nici Mahomed,Mci Alzira. Chiar cele mai upare din piesele lui Moliere erau grele pentru nuoii actori. Ng remase alta decat tot impresarii A, se fad §i autori §1 traduatori. Se puser6 tus trei pe lucru ; aleser6 din repertoriul francez §i german acele ce le parurë mai lesnicioase, mai potrivite cu puterea nuoilor actori, §i traduand, prelucrand, ane ori loc ilisand, re- presentatiile incepur6; publicul se multemi, actorii se incuragiar6 §i treaba mergea struna. DouNeci §i mai bine de ani au trecut de atunci. In

344 ...... 1.4,... timpul acesta ace§ti oameni au avut mult mai serioase ocupatii in tara lor. Sunt sigur Anse cl tot nu uitl timpul acel fence, a druia suvenire singura, mai poate aduce un zimbet pe vesteclitele lor buze, mai poate sl le descreteascg fruntea ple§uvitä! SU ni se erte asta digresie. rutin cute putin trupa se imbunItIti. Dintre actori se desvelire adeverate talente. Poni, Teodorini, Lukian, Sterianca, Gabriela, etc., puteau aborda acum ori ce rol fie el clt de greu. Repertoriul se imbogatia, §i Alexandri incepil a ne aretafrumoasele lui Opuri. Iorgu dela Sada- gura fu. Nxteia sa pies1 originall. Ea avU un mare succes, ad autorul, biciuind csenomania, ridiculisa defectul ce aveau §i au and din junii educati in streinatate de a glsi toate cele rele. in tara lor. Aceste toate avure o influentl mare asupra limb ei. Dad unele piese aveau oare care expresii familiare, ele erau la locul lor §1 indatl venia dialogul elegant, fIrI pretentie §i natural. Comedia nu agiunsese a fi burleascl, §i diama era tragica, flrl a fi sbuciumatl §i hidoasä. Publicul i§i aduce aminte de Poni, mort in floarea vietei, in Angelo, Lazar pastoriul,etc..; de Teo- dorini, in giyeatorul, Saul, etc.; and la teatru petre- ceam §i noi clteva ore plIcute din cele mune neplacute a vietei. Acum .impresarii nostri multemiti el au pus temelia teatrului national, se retrasere. Alte directii ii urmare care nu avure a se lupta cu greutItile ce intim-

345 pinaserg ei. 0 nod WI de teatru se cladi gi D. M. Milo lua directia. Negregit ca ea nu putea cadea in mai bune mani. D. Milo autor gi actor era singur in stare a consolida edificiul, redicat cu atate ostenele. Ele ne argta pe scena mai multe piese precum Piatra din casti. Samson, Chi- rit,a,NiForescu, etc., avurë succese fabuloase. Concursul .lui Alecsandri, renfant OM a nostru, facea ca era destul sa se arate numele lui pe afig pentni ca sa se ample sala unde resuna gi incantatoarea vioara a lui Flechten- macher.Intr'un cufent teatnil romanesc era in floarea lui. Dna ansë un curios ar fi observat cu sange rece mersul seu, ar fi Opt cu intristare ca nu are baze Bolide. In adever aveam o trupa recrutata dintre tineri inamo- rati de arta dramatica, aveam o Bala spatioasa , dar trupa actorilor nu avea decat aplauclele publicului,§i tand se inchideau portile teatrului,oameni acestia remaneau pe pavea fad sa se mai gandeasca nime la U1101. Sala cladita intr'un capet dparte de central ora- §ului,avea pe langa aceastai alte defecte. Lasand ca era lipsita de acustica dar era umeda i rece; actorii ca- patau junghiuri, junghiurile aduceau oftica,gi in en- rend Poni, P. Neculau, Marghioala, Sterianca, N. Teo- dor,, etc., se More tristele ei victime ! Cu cine se inlocuia degertul ce se facea in rangurile acestor luptatori? Cu alti devotati tineri, cari aveau aceeagi perspectiva: lipsai oftiga? Unii desertare, Milloi Teodorini, se duser6 departe sa caute un mai bun noroc, A1ii inturnanduli ochii

346 lacrimati de la 8cena ingrata ce fusese primul §i sin gurul lor amor, fugeau cu o imprecatie , vade retro! cautau a gasi vre o alta cariera care le promitea cel putin un adapost §i o bucata de pane la betraneta, Aa dar teatrul roman incepil a decadea, caci el nici avea chip a se subtinea, fara un conservatoriu, fara o scoala care sa formeze actori pentru a inlocui pre cei ce desertau , pre cei ce muriau! §i daca din cand in cand se mai da representatil romane ,ele erau numai o intreprindere hasardoasa a unor oameni curagio§i, pe -care curènd o Ikea scada indiferinta Philamintelor amoroase de scena straina ,ce gaseau ca a merge la teatrul national nu era de bon ton. C'est une chose, ma chère, horrible, une abomination!" Pesemne n'al bagat seama ca lui Jean ii qic Ion? Scim c un project ce se facuse pentru teatru, zace, ingropat in arhivele Ministerului de esterne ca §i dorinta esprimata de Camera de a se cladi o nuo'd sall pe locul teatrului vechiu. Ssperam ca le va veni §i lor randul de a e§i din mormentul lor. Pang atunci, sa vorbim de limba §i de ortografia eI. Nu ne-om incerca a dovedi origina limbei noastre; filologi studio§i §i oameni mai competenti decal noi au facut-o aceasta. Yroimu s. yorbimu numai de oare care anomalii ce ecsista in literatura limbelor nu mai putin curioase cleat acele ce uneori intälnim in natura. A§a d.e.. vedem limba polona scrisa cu litere §1 limba romana cu slove, dad ar fi trebuit sa fie tocmai din contra. Care sfi fost causa acestei monstruositati §i cui

347 suntem datori cu acest nou *at? Tot acelor carora le suntem datori multe de toate : clerului bigot §1 ignorant. Papi§tii nu lasar6 pe Poloni sa scrie cu slovele lor, t enfendu-se de Slayii ortodocsi de cari ei erau incungiu- rati. Grecii asemenea indemnar6 pre Romani ca sa se serveasca cu slovele cirilice, ca nu cumva sa se strecoare pintre ei odata cu literele §i ritul apusean. Astfeliu slavul adoptand alfabetul latin, fu silit a'l impestrita cu feliurite semne pentru ca sa poata respunde lay pronuncia lui groasa §i guturala, ear Romanul se vep incarcat cu o multime de vocale unite cari nu erau ale lui ; Meat acumu c4nd am reluat literele strebune ne gasim intr'o mare valma§eala §i, suntem nevoiti a intrebuinta §i noi tot soiul de accente, dud deasupra cand dedesubtul literelor pentru ca sa putem ar6ta to- nudle acele groase ce au prins radacina in limba noastra. Asta prosodie de porunceala se facii en atat mai grea cu cat fiecare inventft o etimologie §i o tecnologie pro- prie a sa. Ne aducem aminte ca ,, suntu acum mai 20 de ani noi am fost chemat luarea aminte a literatilor no§tri asupra unei slove blastemate care s'a substituat mai la toate vocalele noastre §i care singura ne silesce a orna aceste nenorocite vocale, qui n'en peuvent mais! cu feliurite caciuli care de care mai cornorate sau mai. ascutite. N'avem nevoie s'o mai numim ; lectorii no§tri o vor cunoasce. Pang and deci va veni timpul s'o alun- gam ca sa scapam de (Musa, s'avemu rabdare §i sa ne serYimu pe vrute pe nevrute cu accenturi,ferindu-ne-

348 Mg de a abusa prè mult -de ele. Ar fi foarte de dorit ca din toate provinciile Romäniei alegendu-se cute un filolog sl se alcItueasc6, un comitet, care sstabileze odatI ortografia gi prosodia noastrI; gi dad War face aceasta gi acel barbati inv6tati ne-ar face onoare a ne intreba care e ideea noastrl in acestu obiect, ne-am mIrturisi simbolulcredintei noastre literaie cam in felul urmItoriu : Credem in origina limbei romIneimIrturisim literele strgbune, dar nu ne placu inovatiilft nepotrivite cu natura limbei,i anume : 1. Nu ne place intrebuintarea consoanelor duple, ce suntu numai o inv6lmägealI gi o greutate la invelarea gramaticei. Numai la foarte putine gi rare diceri strline le-am primi ca o esceptie. 2. Suntem contra lui it pe care il socotim numai o impluturl de prisos, gi nu l-am intrebuinta cleat ca s. deosibim pluralul din singular, d. e. : eram eu, eramu noi, etc. 3. Nu ne putem invoi cu ciunei cu iune ; pentru cä dad, avem clteva diceri ci . astl terminatie, ni se pare el'Parfi un cuv'ent ca sI ne lungim toate substantivele cu un cot mai mult cAnd mai ales ea nici cum nu le-ar face mai frumgase gi and in latina aseminea terminatii nu esistI. 4. Asemenea chiar subt amenintare de a fi numerati intre ignorant.' gi ruginiti, nu vom dice : apt, aptiv, res- pept, carapter, etc., in loc de act, activ, respect, caracter; cci dacg am OiCe aceasta am fi siliti sicem poategi nticiune in loc de Italie, tji eine mai scie ate altele.

349 5. Mai credem el, daca 0 se pronuntA ea 2 in euvin- tele ce derivl din latina, n'ar trebui a se scrie vezend in loe de veclend, etc., pentru cI de nu era a se plzi etimologia, era de prisos a relua literele iii a leplda slovele. Asemenea ni se pare el nu e generos a abusa de bietul 1'1. SI nu facem pre Zoila'§i pre Zanifira, Doila §i .Danifira, precum nu s'ar cuveni sl scriem giabaks flimbet, klanie in loc de zaball, zimbet, zizanie, etc. Dad suntemu siliti ea sI Oicemu zeama de varqa in locu de curechiu murat, eel putin A nu scriem geama de varza. .. , Punem capet pentru astl data acestei observatii fIrl a avea pretentie de a impune euiva ideile noastre bune sau rele.

EPILOG

Punemu aici capgt marturisenii noastre, rhalind a ne arela restul pkatelor cInd bhrlsbenios crISvaronr de at smtros rucace nethu§teratpnroviae , sintu u- fiandies meresoc harsomaf. VelsrImule picianir, pentru el astomatrugal brenfizen snbthocenci ;otracsiv acum jeravet. LevinAti hervitot nici odatl remuvai ! Cel brag.- tue norsic , era arvromru pasneMini golguvin pintre tamerseC.

350 ...... /....-W,... Trebui dar cIsm5liti pnroviae, dalcinor rucace cptrah- ne rolfrinamu gratamas. Seop anontrica kersmet fericire imd sot csOniirale intr'un col mai bhasbenios.

FINE.

TABLA. MATERIILOR

L.& VOLIMITIL I.

PA.G. Dutroducere I. Amintiri de junete. Cum am inv5tat rom&neace 3 Zoe . 16 oalergare de cai 35 Au mai pLtit'o si altii 69 Toderia 81 Flora romguif, 95 Fragmente istorice. Aprodul Purice 115 Alecsandru Lipu§neanuL 137 Sobietkii Románii 167 Regele Polonieii Domnul Moldaviei 177 Cintet vechiu 183 EL Negru pe aTh. Scrisori la un prieten. Scrisoarea 1. 191 fl 197 200 IV. 205 V. 210 VI 213 VII. 217 Via 220 -IX. 2' 6 X 240

852

PAG. Scrisoarea XI . 248 XII. 245 Xiii 252 XIV 255 XV 359 XVI 268 XVII 264 XVIII 267 XIX 269 XX. 279 XXI 282 XXII 285 XXIII 288 XXIV 291 XXV 296 XXVI 301 XXVII 303 XXVIII 307 320 XXIX 1 1 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 1 1 I I I XXX 324 XXXI 331 XXXII 337 Epilog 349