DOCSLIB.ORG

41 4. Gane, C., Trecute Vie I De Doamne Şi Domni E, Vol. I-II

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
41 4. Gane, C., Trecute Vie I De Doamne Şi Domni E, Vol. I-II 4. Gane, C., TЫОМЮЭОă ЯТОТă НОă НoКЦЧОă şТă НoЦЧТО, vol. I-II, ChișinЮ,ă 1991. 5. GСТЮХОsМЮ,ăC.,ăÎЧăşКХЯКЫТăЬТăМЮăТşХТМ.ăBТЬОЫТМ,ăЬОбЮКХТЭКЭО,ăМЬЭoЫТОă ЬТăНТЯoЫăьЧăКЫКăRoЦсЧОКЬМăКăЬОМoХЮХЮТăКХăБVIII-lea,ăBЮМЮrОşЭТ,ă2004. 6. Histoire des femmes en Occident, Michelle Perrot et Georges Duby, Paris, 1990-1991 (5 volumes). 7. Iorga, N., FОЦОТХОă ьЧă ЯТККă ЧОКЦЮХЮТă ЧoЬЭЫЮ:ă МСТpЮЫТ,ă НКЭТЧТ,ă ПКpЭО,ă ЦЫЭЮЫТТ, Vlenii-de-Munte, 1912. 8. ÎЧНЫОpЭКЫОКăLОРТТ, București, 1962. 9. Mazilu, D. H., LОРОăЬТăПЫНОХОРОăьЧăХЮЦОКăЫoЦсЧОКЬМăЯОМСО, Iași, 2006. 10. Mazilu, D. H., VНЮЯОХОăЬКЮăНОЬpЫОăТЬЭoЫТОăХКăПОЦТЧТЧ, Iași, 2008. 11. Solcan, Ș., Femeile din Moldova, Transilvania si ȚКЫКăRoЦсЧОКЬМă ьЧăEЯЮХăMОНТЮ, București, 2005. 12. Zabolotnaia, L., FОЦОТКăьЧăЫОХКțiile de familie din ȚКЫКăMoХНoЯОТăьЧă МoЧЭОбЭЮХăОЮЫopОКЧăpсЧăХКăьЧМОpЮЭЮХăЬОМoХЮХЮТăКХăБVIII-ХОКă(МЬЭoЫТО,ă logodЧ,ăНТЯoЫț), ChișТЧЮ,ă2011.ă PREOȚIăBASARABENIăÎNăPERIOADAăUNIRII,ă1917-1918 Nicolae CIUBOTARU, dr., conf. univ. Summary In the years 1917-1918 during the Union of Bessarabia with Romania, the priesthood had an important role in mobilizing the national forces. The outstanding personalities of the church in the region represented by Iurie Grosu, Alexandru Baltaga, Alexei Mateevici, Andrei Murafa were outstanding personalities who supported the generation of Union in the History Act of March 27, 1918. După rОЯoХЮțТКă rЮsă НТЧă ПОЛrЮКrТОă КЧЮХă 1917ă șТă prЛЮșirea IЦpОrТЮХЮТă RЮsă ьЧă BКsКrКЛТКă ЦТșcarea de renaștre și emancipare 41 națТoЧКХă Кă ХЮКЭă oă ЦКТă ЦКrОă КЦpХoКrО,ă КЭrРсЧНă ьЧă rсЧНЮrТХОă sКХОă ЮЧă ЧЮЦră ЭoЭă ЦКТă ЦКrОă НОă ТЧЭОХОМЭЮКХТ,ă soХНКți și preoți, cadre didactice, jurnaliști, scriitori etc. Obiectivul principal al acestui mic studiu este cercetarea atitudinii preoțimii față НОă ПОЧoЦОЧЮХă UЧТrТТ,ă ПКță НОă rОЯОЧТrОКă ХКă valorile naționale șТăspТrТЭЮКХОăьЧăЛТsОrТМ,ășМoКХ. PreoțТЦОКăЦoХНoЯОКЧăs-КăЦКЧТПОsЭКЭăЦКТăКХОsăьn anii 1905-1918, МсЧНă КЮă КprЮЭă prОЦТsОă poХТЭТМОă ТЦporЭКЧЭОă pОЧЭrЮă rОsЭКЛТХТrОКă drepturilor naționale, organizarea congreselor eparhiale, activitatea МЮХЭЮrКХă Кă ПrțТЦТТă „Nașterea lui Hristos‖,ă rОНОsМСТНОrОКă TТpoРrКПТОТă Eparhiale din ChișТЧЮă(1906),ăОНТЭКrОКărОЯТsЭОТă„LЮЦТЧЭoЫЮХ‖ă(1908),ă ьЧăpКРТЧТХОăМrОТКăsОăТЦprТЦКЮăМrțТăНОăsХЮУЛăьЧăХТЦЛКăroЦсЧ.ăCХОrЮХăКă ТЧsТsЭКЭăКsЮprКăТЧЭroНЮМОrТТăХТЦЛТТăroЦсЧОăьЧăьЧЯțЦсЧЭЮХăЭОoХoРТМășТăьЧă viațКăЛТsОrТМОКsМ. De altfel, preoțТЦОКă ЦoХНoЯОЧОКsМă sОă КПХКă ьЧă КЭОЧția poliției țariste șТă УКЧНКrЦОrТОТ.ă ÎЧă КЧЮХă 1908ă prОoЭЮХă GС.ă SМСoНТРorКă Кă ПosЭă ьЧЯТЧЮТЭă МoЧПorЦă КrЭ.ă 129ă НТЧă CoНЮХă pОЧКХă pОЧЭrЮă rspсЧНТrОКă prТЧЭrОă locuitorii satului CereșЭТăКăЮЧorăКpОХЮrТăКЧЭТРЮЯОrЧКЦОЧЭКХОăМЮăЭТЭХЮХă„De la Liga ȚЫКЧТХoЫ‖Дă1,ăП.ă712,712, verso]. ÎЧă orРКЧТгКțiile legale existente, jandarmeria folosește metoda ТЧПТХЭrrТТă ЮЧoră КРОЧți șТă МoХКЛorКЭorТă КТă sТ,ă МКrОă КМționau sub psОЮНoЧТЦО.ă AsЭПОХ,ă ьЧă SОЦТЧКrЮХă TОoХoРТМă НТЧă CСТșТЧЮ,ă proПОsorТТă și seminariștii erau supravegheați de agentul cu ЧЮЦОХОăПКХsă„Seminarov‖,ă МКrОă ННОКă ТЧПorЦКții permanent despre discuțiile din interiorul РrЮprТХorăМЮăМКХТПТМКЭТЯЮХă„ТЧЭОХТРОЧțТăМЮăoăРсЧНТrОăХТЛОr‖ăД2,ăП.ă7Ж.ă ÎЧă ЯТгorЮХăКЮЭorТЭțТХorărЮsОă ОsЭОăprОгОЧЭă șТăprОsКăНТЧăRoЦсЧТК.ă ÎЧă НОМОЦЛrТОă 1908ă ОsЭОă КЧКХТгКЭă КrЭТМoХЮХă НТЧă rОЯТsЭКă „Viața RoЦсЧОКЬМ‖ăьЧăМТМХЮХă„Scrisori din Basarabia‖ăsМrТsăНОăAХОбТsăNoЮr.ă ÎЧă КМОКsЭă pЮЛХТМКțТОă ОsЭОă КprОМТКЭă rОгoХЮția congresului clerului din 1905ă rОПОrТЭoră ХКă ЧОМОsТЭКЭОКă ТЧЭroНЮМОrТТă ХТЦЛТТă roЦсЧОă ьЧă școlile naționale de ХКăsКЭО,ăьЧăsЭЮНТОrОКăSПТЧЭОТăsМrТpЭЮrТă și a Bibliei, editarea 42 rОЯТsЭОТă„LЮЦТЧЭoЫЮХ‖,ăsЭЮНТОrОКăХТЦЛТТă„ЦoХНoЯОЧОșЭТ‖ășТăКăМсЧЭrТХoră bisericeșЭТăьЧăSОЦТЧКrЮХăTОoХoРТМ.ăUЧТТăprОoțТăsОăьЧЭrОЛКЮăoКrОăМЮЦăЯ-a reacțТoЧКăОpТsМopЮХăSОrКПТЦ?ăRspЮЧsЮХăКrăПТăПosЭăЮrЦЭorЮХ:ă„CОăЧЮăКră spЮЧО,ăНКrăЧoТăЯoЦăХЮМrКăьЧăТЧЭОrОsЮХăМКЮгОТăЧКțТoЧКХО‖ăД2,ăП.ă180ăЯОrsoЖ.ă ÎЧăМoЧЭТЧЮКrОăsОăЦОЧțТoЧКăМă„prОoțТТăroЦсЧТăьșТăpЮЧăьЧМrОНОrОКăМăprТЧă intermediul șМoХТХorăpКroСТКХОăЯorăpЮЭОКăsăТЧЭroНЮМăьЧăBКsКrКЛТКăХТЦЛКă națТoЧКХ‖ [2, f.180]. Istoricul bisericii din Basarabia, Nicolae Popovschi, va constata Мă ьЧă КМОКsЭă pОrТoКНă sОă ЦКЧТПОsЭă „ЮЧă МЮrОЧЭă sЮsținut de mișcarea РОЧОrКХă ОХТЛОrКЭoКrО‖ [6, p. 303], din care se evidențТКг,ă prТЧă activitatea lor, Gurie-Grosu, Constantin Popovici, Alexandru Baltaga, VХКНТЦТră BКХЭКРК,ă MТСКТХă PХЦНОКХ.ă AХЭЮrТă НОă ОТă ьТă РsТЦă pОă ieromonahul Dionisie Erhan, starețЮХă ЦЧsЭТrТТă SЮrЮМОЧТ,ă VКsТХОă GoЛУТХ,ă proЭoТОrОЮХă УЮНОțului ChișТЧЮ,ă prОoЭЮХă AЧНrОТă MЮrКПКă НТЧă Cotiujenii Mari, Soroca, preotul Alexei Mateevici, profesor la Seminarul Teologic din ChișТЧЮăși mulți alții. ГТКrЮХă„CЮЯсЧЭăMoХНoЯОЧОЬМ‖ăНТЧă2ăКprТХТОă1917ăpЮЛХТМăКrЭТМoХЮХă „LКăХЮpЭьăьЧăЮЧТЫО‖ăьЧăМКrОăsОăКpОХОКгă„НОăКăsОărЮРКăХЮТăDЮЦЧОгОЮăьЧă ЛТsОrТМКă Хoră ЦoХНoЯОЧОКsМСь‖.ă ÎЧă КМОsЭă ЦКЧТПОsЭă sОă ПorЦЮХОКгă obiectivele programatice ale viitorului partid: Partidul moldovenesc va ХЮМrКă sprОă Кă МЮrța ogorul neamului nostru de neghina streinilor – ьЧМОpсЧНăНОăХКăОpТsМopășТăsПсrșТЧНăМЮăМОХăНТЧăЮrЦăМТЧoЯЧТМ,ăМКrОăЯorăsă ьЧНЮșe suflarea moldoveneasМСь‖ [4, p. 2]. ÎЧăКМОХКșТăЧЮЦrăКХăгТКrЮХЮТă„CЮЯсЧЭăMoХНoЯОЧОЬМ‖ăsОăКЧЮЧțăМă pОЧЭrЮăЛОУОЧКrТТăroЦсЧТăНТЧăOНОsКăгТХЧТМăsОăЭТprОșЭОăoăПoКТОăroЦсЧОКsМă „Depeșa‖.ă DОă КsОЦОЧОК,ă sОă ьЧștiințОКгă ЯОsЭОă ЛЮЧă Мă КrСТЦКЧНrТЭЮХă Gurie, gonit de arhiepiscopul Serafim, s-КăьЧЭorsăьЧăCСТșТЧЮ. UЧăroХăНОosОЛТЭăьЧăЦoЛТХТгКrОКăși deșteptarea preoțimii i-a revenit șТă КpОХЮХЮТă „SЭrТРКrОă МЭrОă prОoțТТă ЦoХНoЯОЧТ‖,ă ЭrТЦТsă МЭrОă Эoți blagocinii și unor preoțТăНТЧăBКsКrКЛТКăьЧăМКrОăОsЭОăПorЦЮХКЭăМСОЦКrОК:ă „PrОoțТЦОКăЭrОЛЮТăsьăМТКrьăЭoКЭОăНrОpЭЮrТХОăpОЧЭrЮăЦoХНoЯОЧТășТăЭrОЛЮТăsă 43 sОăpЮТОăьЧăПrЮЧЭОКăpoporЮХЮТ‖ Д4,ăp.ă5Ж.ăEsЭОăОЯТНОЧЭăМăsoМТОЭКЭОКăМТЯТХă ОrКăьЧăНrОpЭăsăМОКrăКМțТЮЧТăЦКТăьЧНrгЧОțe ale preoților. AderențКă НОМТsТЯă Кă prОoțimii la mișcarea națТoЧКХă s-a manifestat la primul congres al clerului din 19-24ăКprТХТОă1917,ăьЧăКpОХЮХă „CЭЫОăpЫОțТЦОКăЦoХНoЯОЧОКЬМ‖,ăpЮЛХТМКЭăьЧăКУЮЧЮХăКМОsЭЮТăПorЮЦ.ăÎЧă aceeașТă orНТЧОă НОă ТНОТ,ă ХКă 16ă ЦКТă 1917ă КНЮЧКrОКă НТЧă pХКsКă LpЮșna a КНopЭКЭăoăСoЭrсrОăprТЧăМКrОăsОăsЮЛХТЧТК:ă„PrОoțimea trebuТОăsăПТОăКХОКsă НОăМЭrОăЦТrОЧТ.ăÎЧăЭoКЭОăsКЭОХОăЦoХНoЯОЧОșЭТ,ăsХЮУЛКăНЮЦЧОгТКsМăsăsОă ПКМăЧЮЦКТăьЧăХТЦЛКăprТЧЭОКsМăД3,ăp.ă86Ж.‖ NЮă ОsЭОă НОă ХoМă ьЧЭсЦpХЭoră ПКpЭЮХă Мă ьЧă rОКХТЭКЭОă prОoțimea a susținut programul partidului național moldovenesc (P.N.M.) ьЧă chestiunile bisericești: autonomie, alegerea la conducerea Bisericii din BКsКrКЛТКă Кă ЮЧЮТă ТОrКrСă ЦoХНoЯОКЧ,ă ТЧЭroНЮМОrОКă ьЧЯțЦсЧЭЮХЮТă bisericesc șТăoПТМТОrОКăsОrЯТМТЮХЮТăНТЯТЧăьЧăХТЦЛКăroЦсЧ. Aceste cerințe ale clerului moldovean n-КЮă ПosЭă ьЧțelese sau au ПosЭă ьЧă НОгКМorНă МЮă МОТă НОă ХКă МoЧНЮМОrОКă rЮsă Кă ЛТsОrТМТТă ЛКsКrКЛОЧО.ă AsЭПОХ,ă КrСТОpТsМopЮХă SОrКПТЦă CТМОКРoЯă ЦrЭЮrТsОК:ă „CсЧНă КЦă ПosЭă numit la ChișТЧЮ,ă ЦТă s-a atras atențТКă Мă prОoțТЦОКă ЛКsКrКЛОКЧă КrОă ЧгЮТЧțe separatiste șТă pОЧЭrЮă НОsprțirea (autocefalia) bisericii moldovenești, șТă Мă ьЧă BКsКrКЛТКă s-Кă ьЧЭrТЭă ьЧă ЮХЭТЦЮХă ЭТЦpă ЦТșcarea națТoЧКХ...‖ă Д6,ă p.ă 303Ж.ă AМОКsЭă ТНООă Кă ПosЭă ьЦprЭșТЭă șТă НОă МЭrОă ultimul arhiepiscop rus, Anastasie, din ținut șТă НОă oă ЛЮЧă pКrЭОă НТЧă preoții basarabeni alogeni șТăКăЮЧОТăprțТăНТЧărсЧНЮХăМХОrЮХЮТ,ăМКrОăКăПosЭă sЮpЮsărЮsТПТМrТТ. EsЭОă ХОsЧОă НОă ьЧțОХОsă Мă ЛТsОrТМКă rЮs,ă ПТТЧНă ьЧă sХЮУЛКăIЦpОrТЮХЮТă RЮs,ă КprКă ТЧЭОrОsОХОă poХТЭТМОă КХОă sЭКЭЮХЮТă КПХКЭă ьЧЭr-un proces de dezintegrare. ÎЧăКМОХКși timp, clerul moldovean, prin delegațТТăsТ,ăКăpКrЭТМТpКЭă activ șТă ХКă МoЧРrОsЮХă ьЧЯțЭorТХoră НТЧă 25-28ă ЦКТă 1917.ă DЮpă МЮЦă rОХКЭОКгăDЮЦТЭrЮăBoРos,ăКrСТЦКЧНrТЭЮХăGЮrТОăКăoПТМТКЭăЦoХНoЯОЧОște la НОsМСТНОrОКăМoЧРrОsЮХЮТ,ăТКrăPКЮХăGorОăsОăКНrОsОКгăМЮăМЮЯТЧЭОХОă„ПrКți 44 roЦсЧТ‖,ăХКăМКrО КЮăКprЮЭăЮЧОХОărОpХТМТ.ăPrОoЭЮХăși poetul A. Mateevici, НЮpă МОă ЯКă НКă МТЭТrОă poОгТОТă „LТЦЛКă ЧoКЬЭЫ‖,ă rspЮЧНОă ХКă КПТrЦКția ЮЧorКă НТЧă sКХă ‖Мă ЧЮă sЮЧЭОЦă roЦсЧТ,ă МТă ЦoХНoЯОЧТ‖ă МЮă ЮrЦЭoКrОХОă МЮЯТЧЭО:ă „BКă sЮЧЭОЦă ЦoХНoЯОЧТ,ă ПТТă ЯОМСТТă MoХНoЯО,ă ьЧsă ПКМОЦă pКrte НТЧă ЦКrОХОă poporă roЦсЧă КșОгКЭă prТЧă RoЦсЧТК,ă BЮМoЯТЧКă și TrКЧsТХЯКЧТК‖ [3, p. 75]. Prin urmare la acest congres au existat și opinii puse referitor la ОЭЧТМТЭКЭОКăroЦсЧОКsМăКăЦoХНoЯОЧТХor.ăNЮăОsЭОăНОХoМăьЧЭсЦpХЭorăПКpЭЮХă Мă ЧЮă ЭoțТă КЮă ьЦЛrțișat ideile arhimandriților Gurie și Dionisie, preoților A. Mateevici, A. Murafa sau Mina ȚrЮș*. EЯОЧТЦОЧЭОХОăЮХЭОrТoКrОăКЮăКrЭКЭăМăprОoțТЦОКăЦoХНoЯОЧОКsМăКă devenit o forță ТЦporЭКЧЭă Кă ЦТșМrТТă ЧКționale din anii 1917-1918. IНООКăМoЧЯoМrТТăSПКЭЮХЮТăȚrТТăКăПost susțТЧЮЭăНОăМoЧРrОsОХОăЦТХТЭКrТХor,ă cooperatorilor, țrКЧТХor,ăsЭЮНОЧților șТăНОăьЧЭrЮЧТrТХОăМХОrЮХЮТ. La 21 noiembrie 1917 a avut loc prima ședințăКăSПКЭЮХЮТăȚrТТ,ăХКă МКrОă ОpТsМopЮХă CОЭții Albe, Gavriil, a oficiat un te-НОЮЦă ьЧă ХТЦЛКă roЦсЧ,ă КpoТă Кă sfințit drapelul național al militarilor moldoveni, iar corul protoiereului Mihail Berezovschi a interpretat imnul istoric „DeșЭОКpЭ-ЭОăЫoЦсЧО‖ășТăЦОХoНТКă„Pe-al nostru steag e scris unire‖. DrЮЦЮХă sprОă UЧТrОă Кă ПosЭă ьЧsoțit și de deciziile de formare a Republicii Democratice Moldovenești (2.XII.1917) și proclamarea independențОТă(24.I.1918).ăIНООКăUЧТrТТăМЮăRoЦсЧТКăОsЭОăПorЦЮХКЭăьЧМă ьЧăНОМОЦЛrТОă1917,ăКpoТ,ăХКă16ăТКЧЮКrТОă1918,ăНОăCoЦТЭОЭЮХăsЭЮНОЧților moldoveni. La 24 ianuarie 1918 Comitetul central al studențТХorăroЦсЧТă din Basarabia a lansat o declarațТОă НОsprОă ЧОМОsТЭКЭОКăorРКЧТгrТТăЮЧoră КМЭТЯТЭțТă spОМТКХОă pОЧЭrЮă rОКХТгКrОКă prКМЭТМă Кă UЧТrТТ.ă ÎЧă КМОКsЭă гТă НОă srЛЭoКrО,ăьЧăКrЭТМoХЮХăНОăПoЧНăКХăгТКrЮХЮТă„CЮЯсЧЭăMoХНoЯОЧОЬМ‖ăsМrТsă de Pantelimon HalipКă МЮă ЭТЭХЮХă „Ziua Unirii‖ă ОsЭОă ХКЧsКЭăКpОХЮХ:ă
Load more

Recommended publications
  • Academia Română Institutul De Filologie Română „A
    ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” Anul XX, nr. 2 IAŞI aprilie–iunie 2019 CUPRINDE: Activitatea departamentelor Comunicări ştiinţifice Granturi, proiecte, burse Premii, distincţii Studii, articole, recenzii, traduceri Apariţii editoriale nunţ important Manifestări ştiinţifice Cărţi Varia PROIECTE DE CERCETARE În trimestrul al doilea al anului 2019: În Departamentul de Lexicologie – Lexicografie s-au derulat cercetările planificate din cadrul programului prioritar al Academiei Române Tezaurul lexical al limbii române cu două proiecte de cercetare. În cadul proiectului Dicţionarul limbii române. Serie nouă. Litera C, varianta informatizată (DLRi) a continuat redactarea articolelor din porţiunea C – CALO-, într-o primă formă, în format .doc. În privinţa proiectului CLRE. Corpus lexicografic românesc electronic am discutat cu specialistul care a construit interfaţa de redactare a DLRi despre posibilităţile de integrare a bazei de date CLRE în ontologia care stă la baza arhitecturii electronice a dicţionarului. Aceste discuţii, precum şi cele privitoare la utilizarea altor resurse create la Iaşi pentru noua manieră de lucru la Dicţionarul Academiei, ca şi cele legate de norme de tehnică lexicografică actualizate au avut loc în cadrul întâlnirii de lucru de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti, în 24 iunie 1 a.c. La această dezbatere au participat cercetători din toate cele trei institute implicate în redactarea DLRi. Lexicografii ieşeni au propus menţinerea citării dicţionarelor din bibliografie într-o formă cât mai adecvată din punct de vedere lexicografic. Paralel, cercetătorii departamentului şi-au continuat activitatea în proiecte de cercetare cu finanţare extrabugetară. La Departamentul de dialectologie şi sociolingvistică continuă etapa reviziei materialului pentru volumul al V-lea din seria NALR.
    [Show full text]
  • Evoluţia Pluripartidismului Pe Teritoriul Republicii Moldova
    Mihai Cernencu Igor Boțan EVOLUȚIA PLURIPARTITISMULUI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA Mihai Cernencu Igor Boțan EVOLUȚIA PLURIPARTITISMULUI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA Chișinău, 2009 CZU 329(478) C 35 Autori: Igor Boţan – capitolele I, II; Mihai Cernencu – capitolele III-V Lector: Adrian Ciubotaru Coperta: Mihai Bacinschi Corector: Ana Corcodel Tehnoredactare: Mihai Dimitriu Publicaţia apare în cadrul proiectului „Consolidarea cooperării dintre partide politice, organe electo- rale și alegători“, implementat de către Asociaţia pentru Democraţia Participativă ADEPT cu suportul fi nanciar al UNDEF (Fondul Naţiunilor Unite pentru Democraţie). Proiectul are drept scop consolidarea capacităţilor partidelor politice și a organelor electorale de a comunica cu alegătorii și de a răspunde mai bine la necesităţile acestora. Punctele de vedere și opiniile exprimate în publicaţie nu sînt în mod necesar împărtășite și de fi nanţator și nu pot fi interpretate sub nicio formă în acest sens. ADEPT, str. V. Alecsandri nr. 97, Chișinău, MD 2012, Republica Moldova Tel.: (373 22) 213494, tel/fax: (373 22) 212992 E-mail: [email protected], www.e-democracy.md Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Cernencu, Mihai Evoluția pluripartitismului pe teritoriul Republicii Moldova / Mihai Cernencu, Igor Boțan. – Ch.: Arc, 2009. (Combinatul Poligrafic). – 164 p. 1500 ex. ISBN 978-9975-61-529-7 329(478) C 35 © ADEPT, 2009. Toate drepturile rezervate. ISBN 978-9975-61-529-7 Cuprins CUVÎNT ÎNAINTE 7 1. SISTEMELE DE PARTIDE – CONSIDERAŢII TEORETICE SUCCINTE 9 2. SISTEMUL DE PARTIDE DIN REPUBLICA MOLDOVA 14 2.1. Democraţia imitativă – artefact al pluripartitismului moldovenesc 14 2.2. Cultura politică și specificul electoratului moldovenesc 19 2.3. Proiecţia specificului electoratului asupra partidelor 23 2.4.
    [Show full text]
  • Ateneului Roman Pentru 1936 Publicat Sub Ingrijirea D-Lui Adamescu, Vice-Preedinte Al Comitetului
    ATENEUL DIN INTEMEIAT IN ANUARUL ATENEULUI ROMAN PENTRU 1936 PUBLICAT SUB INGRIJIREA D-LUI ADAMESCU, VICE-PREEDINTE AL COMITETULUI SECTIA 11E1 1MPRIMERIILE INDEPENDENTA STR. R. POINCARE, 17 7 www.dacoromanica.ro PRETUL 150 LEI ATENEUL ROMAN BUCURESTI INTEMEIAT IN 1865 ANUARUL ATENEULUI ROMAN E 1936 PUBLICAT SUB INGRIJIREA D-LUI GH. ADAMESCU, VICE-PRE EDINTE AL COMITETULUI IMPRIMERIILE INDEPENDENTA STR. R. POINCAR, 17 7 www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro MEMBRII TENEULUI ROMAN www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro COM1TETUL ATENEULUI ROMAN IUNIE 1934 - IUNIE 1939 Presedinte :Dr. C. ANGELESCU : tefan C. loan, Adamescu Burileanu, A. Popovici-B5zno§anu : G. C. Dragu, Or. C. Poenaru-05plescu Reprezentan(i P. Antonescu, luliu Valaori aiSectiunilor : N. N. Sáveanu, C. Kiritescu Censori:Dr. N. Minovici, C. St5tescu, M. Mora :Dr. C. Bacaloglu, C. MEMBRII ATENEULUI MEMBRII DE ONOARE Balthasard Victor(Paris) Enescu George Bertoni Giulio(Roma) loan Charles(Nancy) lorga Nicolae De Emmanuel(Paris) Maniu luliu 1) Decedat la 14 Octombrie 1936. www.dacoromanica.ro VI SECTIUNEA ARTISTICA Biuroul Sectiunii Artistice pe durata 6 Maiu 1933-6 Maiu 1936 Pre§edinte : Petre Antonescu Vice-preeclinte : Petrescu : Botez, L Fonescu MEMBRI: Numelepronumele Data alegerii de Locul data na§terii membru al Antonescu Petre R. 1873 3 lunie 1923 2Banu Constantin Bucure§ti, 207111/1873 25 lunie 1911 3Bärsan Zaharia 1879 3 lunie 1923 4Botez loan 1883 3 lunie 1923 5Bräiloiu 7 lulie1935 6Cälinescu Grigore 8 Maiu 1908 7Fonescu loan Suräne (Vas) 5/1/1871 3 1923 8Georgescu George 3 1923 9Jalea loan 27 Maiu 1933 10Livescu loan 18/111/1973 15 1906 11Munteanu Lazär 1869 3 lunie 1923 12Murnu George Macedonia, 1/1/1868 3 lunie 1923 13Olszewski George 27 Maiu 1933 14Otescu-Nona loan 27 1933 15Perieteanu loan Gr.
    [Show full text]
  • Expres Scriitorilor Din România Cultural Anul III, Nr
    Apare sub egida UniuniiExpres Scriitorilor din România cultural Anul III, nr. 1 (25), ianuarie 2019 • Apare lunar 24 pagini Cu mîne zilele-ți adaogi... Liviu Ioan Stoiciu Cu mîne zilele-ţi adaogi, Din orice clipă trecătoare Cu ieri viaţa ta o scazi Ăst adevăr îl înţeleg, Şi ai cu toate astea-n faţă Că sprijină vecia-ntreagă Premiul Național De-a pururi ziua cea de azi. Şi-nvîrte universu-ntreg. de Poezie Cînd unul trece, altul vine De-aceea zboare anu-acesta În astă lume a-l urma, Şi se cufunde în trecut, Mihai Eminescu pe Precum cînd soarele apune Tu ai ş-acum comoara-ntreagă anul 2018 El şi răsare undeva. Ce-n suflet pururi ai avut. Se pare cum că alte valuri Cu mîne zilele-ţi adaogi, Cobor mereu pe-acelaşi vad, Cu ieri viaţa ta o scazi, Se pare cum că-i altă toamnă, Avînd cu toate astea-n faţă Ci-n veci aceleaşi frunze cad. De-a purure ziua de azi. Naintea nopţii noastre umblă Priveliştile sclipitoare, Crăiasa dulcii dimineţi; Ce-n repezi şiruri se diştern, Chiar moartea însăşi e-o părere Repaosă nestrămutate Şi un vistiernic de vieţi. Sub raza gîndului etern. Mihai Eminescu Liviu Ioan STOICIU O entitate lingvistică venită din... Doru SCĂRLĂTESCU pag. 3 Alexandru ZUB Eminescu și natura. Funcții... pag. 12 Ca să fim mai tari... Magda URSACHE pag. 4 Nichita DANILOV Un mormânt în cer pag. 15 Reparatele liricii lui Emil Brumaru Master X-FILES pag. 6 Liviu ANTONESEI Allez enfants de la patrie pag. 18 Emil Brumaru, așa cum l-am cunoscut Adrian Dinu RACHIERU pag.
    [Show full text]
  • Poli De Producție Ai Romanului Românesc (1901-1932): Rețele Editoriale Și Forme De Canonizare
    Poli de producție ai romanului românesc (1901-1932): Rețele editoriale și forme de canonizare Alex GOLDIȘ, Cosmin BORZA, Daiana GÂRDAN, Emanuel MODOC, David MORARIU, Dragoș VARGA Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Litere și Arte Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române Babeș-Bolyai University of Cluj-Napoca, Faculty of Letters Lucian Blaga University of Sibiu, Faculty of Letters and Arts Sextil Puşcariu Institute of Linguistics and Literary History of the Romanian Academy Personal e-mails: [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected], [email protected] Production Centers of the Romanian Novel (1901-1932): Editorial Networks and Canonization Process The following study employs a quantitative analysis of the Romanian novelistic production from the period 1901- 1932. By using the literary corpus developed by the research project ASTRA Data Mining. The Digital Museum of the Romanian Novel 1901-1932, implemented by ASTRA National Museum Complex, this paper focuses on the secondary canonical writers (with their “b-sides and rarities”), the novelists’ origins, the abundance and the geographical nodes of production, in order to investigate the dynamic relation between national cultural centers and their respective editorial networks, as well as the mechanisms of canonization within the Romanian novel of the period. Keywords: Novelistic production, Romanian Novel, Romanian literature, Quantitative analysis, Literary cartography. Decupajul 1901-1932 rămâne unul dintre cele mai Unul dintre cele mai provocatoare studii asupra interesante intervale ale evoluției romanului românesc, romanului românesc până azi, punct de intersecție al în măsura în care acum se cristalizează principalele tuturor dezbaterilor despre romanul românesc în epocă, genuri și subgenuri, dar au loc și dezbateri substanțiale îi aparține lui Mihail Ralea.
    [Show full text]
  • Lucian Boia (2012) Explorarea Imaginară a Spaţiului (2012) De Ce Este România Altfel? (2012) Eugen Brote (1850–1912)
    Lu cian Boia, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Fa- cultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Pre ocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s- a remarcat atât prin lucrări teoretice pri vitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Isto ria între adevăr şi ficţiune) şi la ima ginar (Pentru o istorie a imaginarului ), cât şi prin investigarea con- secventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comu nism, naţionalism şi democraţie). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului, a Franţei şi a Germaniei. În 1997, lucrarea sa Istorie şi mit în conştiinţa românească a stârnit senzaţie şi a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale. Volume publicate la Humanitas: Istorie şi mit în conştiinţa românească (1997, 2000, 2002, 2006, 2010, 2011) Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune (1998, 2002, 2008) Două secole de mitologie naţiona lă (1999, 2005, 2011) Mitologia ştiinţifică a comunismului (1999, 2005, 2011) Sfârşitul lumii. O istorie fără sfârşit (1999, 2007) Pentru o istorie a imaginarului (2000, 2006) România, ţară de frontieră a Europei (2002, 2005, 2007) Mitul democraţiei (2003) Între înger şi fiară. Mitul omului diferit din Antichitate până în zilele noastre (2004, 2011) Jules Verne. Paradoxurile unui mit (2005) Omul şi clima. Teorii, scenarii, psihoze (2005) Tinereţe fără bătrâne ţe. Imaginarul longevităţii din Antichitate până astăzi (2006) Occidentul.
    [Show full text]
  • Exprescultural Anul II, Nr
    Exprescultural Anul II, nr. 10 (22), octombrie 2018 • Apare lunar 24 pagini Un dor fără sațiu De un dor fără sațiu-s învins și nu știu ce sete mă arde. Parcă mereu, din adânc, un ochi răpitor de Himeră „Un glas unic și ar vrea să mă prade. nediscutabil al Și pururi n-am pace, nici al stelei vrăjit du-te-vino în spații, poporului român nici timpii de aur, nici anii lumină, din Basarabia” - izvoare sub lună, ori dornică ciută, nimic nu mă atinge, nimic nu m-alină Alexis Nour și parc-aș visa o planetă pierdută. E atâta nepace în sufletul meu, bătut de alean și de umbre cuprins... pagina 22 Un dor fără sațiu m-a-nvins, și nu știu ce sete mă arde mereu. Victor DURNEA Emil Botta Liviu Ioan STOICIU Scriitorii români nu duc lipsă de premii Nicolae Crețu pag. 3 Alexandru ZUB G. Călinescu și „eternii păzitori... pag. 15 Un istoric exemplar... Adrian Dinu RACHIERU pag. 4 Constantin COROIU „Învoiala” lui Noica (IV) pag. 18 Imposibila demolare Master X-FILES pag. 5 Gellu DORIAN - 65 Traiul în tranzit pag. 19 POESIS Diana VRABIE pag. 7 Radu ANDRIESCU Dan Mănucă: eleganța consecvenței pag. 20 Terasa Alexandru-Radu PETRESCU pag. 8 Adrian JICU, Florin FAIFER Actorul - pendularea dintre... pag. 22 Constantin DRAM - 60 Iosif BRODSKI pag. 9 Iulian Marcel CIUBOTARU Din poezia lumii - Trad. Leo BUTNARU O călătorie pe firul memoriei pag. 24 pag.12 „Un om deștept poate să învețe și de la un prost, invers e mai greu.” - François Rabelais Expres cultural numărul 10 / octombrie 2018 Expres cultural Director fondator şi coordonator: Nicolae Panaite Redactor-şef: Constantin Pricop Secretar general de redacţie: Victor Durnea Colegiul de redacţie: Radu Andriescu, Florin Faifer, Dan Bogdan Hanu, Emanuela Ilie, Nicolae Ionel, Gabriel Mardare, Cătălin Mihuleac, Flavius Paraschiv, Alexandru-Radu Petrescu, Cătălin Mihai Ştefan, Cătălin Turliuc, Diana Vrabie Nicolae PANAITE: SURPRINDERI – pg.
    [Show full text]
  • Ilie Ilaşcu, Alex. Leşco, Andrei Ivanţov, Tudor P.Popa Şi Petru Godiac
    Ilie Ilaşcu, Alex. Leşco, Andrei Ivanţov, Tudor P.Popa şi Petru Godiac Ilie Ilaşcu este unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia (1988-1992), preşedinte Filialei din Tiraspol (1989-1992). A participat la luptele de apărare a statalităţii Moldovei, la Nistru în1992, în calitate de comandant al unor trupe militare ale Ministerului Securității Naționale din Republica Moldova. Ilașcu și unitatea sa a adus mari pierderi Armatei a 14 rusești și bandelor de cazaci veniți să lupte în Transnistria. A fost prins alături de alţii 4 camarazii: Alexandru Leşco, Andrei Ivanţov, Tudor Petrov-Popa, Petru Godiac. A fost condamnat la moarte în 1993 de către o instanță neconstituțională, subordonată politic Moscovei, şi deţinut până în 2001. Iată cum descrie el detenţia într-o scrisoare, din data de 1 decembrie 1992, către dna Mary Pendlston, ambasadoarea Statelor Unite în Moldova: „ … Toţi cei cinci deţinuţi politici, membri ai Frontului Popular Creştin Democrat, de la 2 iunie 1992 până la 20 august, am fost ţinuţi sub pază în celule comenduirii militare a Armatei a 14-a a Rusiei. În acest răstimp, zilnic, îndeosebi noaptea eram maltrataţi de către paraşutişti ai armatei ruse, fugăriţi şi hăituiţi cu câini. Eu de exemplu, aici am fost de patru ori supus pedepsei capitale – împuşcat cu gloanţe oarbe… La Tiraspol e dezlănţuit un genocid împotriva moldovenilor şi îndeosebi a forţelor democratice care se află în opoziţie faţă regimul fascisto-comunist instaurat aici ” După ani de detenţie şi în urma presiunilor politice efectuate asupra autorităților Federației Ruse, de către comunitatea internațională Rusia era dispusă să-l elibereze cât mai repede dacă tot nu avea nici o probă împotriva lui şi a camarazilor săi.
    [Show full text]
  • Arheologie 11 5 6 4 8 III
    DAREA DE SEAMĂ A PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE PENTRU ANUL 2018 Activitatea de cercetare știinţifică și de formare a cercetătorilor Acad. Bogdan C. Simionescu Vicepreşedinte al Academiei Române • Contextul anului 2018 • Funcţia de consacrare • Academia Română – participant activ în viaţa societăţii • Funcţia de înalt for al cercetării știinţifice fundamentale • Funcţia de formare a tinerilor cercetători – studii doctorale • Activitatea Secţiilor știinţifice și Filialelor AR • Funcţiile AR de tezaurizare/ informare/ documentare/ publicare (Editura AR, Biblioteca AR) • Colaborarea internaţională • Biroul de proiecte și granturi • Probleme/propuneri/cereri din partea Secţiilor AR • Concluzii Contextul anului 2018 Surse de informații Ministerul Cercetării și Inovării Institutul Național de Statistică Eurostat 2018 EU Industrial R&D Investment Scoreboard & 2018 European Innovation Scoreboard Scopus și SCImago Journal & Country Rank CDI la nivel internațional Top 10 țări în funcție de indicele Hirsch 1. Statele Unite (2077) 2. Marea Britanie (1281) 3. Germania (1131) 4. Canada (1033) 54. România (211) 5. Franța (1023) sub Bulgaria, Pakistan 6. Japonia (920) cu 10 locuri mai jos față 7. Italia (898) de anul anterior 8. Olanda (893) 9. Elveția (866) 10. Australia (848) Sursa: Scimago Journal & Country Rank (pe baza datelor Scopus), ianuarie 2019 Cele mai performante domenii românești (conform indice Hirsch la nivel mondial pe domenii) • inginerie • matematică • medicină • fizică și astronomie • chimie și inginerie chimică • informatică • știința materialelor • biochimie • genetică și biologie moleculară (ordinea variază de la un an la altul, dar componența listei a rămas constantă în ultimii ani) Performanța CDI la nivel internațional Top 3 instituții din sistemul CDI românesc, 2018 1. Universitatea Politehnica din București (locul 609 în lume, primii 40%) 2.
    [Show full text]
  • Trasee Instituţionale Şi Destine Politice În Arta Românească Postbelică
    sincronizare durabilitate FONDUL SOCIAL EUROPEAN Investeşte în Modele culturale OAMENI EUROPENE 1945-1953: trasee instituţionale şi destine politice în arta românească postbelică Autor: Irina Gh. CĂRĂBAŞ-OLARU Lucrare realizată în cadrul proiectului "Cultura română şi modele culturale europene - cercetare, sincronizare, durabilitate", cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Contract nr. POSDRU/159/1.5/S/136077. Titlurile şi drepturile de proprietate intelectuală şi industrial ă asupra rezultatelor obţinute în cadrul stagiului de cercetare postdoctorală aparţinAcademiei Române. * * * Punctele de vedere exprimate în lucrare aparţin autorului şi nu angajează Comisia Europeană şi Academia Română, beneficiara proiectului. DTP, complexul editorial/ redacţional, traducerea şi corectura aparţin autorului. Descărcare gratuită pentru uz personal, în scopuri didactice sau ştiinţifice. Reproducerea publică, fie şi parţială şi pe orice suport, este posibilă numai cu acordul prealabil al Academiei Române. ISBN 978-973-167-298-4 CUPRINS INTRODUCERE 4 COLECTIVIZARE ȘI INSTITUȚIONALIZARE 18 Prolog pictural I Colectivizare și kolektiv artistic 22 Sindicatul Artelor Frumoase: pe drumul sinuos al colectivizării 25 De la Sindicat la Uniune 34 SUPRAVEGHERE ȘI PEDAGOGIE 40 Prolog pictural II Niveluri ale supravegherii – o pedagogie a realismului socialist 46 În pepiniera realismului socialist 52 DISCURS ȘI RITUAL 60 Partidul vorbește 61 Artistul vorbește 67 Artistul răspunde 74 Artistul critică 91 EXPUNERE ȘI CANON 95 Continuități și discontinuități în sistemul expozițional. Câteva repere istorice 96 Triada de foc: Flacăra, Salonul oficial și Expoziția de Stat în 1948 103 Canon și muzeificare 109 1 UN REALISM SOCIALIST AVANGARDIST? 117 STUDIU DE CAZ: M. H. MAXY, JULES PERAHIM, HANS MATTIS TEUTSCH ÎN EPOCA POSTBELICĂ Poziționări politice în publicațiile avangardei 121 Revista Orizont: avangarda între glorificare și critică Atitutidini, opțiuni, tatonări interbelice M.
    [Show full text]
  • LUCIAN BOIA, Nãscut În Bucureºti La 1 Februarie 1944, Este Profesor La Facultatea De Istorie a Universitãþii Din Bucureºti
    LUCIAN BOIA, nãscut în Bucureºti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universitãþii din Bucureºti. Opera sa, întinsã ºi variatã, cuprinde numeroase titluri apãrute în România ºi în Franþa, precum ºi traduceri în englezã, ger- manã ºi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor ºi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrãri teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevãr ºi ficþiune) ºi la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât ºi prin in- vestigarea consecventã a unei largi game de mitologii (de la viaþa extraterestrã ºi sfârºitul lumii pânã la comunism, naþio- nalism ºi democraþie). A adus, de asemenea, noi interpretãri privitoare la istoria Occidentului ºi la istoria Franþei. În 1997, lucrarea sa Istorie ºi mit în conºtiinþa româneascã a stârnit sen- zaþie ºi a rãmas de atunci un punct de reper în redefinirea isto- riei naþionale. Redactor: Cãtãlin Strat Coperta: Andrei Gamarþ Tehnoredactor: Manuela Mãxineanu Corector: Cristina Jelescu DTP: Corina Roncea Tipãrit la „Pro Editurã ºi Tipografie“ © HUMANITAS, 2009 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României BOIA, LUCIAN Germanofilii: elita intelectualã româneascã în anii Primului Rãzboi Mondial / Lucian Boia. – Bucureºti: Humanitas, 2009 Index ISBN 978-973-50-2546-5 94(498)"1916/1918" EDITURA HUMANITAS Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi Carte prin poºtã: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. – CP 14, Bucureºti e-mail: [email protected] www.libhumanitas.ro Cuprins Cuvânt înainte . 7 Partea I. Românii ºi rãzboiul . 9 VI.
    [Show full text]
  • VICTOR DURNEA, Alexis Nour
    29 DIN ATELIERUL UNUI DICŢIONAR AL LITERATURII ROMÂNE 45 călăului, Idoli de lut, „Convorbiri literare”, Iaşi, 1994, 11–12; Al. Călinescu, Între memorie şi ficţiune, „Ateneu”, Bacău, 1999, 1; Cornel Ungureanu, Despre poezia lui Paul Miron, „România literară”, Bucureşti, 1999, 50; Dicţionarul scriitorilor români, coord. Mircea Zaciu, Marian Paphagi, Aurel Sasu, III, Bucureşti, 249–251; Theodor Cazaban, Eseuri şi cronici literare, Bucureşti, 2002, 123–124; Cornel Ungureanu, Paul Miron şi comedia redescoperirilor, „România literară”, 2003, 3; Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc, Bucureşti, 501–504; Sorin Lavric, Paul Miron la 80 de ani, „România literară”, Bucureşti, 2006, 23; Al. Zub, Paul Miron: un mesager al speranţei, „Convorbiri literare”, Iaşi, 2008, 6; Eugen Munteanu, Paul Miron – vocaţia generozităţii, „Timpul”, Iaşi, 2008, 5. ALEXIS NOUR VICTOR DURNEA∗ NOUR, Alexis (1878, Chişinău – 1940, Bucureşti), publicist, memorialist, prozator. Este fiul doctoriţei finlandeze Ulgren şi al lui Vasile Nour, descendent dintr-o familie de boieri moldoveni. Un străbunic, postelnicul Anghel Nour, a fost cel dintâi primar al Chişinăului după ocuparea Basarabiei de către Imperiul Ţarist, iar un unchi (Matvei C. Zozulin) a fost viceguvernator al Basarabiei, apoi preşedinte al zemstvei guberniale. Primii ani de învăţătură N. i-a făcut în casă, sub îndrumarea părinţilor şi a unor preceptori străini. Pentru ciclul secundar a fost înscris la Liceul nr. 2 din Chişinău, dar, neacomodându-se, mai ales după ce rămâne orfan de ambii părinţi, continuă să se pregătească în particular, examenele susţinându-le la liceele din Tiraspol, Kiev şi Odessa. Încearcă să dea bacalaureatul la Liceul din Vladicavcaz, însă, nereuşind, trebuie să se reînscrie în clasa a VIII-a la Liceul nr.
    [Show full text]