NICOLAE IORGA ISTORIAVIETII BIZANTINF ISTORIA VIETII BIZI&NTINE Redactor: MARCEL POPA Coperta §i supracoperta: DONE STAN macheta: OLIMPIU POPA NICOLAE IORGA ISTORIA VIETH BIZANTINE IMPERIUL SI CIVILIZATIA DUPA IZVOARE Traducere: MARIA HOLBAN EDITURA ENCICLOPEDICA ROMANA BUCURESTI-1974 Cartea I IMPERIUL ECUMENIC (527-641) NOTA ASUPRA VERSIUNII ROMANESTI A ISTORIEI VIETII BIZANTINE Lucrarea lui N. Iorga, Histoire de la Vie Byzantine, Empire el civilisation, d'apres les sources-, apare in versiune romaneasca dupa aproape patru decenii de la publicarea ei, In 1934. Apace cu aceea§i mindra, discretie, fara alta, introducere decit cele doul pagini initiale de lamurire pri- vind scopulsilimitele explorarii intreprinse: vasty confruntare §i dialog cu izvoarele. Este o cautare, pas cu pas,si nu lipsit& de intrebari, o luare de atitudine fn fata unor manifestAri colec- tive sau individuals, o marturisire de principiiside sentimente, o oglindire mi§cata §i o rasfrin- gere prin prisma unei sensibilitati de luptator §i de artist. Cititorul ce se apleaca asupra acestor pagini va urmari, odata cu viziunea ce i se propune, §i vibrarea umana a undelor care i-o recompun, §tiind bine ca orice opera este o cristalizare a unui moment determinat de coordonatele sale, §i ca o lectura fidell este o transpunere In timp. De aceea nu a putut fi vorba nici o clip& de o aducere la zi" a studiului, In ce prive§te bibliografia de pilda. Once asemenea Incercare ar fi constituit un fel de falsificare a datelor ini- tiale ale cercetarii expuse. I s-au adus textului doar citeva mici indreptari de amanunt, pe care le-ar fi facut autorul &LA ar fi avut ragazul sa mai is In mina. studiul publicat in 1934. Pentru inlesnirea cititorilor an fost adaugate, cu prilejul traducerii, unele note lAmuritoare care sa le Ingaduie sa recunoasca evenimenteleioamenii ce le rasar in tale, sau sa nu piarda qirul atunci cind evocarea unor imprejurari din momente diferite se implete§te uneori mai enigmatic pentru cei nepreveniti. Traducerea a cautat sa fie cit mai transparent& spre a 'Astra cuvintului viu ritmul insi4i al rostirii sale. Note le de trimitere ale autorului, de o mare bogatie care, din pacate, no au putut be- neficia de concursul unor special4ti care s& le verifice Inca o data au fost redate intocmai, Insotite de o traducere a citatelor din limba greaca. Am abreviat titlurile lucrarilor foarte frec- vent citate (pentru lista acestora, vezi pag. 600). Se cuvine sa arata.m aici ce datoram aportului nepretuit al unor colaboratori care nu §i-au crutat eforturile sa imbogateasca volumul de fats cu o contributie de o valoare deosebita. In primul rind, trebuie sa multumim lui Octavian Iliescu pentru splendida serie de monede- bizantine aduse sa completeze ilustrarea initials a editiei originale franceze, apoi lui Nicolae- Serban Tanaqoca, care a sporit ilustrarea cu miniaturi qi reprezentari sugestive ale artei bizan- tine §i a revazut, in final, textele citate in limba greaca. De asemenea, vrem sa amintim §i de rolul lui Radu LAzAsescu la intocmireaindicelui, operatie extrem de grea, precumflitoricine folosqte o atare lucrare. Yn sfir§it, dar nu In ulti- mul rind, mentionam aportul lui Gheorghe erban, care a transcris pentru tipar §i tradus cita- tele in limba greaca din notele autorului. Maria Ho lbaa PREFATA LA BYZANTINE EMPIRE"' // In ciuda proportiilor sale restrinse, aceasta noua Istorie a Bizantului a fost redactata chiar dupa izvoare. Lucrarile de a doua mina au fost folo- site Intr-o slabs masura, si doar pentru a controla rezultatele la care s-a ajuns comparindu-le cu cele obtinute de predecesori. Telul urmarit nu a fcst de a da Inca o cronologie comentata a istoriei bizantine, considerate ca o succesiune de anecdote tragice desprinzindu-se pe un fond imuabil. Am urmarit dezvoltarea vietii bizantine in toata intin- derea si bogatia sa, si am vrut sa o fixez mai degraba in tablouri decit in expuneri seci dupa cum se obisnuieste. Se va gasi poate el am dat prea multe informatii cu privire la vecini si la supusii slavi si italieni ai Imperiului. Am crezut ca trebuie sä adopt punctul de vedere al bizantinilor insisi si sa dau fieca'rui popor partea care ii revenea in interesul politicienilor si al filozofilor din Bizant. Am cautat sa procedez intr-un chip care sa nu aduca vreun preju- diciu explicatiei, macar si necompleta, a transformarilor care se produc. Izvoarele orientale au fost utili7ote intr-o proportie mai redusa decit se obisnuieste. In majoritatea for ele sint tirzii si lipsa de precizie nu este 2 pacatul for // cel mai mare. Este incontestabil ca modul nostru de a vedea si de a simti se regaseste mult mai mult la bizantini decit la arabi. Pentru acestia din urma trebuie sa recurgem intotdeauna la o interpretare large, sa tinem seama de o retorica ce e strains de noi, si sä rectifica'm nu numai explicatia, dar si sentimentul din care purcede. Ca'ci ne lovim la tot pasul de o cul- tura de un alt nivel si de o mentalitate total diferita. 0 istorie a literaturii bizantine este in pregatire. Ea va apare in limba franceza. Capitolele privind pe istorici si cronicari vor fi publicate in curind 2. 1 Editat la Londra de Dent in seria Temple Primers". Editorul a avut bunatatea sa consimta ca intrea.ga materie a acestui volum A fie cuprinsa in forma in care a fost redactata in limba franceza acum vreo treizeci de ani in Istoria de fat& a Vietii Bizantine. Pentru aceasta ingaduinta ii adresez calduroase multumiri. 2 Au aparut in Byz.", II (1929), sub titlul Medalioane de istorie literara. bizantina". 8 CUViNT INAINTE LA LUCRAREA DE FATA 3 Noile lucrgri de sintezg, on de simply in*are de evenimente, sau de descriere de caracter pitoresc care s-au adunat de treizeci de ani incoace au altg orientare decit incercarea noastr5.. Once expunere amanuntitga imprejurgrilor din Bizant ping in secolul VIII, va trebui sa fie verificata cu grijg dupg Istoria Imperiului roman tirziu(History of the later Roman Empire) de o neegalabilg ascutime critics a lui J. B. Bury. $i notele sale la Istoria lui Gibbon merits sa fie consultate cu atentie 1. Frumoasa pre- zentare a lui Ch. Diehl nu va putea niciodatg fi inlocuit5. 2. Istoria Impe- riului publicatg de T. Vasiliev mai intii in limba rusg (1917), apoi in cea engleza 3,si in sfirOt cu uware modificgri in cea francez5. 4 dg o selectie abilg in domeniul faptelor pe lingg o discutare a unor alte puncte de vedere decit cele ale autorului lucrgrii de fatal. Institutiile au preocupat mai ales 4 pe N. H. Baynes in a sa Istorie a Imperiului bizantin 5,//a carei prezen- tare discreta se sprijing pe lucrgri personale mult adincitesiaduce deci in toate domeniile conceptii originale. 0 initiere in subiect este inlesnitg de capitolele bine inchegate ale lucrarii lui C. W. C. Oman: Byzantine Empire (Londra, 1896 ;ed.6-a, 1922), de Istoria bizanting a lui Frederick Harrison (Byzantine History in the early Middle Ages, Londra, 1900), de bo- gata compilatie, bine ilustratg a lui Edward Foord (Byzantine Empire, Londra, 1911), de cartea lui F. W. Bussell intitulatg Roman Empire, Essays on the con- stitutional history from the accession of Domitian to the retirement of Nicephoros fA history of the later Roman Empire from Arcadius to Irene, Londra, 1889; A history of the Eastern Roman Empire from the fall of Irene to the accession of Basil I, Londra, 1912. Lucrarea a fost reluata sub o alt.1 forma in History of the later Roman Empire, apArut.5, la Lon- dra, 1913, in doua volume, dintre care primul confine generalitafi constitufionale gi istoria Occidentului in secolul V si inceputul celui urnator, pe cind volumul II este consacrat lui lustinian. Cf. N. H. Baynes, A bibliography of the works of J. B. Bury, Cambridge, 1929. 2 Byzance, Grandeur et Decadence, Paris, 1919; cf.idem, Histoire de l'Empire byzan- tin,Paris, 1919 (ed. revAzuth 1934); Figures byzantines (aparute mai flan in La Grande Re- vue", 1900). 3 History of the Byzantine Empire, Madison, 1928, 2 vol., cf. RHSEE", 1929, 373 s.u. ; 1930, 119 s.u. 4 Histoire de l'Empire byzantin, Paris, 1932, 2 vol., cf. rev. cit. 1932, 427-431. 5 The Byzantine Empire, Londra-New York. Vezi observafiile sale in The Guardian", 15 febr. 1924. 9 CUVINT 1NAINTE LA LUCRAREA DE FATA III (1081), Londra, 1910, o adevarat5. istorie a Bizantului si de mari pro- portii, fiind alcatuita din eseuri datorate diferitilor eruditi si care fac parte din Cambridge mediaeval history". Nu trebuie omisa nici cartea originals si plina de rivna a lui Albrecht Wirth, Geschichte Asiens und Osteuropas, I, Halle an der Saale, 1904. Istoricul Ed. Stein care se situeaza in fruntea bizantinistilor germani a Inceput printr-un studiu de o rara bogatie si pre- cizie asupra secolului V, care va fi de fapt Istoria sa a Bizantului, indi- ferent de titlul pe care a binevoit sa i-1 dea. ° Printre savantii nisi care dau o contributie atit de insemnata la ela- borarea continua a cunoasterii trecutului bizantin, ale ca'rui amanunte mai sint Inca destul de cetoase, Iulian Kulakovski a inceput la Kiev, in 1910, o Istoria Vizantii in trei volume 7, V0111111111 II incepind cu anul 518. Cursul de Istorie a Bizantului" (vol.I) al lui S. Sestakov este din 1918. in sfirsit seful scolii ruse, Feodor Uspenski, care mai publicase in 1912 la Moscova un eseu despre civilizatia bizantina, a dat o prezentare cuprinzatoare, plina 5de idei in cele doua volume a caror // publicare s-a terminat in 1927 8. Isto- ria sa a Imperiului de Trapezunt 9 sta alaturi de lucrarea: Trebizond a lui William Miller 10.Sp.