Revistă ISSN 1813-8489 metodico-științifică Tipul B trimestrială
ADMINISTRAREA PUBLICĂ
2021 2 aprilie - iunie ISSN 1813-8489 Tipul B https://doi.org/10.52327/1813-8489
Administrarea Publică Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială
Nr. 2 (110) aprilie-iunie 2021
Chişinău, 2021 Administrarea Publică Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială Fondată în noiembrie 1993 de Academia de Administrare Publică. Revista este înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr. 172 din 15 septembrie 2004.
Acreditată ştiinţific la profilul: ştiinţe politice, ştiințe juridice, ştiințe economice, la Tipul B. Decizia Consiliului de Conducere al Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație şi Cercetare (ANACEC) nr. 19 din 6 decembrie 2019. Indexată în baze de date internaționale.
Nr. 2 (110), aprilie-iunie 2021 https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110) COLEGIUL DE REDACȚIE BALAN Oleg - redactor-şef, rector al Academiei de Administrare Publică, doctor habilitat în drept, profesor universitar PALIHOVICI Serghei - redactor-şef adjunct, prorector al Academiei de Administrare Publică, doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar GROZAVU Nistor - prorector al Academiei de Administrare Publică, doctor în ştiințe tehnice, conferenţiar universitar BARȚIȚ Igor - director al Institutului Serviciului de Stat şi Administrare din cadrul Academiei de Economie Națională şi Serviciul Public de pe lângă Preşedintele Federației Ruse, doctor în ştiințe juridice, profesor BĂRBULESCU Iordan-Gheorghe - doctor în ştiinţe politice, profesor universitar, preşedinte al Senatului, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, Romania DULSCHI Silvia - şef Direcţie ştiinţă şi cercetare, doctor în istorie, conferenţiar universitar, Academia de Administrare Publică GORIUC Silvia - şef Catedră ştiinţe juridice, doctor în drept, conferenţiar universitar, Academia de Administrare Publică GUCEAC Ion - academician, doctor habilitat în drept, profesor universitar, Academia de Administrare Publică IJA Nikolai - director al Institutului Regional Odessa al Academiei Naționale de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Ucrainei, doctor în ştiinţe politice, profesor universitar KERIKMAE Tanel - director al Şcolii de Drept din Tallinn, Universitatea Tehnologică din Tallinn, Estonia, doctor în drept, profesor universitar KŘÍŽ Jiří - vice-decan pentru afaceri, Facultatea de Afaceri şi Management, Universitatea Tehnică din Brno, Cehia, doctor inginer, asistent profesor MAU Vladimir - rector al Academiei de Economie Națională şi Serviciul Public de pe lângă Preşedintele Federației Ruse, doctor în ştiințe economice, profesor MORARU Victor - vicepreşedinte al Academiei de Ştiințe a Moldovei, membru corespondent, doctor habilitat în ştiințe politice, profesor universitar ZELENSCHI Angela - şef Catedră ştiințe administrative, doctor în filosofie, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică POPOVICI Angela - şef Catedră ştiințe politice şi relații internaționale, doctor in istorie, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică SOLOMON Constantin - doctor habilitat în ştiințe istorice, profesor universitar ȘAPTEFRAȚI Tatiana - doctor în ştiințe biologice, conferențiar universitar, Catedra ştiințe administrative, Academia de Administrare Publică TOFAN Tatiana - şef Catedră economie şi management public, doctor în ştiințe economice, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică ȘLEAHTIȚCHI Mihail - doctor habilitat în psihologie socială, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică MANOLE Tatiana - doctor habilitat în ştiințe economice, profesor universitar VIJULIE Violeta - preşedinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Secretar de Stat, România, specialist în comunicare instituțională, trainer autorizat
Echipa redacțională Redactor-șef: BALAN Oleg, rector al Academiei de Administrare Publică, doctor habilitat în drept, profesor universitar Redactor-șef adjunct: PALIHOVICI Serghei, prorector al Academiei de Administrare Publică, doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar Redactori științifici: DULSCHI Ion, decan, Departament studii superioare de master, Academia de Administrare Publică, doctor în istorie, conferențiar universitar, ȘAPTEFRAȚI Tatiana, doctor în ştiințe biologice, conferențiar universitar, Catedra ştiințe administrative, Academia de Administrare Publică Direcția editorială AAP: VLADÎCA Sergiu, GOREA Ana, AXENTI Ion, PAȘNIC Ana-Laura, PASTUH Marina SUMAR
ADMINISTRAREA PUBLICĂ: TEORIE ȘI PRACTICĂ
Angela ZELENSCHI Calitatea vieții și formarea valorilor semnificative contemporane ale vieții ...... 12
Ludmila ROȘCA Conlucrarea instituțiilor în statul democratic. Modelul Uniunii Europene ...... 37
SOCIETATEA CIVILĂ ȘI STATUL DE DREPT
Natalia CTITOR Sisteme și mecanisme internaționale de protecție a drepturilor omului aplicabile în Republica Moldova ...... 55
Vasilii SACOVICI Evoluția conceptului de securitate în diferite epoci și culturi în contextul dezvoltării sociale și istorice ...... 67
ECONOMIE ȘI FINANŢE PUBLICE
Tatiana TOFAN Rolul inteligenței emoționale în activitatea managerului de top din instituțiile publice ...... 80
Tatiana MANOLE Finanțarea învățământului superior în Republica Moldova în bază de cost standard per student echivalent ...... 84
INSTRUIREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI: STRATEGII ȘI TEHNOLOGII NOI
Ion DULSCHI, Aurelia ȚEPORDEI Formarea și dezvoltarea profesională a personalului din administrația publică: provocări și soluții ...... 97
RELAŢII INTERNAŢIONALE ȘI INTEGRARE EUROPEANĂ
Aurelia PERU-BALAN, Corina CALUGĂRU Comunicarea strategică și noua diplomație publică: consubstanțialitate și percepție în spațiul public național ...... 105 Svetlana CEBOTARI Activitatea organizațiilor internaționale în gestionarea crizei COVID-19 ...... 114
Petru FURTUNĂ Pacea democratică în teoria relațiilor internaționale ...... 128
TRIBUNA TÂNĂRULUI CERCETĂTOR
Oleg BAXAN Eficiența și eficacitatea instituțiilor publice - instrument de bună guvernare a comunităților locale ...... 135
Sorin BRADU Considerații ale sistemului serviciilor publice din municipiul Botoșani prin prisma . reformării administraţiei publice ...... 139
Nicolae PASCARU Licența în activitatea de întreprinzător – instrument indispensabil în circuitul civil ...... 146
Olga PSAROVA Turism medical: tendințe mondiale și priorități de dezvoltare internă ...... 151 CONTENTS
PUBLIC ADMINISTRATION: THEORY AND PRACTICE
Angela ZELENSCHI Quality of life and formation of contemporary life meaningful values ...... 12
Ludmila ROSCA Cooperation of institutions in the democratic state. European Union model ...... 37
CIVIL SOCIETY AND THE RULE OF LAW
Natalia CTITOR International protection systems and mechanisms of human rights applicable in the Republic of Moldova ...... 55
Vasilii SACOVICI Evolution of the concept of security in different epochs and cultures in the context of social and historical development ...... 67
ECONOMICS AND PUBLIC FINANCES
Tatiana TOFAN The role of emotional intelligence in the activity of the top manager in public institutions ...... 80
Tatiana MANOLE Financing of higher education in the Republic of Moldova on the basis of standard cost per equivalent student ...... 84
TRAINING OF CIVIL SERVANTS: NEW STRATEGIES AND TECHNOLOGIES
Ion DULSCHI, Aurelia TEPORDEI Training and professional development of public administration staff: challenges and solutions ...... 97
INTERNATIONAL RELATIONS AND EUROPEAN INTEGRATION
Aurelia PERU-BALAN, Corina CALUGARU Strategic communication and the new public diplomacy: consubstantiality and perception in the national public space ...... 105 Svetlana CEBOTARI The activity of international organizations in COVID-19 crisis management ...... 114
Petru FURTUNA The democratic peace in the theory of international relations ...... 128
THE TRIBUNE OF THE YOUNG RESEARCHER
Oleg BAXAN Efficiency and effectiveness of public institutions - instrument for good governance of local communities ...... 135
Sorin BRADU Considerations of the public services system in Botosani municipality through the prism of public administration reform ...... 139
Nicolae PASCARU Analysis of the concept of license in entrepreneurship ...... 146
Olha PSAROVA Medical tourism: world trends and domestic development priorities ...... 151 ОГЛАВЛЕНИЕ
ГОСУДАРСТВЕННОЕ УПРАВЛЕНИЕ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА
Анжела ЗЕЛЕНСКИ Качество жизни и формирование значимых современных жизненных ценностей ...... 12
Людмила РОШКА Сотрудничество институтов в демократическом государстве. Модель Европейского Союза ...... 37
ГРАЖДАНСКОЕ ОБЩЕСТВО И ВЕРХОВЕНСТВО ЗАКОНА
Наталья КТИТОР Международные системы и механизмы защиты прав человека применяемые в Республике Молдова ...... 55
Василий САКОВИЧ Эволюция представления о безопасности в различных эпохах и культурах в контексте общественно - исторического развития ...... 67
ГОСУДАРСТВЕННАЯ ЭКОНОМИКА И ФИНАНСЫ
Татьяна ТОФАН Роль эмоционального интеллекта в деятельности топ-менеджера в государственных учреждениях ...... 80
Татьяна МАНОЛЕ Финансирование высшего образования в Республике Молдова по стандартной стоимости на эквивалентного студента ...... 84
ОБУЧЕНИЕ ГОСУДАРСТВЕННЫХ ЛИЦ: НОВЫЕ СТРАТЕГИИ И ТЕХНОЛОГИИ
Ион ДУЛЬСКИ, Аурелия ЦЕПОРДЕЙ Обучение и повышение квалификации сотрудников государственного управления: проблемы и решения ...... 97
МЕЖДУНАРОДНЫЕ ОТНОШЕНИЯ И ЕВРОПЕЙСКАЯ ИНТЕГРАЦИЯ
Аурелия ПЕРУ-БАЛАН, Корина КАЛУГЭРУ Стратегическая коммуникация и новая публичная дипломатия: консубстанциональность и восприятие в национальном публичном пространстве ...... 105 Светлана ЧЕБОТАРЬ Деятельность международных организаций в управлении кризисом COVID-19...... 114
Петру ФУРТУНЭ Демократический мир в теории международных отношений ...... 128
ТРИБУНА МОЛОДОГО ИССЛЕДОВАТЕЛЯ
Олег БАКСАН Эффективность и действенность государственных институтов - инструмент надлежащего управления местных сообществ ...... 135
Сорин БРАДУ Соображения по поводу системы государственных услуг в муниципии Ботошань через призму реформы государственного управления ...... 139
Николае ПАСКАРУ Диплом бакалавра предпринимательской деятельности - незаменимый помощник в гражданском кругу ...... 146
Ольга ПСАРОВА Медицинский туризм: мировые тенденции и приоритеты внутреннего развития ...... 151
Administrarea publică: teorie și practică 12 Administrarea Publică nr. 2, 2021 CALITATEA VIEȚII ȘI FORMAREA VALORILOR CE DAU SENS VIEȚII ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ
QUALITY OF LIFE AND FORMATION OF CONTEMPORARY LIFE MEANINGFUL VALUES
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).01 CZU: 316.42:330.59
Angela ZELENSCHI, PhD in Philosophy, Associate Professor, Academy of Public Administration
SUMMARY The article is devoted to the representations of the quality of life in various fields of socio- humanistic sciences, influenced by the dynamics and evolution of such disciplines. The arti- cle tackles the quality of life as a mechanism of social development, whereas the formation of values in the organizational environment is analyzed throughout its contribution to the development of human potential and the achievement of the organizational mission, both requiring standards of quality. The philosophical analysis of the essence and content of the quality of life category offered the possibility to reveal its ontological, axiological and ethical aspects. Keywords: quality, quality management, quality of life, standard of life, life satisfaction, happiness, subjective well-being, development of human potential, formation of life-mean- ing values, values of good governance.
REZUMAT Articolul este dedicat reprezentărilor calității vieții în diferite domenii ale ştiințelor socio- umane, influențate de dinamica şi evoluția unor astfel de discipline. Articolul abordează calitatea vieții ca mecanism de dezvoltare socială, în timp ce formarea valorilor în medi- ul organizațional este analizată de-a lungul contribuției sale la dezvoltarea potențialului uman şi la realizarea misiunii organizaționale, ambele cerând standarde de calitate. Analiza filosofică a esenței şi conținutului categoriei calității vieții a oferit posibilitatea de a dezvălui aspectele sale ontologice, existențiale, axiologice şi etice. Cuvinte-cheie: calitate, managementul calității, calitatea vieții, standardul de viață, satisfacția de viață, fericire, bunăstarea subiectivă, dezvoltarea potențialului uman, formar- ea valorilor cu sens de viață, valorile bunei guvernări.
1. Introducere. În pofida unei perioade 1. Introduction. Despite a short period scurte de timp, începutul secolului al XXI- of time, the beginning of the 21st century lea este caracterizat de schimbări sociale is characterized by huge social changes, profunde, evenimente și transformări de large-scale events and transformations. anvergură. În prezent, focarele unei epide- Presently, outbreaks of an epidemic, local mii se transformă într-o situație pandemică, conflicts, terrorist attacks, an environmen- Administrarea publică: teorie și practică 13 un conflict local, atac terorist sau dezastru tal or man-made disaster reflect the center ecologic se află în centrul intereselor vitale of the vital interests of millions of people. ale milioanelor de oameni. Devine evident It becomes obvious that no matter where faptul că, indiferent de locul de trai al unei a person lives, no matter what he does, his persoane și de ocupația pe care o are, soar- fate is inextricably linked with the fate of ta sa este indisolubil legată de soarta altor other people. oameni. Undoubtedly, this is an objective pro- Fără îndoială, acesta este procesul obiec- cess of globalization, which, in turn, has tiv de globalizare, care, de rând cu progre- caused both positive and negative social sele înregistrate, a provocat și consecințe consequences. In our opinion, one of the sociale negative. În opinia noastră, cele mai most important global social problems at importante probleme sociale globale actu- the present stage is social and economic ale sunt: insecuritatea socială și economică, insecurity, growing indifference and in- indiferența și intoleranța crescândă față de tolerance to violence, social injustice, ar- violență, nedreptatea socială, abuzul de bitrariness, declining trust in government putere, încrederea redusă a cetățenilor în and the development of a crisis of tradi- autoritățile publice și criza valorilor umane. tional universal values. Contextul socio-cultural actual necesită The current socio-cultural situation re- o analiză a posibilităților și metodelor de quires an analysis of the ways and means of creare a unei noi paradigme morale, cen- creating a new vital, practical and human- trată pe principiile umaniste, conținutul că- istic moral paradigm, including contents reia rezultă din asupția că cultura societății based on the principle that the culture of trebuie să fie orientată spre gestionarea modern society should be focused on the comportamentului uman cu scopul de a development and creation of a person dezvolta o personalitate deschisă și coo- who is simultaneously open to the world perantă, capabilă de autocritică și orientată and at the same time capable of looking at spre acțiune. Considerăm de o importanță himself critically. And, most importantly, a majoră formarea integrității și creativității person who is able to perceive and accept individuale, dezvoltarea capacității de a priorities not so much material, but also, percepe și accepta nu doar valorile materia- predominantly, moral and spiritual values. le, ci cu precădere valorile moral-spirituale. 2. Theoretical and methodological 2. Aspecte teoretice şi metodologi- aspects regarding quality and quality ce privind calitatea şi managementul management. Interpretations of quality calității. Interpretările privind calitatea are numerous and specialists in various sunt numeroase și adesea specialiștii din fields of activity often do not have well-de- diverse domenii de activitate au o idee fined ideas about the essence and struc- vagă cu privire la esența și structura cate- ture of the quality category. In the philo- goriei de calitate. Din punct de vedere filo- sophical literature, the concept of “quality” sofic, conceptul de „calitate” exprimă ceva is defined as a stable, internal definite -es inseparabil de obiectul dat, ceva ce îl dis- sence of an object. Hegel defined quality tinge de celelalte, similare sau cu aceeași as “to be is to possess certain definite qual- destinație. Hegel a definit calitatea ca sem- ities” (Magee 2010, 192). In other words, nificând modul determinant de a fi a ceva, quality is a system of the most essential „a fi înseamnă a poseda anumite calități properties of an object, and, therefore, an concrete” (Magee 2010, 192). Cu alte cu- attribute of any object, phenomenon, pro- vinte, calitatea este un sistem al celor mai cess, in the Hegelian sense, a thing. 14 Administrarea Publică nr. 2, 2021 esențiale proprietăți ale unui obiect și, prin In this context, it is important to em- urmare, un atribut al oricărui obiect, feno- phasize that, at the essential level, the men, proces, în sens hegelian, ceea ce este quality of something can be defined as in- un lucru în el însuși. tegrity, identical to the internal determina- La nivel esențial, calitatea unui lucru tion of the object under study. At the same poate fi definită ca totalitate, identică cu de- time, of course, the essential, i.e. the nou- terminarea internă a lucrului studiat. Toto- menological level is inextricably, or rather dată, nu trebuie de uitat, că nivelul esențial, organically, connected with the phenom- adică noumenologic, este indisolubil sau, enological one; therefore, the definition mai bine zis, organic legat de cel fenome- of quality should be supplemented. As a nologic și, prin urmare, definiția calității result, quality appears, not only as internal necesită a fi completată. În consecință, certainty, but with external determination, calitatea apare nu numai ca determinare as a system of all the most important fea- internă, ci și externă, ca un sistem al tuturor tures and characteristics of the object. celor mai importante trăsături și caracteris- Human representations about the tici ale lucrului. world, value systems, and experiences play Reprezentările sociale despre lume, a critical role in the construction of reality. sistemele de valori și experiența joacă In this regard, there is no objective reality un rol esențial în construcția realității. În different from the way of understanding it. acest sens, nu există o realitate obiecti- The social world is constantly being recre- vă diferită de modul de percepție. Socie- ated by human activity. Constructivism, as tatea este în mod constant recreată prin a new paradigm in the sciences about man, activitatea umană. O nouă paradigmă în focuses on the active interpretation of the cadrul științelor socio-umane, construc- essence of phenomena and objects of re- tivismul, pune accent pe interpretarea ality, the formation of consciousness of clară a esenței fenomenelor și obiectelor one’s own understanding of the surround- realității, pe formarea conștiinței proprii ing world. For constructivism, knowledge de înțelegere a existenței. Pentru construc- is not an example of external reality, but a tivism, cunoașterea nu este un model al function of the cognitive process. realității, ci o funcție a procesului cognitiv. According to Johan Galtung’s integrat- Conform concepției integrate asupra ed conception of social science, the de- științelor sociale a lui Johan Galtung, dez- velopment of social science takes place in voltarea științei sociale are loc în baza a trei the constant motion between three poles: poli: date, teorie și valori. Criticismul pune data, theory, and values. Criticism imple- în aplicare înțelegerea datelor empirice și ments the understanding of empirical conexiunea cu valorile relevante derivate data from a value perspective. Empiricism din conștientizarea critică. Empirismul reie- emerges from the synthesis of theory and se din sinteza datelor empirice și a teoriei, empirical data. The synthesis of theory and încearcă să înțeleagă de ce lumea empirică values provides constructivism as an op- este așa cum este și să prezică viitorul pro- portunity to build an image of the desired babil al acesteia. În constructivism teoria și future. The constructivist analysis of the valoarea sunt combinate pentru a genera possibility of achieving a preferred world scopuri și explica o lume potențială care să opens up the possibility of developing includă, ca o posibilitate, o imagine a vii- proposals for arbitrary changes, embody- torului dorit. Analiza constructivistă oferă ing a new or correcting an old reality (Gal- posibilitatea de a stabili, prin formularea și tung 1977, 41-71). Administrarea publică: teorie și practică 15 analiza propunerilor de schimbare, viabili- The key role in relation to other objects tatea și realizabilitatea lumii preferate (Gal- is the person himself, who, giving an as- tung 1977, 41-71). sessment to certain objects, phenomena Un rol determinant în relația cu alte and processes, establishes compliance obiecte îl are omul, care, evaluând anumi- with the due, necessary. “Any evaluation te obiecte, fenomene și procese, stabilește statement implies a value judgment on conformitatea cu ceea ce este de dorit și the part of the person formulating it” (Flew necesar. „Orice enunț evaluativ implică o 2006, 140). Evaluation is a way of establish- judecată de valoare din partea persoanei ing the significance of something for an care-l formulează” (Flew 2006, 140). Evalua- acting and cognizing subject. Any assess- rea presupune stabilirea valorii unui obiect ment means that an object has properties de către un individ, care acționează în baza that bring it closer to a sample or standard. opiniei sale despre obiectul respectiv. Ori- A qualitative assessment from the point of ce evaluare presupune că obiectul posedă view of an absolute concept is the high- proprietăți care îl apropie de un anumit est standard, i.e. high quality means im- model sau standard. O evaluare calitativă, proving quality as a pursuit of the highest din punct de vedere al unui sens absolut, standards. Quality, as a relative concept, reprezintă cel mai înalt standard, adică o ca- involves a set of characteristics of an ob- litate superioară înseamnă îmbunătățirea ject that meet both standards and con- ei, o tendință spre standarde înalte. Calita- sumer needs. tea, ca sens relativ, presupune un set de ca- A person has the ability to provide racteristici ale unui obiect, care corespund quality products, services and organiza- standardelor și cerințelor consumatorilor. tion of processes. Ideas (know-hows) are Omul are capacitatea de a oferi pro- forms of understanding reality and of the duse și servicii de calitate și de a organiza possible means for achieving the desired procese. Ideile (know-how) sunt forme de out comes. The fulfilment of an idea in- înțelegere a realității și mijloace posibile volves the formation of a goal as an image pentru atingerea rezultatului dorit. Întruchi- of the desired result and the establish- parea unei idei presupune formularea unui ment of means for the realization of the scop, ca imagine a rezultatului dorit și sta- goal. Following certain norms and secur- bilirea mijloacelor necesare pentru realiza- ing resources need allows one to achieve rea scopului. Respectarea anumitor norme an estimated result. Objects and processes și asigurarea cu resurse permite obținerea made by humans consisted with the de- rezultatului dorit. Obiectele și procesele sired goal are valued. Thus, quality can be create de oameni, care corespund scopului framed as the result that emerges from the dorit, sunt valoroase. Astfel, calitatea poa- consequential aspects of performed activ- te fi abordată ca fiind rezultatul activității ities, intimately related to the set of oppor- umane și posibilitatea de a o obține. tunities that makes each of these activities Pentru a înțelege mecanismul de for- possible. mare a calității, este necesar să deter- In order to comprehend the mecha- minăm sensul și importanța calității ca nism of quality formation, it is necessary to valoare a activității manageriale. Cali- determine the meaning and significance tatea managementului atât la nivel de of quality as the value of management ac- administrație publică, cât și la nivel de tivity. The quality of management at vari- management organizațional, reprezintă o ous levels, whether it be public administra- prioritate a organizației și o caracteristică tion or organization-wide management, 16 Administrarea Publică nr. 2, 2021 a activității umane de efectuare a schim- is a certain property of the transformative bărilor în cadrul sistemului social global. human activity within the global social sys- Responsabilitatea pentru calitate o poartă tem. In this regard, it is possible to define conducătorii de nivel superior. Prin urma- the quality of management as the state of re, definim calitatea managementului ca the management potential and the meas- fiind starea potențialului de conducere și ure of its use, in which quality is the point măsura utilizării acestuia. În acest sens, ca- of aspiration, due to the significance and litatea reprezintă aspirația, determinată de value for the subject and object of manage- importanța și valoarea calității pentru su- ment, in accordance with the established or biectul și obiectul gestiunii, în conformita- anticipated needs of the consumer. There te cu nevoile din prezent ale beneficiarilor through, an orienting influence manifests și schimbarea opțiunilor în viitor. Astfel, în throughout quality as a value. calitate ca valoare se manifestă orientarea International quality standards have spre acțiune. been developed based on the importance Reieșind din importanța categoriei of the category of quality in human life. calității vieții au fost elaborate standardele According to the standard ISO 9000:2015 internaționale de calitate. Conform stan- Quality management systems. Fundamen- dardului ISO 9000: 2015 Sisteme de Mana- tals and vocabulary: gement al Calității. Noțiuni fundamentale “An organization focused on quality și vocabular: promotes a culture that results in the be- „O organizație orientată spre calitate havior, attitudes, activities and processes promovează o cultură care se reflectă în that deliver value through fulfilling the comportamentul, atitudinile, acțiunile și needs and expectations of customers and procesele, care creează valoare prin inter- other relevant interested parties.” mediul satisfacerii nevoilor și așteptărilor Quality management is defined as consumatorilor și ale altor părți interesate.” the practical implementation of meeting Din această definiție desprindem ide- needs and expectations. A quality man- ea că managementul calității se bazează agement system is a system for setting pe o cultură a calității, creșterea gradului a quality policy, quality objectives and de implicare a personalului și satisfacerea achieving these objectives. așteptărilor consumatorilor. Sistemul de The research conducted in recent years management al calității este un sistem de in the field of quality management and its stabilire a politicilor privind calitatea, a obiec- practical applications to social issues has tivelor de îmbunătățire a calității și a mecanis- contributed to the spread in organizations melor de atingere a acestor obiective. of the technique Total Quality Manage- Cercetările efectuate în ultimii ani în ment (TQM). TQM is seen as management domeniul managementului calității și a based on interrelated assumptions about aplicațiilor lui practice la soluționarea pro- quality, people, organizations and the role blemelor sociale au contribuit la răspândi- of senior management. In order to institu- rea în organizații a tehnicilor Managemen- tionalize change in the style of collabora- tului calității totale (TQM). TQM este un mod tion of the members of the organization, de conducere bazat pe premisele inter- so as to meet the client’s requirements, ba- dependente cu privire la calitate, angajați, sic assumptions must be analyzed, which organizații și rolul conducerii de nivel supe- according to Edgar H. Schein, “have be- rior. Cu scopul de a instituționaliza schim- come so taken for granted that one finds barea, determinând membrii organizației little variation within a social unit” (Schein Administrarea publică: teorie și practică 17 să colaboreze pentru a satisface cerințele 2004, 31). Basic assumptions come into consumatorilor, este necesar să fie analizate play at the unconscious and affective lev- asumpțiile de bază, care, potrivit lui Edgar els. Designates that which, fundamentally, H. Schein, „sunt atât de evidente pentru the individual must assume in order to be membrii grupului, încât variațiile în com- part of a group. portamentul lor sunt reduse la minimum” The analysis of values enables the im- (Schein 2004, 31). Asumpțiile de bază in- plementation of various programs of tră în joc la nivelurile inconștient, patetic și change in organizations. Exposed values, afectiv. Desemnează ceea ce, în mod funda- the declared values, are formulated and mental, individul trebuie să-și asume pen- obvious. They “predict well enough what tru a face parte dintr-un grup. people will say in a variety of situations Analiza valorilor permite implemen- but which may be out of line with what tarea unor programe de schimbare they will actually do in situations in which organizațională. Valorile expuse, declarate those beliefs and values should, in fact, sunt cele formulate și evidente. Ele „de- be operating” (Schein 2004, 30). At the termină ceea ce vor spune oamenii într-o level of basic assumptions, there may be varietate de situații, însă, s-ar putea să nu hidden, non-obvious values. Thus, there corespundă cu ceea ce ei vor face” (Schein may be a gap between the declared val- 2004, 30). La nivelul asumpțiilor de bază, ues and those shared by the members of pot exista valori ascunse, neevidente, the organization. Organizational culture dar care ghidează comportamentul. Ast- and Total Quality Management are not fel, poate exista un decalaj între valorile limited by the boundaries of the organi- declarate și cele împărtășite de membrii zation, by its internal environment. Ex- organizației. Astfel, poate exista un decalaj ternal stakeholders of the organization întrevalorile declarate și cele împărtășite are an integral part of the core of the or- de membrii organizației. ganization, being part of the operational Menționăm aici că hotarele culturii environment. Organizational culture can organizaționale și ale Managementu- manifest itself in the form of upheld val- lui Calității Totale nu se reduc la limitele ues, but its essence is a coherent set of organizației, la mediul său intern. Factorii basic assumptions about behaviour in de interes din mediul extern sunt inerenți the organizational environment. nucleului organizațional, fiind o parte It is the organizational culture, as a way componentă a mediului operațional. Cul- of thinking and a way of acting, which tura organizațională se poate manifesta becomes an important strategic tool that sub forma unor valori acceptate de mem- allows employees to focus on the imple- brii organizației, iar esența sa constă din- mentation of common goals, which allows tr-un set de asumpții de bază cu privire la them to achieve quality. The achievement comportamentul în mediul organizațional. of quality characteristics depends on the Anume cultura organizațională, ca mod strategic management of personnel in an de gândire și de a acțiune a grupului uman, effective organizational culture. Thus, for este un instrument strategic important, ce the implementation of a quality manage- poate fi utilizat pentru a orienta angajații ment system in various organizations, it spre realizarea obiectivelor comune, cu seems relevant to study the vital needs, scopul de a îmbunătăți calitatea. Realiza- values, aspirations and interests of various rea caracteristicilor de calitate depinde de social groups and each individual sepa- managementul strategic al personalului rately in a particular area of society. 18 Administrarea Publică nr. 2, 2021
în contextul unei culturi organizaționale 3. The main content of the category eficace. Astfel, pentru a implementa un sis- quality of life. The quality of life, as a sub- tem de management al calității în diverse ject area with social value, became up- organizații, considerăm actuală cercetarea to-date in the 60s of the 20th century as nevoilor, valorilor, aspirațiilor și intereselor a result of the reassessment of the needs grupurilor sociale și ale fiecărui individ în of society in developed countries. The parte, în anumite domenii ale vieții sociale. Western society has realized the limited 3. Conținutul de bază al categoriei possibilities of using the economic growth calitatea vieții. Calitatea vieții, ca dome- as the only condition for sustainable so- niu de cercetare cu importantă valoare cial development of society, without the socială, a devenit actuală în anii '60 ai se- threat of environmental and social disas- colului XX, ca urmare a reevaluării nevoilor ters. There was a change in priority from societății din țările dezvoltate. Societatea material values to cultural development, occidentală a realizat posibilitățile limi- health strengthening, improvement of en- tate de utilizare a creșterii economice ca vironmental and other living conditions. fiind singura condiție pentru dezvoltarea At the present stage, the problems of durabilă, lipsită de dezastre ecologice și the quality of life have become the object probleme sociale. S-a produs o schimba- of special scientific analysis. The Interna- re a priorităților de la valorile materiale la tional Society for Quality-of-Life Studies dezvoltarea culturală, asigurarea sănătății (ISQOLS) was established to promote and publice, îmbunătățirea mediului ecologic encourage research in the areas of quality și a altor condiții de viață. of life, happiness and well-being. ISQOLS is La momentul actual, problemele a globally-recognized professional organi- calității vieții au devenit obiectul unei zation, whose mission focuses on creating analize științifice speciale. Societatea a paradigm shift within traditional aca- internațională pentru studii privind calita- demic disciplines and to transform “Qual- tea vieții (ISQOLS) a fost înființată pentru ity-of-Life” studies into an academic disci- a promova și încuraja cercetările în do- pline in its own right. The most important meniile calității vieții, fericirii și bunăstării. scientific research institution dedicated to ISQOLS este o organizație profesională the quality of life and social policies is in recunoscută la nivel global, a cărei misiu- Romania. The Research Institute for Qual- ne este schimbarea de paradigmă în ca- ity of Life, Romanian Academy, is a lead- drul disciplinelor academice tradiționale ing research institute in the field of quality și transformarea studiilor privind „Calitate of life and social policy, which combines a vieții” într-o disciplină academică. Cea an already valuable tradition in social re- mai importantă instituție de cercetare search with a modern outlook, while car- științifică dedicată calității vieții și politi- rying out both fundamental and applied cilor sociale din România este Institutul research. Currently, the problem of quality de Cercetare a Calităţii vieții al Academiei of life is being actively discussed within Române, care combină o tradiție deja va- scientific communities. loroasă în cercetarea socială cu o perspec- A powerful intellectual movement is tivă modernă, realizând în același timp cer- being formed in the world associated with cetări fundamentale și aplicate. În prezent, the study of the parameters of the quality problema calității vieții este discutată activ of life at the intersection of various scienc- în cadrul comunităților academice. es: sociology, psychology, medicine, politi- În lume se formează o puternică mișcare cal science, in theoretical studies of prob- Administrarea publică: teorie și practică 19 intelectuală, preocupată de studiul para- lems of modern economics, as well as in metrilor calității vieții, la intersecția diferi- such philosophical areas of knowledge as tor științe: sociologie, psihologie, medicină, axiology and philosophical anthropology. politologie, studiile teoretice ale proble- However, despite a sufficient number of melor economice, precum și în domenii ale scientific developments of scientists, the filosofiei precum axiologia și antropologia category of quality of life remains in the filosofică. Cu toate acestea, în pofida unui modern scientific literature quite contro- număr mare de lucrări științifice ale cer- versial. Representatives of various fields of cetătorilor, categoria calitatea vieții este knowledge have not come to a common abordată în literatura științifică prin dez- opinion on the content and structure of bateri cu caracter polemic. Reprezentanții the quality of life category. diferitor domenii științifice nu au ajuns la It is generally recognized that qual- o opinie comună cu privire la conținutul și ity of life is a complex and multifaceted structura categoriei calitatea vieții. category. According to the Dictionary of Este unanim acceptată ideea că calita- Quality of Life, the concept of quality of tea vieții reprezintă o categorie complexă și life is defined as the set of elements that multiaspectuală. Conform Dicționarului de refer to the conditions in which people live calitate a vieții, conceptul de calitate a vieții (physical, economic, social, cultural, politi- se definește ca fiind „ansamblul elemente- cal, health, etc.), the content and nature of lor care se referă la condițiile în care trăiesc activities they carry out, the characteristics oamenii (fizice, economice, sociale, cultu- of the relationships and social processes rale, politice, de sănătate etc.), conținutul in which they participate, the goods and și natura activităților pe care aceștia le services they have access to, the manner desfășoară, caracteristicile relațiilor și pro- of consumption adopted, the way and ceselor sociale la care participă, bunurile lifestyle, the assessment of circumstances și serviciile la care au acces, modul de con- and the results of their activity, their ex- sum adoptat, mod și stil de viață, evaluarea pectations and subjective states of satis- împrejurărilor și rezultatele activității lor, faction/dissatisfaction, happiness, frustra- așteptările pe care le au, precum și stările tion, etc. (Mărginean, Marian 2015, 43). subiective de satisfacție/insatisfacție, feri- We consider the position of researchers to cire, frustrare etc. (Mărginean, Marian 2015, be reasonably justified and, accordingly, a 43). Considerăm rezonabilă și prioritară priority. They argue that the quality of life, opinia cercetătorilor care susțin că calita- by its nature, is an objective-subjective tea vieții, prin natura sa, este o caracteristi- characteristic of human existence, which că obiectiv-subiectivă a existenței umane, includes, along with the objective con- care include, de rând cu condițiile obiec- ditions of life, a subjective component, tive ale vieții și activității umane și o com- which presupposes a personal attitude ponentă subiectivă, ce presupune o atitu- and an assessment of the degree of satis- dine personală și o evaluare a gradului de faction of human needs, the importance satisfacție a nevoilor, importanța anumitor for a person of certain areas of life. domenii ale vieții pentru o persoană. Conceptual interpretations of the quali- Interpretările conceptuale ale calității ty of life can be divided into two approach- vieții pot fi divizate în două abordări: obiec- es: objective and subjective. The objective tivă și subiectivă. Abordarea obiectivă a approach to the quality of life is based on calității vieții se bazează pe datele statisti- statistical data characterizing the exist- ce ce caracterizează existența și dezvolta- ence and development of all spheres of 20 Administrarea Publică nr. 2, 2021 rea tuturor domeniilor sociale. Abordarea society. The subjective approach involves subiectivă implică o evaluare de către in- an assessment by the individual himself divid a condițiilor obiective de existență, of the objective conditions of existence, care se relevă prin gradul de satisfacție/ which is revealed through the degree of insatisfacție a individului de condițiile de satisfaction/dissatisfaction of the subject viață și activitate. Combinarea acestor with the conditions of life. The combina- două modele oferă o caracteristică holisti- tion of these two models gives a holistic că a calității vieții. characteristic of the quality of life. În accepțiunea economică, calitatea In the classical sense in the economic vieții este înțeleasă ca fiind asigurarea literature, the quality of life is understood populației cu bunurile materiale și servi- as the provision of the population with the ciile necesare, un nivel înalt de consum necessary material goods and services, a și un grad mare de satisfacere a nevoilor high level of consumption and the degree raționale. Altfel spus, aceasta este bunăs- of satisfaction of rational needs. In other tarea materială și prosperitatea. În această words, this is material well-being and pros- abordare, conceptul de calitate a vieții co- perity. With this approach, the concept of incide, în mare parte, cu conceptul „stan- quality of life, in fact, coincides with the dard de viață”, deoarece include aceiași concept of “standard of living”, since it in- indicatori esențiali atribuiți standardului cludes the same essential indicators at- de viață, cum ar fi condițiile de trai confor- tributed to the standard of living, such as tabile, condițiile bune de muncă, gradul de comfortable living conditions, work, em- ocupare a forței de muncă, un trai decent, ployment, everyday life, leisure, health, agrement, sănătate, educație și altele. education and others. „Standardul de viaţă este un concept “The standard of living is a broad con- larg, care integrează un număr relativ mare cept, which integrates a relatively large de indicatori analitici obiectivi ai statutului, number of objective analytical indicators reprezentativi pentru relevarea dimensi- of status, representative for revealing the unii economice a condițiilor de viață ale economic dimension of the living condi- populației.” (Mărginean, Marian 2015, 219). tions of the population.” (Mărginean, Mar- În baza analizei cercetărilor științifice la ian 2015, 219). tema dată, se poate afirma că conceptele Based on the analysis of scientific lit- de „calitate a vieții” și „standard de viață” erature on the given topic, it can be stated sunt asemănătoare după conținut, însă that the concepts of “quality of life” and diferă ca volum. Studiile privind calitatea “standard of living” are similar in content, vieții le înglobează pe cele ale standardului but differ in scope. Quality of life studies de viață. integrate those of standard of living. Standardul de viață este mai mult o ca- The standard of living, to a greater ex- tegorie socio-economică, reprezentând un tent, a socio-economic category, repre- indicator al bunăstării după nivelul veni- senting an indicator of well-being in terms turilor și oportunităților reale de satisface- of income and real opportunities to sat- re a nevoilor vitale de alimentare, condiții isfy basic vital needs in nutrition, housing de trai, acces la serviciile sociale, precum conditions, access to some social services educația, sănătatea publică, asistența so- such as education, public health or social cială, calitatea mediului natural, gradul assistance, the quality of the natural envi- de siguranță și securitate al persoanei etc. ronment, the degree of safety and secu- Creșterea economică a ridicat nivelul de trai rity of the person, etc. Economic growth Administrarea publică: teorie și practică 21 din întreaga lume. Cu toate acestea, econo- has raised the living standards around miile moderne au pierdut din vedere faptul the world. However, modern economies că standardul pentru creșterea economică, have lost sight of the fact that the stand- produsul intern brut (PIB), măsoară doar di- ard metric of economic growth, the gross mensiunea economiei unei națiuni și nu re- domestic product (GDP), merely measures flectă bunăstarea unei națiuni în ansamblu. the size of a nation’s economy and doesn’t Categoria bunăstării națiunii constă din reflect a nation’s well-being. două aspecte. Primul se referă la condițiile The category of nation’s well-being materiale de viață, care acoperă factori consists of two aspects. The first is mate- precum venitul și averea, locurile de mun- rial living conditions, covering factors such că și câștigurile, locuința și altele. În ca- as income and wealth, jobs and earnings, drul disciplinelor economice, studiile au housing and others. Within economic dis- operaționalizat inițial bunăstarea socială, ciplines, studies have initially operation- utilizând criterii obiective precum produsul alized social well-being using objective intern brut care reflectă prosperitatea rela- criteria such as gross domestic product tivă a comunităților și societăților. Un nivel that reflects the relative prosperity of com- înalt de bunăstare personală este atins da- munities and societies. A high level per- torită disponibilității resurselor suficiente sonal well-being is achieved due to the pentru a crea condiții de viață mai bune. availability of sufficient resources to cre- Recent, pe lângă statisticile macroecono- ate better living conditions. Recently, be- mice, au fost propuse criterii suplimentare sides macroeconomic statistics, additional pentru a măsura mai bine percepțiile indi- criteria were proposed to better measure vizilor asupra bunăstării și progresului. individuals’ perceptions of well-being and Este necesar să recunoaștem limitările progress. PIB-ului și să extindem dezvoltarea măsuri- It’s necessary to acknowledge the limi- lor economice, astfel încât să se țină seama tations of GDP and expand economics și de calitatea vieții unei societăți. Astfel, measure development so that it takes into apare un cel de-al doilea aspect - calitatea account a society’s quality of life. Thus, a vieții, al cărei element principal este bunăs- second aspect appears – the quality of tarea subiectivă. Noua fundație economică life, the main element of which is subjec- propune date despre bunăstarea subiec- tive well-being. New economics founda- tivă pentru orice națiune. Modelul este tion proposes dataset on subjective well- construit pe două măsuri care surprind bu- being for any nation. The model is built năstarea personală și bunăstarea socială, on two measures which capture personal reflectând aspecte cruciale ale modului în well-being and social well-being, reflect- care oamenii își experimentează viața. ing crucial aspects of how people experi- „Bunăstarea personală este împărțită în ence their lives. cinci componente principale cu o serie de “Personal well-being is broken down subcomponenți: bunăstarea emoțională into five main components with a number (sentimente pozitive și absența sentimen- of subcomponents: emotional well-being telor negative); viață satisfăcătoare; vitalita- (positive feelings and absence of negative te; reziliență și stima de sine (stima de sine, feelings); satisfying life; vitality; resilience optimism și rezistență); și funcționare pozi- and self-esteem (self-esteem, optimism tivă (care acoperă autonomia, competența, and resilience); and positive functioning implicarea și sensul și scopul). Bunăstarea (which covers autonomy, competence, socială este alcătuită din două componen- engagement, and meaning and purpose). 22 Administrarea Publică nr. 2, 2021 te principale: relații de susținere și încrede- Social well-being is made up of two main re și apartenență. ” (Michaelson 2015, 4). components: supportive relationships, and În cea mai mare parte, economiștii care trust and belonging.” (Michaelson 2015, 4). se ocupă de problema calității vieții reduc For the most part, economists dealing acest concept la indicatorul bunăstării with the problem of the quality of life re- națiunii, care include nu numai aspecte duce this concept to the indicator of the materiale, ci și aspecte sociale și spirituale nation’s well-being, which includes not ale vieții umane, exprimate prin noțiunea only material aspects, but also social and de bunăstare subiectivă. Pentru evaluarea spiritual aspects of human life, expressed bunăstării, este importantă o combinație through the notion of subjective well-be- de componente obiective și subiective. ing. For assessing well-being, a combina- În prezent, cercetătorii au început să ia tion of objective and subjective compo- în considerare un alt concept - dezvoltarea nents is important. umană. At the present stage, researchers have „În 1990, primul Raport privind Dezvol- begun to consider another concept – hu- tarea Umană a introdus o nouă abordare man development. pentru promovarea bunăstării umane. Dez- “In 1990 the first Human Development voltarea umană - sau abordarea dezvoltării Report introduced a new approach for ad- umane - se referă la extinderea bogăției vancing human wellbeing. Human devel- vieții umane, mai degrabă decât la simpla opment - or the human development ap- bogăție a economiei în care trăiesc ființele proach - is about expanding the richness of umane. Este o abordare care se concentrea- human life, rather than simply the richness ză asupra oamenilor și a oportunităților și of the economy in which human beings alegerilor acestora”. (Programul Națiunilor live. It is an approach that is focused on Unite pentru Dezvoltare. Rapoarte privind people and their opportunities and choic- Dezvoltarea Umană). es.” (United Nations Development Pro- Cele mai importante elemente de ale- gramme. Human Development Reports). gere sunt: să trăiești o viață lungă și sănă- The most important elements of choice toasă, să obții o educație și să ai un nivel de are to live a long and healthy life, get an trai decent. Elementele suplimentare ale education and have a decent standard alegerii includ libertatea politică, drepturile of living. Additional elements of choice omului garantate și respectul de sine. Toate include political freedom, guaranteed acestea sunt orientate spre îmbunătățirea human rights and self-respect. All this is calității vieții și extinderea capacităților focused on improving the quality of life umane. Aceasta implică formarea unei and expanding human capabilities. This creativități inventive și intelectuale a implies the formation of a resourceful and societății și cuprinde nivelul de educație, intellectual creativity of the society and comportamentul civilizat, relațiile umane și includes the level of education of the so- tolerante între membrii familiei, a diferitor ciety, civilized behavior, truly humanistic organizații și grupuri informale. and tolerant relations between people in Unul dintre criteriile principale ale po- the family, various organizations and infor- liticii socio-economice a statului este gra- mal groups. dul de satisfacție a nevoilor populației. One of the main criteria for the socio- Conceptul de calitate a vieții populației economic policy of the state is the de- este utilizat pentru a analiza gradul de gree of satisfaction of the needs of the satisfacție a nevoilor materiale, spirituale population. The concept of the quality of Administrarea publică: teorie și practică 23
și sociale ale cetățenilor. În încercarea de life of the population is used to analyze a construi un model global al calității vieții the degree of satisfaction of the mate- populației, cercetătorii au elaborat o listă a rial, spiritual and social needs of citizens. dimensiunilor și indicatorilor calității vieții In an attempt to build a global model of populației, care cuprinde 24 de dimen- population’s quality of life, researchers siuni, cu indicatori obiectivi și subiectivi have developed a list of dimensions and (Mărginean, Precupețu, 20-22). Modelul indicators of population’s quality of life, elaborat, aduce în prim plan importanța which includes 24 dimensions of objec- calității vieții și a bunăstării oamenilor din tive and subjective indicators (Mărginean, diverse domenii. Cercetările efectuate au Precupețu, 20-22). The elaborated model drept scop o creștere a preocupărilor pri- brings to the foreground the importance vind calitatea decentă a vieții, atât din par- of the quality of life and the well-being of tea comunității academice, cât și a guver- the people in various fields. The carried nelor și a factorilor de decizie din domeniul out research aims to raise concerns about politicilor publice. the decent quality of life on behalf of the În baza celor menționate mai sus, ajun- academic community, governments and gem la concluzia că categoria „calitatea public policies makers. vieții” are un domeniu de aplicare mai larg Based on the above-mentioned, we și include atât standardul de viaţă, cât și come to the conclusion that the category bunăstarea. Mai mult, ea sintetizează în “quality of life” is broader in scope and in- sine caracteristicile tuturor domeniilor de cludes both the standard of living and well- viață și activitate. being. Moreover, it synthesizes in itself the „Calitatea vieții este un concept multi- characteristics of all spheres of human life. dimensional care include o serie de dome- “Quality of life is a multidimensional nii: condițiile materiale de viață, sănătatea, concept that includes a number of areas: locuirea, locul de muncă, viața de familie, material living conditions, health, hous- echilibrul între viața privată și viața profe- ing, work place, family life, balance be- sională, bunăstarea subiectivă. Chiar dacă tween private life and professional life, se concentrează în mod esențial asupra subjective well-being. Even if it focuses individului și circumstanțelor vieții perso- essentially on the individual and the cir- nale, abordarea calității vieții surprinde și cumstances of personal life, the quality of relația persoanei cu comunitatea/societa- life approach also captures the person’s tea în care trăiește (încrederea în oameni, relationship with the community/society instituții etc.), cât și aspecte ale calității in which he lives (trust in people, institu- societății ca atare (calitatea serviciilor pu- tions, etc.) and aspects of society quality blice).” (Calitatea vieții în România în con- as such (quality of public services).” (Cali- text European. Raport de cercetare. Insti- tatea vieții în Romania în context Euro- tutul de Cercetare a Calității vechi 2018, 4). pean. Raport de cercetare. Institutul de În opinia noastră, categoria „calitatea Cercetare a Calității vieții 2018, 4). vieții” este mai mult filosofică decât econo- In our opinion, the category “quality of mică și poate deveni un fundament pentru life” is more philosophical than economic analiza tuturor proceselor și tendințelor ac- and can become the basis for the analysis tuale din domeniile economic, social și politic. of all modern trend processes in the eco- În cadrul reprezentanților gândirii filo- nomic, social and political spheres. sofice occidentale, unde există tradiții în- Among the representatives of Western rădăcinate ale concepției utilitariste și au philosophical thought, where there are 24 Administrarea Publică nr. 2, 2021 luat amploare cercetările privind studiul strong traditions of utilitarian philosophy sănătății organizaționale și a stării de bine and where research on the study of hu- în organizații, s-au creat condiții în care man mental health has spread, conditions a ieșit în prim plan conceptul percepției have formed where the concept of the per- calității vieții. În lucrările consacrate proble- ceived quality of life has come to the fore. melor percepției subiective a calității vieții, In works devoted to the problems of the determinate prin autoevaluarea gradului subjective, perceived quality of life, deter- de satisfacere a nevoilor, sunt explorate mined through self-assessment of meas- conceptele de satisfacție a vieții, fericire și ures of satisfaction of needs, the concepts bunăstare subiectivă. Aceste trei concepte of life satisfaction, happiness and subjec- sunt adesea utilizate interșanjabil. tive well-being are explored. These three Satisfacția față de viață este un concept concepts are often used interchangeably. care se referă la o „evaluare individuală, glo- Life satisfaction is a concept that refers bală a stării actuale prin comparație cu un to an “individual, global assessment of the standard subiectiv al vieții bune, standard current state in comparison with a subjec- care poate avea o formă precisă sau care tive standard of good life, a standard that poate fi doar o reprezentare vagă despre can have a precise form or that can only be ceea ce înseamnă să trăiești o viață de calita- a vague representation of what it means to te” (Mărginean, Marian 2015, 202). Individul live a quality life” (Mărginean, Marian 2015, este cel care decide cât de bună, de calita- 202). The individual is the one who de- tivă sau satisfăcătoare este viața lui. Fiecare cides how good, qualitative or satisfactory om este o personalitate și are propriul set his life is. Each person is individual and has subiectiv și obiectiv de preferințe, ceea ce his own subjective and objective set of face ca starea sa să fie sublimă. Conceptul preferences, which makes his condition general al satisfacției de viață este comple- sublime. The general concept of global tat de alte concepte privind satisfacția pe life satisfaction is complemented by other domenii concrete ale vieții, cum ar fi: viața concepts of contentment with specific ar- de familie, viața comunitară, viața profesio- eas of life, such as: family life, community nală, calitatea mediului natural, încrederea life, professional life, quality of the natural în autoritățile publice și altele. environment, trust in public authorities Categoria fericirii este analizată pe larg and others. în raport cu calitatea vieții. Teoriile filosofi- The category of happiness is extensive- ce ale fericirii se pot referi la cel puțin două ly analyzed in relation to the quality of life. lucruri diferite: bunăstarea și sănătatea Philosophical theories of happiness can mintală. refer to at least two different things: well- „Există două seturi de lucrări filosofice being and mental health. despre „fericire”, fiecare corespunzând unui “There are roughly two philosophi- sens diferit al noțiunii. În unele texte cu- cal literatures on ‘happiness’, each cor- vântul „fericire” se folosește ca noțiune de responding to a different sense of the evaluare, sinonimă cu bunăstarea sau pros- term. One uses ‘happiness’ as a value term, peritatea. Celălalt set de lucrări folosește roughly synonymous with well-being or cuvântul ca un termen psihologic pur flourishing. The other body of work uses descriptiv, asemănător cu „depresie” sau the word as a purely descriptive psycho- „tranchilitate” (Haybron, 2011). logical term, akin to ‘depression’ or “‘tran- Sensul termenului de fericire ca stare quillity’.” (Haybron, 2011). psihologică este satisfacția, plăcerea, sta- The meaning of the term happiness as Administrarea publică: teorie și practică 25 rea emoțională. Starea de fericire/nefericire a mental state is contentment, pleasure, este o stare de intensitate maximă. emotional state. The state of happiness/un- Ruut Veenhoven, directorul Bazei de happiness is a state of maximum intensity. date mondiale a fericirii și fondator al Jour- Ruut Veenhoven, director of the World nal of Happiness Studies oferă o definiție a Database of Happiness and a founder of fericirii bazată pe evaluarea oamenilor în the Journal of Happiness Studies offers dependență de cât de bine trăiesc. Ruut a definition of happiness based on the Veenhoven a definit fericirea ca fiind evalu- people’s assessment of how well they live. area generală a vieții: Ruut Veenhoven defined happiness as the „Fericirea este nivelul conform căruia overall evaluation of life. un individ judecă favorabil despre calitatea “Happiness is a degree to which an in- generală a vieții sale. Cu alte cuvinte: cât de dividual judges the overall quality of his mult îi place viața pe care o duce. Ca ata- life favourably. In other words: how well re, fericirea poate fi numită și „satisfacție cu he likes the life he leads. As such, happi- viața”. Când această evaluare a vieții se cris- ness can also be called ‘life-satisfaction’. talizează într-o perspectivă stabilă, putem When this evaluation of life crystallizes vorbi despre fericire ca o ‚atitudine’ față de into a stable view, we can speak of hap- viața personală.” (Veenhoven 1991, 2). piness as an ‘attitude’ towards one’s life.” Potrivit lui Veenhoven, fericirea are (Veenhoven 1991, 2). două componente: afectivă și cognitivă. El According to Veenhoven, happiness a distins componentele fericirii care implică has two components: affective and cog- evaluări afective și cognitive specifice: re- nitive. He distinguished components of spectiv nivel hedonic de afect și mulțumire. happiness involving specific affective and Componenta afectivă este „gradul în care cognitive appraisals: respectively hedonic diferitele afecțiuni ale unei persoane sunt level of affect and contentment. The af- plăcute” și se va numi nivel hedonic. Com- fective component is the “degree to which ponenta cognitivă este „gradul în care un the various affects a person experiences individ își percepe aspirațiile spre a fi înde- are pleasant” and will be called hedonic plinite” și este etichetată drept mulțumire” level. The cognitive component is he “de- (Veenhoven 1991, 2). Ruut Veenhoven gree to which an individual perceives sugerează că aceste componente servesc his aspirations to be met” and is labeled drept surse de informații la care oamenii contentment” (Veenhoven 1991, 2). Ruut recurg atunci când ating echilibrul general Veenhoven suggested these components al vieții lor. Cercetătorul argumentează că serve as sources of information on which „aprecierea generală a vieții (fericirea) nu people draw when striking the overall bal- rezultă exclusiv din comparația conștientă ance of their life. The researcher argues (mulțumirea), ci depinde și de cât de bine that “the overall appreciation of life (hap- ne simțim afectiv (nivelul hedonic al afec- piness) does not result from conscious tului)” (Veenhoven 1991,16). Concluzia la comparison (contentment) exclusively, care el ajunge este următoarea: but depends also on how well we feel af- „Într-o mare măsură, fericirea depin- fectively (hedonic level of affect)” (Veen- de de satisfacerea nevoilor bio-psiholo- hoven 1991,16). The conclusion he arrives gice înnăscute care nu se adaptează la to is the following: circumstanțe: nevoile marchează de fapt “To a great extent happiness depends limitele adaptabilității umane. Cu cât aces- on the gratification of innate bio-psycho- te nevoi sunt mai satisfăcute, cu atât ne logical needs which do not adjust to cir- 26 Administrarea Publică nr. 2, 2021 simțim mai bine și suntem mai mulțumiți cumstances: needs mark in fact the limits de viață ”(Veenhoven 1991, 18). of human adaptability. The better these Într-o abordare subiectivă, calitatea needs are gratified the better we feel and vieții se reduce adesea la studiul bunăstă- the more satisfied we are with life” (Veen- rii subiective, care este un termen general hoven 1991, 18). pentru desemnarea modului în care simțim In a subjective approach, quality of life și gândim despre viața noastră. Bunăstarea often comes down to the study of subjec- subiectivă „este starea transpusă în gânduri tive well-being, which is a general term for (cognitiv) și sentimente (emoțional). Prin how we feel and think about our life. Sub- urmare, conceptul are două dimensiuni. jective well-being “is the state transposed Pe de o parte, este o evaluare generală a into thoughts (cognitively) and feelings calității vieții concrete, care este adeseori (emotionally). The concept therefore has denumită satisfacție de viață, iar pe de altă two dimensions. On the one hand, it is a parte, este un set de sentimente plăcute general assessment of the quality of con- și neplăcute pe care persoana le trăiește crete life, which is often called satisfac- într-un anumit cadru de timp.” (Mărginean, tion with life, and on the other hand, it is Marian 2015, 31). De asemenea, termenul a set of pleasant and unpleasant feelings de bunăstare subiectivă este utilizat cu that the person experiences in a certain referire la evaluarea mulțumirii cu diferite time frame” (Mărginean, Marian 2015, 31). aspecte importante ale vieții (Bălțătescu Also, the term subjective well-being is 2020). Reieșind din cele spuse, menționăm used to refer to the assessment of satisfac- că noțiunea de bunăstare subiectivă con- tion with various important aspects of life stă din următoarele elemente: satisfacția (Bălțătescu 2020). Based on what has been deplină de viață, mulțumirea de domenii said, the notion subjective well-being con- concrete ale vieții, stări și emoții plăcute și sists of the following elements: global life stări și emoții neplăcute. satisfaction, contentment with specific life O analiză amplă a conceptelor de bu- domains, pleasant moods and emotions năstare subiectivă și fericire este efectuată and unpleasant moods and emotions. de autorul român Sergiu Bălțătescu, care An extensive analysis of the concepts utilizează acești termeni ca fiind sinonimi. of subjective well-being and happiness is În descrierea nivelelor fericirii, el afirmă că performed by the Sergiu Bălțătescu, who termenul de bunăstare subiectivă desem- uses the terms as synonyms. In describ- nează „gradul în care individul își evalu- ing the levels of happiness, he defines the ează calitatea globală a vieții sale în mod term subjective well-being as “the degree favorabil” [Bălțătescu 2020, 12]. El consi- to which the individual assesses his overall deră că „bunăstarea subiectivă are două quality of life favourably” (Bălțătescu 2020, componente: cea afectivă și cea cognitivă” 12). He considers that “subjective well-be- [Bălțătescu 2020, 19]. Analizând fericirea ing has two components: emotional and din perspectiva sociologică, Bălțătescu cognitive” (Bălțătescu 2020, 19). Analyzing prezintă o schemă teoretică a influențelor happiness from a sociological perspective, pe care le are societatea asupra bunăstă- Bălțătescu presents a theoretical scheme rii subiective. Modelul evaluării propus de of the influences that society has on sub- autor încorporează stările de spirit public, jective well-being. The assessment model care influențează asupra evaluării afective proposed by the author incorporates the și normele sociale, care influențează asupra public moods, which influence the af- evaluării cognitive [Bălțătescu 2020, 22]. fective assessment and the social norms, Administrarea publică: teorie și practică 27
Astfel, reieșind din cele menționate mai which influence the cognitive assessment sus, ajungem la concluzia că bunăstarea su- (Bălțătescu 2020, 22). biectivă nu este doar satisfacție de viață, fi- Thus, based on the above, we come to ind o categorie mai largă, care include stări the conclusion that subjective well-being și emoții plăcute și stări și emoții neplăcute. is not just satisfaction with life, being a În ceea ce privește categoria de fericire, în broader category, which includes pleas- accepțiunea propusă de Ruut Veenhoven, ant moods and emotions and unpleasant aceasta este sinonimă cu cea de bunăstare moods and emotions. As for the category subiectivă. of happiness, in the sense proposed by În concluzie, observăm că calitatea vieții Ruut Veenhoven, it is synonymous with este, de fapt, o caracteristică complexă a that of subjective well-being. nivelului de viață și activitate umană, inte- In conclusion, we note that the quality grând în sine gradul de satisfacere a nevoi- of life is, in fact, a complex characteristic of lor sociale și spirituale, evaluarea subiectivă the level of people’s vital activity, integrat- și motivația percepției lor. Cu alte cuvinte, ing into itself the degree of satisfaction of calitatea vieții este satisfacerea întregului social and spiritual needs, the subjective complex de nevoi și interese ale oamenilor. assessment and the motivation of their În același timp, cercetătorii disting două ni- perception. In other words, the quality of vele de studiu ale conceptului de „calitate a life is the satisfaction of the whole com- vieții”: unul legat de gradul de satisfacere a plex of needs and interests of people. At nevoilor oamenilor în diferite domenii ale the same time, researchers distinguish two vieții economice, sociale, politice și cultura- levels of studying the concept of “quality of le; și altul atribuit percepției oamenilor pri- life”: one related to the degree of satisfac- vind satisfacerea nevoilor vitale personale. tion of people’s needs in various spheres 4. Formarea valorilor ce dau sens vieții of economic, socio-political and cultural ca factor în dezvoltarea potențialului life; and another assigned to the inner feel- uman. La începutul anilor '90 ai secolului ings of the individual, i.e. the satisfaction al XX-lea, în spațiul post-sovietic, oamenii of the personal vital needs. de știință, politicienii, economiștii și alți 4. Formation of life-meaning val- cetățeni au presupus că, pe parcursul a ues as a factor in the development of câtorva ani a perioadei de tranziție, se va human potential. In the early 90s of the crea statul de drept, societatea civilă acti- 20th century, in the post-Soviet space, sci- vă și economia de piață. Astăzi, a devenit entists, politicians, economists and other evident faptul că pentru dezvoltarea unei citizens believed that during several years societăți democratice nu este suficient pur of the transition period a political and rule și simplu să se stabilească instituții formale of law state, an active civil society and a și proceduri democratice, este necesar să market economy will be established. To- se schimbe instituțiile informale. Realiza- day, it has become obvious that for the rea progresului societății și îmbunătățirea realization of a democratic society it is calității vieții depinde dacă vor avea loc not enough to simply establish formal schimbările necesare în sistemul de valori. institutions and democratic procedures, Teoria și metodologia dezvoltării uma- it is necessary to change informal institu- ne se referă atât la dezvoltarea economi- tions. Achieving the progress of society că, socială și politică, cât și la dezvoltarea and improving the quality of life depends culturală. În opinia noastră, principalele on whether the necessary changes in the componente ale procesului de dezvolta- value system will occur. 28 Administrarea Publică nr. 2, 2021 re umană sunt performanța economică și Human development theory and progresul social, democratizarea societății methodology refers to both economic, so- și stabilirea valorilor de auto-exprimare. cial and political development as well as Dezvoltarea valorilor exprimării de sine cultural development. In our opinion, the este un indicator al orientării umaniste a main components of the human develop- întregului sistem social și al economiei, de- ment process are economic performance oarece contribuie la progresul societății. Se and social progress, democratization of știe că fiecare sistem economic are proprii- society and the establishment of values of le sale valori, atât materiale cât și spirituale, self-expression. The development of val- și acestea împreună exprimă noi nivele de ues of self-expression is an indicator of the calitate a vieții. De exemplu, pentru eco- humanistic orientation of the entire social nomia preindustrială valoarea principală a system and economy, since it contributes fost pământul; pentru perioada economiei to the progress of society. It is known that industriale - bogăția materială sub formă each economic system has its own values, de capital și bani; pentru economia post- both material and spiritual, and together industrială astfel de valori devin: atitudinea they express new quality levels of life. For față de muncă ca mijloc de auto-realizare, example, for the pre-industrial economy, capitalul uman, cunoștințele și accesul la the main value was land, for the period of informație. the industrial economy - material wealth Explorând transformarea valorilor în in the form of capital and money; for the societatea modernă, Ronald Inglehard post-industrial economy, such values be- ajunge la concluzia că schimbarea valorilor come: attitude to work as a means of self- duce la consecințe socio-politice impor- realization, human capital, knowledge and tante. Orientările și prioritățile personale access to information. reflectă acele condiții în care a avut loc so- Exploring the transformation of val- cializarea individului. „Orientările valorice ues in modern society, Ronald Inglehard stabilesc criterii pentru obiective dezirabile comes to the conclusion that the change sau nedorite. Această funcție de stabilire a in values leads to important socio-political obiectivelor transformă orientările valori- consequences. A person’s personal orien- ce într-un instrument motivațional puter- tations and priorities reflect those condi- nic de reglementare a comportamentului tions in which his socialization took place. uman” (Inglehard, Welzel 2005, 23). “Value orientations set standards for desir- Schimbarea valorilor este un proces able and undesirable goals. This goal – set- pe parcursul căruia sunt selectate acele ting function – makes value orientations a valori care sunt cele mai potrivite pentru powerful motivational regulator of human a face față vieții în condițiile existențiale behaviour” (Inglehard, Welzel 2005, 23). date și care se dovedesc a fi mai eficiente The change of values is a process dur- în contextul respectiv. În societățile pre- ing which those values are selected that industriale domină valorile supraviețuirii; are best suited to cope with life under procesul de industrializare provoacă o given existential conditions. Survival val- tranziție la valorile raționale, iar în societa- ues dominate in preindustrial societies; tea postindustrială sunt afirmate valorile the process of industrialization brings a autonomiei individuale, ale exprimării de transition to rational values, and the val- sine și ale libertății de alegere. Afirmarea ues of individual autonomy, self-expres- valorilor exprimării de sine transformă sion and freedom of choice are affirmed modernizarea într-un proces de dezvolta- in the postindustrial society. The affirma- Administrarea publică: teorie și practică 29 re umană, duce la formarea unei societăți tion of the values of self-expression turns umaniste de tip nou. modernization into a process of human „Valorile emergente de auto-exprimare development, leads to the formation of a transformă modernizarea într-un proces de humanistic society of a new type. dezvoltare umană, dând naștere unui nou “Emerging self-expression values trans- tip de societate umanistă.” (Inglehart, Wel- form modernization into a process of hu- zel 2005, 47). man development, giving rise to a new Dezvoltarea umană este o strategie de type of humanistic society.” (Inglehart, dezvoltare care necesită a fi în concordanță Welzel 2005, 47). cu interesele individului. Human development is a development „Adăugător la valoarea de supraviețuire strategy that is in line with human interests. darwiniană, s-ar putea să postulăm și „va- “In addition to Darwinian survival-val- lori de dezvoltare”. Nu numai că este bine ue, we may now also postulate “growth- să supraviețuiești, dar mai este bine (de values”. Not only is it good to survive, but preferat, de ales, bine pentru organism) it is also good (preferred, chosen, good- ca persoana să crească către umanitate for-the-organism) for the person to grow deplină, spre actualizarea potențialităților toward full humanness, toward actualiza- sale, către o fericire mai mare, seninătate, tion of his potentialities, toward greater experiențe de vârf, către transcendență, că- happiness, serenity, peak experiences, tre o cunoaștere mai bogată și mai exactă a toward transcendence, toward richer and realității etc. ” (Maslow 2009, 178). more accurate cognition of reality, etc.” Aceste valori sunt capabile să umple (Maslow 2009, 178). existența individului cu sens. Din cele de These values are able to fill the exist- mai sus rezultă că realizarea nevoilor de ence of the individual with meaning. It fol- bază asociate existenței corporale a unei lows from the above that the realization persoane este doar una dintre componen- of basic needs associated with the bodily tele calității vieții sale. Doar în corelație cu existence of a person is only one of the libertatea față de constrângerea externă în components of the quality of his life. Only luarea deciziilor personale și posibilitatea in conjunction with freedom from exter- creativității se poate realiza o calitate înal- nal coercion, the choice of a person’s deci- tă a vieții. sions, the possibility of creativity, means a Această abordare necesită trecerea high quality of life. de la un concept axat doar pe satisface- This approach requires a transition rea nevoilor general-umane, la altul, care from a concept focused only on the satis- s-ar baza pe îmbunătățirea calităților și faction of human needs, to another, which abilităților personale. Aceste nevoi uma- would be based on the improvement of ne apar deja într-un stadiu mai superior al human qualities and abilities. And these dezvoltării societății. Stephen R. Covey ex- human needs appear already at a higher pune o abordare holistică a eficienței per- stage in the development of society. Ste- sonale și oferă un instrument de dezvol- phen R. Covey sets out a holistic approach tare personală. Covey definește abilitățile to personal effectiveness and offers a per- ca pe o totalitate de cunoștințe, abilități sonal development tool. Covey defines și dorințe. El expune șapte principii or- skills as a collection of knowledge, skills, donate în funcție de un continuum de la and desires. He exposes seven habits that dependență la independență, care includ: arranged according to a continuum of a fi proactiv, a avea finalitatea în gând dependence, including: being proactive, 30 Administrarea Publică nr. 2, 2021
și a pune prioritățile pe primul loc; de la being with the end in mind and put first independență la interdependență: a gândi things first; independence: think win/win, în termeni de câștig/câștig, a asculta activ seek first to understand, then to be under- și a acționa sinergic; mai apoi - dezvolta- stood and synergize; interdependence: rea capacității de reînnoire continuă: de a sharpen the saw. (Covey 2013) The desire „ascuți ferăstrăul”. (Covey, 2013) Dorința of the individual to ensure that his actions individului de a se asigura că acțiunile sale correspond to the highest values and prin- corespund celor mai înalte valori și prin- ciples accepted in society contribute to the cipii acceptate în societate contribuie la formation of a character ethic. Spirituality formarea unui caracter etic. Spiritualitatea is the result of a person’s purposeful efforts este rezultatul eforturilor intenționate ale to change himself, his conscious desire to unei persoane de a se schimba pe sine, a improve himself in order to improve the dorinței sale conștiente de a se perfecționa quality of his life. pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții. The transition to an information so- Evoluția către o societate infor- ciety is accompanied by changes in all mațională este însoțită de schimbări în spheres of society. In the new conditions, toate domeniile vieții sociale. În noile the role of effective communication, so- condiții, crește valoarea comunicării efi- cial dialogue, social consensus and the ciente, a dialogului social, a consensului influence of values is increasing. Consid- social și al influenței acestor valori. Con- ering the ethics of discourse as an instru- siderând etica discursului ca instrument ment of public policy, Jürgen Habermas al politicii publice, Jürgen Habermas for- formulates the concept of deliberative mulează conceptul de politică deliberati- politics, built not on the force of coercion, vă, construit nu pe forța de constrânge- but on dialogue. Habermas criticizes the re, ci pe dialog. Habermas critică natura rational-bureaucratic nature of modern rațional-birocratică a statelor actuale, în states, in which instrumental rationality is care se realizează raționalitatea instru- realized, whose criteria are efficiency and mentală, ale cărei criterii sunt eficiența goal achievement, and which is affirmed și atingerea obiectivelor și care se afirmă through awareness. Instrumental ac- prin informare. Acțiunea instrumentală tion is focused on achieving its own goal este orientată spre atingerea propriului through the manipulation of other sub- scop prin manipularea altor subiecți. Se jects. It is noted that the will of the people observă că voința oamenilor nu se trans- is not transmitted for a long time to rep- mite reprezentanților pe o lungă durată, resentatives, but it is formed in the pro- ci se formează în procesul de comunicare, cess of communication, in which all citi- în care sunt implicați toți cetățenii, care zens, who are affected by the decisions, sunt afectați de deciziile luate. Ideea con- are involved. The idea of social consensus sensului social înseamnă că înțelegerea means that the correct understanding of corectă a anumitor informații depin- certain information depends not only on de nu numai de experiența individuală, the individual experience, abilities and abilitățile și stilul cognitiv al celui care cognitive style of the perceiver, but also percepe, ci și de modelele acceptate de on the accepted models of interpreting interpretare a fenomenelor sociale într- social phenomena in a particular cul- o anumită cultură, într-o anumită socie- ture, in a particular society. In order for a tate. Pentru ca o persoană să nu devină person not to become the subject of in- obiectul manipulării informaționale, este formation manipulation, an orientation Administrarea publică: teorie și practică 31 necesară orientarea către anumite norme towards certain moral norms, values and morale, valori și semnificații ale vieții. life meanings is necessary. Aplicarea normelor în acțiune prin pu- Enforcement of norms is not enough to terea de coerciție nu este suficientă pentru ensure their social value. a le asigura valoarea socială. “This or that norm can only claim sig- „O normă sau alta poate revendica nificance if everyone to whom it has con- semnificație numai dacă toți cei vizaţi, în cern, as participants in practical discourse, calitate de participanți la discursul prac- reach (or could reach) an agreement that tic, ajung (sau ar putea ajunge) la un acord this norm is valid.” (Хабермас 2006, 104) că această normă este valabilă.” (2006 The assertion of the norm is coded Хабермас 2006, 104). twice, since the motives for recognizing Afirmarea normei este codificată claims of normative significance can be de două ori, deoarece motivele pen- based on both beliefs and sanctions, or tru recunoașterea revendicărilor cu on a complex mixture of internal belief semnificație normativă se pot baza atât pe and external coercion. Legitimation can convingeri, cât și pe sancțiuni, sau pe un happen on the basis of the principle of amestec complex de convingeri interne și free agreement, rational consensus and constrângeri externe. Legitimarea poate fi understanding. “Legitimacy is a general obținută pe baza principiului acordului li- perception or presumption that an en- ber, al consensului rațional și al înțelegerii. tity’s actions are desirable, appropriate, or „Legitimitatea reprezintă o percepție ori o timely within socially constructed systems prezumție generală a faptului că acțiunile of norms, values, beliefs, and definitions” unei entități sunt dezirabile, adecvate sau (Хабермас 2006, 82). If in the course of the oportune în cadrul unor sisteme de norme, communicative process it turns out that a valori, convingeri și definiții construite so- certain norm, previously adopted by the cial” (Хабермас 2006, 82). Dacă pe parcur- majority, no longer satisfies all participants sul procesului comunicativ se dovedește in the process, then this norm can be re- că o anumită normă, adoptată anterior vised, and a new rule of social behavior is de majoritate, nu-i mai satisface pe toți adopted instead. participanții la proces, atunci această nor- The development of moral conscious- mă poate fi revizuită și se adoptă în schimb ness is slowed down by “cultural values o nouă regulă de comportament social. that have grown together and embod- Dezvoltarea conștiinței morale este ied in total life forms and life stories” încetinită de „valorile culturale care au (Хабермас 2006, 268). It is impossible to evoluat împreună și se întruchipează în distance oneself from the established sys- formele totale de viață și în istoriile vieții” tem of norms and values belonging to a (Хабермас 2006, 268). Aparținând unui certain cultural and social group. These anumit grup cultural și social, este impo- values permeate the fabric of people’s sibil să te distanțezi de sistemul stabilit de communicative practice. norme și valori. Aceste valori pătrund în The process of change is based on a po- țesătura practicii comunicative a oamenilor. litical attitude aimed at social cooperation, Procesul schimbării se bazează pe o openness, and readiness to accept reason- orientare politică care vizează cooperarea able arguments from all participants in socială, deschiderea și disponibilitatea de the communication process. According a accepta argumente rezonabile din par- to Habermas, we need to focus on mutual tea tuturor participanților la procesul de understanding as a mechanism for coor- 32 Administrarea Publică nr. 2, 2021 comunicare. Potrivit lui Habermas, trebuie dinating actions. At the same time, inter- să ne orientăm spre înțelegerea reciprocă action means reaching agreement at the ca mecanism de coordonare a acțiunilor. level of knowledge, norms, assessments În același timp, interacțiunea înseamnă a and feelings. ajunge la un acord la nivel de cunoștințe, “Communicative action presupposes norme, evaluări și sentimente. such interactions in which their partici- „Acțiunea comunicativă presupune pants agree and coordinate their plans of astfel de interacțiuni în care participanții action in order to expand agreement and sunt de acord și își coordonează planurile recognition of the importance of the posi- de acțiune pentru a-și extinde acordul și a tions of both parties.” (Хабермас 2006, 91) recunoaște importanța pozițiilor ambelor The understanding achieved is meas- părți.” (Хабермас, 2006, 91). ured by inter-subjective recognition. Deci- Înțelegerea la care se ajunge este măsu- sions are made when they meet the goals rată prin recunoaștere inter-subiectivă. De- and interests of all participants in the dia- ciziile sunt luate atunci când satisfac obiec- logue. tivele și interesele tuturor participanților la In fact, the quality of life is a kind of an dialog. index of citizens’ satisfaction with the way De fapt, calitatea vieții este un tip de in- the public authorities fulfil their obliga- dice de satisfacție a cetățenilor cu privire la tions to citizens. modul în care autoritățile publice își înde- “In a functioning democracy, elected plinesc obligațiile față de cetățeni. representatives are held accountable to „Într-o democrație funcțională, repre- the people for the choices they make, and zentanții aleși își dau darea de seamă în whether they result in better outcomes, fața oamenilor pentru alegerile pe care le such as greater prosperity, security, and fac și dacă ele dau rezultate mai bune, pre- quality of life, for the individual, family, cum prosperitatea, securitatea și calitatea community and society.” (Quality of Pub- vieții pentru individ, familie, comunitate lic Administration. A Toolbox for Practi- și societate.” (Quality of Public Administra- tioners 2015, 17). tion. A Toolbox for Practitioners 2015, 17). The state of social instability character- Starea de instabilitate socială, caracteri- ized by the inability of norms and values zată de incapacitatea normelor și valorilor to guide people’s actions, leads to a de- de a orienta acțiunile oamenilor, conduce crease in citizens’ trust. Therefore, in order la o scădere a încrederii cetățenilor. Prin to achieve good governance, the public urmare, pentru a realiza o bună guvernare, administration must be based on a solid administrația publică trebuie să se bazeze foundation – ethical, efficient, effective pe un fundament solid - etic, eficient și res- and responsible. ponsabil. Principles and values are the founda- Principiile și valorile sunt bazele bunei tions of good governance, shaping behav- guvernări, modelând comportamentul în iour in public administration. Values are administrația publică. Valorile sunt compo- essential components of organizational nente esențiale ale culturii organizaționale culture and instrumental in determining, și sunt instrumentale în determinarea, guiding and informing behaviour. For bu- îndrumarea și informarea comportamen- reaucracies, adherence to high-level pub- tului. Pentru organizațiile birocratice, lic service values can generate substantial aderarea la valorile serviciilor publice de public trust and confidence. Conversely, calitate înaltă poate genera încredere pu- weak application of values or promotion Administrarea publică: teorie și practică 33 blică substanțială. În schimb, aplicarea in- of inappropriate values can lead to reduc- suficientă a valorilor sau promovarea valo- tions in these essential elements of demo- rilor inadecvate poate duce la reduceri ale cratic governance, as well as to ethical and acestor elemente esențiale ale guvernării decision-making dilemmas. Principles and democratice, precum și la dileme etice și values provide a clear direction, but only if decizionale. Principiile și valorile oferă o they are accepted, adopted and applied in direcție clară, dar numai dacă sunt accep- practice. (Quality of Public Administration. tate, adoptate și aplicate în practică. (Qua- A Toolbox for Practitioners 2015, 17). lity of Public Administration. A Toolbox for It is an obvious fact that modern soci- Practitioners 2015, 17). ety is a complex multi-element system in Este evident că societatea contempo- which each subject of social action has its rană este un sistem complex cu mai multe own interests. But the constantly emerg- elemente în care fiecare subiect al acțiunii ing multi-directionality and multi-vector sociale își are propriile interese. Dar multi- of these interests leads to the creation of direcționalitatea și vectorii multipli ai instability of the entire system, and this, in acestor interese, care apar constant, duc turn, contributes to an increase in conflict la crearea instabilității întregului sistem, in society and qualitatively reduces the ceea ce, la rândul său, duce la o creștere a level of efficiency of its development and conflictelor în societate și reduce semni- functioning. ficativ nivelul de eficiență al dezvoltării și Undoubtedly, the decisive role should funcționării sale. be played by the fundamental guidelines Fără îndoială, rolul decisiv ar trebui să of the state policy, in particular, such as îl joace liniile directoare fundamentale ale real investment in human capital, protec- politicii de stat, în special, investițiile reale tion of socially vulnerable segments of în dezvoltarea capitalul uman, protecția the population, reduction of the unem- grupurilor dezavantajate, reducerea ratei ployment rate, bridging the gap in the in- șomajului, reducerea decalajului în veni- come of the population, targeted material turile populației, sprijinul material și social and social support for socially vulnerable acordat grupurilor social-vulnerabile și al- groups, and others. The coordination and tele. Coordonarea și integrarea intereselor integration of citizens’ personal interests personale ale cetățenilor cu cele ale statu- with the state should be, without exag- lui ar trebui să fie, fără exagerare, o sarcină geration, a super task, the most important majoră, cea mai importantă și actuală. and current. 5. Concluzii. Noțiunea de calitate a vieții 5. Conclusions. The notion of quality a apărut în contextul politic pentru a reda of life appeared in the political context to provocarea privind formularea unor noi sco- render the challenge of formulating new puri de dezvoltare socială, iar în contextul goals for social development, and in the sci- științifico-metodologic pentru a dezvălui entific-methodological context in order to alternativele pentru indicatorul produsului reveal alternatives for the Gross Domestic intern brut (PIB) al bunăstării economice. Product (GDP) indicator of economic well- Astfel, problema calității vieții este interpre- being. Thus, the problem of quality of life is tată dintr-o perspectivă pragmatică. interpreted from a pragmatic perspective. Dezbaterile actuale cu privire la calitatea The current debates on the quality of vieții generează o multitudine de întrebări life raise a multitude of ethical, philosophi- cu caracter etic, filosofic și metodologic, la cal and methodological questions, which care încă urmează să se găsească un răs- still need to be answered. The central place 34 Administrarea Publică nr. 2, 2021 puns. Locul central în conceptul de calitate in the concept of quality of life is occupied a vieții este ocupat de om și de ideea formă- by man and the idea of forming a humanis- rii unei societăți umaniste. O calitate înaltă tic society. A high quality of life implies the a vieții presupune posibilitatea dezvoltării possibility of developing human potential, potențialului uman, bazat pe asemenea re- based on such resources as basic assump- surse precum sunt asumpțiile de bază, va- tions, values and abilities. Valuable objects lorile și abilitățile. Obiectele și fenomenele and phenomena, from the subject’s point valoroase, din punctul de vedere al subiec- of view, represent his goals and orienta- tului, reprezintă scopurile și orientările sale tions in life and activity. Values are essen- în viață și activitate. Valorile sunt compo- tial components of organizational culture nente esențiale ale culturii organizaționale and instrumental in determining, guiding și instrumentale în determinarea, ghidarea and informing behavior. și informarea comportamentului. In the process of communication and În procesul de comunicare și interaction, an agreement can be reached interacțiune, se poate ajunge la un acord on the social acceptance and credibility of cu privire la acceptarea socială și credibi- an entity’s actions, provided that they are litatea acțiunilor unei entități, în condițiile desirable and appropriate to the situation în care acestea sunt dezirabile și adecvate within a system of socially constructed situației în cadrul unui sistem de norme norms and values. Values are transmitted și valori construite social. Valorile stau la through such mechanisms as policies and baza politicilor, proceselor și practicilor organizational processes and practices. organizaționale și sunt transmise prin in- Thus, managing by values is particularly termediul acestora. Astfel, deosebit de ac- current, which carries in itself the neces- tual este procesul de formare a valorilor, sary potential for personal, organizational care poartă în sine potențialul necesar de and community / social development nec- dezvoltare personală, organizațională și essary to ensure the quality of life. comunitară/socială necesare pentru a asi- At the present stage, researchers have gura calitatea vieții. begun to consider the category of qual- La etapa actuală, cercetătorii au înce- ity of life as broadly as possible, namely, put să ia în considerare categoria calității from the angle of ensuring the viability of vieții cât mai larg posibil, și anume, din society and interpret it as the most impor- perspectiva asigurării viabilității societății. tant component of the futurological ideal Ei interpretează calitatea vieții ca fiind cea of the development of society, which is mai importantă componentă a idealului to be achieved by humanity. Let us make futurologic al dezvoltării societății, ideal an assumption that this ideal will possibly care urmează să fie atins de umanitate. Să be realized in the process of transition to sperăm că acest ideal va fi realizat în proce- a qualitatively new stage in civilizational sul de tranziție la o etapă calitativ nouă în development, in which it is expected that dezvoltarea civilizației, în care se așteaptă the main pivot will be not money, but the ca pivotul principal să nu fie banii, ci armo- harmony of the spiritual, cultural and so- nia nevoilor spirituale, culturale și sociale. cial needs of people.
BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAPHY 1. About Human Development. United 1. About Human Development. United Nations Development Programme (UNDP). Nations Development Programme (UNDP). Administrarea publică: teorie și practică 35
Human Development Reports. http:// Human Development Reports. http://hdr. hdr.undp.org/en/humandev (accesat la undp.org/en/humandev (accessed on 20.07.2020). 20.07.2020). 2. About International Society for Qua- 2. About International Society for Qual- lity-of-Life Studies. https://isqols.org/about ity-of-Life Studies. https://isqols.org/about (accesat la 02.07.2020). (accessed on 02.07.2020). 3. About Research Institute for Quality of 3. About Research Institute for Quality of Life, Romanian Academy. http://www.iccv. Life, Romanian Academy. http://www.iccv. ro/en/iccv-en/ (accesat la 02.07.2020). ro/en/iccv-en/ (accessed on 02.07.2020). 4. Bălțătescu, Sergiu (2020). Către o 4. Bălțătescu, Sergiu (2020). Către o abor- abordare sociologică a bunăstării su- dare sociologică a bunăstării subiective. biective. https://sites.google.com/site/ https://sites.google.com/site/sergiubalta- sergiubaltatescu/publicatii-si-rezultate- tescu/publicatii-si-rezultate-de-cercetare/1- de-cercetare/1-abordarea-teoretica-a-bu- abordarea-teoretica-a-bunastarii-subiective nastarii-subiective (accesat la 21.07.2020). (accessed on 21.07.2020). 5. Calitatea vieții în România în con- 5. Calitatea vieții în România în con- text european. Raport de cercetare. In- text european. Raport de cercetare. In- stitutul de Cercetare a Calității Vieții stitutul de Cercetare a Calității Vieții (2018). http://www.iccv.ro/wp-content/ (2018). http://www.iccv.ro/wp-content/ uploads/2018/03/Raport-Calitatea-Vietii. uploads/2018/03/Raport-Calitatea-Vietii. pdf (accesat ls 14.07.2020). pdf (accessed on 14.07.2020). 6. Covey, R. Stephen (2013). The 7 Habits 6. Covey, R. Stephen (2013). The 7 Habits of Highly Effective People. London: Simon of Highly Effective People. London: Simon & Schuster. & Schuster. 7. Mărginean, Ioan; Marian, Vasile (coord.) 7. Mărginean, Ioan; Marian, Vasile (coord.) (2015). Dicționar de calitatea vieții. București: (2015). Dicționar de calitatea vieții. București: Editura Academiei Române, 2015. Editura Academiei Române, 2015. 8. Flew, Antony (2006). Dicționar de filo- 8. Flew, Antony (2006). Dicționar de filo- zofie și logică. București: Humanitas. zofie și logică. București: Humanitas. 9. Galtung, Johan (1977). Essays in 9. Galtung, Johan (1977). Essays in Meth- Methodology. Vol. 1. Methodology and Ide- odology. Vol. 1. Methodology and Ideology. ology. Copenhagen: Christian Ejlers. Copenhagen: Christian Ejlers. 10. Haybron, Dan (2011). Happiness. The 10. Haybron, Dan (2011). Happiness. The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.). https:// 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.). https:// plato.stanford.edu/archives/fall2011/en- plato.stanford.edu/archives/fall2011/en- tries/happiness/ (accesat la 20.07.2020). tries/happiness/ (accessed on 20.07.2020). 11. Inglehart, Ronald; Welzel Christian 11. Inglehart, Ronald; Welzel Christian (2005). Modernization, Cultural Change, (2005). Modernization, Cultural Change, and Democracy: The Human Development and Democracy: The Human Development Sequence. Cambridge: Cambridge Univer- Sequence. Cambridge: Cambridge Univer- sity Press. sity Press. 12. ISO 9000:2015. Quality management 12. ISO 9000:2015. Quality management systems – Fundamentals and vocabulary. systems – Fundamentals and vocabulary. https://www.iso.org/obp/ui/#iso:std:iso: https://www.iso.org/obp/ui/#iso:std:iso: 9000:ed-4:v1:en (accesat la 01.07.2020). 9000:ed-4:v1:en (accessed on 01.07.2020). 36 Administrarea Publică nr. 2, 2021
13. Magee, Glen Alexander (2010). The 13. Magee, Glen Alexander (2010). The Hegel Dictionary. London: Continuum. Hegel dictionary. London: Continuum. 14. Maslow, Abraham (2009) Motivație 14. Maslow, Abraham (2009) Motivație și personalitate. București: Editura Trei. și personalitate. București: Editura Trei. 15. Michaelson, Juliet. et al. (2009). 15. Michaelson, Juliet. et al. (2009). National Accounts of Well-being: bring- National Accounts of Well-being: bring- ing real wealth onto the balance sheet. ing real wealth onto the balance sheet. London: the new economics foundation. London: the new economics foundation. http://www.nationalaccountsofwellbeing. http://www.nationalaccountsofwellbeing. org/learn/download-report.html (accesat org/learn/download-report.html (accessed la 22.07.2020). on 22.07.2020). 16. Mărginean, Ioan; Precupețu, Iuliana 16. Mărginean, Ioan; Precupețu, Iuliana (coord.) (2011). Paradigma calității vieții. (coord.) (2011). Paradigma calității vieții. București: Editura Academiei Române. București: Editura Academiei Române. 17. Quality of Public Administration. A 17. Quality of Public Administration. A Toolbox for Practitioners (2015). Luxem- Toolbox for Practitioners (2015). Luxem- bourg: Publications Official of the European bourg: Publications Official of the European Union. https://www.teismai.lt/data/public/ Union. https://www.teismai.lt/data/public/ uploads/2016/03/eu_publicadmin_tool- uploads/2016/03/eu_publicadmin_tool- box_full_en.pdf (accesat la 27.07.2020). box_full_en.pdf (accessed on 27.07.2020). 18. Schein, Edgar H. (2004). Organiza- 18. Schein, Edgar H. (2004). Organiza- tional culture and leadership. London: Jos- tional culture and leadership. London: Jos- sey-Bass. sey-Bass. 19. Scott, W. Richard (2004). Instituții și 19. Scott, W. Richard (2004). Instituții și organizații. Iași: Polirom. organizații. Iași: Polirom. 20. Veenhoven, Ruut (1991). “Is Happi- 20. Veenhoven, Ruut (1991). “Is Happi- ness Relative?” In: Social Indicators Research. ness Relative?” In: Social Indicators Research. 24 (1991): 1-34. . https://www.researchgate. 24 (1991): 1-34. . https://www.researchgate. net/publication/227069744Is_Happiness_ net/publication/227069744Is_Happiness_ Relative/link/0deec523b4b538f841000000 Relative/link/0deec523b4b538f841000000 (accesat la 20.07.2020). (accessed on 20.07.2020). 21. Xабермас Юрген (2006). Мораль- 21. Xабермас Юрген (2006). Мораль- ное сознание и коммуникативное дей- ное сознание и коммуникативное дей- ствие. СПб.: Наука. ствие. СПб.: Наука.
Prezentat: 15.05.21 Presented: 15.05.21 E-mail: [email protected] E-mail: [email protected] Administrarea publică: teorie și practică 37 CONLUCRAREA INSTITUȚIILOR ÎN STATUL DEMOCRATIC DE DREPT. MODELUL UNIUNII EUROPENE
COOPERATION OF INSTITUTIONS IN THE DEMOCRATIC STATE. EUROPEAN UNION MODEL
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).02 CZU: 321:061.1EU
Liudmila ROSCA, Doctor Habilitat in Philosophy, Associate professor, Academy of Public Administration
SUMMARY In this study, the author explains the priority position on the agenda of scientists from various segments of social sciences. In the contemporary western political theory from the end of the 1990s, the theoretical and practical resizing of political institutions becomes a priority both within the states and in the regulation of international relations. The analysis of various approaches of political and social institutions allowed the author to conclude that governance, including coalition governance, can be effective in terms of co-working, cooperation, collaboration and active participation of citizens in the decision-making process. Also, the cultural and moral component of the decision factor is important, regardless of the practiced level: local, national, regional, global. The author places the theses promoted by Moldovan scholars at the basis of the activity of the heads of state institutions and of the civil servants. Keywords: institution, democratic state, polyarchy, efficiency, political process.
REZUMAT În acest studiu autorul explică poziția prioritară a instituțiilor pe agenda savanților din diverse domenii ale ştiințelor sociale. În teoria politică contemporană, la finele anilor ’90 a secolului trecut, în Occident redimensionarea teoretico-practică a instituțiilor politice devine prioritară, atât în interiorul statelor, cât şi în reglementarea relațiilor internaționale. Analiza diverselor abordări a instituțiilor politice/instituțiilor sociale i-a permis autorului să conchidă: guvernarea, inclusiv cea de coaliție, poate fi eficientă în condițiile conlucrării, cooperării, colaborării acestora şi a participării active a cetățenilor la procesul decizional. De asemenea, este importantă componenta culturală, morală a factorului de decizie, indiferent de nivelul practicat: local, national, regional, global. La baza activității conducătorilor instituțiilor statului, funcționarilor publici, autorul plasează tezele promovate de cărturarii moldoveni. Cuvinte-cheie: institut, stat democratic, poliarhie, eficiență, proces politic.
Introducere. În ultimul deceniu al se- Introduction. In the last decade of the colului XX, politologii din Occident au re- XX century, political scientists in the reintro- adus pe agenda teoriei politice originea duced the issues of the origin and essence și esența instituțiilor. Aceasta se întâm- of institutions on the agenda of political 38 Administrarea Publică nr. 2, 2021 plă din motiv că, pe de o parte, erau pre- theory. This is because, on the one hand, gătite, justificate schimbările pe arena the changes in the world arena were pre- mondială, iar, pe de altă parte, era nece- pared and justified, and, on the other hand, sar de oferit un model de guvernământ it was necessary to offer a model of gov- pe placul tuturor. Astfel, a fost aprobat ernment to everyone's liking. Thus, the re- proiectul de cercetare și elaborare al Ma- search and the elaboration of the project “A nualului de Știință Politică. Oxford, pu- New Handbook of Political Science” was ap- blicat în limba engleză în 1996, în limba proved. It was published in English in 1996 română – 2005. În Capitolul Instituțiile by Oxford University Press, and translated politice o perspectivă de ansamblu, gă- into Romanian in 2005. In the chapter An sim explicația precum că organizarea Overview of Political Institutions, we find politică a societății are la origini 2 isto- the explanation that the political organi- rii: una pozitivă și alta negativă. Mode- zation of society has its origins in two his- lul dezvoltat de grupul de oameni care tories: one positive and one negative. The conviețuiau pe același teritoriu, foloseau model developed by the group of people, aceleași resurse, a fost numit „democra- who lived on the same territory and used tic” sau „centrat pe comunitate” și poves- the same resources, was called "democrat- tea negativă, mod de guvernare impus ic" or "community-centered", and the mode de un conducător, o forță superioară, of governance imposed by a leader, a supe- care vrea să extragă resurse din spațiul rior force, who wants to extract resources unde trăiește un grup de oameni. În am- from the space, where a group of people bele cazuri este nevoie de 4 tipuri de live, has been called a negative model. In instituții. Așa cum în antichitatea greacă both cases, four types of institutions are Platon și Aristotel se întrebau: care sunt needed. Just as in Greek antiquity: Platon cele mai bune constituții ale polisurilor and Aristotle wondered what were the best grecești, la fel și savanții contemporani constitutions of Greek poleis, so do contem- se întreabă: care sunt cele mai eficiente porary scientists wonder: What are the most instituții în cele două forme (pozitivă și effective institutions in the two forms (posi- negativă) de guvernământ? tive and negative) of government? Pentru a răspunde la această întrebare, To answer this question, Rawls updat- Rawls a reactualizat abordarea instituțională ed the institutional approach in contem- în teoria politică contemporană, a eliminat porary political theory and eliminated utilitarismul din filosofia politică, oferind utilitarianism from political philosophy, un discurs preponderent normativ, care offering a mostly predominantly legisla- descifrează conținutul categoriilor: drepta- tive discourse, which deciphers the con- te, egalitate, drepturi. Rawls își expune în tent of the categories: justice, equality, mai multe teze idealul despre organizarea rights. Rawls expounds in several theses politică a societății. Este vorba despre o so- his ideal about the political organization cietate, în care predomină un consens cu- of the society. It is a society, in which a prinzător privind principiile acceptate de broad consensus on the principles ac- către instituțiile politice - un consens care cepted by political institutions prevails - a nu este nici într-un caz subminat de fap- consensus that is by no means undermined tul că grupuri și indivizi diferiți au viziuni by the fact that different groups and indi- opuse în chestiuni culturale, religioase, viduals have opposing views on cultural, ideologice [3, pp.131-172]. O teză a lui religious, and ideological issues [4, pp.131- Rawls, este importantă și pentru studiul 172]. Another thesis of Rawls is also im- Administrarea publică: teorie și practică 39 eficienței instituțiilor politice: nu o soci- portant for the study of the effectiveness etate dreaptă generează instituții drep- of political institutions: not a just society te, ci dimpotrivă – instituțiile drepte pot generates just institutions, but on the con- genera o societate dreaptă. Instituțiile nu trary – just institutions can generate a fair sunt doar „regulile jocului”, ele afectează society. Institutions are not just the "rules valorile stabilite într-o societate. Aici vor- of the game", they affect the values set in a bim despre: dreptate, identitate colectivă, society. Here we are talking about: justice, apartenență, încredere și solidaritate. El- collective identity, belonging, trust, and ster J. a susținut ideea: „o sarcină a politi- solidarity. Elster J. claimed that: “a one task cii este în mod cert modelarea condițiilor of politics is certainly shaping to shape the și instituțiilor sociale astfel încât oamenii social conditions and institutions so that să se comporte onest, pentru că oamenii people behave honestly, because people cred că structura de bază a societății lor they believe that the basic structure of their este dreaptă” [1, p. 231]. society is right” [1, p. 231]. Metodele aplicate: analiza, sinteza, The methods applied. Analysis, synthe- studiul comparat, abordarea sistemică, sis, comparative study and the systemic ap- ne-a permis să apreciem rolul instituțiilor, proaches have enabled us to appreciate the îndeosebi a celor comunitare, în organi- role of institutions, especially of the Commu- zarea și gestiunea proceselor sociale din nity ones in the organization and manage- statele europene contemporane. Analiza ment of social processes in the contemporary de conținut a lucrărilor cărturarilor mol- European States. The content analysis of the doveni Neagoe Basarab și Nicolae Milescu works of the Moldovan scholars Neagoe Ba- Spătarul, ne-a permis să atragem atenția sarab and Nicolae Milescu Spătarul allowed cititorilor la virtuțile liderilor instituțiilor us to draw the readers’ attention to the virtues de stat, a organizațiilor neguvernamen- of the leaders of state institutions, of the non- tale. Obiectivul investigației: găsirea mij- governmental organizations. The objective of loacelor de sporire a eficienței guvernării the investigation is to find means to increase în condițiile statului democratic, de va- the efficiency of governance in a democratic lorificare a potențialului constructiv al state and to capitalize on the constructive po- instituțiilor politice, poate fi atins doar prin tential of political institutions, which can only aplicarea principiilor pluralismului meto- be achieved by applying the principles of dologic, al interdisciplinarității și comple- methodological pluralism, interdisciplinarity, mentarismului. and complementarity. Abordarea teoretică a instituțiilor Theoretical approach to political politice. În DEX, institutul este definit institutions. In the Explanatory Diction- ca: organ sau organizație (de stat) care ary of the Romanian Language (DEX) in- desfășoară activități cu caracter social, stitution is defined as a body or (state) cultural, administrativ etc.; formă de or- organization that carries out social, cul- ganizare a raporturilor sociale potrivit tural, administrative, etc. activities; form normelor juridice stabilite pe domenii of organization of social relations accord- de activitate [2, p. 496]. Sub aspect soci- ing to the legal rules established by fields al noțiunea institut are două semnificații of activity [2, p.496]. From a social point of majore: în sens larg desemnează un set view, the notion of institution has two ma- de norme de comportament, prin care jor meanings: in the broad sense it refers to raporturile sociale se formalizează, iar, a set of norms of behavior, through which în sens mai restrâns, institutul desem- social relationships are formalized and, in a 40 Administrarea Publică nr. 2, 2021 nează o practică cunoscută și verifica- narrower sense, the institution designates tă, fundamentată pe obiceiuri, tradiții, a known and verified practice based on norme de comportament. Descifrarea customs, traditions and norms of behavior. semnificației noțiunii – institut, aplica- Deciphering the significance of the con- rea corectă a fiecărui sens este o preo- cept –institution and the correct applica- cupare constantă a teoriei politice con- tion of each meaning is a constant concern temporane. of contemporary political theory. Lumea contemporană dinamică în The excessively dynamic contempo- exces, nu lasă prea mult timp teoreticie- rary world does not allow too much time nilor să sistematizeze datele despre ma- for theorists to systematize the data on the nifestările politicului, despre capacitatea manifestations of politics, on the capacity omului contemporan de a-și însuși rolul of the contemporary man to take on the de actor important al procesului politic. role of an important actor of the political Statul este cea mai importantă structu- process. The state is the most important ră de organizare a vieții și activității oa- structure for organizing people's lives and menilor. Omul, în calitatea sa de ființă activities. The man, in his capacity as a ra- rațională, înzestrat cu o esență triplă: tional being, is endowed with a triple es- bio-psiho-socioculturală, și-a dobân- sence: bio-psycho-sociocultural. He has dit calificativul – ființă politică, ampla- acquired the qualifier –a political being, sându-se în structura ierarhică la un placing himself in the hierarchical structure anumit nivel al puterii, fie în calitate de at a certain level of power, either as a leader conducător sau condus, guvernator sau or a led, a governor or governed. Although guvernat. Deși, fondatorul științei politi- the founder of political science - Aristo- ce – Aristotel, l-a numit Zoon politikon, tle called man Zoon politikon, he, going omul, trecând prin mai multe forme de through various forms of social-political organizare social-politică, economică, își and economic organization, develops the dezvoltă aptitudinile unui cetățean res- skills of a citizen responsible for his condi- ponsabil de condiția sa în lume. tion in the world. În teoria politică contemporană deo- In contemporary political theory, we sebim trei modele de abordare a tematicii distinguish three models of approaching instituționale: istorică, economică, cultu- the institutional theme: historical, eco- rală/sociologică. Instituționalismul istoric nomic, and cultural/sociological. Historical valorifică modul în care puterea exercitată institutionalism capitalizes on the way in asupra procesului politic era structurată which the power exercised over the politi- de forma de guvernământ și regimul po- cal process was structured by the form of litic. În acest context, Birnbaum, în lucra- government and political regime. In this rea: „Statul și acțiunea colectivă” sublinia context, in the paper "The State and Col- că instituțiile politice fac mai mult decât lective Action", Pierre Birnbaum empha- să distribuie puterea și să producă strate- sized that political institutions do more gii. Instituțiile influențează modul în care than distribute power and produce strat- diferite grupuri ajung să-și definească egies. Institutions influence how different interesele politice. Adepții acestui curent groups define their political interests. teoretic accentuează rolul alegerilor The supporters of this theoretical current instituționale la momentul apariției di- emphasize the role of institutional elec- verselor sectoare de politici sau chiar a tions when various policy sectors or even sistemelor politice. Teza promovată de political systems emerge. The thesis pro- Administrarea publică: teorie și practică 41 reprezentanții acestui curent este: alege- moted by the representatives of this cur- rile inițiale (atât structural, cât și norma- rent is: initial elections (both structural tiv) vor avea un efect general asupra ale- and regulatory) will have an overall effect gerilor ulterioare privind politicile. Aceste on subsequent policy choices. These the- teze au fost promovate în contextul eva- ses were promoted in the context of of as- luării poziției statului în analiza politică, sessing the role of the state in the politi- inițiată de Gabriel Almond. Savantul ame- cal analysis initiated by Gabriel Almond. rican propunea conceperea diferențiată The American scientist proposed the dif- a statului și a sectorului public în sine, în ferentiated conception of the state and of opoziție cu influențele ce vin din partea the public sector itself, as opposed to the grupurilor de interes sau a partidelor poli- influences coming from interest groups tice, cu caracter societal. În acest context, or political parties of a societal nature. In statul nu mai este o entitate, reprezintă this context, the State is no longer an en- o formă de agregare a organizațiilor și tity, is a form of aggregation of organiza- instituțiilor, care urmăresc satisfacerea tions and institutions, which seek to meet propriilor necesități/interese. their own needs/interests. Abordarea economică este realiza- The economic approach is contained tă în lucrările autorilor „teoriei alege- in the works of the authors of “the ration- rii raționale” și „teoriei jocului”. Tezele al choice theory" and the "game theory ". de bază ale acestora sunt: actorii vin în Their basic theses are: actors come into the „jocul” instituționalizat cu un set fix de institutionalized "game" with a fixed set of preferințe, pe care le pot ierarhiza într-o preferences, which they can rank in a ra- manieră rațională. Instituțiile determină tional manner. Institutions determine sub- schimbările ulterioare dintre actori, dar sequent changes between actors, but the instituțiile nu influențează preferințele. institutions do not influence preferences. Preferințele actorilor sunt legate de maxi- The preferences of the actors are related to mizarea utilității individuale a acțiunilor/ maximizing the individual utility of actions/ politicilor. Avantajul abordării economi- policies. The advantage of the economic ce rezidă în faptul că oferă fundamente approach lies in the fact that it provides uni- universale modului în care indivizii vor versal foundations for how individuals will acționa în contexte instituționale diferite. act in different institutional contexts. Ideea centrală a instituționalismului The central idea of institutionalism can poate fi rezumată la teza: instituțiile au be summarized in the theses: institutions un rol major asupra desfășurării și asupra play a major role in the development and rezultatelor procesului politic, precum și outcomes of the political process, as well asupra actorilor implicați. Dacă vechiul as in the actors involved. If the old institu- instituționalism evidenția semnificația tionalism highlighted the significance of legilor în actul de guvernare, influența laws in the act of governing, the influence structurilor asupra comportamentu- of structures on the behavior and aimed lui; își propunea să definească buna to define good governance, then the new guvernare, apoi noul instituționalism, institutionalism, initially influenced by influențat inițial de behaviorism, de behaviorism and rational currents, is ori- curentele raționaliste, se orientează către ented towards theoretical constructions, construcțiile teoretice; respinge compo- rejects the regulatory components and nentele normative; dezvoltă interesul develops interest in the contributions of pentru contribuțiile societății aduse în society to the political systems. Therefore, 42 Administrarea Publică nr. 2, 2021 sistemele politice. Așadar, în lucrările in the works of political scientists, special- politologilor, specializați în cercetarea ized in researching political phenomena fenomenelor și proceselor politice, in- and processes, including dynamic political clusiv a instituțiilor politice dinamice institutions, the thesis is justified: a group este justificată teza: un grup de indi- of individuals, each with well-defined pref- vizi, fiecare având preferințe bine defi- erences, interacts strategically based on nite, interacționează strategic în baza the recognition of common interests. recunoașterii unor interese comune. The sociological/cultural approach jus- Abordarea sociologică/culturală justifi- tifies the thesis according to which the că teza în conformitate cu care instituțiile institutions dictate logic of “matching”, i.e. dictează o logică „a potrivirii”, adică le it suggests to the actors that they should sugerează actorilor ce ar trebui să pre- prefer a concrete situation. Without deny- fere într-o situație concretă. Fără a nega ing the institutionalization of an individual instituționalizarea acțiunii individuale, au- action, the authors who support this way torii ce susțin acest mod de interpretare a of interpreting institutions emphasize that instituțiilor, subliniază că indivizii nu dis- individuals do not have sufficient collec- pun de suficiente resurse colective pen- tive resources to be rational in their inter- tru a fi raționali în interacțiunea lor cu alți action with other agents. They can follow agenți. Ei pot urma „șabloane”/„scenarii” "templates"/"scenarios" provided by the oferite de instituțiile în cadrul cărora acti- institutions in which they activate. Insti- vează. Instituțiile construiesc identitățile tutions build social identities, affiliations; sociale, apartenențele; oferă definiții they provide definitions of reality and realității și semnificații împărtășite de că- meaning shared by actors. In an institu- tre actori. Într-un context instituțional ac- tional context, the actors do not calculate torii nu calculează care acțiune îi va spori which action will increase its usefulness. utilitatea. În schimb, cetățenii se întreabă: Instead, citizens ask themselves: What is ce poziție/rol le revine în ambianța socia- their position/role in the social environ- lă? Conștientizarea statutului social îi per- ment? Awareness of the social status al- mite persoanei să adopte reguli de com- lows the individual to adopt rules of be- portament. Deseori acestea sunt definite havior. These are often defined in codes of în codurile deontologice [3, p.p. 177-201]. ethics [3, p.p. 177-201]. Actualmente, în cadrul abordării soci- Currently, the sociological approach ologice se discută mult asupra relațiilor discusses a lot about the relations that ce se stabilesc între stat și societate, între are established between the state and so- sectorul public și privat. Savanții produc ciety, between the public and the private modele de interacțiune socială, structu- sectors. Scientists produce models of so- rală, organizațională. Astfel de studii sunt cial, structural, and organizational inter- semnificative pentru statele ce-și propun action. Such studies are significant for the să realizeze modelul democrației, să legi- states that aim to implement the model of timeze activitatea instituțiilor democrati- democracy and to legitimize the activity ce. Relațiile interumane în societățile plu- of democratic institutions. Interpersonal raliste, în sistemele politice pluripartite relations in pluralist societies, in multi- poartă amprenta opțiunilor, modelelor party-political systems bear the imprint selectate de partidele politice, mai ales of options, models selected by political dacă vorbim despre partidele politice de parties, especially when we talk about the la guvernare. political parties in power. Administrarea publică: teorie și practică 43
Misiunea statului în asigurarea efi- The mission of the state in ensuring cienței guvernării. Cu o frecvență mai the efficiency of government. Coalition mare astăzi se întâlnește guvernarea de governments are more common today. coaliție. Din această perspectivă, în teo- From this perspective, there have been ria politică au existat dezbateri și se mai debates in political theory while the cor- discută despre corelarea intereselor per- relation of individual, group, and commu- soanei, grupului și comunității. Astfel de nity interests is still being discussed. Such discuții, în spațiul românesc, inițiază lu- discussions are initiated in the Romanian crarea lui Neagoe Basarab: Învățături că- space. In Neagoe Basarab's work Teach- tre fiul Theodosie, în care autorul își pro- ings for the son Theodosius, the author pune să explice care este datoria unui aims to explain the duty of a prince and principe și ce atitudine ar trebui să dez- what attitude he should develop toward volte față de misiunea sa. Neagoe Basa- his mission. Neagoe Basarab underlined rab sublinia că un conducător nu poate that a ruler cannot be appreciated in the fi apreciat în tandemul bun-rău, el poate tandem of good and evil, he can and must și trebuie să tindă să judece după drep- strive to judge by righteousness. We will tate. La această categorie a științei poli- return to this category of political science tice vom reveni în contextul conlucrării in the context of the efficient cooperation eficiente a instituțiilor politice din sta- of the political institutions in the demo- tul democratic. Aici, ne propunem doar cratic state. Here, we only intend to up- să actualizăm tezele înaintașilor noștri, date the thesis of our forerunners, who, care, spre deosebire de noi, erau foarte unlike us, were diligent in their studies: sârguincioși la carte: studiau, asimilau they learned and assimilated the teach- tezele savanților, scriitorilor umaniști din ings of scientists, of the humanist writ- epoca Renașterii, apoi din cea modernă, ers of the Renaissance, then of the mod- sistematizând cunoștințele despre mo- ern ones, systematizing the knowledge delele progresiste de organizare politică about progressive models of the political a societății; de consolidare instituțională organization of society; of institutional a statelor noi (burghez-democratice). În consolidation of the new states (bour- acest context, este valoroasă opera lui geois-democratic). In this context, the Nicolae Milescu Spătarul, care, printre work by Nicolae Milescu Spataru is valu- cele mai importante funcții ale statu- able. Among the most important func- lui evidențiază: asigurarea ordinii, grija tions of the state, he highlights: ensuring față de supuși, menținerea bunăstării order, caring for the subjects, maintaining generale. the general welfare. Nicolae Milescu Spătarul considera Nicolae Milescu Spătaru considered că organizarea politică a societății that the political organization of the so- este deasupra claselor și grupurilor ciety is above classes and social groups. sociale. Puterea politică a instituțiilor The political power of state institutions de stat poate face uz de constrângere, can make use of coercion and restrictions de coerciție numai față de cei care only against those who break the laws and încalcă legile și normele juridice de legal norms of cohabitation. Otherwise, conviețuire. În rest, abuzul de putere the abuse of power undermines the subminează temelia statului și provoacă foundation of the state and causes dis- nemulțumirea poporului. Savantul satisfaction among the people. The ency- enciclopedist povățuiește conducătorii clopedic scholar instructs the leaders of 44 Administrarea Publică nr. 2, 2021 instituțiilor statului să fie drepți, curajoși, state institutions to be just, courageous, să poarte grija poporului, să guverneze to take care of the people, to rule with cu multă chibzuială și rațiune, în țara sa much thought and reason, to set an ex- să fie exemplu pentru popor [6]. Cât de ample for the people in his country [5]. frumos sună aceste sfaturi în zilele când How beautiful this advice sounds in the viața socială, politică din țara noastră days when the social and political life in este o scenă a absurdului! our country is a theatre of the absurd! În lucrarea Vasiliologhion Nicolae In the work Vasiliologion, Nicolae Miles- Milescu Spătarul analizează cauzele ce cu Spătaru analyzes the causes that weak- provoacă slăbirea statului: viclenia, lăcomia en the state: cunning, greed for money, de arginți, semeția, nedreptatea, răutatea pride, injustice, human wickedness. A cur- omenească. O lucrare actuală, instructivă rent, instructive work for the institutions pentru instituțiile responsabile de pregătirea responsible for the professional train- profesională a funcționarilor publici este ing of civil servants is the Arifmologion Arifmologhionul lui Nicolae Milescu by Nicolae Milescu Spataru, in which the Spătarul, în care sunt definite „însușirile "qualities of the great chiefs" are defined. preabunilor șefi”. În opinia autorului, In the opinion of the author, the ruler, in conducătorul, în contextul obiectivelor the context of the objectives of this study, acestui studiu, instituțiilor de stat: trebuie state institutions should: take care of pub- să aibă grijă de bunurile obștești la fel ca lic goods as well as of themselves; defend de propria persoană; să apere comorile the treasures of the people as a saint; seek poporului ca un sfânt; să caute fericire nu în happiness not in money, but in glorious arginți, ci în fapte proslăvite și cinstite; țara and honest deeds; the country must be re- trebuie să fie renumită prin faptul că supușii nowned for the fact that the subjects live trăiesc slobozi și asupra lor nu se săvârșesc free and there are no injustices and atroci- nedreptăți și samavolnicii; să respecte ca un ties committed against them; observe as jurământ nu doar tratatele scrise (legile), an oath not only the written treaties (laws) dar și promisiunile verbale; să se folosească but also the verbal promises; use right- mai mult de neprihănire decât de silnicii. eousness more than violence The reading Lectura acestor rânduri trezesc în mintea of these lines awakens in the mind of every fiecărui cetățean al Republicii Moldova idei citizen of the Republic of Moldova revolt- revoltătoare, întrebări etc. [6, p .83-85]. ing ideas, questions, etc. [6, p. 83-85]. Așadar, instituțiile politice constituie Therefore, political institutions are an o componentă importantă a sistemului important component of the political sys- politic, indicând nivelul de organizare po- tem, indicating the level of the political litică a societății. Instituțiile centrale ale organization of society. The central institu- sistemului politic sunt: statul, partidul po- tions of the political system are: the state, litic, grupul de presiune, grupul de interes. the political party, the pressure group, the De regulă, instituțiile politice se consti- interest group. As a rule, political institu- tuie în cadrul sistemului politic național. tions are constituted within the national Însă în teoria contemporană a relațiilor political system. But in the contemporary internaționale sunt întâlnite aprecierile theory of international relations, the ap- instituționaliștilor, care oferă prioritate preciations of institutionalists are encoun- instituțiilor și organizațiilor neguverna- tered, who give priority to non-govern- mentale, corporațiilor multinaționale. mental institutions and organizations, to Instituțiile politice, atât la nivel național, multinational corporations. Political insti- Administrarea publică: teorie și practică 45 cât și la nivel internațional se pot afla în tutions, both at the national and interna- relație de cooperare, interacțiune, alianță tional level, can be in a relation of coop- sau se pot poziționa în opoziție, conflict. eration, interaction, alliance or they can În momentul în care ne propunem să position themselves in opposition, con- atingem eficiența în procesul de guver- flict. When we aim to achieve efficiency in nare, stabilitatea dinamică a sistemului the governing process, the dynamic stabil- politic democratic, este necesar să apre- ity of the democratic political system, we ciem capacitatea instituțiilor politice de a need to appreciate the capacity of political colabora, de a-și uni eforturile în procesul institutions to collaborate and to join ef- de guvernare. forts in the governing process. Conlucrarea instituțiilor europene Cooperation of the European institu- – condiție indispensabilă guvernării tions - an indispensable condition for eficiente. Modele de integrare regio- efficient governance. The history of man- nală istoria omenirii cunoaște, dar din kind knows various models of regional in- mai multe considerente vom alege mo- tegration, but for several reasons, we will delul oferit de statele europene, care choose the model offered by the European au creat instituții comunitare eficiente, States, which have created efficient Com- responsabile pentru obiectivele decla- munity institutions responsible for the rate. Modelul European de integrare stated objectives. The European model of regională și-a demonstrat eficiența și regional integration has proven its efficien- atractivitatea în timp. Conform Tratatu- cy and attractiveness over time. According lui de la Maastricht, Uniunea Europeană to the Treaty of Maastricht, the European dispune de un cadru instituțional unic, Union has a single institutional framework care asigură coerența și continuitatea that ensures the coherence and continuity acțiunilor întreprinse în vederea atin- of the actions taken to achieve its objec- gerii obiectivelor sale. Instituțiile euro- tives. The European institutions include: the pene: Parlamentul European, Consiliul European Parliament, the European Coun- European, Consiliul Uniunii Europene, cil, the Council of the European Union, the Comisia Europeană, Curtea de Justiție European Commission, the Court of Justice a Comunităților Europene, Curtea de of the European Communities, the Euro- Conturi Europeană ș. a. [8, p.155 - 352]. pean Court of Auditors, etc. [7, p. 155 - 352]. Din anul 1997, Parlamentul European Since 1997, the European Parliament se transformă într-o instituție legislativă, has become a legislative institution, like asemenea parlamentelor statelor-mem- the parliaments of the EU Member States. bre ale UE. Parlamentul European este The European Parliament is the institu- instituția, dezbaterile, deciziile căreia tion, whose debates and decisions are sunt publice, sunt publicate în Jurnalul public and published in the Official Jour- Oficial al UE. Parlamentul este ales în mod nal of the EU. The Parliament is universal- universal de către cetățenii statelor-mem- ly elected by the citizens of the Member bre. Alegerile parlamentare se desfășoară States. Parliamentary elections take place o data la cinci ani și fiecare cetățean every five years and every citizen with the cu drept de vot poate să-și aleagă right to vote can elect his or her Member europarlamentarul. Europarlamentarii își of the European Parliament. MEPs exer- exercită mandatul independent, nu pot cise their mandate independently, can- primi instrucțiuni de la guvernele lor și not receive instructions from their gov- nici nu pot fi investiți cu un mandat im- ernments, nor can they be invested with 46 Administrarea Publică nr. 2, 2021 perativ. Protocolul asupra privilegiilor an imperative mandate. The Protocol on și imunităților Comunităților Europene, Privileges and Immunities of the Euro- adoptat în anul 1965, oferă privilegii eu- pean Communities, adopted in 1965, pro- roparlamentarilor, care pot circula liber în vides for the privileges of MEPs, who may statele-membre ale UE, să consulte orice move freely within the EU Member States, dosar, aflat în posesia Parlamentului Eu- to consult any file in the possession of ropean. Numărul europarlamentarilor a the European Parliament. The number of evoluat în funcție de numărul statelor- MEPs has evolved according to the num- membre ale UE. ber of EU Member States. Parlamentul European este consti- The European Parliament is made up of tuit din grupuri politice, care reunesc political groups, which bring together all ansamblul marilor partide politice ce the major political parties operating in the activează în statele-membre, numărul Member States, with a minimum number of minim fiind de 19. Un europarlamentar 19. A Member of the European Parliament poate aparține doar unui grup politic. can only belong to one political group. The Constituirea unui grup trebuie declarată formation of a group must be declared to Parlamentului, indicându-se denumirea Parliament, indicating the name of the grupului, numele membrilor grupului și group, the names of the members of the compunerea biroului. Aceste informații group, and the composition of the bureau. sunt publicate în Jurnalul Oficial. Grupu- This information shall be published in the rile politice își exercită funcțiile în cadrul Official Journal. The political groups shall activității Uniunii Europene, în confor- exercise their functions within the frame- mitate cu prevederile Regulamentului work of the activities of the European Un- Parlamentului. Ele dispun de un Secre- ion, in accordance with the provisions of tariat în cadrul Secretariatului General, Parliament's Rules of Procedure. They shall de facilități administrative și de alocări have a Secretariat within the General Sec- de la bugetul Parlamentului. Deputații retariat, administrative facilities, and alloca- care nu aderă la grupuri, de asemenea, tions from the Parliament's budget. Mem- dispun de Secretariat. Parlamentul Euro- bers, who do not join the groups, also have pean îndeplinește trei atribuții esențiale: a Secretariat. The European Parliament has puterea legislativă, controlul democratic three key tasks: legislative power, demo- și funcția bugetară. cratic control, and budgetary function. Puterea legislativă este exercitată îm- The legislative power is exercised togeth- preună cu Consiliul Uniunii Europene, er with the Council of the European Union, care, fiind ales prin vot direct, își asigură which being elected by direct vote auto- automat legitimitatea. În practica deci- matically ensures its legitimacy. Four proce- zională a celor două instituții sunt utili- dures are used in the decision-making prac- zate patru proceduri: procedura code- tice of the two institutions. The co-decision ciziei prin care Parlamentul și Consiliul procedure is one whereby the Parliament and UE împart puterea legislativă. Comisia the Council of the EU share legislative power. prezintă decizia sa celor două instituții, The Commission shall present its decision to care o lecturează și o discută în două the two institutions, which shall read and dis- rânduri. Dacă Parlamentul și Consiliul nu cuss it twice. If the Parliament and the Coun- cad de acord asupra textului propunerii, cil do not agree on the text of the proposal, textul este transmis pentru dezbateri în the text shall be forwarded for debate to the Comitetul de conciliere, alcătuit dintr- Conciliation Committee, composed of an Administrarea publică: teorie și practică 47 un număr egal de reprezentanți ai celor equal number of representatives of the two două instituții. La ședințele Comitetului institutions. Representatives of the European participă și reprezentanții Comisiei Commission shall attend the meetings of the Europene. Când Comitetul ajunge la Committee. When the Committee reaches an un acord, transmite textul propunerii agreement, it shall forward the text of the pro- Parlamentului și Consiliului pentru a posal to the Parliament and the Council for a treia lectură. third reading. Procedura cooperării, introdusă prin The cooperation procedure, intro- Actul Unic European, în anul 1986, acordă duced by the Single European Agreement putere de decizie Consiliului UE: în timp in 1986, gives decision-making power to ce rolul Parlamentului se limitează la the Council of the EU. The role of the Par- emiterea unui Aviz, după ce i se comunică liament is limited to issuing an Opinion, Propunerea Comisiei. La moment, această after which the proposal of the Commis- procedură se aplică doar în domeniul sion is announced. At the moment, this Uniunii Economice și Monetare. procedure applies only in the field of the Procedura consultării, în cadrul Economic and Monetary Union. căreia Comisia adresează propunerea The consultation procedure, in which sa simultan Consiliului și Parlamentului, the Commission addresses its proposal si- altor instituții, cum ar fi: Comitetul multaneously to the Council and the Par- Economic și Social, Comitetul regiunilor, liament, to other institutions such as the ale căror avize fac parte integrantă din Economic and Social Committee, the Com- procesul decizional european. În unele mittee of the Regions, whose opinions cazuri consultarea este obligatorie, form an integral part of the European de- actul adoptat de Consiliu, neavând cision-making process. In some cases, con- forță juridică fără Avizul Parlamentului. sultation is mandatory; the act adopted Parlamentul poate aproba propunerea by the Council has no legal force without Comisiei, o poate respinge sau poate the Opinion of Parliament. The Parliament solicita noi amendamente. may approve the Commission's proposal, Procedura Avizului conform, potrivit reject it, or request new amendments. căreia Consiliul trebuie să primească The assent procedure is one accord- Avizul conform al Parlamentului înainte ing to which the Council must receive the de a adopta unele decizii importante. assent of Parliament before taking some Procedura este similară cu cea a consultării, important decisions. The procedure is cu deosebirea că Parlamentul nu poate similar to that of the consultation, except amenda o propunere, ci poate doar s-o that the Parliament cannot amend a pro- accepte sau s-o respingă în întregime. posal; it can only approve or reject it as it Acceptarea este aprobată cu majoritatea is. Acceptance is approved by a majority de voturi. of votes. Controlul democratic este exercitat Democratic control is exercised over asupra tuturor instituțiilor europene, all the European institutions, particularly îndeosebi asupra Comisiei Europene. the European Commission. The Parliament Parlamentul este competent să aprobe has the power to approve or reject the sau să refuze numirea membrilor Comisiei appointment of members of the European Europene; să cenzureze activitatea Comisiei Commission; to censor the work of the Com- în ansamblu. Controlul democratic rezidă mission as a whole. Democratic scrutiny lies în procedurile: ascultă viitorii membri in the procedures: it listens to the future 48 Administrarea Publică nr. 2, 2021 ai Comisiei și candidatul la funcția de members of the Commission and the can- Președinte, aleși de statele-membre, care didate for President, elected by the Mem- nu pot intra în funcție fără aprobarea ber States, who cannot take office without Parlamentului; Comisia este responsabilă the Parliament's approval; the Commission politic în fața Parlamentului, împuternicit is politically accountable to Parliament, em- să aprobe o moțiune de cenzură prin powered to approve a motion of censure care să ceară demisia Comisiei Europene; calling for the resignation of the European Parlamentul examinează rapoartele, Commission; the Parliament examines the care îi sunt transmise de Comisie, reports submitted to it by the Commission, europarlamentarii pot adresa întrebări în MEPs may ask written or oral questions; the scris sau oral; Membrii Comisiei participă members of the Commission participate in la sesiunile plenare ale Parlamentului și the plenary sessions of the Parliament and la reuniunile comisiilor parlamentare, the meetings of parliamentary committees, menținându-se astfel dialogul între cele thus maintaining the dialog between the două instituții. two institutions. Parlamentul controlează activitatea The Parliament controls the work of the Consiliului, europarlamentarii au dreptul Council. MEPs have the right to ask ques- să adreseze întrebări membrilor Consiliului; tions to the members of the Council; the Președintele Consiliului participă la sesiuni- President of the Council attends the ple- le plenare ale Parlamentului. Președintele nary sessions of the Parliament. The Presi- Consiliului trebuie să informeze permanent dent of the Council must keep Parliament Parlamentul în domenii de interes comun, informed in areas of common interest, cum ar fi: politica externă și de securitate such as: common foreign and security pol- comună; cooperarea în materie judiciară; icy; cooperation in judicial matters; asylum politica azilului și migrației; măsurile pri- and migration policy; measures to combat vind lupta împotriva toxicomaniei, fraudei international drug addiction, fraud, and și criminalității internaționale. Examinarea crime; examination of citizens’ petitions ac- petițiilor cetățenilor, acumulate de Comisia cumulated by the Committee on Petitions; petițiilor. Crearea Comisiilor de anchetă. establishment of Commissions of Inquiry. Consolidat după reuniunea șefilor de Consolidated after the 1974 meeting state de la Paris, din anul 1974, își modi- of the Heads of State in Paris, it changes fică activitatea prin planificarea și stabi- its work by planning and setting a fre- lirea unei periodicități a întâlnirilor, cel quency of meetings at least three times a puțin de trei ori pe an, apreciate ca Con- year, as approved by the European Coun- siliu European. La ședințele Consiliului cil. The President of the European Com- European participă Președintele Comisiei mission and its members shall attend the Europene și membrii acesteia. Statutul meetings of the European Council. The Consiliului European a fost aprobat mai Statute of the European Council was ap- târziu, fiind justificat prin Actul Unic proved later and was justified by the Sin- European. Consiliul European este o gle European Act. The European Council instituție cu caracter interguvernamental, is an intergovernmental institution with înzestrat cu putere de decizie doar în decision-making power only in general plan politic general. Pentru a-și aplica political terms. In order to implement its deciziile, Consiliul European are nevoie decisions, the European Council needs de susținerea Comisiei, Parlamentului, the support of the Commission, the Consiliului Europei. Parliament, and the Council of Europe. Administrarea publică: teorie și practică 49
Consiliul Uniunii Europene sau Consiliul The Council of the European Union or de Miniștri – instituție comunitară, care the Council of Ministers is a Community reprezintă toate statele-membre ale UE, institution, which represents all EU exprimând legitimitatea statală a UE Member States, expresses the EU's state prin echilibrul pe care îl realizează între legitimacy through the balance it strikes interesele statelor naționale și ale Uniunii. between the interests of national states Consiliul a avut mai multă putere de and the Union. The Council had more decizie până la adoptarea Tratatului de la decision-making power until the adoption Maastricht, care i-a oferit acest privilegiu of the Treaty of Maastricht, which gave this Parlamentului. Consiliul European este privilege to the Parliament. The European constituit din 27 de membri, câte unul din Council is made up of 27 members, one partea fiecărui stat, care sunt membri ai from each state, who are members of guvernelor naționale, identitatea miniștrilor national governments. The identity of care participă la reuniuni este determinată the ministers attending the meetings is de Agenda acestora. La moment, Consiliul determined by their agenda. At present, Europei este structurat în nouă configurații: the Council of Europe is structured in Consiliul pentru Afaceri generale și relații nine configurations: the General Affairs externe; Consiliul pentru Afaceri economice and External Relations Council; the și financiare; Consiliul pentru Justiție și Economic and Financial Affairs Council; afaceri interne; Consiliul pentru Ocuparea the Justice and Home Affairs Council; the forței de muncă, politică socială, sănătate și Council for Employment, Social Policy, consumatori; Consiliul pentru Piața internă, Health, and Consumers; the Internal industrie și cercetare; Consiliul pentru Market, Industry and Research Council; Transporturi, telecomunicații și energie; Transport, Telecommunications, and Consiliul pentru Agricultură și Pescuit; Energy Council; Agriculture and Fisheries Consiliul pentru Mediu; Consiliul pentru Council; Environment Council; Council for Educație, tineret și cultură. Education, Youth and Culture. Președinția Consiliului Europei este The Presidency of the Council of Europe asigurată prin rotație, pentru o perioadă is held on a rotating basis by each EU de 6 luni de fiecare stat-membru al UE. Member State for a period of 6 months. The Președintele Consiliului, funcție exercitată President of the Council, acting as Minister de ministrul de externe al statului care of Foreign Affairs of the State holding the deține președinția, este un mediator Presidency, shall be a mediator between the între Consiliu și alte instituții comunitare. Council and other Community institutions. Secretarul General asistă Președinția The Secretary-General shall assist the Consiliului, pregătește și asigură buna Presidency of the Council, prepare and funcționare a sesiunilor acestuia. Consiliul ensure the proper functioning of its sessions. adoptă legislația UE; coordonează marile The Council adopts EU law; coordinates the orientări ale politicilor economice broad guidelines of the economic policies of ale statelor-membre; încheie acorduri the Member States; concludes international internaționale între UE și alte state sau agreements between the EU and other states organizații internaționale; împreună or international organizations; approves the cu Parlamentul aprobă bugetul UE; EU budget together with the Parliament; definește politica externă și de securitate defines the common foreign and security comună; coordonează situația judiciară și policy; coordinates the judicial situation and a politicilor naționale în materie penală. national policies in criminal matters. 50 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Comisia Europeană a fost înființată The European Commission was estab- prin Tratatul de la Paris, în anul 1951, lished by the Treaty of Paris in 1951, with cu statut de organ executiv al UE, the status of an executive body of the EU, nucleu al sistemului comunitar. Comisia the core of the Community system. The Eu- Europeană propune: legislația, politicile ropean Commission proposes: legislation, și programele de acțiune, pune în policies, and action programs, implements aplicare Tratatele și Deciziile, adoptate the Treaties and Decisions adopted by the de Parlament și Consiliului UE. Membrii EU Parliament and Council. Members of Comisiei: comisarii, personalități notorii the Commission are commissioners, well- ale statelor-membre, care acționează known personalities of the Member States, exclusiv în interesul Uniunii și nu pot who act exclusively in the interests of the primi instrucțiuni de la guvernele Union and cannot receive instructions from naționale. national governments. Curtea Supremă de Justiție a fost The Supreme Court of Justice was estab- înființată în anul 1952. Potrivit prevederi- lished in 1952. According to the provisions lor Tratatului de la Paris, Curtea este pre- of the Treaty of Paris, the Court is concerned ocupată de interpretarea adecvată a pre- with the proper interpretation of the provi- vederilor normelor dreptului comunitar. sions of Community law. The Court consists În componența Curții intră 27 de judecă- of 27 Judges, one from each Member State tori, câte unul de la fiecare stat-membru and eight Advocates-General, whose num- și opt avocați generali, numărul acestora ber may be increased at the request of the putând crește la cererea Curții și prin De- Court and by unanimous decision of the cizia unanimă a Consiliului. Președintele Council. The President of the Court is elected curții este ales pentru un mandat de 3 for a term of three years and the judges for ani, iar judecătorii pe o perioadă de 6 ani. a term of six years. Lawyers are elected un- Avocații sunt aleși în aceleași condiții ca der the same conditions as judges and help judecătorii și ajută Curtea să-și onoreze the Court to fulfill its obligations. The Court obligațiunile. Curtea lucrează în sesiune works in a plenary session with a quorum plenară cu un cvorum de 15 judecători. of 15 Judges. The Grand Chamber meets at Marea cameră se întrunește la cererea the request of a State or of an institution, unui stat sau a unei instituții parte la un party to a trial, or when the causes are com- proces, sau când cauzele sunt comple- plex and important. In the composition of xe și importante. În componența Curții the Court, we distinguish two chambers of deosebim 2 camere de 5 și 3 judecători. 5 and 3 judges. The Court of Justice of the Curtea de Justiție a UE asigură respec- EU ensures compliance with and interpre- tarea și interpretarea tratatelor comu- tation of Community Treaties and other nitare și a celorlalte dispoziții ale drep- provisions of Community law approved by tului comunitar, aprobate de instituțiile the European institutions; it has multiple europene; are multiple competențe jurisdictional powers, which it exercises jurisdicționale, pe care le exercită în dife- in various forms of appeal. The Court has rite forme de recurs. Curtea este compe- jurisdiction to rule on actions for annulment tentă să se pronunțe asupra recursurilor or actions for failure to fulfill obligations by în anulare sau a recursurilor de carență a State or an institution; complaints against introduse de un stat sau de o instituție; Community law of States by the Member recursurile pentru respectarea dreptului States against the Member States; appeals comunitar de state, îndreptate contra on respect of Community States’ rights Administrarea publică: teorie și practică 51 statelor-membre; recursurile prejudici- against the member states; for damages ale (în interpretare) și recursurile contra (in interpretation) and appeals against deciziilor Tribunalului de Primă Instanță decisions of the Court of First Instance și recursurile în reparație. Curtea are și o and appeals for redress. The Court also has competență consultativă, prin avizele pe consultative power, through the opinions it care le oferă cu ocazia revizuirii tratate- gives on the occasion of the revision of the lor comunitare. Community Treaties. Analiza mecanismului conlucră- The analysis of the mechanism of rii instituțiilor europene ne permite cooperation of the European institutions să conchidem că Uniunea Europeană allows us to conclude that the European în evoluția sa a elaborat un model de- Union in its evolution has developed a mocratic de funcționare a instituțiilor democratic model for the functioning of the sistemului politic, în care deosebim: institutions of the political system, in which norme clare, realizabile; competențe co- we distinguish: clear and achievable norms, erente, susținute de interacțiunea dintre coherent competences, supported by the instituțiile legislative, executive și judi- interaction between legislative, executive ciare. Modelul de partajare a funcțiilor and judicial institutions. The model of între Consiliu și Parlament, conlucrarea sharing functions between the Council and acestora cu Comisia Europeană trebuie the Parliament, their cooperation with the cunoscut în detalii, dacă cu adevărat ne European Commission, must be known in dorim integrarea în comunitatea statelor detail if we really want to integrate into the europene, iar, la moment, ne propunem Community of European States, and, at the să depășim criza politică din Republica moment, we aim to overcome the political Moldova. crisis in the Republic of Moldova. Concluzii. Eficiența guvernării în Conclusion. The efficiency of governing statul democratic este un fenomen social in the democratic state is a complex complex, condiționat de un set de factori social phenomenon, conditioned by a interni și externi, obiectivi și subiectivi. set of internal and external, objective and Confluențele acestora pot fi gestionate subjective factors. Their confluences can prin măsuri concrete, orientate spre be managed through concrete measures prevenirea confruntărilor, spre soluționarea aimed at preventing confrontations and contradicțiilor dintre diferite grupuri sociale, at resolving conflicts between different etno-culturale. Odată ce instituțiile politice social or ethno-cultural groups. Once the își asumă rolul de intermediar/coordonator political institutions assume the role of al intereselor diferitor grupuri sociale, ele intermediary/coordinator of the interests se obligă să cunoască nevoile/necesitățile/ of different social groups, they undertake interesele acestora și într-un mod convingător to know their needs and interests and să le subordoneze interesului național. convincingly to subordinate them to the Un factor important al guvernării national interest. eficiente, chiar și a celei de coaliție, este An important factor of effective gov- cultura politică participativă, pentru ernance, even of a coalition governance, care este caracteristică implicarea activă is the participatory political culture, char- a tuturor cetățenilor în procesul politic, acterized by the active involvement of all procesul decizional, pe de o parte, iar, pe de citizens in the political and the decision- altă parte, implicarea cetățenilor conduce making processes, on the one hand, and, la responsabilizarea clasei politice, a on the other hand, the involvement of 52 Administrarea Publică nr. 2, 2021 conducătorilor instituțiilor statului. citizens leads to the accountability of the Valorile politice, cum ar fi: dreptatea political class and of the leaders of state socială, simțul datoriei, responsabilitatea, institutions. Political values, such as social onestitatea, transparența, toleranța etc. justice, sense of duty, responsibility, hon- se transformă în cod deontologic pentru esty, transparency, tolerance, etc. turn into politicieni, lideri de partide, funcționari a code of deontology for politicians, party publici etc. leaders, civil servants, etc. Pentru a susține și spori eficiența In order to support and increase the ef- guvernării se impune respectarea ficiency of governance, it is necessary to principiilor interacțiunii și conlucrării observe the principles: interaction and co- instituțiilor statului, după cerințele operation of state institutions, according to principiului separării puterii în stat. Unii the requirements of the principle of separa- politicieni, juriști nu citesc interpretarea tion of power in the state. Some politicians lui Montesquieu până la sfârșit, unde se and jurists do not read Montesquieu's inter- menționează: cele trei ramuri ale puterii, pretation to the end, where it is mentioned: fiind separate și relativ independente, se the three branches of power, being separate pot controla și limita reciproc. În această and relatively independent, can control each teză este concentrată semnificația other and limit each other. In this thesis, the practică a investigației date: necesitatea practical significance of the given investi- însușirii teoriei politice despre rolul gation is concentrated: the need to acquire instituțiilor în organizarea și conducerea political theory about the role of institutions societății. Opusul acestui obiectiv îl in the organization and management of so- putem descrie în baza analizei realității ciety. The opposite of this objective can be sociale, politice din Republica Moldova. described based on the analysis of the social Suntem expresivi în dezinformarea and political reality in the Republic of Moldo- populației, în manipularea cetățenilor, în va. We are expressive in misinforming peo- declarații nejustificative, în formalizarea ple, in manipulating citizens, in unjustifiable actului de guvernare. statements, in formalizing the governing act. În calitate de recomandare a-și As a recommendation, we would pro- propune factorilor de decizie să revină pose to the decision-makers to return to la valori, la învățământul politic autentic, values, to genuine de-ideologized politi- deideologizat. Nici o democrație nu cal education. No democracy can be built poate fi edificată, consolidată în condițiile and consolidated under the conditions of culturii politice arhaice. archaic political culture.
BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAPHY 1. Jon Elster, The Cement of Society. – 1. Elster Jon. The Cement of Society. – New York: Cambridge Univerciny Press, 1987. New York: Cambridge University Press, 1987. 2. Dicționar Explicativ al Limbii Romane. 2. Dicționar Explicativ al Limbii Romane. Academia Română, Institutul de Lingvistică Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Ediția a II-a. București: uni- „Iorgu Iordan”, Ediția a II. București: Univers vers enciclopedic, 1996. enciclopedic, 1996. 3. Robert E. Godin, Hans-Dieter Klige- 3. Robert E. Godin, Hans-Dieter Klige- mann (coordonatori), Manual de Știință mann (coordonatori), Manual de Știință Politică. Traducere: Irina Anca Kantor, Il- Politică. Traducere: Irina Anca Kantor, Il- Administrarea publică: teorie și practică 53 eana – Cristina Stănuș, Romana Careja, eana – Cristina Stănuș, Romana Careja, Mirela Nemeș, Andree-Ioana Cozianu, Mirela Nemeș, Andree-Ioana Cozianu, Olivia Toderean, Cosmin -Gabriel Marian, Olivia Toderean, Cosmin -Gabriel Marian, Iași: Polirom, 2005, 734 p. Iași: Polirom, 2005, 734 p. 4. Leicu C., Leicu I. Instituțiile comuni- 4. Leicu C., Leicu I. Community Institu- tare, București: Lumina LEX, 1996,128 p. tions, București: Lumina LEX, 1996, 128 p. ISBN 953-9186-86-6. ISBN 953-9186-86-6. 5. Rawls J. Political Liberalism and De- 5. Rawls J. Political Liberalism and De- mocracy, New York: Columbia University mocracy, New York: Columbia University Press, 1993. Press, 1993. 6. Roșca L. Știința Politică, Chișinău, 6. Roșca L. Political Science, Chișinău, UASM, 2005, 310 p. ISBN 9975-9855-2-1 UASM, 2005, 310 p. ISBN 9975-9855-2-1 7. Roșca L. Filosofia Integrării Euro- 7. Roșca L. The philosophy of European pene. Curs universitar, Chișinău, 2017 integration. University course. Chișinău, (Tipogr. „Print-„Caro”), 312 p. ISBN 978- 2017 (Tipogr. „Print-„Caro”), 312 p. ISBN 9975-56-449-6 978-9975-56-449-6 8. Jean-Luc Sauron, Curs de instituții 8. Jean-Luc Sauron. European institu- europene, Iași: Collegium Polirom, 2010, tions course, Iași: Collegium Polirom, 2010, 428 p. ISBN 978-973-46-1216-1 428 p. ISBN 978-973-46-1216-1
Prezentat: 03.03.2021 Presented: 03.03.2021 E-mail: [email protected] E-mail: [email protected] Societatea civilă și statul de drept Societatea civilă și statul de drept 55 SISTEME ȘI MECANISME INTERNAȚIONALE DE PROTECȚIE A DREPTURILOR OMULUI APLICABILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
INTERNATIONAL PROTECTION SYSTEMS AND MECHANISMS OF HUMAN RIGHTS APPLICABLE IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).03 CZU: 342.7(478)
Natalia CTITOR, doctor, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică
SUMMARY Fundamental human rights and freedoms are respected insofar as they are known to so- ciety at large and to each individual in particular, and become known only to the extent that they are acquired. The formation of the legal culture, in the stated sense, is an essential field of activity of the state authorities, becoming a necessity for each individual to have sufficient knowledge in -or der to be aware of the content and essence of his rights, freedoms and possibilities, so that later he should show respect and tolerance for the similar rights of other members of society, as well as of society as a whole. Keywords: fundamental human rights and freedoms, systems, mechanisms, society, legal culture.
REZUMAT Drepturile şi libertățile fundamentale ale omului sunt respectate în măsura în care sunt cu- noscute societății în general şi fiecărui individ în special şi devin cunoscute numai în măsura în care sunt însuşite. Formarea culturii juridice, în sensul declarat, este un domeniu esențial de activitate al autorităților de stat, devenind o necesitate pentru fiecare individ să aibă cunoştințe suficiente pentru a fi conştient de conținutul şi esența drepturilor, libertăților şi posibilităților sale, pentru ca ulterior să manifeste respect şi toleranță față de drepturile similare ale celorlalți membri ai societății, precum şi ale întregii societăți. Cuvinte-cheie: drepturile şi libertățile fundamentale ale omului, sisteme, mecanisme, so- cietate, cultură juridică.
Drepturile și libertățile fundamentale ale ral, și de fiecare individ, în particular, și de- omului sunt respectate în măsura în care vin cunoscute doar în măsura în care sunt sunt cunoscute de societate, în sens gene- însușite. 56 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Formarea culturii juridice, în sensul venţiile adoptate în domeniul drepturilor enunțat, reprezintă un domeniu esenţial de omului sub egida ONU și a structurilor sale activitate ale autorităţilor statale, devenind cu ajutorul cărora se evaluează modul în o necesitate ca fiecare individ să posede care statele-părţi își îndeplinesc obligaţiile. cunoștinţe suficiente pentru a conștientiza ONU este singurul forum internaţional în conținutul și esența drepturilor, libertăților cadrul căruia toate statele pot fi reprezenta- și posibilităților sale, pentru ca, ulterior, să te și pot participa la dezbaterea probleme- manifeste respect și toleranță vis a vis de lor globale. drepturile similare ale celorlalți membri ai În momentul în care statele devin membre societății, precum și ale societății întregi. ale ONU, acestea acceptă și își asumă obligaţi- Dinamica evoluțiilor în domeniul drep- ile prevăzute de Carta Naţiunilor Unite. În pre- turilor omului, în secolul XX, a fost și este zent, 193 de ţări sunt membre ale ONU. evidențiată atât prin activitatea unor orga- Republica Moldova a devenit membru nizaţii internaţionale, precum și de unele al ONU la 2 martie 1992, odată cu adopta- ideologii, în timp ce ultimele au descris și rea de către Adunarea Generală a Naţiunilor analizat temeiul și legitimitatea drepturilor Unite a Rezoluţiei 46/223. omului, organizaţiile internaţionale inter- Funcţionarea ONU se realizează prin guvernamentale și nonguvernamentale au intermediul a șase organe principale, pre- jucat rolul esenţial în procesul de codificare văzute în Carta Naţiunilor Unite și anume: a normelor de drept internaţional, precum Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, și în monitorizarea implementării drepturi- Consiliul Economic și Social, Consiliul de Tu- lor omului de către statele sale membre. telă, Curtea Internaţională de Justiţie și Se- În cadrul sistemului universal de cretariatul. Alături de acestea funcţionează protecție a drepturilor omului, rolul decisiv și alte organe subsidiare, care ajută organe- a revenit Organizaţiei Naţiunilor Unite, pre- le principale în îndeplinirea atribuţiilor lor și cum și celor 15 agenţii specializate (Orga- nu au competenţă proprie, ci o competenţă nizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia delegată de organul principal. Mondială a Sănătăţii, Fondul pentru Copii al Adunarea Generală este organul prin- Naţiunilor Unite, Organizaţia Naţiunilor Uni- cipal al ONU, dispunând de cele mai vaste te pentru Educaţie, Știinţă și Cultură etc.). competenţe politice, administrative și fi- ONU este cea mai importantă organizație nanciare, și care se întrunește în sesiuni or- internaţională din lume, creată pe 24 oc- dinare sau extraordinare pentru a dezbate tombrie 1945, odată cu ratificarea Cartei cele mai stringente probleme mondiale. Naţiunilor Unite, care statuează principiile Toate statele-membre ale ONU sunt re- de bază ale relaţiilor internaţionale. prezentate în Adunarea Generală. Obiectivele primordiale ale Naţiunilor Deciziile în probleme-cheie, precum pa- Unite, conform Cartei, sunt de a proclama cea și securitatea internaţională, admiterea drepturile fundamentale ale omului, de a de noi membri și bugetul ONU, sunt aproba- garanta respectul pentru dreptul internaţi- te cu o majoritate de două treimi din voturi. onal, precum și de a ameliora standardele Alte decizii sunt votate prin majoritate de viaţă pe tot cuprinsul globului. simplă. Naţiunile Unite reprezintă o structură Adunarea nu poate forţa statele să acţio- largă și complexă pentru astfel de preocu- neze, dar recomandările ei sunt indicatorul pări, în sistemul său coexistând organisme opiniei internaţionale generale și reprezintă cu structuri și competenţe variate. autoritatea morală a comunităţii naţiunilor. Toate aceste organisme ţin cont de con- Adunarea Generală își exercită mandatul Societatea civilă și statul de drept 57 prin intermediul a șase Comitete Principale ră cu aceste probleme Adunării Generale, – Comitetul I (securitate și dezarmare), Co- membrilor ONU și agenţiilor specializate. mitetul II (economic și financiar), Comitetul În calitate de forum central de abordare III (social-umanitar), Comitetul IV (politici a subiectelor economice și sociale interna- speciale și decolonizare), Comitetul V (ad- ţionale și de formulare a recomandărilor de ministrativ-bugetar), Comitetul VI (juridic) politici, Consiliul joacă un rol-cheie în coo- – și prin intermediul organismelor subsidi- perarea internaţională pentru dezvoltare și are – nenumărate comitete, comisii, consilii, se poate consulta cu organizaţiile neguver- grupuri de lucru ș. a. namentale, formând, în așa mod, o legătură După dezbaterea problemelor ce se află între Naţunile Unite și societatea civilă. pe ordinea de zi, aceste organe subsidiare Consiliul are 54 de membri, aleși de Adu- își înaintează recomandările sub formă de narea Generală pentru mandate de trei ani. proiecte de rezoluţii și decizii pentru discu- Consiliul de Tutelă a fost înfiinţat pentru ţii în timpul sesiunilor plenare ale Adunării a asigura supravegherea internaţională a Generale. unor teritorii, aflate sub tutelă și administra- Consiliul de Securitate este un organ te de șapte state-membre ale ONU; de ase- colegial restrâns, ale cărui atribuţii vizează menea, s-au asigurat toate măsurile nece- menţinerea păcii și securităţii internaţionale. sare pregătirii teritoriilor respective pentru Consiliul este compus din 15 membri, autoguvernare și independenţă. dintre care cinci permanenţi (SUA, Federaţia Consiliul de Tutelă și-a desfășurat activita- Rusă, China, Marea Britanie, Franţa) și zece tea până în anul 1994, când ultimul teritoriu membri nepermanenţi aleși de Adunarea (din cele 11 supravegheate de Consiliu) aflat Generală pentru o perioadă de doi ani. sub tutela ONU și-a dobândit independenţa. În cazul în care Consiliul consideră că Consiliul de Tutelă și-a formulat regulile există o ameninţare la adresa păcii mondi- de procedură, astfel încât să se poată întruni ale, acesta pune, mai întâi, în discuție mo- doar în caz de nevoie și este alcătuit actual- dalităţile de rezolvare pașnică, poate suge- mente din cei cinci membri permanenţi ai ra principiile unui acord de pace sau poate Consiliului de Securitate. media conflictul. Curtea Internaţională de Justiţie este În cazul unor conflicte armate, Consiliul principalul organ judiciar al ONU, compusă încearcă să asigure încetarea focului, poa- din 15 judecători aleși de Adunarea Genera- te trimite o misiune de menţinere a păcii lă și de Consiliul de Securitate, care iau deci- pentru a ajuta părţile aflate în conflict să zii prin vot independent și simultan. respecte armistiţiul și să împiedice reluarea Curtea dezbate disensiunile dintre state violenţelor. în baza participării voluntare a statelor afla- Consiliul poate lua măsuri de implemen- te în litigiu. Dacă un stat alege să participe tare a deciziilor sale, poate impune sancţiuni la procedurile Curţii, atunci acesta este obli- economice sau embargouri asupra armelor. gat să se supună rezoluţiilor acesteia. Consiliul Economic și Social (ECOSOC) În 1993, Adunarea Generală a ONU a coordonează activitatea economică și soci- consolidat sistemul promovării și imple- ală a Naţiunilor Unite și a organizaţiilor din mentării drepturilor omului prin crearea sistemul ONU. funcţiei de Înalt Comisar al Naţiunilor Unite ECOSOC iniţiază studii și analize privind pentru Drepturile Omului, mandatat să co- economia mondială, problematica socială, ordoneze toate programele Naţiunilor Uni- culturală, educaţia și sănătatea la nivel in- te în materie de drepturi ale omului și să le ternaţional și face recomandări în legătu- îmbunătăţească eficienţa. 58 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Înaltul Comisar a devenit principalul res- în domeniul drepturilor omului; coordona- ponsabil pentru promovarea și implemen- rea planului de acţiuni în domeniul dreptu- tarea unor proiecte de acest gen în sistemul rilor omului și a chestiunilor relevante pen- Naţiunilor Unite. Acţionând sub directa au- tru acest domeniu în cadrul sistemului ONU. toritate a Secretarului General, în calitate de Consiliul ONU pentru Drepturile Omu- reprezentant al acestuia în domeniul dreptu- lui este constituit din 47 de state membre rilor omului, Înaltul Comisar raportează Adu- ONU. Statele-membre sunt alese de Aduna- nării Generale, Consiliului Economic și Social rea Generală și pot avea cel mult două man- și Consiliului pentru Drepturile Omului. date consecutive, cu o durată de trei ani. Mandatul Înaltului Comisar ONU pentru Procedurile speciale – denumirea gene- Drepturile Omului are patru componente rică a instrumentului de bază al Consiliului esenţiale: realizarea parteneriatului global pentru Drepturile Omului, prin intermediul pentru drepturile omului, prevenirea încălcă- căruia este abordată situaţia particulară a rilor drepturilor omului și acţiunea în caz de unei ţări sau chestiuni tematice în toate re- urgenţă; promovarea drepturilor omului, a giunile lumii. democraţiei și dezvoltării, a păcii durabile; co- Procedurile speciale sunt reprezentate ordonarea sistemului global al Naţiunilor Uni- fie de o persoană – un raportor, un repre- te al programelor pentru drepturile omului. zentant special sau un expert independent, În sistemul Naţiunilor Unite există două fie de un grup de lucru format dintr-un corp tipuri de mecanisme de monitorizare a im- de experţi care îndeplinesc sarcini specifi- plementării drepturilor omului: mecanisme ce, încredinţate de Consiliu prin rezoluţiile extraconvenţionale, create conform Cartei adoptate de membrii săi. ONU și mecanisme convenţionale, create în Mandatele procedurilor speciale cer de baza tratatelor internaţionale privind drep- la experţii desemnaţi să examineze, să mo- turile omului. nitorizeze și să consilieze cu privire la situa- Consiliul pentru drepturile omului, creat ţia drepturilor omului în anumite ţări sau te- în 2006 [1], ca mecanism extraconvenţional ritorii și să prezinte rapoarte publice asupra de monitorizare a implementării drepturilor mandatului de ţară ori asupra fenomenului omului, a înlocuit Comisia ONU pentru drep- încălcării drepturilor omului la nivel mondi- turile omului. Acesta are drept scop promo- al, în cazul mandatului tematic. varea și respectarea drepturilor și libertăţilor Raportorii speciali prezintă rapoartele fundamentale ale omului la nivel global. cu concluziile respective Consiliului pentru Consiliul ONU pentru Drepturile Omului Drepturile Omului, iar la cererea acestuia – vizează, în principal, următoarele probleme: și recomandările sale. Uneori procedurile dezbaterea cazurilor de violare a drepturi- speciale pot fi singurul mecanism capabil lor omului, inclusiv a celor cu caracter ma- să alerteze comunitatea internaţională în jor și sistematic; elaborarea de recomandări privinţa situaţiilor specifice referitoare la adresate Adunării Generale ONU cu privire drepturile omului. la dezvoltarea dreptului internaţional în do- Procedura 1503 – Procedura de comuni- meniul Sisteme de protecție a drepturilor și care a încălcărilor drepturilor omului – este libertăților fundamentale ale omului; furni- destinată examinării situaţiilor care conduc zarea de contribuţii în vederea prevenirii vi- la încălcări flagrante, sistematice și temeinic olărilor drepturilor omului și a unui răspuns dovedite ale drepturilor omului indiferent prompt în cazul urgenţelor în domeniul de ţara în care se produc. drepturilor omului; promovarea aplicării Comunicările privind încălcările dreptu- depline a obligaţiilor asumate de către state rilor pot proveni de la orice persoană, grup Societatea civilă și statul de drept 59 sau ONG-uri care se consideră victime ale lui, elaborată sub egida ONU, este documen- unor violări ale drepturilor omului sau dis- tul care a avut o însemnătate excepţională pun de informaţii relevante despre aceste pentru elaborarea și dezvoltarea conceptu- încălcări. Procedura 1503 se aplică la analiza lui drepturilor omului pe plan internaţional, situaţiilor și nu vizează plângeri individuale. în primul alineat al cărui este afirmată ideea Alte instrumente de care dispune Con- că „recunoașterea demnităţii inerente tutu- siliul ONU pentru Drepturile Omului sunt: ror membrilor familiei umane și a drepturilor Forumul pentru minorităţi, Forumul Social egale și inalienabile constituie fundamentul și Mecanismul pentru populaţii autohtone, libertăţii, dreptăţii și păcii în lume“. care se reunesc anual pe parcursul a do- Declaraţia Universală a Drepturilor Omu- uă-trei zile, lucrările căror permit, în special lui, cele două Pacte – Pactul internaţional cu societăţii civile, să-și exprime punctele de privire la drepturile civile și politice, Pactul vedere asupra unei problematici specifice și internaţional cu privire la drepturile econo- să facă recomandări membrilor Consiliului mice, sociale și culturale și cele două proto- ONU pentru Drepturile Omului pentru ame- coale facultative formează „Carta Internaţi- liorarea situaţiei din domeniile respective. onală a Drepturilor Omului“. La 13 mai 2010, Adunarea Generală a Pe parcurs, după Declaraţia Universală ONU, cu votul a 175 de ţări-membre, a ales a Drepturilor Omului, Adunarea Generală a Republica Moldova pentru prima dată în ONU a adoptat peste 60 de convenţii inter- calitate de membru al Consiliului pentru naţionale, pacte și alte documente privind Drepturile Omului pentru perioada 2010- drepturile omului, printre care trebuie evi- 2013, fapt ce constituie rezultatul unor denţiate tratatele de bază, pentru monitori- eforturi diplomatice realizate de Ministerul zarea implementării cărora au fost instituite Afacerilor Externe și Integrării Europene și mecanisme speciale de protecţie a drepturi- de reprezentanţele sale permanente de la lor omului: Convenţia internaţională privind Geneva și New York. eliminarea tuturor formelor de discriminare Republica Moldova și-a prezentat candi- rasială (1965), Pactul internaţional cu privire datura în Consiliul pentru Drepturile Omu- la drepturile civile și politice (1966), Pactul lui în 2006, serviciul diplomatic al ţării anga- internaţional cu privire la drepturile econo- jându-se, astfel, într-un proces susţinut de mice, sociale și culturale (1966), Convenţia afirmare a obiectivelor Republicii Moldova internaţională privind eliminarea tuturor privind respectarea și promovarea drepturi- formelor de discriminare rasială (1965) [6], lor omului atât în plan naţional, cât și în cel Convenţia asupra eliminării tuturor forme- internaţional. lor de discriminare faţă de femei (1979) [7], Luând în considerare că unul dintre Convenţia împotriva torturii și altor pedepse vectorii politicii externe moldovenești este ori tratamente cu cruzime, inumane sau de- reprezentat de promovarea valorilor demo- gradante (1984), Convenţia internaţională cu cratice și a respectării drepturilor și libertăţi- privire la drepturile copilului (1989), Conven- lor fundamentale ale omului, Consiliul ONU ţia internaţională privind protecţia dreptu- pentru Drepturile Omului reprezintă pen- rilor tuturor lucrătorilor migranţi și a mem- tru Republica Moldova cea mai importantă brilor familiilor acestora (1990), Convenţia platformă de acţiune, la nivel internaţional, privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi în vederea ameliorării situaţiei drepturilor (2006), Convenţia internaţională pentru pro- omului în statele lumii și stopării încălcării tecţia tuturor persoanelor contra dispariţiilor normelor din acest domeniu. forţate (2006, neintrată în vigoare). Declaraţia Universală a Drepturilor Omu- Prin tratate au fost create nouă comitete 60 Administrarea Publică nr. 2, 2021 specializate pentru monitorizarea acţiuni- economice, sociale și culturale, ratificat de lor statelor-părţi în direcţia implementării Republica Moldova prin Hotărârea Parla- prevederilor documentelor internaţionale mentului nr. 217 din 28.07.1990. Spre de- menţionate mai sus. osebire de alte comitete, ai căror membri Comitetul pentru drepturile omului mo- sunt aleși de statele-părţi pentru respectiva nitorizează implementarea Pactului interna- convenţie și raportează Adunării Generale, ţional cu privire la drepturile civile și politice. membrii acestui comitet sunt aleși de către Primul protocol opţional autorizează Consiliul economic și social. Comitetul să primească și să examineze În 2008 Consiliul pentru drepturile omu- plângeri ale persoanelor fizice cu privire la lui a adoptat, Protocolul opţional la Pactul încălcarea drepturilor lor civile și politice. internaţional cu privire la drepturile econo- Comitetul este, de asemenea, abilitat să mice, sociale și culturale, care stabilește un monitorizeze aplicarea celui de-al doilea mecanism de soluționare a plângerilor indi- protocol facultativ asupra abolirii pedepsei viduale în legătură cu încălcarea drepturilor cu moartea. economice, sociale și culturale. Republica Moldova a ratificat Protocolul Comitetul pentru eliminarea discrimină- opţional la Pactul internaţional cu privire la rii rasiale este un organ format din experţi drepturile civile și politice în anul 2007, cu independenţi, care monitorizează punerea următoarele rezerve: „Până la restabilirea în aplicare a Convenţiei internaţionale pri- deplină a integrităţii teritoriale a Republicii vind eliminarea tuturor formelor de discri- Moldova, prevederile protocolului se aplică minare rasială. doar pe teritoriul controlat efectiv de au- Articolul 14 din Convenţie permite Co- torităţile Republicii Moldova“; „Comitetul mitetului pentru eliminarea discriminării ra- Drepturilor Omului nu va avea competen- siale să primească și să examineze plângeri ţa de a examina cererile individuale care se de la persoane sau grupuri de persoane referă la încălcări ale prevederilor Pactului care se consideră victime ale încălcării de internaţional cu privire la drepturile civile către statul-parte a unor drepturi enunţate și politice produse până la data intrării în în Convenţie. vigoare a prezentului protocol pentru Re- Comitetul pentru eliminarea discriminării publica Moldova“; „Comitetul Drepturilor faţă de femei monitorizează punerea în apli- Omului nu va avea competenţa de a exami- care a Convenţiei privind eliminarea tuturor na cererile individuale care sunt în curs de formelor de discriminare faţă de femei. examinare sau au fost examinate în fond de Statele-părţi la tratat sunt obligate să un alt organ internaţional specializat.“ prezinte rapoarte periodice către Comitetul Protocolul facultativ la Pactul internaţio- respectiv privind modul în care sunt puse în nal cu privire la drepturile civile și politice aplicare drepturile din Convenţie. privind abolirea pedepsei cu moartea a fost Odată cu adoptarea Protocolului opţio- ratificat de Republica Moldova în anul 2006, nal, sunt admise comunicări individuale cu cu următoarea declaraţie: „Până la restabili- privire la încălcările drepturilor prevăzute rea deplină a integrităţii teritoriale a Repu- de această Convenţie. blicii Moldova, prevederile Protocolului se Republica Moldova a aderat la Protoco- aplică doar pe teritoriul controlat efectiv de lul opţional de la Convenţia asupra elimi- autorităţile Republicii Moldova“. nării tuturor formelor de discriminare faţă Comitetul pentru drepturile economice, de femei prin adoptarea Legii nr. 318 din sociale și culturale monitorizează imple- 15.12.2005, recunoscând astfel competenţa mentarea Pactului cu privire la drepturile Comitetului privind eliminarea discriminării Societatea civilă și statul de drept 61 faţă de femei de a accepta și de a examina calitate de Mecanism Naţional de Preveni- comunicările individuale sau ale grupurilor re a Torturii, în conformitate cu Protocolul de persoane care susţin că sunt victime ale opţional la Convenţia împotriva torturii și violării oricăruia dintre drepturile stabilite în a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, Convenţie. inumane sau degradante [8]. Comitetul împotriva torturii monitori- Comitetul pentru drepturile copilului zează implementarea Convenţiei împotriva monitorizează punerea în aplicare a Con- torturii și altor pedepse ori tratamente cu venţiei internaţionale cu privire la drepturi- cruzime, inumane sau degradante. Toate le copilului. statele-părţi sunt obligate să prezinte ra- Acesta monitorizează, de asemenea, poarte periodice către Comitet privind mo- punerea în aplicare a două protocoale fa- dul în care sunt puse în aplicare drepturile cultative la Convenţie – Protocolul faculta- prevăzute de Convenţie. tiv privind implicarea copiilor în conflictele Potrivit prevederilor art. 22 din Con- armate și Protocolul facultativ referitor la venţie, orice stat-parte poate să declare că vânzarea de copii, prostituţia copiilor și por- recunoaște competenţa Comitetului de a nografia infantilă. accepta și de a examina comunicări prezen- Convenţia cu privire la drepturile copilu- tate de sau în numele unor persoane parti- lui nu reglementează vre-o procedură spe- culare care pretind că sunt victime ale unei cială de comunicare a încălcării drepturilor încălcări, de către statul-parte, a prevederi- copilului, însă Comitetul pentru drepturile lor Convenţiei. Comitetul nu acceptă nicio copilului poate cere, conform prevederilor comunicare în care este implicat un stat- art. 44, informaţii relevante referitoare la parte care nu a făcut o asemenea declaraţie. implementarea Convenţiei. Protocolul Opţional la Convenţie, ratifi- Comitetul pentru drepturile persoanelor cat de Republica Moldova în martie 2006, cu dizabilităţi monitorizează implementarea creează Subcomitetul privind prevenirea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu torturii (SPT), care are mandat pentru vizi- dizabilităţi de către statele-părţi și a Protoco- tarea locurilor de detenţie în statele-părţi. lului opţional care autorizează Comitetul să În conformitate cu Protocolul opţional, sta- accepte și să examineze plângeri ale persoa- tele-părţi instituie mecanisme naţionale nelor fizice care pretind a fi victime ale încăl- de prevenire a încălcărilor la nivel intern, cării de către stat a prevederilor Convenţiei. având, de asemenea, și mandat pentru a in- Comitetul pentru lucrătorii migranţi ana- specta locurile de detenţie. lizează modul în care statelepărţi respectă Până la intrarea în vigoare a Legii cu pri- Convenţia internaţională privind protecţia vire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) drepturilor tuturor lucrătorilor migranţi prin nr. 52 din 03.04.2014 calitatea de Mecanism revizuirea rapoartelor privind măsurile în- Naţional de Prevenire a Torturii în Republica treprinse de statele-părţi în vederea imple- Moldova a fost exercitată de avocaţii parla- mentării acesteia. mentari în baza legii care reglementa activi- Comitetul, în anumite circumstanţe, tatea avocaților parlamentari. poate să analizeze plîngerile individuale Conform prevederilor Legii nominaliza- sau comunicări de la persoane fizice care te, în scopul protecţiei persoanelor împo- pretind a fi victime ale încălcării drepturilor triva torturii și altor pedepse ori tratamente enunţate în Convenţie de către statul-parte cu cruzime, inumane sau degradante, pe care a acceptat această procedură. lângă Oficiul Avocatului Poporului se cre- Sistemul european de protecţie a drep- ează Consiliul pentru prevenirea torturii în turilor omului a fost stabilit de către Consi- 62 Administrarea Publică nr. 2, 2021 liul Europei (al cărui statut a fost semnat la - combaterea rasismului, xenofobiei, an- Londra la 5 mai 1949, fiind fondat de zece tisemitismului și intoleranţei (Comisia euro- state), având drept scop ca „fiecare membru peană împotriva rasismului și intoleranţei); al Consiliului Europei să accepte principiile - consolidarea libertăţii de exprimare și statului de drept și principiul în virtutea că- de informare prin mijloacele de comunicare ruia fiecare persoană aflată sub jurisdicţia sa în masă și prin libera circulaţie a ideilor și in- să se bucure de drepturile și libertăţile fun- formaţiilor dincolo de frontiere. damentale ale omului. Sistemul drepturilor omului al Consiliu- Consiliul Europei cuprinde 47 de state și lui Europei își are izvorul juridic în Conven- are sediul la Strasbourg, în Palatul Europei. ţia pentru Apărarea Drepturilor Omului si Drapelul european, un cerc cu douăspre- Libertăţilor Fundamentale (Convenţia Euro- zece stele aurii pe un fond albastru întruchi- peană), care garantează drepturile civile și pează popoarele Europei, cercul simboli- politice de bază și Carta socială europeană zând unitatea acestora. revizuită, care prevede un sistem de drep- Republica Moldova a devenit membru turi sociale și economice [10]. cu drepturi depline al Consiliului Europei pe Fiecare dintre aceste tratate stabilește 13 iulie 1995 [9]. propriul său cadru instituţional pentru su- Structura Consiliului Europei: Comitetul pravegherea respectării obligaţiilor asumate de Miniștri, Adunarea Parlamentară, Secre- de statul – membru prin respectivul tratat. tarul General, Congresul Autorităţilor Loca- Republica Moldova a ratificat Convenţia le și Regionale, Comisarul pentru Drepturi- Europeană, cu unele rezerve: a declarat că le Omului, Curtea Europeană a Drepturilor nu va putea asigura respectarea dispoziţii- Omului. Există, de asemenea, Comisia pen- lor Convenţiei în ce privește actele comise tru democraţie prin drept, cunoscută sub de organele autoproclamatei republici nis- denumirea de Comisia de la Veneţia. trene pe teritoriul controlat efectiv de aces- Prin activitatea sa în domeniul drep- tea până la soluţionarea definitivă a diferen- turilor omului și cu ajutorul convenţiilor și dului din această zonă. celorlalte instrumente legislative, Consiliul De asemenea, de către Republica Mol- Europei urmărește: dova au fost ratificate și Protocoalele nr. l - protejarea drepturilor civile și politice, adiţional, nr. 2, 4, 6, 7, 12, 14, 13,15 (ultimul graţie procedurilor prevăzute de Convenţia fiind ratificat doar de 7 state-membre din pentru Apărarea Drepturilor Omului și Li- 47), 16 (semnat, dar neratificat). bertăţilor Fundamentale; Prin Convenţia Europeană a fost institu- - protejarea drepturilor sociale și economi- ită Curtea Europeană a Drepturilor Omului ce prin mecanismul Cartei sociale europene; (Curtea Europeană). - protejarea persoanelor private de li- Mecanismul iniţial de control prevăzut bertate, prin intermediul vizitelor efectuate de Convenţia Europeană a fost modificat de de Comitetul european pentru prevenirea câteva ori: până la 1 noiembrie 1998 (intra- torturii și pedepselor sau tratamentelor in- rea în vigoare Protocolul nr. 11 la Conven- umane sau degradante; ţia Europeană)mecanismul de protecţie a - protejarea drepturilor minorităţilor na- drepturilor omului presupunea existenţa ţionale prin intermediul Convenţiei-cadru a două organe jurisdicţionale – Comisia și pentru protecţia minorităţilor naţionale; Curtea Europeană a Drepturilor Omului – și - promovarea egalităţii între bărbaţi și un organ politic – Comitetul de Miniștri al femei (Comitetul director pentru egalitate Consiliului Europei (Comitetul de Miniștri). între bărbaţi și femei); Actualmente, există un singur organ ju- Societatea civilă și statul de drept 63 risdicţional împuternicit să judece cazurile cure de drepturile și libertăţile protejate de de încălcare a drepturilor omului – Curtea Convenţia Europeană. Europeană a Drepturilor Omului, iar Comi- Într-una din cauzele sale Curtea a hotă- tetul de Miniștri este învestit cu atribuţii de rât că responsabilitatea unui stat pe temeiul supraveghere a executării hotărârilor Curţii. Convenţiei poate să fie angajată pentru ac- Curtea se compune dintr-un număr de ju- tele tuturor organelor, agenţiilor sau funcţi- decători egal cu cel al părţilor contractante, onarilor săi, cu motivarea că nu interesează care sunt aleși de Adunarea Parlamentară, rangul acestora, pentru că actele persoane- dintre candidaţii propuși de acestea, pe o lor ce acţionează în cadrul funcţiilor lor ofi- durată de șase ani, cu posibilitatea realegerii. ciale sunt, în orice caz, imputabile statului Comitetul de Miniștri este alcătuit din căruia acestea aparţin. miniștrii Afacerilor Externe ai statelor mem- Convenţia permite, în același timp, indi- bre sau delegaţii acestora. vizilor care se consideră lezaţi în drepturile Drepturi și libertăţi garantate prin Con- lor să depună plângeri la instituţiile europe- venţie: dreptul la viaţă (art. 2); dreptul la ne de la Strasbourg împotriva Guvernului libertate și la siguranţa persoanei (art. 5); pe care îl consideră răspunzător (CEDH, 28 dreptul la un proces echitabil (art. 6); drep- octombrie 1999, Wille c/Liechtenstien, Re- tul la respectarea vieţii private și de familie, cueil 1999-VII). a domiciliului și corespondenţei (art. 8), care Convenţia nu este abilitată să înlocuias- poate fi conexat cu dreptul de a se căsători că sistemele naţionale de protecţie a drep- și de a întemeia o familie (art. 12), egalita- turilor omului, ci să reprezinte o garanţie tea în drepturi și responsabilităţi a soţilor internaţională ce se alătură dreptului de re- pe durata căsătoriei și cu prilejul desfacerii curs în cadrul fiecărui stat. acesteia (art. 5 al Protocolului nr. 7); liberta- Totodată, pentru a depune o cerere la tea de exprimare, inclusiv libertatea presei CEDO, aceasta trebuie să satisfacă anumite (art. 10); libertatea de întrunire și de asocie- condiții, care sunt stabilite în art. 34 și art. re (art. 11); dreptul la un recurs efectiv (art. 35 ale Convenţiei (ex.: epuizarea căilor in- 13); dreptul la protecţia proprietăţii (art. terne de recurs; respectarea termenului de 1 Protocolul nr. 1); dreptul la instruire (art. șase luni, începând cu data deciziei interne 2 Protocolul nr. 1); dreptul la alegeri libere definitive; referința la un drept prevăzut de (art. 3 Protocolul nr. 1); libertatea de circu- Convenţie etc.). laţie și dreptul de alegere a reședinţei (art. 2 Curtea poate fi sesizată cu o cerere de Protocolul nr. 4). către orice persoană fizică, orice organizaţie Interdicţii statuate prin Convenția Euro- guvernamentală sau orice grup de particu- peană: tortura și pedepsele sau tratamente- lari care se pretinde victimă a unei violări le inumane sau degradante (art. 3), sclavia, din partea unui stat parte la Convenţie sau servitutea și munca forţată sau obligatorie la Protocoalele sale adiţionale. (art. 4 ), discriminarea în exercitarea drep- Curtea nu este competentă să examineze turilor și libertăţilor garantate de Convenţie cereri ce vizează situaţiile care au avut loc sau (art. 14) și interzicerea generală a discrimi- au fost finalizate până la intrarea în vigoare a nării (art. 1 Protocolul nr. 12), expulzarea sau Convenţiei pentru statul pârât (pentru Repu- refuzarea de către un stat a intrării propriilor blica Moldova, până la 12 septembrie 1997). cetăţeni și expulzarea colectivă a străinilor Cererea se perfectează în scris în una din (art. 3 și 4 Protocolul nr. 4). limbile oficiale ale statelor membre ale Con- Statul are obligaţia să vegheze ca per- siliului Europei și se expediază Curţii prin soanele aflate sub jurisdicţia lui să se bu- poștă direct de către reclamant sau repre- 64 Administrarea Publică nr. 2, 2021 zentantul acestuia, care nu trebuie neapărat Hotărârile comitetului sunt definitive să fie un avocat autorizat. din momentul adoptării (articolul 28 (2) din Există cerinţe stricte în ceea ce privește Convenție). De regulă, astfel de cauze sunt forma cererii expediate Curţii. La cerere se comunicate Guvernului, iar Agentul guver- anexează copiile hotărârilor judecătorești și namental este invitat să prezinte poziția Gu- ale altor documente sau probe la care se face vernului, în special cu privire la posibilitatea referire în cerere și se expediază la adresa: soluționării amiabile ori a altei remedieri a Monsieur le Greffier de la Cour européenne drepturilor; des droits de l’homme Conseil de l’Europe - de o Cameră din 7 judecători în cauze 67075 STRASBOURG CEDEX FRANCE. complexe și în situațiile în care cererile nu Procedura nu poate fi declanșată în faţa sunt incluse în niciuna din categoriile de Curţii dacă nu s-au respectat condiţiile de mai sus; admisibiltate expuse mai sus, dacă cererea - de Marea Cameră, formată din 17 este anonimă sau dacă este similară unei judecători, în cauze de o complexitate cereri examinate anterior de către Curte excepțională sau în cauze de o importanță sau este supusă unei alte instanţe interna- primordială pentru întreaga jurisprudență a ţionale de anchetă. Curtea adoptă decizii CEDO. și hotărâri. Deciziile se referă la inadmisibi- Cauzele la Marea Cameră ajung ca urma- litatea/admisibilitatea totală/parțială și la re a retrimiterii (contestare a hotărârilor de radierea de pe rol pe diferite temeiuri, în Cameră) ori prin desesizare din partea Ca- special atunci când părțile au ajuns la o re- merei. glementare amiabilă sau Curtea a acceptat Hotărârea definitivă a Curţii, prin care se o declarație unilaterală de recunoaștere a constată o violare a Convenţiei, este obliga- încălcării din partea Guvernului cu oferirea torie pentru statul împotriva căruia a fost unei remedieri juste. pronunţată. Hotărârile se adoptă cu privire la consta- Hotărârile Camerei devin definitive în tarea/lipsa încălcării drepturilor protejate termen de trei luni din data pronunţării sau de Convenție, prin care CEDO se poate ex- din ziua respingerii cererii de deferire a cau- pune simultan cu privire la inadmisibilita- zei pentru examinare în Marea Cameră. tea parțială sau totală a cererii și satisfacția Hotărârile Marii Camere sunt definitive echitabilă. Formularul de cerere poate fi din ziua pronunţării. găsit pe adresa: https://www.echr.coe.int/ În termen de trei luni din ziua în care ho- Pages/home.aspx?p=applicants/rum tărârea devine definitivă, statul pârât trebu- Deciziile și hotărârile se adoptă de ie să plătească reclamantului compensaţiile formațiuni judiciare (articolul 26 din acordate de Curte. Convenție), și anume: Guvernul Republicii Moldova este re- - de un judecător-unic, în situațiile în prezentat în faţa Curţii Europene de către care cererile sunt vădit inadmisibile și nu Agentul guvernamental, care funcţionează impun necesitatea de a comunica cererea în cadrul Ministerului Justiţiei. guvernului respondent; Prin prevederile art. 27 din Legea cu - de un Comitet din 3 judecători, în privire la Agentul guvernamental, Statul își situațiile în care cererile nu necesită o abor- rezervă dreptul acțiunii în regres împotriva dare judiciară minuțioasă și reprezintă niște persoanelor a căror activitate, cu intenţie cauze cu încălcări repetitive sau fac obiec- sau din culpă gravă, a constituit temei pen- tul unei jurisprudențe deja bine-definite a tru adoptarea hotărârii privind plata obli- Curții Europene. gatorie a sumelor stabilite prin hotărârea Societatea civilă și statul de drept 65
Curţii sau prin acord de soluţionare pe cale rile sociale și economice ale omului, fiind amiabilă a cauzei. adoptată 1961 (în vigoare din 1965) și revi- Deși hotărârile Curţii sunt opozabile doar zuită în 1996. Carta socială europeană revi- părţilor procesuale, Curtea poate interpreta zuită, deschisă semnării la 3 mai 1996, a ex- conţinutul drepturilor protejate (autoritate tins numărul drepturilor garantate, care se de lucru interpretat) și dobândește valoare divizează în 2 categorii: condiţiile de muncă de precedent, cu efect chiar asupra dreptu- și coeziune socială. lui intern. Republica Moldova a ratificat Carta soci- Se relevă astfel funcţia majoră a Curţii – ală europeană revizuită la 8 noiembrie 2001 de a completa și remedia lacunele dreptului și a acceptat 63 din 98 de dispoziţii ale Car- intern, afirmând caracterul subsidiar al me- tei revizuite [11]. canismului de control european, prin care Ratificând Carta socială europeană revi- nu se substituie dreptului intern, acesta ră- zuită, Republica Moldova și-a asumat un șir mânând principalul instrument de protec- de responsabilităţi și obligaţii, ce ţin, în prin- ţie a drepturilor și libertăţilor fundamentale. cipal, de adoptarea unor măsuri necesare După intrarea în vigoare a Protocolului în vederea executării reale a prevederilor nr. 11, numărul cererilor depuse la Curte a ratificate, întocmirea rapoartelor naţiona- crescut. Această supraîncărcare a determi- le referitoare la aplicarea Cartei, precum și nat necesitatea perfecţionării sistemului participarea la ședinţele Comitetului guver- actual de control al respectării Convenţiei. namental. La 13 mai 2004 a fost adoptat Protocolul Statele-părţi elaborează rapoarte pri- nr. 14 la Convenţie, acesta fiind ratificat de vind implementarea dispoziţiilor Cartei, toate statele-părţi. Principalele inovaţii adu- care au fost acceptate. se de Protocolul 14 sunt: instituirea unor noi Comitetul european pentru drepturi soci- reguli privind formarea completelor Curţii, ale monitorizează conformitatea situaţiei în respectiv înfiinţarea formaţiunii jurisdicţi- statele-părţi la Carta socială europeană revi- onale a judecătorului unic și modificarea zuită prin examinarea rapoartelor și deciderea competenţelor comitetului de trei judecă- dacă situaţia din ţările în cauză este sau nu în tori; consolidarea procedurii de executare conformitate cu Carta socială europeană. a hotărârilor Curţii; instituirea unui nou cri- Deciziile Comitetul european pentru teriu de admisibilitate; crearea condiţiilor drepturi sociale, cunoscute sub numele de necesare pentru participarea Comisarului „concluzii“, sunt publicate în fiecare an. pentru Drepturile Omului în procedurile în În Raportul pentru Moldova din 2013, faţa Curţii; întărirea procedurilor de anchetă Comisia europeană pentru drepturile so- a Curţii și cu privire la reglementările amia- ciale a deplâns faptul că ţara noastră nu a bile; crearea posibilităţii aderării Uniunii Eu- acceptat unele dintre cele mai importante ropene la Convenţie. articole ale tratatului internațional: artcolul Suma totală achitată de Republica Mol- 14 cu privire la protecția socială, articolul dova în perioada 2001 – 2014, în baza Ho- 23, care protejează drepturile sociale ale tărârilor CEDO constituie 15 830 965,67 mi- persoanelor vârstnice și articolul 40, care lioane de euro (date statistice referitoare la obligă guvernele să ia măsuri pentru pre- perioada ulterioară nu sunt afișate pe por- venirea sărăciei și excluziunii sociale, dar talul Agentului Guvernamental din Republi- și procedura plângerii colective, în confor- ca Moldova). mitate cu care cetățeanul poate depune o Carta socială europeană este un tratat al plângere prin intermediul unei organizații Consiliului Europei care garantează dreptu- neguvernamentale internaționale. 66 Administrarea Publică nr. 2, 2021
BIBLIOGRAFIE 1. Rezoluţia Adunării Generale privind înfiinţarea Consiliului pentru Drepturile Omului, nr. 60/251 din 15 martie 2006. 2. Nota explicativă a Secretarului General „În mai mare libertate: către dezvoltare, secu- ritate și drepturile omului pentru toţi” privind măsurile propuse de către acesta ca urmare a Summitu-lui Mileniului - iniţial transmisă de Secretarul General președintelui Adunării Generale la 14 aprilie 2005, cu rugămintea de a o aduce în atenţia Adunării Generale. 3. Institution-building of the United Nations Human Rights Council, Resolution 5/1, 18 June 2006. 4. General Guidelines for the Universal Periodic Review, Decision 6/102, 27 September 2007. 5. Modalities and practices for the universal periodic review process PRST/8/1, 9 April 2008. 6. Report of SR to the Human Rights Council on torture and other cruel, inhuman or degrating treatment or punishment, Manfred Nowak, 12 February 2009 // A/HRC/10/44/ Add.3. 7. Report of SR to the Human Rights Council on violence against women, Yakin Erturk,8 May 2009 // A/HRC/11/6/Add.4. 8. Lege cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) nr. 52 din 03.04.2014. 9. HP privind ratificarea Statutului Consiliului Europei nr. 522 din 12.07.95 //MO 41- 42/474, 28.07.1995. 10. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale din 04.11.1950, adoptată la Roma pe 4 noiembrie 1950, în vigoare din 3 septembrie 1953, în vigoare pentru Republica Moldova de pe 12 septembrie 1997. 11. Carta socială europeană revizuită din 03.05.1996, adoptată la Strasbourg pe 3 mai 1996, în vigoare pentru Republica Moldova de pe 1 ianuarie 2002. 12. Lege cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30.07.2015.
Prezentat: 02.06.21 E-mail: [email protected] Societatea civilă și statul de drept 67 ЭВОЛЮЦИЯ ПРЕДСТАВЛЕНИЯ О БЕЗОПАСНОСТИ В РАЗЛИЧНЫХ ЭПОХАХ И КУЛЬТУРАХ В КОНТЕКСТЕ ОБЩЕСТВЕННО - ИСТОРИЧЕСКОГО РАЗВИТИЯ
EVOLUTION OF THE CONCEPT OF SECURITY IN DIFFERENT EPOCHS AND CULTURES IN THE CONTEXT OF SOCIAL AND HISTORICAL DEVELOPMENT
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).04 CZU: 355.02:94(100)
Василий САКОВИЧ, доктор хабилитат политических наук, профессор, Академия публичного управления
SUMMARY The article examines the concept of "security" and its evolution in different epochs, as well as its impact on national security concepts, the essence of which boils down to the ability of the state to protect national values and state interests in specific historical external and internal conditions. As a result of the study, the author shows that at different stages of historical social de- velopment there were different aspects of understanding security, which significantly influ- enced the configuration of systems of interstate relations and the perception of the inter- national situation. It is concluded that a comprehensive understanding of the semantic content of the concept of security in different epochs and in different cultures helps to better comprehend the modern system of international and national security. Keywords: threats, civilizational culture, state of mind, public life, state, law, strengthening, protection, security.
АННОТАЦИЯ В статье рассматривается понятие «безопасность» и его эволюция в различные эпохи, а также ее влияние на национальные концепции безопасности суть которых сводится к способности государства защитить национальные ценности и государ- ственные интересы в конкретных исторических внешних и внутренних условиях. В результате проведенного исследования, автор показывает, что на разных сту- пенях исторического общественного развития были различные аспекты понимания безопасности, которые существенно влияли на конфигурацию систем межгосудар- ственных отношениях и на восприятие международной ситуации. Делается вывод, что комплексное понимание смыслового наполнения понятия безопасность в раз- личные эпохи и в различных культурах помогает глубже осмыслить современную си- стему международной и национальной безопасности. Ключевые слова: угрозы, цивилизованная культура, состояние духа, обществен- ная жизнь, государство, право, укрепление, защита, безопасность. 68 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Введение. Проблемы обеспечения ключевое значение имеет концепция безопасности стояли перед человече- маат – концепция мирового порядка и ством всегда. Люди жили напряженной вселенской гармонии, включавшая в себя жизнью, беспощадные враждебные силы такие понятия, как правда, справедли- вторгались в человеческую судьбу, же- вость, правопорядок, этическая норма, сточайшая борьба человека с челове- божественное установление, закон и т. п. ком за землю, за скот, за то, кому быть Маат олицетворял законы, установлен- рабом, а кому – господином, заставляли ные богом-творцом, согласно которым человека постоянно нападать и побеж- протекала жизнь живых существ, небес- дать, чтобы самому не быть побежден- ных светил, природных явлений. Прин- ным. Власть имущие желали утвердить ципы маат воплощались в обществе и свое господство навечно [14, с. 26–27]. предполагали ответственность каждого Интенсивность и масштабы потребности человека за свои действия. Отступление в безопасности постоянно росли: от без- от этих универсальных принципов могло опасности при зарождении цивилизации привести к разрушению мирового поряд- отдельных индивидуумов, в последую- ка и воцарению хаоса – именно поэтому щем – всего первобытного общества и маат необходимо было поддерживать. его членов, а в дальнейшем – государства На «высшем» уровне главной персоной, с его гражданами. отвечающим за поддержание мирово- Особенности эволюции понятия и го порядка был древнеегипетский царь, сущности безопасности в контексте который считался посредником между исторического развития. Понятие богом и людьми. Царь был обязан лично безопасности на протяжении столетий следовать принципам маат, так как счи- неоднократно менялось, наполнялось талось, что его неправедные действия разным содержанием и, соответственно, могут навлечь голод или иные действия было связано с разным пониманием его на поданных. Кроме того, он должен был смысла в зависимости от характера эпохи осуществлять целый ряд традиционных и возникающих опасностей. ритуалов, направленных на поддержание Причем, в древних языках не было лек- божественных законов и стабильности семы, которая напрямую соответствовала государства, а также уничтожение врагов, бы современному понятию безопасности. будь то люди или сверхъестественные су- Но, несмотря на это, в древних обществах щества, стремящиеся ввергнуть мир в пу- в любой цивилизованной культуре и со- чину хаоса. Таким образом, космическая циальной структуре бытовали опреде- гармония достигалась через правильную ленные представления о безопасности общественную и ритуальную жизнь [7, с. и стабильном существовании. Одни из 129–134]. Безопасность «высшего» уров- них лежали в основе ритуалов и обыча- ня, т.е. безопасность государства и всего ев, составляющих неотъемлемую – вряд мира, зависела от царя. Однако обычные ли отрефлексированную – часть повсед- люди сталкивались преимущественно с невных практик; другие по степени раз- ординарными опасностями повседнев- работанности и структурной сложности, ной жизни. Согласно народным представ- по сопряженности и целостной картины лениям, такие опасности, как болезни, мироустройства вполне сопоставляемы несчастные случаи, бедность или бес- с «большими» теориями и концепциями плодие, могли быть вызваны злой волей [3, с. 15]. Так, для понимания древнееги- сверхъестественных существ: демонов, петских представлений о безопасности духов, мертвецов или колдунов. Чтобы Societatea civilă și statul de drept 69
обезопасить себя, многие жители Егип- обладало известной устойчивостью, и, та и Ассирии (любого пола и возраста) по-видимому, чувствовало себя доста- носили защитные амулеты, прибегали к точно защищенным, чтобы не испытать ритуалам и другим магическим способам потребности в специальных терминах, обеспечения благополучия [3, с. 16–17]. которые описывали бы безопасность так Помимо амулетов широко применялись целенаправленно и точно, как это дела- защитные ритуалы, сопровождавшиеся ется в современных концепциях безопас- магическими заклинаниями. Для людей III ности [3, с. 22–23]. – I тыс. до нашей эры было существенным В целом, способы обеспечения без- представлением, что тело обдувается за- опасности родоплеменных структур раз- клинанием подобно тому, как небо обду- личных социумов позволяет сделать вы- вается ветром. вод о стабильных стратегиях, принятых Для защиты от разнообразных врагов древним человеком для своего выжива- применялась вредоносная имитацион- ния. Это, во-первых, способы и границы ная магия. Например, имена или изобра- природопользования, установленные жения врагов записывались на керамиче- между племенами; во-вторых, различ- ских сосудах или табличках, глиняных или ные, исторически выработанные методы восковых фигурах либо иных предметах, предотвращения или урегулирования которые затем разбивали, сжигали или межплеменных усобиц; в-третьих, ком- закапывали в землю. Считалось, что эти плекс защитных мер, направленных на действия ослабят или уничтожат врага. психофизическое выживание личности Таким образом, древние общества об- в рамках первобытного общества. Так, у ладали довольно развитой и хорошо раз- эскимосов меры по обеспечению выжи- работанной системой представлений и ваемости социума, судя по исследовани- верований, связанных с поддержанием ям, принимали крайнюю форму избира- безопасности бытия. Эта система неплохо тельной регуляции рождаемости: чтобы «работала» на разных уровнях общества – избежать «женского перенаселения» и от «высшего» (безопасность государства» увеличить долю охотников-добытчиков, до «низшего» (безопасность отдельно некоторый процент девочек при рожде- взятого индивида) и включала в себя на- нии уничтожался [8, с. 76–83]. У степных бор понятий и объяснений, необходимых кочевников, живших охотой на бизонов, для стабильного и устойчивого функци- практиковался институт племенной по- онирования общества. Система факти- лиции. Она строго следила за соблюде- чески обеспечивала психологическую нием общинных правил охоты и жестко опору личности, убежденность в том, что карала индивидуальный произвол в этом стабильный мировой порядок – это дан- отношении. Принятие норм природо- ность, которая существует со времен тво- пользования способствовало не только рения и гарантирована самими богами. к безопасности обеспечения питанием Также она объясняла причины возник- членов общины, но и закладывала основы новения опасностей, приписывая их, как политической и военной безопасности. В правило, злой волей животных, людей основном это выражалось в обретавших или сверхестественных существ, и пред- силу традициях договоренностей, в со- лагала понятные инструменты для защи- ответствии с которыми за конкретными ты от этих опасностей. Общество, «знав- родами закреплялись конкретные уго- шее врагов в лицо» и владевшее целым дья, делались пометы границ владений арсеналом средств для борьбы с ними, и прав на них (у тихоокеанских племен), 70 Administrarea Publică nr. 2, 2021
определялся порядок прохождения «чу- другой стороны, необходимо было орга- жих» охотников через угодья «своего» низовывать защиту общин и ее членов от племени (фиксированная уплата добы- постоянных внешних врагов и их угроз. чей) [4, с. 33–34]. Таким аппаратом стало государство. Устойчивость родоплеменной ор- О роли государства по защите сво- ганизации обеспечивало внутреннее их граждан и об основной обязанности единство социума – качество, в полном граждан, в соблюдении ими установлен- объеме проявившее себя в плане обе- ного порядка в государстве говорили в спечения безопасности на всех этапах свое время Конфуций, Сократ, Платон, развития цивилизации. На ранних стади- Аристотель. Конфуций сводил содержа- ях этому способствовали различные при- ние безопасности к уважению к суще- емы: сакрализация родной земли, когда ствующим порядкам, по закону «Жень» посредством мифов социум «привязы- ниспосланным небом. Человек должен вался» к местности, мифологизированная соблюдать этот закон и нормы этикета и идентичность его членов, повышенное стремиться к нравственному совершен- внимание к поколенным связям, магия, ствованию: выполнять обряды, почитать шаманство, выработка мифологическо- предков, сохранять традиционный по- го мировосприятия, самолоколизация рядок, свято соблюдать принципы соци- индивида в системе родового бытия. Все альной иерархии [12, с. 23]. Сократ так- это придавало уверенность личности в ее же внушал гражданам мысль о том, что безопасности. «добродетель и мудрость суть главные Стремление к дальнейшему повыше- категории человеческого бытия, ведущие нию уровня индивидуальной безопас- к торжеству добра» [12, с.43]. Платон без- ности явилось одной из побудительных опасность видел в укреплении государ- причин объединения древних людей в ства: «Мы еще вначале, когда основывали различные более высокие структуры пер- государство, установили, что делать это вобытного общества и явилось, по мне- надо непременно во имя целого» [13]. нию Сократа, высказанному им еще за 400 Аристотель содержание безопасности лет до нашей эры, одним из побудитель- увязывал с проблемой самосохранения ных мотивов создания государства [14, с. и защиты гражданами государственно- 28]. Действительно, на первоначальном го строя: «их (граждан – В. С.) задача за- этапе появления прибавочного продук- ключается в спасении составляемого ими та величина его была недостаточной для общения, а общением этим является го- равномерного распределения среди всех сударственный строй» [1, с. 466]. Причем, общинников. В наиболее привилегиро- по Аристотелю, важнейшими социаль- ванном положении оказались вожди и ными условиями безопасности является их приближенные. Кроме этого, различ- взаимосвязь между природной средой ные домашние общины (племена) име- и государственным устройством, между ли разный авторитет и силу. В обществе количеством населения и его качествами, возникло социальное и экономическое площадью территории и силой государ- неравенство, что повлекло за собой вну- ства [2, с. 596]. треннюю напряженность. Поэтому необ- Сам термин безопасность в научно- ходим был аппарат, который принуждал философском понимании, по данным бы общество принимать установленный словаря Роберта, начал употребляться социально-экономический порядок, под- ориентировочно с 1190 года и означал держивать внутреннюю стабильность. С «спокойное состояние духа человека, ко- Societatea civilă și statul de drept 71
торый считал себя защищенным от любой вития – Итальянское Возрождение об- опасности». В Греции термин «безопас- условило зарождение нового слоя – ин- ность», в переводе с греческого, означал теллигенции, которая коренным образом «владение ситуацией». В Греции класси- отличалась от носителей культуры древ- ческого периода безопасность не мыс- них времен – пророков и мудрецов. Од- лилась вне государства. Безопасность ним из ее ярких представителей был Н. трактовалась как защита государства и Макиавелли, впервые применивший сло- его граждан от разного рода угроз. Одной во «государство» для обозначения поли- из задач государства в тот период было тической организации общества. В про- «Поддержание власти против неповину- тивовес феодально-церковным обычаям ющихся внутри государства, так и против он впервые в истории отделил политику внешних врагов, если они попытаются на- от религии и сделал ее светской, самосто- нести обиду» [1, с. 466]. ятельной наукой. В рамках данной науки В эпоху раннего Средневековья и ста- он всесторонне разработал актуальную новления мировых религий христианство проблему правителя, государя, политиче- содействовало укреплению государствен- ского лидерства, государства, приоткрыл ной власти и территориального единства, понимание роли народа в политической оказывало большое влияние на развитие жизни общества, роли государства по за- культуры, чем способствовало укрепле- щите граждан и ответственности граж- нию безопасности государств. Но в целом, дан по защите государства. «Мудрый в этот период безопасность с позиции хри- государь должен принять меры, – писал стианского вероучения трактовалась как Макиавелли, – чтобы граждане всегда и функция веры и истолковывалась в кон- при любых обстоятельствах имели по- тексте предопределенности бытия, атри- требность в государе и государстве…» бута божественного провидения, сводясь [17, с. 76]. Причем, по его мнению, «… то к поискам богов-спасителей. Принцип государство стоит несокрушимо, которое самосохранения личности превратился обладает подданными верными и привя- в принцип спасения и сохранения души. занными к своему властителю…» [17, с. По мнению Блаженного Августина, столь 7]. В «Государе» Макиавелли утверждал, великое благо, как безопасность и мир в что единственная цель, оправдывающая земной жизни достичь невозможно. Ни все средства, «для которой можно ис- одному народу никогда не была обеспече- пользовать любые методы, в том числе на безопасность до такой степени, что бы недемократические и негуманные» [19, с. он не страшился вражеских нападений на 432] и даже отойти от религии и морали, протяжении своей земной жизни. Место это – укрепление и сохранение государ- мира и безопасного обитания – небесный ства, его процветание и могущество. А Иерусалим, и в благочестивом ожидании главнейшими основами государства, по такой награды следует проводить жизнь его мнению, являются «хорошие законы и на протяжении своего земного трудного хорошо организованные войска». странствования [6, с. 110]. В период зарождения капитализма Чтобы защитить себя люди в тот пери- научные представления о безопасности од прибегали к помощи богов – это был развивались в русле идей так называемо- первый метод обеспечения собственной го естественного права. Представители безопасности в исторически эволюцио- теории считают, что человеку от рожде- нирующей системе безопасности. ния принадлежат неотъемлемые права Следующий этап общественного раз- (на жизнь, личную неприкосновенность, 72 Administrarea Publică nr. 2, 2021
вступление в брак, свободу, собствен- наглядно это было закреплено в право- ность, труд, равенство и др.). Эти права вых актах конституционного содержания являются неотчуждаемыми, никто не мо- США и Франции. Так, в Декларации неза- жет их лишить. Они происходят из самой висимости США 1776 г. указывается, что природы человека как духовного и сво- «мы считаем очевидными следующие ис- бодного существа. Человек имеет право тины: все люди сотворены равными, и все на физическое самосохранение. Одним они одарены своим создателем некото- из ярых приверженцев этого направле- рыми неотчуждаемыми правами, к числу ния был английский философ и политиче- которых принадлежат: жизнь, свобода и ский мыслитель Томас Гоббс. Гоббс считал, стремление к счастью». что государство призвано поддерживать Вслед за американцами естественные и защищать права каждого гражданина, в права были закреплены в знаменитой том числе и право каждого на личную и французской Декларации прав человека общественную безопасность. «Цель госу- и гражданина 1789 г., в преамбуле кото- дарства – главным образом обеспечение рой говорилось о том, что представители безопасности», – писал Томас Гоббс. И французского народа решили изложить далее он говорил, что необходима такая в Декларации «естественные, неотъем- власть, «которая была бы способна за- лемые и священные права человека», к щищать людей от вторжения чужеземцев числу которых относятся «свобода, соб- и от несправедливостей, причиняемых ственность, безопасность и сопротивле- друг другу, и, таким образом, доставлять ние угнетению» (ст. 2 Декларации). им ту безопасность, при которой они В числе естественных прав особое ме- могли бы кормиться от трудов рук своих сто занимает право на жизнь. Это «пер- и от плодов земли и жить в довольстве» вейшее право» (Ф.М. Рудинский. Наука [18, с. 319–323]. По Гоббсу, в компетенции прав человека и проблемы конституци- государства находится обеспечение мира онного права: тр. разных лет) находится и безопасности, и оно вправе делать все, на вершине естественно-правовой пи- чтобы предотвратить внутренние раздо- рамиды, что вполне понятно — при ли- ры и угрозы извне. В России эта истина шении жизни все другие права теряют была закреплена как энциклопедиче- смысл. Наряду с правом на жизнь наибо- ская в словаре Брокгауза и Ефрона: «Не- лее значимыми естественными правами обходимость в личной и имущественной являются право на свободу, право на до- безопасности вызывает к жизни государ- стоинство личности, право на личную не- ство, в этой необходимости государство прикосновенность. находит главнейшее разъяснение своего Французские мыслители Д. Дидро, К. существования, она же указывает госу- Гельвеций, П. Гольбах и др. также полага- дарству основную его цель и назначение» ли, что люди объединились в общество, [20, с. 304–305]. следуя чувству самосохранения, для обе- Наступившее после Средневековья спечения безопасности. При этом речь Новое время было, без сомнения, време- шла исключительно о безопасности го- нем развития естественного права. Имен- сударства как основного инструмента за- но в этот период естественное право по- щиты граждан. «Забота о самосохранении лучило наиболее интенсивный импульс в есть самая важная из забот государства», своем развитии. Буржуазные революции утверждал Жан Жак Руссо в своем тракта- провозгласили принципы равенства всех те «Об общественном договоре или прин- людей, свободы, другие права. Наиболее ципы политического права» [5]. Societatea civilă și statul de drept 73
Экономическое обоснование есте- ственно-политической мысли в револю- ственного права безопасности было дано ционный период его истории. Важнейшие представителями английской классиче- правовые акты прямо провозглашали ской политической экономии – А. Смитом безопасность одним из неотъемлемых и и Д. Риккардо. Адам Смит подчеркивал, что естественных прав человека. В Билле о изобретение огнестрельного оружия дало правах 1689 г., принятом в Англии, в аме- преимущество «цивилизованным» (разви- риканской Декларации независимости тым) народам перед «варварскими». 1776 г., во французской Декларации прав О роли государства по защите граждан человека и гражданина 1789 г. прямо или и об их ответственности перед государ- косвенно безопасность рассматривается ством говорили в свое время американ- в качестве естественного права человека ский революционер Джордж Вашингтон, наряду со свободой, собственностью и господарь Земли Молдавской Штефан Ве- сопротивлению угнетению. ликий, российская царица Екатерина II Ве- Восток и Россия научились говорить на ликая, английский консерватор Уинстон политическом языке безопасности, поль- Черчилль. «В длительном и прославлен- зоваться его идиомами значительно поз- ном своем правлении Штефан Великий же, но вряд ли можно утверждать, что в их проявил себя <…> как последователь- исполнении эти идиомы строго аутентич- ный проводник усиления <…> средневе- ны первоисточнику в западных странах. кового государства» [16, с. 65]. Это было Даже в рамках западного мира различия гарантией независимости страны, сохра- в подходах к безопасности не могут трак- нения ее территориальной целостности, товаться только как следствие рациональ- ее утверждения в европейском контексте ного осознания различий в интересах; и, безусловно, находилось в русле усиле- действуют такие «идеальные факторы, как ния защиты граждан Молдовы. Екатери- особенности истории и культуры разных на Великая в другое время, но в этом же стран, влияющих на политическое созна- контексте писала: «Нужно способство- ние. Тем с большей уверенностью можно вать расцвету государства и сделать его предположить, что в Восточной Европе и изобильным <…> каждый гражданин на Балканах, на Ближнем и Дальнем Вос- должен быть воспитан в сознании долга токе, в Иране и Индии, в России и Средней перед Высшим Существом, перед собой, Азии наличествуют, как минимум, весьма перед обществом…» [12, с. 177]. значимые оттенки в восприятии безопас- Таким образом, одной из главных за- ности. Они улавливаются местным поли- дач всех государственных деятелей во тическим сознанием, отражаются в офи- все исторические времена была задача циальных концепциях безопасности и в укрепления государства как важнейшего политической практике [3, с. 22–23]. гаранта усиления защиты и повышения Во всех странах того периода с безо- безопасности жизни его граждан. пасностью государства ассоциировалось Следует отметить, что в предыдущие его военное превосходство. Чем сильнее исторические периоды представления было государство в военном отношении, о безопасности на уровне обыденного тем меньше было шансов, что оно под- сознания были распространены повсе- вергнется нападению других государств. местно. А вот как продукт политического Поэтому в этот период под «безопасно- сознания и термин «безопасность», и его стью» понималась физическая защищен- концептуальные осмысления впервые ность территории государства от внешне- возникают в западноевропейской обще- го вооруженного вторжения, а политика 74 Administrarea Publică nr. 2, 2021
и практика обеспечения безопасности а также материальные, экономические, отождествлялась с вопросами предот- политические условия, соответствующие вращения войн. органы и организации, способствующие Однако уже в XVII - XVIII вв. в передо- созданию данной ситуации» [14]. вых странах Европы (прежде всего – в Тем не менее, понятие «экономическая Англии) стало крепнуть понимание, что безопасность» стало входить в употре- безопасность государства неотделима от бление только в годы «великой депрес- его экономического состояния. Тогда же сии». В 1934 г. по указу президента США была установлена прямая зависимость Ф. Д. Рузвельта был создан Федеральный чисто военной безопасности от уровня комитет по экономической безопасности экономического развития страны. В свя- и Консультативный совет при нем. Одна- зи с этим в XVIII вв. во многих странах уко- ко это не означало выделения «экономи- ренилось понимание, что главной целью ческой безопасности» в особую научную государства кроме безопасности, являет- и практическую концепцию. Созданный ся и общее благосостояние. Рузвельтом комитет занимался «экономи- В конце XVIII–начале XIX вв. экономи- ческой безопасностью» отдельных лиц – в ческое измерение международных от- первую очередь борьбой с безработицей. ношений и безопасности было связано Войны и революции ХХ века выдви- главным образом с дилеммой «протек- нули проблему безопасности общества ционизм – свободная торговля». Наплыв на одно из первых мест в политике, дешевых иностранных товаров, подавля- экономике, науке. Одним из основопо- ющих местную промышленность, стал ложников современного взгляда на без- трактоваться как своего рода экономи- опасность общества является В. Парето. ческая агрессия. Протекционизм,1 таким В его исследованиях первой четверти образом, превращался в элемент без- ХХ в. безопасность общества характери- опасности. Так, в конце XVIII в., сразу по- зовалась как взаимосвязь трех состав- сле объявления независимости, США по- ляющих: политической стабильности, ставили заслон на поставку продукции из экономического процветания, обороно- Великобритании. Такой протекционизм способности государства, зависящих от продолжался 150 лет – до середины XX в. определенных внутренних и внешних па- Британия, долгое время обладавшая про- раметров (факторов) [14]. мышленной монополией, была наиболее Эволюция проблемы безопасности последовательным защитником принци- привела к новому пониманию безопасно- пов фритрейдерства, но и там к концу XIX сти – национальной безопасности. Тер- века наплыв дешевых и качественных то- мин национальная безопасность впер- варов из Германии стал восприниматься вые был использован в политическом в качестве одной из угроз благополучию. лексиконе в 1904 г. в Послании прези- В связи с этим термин безопасность по- дента США Теодора Рузвельта Конгрессу, лучает следующую трактовку: «Состояние в котором он обосновывал захват зоны и ситуация спокойствия, появляющаяся Панамского канала «интересами нацио- в результате отсутствия реальной опас- нальной безопасности США». С тех пор ности (как физической, так и моральной), это понятие стало активно применяться в
1 Суть протекционизма состоит в том, чтобы на раннем этапе развития отраслей защитить их от излишней конку- ренции со стороны зарубежных корпораций. В экономике эту роль играют различные торговые барьеры и нетариф- ное регулирование, то есть субсидии местным производителям. Societatea civilă și statul de drept 75
политической науке и практике междуна- зовать свои задачи на международной родных отношений. арене. Причем, по мнению З. Бжезинско- В 1947 г. Конгрессом США был принят го, безопасность зависит не только от закон «О национальной безопасности», военной мощи, но и от могущества в эко- согласно которому создан существующий номической, социальной, политической, и поныне Совет национальной безопасно- идеологической и в других областях. сти. Его задачей является консультирова- Таким образом, усилиями западных ние президента по вопросам, касающимся политологов, ученых и практиков, в пер- основных аспектов внутренней, внешней вую очередь американских, в понятие на- и военной политики. В настоящее время циональной безопасности вкладывалось советы безопасности (с различными на- все более широкое содержание, суть ко- званиями) как элемент государственной торого сводится к способности государ- власти и управления существуют в боль- ства защитить национальные ценности шинстве государств мира. и интересы в конкретных исторических В последующем термин националь- внешних и внутренних условиях. ная безопасность стал предметом самого В этом плане интегрирующим является серьезного исследования западных по- мнение президента США Дж. Кеннеди, ко- литологов. Наибольший теоретический торый считал, что у Соединенных Штатов вклад в его разработку внес патриарх нет отдельно взятой политики ни в обо- американской политологии, основопо- роне, ни в дипломатии, ни в разоружении ложник школы «политического реализ- – все они сведены в единую политику на- ма» Ганс Моргентау. Если на ранних эта- циональной безопасности [14]. пах исследований западных политологов Даже краткий анализ воззрений амери- проблема национальной безопасности канских политологов – родоначальников рассматривалась в основ-ном как про- использования в полити¬ческом обороте блема обеспечения военной безопасно- термина национальная безопасность – по- сти, то научные исследования и выво-ды зволяет сделать вывод о ее чрезвычайной Г. Моргентау позволили включить в со- важности для судеб страны, формирова- держание национальной безопасности ния политического курса, интеграции уси- все жиз-ненно важные интересы страны лий нации в различных областях социаль- и политику государства, основанную на но-экономической жизни, направленных этих интересах. Таким образом, пред- на развитие и процветание общества. ложение Г. Моргентау рассматривать В Европе основы обеспечения без- проблему безопасности сквозь призму опасности формируются на таких концеп- национальных интересов позволило со- туальных положениях, как неделимость единить национальную безопасность с безопасности и ее строительство на базе большой политикой. интеграционных процессов; масштаб- Теоретическое разработки обеспече- ность и постоянное расширение про- ния безопасности позволили советнику грамм безопасности и сотрудничества; президента США по вопросам нацио- использование национального аспекта в нальной безопасности Г. Киссинджеру русле решения региональных проблем; (1969–1975) утверждать, что политика верность принятым обязательствам; ра- национальной безопасности охватывает венство статуса и принятие решения на все действия, с помощью которых то или основе консенсуса; транспарентность и иное общество стремится обеспечить взаимное доверие во внешней и внутрен- свою жизнеспособность, а также реали- ней политике; сотрудничество и коорди- 76 Administrarea Publică nr. 2, 2021
нация усилий в сфере общих интересов один непререкаемый императив – про- и отражения угроз; территориальная жить жизнь достойно, не запятнать свою целостность государств и невмешатель- честь и моральный облик, остаться в па- ство во внутренние дела друг друга; обе- мяти окружающих человеком долга и до- спечение стабильности и безопасности стоинства. И такая мотивация жизненных на основе развития демократического устремлений укрепляет в сознании япон- общества и эффективной экономики, ос- цев чувство личной безопасности и пси- нованной на рыночных принципах; ак- хологический комфорт [9, с. 94]. тивное содействие диалогу с другими В настоящее время под националь- странами и организациями, укрепление ной безопасностью понимается защи- климата доверия, партнерства и безопас- щенность жизненно важных интересов ности на континенте; верховенство пра- личности, общества и государства в раз- ва; соблюдение прав человека и уваже- личных сферах жизнедеятельности от ние национальной принадлежности [11]. внутренних и внешних угроз, обеспечи- Исторический опыт Монголии проде- вающая устойчивое поступательное раз- монстрировал устойчивую зависимость витие страны [14]. ее национальной безопасности от внеш- Используемая в настоящее время в на- них факторов, в первую очередь от по- циональной безопасности триада «лич- литики великих держав в этом регионе: ность–общество–государство» – имеет Цинского, а затем республиканского Ки- объективно-исторический характер и тая и России, которая оказала поддержку широко использовалась в теоретических Монголии в обретении независимости. работах исследователей еще в XIX в. Так, Под влиянием этого опыта в сознании исходя из особенностей угроз, утвержда- монголов безопасность стала ассоции- лось, что «опасности, предупреждением роваться в первую очередь с националь- которых и создается безопасность в стра- ной независимостью [11, с. 95]. Вместе с не, представляют три категории: некото- тем слабым местом монгольских пред- рые из них могут грозить как обществу и ставлений о национальной безопасности государству, другие – непосредственно является устаревшее понимание прин- правительству, третьи – главным образом ципов ее обеспечения. В монгольском отдельному гражданину. Некоторые опас- языке термин «безопасность» дословно ности грозят всему государству, но прямо и означает «неопасное положение» [10] и непосредственно они проявляются по от- под безопасностью понимается некое по- ношению к правительству» [20, с. 304–305]. ложение, взятое вне временных рамок, а Заключение. Категория «безопас- значит, лишенное привязки к конкретно ность» «существует не сама по себе, изо- историческим условиям и лишенное ди- лировано, в отрыве от человеческой намичного развития. деятельности, а тесно связана со всеми В понимании японцев безопасность – сторонами жизни человека и общества это отсутствие опасности, откуда бы она … в конкретно-историческом простран- не исходила. Исторически важным для стве [15, с. 20]. Понимание безопасно- японцев является личная безопасность, сти прошло большой исторический путь которая на протяжении веков ассоции- – от идей и умозаключений древних руется у них с психологическим комфор- мыслителей о возможности защищаться том, возможностью сохранить лицо, не и защищать свою жизнь до понимания быть опозоренным в глазах окружающих. безопасности как одного из важнейших Самым важным для них всегда остается социальных явлений – как способности Societatea civilă și statul de drept 77
страны сохранять целостность, суверен- отличие лишь в том, что сегодня речь долж- но решать политические, экономические, на идти о выживании всего человечества. социальные и другие вопросы, выступать Естественным бесспорным итогом длитель- в качестве самостоятельного субъ¬екта ной эволюции человеческого общества системы международных отношений. Без- оказалась возросшая насущность мер по опасность глубокого исторична. Меняется самосохранению, которые должны пред- с течением времени картина мира – ме- приниматься на международной – всемир- няются представления о безопасности, ной основе. В особенности история XX в. что неудивительно, ввиду получения за убеждает в том, что проблема какой бы то долгие столетия нового научного знания, ни было безопасности – индивидуальной и так и невероятной динамики социально- групповой, национальной, региональной го прогресса, кардинально изменившего и международной, экологической и эко- облик общества Фактически специальная номической, социальной, культурной и т. словесная «оболочка» этих представле- д. – снова трансформировалась в пробле- ний о безопасности всеобщим для чело- му выживания. И главными источниками вечества термином становится только в угроз выживанию человечества являются XX в. [3, с. 7]. Стала иной не только совре- современное состояние международных менная интерпретации безопасности, но и общественных отношений, отношение и сама постановка вопроса обеспечения человека и природе. Опыт всякого тра- безопасности и ее содержание. Способы диционного социума интересен своими обеспечения безопасности в традицион- приоритетами и императивами жизненно ных социумах предстают как многогран- важных проблем выживания и способен, ный и взаимосвязанный комплекс мер как представляется, помочь в этой области стратегического значения с устойчивыми и в современных условиях – ведь всегда на методами их реализации. Исторический протяжении длительной эволюции социум анализ этих способов на основе знаком- был «запрограммирован» на длительные ства с рядом родоплеменных структур сроки выживания [4, с. 7]. различных социумов позволяет сделать Таким образом, сегодня, как и в древ- выводы о стабильных стратегиях, при- ние времена, проблема обеспечения без- нятых древним человечеством для соб- опасности общества остается ключевой ственного выживания. Ибо безопасность – одной из коренных, основных и первей- вызывалась тогда чаще всего выживани- ших потребностей человека, общества, го- ем – в сущности, так, должна именоваться сударства, мирового сообщества. И это не она и сейчас [3, с. 31–32]. случайно. Государства и общества, не про- В самом деле, сопоставление в этом от- являющие должного внимания и заботы о ношении древних эпох с современной вы- своей безопасности, как показывает исто- являет отсутствие существенных перемен; рия, оказываются нежизнеспособными.
БИБЛИОГРАФИЯ 1. Аристотель. Политика. цит. по: Лукин В. Н., Мусиенко Т. В., Федорова Т. Н. Полито- логия. Москва – Санкт-Петербург: Издательский дом Герда, 2007. С. 466. 2. Аристотель. Соч. в 4-х тт. Т. 4. 3. Безопасность на Западе, Востоке и в России: представления, концепции, ситуа- ции. Материалы международной конференции. Москва, 15-16 октября 2012 г. Ивано- во. Издательство «Ивановский государственный университет», 2013. 78 Administrarea Publică nr. 2, 2021
4. Ващенко А. В. Способы обеспечения безопасности в традиционных культурах родового строя (на примере индейцев Северной Америки). Безопасность на Западе, Востоке и в России: представления, концепции, ситуации. Материалы международной конференции. Москва, 15–16 октября 2012 г. Иваново. Издательство «Ивановский го- сударственный университет», 2013. 5. Жан Жак Руссо «Об общественном договоре или принципы политического пра- ва». http://lib.ru/FILOSOF/RUSSO/prawo.txt (дата обращения 7.03.2021). 6. Зотов В. Д., Зотова Л. В. История политических учений: учебник, 2-е изд., перераб. и доп. М., Норма: Инфрам, 2010. 7. Калаганова Г., Петрова А. Царь как гарант безопасности и стабильности госу- дарства (на примере Мессопатамии и Древнего Египта). Безопасность как ценность и норма: опыт разных эпох и культур (Материалы международного семинара, г. Суздаль, 15–17 ноября 2011) отв. Ред. Сергей Панарин. СПб, Интерсоцис, 2012. 8. Крупник И. И. Инфантицид в традиционных обществах Арктики: адаптационная стратегия или культурный механизм?. Экология американских индейцев и эскимосов. Проблемы индеанистики. М,: Наука, 1998. 9. Крупянко М. И. Угрозы личной безопасности в представлении японцев. Безопас- ность на Западе, Востоке и в России: представления, концепции, ситуации. Материалы международной конференции. Москва, 15–16 октября 2012 г. Иваново. Издательство «Ивановский государственный университет», 2013. 10. Концепция внешней политики Монголии. http:// www.pmis.gov/mn (дата обра- щения 27.07 2020). 11. Моисеенко Е. Г. Основы обеспечения экономической безопасности региональ- ных объединений государств: теория, методология. Кишинэу, 2011. 12. Мудрость тысячелетий. Энциклопедия. ЗАО «ОЛМА Медия Групп», 2009, c. 23. Николо Макиавелли. Государь. Москва: Эксмо-пресс, Фолио. Харьков, 2001, c. 76. 13. Платон. Государство. Соч. в 3-х тт, т. 3, М., 1968. 14. Сакович В. А. Национальная безопасность Республики Молдова в контексте со- временных процессов глобализации и интеграции: теория, методология, прикладной анализ. IRIM. Кишинев, 2016. 15. Сакович В. А. Инновационная безопасность как основа национальной безопас- ности: формирование, эволюция, трансформация. IRIM. Кишинев, 2017, c. 20. 16. Стати В. История Молдовы. Кишинев, 2003. 17. Николо Макиавелли. Государь. Москва: Эксмо-пресс, Фолио. Харьков, 2001, c. 76. 18. Томас Гоббс. «Левиафан, или Материя, форма и власть государства церковного и гражданского». Цит. по: Антология мировой политической мысли. В 5 тт. М., 1997. 19. Цит. по: Лукин В. Н., Мусиенко Т. В., Федорова Т. Н. Политология. Москва – Санкт- Петербург: Издательский дом Герда, 2007, c. 432. 20. Энциклопедический словарь Брокгауза и Ефрона, т. 5.
Prezentat: 19.05.21 E-mail:[email protected] Economie și finanțe publice 80 Administrarea Publică nr. 2, 2021 ROLUL INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ÎN ACTIVITATEA MANAGERULUI DE TOP DIN INSTITUȚIILE PUBLICE
THE ROLE OF EMOTIONAL INTELLIGENCE IN THE ACTIVITY OF THE TOP MANAGER IN PUBLIC INSTITUTIONS
HTTPS://DOI.ORG/10.52327/1813-8489.2021.2(110).05 CZU: 005.32:159.942
Tatiana TOFAN, doctor în economie, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică
SUMMARY In this article we study the emotional intelligence and its role in the activity of the top mana- ger in public institutions. The levels of emotional intelligence training are also described. Keywords: emotional intelligence, emotion management, effective management, relation- ship difficulties, successful career, empathy, understanding others .
REZUMAT În acest articol, studiem inteligența emoțională şi rolul acesteia în activitatea managerului de vârf din instituțiile publice. Sunt de asemenea descrise nivelurile de formare a inteligenței emoționale. Cuvinte-cheie: inteligență emoțională, gestionarea emoțiilor, management eficient, dificultăți de relaționare, carieră de succes, empatie, înțelegerea altora.
În literatura de specialitate, liderul este autoevaluare, empatizare și motivare [1, p. 34]. definit ca fiind persoana care, îndeplinind Termenul de "Inteligenţă Emoţională" sau nu o funcție de conducere, reușește prin conţine doua elemente de bază: "emoţie" și forța personalității sale, prin inteligență, "inteligenţă" și se referă la a înţelege, a ac- cultură, experiență, empatie, stil de lucru, cepta și a da inteligenţă emoţiilor. capacitate persuasivă și motivațională, far- Cercetătorii J. D. Mayer și P. Salovey au spe- mec, energie și siguranță, să mobilizeze cificat și au pus în evidenţă mai multe niveluri energiile celorlalți, să-i angajeze în acțiuni. ale formării inteligenţei emoţionale [ 2, p. 56]: Pe de altă parte, inteligenţa emoţională I. Percepţia, evaluarea şi exprimarea se referă la mai buna înţelegere a emoţiilor, emoţiilor. Este primul nivel care include gestionarea eficientă a propriilor emoţii, în- identificarea emoţiilor și a conţinutului ţelegerea celor din jur și îmbunătăţirea ima- emoţional atât la propria persoană, cât și la ginii personale. Emoțiile sunt o sursă utilă ceilalţi, recunoașterea emoţiilor în limbaj, de informație care ne ajută să ne descurcăm comportament, exprimarea și distingerea în mediul social [2, p. 24]. sentimentelor clare sau confuze, sincere sau La fel inteligența emoțională este defini- false, stabilirea relaţiilor binevoitoare, adec- tă ca fiind capacitatea de a înțelege și gesti- vate, pline de încredere; ona atât propriile emoții, cât și ale celor din II. Facilitarea emoţională a gândirii. La jurul nostru, fiind esențială în procesele de acest nivel, emoţia influenţează pozitiv gân- Economie și finanțe publice 81 direa, dând prioritate direcţionării atenţiei de a susţine motivaţia și devotamentul oa- asupra informaţiilor importante, asigurând menilor . La polul opus se află conducerea interacţiunea emoţiilor cu procesele cogni- toxică ce poate să învenineze climatul emo- tive. În același timp are loc și facilitarea rezol- ţional de la locul de muncă după cum afir- vării problemelor, explicarea conţinuturilor, ma Daniel Goleman, în cartea sa Inteligență luarea în consideraţie a mai multor puncte emoțională în Leaderhip, „ Liderii inspirați vi- de vedere, anticiparea modului în care s-ar brează, iar organizațiile lor intră în rezonanță simţi o persoană în anumite circumstanţe cu ei” [4, p. 68]. Ceea ce transmite un lider ajutându-l în luarea de decizii. prin muncă, gesturi, vorbe, sfaturi, poate III. Înţelegerea şi analiza emoţiilor. deveni un scop comun pentru întreaga sa Utilizarea cunoștinţelor emoţionale. Nivelul echipă. Oare este atât de ușor să transmiţi acesta cuprinde cunoașterea emoţiilor, fo- ceea ce vrei și ce trebuie celorlalţi atunci losirea conţinuturilor emoţionale, catego- când scopul este de a avea succes, realizări, risirea lor, stabilirea cauzelor care provoacă vânzări, influenţă? Este, într-adevăr, o reală diferite stări emoţionale, elaborarea soluţii- calitate cu care unii se nasc, iar pe care alţii lor alternative pentru rezolvarea situaţiilor o dobândesc. emoţionale variate, interpretarea modalită- Inteligenţa emoţională influenţează ţilor prin care emoţiile converg spre relaţii eficiența organizaţiei în mai multe direcţii: interpersonale. recrutarea și menținerea angajaţilor, dez- IV. Reglarea emoţiilor pentru a pro- voltarea talentelor, munca în echipă, impli- mova creşterea emoţională şi intelec- carea angajaţilor, simţul moral și sănătatea, tuală - nivelul acesta include înţelegerea inovaţia, productivitatea, eficienţa, venitu- implicaţiilor sociale asupra emoţiilor și rile, calitatea serviciilor, loialitatea clientu- sentimentelor, controlarea, monitorizarea lui etc. [3, p. 56]. emoţiilor în raport cu sine și cu ceilalţi, pre- Inteligența emoțională poate fi do- cum și determinarea stărilor emoţionale, bândită în timp, cu răbdare, procese de încurajându-le pe cele pozitive și moderân- introspecție și exerciții conștiente de identi- du-le pe cele negative. ficare a emoțiilor proprii și ale celor cu care Responsabilitatea fundamentală a lide- interacționăm. rilor este aceea de a induce trăiri pozitive Una dintre cele mai mari greșeli pe care celor pe care îi conduc. Aceasta se întâmplă le fac managerii, este că se ignoră nevoia atunci când un lider creează rezonanţă - un angajaţilor de a-și exprima stările emoţiona- rezervor de elemente pozitive care eliberea- le. Acest lucru generează comportamente ză tot ce este mai bun în oameni. Deci, la negative atât în relaţiile interne, cât și în ra- origine, rolul de bază al conducerii este de porturile de afaceri cu clienţii. Studiile arată natură emoţională. că între 50% și 70% dintre factorii care influ- Modelul conducerii bazată pe inteligenţa enţează modul în care angajaţii percep cli- emoţională (IE) este construit pornind de la matul organizaţional sunt relaţionaţi direct conexiunile cu neurologia. Descoperiri revo- cu dispoziţia, comportamentul și atitudinea luţionare din domeniul cercetărilor asupra unui singur om: LIDERUL [7]. creierului arată că stările de spirit și acţiunile Ca urmare, abilitatea liderului de a-și liderilor au un impact decisiv asupra celor controla dispoziţiile afective și de a influenţa pe care îi îndrumă și aruncă o lumină nouă dispoziţiile afective ale celor din jurul său, nu asupra puterii pe care o are conducerea ba- este doar o problemă privată, ea are un im- zată pe inteligenţa emoţională, puterea de pact dramatic asupra rezultatelor obţinute a inspira și stimula pasiunea și entuziasmul, de organizație. Emoţiile și dispoziţiile afecti- 82 Administrarea Publică nr. 2, 2021 ve influenţează cantitatea și calitatea mun- ajuta să reușim în fiecare domeniu al vieții. cii oamenilor. Calitatea dispoziţiei afective Unii specialiști afirmă că EQ – coefici- dictează calitatea muncii. entul de inteligență emoțională este chiar De aceea, putem spune că leadership-ul mai important decât IQ – coeficientul de se întâmplă în contextul relaţiilor interper- inteligență generală, mai ales în anumi- sonale. Cu cât un lider este mai priceput în te situații specifice cu care ne confruntăm gestionarea relaţiilor cu oamenii pe care îi în viață. Un exemplu ar putea fi interviul conduce, cu atât este mai eficient. Liderii de angajare. O persoană cu o inteligență adevăraţi entuziasmează, stimulează ima- emoțională mai mare își va gestiona mai ginaţia și motivează. Ei pot să trezească pa- bine emoțiile, va fi mai auto-motivată, va ac- siunea pentru ceea ce realizează angajaţii cepta feedback-ul negativ și se va înțelege și îi stimulează. Liderii adevăraţi fac apel la mai bine cu colegii sau cu clienții [5]. emoţii. Știu cum să-și gestioneze propri- De asemenea, inteligența emoțională ile emoţii, la fel cum știu să perceapă și să are implicații în toate aspectele vieții, de controleze emoţiile unui grup, descifrând în la familie, pană la prieteni sau carieră. Deși acestea impactul propriilor acţiuni și mani- părerile specialiștilor sunt împărțite; unele festări. De aceea, coeficientul de Inteligenţă studii au găsit o legătură între inteligența Emoţională al unui lider este un element emoțională și performanța la locul de extrem de important atât pentru succesul muncă, în timp ce altele nu au găsit nicio liderului respectiv, cât și pentru succesul or- corelație, putem spune că un angajat care ganizaţiei pe care o conduce. va da dovadă de inteligență emoțională va Inteligența emoțională se dovedește a fi avea șanse mai mari să aibă o performanță crucială mai ales pentru top manageri. Pu- mai bună la locul de muncă. tem spune că un manager top are nevoie În concluzie se poate de menționat, de un grad mare de inteligență emoțională, că inteligența emoțională este o compo- pentru că în activitatea curentă este nevoit nentă a psihicului uman care influențează să gestioneze situații stresante și să găseas- toate aspectele vieții – de la partea per- că soluții fără a-i învinovăți pe ceilalți de sonală la cea profesională și ne ajută să probleme ori eșecuri [6]. atingem mai ușor obiectivele pe care ni Astfel, liderii care au inteligență le-am propus, să fim parteneri, prieteni emoțională pot gestiona un conflict în sau angajați mai buni. așa fel încât angajații să fie motivați și, de Competenţele emoţionale sunt nece- asemenea, pot stimula crearea unui me- sare pentru gestionarea conflictelor interi- diu care îi încurajează pe ceilalți să aibă oare, înlăturarea disconfortului psihologic performanțe ridicate. care generează probleme de comunicare Și performanța este uneori lega- socială, stopând autorealizarea. tă de empatie, iar liderii cu inteligență Dezvoltarea intelectuală, emoţională, emoțională au capacitatea de a vedea ce socială, morală, spirituală a indivizilor in- îi face fericiți pe angajații lor. Încurajarea fluenţează pozitiv, dacă aceștia au parte de unui mediu relaxant poate îmbunătăți afecţiune, în special, de comunicare afecti- semnificativ productivitatea. vă. Nivelul inteligenței emoționale a lide- Unii oameni se nasc cu inteligență rilor este cel care determină eficienţa cu emoțională, iar alții o pot dobândi. Capaci- care ei identifică, gestionează și canalizea- tatea de a ne autocunoaște și de a înțelege ză sentimentele proprii și ale celor cu care emoțiile poate avea un impact pozitiv asu- relaţionează, ajutând grupul să-și atingă pra relațiilor din viața noastră și ne poate obiectivele. Economie și finanțe publice 83
BIBLIOGRAFIE 1. Bradberry T., Greaves J. Inteligenţa Emoţională, București 2008, 178 p. 2. Roco M. Creativitate și inteligență emoțională, Editra Polirorm, Iași, 2004, 126 p. 3. Chicoș E. Verificaţi-vă inteligenţa, Ed. Niculaescu, București, 1997, 85 p. 4. Goleman D. Inteligența emoțională în leadership, Editura Curtea Veche, București, 2007, 180 p. 5. https://bookblog.eu/rolul-inteligentei-emotionale-in-afaceri (accesat la 10.04.21). 6. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/102_104_Impactul%20inteligen- tei%20emotionale%20asupra%20leadership_ului.pdf ( accesat la 10.04.21). 7. https://www.academia.edu/25728688/Contributia_inteligentei_emotionale_in_lea- dership (accesat la 12.04.21).
Prezentat: 27.04.21 E-mail: [email protected] 84 Administrarea Publică nr. 2, 2021 FINANȚAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN BAZĂ DE COST STANDARD PER STUDENT ECHIVALENT
FINANCING OF HIGHER EDUCATION IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA ON THE BASIS OF STANDARD COST PER EQUIVALENT STUDENT
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).06 CZU: 336.531.2:378(478)
Tatiana MANOLE, doctor habilitat în științe economice, profesor universitar,
REZUMAT Autorul tratează în acest articol procesul îndelungat de căutări reformatoare pentru finanțarea învățământului superior în Republica Moldova. Din anii 90 ai sec. al XX-lea, de când Republica Moldova a devenit independentă, şi până în anul 2019, învățământul superi- or a fost finanțat după principiul ,,egalitarismului” socialist, neluându-se în seamă diferența dintre programele de studii ale instituțiilor superioare. În 2010 a fost publicată monografia ,,Metodologia finanțării învățământului public”1 în care se cercetează inclusiv mecanismul de finanțare a învățământului superior, criticându-l şi recomandând implementarea practici- lor europene şi, în special, a României, privind modul de finanțare a învățământului superior, ținându-se cont de complexitatea programelor de studii. Administrația centrală abilitată cu funcția gestionării învățământului superior n-a reacționat la recomandările cercetătorului. În anul 2019 Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării (MECC) a început studierea Noii Meto- dologii privind finanțarea învățământului superior în Republica Moldova în baza costului standard per student echivalent cu suportul Băncii Mondiale şi a experților români. Această Nouă Metodologie de finanțare a învățământului superior a fost aprobată în 2020 şi intrată în vigoare începând cu anul de studii 2020-2021. Noul mecanism de finanțare ia în considerare complexitatea programelor de studii, cărora le corespunde un anumit coeficient semnificativ de ajustare. Consider că Noua Metodologie a finanțării învățământului superior avantajează aprofundarea performanței şi a învățării pe bază de competență. Cuvinte-cheie: cost standard per student echivalent, complexitatea programelor, coefici- ent de ajustare, finanțare-standard, finanțare compensatorie, finanțare complementară,- au tonomie universitară. SUMMARY The author of this article deals with the long process of searching for funding higher edu- cation reform in Moldova. From the 90s of the century XX , when the Republic of Moldavia
1 Manole, Tatiana Metodologia finanțării învățământului public: teorie și practică: /Tatiana Manole; Universitatea Tehnică a Moldovei. Ch.: ,,Tehnica-Info” SRL, 2010 (Tipogr. or. Iași), 340 p. ISBN 978-9975-63-309-3. Economie și finanțe publice 85 became independent, and until 2019, higher education in the Republic of Moldova has been funded by the "egalitarianism" socialist, without taking into account the difference between the curricula of higher education institutions. In 2010 he published the monograph "Methods of financing public education"1 that including it investigates the mechanism of financing of higher education, criticizing it and recommends the implementation of European practi- ces and especially Romania, on the financing of higher education, taking into account the complexity of study programs. The central administration empowered with the function of managing higher education did not react to the researchers' recommendations.In 2019, the Ministry of Education, Culture and Research (MECR) began studying the New Methodology on financing higher education in Moldova based on the standard cost per student equivalent to the support of the World Bank and Romanian experts. This New Methodology for financing higher education was approved in 2020 and entered into force starting with the 2020-2021 years of study. The new funding mechanism takes into account the complexity of study pro- grams, which correspond to a certain significant adjustment coefficient. We believe that the new methodology of higher education financing favors deepening performance and compe- tency-based learning. Keywords: standard cost per equivalent student, the complexity of the programs, coeffi- cient of adjustment, standard financing, compensatory financing, complementary funding, university autonomy.
Întroducere. Învățarea este un pro- Becker a realizat o analiză generală a in- ces foarte îndelungat, proces efectuat în vestiţiilor în capitalul uman, analiză care permanență de individ, proces petrecut vizează următoarele fenomene:3 a) câș- de-a lungul vieții unui om. Dar acest proces tigurile sporesc, de obicei, odată cu vâr- cere costuri pentru întreținerea lui. Aceste sta, cu o rată descrescătoare. Atât rata de costuri sunt plasamente de capital în ființa creștere, cât și cea de întârziere tind să fie umană. Plasamentul acesta de resurse fi- pozitiv corelate cu nivelul de calificare; b) nanciare este o investiție în capital uman. ratele șomajului tind să fie invers corela- Capitalul uman cuprinde capitalul edu- te cu nivelul de calificare; c) în relaţia cu caţional, adică acele abilităţi dobândite de angajaţii, firmele din ţările slab dezvoltate indivizi ca urmare a instruirii școlare și nu par să fie mai „paternaliste” decât cele din numai, și capitalul biologic, respectiv acele ţările dezvoltate; d) persoanele mai tine- abilităţi fizice ale indivizilor, ce se reflectă re schimbă mai des locul de munca și be- în starea de sănătate a acestora. Ca o cate- neficiază de mai multă pregătire școlară gorie economică, capitalul uman poate fi și pregătire la locul de muncă decât analizat ca o estimare a abilității unei per- persoanele mai vârstnice; e) distribuţia soane de a produce venituri prin muncă.2 câștigurilor este înclinată pozitiv, în speci- Educaţia și pregătirea profesională al în cazul profesioniștilor și al altor lucră- constituie cele mai importante investi- tori calificaţi; f) persoanele mai capabile ţii în capitalul uman. În acest sens, G. S. beneficiază de mai multă educaţie și alte
1 Manole Tatiana, Methodology of financing public education: theory and practice: /Tatiana Manole; Technical University of Moldova. Ch.: ,,Tehnica-Info” Publishing House” SRL, 2010 (Printing Iași), 340 p. ISBN 978-9975-63-309-3. 2 După Gary Becker: În cartea ”Metodologia finanțării învățământului public: Teorie și Practică” Autor Tatiana Manole. 2010, pag. 32. 3 Gary Stanley Becker. Capitalul uman. O analiză teoretică și empirică cu referire specială la educație. Traducere în l. ro- mână, 1997, pag. 32. 86 Administrarea Publică nr. 2, 2021 tipuri de instruire profesională decât cele- relevant, racordat la cererea pieţei muncii; lalte; g) diviziunea muncii este limitată de c) sistem de evaluare echitabil, axat pe mă- dimensiunile pieţei; h) investitorul tipic în surarea competenţelor relevante pentru capital uman este mai impetuos și, astfel, viaţa individului și pentru piaţa muncii; d) este mai probabil să greșească compara- cadre didactice recompensate în funcţie tiv cu investitorul tipic în capital tangibil. de performanţa profesională, capabile să Analiza asupra capitalului uman, reali- proiecteze activităţi de învăţare axate pe zată de Becker, se referă, de fapt, la ana- necesităţile educaţionale individuale ale liza capitalului educaţional, punându-se beneficiarilor; e) cadre manageriale pro- în evidenţă costurile asociate investiției fesioniste, capabile să gestioneze eficient în instruire, precum și relaţia dintre inves- instituţiile educaţionale; f) o reţea de insti- tiţiile școlare și post-școlare. Implicit, ve- tuţii educaţionale dimensionată eficient, în niturile indivizilor vor crește în funcţie de conformitate cu tendinţele demografice și gradul de educaţie al acestora. sociale corespunzătoare calitativ standar- Astfel, cheltuielile educaţionale și cu delor actuale; g) infrastructură și un mediu sănătatea sunt considerate drept investiţii educaţional prietenos celui ce învaţă; h) un în scopul creșterii productivităţii muncii și, cadru instituţional modern, flexibil și func- implicit, a creșterii economice. Formarea și ţional care contribuie la asigurarea calităţii dezvoltarea capitalului uman sunt în direc- educaţiei; i) parteneriate academice și so- tă dependenţă de politici bugetar-fiscale, ciale durabile, axate pe beneficii comune elaborate și promovate de guverne, deoa- pe termen lung. rece bugetul public este sursa principală În societatea modernă, politicile educa- de finanțare a învățământului public. ţionale au drept scop să asigure excelența, Conținutul de bază. 1. Strategia Gu- sub toate aspectele ei, la toate treptele și vernului Republicii Moldova privind dez- nivelurile sistemului de educaţie, prin pro- voltarea sustenabilă a învățământului movarea mecanismelor de asigurare a cali- public. Politica în domeniul educaţiei în tăţii programelor de studii și a instituţiilor Republica Moldova este orientată spre asi- în care acestea sunt oferite. Mecanismele gurarea calităţii studiilor, iar sistemul de de asigurare a calităţii au menirea de a ofe- educaţie al Republicii Moldova, în confor- ri beneficiarilor și publicului larg încrede- mitate cu Strategia Educaţiei 2020, este rea în faptul că societatea beneficiază de accesibil tuturor cetăţenilor, oferă educa- servicii educaţionale de calitate, care aduc ţie de calitate, relevantă pentru societate progres economic și social pentru toţi ce- și economie, în condiţii de eficienţă econo- tăţenii plătitori de taxe. mică. Viziunea strategică a Republicii Mol- Realizarea direcțiilor strategice ale Gu- dova include următoarele componente ale vernului privind dezvoltarea sustenabi- sistemului de educaţie:4 a) beneficiari ai lă a învățământului necesită reformarea sistemului educaţional care demonstrea- mecanismului de finanțare în general a ză competenţe necesare pentru creștere învățământului în Republica Moldova și și dezvoltare personală, socială și profesi- în special a învățământului superior. Dacă onală pe parcursul întregii vieţi; b) proces din anul 2014 învățământul preuniversitar educaţional axat pe necesităţile educaţi- este finanțat în baza costului standard per onale ale celor ce învaţă și un curriculum elev ponderat, apoi problema finanțării
4 Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ”Educația 2020” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 345-351 din 11 noiembrie 2014). Economie și finanțe publice 87
învățământului superior a rămas nerefor- Menționăm, că pregătirea unui specialist mată. Ministerul Educației a parcurs un în instituțiile superioare necesită costuri. proces îndelungat de căutări reforma- 2. Cheltuielile medii pentru finan- toare pentru finanțarea învățământului țarea unui elev/student. Cheltuielile pen- superior în Republica Moldova. Din tru finanțarea învățământului sunt, de fapt, anii 90 ai sec. al XX-lea, de când Repu- investiții în capitalul uman. Prin investițiile blica Moldova a devenit independentă, în capitalul uman țara se asigură că va avea și până în anul 2019, învățământul supe- pe viitor o generație calitativă, care se va rior în Republica Moldova a fost finanțat include în societate, aducând un spor con- după principiul ,,egalitarismului” socialist, siderabil la dezvoltarea economico-socială neluându-se în seamă diferența dintre a țării. programele de studii ale instituțiilor de Sursa principală de finanțare a învă- învățământ superior. În 2010 a fost publi- țământului public superior este bugetul cată monografia ,,Metodologia finanțării de stat. Spre exemplu, cheltuielile medii învățământului public”5 în care inclusiv alocate din bugetul de stat al Republicii se cercetează mecanismul de finanțare Moldova pentru anul 2018 pe treptele de a învățământului superior, criticându-l și studii superioare: licență, masterat, docto- recomandând implementarea practicilor rat, a instituțiilor superioare subordonate europene și, în special, a României, pri- Ministerului Educației, Culturii și Cercetări vind modul de finanțare a învățământului (MECC), sunt prezentate astfel în tabelul 1. superior, ținându-se cont de complexita- Totodată, menționăm că costul mediu tea programelor de studii. Administrația anual al unui student (ciclul I), inclusiv cu centrală abilitată cu funcția gestionării burse, efectiv, pe perioada de gestiune, învățământului superior n-a reacționat constituie 36 862 lei, fiind în creștere cu la recomandările acestei cercetări. În 2 647 lei sau cu 7,74 puncte procentuale. anul 2019 Ministerul Educației Culturii În tabelul nr. 1 sunt prezentate alocații și Cercetării (MECC) a început studie- bugetare pentru finanțarea studiilor su- rea Noii Metodologii privind finanțarea perioare de nivelul I – licență pentru învățământului superior în R Moldova în anul bugetar 2018. Observăm că suma baza costului standard per student echi- costurilor și cheltuielilor pentru nivelul valent cu suportul Bancii Mondiale și a învățământului superior, treapta – ,,Stu- experților români. Această Nouă Meto- dii superioare de licență”, total, inclusiv dologie de finanțare a învățământului su- cu burse efectiv pe perioada de gesti- perior a fost aprobată în 2020 și intrată une constituie 441 088,60 mii lei, fiind în vigoare și pilotată începând cu anul în creștere față de suma aprobată (413 de studii 2020-2021. Noul mecanism de 931,00) anual de la bugetul de stat pe finanțare ia în considerare complexitatea anul 2018. Această creștere în sumă ab- programelor de studii, cărora le cores- solută alcătuiește 27 157,6 mii lei, sau cu punde un anumit coeficient semnificativ 106,56 puncte procentuale (6,56%). de ajustare. Consider că Noua Metodolo- În tabelul nr. 2 sunt prezentate alocații gie a finanțării învățământului superior bugetare pentru finanțarea studiilor supe- avantajează aprofundarea performanței rioare de nivelul II – masterat pentru anul și a învățării pe bază de competență. bugetar 2018. Observăm că suma, costuri
5 Manole, Tatiana Metodologia finanțării învățământului public: teorie și practică: /Tatiana Manole; Universitatea Tehnică a Moldovei. Ch.: ,,Tehnica-Info” SRL, 2010 (Tipogr. or. Iași), 340 p. ISBN 978-9975-63-309-3. 88 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Tabelul nr. 1. Alocații bugetare pentru finanțarea învățământului superior, ciclul I (licență) pentru anul bugetar 2018. Denumirea Unitatea Costurile şi cheltuielile din alocațiile transferate indicatorilor de de la buget măsură Aprobate Precizate Precizat pe Efectiv pe anual anual perioada de perioada de gestiune gestiune Costuri și cheltuieli, Mii lei 413 931,00 420 950,60 420 950,60 441 088,60 pentru nivelul învățământului superior, treapta – Studii superioare de licență, total. Inclusiv cu burse. Costuri și cheltuieli, Mii lei 350 624,24 357 641,08 357 651,73 379 752,98 pentru nivelul învățământului superior, treapta – Studii superioare de licență, total. Fără burse. Numărul mediu de Pers. 12 098 12 098 11 954 11 966 studenți (ciclul I) Costul mediu Cost/ 28 982 29 562 29 919 31 736 anual al unui student stud., lei (ciclul I). Fără burse. Costul mediu al unui Cost/ 34 215 34 795 35 214 36 862 student (ciclul I). stud., lei Inclusiv cu burse. Sursa: Prelucrat, calculat și elaborat de autor în baza informației de la MECC privind finanţarea învățământului superior de la bugetul de stat pe anul 2018. Informație privind cheltuielile instituțiilor de învățământ la autogestiune la 1 ianuarie 2019 (trimestrială, anu- ală). Raportul nr. 2ag aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova. Notă: Din informația dată în tabelul de mai sus, MECC indică alocațiile bugetare nu- mai pentru instituțiile superioare din componența MECC, cu excluderea instituțiilor de învățământ superior subordonate ramural.
și cheltuieli, pentru nivelul învățământului sumă absolută alcătuiește 1 608,1 mii lei superior, treapta – ,,Educație superioară de sau cu 101,67 puncte procentuale (1,67%). masterat”, total, inclusiv cu burse, efectiv pe Totodată, menționăm că costul mediu perioada de gestiune constituie 97 828,70 anual al unui student (ciclul II), inclusiv mii lei, fiind în creștere față de suma apro- cu burse, efectiv pe perioada de gestiune bată (96 220,60 mii lei) anual de la bugetul constituie 21 167,25 lei, fiind în creștere de stat pe anul 2018. Această creștere în cu 1 567,6 lei sau cu 107,99 (circa 8%). Economie și finanțe publice 89
Tabelul nr. 2. Alocații bugetare pentru finanțarea învăţământului superior, ciclul II (masterat) pentru anul bugetar 2018. Denumirea Unitatea Costurile şi cheltuielile din alocațiile transferate indicatorilor de de la buget măsură Aprobate Precizate Precizat pe Efectiv pe anual anual perioada de perioada de gestiune gestiune Costuri și cheltuieli Mii lei 96 220,60 99 074,20 99 074,20 97 828,70 pentru nivelul învățământului superior, treapta – Educație superioară de masterat, total. Inclusiv cu burse. Costuri și cheltuieli Mii lei 66 398,28 70 194,52 0 194,52 69 783,05 pentru nivelul învățământului superior, treapta – Educație superioară de masterat, total. Fără burse. Numărul mediu de Pers. 4 909,30 4 638,20 4 638,20 4 621,70 studenți (ciclul II).. Costul mediu al unui Cost/ 13 525 15 134 15 134 15 099 student (ciclul II). stud., lei Fără burse. Costul mediu al unui Cost/ 19 599,65 21 360,48 21 360,48 21 167,25 student (ciclul II). stud., lei Inclusiv cu burse. Sursa: Prelucrat, calculat și elaborat de autor în baza informației de la MECC privind finanţare învățământului superior de la bugetul de stat pe anul 2018. Notă: Informație privind cheltuielile instituțiilor de învățământ la autogestiune la 1 ianuarie 2019 (trimestrială, anuală). Raportul nr. 2ag aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova.6
La fel, e de menționat că, necătând la la fel sunt finanțate din alocaţiile bugetului reducerea numărului de studenți, costurile de stat. pentru un student sunt în creștere. În tabelul nr. 3 prezentăm costurile și Învățământul superior cuprinde și ciclul III cheltuielile bugetare pentru această treap- – doctorat ,,Studiile superioare de doctorat” tă de studii.
6 Notă: Suma alocațiilor bugetare pentru treptele de studii sunt exprimate în lei moldovenești (MDL). Deș, informația este prezentată pentru anul bugetar 2018, noi prezentăm cursul leului în raport cu Euro si dollar SUA la data de 13 aprilie 2021, astfel : 1 Euro = 21,31 MDL, 1$ SUA = 17,89 MDL. 90 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Tabelul nr. 3. Alocații bugetare pentru finanțarea învățământului superior, ciclul III (doctorat) pentru anul bugetar 2018. Denumirea indica- Unitatea Costurile şi cheltuielile din alocațiile transferate torilor de de la buget măsură Aprobate Precizate Precizat pe Efectiv pe anual anual perioada de perioada de gestiune gestiune Costuri și cheltu- Mii lei 10 025,1 14 206,3 13 985,2 12 493,7 ieli, pentru nivelul învățământului superior, treapta – ”Studii superioare de doctorat”, total. Inclusiv cu burse Costuri și cheltu- Mii lei 7 641,61 11 345,62 11 124,47 9 898,79 ieli, pentru nivelul învățământului superior, treapta – ”Studii superioare de doctorat”, total. Fără burse. Numărul mediu de Pers. 526,3 650,0 639,4 638,9 studenți (ciclul III) Costul mediu al unui Cost/ 14 519,5 17 454,8 17 398,3 15 493,5 student (ciclul III). stud., lei Fără burse. Costul mediu al unui Cost/ 19 048,26 21 855,84 21 872,38 19 555,02 student (ciclul III) stud., lei Inclusiv cu burse Sursa: Prelucrat, calculat și elaborat de autor în baza informației de la MECC privind finanţare învățământului superior de la bugetul de stat pe anul 2018. Notă: Informație privind cheltuielile instituțiilor de învățământ la autogestiune la 1 ianuarie 2019 (trimestrială, anuală). Raportul nr. 2ag aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova.
În tabelul nr. 3 sunt prezentate alocații 493,7 mii lei, fiind în creștere față de suma bugetare pentru finanțarea studiilor supe- aprobată (10 025,1 mii lei) anual de la bu- rioare de nivelul III – doctorat pentru anul getul de stat pe anul 2018. Această creștere bugetar 2018. Observăm că suma - costuri în sumă absolută alcătuiește 2 468,6 mii lei, și cheltuieli, pentru nivelul învățământului sau cu 124,62 puncte procentuale (24,6%). superior, treapta – ,,Studii superioare de Totodată, menționăm că costul mediu doctorat”, total, inclusiv cu burse, efectiv anual al unui student (ciclul III), inclusiv pe perioada de gestiune constituie 12 cu burse, efectiv pe perioada de gestiune, Economie și finanțe publice 91 constituie 19 555,02 lei, fiind în creștere complementare pentru modernizarea ba- cu 506,76 lei sau cu 102,66 puncte procen- zei material și didactice a instituției.8 tuale (2,6%). Exemplul expus în tabelul nr. 1 pre- În rezultatul analizei finanțării zintă finanțarea învățământului superior învățământului superior, pe cicluri, putem pe perioada de până la introducerea Noii menționa, că alocațiile bugetare pentru Metodologii, anul 2018. În acest caz une- finanțarea învățământului superior, ciclul le instituții superioare au fost în pierdere. I (licență), ciclul II (masterat) și ciclul III Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (doctorat) sunt în creștere la finanțarea (MECC) a elaborat Planul de acțiuni9 care efectivă față de cea aprobată pentru anul prevede, în special, finanțarea bugeta- bugetar 2018. ră standard, finanțarea compensatorie 3. Noua formulă de finanțare a învă- și finanțarea complementară; încheie- țământului superior în Republica Mol- rea contractelor cu instituțiile publice de dova. Strategia de finanţare a învăţămân- învățământ superior și implementarea/ tului superior reprezintă, în condiţiile pilotarea acestei Metodologii. autonomiei universitare, unul dintre prin- Menționăm că, până în anul 2019, cipalele instrumente de implementare a învățământul superior public în Republi- politicilor guvernamentale privind educa- ca Moldova, indiferent de complexitatea ţia naţională. Atât fondurile alocate de la specialităților de pregătire a studenților, bugetul de stat, cât și cele extrabugetare era bazat pe principiul ,,egalitarismului”. sau din alte surse sunt, conform Noii Me- Abia în anul 2018 Guvernul Republicii Mol- todologii, venituri proprii ale universităţi- dova, împreună cu Ministerul Educației, lor. Procesul de căutări reformatoare pri- Culturii și Cercetării au pus problema refor- vind finanțarea învățământului superior, mării sistemului de finanțare a instituțiilor ținând cont de complexitatea programe- publice de învățământ superior. lor de studii, a durat. În sfârșit, prin Ho- Finanțarea acestor instituții se preve- tărîrea Guvernului din 10.06.20207 a fost dea să se facă în funcție de complexita- aprobată Metodologia de finanțare buge- tea programelor de studii, având la bază tară a instituțiilor publice de învățământ un coeficient semnificativ de ajustare. superior. Metodologia de finanțare buge- La baza acestei reforme, la finanțarea tară a instituțiilor publice de învățământ instituțiilor superioare, se iau in consi- superior stabilește modul de alocare derare 3 componente de bază,10 făcân- pentru instituțiile publice de învățământ du-se astfel o distincție între nivelele de superior a finanțării-standard, în bază de finanțare: cost standard per student și coeficienți I. Finanțarea-standard (finanțarea de ajustare, asociată gradului de com- de bază) pentru predare și învățare, care plexitate a programelor de studii de la depinde de numărul de studenți finanțați ciclurile de studii superioare de licență din bugetul de stat. Finanțarea-standard și master, a finanțării compensatorii pen- include: a) cheltuieli pentru salarizarea tru susținerea performanței și a finanțării personalului științifico-didactic, științific,
7 Hotărîrea Guvernului nr. HG343/2020 din 10.06.2020 cu privire la aprobarea Metodologiei de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățământ superior. Publicat: 19.06.2020 în MONITORUL OFICIAL nr.149-151 art. 468. 8 IBIDEM 9 Ordinul MECC Nr. 656 din 13.07.2020 cu privire la aprobarea Planului de acțiuni în vederea implementării Metodologiei de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățământ superior. Anexă. 10 Metodologia de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățământ superior. Aprobată prin HG nr. 343/2020. 92 Administrarea Publică nr. 2, 2021 didactic și didactic auxiliar, a personalu- și ministerelor de resort. Alocațiile pentru lui de cercetare implicat în desfășurarea finanțarea-standard și finanțarea compen- programelor de studii; contribuțiile pentru satorie vor fi considerate venituri proprii și asigurări sociale și medicale obligatorii; b) vor fi utilizate de instituții în condițiile au- cheltuieli de achiziționare a mărfurilor, ser- tonomiei universitare, în scopul realizării viciilor și lucrărilor necesare pentru asigu- obiectivelor educaționale și de cercetări rarea desfășurării procesului educațional/ științifice universitare. Finanțarea com- de cercetare științifică; c) procurări de plementară pentru modernizarea bazei mijloace fixe în scopuri educaționale materiale și didactice constituie - 5 % din și de cercetări științifice universitare. alocațiile bugetare pentru finanțarea bu- Finanțarea-standard, în bază de cost stan- getară a instituțiilor publice de învățământ dard per student echivalent și coeficienți superior. de ajustare, asociată gradului de comple- Alocațiile stabilite pentru finanțarea- xitate a programelor de studii de la ciclu- standard și finanțarea compensatorie, pre- rile de studii superioare de licență și mas- cum și numărul de studenți echivalenți pe ter – 75% din alocațiile bugetare pentru cicluri de studii, finanțați de la bugetul de finanțarea bugetară a instituțiilor publice stat, se stipulează în contractul instituțional de învățământ. al instituțiilor publice de învățământ su- II. Finanțarea compensatorie (de per- perior. Contractele instituționale pentru formanță) pentru dezvoltarea și stimula- alocarea de fonduri bugetare sunt supuse rea excelenței în instituțiile de învățământ controlului periodic efectuat de MECC și superior publice. Finanțarea compensa- ministerele de resort. torie (de performanță) presupune forma- După cum am menționat, finanțarea rea bugetului respectiv, care se bazează instituțiilor superioare în bază de cost pe un set de indicatori de performanță, standard per elev echivalent se efectuea- ce se vor referi la patru direcții distincte: ză în funcție de coeficientul de ajustare procesul de predare-învățare; cercetare corespunzător complexității programelor. științifică; internaționalizare; orientare so- Mai jos prezentăm lista coeficienților de cială. Finanțarea compensatorie pentru ajustare corespunzători grupurilor progra- susținerea performanței în instituțiile pu- melor de studii, utilizați pentru finanțarea blice de învățământ superior – 20% din studenților înmatriculați la studii de licență alocațiile bugetare pentru finanțarea bu- și master.11 getară a instituțiilor publice de învățământ Noua metodologie de finanțare a superior. învățământului superior public prevede că Atribuirea fondurilor pentru finanțarea alocațiile bugetare se vor face în funcție de de performanță se realizează pe baza cri- complexitatea programelor de studii, căro- teriilor și a indicatorilor aprobați anual de ra le corespunde un coeficient de ajustare. MECC. Din punctul nostru de vedere, acest coefi- III. Finanțarea complementară (Fon- cient de ajustare va exprima „costul stan- dul de rezervă), care reprezintă suma dard per student echivalent unitar”. alocată pentru finanțarea situațiilor speci- Noua formulă de finanțare a ale, care nu pot fi integrate în formula de învățământului superior are la bază prin- finanțare. Acest fond rămâne la dispoziția cipiul „costul standard per student echiva- Ministerului Educației, Culturii și Cercetării lent unitar”.
11 Anexă. Metodologia de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățământ superior. Economie și finanțe publice 93
Tabelul nr. 4. Lista coeficienților de ajustare corespunzători grupurilor programe- lor de studii, utilizați pentru finanțarea studenților înmatriculați la studii de licență şi master. Grupurile programelor de studii Coeficient de ajustare dc,j ciclul I, ciclul II, d1,j d2,j Grupul 1: Științe umaniste, Științe sociale și comporta- 1,00 1,25 x d1,j mentale, Filologie (cu excepția specialităților Limbi stră- ine și Traducere și interpretare), Jurnalism și informare (cu excepția specialităților Jurnalism și procese mediati- ce; Activitatea editorială), Științe administrative, Științe economice, Drept, Servicii publice, Științe ale educației (cu excepția specialităților Limbi străine, Chimie, Biolo- gie, Fizică, Astronomie, Informatică, Muzică, Dans, Arte plastice, Educație tehnologică, Educație fizică). Grupul 2: Inginerie și activități inginerești, Tehnologii ale 1,65 1,25 x d1,j informației și comunicațiilor, Tehnologii de fabricare și prelucrare, Științe chimice, Științe biologice, Științe ale mediului, Științe fizice, Matematică și statistică, Științe ale educației (cu specialitățile Chimie, Biologie, Fizică, Astronomie, Informatică, Educație fizică). Grupul 3: Arhitectură și construcții (specialitățile din do- 1,75 meniul de formare profesională, construcții și inginerie civilă), Arhitectură și construcții (cu specialitățile din do- meniul de formare profesională, Arhitectură și dezvol- tare teritorială); Jurnalism și informare (cu specialitatea Activitatea editorială), Filologie (cu specialitățile Limbi străine, Traducere și interpretare), Științe agricole, Sil- vicultură, Științe ale sportului, Științe ale educației (cu specialitățile Limbi străine, Muzică, Dans, Arte plastice, Educație tehnologică). Grupul 4: Sănătate (cu excepția specialității Stomatolo- 2,85 gie), Medicină veterinară. Grupul 5: Arte (cu excepția specialităților Canto acade- 4,00 mic, Actorie, Regie, Scenografie, Coregrafie, Regie film și TV, Imagine film și TV), Sănătate (cu specialitatea Sto- matologie). Grupul 6: Arte (cu specialitățile Canto academic, Actorie, 6,00 Regie, Scenografie, Coregrafie, Regie film și TV, Imagine film și TV), Jurnalism și informare (cu specialitatea Jur- nalism și procese mediatice). Sursa: Anexă. Metodologia de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățământ superior. 94 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Alocațiile bugetare pentru finanțarea- (data de referință 01.10.2018 și anul planifi- standard, atribuită fiecărei instituții publi- cat pentru finanțare este 01.01.2019). ce de învățământ superior pentru studenții ft este coeficientul de ajustare conform înmatriculați în conformitate cu comanda formei de învățământ t. de stat pentru studii superioare de licență În cazul examinat studiile sunt în limba și master, se transferă instituției în baza nu- română/rusă și le corespunde coeficientul mărului de studenți echivalenți ai acesteia. de ajustare ft=1,00. i T Numărul de studenți echivalenți ai Determinăm numărul NSE c,j=∑ t=1 ft× i universității se determină prin înmulțirea NSE ft,j de studenți echivalenți din dome- numărului fizic de studenți finanțați din niul de finanțarej după formula: i T i bugetul de stat ai acesteia cu coeficienții NSE c,j=∑ t=1 ft× NSE ft,j i T i i T de ajustare corespunzători formelor de NSE c,j=∑ t=1 ft× NSE ft,j ft (1,00)x= NSE c,j=∑ t=1 i învățământ și programelor de studii pe ft× NSE ft,j (450), 450 (numărul de studenți cicluri de studii. Numărul fizic de studenți echivalenți unitari). finanțați din bugetul de stat va fi raportat Costul mediu al unui student (ciclul 1), la 1 octombrie a anului bugetar precedent. inclusiv cu burse efectiv pe perioada de Finanțarea învățământului superior, gestiune constituie conform datelor de la conform ,,Metodologiei”, se face pe baza MECC pentru anul 2018 36 862 lei. formulei ,,standard per student echiva- Prin urmare, costul mediu per student îl lent”, se calculează numărul de studenți înmulțim cu numărul de studenți echivalenți echivalenți, finanțați din bugetul de unitari: 36 862 lei/cost. stud. x 450 s. ech. = stat, pentru fiecare instituție publică de 16587900 lei (Finanțarea de bază (FB)). învățământ superior și pentru fiecare ciclu Această sumă constituie finanțarea de de studii. Procedura are două etape: bază (FB) și alcătuiește o pondere de 75- a) pentru fiecare instituție publică de 85% din finanțarea totală. învățământ superior i și pentru fiecare ci- Iar finanțarea de performanță (FP) are o clu de studii c (licență (c=1) și master (c=2)) pondere de 20-13%. i se determină numărul NSE c,j de studenți Finanțarea din fondul de rezervă (FR) echivalenți grupul de finanțare a progra- deține ponderea de 5-2%. melor de studii j de la toate formele de Notă: Mai sus la componenta Finanțarea i T i i învățământ: NSE c,j =∑ t=1 ft×NSE ft,j unde NSE ft,j de bază (FB) vezi repartizarea acestor chel- - numărul de studenți fizici de la ciclul de stu- tuieli după conținutul lor economic, adică dii c, grupul programelor de studii j cu forma după destinație. de învățământ ft , înmatriculați la instituția Mai apoi vor fi calculate alocații bugeta- publică de învățământ superior i raportat la re pentru finanțarea de performanță. 1 octombrie a anului bugetar precedent; Indicatorii pentru finanțarea de
ft - coeficientul de ajustare conform for- performanță se vor referi la următoarele mei de învățământ t (tabelul 1 din anexa la direcții distincte de activitate: prezenta Metodologie); a) procesul de predare-învățare; T - numărul total de forme de învățământ b) cercetarea științifică universitară/ finanțate din bugetul de stat în învățământul Creația artistică; superior din Republica Moldova. c) dimensiunea de internaționalizare; Exemplu condiţional: La instituția de d) orientarea socială: burse din fon- învățământ superior ,,Universitatea X”, la duri universitare, investiții în cămine, alte facultatea de economie cu frecvență la zi, obiecte de infrastructură, asigurarea stagi- ciclul I ,,licență” sunt 450 de studenți fizici ilor de practică. Economie și finanțe publice 95
Fiecare indicator de performanță are o În rezultatul analizei noii modalități de pondere semnificativă de performanță și finanțare a învățământului superior public modul de calcul al acestora indicat in Me- din bugetul de stat constatăm că este o todologie. premieră pentru Republica Moldova. Tot- Alocațiile pentru finanțarea de bază și odată finanțarea studiilor superioare va finanțarea de performanță vor fi conside- avea la bază complexitatea programelor rate venituri proprii și vor fi utilizate de de studii, caracterizate printr-un coefici- instituții în condițiile autonomiei universi- ent distinct de ajustare. Acest coeficient tare Fondul de rezervă (FR), care reprezintă de ajustare va sta la baza calculării costului suma alocată pentru finanțarea situațiilor standard per student echivalent unitar. speciale, care nu pot fi integrate în for- Considerăm că Noua Metodologie a mula de finanțare. Acest fond rămâne la finanțării învățământului superior avan- dispoziția Ministerului Educației, Culturii și tajează aprofundarea performanței și a Cercetării și ministerelor de resort. învățării pe bază de competență. Concluzii. Prin urmare, strategia de Această nouă Metodologie de finanțare finanțare sustenabilă a învățământului, în a învățământului superior în Republica special a celui superior, este îndreptată spre Moldova a început în anul de studii 2019- dezvoltarea și ridicarea calității studiilor, 2020 și este, deocamdată, pilotată. MECC transformarea învăţământului din cel me- continuă lucrul de perfecționare a Noii morabil în învățământ bazat pe competențe. Metodologii.
BIBLIOGRAFIE 1. Gary Stanley Becker. Capitalul uman. O analiză teoretică și empirică cu referire speci- ală la educație./Human Capital. Theoretical and Empirical Analysis, with Special Reference to Educatuion. Third Edition, 1993/Traducere: Felicia Pavel. 1997, București, pag. 15-16. 2. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”.Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 345-351 din 11 noiembrie 2014. 3. Codul Educației al Republicii Moldova: nr. 152 din 17 iulie 2014. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2014, nr. 319-324, art. 634. 4. Manole, Tatiana Metodologia finanțării învățământului public: teorie și practică:/ Tatiana Manole; Universitatea Tehnică a Moldovei. Ch.: ,,Tehnica-Info” SRL, 2010 (Tipogr. or. Iași), 340 p. ISBN 978-9975-63-309-3. 5. Hotărîrea Guvernului nr. HG 343/2020 din 10.06.2020 cu privire la aprobarea Me- todologiei de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățământ superior. Publicat: 19.06.2020 în Monitorul Oficial nr. 149-151 art. 468. 6. Ordinul MECC nr. 656 din 13.07.2020 cu privire la aprobarea Planului de acțiuni în vederea implementării Metodologiei de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățământ superior. Anexă. 7. Metodologia de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățământ superior. Aprobată prin HG nr. 343/2020. 8. Anexă. Metodologia de finanțare bugetară a istituțiilor publice de învățământ superior.
Prezentat: 15.06.2021 E-mail: [email protected] Instruirea funcționarilor publici: strategii și tehnologii noi Instruirea funcționarilor publici: strategii și tehnologii noi 97 FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: PROVOCĂRI ȘI SOLUȚII
TRAINING AND PROFESSIONAL DEVELOPMENT OF PUBLIC ADMINISTRATION STAFF: CHALLENGES AND SOLUTIONS
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).07 CZU: 35.088.6(478)
Ion DULSCHI, doctor, conferențiar universitar, decan Departament studii superioare de master, Academia de Administrare Publică
Aurelia ȚEPORDEI, magistru, doctorandă, director Departament dezvoltare profesională, Academia de Administrare Publică
SUMMARY In this article, the authors make a brief presentation of the system of training and professional development of staff within the public administration authorities of the Republic of Moldova. The article reviews the master's programs, the scientific-didactic potential, the forms and methods of working with students, academic mobility, interns- hips, etc. The article also presents the activities regarding the professional development of public administration staff, the most relevant problems, solutions and achievements in this regard. Keywords: professional training, professional development, master programs, acade- mic mobility, public administration.
REZUMAT În prezentul articol autorii realizează o succintă prezentare a sistemului de formare şi dezvoltare profesională a personalului din cadrul autorităților de administrare publică din Republica Moldova. În articol sunt trecute în revistă programele de master, potențialul ştiințifico-didactic, formele şi metodele de lucru cu studenții, mobilitatea academică, sta- giile de practică etc. De asemenea, în articol sunt prezentate activitățile privind dezvolta- rea profesională a personalului din administrația publică, problemele, soluțiile şi realizări- le cele mai relevante la acest capitol. Cuvinte-cheie: formare profesională, dezvoltare profesională, programe de master, mobilitate academică, administrație publică. 98 Administrarea Publică nr. 2, 2021
O administrație publică poate activa efi- instituțiile publice în funcții de execuție sau cient doar cu condiția că personalul aces- de conducere. teia și, în primul rând, funcționarii publici Spre exemplu, la programul de master posedă competențe pe potriva exercitării administrare publică se pune accentul pe atribuțiilor funcționale. Formarea și dezvol- abilitățile de autoinstruire, determinân- tarea profesională a funcționarilor publici du-i pe studenții-masteranzi să-și dezvolte constituie misiunea de bază a Academiei de capacitățile de dobândire a cunoștințelor Administrare Publică. Deja 28 de ani Acade- noi privind sistemul administrativ, siste- mia poartă cu mândrie înaltul titlu de Alma me și paradigme administrative moder- mater a funcționarilor publici. ne, dar și abilități practice de studiere a Azi nu există o autoritate a administrației fenomenului administrativ. Foarte utile publice centrale sau locale în care să nu pentru funcționarii publici sunt cursuri- activeze absolvenți ai Academiei de Ad- le privind politicile publice și gestionarea ministrare Publică. Cu toate că Legea 158- calității serviciilor publice, managementul XVI din 04.07.2008 „Cu privire la funcția programelor și proiectelor în administrația publică și statutul funcționarului public” publică, finanțele publice și bugetul, ur- stipulează în calitate de criteriu pentru banism și amenajarea teritoriului, mana- ocuparea funcției publice clauza profesio- gementul funcției publice, deontologia nalismului, nu toți candidații și chiar mulți funcționarului public ș.a. Cursurile respec- funcționari care au fost admiși pentru ocu- tive sunt predate de profesori de o înaltă parea funcției publice dispun de studii în calificare și cu experiență de activitate în domeniul administrației publice. De regu- cadrul autorităților administrative, în funcții lă, aceștia sunt absolvenți ai facultăților de de conducere și de execuție. Mult accent drept, economie, științe politice etc., care se pune pe examinarea problemelor prac- nu oferă cunoștințe și competențe speciale tice ce stau în fața autorităților publice, privind esența, organizarea și funcționarea sunt dezbătute probleme privind reforma sistemului administrativ. Această lacună administrației publice și aspecte de eficien- vine să fie acoperită prin programele de tizare a acesteia. master oferite de Academia de Adminis- Programul management public este trare Publică și alte instituții care realizează orientat în special pentru formarea și dez- programe de studii în domeniul respectiv. voltarea competențelor manageriale la În prezent Academia vine cu o ofertă de funcționarii din autoritățile și instituțiile pu- programe de master care au ca scop for- blice care dețin o funcție de conducere sau marea profesională a funcționarilor publici optează pentru o asemenea funcție. Acest pentru activitatea în cadrul autorităților program pune accent pe formarea abilităților administrației publice și pentru dezvol- economico-manageriale, de planificare și or- tarea abilităților de cercetător științific în ganizare a activității în cadrul organizațiilor domeniul științelor politice, administrati- publice și private din mai multe perspective, ve și economice. Programele de master atât pe dimensiunea financiar-economică cât de profesionalizare țin de administrarea și pe cea a resurselor umane. Ca și discipline publică, managementul public, business și menite să asigure formarea competențelor administrare, dreptul public, anticorupție, respective, se regăsesc: managementul fi- relații internaționale. Fiecare din progra- nanciar, managementul proiectelor, mana- mul propus este orientat la formarea și dez- gementul organizațional, managementul voltarea competențelor la persoanele care serviciilor publice, managementul resurselor își desfășoară activitatea în autoritățile și umane etc. Instruirea funcționarilor publici: strategii și tehnologii noi 99
Realizarea programului management realizată prin studierea disciplinelor fun- public este asigurată prin antrenarea în pro- damentale și speciale predate de savanți cesul de instruire a profesorilor din cadrul și practicieni notorii – foști ambasadori, Academiei și din instituții de profil cu o vastă miniștri, care abordează fenomenele politi- experiență științifico-didactică și practică. ce internaționale din perspectiva aplicativă. Programul de drept public are drept Vom menționa doar câteva din acestea: Pro- scop formarea specialiștilor de înaltă califi- bleme actuale ale politicii externe a repu- care în domeniul dreptului prin orientarea blicii Moldova, Geopolitica contemporană, spre soluționarea problemelor în domeniul Diplomația economică, Diplomația practi- public, aplicarea legislației naționale în core- că, Servicii diplomatice etc. O particularita- lare cu legislația europeană și soluționarea te a realizării programului de master Relații problemelor prin prisma legislației în vigoa- internaționale este predarea unei serii de re. Programul drept public vine și ca o ofer- discipline în limba engleză, fapt care con- tă educațională orientată spre fortificarea tribuie mult la dezvoltarea abilităților de competențelor generale cu o serie de cur- comunicare cu partenerii din afara țării, de suri de specializare, de pregătire comple- participare șa foruri științifice internaționale. mentară, care dezvoltă competențe instru- Un loc aparte în activitățile de formare mentale specifice domeniului de formare profesională îl ocupă schimbul de experiență profesională. Spectrul de discipline studiate cu partenerii din afara țării. Cunoașterea în acest scop au un caracter teoretico-aplica- preocupărilor colegilor din universitățile din tiv, aici regăsindu-se unități de curs precum: Germania, România, Polonia, Ucraina, Geor- dimensiuni juridice ale parlamentarismului gia prezintă interes nu doar științific, dar și contemporan, instituția răspunderii juridice practic. În special vom menționa deschide- în dreptul public, mecanisme de control în rea colegilor din Școala Națională de Științe administrația publică, metodologia și pro- Politice și Administrative din București cu bleme actuale de cercetare în domeniul care Academia are acord de colaborare și dreptului etc. realizează programe de mobilitate acade- Programul anticorupție este un program mică. Mai mulți masteranzi din Academie au de unicat în Republica Moldova și vine să făcut uz de această oportunitate, anexând la pună în circuit cunoștințele și bunele prac- actele de absolvire și certificatul de mobili- tici de prevenire și combatere a corupției. tate academică. Pe aceiași dimensiune sunt Disciplinele studiate sunt centrate pe as- dezvoltate relațiile cu Universitatea Babeș pectele aplicative ale normelor de drept ce Bolyai din Cluj Napoca, România, Universi- țin de fenomenul corupției. Important de tatea Adam Mickiewicz din Poznań, Polonia. menționat că aceste discipline sunt predate Fără îndoială, nu putem trece cu vederea de profesori cu vastă experiență în dome- și stagiile de practică. În special, acestea sunt niul respectiv. relevante pentru studenții care își fac studiile Programul relații internaționale vine să cu frecvență. În baza contractelor încheiate formeze funcționari cu abilități de gândire cu autoritățile publice din țară și cu partene- și aptitudini de comunicare la dimensiuni rii de peste hotare studenții se documen- internaționale. Aceștia constituie perso- tează cu autoritățile publice, organizarea nalul din autoritățile și instituțiile publice activității acestora, participă la elaborarea antrenat în elaborarea și realizarea strate- documentelor de politici, de implementare giilor de cooperare internațională. Forma- a acestora. Relații de colaborare și activități rea competențelor necesare unui specialist care contribuie la fortificarea calității de for- în domeniul relațiilor internaționale este mare profesională a funcționarilor publici, 100 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Academia realizează practic cu majoritatea a rolului deosebit pe care îl are funcţionarul autorităților publice centrale de speciali- public. Diversitatea profesională, intelectua- tate. Un sprijin pentru realizarea stagiului lă, culturală, nivelul diferit de pregătire a an- de practică în România este oferit de către gajaţilor în administraţia publică impun ne- Agenția Națională a Funcționarilor Publici cesitatea permanentă de perfecţionare a lor. din țara vecină. Pentru a fi eficienţi în îndeplinirea sarcinilor Deja mai bine de un an Academia, ca și și atribuţiilor ce le revin, ei trebuie să posede alte instituții din țară și din lume, realizează competenţe necesare, să-și evalueze conti- activitățile de instruire și de cercetare utili- nuu necesităţile de instruire și să le adapteze zând mijloacele tehnice, la distanță. În po- mereu la schimbările permanente din admi- fida dificultăților provocate de situația pan- nistraţie. În acest context, un rol deosebit în demică, procesul de instruire se menține la dezvoltarea profesională a personalului din nivelul standardelor de calitate asumate. De administraţia publică îi revine Academiei de la fondarea Academiei și până în prezent, ti- Administrare Publică care are misiunea de tulari ai diplomelor de studii postuniversita- formare a specialiștilor de înaltă calificare, re și de master sunt circa 6140 de persoane. de dezvoltare profesională continuă a per- Formarea specialiștilor de înaltă califi- sonalului din serviciul public. Astfel, una din care pentru serviciul public, capabili să uti- funcțiile principale ale Academiei este de lizeze în mod corespunzător cunoștinţele, a contribui cât mai substanţial și eficient la abilitățile și atitudinile în folosul cetățenilor, promovarea și menţinerea valorilor general- în corespundere cu nevoile și așteptările umane, valorilor unui stat de drept, printr-o acestora, în armonie cu propria dezvoltare ofertă calitativă de pregătire profesională a intelectuală și spirituală este un deziderat al personalului din serviciul public, precum și Academiei de Administrare Publică. prin servicii de instruire de înaltă calitate, Multitudinea schimbărilor survenite în corelate cu standardele promovate la nivel administraţia publică în procesul de mo- european. dernizare a ei solicită funcţionarilor publici Activitățile de dezvoltare profesională a adaptarea activităţii lor la exigenţele euro- personalului este realizată de către Departa- pene. Astfel, un funcţionar care se integra mentul dezvoltare profesională, care orga- corespunzător în sistemul anterior de admi- nizează și desfășoară activități de dezvoltare nistrare s-ar putea afla în imposibilitatea de profesională: a-și realiza eficient obligaţiunile funcţionale, a) la comanda de stat, stabilită anual de fiind depășit profesional. Importanța formă- către Guvern; rii și dezvoltării profesionale a funcționarilor b) la solicitarea autorităților publice și a publici a crescut considerabil datorită ritmu- altor instituţii publice/private; lui în care are loc schimbarea în societatea c) la iniţiativa Academiei; contemporană. De competenţa și profesi- d) în colaborare cu partenerii de dezvol- onalismul resurselor umane depinde efici- tare, autorităţile și instituţiile publice, per- enţa și eficacitatea administraţiei publice, soanele juridice de drept privat interesate. calitatea prestării serviciilor publice, solu- Începând cu anul 2018, Academia de ţionarea problemelor social-economice și Administrare Publică implementează Siste- politice caracteristice etapei de dezvoltare mul de asigurare a calității serviciilor de in- la care se află actualmente Republica Mol- struire, conform Standardului Internaţional dova. În administraţia publică activează ISO 29990:2010 „Servicii de învățare pentru funcţionari cu specialităţi și nivel de studii educația non-formală și formare profesiona- variate, cu grade diferite de conștientizare lă - Cerințe de bază pentru furnizorii de ser- Instruirea funcționarilor publici: strategii și tehnologii noi 101 vicii”. Astfel, toate activitățile de dezvoltare fesională conform comenzii de stat sunt: profesională se desfășoară în conformitate miniștri, vice-miniștri, șefi de subdiviziuni, cu procedurile documentate de sistem și de personal cu funcţii de execuţie din cadrul proces, aprobate la sfârșitul anului trecut de autorităţilor publice centrale; președinţi și către Senatul Academiei și Consiliul Calității. vicepreședinţi de raioane, secretari a consi- Cursurile de dezvoltare profesională se liilor raionale, șefi de subdiviziuni, specialiști desfășoară în baza curriculum-urilor ela- din cadrul aparatului președintelui raionu- borate de către formatori cu experiență în lui, consiliilor raionale, primari, viceprimari domeniu și aprobate de către Comisia de ai orașelor, satelor (comunelor), secretari ai Asigurare a Calității din cadrul Departamen- consiliilor raionale, consilieri locali. tului dezvoltare profesională. Participanţilor la cursurile de dezvoltare Tematica cursurilor prestate este una va- profesională, indiferent de durata studiilor, li riată și rezultă din necesitățile de instruire a se eliberează, prin ordinul rectorului, un cer- fiecărei categorii de funcționari, atribuțiile tificat de participare/absolvire a cursurilor, de serviciu, direcțiile prioritare de activitate modelul căruia se aprobă de către Senatul ale Guvernului: Administrație publică, Ma- Academiei. nagement public, Integrare profesională în În perioada 1993 - 2020 în cadrul Aca- funcția publică, Prestarea serviciilor publice, demiei de Administrare Publică și-au Etică și integritate în serviciul public, Dezvol- perfecționat calificarea circa 50.000 de tarea abilităților manageriale, Dezvoltarea funcționari de conducere și de execuție din abilităților de exercitare a atribuțiilor de ser- autoritățile administrației publice centrale și viciu și altele. Academia elaborează, anual, locale. Catalogul cursurilor prestate de Academie, Activităţile de instruire sunt realizate de care conține oferta de instruire, fapt ce asi- către cadre didactice ale AAP, precum și de gură informarea autorităților administrației către funcţionari cu experienţă relevantă în publice despre activitatea privind prestarea domeniu din cadrul autorităţilor publice, serviciilor de dezvoltare profesională și fa- înscriși în baza de date a formatorilor DDP. vorizează buna lor desfășurare. Lecţiile au un caracter practic, aplicativ și se Cursurile de dezvoltare profesională au realizează prin utilizarea de către formatori a o durată diferită, de la 8 ore până la 130 de metodelor andragogice (prezentări, discuţii, ore, în funcție de necesitățile de instruire studii de caz, jocuri de afaceri, jocuri pe ro- identificate, de categoria cursurilor: cursuri luri, simulări etc.), fapt care conduce la efici- de formare inițială, de formare continuă, de entizarea procesului de dezvoltare profesio- dezvoltare managerială, de formare a for- nală. În scopul creării unui corp de formatori matorilor. Participanţilor la cursuri li se oferă profesioniști, competenți Academia, perio- materiale de instruire în format electronic, dic, organizează cursuri de formare a forma- precum și pe suport de hârtie. torilor pe diferite subiecte de instruire. De În scopul diversificării modalității de pre- asemenea, au fost organizate și desfășurate stare a serviciilor de dezvoltare profesiona- vizite de studiu atât în țară, cât și peste ho- lă, Academia a creat Platforma de instruire tare (Germania, România, Ucraina). Pentru o la distanță LearnIn. Astfel, la etapa actuală, parte din cursuri au fost elaborate și editate cursurile se desfășoară în format mixt: în sala manualele formatorilor. În total, în perioada de instruire, pe Platforma de instruire LearIn, anilor 2005-2020 Academia a instruit circa on-line. 300 de formatori, majoritatea din ei partici- Principalele categorii de funcţionari care pă activ până în prezent la realizarea proce- au participat la cursuri de dezvoltare pro- sului de dezvoltare profesională. 102 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Anul 2020, pentru Academia de Admi- asincronă), realizarea instruirii în sala de curs nistrare Publică, la fel ca și pentru toate fiind interzisă. instituțiile de învățământ, a fost un an destul Această situație a creat mai multe provo- de complicat. Situația pandemică a impus cări în realizarea instruirilor și anume: regulile sale de desfășurare a activităților de - lipsa platformelor educaționale care să instruire, pentru care nu eram suficient de conțină instrumente de desfășurare a instru- bine pregătiți. irilor în format online, prin utilizarea meto- Astfel, începând cu luna martie 2020, delor andragogice de predare; activitățile de instruire s-au desfășurat cu - formatori pregătiți insuficient pentru respectarea cerințelor generate de condițiile desfășurarea instruirilor online, prin utiliza- epidemiologice din țară, în contextul pan- rea metodelor andragogice; demiei COVID 2019. Anunțarea, în martie - calculatoare neperformante, care ar pu- 2020, a situației de urgență a făcut imposi- tea suporta programe educaționale online; bilă realizarea instruirilor în format face-to- - participanți insuficient pregătiți pentru face. În conformitate cu deciziile Ministeru- a participa la instruirile online (conectare la lui Educației, Culturii și Cercetării, a Comisiei ZOOM, lipsa calculatoarelor dotate cu came- pentru Situații Excepționale, Senatul Aca- re video, microfon). demiei a decis suspendarea activităților de Drept răspuns la provocările instruire până la anularea stării de urgență. menționate, precum și în scopul satisface- Ulterior, Senatul Academiei (Hotărârea Se- rii mai calitative a necesităţilor de instrui- natului nr.1.1 din 25 august 2020) a decis re ale funcţionarilor publici, Academia de desfășurarea activităților de dezvoltare pro- Administrare Publică a întreprins un șir de fesională în format mixt: pe Platforma de măsuri, și anume: modernizarea Platformei instruire a Academiei LearnIn, on-line (pe de instruire LearnIn; procurarea Platfor- platforma ZOOM), în sala de instruire (ulti- mei educaționale ZOOM, a aplicațiilor de ma zi a cursului). Pe parcursul semestrului II digitizare a cursurilor de instruire; digiti- conducerea Academiei a intervenit cu mo- zarea cursurilor de instruire și asigurarea dificări la modalitatea de realizare a cursu- funcționalității Platformei de instruire Le- rilor, în funcție de situația epidemiologica arnIn; desfășurarea activităților de instruire din țară. Astfel, unele cursuri s-au desfășurat cu scopul de dezvoltare a competențelor doar la distanță (instruire sincronă, instruire digitale ale formatorilor.
BIBLIOGRAFIE 1. Hоtărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 225 din 26.03.2014 cu privire la Academia de Administrare Publică, În: Monitorul Oficial nr. 78-79 din 01.04.2014. 2. Hоtărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1224 din 09.11.2004. În: Mоnitоrul Оficial al Republicii Mоldоva, nr. 208-211 din 19.11.2004 privind aprоbarea Regulamentului cu pri- vire la оrganizarea și desfășurarea prоcesului de perfecțiоnare cоntinuă a persоnalului. 3. Hotărrea Senatului Academiei de Administrare Publică nr. 5/1 din 19.04.2016 pri- vind aprobarea planurilor de învățămînt, ciclul II – studii superioare de master științific și de profesionalizare, pentru anii de studii 2020-2023. Academia de Administrare Publică, Chișinău, 2020. 4. Legea cu privire la funcția publică și statutul funcțiоnarului public nr.158-XVI din 23.01.2008. Mоnitоrul Оficial al Republicii Mоldоva nr. 840 din 01.01.2009, cu modificările ulterioare. Instruirea funcționarilor publici: strategii și tehnologii noi 103
5. Sîmboteanu A., Formarea și dezvoltarea profesională a cadrelor pentru administrația publică din perspectiva edificării societății bazate pe cunoaștere și valorilor euroconforme, Administrarea publică, revistă metodico-științifică, AAP, 2015, nr.4, pag. 11-22 6. Sîmboteanu A., Dulschi I. ș. a. Academia de Administrare Publică la un sfert de veac, Editura Elan-Poligraf, Chișinău, 2018, 335 p.
Prezantat: 02.06.21 E-mail: [email protected] Relații internaționale și integrare europeană Relații internaționale și integrare europeană 105 COMUNICAREA STRATEGICĂ ȘI NOUA DIPLOMAȚIE PUBLICĂ: CONSUBSTANȚIALITATE ȘI PERCEPȚIE ÎN SPAȚIUL PUBLIC NAȚIONAL
STRATEGIC COMMUNICATION AND THE NEW PUBLIC DIPLOMACY: CONSUBSTANTIALITY AND PERCEPTION IN THE NATIONAL PUBLIC SPACE
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).08 CZU: 327+316.77
Aurelia PERU-BALAN, doctor habilitat, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică
Corina CALUGĂRU, doctorandă, Ambasadoare, reprezentantă permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei,
SUMMARY In this article we aim to make a synthesis of the concepts "public diplomacy" and "strate- gic communication". We also try to identify the correlation between these two communication phenomena and their perception at the level of national public opinion. In the context of the confrontation between East and West, of geopolitical confrontations, the concept of "strategic communication" is perceived in the European space mainly as a way to protect European values and secure the European information space. Keywords: public diplomacy, strategic communication, country image, public opinion, go- vernment, external public.
REZUMAT În acest articol ne propunem să facem o sinteză a conceptelor „diplomație publică” şi „comu- nicare strategică”. De asemenea, încercăm să identificăm corelația dintre aceste două fenomene de comunicare şi percepția lor la nivelul opiniei publice naționale. În contextul confruntării din- tre Est şi Vest, al confruntărilor geopolitice, conceptul de „comunicare strategică” este perceput în spațiul european în principal ca o modalitate de a proteja valorile europene şi de a asigura spațiul informațional european. Cuvinte-cheie: diplomație publică, comunicare strategică, imagine de țară, opinie publică, guvern, public extern.
Comunicarea strategică – domeniu pentru realizarea obiectivelor de politică ex- nou al comunicării. In lumea contempora- ternă ale unui stat. Comunicarea strategică nă se impune tot mai mult ideea că proce- se bazează pe cunoașterea profundă a altor sele de comunicare strategică sunt esențiale culturi și a factorilor care motivează com- 106 Administrarea Publică nr. 2, 2021 portamentul uman, iar pentru a da credibili- angajamentele liderilor; strategia de comu- tate și impact, aceasta apelează la mesageri nicare (transmiterea mesajelor); acțiuni ale cu autoritate. organizațiilor implicate în implementarea Administrația Barack Obama, de exem- strategiei (agenți ai strategiei); diplomația plu, a perceput comunicarea strategică ca oficială (guvern către guvern); diplomația pu- fiind sincronizarea cuvintelor și a faptelor blică (societatea către societate); diplomația într-un anume mod pentru a fi percepute de militară; parteneriate internaționale ale ser- publicul-ţintă, precum și activitățile desfășu- viciilor de securitate; afacerile publice ale rate pentru a comunica coerent mesajul prin Guvernului și ale ministerelor; operațiuni utilizarea unor instrumente și mijloace spe- media; comunicări inter-departamentale cifice afacerilor publice, diplomației publice etc. [4]. Comunicarea Strategică (StratCom) și PSYOPS (operațiuni psihologice) [1]. este elementul informațional indispensa- În literatura de specialitate găsim mai bil autorităților naționale, astfel aceasta multe definiții ale conceptului. Christopher concentrându-se pe eforturile statului de a Paul definește comunicarea strategică drept înțelege și de a angaja publicul-țintă pen- o sumă de „acțiuni coordonate, mesageri, tru a crea, consolida sau păstra condiții fa- imagini și alte forme de semnalizare sau vorabile dezvoltării intereselor, politicilor și angajare pentru a informa, influența sau obiectivelor naționale prin utilizarea comu- convinge publicul selectat în sprijinul obiec- nicării coordonate (programe, planuri, teme, tivelor naționale” [2]. De asemenea, comuni- mesaje și produse) sincronizate cu acțiunile carea strategică presupune implicarea opi- tuturor instrumentelor puterii naționale atât niei publice în alegerile politice; influențarea oficiale, cât și sociale [5]. atitudinilor și comportamentelor prin inter- În contextul confruntării între Est și mediul strategiilor de comunicare. Vest, a ciocnirilor geopolitice, conceptul de Politologul Joseph Nye utilizează ter- „comunicare strategică” este perceput - în menul comunicare strategică pentru a spațiul european - preponderent drept o defini una dintre cele trei dimensiuni ale modalitate de protejare a valorilor europe- diplomației publice: „un set de teme simple, ne și de securizare a spațiului informațional asemănător cu ceea ce se întâmplă într-o european. Conceptul de comunicare strate- campanie politică sau publicitară pe parcur- gică este mult mai general, acoperă deopo- sul unui an, care marchează temele centrale trivă conceptele de operaţii informaţionale, sau avansează o anumită politică guverna- relaţii publice, diplomaţie publică, operaţii mentală” [3]. psihologice. Definiţia, din 2004, a acestui Cu toate divergenţele privind definirea concept, cuprinsă în Report of the Defen- comunicării strategice, totuși, s-a ajuns la ce Science Board Task Force on Strategic concluzia că aceasta cuprinde patru compo- Communication, Department of Defense, nente principale: operațiuni de informare, Washington, sună astfel: „O varietate de in- operațiuni psihologice, diplomația publică strumente utilizate de guverne pentru înţe- și afacerile publice. legerea și explicarea unor atitudini și culturi Abordarea modernă a conceptului co- globale, pentru angajarea unui dialog de municare strategică la nivelul Uniunii Euro- idei între oameni și instituţii, pentru consilie- pene /StratCom/ prevede asigurarea succe- rea liderilor politici și militari, a diplomaţilor, sului acțiunilor din cadrul politicilor publice privind efectele unor opţiuni politice asupra și strategiilor din domeniul de securitate și opiniei publice, precum și pentru influen- cel informațional, cultural, social și politic. ţarea atitudinilor și comportamentelor prin Componentele-cheie ale StratCom sunt: strategii de comunicare [6]. Relații internaționale și integrare europeană 107
În 2015, în cadrul Uniunii Europene, a fost Mondial, cu referire la diplomaţia publică prezentat pentru prima dată de către Comi- era utilizat și termenul de „diplomaţie des- sia Europeană Planul de Acțiuni privind Co- chisă”, în special în contextul viziunii expuse municarea Strategică, care își propune trei de Woodrow Wilson privind sistemul inter- obiective majore: naţional. Iniţial, termenul de “diplomaţie - eficientizarea comunicării și promova- publică” a fost utilizat drept antonim al pro- rea politicilor UE în relație cu Vecinătatea pagandei. Deși, până în prezent, unii autori Estică; atestă o apropiere între propaganda de stat - întărirea zonei media în Vecinătatea și diplomația publică, alții văd un instru- Estică și în statele-membre, inclusiv sprijin ment al puterii „blânde”. pentru libertatea presei și consolidarea pre- Astfel, politologul Joseph Nye descrie sei independente; diplomația publica ca o expresie politică - consolidarea capacității UE de a pre- a puterii soft, concept pe care l-a introdus vedea, aborda și răspunde la activitățile de la începutul anilor nouăzeci. In contrast cu dezinformare derulate de actori externi. puterea hard, care include în calitate de Totodată, a fost dezvoltat de către EEAS tactici intervenția militară, diplomația co- (Serviciul de Acțiune Externă al UE) „East ercitivă și sancțiunile economice, puterea StratCom Task Force”, care se adresează pro- soft face referire la abilitatea de a convin- blemelor specifice venite din est [7]. ge un actor să întreprindă anumite acțiuni. Comunicarea strategică ar trebui să fie Iar combinația dintre cele două reprezintă considerată și ca o parte importantă a efortu- puterea smart, o abordare care utilizează rilor unui guvern de a vorbi, de a asculta, de strategic cele mai potrivite tactici din cele a se angaja și de a demonstra bună-credință două dimensiuni ale puterii menționate în faţa opiniei publice internaţionale. anterior [8]. Pornind de la definițiile și obiective- Statul utilizează diplomația publică pen- le comunicării strategice, ne-am propus tru formarea opiniei publice în relațiile cu în acest studiu să identificăm raportul de o anumită situație, pentru crearea supor- funcționalitate și de interdependență din- tului anumitor idei sau acțiuni, cu scopul tre comunicarea strategică și diplomația promovării unei imagini pozitive a statului. publică. Esența diplomației publice constă în faptul Pentru prima dată termenul diplomație că pentru atingerea mai multor obiective – publică a fost utilizat de către Edmund Gu- de la cele economice până la cele militare, illion, care în anul 1965 l-a folosit în legătură guvernul trebuie să obțină sprijin de la oa- cu înființarea Centrului Edward R Murow, în meni obișnuiți (atât populația locală, cât și cadrul Universității Tuft. În concepția lui Gu- cea străină). Prin urmare, diplomația publică illion, diplomația publică cuprinde dimensi- se prezintă ca fiind instrument de formare a uni ale relațiilor internaționale, dincolo de imaginii statului. Astfel, în opinia cercetăto- diplomația tradițională, inclusiv formarea rului rus A. Galumov, obiectivele diplomației de către guverne a opiniei publice din alte publice constau în răspândirea informației țări, interacțiunea dintre grupurile de in- despre politica oficială a țării sale, despre terese private din diferite țări, informarea poporul său, valorile naționale; studierea populației privind afacerile internaționale și percepției și opiniei publice ale altor țări cu influența acestora asupra politicilor interne, scopul de a oferi un sprijin informațional comunicarea între cei ce au ca atribuțiune actorilor politicii externe și de a spori efi- comunicarea, precum diplomații și cacitatea activității lor [9]. În conformita- jurnaliștii străini. În timpul Primului Război te cu obiectivele propuse, instrumente 108 Administrarea Publică nr. 2, 2021 ale diplomației publice pot fi susținerea și tul lor asupra politicii, comunicarea între crearea organizațiilor în alte țări, aflate în aceia a căror ocupaţie este comunicarea, opoziție cu regimul, inclusiv publicarea și cum sunt diplomaţii sau corespondenţii din difuzarea literaturii, care sprijină ideologia străinătate, precum și procesele comunicării acestor organizații, pregătirea liderilor [10]. interculturale” [13]. O valoare deosebită i-a oferit fenomenu- Hans Tuch definește diplomaţia publică lui diplomației publice senatorul american drept „procesul guvernamental de comu- Karl E. Mundt, care într-un articol intitulat nicare cu publicul străin, în încercarea de a „Pierdem războiul cuvintelor în Europa” face înțelese și acceptate ideile și idealurile scria: „Până în prezent, majoritatea america- națiunii proprii, instituțiile, cultura, precum nilor s-au mulțumit cu eforturile de a umple și obiectivele politicilor naționale” [14]. stomacurile Europei, în timp ce Rusia și-a Astăzi, noua diplomație publică a ajuns concentrat eforturile asupra cuceririi spiri- să însemne: un instrument folosit de state telor. Noi vom putea întotdeauna elimina pentru influențarea „hărţilor mentale” ale foametea în Europa și să ajutăm la apariția opiniei publice dintr-o zonă de interes pen- unei generații de europeni cu un corp sănă- tru a i se schimba atitudini și comportamen- tos și puternic, dar spiritul lor să fie format te într-un sens dorit de cel ce utilizează noua împotriva Americii și sedus de Steaua Roșie diplomaţie publică [15]. a rușilor” [11]. La rândul său, Christopher Ross conside- Un rol particular în promovarea ră că noua diplomație publică se sprijină pe diplomației publice l-a avut Agenția de șapte piloni: Informații a Statelor Unite ale Americii 1. Promovarea politicilor (policy advo- (USIA), creată în 1953 de către administrația cacy), care asigură publicului străin o imagi- Eisenhower, care a activat până în 1999. ne exactă despre țară: guvernul trebuie să USIA a coordonat toate activitățile publice se asigure că mesajele sunt coerente și re- oficiale ce țineau de domeniul „propagan- sursele alocate sunt folosite eficient. dă” (chiar dacă în utilizare cuvântul a fost 2. Credibilitatea și persuasivitatea mesa- evitat, miza era aceeași): editarea și răspân- jului difuzat. Ross afirmă: „Trebuie să spunem direa de publicaţii, difuzarea de filme, or- întotdeauna ceea ce înțelegem și să spunem ganizarea și înfiinţarea de biblioteci și cen- ceea ce spunem.” tre culturale în ambasade și în consulate, 3. Mesajele trebuie să fie nu doar cre- organizarea de conferințe sponsorizate de dibile, dar și exacte, fără a crea lacune în guvernele americane, întreţinerea și finan- informațiile publice; să fie repetate în mod ţarea de posturi de radio oficiale, progra- constant prin intermediul canalelor oficiale me de schimb etc. [12, p. 74]. (e-mailuri, programe educaționale și cultu- O contribuție esențială în consolida- rale, reclame). rea diplomației publice a avut-o, în timpul 4. Dialogul, care proiectează capacitatea președintelui Kennedy (1961-1963), Centrul critică de a auzi nevoile și de a înțelege cul- Murrow. Edward R. Murrow definea astfel turile altora. El conține nu numai vorbire, dar diplomația publică: „Ea înglobează dimen- și ascultare. siuni ale relaţiilor internaţionale care depă- 5. Diplomația culturală și schimbul cul- șesc diplomaţia tradiţională, cum sunt culti- tural, deoarece guvernul poate fi promovat varea de către guverne a opiniei publice din în străinătate și influența opinia publică prin alte ţări, interacţiunea grupurilor private și promovarea tradițiilor sale și a unor eveni- de interese dintr-o ţară cu cele dintr-o altă mente culturale. ţară, raportarea afacerilor externe și impac- 6. Utilizarea mijloacelor electronice, cum Relații internaționale și integrare europeană 109 ar fi televiziunea, radioul, internetul. Adică darea de burse, schimburi culturale, partici- diplomația mass-media [16]. parea la programe educaționale, seminarii, Nicholas J. Cull împarte practicile din conferințe și acces la canale media [18]. diplomația publică în cinci categorii: Se consideră că unele ONG-uri care ac- - Ascultare – activitatea de culegere de tivează în domeniul diplomaţiei publice se informații despre opinia publicului din stră- bucură de mai multă încredere decât guver- inătate; nele, ele putând fi canale utile și eficiente de - Advocacy – activitatea de promovare a comunicare. Fundațiile americane – cum ar unei politici speciale sau a unei idei prin co- fi, de exemplu, Fundația Ford, Fundația So- municare internațională; ros și Fundația Carnegie – și o varietate de - Diplomație culturală – activitatea de ONG-uri au jucat un rol important în conso- promovare a propriei culturi în străinătate; lidarea democrației în Europa de Est, după - Diplomația schimburilor academice – ac- încheierea Războiului Rece. tivitatea de schimburi de studenți cu alte tari; Un actor important al diplomației publi- - Transmisie internațională – activitatea ce este mass-media. Respectiv, vorbim des- de interacțiune cu publicul din străinătate pre diplomația media. Este de observat că în prin intermediul televiziunii, radioului și a prezent tot mai multe state, mai mari sau mai Internetului [17]. mici, lansează campanii informaționale me- Joseph Nye Jr. menționează că există nite să contribuie la realizarea priorităților în trei dimensiuni ale diplomației publice. Pri- domeniul politicii externe, dar și să obțină ma și cea mai importantă dimensiune este suportul cetățenilor proprii, al societății în reprezentată de comunicarea de zi cu zi, acest sens. Această abordare este promo- care presupune explicarea contextului de- vată în contextul democrației participative, ciziilor de politică internă și externă. După aderența opiniei publice față de politica gu- luarea deciziilor, oficialii guvernamentali din vernamentală constituind un element indis- democrațiile moderne acordă, de obicei, o pensabil pentru reușita guvernului. mare atenţie atât mesajului pe care trebuie Așadar, diplomația publică este folosită să îl transmită presei, cât și modalităţilor prin pentru a atinge cinci obiective strategice și care se face acest lucru. În general, ei se con- fundamentale: centrează asupra presei interne – deși presa 1. Influenţarea, atragerea și încurajarea străină trebuie să fie cea mai importantă ţin- oamenilor din ţara în care acţionează pentru tă pentru prima dimensiune a diplomației a sprijini politicile specifice ale statului din publice. A doua dimensiune a diplomaţiei partea căruia se acţionează. publice o reprezintă comunicarea strategică, 2. Crearea unui mediu prin care oamenii, prin care se dezvoltă un set de teme simple, din ţara unde se desfășoară activităţi de di- specifice campaniilor politice sau publicita- plomaţie publică, să posede o înțelegere co- re. În cursul unui an o asemenea campanie rectă a instituțiilor, a valorilor, să primească planifică și desfășoară activităţi, evenimen- informații reale care să conducă la o atracţie te cu mare încărcătură simbolică pentru a sporită faţă de țara pentru care se desfășoa- promova o anumită politică guvernamenta- ră activităţi de diplomaţie publică. lă. Cea de-a treia dimensiune a diplomației 3. Crearea de condiții pentru apariţia publice se referă la dezvoltarea relațiilor unui climat de înțelegere, respect reciproc și durabile cu personalităţi-cheie dintr-o soci- încredere, care să conducă la creșterea posi- etate care devine, la un moment dat, ţintă a bilităţii de cooperare dintre statul în care se operaţiunilor de diplomaţie publică pe par- acţionează și cel care utilizează diferite for- cursul a mai multor ani, concretizate în acor- me și mijloace ale diplomaţiei publice. 110 Administrarea Publică nr. 2, 2021
4. Câștigarea de suport din partea cetă- În 2016, în contextul aniversării a 25 de ani ţenilor unui stat pentru valorile care sunt de la crearea Organizației Internaționale de în conformitate cu interesele unui alt stat, Tineret în cadrul CSI, a fost lansat proiectul cum ar fi protecția mediului, statul de drept, „100 de idei pentru CSI” [19]. susținerea pieței libere sau prevenirea proli- Prin urmare, opinia privind conținutul ferării armelor de distrugere în masă. „propagandistic” al diplomației publice 5. Dezvoltarea unor rețele de relații nu poate fi ignorată. Diplomația publică în personale între liderii politici actuali și vii- spațiul SCI și Euroasiatic continuă să pro- tori ai unei societăţi dintr-un stat anume/ moveze valorile și ideologia Uniunii So- comunități, dezvoltarea canalelor de co- vietice. Prin urmare, deși folosesc aceleași municare, care pot reduce conflictele și instrumente, putem face deosebire între ambiguitățile. diplomația publică americană, cea a UE și Totodată, cercetătoarea de la Institutul cea CSI (euro-asiatică) – prin scopul pe care de Cercetări Internaționale / МГИМО/ C. îl urmăresc și valorile pe care le promovează. Borișpoleț face distincție între diplomația Referindu-ne la percepția fenomenului publică americană și cea promovată în diplomației publice în context politic au- cadrul Comunității Statelor Independen- tohton, acesta este perceput diferit, în spe- te /CSI/. Autoarea constată că obiectivele cial pe dimensiunea care vizează activitatea diplomației publice în spațiul post-sovietic sectorului non-guvernamental, care, în opi- au ca obiectiv atractivitatea statelor-mem- nia unor experți și analiști, s-ar implica în bre și lansarea de proiecte integraționiste, favorizarea unor actori politici în contextul în special, în domeniul umanitar. Elemen- campaniilor electorale. În Republica Moldo- tele diplomației publice sunt omniprezen- va printre cele mai active ONG, actualmente, te în toate cele zece direcții de cooperare sunt: Fundația „Soros” în Moldova; National pe dimensiunea umanitară în cadrul CSI, Endowment for Democracy (NED); Internati- dar, în special, acestea sunt determinante onal Republican Institute (IRI), NDI; Konrad- în contextul colaborării culturale, politicilor Adenauer-Stiftung (KAS) ș. a. [20]. pentru tineret și educaționale. (Conform do- Dacă analizăm abordările Ministerului cumentelor oficiale, direcțiile de colaborare Afacerilor Externe și Integrării Europene și în domeniul umanitar în spațiul CSI includ: misiunilor diplomatice ale Republicii Mol- comunicarea informațională și mass-media, dova, atunci putem constata tentative în activitatea editorială, educația, domeniul trasarea unei diplomații publice. Cert este că social, sănătatea, cultura, știința, tineretul, aceste eforturi sunt dependente de agenda sportul și turismul.) De exemplu, elaborarea evoluțiilor politicii interne, dar și de provo- Strategiei de colaborare internațională a ti- cările interne și externe la care este expusă neretului din CSI până în anul 2020. Aceasta țara. Dacă crearea imaginii pozitive de țară presupune, între altele, organizarea de festi- presupune agendă clară, creativitate, atitu- valuri tematice, școli de vară, demonstrarea dine, determinare, investiții, relații și suport, filmelor istorice. Astfel, începând cu 2014, atunci nu putem omite impactul ad-hoc al în spațiul CSI a demarat crearea de arhive unui scandal care periclitează imediat obiec- video cu amintirile veteranilor participanți tivul inițial, în special peste hotarele țării. la cel de-al Doilea Război Mondial („pentru Totodată, o țară și diplomația publică nu Apărarea Patriei”.) Proiectul fiind implemen- poate fi doar “victima” unor provocări. tat până în prezent în Azerbaidjan, Armenia, Un rol bine definit în promovarea imagi- Belarus, Kazakhstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, nii de țară, valorilor naționale și l-a asumat Uzbekistan, Ucraina și Republica Moldova. Reprezentanța permanentă a Republicii Relații internaționale și integrare europeană 111
Moldova pe lângă Consiliul Europei - prin organizarea diferitor evenimente, expoziții de artă, cultură, industrie alimentară, industrie ușoară, precum și interacționarea cu diaspora. Obiectivul principal în toate acțiunile desfășurate de diplomația publică și culturală este că Republica Moldova nu are doar probleme, dar și un vast potențial cultural și bagaj de valori seculare care trebuie să fie promovate și cunoscute. În tabelul de mai jos am inclus cele mai relevante evenimente, organizate de Reprezentanța Republicii Moldova pe lângă CoE atât în cadrul organizației, cât și la Strasbourg: 1. Premiera filmului „Afacerea Est”, regia și scenariul aparținând 19 februarie 2017 scenaristului Igor Cobileanski; cinematograful Odysee 2. Lansarea, la Palatul Europei, a expoziției de pictură de Nelly 11 aprilie 2017 Vrânceanu și Eugen Gorean intitulată "Interferențe" 3. Organizarea degustării de vinuri autohtone în cooperare cu 9 iunie 2017 companiile Château Vartely și Theatre du Vin din Strasbourg 4. Lansarea expoziţiei dedicate Patrimoniului Cultural Național și 26 iunie 2017 Portului Popular 5. Organizarea și lansarea expoziției de covoare și costume aprilie 2018 tradiționale „Poeme ţesute” la Grande Salle de l'Aubette, Strasbourg 6. Participarea Republicii Moldova în calitate de ţară invitată la mai-decembrie 2018 evenimentul Strasbourg Fashion Week (SFW)/designerii naționali au prezentat colecțiile în Grande Salle de l’Aubette (Vivi Art Bou- tique Fashion, Creme Brulee, Georgette, KATEA GRI, Lavielace, Lia Fia, Ionel și Kasandruta) 7. Lansarea expoziţiei pictorului Andrei Mudrea „Metamorfozele 5 martie 2018 luminii” 8. Lansarea expoziției de covoare și costume tradiționale din Re- 23 aprilie 2018 publica Moldova – „Poeme ţesute”, la Grande Salle de l'Aubette 9. Organizarea expoziţiei de desene „Valorile CoE în culorile artiș- 2019, 2-10 decembrie tilor din RM” ; Centrul de Tineret al CoE 10. Prezentarea în incinta CoE a filmului documentar de producţie 2019 RM Teatrul Mare din Soroca, distins cu premiul ADAMI 11. Expoziția cu lucrările pictorului Gheorghe Țărnă în incinta clă- Iunie 2019 dirii Agora a Consiliului Europei (CoE) la Strasbourg.
Concluzii. Diplomația publică se inspi- similitudini și cu elemente de propagandă. ră din concepția de politică externă și stra- Diplomația publică, ca și comunicarea stra- tegia de securitate a statului. Actualmente, tegică, reprezintă importante instrumente importanța și așteptările de la diplomația de promovare a intereselor unui stat în po- publică și comunicarea strategică sunt în litica internațională. creștere, iar sectorul non-guvernamental Comunicarea strategică ar trebui să fie este cel care contribuie efectiv la prolifera- considerată drept parte importantă a efortu- rea diplomației publice și a rezultatelor ei. rilor unui guvern de a vorbi, de a asculta, de Diplomația publică își are rădăcinile în in- a se angaja și de a demonstra bună-credință dustriile de persuasiune ale PR–ului, dar are în faţa opiniei publice internaţionale. Pentru 112 Administrarea Publică nr. 2, 2021
îndeplinirea acestor obiective, instituţiile cului larg, intern sau extern, cu privire la de- care utilizează comunicarea strategică tre- ciderea, executarea și explicarea acțiunilor buie să își elaboreze instrumentele necesa- de politică externă. re, dar și modalităţile potrivite. Cel mai des Noua diplomație publică, spre deosebi- utilizat este planul de comunicare strategică, re de predecesoarea sa, încearcă să câștige care presupune patru pași: definirea proble- inimile și mințile oamenilor printr-un alt tip mei (analiza situației, formularea problemei/ de dialog, evitând discursurile propagandis- temei); planificarea și programarea (obiec- tice, dar și utilizând la maxim rețelele sociale tive, publicul țintă); acțiune/Comunicare unde a fost transferată o parte de realitate. (strategia, tactica, implementarea (timp/ O diplomație publică eficientă ajută în când, personal, buget) și evaluare. procesul de promovare a țării și a națiunii. Diplomația publică are un câmp larg de Recomandări: acțiune și implică mai multe domenii, vor- - Instituționalizarea comunicării strategi- bindu-se astfel despre diplomația publică ce în cadrul Guvernului – prin stabilirea unei standard, diplomația culturală, diplomația structuri în cadrul Cancelariei de Stat sau pe economică și cea tehnico-științifică și se lângă Președintele Republicii Moldova. concentrează asupra metodelor prin care - Elaborarea temelor-cheie ale statu- statul comunică opiniei publice și societății, lui pentru publicul extern și opinia publică influențând atitudinile și percepțiile publi- internațională.
BIBLIOGRAFIE 1. The White House, National Framework for Strategic Communication, Washington, DC: The White Houtse, Mar. 16, 2010. 2. Christopher Paul, Getting Better at Strategic Communication, RAND Corporation, 2011. 3. Nye Joseph S., Puterea blândă, trad. Daniela Oana Ioan, Institutul European, Iași, 2009. 4. Elena Mârzac. Comunicarea Strategică în sectorul de securitate și apărare. Notă anali- tică, nr. 4, 2019. 5. Kenneth E. Kim, ,,Framing as a Strategic Persuasive Message Tactic,” in The Routledge Handbook of Strategic Communication, 285. 6. Report of the Defence Science Board Task Force on Strategic Communication, Depart- ment of Defense, Washington D.C., september 2004. 7. Peru-Balan A, Bahneanu V. Război informațional, propagandă, fake news: percepția pu- blică. MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică) nr.1(LXXX) , Chișinău, 2018, pp.128-150. 8. Nye Joseph S. Noua diplomație publică. În Dilema veche nr 315, 25 februarie- 3 martie 2010. 9. Ejov A., Ejov C., Diplomația publică ca instrument de formare a imaginii statului. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/177-180_13.pdf 10. Galumov А. Современная публичная дипломатия Европейского Союза в Российской Федерации. http:// www.intelros.ru/readroom/mir-i-politika/m7-2012/15549- sovremennaya-publichnaya-diplomatiya-evropeyskogosoyuza-v-rossiyskoy-federacii.html 11. Michael Waller, The Public Diplomacy Reader, The Institute of World Politics Press, Washington, 2007, p. 23, citat de Eugen-Constantin Predatu, Rolul diplomației publice în securitatea națională și regională, teză de doctorat susținută la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, București, 2011, p. 53. 12. Hlihor E., Diplomația publică în politica internațională. Eitura Universității Naționale de Apărare, București, ,CarolI”, 2017, p. 74. Relații internaționale și integrare europeană 113
13. Hans Tuch, Communicating With the World: US Public Diplomacy Overseas,: St Martin’s Press, New York, 1990, p. 3. 14. Tuch Hans, Communicating, With the World: US Public Diplomacy Overseas, New York: St Martin’s Press, 1990. 15. Nye Joseph S. Noua diplomație publică. Dilema veche nr 315, 25 februarie - 3 martie 2010. 16. Ross Christopher, Pillars of Public Diplomacy: Grappling with International Public Opinion. http://ics.leeds.ac.uk/ papers/vp01.cfm?outfit=pmt&requesttimeout=500&folder =7&paper=1649, accesat la 21 martie 2017. 17. Cull Nicholas J. Public Diplomacy before Gullion. The Evolution of a Phrase, US Center of Public Diplomacy. http://uscpublicdiplomacyorg/pdfs/gullion. Pdf 18. Nye Joseph S., Puterea blândă, trad. Daniela Oana Ioan, Institutul European, Iași, 2009. 19. Borișpoleț C. /Боришполец К./ Публичная дипломатия: прагматичный взгляд на разнообразие реального опыта. Международная аналитика. 2018; (1):22. https://doi. org/10.46272/2587-8476-2018-0-1-20. https://sputnik.md/opinie/20201105/32340762/Ca- racatita-ONG-Moldova.html
Prezentat: 13.06.21 E-mail: [email protected]
114 Administrarea Publică nr. 2, 2021 ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE ÎN GESTIONAREA CRIZEI COVID-19
THE ACTIVIY OF INTERNATIONAL ORGANIZATIONS IN COVID-19 CRISIS MANAGEMENT
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).09 CZU: 341.1:614.4
Svetlana CEBOTARI, doctor habilitat, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Administrare Publică
SUMMARY One of the most discussed issues in academia, but also in the discourse of polemologists, political scientists, economists and specialists in other fields is the issue regarding the impact of the COVID-19 virus on international security. Although all the attention of the international community has been focused on the emergence of the COVID-19 virus and its impact on the individual, societal, human and interpersonal relationships, it is worth paying attention to the involvement of international organizations in managing the COVID-19 crisis. This article aims to highlight the role and involvement of international organizations in managing the COVID-19 crisis. The involvement of the United Nations, specifically of the UN Security Council, in the management of issues related to the COVID-19 crisis will be examined. The activity of the World Health Organization, the European Union, the North Atlantic Alliance in the management of the COVID-19 pandemic will also be examined. Keywords: United Nations, UN Security Council, World Health Organization, European Uni- on, North Atlantic Alliance, COVID-19 crisis.
REZUMAT Una dintre cele mai discutate probleme în mediul academic, dar şi în discursul polemolo- gilor, politologilor, economiştilor şi al specialiştilor din alte domenii este problema cu referire la impactul virozei COVID-19 asupra securității internaționale. Deşi toată atenția comunității internaționale a fost axată asupra emergenței virozei COVID-19 şi a impactului acesteea asu- pra individului, societății, relațiilor interumane şi interpersonale, merită să fie acordată atenție implicării organizațiilor internaționale în gestionarea crizei COVID-19. Prezentul articol are drept scop de a reliefa rolul şi implicarea organizațiilor internaționale în gestionarea crizei COVID-19. Vor vi supuse examinării implicarea Organizației Națiunilor Unite, mai exact al Consiliului de Securitate al ONU în gestionarea problemelor cu referire la criza COVID-19. De asemenea, este examinată şi activitatea Organizației Mondiale a Sănătății, a Uniunii Europene, a Alianței Nord Atlantice în gestionarea pandemiei COVID-19. Cuvinte-cheie: Organizația Națiunilor Unite, Consiliul de Securitate al ONU, Organizația Mondială a Sănătății, Uniunea Europeană, Alianța Nord Atlantică, criza COVID-19. Relații internaționale și integrare europeană 115
Una dintre cele mai discutate probleme în viitor, „angajamentul Consiliului de Secu- în mediul academic, dar și în discursul pole- ritate va fi esențial pentru asigurarea păcii și mologilor, politologilor, economiștilor și al pentru diminuarea securității internaționale specialiștilor din alte domenii este proble- condiționată de emergența pandemiei ma cu referire la impactul virozei COVID-19 Covid-19”. Consiliul de Securitate, care are asupra securității internaționale. Deși toa- cincisprezece membri, dintre care cinci sunt tă atenția comunității internaționale a fost permanenți, Franța, Regatul Unit, Statele axată asupra emergenței virozei COVID-19 Unite, China și Rusia, este principalul or- și a impactului acesteea asupra individului, gan pentru menținerea păcii și securității societății, relațiilor interumane și interper- internaționale. Deciziile sale sunt de natură sonale, merită să fie acordată atenție impli- coercitivă, aceasta din urmă are o gamă lar- cării organizațiilor internaționale în gestio- gă de puteri dacă găsește o amenințare sau narea crizei COVID-19. un atac la pace și securitate internațională Astfel, principala instituție cu aseme- [12]. „Pentru a depăși pandemia, conform nea atribuții în domeniul securității este poziției Secretarului general, este necesar Organizația Națiunilor Unite (ONU), în de unit toate eforturile [13]. Convocarea special Consiliu de Securitate-for decisiv. ședinței Consiliului de Securitate a fost fă- Pe fundalul emergenței virozei, atenția cută la inițiativa Germaniei. Astfel, cea mai comunității internaționale pentru activita- puternică instituție a Organizației Națiunilor tea Consiliului de Securitate este una aten- Unite a emis primul său comunicat de pre- tă. În condițiile emergenței virozei, merită să. Conform Documentului, din data de 23 să fie acordată o atenție specială activității martie 2020, a fost exprimat sprijinul pentru Consiliului de Securitate al ONU. toate eforturile legate de consecințele posi- Pentru o mai bună comprehensiune a bile ale pandemiei COVID-19 în țările afec- activității Consiliului de Securitate al ONU, tate de conflict și a reamintit nevoia de uni- apare necesitatea de a face o analiză aten- tate și solidaritate cu toți cei afectați. Deși tă a activității acestei instituții. Astfel, la comunitatea internațională se află la o fază un interval de aproximativ trei luni de la icipientă a crizei COVID-19, există speranțe emergența virozei COVID-19, Secretarul ge- că, cu eforturi colective, la nivel mondial, neral al Organizației Națiunilor Unite a aver- în următoarele 6 luni avansarea violentă a tizat că organismul mondial se confruntă virozei să înceteze [17]. cu „cel mai grav test” de la fondarea sa de La nivel internațional, multe instituții acum 75 de ani, întrucât pacea și securita- acționează zilnic pentru a lupta împotriva tea mondială sunt amenințate de pandemia pandemiei Covid-19 și / sau a consecințelor coronavirusului. Este prima dată în istoria acesteia, în conformitate cu principiul de activității ONU, când cei 15 ambasadori ai specialitate al organizațiilor internaționale. săi au avut o sesiune pe tema pandemiei În fruntea acestor organizații se află OMS, [10]. De asemenea, în cadrul discursului său, o organizație specializată a sistemului Secretarul general António Guterres a aver- Națiunilor Unite care acționează prin iden- tizat Consiliul de Securitate al ONU că pan- tificarea, de exemplu, a producătorilor de demia coronavirusului amenință pacea și truse de diagnostic, organizarea cercetărilor securitatea internațională, deoarece aceas- în jurul vaccinului, strângerea de fonduri, ta ar putea duce la o creștere a tulburări- monitorizarea răspândirii globale a virusu- lor sociale și a violenței care ar submina în lui etc.. Alte organizații, cum ar fi OMC au de mod semnificativ capacitatea comunității asemenea un rol în gestionare - economică internaționale de a combate boala [11], iar și financiară a pandemiei. 116 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Organizaţia Mondială a Sănătăţii are o is- fapt la suspiciunile de coliziune între OMS torie de 72 de ani și funcţionează ca o agen- și industria farmaceutică. De asemenea, RSI ţie specială în cadrul Naţiunilor Unite. A fost solicită statelor să elaboreze mijloace pentru fondată la data de 7 aprilie 1948 [20]. Astăzi a asigura controlul „evenimentelor de sănă- organizația reunește 192 de state membre, tate publică” pe teritoriul lor. Situația epide- pe care le sprijină în dezvoltarea sănătății și mică din toamna anului din 2019, a demon- în consolidarea serviciilor de sănătate. De strat că doar 57 % dintre state au dezvoltat asemenea, stabilește norme și standarde capacitățile minime necesare de a face față internaționale, conduce instruirea perso- unei stări excepționale. Epidemia de Ebola nalului, promovează cercetării și suprave- din Africa de Vest din anul 2014 a reamintit ghează epidemiille. În acest din urmă do- necesitatea de a sprijini în prealabil state- meniu, statele membre ale OMS au adoptat le fragile în vederea consolidării sisteme- în anul 1951 Regulamentul Internațional lor lor de sănătate și de a interveni rapid de Sănătate (RIS). Prin acest Regulament, atunci când o epidemie apare pe teritoriul statele s-au angajat să „prevină răspândirea lor. Din acest motiv, în 2016, OMS a pus în internațională a bolilor [...] și să le răspundă aplicare un program de urgență în domeniul cu acțiuni proporționale de sănătate pu- sănătății, cu propriul buget, și care dezvol- blică [...], evitând crearea de bariere inutile tă capacitățile operaționale de intervenție pentru traficul și comerțul internațional ". mai rapid, în special în statele fragile (OMS Conform prevederilor Regulamentu- a trimis, de exemplu, pachete de testare pe lui, organizația are dreptul de a declara o continentul african). urgență internațională în domeniul sănătății Cu toate că Regulamentul este un do- publice (stare care a fost declarată la data de cument legal, nu există mecanisme spe- 30 ianuarie 2020, solicitându-se statelor să ia ciale de aplicare pentru o țară pe care să măsuri pentru combaterea coronavirusul). le poată exercita OMS. Activitatea sa este Pentru prima dată Regulamentul a fost revi- susținută de către statele membre, inclusiv zuit în anul 1969, însă, ținând cont de evoluția SUA. Această legislație impune ca țările să bolilor infecțioase și a crizelor epidemice alerteze la comunitatea internațională prin care s-au înmulțit de la sfârșitul secolului XX, intermediul organismului, atunci când au acesta s-a dovedit a fi inadecvat activității probleme ce vizează prezența anumitor OMS. După zece ani de reflecții influențate boli. Prima probă pentru acest regulament de crize și epidemii (în special epidemia a fost pandemia de gripa H1N1 din anul SARS), textul Regulamentului a fost supus 2009. În cazul dat, OMS a fost acuzată de revizuirii în 2005. Conform noilor modificări acțiuni rapide și exagerate într-un moment introduse în textul Regulamentului, Direcția de criză economică. Câțiva ani mai târziu, Generală a OMS poate declara o urgență în 2014, poziția criticilor cu referire la acti- internațională în domeniul sănătății, care vitatea OMS a fost contrară: se consideră că îi permite să facă recomandări și să solicite OMS a reconfirmat tardiv declanșarea bolii mobilizarea comunității internaționale în Ebola în Africa occidentală (boala a răpus ansamblu. De asemenea, Direcția Generală mai mult de 11.300 de vieți) [20]. a OMS poate convoca Comitetul de urgență Drept urmare, statele ar trebui să stabi- compus din experți, al cărui aviz este doar lească mecanisme de supraveghere la nivel consultativ. În 2009, în timpul pandemiei național și să raporteze „evenimente de să- H1N1, decizia de a păstra identitatea celor nătate publică” (precum detectarea cazuri- 16 membri ai Comitetului secret, pentru a-i lor de boli infecțioase, cum ar fi Covid-19) proteja de influențe externe, a contribuit de către OMS. Epidemia de Ebola din 2014 în Relații internaționale și integrare europeană 117
Africa de Vest a subliniat că aceasta nece- disponibile a generat un val de creativitate sită sisteme de sănătate bine organizate și din partea instituțiilor europene. Dar măsu- bine finanțate. OMS este apoi responsabilă rile excepționale au fost lansate doar acolo de diseminarea informațiilor către alte sta- unde UE are atribuții exprese, neîngrădite te membre și de coordonarea răspunsului de competențele autorităților naționale internațional [19]. (ajutorul de stat, piața comună internă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a de- achizițiile publice, circulația internă a bunu- venit cea mai populară instituţie în peri- rilor etc.). Cele 27 de țări membre (plus Ma- oada crizei COVID-19. Activitatea OMS în rea Britanie, care este în proces de tranziție timpul epidemiei de COVID-19 este tot mai până la 31 decembrie 2020) și șase țări non- mult contestată, printre motivele princi- UE, participante la Mecanismul European pale numărându-se: subestimarea inițială de Protecție Civilă, activat de Italia, nu au (de ex. în ceea ce privește contagiozitatea); reacționat. Deși UE a fost criticată aspru intervențiile intempestive (de ex. decla- pentru neasigurarea solidarității europene, rarea unei urgențe la nivel internațional în realitate, tratatele europene nu îi permit în domeniul sănătății publice – PHEIC – și, să acționeze diferit [4]. ulterior, a unei pandemii); orientările con- În general, în conformitate cu articolul tradictorii (de ex. privind utilizarea echi- 6 litera a) din Tratatul privind Funcționarea pamentelor personale de protecție – PPE); Uniunii Europene (TFUE), Uniunea are în concesiile făcute guvernului chinez, în pofi- competența sa acordarea sprijinului și pro- da responsabilității sale în propagarea con- tejării în scopul îmbunătățirii sănătății uma- tagiunii, chiar și când acesta a încercat să ne. Uniunea nu poate susține, coordona transfere răspunderea pe umerii altor state, sau completa acțiunea țărilor UE în acest îndeosebi a unui stat membru al UE- Italia. domeniu. Actele obligatorii din punct de Nu mai puțină atenție în gestionarea vedere juridic ale Uniunii adoptate pe baza crizei Covid-19 o merită activitatea Uniunii competențelor de susținere nu pot atrage Europene. Deși tardiv, Uniunea Europeană armonizarea legislațiilor sau a reglemen- (UE) a reușit să elaboreze măsuri regulato- tărilor statelor membre. De o importanță rii și financiare pentru a contracara efectele deosebită este clarificarea faptului că exis- crizei sanitare și a stimula pe cale normati- tă o regulă specifică, și anume articolul 168 vă solidaritatea între statele europene. UE a TFUE, care, pe lângă faptul că reprezintă reacționat anevoios la primele semnale ale baza legală substanțială pentru intervențiile răspândirii virusului COVID-19. Au lipsit me- de urgență, stabilește un principiu general canisme dedicate protecției sanitare a euro- de importanță deosebită în această proble- penilor și contracarării rapide, coordonate mă, cu condiția ca „în definiție și în punerea și unificate, a pericolelor epidemiologice de în aplicare a tuturor politicilor și activităților această anvergură. Solidaritatea europeană Uniunii trebuie să asigure un nivel ridicat între UE și statele membre, dar, în primul de protecție a sănătății "[2]: prin urmare, rând, între statele membre, a fost pusă la în- protecția sănătății este o condiție prealabilă cercare de ascensiunea interesului național. și un rol principal în acțiunea Uniunii Euro- Unele guverne europene au fost debordate pene, sub auspiciile principiului precauției. de repeziciunea transmiterii virusului, iar al- Se menționează că, prin derogare de la tele au recurs la acțiuni necoordonate, pre- competența generală de sprijin și în confor- cum restricționarea comercializării cu echi- mitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (k) al pament medical sau a circulației interstatale. TFUE, Uniunea împărtășește competențele Inexistența unor instrumente imediat sale cu cele ale statelor membre în ceea ce 118 Administrarea Publică nr. 2, 2021 privește problemele comune de securitate gislativă obișnuită de către Parlamentul Eu- în domeniul de sănătate publică. Deși prin- ropean și Consiliu, depășind astfel legislația cipiul subsidiarității în acest domeniu este anterioară în temeiul căreia orice intervenție înțeles într-un sens deosebit de restrictiv în materie de către Uniunea Europeană de către miniștrii sănătății și de către sta- trebuia adoptată în unanimitate de către tele membre, reticenți în a vedea influența Consiliu, cu simpla consultare a Parlamen- Uniunii Europene asupra sistemelor lor de tului. În plus, această regulă introduce un sănătate încă mai există [16]. mijloc de a solicita ajutor statelor membre, Astfel, Tratatul de la Lisabona a introdus o cu intervenția altor state în mod vluntar. Pe competență complementară Uniunii Euro- baza acestui mecanism, Comisia Europeană pene în adoptarea acțiunilor menite să spri- a decis, la 19 martie 2020, crearea unei es- jine, să coordoneze și să integreze acțiunile corte strategice („rescEU”), adică o rezervă statelor membre, printre altele în domeniul europeană comună, de echipamente medi- protecției civile. În acest sens, articolul 6, li- cale de urgență precum ventilatoare, măști tera f) reprezintă norma primară prevăzută de protecție și consumabile de laborator pe bază legală pentru dezvoltarea ulterioa- pentru țările din UE care au nevoie [29]. ră a unui corp real de legislație care poate Mecanismul european de protecție civi- fi atribuit categoriei așa-numitelor Legea lă, și-a găsit o aplicare în asistența și repa- UE privind reacțiile în caz de catastrofe [18] trierea cetățenilor UE din întreaga lume. În vizează abordarea dezastrelor sau a catas- al doilea rând, vizează o intervenție activă trofelor, adică „orice situație care are sau în combaterea crizei în curs. Astfel, artico- poate avea consecințe grave asupra oame- lul 222 alineatul (1) al TFUE prevede clau- nilor, mediului sau proprietății, inclusiv a za de solidaritate conform căreia Uniunea patrimoniului cultural” [14]. Legea privind Europeană este obligată legal să sprijine reacțiile în caz de catastrofe constă în prin- orice stat membru care este victima unui cipal din trei instrumente [3]. atac terorist sau a unui dezastru natural, În primul rând, la nivel preventiv, „me- dacă statul membru solicită acest lucru. canismul european de protecție civilă” in- De asemenea, regula prevede, că „Uniunea trodus prin Decizia 1313/2013 / UE, adop- mobilizează toate instrumentele de care tat în baza articolului 196 TFUE, stabilește, dispune, inclusiv mijloacele militare puse la printre altele, o competență comună a dispoziția sa de către statele membre, pen- Uniunii Europene pentru: (i) să sprijine și să tru a oferi asistență unui stat membru pe te- completeze acțiunile statelor membre nu ritoriul său, la cererea autorităților politice, numai la nivel național, ci și la nivel regio- în caz de dezastru natural [...] ”. Prin urmare, nal și local, în ceea ce privește prevenirea pe baza acestei reguli, statele membre sunt riscurilor, pregătirea actorilor de protecție obligate să intervină în sprijinul statului civilă din statele membre și intervenția în membru care o solicită prin adoptarea ce- caz de dezastre naturale; (ii) să promoveze lor mai adecvate măsuri. Până în prezent, o cooperare operațională rapidă și eficien- regula nu a fost invocată niciodată de către tă în cadrul Uniunii între serviciile naționale statele membre. Cu toate acestea, în ciuda de protecție civilă; (iii) și să favorizeze lipsei unei obligații legale în acest sens, au consecvența acțiunilor întreprinse la nivel existat numeroase gesturi de solidaritate internațional în domeniul protecției civile în cadrul Uniunii Europene: Franța a donat [12]. Această dispoziție este în măsură să re- Italiei un milion de măști, iar Germania a tri- prezinte temeiul legal pentru o intervenție mis 7 tone de materiale medicale (inclusiv legislativă în conformitate cu procedura le- bani și măști anestezice) în Italia și 100 de Relații internaționale și integrare europeană 119 pacienți italieni au fost acceptați spre trata- În acest sens, regula permite statelor ment în terapie intensivă [9]. membre să compenseze companiile pen- Prin Decizia 1082/2013 / UE se introdu- tru daunele cauzate de evenimente extra- ce o prevedere privind amenințările grave ordinare, luând măsuri în sectoarele trans- la adresa sănătății, supravegherea epidemi- portului aerian și turism. În plus, paragraful ologică, monitorizare, avertizare timpurie și 3 litera e) din articolul 107 din TFUE intro- lupta împotriva amenințărilor transfrontali- duce o clauză de flexibilitate care prevede ere grave la adresa sănătății, inclusiv planifi- că „alte categorii de ajutoare, determinate carea pregătirea și răspunsul în legătură cu prin decizia Consiliului, la propunerea Co- aceste activități, în vederea coordonării și misiei Europene”, pot fi considerate compa- integrării politicilor naționale. În acest con- tibile cu piața internă. În aplicarea acestei text, pe lângă măsura de urgență, merită dispoziții, Comisia Europeană a adoptat câ- atenție lansarea de către Comisia Europea- teva dispoziții urgente și provizorii pentru a nă a unei proceduri de achiziții efectuate în permite statelor membre să utilizeze pe de- comun, într-o manieră accelerată și partaja- plin această flexibilitate în scopul sprijinului tă la nivelul a 26 de state membre, pentru a economiei. Această clauză de flexibilitate permite achiziționarea rechizitele medicale în vederea adoptării unui cadru temporar necesare din partea Uniunii Europene [29]. a fost invocată până astăzi doar în timpul În contextul pandemiei Covid-19, UE crizei financiare din 2008 [7]. În mod speci- a luat măsuri de politică în domeniul fic, în cadrul cadrului temporar adoptat la concurenței. Din perspectivă microecono- 20 martie [9], statele membre pot acorda mică, politica de concurență pe piața in- cinci tipuri de ajutor: (i) subvenții directe, ternă este supusă prevederilor art. 107 și scutiri fiscale selective și plăți în avans - cu 110 a TFUE și a acordurilor de concurență un plafon de 800.000 EUR pentru fiecare restrictive. Astfel, conform prevederilor, aju- companie - pentru companiile care se con- torul de stat reprezintă un instrument im- fruntă cu necesități urgente de lichiditate; portant de intervenție a Direcției Generale (ii) garanții de stat pentru împrumuturile pentru concurență a Comisiei Europene și bancare contractate de companii pentru a are ca scop împiedicarea statelor să inter- permite băncilor să continue acordarea de vină în operațiune prin ajutor economic. împrumuturi clienților comerciali care au În acest scop, ori de câte ori o resursă atri- nevoie de acestea; (iii) împrumuturi publice buită apariției unui avantaj (financiar sau subvenționate către companii cu dobândă economic) în favoarea unei societăți care favorabilă pentru a acoperi nevoia imedi- nu ar putea să o primească în condiții nor- ată de capital de lucru și pentru investiții; male de piață, cu prejudicii în consecință (iv) garanții pentru bănci care canalizează a concurenței și a comerțului între Statele ajutoarele de stat către economia reală, prin membre, Comisia Europeană poate inter- exploatarea capacităților de creditare exis- veni. Un astfel de ajutor este interzis, cu tente ale băncilor și folosirea lor ca canal de excepția mai multor clauze de salvgardare. sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii În special, există două instrumente de flexi- („IMM-uri”); și (v) asigurarea de credit la ex- bilitate furnizate statelor membre. În primul port pe termen scurt. rând, paragraful 2 litera b) al articolului 107 Acest cadru temporar are ca scop ur- din TFUE prevede compatibilitatea juris et mărirea unui dublu obiectiv. Pe de o par- de jure cu piața internă a ajutorului destinat te, permiteți statelor membre să acționeze remedierii daunelor cauzate de dezastre na- rapid și eficient pentru a sprijini cetățenii turale sau alte evenimente excepționale. și întreprinderile, în special IMM-urile, care 120 Administrarea Publică nr. 2, 2021 se confruntă cu dificultăți economice din pentru a evita situațiile dificile. În contextul cauza epidemiei COVID-19. Pe de altă par- dezbaterilor privind adoptarea unor strate- te, identificarea unui studiu de caz concret gii de combatere a crizei Covid -19, șefii de privind ajutorul care se încadrează în cadrul stat și de guvern au adoptat șapte măsuri temporar pentru a analiza orice măsură de pentru a coordona eforturile de sănătate sprijin adoptată de statele membre în vede- publică, pentru a proteja cetățenii europeni rea unui cadru general care să țină cont de și pentru a atenua consecințele socio-eco- o perspectivă de viitor [1]. Astfel, principala nomice ale epidemiei: preocupare, așa cum a reieșit din declarația 1. Să se împartă materialul medical Margrethe Vestager, vicepreședinte execu- (echipamente de protecție, respiratoare și tiv, responsabil pentru politica în domeniul echipamente de laborator) odată cu crearea concurenței [15] este de a evita că „acest primului stoc comun de materiale medicale sprijin acordat companiilor unui stat mem- și acordarea de contracte publice comune bru, să nu dăuneze unității europene”. În pentru achiziționarea de echipamente per- acest sens, vicepreședintele executiv Vesta- sonale de protecție. Aceasta implică, de ase- ger spune că „trebuie să ne putem baza pe menea, un efort coordonat pentru creșterea piața unică europeană pentru a ajuta econo- capacităților de producție. În același timp, a mia noastră să depășească epidemia și să se fost impusă o autorizație privind exportul recupereze puternic după aceea”. Mai multe echipamentelor individuale de protecție în state membre au prezentat până în prezent afara Europei. diverse notificări și au fost aprobate de Comi- 2. Sprijinirea investigărilor privind crearea sia Europeană [21]. Cel de-al doilea aspect se unui vaccin împotriva COVID-19 cu mobiliza- referă la acordurile restrictive de concurență rea unui buget de 140 de milioane de euro. menționate în articolul 101 al TFUE, care 3. Unificarea eforturile pentru a permite sunt incompatibile cu piața internă și, prin reîntoarcerea în statele lor a cetățenilor eu- urmare, interzise, dacă pot afecta comerțul ropeni blocați în afara Uniunii. dintre statele membre și dacă au ca obiect 4. Facilitarea circulației în spațiul Uniu- sau efectul prevenirii, restricționării sau de- nii Europene a mărfurilor prin coridoarele naturării concurenței pe piața internă. În prioritare la frontierele interne pentru fur- acest context, conform comunicării Rețelei nizarea medicamentelor și materialelor de europene de concurență care este un grup protecție în spitale, magazine și fabrici, în informal ce reunește diferitele autorități principal, dar și persoanelor atunci când naționale ale Uniunii Europene și ale Comi- este necesar, în special a lucrătorilor de siei Europene) [8]. frontieră și cetățenilor europeni care se în- În scopul depășirii crizei COVID-19 Uniu- torc în țările lor. nea Europeană trebuie depună eforturi de 5. Răspunderea la criză prin realocarea a solidaritate în scopul depășirii problemelor 37 miliarde EUR din bugetul UE către politi- în domeniul sănătății și economiei. Uniunea ca de coeziune. Europeană a luat deja măsuri și continuă 6. Sprijinirea companiilor și a lucrătorilor eforturile atât la nivel european, cât și pentru prin flexibilitatea reglementărilor privind fiecare stat membru în parte. Astfel, Franța a ajutoarele de stat. fost prima țară care a încurajat Uniunea Eu- 7. Suspendarea Pactul de stabilitate pen- ropeană să evalueze amploarea crizei, soli- tru a permite statelor membre să retragă citând reunirea extraordinară a Consiliului normele bugetare în fața pandemiei [22]. European (CE) la data de 10 martie 2020, ce- „Acord”, a anunțat președintele Consi- rând să se ia măsuri coordonate la frontiere liului European Charles Michel pe Twitter Relații internaționale și integrare europeană 121 la ora locală 5:31 (3:31 GMT) la data de 21 statelor membre să achiziționeze în comun iulie, 2020. În rezultatul Summit-ului care echipamente și seturi de testare. a durat .... (a început la data de 17 iulie 3. Promovarea cercetării în vederea unui dimineață ). Fondul se ridică la 750.000 de vaccin. Programul de cercetare Orizont 2020 milioane de euro (în jur de 860.000 de mili- al UE finanțează 18 proiecte de cercetare și oane de dolari SUA) și constă în 445.000 de 140 de echipe din întreaga Europă pentru milioane de dolari în subvenții și 410.000 a contribui la obținerea rapidă a unui vac- de milioane de dolari în împrumuturi cu cin împotriva COVID-19. Scopul este de dobândă scăzută. Fondul încearcă să spri- a îmbunătăți diagnosticarea, pregătirea, jine membrii blocului pentru atenuarea managementul clinic și tratamentul. Pro- declinului economic cauzat de pandemia gramul asigură, totodată, finanțare pentru covid-19 [23]. Documentul reprezintă ana- IMM-uri și startupuri în vederea unor soluții liza acțiunilor întreprinse de către Uniu- inovatoare de combatere a pandemiei, prin nea Europeană în pe parcursul epidemiei intermediul programului Accelerator al de coronavirus și efectele acesteia asupra Consiliului European pentru Inovare. economiei. De asemenea, în Document UE a organizat un maraton online al do- sunt reflectate strategiile suplimentare de natorilor în vederea strângerii de fonduri a face față unor provocări la adresa proiec- pentru un vaccin. Inițiativa privind răspun- tului European [24]. sul global la coronavirus a permis atingerea În această perioadă de criză, UE și statele unei sume promise de 15,9 miliarde EUR. sale membre colaborează și se susțin reci- Guvernele s-au angajat să asigure accesul proc, mobilizând resurse, asigurând livrarea universal la medicamentele pentru trata- de echipamente de protecție, stimulând rea COVID-19. Totodată, acestea și-au luat cercetarea și sprijinind partenerii noștri din angajamentul de a contribui la redresarea întreaga lume aflați la nevoie. comunităților care au fost grav afectate de 1. Încetinirea răspândirii virusului. Pentru pandemie, într-un mod echitabil și just. a contribui la limitarea transmiterii virusului 4. Repatrierea cetățenilor UE. Statele în Europa și dincolo de granițele acesteia, membre ale UE au acționat împreună pen- UE și-a închis frontierele externe pentru că- tru a le oferi cetățenilor UE din țări terțe spri- lătorii neesențiale, asigurând totuși în conti- jin consular și posibilitatea repatrierii. Peste nuare circulația bunurilor esențiale pe teri- 625 000 de europeni aflați în străinătate au toriul UE prin introducerea de culoare verzi. beneficiat de efortul de repatriere coordo- De asemenea, este descurajată deplasarea nat cu sprijinul UE și aproximativ 600 000 de cetățenilor europeni în afara UE. Țările UE au cetățeni au fost aduși acasă. Peste 85 000 de convenit să înceapă eliminarea restricțiilor cetățeni blocați în întreaga lume din cauza de călătorie pentru rezidenții anumitor țări pandemiei au fost aduși acasă datorită zbo- terțe începând cu 1 iulie 2020. Centrul Euro- rurilor comune de repatriere cofinanțate de pean de Prevenire și Control al Bolilor furni- la bugetul UE în proporție de până la 75%. zează evaluări rapide ale riscurilor și actuali- 5. Stimularea solidarității europene. UE zări epidemiologice pentru europeni. facilitează trimiterea de echipe medicale 2. Furnizarea de echipamente medicale, prin intermediul Corpului medical al UE, Țările UE au acces rapid la prima rezervă de astfel încât echipele din diferite state mem- echipamente medicale constituită vreoda- bre să poată veni în sprijinul sistemelor de tă, rescEU, cum ar fi ventilatoare mecanice și sănătate cele mai afectate de criză. măști de protecție. În plus, UE a lansat patru În spiritul solidarității, statele membre licitații internaționale ample, care permit s-au ajutat unele pe altele. De exemplu: 122 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Austria, Germania și Luxemburgul și-au pus întreprinderile își întrerup activitatea ca unitățile de terapie intensivă la dispoziția urmare a crizei provocate de coronavirus, pacienților olandezi, francezi și italieni aflați UE introduce un instrument de sprijin tem- în stare critică. Polonia, România și Ger- porar (SURE) în valoare de până la 100 de mania au trimis echipe de medici pentru a miliarde EUR pentru a sprijini programele ajuta la tratarea pacienților din spitalele din naționale în materie de șomaj tehnic. Italia. Danemarca trimite Italiei ventilatoare 8. Contribuția la redresarea UE. Pentru a mecanice și echipamente pentru spitale de ajuta UE să se redreseze în urma impactului campanie. De asemenea, UE a aprobat noi economic și social al pandemiei, UE lucrea- norme care permit statelor membre să so- ză la un buget 2021-2027 revizuit, comple- licite asistență financiară din Fondul de so- tat de un fond de redresare care va asigura lidaritate al UE pentru a acoperi urgențele o investiție masivă în creșterea economică în materie de sănătate. Prin extinderea re- și va sprijini cetățenii, întreprinderile și eco- centă a domeniului de aplicare al fondului, nomiile noastre în următorii ani. o sumă de până la 800 de milioane EUR va fi 9. Sprijinirea partenerilor din întreaga pusă la dispoziția statelor membre în acest lume. Criza provocată de COVID-19 repre- an pentru combaterea pandemiei provoca- zintă o provocare globală care necesită te de coronavirus. soluții globale. UE sprijină eforturile țărilor 6. Sprijinirea economiei. UE a avansat un partenere în combaterea virusului, oferind pachet de sprijin în valoare de 540 de mili- sprijin financiar în valoare de aproape 36 arde EUR pentru a face față crizei și pentru de miliarde EUR pentru a răspunde crizei a sprijini lucrătorii, întreprinderile și statele sanitare imediate și nevoilor umanitare ge- membre. În plus, Banca Centrală Europea- nerate de aceasta. În plus, UE a activat un nă furnizează 1 350 de miliarde EUR pen- pod aerian umanitar al UE pentru a furniza tru reducerea datoriei publice pe durata asistență umanitară prin utilizarea zboruri- crizei, precum și 120 de miliarde EUR sub lor de plecare fără încărcătură efectuate în formă de măsuri de relaxare cantitativă și timpul operațiunilor de repatriere. UE a spri- 20 de miliarde EUR sub forma achizițiilor de jinit, de asemenea, înghețarea datoriei pen- titluri de stat. UE aplică flexibilitatea depli- tru țările în curs de dezvoltare, eliberând nă a normelor fiscale ale UE pentru a ajuta resurse extrem de necesare care să poată fi autoritățile să sprijine sistemele de sănătate folosite pentru îmbunătățirea sistemelor de și întreprinderile și pentru a menține ocupa- sănătate și pentru combaterea pandemiei. rea forței de muncă în rândul populației în 10. Combaterea dezinformării legate de timpul crizei. Normele UE privind ajutoarele COVID-19. Toate statele membre și UE în an- de stat au fost, de asemenea, relaxate, ast- samblu sunt amenințate de răspândirea de- fel încât guvernele să poată oferi lichidități liberată a știrilor false în contextul pandemi- economiei pentru a sprijini cetățenii și între- ei de COVID-19. UE contribuie la detectarea, prinderile, salvând astfel locuri de muncă. denunțarea și combaterea dezinformării 7. Protejarea locurilor de muncă. UE prin furnizarea de informații corecte și ac- pune la dispoziția statelor sale membre 37 tualizate. De asemenea, UE colaborează cu de miliarde EUR din fondurile structurale platforme online pentru a promova sursele existente ale UE în 2020 pentru a combate de informații fiabile, a deviraliza știrile false criza provocată de coronavirus și pentru a și a elimina conținutul ilegal. sprijini asistența medicală, întreprinderile UE a propus totodată acțiuni concrete și lucrătorii. Pentru a se asigura că angajații care pot fi puse în practică rapid pentru a își pot păstra locul de muncă atunci când contracara valul masiv de informații false Relații internaționale și integrare europeană 123 sau care induc în eroare, inclusiv tentative- își vor dezvolta capacitatea individuală și co- le actorilor străini de a influența cetățenii lectivă de a rezista atacului armat”. și dezbaterile din UE. În același timp, UE va Din prevederile stipulate în articolele 5 continua să asigure libertatea de exprimare și 3 reiese că țările membre individuale au și să sprijine mass-media, relatările indepen- obligația în timp de pace de a menține un dente ale acesteia fiind esențiale în timpul nivel de receptivitate și pregătire care le pandemiei provocate de coronavirus [31]. permite să abordeze „vulnerabilitățile” în Un rol important în gestionarea crizei îndeplinirea misiunilor de apărare colecti- Covid-19 l-a avut și activitatea Organizației vă. Conform acestei interpretări, articolul Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). 3 completează clauza de apărare colectivă De la crearea sa în 1949, sarcina principa- din articolul 5 și arată că menținerea și con- lă a Alianței, conform prevederilor arti- solidarea rezistenței statelor membre este, colului 5 din Tratatul de la Washington se de asemenea, o obligație. Aceasta presupu- axa pe operațiunile de apărare colectivă. ne că „vulnerabilitățile” care pot afecta răs- Acest lucru a fost până la începutul anilor punsul statelor membre în timpul situațiilor 1990, în ciuda schimbărilor strategice care de urgență ar trebui eliminate în prealabil au avut loc pe arena internațională. Deși pe timp de pace, ca parte a procesului de emergența crizei Covid-19 a adus critici la pregătire a unui sistem rezistent. În acest adresa activității NATO, ca și alte organizații context merită atenție reuniunea miniștrilor internaționale, Alianța a monitorizat înde- de externe a statelor membre a Alianței din aproape evoluția epidemiei COVID-19 și 2 aprilie 2020. În cadrul acestei reuniuni se- toate țările membre ale acesteia au luat mă- cretarul general Jens Stoltenberg, a suge- suri preventive. În contextul internațional rat ca răspândirea bolilor infecțioase, cum actual, NATO, are drept obiectiv principal ar fi Covid-19, să fie inclusă în categoria prevenirea conflictelor politice și dispune vulnerabilităților pentru NATO, împreună de capacități militare pentru operațiunile cu cele referitoare la amenințările trans- de gestionare a crizelor. Această organizație frontaliere, amenințările precum terorismul implică o strânsă cooperare între cele 30 internațional și atacurile asupra sistemelor de țări membre și cele 20 de țări partene- spațiale cibernetice și externe. Se poate pre- re [25]. NATO în această problemă și cum supune, așadar, că NATO va purta discuții la a reacționat? Pentru o mai bună compre- scară largă privind dezvoltarea rezilienței hensiune a implicării NATO în gestionarea împotriva epidemiilor la scară largă [26]. crizei Covid-19, apare necesitatea de a face Printre misiunile de bază ale NATO de „apă- o scurtă analiză a prevederilor stipulate în rare colectivă”, „gestionarea crizelor” și „se- textul tratatului de constituire a Alianței. curitate cooperativă”, aceste acțiuni pot fi Astfel, în conformitate cu articolul 5 din incluse în categoria „gestionarea crizelor”, Tratatul Atlanticului de Nord este prevăzut dar, în viitor, va fi conceput pentru răspun- dreptul la autoapărarea colectivă, clarificând suri la pandemii precum Covid-19 va fi de- responsabilitatea colectivă a alianței de a da rulat ca parte a unei misiuni de „apărare co- răspuns unificat la un atac asupra oricăreia lectivă”. Acest lucru a fost sugerat în cadrul dintre părțile sale. Articolul 3 este, de aseme- lucrărilor Summit-ului NATO de la Varșovia nea, destul de semnificativ, precizând: „Pen- din 2016 că rezistența alianței militare ar fi tru a atinge mai eficient obiectivele prezen- sporită împotriva unei game diversificate tului tratat, părțile, separat și în comun, prin de amenințări. intermediul unui ajutor de sine continuu și De asemenea, a existat o cooperare eu- eficient și de ajutor reciproc, vor menține și ropeană între statele NATO prin intermediul 124 Administrarea Publică nr. 2, 2021 transportului aerian militar. Astfel, meri- noastră prioritate este să ne asigurăm că tă atenție cooperarea franco-germană în actuala criză de sănătate nu va deveni o timpul crizei. „Armata franceză a transpor- criză de securitate", a subliniat el, sublini- tat pacienți cu coronavirus în Germania, în ind că amenințările existente până acum, timp ce avioanele de transport militar ger- precum terorismul internațional, nu au dis- mane au transportat pacienți din Franța, părut, astfel încât NATO trebuie să rămână semnalând strânse legături bilaterale. operațională în ciuda pe pandemia SARS- Pentru prima dată, miniștrii de externe ai CoV-2 [32]. statelor membre NATO au organizat o reuni- NATO nu are mijloace proprii, dar fiecare une online. Aceștia au asigurat că pandemia dintre aliaţi și-a mobilizat mijloacele milita- COVID-19 nu a slăbit capacitatea alianței re în sprijinul luptei împotriva pandemiei. și a acceptat un pachet de ajutor pentru Forţele armate și serviciile lor de sănătate Ucraina și Georgia. Datorită pandemiei CO- au înfiinţat spitale de teren și evacuează VID-19, miniștrii de externe din 30 de țări pacienţii în alte ţări unde sunt îngrijiţi. De membre NATO au organizat o întâlnire prin asemenea, sunt angajaţi pentru suprave- videoconferință pentru prima dată în isto- gherea frontierei, scrie AFP. ''NATO contribu- ria alianței. Macedonia de Nord a participat ie la efortul colectiv. Aliaţii se ajută reciproc la ea pentru prima dată ca nou membru - inclusiv prin furnizarea de profesioniști NATO. Tema principală a videoconferinței a din domeniul sănătăţii, paturi de spital și fost impactul răspândirii rapide a coronavi- echipamente medicale esenţiale, precum și rusului SARS-CoV-2 „asupra disponibilității prin schimbul de bune practici și idei des- alianței de a se apăra”. "Este extrem de pre cum să combată această boală ucigașă. important ca NATO să poată continua să Transportăm materiale medicale esenţiale funcționeze în timpul crizei cauzate de CO- pe calea aerului din diverse părţi ale lumii, VID-19. La urma urmei, amenințările și pro- oferim personal medical, materiale și echi- vocările cu care ne confruntăm nu au dispă- pamente esenţiale din surse civile și militare rut", a declarat secretarul general al NATO, și punem cunoștinţele și resursele noastre Jens Stoltenberg. medicale, știinţifice și tehnologice în slujba Potrivit secretarului general al NATO, unor răspunsuri inovatoare'', se spune într-o răspândirea coronavirusului nu va submi- declaraţie adoptată de miniștrii de externe na disponibilitatea de luptă a alianței. Rolul și publicată pe site-ul NATO. NATO în sprijinirea membrilor săi pe fon- În plus, potrivit textului, aliaţii colaborea- dul luptei împotriva coronavirusului, din ză pentru a asigura accesul publicului la in- punctul de vedere al secretarului general al formaţii transparente și precise în timp util, organizației, Jens Stoltenberg, este limitat. ceea ce este crucial pentru a depăși această Prin urmare, alianța poate prelua o funcție pandemie și a combate dezinformarea. De de coordonare, de exemplu, în domeniul asemenea, întrucât este necesară o abor- logisticii atunci când organizează zboruri dare coordonată și cuprinzătoare, NATO de transport, a spus el miercuri, 1 aprilie, la lucrează îndeaproape cu alte organizaţii in- Bruxelles. Reprezentanții NATO au remarcat ternaţionale, inclusiv Organizaţia Naţiunilor anterior că alianța în sine nu are mijloacele Unite, Organizaţia Mondială a Sănătăţii și de protecție necesare pentru a lupta împo- Uniunea Europeană. triva virusului, acestea sunt disponibile pen- La reuniune au fost luate și noi decizii tru țările membre ale organizației. Sarcina pentru consolidarea rolului organizaţiei în principală a NATO, potrivit lui Stoltenberg, îndeplinirea provocărilor actuale și viitoare rămâne descurajarea și apărarea. "Prima de securitate. În declaraţia adoptată, miniș- Relații internaționale și integrare europeană 125 trii de externe dau asigurări că ''NATO rămâ- punsul la crize, forțele militare aliate ajută la ne pregătită să îndeplinească sarcinile sale salvarea de vieți fundamentale, și anume apărarea colectivă, Concluzii. Pandemia de COVID-19 re- gestionarea crizelor și securitatea comună''. prezintă o provocare mondială și necesi- [9]. NATO la rândul său, Organizația Nord tă un răspuns la nivel mondial. În timpul Atlantică, a fost prinsă parțial pe nepregăti- acestei crize, organizațiile internaționale te. NATO și-a redus principalul exerciţiu mi- precum ONU, OMS, UE, NATO și-au inten- litar din acest an, „Defender-Europe 20”, la sificat eforturile privind gestionarea crizei care urmau să participe 37.000 de militari, Covid-19. În contextul luptei împotriva în șase ţări europene, fiind reduse în special crizei Covid-19, important este prezența trupele americane, din pricina epidemiei de principiului solidarității consacrat în tratate, coronavirus [28]. potrivit căruia, în situație de șoc exogen și Alianța a reacționat rapid și eficient simetric, care nu este cauzat de manage- pentru a atenua impactul coronavirusului mentul economic (care nu poate invoca cu răspândit la începutul anului 2020. Conti- adevărat niciun risc de pericol moral), dar nuă să contribuie la lupta care va duce la are efecte asimetrice mari, având în vedere înfrângerea sa finală. Până în prezent, NATO vulnerabilitățile diferite ale statelor. Astfel, a coordonat bine peste 350 de misiuni pen- supunând analizei activitatea organizațiilor tru transportul de personal medical și con- internaționale în condițiile prezenței pan- sumabile, construirea spitalelor de teren și demiei Covid-19, putem evidenția că aces- furnizarea a zeci de mii de paturi de trata- tea au avut o implicare directă în gestiona- ment. Demonstrând rolul lor esențial în răs- rea crizei COVID-19.
BIBLIOGRAFIE 1. Arbia E., Biz C. L’Unione europea contro la pandemia di COVID-19: tra solidarietà per gestire l’emergenza sanitaria e adattamento degli strumenti esistenti, alla ricerca di un piano comune di rilancio. https://www.giustiziainsieme.it/it/diritto-dell-emergenza-co- vid-19/1012-l-unione-europea-contro-la-pandemia-di-covid-19-tra-solidarieta-per-gesti- re-l-emergenza-sanitaria-e-adattamento-degli-strumenti-esistenti-alla-ricerca-di-un-pia- no-comune-di-rilancio 2. Bruxelles: un plan pentru vindecarea UE. Finalul foiletonului european. https://mol- dova.europalibera.org/a/bruxelles-un-plan-pentru-vindecarea-ue-finalul-foiletonului-eu- ropean/30738841.html?fbclid=IwAR0p0Ueji2l0tXjTBcrjs0HPkVAcUMqAf5NWvDqChJwb2 wG1jJCz4wkgObY 3. Casolari F, Prime considerazioni sull’azione dell’Unione ai tempi del Coronavirus, Ri- vista Eurojust, Fascicolo n. 1 – 2020. http://rivista.eurojus.it/ 4. Cenușă D. Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor es- tici, Op-Ed. https://www.ipn.md/ro/revista-ipn-a-evenimentelor-si-tendintelor-politi- ce-16-22-7978_1072368.html 5. Cine finanţează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cea mai populară instituţie a crizei COVID-19: OMS are mai mulţi bani decât Crucea Roșie și Medici Fără Frontiere la un loc. https://www.zf.ro/business-international/cine-finanteaza-organizatia-mondiala-a-sa- natatii-cea-mai-populara-19241013 6. Charte des Nations Unies de 1945. https://www.un.org/fr/charter-united-nations/ 7. Comunicazione della Commissione — Quadro temporaneo per le misure di aiuto di 126 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Stato a sostegno dell’economia nell’attuale emergenza del COVID-19 (2020/C 91 I/01), GU C 91/I 1, 20.3.2020. 8. Comunicazione congiunta del European Competition Network (ECN) su l’applicazione del diritto della concorrenza durante la crisi del Corona virus, 23 marzo 2020. https:// ec.europa.eu/competition/ecn/202003_joint-statement_ecn_corona-crisis.pdf 9. “Coronavirus: solidarietà europea in azione”. https://ec.europa.eu/info/live-work-tra- vel-eu/health/coronavirus-response/coronavirus-european-solidarity-action_it 10. Coronavirus, uno de los mayores retos de la ONU desde su creación. https://www. voanoticias.com/a/coronavirus-uno-de-m%C3%A1s-grandes-retos-de-onu-desde-su- creaci%C3%B3n/5366900.html 11. COVID-19 amenaza la paz internacional, dice jefe de ONU. https://www.20minutos. com/noticia/273161/0/aseguradoras-podran-recibir-dinero-por-perdidas-en-obamacare/ 12. Charte des Nations Unies de 1945. https://www.un.org/fr/charter-united-nations/ 13. Covid-19: le Conseil de sécurité de l'ONU exhorté à s'unir, sa "raison d'être". https:// www.lesoleil.com/actualite/covid-19/covid-19-le-conseil-de-securite-de-lonu-exhorte-a- sunir-sa-raison-detre-a8407ed02e3a0d32225b70398b4cc9e4 14. Decisione del Parlamento europeo e del Consiglio del 17 dicembre 2013 su un mec- canismo unionale di protezione civile, decisione 1313/2013/UE GU L 347/924, 17 dicembre 2013. 15. Discorso del Vice presidente esecutivo Margrethe Vestager del riguardo aiuti di stato e misure tese ad affrontare l’impatto economico sullo Stato del COVID-19, del 13 marzo 2020, Bruxelles. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/stateme- nt_20_467 16. Discorso della Presidente von der Leyen al Parlamento europeo riunito in sessio- ne plenaria sulla risposta europea coordinata all'epidemia di COVID-19, 26 marzo 2020, Bruxelles. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/it/SPEECH_20_532 17. EL POTENCIAL IMPACTO DEL CORONAVIRUS COVID-19 EN LA SEGURIDAD. https:// www.ventasdeseguridad.com/2020033111968/noticias/empresas/el-potencial-impacto- del-covid-19-en-la-seguridad.html 18. Gestri M. EU Disaster Response Law: Principles and Instruments, in AA. VV. A. Guttry, M. Gestri, G. Venturini, International Disaster Response Law, edizione 2012, T. M. C. Asser Press, The Hague, The Netherlands. 19. Guilbaud A. Que peuvent les organisations internationales face au coronavirus ? https://www.latribune.fr/opinions/tribunes/que-peuvent-les-organisations-internationa- les-face-au-coronavirus-841890.html 20. Gutiérrez I. La OMS, un órgano sin poder ejecutivo atrapado en el fuego cruzado entre EEUU y China en plena pandemia. https://www.eldiario.es/internacional/OMS-eje- cutivo-EEUU-China-coronavirus_0_1016999259.html 21. La Commissione europea ha approvato un regime italiano di aiuti pari a 50 milioni di EUR per sostenere la produzione e la fornitura di dispositivi medici, come i ventilatori, e di dispositivi di protezione individuale, come mascherine, occhiali, camici e tute di sicurezza. https://ec.europa.eu/italy/news/20200322_Covid19_commissione_Ue_approva_regime_ italiano_da_50milioni_per_produrre_dispositivi_medici_it 22. La solidaridad europea frente al COVID-19. https://soundcloud.com/imatiasromero/ el-impacto-del-covid-19-en-la-union-europea 23. La Unión Europea llega a un acuerdo para crear un multimillonario fondo de re- Relații internaționale și integrare europeană 127 cuperación económica por la pandemia del coronavirus. https://www.bbc.com/mundo/ noticias-internacional-53481813 24. La reacción de la Unión Europea ante el COVID-19. https://www.abogacia.es/publi- caciones/lecturas-recomendadas/covid19/la-reaccion-de-la-union-europea-ante-el-co- vid-19/ 25. L’OTAN, UN ACTEUR DE LA GESTION DU SPECTRE EN EUROPE. https://www.anfr.fr/ toutes-les-actualites/actualites/lotan-un-acteur-de-la-gestion-du-spectre-en-europe/ 26. OTAN evaluarán la respuesta de la alianza al coronavirus. https://www.aa.com.tr/es/ mundo/ministros-de-defensa-de-la-otan-evaluar%C3%A1n-la-respuesta-de-la-alianza-al- coronavirus/1805128 27. NATO’s Response to the Coronavirus Pandemic: Security Implication for Japan. https://www.spf.org/iina/en/articles/nagashima_01.html 28. NATO și UE pe fundal de coronavirus. https://moldova.europalibera.org/a/nato- %C8%99i-ue-pe-fundal-de-coronavirus/30608266.html 29. Public health. https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-res- ponse/public-health 30. Regolamento (UE) 2020/459 del Parlamento europeo e del Consiglio, del 30 marzo 2020, che modifica il regolamento (CEE) n. 95/93 del Consiglio, relativo a norme comuni per l’assegnazione di bande orarie negli aeroporti della Comunità, GU L 99, 31.3.2020, p. 1. 31. Strîmbovschi S. Măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru sprijinirea comunității de afaceri în contextul răspândirii pandemiei de COVID-19. https://ccir. ro/2020/03/31/masurile-adoptate-de-uniunea-europeana-pentru-sprijinirea-comunitatii- de-afaceri-contextul-raspandirii-pandemiei-de-covid-19/ 32. Столтенберг заявил о дееспособности НАТО, несмотря на коронавирус. https:// www.dw.com/ru/%D1%81%D1%82%D0%BE%D0%BB%D1%82%D0%B5%D0%BD%D- 0%B1%D0%B5%D1%80%D0%B3-%D0%B7%D0%B0%D1%8F%D0%B2%D0%B8%D0%BB -%D0%BE-%D0%B4%D0%B5%D0%B5%D1%81%D0%BF%D0%BE%D1%81%D0%BE%D0 %B1%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B8-%D0%BD%D0%B0%D1%82%D0%BE- %D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%BE%D1%82%D1%80%D1%8F- %D0%BD%D0%B0-%D0%BA%D0%BE%D1%80%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D0%B2%D0 %B8%D1%80%D1%83%D1%81/a-52982555
Prezentat: 07.06.21 E-mail: [email protected] 128 Administrarea Publică nr. 2, 2021 PACEA DEMOCRATICĂ ÎN TEORIA RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE
THE DEMOCRATIC PEACE IN THE THEORY OF INTERNATIONAL RELATIONS
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).10 CZU: 327.5
Petru FURTUNĂ, doctor în istorie, conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică
SUMMARY The article focuses on the analysis of the theory of democratic peace - one of the most popu- lar and influential ideas in international relations. The theory argues that democracies do not go to war against other democracies, but resolve existing contradictions peacefully. A world, in which there are as many as possible democratic states, is a peaceful world. Thus, the theory encourages and supports democratization in the world, a policy pursued by both the great Western powers and international organizations. Meanwhile, some researchers are critical of the theory of democratic peace and talk about its crisis. Keywords: democratic peace, democracy, liberalism.
REZUMAT Articolul se axează pe analiza teoriei păcii democratice - una din cele mai populare şi influ- ente idei din relaţiile internaţionale. Teoria susţine că demo¬craţiile nu intră în război împo- triva altor democraţii, ci rezolvă contradicţiile existente pe cale paşnică. O lume în care există cât mai multe state democratice este o lume mai pacifică. Astfel, teoria încurajează şi susţine democratizarea în lume, politică purtată atât de marile puteri occidentale, cât şi de organiza- ţiile internaţionale. În acelaşi timp, o parte din cercetători se expun critic asupra teoriei păcii democratice şi vorbesc despre criza acesteia. Cuvinte-cheie: pace democratică, democraţie, liberalism.
Printre cercetători domeniului relaţiilor rădăcinat adânc în mediul mișcării liberale. internaţionale, începând cu a doua jumă- În opoziţie cu teoria realistă, în care or- tate a anilor 90, a devenit destul de popula- dinea politică internă a statelor este consi- ră teoria păcii democratice. Pe scurt, teoria derată irelevantă pentru securitatea inter- păcii democratice susţine că democraţiile naţională, teoria păcii democratice asociază nu poartă război între ele, ci rezolvă con- stabilitatea și securitatea interna¬ţională tradicţiile existente exclusiv pe cale pașni- nu atât cu acordurile geostrategice, cât mai că. Respectiv, o lume în care cât mai multe ales cu prezenţa normelor și instituţiilor li- state au un sistem politic democratic este o beral-democratice [1]. lume mai pacifică. În Occident acest postu- Precursorul ideii democraţiei ca și catali- lat a generat un noian de literatură și s-a în- zator al păcii universale este considerat filo- Relații internaționale și integrare europeană 129 soful german Immanuel Kant, care în eseul războiul ca modalitate de a reglementa său Zum ewige Frieden (Despre pacea eter- problemele dintre state cu regimuri de de- nă) apărut în 1795, a pus bazele teoriei păcii mocraţie liberala. Ei consideră războiul o între ceea ce filosoful numește „republici” boala. “O boala gravă, un cancer al politicii. [2]. Potrivit concepției lui Kant, societățile El este un produs al instinctelor agresive democratice nu lupta intre ele. al unor elite nereprezentative”[6]. Acest Politologul român Ionel Nicu Sava iden- fapt nu a însemnat că în mod automat re- tifica principalele teze ale gândirii kantie- prezentanţii acestui curent au negat posi- ne care aplicate la mediul internațional ar bilitatea apariţiei unui asemenea fenomen crea premizele obținerii a ceea ce filozoful chiar in reglementarea unor raporturi din- german numea pacea perpetuă: [3] nici un tre state democratice. însa, în credința lor stat independent, mare sau mic, nu trebuie acesta trebuia sa fie un fenomen care sa se sa se afle sub dominația altui stat; armatele manifeste extrem de rar [7]. permanente trebuie sa fie abolite cu tim- Eliminarea războiului din viaţa internaţi- pul; nici un stat nu trebuie sa intervină prin onală, in opinia adepţilor curentului liberal, forță in constituția sau guvernul altor state; se poate realiza prin construirea de regi- constituția civila a tuturor statelor trebuie muri politice democratice, prin promovarea sa fie republicană; legea națiunilor trebuie avantajelor comerţului internaţional și prin sa se bazeze pe o federație a statelor libere. crearea unor mecanisme instituţionale cu Instrumentele prin care s-ar reali- caracter internaţional care să gestioneze za un asemenea ideal in comunitatea pacea și prosperitatea. Securitatea nu tre- internațională erau identificate cu „liberta- buie lăsată la discreţia unor negocieri bila- tea in interiorul statului si arbitrajul (drep- terale secrete și a credinţei în echilibrul de tul) in relația dintre state” [4]. Cu alte cuvinte, putere. Oamenii politici și diplomații sunt Kant credea ca evoluția societății in confor- înzestraţi cu raţiune și acţionează raţional mitate cu supremația legii ar crea premisele în practica diplomatică. Acest fapt îi deter- pentru o stare de moralitate si echitate in mină sa fie uniţi de interesul fundamental relațiile dintre oameni. Nici un guvern aflat de a crea o comunitate mondială, bazată pe sub controlul poporului nu va intra in război un sistem al păcii, care poate fi realizat în daca nu va fi obligat sa o facă. Experiența anumite condiţii. politică din sistemul relațiilor internaționale Esenţiale sunt evidenţierea acestui zdruncina aceasta concepție. adevăr fundamental și înfiinţarea insti- De remarcat faptul ca si Immanuel Kant tuţiilor, care vor face ordine în anarhia a fost suficient de realist atunci când ob- internațională. Educația va înlătura ignoran- serva ca societatea secolului al XVIII-lea nu ţa și prejudecăţile, democraţia va împiedica era pregătită si nici nu putea sa realizeze o izbucnirea războaielor, iar instituţiile care astfel de pace, dar a crezut ca timpurile ulte- previn manifestările de violentă la nivel na- rioare vor fi mai potrivite pentru un aseme- ţional pot fi extinse și la nivel global pentru nea sistem de securitate. [5].Ilustrul gândi- a soluționa pașnic disputele. Creșterea in- tor german a avut dreptate din acest punct terdependeţelor economice și avantajele de vedere deoarece ulterior concepția sa a comerţului internaţional vor face ca războ- stat la baza mai multor scoli de gândire care iul să ameninţe prosperitatea ambelor parţi s-au încadrat in curentul liberal. Filozofia angajate într-un conflict/război [8]. sa a înrâurit gândirea si practica relațiilor Această viziune inspirată din paradigma internaționale in perioada următoare. liberala și adoptată de cercetători și mari Adepții acestui curent au evitat să vadă oameni politici a marcat o cotitură în re- 130 Administrarea Publică nr. 2, 2021 laţiile internaţionale. Viziunea optimistă a care să elaboreze norme și reguli de com- liberalismului asupra politicii internaţionale portament pentru toţi actorii din mediul se bazează pe trei credinţe fundamentale internaţional, dar și instrumente de control care sunt comune aproape tuturor teoriilor pentru a obliga la respectarea normelor și din această paradigmă. În primul rând, libe- regulilor [10]. ralii consideră că nu statele ar trebui să fie Aceste reglementări au fost utile în re- principalii actori ai scenei internaţionale, ci zolvarea pe cale pașnică a unor diferenduri instituţiile si organizaţiile cu vocația păcii și minore dintre state, cum au fost litigiile de securităţii. În al doilea rând, susţin că în com- frontieră, dar ele au fost minore în raport cu portamentul statelor în relaţiile cu alţi actori marile primejdii ce se arătau la orizont [11]. un rol important îl are organizarea politi- Ideile promovate de adepţii liberalismu- că internă. Din acest punct de vedere sunt lui s-au împotmolit, însa, în practica diplo- state“bune” și democratice, care vor avea un matica în perioada dintre cele doua războa- comportament dictat de respectarea legii și ie mondiale, iar Liga Naţiunilor nu a trecut a principiilor morale și state “rele”, care sunt testul realităţii. Mircea Malita crede că înce- de factură autoritară sau dictatoriale și vor putul sfârșitului acestei instituţii a fost mar- promova în raporturile cu alţi actori forţa si cat de eșecul conferinţei de dezarmare din politica de forţă. Și, in ultimul rând, aceștia 1932 [12]. afirmă că pacea și securitatea se pot obţine După cel de-al Doilea Război Mondial dacă lumea va fi populată cu state “bune”. adepţii păcii realizată prin instituţie cu vo- Această idee a fost promovată, printre caţie universală considerau că trebuiau ur- alții, de Woodrow Wilson, dar a fost împăr- gent corectate viciile de construcţie pe care tășită de o întreagă pleiadă de oameni de le-a avut Liga Naţiunilor. Așa a apărut pe știință. Reputaţia sa de promotor al viziunii scena internaţională ONU, instituție care a liberale s-a construit pe modelul pe care la încorporat toate speranţele și toate iluziile propus Conferinței de pace de la Paris, care școlii liberale. Încă o dată s-a confirmat fap- a pus capăt Primului Război Mondial. Aces- tul că în construcţia unei arhitecturi mondi- ta a fost creionat încă înainte de sfârșitul ale de securitate actorii chemaţi să o edifice conflagrației în nu mai puțin celebrele Four- nu sunt preocupaţi, în primul rând, de ce- teen Points [9]. rinţele teoretice ale unui anume model sau Instrumentul menit a realiza și a menţi- ideologie ci de interesele de stat pe care le ne securitatea colectivă a fost Societatea au pe termen scurt sau lung și de experi- Naţiunilor. Acesta a funcţionat pe baza unui enţa istorică prin care un actor sau altul a Pact negociat de Puterile Aliate și Asociate avut câștig de cauză în a-și promova aceste la Paris și adoptat de Conferinţa de Pace, la interese. 28 aprilie 1919. Henry Kissinger surprinde cu acuitate Prin acest document se definea scopul acest lucru când analizează poziţiile marilor Societății Naţiunilor care în esență era dez- puteri învingătoare în ceea ce privește vii- voltarea cooperării între naţiuni, garantarea toarea ordine a lumii și, prin urmare, si me- păcii și siguranţei, precum și eliminarea răz- canismele pe care aceștia le consideră viabi- boiului din relaţiile interstatale. Susţinătorii le în a o susține. Acesta ajunge la concluzia Ligii credeau că aceasta poate să mențină că “Fiecare dintre învingători vorbea în ter- securitatea prin promovarea unor mecanis- menii experienţelor istorice ale tării sale. me politice de tipul conferinţelor consacra- Churchill voia să reconstruiască tradiţionala te dezarmării sau medierii conflictelor din- balanță de putere în Europa. Asta însemna tre state. Edificarea unui sistem de instituții reconstrucţia Marii Britanii, a Franţei și chiar Relații internaționale și integrare europeană 131 a Germaniei învinse astfel încât, împreuna și Liberalism and World Politics (1986) – cu Statele Unite, aceste state să poată con- teza pacifismului democratic. Acesta afirmă trabalansa colosul sovietic, de la est. Roo- că statele care adoptă și respectă principii- sevelt avea în vedere o ordine postbelică în le liberale - egalitatea juridică a cetăţenilor, care trei învingători, împreuna cu China, să libertatea religiei și presei, guvernarea prin acţioneze ca un Consiliu de directori ai lumii legislaturi reprezentative, proprietatea pri- pentru a impune pacea împotriva oricărui vată, economia de piaţă bazată pe princi- răufăcător potenţial, cel mai probabil fiind piul cererii și ofertei - se bucură de benefici- după el Germania - o viziune care avea să fie ile unei păci separate în relaţie cu alte state cunoscută drept “Cei Patru Poliţiști”. Modul democratice, însă sunt dispuse să declan- lui Stalin de a vedea lucrurile reflecta atât șeze război împotriva statelor non-liberale. ideologia sa comunistă, cât și politica exter- Doyle susţine că pe plan internaţional, de- nă rusă tradițională. El s-a străduit să specu- mocraţiile liberale vor evita să declanșeze leze victoria ţării sale prin extinderea influ- război unele împotriva altora datorită fap- enţei rusești în Europa Centrală și a încercat tului că opinia publică nu va accepta acest sa transforme țările cucerite de armatele lucru, dat fiind respectul pentru dreptul sovietice în zone tampon pentru protejarea altora la independenţă politică. Deși aces- Rusiei împotriva oricărei agresiuni germane ta nu neagă faptul că între democraţii pot viitoare” [13]. izbucni, însă le consideră mai degrabă im- În perioada contemporană, două dintre probabile, date fiind multiplele modalităţi cele mai importante nume de care se leagă de rezolvare pe cale pașnică a diferendelor teza pacifismului democratic sunt Rudolf dintre democraţiile liberale [14]. Joseph Rummel și Michael Doyle, ale căror Democraţiile nu luptă între ele; este ade- abordări corespund celor două variante ma- vărat, dar ele luptă permanent cu statele ne- jore ale pacifismului democratic: versiunea democratice. Dar atunci, statele democratice monadică (ce susţine ideea păcii absolute nu pot fi numite pașnice. Unde sunt garanţii- între democraţii) și versiunea diadică (susţi- le că în viitor ele nu vor lupta între ele? ne ideea unei păci separate între democraţii, În privinţa aceasta există câteva puncte menţinând însă caracterul belicos al demo- de vedere: craţiilor în relaţia cu non-democraţiile). 1. liderii statelor democratice sunt res- Rudolf Rummel, profesor de Știinţe Po- ponsabili în faţa alegătorilor pentru declan- litice la Universitatea din Hawaii, abordea- șare războaielor, de aceea ei sunt stimulaţi ză în lucrarea Power Kills: Democracy as a de a găsi alternative; Method of Nonviolence teza păcii democra- 2. liderii democraţi soluţionează proble- tice. În viziunea acestuia, există două versi- mele interne pe calea negocierilor, dar nu uni ale păcii liberale: versiunea războiului, cu armele, procedând în același fel și în po- conform căreia democraţiile nu iniţiază litica externă; războaie între ele aproape niciodată și ver- 3. statele democratice apreciază statele siunea generală, conform căreia democraţia nedemocratice ca o ameninţare și luptă cu este o metodă de soluţionare nonviolentă a ele din cauza acelor probleme care, în re- conflictelor de interese. laţiile dintre democraţii ar fi rezolvate prin Michael Doyle, profesor de Afaceri Inter- mijloace pașnice; naţionale, Drept și Știinţe Politice la Univer- 4. statele democratice sunt mai prospere sitatea Columbia, tratează în două dintre decât cele nedemocratice și, de aceea, ele cele mai importante articole ale sale - Kant, au ce pierde [15]. Liberal Legacies and Foreign Affairs (1983) Toate aceste explicaţii sunt superficiale, 132 Administrarea Publică nr. 2, 2021 ele nu descoperă esenţa fenomenului nou ea ar realiza în cel mai înalt grad idealul de pentru știinţa politică. Punându-și întreba- justiţie și echitate socială” [19]. rea, „de ce regimurile democratice își limi- Atâta timp cât statul respectiv nu poate tează pretenţiile militare doar la adversarii fi încadrat în categoria democraţiilor libe- nedemocratici, iar între ele nu luptă?” – po- rale, intervenţia este nu doar justificată, ci litologul Joshua Goldstein constata cu amă- și necesară. Kant este valabil doar în inte- răciune: „De fapt, acest lucru nu-l cunoaște riorul comunităţii statelor democratice. O nimeni” [16]. parte din agenda teoriei păcii democratice Oricum, în urma eforturilor sporite pen- a fost transferată pe agenda politică a de- tru popularizarea acestei idei, teoria păcii mocraţiilor occidentale și acceptată oficial democratice a devenit una din cele mai im- în politica externă americană. Conceptul lui portante postulate ale doctrinei intervenţi- Doyle privind zona păcii și a democraţiei și onismului liberal ale SUA. necesitatea de a lărgi această zonă au deve- Modelul ordinii mondiale care să cores- nit un obiectiv important în politica externă pundă așteptărilor democraţiilor occiden- a SUA. Departamentul de stat îl numește cel tale după încheierea Războiului Rece, a fost de-al treilea pilon al politicii externe ameri- bine exprimat de către președintele SUA, cane. Intervenţiile din Afganistan și Irak au încă din 1990: „Avem viziunea unui nou par- fost posibile, printre altele, și datorită aces- teneriat al naţiunilor, care transcede Războ- tei politici [20]. iul Rece. Un parteneriat bazat pe consultare, Referitor la lărgirea ariei democraţiilor cooperare și acţiune colectivă, în special prin pe plan internaţional, credem că are drep- intermediul unor organizaţii mondiale și re- tate Giovani Sartori, care menţionează: „Din gionale. George Bush considera că obiective- punct de vedere geografic, victoria demo- le parteneriatului constituit în urma încetării craţiei este circumscrisă lumii modernizate Războiului Rece sunt: 1. sporirea democraţi- (...) Dar, la începutul anilor 90, starea de fapt ei; 2. sporirea prosperităţii; 3. sporirea păcii, 4. este că victoria democraţiei se oprește, în reducerea armamentului [17]. mare, la graniţele Africii, exclude o mare par- În 1993, președintele de atunci al SUA, Bill te a continentului asiatic (China este foarte Clinton, exprima următoarea opţiune: „...într- mare) și se lovește de refuzul ţărilor islamice, o eră a pericolului și oportunităţii (...) obiec- unde politică și religie, spiritual și temporal tivul nostru prioritar trebuie să fie lărgirea și sunt totuna. (...) Mai extinsă și mai impor- întărirea comunităţii internaţionale a demo- tantă este victoria democraţiei ca principiu craţiilor bazate pe economia de piaţă [18]. de legitimitate. Pe acest front nu mai rezistă Analizând cele două poziţii ale foștilor decât islamul și societăţile în care în care tra- președinţi americani, se poate constata că diţionalismul nu s-a corodat încă” [21]. puterile occidentale au privit noua ordine Astfel, speranţele că democraţia să de- internaţională post-Război Rece ca înte- vină o valoare universal acceptată au fost meindu-se pe valorile lor, în special de- zadarnice. Iar intervenţia armată în state to- mocraţie. Ceea ce nu s-a luat în vedere au talitare pentru a extinde forţat valorile de- fost diferenţele axiologice între democra- mocratice contravine atât ideilor kantiene, ţiile occidentale și alte zone ale lumii. Spre cât și tradiţiei liberale. Mai mult decât atât, exemplu, dacă în raport cu sistemul de va- istoria recentă a Orientului Mijlociu în speci- lori occidentale, un regim cum este cel din al, ne-a evidenţiat riscurile semnificative pe Iran este considerat injust, discreţionar și, în care le provoacă eșuarea democraţiilor ima- consecinţă - imoral, „...pentru musulmani ture sau pericolul instabilităţii procesului de această organizare este una democratică și democratizare. Relații internaționale și integrare europeană 133
BIBLIOGRAFIE 1. Alexandra Gheciu, Relaţiile internaţionale între istorie, teorie și politici publice. Lecţia americană în Politica de Securitate Naţională, Concepte, instituţii, procese, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 67. 2. Benjamin Solomon, Kant's Perpetual Peace: A New Look at this Centuries-Old Quest, in “The Online Journal of Peace and Conflict Resolution”. 3. onel Nicu Sava , Studii de Securitate, Centrul Roman de Studii Regionale, București, 2005, p. 90. 4. Ibidem. 5. A. Franceschet, Popular Sovereignty or Cosmopolitan Democracy? Liberalism, Kant and International Reform. “European Journal of International Relations” no. 6, 2000, p. 277-302. 6. Mircea Malita, Între război si pace, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007, p. 291. 7. Bruce Russett, Counterfactuals About War and Its Absence, in vol. Philip Tetlock, Aaron Belkin (ed.,), Counterfactual Thought Experiments in Worm Politics: Logical, Metho- dological, and Psychological Perspectives, Princeton: Princeton University Press, 1996, p. 169-178. 8. Stephen M. Walt, International relations: One world, many theories in Foreign Policy, Issue 110, Spring 1998, p. 29. 9. Constantin Hlihor, Istoria secolului XX, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2003, p. 37-39. 10. Martin Griffiths, Scoli, curente, gânditori, Editura Ziua, Bucuresti, 2003, p. 178. 11. Mircea Malita, op., cit., p.198. 12. Mircea Malita, op., cit., p. 200. 13. http://ru.scribd.com/doc/239403623/Diploma%C5%A3ia-Henry-Kissinger#scribd 14. www.unisanet.unisa.edu.au/.../Homepage.asp? 15. Democratic peace theory. http//en. Wikipedia.org/wiki/Democratic_peace theory 16. Д. Голдстайн. Миф универсал. http://esquire.ru/war-myths 17. Dumitru Mazilu, Diplomaţia. Drept diplomatic și consular, Editura Lumina Lex, Bu- curești, 2003, p. 24. 18. Dumitru Mazilu, Diplomaţia. Drept diplomatic și consular, Editura Lumina Lex, Bu- curești, 2003, p. 24. 19. Nadia Anghelescu, Introducere în islam, Editura Enchiclopedică, București, 1993, p. 79. 20. Ionel Nicu Sava, op.cit., pp. 116-118. 21. Giovani Sartori, Teoria democraţiei reînterpretată, editura Polirom, Iași, 1999, p. 444.
Prezentat: 04.05.21 E-mail: [email protected] Tribuna tânărului cercetător Tribuna tânărului cercetător 135 EFICIENȚA ȘI EFICACITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE - INSTRUMENT DE BUNĂ GUVERNARE A COMUNITĂȚILOR LOCALE
EFFICIENCY AND EFFECTIVENESS OF PUBLIC INSTITUTIONS - INSTRUMENT FOR GOOD GOVERNANCE OF LOCAL COMMUNITIES
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).11 CZU:352:005
Oleg BAXAN, doctorand, Academia de Administrare Publică
SUMMARY This article examines the concept of efficiency in the public sector to create stable and pre- dictable institutions, but also flexible enough to respond to the many social challenges, able to introduce new solutions and provide better services. Investments in human capital and public sector tools aim at more efficient organizational processes, modern management, motivated and qualified civil servants and of course the capacity building of institutions. Keywords: human resources, capacity building, public administration, motivation.
REZUMAT În acest articol se analizează conceptul de eficiență în sectorul public pentru a crea instituții stabile şi previzibile, dar şi suficient de flexibile pentru a răspunde la numeroasele provocări sociale, capabile să introducă noi soluții şi să ofere servicii mai bune. Investițiile în capital uman şi instrumente din sectorul public vizează procese organizaționale mai efici- ente, management modern, funcționari publici motivați şi calificați şi, desigur, consolidarea capacităților instituțiilor. Cuvinte-cheie: resurse umane, consolidarea capacităților, administraţie publică, motivare.
Pentru a putea aborda activitatea în sec- raţională propusă de L. Gulick și L. Urwick. torul public din perspectiva conceptului de Managerii publici trebuie să aibă în vedere eficienţă este necesar ca eficienţa să fie în- faptul că, dacă eforturile pot fi dimensio- ţeleasă și considerată atât ca urmare a influ- nate în mod strict, efectele, în special cele enţei factorilor economici, cât și ca o conse- sociale, sunt dificil de determinat și nu pot cinţă a influenţei factorilor politici, culturali, fi prevăzute în totalitate. Aceasta deoarece juridici și în special a factorului uman, căci administraţia publică își desfășoară activi- „resursele umane sunt cele care stau la baza tatea într-un cadru social supus unor influ- reușitei sau eșecului” [1, p. 47]. enţe multiple. Cel mai adesea aceste efecte Acest concept a fost folosit pentru prima sociale indirecte, neprevizibile au implicaţii dată în administraţia publică în abordarea majore în sectorul public [1, p. 68]. 136 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Din punct de vedere al formelor de ex- - instrumentală – dominată de necesita- primare se poate spune că eficienţa poate tea de a primi recompense pentru munca fi estimabilă privind efectele economice și depusă; inestimabilă vizavi de efectele sociale. - socială – dominată de necesitatea de Managerii publici ar trebui să ţină seama recunoaștere a muncii; de ambele forme, dar și de faptul că ele pot - internalistă – dominată de necesitatea avea, pe lângă dimensiunea prezentă, și o de a avea provocări la locul de muncă [2]. dimensiune de perspectivă, deoarece o par- În efortul de asigurare a motivaţiei înalte te apreciabilă din rezultate se obţin pe par- a colaboratorilor, întotdeauna s-a pus pro- cursul unei perioade de timp. Din păcate, blema banilor ca motivator, pornindu-se adesea eficienţa de perspectivă propagată de la întrebarea dacă oamenii muncesc mai este ignorată. O analiză asupra sistemului bine în situaţia în care sunt plătiţi mai bine. decizional arată o pondere foarte ridicată a Frederick Taylor a folosit plata ca element deciziilor pe termen scurt, ceea ce condu- esenţial la începuturile managementului ce la decizii cu efecte imediate, de cele mai știinţific. Cercetările au arătat însă că există multe ori în detrimentul deciziilor pe ter- factori mai importanţi – oamenii muncesc mene medii și lungi care sunt total neglija- mai bine în condiţiile în care li se oferă mai te. De altfel, o astfel de abordare determină multă autonomie, o mai mare abilitate de a efecte negative pe termen lung, majorând influenţa condiţiile de muncă sau o muncă coeficientul de risc. mai satisfăcătoare. Instrumentele de moti- Un alt segment, resursele umane, repre- vare financiară sunt considerate, în institu- zintă cea mai importantă resursă a unei in- ţiile publice, în general, și în administrația stituţii publice, indiferent de domeniul si aria publică locală, în particular, ca fiind cele mai de activitate, deoarece fără prezenţa efectivă importante modalităţi de creare a motiva- a oamenilor, care știu ce, când și cum trebu- ţiei dorite printre angajaţi. Pe de altă parte, ie făcut, este imposibil ca organizaţia să își banii pot fi folosiţi ca motivator în anumite atingă obiectivele. Analiza literaturii de spe- condiţii: dacă se poate demonstra existen- cialitate, precum si rezultatele investigațiilor ţa unei legături între performanţe și plată; noastre demonstrează că dificultăţile sau dacă plata este cu adevărat importantă succesele instituţiilor, inclusiv ale autorităţi- pentru oameni și dacă performanţele sunt lor publice locale, au la bază resursele umane cu adevărat recunoscute și recompensate. și calitatea managementului aplicat asupra În acest context este importantă nece- acestora. Motivarea resurselor umane repre- sitatea unei „autonomii financiare” a anga- zintă setul de strategii și tehnici aplicate de jatului, unde remunerarea pentru munca către instituţie și manageri, în vederea men- depusă trebuie să fie suficientă pentru a-i ţinerii și sporirii nivelului de performanţă al asigura un trai decent. În caz contrar, apli- angajaţilor. De aici rezultă că pentru a avea carea tehnicilor de motivare nefinanciară eficiență maximă de la angajați e nevoie de poate fi inutilă. Conducătorii APL, dar și res- a implementa motivarea. ponsabilii de resurse umane, vor ţine cont Una dintre cele mai cunoscute tipologii de faptul că motivarea angajaţilor ţine atât ale motivaţiei a fost elaborată de către prac- de aspectul financiar, cât și de cel nefinan- ticienii Leonard, Beauvais și Scholl în 1999. ciar. Motivarea financiară are drept scop Modelul respectiv distinge 4 tipuri de crearea sentimentului de echitate privind motivaţii, după cum urmează: remunerarea primită în raport cu munca - egocentrică – dominată de necesitatea depusă, iar motivarea nefinanciară este de a primi plăcere din munca efectuată; orientată, preponderent, spre satisfacerea Tribuna tânărului cercetător 137 necesităţilor de apreciere, apartenenţă la în diferite funcţii etc. Dar și de comporta- grup, recunoaștere a muncii, realizare pro- mentul funcţionarilor publici în raport cu fesională etc. Fiecare conducător în activi- cetăţenii, raporturile interumane în cadrul tatea sa aplică un anumit stil de conducere instituţiilor publice ș. a. care poate fi eficient sau ineficient atât din Toate aceste probleme nu trebuie abor- perspectiva managerială, cât și din perspec- date numai din punct de vedere juridic, tiva motivaţională. dar și de aspectele ce nu au reglementare În literatura de specialitate există mai juridică. Se consideră că nu se poate vorbi multe teorii privind stilurile de conducere, de eficienţă fără eficacitate, pentru că “este dar cel mai practic în context organizaţional mult mai important să realizezi bine ceea ce este modelul conducerii situaţionale. Mo- ţi-ai propus – eficacitatea, decât să realizezi delul situaţional presupune că un manager bine altceva – eficienţa” [ 5, p. 79]. eficient și motivant este acela care cunoaște Totodată, se afirmă că relaţia dintre să-și adapteze stilul de conducere în funcţie eficacitate și eficienţă este una de parte- de situaţia creată. Un manager eficient apli- întreg, eficacitatea influenţând în mod că diferite stiluri de conducere. Distingem direct eficienţa, în special pe cea a per- următoarele 4 stiluri de conducere: stilul di- sonalului, fiind un element esențial al rectiv, stilul de facilitare, stilul de susţinere, eficacității. Eficacitatea, precum și efici- stilul de delegare [3]. enţa activității personalului, constituie Factorul uman reprezintă elementul- elementul-cheie al eficienţei per ansam- cheie al performanţelor din sectorul public. blu a sectorului public. Mai mult, constituie coordonata esenţială a Lipsită de aceste caracteristici, mun- dimensiunii și calităţii activităţii în sectorul ca fiecărui funcţionar public în cadrul public. Or, eficienţa unei instituţii publice, autorităților administrației publice la nivel pe lângă factorii economici și activitățile local sau național ar influenţa negativ ac- cuantificabile în mod direct, depinde și de o tivitatea pe ansamblu a instituţiei și/sau serie de aspecte necuantificabile direct, dar autorităţii. Mai mult, ar pune în pericol în- care au multiple consecinţe asupra perfor- săși atingerea obiectivului fundamental al manţelor în sectorul public. Printre acestea instituţiei publice - satisfacerea interesului un loc important îl ocupă eficienţa muncii public. funcţionarilor publici. De eficienţa muncii Ca urmare, este necesară concentrarea lor depinde însăși calitatea și eficienţa acti- atenţiei managerilor publici asupra perfor- vităţii administraţiei publice. manţelor resurselor umane, creștere care Altfel spus, eficienţa activităţii autorităţii va influenţa în mod direct eficienţa utilizării administraţiei publice este determinată de: resurselor materiale și financiare și eficien- - calitatea actului administrativ; ţa pe ansamblu a instituţiilor și autorităţilor - competenţele, capacitatea de lucru și publice. de execuţie adecvate a sarcinilor; Prin urmare, valoarea instituţiilor și auto- - capacitatea autorităţilor locale de a rităţilor din sectorul public nu constă doar executa sarcinile în timp util [4, p. 72]. în mijloacele materiale sau financiare de Problema resurselor umane din sectorul care dispune, dar, mai ales, în potenţialul lor public reprezintă multiple aspecte de ordin uman. Prin urmare, în procesul de reformă social-uman, politic, juridic și tehnic. Este a administraţiei publice este necesar să se vorba de pregătirea profesională a persona- acorde o mai mare atenţie factorului uman, lului instituţiilor publice, recrutarea și repar- singurul care poate face un sistem mai efi- tizarea acestuia, aprecierea și promovarea cient și mai viabil din punctul de vedere al 138 Administrarea Publică nr. 2, 2021 viabilităţii economico-financiare și mana- nistrației publice consideră că pentru re- geriale [4, p. 54]. forma administraţiei publice ar fi suficientă În domeniul consolidării instituționale, doar reglementarea juridică a activităţii trebuie sa avem ca scop consolidarea acesteia, a principalelor aspecte, fără să se capacităților instituționale și a resurselor înţeleagă că un cadru juridic valorează foar- umane ale instituțiilor APL. Modificarea te puţin dacă nu sunt suficienţi funcţionari normelor nu este suficientă pentru a trans- publici care să-l valorifice. forma instituțiile și a îmbunătăți calitatea Pentru modernizarea sistemului admi- serviciilor publice. Este esențial să schimbi nistrativ nu este suficientă doar completa- convingerile și valorile pentru a promova rea și perfecţionarea cadrului normativ, cre- atitudini și comportamente care sunt alini- area unui cadru instituţional corespunzător ate cu principiile bunei guvernări. și nici chiar elaborarea unor programe refe- În această ordine de idei, dezvoltarea ritoare la recrutare, planul carierei, formarea învăţământului și știinţei administrative specializată, standardele și controlul asupra impulsiona desfășurarea reformelor. Con- performanţelor funcţionarilor publici. Este solidarea capacității sectorului public este o nevoie de o nouă concepţie despre func- componentă importantă bunei guvernări și ţionarii publici și rolul acestora în sistemul dezvoltării durabile a comunităților locale, administrației publice locale, o nouă abor- dar și a companiilor private. dare a activităţii lor prin prisma eficienţei și Cu referire la situaţia actuală din Repu- eficacității. blica Moldova la capitolul dezvoltarea sis- În concluzie, pe lângă toate acestea, temului administraţiei publice locale, se managerii publici la nivel local ar trebui să impune necesitatea stringentă de a elabo- acorde o atenție deosebită gândirii strategi- ra o viziune strategică privind consolidarea ce - acea componentă a profilului manage- capacităţilor autorităţilor executive și deli- rului public - a „gandi în perspectivă". berative ale administraţiei publice locale de Nu pe ultimul loc este și motivarea re- nivelul I și II. surselor umane, care constituie una dintre Mulţi specialiști în domeniul admi- funcțiile esențiale ale managerilor publici.
BIBLIOGRAFIE 1 .Chirleșan, D., Prodan, A, Brăileanu, T. Management în administraţie, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 47, 68. 2. Leonard N. H., Beauvais L. L., & Scholl R. W. (1999). Work Motivation: The incorporation of self concept-based processes. Human Relations, 52, 969-998. 3. Hersey, P. and Blanchard, K. H. (1977). Management of Organizational Behavior 3rd Edition – Utilizing Human Resources. New Jersey/Prentice Hall. 4. Munteanu, V. Management public local. Ed.: Tipo Moldova, Iași, 2003, p. 72, p. 54. 5. Matei, L. Roman. Public Management Reform, Vol.1. Ed.: Econom., București, 2009, p. 79.
Prezentat: 19.05.21 E-mail: [email protected] Tribuna tânărului cercetător 139 CONSIDERAȚII ALE SISTEMULUI SERVICIILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL BOTOȘANI PRIN PRISMA REFORMĂRII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
CONSIDERATIONS OF THE PUBLIC SERVICES SYSTEM IN THE BOTOSAN MUNICIPY THROUGH THE PRISM OF PUBLIC ADMINISTRATION REFORM
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).12 CZU: 351(498)
Sorin BRADU, doctorand, Academia de Administrare Publică
SUMMARY The local public administration is the one that plays the most important role in the organizati- on and management of public services, given the fact that it knows the needs of the citizens most closely. The important scientific problem consists in the scientific substantiation of the responsibili- ties of the public administration in the organization and modernization of the public services. This fact may lead to the clarification of the role of public administration provider in the conditions of more and more intense involvement of the private sector in the management of public services. This clarification is necessary in order to identify ways to apply modern methods of development and efficiency of public services in Botosani. Keywords: public administration, public service management, public administrative reform, private sector, modern methods.
REZUMAT Administraţia publică locală este cea care joacă rolul cel mai important în organizarea şi ges- tionarea serviciilor publice, dat fiind faptul că anume ea cunoaşte cel mai îndeaproape necesităţile cetățenilor. Problema ştiinţifică importantă constă în fundamentarea ştiinţifică a responsabilităţilor administraţiei publice în organizarea şi modernizarea serviciilor publice. Acest fapt poate conduce la clarificarea rolului de prestator al administraţiei publice în condiţiile implicării tot mai intense a secto- rului privat în gestiunea de servicii publice, clarificare necesară în vederea identificării căilor de aplicare a metodelor moderne de dezvoltare şi eficientizare a serviciilor publice din Municipiul Botoşani. Cuvinte-cheie: administrație publică, gestionarea serviciilor publice, reforma administrației pu- blice, sectorul privat, metode moderne.
Elemente introductive. Serviciile publi- cărora se asigură un anumit grad de confort ce trebuie să satisfacă nevoi sociale variate necesar cetăţenilor atât la nivelul comunită- ale membrilor comunităţii sau ale comuni- ţilor urbane cât și al celor rurale. Serviciile de tăţilor privite per ansamblu, una dintre cele utilitate publică, având în vedere specificul mai importante categorii sunt serviciile co- furnizării și prestării lor printr-o infrastructu- munitare de utilităţi publice prin intermediul ră tehnico-edilitară care aparţine unităţilor 140 Administrarea Publică nr. 2, 2021 administrativ-teritoriale, cunosc o reglemen- torii serviciilor publice. Sondajul a fost axat în tare care este proprie pieţei de monopol, principal pe Municipiul Botoșani. Rezultatele prestarea/furnizarea acestora fiind permisă acestui sondaj sunt cât se poate de sugestive doar în baza acordului autorităţilor publice și demonstrează cu prisosinţă că viziunea ce- locale exprimate prin hotărâri emise de către tăţeanului referitor la problematica serviciilor structurile deliberative ale acestora. publice se deosebește de modul cum percep Administraţia publică a Municipiului problema cercetătorii în domeniu sau auto- Botoșani nu reprezintă încă un etalon de or- rităţile administraţiei publice. În acest sens, a ganizare și gestionare a serviciilor publice, cu fost elaborat un chestionar din 10 întrebări, anumite excepţii. Totuși, evolutiv putem ob- conţinând atât întrebări deschise, cât și între- serva tendinţe pozitive, cu o dezvoltare fără bări închise: precedent în ultimii ani. 1. Care din următoarele servicii publice În mod deosebit, m-am axat pe perioada există in municipuil Botoșani? 2019-2020, legislaţia actuală ce reglemen- 2.A. Administraţia publică nu depune su- tează activitatea serviciilor publice locale. ficiente eforturi pentru a asigura servicii pu- În primul rând, autorităţile administraţiei blice de calitate cetăţenilor? publice locale se confruntau cu serioase pro- 2.B. Populaţia nu are alternative în alege- bleme de ordin financiar pentru renovarea in- rea unui sau altui prestator de servicii publice? frastructurii locale, deoarece în bugetele locale 2.C. Serviciile publice care există nu sati- nu erau prevăzute cheltuieli pentru investiţii. sfac pe deplin necesităţile cetăţenilor În al doilea rând, autorităţile administraţi- 3. Cum apreciaţi la moment calitatea pre- ei publice locale aveau capacităţi reduse de a stării serviciilor publice în Municipiul Botoșani? atrage investiţii de pe piaţa de capital internă 4. Consideraţi că privatizarea anumitor sau externă. servicii publice poate mări calitatea acestora În al treilea rând, infrastructura serviciilor și gradul de satisfacţie a populaţiei? publice locale de primă necesitate avea un 5. În condiţiile lipsei de mijloace financia- grad avansat de uzură care condiţiona chel- re, ce ar trebui să facă consiliul local la înfiin- tuieli enorme pentru întreţinere, pierderi ţarea unor servicii publice? mari în reţelele de distribuţie precum și cali- 6. Problema de bază cu care se confruntă tatea proastă a serviciilor. serviciile publice. Reprezentarea, analiza şi interpretarea 7. Dumneavoastră personal, în calitate datelor. Sondajul era reprezentativ pentru de utilizator, ați adresat vreodată o plângere Municipiul Botoșani și aborda cu precădere autorităților în legătură cu calitatea nesatis- următoarele servicii publice: salubrizarea, făcătoare a unor servicii publice? Dacă da, vă distribuirea și asigurare cu apă și canalizare, rugăm să indicați care servicii anume. parţial referindu-se și la serviciile de electro- 8. Consideraţi că modificarea tarifelor la nice și informatice. serviciile comunale (în sensul majorării) este Referitor la serviciul de salubrizare și servi- justificată? ciul de distribuire și asigurare apă-canal, stu- 9. Consideraţi că organizaţiile neguverna- diul a scos în evidenţă faptul că nivelul de ser- mentale (ONG) pot fi implicate în gestiunea viciilor prestate era destul de nesatisfăcător. serviciilor publice? Pentru a verifica cum este perceput rolul 10. Ce recomandaţi în vederea îmbunătă- administraţiei publice locale referitor la or- ţirii calităţii serviciilor publice din Municipiul ganizarea și gestionarea serviciilor, din punct Botoșani? de vedere a cetăţenilor-utilizatori, în perioada Răspunsurile au fost sistematizate după 2019-2020 am realizat un sondaj între utiliza- cum urmează: Tribuna tânărului cercetător 141
Figura 1. Disponibilitatea serviciilor publice reprezentate de utilizatorii chestionaţi.
Sursa: Elaborarea de către autor în baza sondajului efectuat pe perioada 2019-2020.
2.A. Administraţia publică nu depune suficiente eforturi pentru a asigura servicii publice de calitate cetăţenilor? Figura 2. Aprecierea de către utilizatori a eforturilor depuse pentru asigurarea serviciilor publice de calitate.
Sursa: Elaborarea de către autor în baza sondajului efectuat pe perioada 2019-2020.
2.B. Populaţia nu are alternative în alegerea unui sau altui prestator de servicii publice? Figura 3. Aprecierea de către utilizatori a alternativelor pentru asigurarea serviciilor publice de calitate.
Sursa: Elaborarea de către autor în baza sondajului efectuat pe perioada 2019-2020. 142 Administrarea Publică nr. 2, 2021
2.C Serviciile publice care există nu satisfac pe deplin necesităţile cetăţenilor. Figura 4. Gradul de satisfacere a necesităţilor cetăţenilor.
Sursa: Elaborarea de către autor în baza sondajului efectuat pe perioada 2019-2020.
Cum apreciaţi la moment calitatea prestării serviciilor publice în Municipiul Botoşani? Figura 5. Calitatea prestării serviciilor publice în Municipiul Botoşani.
Sursa: Elaborarea de către autor în baza sondajului efectuat pe perioada 2019-2020.
Consideraţi că privatizarea anumitor servicii publice poate mări calitatea acestora şi gradul de satisfacţie a populaţiei? Figura nr. 6. Calitatea prestării serviciilor publice în Municipiul Botoşani.
Sursa: Elaborarea de către autor în baza sondajului efectuat pe perioada 2019-2020. Tribuna tânărului cercetător 143
În condiţiile lipsei de mijloace financiare, ce ar trebui să facă consiliul local la înfiinţarea unor servicii publice? Figura 7. Opțiuni de finanțare propuse de respondenți.
Sursa: Elaborarea de către autor în baza sondajului efectuat pe perioada 2019-2020.
Problemele de bază cu care se confruntă serviciile publice astăzi?
Problema de bază cu care se confruntă serviciile publice Nr.crt. DENUMIRE SERVICIU PROCENT
1 calitatea proastă 33% 2 tarifele mari 17% 3 personal incompetent 13% 4 legislație imperfectă 7% 5 necunoașterea de către utilizatori a propriilor drepturi 13% 6 resursele financiare insuficiente 10% 7 infrastructura slab dezvoltată 7% Sursa: Elaborarea de către autor în baza sondajului efectuat pe perioada 2019-2020.
Dumneavoastră personal, în calitate de utilizator, ați adresat vreodată o plângere autorităților în legătură cu calitatea nesatisfăcătoare a unor servicii publice? Dacă da, vă rugăm să indicați care servicii anume.
Frecvența depunerii reclamațiilor referitor la calitatea serviciilor Nr.crt. DENUMIRE SERVICIU PROCENT
1 Servicii de salubrizare 53% 2 Servicii alimentare apă canal 30% 3 Nu au depus reclamații 17% Sursa: Elaborarea de către autor în baza sondajului efectuat pe perioada 2019-2020. 144 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Consideraţi că modificarea tarifelor la serviciile comunale (în sensul majorării) este justificată? Tabel 3. Justificarea modificării tarifelor serviciilor publice locale.
Justificarea modificării tarifelor serviciilor publice locale
Nr.crt. DENUMIRE SERVICIU PROCENT 1 DA 73% 2 NU 17% 3 NU AU RĂSPUNS 10% Sursa: Elaborarea de către autor în baza sondajului efectuat pe perioada 2019-2020. Consideraţi că organizaţiile negu- informaţionale, parteneriatul public-privat, vernamentale (ONG) pot fi implicate în operativitate în soluţionarea problemelor, gestiunea serviciilor publice? instruirea şi motivarea personalului, Deşi majoritatea absolută a respon- exercitarea controlului, dar şi privatizarea. denţilor a răspuns pozitiv la această întrebare, 3. Concluzii. Majoritatea utilizatorilor trebuie să menţionăm totuşi următoarele - consideră că administraţia publică nu unii respondenţi au idei destul de vagi despre depune suficiente eforturi pentru a-i asigura ce ar trebui să facă ONG-urile, percepându- cu servicii de calitate. Pe de altă parte, şi le în primul rând ca surse de finanţare, lucru cetăţenii devin din ce în ce mai activi, dat evident greșit. Doar câţiva respondenţi le fiind faptul că aproape jumătate din cei percep ca pe un instrument de monitorizare chestionaţi au adresat cel puţin o plângere şi asigurare a transparenţei în activitatea autorităţilor referitoare la calitatea serviciilor serviciilor publice. publice. Ce recomandaţi în vederea îmbunătăţirii În aceste condiţii, tot mai mulţi calităţii serviciilor publice din Municipiul respondenţi se arată deschişi spre ideea Botoşani? privatizării unor servicii publice. Pe de altă Răspunsurile au fost cât se poate de parte, majoritatea absolută a respondenţilor variate, şi anume: gestionarea mai eficientă sunt contra majorării tarifelor, deşi, atât a resurselor publice, demonopolizarea unor practica naţională, cât şi cea internaţională servicii publice, asigurarea transparenţei în demonstrează că majorarea tarifelor este o stabilirea tarifelor, informarea utilizatorilor consecinţă aproape imediată a privatizării. despre drepturile lor, stabilirea unui coraport Utilizatorii au venit cu idei valoroase în optim cost-calitate, combaterea corupţiei, domeniul perfecţionării serviciilor publice. concesionarea unor servicii publice, Acest lucru ne demonstrează că ei pot servi preluarea practicii internaţionale în domeniu, ca o valoroasă sursă de informaţie, dacă introducerea serviciilor electronice, administraţia publică doreşte să schimbe implementarea mai largă a tehnologiilor ceva în sistemul existent al serviciilor publice.
BIBLIOGRAFIE 1. Alexandru, I. Administraţia publică. Bucureşti: Lumina LEX, 2002, p. 427. 2. Alexandru, I., Matei, L. Serviciile publice. Abordare juridico-administrativă. Bucureşti: Editura Economică, 2000, p. 379. Tribuna tânărului cercetător 145
3. Cicea C. Eficienta serviciilor publice. O abordare în viziune clasică a sistemului de învăţământ. În: Administraţie şi management public, revistă metodico-ştiinţifică, 2006, nr. 7. 4. Chong A., Hentschel J. Bundling of Basic Public Services and Household Welfar in Developing Countries/Oxford Development Studies, vol. 35, no. 3, September 2007. 5. Gîrneţ Gh., „Problemele actuale ale reformei administraţiei publice”, Revista „Administrarea publică”, nr.2/1999. 6. Parlagi A. Iftimoaie C. Serviciile publice locale. Bucureşti: Economica, 2001, p. 398.
Prezentat: 05.05.21 E-mail: [email protected] 146 Administrarea Publică nr. 2, 2021 ANALIZA CONCEPTULUI DE LICENȚĂ ÎN ACTIVITATEA DE ÎNTREPRINZĂTOR
ANALYSIS OF THE CONCEPT OF LICENSE IN ENTREPRENEURSHIP
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).13 CZU: 347.71:334
Nicolae PASCARU, doctorand, Universitatea de Stat din Moldova
SUMMARY In the sense of the Republic of Moldova's pursuit of the European path, of the democratization process, but also in the sense of the increasingly visible development of capitalist relations, the entrepreneurial activity acquires special importance. More and more businesses are being opened in the Republic of Moldova, but one thing that unites all these businesses is the fact that regardless of the type of activity, entrepreneurs must strictly comply with the legal framework for carrying out entrepreneurial activities, especially if these activities involve obtaining certain permissive documents (authorizations / activity licenses). Since the declaration of the Republic of Moldova as an independent state and up to now, the legislator of the Republic of Moldova has made considerable and important progress in adjusting the legal framework regarding licensing in the entrepreneurial activity, the procedure for issuing, suspending and / or withdrawing the permissive acts in the entrepreneurial activity, etc. Keywords: license, public authority, permissive act, authorization, entrepreneurial activity.
REZUMAT În sensul urmăririi de către R.Moldova a parcursului european, a procesului de democratizare, dar şi în sensul dezvoltării tot mai vizibile a relațiilor capitaliste, o importanță deosebită capătă activitatea de antreprenoriat. Tot mai multe afaceri sunt deschise în RM, dar un lucru ce uneşte toate aceste afaceri, îl reprezintă faptul că indiferent de genul de activitate, antreprenorii trebuie cu strictețe să respecte cadrul legal privind desfăşurarea activităților de antreprenoriat, mai cu seamă, dacă aceste activități presupun obținerea anumitor acte permisive (autorizații/licențe de activitate). Începând cu declararea RM ca stat independent şi până în prezent, legiuitorul din RM a făcut progrese considerabile şi importante în ajustarea cadrului legal privind licența în activitatea de întreprinzător, procedura de eliberare, suspendare şi/sau retragere a actelor permisive în activitatea de întreprinzător, etc. Cuvinte-cheie: licență, autoritatea publică, act permisiv, autorizație, activitate de antreprenoriat. Tribuna tânărului cercetător 147
Unul dintre elementele constitutive im- particular pentru exercitarea unui anumit portante în crearea unei economii puter- comerț, a unei anumite industrii sau pentru nice ale unui stat, îl reprezintă activitatea a importa și exporta mărfuri”. întreprinzătorilor, care pe deoparte prin Din definiția prenotată, putem deduce prestarea anumitor servicii sau produce- anumite caracteristici ale licenței și anume rea anumitor bunuri, satisfac necesitățile faptul că acesta reprezintă un act prin inter- sociale ale populației, iar pe cealaltă par- mediul căruia statul își exprimă acordul față te, necesitățile antreprenorilor de a obține de un particular de a practica o anumită ac- profit . tivitate de întreprinzător. Activitatea antreprenorială poate fi din La nivel de doctrină, noțiunea de licență cea mai diversă, iar unele activități antre- este definită de mai mulți autori, atât din prenoriale necesită a fi supravegheate de RM, cât și de alți autori de peste hotare. Ast- către stat, datorită interesului deosebit de fel, o primă definiție a licenței în activitatea important ale acestor activități pentru în- de întreprinzător o identificăm la autorii N. treaga comunitate. Această supraveghere Roșca și S. Baieș [2] , care definesc licența se exercită de stat prin diferite pârghii le- în sens dublu, și anume, în primul sens au- gale, iar una dintre aceste pârghii reprezen- torii menționează că licența reprezintă o tând licențierea genurilor date de activitate. manifestare de voință din partea statului În Republica Moldova dreptul persoanei de a autoriza, un anumit subiect pentru de a desfășura o anumită activitate de între- desfășurarea unui anumit gen de activita- prinzător (inclusiv prin licență), este consa- te, prin acest fel lărgindu-se și capacitatea crat în legea supremă (Constituție). civilă a subiectului dat, care dobândește Astfel, statul declarând libertatea de a anumite drepturi și obligații specifice potri- desfășura o anumită activitate de întreprin- vit licenței și în cel de-al doilea sens, autorii zător, asigură totodată și reglementarea nominalizați, afirmă că licența reprezintă un juridică a acestei activități, impunând antre- bun care se află în patrimonial întreprinză- prenorilor o serie de cerințe printre care se torului. enumeră și necesitatea de a obține licențe Altă definiție doctrinară a licenței, o pentru a desfășura un anumit gen de activi- identificăm în manualul de Dreptul afaceri- tate de interes public. lor, autorii Vlad Vlaicu, Alexandru Cuznețov Practicarea anumitor genuri de activități ș. a [3], care definesc licența drept un act de importanță publică majoră, fără licență, administrativ care permite titularului de ar aduce societatea la apariția riscurilor ca licență dreptul de a desfășura o anumită fiecare agent economic și nu numai, ar în- activitate prevăzută de acea licență, pe o călca respectarea ordinii publice și bunelor anumită perioadă de timp cu respectarea moravuri. tuturor condițiilor legii ce ține de activita- În acest sens, studierea subiectului legat tea dată. de licența în activitatea de întreprinzător, În doctrina rusă, autorul rus E Popov [4], reprezintă un interes deosebit de important descrie mai multe aspecte legate de acti- atât din punct de vedere doctrinar, cât și din vitatea de transportare de pasageri, inclu- punct de vedere practic. siv prin oferirea unei definiții a ceea ce în- Potrivit DEX-ului [1] , licența este defini- seamnă licență în sensul în care la fel ca și în tă ca fiind: ,,o autorizație dată de stat unei legislația din RM, în legislația din Federația persoane pentru exercitarea unui negoț Rusă activitatea antreprenorială de trans- special, pentru operații de import și de ex- portare a pasagerilor, este o activitate au- port etc.” sau „ autorizație dată de stat unui torizată/licențiată. În acest sens, în viziunea 148 Administrarea Publică nr. 2, 2021 autorului prenotat, licența în activitatea tele constitutive ale licenței care practic nu de întreprinzător, este tratată ca fiind ,,o diferă de definiția care se regăsește în DEX. prerogativa pe care o dețin autoritățile pu- Diferența dintre noțiunile licenței în cele blice în scopul de a proteja interesele sta- două surse, reprezintă faptul că legiuitorul tului împotriva unor eventuale consecințe a redat mai amănunțit ce reprezintă licența, negative cu caracter comercial ce pot lua adăugând pe lângă faptul că aceasta repre- naștere din partea întreprinzătorilor.” . zintă un act administrativ, și faptul că titula- O altă definiție a licențierii în activitatea rul licenței are anumite drepturi și obligații de întreprinzător, o identificăm și la au- identificate în prevederile imperative ale toarea A.Pozdneakova. În opinia autoarei, legii, și pe care acesta trebuie să le respecte licența în activitatea de întreprinzător, este cu strictețe. privită ca ,,fiind mijlocul de atingere a echi- Astfel, putem menționa faptul că licența librului dintre interesele publice și private, în activitatea de întreprinzător, este un fiind condiția de bază pentru realizarea act administrativ care generează anumite dreptului la desfășurarea activității de între- drepturi titularului acesteia, dar și o serie de prinzător” [5]. obligații prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, Un alt doctrinar rus, și anume autorul licența reprezintă un act care conferă titula- Leontev, definește licența în ca fiind ,,un rului acesteia un anumit statut special. document al unei forme stabilite de stat După abrogarea sa, legea nr. 332 a fost care permite antreprenorilor să se angaje- înlocuită prin legea nr. 451 privind regle- ze într-unul sau alt tip specific de activitate mentarea prin licențiere a activității de între- antreprenorială, care necesită un control prinzător [8], care la moment de asemenea suplimentar din partea statului, sau cu alte este abrogată, dar care de asemenea oferea cuvinte dreptul antreprenorului de a efec- o definiție a ceea ce înseamnă licență. tua anumite activități, care pot fi certificate În acest sens, potrivit prevederilor le- (confirmate) printr-un document cu același gii prenotate, prin licență se înțelegea nume” [6]. un act administrativ, care are caracter Trecând de la definițiile licenței din li- permisiv, adică care oferă titularului drep- teratura de specialitate la cadrul legal, pu- tul de a desfășura o anumită activitate în tem menționa faptul că o primă definiție a baza licenței, eliberat de o autoritate de licenței o regăsim în Legea nr. 332 privind licențiere împuternicită prin prisma legii acordarea de licențe pentru unele genuri de a reglementa și supraveghea un anumit de activitate [7](în prezent abrogată), care domeniu supus licențierii pe o anumită definea licența ca fiind un act administra- perioadă de timp să desfășoare o anumi- tiv eliberat de o autoritate împuternicită cu tă activitate licențiată cu respectarea tu- dreptul de acordare a licențelor, prin care turor condițiilor de licențiere. Deducem se atestă dreptul titularului de licență de a faptul că în legea nr. 451 legiuitorul din RM desfășura un anumit gen de activitate cu oferea o definiție mai complexă a ceea se condiția ca să respecte toate rigorile lega- subînțelege prin licență, astfel lăsând loc le vizavi de calitatea mărfurilor și serviciilor puțin de interpretări extensive. prestate. Odată cu abrogarea legii nr. 451, locul Reieșind din cele prenotate, deducem acesteia a fost preluat de către legea nr. faptul că definiția redată de legiuitor, păs- 160 privind reglementare prin autoriza- trează logica ideii de licență ca fiind un act re a activității de întreprinzător. În preve- administrativ, ceea ce ne permite să iden- derile legii nr. 160, noțiunea de licență în tificăm ușor și din definiția legală elemen- activitatea de întreprinzător, este definită Tribuna tânărului cercetător 149 prin prisma prevederilor art. 121, care pentru comunitate în general. definește licența ca fiind un act permisiv, De menționat, că la nivelul Curții Eu- eliberat de către o autoritate de licențiere ropene a Drepturilor Omului, licența este în procesul de reglementare a activității de privită ca un bun în sensul prevederilor art. întreprinzător, care atestă faptul că titula- 1 din Protocolul 1, iar așa cum reiese din rul de licență poate desfășura activitatea jurisprudența CEDO, încetarea valabilității licențiată prevăzută în aceasta pentru o licențelor pentru dreptul de desfășura o anumită perioadă de timp, cu respectarea afacere, constituie o ingerință asupra drep- tuturor prevederilor legale cerute pentru tului la respectarea bunurilor garantat de genul dat de activitate. Convenție [9]. În acest sens, observăm că noțiunea de În concluzie, putem menționa faptul că licență în prevederile legii nr. 451 și legii nr. noțiunea de licență în activitatea de între- 160 practic nu diferă, ba chiar mai mult de- prinzător, în cadrul legal al RM, este regle- ducem aceleași elemente caracteristice în mentată pe deplin, ceea ce permite evita- ambele legi, unica diferență constă în fap- rea de interpretări extensive defavorabile a tul că în legea nr. 451 licența este definită ceea ce reprezintă această noțiune. ca un act administrativ, iar în legea nr. 160 Mai mult ca atât legiuitorul din RM, a licența deja este definită ca un act permisiv, avut grijă ca domeniului de licențiere a diferența cărora va fi explicată în acest pa- activității de întreprinzător să dedice o ragraf mai jos. lege special și anume în prezent legea nr. De asemenea, din prevederile legale 160 privind reglementare prin autorizare care definesc noțiunea de licență, mai pu- a activității de întreprinzător, în care sunt tem să identificăm și faptul că licența în descrise pe deplin toate etapele necesare, general, dar și în special în activitatea de lista autorităților, dar și alte moment nece- antreprenoriat, se eliberează doar de anu- sare procedurii de obținere a licențelor în mite autorități, ceea ce denotă faptul că activitatea de întreprinzător. aceste autorități pot fi numiți niște subiecți De asemenea, mai putem deduce faptul speciali împuterniciți de legiuitor pentru că licența în activitatea de întreprinzător, a acorda licențe. În acest sens, mai putem reprezintă un mecanism de monitoriza- adăuga și faptul că existența unor autorități re și control a acestei activități din partea speciale, împuternicite să elibereze licențe organelor abilitate ale statului delegate cu este binevenită prin prisma caracterului atribuții speciale în acest sens. mai specializat al acestor instituții, ceea ce Totodată această monitorizare, nu tre- ar deduce și un grad mai înalt de specializa- buie percepută de către antreprenori ca re ale acestor autorități, dar și un grad înalt o tendință a statului de a stopa progresul de profesionalism ale funcționarilor care economic, ci din contra, această monitori- datorită specializării să poată asigura o ac- zare trebuie interpretată ca rolul de ,,arbi- tivitate menită să apere interesele generale tru,, a statului în supravegherea respectării ale societății, cât și să asigure la necesitate ,,regulilor de joc,, de către antreprenori în respectarea cerințelor legale de către titu- practicarea activităților licențiate de către larii de licență. aceștia. Totodată mai deducem și o altă conclu- În cele din urmă, prin control statul, zie, și anume aceea că legiuitorul, optează doar se asigură că anumite activități de pentru necesitatea licențierii doar în anu- importanță socială majoră practicate de mite domenii prevăzute expres și care re- antreprenori, sunt conforme întru totul prezintă un interes major pentru stat, dar și cerințelor legale imperative. 150 Administrarea Publică nr. 2, 2021
De la obținerea independenței și până în prezent, economia Republicii Moldova a tre- cut prin mai multe etape, fiind și în prezent în proces de tranziție. În acest sens, legiuitorul moldav, a căutat să asigure cadrul legal necesar pentru a fi cât mai previzibil în ceea ce ține de procedura de obținere a licențelor/autorizațiilor pentru un anumit gen de activitate. Cadrul legal adoptat vizavi de activitatea de licențiere, are ca scop de a oferi o claritate în ceea ce ține de procedura de obținerea a actelor permisive, dar totodată mai are și sco- pul de a monitoriza cât mai eficient activitatea agenților economici care practică o anumită activitate în baza licenței sau autorizației.
BIBLIOGRAFIE 1. https://dexonline.ro/ (accesat la12.04.2021). 2. Nicolae Roșca și Sergiu Baieș, Dreptul Afacerilor Volumul I, Chișinău 2004, FEP - Tipo- grafia Centrală, p. 66. 3. Cuznețov Alexandru, Mihalache Iurie, Lungu Marcel, Bacalu Natalia, ș.a, Dreptul afa- cerilor, Curs: Ediția II-a , revăzută și adăugită:, Chișinău, 2012, p. 126-127. 4. Попов Е.Ю. Лицензирование и сертификация на автомобильном транспорте: Учебное пособие: Сыктывкар: СЛИ, 2013, c. 55. 5. Позднякова А. С. Срок действия лицензии на осуществление перевозок пас- сажиров автомобильным транспортом. B: Закон и право (Federația Rusă), 2008, №5, c.112-113. 6. Леонтьев Б. Б., Мамаджанов Х. А. Лицензирование научно-технических разрабо- ток и передача технологий. М., Офсер-Принт, 2013, c.136. 7. Legea nr. 332 privind acordarea de licențe pentru unele genuri de activitate din 26.03.1999, publicată la 17.06.1999 în Monitorul Oficial Nr. 62-64, abrogată prin Legea 451 din 30.07.01 intrată în vigoare la 06.03.2003. 8. Legea nr. 451 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, adoptată la 30.07.2001, publicată la 18.02.2005 în Monitorul Oficial nr. 26-28, abrogată prin Legea nr.185 din 21.09.2017 Monitorul Oficial nr. 371-382/632 din 27.10.2017. 9. Cauza Bimer S.A. contra Moldovei, hotărâre din 10.07.2007 în baza cererii nr. 15084/03.
Prezentat: 28.04.2021 E-mail: [email protected] Tribuna tânărului cercetător 151 TURISMUL MEDICAL: TENDINȚE MONDIALE ȘI PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE INTERNĂ
MEDICAL TOURISM: WORLD TRENDS AND DOMESTIC DEVELOPMENT PRIORITIES
https://doi.org/10.52327/1813-8489.2021.2(110).14 CZU: 338.48:61(477)
Olha PSAROVA, PhD student Project Management Department ORIPA NAPA under the President of Ukraine
SUMMARY Medical tourism is a rapidly growing industry on a global scale. There is a growing tendency for citizens of more developed countries to seek medical services in developing countries. This is connected not only with the pricing policy, which is more loyal, but also with the insurance system, with the presence of waiting lists, with the legislative framework, and religion. The high level of service delivery and the competitiveness of the state is the result of an effective state po- licy. The article gives the definition of the concept, the terminology of medical tourism, considers the types and directions of medical tourism development, the legislative framework of Ukraine for the provision of certain types of medical services. Risks and negative sides, problems faced by tourists, global challenges of the industry and prospects for overcoming them are considered. Keywords: medical tourism, health and wellness tourism, government regulation, quality of services.
REZUMAT Turismul medical este o industrie în creştere rapidă la scară globală. Există o tendință tot mai mare pentru cetățenii țărilor mai dezvoltate de a solicita servicii medicale în țările în curs de dez- voltare. Acest lucru este legat nu numai de politica de prețuri, care este mai loială, ci şi de sistemul de asigurări, de prezența listelor de aşteptare, de cadrul legislativ şi de religie. Nivelul înalt de acor- dare a serviciilor şi competitivitatea statului este rezultatul unei politici de stat eficiente. Articolul oferă definiția conceptului, terminologia turismului medical, ia în considerare tipurile şi direcțiile de dezvoltare a turismului medical, cadrul legislativ al Ucrainei pentru furnizarea anumitor tipuri de servicii medicale. Sunt luate în considerare riscurile şi laturile negative, problemele cu care se confruntă turiştii, provocările globale ale industriei şi perspectivele de depăşire a acestora. Cuvinte-cheie: turism medical, turism de sănătate şi bunăstare, reglementări guvernamen- tale, calitate a serviciilor.
În era globalizării, milioane de oameni In the era of globalization millions of călătoresc în jurul lumii, în scopuri medica- people travel around the world, for me- le și recreative, părăsind țara sau locul lor dical and recreational purposes, leaving de reședință permanentă pentru o perioa- their country or their permanent place of dă relativ scurtă de timp. Turism medical residence for a relatively short period of 152 Administrarea Publică nr. 2, 2021 se numește călătoria, având un diagnostic, time. Travel with a diagnostic with the pur- cu scopul unei intervenții medicale speci- pose of specialized medical intervention, alizate, a recuperării, a reabilitării stării fi- recuperation, rehabilitation of the physical zice și psiho-emoționale a unui individ cu and psycho-emotional condition of the hu- utilizarea surselor naturale de vindecare, man being with the use of natural healing a echipamentelor medicale și diagnosti- sources, modern medical and diagnostic ce moderne, a nanotehnologiei. Nu există equipment, Nano-technology is called me- încă o definiție exactă a conceptului, acesta dical tourism. There is no exact definition fiind perfecţionat, schimbat și îmbunătățit of this concept yet, it is being refined and în permanenţă. Terminologia diferă atât în changed, constantly being improved. The Ucraina, cât și în străinătate. Se folosesc ter- terminology is different both in Ukraine menii „turism medical”, „îngrijire a sănătății”, and abroad. The terms "medical tourism", „turism de sănătate și bunăstare”, „turism "health care", "health and wellness tou- de bunăstare” etc. Turismul de sănătate rism", "wellness tourism" and others are poate fi privit ca o cooperare intersectoria- used. Health tourism can be viewed as lă, întrucât călătoriile îmbină destul de des cross-sectorial cooperation, as trips qui- mai multe obiective, inclusiv turismul de te often combine several goals, including sănătate și bunăstare [3]. health and wellness tourism [3]. Turismul medical include intervenții chi- Medical tourism includes surgical in- rurgicale, îngrijire dentară, oftalmologie, terventions, dental care, ophthalmology, chirurgie cardiacă, transplantologie, diver- cardiac surgery, transplantology, various se tipuri de asistență și tratament în oncolo- types of assistance and treatment in onco- gie, tratamentul infertilităţii etc. Acest tip de logy, infertility treatment, etc. This type of turism include și turismul de diagnosticare, tourism also includes diagnostic tourism, când intervențiile chirurgicale sunt impo- where surgical interventions are impos- sibile fără proceduri pre-diagnostice. Turis- sible without pre-diagnostic procedures. mul de diagnosticare poate fi, de aseme- Diagnostic tourism can also be isolated, nea, de sine stătător, atunci când pacienții when patients come exclusively for dia- vin exclusiv pentru diagnosticarea sănătății gnosis of their health, without additional lor, fără intervenție medicală suplimentară. medical intervention. Turismul de reabilitare se poate referi și Rehabilitation tourism can also refer to la turismul medical, ca una dintre etapele medical tourism as one of its stages, due sale, datorită faptului că, după o intervenție to the fact that after a surgical interventi- chirurgicală, pacientul are nevoie de timp on, the patient needs time to recover and pentru a-și reveni și pentru a fi supus anu- undergo certain procedures, without that mitor proceduri. Reabilitarea poate fi consi- medical care is leveled. Rehabilitation can derată drept serviciu medical special pen- be considered as a separate service of me- tru diferite tipuri de patologii și boli. dical nature for various types of patholo- Chirurgia plastică (îmbunătățirea aspec- gies and diseases. tului: față, corp) este de asemenea inclusă în Also plastic surgery (improving the ap- turismul medical, urmând tendințele mon- pearance: face, body) is included in the diale ale modei, care, din păcate, nu sunt medical tourism, following the world fa- întotdeauna menite să îmbunătățească shion trends, which, unfortunately, are not sănătatea. always aimed at improving health. Există, de asemenea, turism de realoca- There is also sex reassignment tourism. re a sexului. Guvernul Thailandei dezvoltă The government of Thailand develops this Tribuna tânărului cercetător 153 acest tip de turism, care aduce un profit type of tourism, which brings a huge pro- uriaș, având în vedere costul relativ scăzut fit, considering the relatively low cost of al operației (în clinicile din SUA și Europa surgery (in the clinics of the USA and Eu- acest tip de intervenție medicală este mult rope this type of medical intervention is mai scump). Legea ucraineană „Funda- much more expensive). The Ukrainian Law mentele legislației în domeniul sănătății”, "Fundamentals of Health Care Legislation", articolul 51 prevede drepturile pacientului article 51 stipulates the rights of the pa- pentru această procedură în conformitate tient for this procedure according to me- cu indicațiile medicale, biologice și socio- dical, biological and socio-psychological psihologice [1]. indications [1]. Turismul reproductiv include tratamen- The reproductive tourism includes in- tul infertilității. Partea 7, Articolul 281 din fertility treatment. Part 7 Law Article 281 Codul Civil ucrainean menţionează: „O of the Civil Code of Ukraine: "An adult femeie sau un bărbat adult are dreptul la woman or man has the right for medi- indicații medicale pentru a urma programe cal indications to carry out therapeutic terapeutice utilizând tehnologii de repro- programs of assisted reproductive tech- ducere asistată în conformitate cu proce- nologies according to the procedure and dura și condițiile stabilite de legislație” [11]. conditions established by the legislation" Baza legislativă a Ucrainei, care reglemen- [11]. The legislative base of Ukraine, which tează utilizarea metodelor tehnologice de regulates the use of extra reproductive reproducere asistată include: Codul famili- technological methods includes: Fam- ei din Ucraina - definește originea nașterii ily Code of Ukraine - defines the origin of copilului ca urmare a aplicării metodelor the child birth as a result of applying the de tehnologii de reproducere extracorpo- methods of extra reproductive technolo- rale, reglementează drepturile părintești gies, regulates the parental rights etc., the etc., Codul Civil ucrainean precizează per- Civil Code of Ukraine defines the people soanele care pot participa la aceste pro- who can participate in these programs, the grame, Legea ucraineană „Fundamentele Law of Ukraine "Fundamentals of Ukrain- legislației ucrainene în domeniul sănătății” ian Health Care Legislation" - defines the - definește condițiile inseminării artificiale, conditions of artificial insemination, the Ordinul Ministerului Sănătății din Ucraina Order of the Health Ministry of Ukraine nr. 787 din 09.09.2013 „Cu privire la apro- No. 787 of 09.09.2013 "On Approval of barea procedurii tehnologiilor de reprodu- the Procedure of Assisted Reproductive cere asistată"- reglementează procedura Technologies" - regulates the procedure of de aplicare a metodelor tehnologice de application of Assisted Reproductive Tech- reproducere asistată (cerințe medicale și nological methods (medical requirements statutul donatorilor de gameţi etc.) [6]. and the status of gamete donors, etc.) Ordinul Ministerului Justiției din Ucraina [6]. The Order of the Ministry of Justice of nr. 52/5 din 18.10.2000. „Cu privire la apro- Ukraine No. 52 / 5 of 18.10.2000. "On Ap- barea Regulilor de înregistrare a actelor proval of the Rules for Registration of Acts de stare civilă din Ucraina reglementează of Civil Status in Ukraine regulates the pro- procedura de obținere a certificatelor de cedure for obtaining birth certificates for naștere pentru copii, inclusiv concepuţi children, including conceived through the prin utilizarea metodelor tehnologice de use of Assisted Reproductive Technologi- reproducere asistată [7]. cal methods [7]. Surogatul este ilegal în multe țări (Franța, Surrogacy is illegal in many countries 154 Administrarea Publică nr. 2, 2021
Germania, Norvegia, Suedia, Austria) și în (France, Germany, Norway, Sweden, Aus- țările musulmane. Este restricționat în Aus- tria) and in Muslim countries. It is restricted tralia, Marea Britanie, Danemarca, Israel, in Australia, Great Britain, Denmark, Israel, Canada, Spania, Olanda, în timp ce în Re- Canada, Spain, the Netherlands, while in publica Cehă, Belgia, Irlanda, Finlanda nu the Czech Republic, Belgium, Ireland, Fin- este reglementat. În Ucraina, Rusia, Geor- land is not regulated. In Ukraine, Russia, gia, Thailanda și Kazahstan surogatul este Georgia, Thailand, and Kazakhstan surro- admis. Iată caracteristicile reglementării gacy is allowed. Here are the features of surogatelor în Ucraina: surrogacy regulation in Ukraine: - nu există o lege anume, - there is no special law, - nu sunt interzise străinilor, - not forbidden for foreigners, - permise ca metodă de tratament pen- - allowed as a method of infertility treat- tru infertilitate, ment, - permise numai cuplurilor tradiționale - allowed only for traditional couples care se află într-o căsătorie înregistrată, who are in a registered marriage, - posibilitatea programelor surogat - the possibility of surrogate programs pentru persoane necăsătorite nu este re- for single people is not regulated, glementată; - not allowed for same-sex couples, - nu este permis pentru cuplurile de - post-mortem reproduction (the birth același sex, of a child after the death of the parent) is - reproducerea post-mortem (nașterea not regulated, unui copil după moartea părintelui) nu - only gestational surrogacy is possible este reglementată; (the surrogate mother has no biological - este posibil doar surogatul gestațional connection to the embryo child), (mama surogat nu are nici o legătură biolo- - legal relations between surrogate pro- gică cu copilul embrion), gram participants are regulated by con- - relațiile juridice dintre participanții la tracts, programul surogat sunt reglementate prin - legal requirements to surrogate moth- contracte, ers and donors of reproductive material are - cerințele legale pentru mamele suro- established by law, gate și donatorii de material reproductiv - the medical part is provided by medi- sunt stabilite prin lege, cal institutions which must follow the re- - partea medicală este asigurată de quirements established by the Ministry of instituții medicale care trebuie să respecte Health of Ukraine, cerințele stabilite de Ministerul Sănătății - sexual selection of embryos is allowed din Ucraina; in Ukraine for the purpose of selecting the - selecția sexuală a embrionilor este sex of the child. permisă în Ucraina în scopul selectării se- "Delayed pregnancy" or "delayed par- xului copilului. enthood", "social freezing" are caused by „Sarcina amânată” sau „paternitate amâ- social or medical reasons, professional nată”, „înghețarea socială” sunt cauzate risks. They have become possible due to de motive sociale sau medicale, de riscuri freezing (cryopreservation) and long-term profesionale. Acestea au devenit posibi- storage of human reproductive material le datorită înghețării (crioconservării) și or embryos for the purpose of conducting depozitării pe termen lung a materialului future reproductive programs. "Delayed reproductiv uman sau a embrionilor în parenthood" refers to the assisted repro- Tribuna tânărului cercetător 155 scopul desfășurării viitoarelor programe re- ductive technological methods. In the era productive. „Paternitate amânată” se referă of globalization, large multinational com- la metodele tehnologice de reproducere panies offer to pay for egg freezing for asistată. În era globalizării, marile companii their employees, who agree to postpone multinaționale se oferă să plătească pentru childbirth and continue their career with înghețarea materialului reproductiv pentru the company. But unfortunately, there are angajații lor, care sunt de acord să amâne several legal problems: nașterea și să-și continue cariera în compa- - lack of legal regulation mechanisms nie. Dar, din păcate, există mai multe pro- for this method; bleme juridice: - problems of legal regulation of legal - lipsa mecanismelor legale de regle- relations, participants’ legal status, condi- mentarea acestei metode; tions of legal relations; - probleme de reglementare juridi- - uncertainty of the legal status of the că a raporturilor legale, statutul juridic al participants’ legal relations, as well as re- participanților, condițiile raporturilor juridice; productive material (gametes) and em- - incertitudinea statutului legal al bryos; relațiilor juridice ale participanților, pre- - information problems and legal reg- cum și a materialului reproductiv (gameţi) istration of informed consent for the use și a embrionilor; of these kinds of procedures, the risks to - probleme de informare și înregistrare health being taken into account; legală a consimțământului informat pentru - problems of storage (conditions, utilizarea acestor tipuri de proceduri, luând terms, safety) and transportation of frozen în considerare riscurile pentru sănătate; gametes and embryos, procedures for their - probleme de depozitare (condiții, ter- destruction, and others. meni, siguranță) și transportul de gameți și Ethical issues include: embrioni congelați, proceduri de distruge- - employer's true motives (maximizing re a acestora și altele. labor potential); Problemele etice includ: - lack of reliable guarantees in having a - adevăratele motive ale angajatorului child in the future and possible problems (maximizarea potențialului de muncă); with pregnancy and childbirth; - lipsa unor garanții fiabile în a avea un - negative social consequences (large copil în viitor și probleme posibile legate age difference between parents and chil- de sarcină și naștere; dren); - consecințe sociale negative (diferență - the use of a dead person’s reproduc- mare de vârstă între părinți și copii); tive material in assisted reproductive pro- - utilizarea materialului reproductiv al grams. unei persoane decedate în programele de «Birth tourism» is when a pregnant reproducere asistată. woman travels to another country for the „Turismul pentru a da naștere” purpose of acquiring the citizenship of that este atunci când o femeie însărcinată country for her newborn child (e.g. United călătorește într-o altă țară în scopul dobân- States). dirii cetățeniei respectivei țări pentru nou- Abortion tourism – in many countries născutul ei (de exemplu, în Statele Unite). this type of intervention is prohibited by Turismul pentru avort - în multe țări law or on a religious basis, and patients are acest tip de intervenție este interzis prin forced to cross the border of their coun- lege sau pe baze religioase și pacienții try. In order to help women have access to 156 Administrarea Publică nr. 2, 2021 sunt obligați să traverseze hotarele țării this service, there are independent doc- lor. Pentru a ajuta femeile să aibă acces la tors and organizations, such as “ Women acest serviciu, există medici și organizații on Waves”, which use a mobile clinic on independente, precum „Women on Wa- board a ship to provide medical abor- ves”, care folosesc o clinică mobilă la bordul tions in international waters, where the unei nave pentru a oferi avorturi medica- law of the country, whose flag the ship le în apele internaționale, unde legislația bears, does not apply. The Law of Ukraine țării, al cărui stindard îl poartă nava nu se "Fundamentals of Health Legislation of aplică. Legea ucraineană „Fundamentele Ukraine", Article 50 regulates the right to legislației în domeniul sănătății din Ucrai- the procedure [1]. na”, articolul 50 reglementează dreptul la Medical and health tourism includes: această procedură [1]. thermal (mineral and thermal springs), Turismul medical și de sănătate inclu- balneological (mineral waters, health de: termale (izvoare minerale și termale), procedures), climatic, sanatorium-resort, balneologice (ape minerale, proceduri de medical rehabilitation, recuperation, spa, sănătate), climatice, sanatoriu-stațiune, re- and wellness tourism. Today, medical and abilitare medicală, recuperare, spa și turism health tourism is one of the most devel- de wellness. În prezent turismul medical și oping types of tourism. Its purpose is to de sănătate este unul dintre cele mai dez- maintain and improve human physical voltate tipuri de turism. Scopul său este de health, psycho-emotional state, restora- a menține și îmbunătăți sănătatea fizică a tion of strength, mental equilibrium [3]. omului, starea psiho-emoțională, restabili- According to the Order of the Cabinet rea forței, echilibrului mental [3]. of Ministers of Ukraine of 16.03.2017 no. Conform Ordinului Cabinetului de 168-p "On approval of the Strategy of de- Miniștri al Ucrainei din 16.03.2017 nr. 168-p velopment of tourism and resorts for the „Cu privire la aprobarea Strategiei de dez- period up to 2026" tourism is one of the voltare a turismului și stațiunilor balneare ways to implement the foreign policy of pentru perioada până în 2026” turismul the country, one of the main priorities of este una dintre modalitățile de implemen- the state [9]. The strategy defines an in- tare a politicii externe a țării, una dintre tegrated approach to the formation and principalele priorități ale statului [9]. Stra- implementation of state policy in the field tegia definește o abordare integrată a for- of tourism and resorts, which includes a mării și implementării politicii de stat în sectorial medical component and health domeniul turismului și stațiunilor balneare, tourism (creating a system of strategic care include o componentă medicală sec- planning of types of tourism based on torială și turismul de sănătate (crearea unui their clear classification and prioritization sistem de planificare strategică a tipurilor on the governmental and regional level). de turism bazate pe clasificarea și prioriti- The Law of Ukraine "On Tourism" does not zarea lor la nivel guvernamental și regio- define medical tourism. In Article 4 of the nal). Legea ucraineană „Cu privire la turism” Law, a health-improving type of tourism is nu definește turismul medical. În articolul distinguished [2]. Among the mechanisms 4 din lege, se distinge un tip de turism care and tools to implement the Strategy there îmbunătățește sănătatea [2]. Printre meca- are legal, organizational, economic and fi- nismele și instrumentele de punere în apli- nancial mechanisms. care a strategiei există mecanisme juridice, Unfortunately, the fast growing of the organizaționale, economice și financiare. entire tourism industry has been corrected Tribuna tânărului cercetător 157
Din păcate, creșterea rapidă a întregii and weakened by the unfavorable sani- industrii turistice a fost corectată și slăbită tary and epidemiological situation on the de situația sanitară și epidemiologică nefa- global scale related to the spread of COV- vorabilă la scară globală legată de răspân- ID-19 virus, which caused the economic direa virusului COVID-19, care a provocat decline of the population in many coun- declinul economic al populației în multe tries. According to this global challenge, țări. Conform acestei provocări globale, ne- the need and trend for cryopreservation voia și tendința de crioconservare a mate- of reproductive material of people who rialului de reproducere a persoanelor care have not had COVID-19 has increased. The nu au suferit de COVID-19 a crescut. De development of vaccination-related tour- asemenea, ar trebui evidențiată dezvolta- ism should also be highlighted. Citizens rea turismului legat de vaccinare. Cetățenii of countries, where vaccination rates are țărilor în care ratele de vaccinare nu sunt not high, travel to get the vaccine in other înalte, călătoresc pentru a primi vaccinul în countries, where the amount of vaccines is alte țări, în care cantitatea de vaccinuri este sufficient to vaccinate their citizens and to suficientă pentru a-și vaccina cetățenii și provide this service to foreigners. pentru a oferi acest serviciu străinilor. The unstable political situation in the Situația politică instabilă din lume, de world is also making a difference. The clo- asemenea, contribuie la o schimbare. În- sure of air links with the Republic of Belarus chiderea legăturilor aeriene cu Republi- places medical tourists, who receive treat- ca Belarus plasează turiștii medicali, care ment in this country, in a difficult situation. primesc tratament în această țară, într-o Medical tourism can have a number of situație dificilă. other risks. It is not about just travelling for Turismul medical poate avea o serie de health purposes and recreation. Different alte riscuri. Nu este vorba doar de călătorii tropical countries have different epidemio- în scopuri de sănătate și recreere. Ţările tro- logical situation related to infectious dis- picale au situații epidemiologice diferite le- eases, people living there have immunity gate de bolile infecțioase. Oamenii care lo- and are not exposed to these diseases, un- cuiesc acolo au imunitate și nu sunt expuși like tourists. The level of medical care and acestor boli, spre deosebire de turiști. Ni- the standards in medical services can vary velul asistenței medicale și standardele din significantly. There may be no legal norms serviciile medicale pot varia semnificativ. regulating legal relations between a pa- Este posibil să nu existe deloc norme le- tient and a treating doctor or clinic at all. gale care să reglementeze relațiile juridice We are talking about developing countries, între pacient și medicul curant sau clinică. where health improvement along with rec- Vorbim despre țările în curs de dezvoltare, reation is much cheaper than in developed unde îmbunătățirea sănătății la fel ca și re- countries, which attracts tourists. creerea sunt mult mai ieftine decât în țările The Ministry of Health of Ukraine is dezvoltate, ceea ce atrage turiștii. the central body of executive power, co- Ministerul Sănătății din Ucraina, coor- ordinated by the Cabinet of Ministers of donat de Cabinetul de Miniștri, este orga- Ukraine. The Ministry of Health is the main nul central al puterii executive. Ministerul body in the system of central executive Sănătății este principalul organism din sis- authorities, which ensures the formation temul autorităților executive centrale, care and implementation of state policy in the asigură formarea și punerea în aplicare a field of health care. Sectorial standards in politicii de stat în domeniul asistenței me- health care are developed and approved 158 Administrarea Publică nr. 2, 2021 dicale. Standardele sectoriale în domeniul by the central executive body, which ensu- sănătății sunt elaborate și aprobate de or- res the formation of state policy in health ganul executiv central, care asigură forma- care (paragraph 1 of the Regulation on the rea politicii de stat în domeniul sănătății Ministry of Health of March 25, 2015) [8]. (paragraful 1 din Regulamentul privind The Order of the Ministry of Health of Ministerul Sănătății din 25 martie 2015) [8]. Ukraine no. 751 of 28.09.12 "On the creati- Ordinul Ministerului Sănătății din Ucrai- on and implementation of medical and te- na nr. 751 din 28.09.12 „Cu privire la crearea chnological documents on standardization și implementarea documentelor medica- of medical care in the system of the Minis- le și tehnologice privind standardizarea try of Health of Ukraine" is a generalizing asistenței medicale în sistemul Ministerului by-law regulatory act in the field of crea- Sănătății din Ucraina” este un act normativ tion and implementation of standardized general de reglementare în domeniul creă- documents of medical care [5]. rii și implementării documentelor standar- Quality control of medical care is carried dizate de îngrijire medicală [5]. out through: the useful methods of exter- Controlul calității îngrijirilor medicale se nal and internal control of the quality in efectuează prin: metodele utile de control medical care, self-assessment of medical extern și intern al calității în îngrijirea me- workers, expert evaluation, clinical audit, dicală, autoevaluarea lucrătorilor medicali, monitoring of the system of quality indica- evaluarea de către experți, audit clinic, mo- tors, certification / licensing in accordance nitorizarea sistemului de indicatori de cali- with the requirements of the current legis- tate, certificare / licențiere în conformitate lation of Ukraine and the legislation of the cu cerințele legislației actuale din Ucraina European Union. și legislației Uniunii Europene. Areas of medical tourism that attract Domeniile de turism medical care atrag foreign patients to Ukraine are: dentistry, pacienții străini în Ucraina sunt: stomatolo- ophthalmology, plastic surgery, aesthetic gie, oftalmologie, chirurgie plastică, medici- medicine, cosmetology, cell engineering, nă estetică, cosmetologie, inginerie celulară, stem cell treatment, sanatorium and spa tratament cu celule stem, sanatorii și staţiuni recovery and rehabilitation [10]. balneare de recuperare și reabilitare [10]. Ukraine has a great potential of health, Ucraina are un mare potențial de ofe- medical and recreational resources and the rire a serviciilor medicale și recreative, iar advantage is in the low cost of services. avantajul constă în costul redus al servici- The geographical location makes it possi- ilor. Amplasarea geografică face posibilă ble to use the recreational potential and utilizarea potențialului recreativ și a re- the natural resources of the territory. The surselor naturale ale teritoriului. Guvernul government should ensure the sustainable ar trebui să asigure dezvoltarea durabilă development of medical tourism through a turismului medical prin mecanismele the mechanisms of public administration administrației publice la nivel național, re- at the national, regional and local levels. gional și local. Conclusions. Nowadays, there are a Concluzii. Actualmente, există câțiva few global factors that threaten the valu- factori globali care amenință dezvoltarea able development of medical tourism in valoroasă a turismului medical în lume. the world. The closing of state borders, re- Închiderea frontierelor de stat, legată lated to the epidemiology situation in the de situația epidemiologică din lume, are world, has negative consequences for the consecințe negative asupra economiei economy of the country. A positive mo- Tribuna tânărului cercetător 159
țării. Un moment pozitiv, în acest sens, ment, in this connection, is the inhibition este inhibarea răspândirii bolilor și con- or spread of diseases and control on the trolul asupra situației epidemiologice. epidemiological situation. Internal tourism Turismul intern din Ucraina a început să in Ukraine began to develop since the clos- se dezvolte de la închiderea frontierelor, ing of borders, the quarantine mode, and modul de carantină și imposibilitatea de a the impossibility to travel to other coun- călători în alte țări fără a avea o inoculare tries without having an inoculation against împotriva COVID - 19. De asemenea, insta- COVID - 19. Also, the world political insta- bilitatea politică mondială, operațiunile bility, the military operations taking place militare care au loc pe teritoriul țarii îm- on the territory of the country, prevents the piedică dezvoltarea turismului medical. A development of medical tourism. There ap- apărut necesitatea stringentă ca statul să peared the severe necessity of state settle- soluționeze aceste probleme. Extinderea ment of these issues and problems. The ex- cooperării internaționale, consolidarea pansion of international cooperation, the pozițiilor Ucrainei, sprijinul de stat al afa- strengthening of the positions of Ukraine, cerilor medicale și a stațiunilor balneare the state support of medical business, and de stat trebuie să minimizeze riscurile și să the state resorts must minimize the risks dezvolte punctele forte. and develop the strengths.
BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAPHY 1. Закон України «Основи законодав- 1. Закон України «Основи законодав- ства України про охорону здоров’я». ства України про охорону здоров’я». https://zakon.rada.gov.ua/laws/ https://zakon.rada.gov.ua/laws/ show/2801-12#Text show/2801-12#Text 2. Закон України «Про туризм». https:// 2. Закон України «Про туризм». https:// zakon.rada.gov.ua/laws/show/324/95- zakon.rada.gov.ua/laws/show/324/95- вр#Text вр#Text 3. Іжа М. М., Бабов К. Д., Безверхнюк 3. Іжа М. М., Бабов К. Д., Безверхнюк Т. М., Peгіoнальний туристичний про- Т. М., Peгіoнальний туристичний про- дукт: проектний підхід до забезпечення дукт: проектний підхід до забезпечення конкурентоспроможності: монографія, конкурентоспроможності: монографія, Одеса: ОPІДУ НАДУ, 2016, 626 с. Одеса: ОPІДУ НАДУ, 2016, 626 с. 4. Курс з медичного права, 2020. 4. Курс з медичного права, 2020. https://www.donets.partners https://www.donets.partners 5. Наказ Міністерства охорони 5. Наказ Міністерства охорони здоров’я України від 28.092012 № 751 здоров’я України від 28.092012 № 751 «Про створення та впровадження «Про створення та впровадження медико-технологічних документів зі медико-технологічних документів зі стандартизації медичної допомоги в стандартизації медичної допомоги в системі Міністерства охорони здоров’я системі Міністерства охорони здоров’я України». https://zakon.rada.gov.ua/laws/ України». https://zakon.rada.gov.ua/laws/ show/z2001-12#Text show/z2001-12#Text 6. Наказ Міністерства охорони 6. Наказ Міністерства охорони здоров’я України № 787 від 09.09.2013 здоров’я України № 787 від 09.09.2013 р. «Про затвердження Порядку засто- р. «Про затвердження Порядку засто- 160 Administrarea Publică nr. 2, 2021
сування допоміжних репродуктивних сування допоміжних репродуктивних технологій». https://zakon.rada.gov.ua/ технологій». https://zakon.rada.gov.ua/ laws/show/z1697-13#Text laws/show/z1697-13#Text 7. Наказ Міністерства юстиції України 7. Наказ Міністерства юстиції України № 52/5 від 18.10.2000 «Про затверджен- № 52/5 від 18.10.2000 «Про затверджен- ня Правил державної реєстрації актів ня Правил державної реєстрації актів цивільного стану в Україні». https://zakon. цивільного стану в Україні». https://zakon. rada.gov.ua/laws/show/z0719-00#Text rada.gov.ua/laws/show/z0719-00#Text 8. Постанова Кабінету Міністрів 8. Постанова Кабінету Міністрів України від 25.03.2015 р. № 267 «Про за- України від 25.03.2015 р. № 267 «Про за- твердження Положення про Міністерство твердження Положення про Міністерство охорони України. https://zakon.rada.gov. охорони України. https://zakon.rada.gov. ua/laws/show/267-2015-п#Text ua/laws/show/267-2015-п#Text 9. Розпорядження Кабінету Міністрів 9. Розпорядження Кабінету Міністрів України від 16.03.2017 р. № 168-р «Про України від 16.03.2017 р. № 168-р «Про схвалення Стратегії розвитку туризму та схвалення Стратегії розвитку туризму та курортів на період до 2026 року. https:// курортів на період до 2026 року. https:// zakon.rada.gov.ua/laws/show/168-2017- zakon.rada.gov.ua/laws/show/168-2017- р#Te р#Text 10. Центр медичного та репродуктив- 10. Центр медичного та репродуктив- ного права. www.medlawcenter.com.ua/ ного права. www.medlawcenter.com.ua/ ua/99/648.html ua/99/648.html 11. Цивільний кодекс України. https:// 11. Цивільний кодекс України. https:// zakon.rada.gov.ua/laws/show/435- zakon.rada.gov.ua/laws/show/435- 15#n1538 15#n1538
Prezentat: 11.06.2021 Prezentat: 11.06.2021 E-mail: [email protected] E-mail: [email protected] A V I Z Stimați cititori, Este în toi campania de abonare la presa scrisă pentru anul 2021. Sperăm să rămâneți fideli publicațiilor noastre – ziarul „Funcționarul Public” și revista „Administrarea Publică”. Adresăm îndemnul pentru abonare, în special, autorităților publice și funcționarilor publici, cărora le sunt destinate aceste publicații ale Academiei de Administrare Publică, unicele ediții periodice în domeniu din republica noastră. Vă reamintim că:
Revista Ziarul „Administrarea Publică” „Funcţionarul Public” apare trimestrial. apare de 2 ori pe lună. Costul unui abonament: Costul unui abonament: 3 luni - 42 lei; 3 luni - 39 lei; 6 luni - 84 lei; 6 luni - 78 lei; Indice poştal - 76957. Indice poştal - 67919. Materialele publicate în revista „Administrarea Publică” nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacției. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor revine în exclusivitate autorilor. Drepturile de autor asupra articolelor publicate aparțin autorilor. Periodicitatea – trimestrial Versiunea online: http://aap.gov.md/ro/article/revista-%E2%80%9Eadministrarea- public%C4%83%E2%80%9D
Indice poştal: 76957 Adresa redacţiei: MD-2070, mun. Chișinău, str. Ialoveni, 100 Tel.: (0-22) 28-40-78, fax: (0-22) 28-48-71 E-mail: [email protected]
Bun de tipar: 25.06.2021 Tipar executat la Universitatea de Stat din Moldova Tiraj: 235 exemplare. Hârtie offset. Preţ contractual.
ISSN 1813-8489