Surpriza Unei Bibliografii * Surpriza Bibliografii Unei Gazeta Basarabiei

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Surpriza Unei Bibliografii * Surpriza Bibliografii Unei Gazeta Basarabiei CZU 821.135.1.09(01) Remember (Din sertarul lui Iurie Colesnic) Surpriza unei bibliografii * Dr. H. C. Iurie COLESNIC Abstract: Paradoxal, un poet avangardist în esenţă, cu o profundă subtilitate intelectuală, cu un talent literar veritabil, a acceptat să rămână într-un teritoriu ocupat în speranţa că numai în URSS talentul lui avangardist va fi apreciat pe merit. La o adică, dacă ar fi să judecăm liber, Al. Robot a fost cea mai elementară victimă intelectuală Abstract: a propagandei comuniste. El nici nu-şi imagina Paradoxically that an avant-garde poet in că scrisul lui rafinat va fi contrapus literaturii essence, with a deep intellectual subtlety and a moldoveneşti din Transnistria, ce-l avea ca genuine literary talent, had decided to remain exponent de frunte pe Leonid Corneanu. at the occupied territory in a hope that only „Bun versificator [...] cu strofe căzând în in the USSR merits of his avant-garde talent valuri ca niște mătăsuri grele. Fondul însă ușor would be appreciated. After all, if we were to mistificat. Senzualitate (uneori obscenități) judge clearly, Al. Robot was a most elementary balltazariene, tradiționalisme Pillat-Voronca, intellectual victim of communist propaganda. puse într-un hermetism barbian galopant, lipsit He couldn’t imagine that his refined letters de orice ciment intelectual [...] would be counteracted to Moldavian literature O mare promisiune erau versurile pastorale, pe from Transdniester, in the forefront with Leonid care le hrănea ereditatea biblică a poetului...” Corneanu. Lucrările lui au fost publicate începând cu anii His works were first published in 1960s where ’60, când a apărut o tradiţie de a aduce la lumină it became a tradition to bring to light works of operele scriitorilor morţi în război, dispăruţi authors who died at war or went untimely from prematur din circuitul literar. Dar şi atunci, la the literary round. And even then, in that first acea primă selecţie făcută de Simion Cibotaru, selection made by Simion Cibotaru, affected by cu toate restricțiile cenzurii, Al. Robot a apărut censorship, Al. Robot appeared as a profoundly ca un poet profund original, ca o voce distinctă original poet, a very special voice in a whole our în toată poezia noastră. poetry. lexandru Robot este numele lite- Al. Robot avea vreo 19 ani când a venit rar al lui Alter Rotmann, poetul la Chișinău, unde s-a integrat în viața de careA s-a născut la București, la 15 ianuarie, provincie. 1916, în familia lui Carol Rotmann, fost Este greu de înţeles ce l-a făcut pe acest meșteșugar ajuns funcționar comercial, și tânăr bucureștean, născut într-o familie Toni Israel, iar în luna iulie 1941, odată cu cu preocupări comerciale, să vină în 1935 începerea războiului, a fost dat dispărut, fi- la Chișinău, unde mediul literar era foarte Magazin bibliologic ind înrolat în Armata Roșie. modest, unde presiunea asupra basarabe- A cunoscut Basarabia din întâmplare. nilor în problema limbii române era foarte L-a găsit la București, ziaristul Al. Terzi- acută, unde se cerea ca tot ce este politic să man, specializat în lansarea unor publicații nu aibă influenţe de stânga, căci se bănuia basarabene, simpatizant al URSS și mort că Basarabia este bolșevizată. în GULAG. Acesta l-a și angajat la noua „Cu Alexandru Robot am fost coleg de | 2017 1-2 nr. publicație Gazeta Basarabiei. redacție la un ziar provincial. De multe ori, cu o cafea dinainte și o țigară fumegândă, * Despre poetul Alexandru Robot vezi partea I a articolului „Sunt poeți care trăiesc din poezie și sunt poeți care trăiesc pentru poezie” de Iurie Colesnic în revista „Magazin bibliologic”, nr. 1/4, 2014, p.163-174. 115 stăteam ore întregi la taifas. de la cine știe ce principiu sănătos sau de la Nu, nu era prea vorbăreț, dar ceea ce spu- vreo cauză mai nobilă, nu; dimpotrivă, o fă- nea, avea miez și adâncime. Uneori se plân- ceam de milă, pentru că Al. Robot era așa de gea că a ajuns slugă la stăpân, că robește slab și sfrijit, încât munca aceea de adevărat atât pentru alții, dar de cele mai multe ori robot nu-l putea duce la ceva bun. blestema stările sociale din acea vreme, și în- Nu avea pe nimeni în acel colț de țară și deosebi faptul că un poet ori prozator, în loc nici nu-l ispiteau petrecerile, chefurile, cu să scrie poezii, nuvele sau romane, este silit toate că era la vârsta când un om face toate să robotească la fițuici de scandal, la reviste nebuniile. științifice sau la buletine municipale, pentru Am încercat de mai multe ori să-l scot din a-și câștiga o biată bucată de pâine. vizuina lui, să-l atrag în vreo escapadă, dar Nu era mulțumit de munca pe care o pre- nu s-a lăsat ispitit. sta și, ca cel mai evident manifest în acest Când a început să se profileze la orizont sens, în cei doi sau trei ani cât a rămas în spectrul războiului, ne-am trezit amândoi în acel colț de țară și cu toate că a lucrat la București. Elementele politice luau amploare două ziare locale, nu știu ca Al. Robot să fi și nu prevesteau nimic bun. Remember (Din sertarul lui Iurie Colesnic) semnat două sau trei articole. Un cumplit semn de întrebare atârna Fusese adus în „orașu-n care plouă de trei deasupra întregii lumi, iar manifestațiile pa- ori pe săptămână” de către Al. Terziman, un ramilitare se înmulțeau ca ciupercile după adevărat lup de mare în presa vremii. Sfătuit ploaie. Lumea, strâmtorată, săracă și alar- de acesta sau poate din prea mult respect pe mată, căuta zadarnic un deznodământ feri- care i-l păstra, Al. Robot muncea din greu și cit. mult, muncea conștiincios și cu râvnă. Citea Cel de-al Doilea Război Mondial se făcea tot materialul primit de la redacție, tăia ceea simțit de la o zi la alta, bătea din ce în ce mai ce era potrivit, tăind din el sau adăugând ca insistent la fiecare poartă, prevestind dom- să-i dea o formă cât de cât publicabilă. nia lui întunecată și sângeroasă. Tot el se îngrijea de paginația gazetei, de Într-o zi din acestea, l-am întâlnit pe caracterul literei cu care trebuia culeasă o Al. Robot pe bulevard, colț cu Berzoianu, știre sau alta, dar partea cea mai ingrată și în dreptul unei cafenele, cu ochii lui mari, respingătoare a meseriei de gazetar era ace- neastâmpărați, întrebându-mă:„ Ce fac, ea că în atribuția lui de secretar de redacție mă? Ce fac?” cădeau și articole redacționale, așa-zise de I se citea pe față o stare de groază, stă- fond, care se publicau în prima pagină și pânit fiind de un cutremur nervos, răpus de care elogiau o anumită dată istorică, o zi evenimentele de la orizont: „Ce fac, mă?” era națională sau un eveniment politic mai im- întrebarea care îl chinuia cumplit. portant. Până la urmă, soluțiile pe care le-a avut, Aceste articole nu prea soseau de afa- a rămas să le aleagă: să plece sau să rămâ- ră, de la corespondenți și colaboratori, si- nă în țară. Rămânând, își primejduia viața. lindu-l pe bietul secretar de redacție să le Plecând, fără un ban într-o lume străină și meșteșugărească el, ceea ce Al. Robot făcea necunoscută, era și mai cumplit. De aici se prompt și conștiincios. năștea acea aprigă întrebare: „Ce fac, mă?” Din pricina aceasta eu îi aruncam câte Înțelegând ce-mi cerea, mi-am dat sea- o înțepătură de viespe, căci, deși nu semna ma că nici Dumnezeu din cer, dacă ar fi co- cu numele lui aceste articole, în josul lor pu- borât atunci pe pământ, n-ar fi fost în stare nând inițialele gazetei sau, pur și simplu, să-i dea o povață. Redacția, el totuși le scria cu patos patrio- Al. Robot, ca muți alții, se găsea în fața tard, venind în conflict flagrant cu celălalt celei mai grele clipe din viață. nr. 1-2 | 2017 1-2 nr. Al. Robot, cel care deplângea că a ajuns slugă I-am spus cu sinceră și adâncă durere: la stăpân și care blestema stările sociale din „Să faci, Alexandru., ceea ce te îndeamnă acea vreme. conștiința.” Aveam impresia că dualitatea aceasta era Peste o zi sau două, am aflat de la prie- o stare în care se complăcea. teni comuni, că Al. Robot plecase din țară. Eu nu porneam cu înțepăturile de viespe Magazin bibliologic Târziu, foarte târziu, după ce se potoli- 116 Remember (Din sertarul lui Iurie Colesnic) se marele pârjol, s-a zvonit că Al. Robot a simplu uluitor. N-a rămas nimic din poetul pierit în crâncenul război, pe frontul Odesei, de odinioară și redescoperim un stihuitor luptând cu arma în mână de partea sovieti- înregimentat în propagarea noii ideologii: cilor.” Roadă nouă, Moldova, Întâiul colhoz, Cân- (Dominte Timonu, „Scară din umbră tecul Patriei, Tinerețe sovietică, Primăvară şi lumină”, Chişinău 2008, pag. 201-203) colhoznică, Kotovski la Nistru, Serghei Lazo, Balada morții lui Tkacenko ș.a. Al. Robot, angajat la Gazeta Basarabiei, El vedea URSS-ul cu optica împrumuta- a fost și a rămas a fi un publicist de stânga. tă de la Alexandru Sahia, ziarist și militant Era foarte harnic, a colindat ţinutul în lung comunist, despre a cărui carte interzisă de și-n lat, lăsând impresii foarte frumoase și cenzură URSS azi a publicat o recenzie-re- mărturii literare și despre Vâlkov cu pesca- comandare în revista Reporter (nr. 84-85, 7 rii săi lipoveni, și despre Bugaz, și despre noiembrie 1935). Chișinăul cuprins de fierberea procesului Mai ales că în 1941 apare Istoria litera- antifascist al lui P. Constantinescu-Iași.
Recommended publications
  • Network Map of Knowledge And
    Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W.
    [Show full text]
  • ”Tendințe Contemporane Ale Dezvoltării Științei: Viziuni Ale
    UNIVERSITATEA DE STAT „DIMITRIE CANTEMIR” CONSORȚIILE ACADEMIC UNIVERSITARE Școala doctorală științe umaniste Școala doctorală științe juridice, politice și sociologice Școala doctorală științe economice și demografice Materialele Conferinței științifice a doctoranzilor Tendințe contemporane ale dezvoltării științei: viziuni ale tinerilor cercetători Volumul II Ediția a IX-a Chișinău, 2020 Recomandată pentru publicare de Consiliile Școlilor Doctorale și Consiliul Științific al Universității de Stat „Dimitrie Cantemir” (proces-verbal nr. 2 din 20 mai 2020) COMITETUL ȘTIINȚIFIC: dr. hab. Hanganu Aurelia, rector USDC acad. Duca Gheorghe, președinte al Consiliuli științific acad. Cioban Mitrofan, director al Școlii doctorale matematica și știința informației acad. Cimpoi Mihai, director al Școlii doctorale științe umaniste acad. Guceac Ion, director al Școlii doctorale științe juridice, politice și sociologice mem. cor. Nedealcov Maria, director al Școlii doctorale științe geonomice acad. Rudic Valeriu, director al Școlii doctorale științe biologice mem. cor. Stratan Alexandru, director al Școlii doctorale științe economice și demografice dr. hab. Ungur Nicon, director al Școlii doctorale științe chimice și tehnologice dr. hab. Ursachi Veaceslav, director al Școlii doctorale științe fizice DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII Responsabilitatea asupra conţinutului revine în exclusivitate autorilor © Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”, 2020 Școala doctorală științe umaniste Agafiță Mihail. Aportul compozitorului brazilian Heitor
    [Show full text]
  • SIMPOZIONUL Ştiinţe Exacte Şi Mai Puţin Exacte (Ediţia a Xva)
    Cucuteni – 5000 REDIVIVUS SIMPOZIONUL Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte (ediţia a XVa) Culegere de lucrări 1 Cucuteni – 5000 REDIVIVUS Organizatori: Universitatea Tehnică a Moldovei; Forul Democrat al Românilor din Moldova (FDRM); Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi; Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău; Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR); Muzeul Serviciului Vamal al Republicii Moldova; Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina; Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi. Comitetul de Program Cantemir Lorin, prof.dr.ing., D.H.C. multiplu, Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”, Iaşi, România Bostan Ion, Academician, Universitatea Tehnică a Moldovei Dabija Nicolae, academician, Preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Moldova Dulgheru Valeriu, prof.dr.hab., şef departament, Universitatea Tehnică a Moldovei Bulat Nicolae, Director al Muzeului de Istorie şi Etnografie „Cetatea Soroca” Manole Ilie, conf.univ.dr. şef Program, Universitatea Tehnică a Moldovei Zaporojan Sergiu, conf.univ.dr. şef Departament, Universitatea Tehnică a Moldovei Stratan Zinaida, director Biblioteca, Universitatea Tehnică a Moldovei. Puiu Vasile, prof. dr.ing., Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău, România Ianuș Gelu, conf.dr., decan, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași Olaru Dumitru, prof.dr.ing. Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași Dântu Sergiu, dr.,conf.univ. decan, Universitatea Tehnică a Moldovei Costin Petru, director Muzeul Istoriei al Serviciului Vamal al Republicii Moldova Cobzac Victor, artist plastic, prof., Universitatea Tehnică a Moldovei Botin Tudor, prof., Universitatea Tehnică a Moldovei Vaculenco Maxim, dr.conf.univ., Universitatea Tehnică a Moldovei Daud Vasile, dr., Institutul de Energetică, Academia de Științe a Moldovei Dincă Florin Daniel, drd, Univ. „Ştefan cel Mare”, Suceava Dorogan Andrei, drd, UTM, Chişinău Zgherea Marcel, artist folk, Republica Moldova Cazacu Alexandru, artist al Poporului, Republica Moldova 3 Cucuteni – 5000 REDIVIVUS Comitetul de onoare Prof.
    [Show full text]
  • Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL
    02 2016 Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL ARCADIE SUCEVEANU: CE VOR, TOTUȘI, SCRIITORII? AMINTIRI ÎN DIALOG „(...) Am ajuns într-o stare în care nu ne mai putem hrăni cu iluzia că vor veni alte forțe politice, care să nu fie compromise, un alt lider, care să nu fie corupt (că mesianic nu poate fi nicide- cum), o altă echipă, cu alte priorități decât ”treuca” și ”ciolanul”, care să rea- ducă pe linia de plutire mica ambarcați- une aflată în derivă – statul RM.” (p.3) IN MEMORIAM U. ECO • H. LEE Em.Ga.Pe: „(...) americana Harper Lee și italianul Umberto Eco intră în posteri- tate aproape concomitent (...). De unde autoarea capodoperei Să ucizi o pasăre cântătoare ducea o viaţă discretă în ora șul său natal Monroeville din Ala- CREȘTINI bama, iat-o având parte de o moarte cu Eco[u]; cititorul în semne care-a dat ȘI... CRETINI Opera deschisă, dar și Numele trandafi- rului, debarcă pe Insula din ziua de ieri în noaptea în care, mai spre dimineaţă INTERVIU CU VLADIMIR BEȘLEAGĂ (graţie fusului orar), va fi întâmpinat de-o glorie pe măsură – este ca și cum REALIZAT DE VALERIU BABANSKY moartea, aruncând zarurile, a dat o © N. RĂILEANU dublă de maximă valoare.” (p.20) SCRISORI DIN „(...) Omenirea, dacă vrei să ştii, a apu- genere, un destin foarte trist: (...) suntem un neam blând, DIASPORA 06 cat din capul locului pe o cale greşită suntem plasaţi într-o zonă de foarte blând. Şi creştin. Suntem – pe calea tehnicizării a tot şi a toate, ruptură, care desparte Occidentul un neam atât de creştin, încât a confortului din ce în ce mai mare şi a de Orient, suntem plasaţi exact uneori îmi zic: măi, omule, dar Dumitru Apetri și Vadim Bacinschi, consumului excesiv.
    [Show full text]
  • UN PREOT-SCRIITOR Despre Alexandru BARDIERU Nu S-A Dintre Colaboratorii Zeloși Ai Acestei Publicaţii
    UN PREOT-SCRIITOR Despre Alexandru BARDIERU nu s-a dintre colaboratorii zeloși ai acestei publicaţii. știut aproape nimic până în anii ’90, când zia- În perioada 1934-1935 colaborează la revista rul Mesagerul a publicat o scrisoare și un ma- Ghioceii a Societăţii „Iulia Hasdeu” pe care o terial ale acestui scriitor și preot uitat, din Mol- conducea poeta Magda Isanos. Și singur redac- dova de dincolo. ta revista Limba noastră pe care o editau elevii Am mers încet pe urmele documentelor Seminarului Teologic. ca să descoperim că a avut o corespondenţă Lista colaborărilor lui cu alte publicaţii frumoasă cu Mihai Spiridonică, căci a fost un este impunătoare: Arma cuvântului (Alba prieten devotat al basarabenilor care au plecat Iulia, 1940-1943); Cuget clar (revista fondată în 1940 goniţi de urgia roșie și dezmoșteniţi de N. Iorga, 1940); Păstorul Tutovei (Bârlad, mai apoi de regimul comunist. 1940-1942); Vestitorul satelor (Fălticeni, Un folclorist împătimit, Alexandru Bar- 1940); Înmuguriri (Fălticeni, 1940); Viaţa dieru a fost și un atent memorialist și poate Basarabiei (1940-1941); Mitropolia Moldovei anume lui datorăm cele mai frumoase pagini (1941-1944); Bucovina (Cernăuţi, 1942-1943; dedicate unei destinse personalităţi basarabe- Bucovina literară (Cernăuţi, 1943-1944); ne – Speranţa Tudor. Biserica basarabeană (Bălţi, 1943); Basarabia Astăzi putem scrie despre Alexandru Bar- (Chișinău, 1943); Cetatea Moldovei (Iași, 1942- dieru o biografi e după toate rigorile știinţei en- 1943); Credinţa (Cernăuţi, 1943); Povăţuitorul ciclopedice: creștinului (Bălţi, 1943-1944). „Alexandru Bardieru (12.III.1913, s. Nis- Contemporan al nostru, el a văzut ceea ce foia, jud. Hotin –22.IX.1994, Botoșani). Nume n-au reușit să vadă mulţi dintre colegii lui de literare: Delanesfoia; Al.
    [Show full text]
  • To Another. the Bessarabian Writers During the First Year of Soviet Power (1940-1941): Integration Strategies and Forms of Exclusion
    From a ‘Liberation’ to Another. The Bessarabian Writers During the First Year of Soviet Power (1940-1941): Integration Strategies and Forms of Exclusion by Petru Negură, “Ion Creangă” State Pedagogical University, Chișinău Abstract The dual aim of this article is, on the one hand, to identify Bessarabian writers’ individual and group rationale to stay in the territory occupied by the Soviet authorities after 28 June 1940 and, on the other hand, to analyse the institutional mechanisms set up by the Soviet authorities (namely the Moldovan Writers Union (MWU) and AgitProp) to integrate these writers into the Soviet cultural system. The three groups of Bessarabian writers remaining in the annexed territory (the ‘regional- ists’ from Viaţa Basarabiei journal, the writers of Jewish origin and the formerly ‘underground’ (pro- Communist) activists) intersected and overlapped, since the writers’ interests were often multiple. At the same time, the strategies implemented by the Soviet authorities to enrol Bessarabian writers into the Soviet institutional structures followed a binary and apparently contradictory rationale, of inclusion (of candidates deemed suitable for the aspiring status) and exclusion (of those who did not correspond to the criteria of political probity). Moldovan writers coming from the Moldavian Au- tonomous Soviet Socialist Republic (MASSR) (the ‘Transnistrians’) had a crucial role in the integra- tion and enrolment of Bessarabian writers into the MWU as mediators with the Soviet authorities (having had a longer ‘length of service’ in Soviet political and cultural affairs), as well as in the role of cultural and ideological ‘tutors’. In response to these enrolment strategies operated by the MWU, Bessarabian writers adopted a zealous and emulative behaviour in order to ensure their successful integration.
    [Show full text]
  • Broșura Program GIDNI 5
    GLOBALIZATION, INTERCULTURAL DIALOGUE AND NATIONAL IDENTITY 5 Scientific Board Honorary Presidents: Acad. Alexandru Surdu (Bucharest - Romania) Acad. Gheorghe Vlăduţescu (Bucharest - Romania) President: Prof. Cornel Sigmirean, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Members: Prof. Virgil Nemoianu, PhD (Washington - USA) Prof. Antonio Spadaro, PhD (Rome - Italy) Prof. George Banu, PhD (Paris, Franţa) Prof. Alexandru Niculescu, PhD (Udine - Italia) Prof. Catherine Mayaux, PhD (Cergy-Pontoise, France) Prof. Francesco Miano, PhD (Rome - Italy) Prof. Tatiana Dănescu, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Prof. Anatol Petrenco, PhD (Chişinău - Moldova) Prof. Mircea Simionescu, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Prof. Mircea Muthu, PhD (Cluj-Napoca - Romania) Prof. Rodica Pop, PhD (Cluj-Napoca - Romania) Prof. Constantin Schifirneţ, PhD (Bucharest - Romania) Prof. Alexandru Cistelecan, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Prof. Petruţa Blaga, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Prof. Cornel Moraru, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Prof. Dorin Popa, PhD (Iaşi - Romania) Assoc. Prof. Doina David, PhD, (Tîrgu Mureş - Romania) Organizing Commitee President: Prof. Iulian Boldea, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Vice-president: Assist. Prof. Dumitru-Mircea Buda, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Members: Prof. Lucreţia Dogaru, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Prof. Maria Ana Georgescu, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Assoc. Prof. Luminiţa Chiorean, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Assoc. Prof. Ivan Anane, PhD (Constanţa - Romania) Assoc. Prof. Arina Modrea, PhD (Tîrgu Mureş - Romania) Assist. Prof. Eugeniu Nistor, PhD (Tîrgu
    [Show full text]
  • Sunt Poeţi Care Trăiesc Din Poezie Şi Sunt Poeţi Care Trăiesc Pentru
    Sunt poeţi care trăiesc din poezie şi Remember. Din sertarul lui Iurie Colesnic sunt poeţi care trăiesc pentru poezie „Renumele pe care-l dă poezia este veșnic.” Ovidius Dr. H. C. Iurie COLESNIC Alexandru Robot este numele literar al lui Alter Rotmann, poetul care s-a născut la București la 15 ia- nuarie 1916, în fami- lia lui Carol Rotmann, fost meșteșugar ajuns funcționar comerci- al, și Toni Israel, iar în luna iulie 1941, odată cu începerea războiu- lui, a fost dat dispărut, fiind înrolat în Armata Roșie. A cunoscut Basarabia din întâmplare. L-a găsit la București ziaristul Al. Terziman, spe- Abstract: cializat în lansarea unor publicații basarabene, Alexandru Robot is a penname of Al- simpatizant al URSS și mort în GULAG. Acesta ter Rotmann, the poet who was born l-a și angajat la noua publicație, Gazeta Basa- in Bucarest on January 15th, 1916, in a family of Carol Rotmann, former crafts- rabiei. man who became an office holder, and Al. Robot avea vreo 19 ani când a venit la his wife Toni Israel. In July 1941, at the Chișinău, unde s-a integrat în viața de provin- beginning of the Second World War, he cie și a văzut-o astfel: was reported missing, being recruited to Provincie bogată în toamne și-n podgorii the Red Army. Când sălciile-ngroapă hotarul mort la Prut, He learned about Bessarabia by accident Și-n apa zări-și scaldă aripile cocorii, - he met a journalist Al. Terziman in Cu luntrile-amintiri alunec prin trecut. Bucharest, who specialized in launching of some Bessabarian publications, was a Prin neguri destrămate văd turle verzi ca brazii, friend of the Soviet Union and later died Și turme risipite în iarba din pășuni, in the Gulag.
    [Show full text]
  • Din Istoria Criticii De Film Din România 1896–1947
    DIN ISTORIA CRITICII DE FILM DIN ROMÂNIA 1896–1947 MARIAN ŢUŢUI1 Abstract Between 1896 and 1947 we registered 53 authors who wrote film articles in 40 Romanian periodicals. Nineteen of them were writers, five – publicists, five – literary critics, seven – filmmakers, and one – actor. By 1947 there were also eight authors dedicated almost entirely to film criticism: M. Blossoms, Ion I. Cantacuzino, Lazăr Cassvan, B. Cehan, Barbu Florian (Ménalque), Ion Golea, George Theodorescu and Jean Vulpescu (Joseph de Saxa). Only five of them had an almost exclusive activity of film critics because Ion I. Cantacuzino, Ion Golea and George Theodorescu also worked in filmmaking. There were nine cinema magazines that appeared regularly. Hardly two or three generations of critics can be distinguished, that of Felix Aderca, Jean Bart, B. Fundoianu, Alexandru Kirițescu, Adrian Maniu, Henri Gad, Ion Marin Sadoveanu, M. Blossoms, Jean Vulpescu, George Theodorescu, comprising authors who began writing in the 1920s, followed by D.I. Suchianu who began writing in 1928, by those who began writing in the 1930s such as Ion I. Cantacuzino, Horia Igiroșanu, Paul B. Marian, Geo Bogza, Barbu Florian, Ion Golea and those who have written film articles since the 1940s: B. Cehan, Lazăr Cassvan and Victor Iliu. Keywords: Romanian cinema, film criticism, film periodicals, film festivals, stardom, novelized biography. În perioada 1896–1947 am înregistrat un număr de 53 de autori care au scris articole de cinema în 40 de periodice specializate sau cu rubrici de cinema. Nouăsprezece au fost scriitori, cinci – publiciști, cinci – critici literari, șapte – cineaști și unul – actor. Până în 1947 au fost și opt critici de cinema: Marcel Blossoms, Ion I.
    [Show full text]
  • Writers of the S Acrificed Generation Les Écrivains De La Génération
    Studii de ştiinţă şi cultură Volumul VIII, Nr. 4, decembrie 2012 Writers of the Sacrificed Generation Les écrivains de la génération sacrifiée Scriitorii generaţiei jertfite” Claudia MATEI Cercetător ştiinţific superior, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare nr. 1,Chişinău; E-mail: [email protected]) Abstract This study is dedicated to several less known aspects of the history of Romanian literature in Bessarabia and to the destiny of the majority of writers who made their debut and thrived within these surroundings between 1918 – 1940. The author sheds new light on the tragic destinies of the writers from that generation after the occupation of Bessarabia by the Soviet Union: E.Dobroşinschi-Malai and I. Dicescu-Siminel – who disappeared with no trace; I. Sulacov – who were shot by the Soviet security intelligence; Ch. Rusu, M. Curicheru, A.Terziman, Al. Cezar Stoica, killed in the GULAG; N. Costenco, E. Gane, P.Halippa, B.Baidan, P. Stati, Al. Tambur, V. Ţepordei – held in the prisons of Siberia; S. Matei Nica, A. Ciurunga – held in the Communist prisons of Romania; D. Iov, killed in the prison of Aiud. The author names the above group of writers the sacrificed generation, emphasizing the essential aspects of their work. Résumé Cet étude est dedié aux plusieurs aspects de l'histoire de la littértature roumaine en Bessarabie et aux destins de la plupart des écrivains qui ont fait leur debut est ont crée dans ce territoire entre 1918 – 1940. L'auteur décrit les destins tragiques des écrivains de cette génération après l'occupation de la Bessarabie par l'Union Soviétique: E.
    [Show full text]
  • Basarabia” 08 Şerban Foarţă” 03 Cele Trei Uniri” 21
    03 2018 Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL ION POP: „CARTEA ȚĂRII” EDITORIAL „(...) Se vede că nu este şi nu va fi deloc uşor să se scoată din mintea multor basara- beni nefastul virus al înstrăinării de neam injectat de imperialismul de la Răsărit. Surogatul de naţionalism provincial nu poate servi decât ocupantului tradiţional, care va căuta mereu să izoleze străvechea provincie românească de Întregul naţional. În acest context încă tulbure şi dramatic, scriitorii-luptători de peste Prut au avut şi au meritul de a se angaja, spre onoarea lor, în serviciul idealului unionist, cu ecou – se vede mereu mai clar în ultima vreme – în tot mai multe comunităţi basarabene ce se deşteaptă asociindu-se apelului venit din adâncuri al transilvanului Andrei Mureşa- nu.” (P. 5) ANA BLANDIANA: ARCADIE „ORE DE RELIGIE” SUCEVEANU: „Pledez pentru educația religioasă văzută nu ca o tentă de obscurantism „PRIMA DIN sau char de fanatism, ci ca o parte a educației culturale. O parte fără de CELE TREI UNIRI” care întreaga cultură a lumii devine de neînțeles.” (P. 7) AVANPREMIERĂ „La ora actuală, în Europa nu există o altă face eforturi consistente în vederea imperiului de la răsărit care nicide- EDITORIALĂ 03 națiune care să stea divizată în două ju- unirii. Și asta în condițiile în care cum nu dorește să o slăbească din mătăți gemene, lipite spate în spate una o parte însemnată a conaționalilor îmbrățișarea strânsă a Fratelui mai de cealaltă, decât națiunea română. Iar noștri sunt încă nehotărâți sau se Mare din fosta Uniune Sovietică, Fragment din cartea prozatorului ucrai- unirea nu se va produce dacă românii din situează pe poziții adverse.
    [Show full text]
  • ESEU Alexandru BURLACU Institutul De Filologie Al AŞM
    ESEU ALEXandru BURLACU Presa literară ÎN anii ’30: Institutul de Filologie al AŞM DIRECţIA autoHtonistă Abstract Romanian literature from Bessarabia, essentially autochthonous, was conditioned by specific social and political environment: as a basis it had rich traditions and literary ideals. Regionalist periodicals advanced the local spirit through which they tried to give the local writing some original and general value. This essay, entitled as Literary press in the 1930s: the autochthonous direction, presents panoramically the situation of the Bessarabian literary press from the inter-war period. Keywords: literary press, autochthonous direction. Tradiţionalismul în literatură nu a fost unul refractar. Oscilaţiile revistelor basarabene între tradiţionalism şi occidentalism decurg dintr-o pornire de afirmare a spiritualităţii locale, evoluează constant, în consonanţă cu necesităţile imanente ale ţinutului. Deşi abundă în poliloghii doctrinare şi manifestă pe alocuri un eclectism dezarmant, revistele creează totuşi o atmosferă propice tinerilor talente, favorizând, printre multe altele, fondarea Societăţii scriitorilor basarabeni. Desigur, a reconstitui fenomenul artistic al anilor ’20-’30 în detaliile lui reprezentative, fără a dezvălui programul şi activitatea Vieţii Basarabiei, devenită un centru al mişcării spirituale, este o încercare, în bună parte, expusă riscului unei deformări inevitabile, cu atât mai mult cu cât în perioada interbelică anume revistele reprezentau unele curente ideologice, erau acelea ce determinau politica
    [Show full text]