Ion Jalea. Basarabia. Descrierea
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
0.; Numfir special G; - C 0...c,..(,..................0.0.:,. ''CRIIToRII CELEBRI C; o 0 0 - co 0 .0-oc 0 . oo cocG oo-stoea-0-0-0 ,i;.. 4 4 APARE IN FIECARE SAMBATA .,t DIRECTOR: LREBREAlla p . 0. .... ..=,: 1: \i II . 4 1. ION JALEA ,6 4 ..1 . i.' . 44 q4 ..4 ' ...., . '4 -.:BAsARABIA.. .4$ '44 ' il 4t -% DESCRIEREA ISTORIA UNIREA ., . % 4i Impreund cu y . pd 4 HARTA BASARABIEI % 1 0 . , . 0 . :4 .411. C .% : 0 4 0 >-.I 4:11 f5 CI 0.70.70Th . 0 Cin..0Th 0 4 .- P 0 ' EDITORA STEINBERG .................00-0..00.A MIMI% ...1111=11 94, Str. iips,ani. BUCURETI Str. Lipscani, 94. Pretulwww.dacoromanica.ro 50 bani. ION JALEA BASARABIA - DESCRIEREA - iSTORIA-UNIREA Inipreunti cu HARTA BASARABIEI e**3-*tA EDITURA STEINBERG BUCURESTI www.dacoromanica.ro Credem ca implinim tin gol mull simtit in zilele acestea eland la iveald, in cateva pagini, totce trebue§ice putem §tiastdzi despre Basarabia. E o datorie scumpa pentru toatd lumea set afle cat mai multe despre pdmcintul romanesc care, dupes o robie de un veac, se re- intoarce in &Nut Romaniei. Cnutul tarist a ridicat un zid chinezesc intre not si Basarabia noastrci. Intunerecul §i cizma cciza ceased stetpeineau dincolo de Prut. Nici o apropiere nu erci, ingaduitei§i posibild intre fratii despcirtili. Acuma Basarabia s'a reintors singurei .acasei. Acuma paten?, iarei§ s'o imbreitivim din toatd inima si cu toatd ccildura.. In paginele ce urmeazci ne-am slujit de-a- proape de textul din a Bel sara b la in secolul at X1XD de d. Zamfir C. Arbore (Editia Academiei Romanel. In privinta multor date statistics am utilizat harta etnograficci a Basarabiei,intoc- mitd de d. Alexis Nour. Harta cu care insotim paginile noastre, este reprodusd dupes harta sta- tului-major rusesc ce am gasit-o in mentionata lucrare a d lui Arbore. www.dacoromanica.ro BASARABIA Un soare stralucitor, soarele binefacator at Eu- ropei de miazazi, pamantrodnic, imbibat de vlaga, dealuri verzi acoperite cu paduri, codri tacuti si dumbravi ademenitoare, coaste imbel- sugate de vii si livezi, izvoare si rauri care ser- puesc vesele spre campiile manoase unde pasc cirezi de vite, herghelii de cai si turme de of : Basarabia ! Spre miaza-noaptetinuturi muntoase, braz- date de ape dulci, acoperite cu roduri bogate, imbricate in podoabe dragide paduri; spre miaza zi campii cat vezi cu ochii...Pela Orhei, pela Hotin ramai fermecat de frumusetilepei- sagiului ;nici imprejurimile Rinului pared nu stint mai pitoresti ca tinutul dela Soroca de pe Nistru. Maluri inalte, sfarticate, ici gemand sub povara padurilor seculare, colo aratandu-si piep- turile goale si stancoase. Mai incolo codrii marl infioreaza cu maiestatea for tacuta, spintecati de Val inguste, piezise,pietroase in care se sbu- ciuma paraele si rauletele ce se grabesc sgomo- toase spre Nistru. Inslarsit batranul Nistru In- susi cu apele-i vajnice, mancandu-si albia prin- tre stand si dealuri, domolindu-se pe urma In- cetul cu Incetul si alunecand falnic In Marea www.dacoromanica.ro 4 ION 11-1LEX Neagra cea posomorita,st furioasa... Sipeste toate cerul albastru senin, vazduhul saturat do parfumul florilorsial fanetelor... Si sus,sus de tot, ca niste aparg.tori providentiali, vulturii Basarabiei se leagana lin, fara sa clipeasca ma- car din ochi sau din aripi... Apoi, cu cat cobori mai mult inspre mare, cu atat privelistea se deschide, se netezeste, se intinde. Pe la Chisinau raman in urma dealurile, dumbravile, livezile,viile.Incepe Buceagul.... Cat vezi cu ochii un baragan nesfarsit. Nici o colina, nici un izvor, nici o padure. Din cand in cand, rar, cate-un catun, cincilase cascioare. Paredpretutindeni numai tristete, pustietate, steps...Dar indata ce cotesti spre rasarit sa u apus, monotonia desertului incepe sa disport. In curanditi dai seama ca toafli pe un pla- tou despadurit. Sesul se curma intr'o rapa uriasa, iar in fundul rapei se strecoara raurile :Cogal- nicul, Ialpuch, Saga, Cunduc. Linia raurilor inset. n'o deseneaza luciul apoi, ciniste panglici de trestle sau de papurd, verzi,vii, ademenitoare. l'ealocuri rauletele sunt stavilite, se impotmo- . lesc in lacuri in jurul carom sunt asezate sa- tele on coloniile. Dealungul malurilor, insem- nate in zare prin contururile verzi ale stufarii- lor, sein lantsatelesicoloniile. Pasuni ne- sfarsite insotesc drumurile. Cand se ispravesc pasunile, incep lanurilede bucate :grata' se inalta ca un zid la dreapta si la stanga, cu spi- cele grele, plecate spre pamant. Si mai incolo vin fanetele. Straturi de flori salbatece sunt im- prastiate pe tot cuprinsulcampiilor.Tacerea adanca stapaneste. Nici o suflare nu adie. Para toata firea dormiteaza molesita... Buceagul ! Basarabia : trupdin trupulRomaniei. Azi, cand zicem Basarabia, intelegem toatafacia de www.dacoromanica.ro BASAR B111 5 palnant dintre Prut si Nistru, dela granite Bu- covinei pang la Marea Neagra. Odinioari insa numai oparte a acestuiteritoriu, la miazazi, purta numele de Basarabia. Restul era Moldova pur si simplu, impreuna cu Moldova noastra de azi. Astfel trecutul Basarabieie nedespartit, din vremile cele mai vechi, de istoria Romani Doar ca pamantul Basarabiei este poate si mai mutt framantat si dospit cu stage romanesc:Fiind poar- ta de invazie a taturor barbarilor care s'au scars din intunericul Asiei spre bogatiile civilizatiei europene, Basarabia a fost vesnic nevoita sa indure primele lovituri, sa suporte ciocnirile vrajmasilor pe pamantul ei, sa sufere pradaciunile for nein- cetat. Schitii, sarmatii, gotii, hunii, antii, longo- barzii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, mongolii au trecut si poposit cu totii prin campiile Basarabiei. Apoi, cand in secolul al XII-lea, dupd trecerea mongolilor, s'a sfarsitinfricosatoarea migratiune a puhoiului aziatic si cand valea Du- narii s'a curatat de pustiirile nomazilor, s'a co- borit din plaiurile Carpatilor neamul romanesc si s'a asezat pe pamanturile unde-1 sortise stra- bunul Traian. Pana la moartea lui Mircea cel Mare tot tarmul Dunarii, dela Severin pana la Chilia, apartinea Munteniei care,dupa porecla domnilor ei, se numea si (cBasarabiaD. Cand insa moldovenii, sub Stefan cel Mare,impinsera hotarul Tarii Romanesti tocmai la Milcov, tinutul dintre gura Nistrului si Dunare isi pastra, ca amintire, numele de o:BassarabiaD. Desi populata de Romani, partea de sud a ac- tualei Basarabii a ramas, vreme de aproape cinci veacuri, expusa migratiunii tatarilor si coloniza- rilor bulgare, sarbe si muscalesti. Intre Prut si Nistru, intro cetatea Hotin si Ce- tatea-Alba, la Tighinea, la Lipinti, Chilia, langa www.dacoromanica.ro G ION VILER Cahul, Lapusna, Soroca, Varnita,etc., s'au dat luptele cele mai crancene intre moldoveni si turci, tatari, cazaci, polonezi. Pe pamantul acesta a falfait in secolul al XV-lea steagul glorios al lui Stefan cel Mare. La 1594 si 1595 Basarabia devine prada caza- cilor. In juice 1614 Hatmanul Nalivaico arde Ti- ghinea si Chilia si jefueste toata tara de jos. La 1616 poionezii ocupa. Hotinul, sprilmind pe fiii lui Eremia Movila in pretentiile for la Scaunul Mol- dovei ; la 1616 Moldovenii recuceresc Hotinul pe care insa Gratiani-Voda it da din nou polonezilor. La 1632 cazacii jefuesc Akermanul, Chilia, Ismailul, and si prada statele din sudul Basarabiei. La sfarsitui secoluluial X V1I-learusii, sub Petru cel Mare, apar pentru intaia oara in Mol- dova. Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, inchee un tratat cu tarul rusescantiteza testamentului lui Stefan cel Mare, care recomandase alianta cu turcii impotriva muscalilor si cazacilor. La 1739 Capnist cu cazacii au ars Soroca; rusii au ocupat Hotinul, armatele rusesti au intrat la Iasi unde imparateasa Ana a fost proclamata im- parateasa Moldovei. Din fericire rusii au fost curand nevoiti sa incheie pace, sä ilea inapoi Hotinul. La 1769, sub Ecaterina II, rusii fac un nou razboi cu turcii pe spinarea tarilor romanesti. Pacea dela Cuciuc-Cainardji (17174) insa scoate din nou pe rusi din Moldova. In urma razboiului dela 1787 Rusia devine vecina cu Moldova, intinzandu-si hotarele pans la Nistru. Dupa razboiul din 1816, pacea dela Tilist (7. VII. 1807) prevede evacuarea principatelor romanesti atat de armatele rusesti, cat si de cele turcesti. In 1809 se deschide un nou congres la Iasi cand tarul Alexandru I argil pentru intaia oara fatis www.dacoromanica.ro BASARABJA 7 dorinta Rusiei de-a cuceri toata Moldova si Mun- tenia. Rasboiul a reinceputsi,la incheerea pacii, in 1812, Turcia a fost nevoita sa cedeze Rusiei Basarabia. Astfel ni s'a riipit intaia oars Basarabia, ni s'a smuls o parte din trupul tArii acuma sunt 106 ani. Dupe tratatul din Paris, Rusia, infranta do coalitia puterilor europene, a fost silita sa ina- poieze partea de jos a Basarabiei, cam a patra parte din ceeace ne rapise la 1812. La 1878, Rusia, calcand cuvantul de onoare al tarului Alexandru II, care, cand a trecut Prutul cu armatele sale, a garantat integritatea terito- riului Romaniei, a cerut la congresul din Berlin I inapoiarea Basarabiei de sud. Areopagul euro- pean a cedat staruintelor Rusiei si, in schimbul pamantului luat, a alipit la Romania partea din teritoriulTarii Romanesti de sub Mircea cel Maro, Dobrogea, care fusese substapanirea Turclei... Dela 1812 Romanii din Basarabia au fost sub stapanire straina panA astazi cand s'au reunit cu patria mama. Sub jugul rusesc au fost opriti sa invete limba for materna, opriti sa se roage lui Dumnezeu in romaneste ;biserica si scoala au fost in Basarabia, sub stapanirea straina, par- ghia cu ajutorul careia guvernul rusesc spera sa rusifice poporul romanesc. Nici o carte, nici un ziar romanesc n'a fost ingaauit sa treaca Prutul,in nici o scoala nu era permis sa se invete romaneste, innicio biblioteca nu s'a tolerat nici macar o carte ro- maneasca. Politia ruseasca confisca pans siVisul Maicii Domnuluia dela romanii nenorociti aflati sub poruncile rusesti.. Cu ajutorul scoalei Rusia a izbutit sa rusifice . www.dacoromanica.ro 11 8 ION JRLEA mult patura cultdin Basarabia.