Istoriavietii Bizantinf

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Istoriavietii Bizantinf NICOLAE IORGA ISTORIAVIETII BIZANTINF ISTORIA VIETII BIZI&NTINE Redactor: MARCEL POPA Coperta §i supracoperta: DONE STAN macheta: OLIMPIU POPA NICOLAE IORGA ISTORIA VIETH BIZANTINE IMPERIUL SI CIVILIZATIA DUPA IZVOARE Traducere: MARIA HOLBAN EDITURA ENCICLOPEDICA ROMANA BUCURESTI-1974 Cartea I IMPERIUL ECUMENIC (527-641) NOTA ASUPRA VERSIUNII ROMANESTI A ISTORIEI VIETII BIZANTINE Lucrarea lui N. Iorga, Histoire de la Vie Byzantine, Empire el civilisation, d'apres les sources-, apare in versiune romaneasca dupa aproape patru decenii de la publicarea ei, In 1934. Apace cu aceea§i mindra, discretie, fara alta, introducere decit cele doul pagini initiale de lamurire pri- vind scopulsilimitele explorarii intreprinse: vasty confruntare §i dialog cu izvoarele. Este o cautare, pas cu pas,si nu lipsit& de intrebari, o luare de atitudine fn fata unor manifestAri colec- tive sau individuals, o marturisire de principiiside sentimente, o oglindire mi§cata §i o rasfrin- gere prin prisma unei sensibilitati de luptator §i de artist. Cititorul ce se apleaca asupra acestor pagini va urmari, odata cu viziunea ce i se propune, §i vibrarea umana a undelor care i-o recompun, §tiind bine ca orice opera este o cristalizare a unui moment determinat de coordonatele sale, §i ca o lectura fidell este o transpunere In timp. De aceea nu a putut fi vorba nici o clip& de o aducere la zi" a studiului, In ce prive§te bibliografia de pilda. Once asemenea Incercare ar fi constituit un fel de falsificare a datelor ini- tiale ale cercetarii expuse. I s-au adus textului doar citeva mici indreptari de amanunt, pe care le-ar fi facut autorul &LA ar fi avut ragazul sa mai is In mina. studiul publicat in 1934. Pentru inlesnirea cititorilor an fost adaugate, cu prilejul traducerii, unele note lAmuritoare care sa le Ingaduie sa recunoasca evenimenteleioamenii ce le rasar in tale, sau sa nu piarda qirul atunci cind evocarea unor imprejurari din momente diferite se implete§te uneori mai enigmatic pentru cei nepreveniti. Traducerea a cautat sa fie cit mai transparent& spre a 'Astra cuvintului viu ritmul insi4i al rostirii sale. Note le de trimitere ale autorului, de o mare bogatie care, din pacate, no au putut be- neficia de concursul unor special4ti care s& le verifice Inca o data au fost redate intocmai, Insotite de o traducere a citatelor din limba greaca. Am abreviat titlurile lucrarilor foarte frec- vent citate (pentru lista acestora, vezi pag. 600). Se cuvine sa arata.m aici ce datoram aportului nepretuit al unor colaboratori care nu §i-au crutat eforturile sa imbogateasca volumul de fats cu o contributie de o valoare deosebita. In primul rind, trebuie sa multumim lui Octavian Iliescu pentru splendida serie de monede- bizantine aduse sa completeze ilustrarea initials a editiei originale franceze, apoi lui Nicolae- Serban Tanaqoca, care a sporit ilustrarea cu miniaturi qi reprezentari sugestive ale artei bizan- tine §i a revazut, in final, textele citate in limba greaca. De asemenea, vrem sa amintim §i de rolul lui Radu LAzAsescu la intocmireaindicelui, operatie extrem de grea, precumflitoricine folosqte o atare lucrare. Yn sfir§it, dar nu In ulti- mul rind, mentionam aportul lui Gheorghe erban, care a transcris pentru tipar §i tradus cita- tele in limba greaca din notele autorului. Maria Ho lbaa PREFATA LA BYZANTINE EMPIRE"' // In ciuda proportiilor sale restrinse, aceasta noua Istorie a Bizantului a fost redactata chiar dupa izvoare. Lucrarile de a doua mina au fost folo- site Intr-o slabs masura, si doar pentru a controla rezultatele la care s-a ajuns comparindu-le cu cele obtinute de predecesori. Telul urmarit nu a fcst de a da Inca o cronologie comentata a istoriei bizantine, considerate ca o succesiune de anecdote tragice desprinzindu-se pe un fond imuabil. Am urmarit dezvoltarea vietii bizantine in toata intin- derea si bogatia sa, si am vrut sa o fixez mai degraba in tablouri decit in expuneri seci dupa cum se obisnuieste. Se va gasi poate el am dat prea multe informatii cu privire la vecini si la supusii slavi si italieni ai Imperiului. Am crezut ca trebuie sä adopt punctul de vedere al bizantinilor insisi si sa dau fieca'rui popor partea care ii revenea in interesul politicienilor si al filozofilor din Bizant. Am cautat sa procedez intr-un chip care sa nu aduca vreun preju- diciu explicatiei, macar si necompleta, a transformarilor care se produc. Izvoarele orientale au fost utili7ote intr-o proportie mai redusa decit se obisnuieste. In majoritatea for ele sint tirzii si lipsa de precizie nu este 2 pacatul for // cel mai mare. Este incontestabil ca modul nostru de a vedea si de a simti se regaseste mult mai mult la bizantini decit la arabi. Pentru acestia din urma trebuie sa recurgem intotdeauna la o interpretare large, sa tinem seama de o retorica ce e strains de noi, si sä rectifica'm nu numai explicatia, dar si sentimentul din care purcede. Ca'ci ne lovim la tot pasul de o cul- tura de un alt nivel si de o mentalitate total diferita. 0 istorie a literaturii bizantine este in pregatire. Ea va apare in limba franceza. Capitolele privind pe istorici si cronicari vor fi publicate in curind 2. 1 Editat la Londra de Dent in seria Temple Primers". Editorul a avut bunatatea sa consimta ca intrea.ga materie a acestui volum A fie cuprinsa in forma in care a fost redactata in limba franceza acum vreo treizeci de ani in Istoria de fat& a Vietii Bizantine. Pentru aceasta ingaduinta ii adresez calduroase multumiri. 2 Au aparut in Byz.", II (1929), sub titlul Medalioane de istorie literara. bizantina". 8 CUViNT INAINTE LA LUCRAREA DE FATA 3 Noile lucrgri de sintezg, on de simply in*are de evenimente, sau de descriere de caracter pitoresc care s-au adunat de treizeci de ani incoace au altg orientare decit incercarea noastr5.. Once expunere amanuntitga imprejurgrilor din Bizant ping in secolul VIII, va trebui sa fie verificata cu grijg dupg Istoria Imperiului roman tirziu(History of the later Roman Empire) de o neegalabilg ascutime critics a lui J. B. Bury. $i notele sale la Istoria lui Gibbon merits sa fie consultate cu atentie 1. Frumoasa pre- zentare a lui Ch. Diehl nu va putea niciodatg fi inlocuit5. 2. Istoria Impe- riului publicatg de T. Vasiliev mai intii in limba rusg (1917), apoi in cea engleza 3,si in sfirOt cu uware modificgri in cea francez5. 4 dg o selectie abilg in domeniul faptelor pe lingg o discutare a unor alte puncte de vedere decit cele ale autorului lucrgrii de fatal. Institutiile au preocupat mai ales 4 pe N. H. Baynes in a sa Istorie a Imperiului bizantin 5,//a carei prezen- tare discreta se sprijing pe lucrgri personale mult adincitesiaduce deci in toate domeniile conceptii originale. 0 initiere in subiect este inlesnitg de capitolele bine inchegate ale lucrarii lui C. W. C. Oman: Byzantine Empire (Londra, 1896 ;ed.6-a, 1922), de Istoria bizanting a lui Frederick Harrison (Byzantine History in the early Middle Ages, Londra, 1900), de bo- gata compilatie, bine ilustratg a lui Edward Foord (Byzantine Empire, Londra, 1911), de cartea lui F. W. Bussell intitulatg Roman Empire, Essays on the con- stitutional history from the accession of Domitian to the retirement of Nicephoros fA history of the later Roman Empire from Arcadius to Irene, Londra, 1889; A history of the Eastern Roman Empire from the fall of Irene to the accession of Basil I, Londra, 1912. Lucrarea a fost reluata sub o alt.1 forma in History of the later Roman Empire, apArut.5, la Lon- dra, 1913, in doua volume, dintre care primul confine generalitafi constitufionale gi istoria Occidentului in secolul V si inceputul celui urnator, pe cind volumul II este consacrat lui lustinian. Cf. N. H. Baynes, A bibliography of the works of J. B. Bury, Cambridge, 1929. 2 Byzance, Grandeur et Decadence, Paris, 1919; cf.idem, Histoire de l'Empire byzan- tin,Paris, 1919 (ed. revAzuth 1934); Figures byzantines (aparute mai flan in La Grande Re- vue", 1900). 3 History of the Byzantine Empire, Madison, 1928, 2 vol., cf. RHSEE", 1929, 373 s.u. ; 1930, 119 s.u. 4 Histoire de l'Empire byzantin, Paris, 1932, 2 vol., cf. rev. cit. 1932, 427-431. 5 The Byzantine Empire, Londra-New York. Vezi observafiile sale in The Guardian", 15 febr. 1924. 9 CUVINT 1NAINTE LA LUCRAREA DE FATA III (1081), Londra, 1910, o adevarat5. istorie a Bizantului si de mari pro- portii, fiind alcatuita din eseuri datorate diferitilor eruditi si care fac parte din Cambridge mediaeval history". Nu trebuie omisa nici cartea originals si plina de rivna a lui Albrecht Wirth, Geschichte Asiens und Osteuropas, I, Halle an der Saale, 1904. Istoricul Ed. Stein care se situeaza in fruntea bizantinistilor germani a Inceput printr-un studiu de o rara bogatie si pre- cizie asupra secolului V, care va fi de fapt Istoria sa a Bizantului, indi- ferent de titlul pe care a binevoit sa i-1 dea. ° Printre savantii nisi care dau o contributie atit de insemnata la ela- borarea continua a cunoasterii trecutului bizantin, ale ca'rui amanunte mai sint Inca destul de cetoase, Iulian Kulakovski a inceput la Kiev, in 1910, o Istoria Vizantii in trei volume 7, V0111111111 II incepind cu anul 518. Cursul de Istorie a Bizantului" (vol.I) al lui S. Sestakov este din 1918. in sfirsit seful scolii ruse, Feodor Uspenski, care mai publicase in 1912 la Moscova un eseu despre civilizatia bizantina, a dat o prezentare cuprinzatoare, plina 5de idei in cele doua volume a caror // publicare s-a terminat in 1927 8. Isto- ria sa a Imperiului de Trapezunt 9 sta alaturi de lucrarea: Trebizond a lui William Miller 10.Sp.
Recommended publications
  • El VIAGERO Universal, Ó Noticia Del Mundo Antiguo Y Nuevo / Obra Recopilada De Los Mejores Viageros Por D.P.E.P.; Tomo XI
    El VIAGERO universal, ó Noticia del mundo antiguo y nuevo / obra recopilada de los mejores viageros por D.P.E.P.; tomo XI. - Madrid : Imprenta de Villalpando, 1797 384 p., A-Z8, 2A8 ; 8o Según Palau, 131464 las iniciales del comp. corresponden a Don Pedro Estala Presbítero. - Obra iniciada conforme a los escritos de Joseph de La porte y continuada, a partir del Tomo VI, con los relatos de otros viajeros. - Antep. 1. Africa-Descripdón y viajes 2. Afrika-Deskribapena eta bidaiak 3. Canarias-Descripción y viajes 4. Kanariak-Deskribapena eta bidaiak I. Estala, Pedro, comp. II. Laporte, Joseph de III. Noticia del mundo antiguo y nuevo R -6929 V .r § ^ < ? / ^ EL V IA G E R O UNIVERSAL. Q U A D E R N O XXXI TOMO x r. A / EL VIAGERO UNIVERSAL, Ó NOTICIA DEL MUNDO ANTIGUO Y NUEVO. OBRA RECOPILADA DE LOS MEJORES VIAGEROS POR D. P. E. P. T O M O X I. MADRID. IMPRENTA SE VILtASPANDO. 1 797 ' / a- B-© -3 2X C (0 ) EL VIAGERO UNIVERSAL, ó NOTICIA DEL MUNDO ANTIGUO Y NUEVO. CARTA CXL Continuación de Congo« J T rosiguiendo , Señora , la relación de los usos y costumbres que observé en Congo, no me parece debo omitir , que aquellos Ne­ gros no tienen médicos ni boticarios j y para todas sus enfermedades no usan de mas re­ medios que de ciertos simples, como raí­ ces y yerbas , que Ja experiencia les ha he­ cho reconocer por útiles. Añadiéndose á esto la sobriedad.de los habitantes, y lo saluda­ ble del,clim a, gozan de muy buena salud.
    [Show full text]
  • Olympiamorataher00soutiala.Pdf
    iforr onal itv -' r /' ~ ' ' " "^ : *f & * fy^jw i\ i u*- ,-~ ,""~ iir~~ nar" m^m^^^M^ ,-<m*i^ .. ______ ,, ^^y^--- vitES'-C'/ ia<: > MVLIE, QVO'Up.AM fflfrS/ ^ ^L ^^v^^^-^? 'MJLIORI., ^n^i'^ '^V/a y MOQVO SOLO CHI(L- STVM C^PEf^ET, DVM TOTVM,B^SI UVSlO^K[.HEI(pLD. CIVI C^ELESTI. P. VICIT M.D. SE OCTOB. TR1VMPHAT SLJi- TERJJVM. MONUMENTAL INSCRIPTION TO THE MEMORY or Or \MIMA MOHAT 1556. OLYMPIA MORATA, LIFE AND WRITINGS, ARRANGKD fHOM CONTEMPORARY AND OTHER AUTHORITIES, BY THE AUTHOR OF " " SELWYN," MORNINGS WITH MAMMA," PROBATION,' "TALES or THE MOORS," ETC. I could have died For ihre, my country ! but I might not dwell In tbt tweet vales at peace. The voice of long Breathes with the myrtle scent, thy bills along ; The citron's glow is caught from shade and dell ; But what are these ? upon thy flowery tod I might not kneel, and pour my free thought! out to God. With nought my spirit breathing! to control ? I will, I will rejoice! My soaring soul Now hath redeemed htr birthright of the day, And won through clouds to Him her own unfettered way. Mm. HCMAKI. LONDON: SMltH, ELDER AND CO., CORNHILL. 1834. LONDON : PRINTED BY STEWART AND CO. OLD BAII.EY. TO HER MAJESTY, ADELAIDE, QUEEN OF GREAT BRITAIN AND IRELAND, THE FOLLOWING MEMORIALS OF A DISTINGUISHED FEMALE, ORIGINALLY DEDICATED TO HER ILLUSTRIOUS PREDECESSOR, QUEEN ELIZABETH, ARE, WITH PECULIAR APPROPRIATENESS, AND RESPECTFUL GRATITUDE FOR THE GRACIOUS PERMISSION, Inscribed, BY THE AUTHOR. 2203159 CONTENTS. Page INTRODUCTORY NOTICE ' ix Her Times 1 PART I.
    [Show full text]
  • This Work Is Protected by Copyright and Other Intellectual Property Rights
    This work is protected by copyright and other intellectual property rights and duplication or sale of all or part is not permitted, except that material may be duplicated by you for research, private study, criticism/review or educational purposes. Electronic or print copies are for your own personal, non- commercial use and shall not be passed to any other individual. No quotation may be published without proper acknowledgement. For any other use, or to quote extensively from the work, permission must be obtained from the copyright holder/s. GRECO-ROMANINFLUENCES ON JEWISH ART FORMS IN PALESTINE AND TRANSJQRDAN 300 B. C. - A. D. 100 This thesis was presented to the University of Keele on the let of October 1968 for the degree of Doctor of Philosophy J. P. Kane, Classics Department, University of Keele. BEST COPY AVAILABLE Variable print quality Page Numbering as Bound ACKNOW"EDGEYENTS I am pleased to acknowledge during the compilation of this thesis the constant help and counsel of Professor J. M. T. Charlton of the Classics Department of the University of Keele, and to thank him for his continual good offices in all that I attempted. I would also like to thank Ngr. G. Nussbaum of the Classics Department of the University of Keele for his guidance and encouragement at an earlier stage in my post- graduate studies, and for directing my interest to Hellenistic Palestine while I was still an undergraduate. The first-hand work presented in this thesis in the sphere of material remains is the result of eight months spent in Syria-Palestine on the 1967 Jerusalem Studentship of the British School of Archaeology.
    [Show full text]
  • Texto Completo (Pdf)
    HAnt XXVII-2003, 281-296 UN NUMERUS DE HISPANI EN EL BÓSFORO CIMERIO 1 MARGARITA VALLEJO GIRVÉS RESUMEN: Este trabajo tiene por objeto presentar y analizar la referencia que el cronista bizanti- no Juan Malalas (siglo VI) hace de un contingente de soldados llamados ‘hispanos’ destinados en Crimea a finales de los años veinte del siglo VI. Se estudia la posible relación de estos ‘hispanos’ tanto con la Península Ibérica como con las unidades del ejército tardorromano vinculadas topo- nímicamente a Hispania que aparecen en la Notitia Dignitatum Orientalis. ABSTRACT: This paper is focussed on the analyses about the reference by the byzantine author John Malalas (VIth century) of a military troop called the spaniards, garrisoned in Crimea dur- ing the late twenties of the sixth century. We try to elucidate the relationship of these spaniards with the Iberian Peninsula during this century and also with the military troops with toponimical links with Hispania mentioned in the Notitia Dignitatum Orientalis. Uno de los denominadores comunes de la política exterior del emperador Justiniano, especialmente en sus contactos con dirigentes de pueblos bárbaros limitáneos con las tierras imperiales, consistía en atraerse a éstos con regalos o con el otorgamiento de tratamientos y títulos honoríficos propios del Imperio pero también nombrándoles custodios de sus territorios, que ahora quedaban bajo protección oficial de Constantinopla generalmente con el apoyo de una guarnición militar romana que ayudaría al dirigente de ese pueblo a controlar el territorio y a sus gentes; por supuesto en la mayoría de las ocasiones media la conversión al Cristianismo, apadrinado por el propio emperador, del dirigente de 1 Universidad de Alcalá de Henares.
    [Show full text]
  • SABONET Report No 18
    ii Quick Guide This book is divided into two sections: the first part provides descriptions of some common trees and shrubs of Botswana, and the second is the complete checklist. The scientific names of the families, genera, and species are arranged alphabetically. Vernacular names are also arranged alphabetically, starting with Setswana and followed by English. Setswana names are separated by a semi-colon from English names. A glossary at the end of the book defines botanical terms used in the text. Species that are listed in the Red Data List for Botswana are indicated by an ® preceding the name. The letters N, SW, and SE indicate the distribution of the species within Botswana according to the Flora zambesiaca geographical regions. Flora zambesiaca regions used in the checklist. Administrative District FZ geographical region Central District SE & N Chobe District N Ghanzi District SW Kgalagadi District SW Kgatleng District SE Kweneng District SW & SE Ngamiland District N North East District N South East District SE Southern District SW & SE N CHOBE DISTRICT NGAMILAND DISTRICT ZIMBABWE NAMIBIA NORTH EAST DISTRICT CENTRAL DISTRICT GHANZI DISTRICT KWENENG DISTRICT KGATLENG KGALAGADI DISTRICT DISTRICT SOUTHERN SOUTH EAST DISTRICT DISTRICT SOUTH AFRICA 0 Kilometres 400 i ii Trees of Botswana: names and distribution Moffat P. Setshogo & Fanie Venter iii Recommended citation format SETSHOGO, M.P. & VENTER, F. 2003. Trees of Botswana: names and distribution. Southern African Botanical Diversity Network Report No. 18. Pretoria. Produced by University of Botswana Herbarium Private Bag UB00704 Gaborone Tel: (267) 355 2602 Fax: (267) 318 5097 E-mail: [email protected] Published by Southern African Botanical Diversity Network (SABONET), c/o National Botanical Institute, Private Bag X101, 0001 Pretoria and University of Botswana Herbarium, Private Bag UB00704, Gaborone.
    [Show full text]
  • Map 86 Paphlagonia Compiled by C
    Map 86 Paphlagonia Compiled by C. Foss, 1995 Introduction The map comprises ancient Paphlagonia, and extends into eastern Bithynia and the northernmost part of Galatia. Evidence for the ancient topography is most abundant on the coast, along the Roman roads, and in Galatia. Arrian’s Periplus Ponti Euxini (written c. A.D. 132), together with an earlier text by Menippus (c. 20 B.C.) and a related Late Antique anonymous work, describe the coast in great detail. Most of the sites named in these works can be located at least approximately, although a few resist identification; Müller’s commentary in GGM I remains valuable. For the Roman roads, ItMiller is uncritical; French (1981) is far more useful, but treats only one major road. The roads of Paphlagonia are presented in admirable detail by TIB Paphlagonien, those of northern Galatia likewise by TIB Galatien. The interior of Paphlagonia is a remote, mountainous country, cut off from the regions to the south by long, parallel ranges. Communication east and west is relatively easy; north and south, it is much more difficult. The country contains a few long, wide plains and river valleys, some of considerable fertility. In antiquity, the mountains were heavily forested. For the most part, the region was never densely populated. For a general description, see Leonhard (1915); and for an excellent account of some areas (including eastern Bithynia), with discussion of specific problems, note Robert (1980). RE Paphlagonia gives a full list of all named sites (cols. 2537-50) and of physical remains (2498-2510, 2515). Some features listed there do not appear on the map because of limited significance or uncertainty of dating.
    [Show full text]
  • Curs De Bizantinologie – Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu
    Curs de Bizantinologie – Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu CURS DE BIZANŢ I Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu Noţiunea, obiectul şi importanţa Bizantinologiei. Vom cerceta împreună timp de doi ani problemele de bază ale Bizantinologiei, cu specială privire asupra realităţilor religioase, căci ca teologi suntem, în primul rând, interesaţi să cunoaştem care au fost marile frământări în acest domeniu şi ce implicaţii au avut ele asupra vieţii politice, economice şi sociale din Imperiul bizantin în timpul existenţei sale milenare (324- 1453). Pe parcursul acestor doi ani de studiu vom pătrunde adânc în aspectele de bază ale vieţii bizantine, cu scopul de a sesiza factorii care au favorizat sau determinat chiar progresul spre crearea unui stat puternic bizantin, a civilizaţiei şi spiritualităţii sale superioare, precum şi cauzele decăderii lor. Incursiunea în istoria bizantină ne va fi de folos pentru înţelegerea unor fapte umane, general valabile în toate timpurile. Se va dovedi o dată în plus că ceea ce au spus anticii despre istorie, începând cu Tucidide, şi anume că este un «folos (câştig) pentru toate timpurile» o călăuză în viaţă, este adevărat. Rolul Imperiului bizantin în istoria europeană şi a poporului român a fost imens şi acest lucru justifică pe deplin locul pe care îl ocupă Bizantinologia în programa de învăţământ a institutelor teologice ortodoxe. De fapt întreaga istorie a creştinismului, din momentul când a devenit religie liberă, s-a desfăşurat în cadrul acestui imperiu. Toate disciplinele teologice îşi au începutul şi dezvoltarea în cadrul lui. Studiind Bizantinologia vom înţelege, astfel, mai bine cadrul şi modul în care creştinismul s-a dezvoltat, şi-a formulat dogmele şi normele sale de bază, a creat opere de cultură, artă şi arhitectură nemuritoare, a dat viaţă unor forme superioare de trăire spirituală şi s-a impus în viaţa societăţii determinându-i cursul.
    [Show full text]
  • Sama Sa Levadurang Pag-Ebanghelyo
    SAMA SA LEVADURANG PAG-EBANGHELYO HARVESTIME INTERNATIONAL INSTITUTE Kini nga kurso kabahin sa Harvestime International Institute, usa ka programa nga gide sinyo aron sa pagsangkap sa mga magtotoo alang sa epektibo nga espirituhanong pag-ani. Ang nag-unang mga tema sa pagbansay-bansay mao ang pagtudlo kon unsa ang gipanudlo ni Jesus, nga mikuha sa mga tawo nga mga mangingisda, mga maniningil sa buhis, ug uban pa, ug mibag-o kanila ngadto sa mapuslanong mga kristohanon nga moabot sa ilang katilingban uban sa Ebanghelyo nga adunay pagpakita ug gahum. Kini nga manwal maoy usa ka kurso sa pipila ka mga modyuls sa kurikulum nga magapali- hok sa mga magtotoo gikan sa paghanduraw ngadto sa pagpahimutang, pagpadaghan, pag- organisar, ug pagpalakaw aron sa pagkab-ot sa tumong sa pag-ebanghelyo. © Harvestime International Institute 0 MGA KAUNDAN Unsaon Paggamit Kini Nga Manwal . 4 Mga Sugyot Sa Grupo nga Pagtuon . 5 Pasiuna . 6 Mga Tumong sa Kurso . 8 UNANG BAHIN: PAGLAKAW Pasiuna sa Unang Bahin . 9 1. Sama Sa Levadurang Pag-ebanghelyo . 10 2. Ang Mandato . 22 3. Ang Mensahe . 33 4. Ang Mga Mensahero . 43 5. Ang Pagsulti Sa Mensahe . 53 6. Mga Dumadawat Sa Mensahe . 59 7. Ang Mga Paagi: Bag-ong Tugon Nga Mga Prinsipyo . 70 8. Ang Mga Paagi: Bag-ong Tugon Nga Mga Sambingay . 81 9. Ang Mga Paagi: Personal Nga Pag-ebanghelyo . 89 10. Ang Mga Paagi: Pagdumala Sa Mga Kalisud . 101 11. Ang Mga Paagi: Pagtuhop Nga Pag-ebanghelyo . 108 12. Ang Mga Paagi: Masa Nga Pag-ebanghelyo . 118 13. Mga Desisyon o Mga Disipulo . 138 14.
    [Show full text]
  • Documento Completo Descargar Archivo
    Cronología Abril a noviembre de 2002 Realizada por Juan Alberto Rial Abril 1.- ARGELIA : Veintiún militares argelinos mueren asesinados por un grupo armado, probablemente islamista, en la región de Saida, a unos 430 kilómetros al suroeste de Argel. En esa zona actúa el Grupo Islámico Armado (GIA), que rechaza la política de reconciliación nacional preconizada por el presidente Abdelaziz Buteflika. El 31 de marzo, Rachid Abu Turab fue designado emir (jefe) del GIA en sustitución de Antar Zuabri, muerto el 8 de febrero por las fuerzas de seguridad en Bufarik, a 35 kilómetros al sur de Argel. También se producen nuevos disturbios en varias localidades de la Cabilia argelina. Un manifestante resulta muerto y se producen muchos heridos. BRASIL: En una nota aparentemente atribuida a miembros del Ejército brasilero divulgada por Internet y dirigida a la nación, se afirma que 'la historia que no se apaga no se reescribe'. Defiende el Golpe de Estado del 31 de marzo de 1964 'fue un movimiento victorioso que rescató el respeto y la autoridad, restituyó el espíritu cívico y el amor propio de un pueblo amenazado en su autodeterminación y libre opción por la democracia'. La nota añade: 'Fue una fecha histórica en la que el Ejército consiguió frenar al comunismo'. ISRAEL: El Gobierno israelí dispone la extensión de la Operación Muro Defensivo a tres ciudades más (Qalqilya, Tulkarem y Belén). Once palestinos acusados de colaboracionismo con ISRAEL son asesinados en tres incidentes separados en Tulkarem (ocho), Qalqilya (dos) y Belén (uno). El joven muerto en Belén, se llama Mahmud Rahamie y es asesinado cerca de la iglesia de la Natividad acusándolo de haber enviado información por correo electrónico a los israelíes.
    [Show full text]
  • BYZANTINE ROYAL ANCESTRY Emperors, 578-1453
    GRANHOLM GENEALOGY BYZANTINE ROYAL ANCESTRY Emperors, 578-1453 1 INTRODUCTION During the first half of the first century Byzantium and specifically Constantinople was the most influentional and riches capital in the world. Great buildings, such as Hagia Sophia were built during these times. Despite the distances, contacts with the Scandinavians took place, in some cases cooperation against common enemies. Vikings traded with them and served in the Emperors’ Court. Sweden’s King Karl XII took refuge there for four years after the defeat in the war against Peter the Great of Russia in Poltava. Our 6th great grandfather, “ Cornelius von Loos” was with him and made drawings of many of the famous buildings in that region. The Byzantine lineages to us are shown starting fr o m different ancestors. There are many royals to whom we have a direct ancestral relationship and others who are distant cousins. These give an interesting picture of the history from those times. Wars took place among others with the Persians, which are also described in the book about our Persian Royal Ancestry. Additional text for many persons is highlighted in the following lists. This story begins with Emperor Tiberius II, (47th great grandfather) born in 520 and ends with the death of Emperor Constantine XI (15th cousin, 17 times removed) in battle in 1453. His death marked the final end of the Roman Empire, which had continued in the East for just under one thousand years after the fall of the Western Roman Empire. No relations to us, the initial Emperor of the Byzantine was Justin I , born a peasant and a swineherd by initial occupation, reigned 518 to 527.
    [Show full text]
  • Etudes Sur L'histoire Administrative De L'empire Byzantin. Les Termes
    Etudes sur i/histoire administrative DE I/EMPIRE BYZANTIN EES TERMES DESIGNANT EE COMMANDANT EN GHEF des armees byzantines Ee generalissime des armees byzantines est designe par divers termes, les uns officiels, les autres litteraires. Ils sont employes souvent indifferemment les uns pour les autres et avee une precision plus ou moins grande. De plus, ces memes termes designent egalement des commandants de grandes unites militaires ou territoriales. Seul le contexte permet de voir dans quel sens le mot est employe. De nombreux termes servent a designer le commandant en chef des armees en campagne. Ce sont essentiellement les termes: stratege et ses composes, stratelate, domestique et ses composes et, plus rare- ment, due, catepano, strcitopedarque, arkhon, katarkhon, arkhegetes, arkhegos, hegemon ou ethnarque. I. Strat&ge, monostrat&ge, stratfege-autokrator. L’empereur etait, en droit, le chef supreme et unique de Parmee byzantine et, d’apres La Tactique de Leon il etait seul a porter jadis le titre de stratege. Dans la pratique, l’empereur ne prenait pas souvent le commandement effectif des troupes. Ee terme de magister militum disparait pratiquement au Vie siecle pour etre remplace par στρατηγός, employe deja au Ve siecle, avec l’expression στρατηγός εκατέρας δννάμεως*. Le commandant en chef des troupes d’Orient est appele στρατηγός τής ανατολής ou στρατηγός τής1 2 1 Tactique de Leon, IV, 7-8. 2 Olympiodore. Du Cange Gloss, s.v. Zenon, gendre de Leon ier (457- 474) est qualifie par Theophane ( 175 b, 113, 17 de b. ) de οιρατηγός της έψας πάαης qui emploie la terminologie en usage de son temps.
    [Show full text]
  • Cronologia Atacurilor Transdanubiene ªi Analiza Componentelor Etnice ªi Geografice
    EPOCA ROMANĂ TÂRZIE ŞI CRONOLOGIA ATACURILOR TRANSDANUBIENE. ANALIZA COMPONENTELOR ETNICE ŞI GEOGRAFICE (partea întâi, de la 469 la 565) Eugen S. Teodor Introducere Autorul are a explica, de la început, intruziunea sa într-un domeniu – critica izvoarelor istorice – aflat dincolo de limitele competenţei sale reale; evident, ar fi fost de preferat să nu fie necesar, dar preocuparea istoricilor şi filologilor pentru mărturiile cronicarilor antici pare să se fi stins după publicarea pasajelor din Fontes. Probabil lipseşte provocarea. Oricum, un arheolog găseşte suficiente motive pentru a trece linia, cu orice risc. Pe măsură ce trec anii, contrastul între ceea ce sugerează izvoarele vechi, descriind evenimentele de la Dunăre, şi ceea ce arheologia a putut evidenţia, în peste jumătate de secol de cercetări, creşte continuu, invers proporţional cu speranţa că noi descoperiri vor face lucrurile mai clare. Nu am să intru aici în substanţa problemei, fiindcă arheologii în general o ştiu, iar interesul celorlalţi în materie este probabil destul de scăzut. Scopurile acestei lucrări sunt destul de exacte: în primul rând se va face o nouă lectură a textelor de referinţă pentru mişcările de populaţie la Dunărea de Jos şi Dunărea de Mijloc, dinspre finalul secolului al V-lea până la începutul veacului al VII-lea, comentându-se tot ce ar putea fi interesant pentru identificarea populaţiilor amintite de texte, cât şi pentru ipotetica lor poziţionare geografică şi consistenţa lor demografică; scopul final, „lucrativ”, este stabilirea unei „expectaţii arheologice”, respectiv din ce moment anume ar fi posibil să identificăm urme materiale ale unor populaţii în migraţie şi aproximativ în ce areale. Datorită dimensiunilor considerabile ale materialului, studiul va fi publicat probabil în trei secvenţe: aici evenimentele de la 469 la 565, într-o etapă imediat următoare evenimentele de la 565 la 626, pentru a încheia cu un material concluziv.
    [Show full text]