Rim Nr.1 (14 Martie 2007)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
SUMAR • Istoria Războiului Rece – O privire asupra fizionomiei Războiului Rece – academician MIRCEA MALIŢA ................................................................. 1 – Noile haine ale propagandei în timpul Războiului Rece – colonel CĂLIN HENTEA ........................................................................... 11 REVISTA DE ISTORIE MILITAR| • Începuturile occidentalizării României Publica]ia este editat\ de Minis- – 24 Ianuarie 1859: unificare, modernizare, europenizare terul Ap\r\rii, prin Institutul – RUXANDRA VIDRAŞCU ........................................................................... 17 pentru Studii Politice de Ap\rare – Independenţa, imperativ al afirmării europene a României [i Istorie Militar\, membru al – prof. univ. dr. MARIA GEORGESCU ......................................................... 25 Consor]iului Academiilor de – Efortul militar românesc pentru cauza independenţei – PETRE OTU ......... 31 Ap\rare [i Institutelor pentru Studii de Securitate din cadrul • Relaţii internaţionale Parteneriatului pentru Pace, – Franţa l-a salvat pe Yasser Arafat de la pierzanie! coordonator na]ional al Proiec- – ambasador ELIEZER PALMOR, Israel ..................................................... 41 tului de Istorie Paralel\> NATO – Preliminariile negocierilor româno-iugoslave pentru construirea sistemului – Tratatul de la Var[ovia hidroenergetic de la Porţile de Fier I – dr. BENIAMIN C. BENEA................ 50 COLEGIUL DE REDAC}IE • Armată şi societate – Despre starea morală a Armatei Române după 23 august 1944 • General-maior (r) dr. MIHAIL – colonel (r) conf. univ. dr. GHEORGHE NICOLESCU............................... 57 E. IONESCU, directorul Institu- tului pentru Studii Politice de • Dezvăluiri Ap\rare [i Istorie Militar\ – Kaiserul Wilhelm al II-lea, Înaltul Comandament German şi România în anii • Colonel (r) dr. PETRE OTU, Primului Război Mondial (1916-1917) – lector univ. dr. SORIN CRISTESCU .... 62 directorul [tiin]ific al Institutului – Cu generalul Dietrich von Choltitz pe câmpurile de luptă din al pentru Studii Politice de Ap\rare Doilea Război Mondial (II) – EMANUEL ANTOCHE, Franţa ......................... 69 [i Istorie Militar\ • Eveniment – REDACŢIA ............................................................................... 75 • Prof. univ. dr. DENNIS DELE- TANT, London University • Dicţionar istorico-militar • Prof. univ. dr. MIHAI – Tunurile „Krupp” din dotarea Crucişătorului „Elisabeta” RETEGAN, Universitatea – CORNEL I. SCAFEŞ .................................................................................. 76 Bucure[ti • In memoriam • IULIAN FOTA, directorul – Profesorul Jean Nouzille – comandor (r) GHEORGHE VARTIC................. 79 Colegiului Na]ional de Ap\rare • Dr. SERGIU IOSIPESCU, cc. • Traduceri: [t., Institutul pentru Studii – Massimo de Leonardis: Monarhia, Armata şi construirea naţiunii italiene Politice de Ap\rare [i Istorie (1861-1918) – traducere şi adaptare de MONA-ELENA SIMINIUC .............. 80 Militar\ • Recenzii – SERGIU IOSIPESCU, GHEORGHE VARTIC, LIVIU VIŞAN DAN CONSTANTIN RĂDULESCU .............................................................. 87 • Prof. univ. dr. ALESANDRU DU}U, Universitatea „Spiru • Revista este inclus\ ;n baza de date a Consiliului Na]ional al Cercet\rii Haret” {tiin]ifice ;n :nv\]\m=ntul Superior, fiind evaluat\ la categoria „B”. • Abonamentele se fac prin unit\]ile militare, pentru cititorii din armat\ • Prof. univ. dr. MARIA GEOR- (3 lei x 6 Ÿ 18 lei/an), precum [i prin oficiile po[tale [i factorii po[tali GESCU, Universitatea Pite[ti (5 lei x 6 Ÿ 30 lei/an). Sumele se depun ;n contul nr. RO46TREZ7015005XXX000147 deschis la Trezoreria Statului, sector 1, • Comandor (r) GHEORGHE Bucure[ti pentru U.M.02526 Bucure[ti, cod fiscal> 4221098. VARTIC, cc. [t., Institutul pentru • Cititorii din str\in\tate se pot abona prin S.C. Rodipet SA, Pia]a Presei Libere nr. 1, sector 1, Bucure[ti, Rom=nia la P.O. BOX 33-57, la fax 0040-21- Studii Politice de Ap\rare [i 3187002 sau 3187003 Istorie Militar\ • Pozi]ia revistei ;n lista-catalogISSN a1220-5710 publica]iilor este la num\rul 5017 ISSN 1220-5710 O PRIVIRE ASUPRA FIZIONOMIEI R~ZBOIULUI RECE academician MIRCEA MALI}A După ce am însumat fragmentele memoriale unde concepţia pieţei capitaliste se izbeşte de ale unei lungi cariere diplomatice care a coincis cu dirijismul totalitar al economiilor lagărului socialist trei pătrimi din intervalul numit „Războiul Rece”*, şi, în fine, marchează populaţii şi generaţii întregi adaug simplei evocări de evenimente încercarea cu pecetea fricii şi nesiguranţei, ameninţând cu un de a degaja o vedere de ansamblu. Am fost încurajat război nuclear, de la care, în ultimă instanţă, marile de apariţia multor cărţi consacrate subiectului în puteri s-au abţinut. anii ’90 şi la începutul acestui secol, precum şi de Toate acestea sunt adevărate, dar mă întreb explorarea sistematică a temei printr-un efort in- ce se întâmplă dacă răsturnăm piramida şi începem ternaţional, cum este proiectul Centrului de la cu acest acord menţionat în coada listei. Washington. Dintre cărţi am ales patru autori din Astfel, am început prin a observa şi înţelege locuri diferite: John Lewis Gaddis (The Cold War. A acordul nescris al puterilor nucleare de a nu New History, Penguin Press, Yale University, 2005), recurge la armele nucleare. Superputerile şi-au Odd Arne Westad (The Global Cold War, Cambridge asumat răspunderea, neîncorporată în texte expli- University Press, 2005), André Fontaine (fostul cite, dar profundă, de a nu declanşa un război editor al cotidianului Le Monde, La tache rouge, nuclear. Mai mult decât absenţa unui document, Ed. De la Martinière, 2004), Anatoli Dobrînin greu acceptabil pentru istorici, faptul de importanţă (fostul ambasador al URSS în SUA, In Confidence, copleşitoare este de a fi fost respectat timp de patru Times Books, New York, 1995). decenii. Omenirea nu s-a angajat în al treilea război Toate aceste volume încep prin caracterizarea mondial. Consecinţele au fost imense. Nu cred ca epocii Războiului Rece, prin conflict, confruntare, vreun document de pace sau reconciliere să fi avut competiţie. Într-o măsură mai mică o face Dobrînin o asemenea consecinţă salvatoare pentru omenire în cartea sa de memorii, unde descrie, din ca acesta. Conducătorii celor două state asociate perspectiva unui post de ambasador la Washing- în acest proiect au folosit toate canalele şi împre- ton, pe care l-a deţinut timp de 24 de ani, alternan- jurările, întreaga lor capacitate de contact şi nego- ţele crizelor cu perioadele de dezgheţ sau destindere ciere continuă pentru a-l observa şi feri de pericole. (détente). Comitetul pentru dezarmare de la Geneva a fost Definiţia acum larg circulată este: „Războiul unul din laboratoarele unde era întreţinută această Rece a fost o competiţie politică şi militară acută şi delicată balanţă, numită balanţa terorii, nu după atotcuprinzătoare care a dominat politica interna- scopul ei esenţial, ci după consecinţele nefaste ale ţională de la sfârşitul celui de-al Doilea Război prăbuşirii ei posibile. Oameni de ştiinţă, congrese, Mondial”, definiţie luată dintr-o carte folosită la reuniuni, publicaţii, teorii strategice concurau la cursurile NATO. Deci Războiul Rece înseamnă în întreţinerea ei. primul rând conflict. Începe cu confruntarea Dar cum s-a produs acest acord? Gaddis avan- superputerilor SUA şi URSS, continuă cu aceea a sează ideea că principalii lideri ai marilor puteri au blocurilor lor militare, se revarsă în ciocnirile prin acţionat în conformitate cu principiile lui Clausewitz. interpuşi şi lumea a treia sau intervenţii proprii Reţinerea lor de a folosi arma nucleară începând (Vietnam, Afganistan), se exprimă prin lupta ideo- cu Truman, după Hiroshima, provine din faptul că logică şi propagandă, este competiţie economică, mentorul lor, Clausewitz, fiind recunoscut atât în * Studiul constituie un capitol din cartea în curs de apariţie la Editura C.H. Beck: Momente din Războiul Rece. Memoriile unui diplomat român. P Revista de istorie militarã P 1 Vest ca şi în Est, „a avertizat că statele celor ce de audienţă. Poate că cel mai persistent a fost cazul recurg la violenţă nelimitată pot fi consumate de „războiului limitat” despre care a vorbit Clausewitz. ea”. Într-adevăr, Clausewitz emisese axioma sa În timpul Războiului Rece s-a afirmat un curent „obiectul politic e scopul, războiul e mijlocul de a-l neoclausewitzian, studiat de Rapoport. Se poate atinge, iar mijloacele nu pot fi niciodată considerate considera că este încă prezent şi activ la începutul în izolare de scopurile lor”. Gaddis crede că dispa- secolului XXI, unde îşi va exercita influenţa atâta riţia imperiilor după Primul şi al Doilea Război timp cât războiul va rămâne un mijloc admis, le- Mondial are legătură cu nerespectarea recoman- gitim şi eficace al urmăririi unor scopuri politice. dării lui Clausewitz. Nu mă simt confortabil cu Cercurile ştiinţifice şi teoretice nu sunt în măsură această explicaţie. Clausewitz pentru mine a fost să influenţeze cu forţe proprii politica şi marile într-adevăr părintele teoretic al legitimizării răz- decizii. Dacă ele se raliază unor centre de putere boiului, drept continuare normală a politicii, un influente, situaţia se schimbă. Acestea din urmă mijloc inseparabil de ea, cu un caracter de raţio- au existat şi au câştigat în formularea şi aplicarea nalitate, obligatoriu, deopotrivă, pentru politică şi politicilor. Cunoscute sub numele de „complexe pentru război. Definiţia dată de el războiului, ca militaro-industriale”,