369 REVIEWS Luminiţa Stelian, Marin Ionescu-Dobrogianu (1866-1938
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Analele Universităţii „Ovidius” Constanța – Seria Istorie Volumul 12-13, 2015-2016 REVIEWS Luminiţa Stelian, Marin Ionescu-Dobrogianu (1866-1938), personalitate plurivalentă a dobrogenisticii româneşti [Cuvânt înainte: prof. univ. dr. Valentin Ciorbea] (Constanţa: Muntenia, 2014), 302 pp.; il. ISBN 978-973-692- 368-5 Acest volum – la origine, Teză de Doctorat susţinută la Universitatea „Ovidius” – reprezintă o contribuţie de seamă în peisajul publicistic local şi naţional deoarece pune în valoare personalitatea plurivalentă şi complexă a unui intelectual, ofiţer şi patriot român a cărui viaţă şi operă sunt dedicate Dobrogei. El este rezultatul cercetării autoarei pe parcursul mai multor ani, cercetare soldată cu o teză de doctorat care aduce în prim-plan viaţa şi activitatea lui Marin Ionescu- Dobrogianu pe care îl aşează în contextul epocii sale, o epocă de afirmare naţională şi de însciere a Dobrogei în contextul vieţii social-politice şi culturale naţionale. Cuvântul înainte este semnat de către prof. univ. dr. Valentin Ciorbea (coordonatorul tezei). Prima parte a monografiei este dedicată biografiei celui care este considerat întemeietorul dobrogenisticii româneşti. Din documente de arhivă, mai ales din dosarul militar al celui care a ajuns la gradul de colonel, autoarea extrage şi prezintă principalele etape ale carierei sale militare întinsă pe o peroadă îndelungată, între 1884 şi 1920. Cariera militară i-a permis autodidactului pasionat de Dobrogea, recent revenită la Patria-mamă (în urma Războiului de Independenţă din 1877-1878), să se documenteze pentru studiile sale prin cercetare de teren dar şi prin contctul cu personalităţile vremii. După trecerea în rezervă, colonelul Ionescu-Dobrogianu se implică în viaţa politică locală, ca membru al Partidului Ţărănesc, publică în presa vremii semnând articole în publicaţii dobrogene precum „Dobrogea jună”. Un aspect important al activităţii sale este aceea de cadru didactic. În această calitate a predat la şcoli şi licee importante din Constanţa insuflând tinerilor dragostea de ţară şi de pământul dobrogean. Preocupările sale au vizat şi activitatea în cadrul Societăţii Regale de Geografie al cărei membru activ a fost. Autoarea surprinde toate aceste etape ale vieţii sociale şi intelectuale a colonelului Ionescu-Dobrogianu (folosea gradul când semna studii sau cărţi, atât ca militar activ cât şi în rezervă, ceea ce denotă, aşa cum relevă autoarea, un ataşament faţă de categoria socială a ofiţerilor din care făcea parte). Remarcăm, paginile dedicate implicării lui Marin Ionescu-Dobrogianu în viaţa culturală dobrogeană. În cadrul acestora, Luminiţa Stelian arată locul ocupat de Dobrogea în cultura românească şi modul în care, printr-o operă întinsă pe patru decenii, a fost pusă în valoare de către colonelu Ionescu-Dobrogianu. Ea 369 REVIEWS arată (în cap. III: Implicarea lui Marin Ionescu-Dobrogianu în viaţa culturală dobrogeană), că activitatea sa ştiinţifică – am adăuga noi, şi culturală şi patriotică –, „traversează timpul în spiritul dinamicii culturale dobrogene” (p. 98). Autoarea îl consideră pe Marin Ionescu-Dobrogianu un adevărat animator cultural al vieţii dobrogene de după momentul 1878, prin contribuţia sa ca mmbru al Societăţii Regale de Geografie, prin înfiinţarea de asociaţii culturale, editarea şi colaborarea la numeroase reviste şi prin susţinerea unor conferinţe (după modelul oamenilor de cultură ai epocii). De aceea, Gheorghe Coriolan, contemporan al lui, spunea că monumentele oraşului Constanţa se datorează şi eforturilor acestuia. Un loc parte în contextul vieţii culturale dobrogene este ocupat de Cercul Literar „Ovidiu”, constituit în 1897 la iniţiativa publicistului Petru Vulcan. Acesta este primul care, într-un articol publicat în revista „Ovidiu” din 1899, identifică reperele importante ale operei celui elogiat (titlu este Membri de onoare), temele abordate de Marin Ionescu-Dobrogianu precum şi locul său în cadrul culturii dobrogene şi naţionale. Psiunea sa pentru cultură, ştiinţă şi emancipare culturală s-a concretizat în alcătuirea, pe parcusrul întregii vieţi, a unei bogate biblioteci donată Liceului „Mircea” la care a predat, dar şi prin sprijinirea primelor demersuri pentru crearea unei biblioteci publice în oraşul de la malul Mării. Din parcurgerea întregului volum se observă înclinarea specială şi acribia autoarei în descoperirea şi dezvăluirea surselor documentare de orice fel. Detectăm aici un mod de lucru caracteristic, format în anii de activitate ca bibliograf în cadrul Serviciului de Informare Bibliografică Dobrogeană, ani în care Luminiţa Stelian a identificat şi consemnat informaţiile legate de Dobrogea, de cei care au jucat un rol în propăşirea sa culturală, aşa cum a fost colonelul Marin Ionescu-Dobrogianu. Autoarea a adunat, prin studierea îndelungată, prin cercetarea surselor dar şi a referinţelor despre Marin Ionescu-Dobrogianu prezente în scrierile altor autori (mai ales contemporani), numeroase date, unele necunoscute până la cercetarea sa. Rezultatul este o carte care cuprinde, aproape exhaustiv, informaţiile despre această personalitate a vieţii publice de la cumpăna secolelor XIX-XX. Cea de-a doua parte a acestui volum este consacrată temelor abordate de către Marin Ionescu-Dobrogianu în opera sa. Autoarea începe, aşa cum era şi firesc, cu cercetările de geografie istorică asupra Dobrogei, deoarece, încă din timpul vieţii sale, Marin Ionescu-Dobrogianu a fost socotit drept cel mai bun cunoscător al domeniului atât din punct de vedere teoretic cât şi din acela al punerii în practică a principiilor celor două ştiinţe, geografia şi istoria. El este „un istoriograf în a cărui operă nu se poate trasa o limită între istorie şi geografie (...), demers subscris curentului de redeşteptare naţională coroborat cu progresul civilizaţiei şi societăţii româneşti de a sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea” (p. 135). În cel de-al doilea capitol, Marin Ionescu-Dobrogianu şi viaţa politico-socială a Dobrogei, autoarea identifică elementele de geopolitică şi geostrategie din opera colonelului Ionescu-Dobrogianu. Ea începe cu precizarea că, cele două ştiinţe au 370 Analele Universităţii „Ovidius” Constanța – Seria Istorie Volumul 12-13, 2015-2016 apărut, pe plan mondial, în paralel cu opera lui Marin Ionescu-Dobrogianu şi că acesta a aplicat principii de lucru, termeni specifici şi reguli caracteristice acestora. În cadrul monografiei se arată că el a urmat metoda reconstituirii faptelor istorice pe baza cercetării ştiinţifice şi a cercetării de teren urmate pe încercarea de interpretare a rezultatelor obţinute. Luminiţa Stelian aduce ca argument în afirmaţiile sale după care Marin Ionescu-Dobrogianu este un cercetător complex, care a aplicat principii ale unor ştiinţe moderne, având o abordare multidisciplinară a diveselor aspecte studiate, pasaje din studiile sale în care arată că un subiect poate fi cunoscut numai prin folosirea datelor oferite de către diferite ştiinţe (p. 177). Autoarea arată că locul şi rolul Dobrogei în geopolitica Statului Român era bine cunoscut de către Marin Ionescu-Dobrogianu, care afirma că pământul cuprins între Dunăre şi Mare are valenţe strategice mutiple fiind o zonă tampon în faţa expansiunii teritoriale a unor puteri vecine, dar şi un teritoriu cu potenţial economic şi strategic ridicat, asigurat prin reţeaua de transport feroviar şi maritim şi mai ales prin ieşirea la Mare (p. 189). Ultimul capitol al acestei lucrări este dedicat operei capitale a colonelului Ionescu-Dobrogianu, monumentalul tom apărută în 1904, Dobrogia în pragul veacului al XX-lea. Geografia matematică, fiscă, politică, economică şi militară. Autoarea începe cu prezentarea lucrărilor despre Dobrogea apărute anterior celei în discuţie şi pune accent pe recunoaşterea de către semnatarii acestora a caracterului românesc al Dobrogei, fără a pierde din vedere specificul ei multietnic şi multicultural. Despre caracterul operei fundamentale a marelui dobrogenist, autoarea spune că este unul monografic, abordare este multidisciplinară şi are un caracter ştiinţific „prin bibliografia folosită şi metodologia întocmirii, prin împletirea informaţiei ştiinţifice cu sursa informativă a anchetelor de teren” (p. 219). Prin informaţia oferită, modul în care ea este organizată şi ideile pe care le promovează, opera majoră a lui Marin Ionescu Dobrogianu, Dobrogia în pragul veacului al XX-lea este un reper de bază a studiilor dobrogene, o operă care îl plasează pe autorul ei în rândul celor mai buni specialişti în problemele dobrogene, chiar şi după mai bine de un veac de la publicarea ei. Volumul de faţă are un consistent capitol de concluzii în care autoarea sintetizează informaţiile prezentate argumentând, în acelaşi timp, cu date care provin din diverse studii, inclusiv din opera lui Marin Ionescu-Dobrogianu, ideile care se desprind din studiul monografic dedicat acestei mari şi complexe personalităţi a vieţii culturale şi ştiinţifice a Dobrogei şi a României de acum un veac. Ea este însoţită de o vastă bibliografie, structurată pe arhive şi documente publicate. În cadrul celei de-a doua secţiuni sunt reunite periodice, lucrări generale şi lucrări speciale. Separat, în cadrul Bibliografiei este cuprinsă opera lui Marin Ionescu-Dobrogianu, structurată pe volume şi studii şi articole. Remarcabilă, pe lângă bogata documentare, este şi partea finală, dedicată anexelor, constând din imagini legate de viaţa şi opera lui Marin Ionescu- Dobrogianu. O serie de fotografii ale acestui în diferite etape ale vieţii, coroborate 371 REVIEWS