Grigore Vieru – Martir Al Neamului Românesc

ISSN 1857-1565

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA LA BIBLIOTHÈQUE NATIONALE DE LA RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA THE NATIONAL LIBRARY OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRĂINĂTATE

L’IMAGE DE LA RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA À L’ÉTRANGER

THE ABROAD IMAGE OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Almanah / Almanach / Almanac

nr. 9

Chişinău, 2011

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 1 Director general: Alexe Rău, doctor în filosofie

Elaborare: Aliona Tostogan Tatiana Luchian

Coperta: Dragoş Popa Miu Lector: Raisa Plăieşu Procesare computerizată: Rita Creangă

Imaginea Republicii Moldova în străinătate : Almanah, nr. 9 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova ; elab. de Aliona Tostogan, Tatiana Luchian ; lector : Raisa Plăieşu. – Chişinău : BNRM, 2011 (Imprimeria BNRM). – 120 p.; 50 ex.

2 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Grigore vieru – martir al neamului românesc

GRIGORE VIERU – MARTIR AL NEAMULUI ROMÂNESC

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 3  Grigore vieru – martir al neamului românesc

POETUL DIVIN AL NEAMULUI NOSTRU

revista pentru copii „Scânteia leni- România, vizitează, împreună cu nistă”, numită ulterior „Noi”. soţia, mai multe oraşe din România: În 1960 activează ca redactor Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, la revista „Nistru”, (actualmente Iaşi. În 1988 i se acordă cea mai pre- „Viaţa Basarabiei”], publicaţie a stigioasă distincţie internaţională în Uniunii Scriitorilor din Moldova). domeniul literaturii pentru copii – Între anii 1960-1963 este redactor Diploma de Onoare Andersen. la Editura „Cartea Moldoveneas- La sfârşitul anilor ’80, Grigore că”. Vieru se găseşte în prima linie a A fost un oaspete frecvent al Mişcării de Eliberare Naţională din „Căsuţei Poeziei” din satul Cociu- Basarabia. Textele sale (inclusiv „Rar poet de la noi care să lucre- lia, raionul Cantemir. Tot aici scrie cântecele pe versurile sale) au un ze în mina cuvintelor materne cu celebra carte pentru preşcolari Al- mare rol în deşteptarea conştiinţei atâta har nativ şi dăruire, cu atâta binuţa. naţionale a basarabenilor. Poetul frământ şi ardere sacră, cu atâta este unul dintre fondatorii Frontu- Anul 1968 este remarcabil pen- foame de adevăr şi frumos ca Grigo- lui Popular şi se află printre organi- tru viaţa poetului – apare volumul re Vieru, atunci când pe parcursul zatorii şi conducătorii Marii Adu- de versuri lirice Numele tău, cu o mai multor decenii şi-a zămislit pe nări Naţionale din 27 august 1989. prefaţă de Ion Druţă. Cartea este îndelete, silabă cu silabă, mult visa- sesi- apreciată de critica literară drept Participă activ la dezbaterile ta Carte Unică, intitulată simbolic unii a XIII-a a Sovietului Suprem cea mai originală apariţie poeti- ”Rădăcina de foc” (Bucureşti, 1988) din RSSM că. Chiar în anul apariţiei devine în care se votează limba şi considerată de el însuşi drept obiect de studiu la cursurile univer- română ca limbă oficială şi trecerea „imaginea a ceea ce sunt azi în cu- sitare de literatură naţională con- la grafia latină. vânt şi mai ales a ceea ce năzuiesc temporană. Trei poeme din volum La 5 decembrie 2005, poetul Gri- să fiu”. sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lu- gore Vieru a suferit un accident M. Dolgan cian Blaga, Brâncuşi, iar alte două suspect ce i-ar fi putut curma viaţa. sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Poetul s-a declarat convins că nu a Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii fost vorba de o situaţie întâmplă- apar pentru prima oară în lirica ba- toare şi banală. Înainte de a semnala apariţia ce- sarabeană postbelică. lor mai importante materiale dedi- Pe 16 ianuarie 2009, poetul a su- cate marelui poet, în anul plecării În 1973 Grigore Vieru trece Pru- ferit un grav accident de circulaţie. lui în eternitate, oglindim datele tul în cadrul unei delegaţii de scrii- Grigore Vieru s-a aflat într-o stare cele mai reprezentative ale vieţii şi tori sovietici. Participă la întâlnirea critică, având şanse minime de su- activităţii lui Grigore Vieru. cu redactorii revistei Secolul 20: pravieţuire. Accidentul rutier a avut Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doi- loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, Marele poet al contemporanietă- naş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban, ora 01:30 pe traseul R-3 Chişinău– ţii s-a născut la 14 februarie 1935, Tatiana Nicolescu. Delegaţia vizi- Hânceşti–Cimişlia–Basarabeasca. în satul Pererâta, fostul judeţ Ho- tează, la rugămintea poetului, mă- La volanul autoturismului se afla tin, România, azi raionul Briceni, năstirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Gheorghe Munteanu, artist emerit Republica Moldova, într-o familie Dragomirna, Văratec. Se întoarce al Republicii Moldova şi director de plugari români a lui Pavel şi Eu- la Chişinău cu mai multe cărţi. Mai adjunct al Ansamblului de dansuri dochia Vieru. A absolvit şcoala de târziu poetul face următoarea măr- populare „Joc” din Chişinău, care a şapte clase din satul natal, în anul turisire: ”Dacă visul unora a fost ori suferit traume mai puţin grave. 1950, după care urmează Şcoala este să ajungă în Cosmos, eu viaţa Medie din orăşelul Lipcani pe care Drept rezultat al tragicului eveni- întreagă am visat să trec Prutul”. o termină în 1953. ment, poetul a încetat din viaţă pe În anul 1974, scriitorul Zaharia data de 18 ianuarie a aceluiaşi an, În anul 1957 debutează (fiind Stancu, preşedintele Uniunii Scri- exact la două zile după accident, în student) cu o plachetă de versuri itorilor din România, îi face o in- Spitalul de Urgenţă din Chişinău. pentru copii, Alarma, apreciată de vitaţie oficială din partea Societăţii A avut un stop cardiac din care nu critica literară. În 1958 a absolvit Uniunii, căreia poetul îi dă curs. a mai putut fi resuscitat. Institutul Pedagogic „Ion Creangă” Vizitează Transilvania, însoţit de din Chişinău, Facultatea Filologie şi Grigore Vieru a fost înmormân- poetul Radu Cârneci. În 1977, iarăşi Istorie. Se angajează ca redactor la tat pe 20 ianuarie 2009 la Chişinău, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din 4 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Grigore vieru – martir al neamului românesc

în Cimitirul Central din strada dând-o la topit, iar autorul a fost Partidul Democrat Agrar, ajunşi Armenească. La înmormântare au acuzat de diversiune. la putere în Moldova, renunţă la asistat câteva zeci de mii de oa- • Tot în 1970, apare şi Abecedarul, imnul de stat Deşteaptă-te, române meni. Mulţimea prezentă la fune- elaborat de Gr. Vieru în colaborare şi le propun poetului Grigore Vie- ralii a putut fi comparată doar cu ru şi compozitorului Eugen Doga cu scriitorul Spiridon Vangheli. cea de la înmormântarea soţilor să compună versurile şi, respectiv, Acesta, modificat, este şi azi cartea Doina şi Ion Aldea Teodorovici. 20 muzica pentru un nou imn. Ambii de învăţătură a micilor şcolari. În ianuarie 2009 a fost declarată zi de refuză. 1989 Gr. Vieru şi Spiridon Vangheli doliu în Republica Moldova, la ora După 45 de ani de la scrierea poe- au realizat varianta în grafie latină a 10:00 întreaga republică ţinând un ziei Legământ, poetul pleacă din Abecedarului. moment de reculegere. viaţă în urma accidentului rutier, Grigore Vieru a fost decorat • Grigore Vieru a scris versurile la întoarcerea de la o ceremonie de post-mortem cu Ordinul Naţio- pentru coloana sonoră a filmului cu omagiere a lui M. Eminescu. nal „Steaua României” în grad de desene animate Maria Mirabela. • Epitaful pe care şi l-a ales Vie- Mare Cruce. • În 1989, în ziarul chişinăuian ru: Câteva şcoli din Republica Mol- Literatura şi arta (28.02.1989), Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi. dova, precum şi o stradă din Iaşi apare primul text cu grafie latină poartă numele lui Grigore Vieru. din Basarabia postbelică. Autor - Grigore Vieru: “Internaţionalismul este o floare frumoasă pe care trebuie să fii nebun să nu vrei s-o miroşi – dar unde-i?” • În iunie 1989, obţinând apro- barea autorităţilor sovietice de a publica săptămânalul Literatura şi arta în grafie latină, redactorii ziarului au depistat lipsa desăvârşită în Moldova Sovietică a unei maşini de scris cu litere latine, în afară de cea de la Academia de Ştiinţe din RSSM şi de una aparţinând profe- Din opera poetului: sorului Iulius Popa de la Bălţi. În • 1957 – Alarma (versuri pentru aceste condiţii, Grigore Vieru şi re- copii); dactorul-şef de la Literatura şi arta, • 1958 – Muzicuţe (versuri pen- Portretul lui Grigore Vieru pictat Nicolae Dabija, pleacă la Bucureşti tru copii); de Igor Vieru pentru a obţine o maşină de scris • 1961 – Făt-Frumos curcubeul şi Semnalăm unele momente speci- pentru ziar. Autorităţile române Bună ziua, fulgilor!; ale ale activităţii lui Grigore Vieru: tărăgănează răspunsul, iar maga- • 1963 – Mulţumim pentru pace • În 1964, publică în revista „Nis- zinul de anticariat, din care puteau (versuri) şi Făguraşi (versuri, po- tru” poemul Legământ, dedicat lui să cumpere o astfel de maşină, este vestiri şi cântece); Mihai Eminescu. Poemul începe cu închis în acele zile din motive teh- • 1964 – în revista „Nistru” publi- versurile: nice. Vieru şi Dabija sunt ajutaţi că poemul Legământ, dedicat poe- Ştiu: cândva, la miez de noapte, însă de preotul Vasile Ţepordei, tului Mihai Eminescu; Ori la răsărit de Soare, care le aduce la gară o pungă în Stinge-mi-s-or ochii mie • 1965 – Versuri pentru cititorii care se află cele 31 de semne me- Tot de-asupra cărţii Sale. de toate vârstele, volum prefaţat de talice ale alfabetului latin, tăiate de Ion Druţă, pentru care i se acordă • În volumul de poezii pentru acesta din propria maşină de scris. Premiul Republican al Comsomo- copii Trei iezi, ieşit de sub tipar în La Chişinău, semnele latine sunt lului în domeniul literaturii pentru 1970, se găsea şi poezia Curcubeul, sudate la o maşină de scris în locul copii şi tineret (1967); în care Gr. Vieru, prin metafora celor chirilice, astfel că Literatura şi • 1966 – Poezii de seama voastră, curcubeului cu trei culori, elogia arta devine primul ziar din Basara- Editura „Lumina”; drapelul tuturor românilor. Peste bia, care începe să iasă sistematic în câteva zile de la difuzare, cenzura • 1967 – Bărbaţii Moldovei cu o grafie latină. dedicaţie pentru „naţionalistul” sovietică a retras cartea din librării, • În 1994 neocomuniştii din Nicolae Testemiţanu (în revista Imaginea Republicii Moldova în străinătate 5  Grigore vieru – martir al neamului românesc

„Nistru”). Tirajul este stopat, iar • 1990 – Frumoasă-i limba noas- • 2008 – La Editura „Princeps dedicaţia eliminată; tră (Editura „Hyperion”); Edit” din Iaşi, în colecţia „Ediţii • 1969 – Duminica cuvintelor, cu • 1991 – Metafore albastre (Edi- Critice”, împreună cu Daniel Cor- ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult tura „Narodna kultura”, Sofia, în bu, îşi pregăteşte editarea operei în îndrăgită de preşcolari, prezentă în colecţia Globus poetic, traducere în două volume : Vol. 1. Taina care orice grădiniţă de copii (Editura limba bulgară de Ognean Stambo- mă apără (opera poetică) şi vol. 2. „Lumina”); liev); Confesiuni necesare; • 1970 – Abecedarul – (în colaborare cu Spiridon Vangheli şi pictorul Igor Vieru); • 1970 – Trei iezi (Editura „Lumi- na”), Codrule, codruţule (în colaborare cu Spiridon Vangheli); • În colecţia „Mioriţa” a Editurii „Cartea Moldovenească” apare volumul Cântece de dragoste şi tot aici antologia Versuri; • 1974 – Aproape (versuri lirice, cu ilustraţii color de Isai Cârmu); • 1975 – Un verde ne vede! (volum pentru care poetului i se decer- nează Premiul de Stat al Republicii Moldova în 1978); • 1978 – Steaua de vineri (Editura „Junimea”); Clopoţeii, culegerea de La 1 decembrie, de Ziua Naţională, la Iaşi, a fost inaugurat bustul poetului în cântece pentru copii, de Iulia Ţibul- Parcul Copou schi, pe versuri de Grigore Vieru; • 1979 – Mama (Editura „Litera- Cu- tura artistică”) şi Albinuţa, cartea • 1993 – antologia de versuri Consiliul Mondial Român a răţenia fântânii preşcolarului (Editura „Literatura , prefaţă de Vlad realizat bustul lui Grigore Vieru, artistică”); Pâslaru (Editura „Porto-Franco”); trecut în nefiinţă la început de Rugăciune an 2009. Cu prilejul Zilei Naţio- • 1981 – la Editura „Albatros” • 1994 – antologia pentru mama din Bucureşti, în colecţia „Cele mai (Editura „Scrisul Ro- nale a României, edilii ieşeni au frumoase poezii”, apare o selecţie mânesc”); dezvelit bustul realizat în bronz din lirica poetului sub numele Izvo- • 1996 – volumul Văd şi mărturi- de arhitectul Gheorghe Gheor- rul şi clipa, cu o prefaţă a poetului sesc, versuri, aforisme şi confesiuni ghiţă, în prezenţa unei delegaţii Marin Sorescu; (Bucureşti, Editura „Minerva”); din Basarabia şi a reprezentanţi- • 1984 – poetul îşi adună cele mai • 1997 – într-o ţinută grafică, iese lor Consiliului Mondial Român. frumoase poezii şi cântece, me- de sub tipar, la Editura „Litera” din Călin Vieru, fiul poetului, a făcut dalioane, secvenţe publicistice în Chişinău, volumul antologic Acum următoarea afirmaţie vizavi de volumul Scrieri alese, prefaţată de şi în veac; acest eveniment: „Tata spunea Mihai Cimpoi; • 1999 – apar volumele Strigat- că nu a trecut Prutul, ci l-a sărit. • 1986 – Poezii de seama voastră am către Tine (Chişinău-Bucureşti, Mă doare că la Chişinău lucruri- (Editura „Literatura artistică”); Editura „Litera Internaţional”) şi le merg mai greu decât aici, unde Izbăvirea deja există un bust şi o stradă ca- • 1987 – Cel care sunt – versuri, (Galaţi, Editura „Press”); creionări, interviuri, note. Prefaţa • 2001 – volumul de confesiuni şi re-i poartă numele”. şi selecţia textelor de Mihai Cimpoi aforisme Lucrare în cuvânt apare cu Bustul lui Grigore Vieru a fost (Editura „Literatura artistică”); o prefaţă de Mihai Cimpoi (Craio- amplasat pe una din aleile prin- • 1988 – Rădăcina de foc (Editura va, Fundaţia „Scrisul Românesc”); cipale ale Parcului Copou pe care „Universul”); • 2004 – la Editura „Litera Inter- vor mai fi puse şi alte sculpturi • 1989 – Cine crede (Editura „Li- naţional” (Bucureşti – Craiova), dedicate scriitorilor trecuţi în ne- Cât de frumoasă teratura artistică”) şi Spune-i soa- scoate antologia fiinţă în ultimii ani. eşti relui o poezie (Editura „Literatura , cu prefaţă de Eugen Simion; artistică”); 6 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Tot la 1 decembrie, de această Baba, Ioan. dată la Alba-Iulia, capitala tutu- Legământul lui Gri- ror românilor a fost inaugurat gore Vieru / Ioan Baba // Lumina. – bustul lui Grigore Vieru. Alba- Iulia a fost martoră a unui frumos 2009. – Nr. 1-2. – P. 3-8. eveniment. Autorităţile locale au Chişinău, 16 ianuarie a.c.) despre susţinut ideea de a-l statornici pe faptul că „Vieru e în reanimare, în fratele lor basarabean, Grigore comă profundă în urma unui acci- Vieru în Cetatea Unirii. Aici era dent rutier” am răspuns „Dumne- locul în care poetul venea mereu, zeu să-l ajute. Pe noptiera mea, din sperând ca fraţii despărţiţi de sâr- octombrie, deci, la cap, stă ultima ma ghimpată a unei graniţe stali- carte a lui Grig „Taina care mă apă- niste să se regăsească. ră”...”. Iaşul a fost primul oraş care a Dar, n-a fost să fie. dat numele lui Grigore Vieru unei Grigore Vieru a plecat de la cele străzi. Alba Iulia a fost primul oraş lumeşti precum scria în poemul care l-a eternizat pe poet, ridicân- „Legământ” dedicat lui Mihai Emi- nescu, poem monumental care la du-i un bust pe Aleea Scriitorilor. În omagiul adus, Ioan Baba vor- Urma ca o stradă să poarte nume- noi a fost publicat în mai multe rân- beşte astfel despre marele poet al duri în revista „Lumina”. le poetului românităţii. neamului românesc: Spre sfârşitul vieţii, Grigore Vi- În cele ce urmează prezentăm „Poezia lui Grigore Vieru a coin- eru scria: „Cine ştie, poate că din câteva din lucrările de omagiere a cis cu orizontul de aşteptare al omu- întreaga mea trudă se va alege un marelui poet, aparţinând autori- lui basarabean, înstrăinat prin forţa poem sau un cântec”. Iată poemul destinului de spaţiul său matricial, lor sau editate peste hotarele ţării. LEGĂMÎNT. Om, care a apărut tocmai în mo- Astfel, în revista Lumina din Ser- „Ştiu: cândva, la miez de noapte mentul în care era aşteptat să vină, bia au fost publicate multe mate- Ori la răsărit de Soare, el fiind predestinat spre a umple un riale în care a fost evocat Grigore Stinge-mi-s-or ochii mie gol literar, dar şi unul istoric şi zo- Vieru, unde a fost analizată ope- Tot de-asupra cărţii Sale. diacal. Scriitorul şi editorul Daniel ra, prezentate materiale din via- Am s-ajung atunce, poate, Corbu, menţionase la Iaşi că Grigo- La mijlocul ei aproape. ţa şi activitatea poetului, expuse re Vieru este un poet de tip special, Ci să nu închideţi cartea aprecieri critice. Poetul Gr. Vieru la el simplitatea spunerii, care era Ca pe recile-mi pleoape. a fost prezentat în revista «Lumi- atât de necesară în Basarabia, este S-o lăsaţi aşa deschisă, na», nr. 1-2, unde integral este completată în mod organic şi fericit Că băiatul meu ori fata dedicat creaţiei lui. Semnatarii, de profunzimea ideii şi a simţirii. Să citească mai departe cunoscători ai aspectelor legate Astfel, el a ajuns la acea simpli- Ce n-a dovedit nici tata. tate pe care o caută marile spirite de viaţa şi activitatea poetului şi Iar de n-au s-auză dânşii precum Brâncuşi, Enescu sau Emi- care nu au rămas indiferenţi faţă Al străvechei slove bucium, nescu. Volumul amintit este o mare de marele om de cultură şi trage- Aşezaţi-mi-o ca pernă carte a poeziei româneşti care îl dia neamului din Basarabia sunt: Cu toţi codrii ei în zbucium.” personalizează total pe Grigore Vi- Ioan Baba, Ion Deaconescu, Tu- La ştirea fatală: „Incredibil spu- eru şi îl aşază definitiv în literatura dor Nedelcea, Cătălin Bordeianu, neam, română, în contextul generaţiei 60, poeţii nu pleacă murind Adrian Dinu Rachieru, Ion Pa- alături de Nichita Stănescu, Marin ei pleacă doar în mod himeric. chia Tatomirescu ş. a. Sorescu şi Ioan Alexandru. Se micşorează şi se nasc din nou Culmea e–sau ironia vieţii, că bu- într-o lume departe, nul nostru Grig a avut de suferit re- într-o lume aproape, întorcându-se de la o Eminesciană, în templul miraculos al marelui chiar cum scria într-un poem: Mister” „Ba cu dor, ba mânioasă, (Ioan Baba, „Incredibilul mod de Viaţa totuna-i frumoasă. a pleca”, Timişoara: Augusta, 1999, Ba cu bune, ba cu rele, P. 76-77). S-a cam dus şi-mi este jele!”. Atunci când mi-a dăruit volumul La prima ştire (mesaj celular din „Acum şi în veac” mi-a scris ur-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 7  Grigore vieru – martir al neamului românesc mătoarea dedicaţie: „Fratelui Ioan giem valorile, iar lui Grigore Vieru întâlnească şi în Coşteiul străjuit de Baba, Am găsit ce-mi trebuia la fra- îndatoraţi şi pentru poemul „În Ser- bustul lui Eminescu, şi sub tâmpla ţii din Serbia! Omagiu, Grigore Vie- bia la români” publicat în volumul de bronz a lui Eminescu de la Uz- ru, Iaşi, 12 octombrie 1997”. amintit (P. 164) şi dedicat confraţi- din, şi în Novi Sadul parfumat cu Rămânem îndatoraţi să ne oma- lor lui cu care a avut prilejul să se miros de tei...” (P. 4-6)

Deaconescu, Ion. Grigore Vieru a simţit istoria clipei / Ion Deaconescu // Lumina. – 2009. – Nr. 1-2. – P. 9. Un omagiu frumos adus marelui poet a fost de prof. rănile istoriei, cea care a înstrăinat fraţii plângând în univ. dr. Ion Deaconescu, care a afirmat: somn şi uitând să se cheme pe nume. „A murit Grigore Vieru, marele poet al iubirii româ- Într-un Chişinău bântuit de o ideologie devastatoare, ne, cel care a scris cu lacrimi şi dor de România o operă el, Poetul, a îndemnat la unire şi la dragoste de neam, ce va dăinui peste vreme. într-o limbă interzisă a fi rostită de cei vii. Grigore Vieru a murit de iubire pentru Eminescu. Se A fost strigătul care i-a trezit la viaţă pe români, le-a întorcea, târziu în noapte, de la o manifestare dedica- insuflat demnitate şi încredere în viitorul lor. tă naşterii marelui poet când într-o clipă de ieşire din Poet-martir, Grigore Vieru, cu alura sa atât de fragilă, matcă a luat direct, în pieptul său plăpând izbitura ne- a fost, în realitate, un aprig luptător pentru idealul şi norocită a neantului. Inima-i atât de încercată în anii conştiinţa românească şi, până la urmă a învins ca să de suferinţă pentru patria mamă, nu a rezistat loviturii rămânem drepţi în faţa lumii, cu fruntea sus, căci nici o teribile, iar vocea sa, caldă şi profundă a amuţit în cea sabie n-are cum să mai taie capete de români. din urmă răspântie a Fiinţei. Atunci a murit şi visul său Astăzi, până şi săbiile au devenit inimile. dintotdeauna de a avea o patrie mare, a lui şi a tuturor românilor, fără ziduri în suflet şi-n cuvinte, cu un singur M-au grăbit, Grigore Vieru n-a murit. Niciodată. El cer, lipsit de orizonturi împovărătoare. este viu în inima noastră ce plânge pentru un clopot de la Capriana”. Grigore Vieru a simţit ca nimeni altul istoria clipei şi

NEDELCEA, TUDOR. Grigore Vieru / Tudor Nedelcea // Lumina. – 2009. – Nr.1-2. – P. 12-15.

Marea pierdere, suferită de ro- (1990); Scriitor al Poporului din neva pentru Proprietatea Intelec- mânii de pretutindeni, în persoana Republica Moldova (1992); pro- tuală (2008); Premiul de Stat al Re- lui Grigore Vieru, a fost evocată pus de Academia Română pentru publicii Moldova (2007); premiile şi de Tudor Nedelcea. Domnia-sa Premiul Nobel pentru Pace (1992); „Lucian Blaga” şi „Tudor Arghezi” afirmă, pe bună dreptate: „Anul Ordinul Republicii la Chişinău (2007). 2009 debutează nu numai cu o cri- (1996); Premiul de poezie al Fun- Monografii dedicate: Întoarcerea ză financiară, ci şi o mare pierdere a daţiei „Scrisul Românesc” (1997 la izvoare, Mihai Cimpoi; Poet pe literaturii româneşti”.(P.12) şi 2000); Premiul Festivalului In- Golgota Basarabiei, Stelian Gruia; T. Nedelcea trece în revistă toate ternaţional de Poezie „Mihai Emi- Grigore Vieru, omul şi poetul, Fă- titlurile onorifice ale marelui - nos nescu” din Uzdin, Serbia, medalia nuş Băileşteanu; Duminica mare a tru poet: Maestru Emerit al Artei; guvernamentală a României „Emi- lui Grigore Vieru, Teodor Codrea- Diploma de Onoare „Andersen” a nescu” (2000); Cetăţean de onoare nu. al Craiovei (2000); Doctor Honoris Consiliului Internaţional pentru Tudor Nedelcea îşi încheie oma- Causa al Universităţii de Stat „Ion Copii şi Tineri (1988); Deputat al giul, numindu-l pe poet “temut şi Creangă” din Chişinău (2005) şi al Poporului (1989); Laureat al Pre- recunoscut lider al redeşteptării na- Academiei de Ştiinţe a Republicii miului „M.Eminescu”; Membru ţionale din Basarabia şi Bucovina”. Moldova (2007); Medalia de Aur de onoare al Academiei Române (P. 15) a Organizaţiei Mondiale de la Ge-

8 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Bordeianu, Cătălin. Poezia legată cu sârmă ghim- pată / Cătălin Bordeianu // Lumina. – 2009. – Nr. 1-2. – P. 16-17. Profesorul universitar dr.Cătălin Bordeianu, consem- E abstract să spui că poezia este morală, că relativita- nează astfel de amintiri despre marele nostru poet: tea şi iluzia autonomiei morale a creatorului stă dincolo „De la Grigore Vieru am învăţat că nu putem con- de puterea închipuirii şi dă forţă speculativă intelectului funda esteticul cu artisticul pentru că artisticul nu este şi intuiţiei, pentru că egal cu esteticul deşi converg reciproc. În închipuirea „ruşinându-se de pământul mea din adolescenţă, Grigore Vieru era, cum ar spune de sub unghii şi de Kant, o dorinţă, o eteronomie şi doream cu ardoare să crăpăturile palmelor. pot face distincţie între această dorinţă şi voinţa mea O, neamule, tu, de a-i răspunde prin scris. Hazardul a făcut, ori poate adunat grămăjoară, o naturală cauzalitate, ca această speculaţie să se împli- ai putea să încapi nească, înlăturând imperfecţiunile ficţiunilor şi reflexe- într-o singură icoană” (Acasă). lor de atunci prin ceva paralel cu realul, numit simplu Îndemnat de natura sa activă şi prezentă, construin- adevărul uman: du-şi o ordine tocmai pe atitudinea de nedesăvârşire şi „Locuiesc la marginea pe absenţa omniprezenţei şi pe absenţa omniprezenţei Unei iubiri. inspiraţiei, poetul redistribuie adevărul, binele şi frumo- La mijlocul ei, mijlocul lui sul astfel: Trăieşte credinţa mea. „Frate, Locuiesc la marginea eu pot muri oricând, Unui cântec. dar nu şi oriunde. La mijlocul lui Eu nu pot muri Trăieşte speranţa mea. decât cu chipul răsfrânt Locuiesc la marginea „ în acest geniu al ierbii Unei pâini. care e roua” (Biblioteca de rouă). La mijlocul ei- Şi acum aştept, ca şi atunci, bucuria Învierii, alături de Dragostea mea pentru voi.” (Locuiesc). ultima ediţie a operei lui Grigore Vieru.”

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 9  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Vieru, Grigore. Il Nimbo di Rugiada = Nimbul de rouă / Grigore Vieru ; trad. dal romeno : Varvara-Valentina Corcodel, Tatiana Ciobanu, Claudia Lupaşcu. – Chişinău- Roma, 2009. – 176 p.

Trecerea în ne- lansarea în Europa a vocii intelectualităţii basarabene, fiinţă a marelui conştiente de rădăcinile sale latine şi europene. nostru poet a fost Rănită de istorie, această apartenenţă la spiritualitatea marcată şi de apa- românească poate fi vindecată doar printr-un dialog riţia unei cărţi în cultural neîncetat. colaborare moldo- Prezentăm în continuare versuri ale lui Grigore Vie- italiană, Nimbul ru, traduse în limba italiană şi unele fragmente din ce- de rouă. Este sa- lelalte texte: lutabil acest fapt, pentru că poetul Patria trecut în eternitate trebuie să fie ”Questa pietra è un pane caldo. cunoscut în toată Questo vento è un vino regale. sensibilitatea sa şi E l’assenzio – basilico selvaggio. peste hotarele ţă- rii, acesta fiind un Arriva il giorno a dorarmi il pane. exemplu pentru Arriva la sera a profumarmi il vino. traducerea operei Arriva la mamma ad addolcire il pensiero mio”. poetului şi în alte limbi, chiar dacă în timpul vieţii au- (P. 8) torul s-a bucurat de traduceri în câteva limbi, în special ale poeziilor din primele perioade. Volumul cuprinde poezii semnate de Grigore Vieru Ramo di melo de toate vârstele, vechi şi scrise recent. La traducerea lor în limba italiană au colaborat Varvara-Valentina Cor- ”Tu sei spogliato della notte codel, Tatiana Ciobanu, Claudia Lupaşcu. Ediția a fost come di una camicia, ingrijită de Francesco Baldassi, apreciat poet italian. ah, ramo di melo! Volumul a fost publicat în 2009, în Republica Moldo- va, de editorul Ana Manole, în timp ce ideea de a tra- Tremano le dita del vento duce din opera lui Grigore Vieru s-a născut în ianuarie sui seni duri 2009, imediat după moartea tragică a poetului. delle tue mele. Lucrarea este împărţită în două părţi. Prima şi cea mai reprezentativă şi extinsă ca volum o cuprinde, fi- Sull’aria, sdraiato, resc, opera poetului. După tematica reflectată aceasta a con la chioma umida,verde, fost împărţită în trei părţi: Lacrima (traducere de V.V. solo olezzo, Corcodel), unde au fost incluse poeziile, Ma dapprima, che [vento] dal tronco ti strappasse, Madre tu sei, Ecco, Le mani della madre ş.a.; Acasă (tra- e nel bosco ti portasse, ducere de C. Lupascu), din care fac parte poezii pre- ah, ramo di melo!” (P. 10) cum: Perdonami..., Il mio stato d’animo, Quando ritorni ş. a.; Cerul (traducere de T. Ciobanu), cu poezii precum Poema, Le sorgenti, La candela, Il ponte, Volto d’oro ş.a. Verso la tua immagine În partea a doua găsim referinţe critice, autorul fiind reputatul critic Mihai Cimpoi, dedicaţia versificată a lui ”Non corro lontano come il fiume, Nicolae Dabija, Moartea lui Vieru, în ambele limbi, ro- Perché chi dimentica, si disperde mână şi italiană şi în capitolul de încheiere au fost prezentate succint date importante ale vieţii şi activităţii lui Con la rugiada sotto le palpebre Grigore Vieru. Ritorno verso quello cheèe sacro Volum de traduceri în limba italiană are ca scop

10 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Verso quello che mi è vicino: Ho solo te al mondo e non Verso il tuo volto d’oro, Madre, Voglio null’altro di eterno. Come il grano, scorre la mia anima”. (P. 73) Amore! Ramo di rugiada santa, La mamma nel campo Unico canto, oh, quanto mi disseti! Davanti ai miei tristi pensieri ”Sui colli di rame Tu non piangi lacrime le generi”. (P. 146) Scorre il sole al tramonto. Riposati, madre. „Nella poesia di Vieru gli oggeti sono circondati da un Posso finalmente dirti: silenzio olimpico, i significati si disperdono attraverso le zone d’ombra, le cose hanno un intraducibile palpito Rimani ancora con me misterioso. Accanto al tumulto passionale i silenzi cer- Che io possa ascoltare, cano la loro sublimazione, accanto alle zone luminose Il tuo santo verbo si stendono le ombre indefinite. Ti conquista una strana E possa inchinarmi ancora, simbiosi di mormorio e di eruzione”. Alla tua bianca luce. ...”I versi di Vieru hanno la capacità di procurare vere so- Lei con la mano si toglie ddisfazioni estetiche, perché sono penetrate da una rivelazi- Il sudore ed il mito. one della vita, del suo grande mistero. La sensazione che ti E con la terra ricopre dà la lettura, ogni riga, ogni immagine e ogni singola poesia, Il suo volto spossato”. (P. 77) è di un’illuminazione di comunicazione con il fascino e con lo spettacolo drammatico dell’esistenza umana, un vivere la vita intera nell’attimo-chiave”. L’onesto cammino ...”A Grigore Vieru la madre conserva vivo, sul pia- Ai miei figli no biografico, il ricordo del padre, per farlo devenire, Calin e Teodor nell’area delle vaste generalizzazioni, un grande simbo- ”Figlio, non lo della Memoria, transmesso dalla natura: nel sorgere Camminare pieno d’orgoglio, misterioso della stella, nell’invadere primaverile del ver- Ma non piegarti mai. de o nel viaggio dell’onda ciarliera della sorgente”. Cammina in silenzio, ...”Nella lirica di Vieru il dialogo con la madre non Onesto e dignitoso costituisce solamente un qualche modo di esprimersi, Come una lacrima che scende esso è un’occasione ideale di confessione, di verifica mo- Sul viso di un vincitore. rale e di incitazione dell’energia vitale; la sincerità della comunicazione appare chiaramente”. Figlio, non ...”Elogiando la forza della parola che sfida l’effimero Lasciare che l’occhio e la morte („perché non sopporti, morte, le persone che Si arrugginisca. cantano?”), Vieru loda la saggezza suprema della vita. Guardando, conoscerai, L’inizio della rivelazione è il fiore della bellezza, ma il Conoscendo, vincerai, mistero è proprio il suo carattere nascosto: „le sorgenti – Vincendo, sarai amato”. (P. 115) limpidi paletti”. Il dolore umano consiste nell’urtarsi dei suoi nascondigli invisibili: „Le rorgenti – sciabole sotto il fiore”. L’immagine della bellezza è dialettica e il poe- Divino rimedio ta non cerca invano di sorprenderla, specialmente nella Per Ioan Alexandru sfera femminile. È una sfera in cui alla conoscenza tra- mite i sentimenti si offre l’intero spettacolo drammatico ”Amore! Amore protetto dell’esistenza. Il femminile in tutti e due i casi rappresen- Dalla dolce luce del mirto, tati dalla madre e dall’amata non è solo un’espressione Come la mollica del pane santo dell’amore del poeta per la donna, ma anche un pretesto Solo dalla sua crosta e protetta. per ottenere la rivelazione del profondo mistero, per sor- prendere proprio l’essenza della vita”. Circondata di luce, Tu stessa luce, sorgi dalla luce. Mihai Cimpoi (P. 163-164)

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 11  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Vieru, Grigore. Cele mai frumoase poezii / Grigore Vieru. – Bucureşti : Jurnalul, 2009. – 288 p.

„În trupul lui firav şi în sufletul lui mare, în inima lui, care nu a mai avut puterea să lucreze, într-o noapte de ianuarie, la Chişinău, au încăput şi numeroasele poveri ale unui destin zbuciumat, de poet exilat înlăuntrul propriului său popor, dar şi grija faţă de noi ceilalţi, faţă de România întreagă şi faţă de tulburele ei viitor”, aceste cuvinte le găsim scrise pe coperta cărţii, aparţinând unuia dintre prietenii de suflet ai autorului „celor mai frumoase poezii”, Adrian Păunescu. Volumul, apărut la Bucureşti, cuprinde cele mai frumoase şi reprezentative poezii ale lui Grigore Vieru, scrise de-a lungul timpului. Cartea reprezintă un omagiu adus poetului în anul trecerii acestuia la cele veşni- ce. Ea este împărţită în două diviziuni mari. În cea din- tâi, Adrian Păunescu prefaţează volumul sub un titlu frumos – Poetul divin al neamului nostru, unde au fost incluse poezii dedicate lui Grigore Vieru. Prezentăm în continuare fragmente din frumoasa şi totodată trista lucrare a poetului nostru „divin”, aşa cum a fost numit de Adrian Păunescu. „Într-un jurnal de front pe care l-am scris în 1992, când îl determinasem pe marele poet să meargă, împre- ună cu mine, pe liniile frontului transnistrean, notam (şi, iată, astăzi subliniez) sintagma potrivită pentru el: poetul divin al neamului nostru. Şi nu spune asta un om fără orgolii. Ştiu cine sunt eu însumi şi ştiu că, nu târziu veri ale unui destin zbuciumat, de poet exilat înlăuntrul după moartea mea, ura şi invidia, cu care am fost însoţit propriului său popor, dar şi grija faţă de noi ceilalţi, faţă în viaţă, vor lăsa suficient spaţiu liber unei lecturi cinsti- de România întreagă şi faţă de tulburele ei viitor” . (P. te a literaturii mele. De aceea dragostea cu care scriu, de 5-6). când mă ştiu, despre poeţii români şi, cu deosebire, despre cei cu care am fost contemporan nu mă orbeşte, nu- Nici un război nu e etnic mi paralizează simţul valorii, ci acutizează felul meu de a-i citi, de a-i privi şi de a-i evalua. Eu nu am scris cartea mea Generaţia 60, dedicată celor trei morţi de seamă Am această convingere, nici un război nu e etnic, ai poeziei române, Nichita, Sorescu, Alexandru, ca să-i Naţiunile sunt asmuţite unele împotriva altora, acopăr, ci ca să-i redescoperim şi să le fac dreptate. Din subtile raţiuni economice şi politice. Ideologia dominantă a sfârşitului de mileniu Această prefaţă, dedicată unui alt mare nume al litera- Este radicalitatea etnică. Dar, propriu-zis, turii române, Grigore Vieru, a cărui poezie se va eterniza nu popoarele prin străfulgerările de geniu care o susţin şi o luminează Sunt de vină, ci cârmuitorii. Nu-i pot urî pe ruşi, dinăuntru, este o datorie morală şi existenţială, dar şi Aşa cum nu-i poate urî nici soldatul român, estetică, a meseriaşului aspru care sunt, o datorie în pri- De la graniţa de răsărit. mul rând către cultura naţională integratoare şi integra- lă, cum este şi obligaţia mea faţă de cel pe care l-am iubit Am informaţii precise că, uneori, combatanţii, şi l-am protejat ca pe un frate. Iar el rămâne unul dintre Care de obicei trag unii în alţii, se întâlnesc puţinii mei contemporani care nu m-au trădat, nu m-au la o băută, bârfit, nu m-au uitat. Nu ne-am certat niciodată. La o poveste, la un cântec şi visează vremuri de pace, În trupul lui firav şi în sufletul lui mare, în inima lui, De muncă şi de comerţ, apoi se-mbrăţişează şi merg care nu a mai avut puterea să lucreze, într-o noapte de Pe cele două tranşei opuse, ca să îndeplinească ianuarie, la Chişinău, au încăput şi numeroasele po- Reglementar cinicul ritual, cumplita obligaţie

12 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Grigore vieru – martir al neamului românesc

De a se omorî reciproc. Nu există războaie etnice Inelul Există numai un scenariu, care-i încaieră ciclic Din degetul tău – Pe locatarii Turnului Babel. Există numai Cătare un scenariu. Prin care ochesc A. Păunescu (P. 21-22) În vrăjmaş. Basmaua – Steag, Tot aici şi-a găsit locul un articol, cu titlul Cel mai Zvâcnind bun, axat pe personalitatea poetului şi poezia citită la Ca inima... ceremonia funerară, Iartă-ne, Grigore! Mamă, ”Se-ntunecă pământul şi lăcrimează cerul, Tu eşti patria mea !”. (P. 73) Se-ndoliază fraţii şi mamei îi e rău, Trec lumânări aprinse, spre Rai, la Chişinău, Sângele crucii întruneşte poezii sociale, precum Cân- Bat clopotele-n ţară, la moartea lui Vieru. tare scrisului nostru, La o margine, Clipa, Aureola etc. ...S-a-ntunecat pământul şi lăcrimează cerul, Românii plâng plecarea poetului divin, Scrisoare din Basarabia Şi semne dinspre case şi din morminte vin, Acum, spre Eminescu a şi pornit Vieru. ”Cu vorba-mi strâmbă şi pripită Eu ştiu că te-am rănit, spunând Nefericită vreme-a noroaielor majore, Că mi-a luat şi grai, şi pită, Din nou se-aşează vama şi graniţa-ntre fraţi, Şi-a năvălit pe-al meu pământ. Aşa că pentru drumul pe care-ai să-l străbaţi, Îţi murmurăm adio şi iartă-ne, Grigore”. În vremea putredă şi goală Adrian Păunescu (P. 36-37) Pe mine, frate, cum să-ţi spun, Tot în prefaţa cărţii, Adrian Păunescu a prezentat Pe mine m-au minţit la şcoală cea de pe urmă scriere a poetului nostru, publicată în Că-mi eşti duşman, nu frate bun. Literatura şi arta, un strigăt în pustiu contra aberaţii- lor umane, lansate de publicaţii care sunt departe de a Din Basarabia vă scriu, apăra valorile naţionale. Nu întârzie să fie prezentată şi Dulci fraţi de dincolo de Prut. poziţia lui Adrian Păunescu faţă de „fratele” său, cum îl Vă scriu cum pot şi prea târziu, numeşte şi faţă de aceste speculaţii în articolul alăturat Mi-e dor de voi şi vă sărut. şi foarte explicit, Marele spion român în spaţiul româ- nesc. Credeam că un noroc e plaga, Un bine graiul cel sluţit. Cea de-a doua parte prezintă cititorului nemijlocit Citesc azi pe Arghezi, Blaga – opera poetului. Aceasta a fost, la rândul ei, divizată în Ce tare, Doamne,-am fost minţit! câteva capitole, potrivit tematicii. Astfel, Făgăduindu- mă iubirii, include poezii lirice. Aici putem lectura bi- Cu pocăinţă nesfârşită necunoscute versuri, precum Făptura mamei, Formu- Mă rog iubitului Iisus lar, Transplantare, Mamă, tu eşti..., Pasărea etc. Să-mi ierte vorba rătăcită Ce despre tine, frate,-am spus”. (P. 173) Mamă, tu eşti... ”Mamă, Tu eşti patria mea ! Pod peste lacrimi este capitolul în care au fost incluse Creştetul tău – dedicaţii pentru diferite personalităţi din întreg spaţiul Vârful muntelui românesc. Astfel, vom reciti aici versuri, precum De Acoperit cu nea. dor, dedicate lui Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, Poate Ochii tăi – numai atunci, închinate pr. Ioanichie Bălan, Rana, de- Mări albastre. dicată lui Viorel Dinescu etc. Palmele tale – Arăturile noastre. Poeţii Respiraţia ta – Lui Anatol Codru Nor ”Poeţii sunt copiii naturii. Din care curg ploi Nimic mai trist, Peste câmp şi oraş.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 13  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Nimic mai dureros Poate să vină?! Decât poetul ”În lipsa cuvântului Rămas orfan de mamă. Poetul În locul versului ce n-a venit, Îşi lasă pe umăr capul”. Vine iubita – ea În lipsă de ţară”. (P. 240) Şi mai frumoasă ca versul. În locul Capitolul de încheiere este cel în care au fost incluse Fratelui ce te-a trădat versuri pentru copii, numit Moşul din leagăn. Aici gă- Alt frate vine. sim poezii precum Primăvara, Frumoasă-i limba noas- Dar cine, tră, Greieraşul, Curcubeul etc. Cine în locul mamei

14 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Bogasiu, Sava. Grigore Vieru : luceafărul de dincolo de Prut al limbii române / Sava Bogasiu. – Buzău : Alpha MDN, 2009. – 154 p.

Lucrarea a apărut cu prilejul come- adâncimea râurilor, realităţi uneori morării poetului, odată cu trecerea greu opresatoare, chiar dacă sunt, în lui la cele veşnice. Este o frumoasă veci de veci, supuse efemerităţii. carte despre cine a fost şi cum a cre- Între aceste două realităţi esenţia- at „apostolul limbii române – Grigore le, pământ şi grai, şi-a împărţit viaţa Vieru, poet naţional chemat în ceruri zbuciumată Grigore Vieru, cel care de Eminescu prin voia lui Dumnezeu”, declarase, ca pe o sentinţă, faptul că aşa cum l-a calificat autorul lucrării pe «Ţara nu este o râmă pe care să o tai care o prezentăm, Sava Bogasiu (alias în două fără să ucizi şi viaţa ei». ��Toc- pr. prof. dr. Mihail Milea). Sava Bo- mai de aceea, fără îndoială, şi-a petre- gasiu, este un pseudonim literar. Ci- cut ultimii ani de viaţă pe drumul care titorul din Buzău, din România şi din leagă Bucureştiul de Chişinău, oraş în perimetrul administrativ basarabean care – la capătul întoarcerii sale de la în care s-a aflat adeseori în misiuni Cahul, unde participase la comemo- apostolic-umanitare este invitat să-l rarea geniului nostru tutelar Mihai recunoască pe preotul profesor, doc- Eminescu –, Grigore Vieru şi-a început tor Mihail Milea, Cetăţean de onoare odihna veşnică. al raionului Soroca, scriitor înzestrat «Graiul este purtătorul de steag în cu mare har şi cu o neobosită putere vremuri de restrişte şi de primejdie de muncă. pentru fiinţa naţională», spunea poetul Vieru, recunos- Lucrarea Grigore Vieru : luceafărul de dincolo de Prut când prin aceasta că frontierele lingvistice şi graniţele al limbii române a fost scrisă de profesorul preot doctor teritoriale de care vorbeam la început sunt întotdeauna Mihail Milea în doar 40 de zile, timp în care a citit Psal- supuse unei atracţii reciproce, ca un fel de flux şi reflux tirea şi poeziile poetului basarabean. „Cartea se doreşte perpetue şi purificatoare. a fi un abecedar al operei lui Grigore Vieru. Este o cuge- Cartea de faţă reprezintă, deopotrivă, un pios oma- tare asupra poeziilor sale”, a declarat preotul Milea. giu şi o deschidere pertinentă şi caldă către înţelegerea Lucrarea este prefaţată de Gheorghe Mincă, unde omului Grigore Vieru şi a operei sale, prima de acest fel se aduc cuvinte de apreciere la adresa autorului cărţii apărută în România după trecerea în eternitate a poe- pentru realizarea sa, de a evoca cel mare mare scriitor tului. (P. 5-6) contemporan din Basarabia, care, iată, nu mai observă Aşa că în cazul tuturor scriitorilor mari, oricâte s-au lucrurile în suavitatea sa. Oferim cititorului nostru un vorbit, s-au scris, s-au analizat cu privire la viaţa şi acti- fragment din această lucrare, invitându-l să parcurgă şi vitatea marelui nostru contemporan, au rămas şi multe prefaţa scrisă de Gheorghe Mincă, redactor şi editor: nespuse, iar prin lucrarea de faţă au fost adăugate aspecte „Poetul Grigore Vieru şi-a legat pentru veşnicie nume- noi în perceperea sau receptarea creaţiei poetului. le de Basarabia, tărâmul românesc de dincolo de Prut, pentru poet – «casa» natală care niciodată nu se vinde, Astfel, în capitolul de început autorul se referă în ge- pentru noi, cei care am fost hărăziţi de pronie să ne naş- neral la viaţa şi activitatea lui Grigore Vieru (Viaţa şi tem şi să trăim dincoace de Prut – Basarabia soră. activitatea poetului naţional Grigore Vieru). Acolo, în Basarabia, îmbrăcat în iubirea de Patrie, cel ”A scrie şi a vorbi despre Grigore Vieru este un subiect «fără de patrie în propria Ţară», cum singur rosteşte fără inepuizabil în cultura românească şi universală. Mai de încetare numele său adânc săpat în inimă, va fi des- presus de a fi fost un om de o vastă cultură, Grigore Vi- coperit, odată cu primele cuvinte româneşti deprinse de eru a fost un om de omenie, de o mare şi rară modestie, la mamă şi adevărurile esenţiale. Printre aceste adevă- realităţi vădite care i-au conturat o puternică personali- ruri esenţiale, bunăoară, şi pe acela aparte că, dincolo de tate. Acest poet basarabean cu inimă de român a creat, graniţele teritoriale, istoria cea care este veşnică, dându- prin opera sa literară, o stare harică de credinţă vie în ne semnul mărinimiei sale, ne-a lăsat şi frontiere lingvis- duhul Evangheliei lui Hristos, o psalmodiere a Limbii tice. Aceste frontiere lingvistice, a înţeles repede Grigore Române, o odă închinată naturii. Grigore Vieru şi-a tră- Vieru, sunt cele care dau măsura întreagă a sufletului it viaţa ca pe o imensă iubire autentică faţă de Patrie; el unui popor, indiferente fiind la înălţimea munţilor sau s-a născut poet, a trăit ca poet şi a plecat în eternitate tot ca poet al nemuririi noastre” (P. 9)

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 15  Grigore vieru – martir al neamului românesc

”Scrierile lui Grigore Vieru reprezintă un punct de cugetărilor despre iubirea de patrie. referinţă în literatura română, având multe elemente ”Fiecare om este legat de un anumit loc, unde a văzut eminesciene. De aceea, acest mare poet naţional, Grigo- lumina zilei şi unde a făcut cei dintâi paşi pe pământ. re Vieru, a fost numit pe bună dreptate şi aici, dar şi Acest loc unde ne-am născut şi unde ne ducem existenţa dincolo de Prut, ”un luceafăr eminescian”. Creaţia lui poartă numele de Patrie. Etimologic, acest cuvânt vine excelează prin poezie. Pentru Vieru, poezia înseamnă de la ”pater”, ”pytrias”, care a dat ”vater” iar la noi ro- un mod firesc, natural de a comunica cu tot ce există în mânii înseamnă ”vatră”, patria sau vatra fiind pentru acest Univers”. (P. 19) noi românii şi locuinţa Părintelui ceresc.” (P. 41) ”Poezia lui Grigore Vieru porneşte mereu din sufletul ”Marea dramă a lui Grigore Vieru a fost aceea de lui curat şi ea este înţeleasă în toată dimensiunea ei nu- a-şi pierde patria în propria ţară. A trăit în Basarabia mai de cei care au, la rândul lor, sufletul curat. Sursa pierdută de Patria Mamă. În viziunea lui Vieru, există poeziei lui Grigore Vieru este Logosul întrupat în Istorie Acolo, Undeva, o Patrie cerească, un Ierusalim ceresc, o ”la plinirea vremii” (Galateni 4,4). El trăieşte plenar tai- patrie dorită de Dionis al lui Eminescu. E o „iradiere de na vieţii cosmice şi se împărtăşeşte din cuvintele ”vieţii patrie”, de la locul natal, la ţara natală, la Ierusalimul veşnice”. Acest ”trăirism organic” fiinţial, ontologic, se pământesc şi la cel ceresc, o patrie invizibilă. Un mare fi- transformă într-un imn al vieţii. Poezia lui Vieru este losof şi teolog are o carte numită „Nostalgia Paradisului în sine o carte a vieţii ce curge asemenea unui râu către Pierdut”. Grigore Vieru face trimitere şi la această Patrie valea veşniciei”. (P. 20) cerească: „Poate că, într-adevăr, Patria din cer este mai În următorul capitol, Cultul mamei în opera lui Gri- bună, de vreme ce Hristos s-a mutat în ea” (Nişte gân- gore Vieru, Sava Bogasiu ia în discuţie cel mai exploa- duri, în Literatura şi arta, nr. 43/2003). (P. 48) tat subiect cu care operează poetul – mama, un simbol ”Măreţia unui popor, valoarea unei opere sunt date de aparte în totalitatea tematicilor abordate. Tot aici vin să câtă iubire de Patrie se întruchipează în adâncul fiinţei întărească şi să completeze această arie a florilor meta- umane, de câtă iubire jertfelnică de sine este străbătut foriceşi, creaţia de pe lângă versurile sale suave, aforis- sufletul unui om. Poetul Ioan Alexandru spunea că: ”Cel mele şi cugetările despre mamă. mai adânc vede cel ce iubeşte mai mult ţara, căci iubirea ”În literatura universală recentă, tema mamei este cel este izvorul cunoaşterii şi al iubirii de Patrie”. (P. 49) mai bine ilustrată în versurile lui Vieru. Pentru el, mama ”Grigore Vieru îi cheamă pe toţi românii din Basara- este cel mai drag personaj uman, care devine în cele din bia la redeşteptarea naţională. Poezia lui este un clopot urmă unul cosmic. Asemenea unui pictor de mare talent, care cheamă la luptă pentru unirea cu Patria mamă a Grigore Vieru o ilustrează în versuri pe mamă ca-ntr-o ţinuturilor româneşti aflate dincolo de Prut: icoană vie. În opera lui poetică, mama este totul; ea este ”Ridică-te Basarabie, în toate şi fără ea nu există nici iubire, nici viaţă. Mama Trecută prin foc şi sabie...” dă sens la toate”. ( P. 30) ”O ţară mică numai în cer are hotar mare”. (P. 47) ”Motivul mamei devenit unul dintre motivele prin- ”Dacă pâinea lipseşte omului în timp de pace, înseam- cipale ale creaţiei sale poetice, Grigore Vieru ilustrează nă că războiul nu s-a terminat încă”. (P. 48) prin opera sa deopotrivă cultul maternităţii, dar şi al iu- Autorul lucrării a evidenţiat un al treilea subiect pe bitei în devenirea ei ca mamă şi soţie printr-un legământ care s-a axat poetul nostru – limba română în capitolul sacru care leagă femeia de bărbat pentru totdeauna în Grigore Vieru – Luceafărul de dincolo de Prut al lim- faţa sfântului altar”. (P. 30) bii române. ”Numele de ”mamă” este cel mai sfânt. El nu poate fi ”Grigore Vieru, acest poet naţional al Basarabiei, a înlocuit cu alt cuvânt. Atunci când Vieru a fost întrebat devenit de-a lungul vremii un sacerdot al Limbii Ro- despre numele mamei, el a răspuns: ”o cheamă mama”; mâne, pe care a sacralizat-o şi imortalizat-o în opera sa ”Mama ne mângâie, măreaţă, ca o catedrală a sufletului românesc. A gândi Soarele luceşte. într-o limbă este ceva, dar a liturghisi în aceeaşi limbă a Soarele e unul, poporului este cea mai înaltă treaptă la care ajung doar Mama una este” (P. 33) cei curaţi la suflet”. ”Sunt trei fiinţe pe care nu te poţi supăra: Dumnezeu, Poetul Grigore Vieru a făcut totul pentru Limba Ro- mama şi moartea”. (P. 33) mână, pe care atât de mult a iubit-o, încât s-a cununat ”Dacă oferi mamei o floare, îngerul ei păzitor poate cu ea pe vecie. Asemenea lui Eminescu, poetul Vieru a să-ţi caute liniştit de alte treburi.” (P.31). apărut pe bolta înstelată a Limbii Române ca un Lucea- Un loc aparte autorul i-a dedicat patriei, pe care îl nu- făr plin de lumină, încât poţi citi şi noaptea la Psaltirea meşte crezul poetului (Iubirea de Patrie – crezul poe- graiului românesc. Toată opera lui este o respiraţie a tului Grigore Vieru). Analiza creaţiei literare cu subiect Limbii Române şi un imn de doxologie adus acestui patriotic a fost însoţită de prezentarea aforismelor şi grai unic şi inconfundabil în acest Univers.

16 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Grigore Vieru era ferm convins că şi Dumnezeu, în ba Română”. Cu punerea în practică a acestei hotărâri cer şi pe pământ, vorbeşte tot în Limba Română cu toţi cultural-ştiinţifice, de a se introduce limba română peste poeţii acestui Univers: tot în Basarabia, cel mai mult s-a implicat poetul român “Am spus că tot ce-i sfânt o să rămână. Grigore Vieru. S-a născut, a trăit şi a fost martirizat pen- Că Cineva veghează-al meu destin, tru limba română pe care a personificat-o în opera sa. Că Eminescu-a scris doar în română, Peste tot i-a scris numele cu majuscule, a considerat-o a Cu alfabetul nostru cel latin. fi Fecioara-Mireasă a acestui neam străbun. I-a slujit ca un sacerdot, cu bucurie şi emoţie, cu dăruire şi credinţă. Am spus că Eminescu ne e scutul Pentru limba română a scris şi a cântat toată viaţa, spu- Cel de lumină lină şi oţel, nându-le tuturor cât de mult o iubeşte”. Că este rău să ne uităm trecutul, (P. 58-59) Că şi mai rău e să ocheşti în el”. În Basarabia, dar şi în toate ţinuturile din jur unde (Glontele internaţionalist) trăiesc împrăştiaţi românii precum stelele pe cer, lim- (P. 53-55) ba română a fost crucificată şi a înviat în scrierile sacre ale neamului românesc. „Strălucire de lacrimă şi tărie Prin Grigore Vieru, Limba Română a devenit cosmică, de diamant are înţelepciunea adevărată....S-a obişnuit universală. Ea face legătura între lumea văzută şi cea lumea cu frumuseţea şi suferinţele Limbii Române aşa nevăzută: cum s-a obişnuit cu răstignirea şi învierea lui Iisus Hris- De departe vine – din colinde, tos”, spunea cu sensibilitate Grigore Vieru. (P. 61) Din Psaltiri şi din condeie sfinte. Menirea tuturor poeţilor este de a menţine aprinsă Ei îi îndrăgim întâi scânteia mereu candela limbii române, după cum glăsuieşte po- Şi doar după Ea iubim femeia. etul: Limba Română. „Suflu în jăratecul Limbii Române ... Privegherea – Ea. Tot Ea – şi somnul, Atent mereu În cuprinsul ei cântăm pe Domnul, Să nu moară Umplem vremii cu luceferi hăul Focul cel sacru...” Şi iubim şi ne-nfruntăm cu zmăul. (“Jăratecul”) (P. 61). În Limba Română!” Prin limba română cu care s-a contopit, poetul Gri- (Limpede ca lacrima) (P. 56) gore Vieru a ajuns cu adevărat un Luceafăr al sufletului ”În Basarabia, pământ românesc luat cu japca de că- românesc. tre ruşi, poetul Grigore Vieru a devenit avocatul Limbii Încă un subiect persistent în poezia lui Grigore Vieru Române, luptând din răsputeri cu duşmanii acestui grai este fenomenul ce pune capătul la toate – moartea, că- care în ceruri pururi se glăsuieşte. ruia autorul îi dedică un capitol aparte. În Primul Testament, poetul se întreabă retoric: „Cum ”Mama şi moartea sunt două dimensiuni paralele, în- şi de unde s-a iscat în Basarabia o altă Limbă decât cea tre care s-a desfăşurat opera literară a marelui poet ba- Română?! Au declarat oare cândva Stamati, Donici, Ste- sarabean Grigore Vieru. Mama naşte viaţa, iar moar- re, Mateevici că scrisul lor este altul decât cel românesc?! tea naşte veşnicia” (P. 79) Aţi găsit undeva nişte mărturisiri în care Eminescu, ”Grigore Vieru, care şi-a consolidat opera poetică pe Alecsandri, Creangă, B.P.Hasdeu, Alecu Russo, Sado- creaţia populară, ce este inepuizabilă, scrie astfel despre veanu, Bacovia vorbesc de limba moldovenească? Este cel care moare: adevărat că există un grai moldovenesc, care mi-e atât Lunecă din cer o stea, de drag, aşa cum există unul transilvănean, muntenesc, Stelele, stelele, bănăţean sau oltenesc. Dar Limba este una singură, şi ea Ca lacrima pe faţa ta, se numeşte Română”. (P. 57) Stelele, stelele, În acest prim Testament, Grigore Vieru aduce măr- Cad pe ape flori de tei, turii începând cu Dosoftei şi terminând cu numeroşi Florile, florile, academicieni, oameni de ştiinţă din vremea noastră: Ca chipul meu în ochii tăi, „Adunarea Generală Anuală din 28.02.1996 a Acade- Florile, florile”. miei de Ştiinţe a Moldovei confirmă opinia ştiinţifică ar- (“Cad pe ape”) (P. 80) gumentată a specialiştilor filologi din republică şi de pes- ”Poetul gândeşte testamentar la moarte; el este con- te hotare (aprobată prin Hotărârea Prezidiului A.Ş.M. ştient că cei morţi rămân mereu în lumina ochilor celor din 09.09.1994), potrivit căreia denumirea corectă a vii: limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este Lim- Când am să mor,

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 17  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Să mă îngropi împreună au avut aceeaşi vocaţie poetică”. (P. 64) În lumina ochilor tăi. ”Sufletul poeziei lui Vieru a ţinut trează conştiinţa tu- Lumea, turor românilor din Basarabia. Ca un apostol al Limbii venită la mormântul meu, Române, el a cutreierat pământul Basarabiei de la un Va sta îngenuncheată capăt la celălalt, cu acest manifest literar şi patriotic: în faţa ta mereu. Ridică-te, Basarabie, Ca nimeni Trecută prin foc şi prin sabie, Să nu-mi joace pe mormânt, Bătută, ca vita, pe spate să nu fiu, ca strămoşii, pus Cu biciul legii strâmbate, sub ierburi şi pământ- Cu lanţul poruncitoarelor strigăte! îngroapă-mă-n lumina Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te!” ochilor tăi, La fel, şi marele poet Mihai Eminescu a proslăvit în femeie de pe urmă, versuri atât Basarabia cât şi pe toţi cei care au vieţuit şi femeia mea dintâi” au trudit pe acest pământ străbun ce musteşte de sânge- (“Când”) (P. 80) le românilor căzuţi pe altarul de jertfă al iubirii de glie. ”Grigore Vieru este atât de liniştit în faţa morţii, pe “Iubirea de ţară, limbă, credinţă, natură, mamă i-a care o consideră a fi firească, naturală şi chiar îi dă drep- legat pe vecie pe aceşti doi mari poeţi - luceferi ai Limbii tate de stăpânire vremelnică asupra omului: Române de pe ambele maluri ale Prutului”. (P. 65) Am ajuns să fiu La aceste capitole se ataşează o mică bibliografie şi De partea morţii un Legământ de adio, unde au fost adunate mesajele de Dacă moartea are dreptate condoleanţe, aprecieri, referitoare la „Omul şi Poetul Şi împotriva vieţii mult iubit”, potrivit uneia dintre aprecierile din acest Dacă viaţa se ticăloşeşte. capitol. Iată, voi muri. ”Omul şi Poetul mult iubit – Grigore Vieru – nu mai Fără de lacrimi – este. Le-am plâns pe toate”. (“Dacă moartea are dreptate”). S-a năruit asemenea unei coloane antice. De fapt se (P. 83) năruie doar zidurile, pietrele, pe când Coloana Români- tăţii noastre – Grigore Vieru, va rezista încă mult timp “O frumoasă maximă a lui Grigore Vieru afirmă că tot prin Creaţia Domniei sale. S-a rupt o strună din Harpa omul din acest Univers este muritor: „Dacă moare stro- neamului şi inimile noastre lăcrimează sângerând... pul de rouă, fiind atât de curat, cum să nu moară omul”. (“Mişcarea în infinit - Aforisme). (P. 84) ... Adio, nene Grig – suflet plăpând de copil, „Albinu- ţa” – care a umplut cu multă dăruire pic cu pic cu mierea ”Am fost la înmormântarea poetului Grigore Vieru. A sufletului Domniei Tale, fagurii dumnezeieşti ai limbii fost ceva impresionant! Poate peste un milion de oameni române. s-au perindat la slujba de prohodire. Moartea poetului, plânsă de toată lumea, s-a transformat dintr-odată în Bunul Dumnezeu să te odihnească întru Împărăţia invierea Limbii Române. Atunci mi-am adus aminte de Sa... o cugetare a poetului Vieru, care spune aşa: ”Un mort Cu multă tristeţe şi dor continuu...te sărut pe suflet plâns de mulţime, încă mai poate schimba ceva în lumea (căci numai el este veşnic)”. aceasta”. (“Mişcarea în infinit” – Aforisme) Gloria Blănaru-Baznat (P. 99) “Moartea poetului a devenit anticamera nunţii cosmice şi dangăt de Înviere”. (P. 85) ”Un om cu suflet mare După analiza acestor subiecte, a rolului şi locului lor Modest şi drag poporului român în creaţia viereană, prezentate şi cu aforismele şi cuge- Ce n-a murit, trăieşte-n inima tările pe marginea temelor respective, autorul face o pa- Poporului pe care l-a împodobit ralelă între cele două personalităţi marcante ale neamu- Cu salbe şi cu slove rare lui, Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, în capitolul Doi Iubite de orice copilaş poeţi români faţă în faţă: Mihai Eminescu şi Grigore Acest poet ne-a făcut să fim mai tari Vieru. La zile grele şi lungi poteci ”În constelaţia poeziei universale strălucesc doi luceferi Cu visul lui ai liricii româneşti, ale căror nume au intrat în nemuri- Aceste perle preţioase re: Mihai Eminescu şi Grigore Vieru. Ambii au avut ace- Pe care le vom păstra cu sfinţenie. eaşi sursă de inspiraţie şi de creaţie literară: LOGOSUL Cu respect” întrupat în istorie la ”plinirea vremii” (Galateni 4,4) şi Ciuhrii Dumitru. ( P. 101)

18 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Poeţii nu mor ci ei intră în nemurire. Poezia lui ră- ”Grigore Vieru a fost, este şi va fi poetul limbii române, sună în ceruri! Dumnezeu l-a chemat pe Grigore Vieru cel care mereu ne-a chemat pe toţi românii să ne îm- în ceata poeţilor creştini şi a celor care iubesc pacea şi părtăşim din Cina cea de Taină a Carpaţilor, care este frumosul divin.” (P. 148) LIMBA ROMÂNĂ. A aprins în noi credinţa vie în Dumnezeu şi dragostea Preot prof. Dr. Mihail Milea, de Patrie. Poezia lui este plină de iubire şi de înviere; Cetăţean de onoare al raionului Soroca de nădejde şi bucurie sfântă. Opera lui este Psaltirea neamului românesc pe care fiecare să o avem alături de Sfânta Scriptură şi de Ceaslov.

Grigore Vieru în amintirile contemporanilor : Antolo- gie / itinerar biogr. şi pref. de Daniel Corbu. – Iaşi : Prin- ceps Edit, 2009. – 392 p.

personaj fabulos, ale cărei energii ga, o concentraţie a limbajului dese- s-au revărsat în şuvoaie, unul din ori asemănătoare cu Bacovia şi des- rarii patrioţi ai acestor timpuri, de- tule sclipiri lingvistice care-l apropie dicat patriei, neamului, limbii.” de Nichita Stănescu.” (P. 7) Volumul începe cu o frumoasă Urmează un capitol, conţinând prefaţă, cu un titlu elocvent, Grigo- un amănunţit şi reprezentativ Iti- re Vieru – Omul şi Poetul. În acest nerar biografic. capitol, alcătuitorul Daniel Cor- Un spaţiu foarte extins este rezer- bu menţionează faptul că Grigore vat amintirilor, aprecierilor, evocă- Vieru a beneficiat în timpul vieţii rilor celor 77 de scriitori, poeţi, po- de câteva monografii, precum şi de liticieni, oameni de cultură, care au două cărţi de evocări, cu ocazia îm- fost incluşi în volum, ceea ce con- plinirii a 60 şi 70 de ani. Caracteri- stituie aproape 300 de pagini. zând prima latură a dihotomiei vi- Capitolul următor cuprinde con- erene, alcătuitorul afirmă că poetul fesiunile poetului nostru, în forma „dădea impresia de fragilitate, dar unor interviuri pe care le-a acordat o fragilitate dublată de o forţă neo- diferitor interlocutori. Aşa cum afirmă alcătuitorul - lu bişnuită şi de o fermitate a ideilor în crării, apărute la Iaşi, Daniel Corbu, social, care i-au adus în ultimii do- Capitolul de încheiere conţine aceasta este „cartea prietenilor lui uăzeci de ani titlul de tribun”. (P. 5). articole publicistice aparţinând lui Grigore Vieru”, căci au scris amin- Referitor la cealaltă latură a perso- Grigore Vieru, semnate în diferite tiri de neuitat, au evocat momente nalităţii, cea a Poetului, alcătuitorul publicaţii periodice. ale vieţii şi au manifestat admiraţia notează: „Cu Grigore Vieru poezia În următoarea secţiune descope- pentru opera poetului aşa perso- română se întoarce la izvorul curat rim informaţie vizuală, un album nalităţi precum: Constantin Cio- al gândirii şi simţirii poeziei popula- de fotografii reprezentând imagini praga, Mihai Cimpoi, Preafericitul re. Asta nu înseamnă că nu este de o cu poetul singur sau în grupuri de Daniel, Marin Sorescu, Alexandru izbitoare modernitate, poetul fiind, amici, colegi, la fel imagini ale co- Zub, Nicolae Dabija, Dan Mănucă, prin sincronia sa cu ceea ce se scria perţilor celor dintâi cărţi şi poezii Filip Teodorescu, Spiridon Van- în ţară, un portdrapel pentru poe- autografe. gheli, Teo Chiriac, Adrian Pău- zia din Basarabia. În fond, Grigore Foarte binevenite în redarea nescu etc. Lecturând aceşti autori, Vieru este un neoromantic din fa- vieţii şi activităţii scriitorului sunt precum am evidenţiat „prieteni” ai langa metafizică a poeziei române, fotografiile anexate la încheierea lui Grigore Vieru, oricine, precum venind pe linia de aur Eminescu, lucrării. Acestea surprind, precum subliniază autorul, „va avea reve- Bacovia, Magda Isanos, Labiş, un am afirmat, momente atât din via- laţia unui poet naţional şi popular, poet la care întâlnim un sentiment ţa privată a lui Grigore Vieru, cât oracular-mesianic, dar şi a unui al naturii asemănător cu al lui Bla- şi întâlniri de la congrese, colocvii

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 19  Grigore vieru – martir al neamului românesc de cultură, întâlniri cu colegii de Rostirii plastice, sensibilizatoare, mână şi prin poezia generaţiei de breaslă, la fel, imagini ale cărţilor conotaţiilor suav-elegiace le conferă aur a lui Labiş şi Nichita Stănescu. sale, chiar şi unele poezii sau frag- originalitate, un aer oracular respi- Prin a lui Sorescu, Ioan Alexandru, mente autografe. rând credinţă şi eticism. Într-o ipos- Tomozei, Păunescu, Constanţa Bu- Lecturarea cărţii e foarte plăcută, tază, lucrurile se scaldă în fantezie, zea, Gabriela Melinescu. Repet, eu utilă şi lesne de efectuat. Prezentăm în legendă şi mit, în cea de a doua, am răsărit ca poet din marea poezie câteva fragmente din lucrare. imagistica senină, sobră, directă – română. Ţara are o mare poezie, eu lăsând jelirea în urmă – punctează o cunosc bine şi aş vrea să cred că „A fost o conştiinţă răspicat-con- traumatisme, crize, clipe de impas, poezia română e una din cele mai structivă. Şi-a luat în serios misi- realităţi perturbatoare frizând ab- originale şi mai variate şi mai fru- unea de poet al neamului. Repre- surdul. Pe scurt, Grigore Vieru nu e moase la ora actuală. Poate că nu- zentant prestigios al campaniei de nici autoral, adamic, nici vesperal, mai poezia ţărilor latino-americane rectificare a istoriei, Grigore Vieru ci poet al amiezii, un solar fără ni- se ridică la nivelul poeziei române. continua, în condiţii noi, demer- mic criptic ori încifrat; opera sa, în (Grigore Vieru, P. 372) sul generaţiei lui Alexei Mateevici totul, se vrea sinteză a vocilor din şi Ion Inculeţ. Voinţă neîncovoiată ”Întreaga mea viaţă, din copilărie juru-i în dialog cu vocea-i interioa- – în genul unor Ugo Fasculo şi Sil- şi până acum, când mă cheamă cita- ră.” (Constantin Ciopraga, P. 40) vio Pellico, luptători la vremea lor ţiile prin tribunale, nu a fost altceva pentru unificarea Italiei, el (şi alţi ”Cu poezia română m-am întâl- decât un şir de cumpene. O copilărie confraţi) aplică practic dezideratul nit fără să ştiu că mă întâlnesc cu şi o adolescenţă pândită de gheare- eminescian vizând „răscolirea” ma- poezia română, prin istoria noas- le morţii. O boală de care numai o selor. Cuvântul trebuie să aibă forţă tră, prin proverbele noastre, prin minune m-a salvat. Patru accidente de predicţie, să fie apel solidarizant cântecul pe care-l cânta mama, îl periculoase dintre care două destul şi freamăt stimulator. cânta tata, dar mai târziu, după de dubioase – am vorbit despre ele. dezgheţul hrusciovist, m-am întâl- O carte dată la cuţit în care se găsise Atât în Basarabia neliberă, cât şi nit în primul rând prin poetul ne- tricolorul românesc. Vă imaginaţi pe întregul tărâm al limbii române, pereche Eminescu, prin Alecsandri, ce înseamnă în 1970 să găseşti aşa mesajele poetului militant au avut prin anii ’57, ’58, când ajunseseră ceva în cartea unui poet? Acoperit de timpuriu funcţie tonifiantă. Unii la noi, în Basarabia, într-un mod de numeroase denunţuri a căror i-au reproşat limbajul tradiţional, selectiv. Din Eminescu, “Împărat şi lucrare o mai simt şi astăzi. Ame- clasic, adecvat audienţei mulţimi- proletar”, “Somnoroase păsărele”, ninţări cu moartea, scrise şi telefo- lor. În totul, deliberat, cântările sale dar eram totuşi fericiţi, înţelegi, căci nice. Păstrez un clit de scrisori (în reflectă legăturile afective cu arhe- auzeam limba noastră adevărată, cele două limbi de stat de la sfîrşitul tipurile. Primează permanenţele, frumoasă, muzicalitatea cuvântului anilor ’80 şi începutul anilor ’90) cu mitologia lui personală fiind a unui nostru, şi eram fericiţi să cunoaştem acele ameninţări. Nu-mi este lăsată creator exponenţial; Grigore Vieru e măcar atât. Pe urmă, desigur, că în pace nici bătrâneţea. Am reuşit un tribun social, în felul unui Octa- au fost editaţi toţi clasicii noştri din să trec prin toate ocrotit de bunul vian Goga redivivus. Vibrăm estetic Moldova şi i-am studiat în ultimii Dumnezeu. Mulţi dintre acei care la lectura unui poem renascentist ani la facultate. Apoi, sigur că am au făcut rău inimii mele au murit ori romantic, simbolist ori moder- cunoscut şi poezia lui Blaga, care a demult. Nu mă bucur, dar să nu nist; indiferent de curente sau de venit mai târziu în Basarabia, apoi se bucure nici noii mei răuvoitori”. şcoli, poezia se cade să fie poezie, şi a lui Arghezi. (Grigore Vieru, P. 367) iar aceasta – a lui Grigore Vieru – e poezie autentică. Dar m-am întâlnit cu poezia ro-

20 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Grigore Vieru, acasă, la Piteşti / ed. îngr. de Jean Du- mitraşcu. – Piteşti : Ed. Pământul, 2009. – 52 p.

Această carte este una din multele lucrări, apărute şi la masa noastră. Ochii înneguraţi înoată în lacrimi cu prilejul tristului eveniment, al comemorării poetului pentru cei care zac sub brazda străbună, călcaţi de ciz- odată cu trecerea lui la cele veşnice. Este o durere, un ma muscalilor, dar privesc cu încredere şi demnitate spre mare gol, deoarece o personalitate nu poate fi înlocuită viitorul ”Tricolor şi-o singură iubire” cântat de regretaţii prin alta, şi Grigore Vieru a fost o personalitate axială, noştri martiri Doina şi Ion Aldea Teodorovici. care într-adevăr a lăsat un gol. ...Aşa l-am văzut prima dată pe scriitorul şi poetul Grigore Vieru, acasă, la Piteşti este un album consa- nostru Grigore Vieru”. crat memoriei lui Grigore Vieru, alcătuit de Centrul Prof. Atanasie Brichiuş (P. 14) Cultural Piteşti, album în care sunt adunate aprecierile de care se bucura poetul în oraşul Piteşti. ”Era un om de o rară modestie, emanând o subtilă for- ”Eu sper ca Grigore Vieru să rămână în istoria noas- mă de nobleţe sufletească, accentuată de privirea adâncă tră, a românilor, în istoria limbii române, în literatura ce parcă sonda adâncurile metafizice ale universului. Un română, cea care va dăinui şi peste veacuri după ce noi adevărat profet al Basarabiei şi al Daciei, un vizionar nu vom mai fi. Cât suntem noi, ne vom aminti cu mare optimist, care ne-a declarat că este sigur că ne vom uni plăcere, cu mare drag şi, de ce nu, cu mare entuziasm de teritorial şi că acea zi este foarte apropiată. Un om fragil Grigore Vieru. Cu siguranţă, eu aşa simt. Cum vorbesc în aparenţă, dar de o mare putere spirituală, blajin, bun de Grigore Vieru, mă entuziasmez mai mult, simt că de şi blând, profund şi, mai ales, un suflet din care iradia undeva îmi vine putere, linişte, ca atunci când e greu s-o acel principiu solar al iubirii hristice pure, care poate uni luăm de la capăt sau să continuăm de acolo de unde am chiar şi pe fraţii dezinhibaţi.” rămas” Alexandru Brichius (P. 25) Tudor Pendiuc, primarul municipiului Piteşti (P. 6) ”Un poet de o rară sensibilitate, un poet cu un trup fragil şi cu inimă în care încăpeau la un loc, ca-n isto- ”Întâlnirea cu acest ”Eminescu al Basarabiei” ne-a ria noastră, Basarabia şi România, un poet care a cules produs o profundă emoţie, fapt pentru care caut să o polenul din florile limbii române pentru a demonstra că consemnez ca pe-o clipă de adâncă simţire românească români ori basarabeni suntem ”o naţie, una”, cum ar fi în actualele momente istorice. zis Kogălniceanu, a murit venind de la o ceremonie de De la prima vedere, încerc, cu modestele mele mijloace omagiere a unui alt mare poet, Mihai Eminescu. Două literare, să-i schiţez portretul, chipul. Un om mult mai lacrimi gemene izvorăsc din ochii tuturor celor pentru tânăr decât îl arată fotografia şi imaginile de la televi- care, când e vorba de patrie, cântecul şi poezia sunt sa- ziune. Faţa îi oglindeşte o bunătate deosebită şi are un cre, cum sacru de acum încolo va rămâne numele poetu- zâmbet plin de o profundă semnificaţie, în care se simte lui Grigore Vieru”. dulceaţa versului pe care-l cântă. Ochii, de un albastru Mihai Golescu (P. 38) adânc, privesc parcă din străfundurile neamului nostru, iar pe frunte sunt încrustate ridurile răspunderii încre- dinţate de destin în această viaţă, de a cânta durerea şi ”Cea mai frumoasă temă a poeziilor lui Grigore Vieru suferinţa unui pământ înstrăinat. Fruntea mare, boltită, este iubirea niciodată egal împărţită între mamă şi iubi- sfidează curajos ameninţările furtunoase ale neprieteni- tă: între siguranţa modestă şi darnică a mamei pentru lor care urmăresc la orice pas stingerea făcliei de luptă care, orice s-ar întâmpla, el va rămâne Fiul, şi nesigu- aprinse împotriva cotropitorilor. ranţa geloasă a iubitei care vrea mai mult şi numai pen- Nu a fost nevoie să schimbăm multe cuvinte ca să-mi tru sine, presimţind că oricând poate pierde totul” dau seama imediat că discutăm cu o persoană deosebită. Carolina Ilica (P. 43) Vocea calmă, cuvinte rare, potolite, pline de blândeţe, rostite într-o românească neaosă, scoasă parcă dintr-un ”În ce constă atracţia magnetică, puterea de a cuceri a ceaslov, te fac să asculţi cu sfinţenie un glas de cronică. versurilor sale? În muzicalitatea lor, în simplitatea lor, Abia acum am început să înţeleg, după ce-i auzisem po- în neobişnuita adâncime a sondării sufletului omenesc, eziile în care cădeau ca plumbul topit peste fala cotro- în ecoul pătimirii neamului românesc, în sentimentul de pitorilor, ce suflet vulcanic plin de magmă fierbinte se măreţie a graiului, în treaza lumină iradiind din patria ascunde sub această frunte înaltă şi calmă. Vorba sa do- de pământ şi de spirit tezaurizată în ele.” moală, blândă, este în slova scrisă un bici ce şfichiuieşte obrazul gros al celui nepoftit care a venit hoţeşte în casa Dumitru M. Ion (P. 43)

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 21  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Tot în acest album sunt adunate câteva poezii de- pătimaş, înfierând impostorii şi mancurţii, iubindu-şi dicate argeşenilor, iar o lacrimă de durere pe obrazul „casa văduvă şi tristă / de la margine de Prut”, visând la ţării noastre o lasă capitolul Gânduri pentru Grigore Sfânta Unire cu Patria –Mamă, România, încălzindu-l Vieru, unde argeşenii îşi exprimă ”un ultim omagiu cu suflarea-i firavă şi gingaşă de Poet pe însuşi Dum- pentru singurul adevărat român din Basarabia care nezeu, cel dus „în siberii de gheaţă”. Pentru că Poetul a luptat pentru unire şi pentru întregirea neamului”. trăieşte în tot ce-i viu şi curat, în toţi cei care iubesc (P. 51) poezia, adică sufletul neamului nostru multpătimit şi Printre noi se mai aude glasul lui Vieru: grav, aprig, martirizat.

Grigore Vieru : Omagiu adus memoriei poetului de oraşul marilor uniri – Alba-Iulia : Cu prilejul dezvelirii bustului său în cadrul Congresului Spiritualităţii Româ- neşti, 1 decembrie 2009 / concepţie, studiu, evocări : Victor Crăciun. – Bucureşti : Semne, 2009. – 176 p. S-au scris mai multe cărţi despre Menirea acestei cărţi este să fie: îi stăpânea fiinţa, aparent firavă, poetul Grigore Vieru. S-a întâm- ”O candelă de amintire şi recunoş- molcomă, dar clocotitoare ca un plat, însă, ceea ce s-a întâmplat tinţă, ca şi un document de istorie vulcan când era vorba de Limba şi iată că suntem siliţi de acum culturală întrucât fără documen- Română, de unitatea neamului înainte să folosim alte timpuri ale tele de suflet şi de înfăţişare ima- său vremelnic despărţit de vicisi- verbului a fi atunci când va veni gistică prezentate aici despre isto- tudinile istoriei. vorba despre acest poet – cum s-a ria neamului ar fi mai săracă”(P. Grigore Vieru a avut curajul, in- zis odată – al lacrimii şi al luminii. 103). diferent de vremuri, de mai marii Şi iată, acum prietenii lui Grigore Cartea aceasta este o convorbi- zilei, să afirme cu tărie menirea ro- Vieru de la Alba-Iulia, Chişinău şi re, nu cinematografică, televizată, mânilor, şi a celor de o parte şi de Bucureşti i-au pregătit un Album obişnuită la vremea de faţă, ci una alta a Prutului, de a fi împreună. omagial, care cuprinde evocări şi fotografică, mai greu de înfăptu- Poezia lui nu era provincială, le- fotografii. Cu apariţia acestui AlAl-- it, mai puţin la îndemâna oricui. gată de un teritoriu închis în nişte bum, avem prilejul de a ne aminti Este deci o realitate – document, hotare artificiale, ci una a români- de poetul Grigore Vieru – poet privind marea familie româneas- tăţii. Grigore Vieru a fost un poet care a fost obsedat de trei mituri : că, aceea căreia Grigore Vieru i s-a al spaţiului românesc, al patriei Limba română, Mama şi Unitatea dedicat ca poet al neamului. comune Limba Română”. neamului său. ”De ce Grigore Vieru şi Alba-Iu- ”...Poezia lui Grigore Vieru a De la o carte obişnuită, menită lia? Iată o întrebare pe care mulţi fost sabia cu care poetul a luptat a marca relaţiile atât de frumoase şi-o pun. Ce are poetul basarabean pentru idealul unităţii naţionale, ale lui Grigore Vieru cu Alba-Iu- cu Cetatea Marii Uniri? Legătura iar ALBA-IULIA a fost mereu UN lia, volumul a luat proporţiile Al- mi se pare evidentă şi palpabilă. SIMBOL, O ŢINTĂ în rostirea bumului pe care îl prezentăm. Nu Grigore Vieru este un poet al neamului său fiind tot una cu ideea se putea altfel. Grigore Vieru este spaţiului românesc, al românilor naţională. poet al limbii şi neamului româ- de pretutindeni, deci nu un poet Dezvelirea bustului lui Grigore nesc, ”acoperind cu forţă şi dem- basarabean, cum îl numesc unii. Vieru, la Alba Iulia, de Ziua Na- nitate iluminarea de care avea mai Dorinţa lui mărturisită de a trece ţională a României, înseamnă mai întâi atâta nevoie Basarabia în Prutul avea, aşa cum ne mărturisea mult decât o recunoaştere a me- ultima jumătate de veac, bucurân- la toate întâlnirile, şi componenta ritelor sale de poet al tuturor ro- du-se de totala consideraţie mai Alba-Iulia inclusă. Întâlnirea cu mânilor, mai mult decât un act de întâi dincolo de Prut, apoi şi în Ro- fraţii români din ”cetatea de dure- cultură, mai mult decât un Pod de mânia şi în comunităţile româneşti re şi slavă” a neamului românesc flori. Ea reprezintă modul concret din lume”. (P. 100) era copleşitoare. O emoţie adâncă în care Alba Iulia pune o piatră de

22 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Grigore vieru – martir al neamului românesc temelie la unitatea culturală şi spi- mai iarba, numai pâinea, numai două ţări surori. rituală a românităţii, la refacerea Biblia o au; să ducem mai departe, Grigore Vieru a fost şi va rămâne – în cadrul Uniunii Europene – a puritatea, apriga lui dragoste faţă pentru noi toţi românii, un izvor vechii unităţi naţionale”. de oameni şi de ţară pentru care a cu apă vie a dragostei de tot ceea ce Ion Dumitrel, Preşedintele fost deseori hulit şi defăimat. Deşi ne aparţine şi ne individualizează Consiliului Judeţean Alba (P. 8) poezia română, cultura română ca naţiune, ca simbol al românis- au rămas prin tragica lui despăr- ”Ne plecăm cu smirenie în faţa mului în lume”. ţire orfane de un creator de geniu, marelui poet moldovean, răpus de Cornel Ştefan Bardan, Prefec- de un luptător şi partizan activ al un accident tragic, păstrând, în tul Judeţului Alba (P. 9) ideii de unire a Basarabiei cu Ro- adâncurile fiinţei noastre versurile, mânia, dorinţa şi ţelul nostru este Grigore Vieru, simplu ca iarba, limba în care le-a dăltuit, armo- să-i transpunem în fapte speranţa a devenit steaua care ne veghează nia şi frumuseţea lor nepieritoare, şi dorul lui de a vedea unite cele paşii şi ne apără sufletele. aroma şi dulceaţa lor precum nu-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 23  Grigore vieru – martir al neamului românesc

Vicol, Mihai Sultana. Grigore Vieru, pontiful limbii române / Mihai Sultana Vicol. – Iaşi : Princeps Edit, 2009. – 161 p. Cu lacrimă de prieten, Mihai sinii lui Vieru, şi prezintă o serie fletul, pentru că marele Poet a fost Sultana Vicol a scos de sub tipar, de extrase dintr-o publicaţie ostilă blând cu mine, a fost pentru mine la doar câteva luni după regreta- poetului tribun care conturează o un frate mai mare. bila dispariţie a lui Grigore Vieru, atmosferă extrem de tensionată. Pe de altă parte, de ce nu-i cereţi o carte care conturează efigia poe- Poetul, care, aşa cum spune au- Parlamentului să-i retragă cetăţenia tului tribun care spunea că “Basa- torul cărţii, “a avut în sânge de la lui Conţiu, care l-a asasinat moral rabia este un copil înfăşat în sârmă naştere românismul”, supus unor pe marele Poet? Iar cartea să fie un ghimpată”. atacuri de denigrare, a sfârşit într- justiţiar în această privinţă”. Cartea, care este geamătul unui un “accident stupid”, dar moartea Mihai Vicol – Grigore Vieru, proiect neîmplinit, aşa cum scrie lui a avut, ca o cauză adâncă, o pontiful limbii române sau 161 de autorul, “din varii motive” (amâ- inimă slăbită de hăituiala “asasini- pagini de Românie concentrată în nări succesive determinate de lor morali”. texte ce-l privesc atât pe cel născut starea de sănătate a poetului ba- “Trebuie spus de la bun început la Pererita şi chemat de Eminescu sarabean, “internări în spital, re- - accentuează Mihai Sultana Vicol la el în ziua de 18 ianuarie a.c., cât şi cuperări pe la diferite sanatorii…”, - că poetul a murit cu inima încăr- pe noi ceilalţi, ca să ne dăm seama dar şi de agenda sa supraîncărcată cată de supărare, nişte netrebnici, că poezia, ca regulă, irită guvernele, care-l purta dintr-un loc în altul asasini morali, l-au numit ”spion mai cu seamă când acestea o apu- ca “invitat la manifestări literare, roman” şi ”terorist”. că pe un drum, iar supuşii lor, pe festivaluri de poezie, lansări de car- “Neamul românesc - scrie el - a altul. te…”), proiect care viza un volum- pierdut un reper moral, un român Apărută la Iaşi, la Princeps Edit, interviu, cu destăinuirile celui care exemplar, o voce profundă a liricii cartea îi ia la tocat, în primul rând, reprezenta un simbol al renaşterii româneşti, apropiată poeziei emi- pe toţi cei care, în Basarabia, nu naţionale româneşti din Basarabia, nesciene”. mai aveau loc de Vieru – l-au făcut este un strigăt acuzator care înfie- spion, terorist, ”individ fără patrie”, rează o moarte provocată. În textul de încheiere (care-a fost publicat în cotidianul Crai „om care vrea să transforme patru Un asasinat în sensul în care ata- nou după înmormântarea poetu- milioane de moldoveni în sclavi curile înteţite la adresa lui Grigore lui) Mihai Sultana Vicol povesteşte pentru români”, i-au spus în faţă că Vieru şi tracasările la care era su- cum au venit oamenii să-l conducă nu merita să ajungă decât „maga- pus i-au fost fatale în conjugarea cu pe ultimul drum “uniţi de o durere ziner la Uniunea Scriitorilor”, i-au spaima şi emoţia provocate de un care îi apără de ură”. dat cu Eminescu în cap. Este vorba accident de automobil. despre asasinii săi morali. “Basarabia - spunea el profetic în materialul publicat la data de 23 Acum, că au mormântul lui („le-a ianuarie a. c., deci cu mult înainte făcut o deosebită plăcere să-l înmor- de evenimentele dramatice care mânteze”, P. 69), bucuria nu le este au urmat alegerilor parlamentare întreagă din cauza suplimentului din Republica Moldova - se află la de dezvăluiri datorat lui Mihai Vi- răscruce de istorie: Grigore Vieru col. le arată fraţilor noştri de acolo, din ceruri, calea cea dreaptă”. Mihai Sultana Vicol, autorul cărţii Grigore Vieru, pontiful limbii române, a destăinuit: „Am scris această carte cu gândul de a fi cât mai aproape de basarabeni, care au tân- jit după Unirea cu Ţara. Deşi cred că Grigore Vieru Mihai Sultana Vicol o spune stă în ceruri în dreapta lui franc, într-un capitol intitulat Asa- Eminescu, mă doare su-

24 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  CULTURĂ. CIVILIZAŢIE

PAWLJUK, Konstantin. Wir lernen uns kennen / Konstantin Pawljuk ; übersetzung aus dem russisch von Marina Raţuşneac. – Berlin, 2009. – 251 p.

Iată ce scrie despre importanţa Wir wünschen dem Verein und Asociaţiei Culturale în organizarea allen Aktiven auch in Zukunft viel Zilelor de cultură moldovenească Erfolg und freuen uns schon auf we- în Germania dl Erich von Hanx-Hanx- itere Gäste aus der Republik Mol- leden: dau“. (P. 18) „Wenn man in Altenstadt besser În acesată carte Konstantin Pawl- als anderswo weiß, dass Republik juk face o analiză detaliată a activi- Moldau nichts mit der böhmischen tăţii Asociaţiei întru promovarea Moldau zu tun hat, sondern ein culturii moldoveneşti prin specta- kleines Land im Südosten Euro- cole folclorice, concerte şi specta- pas ist, eingezwängt zwischen Ru- cole de teatru, expoziţii fotografice, mänien und der Ukraine nahe des prin care se arată viaţa poporului Schwarzen Meeres, so ist das dem moldav zi de zi. Konstantin Pawljuk zu verdanken. Un capitol aparte este consacrat Aus Sorge um das reiche kulturel- istoriei poporului moldav: „... Erste le Erbe seiner Heimat hat er ganz im Zeichen der Völkerverständigung vor zehn Jahren den „Kulturverein Cartea Wir lernen uns kennen Moldova e. V.“ ins Leben gerufen semnată de Constantin Pawljuk, um junge einheimische Künstler preşedintele Asociaţiei Culturale nach Deutschland zu holen. Kulturverein Moldova e.V., pre- Hier treten sie u. a. in Berlin, zintă o analiză detaliată a relaţiilor Stuttgart und Hannover auf und moldo-germane pe parcursul a 10 eben auch in Altenstadt, wo sie be- ani (1998-2008) de activitate. reits ein dankbares Stammpublikum Conţinutul acestei publicaţii îl haben. Und noch jeder Besucher dezvăluie foarte bine mottoul Aso- dieser moldauischen Abende war ciaţiei: „Durch Kunst–zur Völker- nicht nur von den Musikern und verständigung. Durch Völkerver- Sängern begeistert, sondern ebenso ständigung–zur europäischen Inte- von Konstantin Pawljuk, der sich gration“ (Prin artă – la înţelegere als brillanter Conférencier entpuppt internaţională. Prin intermediul und seine Gäste mit Witz und Char- înţelegerii internaţionale – la inte- me gekonnt durchs Programm führt. chronologische Aufzeichnungen der grare europeană). Wir denken jedenfalls gern an viele örtlichen Ansiedlung führen zurück bis in die Anfänge des 15. Jahrhun- Scopul Asociaţiei, care a fost fon- fröhliche Stunden im Altenstädter derts. 1421, zu Zeiten des moldau- dată în 1998, a fost valorificarea Kleinkunsttheater zurück, in denen ischen Landesherren Alexandru cel istoriei, culturii, tradiţiilor, obice- uns ein kleines Stück Europa mit Bun (Alexandru cel Bun, † 3. Janu- iurilor, folclorului moldovenesc în großer Tradition auf musikalische ar 1432 - …?), gehörte das Gebiet rândurile poporului german. Weise näher gebracht wurde. zum Besitz der Fürstin Masovets- Das 10 jährige Jubiläum des „Kul- kaia – der Schwester des litauischen turvereins Moldova e. V.“ ist für uns Fürsten Vladislav. Die Ansiedlung Anlass, seinem Vorsitzenden Kon- wurde oft von den Tataren angegrif- stantin Pawljuk und dem gesamten fen, sie raubten, verwüsteten und Vorstand für die gute Zusammenar- brannten die Häuser nieder. beit und die Vermittlung so vieler kultureller Kontakte ganz herzlich Ende des 15. Jahrhunderts haben zu danken. die Tataren unter ihrem Anführer dem Khan Merli- Gerrem die Sie-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 25  CULTURĂ. CIVILIZAŢIE

„Oh Gott, bitte rette uns vor die- sem Regen. Die Straßen werden in einem einzigen Schlamm versinken. In Beltz jedenfalls wird er uner- träglich. Seine Nässe führt dazu, dass alle nur noch dahin gleiten und sich an Stöcken halten müssen.“ Diese Wörter wurden um 1911 ges- chrieben, als man damit begann die Stadt zu pflastern. So kann man sich auch vorstellen, was auf den Straßen passierte, nachdem der russische Zar Alexander I (Alexan- der I. Pawlowitsch Romanow, 1777 - 1825), diesen Ort aufsuchte und ihm danach die Stadtrechte verlieh. Allmählich gelangen wir an die dlung oftmals angegriffen und letz- desherr, Alexander Ghica (Alexan- Kreuzung, welche die Reise- und tendlich vollkommen ausgeraubt dru II Ghica; 1795 - 1862), hat diese Handelswege zu den größeren Or- und dem Erdboden gleich gemacht. fruchtbaren Ländereien entlang des ten Moldaus, wie Tschernovtsi Weitere Angaben, bis hin zum 18. Flusses Reut dem Kloster in Iaşi (Cernauţi), Hotin, Soroca mit Chi- Jahrhundert, sind bedauerlicherwe- und den Kaufmannsbrüdern Ale- şinău, Benderi, Izmail verbindet. ise nicht erhalten geblieben. xander, Konstantin und Iordachi Der Handel bestand im Wesentli- „Jetzt möchte ich mich an eine in- Panaiti geschenkt. Seit dieser Zeit chen aus Vieh. teressante Tatsache erinnern“, sagt ist das Dorf Beltz als Landesgut im Die Käufer kamen größtenteils aus Mischa lächelnd. Besitz der Familie Panaiti. Sie ha- Österreich. Die Warenausfuhr nach ben seinerzeit den Aufbau des Ortes In der Zeit des russischen Feldzugs Österreich wickelte man über den vorangetrieben und es Ende des 18. um 1711, als Beltz ein wichtiger Grenzübergang im Dorf Novoseliţa Jahrhunderts zu einem kleinen aber Stützpunkt zur Versorgung der rus- ab. Einmal pro Jahr wurde in Beltz blühendenHandelszentrum gema- sischen Truppen war, blieben hier der Jahrmarkt abgehalten, bei dem cht. viele Versorgungsreserven zurück. sich Verkäufer und Käufer zum gro- Als die Tataren das erfuhren, haben Trotzdem war es ein typisches ßen Viehhandel trafen”. (P. 46) sie diese Siedlung erneut angegri- Krähwinkel (ein Ort aus Matsch Utilitatea cărţii Wir lernen uns ffen, beraubt und verbrannt. und Dreck), versunken im Straßen- kennen este incontestabilă. Ea se kot, der wegen des Regens nicht Ja... man kann sagen, im Laufe adresează publicului larg, comple- abtrocknen konnte. Nicht zufällig von drei Jahrhunderten haben sich tând golul în cunoaşterea istoriei, hat die Stadt den Namen „belţsi“ die Tataren nicht geändert. culturii şi tradiţiei poporului mol- bekommen, was auch „Sumpf“ be- dav în rândurile populaţiei germa- Aber 1766 konnten sie aus dieser deutet. ne. Gegend verjagt werden und der Lan-

26 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  BIBLIOTECONOMIE

Рэу, А. А. Молдова до и после введения проекта SIBIMOL / А. А. Рэу // Вестник Библиотечной Ассамблеи Евразии. – 2009. – № 2. – P. 72-73.

calculatorul de la domiciliu, texte лагает комплексный доступ в об- depline (full-text) ale articolelor, щий фонд, включающий коллек- capitolelor sau paginilor din cărţi, ции всех библиотек республики, imagini plastice, foto, înregistrări что обозначит принципиально sonore etc., după alegerea lor din новый уровень доступа общес- Biblioteca Virtuală a Moldovei, тва к информации и знаниям. care va fi una din părţile -compo В этом контексте справедливо nente ale sistemului. утверждение, что под таким O totalizare a lucrului efectuat углом зрения можно провести în implementarea sistemului SIBI- демаркационную линию на уров- MOL o face în articolul Молдо- не страны, которая разделяет ва до и после введения проекта библиотечную Молдову на ту, SIBIMOL Alexe Rău pentru revista что была до введения проекта de specialitate Вестник Библио- SIBIMOL и ту, которая начина- ется с этого момента инаугура- În Republica Moldova a fost im- течной Ассамблеи Евразии. Vă ции. plementat sistemul SIBIMOL care oferim integral articolul : asigură, prin portalul său, accesul „День введения национальной Синтагма «до SIBIMOL и по- beneficiarilor din Moldova la cata- системы SIBIMOL может быть сле» на нашем уровне есть то, loagele colective, la bazele de date воспринят как демаркационная что в истории обозначается раз- şi la resursele electronice ale ţărilor линия между тем, чем было биб- делением календаря на две эры. lumii, precum şi accesul tuturor лиотечное дело до настоящего Следствием этого факта явит- ţărilor lumii la Catalogul Naţional момента и тем, что последует ся кардинальное изменение взгля- Colectiv Partajat (CNCP) şi la re- после этого разделения, симво- да на роль и престиж библио- sursele electronice ale bibliotecilor лического и в то же время реаль- течных учреждений в Молдове. din Republica Moldova, contribu- ного. То новое, что несет эта Некоторое время эта роль оста- ind astfel la crearea unei imagini система, является генератором валась неблагодарной и важность noi a republicii noastre şi constitu- перспектив, обозначает и рас- ее не была признанной в полной ind un factor esenţial în progresul ширяет в то же время горизон- мере. Были годы, когда Нацио- tehnic, ştiinţific şi socio-cultural al ты ожиданий библиотекарей нальный Библиотечный Совет acesteia. и пользователей, общества в энергично боролся за включение библиотек в национальную прог- SIBIMOL integrează bibliotecile целом, это открытие будущего. рамму информатизации общес- informatizate din Moldova într-o При этом хочу подчеркнуть не- тва и много раз наши усилия reţea naţională prin intermediul сколько ключевых моментов. оканчивались неудачей. Сейчас Internet-ului. Partea principală, in- В первую очередь, SIBIMOL в библиотеки занимают свое ме- tegratoare a sistemului o constituie условиях эффективного менед- сто в национальной стратегии Catalogul Electronic Colectiv Par- жмента может внести наибо- построения информационного tajat, în care sunt reflectate colecţiile лее важный вклад в построение общества «Электронная Молдо- şi bazele de date ale tuturor biblio- информационного общества в ва», а интегрированной системе tecilor din Moldova şi care este ac- Молдове, продвигая коллектив- SIBIMOL предназначено быть cesibil în orice localitate: în biblio- ный интеллектуальный и твор- центром инфраструктуры ин- teci şi la domiciliu. Orice locuitor ческий потенциал в том, что формационного пространства din orice oraş ori sat va putea căuta Пьер Леви называет «новой эко- библиотек. Завершение и вне- prin Internet publicaţiile de care are номикой идей». дрение его стали одновременно nevoie şi le va putea comanda de la Интегрированная информаци- актом свершения и обещания на distanţă, prin modulul automatizat онная система библиотек Мол- будущее. de împrumut interbibliotecar. Iar довы станет основой виртуаль- Через SIBIMOL наше библио- la etapa a doua de realizare a proi- ной библиотеки Молдовы. Буду- тековедение сможет не только ectului cititorul va putea comanda чи коллективным произведением резко улучшить мнение обще- în biblioteca din localitate ori la библиотек-участниц, она пред-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 27  BIBLIOTECONOMIE

ства Молдовы, но и завоевать свое место на библиотечном SIBIMOL – интегрированная ин- «олимпе». И в этом утвержде- формационная система библио- нии нет ни малейшего преуве- личения. Речь идет о том, что тек Молдовы // Вестник Библио- главным элементом технологи- течной Ассамблеи Евразии. – 2009. ческой новизны системы явля- ется веб-каталогизация. Изуче- – № 2. – P. 70-71. ние международного опыта поз- волило установить, что такой Evoluţia spectaculoasă a tehnolo- cialitate “Вестник БАЕ” a fost pu- технологический метод не при- giilor informaţionale din ultimii ani blicat articolul care dezvăluie esen- меняется нигде в мире. Это наш a creat condiţii favorabile pentru ţa sistemului SIBIMOL : вклад в мировое развитие библи- dezvoltarea societăţii informaţiona- “В целях интеграции Респуб- отечного дела. Звучит, может le complexe în Republica Moldova. лики Молдова в международное быть, немного помпезно, но это Adoptarea Strategiei Naţionale de информационное пространство поистине так. Это тот самый edificare a societăţii informaţionale и на основании Конституции случай, когда наше восприятие „Moldova Electronică”, a cărei par- Республики Молдова, Президент и менталитет должны преодо- te importantă o constituie Cultura Республики Молдова подписал леть комплекс неполноценнос- electronică duce la prosperarea cul- указ о создании «Информаци- ти, висящий над нами дамокло- turală, intelectuală şi tehnologică a онного общества в Республике вым мечом, почувствовать себя ţării. Strategia deschide perspective Молдова». В этом контексте равными среди равных. SIBIMOL în scopul asigurării consensului Библиотечная ассоциация и Биб- поможет осуществить наше social, democratizării informaţiei, лиотечный консилиум Молдовы предназначение под сводами sporeşte potenţialul ştiinţific, con- правомерно взяли на себя профес- мировой библиотечной науки. tribuie la evoluţia unui sistem edu- сиональную ответственность, SIBIMOL – это импульс в про- caţional dezvoltat, cu o vastă specia- подготовив «Национальную прог- фессии библиотекаря и в библио- lizare industrială de cercetare-dez- рамму для консолидации усилий течном мышлении Молдовы. Он voltare în domeniul tehnologiilor библиотек в создании информа- поднимет наш труд на высший informaţionale şi de comunicaţii, ционного общества в Республике уровень, придаст ему интеллек- asigură deschiderea pentru coope- Молдова». В ее создании приняли туальную привлекательность и rări internaţionale, receptivitatea участие эксперты – известные и жизненный тонус. Еще во время sectorului public şi a celui privat la авторитетные отечественные тестирования модулей систе- noile realizări tehnologice. специалисты в библиотечной мы, особенно модуля Каталоги- Strategiile internaţionale de ase- области – директор Националь- зация, наши коллеги со вздохом menea anvergură au, cu siguranţă, ной Библиотеки Молдовы А. облегчения констатировали, un impact deosebit asupra insti- Рэу, президент Ассоциации би- что наконец-то и библиотеки tuţiilor bibliotecare, care în acest блиотек Молдовы, Л. Куликовски Молдовы имеют настоящую ин- context au trecut de la aplicaţii и др. Данная программа являет- формационную технологию. Это locale pe computer (reţele locale a ся важной частью стратегии и наше второе дыхание укрепляет bazelor de date) la aplicaţii pe reţele дополняет собой правовые осно- и окрыляет нас в самом начале de computere (cataloage corpora- вы, которые служат базой для нового пути. tive). În Republica Moldova a de- информатизации и интeграции marat şi a luat amploare realizarea библиотек в национальной ин- Благодарю всех, кто помогал unuia dintre cele mai importante формационной сфере. и содействовал нам в замысле, Proiecte din acest domeniu – Pro- Базовые понятия и основные разработке и внедрении этой iectul SIBIMOL. Gândit temeinic, идеи информационной теории и системы (Андрея Сушкова, Ва- Sistemul Integrat al Bibliotecilor практики стали необходимым лентину Китороагэ, Ливиу Рэу, Informatizate din Moldova ur- компонентом развития библио- Аллу Панич, коллег из библиотек- mează să contribuie la prosperarea течной деятельности, и данный участниц)”. societăţii prin contribuţia adusă la документ весьма важен и необ- formarea specialiştilor calificaţi în ходим для библиотек именно се- toate domeniile economiei naţio- годня, потому что современная nale, la promovarea şi integrarea идеология определяет роль биб- bibliotecilor şi tezaurului naţional, лиотек как одного из ключевых deţinut de ele, în spaţiul informaţi- гарантов обеспечения консти- onal mondial. туционных прав граждан на по- În acest context, în revista de spe- лучение информации. Соответ-

28 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  BIBLIOTECONOMIE

ственно, такая стратегия дает внедрение произведет радикаль- более 1800 тыс. читателей биб- библиотекам шанс активно впи- ное изменение в уровне доступ- лиотек из Республики Молдова, саться в формиpующуюся сейчас ности знаний и информации для и число это увеличится за счет государственную информацион- населения и начнет качественно тех, кто будет пользоваться ную политику Республики. новый, совершенно особенный пе- Системой дома и на рабочем ме- SIBIMOL на своем портале обе- риод в развитии библиотечной сте. В концептуальном и техно- спечит пользователям доступ к системы и демократии, культу- логическом аспектах SIBIMOL коллективным каталогам, базам ры и цивилизации в нашей респу- представляет целый ряд новых данных и электронным ресурсам блике. идей в международном плане многих стран мира, а также до- SIBIMOL через Интернет (web каталогизация, органичный ступ из других стран - к Нацио- объединит информатизирован- метаболический характер ин- нальному Коллективному Ката- ные библиотеки Молдовы в на- тегрированной системы и т.д.), логу с разделенной Каталогиза- циональную сеть. Главной ин- что делает Республику Молдова цией (НККК) и к электронным тегрирующей частью системы и ее Национальную Библиоте- ресурсам библиотек Республики станет Национальный коллек- ку одним из мировых лидеров в Молдова. тивный каталог с разделенной этой области. SIBIMOL – Система интегра- каталогизацией, отражающий Впервые в мире в проекте ции информационных библио- фонды и базы данных библиотек SIBIMOL предложены и реализо- тек Молдовы. Молдовы, который будет досту- ваны: пен в любом месте, как в библио- Система предусматривает Веб-каталогизация. Интегри- теках, так и с домашних ком- неcколько главных модулей: рованная информационная сис- пьютеров. Любой житель любо- тема, органично сочетающая • Общий национальный свод- го города или села сможет найти способности к самовоспроизве- ный каталог, который будет через Интернет нужную ему дению и самоуправлению с само- включать в себя коллекции всех публикацию и с помощью авто- анализом. библиотек республики, мето- матизированного модуля зака- НККК будет самовоспроиз- дом каталога WEB. Каталог бу- зать ее через межбиблиотечный водящимся метаболическим дет доступен через Интернет абонемент. А на втором этапе каталогом, работающим как в любой местности республики, реализации проекта читатель информационно-библиографи- в местной библиотеке или на сможет заказать через библио- ческий perpetuum mobile: каж- дому; теку или с домашнего компью- дый каталогизатор в процессе • Межбиблиотечный обмен, тера полные тексты статей, использования SIBIMOL в авто- также с использованием общего глав или отдельные страницы матическом режиме получит каталога; из книг, живописные изображе- все данные, отсутствующие ния, фотографии, звукозаписи и • Банки данных электронных в его базе данных (каталоге), а т. п., выбрав их в Виртуальной ресурсов, находящихся в рас- система, в свою очередь, авто- библиотеке Молдовы, которая поряжении библиотек Молдовы, матически получит от каждого будет одной их составляющих которые также будут доступны каталогизатора информацию, частей системы. с возможностью экспорта – им- необходимую для коллективного порта (приема – выдачи) на рас- SIBIMOL на своем портале каталога. стоянии full-текстов. обеспечит пользователям из Любая библиотека республики, Молдовы доступ к коллектив- SIBIMOL – это интегриро- включая сельскую, будет иметь ным каталогам, базам данных ваннная информационная систе- возможность интегрироваться в и электронным ресурсам мно- ма библиотек Молдовы. Автор технологический процесс НККК, гих стран мира, как и доступ концепции и директор проекта выводя уникальные издания из из других стран к Националь- Алексей Рэу, генеральный дирек- своей коллекции на националь- ному коллективному каталогу тор Национальной Библиотеки. ный и международный уровень. В реализации проекта участво- с разделенной каталогизацией Национальная виртуальная вали: Андрей Сушков, Алла Па- (НККК) и к электронным ресур- библиотека. В библиотечном нич, Ливиу Рэу, Валентина Ки- сам библиотек из Республики информационном пространстве тороагэ, генеральный директор Молдова, внося таким образом данный раздел будет возводить- Национальной Книжной Пала- вклад в формирование нового ся на базе национальной про- ты. имиджа нашей республики, бу- граммы «Память Молдовы», раз- SIBIMOL – один из самых глав- дучи одним из существенных факторов научно-технического работанной в рамках программы ных стратегических проектов в ЮНЕСКО „Memoire du monde”. области библиотечного дела и и социально-культурного про- Страница WEB охватит во всей культуре Молдовы. Его гресса. Использовать SIBIMOL будут электронный вариант тексто- Imaginea Republicii Moldova în străinătate 29  BIBLIOTECONOMIE

вой части программы (книги и модействовать, а также позво- принципы согласования сводных документы принадлежащие биб- лит иметь совмещенный доступ действий и кооперирования всех лиотекам, музеям и Националь- к источникам информации, по- ресурсов. Предполагается также ному Архиву – участникам про- может создать основу вирту- участие Правительства в ассиг- граммы). ального пространства для иссле- новании необходимых средств Будет осуществляться пере- дования и поиска необходимых для ликвидации неравенства в ход на электронный вариант материалов, предназначенных информатизации библиотек печатных национальных досто- для развития науки, образова- разных зон и местностей. Пра- яний и предоставление доступа ния и воспитания. вительство будет включать к ним в рамках Национальной Кафедра библиотековедения библиотеки в проекты и гран- виртуальной библиотеки через при Государственном универ- ты гуманитарного финансиров- Интернет. ситете и Центр обучения би- ния, предоставленные междуна- родными финансовыми органи- Для осуществления данного блиотекарей (Школа библио- зациями. проекта будет необходимо соз- текономии Молдовы). Данный дание в каждом учреждении, об- раздел предполагает вовлечение Министерства, местные го- ладающим ценными книгами, библиотек, находящихся в от- родские и районные власти долж- станции трансформирования и даленных зонах республики, в ны предпринимать надлежащие разработка специальной прог- обучение и консультирование меры для привлечения большого раммы (soft) или выбор учрежде- на расстоянии в том, что каса- и среднего бизнеса к финансиро- ния, которое будет заниматься ется использования информаци- ванию данной программы; координированием и преобразо- онных технологий, роли и пред- Для этих же целей будут соз- ванием всех этих документов. назначения каждой конкретной даны консорциумы. библиотеки в рамках информа- Виртуальная библиотека на- Каждый год муниципальные ционного сообщества, планиро- циональной системы Библио- власти будут вносить необхо- вание электронных услуг и т.д. тек. Речь идет об электронном димые суммы для комплектации Также этот раздел предусма- портале библиотек, который (парка) компьютеров, их техни- тривает разработку методиче- будет интегрировать на вирту- ческого обеспечения для текущей ских материалов для библиотек альном уровне источники инфор- работы по информатизации, ре- по темам использования новых мации о библиотеках Молдовы, монта и других затрат по содер- технологий. о коллекциях этих библиотек, о жанию и развитию сетей. Структура финансирования предоставляемых услугах и т.д. Однако библиотекам предсто- и администрирования библи- Портал, который будет досту- ит еще титаническая работа, течного информационного про- пен через Интернет, позволит направленная на изменение деся- странства. В администрирова- каждой информатизированной тилетиями складывавшего сте- нии библиотечного информаци- библиотеке индивидуальные ин- реотипа их восприятия исклю- онного постранства и в финан- тегрированные поиски. Данный чительно как института госу- сировании его построения и дея- Портал дает возможность взаи- дарства”. тельности будут применчаться

30 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  BIBLIOTECONOMIE

Osoianu, Vera. Biblioteca Naţională a Germaniei : între salvgardarea memoriei naţiunii şi internaţionali- zare / Vera Osoianu // Buletin informativ ANBPR (supliment Braşov). – 2009. – Nr. 8. – P. 36.

Doamna Vera Osoianu, în prezent coordonator al Centrului de instruire în biblioteconomie şi director adjunct al Bibliotecii Naţio- nale a Republicii Moldova, a făcut numeroase vizite de informare, documentare peste hotarele ţării, de unde a venit cu multe impresii, experienţă, pe care le împărtăşeş- te de fiecare dată prin materialele publicate în diferite publicaţii de specialitate. Astfel, a vizitat biblioteci, la fel şi conferinţe, colocvii axate pe probleme de biblioteconomie din Finlanda, SUA, Marea Britanie, România, Franţa etc. Iar în 2009 a făcut o vizită de documentare în Germania, la Biblio- teca Naţională a ţării. Toate gân- durile vizavi de instituţia vizitată inventaria, cataloga şi indexa, a Germaniei şi a o face disponibilă le-a expus pe paginile revistei de la păstra permanent şi a pune la dis- publicului ca memorie culturală co- Braşov, Buletin informativ. Înai- poziţia utilizatorilor lucrările me- lectivă”. nte de a prezenta fragmente din dia publicate în Germania după „Biblioteca Naţională a Germaniei extinsul material despre Bibliote- anul 1913, lucrările media în limba prezintă, la ziua de azi, o statistică ca din Germania, vom aminti date germană, traducerile din limba ger- impresionantă. Cu cele aproximativ sumare privitoare la personalitatea mană în alte limbi şi lucrările în alte 24,1 milioane unităţi de păstrare, distinsei doamne. limbi despre Germania publicate în dintre care 13,9 milioane în sediul alte ţări, începând cu anul 1913. O Născută la 12 octombrie 1955 la din Leipzig, 8,2 în sediul Frankfurt altă sarcină a BNG este achiziţiona- şi aproximativ 1,4 în Berlin, se în- Unteni, viitorul specialist în biblio- rea lucrărilor emigranţilor de limba teconomie şi-a făcut studiile la Uni- scrie printre cele mai mari biblioteci germană publicate după hotare în naţionale din Europa. Biblioteca este versitatea de Stat din Moldova, fa- perioada 1933-1945. cultatea de biblioteconomie şi bib- deschisă pentru public 295 zile pe an liografie. A urmat perfecţionarea în Cât priveşte lucrările apărute şi oferă pentru utilizatori 450 locuri specialitate la Moscova, ulterior în până la 1913, cinci dintre cele mai în sălile de lectură în Frankfurt şi 350 România. mari biblioteci din Germania s-au în Leipzig. Pe parcursul unui an, bi- unit într-un consorţiu care are blioteca înregistrează aproximativ 37 Este deosebit faptul că în 2000 drept scop lichidarea lacunelor în mii utilizatori, inclusiv 14 mii în se- s-a învrednicit de Ordinul Naţional completarea cărţii de patrimoniu, diul din Frankfurt şi 13 mii în sediul “Steaua României” în grad de ofiţer, acumulate în perioada de la 1450 din Leipzig (conform datelor statisti- pentru merite în difuzarea culturii până la 1913. Fiecare dintre cele ce pentru anul 2007). Zilnic serveşte româneşti, acordat de Preşedintele cinci biblioteci este responsabilă de între 1200-1800 utilizatori. Pagina României. Pe lângă acestea este de- o anumită perioadă de timp şi are Web a Bibliotecii este accesată de ţinătoarea diplomei din partea Mi- angajamentul de a găsi cărţile edi- aproximativ 700 000 de ori pe lună. nisterului Culturii din România şi a tate în perioada de timp pentru care Pentru promovarea bibliotecii, oferă medaliei Meritul Civic (RM, 2002). este responsabilă. circa 330 tururi ale bibliotecii pentru „BNG este principala bibliote- Scopul consorţiumului este cre- mai mult de 5000 utilizatori sau po- că de arhivă şi centru bibliografic area unei colecţii comprehensive a tenţiali utilizatori din ţară şi de peste naţional al Republicii Federale a tuturor lucrărilor tipărite în spaţiul hotare. Personalul numără 821 an- Germaniei şi are funcţia, unică în vorbitor de limba germană pentru gajaţi echivalent 631 norme întregi. Germania, de a colecta în original, a completa moştenirea istorică a Bugetul anual al Bibliotecii este de

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 31  BIBLIOTECONOMIE aproximativ 40 milioane euro. ile unde se află oficiile personalului. turile vacante, cu responsabilităţile Sălile de lectură au fost gândite în Aici puterea soarelui este anihilată viitorului titular al postului şi califi- aşa fel ca să încapă cât mai multă de jaluzele speciale care pot fi ma- cările solicitate; telefoanele bibliote- lumină naturală. Din sala de lectu- nevrate foarte uşor. În zilele foarte carilor care au şi pregătire medicală ră principală, care ocupă tot etajul, călduroase acestea însă nu salvează, pentru cazuri de necesitate, când dacă urci scările ajungi în sala de pe deplin, situaţia”. este nevoie de a acorda un prim aju- lectură pentru periodice, care ocu- „Deşi biblioteca este unită în sis- tor unui salariat sau utilizator; in- pă jumătate de etaj, iar dacă cobori temul intranet unde poţi găsi în for- formaţii privind organizarea unor scările nimereşti în sala de lectură mat electronic tot felul de informaţii, zile de şedere împreună pentru tot multimedia. În aşa fel acoperişul şi la etajul întâi, la intrarea în spaţiile colectivul. Aceste sărbători care au peretele exterior sunt unice pentru unde sunt concentrate oficiile admi- menirea de a uni colectivul sunt toate cele trei niveluri. În acoperiş nistrative, pe perete, pe câţiva metri organizate sistematic de către con- sunt montate ferestre din sticlă pen- buni, se întinde o tablă unde sunt ducerea instituţiei, cu participarea tru a atrage cât mai multă lumină. înşirate tot felul de informaţii utile tuturor salariaţilor. Tot aici este Peretele exterior este totalmente din pentru salariaţi. Pe prim plan este atârnat numărul recent al Revistei sticlă. Sălile de lectură şi depozitele afişat meniul pentru săptămâna în Bibliotecii Naţionale a Germaniei unde se păstrează colecţiile dispun curs a restaurantului unde servesc „Dialog cu Bibliotecarul”. de aer condiţionat. Din păcate aces- masa salariaţii bibliotecii. Pe perete ta n-a fost prevăzut şi pentru spaţi- sunt afişate informaţii despre pos-

32 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  BIBLIOTECONOMIE

Osoianu, Vera. Componentele imaginii, mijloacele de creare şi întreţinere a ei / ��Vera Osoianu // Buletin semestrial (Biblioteca judeţeană Baia Mare). – 2009. – An. XVII. – Nr. 1-2. – P. 3-10.

Untr-un alt articol publicat la că-i caracterizează pe bibliotecari. • Marcarea unor aniversări şi eve- Baia Mare, dna Vera Osoianu a luat Este cunoscut faptul că instituţia nimente; în discuţie imaginea bibliotecii şi a bibliotecară se ţine pe patru piloni • Crearea web site-ului bibliotecii; bibliotecarului în percepţia comu- principali: spaţii, resurse informaţio- linkuri spre alte biblioteci şi instituţii nităţii. Autoarea ţine să aducă la cu- nale, servicii oferite şi personal, care adiacente; noştinţa cititorului unele aspecte ale au partea lor de contribuţie în crea- • Rapoarte despre activitatea bib- instituţiei bibliotecii şi ale meseriei rea imaginii bibliotecii în societate. liotecii; bibliotecarului, despre care se crede • Crearea unor societăţi sau gru- O bibliotecă ce oferă oricărui in- eronat în societate, situaţia pe care, puri, cum ar fi „Prietenii Bibliotecii”; divid acces la valorile acumulate din secolul trecut, bibliotecarii înşişi „Avocaţii bibliotecii”, grupuri de lob- în timp şi căi eficiente de regăsire a încearcă s-o schimbe. bying; informaţiei căutate – aceasta este • Activităţi de promovare a resur- “Imaginea pe care profesia de bib- imaginea ideală pe care biblioteca selor, serviciilor şi producţiei intelec- liotecar o are în comunitate se dato- tinde s-o formeze în conştiinţa celor tuale. rează în mare parte faptului că în li- mai diferite grupuri sociale, de la re- Activitatea de promovare trebuie teratura artistică, în filme, spectacole prezentanţii structurilor de decizie să constituie axa programelor de ac- profesia noastră nu este prezentată şi finanţatoare, la organizaţii - non tivitate şi are următoarele sarcini: ca o alegere reuşită de viaţă respec- guvernamentale, sponsori, persona- • Formarea imaginii pozitive a tabilă. lităţi distinse, studenţi şi terminând bibliotecii în conştiinţa populaţiei, Cercetările mai recente atestă o cu păturile mai puţin protejate ale organelor de decizie şi finanţatoare, uşoară schimbare spre bine a ima- populaţiei: şomeri, casnice, pensio- organizaţiilor nonguvernamentale, ginii bibliotecii, la începutul acestui nari, persoane cu dizabilităţi fizice şi sponsorilor etc.; mileniu, odată cu răspândirea în bib- sociale etc. • Informarea despre serviciile noi, lioteci a Internetului şi a tehnologii- Pentru a se impune comunităţii, a oferite de bibliotecă; lor de informare şi comunicare. Dar demonstra că este indispensabilă şi • Actualizarea şi modernizarea şi aici părerile sunt diferite, de la cele are tot potenţialul pentru a îmbună- serviciilor existente, convingerea uti- mai optimiste la cele mai pesimiste, tăţi calitatea vieţii membrilor comu- lizatorilor de necesitatea utilizării potrivit cărora bibliotecarii, pentru a nităţii, biblioteca trebuie să-şi facă acestora; rezista în timp, se apucă să facă orice publică prezenţa şi să-şi promoveze • Informarea utilizatorilor poten- şi nicidecum nu acceptă ideea că zi- constant resursele, producţia intelec- ţiali despre timpul, locul, condiţiile lele le sunt numărate. tuală şi serviciile. serviciilor şi activităţilor noi, despre În avalanşa aceasta de păreri şi Procedeele de publicitate variază schimbările în activitatea bibliotecii, supoziţii, cert este faptul că savanţii ca tehnici, de la simple firme de pe programul de funcţionare etc.; din străinătate nu au o părere unică clădiri cu denumirea bibliotecii şi • Atenţionarea potenţialilor utili- nici asupra imaginii bibliotecii, care pliante cu orele de program, şi ser- zatori despre importanţa şi accesibi- să ia în considerare multiplele funcţii viciile oferite de bibliotecă la metode litatea serviciilor oferite de bibliote- ale acesteia, nici asupra a însăşi na- mai sofisticate, cum ar fi programele că, despre preţurile nesemnificative turii imaginii, nici asupra măsurilor de marketing şi utilizarea web-site- la serviciile oferite suplimentar con- necesare pentru îmbunătăţirea ima- lor pentru promovarea resurselor, tra plată. ginii. Mai mult decât atât, publica- serviciilor şi activităţilor. Strategia O formă foarte importantă de ţiile de specialitate vehiculează ideea de marketing a bibliotecii trebuie să promovare a bibliotecii, producţiei că înşişi bibliotecarii n-au reuşit să includă următoarele elemente: intelectuale şi a serviciilor oferite este se apropie de înţelegerea problemelor • Utilizarea tehnologiilor de infor- reclama bibliotecară – informaţia privind imaginea lor în societate. Nu mare şi comunicare; despre bibliotecă, servicii, producţie este claritate nici în problema dacă • Relaţii cu mass-media; intelectuală cu scopul de a le face cu- înşişi bibliotecarii sunt responsabili • Implicarea comunităţii în activi- noscute utilizatorilor reali şi potenţi- de imaginea negativă sau în profesie tatea bibliotecii; ali şi a stimula cererea la aceste servi- este ceva ce văd cei din jur dar nu pot • Participarea la viaţa comunită- cii şi produse. Nu în zadar companii vedea şi bibliotecarii. Şi în final, nu ţii; de mare prestigiu, unele chiar foarte este un răspuns clar nici la întrebarea • Plasarea reuşită a indicatoarelor cunoscute cheltuiesc sume enorme privind conservatorismul ce se spune exterioare şi interioare; Imaginea Republicii Moldova în străinătate 33  BIBLIOTECONOMIE pentru reclamă. Până şi Compania şi cu reputaţie favorabilă pot conta şi utilizatorii. Google consideră că are nevoie de pe o finanţare corespunzătoare şi Bibliotecarul de azi trebuie să facă reclamă. Unele izvoare situează re- susţinere din partea organelor de de- tot ce făceau bibliotecarii multe dece- clama chiar pe primul loc în crearea cizie şi finanţare. nii în urmă, dar să fie şi un tehnofil. imaginii pozitive a bibliotecii. Func- Nu putem afirma că utilizatorii nu Biblioteca se plasează treptat în cen- ţiile reclamei de bibliotecă includ: vin şi în bibliotecile noastre. În anul trul tehnologiilor. Iar un bibliotecar • formarea cererii la resurse, servi- 2007 numărul de cititori a crescut, în va trebui să ştie cum să folosească o cii şi producţia intelectuală a biblio- comparaţie cu anul 2006, cu 158 de cameră digitală, să unească în reţea tecii; mii. Însă, în acelaşi timp, fondul de un proiector, cum să găsească resur- • popularizarea serviciilor infor- publicaţii a scăzut cu aproape 211 sele online, cum să repare un compu- maţionale. mii, numărul împrumuturilor a scă- ter etc. zut cu 4 milioane 484 mii, numărul Reclama are menirea de a oferi Bibliotecile pot construi viitorul vizitelor - cu 578 mii. După o decep- date despre particularităţile servi- localităţilor de provincie creând ser- ţie de asemenea proporţii, sigur, uti- ciilor, destinaţie şi utilizatorii ţintă, vicii pe care nici o altă instituţie nu le lizatorii vor încerca să găsească alte adresă, condiţiile de recepţionare şi poate oferi. Serviciile moderne şi di- căi de soluţionare a necesităţilor de utilizare. verse pot avea un rol decisiv în vita- informare şi documentare, iar oferta litatea localităţilor de provincie şi în Cerinţele de bază către reclama de este deloc de neglijat şi, din păcate, prevenirea marginalizării populaţiei bibliotecă sunt: este în defavoarea bibliotecii. din aceste localităţi. Mediul virtual • diapazonul cât mai larg al utili- Un impact deosebit asupra creă- poate face enorm în această privinţă, zatorilor reali şi potenţiali; rii imaginii pozitive a bibliotecii o nu întâmplător pretutindeni în lume • corespunderea necesităţilor şi are diversificarea şi modernizarea sunt elaborate strategii şi politici de doleanţelor utilizatorilor; serviciilor, implementarea tehnolo- lichidare a inegalităţii digitale. • actualizarea permanentă; giilor de informare şi documentare Ca instituţii de informare şi cu- • dinamism, laconism, operativi- în servirea utilizatorilor, dezvoltarea noaştere, bibliotecile publice se nu- tate; calităţii serviciilor oferite, aplanarea mără probabil printre instituţiile din conflictelor între bibliotecar şi utili- • corespunderea realităţii; sectorul public care sunt implicate zator etc. cel mai activ în revoluţia digitală. În • corespunderea necesităţilor pie- Un loc aparte în crearea imaginii condiţiile erei digitale, bibliotecile se ţei şi intereselor diferitor grupuri de pozitive a bibliotecii revine prezenţei transformă din instituţii mai mult utilizatori. acesteia în mediul virtual. Pagina sau mai puţin închise în instituţii cu Un prim pas în crearea imaginii Web a bibliotecii este o sursă impor- acces deschis. Organele locale care pozitive a bibliotecii este crearea tantă de informare despre bibliotecă, înţeleg rolul strategic al bibliotecilor unui stil propriu, irepetabil. Culorile colecţiile şi resursele informaţionale în dezvoltarea comunităţii inves- alese, reclama, logotipul, prezentarea de care dispune, serviciile oferite etc. tesc în crearea condiţiilor necesare vizuală a spaţiului (în literatura de Din păcate încă foarte puţine biblio- pentru educare, instruire pe tot par- specialitate se vorbeşte tot mai mult teci dispun de acest instrument de cursul vieţii, facilitarea creativităţii, despre conceptul de „cultură vizua- comunicare cu utilizatorii şi publicul incluziunea socială a tuturor catego- lă”) – toate trebuie să fie în armonie larg, iar cei care dispun nu fac des- riilor de utilizatori, care luate împre- şi subordonate unui stil unic. Chiar tulă publicitate acestui serviciu încă ună pot favoriza creşterea bunăstării şi alegerea florilor poate fi un element puţin cunoscut. populaţiei care trebuie să fie scopul esenţial. Florile decorative pot fi puse Extrem de importantă în crearea final al tuturor acţiunilor organelor separat de florile de cameră cu efecte imaginii bibliotecii este ponderea de decizie. curative, care ar putea servi ca decor bibliotecarului; gradul de instruire, Pentru a face faţă aşteptărilor pentru o expoziţie la această temă, abilităţile de a ajuta şi a se face ne- membrilor comunităţii, biblioteca de exemplu „Ecologia şi viaţa”. cesar. trebuie să se afirme ca: centru de in- Azi nici o bibliotecă, oricât de mare În bibliotecile unde personalul instruire, centru de informare, centru ar fi, nu poate activa în izolare. Nu teracţionează cu alţi angajaţi din de comunicare, centru de socializare, este un secret faptul că numai cu pu- aceeaşi instituţie, îmbrăcămintea spaţiu fizic unde utilizatorii să vină terile proprii bibliotecile nu mai pot improprie poate, de asemenea, pro- nu numai din necesitate, dar şi din face faţă sarcinilor care le au. În con- voca o imagine negativă. Un resen- plăcere. Esenţial este ca bibliotecarul diţiile economice actuale biblioteca timent poate provoca şi îmbrăcă- să ştie să-şi aleagă priorităţile bazate trebuie să ştie cum să găsească dru- mintea personalului bibliotecii, mai pe posibilităţi reale”. mul spre organele de decizie, în speci- săracă decât a altor angajaţi. Şi în al spre acei de care depinde alocarea cele din urmă personalul bibliotecii mijloacelor de finanţare. Numai bi- trebuie să se îmbrace la fel de bine ca bliotecile cunoscute larg comunităţii

34 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

Gabanyi, Anneli Ute. Moldova 2009 : Nach der Wahl ist vor der Wahl / Anneli Ute Gabanyi // Südosteu- ropa Mitteilungen. – 2009. – Nr. 03-04 (49. Jahrgang). – P. 6-23.

Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au fost cea La alegerile parlamentare din Moldova, Partidul de-a V-a competiţie electorală de acest fel după procla- Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a obţinut marea Independenţei Republicii Moldova. 49,48% din voturi. Cu toate acestea, PCRM nu a atins Orice proces electoral este termometrul democraţiei numărul de locuri parlamentare necesare pentru a ale- în orice ţară. Alegerile periodice arată interesul ge un nou preşedinte. Cele trei partide liberale alese în cetăţenilor faţă de procesele care au loc la guvernare şi parlament au refuzat să recunoască rezultatele alegeri- în mod special faţă de procesul de luare a deciziilor. Este lor din cauza neregulilor atât înainte, cât şi în timpul una dintre puţinele ocazii pe care cetăţenii le au pentru procesului electoral. a-şi delega reprezentanţii în instituţia legislativă care Coaliţia consideră că alegerile parlamentare din Re- ulterior urmează să ia decizii importante în locul aces- publica Moldova din data de 5 aprilie 2009 nu au fost tora. Dar, ar mai fi ceva, Republica Moldova a finalizat corecte şi, luând în considerare în special situaţia alegă- în 2007 punerea în practică a Planului de acţiuni Uniu- torilor din Transnistria – nu au fost libere în totalitate, nea Europeană – Republica Moldova. Şi aici este un din cauza neîndeplinirii standardelor internaţionale. alt considerent pentru care alegerile din acest an sunt Legalitatea alegerilor din 5 aprilie a fost contestată de importante – sunt un test important pentru autorităţile mai mulţi concurenţi electorali, iar rezultatele alegerilor Republicii Moldova, care trebuie să demonstreze că nu au generat proteste de masă, soldate pe data de 7 aprilie le sunt străine principiile democraţiei occidentale şi că cu altercaţii între protestatari şi forţele de ordine, iar urmează să continue reformele de democratizare în Re- ulterior – cu ocuparea de către manifestanţi a sediilor publica Moldova. Parlamentului şi Preşedinţiei, distrugerea interioară a acestora şi incendierea unor birouri din sediul Parla- mentului. Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, sus- ţinători ai opoziţiei au ieşit pe străzile Chişinăului, ca să conteste victoria comuniştilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” şi „Jos comuniştii”. În Parla- ment, manifestanţii au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră poliţiştii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier şi i-au dat foc. Poliţia din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă şi gaze lacrimogene.

Pentru desfăşurarea alegerilor au fost constituite 1977 secţii de votare, 33 dintre care au fost deschise pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova peste hotare. Pentru participare la scrutin au fost înregistraţi iniţial 21 de concurenţi electorali (15 partide politice şi 6 candidaţi independenţi), iar mai târziu 4 dintre aceştia (3 partide şi un candidat În replică, protestatarii au răspuns acţiunii poliţiei independent) s-au retras din campanie, decalrându-şi printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul de- ț sprijinul pentru alţi concurenţi. monstraţiilor, unii dintre manifestan i au agitat stea-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 35  POLITICĂ guri româneşti, precum au şi arborat drapelele Româ- Chirtoacä ist seit 2007 Bürgermeister von Chisjnäu. Als niei şi al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului şi einziger Vorsitzender der drei liberalen Parteien blickt Preşedinţiei. Serafin Urechean (Jahrgang 1950), Präsident der “Al- lianz Unsere Moldau”, auf eine Karriere in der Kom- munistischen Partei der Moldauischen Sowjetrepublik zurück. Zwischen 1994 und 2005 war er Bürgermeister der Hauptstadt Chisinäu. Zu den in früheren Legislaturperioden im Parlament vertretenen kleineren Parteien, die an der Wahlhürde von 6 °/o scheiterten, gehörten die Christdemokratis- che Volkspartei (Partidul Populär Crestin Demoerat - PPCD), die Demokratische Partei der Moldau (Partidul Demoerat din Moldova - PDM), die Sozialdemokratis- che Partei (Partidul Social Demoerat - PSD) sowie die im Despre aceste evenimente a relatat autoarea articolu- Herbst 2008 neu gegründete Zentrumsunion der Moldau lui Moldova 2009 : Nach der Wahl ist vor der Wahl (Uniunea Centristä din Moldova - UCM). Anneli Ute Gabani, care a fost editat în revista germană Die 101 Abgeordneten des moldauischen Einkammer- Südosteuropa Mitteilungen pentru anul 2009. parlaments werden gemäß dem Mehrheitswahlrecht in Pentru a face cunoştinţă cu acest articol, Vă invităm einem landesweiten Wahlkreis in gleicher, geheimer und să lecturaţi textul integru în paginile Almanahului nos- freier Abstimmung ermittelt. Das Wahlrecht sieht eine tru: Mindestbeteiligung am ersten Wahlgang von 50 °/o, im „Bei den regulären Parlamentswahlen in Moldova am zweiten Wahlgang von 30 °/o der Wahlberechtigten vor. 5. April 2009 gelang es der Partei der Kommunisten der Für den Eintritt ins Parlament sieht das Wahlgesetz eine Republik Moldau (Partidul Comuni§tilor din Republiea Wahlhürde von 6 °/o für Parteien und 3 % für unab- Moldova - PCRM), mit 49,48 % der Stimmen zum drit- hängige Kandidaten vor. Vom Ausgang der Parlament- ten Mal nacheinander eine regierungsfähige Mehrheit swahlen hängt nicht nur die Bildung einer neuen Regi- im Parlament zu erringen - nicht jedoch die für die Wahl erung, sondern insbesondere auch die Wahl des Staat- des Staatspräsidenten notwendige Dreifünftel-Mehrheit. spräsidenten ab. Dazu ist eine Zweidrittelmehrheit - im Akteure und Rahmenbedingungen der Wahlen am konkreten Fall 61 von 1001 Abgeordneten- nötig. Wird 5. April 2009 diese Mehrheit in drei aufeinanderfolgenden Wahlgän- gen verfehlt, müssen vorgezogene Neuwahlen eingeleitet An den diesjährigen Parlamentswahlen - den fünften werden. In der Vergangenheit setzte sich Vladimir Vo- seit Erringung der Unabhängigkeit der Republik Moldau ronin vehement für ein parlamentarisches System und - beteiligten sich zwölf Parteien und fünf unabhängige für die Abschaffung des Präsidentenamtes ein, legte aber Kandidaten. Die Wahlbeteiligung lag mit 57,54 % der nach seiner 2001 erfolgten Wahl zum Staatspräsidenten Wahlberechtigten über dem erforderlichen Quorum von die Prärogativen dieses Amtes zu Lasten der Legislative 50 %. Nur drei als liberal eingestufte Parteien schafften und der Regierung aus. neben den Kommunisten den Sprung ins Parlament: die Liberale Partei (Partidul Liberal- PL) mit 13,13 °/o, die Im Vorfeld der Wahlen 2009 stimmte die aus Kommu- Liberaldemokratische Partei (Partidul Liberal Democrat nisten und Christdemokraten gebildete Parlamentsme- din Moldova - PLDM) mit 12,43 °/o und die “Allianz hrheit für eine Reihe von Änderungen der Wahlgesetz- Unsere Moldau” (Alian{a Moldova Noasträ - AMD) mit gebung, die per sezwar nicht als undemokratisch einge- 9,77 % der Stimmen. Nach Aufteilung der Reststimmen stuft werden können, im konkreten politischen Kontext entfielen auf die Partei der Kommunisten 60 Mandate, jedoch die herrschende Partei der Kommunisten begün- auf die Liberale und die Liberaldemokratische Partei je stigten. Es handelte sich hierbei um die Heraufsetzung 15 Mandate und auf die “Allianz Unsere Moldau” 11 der Prozenthürde für den Eintritt ins Parlament. Diese Mandate. Neuregelungen führten unter den kleineren Parteien zu erheblichen Irritationen und sorgten für Kritik seitens Die Liberaldemokratische Partei war erst im Dezem- europäischer Institutionen. ber 2007 von Vlad Filat (Jahrgang 1969), einem nicht unumstrittenen Juristen, Unternehmer und Politiker, Der Wahlkampf - nicht fair; die Stimmauszählung gegründet worden und verzeichnete seither einen steilen - nicht korrekt Aufstieg. Die Führungsfigur der Liberalen Partei ist der Die drei liberalen Parteien und mit ihnen prominen- charismatische Dorin Chirtoacä (Jahrgang 1978), eben- te Vertreter der Zivilgesellschaft hatten sich ausgehend falls Jurist mit Studien in Bukarest und Paris, seit 2005 von Meinungsumfragen im Vorfeld der Abstimmung Vizepräsident der von seinem Onkel, Mihai Ghimpu Hoffnungen auf ein besseres Abschneiden, wenn nicht (Jahrgang 1951), seit 1998 geführten Liberalen Partei. gar auf einen Wahlsieg gemacht. Die Gründe für den

36 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ angesichts dieser Umfragen so überraschenden Wahl- Landes verwies, löste er eine diplomatische Krise in den sieg der Partei der Kommunisten waren aus Sicht der Beziehungen zum Nachbarland sowie eine nachhaltige Opposition das von der Partei der Kommunisten zu Störung der Beziehungen zur EU aus, die nicht nur die ihren Gunsten modifizierte Wahlsystem, die exzessive politische Stabilität und die wirtschaftliche Überlebens Nutzung ihres Herrschaftsbonus’, die Instrumentali- fähigkeit der Republik Moldova, sondern auch ihre eu- sierung der elektronischen Medien und nicht zuletzt ropäische Perspektive zu beeinträchtigen drohen. Die Fälschungen im Verlauf des eigentlichen Wahlabla- Bilanz der Repression durch die Staatsmacht: drei Tote, ufs. Die Kommunisten präsentierten sich als Garanten Hunderte von Verletzten sowie Festnahmen, Misshan- von wirtschaftlicher Stabilität, sozialer Sicherheit und dlungen und Einschüchterungsmaßnahmen gegen El- gesellschaftlichem Frieden. Gleichzeitig bemühten sie tern, Lehrer sowie Vertreter der Zivilgesellschaft. sich, tief sitzende Ängste vor einer Machtübernahme Nach dem Scheitern eines Vermittlungsgesprächs mit durch die angeblich unberechenbaren, untereinander den Vertretern der Staatsmacht reichten die drei libe- zerstrittenen Exponenten eines chaotischen und ineffi- ralen Oppositionsparteien bei der Zentralen Wahlkom- zienten Parteiensystems zu schüren, die sich während mission eine förmliche Anfechtung der Wahlergebnisse ihrer Regierungszeit als unberechenbar und unfähig ein; der unabhängige Kandidat Stefan Uritu forderte erwiesen hätten, die wirtschaftlichen Bedürfnisse der eine Neuauszählung der Stimmen. Das Ergebnis der Bevölkerung zu befriedigen. Mit populistischen Wahl- neuerlichen Auszählung der Stimmen wurde von der geschenken für die Masse der wirtschaftlich Benachtei- Zentralen Wahlkommission am 21. April 2009 bekannt ligten wusste die regierende Partei ihre Verfügungsge- gegeben und bestätigte im Großen und Ganzen das ur- walt über die wirtschaftlichen Ressourcen des Staates sprüngliche Wahlergebnis, das auch vom Verfassungs- zu ihren Gunsten zu nutzen. Auch der Regierungsbo- gericht anerkannt wurde. nus in Form eines Zugriffs auf die administrativen Res- Die internationalen Wahlbeobachter von OSZE, Eu- sourcen sowie auf die Medien wirkte sich im Wahlkam- ropäischem Parlament und Europarat hatten in ihrer pf zum Vorteil der Partei der Kommunisten aus. Vor vorläufigen Einschätzung die Wahlen in der Republik dem Hintergrund der Georgienkrise vom August 2008 Moldau mit Einschränkungen als positiv eingestuft. schürte sie die Angst der Menschen vor “der rumänis- Zwar veröffentlichte die OSZE-Mission nach der Ne- chen Gefahr” sowie die Furcht vor einem Wiederauf- uauszählung der Stimmen eine zweite vorläufige Ein- flammen des “eingefrorenen” Transnistrienkonflikts in schätzung der Wahlen, worin sie Kritik an den bekannt der Republik Moldau. Eine solche Entwicklung, so die gewordenen Verstößen äußerte und die Verstöße gegen Botschaft der Partei der Kommunisten, sei nur durch die Menschenrechte im Zuge der Repression gegen die die Aufrechterhaltung guter Beziehungen zu Russland Demonstranten anprangerte; ihre generelle Einschät- und Gesprächsbereitschaft mit der Führung in Trans- zung der Wahlen modifizierte sie aber nicht. Die Par- nistrien zu gewährleisten. lamentarische Versammlung des Europarats kritisierte Nach Bekanntgabe der ersten vorläufigen Wahler- in einer Resolution die Verfälschung des Wählerwillens gebnisse am 6. April 2009 weigerten sich die drei libe- und verurteilte diegewaltsamen Ausschreitungen vom ralen Oppositionsparteien, die Korrektheit der Wahlen 7. April 2009. Im Anschluss sprach sie einerseits Empfe- anzuerkennen und kündigten Protestaktionen an. Da- hlungen zur Reform des Wahlrechts, der Medien und bei kam es am 7. April 2009 nach Provokationen durch der Polizei und sich für unabhängige Untersuchungen offenbar eingeschleuste Jugendliche zu Ausschreitun- aus, rief aber anderseits alle politischen Akteure dazu gen, die von der moldauischen Polizei gewaltsam unter- auf, die Gesetzeskraft des vom Verfassungsgericht bes- drückt wurden. Dadurch, dass Staatspräsident Voronin tätigten Wahlergebnisses anzuerkennen und sich im Rumänien als den Anstifter der Proteste brandmarkte Parlament für einen konstruktiven Dialog zur Lösung und den rumänischen Botschafter Filip Teodorescu des der politischen Krise einzusetzen”.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 37  POLITICĂ

Champion, Marc. In Moldovan Vote, It’s East vs. West / Marc Champion // The Wall street Journal. – 2009. – 29 July. – P. A9. Pe paginile ziarului american The Wall Street Journal Last week, China also put its substantial resources be- a fost publicat articolul lui Marc Champion In Moldo- hind Mr.Voronin, when China Overseas Engineering van Vote, It’s East vs. West, în care este pusă în discuţie Group Co. signed a memorandum of understanding for problema alegerilor din Republica Moldova, în deosebi $1 billion in loans for infrastructure projects. alegerile parlamentare repetate din data de 29.07.09. ��Au- The two pledges are equal to 37% of Moldova’s $4 billi- torul articolului presupune calea pe care îl va alege Re- on annual gross domestic product and dwarf the amount publica Moldova pentru următorii ani: comunismul sau of money on offer from Western institutions such as the democraţia. IMF. Cititorul va putea lectura integral articolul în Almana- The EU hasn’t tried to match the Russian and Chinese hul nostru, aprecierile, concluziile, aşa cum au fost sesi- loan offers. But it has sent a string of officials to encourage zate de autor: clean elections, including last week’s visit by Poland’s Fo- “Moldovans repeating national elections on Wednesday reign Minister Radek Sikorski, a big proponent of EU ex- face stark choice: vote for the ruling Communist Party pansion into the region. An IMF official in Moldova said and receive loans from their Chinese and Russian backers a mission was expected to arrive in Chisinau to negotiate a worth well over a third of national income, or put their new loan facility as soon as a new government is formed. faith in the West. China’s interest in Moldova, a small and distant coun- The outcome of the vote is too close to call, according to try with few natural resources, has baffled some diplomats opinion polls and political analysts, though few expect a in the capital, Chisinau. But they note that China has long repeat of the riots and brutal police crackdown that fol- had close relationship with Mr.Voronin’s government, lowed April’s turbulent elections that were tainted by fra- one of the last in Europe to call itself communist.China ud allegations. Overseas Engineering Group didn’t return calls itself com- Those elections and Wednesday’s vote are having an im- munist. pact well beyond the borders of this small ex-Soviet nation China Overseas Engineering Group didn’t return cal- of four million, stoking a fierce geopolitical competition ls for comment, and the Chinese Embassy in Chisinau for its loyalties. Vladimir Voronin, Moldova’s outgoing couldn’t be reached. president and likely speaker of the next parliament, tur- Russia’s interest in Moldova, where its military sup- ned sharply east after April’s events, when anticommunist ports a separatist enclave of Russian speakers, is evident. protesters stormed his office and the parliament building. Moscow is determined to protect its zone of influence in He accused neighboring Romania of provoking the riots in the ex-Soviet bloc and saw April’s violent postelection stre- an attempted a coup d’état and angrily rejected European et protests as part of “Romania’s Anschluss policy toward Union criticism of his handling of the election aftermath, Moldova”, said Sergei Markov, director of the Institute in which hundreds of opposition supporters were jailed, for Political Studies in Moscow, in a reference to Nazi and two people died. Germany’s annexation of Austria. Most of Moldova is Ro- Mr.Voronin, a former baker and Soviet-era interior mi- manian speaking and belonged to Romania before World nister, traveling to Moscow in June, got a warm welcome War II, when it was seized by the Soviet army. and a pledge of $500 million in loans for infrastructure Mr. Markov said the two offers of loans don’t indicate projects in Moldova. It wasn’t revealed what conditions any rivalry between Moscow and Beijing. “I would not were attached to the loan, and it isn’t clear whether the be surprised if Russia asked the Chinese to offer money, offer would remain if the communists were to lose their because both are interested to reverse this trend of Wes- grip on power. tern-backed regime change in the region,”he said. Since That presents Moldovans with the prospect that voting 2003, postelection street protests have led to changes of against the communists could mean relying instead on the government in Georgia, Ukraine and Kyrgyzstan. West, specifically the International Monetary Fund, to Political analysts in Moldova say the country’s Western- help lift up the country’s economy. leaning opposition parties are more likely to lose than gain On Monday, Mr.Voronin denied accusations that the votes in Wednesday’s poll, which was forced not by the money came with a political price attached, in an inter- street protests but the failure of the Communists to gather view witch a political price attached, in an interview with the 61 votes needed in the 100-seat parliament to elect a Russian news agency Interfax. He said Moscow had made new president. no conditions, “unlike certain international organizati- Some Moldovans are skeptical the Russian and Chinese ons”. He didn’t specify which organizations he meant. money will materialize, whoever wins the election”.

38 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

La retraite de Konstantin s´élève à 800 lei, soit près de Goanec, Mathilde. Mol- 55 €. Face à ce dénuement, la santé du «clan Voronine» davie : le régime rouge fait mauvais genre: son fils, Oleg, est un richissime home dáffaires, accusé dávoir joué de línfluence paternelle veut se faire réélire / Ma- pour faire main basse sur les enterprises les plus floris- thilde Goanec // Ouest- santes du pays. Dans une Moldavie multi-ethnique, à la fois russe et ro- France (Rennes). – 2009. umaine, la chasse à l’électeur est complexe. L’opposition, – 31 mart. – P. 2. qui se revendique libérale et démocrate, s’y casse les dents. Désunie, elle peine aussi à se faire entendre, car Periodicele str��ăine, precum ziarele din Franţa, sem- «les communists ont le monopole sur les médias de masse nalează despre evenimentele politice din ţara noastră, şi et la main sur les resources administratives», remarque anume alegerile parlamentare care au avut loc în aprilie Sorina Stefarta, journaliste à Chisinau. 2009. În articolul pe care îl prezentăm, autoarea vorbeş- te despre sistemul de guvernare, partidul aflat la putere Le pouvoir en place est aussi critiqué pour ne pas avoir până la acea perioadă. Se încearcă unele pronosticuri favorisé le vote des nombreux Moldaves partis travailler în vederea stabilirii opţiunii alegătorului. În general, à l’étranger, souvent illégalement, et considérés comme autoarea aduce la cunoştinţa cititorului faptul că, deşi plutôt défavorables aux communistes. Dans un pays de criticaţi pentru gestiunea puterii, comuniştii, aflaţi la quatre millions d’habitants, le silence forcé de près d’un putere timp de opt ani, sunt totuşi favoriţii în campania quart des électeurs pèsera lourd sur le scrutin”. electorală. Autoarea constată şi pentru acel moment şi pentru o perioadă de perspectivă existenţa unui regim roşu la porţile unei Europe liberale. Schwirtz, Michael. Vote În cele ce urmează prezentăm articolul respectiv: Appears To Unseat Com- „La Moldavie votera dimanche. Cette ex-république soviétique, proche de la Roumanie, a la triste réputation munists In Moldova / Mi- d’être le pays le plus pauvre d’Europe. Pourtant, le parti chael Schwirtz // New York communiste moldave, au pouvoir depuis 2001, pourrait bien être reconduit au Parlement. Times. – 2009. – 31 July. – Du résultat de ce scrutin, dépendra aussi la nominati- P. A4. on du gouvernement et du Président, pour l’instant in- carné par le chef de file du Parti communiste, Vladimir Ziarul american New York Times a luat în dezbate- Voronine. «Selon la constitution, Voronine ná plus le re evenimentele ce au avut loc în Moldova pe parcur- droit d´être Président, mais il se verrait bien rester au sul anului 2009, oglindind alegerile parlamentare, şi pouvoir, dans le fauteuil du chef de lássemblée ou de anume, alegerile parlamentare repetate. De rezultatele Premier ministre», affirme un diplomate étranger. acestor alegeri depindea viitorul politic, social-economic, cultural al ţării. «Un produit marketing» În perioada acestor alegeri se confruntau două stiluri Un régime définitivement rouge, à la porte de lÉurope li- politice: stilul rusesc de conducere – Partidul Comuniş- bérale, límage est saugrenue. Mais pour Emilian Galaïcu, tilor, pe de altă parte modelul stilului bazat pe accentul éditeur à Chisinau, «ce parti nést pas communiste au sens pus de Uniunea Europeană cu privirte la dezvoltarea soviétique du terme. Cést juste un produit marketing, qui democratică profundă – partide prooccidentale de opo- marche bien parce quíl y a beaucoup de nostalgiques qui ziţie. veulent le retour du pain à 16 kopeks…Par contre, comme sous lÚRSS, il y a une très forte concentration du pouvo- Locuitorii din capitală au reacţionat cu precauţie la o ir dans les mains dún seul homme». Grigory Petrenko, oarecare schimbare posibilă în guvern, având în vedere député communiste en campagne électorale, ságace de ces multiplele promisiuni neîmplinite în aproape două de- critiques: «On nous traite de pouvoir totalitaire, stalinis- cenii de independenţă. te…Tout cela me paraît vraiment stupide. Nous sommes Propunem cititorului de a lectura integral acest arti- un parti moderne et non dogmatique.» col pe paginile almanahului nostru: La faucille et le marteau, associés à un capitalisme sau- „Chisinau, Moldova – Moldova’s pro-Western op- vage: la recette a ses adeptes. Ekaterina et Konstantin, position parties appear to have unseated Europe’s last tous les deux retraités, vivent dans un petit village près governing Communist Party in repeat parliamentary de la frontière roumaine. «Le système actuel nést pas si elections that have become a test of whether this impove- mauvais, avance la timide Ekaterina. Nous recevons les rished former Soviet republic will lean toward the West salaries et les pensions à l´heure et ils sont régulièrement or Russia. augmentés.» With most votes counted from Wednesday’s elections, Imaginea Republicii Moldova în străinătate 39  POLITICĂ the Communists seem to have lost the majority they held Set off by allegations of voter fraud, the April riots, for eight years in Parliament, winning about 45 percent which left government buildings burned and at least of the vote, the Central Elections Commission said. three people dead, appeared to be a turning point. A smattering of opposition parties, loosely united in In line with the Constitution, Mr.Voronin dissolved their pledge to forge stronger ties with the European Uni- Parliament and set new elections last month after the on, have vowed to form a coalition, which would give Communist Party twice fell one vote short of the parli- them a majority of 53 seats in the 101-seat Parliament. amentary majority needed to elect a new president. Mr. But any coalition would be fragile, analysts said, and po- Voronin is obliged to step down, having served two ter- tentially hindered by a sizable Communist minority that ms, though he will remain in power until Parliament is still likely to be led by Moldova’s departing president, chooses a new president. Vladimir Voronin. It is still unclear what accounted for the Communist „It is difficult to predict how the future will play out”, loss, though a major factor may have been the defection said Oazu Nantoi, the deputy chairman of the Democra- of Marian Lupu, a popular former Parliament speaker tic Party. ”But the first step has been taken: Voronin’s who joined the small Democratic Party after the April monopoly on power has been broken”. elections. Residents of Moldova’s capital, Chisinau, reacted wa- Mr. Lupu has pledged to join a coalition with the other rily Thursday to word of a possible change in govern- pro-Western forces, but he has cautioned against igno- ment, given the many unfulfilled promises in nearly two ring Russia”. decades of independence. “We are very confused here in Moldova”, “ said Ana- Législatives en Molda- stasiya Sinarchuk, a 74-year-old pensioner. “As soon as anyone becomes president, they all of a sudden have vil- vie : victoire écrasante des las abroad and comforts for their children”. communistes pro-euro- The streets of Chisinau were largely quiet on Thursday, in stark contrast to April, when a victory by the Commu- péens // Le monde. – 2009. nist Party in a first round of parliamentary elections set off riots by young people weary of the moribund political – 6 apr. and economic policies they say the Communists impo- Un alt articol anunţă victoria comuniştilor în alegerile sed. din 5 aprilie, menţionând că aceştia au o orientare politi- că proeuropeană. Sunt descrise cifre concrete, în procen- Moldova, with four million people, is Europe’s poorest te, a numărului de oameni care au votat partidul respec- country. Unemployment is high, and the country is hea- tiv, 49, 93 %. Acest fapt le va da posibilitatea să aleagă vily dependent on remittances from Moldovans working preşedintele, în cazul în care vor fi în număr de şaizeci abroad. It lies between Ukraine and Romania, a Euro- şi unu deputaţi în Parlament. În articol se face şi o mică pean Union member with which it shares a common lan- incursiune în istoricul venirii la putere a partidului co- guage and culture. Romania also provides a steady tug to muniştilor. Acesta, cunoscut dintotdeauna drept un par- the West, particularly for Moldova’s youth. tid prorus, s-a întors spre Europa din 2005, după primul Mr. Voronin had sought the support of an older gene- mandat de preşedinte al lui Vladimir Voronin, care, deşi ration with nostalgia for Moldova’s Soviet-era stability. nu şi-a exprimat simpatia pentru Uniunea Europeană, Of late, he has hewed closest to Russia, which maintains ţara a primit ajutor important din partea acesteia. troops in the breakaway Transdniester region and sup- “Le Parti communiste moldave (PCRM), pro-euro- plies most of Moldova’s energy. Moscow also recently péen, a remporté une victoire écrasante aux élections promised Moldova a $500 million loan. législatives dimanche 5 avril. Avec 49,93 % des voix His critics say Mr. Voronin has adopted much of the recueillies sur la base de 95 % des bulletins dépouillés, Kremlin’s governing style, cracking down on political dis- il devrait obtenir la majorité absolue au Parlement de sent and muting critical media. His family, particularly cette ancienne république soviétique. Les communistes his son Oleg, has monopolized many of the country’s pro- devraient obtenir soixante des cent un sièges de l’Assem- fitable businesses, the critics say. blée, organe qui sera chargé d’ici juin, d’élir le prochain président. “This was a battle between two different styles of -de velopment”, said Arcadie Barbarosie, executive director Arrivé au pouvoir en 2001, le Parti communiste de of the Public Policy Institute, a Chisinau-based research Moldavie (PCRM) est en progression de trois points par group. “On one side was a Russian-style model of a ver- rapport aux précédentes législatives de 2005, où il avait tical governing scheme; on the other was a model based recueilli 46,1 % des voix (cinquante-cinq sièges). Si ces chi- upon the European Union’s emphasis on deep democra- ffres se confirment, il manquerait au parti majoritaire un seul siège pour atteindre la majorité des trois cinquièmes tic development”.

40 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

(soixante et un députés) requise pour élire le nouveau pré- lentes manifestations contre la victoire des communistes sident. Ce vote doit avoir lieu avant le 8 juin. aux élections législatives de dimanche. Des milliers de A la frontière de l’Europe jeunes manifestants ont pris d’assaut dans l’après-midi la présidence et le Parlement dans le centre de Chisinau, Le président sortant, Vladimir Voronine, a déjà effec- la capitale du pays, et une femme a trouvé la mort dans tué deux mandats et ne peut donc pas se présenter à nou- le Parlement, selon la télévision nationale. Cette infor- veau pour cette fonction. Lors de la campagne, il a mis en mation n’a pas pu être imm édiatement confirmée. avant son bilan économique positif, bien que le pays reste à ce jour un des plus pauvres d’Europe. ��Dans une inter- Cité par “Le Courrier des Balkans”, l’écrivain et journa- view au “Courrier des Balkans”, cet ancien boulanger, liste Nicolae Dabija, proche de l’opposition, dit voir dans explique qu’il va cependant rester à la tête du PCRM. Il ces événements un avant-goût de révolution : “J’étais de- devrait donc continuer à peser sur la politique du pays. vant le Parlement quand un groupe de jeunes a pris d’as- Longtemps réputé pro-russe, le PCRM a effectué un saut le bâtiment, brisé les vitres et jeté des meubles par tournant vers l’Europe en 2005, après le premier man- la fenêtre. En contrebas, les manifestants ont mis le feu à dat de Vladimir Voronine. Sans pour autant demander ces meubles. ��Il y a quelque chose de 1789 dans ces événe- l’adhésion à l’UE, comme son voisin roumain, le pays ments. On n’est pas loin d’une révolution de velours.” reçoit des aides importantes de sa part. Malgré l’utilisation de grenades lacrymogènes et de ca- L’approfondissement des relations avec l’Europe était nons à eau par la police, de violents heurts se sont produits d’ailleurs un des enjeux du bon déroulement de ce scru- avec les forces de l’ordre, faisant des dizaines de blessés. tin. Les négociations d’un nouvel accord d’association “Plus de 30 blessés ont été amenés chez nous. Il y a des po- avaient été repoussés après le scrutin en raison de liciers et des jeunes parmi les manifestants. Ils souffrent de manquements aux règles démocratiques, comme des pre- divers traumatismes, il y a des blessés graves”, a déclaré le ssions sur les médias et des poursuites en justice contre les médecin en chef de l’hôpital des urgences de Chisinau. partis d’opposition. L’annonce de l’Organisation pour la Devant cette flambée de violence, le président commu- sécurité et la coopération en Europe (OSCE), qui a esti- niste sortant, Vladimir Voronine, a affirmé que la Mol- mé que ces élections étaient dans l’ensemble conformes davie défendrait “fermement l’intégrité de l’Etat” face à aux normes internationales, devrait aider la Moldavie des “fascistes ivres de colère qui tentent de commettre un dans son rapprochement avec l’UE. coup d’Etat”. Le successeur de M. Voronine doit être élu Les trois plus importates formations de droite du pays par le prochain Parlement entre le 8 avril et le 8 juin. arrivent loin derrière le Parti communiste. ��Le Parti li- béral (12,88 %), le Parti libéral-démocrate (12,24%) et “Nous restons dans la rue” Notre Moldavie (9,87 %), ont franchi le seuil des 6 % Les partis de l’opposition libérale, qui dénoncent des pour entrer à l’Assemblée. Le taux de participation a été irrégularités lors de ces élections législatives, ont appelé à de 59,52 %.” poursuivre les manifestations tant que leurs exigences ne seraient pas satisfaites : ils demandent un nouveau comptage des voix et l’annulation du scrutin si les fraudes Moldavie : le président sont avérées. “Nous n’avons pas eu de réponse des au- torités à nos exigences. Nous continuons d’attendre et dénonce une tentative de nous restons dans la rue”, a déclaré le président du Parti coup d’Etat // Le monde. – libéral-démocrate, Vlad Filat, démentant qu’un accord ait été trouvé avec le pouvoir. 2009. – 7 apr. Le Parti communiste moldave (PCM), pro-européen, Le monde pune la dispoziţia cititorilor un material a remporté 50 % des suffrages aux élections législatives, privitor la evenimentele ce au urmat după eşuarea ale- loin devant le Parti libéral et le Parti libéral-démocrate. gerilor, “lovitura de stat”. Este analizată situaţia gene- L’Organisation pour la sécurité et la coopération en Eu- rală, atmosfera, starea de lucruri din ţară la acea dată, rope (OSCE) a jugé ces élections dans l’ensemble con- 6 aprilie, după ce au fost aduse la cunoştinţa publicului formes aux normes internationales. rezultatele alegerilor, în care au câştigat comuniştii. În articol este menţionată atmosfera destul de încordată L’Union européenne, par la voix de son chef de la “très inquiète” după manifestările violente ca reacţie a tinerilor la vic- diplomatie, Javier Solana, s’est dit de la “toutes les parties à ne toria partidului nedorit. situation à Chisinau et a appelé pas céder à la violence et à la provocation”. Le président “La situation restait très tendue dans la soirée du russe Dmitri Medvedev réclame, lui, un “règlement pa- mardi 7 avril, en Moldavie, après une journée de vio- cifique” de la crise dans le pays.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 41  POLITICĂ

rea Parlamentului şi cea a Preşedinţiei, semn de protest Moldavie : les forces de contra victoriei comuniştilor la alegeri. Poliţia a oprit l'ordre reprennent le con- mai mulţi manifestanţi înăuntrul clădirii Parlamentului şi a evacuat ultimii protestatari prezenţi încă pe piaţa trôle des bâtiments offi- din faţa Guvernului. În articol se mai descrie atmosfera cials // Le monde. – 2009. generală a evenimentelor din 7 aprilie, când se scanda „Libertate” şi „Vrem să fim în Europa”, despre grenade- – 8 apr. le lacrimogene, mobilă arsă, pietre aruncate etc. În articol se aduce la cunoştinţa cititorilor faptul, că „La police anti-émeute moldave a repris tôt aujourd'hui poliţia a luat controlul asupra clădirilor Parlamentului le contrôle du Parlement, dont s’étaient emparés des mil- şi a Preşedinţiei după acţiunile de protest din 7 apri- liers de jeunes, qui avaient aussi brièvement pris d’assaut lie, amplasându-se şi în jurul acestora. Forţele de ordi- la présidence, pour protester contre la victoire des com- ne patrulează în centrul Chişinăului. În articol se mai munistes aux législatives de dimanche. anunţă faptul, că Vladimir Voronin a chemat Occiden- La police a arrêté une dizaine de manifestants encore tul să ajute la stabilirea ordinii şi a acuzat opoziţia de a à l’intérieur du bâtiment du Parlement et a évacué les fi condus o lovitură de forţă în capitală. derniers protestataires encore présents sur une place face “Des dizaines de policiers antiémeutes ont repris, dans au siège du gouvernement. la nuit de mardi 7 à mercredi 8 avril, le contrôle de la Le gros de la foule qui s’y était rassemblée avait quitté présidence et du Parlement moldaves à Chisinau et se les lieux vers minuit, promettant de revenir ce matin. sont déployés autour. Ils avaient été mis à sac quelques Les manifestations ont dégénéré mardi quand des mil- heures plus tôt par des manifestants contestant la vic- liers de jeunes, scandant Liberté ou „Nous voulons être toire du Parti communiste aux législatives de dimanche dans l’Europe” et résistant aux grenades lacrymogènes et dernier. Une femme est morte et une centaine de per- canons à eau de la police, ont pénétré dans les deux bâti- sonnes ont été blessées au cours de ces événements et des ments emblématiques dans le centre de Chisinau, capita- incendies ont fait rage pendant la soirée. le de cette ex-république soviétique roumanophone coin- Les centaines de manifestants qui étaient présents cée entre la Roumanie et l’Ukraine. Certains sont ensuite auparavant n’étaient plus visibles et l’on ignorait où ils ressortis avec des meubles qu’ils ont brûlés dans la rue. étaient repartis. Des commandos des forces spéciales pa- Dans la soirée, ils jetaient ordinateurs et effets personnels trouillent dans le centre de la capitale. Les dirigeants de des députés depuis les fenêtres des étages du Parlement l’opposition ont condamné les débordements de mardi en feu. Ils ont aussi jeté des pierres contre la présidence, mais ont réclamé la tenue de nouvelles élections. brisant des vitres, en scandant "A bas le communisme" et Le président moldave, Vladimir Voronine, seul dirigeant exigeant un nouveau décompte des bulletins, avant d’être communiste actuellement en Europe, a appelé l’Occident repoussés par la police. D’autres criaient "Nous sommes à l’aider à rétablir l’ordre et a accusé l’opposition d’avoir Roumains". Sur une affiche était écrit "Vaut mieux être mené un coup de force dans la capitale. mort que communiste". Certains manifestants ont exigé la démission du prési- dent Voronine, qui doit quitter le pouvoir dans la foulée du scrutin de dimanche en raison des limites imposées Sabot, Antonin. Le pou- par la Constitution, qui l'empêche de briguer un troisième mandat. Les partisans de l’opposition déclaraient dans la voir moldave tente de re- soirée qu’ils comptaient organiser de nouvelles manifestations mercredi”. tenir les jeunes loin de la capitale /Antonin Sabot // Le monde. – 2009. – 10 Flambée de violence en apr. Moldavie // Le Figaro. – În acest articol autorul descrie încercarea autorităţilor 2009. – 8 apr. moldoveneşti de a-i ţine pe tineri departe de capitală, cu Ziarul francez Le Figaro, la fel, anunţă publicul des- scopul să nu participe la vot. Tinerii respectivi, plecaţi la pre actele de violenţă ce au avut loc după alegerile de studii în România, au încercat să pătrundă pe teritoriul duminică, 5 aprilie. Astfel, a doua zi după revolte, pe ţării pentru a vota. Aceştia au fost reţinuţi la frontiere, 8 aprilie periodica anunţă deja despre preluarea con- fiind consideraţi drept “suspecţi”. Atunci când unitatea trolului asupra Parlamentului de către poliţie, unde în de transport din direcţia frontierei cu România este pli- ajun s-au adunat mii de tineri care au luat cu asalt clădi- nă de studenţi care îşi fac studiile acolo şi care vor să fie mai aproape de evenimentele ce au bulversat ţara şi de

42 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ familiile lor, aceştia sunt consideraţi de guvern “revo- tes à vos enfants de ne pas écouter les provocateurs qui luţionari în acţiune”, care trebuie reţinuţi cât mai mult veulent déstabiliser la République de Moldavie. La police timp posibil departe de capitală. Conştientizând faptul prendra des mesures pour les en empêcher." că tineretul reprezintă o putere şi aceştia pot fi pe prima linie oricând, care pot ridica primii drapelele românesc şi cel al Uniunii Europene şi care pot incendia şi Parla- mentul, soluţia optimă de a scăpa de aceasta era de a-i Moldavie : vers un nou- împiedica cel puţin pe tinerii care studiază în România veau comptage // Le Figa- să revină în ţară. “Dès les premières rumeurs de violences, mardi 7 avril, ro. – 2009. – 10 apr. des centaines de jeunes Moldaves, expatriés en Roumanie La fel, şi pe paginile ziarului Le Figaro găsim infor- pour leurs études, ont tenté de regagner leur pays. Peu y maţie referitoare la subiectul precedent, enumerarea sont parvenus. “On est des suspects”, explique l’un d’eux repetată a voturilor, în urma alegerilor din 5 aprilie. au poste frontière de Cahul, dans le sud du pays. Dans V. Voronin a considerat victoria partidului său drept le car de nuit qu’il a pris en direction de Chisinau, la una “incontestabilă” şi a amintit că alegerile au primit quasi-totalité des occupants sont des étudiants et étudi- “o apreciere foarte pozitivă din partea observatorilor antes. Ils disent vouloir être au plus près de l’événement internaţionali ai OSCE, a Parlamentului European, a ou souhaiter rejoindre leurs familles. Mais pour le gou- Consiliului Europei şi ţărilor CSI”. vernement moldave, ce sont des “révolutionnaires en pu- „Le président moldave, Vladimir Voronine, a deman- issance”, qu’il faut retenir le plus longtemps possible loin dé aujourd'hui à la Cour constitutionnelle d'ordonner de la capitale. un nouveau comptage des voix aux élections législatives Les jeunes Moldaves sont en première ligne dans ce dont l'opposition conteste le résultat, qui a déclenché des conflit aux contours compliqués. Ce sont eux qui les pre- émeutes dans la capitale, Chisinau. miers ont hissé des drapeaux européens et roumains sur La Cour doit "décider d’un nouveau comptage complet le toit de la présidence et qui ont, ensuite, mis le feu au des suffrages exprimés lors des élections législatives" du 5 Parlement. Aussi, le gouvernement a-t-il tout fait pour avril, selon une déclaration écrite du président moldave les dissuader de manifester et de se rassembler à nou- reçue par l’AFP. veau. En commençant par empêcher ceux qui étudient Je suis convaincu qu'un nouveau comptage des voix, en Roumanie de revenir au pays. en conformité avec la loi, constituera un argument très Case interrogatoire important pour le rétablissement de la stabilité politique, Les dizaines de bus, qui sont partis dans la journée de la paix et de la confiance mutuelle en Moldavie", sou- de mercredi de la Roumanie à la Moldavie, ont été re- ligne M. Voronine. foulés. Des cars spéciaux ont été affrétés par le gouver- L'annonce de la victoire écrasante du Parti communiste, nement pour ramener les jeunes en Roumanie, mais la dont M. Voronine est issu, aux législatives - 50% des voix - plupart ont refusé de monter dedans. Dans le bus de a déclenché trois jours de manifestations qui ont tourné à nuit – une ligne régulière qui a plus de chance de tra- l'émeute mardi avec la mise à sac du parlement. verser – tous passent par la case interrogatoire. Tous les Après une journée de pause, une nouvelle manifestati- garçons en tout cas. En jeans moulants et en tee-shirts on était attendue vendredi à 10h00 heure locale (07h00 de marques américaines, ils n'ont pourtant pas l'air de GMT). Trois heures plus tard, une centaine de personnes révolutionnaires. Ils ont passé les cinq heures de route seulement avait répondu à l’appel, a constaté un journa- entre Bucarest et la frontière à écouter leur MP3 ou à liste de l’AFP. envoyer des SMS. M. Voronine a jugé la victoire des communistes "incon- Une fois arrivés à la frontière, les douaniers leur de- testable" et a rappelé que l’élection avait reçu "une appré- mandent s’ils viennent "pour déclencher des troubles à ciation très positive des observateurs internationaux de Chisinau et pour se battre". "Ils nous disent qu’ils vont l’OSCE, du Parlement européen, du Conseil de l’Europe faire des contrôles et en parler à nos familles", expliquent et des pays de la CEI (ex-URSS)". "Elles ont été reconnues invariablement ceux qui sortent du point de contrôle. Ils comme libres et démocratiques", a-t-il déclaré. font semblant d’en rire, mais on sent la nervosité dans L'Organisation pour la sécurité et la coopération en leur voix. Pourtant l’officier ramène le tas de passeports Europe (OSCE), dans un communiqué publié lundi, a qu’il avait pris: c’est bon pour cette fois. Le bus poursuit jugé le scrutin "conforme à de nombreuses normes et sa route jusqu’à Chisinau. obligations internationales". Le dispositif du gouvernement leur aura-t-il fait peur? Les émeutes du 7 avril ont "porté un coup sévère à Le lendemain, en tout cas, pas un d'entre eux ne sera pré- l’image du processus en démocratique en Moldavie", a sent au rassemblement qui se tient encore devant le siège déclaré M. Voronine, qui s’est tourné ces dernières an- du gouvernement. Dans l’artère principale de Chisinau nées vers l’UE, en quête d’aide économique, et semble circule un vieux bus marron muni de mégaphones: "Di- soucieux de ménager ses nouveaux partenaires”.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 43  POLITICĂ

re pénale a été lancée contre ses principaux dirigeants Thedrel, Arielle. La accusés d'atteinte à la sûreté de l’État. L'intox est allée “révolution” volée des jusqu’à inventer un mort lors des émeutes de mardi. Et tandis que l’attention est focalisée sur de pseudo-hooli- Moldaves / Arielle Thedrel // gans, des enseignants sont menacés de licenciement, des étudiants arrêtés, des journalistes agressés. Le site Web Le Figaro. – 2009. – 15 apr. du journal de Chisinau, l'une des rares publications in- În alt număr al ziarului francez Le Figaro, conţine un dépendantes, se débat avec la censure. Interpellée pen- articol în care este vorba despre oponenţii regimului co- dant deux heures par la police, sa rédactrice en chef a munist care au defilat la Chişinău. Cele trei formaţiuni été accusée d'espionnage pour avoir osé écrire qu'avant, de opoziţie au adus la cunoştinţă încălcările flagrante a pendant et après le scrutin, les dés étaient pipés. drepturilor omului. În pofida represiunii exercitate de «400.000 morts ont voté» autorităţi, mai multe mii de adepţi ai opoziţiei au organizat manifestări duminica în capitală pentru a denunţa Les observateurs de l'OSCE ont reconnu du bout des dictatura comuniştilor, care au câştigat la alegerile din lèvres que la campagne électorale avait été émaillée de 5 aprilie. tentatives d’intimidations de candidats ou d’électeurs et que l’accès à la télévision publique avait été plus qu'inégal. „ De notre envoyée spéciale à Chisinau À son insu, le Bureau national des statistiques semble Jamais la Moldavie ne s'est sentie aussi abandonnée. confirmer le bourrage des urnes: en deux ans, le nombre Une semaine après les manifestations qui ont suivi les d'électeurs aurait augmenté de 10% alors que le taux de législatives du 5 avril, l'opposition se refuse cependant à natalité est en chute libre. «Il faut croire que 400.000 morts faire le deuil d'une révolution volée. Bravant le climat ont voté», ironise un observateur occidental dont l’un des de peur instauré par le Parti communiste au pouvoir, amis moldaves «a découvert le jour du scrutin que cinq près de 4 000 personnes se sont de nouveau rassemblées personnes vivaient dans son studio de 28 m²»… dimanche à Chisinau pour exiger la libération des cen- Depuis trois jours, l’opposition tente de vérifier les lis- taines de jeunes gens arrêtés arbitrairement la semaine tes électorales. «Mais dans chaque district, raconte Iu- passée. Tous les accès à la capitale avaient été verrouillés rie Leanca, jeune député du Parti libéral-démocrate, les pour empêcher d'autres protestataires de se joindre au autorités locales s’échinent à dresser des obstacles pour mouvement. nous en empêcher». Les trois formations d'opposition entrées au Parlement Et puis, il y a les émeutes de mardi filmées, au grand (le Parti libéral, le Parti libéral-démocrate et l'Alliance dam des autorités, par des témoins. Les vidéos qui cir- Notre Moldavie) ont réussi à opposer un front uni pour culent depuis plusieurs jours sur le Net ne laissent au- dénoncer des violations flagrantes des droits de l'homme. cun doute. Les casseurs qui ont saccagé la présidence et La plupart des personnes arrêtées auraient été jugées et incendié le Parlement étaient téléguidés par des forces condamnées à huis clos dans les postes de police. Mercredi obscures. «Les portes de la présidence et du Parlement se matin, le cadavre d'un jeune homme de 23 ans, Valeriu sont ouvertes comme par miracle, assure un témoin, et Boboc, interpellé la veille, a été retrouvé dans la rue. Le un peu partout, il était facile de reconnaître des agents jeune homme, qui a été vraisemblablement battu à mort, des services secrets, crânes rasés et “bodybuildés”.» a été furtivement enterré dès dimanche. Dans une lettre transmise aux ambassadeurs occidentaux, l'opposition Chisinau est un village. Selon l’ancien député Igor Kli- appelle l'Union européenne à dépêcher une commission pi, qui se trouvait lui aussi sur les lieux, «le saccage du d'enquête internationale pour faire toute la lumière sur Parlement a duré huit heures et la police n’est jamais in- les émeutes qui ont embrasé la capitale moldave et sur la tervenue». Tandis qu'une partie de l'immeuble brûlait, répression qui a suivi. deux équipes de pompiers contemplaient le spectacle en souriant. Un film amateur montre des policiers en uni- Depuis une semaine, la campagne de désinformation forme cassant un claustra en béton et transportant dans orchestrée par les communistes bat son plein. Ministre des sacs des pavés déposés devant la présidence. Une de l'Intérieur à l'époque des soviets, le président Vladimir autre vidéo suit les exploits d’un jeune homme en tee- Voronine a brandi la menace de «mesures appropriées» shirt orange plantant, seul, sur le toit de la présidence contre «des fascistes ivres de colère». Et dans le plus pur des drapeaux européen et roumain devant deux policiers style stalinien, l'agence officielle Moldpres développe la immobiles: théorie du complot manigancé par «des forces subver- sives étrangères qui ont tenté un coup d'État à l'aide Un observateur européen n’hésite pas à dire que «ce d'éléments criminels et de représentants du monde inqui s’est joué mardi ressemble à un remake de l’incendie terlope»… du Reichstag en 1933». Malgré les condamnations con- venues des pays occidentaux, la Moldavie, ce petit pays Les médias, contrôlés à 85 % par les communistes, improbable qui rêvait de rejoindre l'Europe, redoute s'emploient chaque jour à discréditer l’opposition en la aujourd’hui de s’acheminer vers un régime dictatorial à rendant responsable des actes de vandalisme diffusés en la biélorusse“. boucle sur les chaînes de télévision. Jeudi, une procédu-

44 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

venit să mărturisească, în faţa Parlamentului european, La Moldavie recompte despre acţiunile exercitate din partea poliţiei în zilele ses bulletins // Le Figaro. care au urmat evenimentele din 7 aprilie. “Dans la sale du conseil municipal de Chisinau, ce – 2009. – 15 apr. 28 avril, une soixantaine de jeunes Moldaves sont venus În articol se aduce în discuţie acţiunea de reenumera- témoigner, devant une delegation du Parlement euro- re a voturilor, subiect ce-l regăsim în câteva numere ale péen, des services qu’ils ont subis de la part de la police, periodicelor franceze. În articol se mai anunţă despre dans les jours qui ont suivi les événements du 7 avril. faptul că reprezentanţii opoziţiei au adus la cunoştinţă Ils sont assis, un peu penauds, dans les rangées de sie- că nu vor participa la numărarea repetată, pentru că au ges. Visages d’adolescents encore tétanisés par le calvaire calificat această procedură drept o «farsă», condusă de qu’ils ont traverse. Ils ont été raflés par la police, souvent comunişti. en plein jour, dans la rue, dans des café, des écoles, ou „La Moldavie s’apprêtait aujourd’hui à procéder encore dans des locaux de l’université, Certains sont mi- au recomptage des bulletins de vote ordonné après des neurs. élections législatives contestées suivies d’émeutes, ont “J’étais sur la place de la manifestation, lorsque la police annoncé des responsables de cette ancienne république m’a attrapé, raconte un jeune home blond, un bras dans soviétique. le plâtre. On m’a poussé vers un minibus. Il y en avait cinq «Dans le courant de la journée, un nouveau comptage ou six, plein de jeunes. Ils nous ont conduits au commis- de tous les bulletins de vote sera entrepris », a déclaré sariat central. On�� a été frappés dans le dos avec des ma- Iurie Ciocan, chef de la commission électorale, cité par traques, des coups de pied, des crosses de fusil. J’ai perdu l’agence Interfax. connaissance. Les policiers voulaient que je signe une de- claration disant que j’avais été payé pour me render à la Les résultats du scrutin seront communiqués par les manifestation et pour causer des destructions”. Son dos, bureaux électoraux locaux à la commission centrale comme le montre une photo, est couvert d’hématomes. mercredi soir ou jeudi matin, a-t-il précisé. “On nous a conduits ensuite vers un autre commis- Les principaux responsables de l’opposition ont déjà sariat, poursuit l’étudiant. Dans une pièce, on était fait savoir qu’ils ne participeraient pas au nouveau dé- quinze à vingt. On avait du mal à respirer. On est resté compte qu’ils ont qualifié de "farce" orchestrée par les là deux jours, sans eau ni nourriture. La nuit, ils nous communistes vainqueurs de l’élection. frappaient. Je me jetais au sol et couvrais ma tête de mes Il ne s’agit que de "rendre légitimes les violations com- bras. Je ne voyais pas leurs visages. Ils ont dit “une arme mises lors des élections", a affirmé mardi Serafim -Ure est pointée sur ta tête, on va te tuer”. Après cette torture, chean, leader de l'Alliance Notre Moldavie, l’un des trois j’ai signé la feuille.” partis d'opposition à avoir obtenu des sièges au parle- “Action de terreur” ment. Ensemble, ils avaient recueilli près de 36% des voix Le régime est tombé à bras raccourcis sur la jeunesse contre environ 50% pour les communistes, selon les ré- de Chisinau, après les événements du 7 avril. Les inter- sultats officiels. pellations se sont faites à l’aveuglette. Les jeunes ont été Une fois confirmé, le parlement devra choisir le suc- emmenés dans des commissariats et des centres de deten- cesseur du président Vladimir Voronine à la tête de cette tion, situés parfois en dehors de la capitale. ex-république soviétique très pauvre. Combine ont sub ice traitement? Les chiffres variant. Une personne a été tuée, des dizaines ont été blessées et Le pouvoir a reconnu environ 250 interpellations. Mais plus de 300 arrêtées au cours des émeutes post-électorales certains observateurs, comme le president du Comité qui ont éclaté le 7 avril“. Helsinki, Stefan Uritu, parlent de “800 à 1000” victims d’une “action de terreur” qui aurait vise à décourager toute contestation de rue ultérieure. Nougayrède, Natalie. Un mineur raconte que le 10 avril, il a été conduit au Des centaines de jeunes commissariat, et “battu, pendant une heure et demie, par cinq à six personnes”. Il a deux côtes cassées. L’une torturés par la police / des techniques employees par les geôliers était “le cou- loir de la mort”, racontent ces jeunes: il fallait traverse Natalie Nougayrède // Le rune haie de policiers qui distribuaient des coups. Des monde. – 2009. – 5 mai. jeunes filles ont aussi été raflées. Des rumeurs de viols ont circulé. L’une a raconté qu’elle avait été force de se În acest număr al publicaţiei Le monde, autoarea adu- dévêtir devant les policiers, et de faire “des mouvements ce în discuţie subiectul despre sutele de tineri torturaţi de gymnastique”. de poliţie. Se relatează cum la consiliul municipal Chi- şinău, pe 28 aprilie, vreo şaizeci de tineri moldoveni au Le 15 avril le president Vladimir Voronin, sous la

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 45  POLITICĂ pression des chancelleries occidentals, a annoncé une M. Voronine. “amnistie”. Mais huit jeunes restent à ce jour détenus, et Le Parti communiste avait remporté 60 des 101 sièges deux personnes sont portées disparues. du Parlement lors des législatives le 5 avril. L’annonce de L’opposition considère que la repression a fait trios ces résultats avait été suivie d’émeutes qui ont culminé morts. ��Le corps de Valeriu Boboc, 23 ans, un jeune em- avec le saccage des sièges du Parlement et de la présiden- ployé sur les marches, a été retrouvé après la manifesta- ce. L’opposition a ensuite boycotté l’élection d’un nou- tion. Il était couvert de bleus. Le pouvoir moldave pre- veau chef de l’Etat au Parlement, privant ainsi le PC de tend qu’il a succombé à “une inhalation de gaz”. Celui la majorité des trois cinquièmes requise pour faire élire du jeune Ion Tabuleac, qui venait d’arriver par train de son candidat, soit 61 suffrages”. Moscou, le soir du 7 avril, a été découvert sur les marches d’un hospital, où une voiture de police l’aurait depose. Il portait de nombreuses traces de coups. La dépouille mor- La Moldavie aux urnes // telle d’Eugen Tapu, un joueur de rugby de 26 ans, a été rendue à sa famille dans un cercueil scellé. Les autorités Le Figaro. – 2009. – 29 iul. dissent qu’il s’est pendu avec ses lacets. Articolul descrie situaţia politică din Republica Mol- Marianne Mikko, la chef de la delegation d’élus européens, dova în ajunul alegerii Parlamentului într-un scru- a conclu que l’ensemble des jeunes arêtés avaient subi “des tin anticipat, în vederea suprimării crizei politice care mauvais traitements qui s’apparentent à de la torture”. paralizează ţara începând cu evenimentele din aprilie. Învingerea la alegerile din 5 aprilie a partidului coco-- munist a condus la manifestaţii, care au culminat cu violenţele din clădirea Parlamentului şi a Preşedinţiei. Moldavie: le président Învingătorii au acuzat atunci opoziţia, susţinută de Ro- sortant annonce la disso- mânia, precum că ar fi organizat acele violenţe. // Le ”La Moldavie, ex-république soviétique, élit lution du Parlement aujourd’hui son Parlement dans un scrutin anticipé vi- monde. – 2009. – 15 iun. sant à mettre fin à la crise politique qui paralyse ce pays, În articol se anunţă publicul despre faptul, că Preşe- le plus pauvre d’Europe, depuis des émeutes en avril. dintele, pe atunci Vladimir Voronin, anunţă dizolvarea Les 2,6 millions d’électeurs moldaves ont jusqu’à 21:00 Parlamentului. Pe 29 iulie a fixat alegerile anticipate. pour faire leur choix parmi huit formations politiques, Deputaţii eşuară pentru a doua oară în alegerea noului dont le Parti communiste, au pouvoir depuis 2001. şef al Statului. Preşedintele, reprezentant al partidului Ce scrutin a dû être convoqué après que le Parlement comunist, care nu poate exercita şi într-un al treilea élu en avril, dominé par les communistes, n’eut pas réus- mandat, a criticat opoziţia, care a blocat alegerea pri- si à élire un nouveau président, pour remplacer Vladimir mului ministru comunist, Zinaida Greceanâi, care a Voronine, qui doit quitter son fauteuil après deux man- dus la dizolvarea Parlamentului. dats consécutifs. „Le président moldave sortant, Vladimir Voronine, La victoire écrasante du PC aux législatives du prin- a prononcé lundi 15 juin la dissolution du Parlement temps avait conduit à des manifestations qui ont dégé- et fixé au 29 juillet des législatives anticipées, les dépu- néré en émeutes, culminant avec le saccage du Parlement tés de l’ex-république soviétique ayant échoué, pour la et de la présidence. Le pouvoir avait alors accusé l’oppo- deuxième fois, à élire un nouveau chef de l’Etat. sition, soutenue par la Roumanie, d’avoir organisé ces Le président sortant, chef du Parti communiste, au violences”. pouvoir depuis 2001 et qui ne peut exercer un troisième mandat, a ensuite vivement critiqué l’opposition qui a bloqué l’élection du premier ministre communiste, Mme Moldavie : législative an- Zinaïda Greceanii, à la présidence du pays, provoquant ainsi la dissolution de l’assemblée. ticipée // Le Figaro. – 2009. “CHAOS” – 29 iul. Les opposants “ont rejeté la main tendue des autorités Şi în Le Figaro găsim informaţie despre alegerile anti- en refusant de participer au vote sur le poste de prési- cipate. Aici se anunţă că birourile de vot din Republica dent”, a-t-il déclaré, avant de revenir sur les émeutes an- Moldova şi-au deschis uşile pentru alegerile anticipate, ti-communistes qui avait éclaté le 7 avril après la victoire în vederea scoaterii din criza politică a “celei mai sărace écrasante du PC aux dernières législatives. “Ces gens qui ţări din Europa”, apărută într-un scrutin precedent, cel se disent d’opposition ne visent ni une victoire électorale, din 5 aprilie, degenerat în manifestări, violenţe şi dizol- ni celle de leurs principes et idées, mais visent le chaos, varea Parlamentului. la déstabilisation de la république de Moldavie”, a lancé ”Les�� bureaux de vote de Moldavie ont ouvert leurs por-

46 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ tes aujourd’hui pour des législatives anticipées visant à Lupu a indiqué qu’il ne formerait pas de coalition bila- sortir ce pays, le plus pauvre d’Europe, d’une crise po- térale avec eux. litique issue d’un précédent scrutin qui avait débouché Aucun des deux camps n’a cependant la majorité de sur des émeutes et une dissolution du Parlement. Quel- 61 sièges nécessaire pour élire le successeur du président que 2,6 millions d’électeurs sont appelés à voter entre 7H communiste Vladimir Voronine, qui doit quitter la tête et 21h, heure locale, et auront le choix entre huit partis de l’Etat après deux mandats consécutifs. L’absence de politiques, dont le Parti communiste au pouvoir depuis majorité avait conduit à la dissolution de l’assemblée 2001. élue en avril et dominée par le PC. Les législatives du Les sondages placent le PC en tête mais il ne devrait printemps avait entraîné des manifestations suivies pas remporter la majorité de 61 députés sur 101 néces- d’émeutes qui avaient culminé avec le saccage de la pré- saire à l’élection du chef de l’Etat, alors que quatre partis sidence et du Parlement”. d’opposition ont une chance de passer la barre des 5% nécessaire pour être représentés au Parlement. La victoire écrasante des communistes lors de législatives en avril L’opposition moldave avait conduit à des manifestations qui ont dégénéré en émeutes, débouchant sur le saccage du Parlement et de prépare une coalition, les la présidence. communistes prêts à né- Mais le président moldave Vladimir Voronine avait été contraint en juin de dissoudre l’assemblée fraîche- gocier // Le monde. – 2009. ment élue, faute d’un compromis avec l’opposition pour élire son successeur, lui-même devant quitter la tête de – 30 iul. l’Etat après deux mandats successifs“. Un alt număr al publicaţiei Le monde descrie subiectul privind opoziţia liberală din Republica Moldova. Aceasta, se spune în articol, a format o coaliţie după Moldavie: l’opposition pro- victoria sa asupra comuniştilor. Totuşi nu a acumulat numărul de voturi necesare pentru desemnarea preşe- libérale en tête aux legis- dintelui. latives // Le monde. – 2009. “L’opposition libérale moldave semble en passe de former une coalition après sa victoire sur les communistes – 30 iul. aux législatives, mais sans avoir le nombre de siège néces- De această dată ziarul francez Le monde anunţă că la saire pour désigner le prochain président. Elle pourrait alegeri i s-a dat preferinţă tocmai opoziţiei, informaţie ainsi se voir contrainte à négocier avec les communistes. care este total diferită de cele anunţate în periodicele “On ne peut pas encore dire qu’une coalition est formée, franceze până la această dată. Partidele de opoziţie uni- mais des dirigeants politiques ont fait des déclarations ficate au fost învingătoare la alegeri, plasându-se în faţa disant qu’une coalition des quatre partis [d’opposition] partidului comunist, obţinând un procentaj de voturi pouvait être formée”, avançait le chef du Parti libéral-dé- de 97 la sută. mocrate, Vlad Filat, au cours d’une conférence de presse “Les quatre partis d’opposition réunis arrivent en tête jeudi 30 juillet. “Après huit ans d’autoritarisme en Mol- des législatives anticipées en Moldavie, devant le Parti davie, un développement démocratique devient possible communiste, après le décompte de 97 % des voix, a an- dans le pays. Nous espérons que le parti communiste va noncé jeudi la commission électorale au lendemain de ce aller dans l’opposition et se comporter de manière civi- scrutin clé pour la stabilité politique du pays. lisée”, a-t-il ajouté. Le Parti libéral démocrate remporte 16,4 % des voix, Les quatre partis d’opposition cumulent 53 sièges sur soit 17 députés, le Parti libéral 14,4 % (15 parlemen- 101, mais le Parti communiste reste la principale force taires) et l’Alliance Notre Moldavie 7,4 % (8 députés). politique du pays, totalisant 45,07 % des suffrages et 48 Ces trois mouvements libéraux alliés totalisent ainsi 40 sièges de députés. L’opposition n’obtient donc pas la ma- députés et 38,2 % des suffrages. jorité requise pour élire le prochain président – 61 voix Le Parti démocratique, dirigé par un ancien chef du sur 101 –, véritable enjeu du scrutin. Les communistes PC passé à l’opposition, Marian Lupu, remporte lui 13 avaient connu le même problème après les élections députés et 12,5 % des voix. Si elles s’associent, les quatre décriées d’avril : il leur manquait alors un siège pour dé- formations disposeraient d’une majorité de 53 sièges sur signer le successeur de leur propre leader, Vladimir Voro- 101 pour gouverner. nine, arrivé au terme de ses deux mandats ; l’Assemblée avait dû être dissoute. Ce dernier a affirmé que son parti Le PC reste le plus grand parti du Parlement avec 45,1 était “prêt au dialogue” pour désigner le nouveau chef % des voix et 48 députés, mais l’opposition libérale a ex- de l’Etat. clu toute alliance avec les communistes, tandis que M.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 47  POLITICĂ

“La seule majorité qui semble envisageable, c’est si les 101 pour gouverner. quatre partis d’opposition arrivent à débaucher des com- Le PC reste le plus grand parti du Parlement avec munistes, et ça je pense que seul Marian Lupu [chef du 45,1% des voix et 48 députés, mais l’opposition libérale Parti démocratique et ancien leader communiste] peut a exclu toute alliance avec les communistes, tandis que le faire”, commentait jeudi un diplomate occidental en M. Lupu a indiqué qu’il ne formerait pas de coalition poste à Chisinau. Pourtant, les partis de l’opposition bilatérale avec eux. avaient largement annoncé qu’ils n’accepteraient aucun Aucun des deux camps n’a cependant la majorité de compromis face au Parti communiste, avec lequel de très 61 sièges nécessaire pour élire le successeur du président nombreux désaccords persistent. Les principaux étant le communiste Vladimir Voronine, qui doit quitter la tête degré de rapprochement avec l’Union européenne et la de l’Etat après deux mandats consécutifs. position à adopter face au voisin roumain. L’absence de majorité avait conduit à la dissolution de Les communistes, bien qu’ayant engagé un rapproche- l’assemblée élue en avril et dominée par le PC. Les légis- ment avec l’UE, sont historiquement liés à la Russie, et latives du printemps avait entraîné des manifestations plus proches de la partie russophone de la population. Ils suivies d’émeutes qui avaient culminé avec le saccage de accusent donc les libéraux de vouloir l’intégration de la la présidence et du Parlement”. Moldavie à l’UE, voire son rattachement à la Roumanie. En avril, lors des violences qui avaient éclaté alors que leur parti avait remporté le scrutin, ils avaient accusé la Roumanie d’organiser les troubles à distance. Moldavie : quatre partis Pour l’instant, la Russie observe le scrutin avec circon- d’opposition forment une spection, et la presse russe considère Marian Lupu com- // Le monde. – me un interlocuteur potentiel. L’OSCE (Organisation coalition pour la sécurité et la coopération en Europe) s’est dite 2009. – 8 aug. “encouragée” par le déroulement du scrutin. Selon Le Şi în numărul din luna august, aceeaşi publicaţie fran- Courrier des Balkans, elle avait déployé 300 observateurs ceză citim din nou despre coaliţia formată de partidele pour suivre le vote, soit près de cent de moins que pour de opoziţie, care au câştigat în iulie. Acum se accentuea- le scrutin d’avril, qu’elle avait déjà jugé “globalement sa- ză faptul că pe 8 august aceste partide au semnat un tisfaisant”. acord în vederea formării unui guvern de coaliţie. “Les quatre partis d’opposition de Moldavie, qui ont remporté des législatives anticipées fin juillet, ont signé Moldavie / scrutin : com- samedi 8 août un accord pour former un gouvernement munistes battus // Le Figa- de coalition, alors que le pays est plongé dans une grave crise politique depuis le mois d’avril. ro. – 2009. – 30 iul. Le parti libéral-démocrate, le parti libéral, le parti démo- Şi alte numere ale ziarului francez Le Figaro discu- crate et l’Alliance Notre Moldavie, qui disposent ensemble tă despre ratarea comuniştilor în alegeri şi învingerea de 53 des 101 sièges au Parlement, contre 48 au Parti com- opoziţiei liberale după numărarea voturilor. Sunt aduse muniste au pouvoir depuis 2001, ont baptisé leur coalition şi cifre referitoare la numărul de voturi câştigate de fie- “Alliance pour une intégration européenne”. care partid de dreapta în parte. Si cette coalition dispose de la majorité pour former un “Les quatre partis d’opposition réunis arrivent en tête gouvernement, elle n’a cependant pas assez de députés des législatives anticipées en Moldavie, devant le Parti pour élire sans le soutien du PC le nouveau président du communiste, après le décompte de 97% des voix, a an- pays. Si�� aucun candidat n’obtient le soutien de 61 parle- noncé jeudi la Commission électorale au lendemain de ce mentaires, l’assemblée risque d’être dissoute. scrutin clé pour la stabilité politique du pays. Le Parti communiste avait remporté de premières Le Parti libéral démocrate remporte 16,4% des voix, législatives en avril, une victoire qui avait provoqué des soit 17 députés, le Parti libéral 14,4% (15 parlementaires) manifestations qui ont ensuite dégénéré en émeutes, cul- et l’Alliance Notre Moldavie 7,4% (8 députés). Ces trois minant avec le saccage de la présidence et du Parlement. mouvements libéraux alliés totalisent ainsi 40 députés et Mais il a manqué un député aux communistes pour élire 38,2% des suffrages. le successeur du président moldave Vladimir Voronine, Le Parti démocratique, dirigé par un ancien chef du qui après deux mandats devait céder sa place. Le Parle- PC passé à l’opposition, Marian Lupu, remporte lui 13 ment avait alors été dissous, et l’opposition a remporté le députés et 12,5% des voix. Si elles s’associent, les quatre nouveau scrutin”. formations disposeraient d’une majorité de 53 sièges sur

48 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

toriquement proches de Moscou, tandis que les partis de Barthet, Elise. Cinq droite regardent vers la Roumanie. Aujourd’hui, le Parti questions pour compren- communiste au pouvoir compte dans ses rangs des per- sonnalités sociales-démocrates qui font de l’intégration dre la crise politique en dans l’Union européenne leur objectif prioritaire. Son / Elise Barthet // arrivée au pouvoir en 2001 coïncide avec le retour de Moldavie la croissance économique. Résultat : pour beaucoup de Le monde. – 2009. – 28 iul. gens, notamment les retraités et les habitants des cam- În ziarul Le monde a fost publicat un articol în care pagnes, communisme rime avec stabilité. A droite, les este prezentată situaţia politică din Republica Moldova partis d’opposition comme le Parti libéral prônent un şi anume criza politică din ţară. Întreaga situaţie este rapprochement avec le voisin roumain. Certains sont prezentată de Florent Parmentier care a analizat pe même favorables à une réunification, mais les minorités rând câteva chestiuni din domeniul politicii basara- (russophone et turcophone) s’y opposent. bene. Florent Parmentier a fost lector la Academia de Quel rôle jouent les Etats voisins de la Moldavie relaţii internaţionale şi studii diplomatice din Chişinău dans ce conflit? în 2000. În anul 2003 a publicat lucrarea La Moldavie Le pouvoir accuse la Roumanie de tirer les ficelles.C’est à la croisée des chemins (Paris, Editoo). După autor, un discours attendu et assez traditionnel. Je ne pense pas tinerii basarabeni sunt înăbuşiţi de corupţia partidului que Bucarest soit réellement derrière tout ça. De son côté, comunist. la Russie est satisfaite du résultat des élections et se con- “Florent Parmentier a été lecteur à l’Académie des tente d’appeler au calme. Même son de cloche du côté de relations internationales et des études diplomatiques de l’Union européenne, qui demande également au pouvoir Chisinau en 2000. Il a publié en 2003 La Moldavie à la de ne pas s’en prendre aux manifestants. croisée des chemins (Paris, Editoo). Selon lui, les jeunes S’achemine-t-on vers un scénario à l’ukrainienne, Moldaves “sont écњurés par la corruption du Parti com- avec une “révolution de couleur” qui mettrait à la por- muniste”. te le pouvoir communiste? La Moldavie est-elle coutumière de ce type de crise Je ne crois pas. En 2004, les observateurs internatio- politique? naux avaient dénoncé des fraudes électorales massives en Non, mais ce n’est pas la première fois que ce genre de Ukraine. Ce n’est pas le cas aujourd’hui en Moldavie. Les manifestations éclatent dans le pays. Dès l’indépendance, élections n’ont pas été complètement transparentes, mais en 1991, des groupes ont revendiqué le rattachement de il n’y a pas eu de falsifications massives. Par ailleurs, les la Moldavie à la Roumanie. Cette réunification n’a pas manifestations qui ont lieu à Chisinau ne sont pas suffi- eu lieu, mais, depuis, plusieurs crises ont éclaté sur fond samment importantes pour renverser le pouvoir. Je pense de tensions identitaires. La dernière grande crise mar- que les autorités vont devoir faire un geste d’apaisement. quante date du début de l’année 2003. A l’époque, le gou- On peut imaginer une médiation hongroise, mais à mon vernement décide de changer les programmes d’histoire avis le mouvement va s’essouffler. De toute façon, on y et d’imposer l’enseignement du russe à l’école. ��D’impor- verra plus clair après le recompte des voix”. tantes manifestations éclatent à Chisinau, notamment autour de l’avenue Stefan Cel Mare. Le plus surprenant, aujourd’hui, c’est la radicalisation du mouvement. Le Moldavia, scontri dopo sentiment d’exaspération est très important parce que les le elezioni. Trenta feriti, conditions de vie sont extrêmement précaires. Qui sont ces manifestants? morta una donna // La Ce sont des étudiants pour l’immense majorité d’entre Repubblica. – 2009. – 7 eux. Agés de 18 à 26 ans, ils sont allés à l’école dans les apr. années 1990, à une époque où les livres d’histoire présen- În articolul Moldavia, scontri dopo le elezioni .Trenta taient la Moldavie comme une partie de la Roumanie. feriti, morta una donna din zarul italian La Repubblica C’est pour ça qu’on a pu apercevoir autant de drapeaux se scrie despre cazul în care mii de protestatari din ca- roumains dans la manifestation. Ces jeunes sont écњurés par la corruption du Parti communiste. Ce qu’ils expri- pitala Republcii Moldova au luat cu asalt şi au dat foc ment, c’est avant tout leur rejet du pouvoir en place. clădirii Parlamentului şi Palatului Prezidenţial în semn de protest faţă de rezultatul alegerilor în care a câștigat Qu’est-ce qui distingue politiquement la majorité cu 50 la sută Partidul Comunst. communiste qui vient de remporter les élections légis- lative et l’opposition? În urma acestor ciocniri, potrivit unui post de te- En Moldavie, le clivage gauche-droite repose avant tout levizune, o fată a murit de asfixie şi cel puţin 60 de sur des questions d’identité. ��Les partis de gauche sont his- persoane au fost rănite, inclusiv şi câţiva poliţişti.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 49  POLITICĂ

“Moldova este trează”, “Vrem să aderăm la Europa”, secondo cui per ora non vi è alcuna decisione ufficiale “Vrem să ne unim cu România”: acestea sunt sloga- su un eventuale nuovo scrutinio. Il leader del partito nurile scandate de zeci de mii de protestatari - majori- liberaldemocratico Vlad Filat ha detto che la manifes- tatea studenţi şi tineri. tazione contro il governo proseguirà fino a quando non verrà data una risposta dalle autorità sul riconteggio Vladimir Voronin, a acuzat forţele întunericului care dei voti. au încercat să “destabilizeze” Republica Moldova, în timp ce un lider al Partidului Comunist, Mark Tka- ‘La Moldova si è svegliata’, ‘Vogliamo entrare in Eu- ciuk, a vorbit deschis despre încercarea unei “lovituri ropa’, ‘Vogliamo unirci alla Romania’: questi gli slo- gan scanditi dalle decine di migliaia di dimostranti - in de stat“. gran parte giovani e studenti - che sono riusciti a rom- Despre evenimentele din aprilie 2009, descrise în zi- pere i cordoni delle forze dell’ordine e a fare irruzione arul italian, puteţi face cunoştinţă în paginile Almana- negli edifici del parlamento e della presidenza, situati hului nostru: a breve distanza l’uno dall’altro. Mobili e documenti ”Domenica la vittoria del partito comunista. sono stati gettati dalle finestre, con i dimostranti che Gli oppositori: “Brogli” hanno appiccato il fuoco ai primi piani dell’edificio del I manifestanti: “Non ci fermeremo”. parlamento e in parte anche alla sede della presidenza. La preoccupazione della Ue. Il presidente, Vladimir Voronin, ha accusato forze Moldavia, scontri dopo le elezioni oscure di voler “destabilizzare” la Moldova, mentre Trenta feriti, morta una donna uno dei leader del partito comunista al potere, Mark Violenze a Chisinau dove è stato assaltato il Parla- Tkaciuk, ha parlato apertamente di “tentativo di col- mento. Nell’edificio spaccati vetri e mobili po di Stato”. “Contestare i risultati elettorali è solo un pretesto”, ha detto il presidente. “Non ci sono ancora i Secondo la polizia la vittima è rimasta soffocata dal risultati definitivi ufficiali. Per questo ci sembra strano fumo dei fuochi accesi dai contestatori che ci sia tanta fretta da parte di coloro che hanno sate- nato un tale baccanale”. Voronin ha aggiunto che non vi è nessuna prova di possibili brogli elettorali, e che tutte le valutazioni delle organizzazioni internazionali erano state positive. Ieri l’Osce (Organizzazione per la sicurezza e la cooperazo- ne in Eurpa) aveva definito il voto in Moldova conforme alle norme internazionali, anche se aveva auspicato miglioramenti per evitare interferenze aministrative nel processo elettorale. In tarda serata le migliaia di manifestanti antigo- vernativi erano ancora intorno al parlamento, e il loro numero è in continuo aumento. ‘Non ci fermeremo fino a quando non verra’ fissata una data per nuove elezi- C H I S I N A U - Giornata drammatica oggi in Moldova, oni - attacca il sindaco della capitale moldava Dorin dove nella capitale Chisinau migliaia di manifestanti Chirtoaca, vice leader del Partito Liberale - Abbiamo anticomunisti hanno preso d’assalto e dato fuoco al chiesto alle organizzazioni internazionali di dichiarare Parlamento e al palazzo presidenziale per protestare nulli i risultati delle elezioni. Sosteniamo le proteste nel contro l’esito delle elezioni di domenica scorsa, vinte centro di Chisinau. Sono giustificate. Chi vi partecipa con il 50 per cento dei voti dal partito comunista al po- chiede che venga fatta giustizia’’. Dall’altro lato della tere. barricato Voronin ha convocato una riunione di emer- Negli scontri, secondo una tv locale, è morta una ra- genza del Consiglio dei ministri. gazza asfissiata, afferma la polizia, dal fumo che si è Preoccupata la Ue che, per bocca dell’alto rappre- viluppato nell’incendio al Parlamento. Almeno altre 60 sentante per la politica estera europea Javier Sola- persone sono rimaste ferite, compresi numerosi agenti na, ha espresso grande preoccupazione chiedendo di polizia. che siano fermati gli scontri: ‘’Chiedo a tutte le parti In serata, dopo ore di tensione e paura per il possibile di astenersi dalla violenza e dalle provocazioni. La precipitare degli eventi, è giunto l’annuncio di un ac- violenza contro gli edifici governativi e’ inaccetta- cordo tra governo e opposizione per un nuovo scrutinio bile. Allo stesso modo ci deve essere il rispetto per il delle schede elettorali. Accordo tuttavia smentito poco diritto inalienabile di manifestare pacificamente’’. dopo dall’opposizione e dalla commissione elettorale,

50 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

manifestanti dopo la vittoria del Partito comunista (già Moldavia, 193 persone al potere) alle elezioni legislative. Le persone arrestate arrestate il governo accu- a Chisinau sono 193 (tra di loro “vari minorenni”). Gli oppositori accusano la maggioranza di brogli ed hanno sa la Romania ��// La Repub- scatenato una vera e propria guerriglia. Come ha rife- blica. – 2009. – 8 apr. rito Anna Meleka, portavoce del ministero dell’Interno citata dall’agenzia Ria Novosti, gli arrestati sono ac- În ziarul italian La Repubblica se fac comentariile la cusati di saccheggio, atti di teppismo e azioni violente. evenimentele ce au avut loc după 7 aprilie anul curent. Lo scontro sta assumendo in queste ore una dimensione În acest articol se spune, că poliţia a preluat controlul internazionale. Il presidente Vladimir Voronin accusa Parlamentului Republicii Moldova şi a Preşedinţiei, infatti la Romania di essere coinvolta nell’esplosione care au fost luate cu asalt de protestatari, după victoria degli scontri. L’ambasciatore di Bucarest a Chisimaio Partidului Comunist (deja la putere) la alegerile legis- è stato dichiarato “persona non grata” mentre quello lative. Au fost arestate în Chişinău 193 de persoane, moldavo è stato richiamato dalla Romania. Voronin ha printre care şi minori. poi riferito che “i nostri organismi di sicurezza hanno Oponenţii acuză majoritatea de fraudă. Aşa cum a arrestato 118 persone che hanno organizzato gli scon- spus Anna Melek, purtătorul de cuvant al Ministerului tri, mentre gli sponsor della rivolta hanno già lasciato” de Interne, citat de Ria Novosti, cei arestaţi sunt acuzaţi la Moldavia. Parte della Romania fino al 1940, quando de jafuri, huliganism şi acţiuni violente. venne annessa dall’Urss, la Moldova ha proclamato la Aceste evenimente au luat o proporţie internaţiona- propria indipindenza dall’ex Unione Sovietica nel 1991. lă. Preşedintele Vladimir Voronin a acuzat România că Secondo il canale televisivo russo ‘Vesti’, negli scontri este implicată în explozia de violenţă. sono rimasti feriti un centinaio di poliziotti moldavi. Vă propunem să vă familiarizaţi cu articolul integru Oggi altre manifestazioni sono attese a Chisinau, dove din ziarul susnumit: è previsto l’arrivo di migliaia di dimostranti da altre regioni del Paese. Per questo le forze di sicurezza hanno istituito posti di blocco ai principali incroci e sulle stra- de che portano in città per impedire che altri oppositori raggiungono il centro, ma l’opposizione ha promesso di riprendere oggi la protesta con rinforzi giunti dalla provincia. Ieri una folla di almeno 20 mila persone, soprattut- to studenti, ha assaltato il parlamento e la vicina resi- denza presidenziale mettendo la polizia in fuga. Mobili e oggetti sono stati buttati giù dalle finestre e dati alle fiamme. Una giovane donna è morta, intossicata dal fumo secondo la polizia. Colloqui fra governo e opposizione si sono interrotti ieri sera dopo che Voronin, leader del locale partito co- ”Durissimi scontri a Chisinau. L’opposizione accu- munista, ha rifiutato di dimettersi o ripetere il voto. I sa la maggioranza comunista di aver perpetrato bro- rappresentanti del presidente hanno sottolineato che i gli per vincere le elezioni. Allontanato l’ambasciatore risultati ufficiali non sono stati ancora diffusi e che gli di Bucarest Moldavia, 193 persone arrestate il gover- osservatori internazionali hanno stabilito che le elezioni no accusa la Romania si sono svolte in modo regolare”. MOSCA - La polizia moldava ha ripreso il controllo del Parlamento e della presidenza prese d’assalto dai

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 51  arta militarĂ

LEŞCU, ANATOL. Românii basarabeni în istoria mili- tară a Rusiei : De la războaiele din Caucaz la Războiul Civil / Anatol Leşcu. – Bucureşti : Editura Militară, 2009. – 412 p. tează: „După o minuţioasă muncă simpli basarabeni s-au dovedit a fi de cercetare, întinsă pe parcursul printre cei mai neînfricaţi oşteni mai multor ani, Anatol Leşcu scoate în cadrul unor unităţi compacte şi la lumină, pentru prima dată după mai rar în cadrul unor regimente, un secol şi mai bine, nume, eveni- brigăzi, divizii sau chiar armate ale mente care recompun sau chiar re- ţărilor ori ale Armatei Roşii. Ba- scriu câteva importante capitole ale sarabenii au luptat în Caucaz, în unei epoci despre care abia acum se războiul ruso-japonez, în Primul poate spune adevărul. Lucrarea sa Război Mondial sau au fost prinşi se dovedeşte o contribuţie esenţială de vâltoarea războiului civil fie de la studiul istoriei militare a româ- o parte sau de alta. Cartea acoperă nilor”. un gol în istoriografia românească, Vorba e că începând din anul oferind date preţioase pentru re- 1812 şi până în 1918, istoria mili- considerarea imaginii românilor în tară a basarabenilor este indispen- istoria militară a Europei secolelor sabilă de istoria Imperiului rus, iar XVIII-XIX. Solicitat să se expună mai apoi a Uniunii Sovietice. Prin pe marginea apariţiei editoriale, urmare, date despre faptele eroi- autorul a ţinut să specifice că este La finele anului 2009, la Editura ce ale băştinaşilor acestui ţinut fac foarte pasionat de istoria militară a Militară din Bucureşti a văzut lu- parte din ceea ce s-ar numi „isto- neamului nostru şi este convins de mina tiparului monografia locote- ria mică”. Dar aceste fapte, luate faptul că nu s-au făcut studii sufici- nent-colonelului (doctor în istorie) în sine, au fost unele dintre cele ente încă asupra la foarte multe eve- Anatol Leşcu Românii basarabeni cu adevărat mari. Şi toate faptele nimente. În acest context, dânsul a în istoria militară a Rusiei: de la sunt într-un fel sau altul legate de ţinut să precizeze că se va consacra războaiele din Caucaz la Războiul aceste imperii. Faptele lor de vite- şi în continuare muncii ştiinţifice Civil. jie, Radu Voinescu le categoriseşte în tendinţa de a descoperi noi va- lenţe în istoria militară a neamului Referindu-se la importanţa luc- în „istoria mică” a acestui imperiu. nostru. rării, istoricul Radu Voinescu no- Generali, ofiţeri, subofiţeri, soldaţi

Premierea lui Anatol LEŞCU

52 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  medicină

Салита, Х. Записки старого рентгенолога / Х. Са- лита. – Израиль, 2009. – 220 с.

Mulţi dintre chişinăueni, ţin что меня могут принять на пер- minte minunatul medic radi- вый курс, так как там изучает- olog, autorul a două monografii ся один из важнейших для медика şi a multe articole de specialitate, предметов – анатомия. doctor în medicină Haia Salita. În Так я стала студенткой 4-го Israel au ieşit de sub tipar două Московского медицинского ин- cărţi scrise de H. Salita - Еврей- ститута. Надо ли говорить, ские имена в медицине и Записки как я была счастлива! Ведь нача- старого рентгенолога. Cartea a ла сбываться моя мечта стать doua face parte din genul memori- врачом. Я не ходила, а летала на ilor, dar conţinutul cărţii este mult лекции.” (Р. 7) mai vast: autorul povesteşte despre „После отъезда Московско-го etapele dezvoltării radiologiei în медицинского института из ţara noastră, la care a contribuit şi Ферганы я вооружилась своей Dumneaei în măsura puterilor şi зачетной книжкой и поехала в talentului său. Ташкент, где меня зачислили на De pe primele pagini ale cărţii третий курс Ташкентского ме- Записки старого рентгеноло- вать только на себя и помощь дицинского института”. (Р.10) га, autoarea reîntoarce cititorul тех случайных попутчиков, Dar iată şi reîntoarcerea în Chi- în Chişinăul antebelic, unde Haia, которых беда свела с нами. Но şinăul ruinat. Autorul descrie im- viitorul medic, a absolvit Liceul экстремальные условия мобили- presiile şi sentimentele sale văzând „Principesa Dadiani”. După absol- зуют у человека неведомые силы, oraşul natal. „Вид руин дорогих virea Liceului s-a început viaţa sub мы выдержали тяготы эвакуа- наших улиц до боли щемила noul guvern, apoi – războiul, viaţa ции и через много дней оказались сердце. în evacuare, care asemăna sau nu la в Ташкенте”. (Р. 6) viaţa altora. Apoi, Haia devine studentă la In- Когда мы приехали, не увидели здания нашего вокзала. На улице „Прошло всего восемь дней по- stitutul de medicină din Taşkent. Ленина стояли одни остовы до- сле того, как я окончила румын- „Вскоре в Фергану был эвакуиро- мов, зияя пустыми глазницами ский лицей «Принцесса Дадиани» ван 4-й Московский медицинский окон.... Таким увидела я Киши- в Кишиневе и сдала экзамен на институт с профессурой и боль- нев в августе 1944 года”. (Р.12) степень бакалавра, когда в нашу шой группой студентов. Узнав тихую, провинциальную Бесса- об этом, я сразу же побежала в O atenţie deosebită Haia Salita, рабию вступили войска Совет- приемную комиссию институ- acordă evenimentelor istorice şi ского Союза. С этого момента та с надеждой поступить туда. politice pe fondalul cărora decur- началась полоса переживаний и Меня принял пожилой полковник gea viaţa ei. La Chişinău a apărut потрясений. Жизнь закружила медицинской службы. Эту встре- posibilitatea de a continua studiile нашу небольшую семью в каком- чу я помню, как будто она была la Institutul de medicină, deschis то адском вихре. Совершенно сейчас. Полковник внимательно în anul 1945 în baza Institutului de беспричинно новой властью был выслушал меня, ознакомился с medicină din Leningrad. арестован мой отец. Это был моим аттестатом об оконча- Cu recunoştinţă şi căldură îşi первый беспощадный удар судь- нии лицея и справкой об оконча- aduce aminte autoarea despre pro- бы”. (Р. 3) нии I-го курса исторического фа- fesorii, care au implantat în ea nu „Что и говорить, наш путь культета Кишиневского Педин- numai cunoştinţe fundamentale în проходил в суровых условиях. ститута. По-моему, он обратил domeniu dar şi dragostea şi fideli- Это был быт военного времени внимание на мой внешний вид и tatea faţă de profesia aleasă. – без элементарных удобств, по- почтительное к нему обраще- A lucrat la început ca soră medi- луголодный, а то и просто голод- ние. В общем, поинтересовался, cală, apoi ca medic de sector. Dar ный, без лекарств и медицинской откуда я приехала, узнал какие ca medic radiolog a început activi- помощи. Мы могли рассчиты- языки я изучала в лицее, и сказал, tatea fiind de acum soţie şi mamă,

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 53  medicină se poate de spus, contrar voinţei элементарно организовывать”, по Кишиневу врача-ренгенолога sale. Dar s-a îndrăgostit pentru toa- aşa caracterizează autoarea primii Семена Проданешского, кото- tă viaţa în acest domeniu al medici- paşi ai săi la locul nou de lucru. рый приехал в Израиль в 1970-е nii, convingându-se că fără radio- E de mirare, că repatriindu-se în годы и временно заведовал рент- logie este imposibilă diagnosticarea Israel, medicul Salita a luat cu ea генологическим отделением oricăror boli. „Я убедилась, что materialele congreselor cu tezele этой больницы. Я очень обрадо- рентгенология – это вовсе не referatelor. Aceste materiale i-au валась этой встрече». (Р. 172) скучное фотографирование па- ajutat să restabilească în carte în- Aici, radiologul Salita a reuşit să тологических изменений челове- teresele ei ştiinţifice, şi faptul, cum însuşească ivritul. Aşa au trecut trei ческих органов, а увлекательное ea a asimilat realizările radiologiei, ani... исследование признаков недугов, cum le-a aplicat în practică, cum Ea mult călătorea prin ţară, a без которого нельзя поставить s-a împărtăşit cu experienţa cu co- vizitat Europa. Dar s-au început сколько-нибудь точный диагноз”. legii de breaslă. probleme de sănătate şi a fost ne- (Р. 17) În carte sunt menţionaţi medi- voită să iasă la odihna binemeri- În carte, autoarea se opreşte la cii cu care autoarea a lucrat cot la tată. Atunci ea şi-a găsit o nouă istoria descoperirii diagnosticii cot pe parcursul a multor ani din sferă de activitate – a început să radiologice, la descrierea amplă a diverse domenii ale medicinii, aşa scrie. “Сегодня я не работаю, я biografiei lui Vilhem Conrad Rent- cum sunt : vestitul chirurg şi uro- свободна... Я решила, что есть ghen. log – Solomon Goligorschi, sto- еще время воплотить мечту Radiologul N. Salita s-a dedicat matologul Eugenia Reingheviurţ, и заняться поисками еврей- întru totul activităţii în acest dome- profesorul Dumitru Scripnicenco, ских врачей, практиковавших с niu. Chiar de la început ea a cola- chirurgul Boris Buciumenschi, ra- древнейших времен и до наших borat strâns cu reprezentanţii altor diologii E. Diubina, A. Caţap, Z. дней...” (Р.215) “Интенсивный specialităţi – terapeuţi, chirurgi, fti- Mucnic ş. a. ежедневный труд, увлекатель- ziatori ş. a. Ea mulţi ani a fost radi- După activitatea sa, H. Salita se ный и порой удивляющий своими olog principal al oraşului Chişinău. întâlnea cu profesorii chişinăueni открытиями, продолжался семь Pe parcurs a învăţat să generalizeze M. Zagorschi, N. C. Gheorghiu, N. лет. Плодом этого труда стала observaţiile sale, permanent studia T. Starostenco, C. A. Ţăbârnă ş. a. книга «Еврейские имена в меди- metodologia nouă. Permanent par- În carte destul de amplu este de- цине», которую я издала в 2005 ticipa la lucrările congreselor, con- scrisă viaţa şi activitatea academici- году. В ней собраны имена около ferinţelor, simpozioanelor care au anului moscovit Boris Petrovschi. 300 врачей евреев, живших в раз- avut loc nu numai în Moldova, dar ные времена, с начала новой эры. Prima vizită a Israelului a doam- şi în afara ei. În anul 1968, Haia nei H. Salita a fost destul de reuşită. Я постаралась описать их Salita cu succes îşi apără teza de „В течении своего месячного пре- краткие биографии, достиже- doctor, iar în anul 1970 pleacă din бывания в Израиле мне довелось ния, их вклад во врачебную нау- spitalul clinic nr. 4, unde a lucrat 17 несколько раз побывать в Тель- ку. Нашлось место и для евреев- ani şi trece în postura de radiolog Авиве. Этот город был заложен врачей, ставших лауреатами principal la “Lecisanupr” (spitata- еврейскими поселенцами в 1909 Нобелевской премии”. (Р. 215) lul Cancelariei de Stat “Lecisanu- году рядом с древним Яффо, на „Прошли два года после изда- pr”) (4-ое главное управление). берегу Средиземного моря. Одним ния книги «Еврейские имена в „Мне было страшно оставлять из его основателей был выходец медицине», и я решила изложить мое отделение в больнице, где из Кишинева Меиф Дизенгоф, ко- на бумаге мысли, которые на- я проработала 17 лет, кото- торый стал первым мэром Тель- копились за долгие годы работы рая стала моим вторым домом. Авива”. (Р.162) рентгенологом, размышлений, Было страшно расставаться с удач и неудач. Так родилась моя сотрудниками, которые стали Dar s-au început timpuri grele новая книга «Записки старого мне ближе родственников, жаль nu numai în ţară, dar şi în viaţa рентгенолога», в которой все за- было оставлять моих интернов, personală. În decembrie 1990 полнено моей работой в больни- несколько групп которых прош- familia a decis să plece în Israel. цах, научными исследованиями, ли у меня практику по ренгено- Aici radiologul Salita reuşeşte să участием в конференциях и семи- логии. И все же я дала согласие на se angajeze pe specialitate. „Ни- нарах, съездах по рентгенологии, переход в больницу Лечсанупра”. когда не забуду, как я явилась в а также моими странствиями (Р. 119) „Из бурного котла меди- больницу «Барзилай», в ренгено- по белу свету. цинской работы я словно попала логическое отделение и неожи- в тихую заводь, где все надобно данно увидела там знакомого И будет просто нечестно оставить вне поля зрения то,

54 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  medicină

что всегда было самым важным устроено мудро”. (Р. 217-218) Cartea susmenţionată poate fi de для меня – мою семью... În această carte cititorul va găsi folos radiologilor ca manual supli- Моя семья, мой сын, мои внуки tabloul integru al dezvoltării în mentar, care are în specific influ- и правнуки – это молодая по- Moldova a uneia din ramuri ale ienţa emotivă şi puterea exemplu- росль, греющая сердце старого medicinii – radiodiagnosticul. lui personal al autoarei. рентгенолога, дает мне уверен- Acest tablou este veridic şi obiectiv, ность в том, что мне есть кому deoarece a fost scris de omul care a передать жизненную эстафе- luat parte la formarea şi dezvolta- ту, и значит, что все на свете rea lui.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 55  PICTURĂ

Valeria Duca – un copil minune al picturii na- ţionale şi al sportului naţional Se spune că, în artă, stilul înseamnă omul. Pentru a Iată ce scrie despre creaţia Valeriei criticul de artă putea rezista în lumea artei, este nevoie nu numai de Vladimir Bulat: „Există o prejudecată: arta vizuală un bagaj solid de cunoştinţe, ci, mai ales, de mult talent. nu o pot stăpâni copiii, chiar dacă puţini sunt acei Oricât ar încerca cineva să-şi cultive anumite aptitu- copii şi adolescenţi care nu desenează. Iată un pa- dini, să depună eforturi considerabile, artiştii adevăraţi radox, asupra căruia aş încerca să formulez câteva devin numai cei dăruiţi cu har, capabili să transmită consideraţii. Acestea sunt prilejuite de o descoperire sentimente şi vibraţii interioare. Pictoriţa Valeria Duca recentă, şi anume expoziţia tinerei Valeria Duca. O este unul dintre rarele talente care reflectă pe pânză o spun din start, această artistă încă nu are studii de lume frumoasă, inocentă. artă, deşi face meditaţii particulare cu un pictor pe numele lui Ion Serbinov. Se spune că atunci când domnul profesor a văzut primele încercări ale junei artiste, acesta ar fi zis: „Ce mai pot eu să o învăţ pe Valeria?”. Cuvinte încurajatoare, dar şi de maximă responsa bilitate. O frază care poate întemeia un artist, dar îl şi poate traumatiza deopotrivă. Căci e o diferenţă între a arunca o sămânţă în sol bun sau a o pierde printre mărăcini cu humă bătători- tă, seacă. Valeria s-a pus pe studiu, frecventează sistematic atelierul maestrului, dar a rămas la fel de neîm- păcată cu rigorile academiste, ascultă mai mult de vocea interioară, se supune imaginaţiei, „adevăru- lui” ascuns în tainţele firii. Căci ea a înţeles misterul apariţiei artei – ea este o necesitate interioară, nicidecum doar proiecţia actului mental, raţional şi raţionat până la ultimele consecinţe. Arta e ca pulsaţia unei inimi. Iar dacă inima aceasta e foarte tânără, energiile ei sunt cu atât mai neliniştite. Aşa citesc eu multitudinea de teme, subiecte, maniere şi stiluri de pictură pe care le văd în ceea ce ne propune Valeria în expoziţia sa de la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei (mai-iunie, 2009). Sunt prezente vreo 35 de piese de pictură, care ex- Un început de cale în arta frumosului ca sclipitor, celează de la figuraţia abstractă până la realismul un talent deosebit, Valeria Duca s-a născut pe 26 iu- bine însuşit, de la gestualism la atitudinea fauve. nie 1995, în oraşul Bălţi. La doar 14 ani a realizat un E foarte adevărat că toate aceste etichetări îi sunt palmares artistic de invidiat. Îşi face studiile la Liceul deocamdată străine Valeriei Duca, dar ele arată că de Creativitate şi Inventică „Prometeu Prim” din capi- „schemele” picturale subzistă în însuşi actul pictu- tală – plastician începător, sportivă de performanţă la rii, şi că nu poate scăpa nimănui dacă pune mâna taekwondo, tripla campioană naţională, multiplă cam- pe pensulă. Pictura este un neastâmpăr, o vioiciune pioană internaţională, laureată a concursului municipal care generează imagini, important este să ai liniştea Chişinău de pictură a elevilor, anii 2007, 2008, 2009. În şi disponibilitatea necesare pentru a da frâu liber domeniul artelor plastice este şcolită privat întru rele- acestor energii... Acest neastâmpăr este lăsat în sta- varea potenţialului nativ deosebit de plasticianul Victor rea sa genuină, primară, agilă şi clară, cum numai Ursu şi de profesorul Ion Serbinov, Maestru în Artă. Ca inocenţa copilărească o poate face. sportivă, este antrenată de Vladislav Mazur. I-am şi spus deja Valeriei următorul lucru: şcoala Ea a devent autoarea unei colecţii mari de peste o sută te poate perverti, întemniţa în chingile convenţiilor, de tablouri. În ceea ce priveşte pictura şi grafica – do- structurilor prestabilite, astfel încât autenticitatea, menii predilecte ale tinerei plasticiene din Chişinău – prospeţimea şi acuitatea picturală să se diminueze, aici, evident, este vorba de un adevăr de ordin estetic. să devină doar o vagă amintire, incosistentă, pre- Or, artele plastice, şi în mod expres pictura, permit afir- cum e puful de mai de pe străzile Chişinăului. Asta marea precoce a talentului înnăscut. nu e o pledoare împotriva şcolii, ci o invitaţie spre o

56 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  PICTURĂ mai bună conştientizare a ceea ce este şi a darului cu care s-a pomenit această jună artistă, pe cât de frumoasă pe atât de iscoditoare. Arta pentru ea este, în acest moment cel puţin, cea mai firească formă de comunicare, de dialog cu lumea, semenii şi cele mai apropiate fiinţe”. (Sud-Est. – 2009. – Nr. 3. – P.152-153). Valeria Duca poate fi considerată o nonconformistă. Şi asta pentru că în tablourile sale nu găseşti şabloane. Fiecare lucrare a ei este o imagine în sine, ce reflectă diverse emoţii şi stări, şi pentru care lucrează ore în şir, zi de zi. Lucrările ei poartă o amprentă matură, emoti- vă, asemenea modelelor de inspiraţie. În ele poţi vedea simţirea şi gândirea Valeriei din momentul sublim al creaţiei. Tablourile expuse respiră inocenţă şi puritate, iar în- tr-o serie de colaje şi lucrări Valeria a scos în evidenţă Lacrimi, 2008 acele lucruri simple, dar uimitor de curate şi frumoa- grafică, peniţă, 160 x 190 mm se, pe care le poate observa atent doar un copil, a cărui educaţie îşi trage originea din bucuria vieţii. Culoarea în pictură este efectul inspiraţiei sale şi apoi a ştiinţei de a picta. Pentru Valeria Duca, ştiinţa se do- bândeşte prin informare şi prin experienţa permanen- tă. Varietatea creaţiei sale se caracterizează şi se distin- ge drept trăsătură difinitoare a unei artiste în continuă evoluţie, pe care toţi o apreciază pentru talentul şi ima- ginaţia sa. Valeria Duca, supranumită „micuţa Picasso”, a impresionat publicul autohton şi cel internaţional cu talentul său deosebit. A avut deja şapte expoziţii personale, dintre care şase pe parcursul anului curent: 2008 – Valeria Duca, Creaţia plastică a copiilor din oraşul Chişinău – 1 iunie, Ziua Internaţională a Copi- lului, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, 1–10 iunie; 2009 – Adevărul din gura copiilor, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, 20 mai – 1 iulie; 2009 – Valeria Duca. Expoziţie personală, Biblioteca Publică Târgovişte, Chişinău, 11 iunie; Vezuviu, erupţie, 2007 2009 – Valeria Duca. Expoziţie personală la Salonul ulei pe pânză, 600 x 600 mm Internaţional de Carte, ediţia a XVIII-a, Biblioteca Na- ţională a Republicii Moldova, 31 august – 30 septem- Pentru tânăra artistă Valeria Duca, pictura este în brie; primul rând, culoare, dar şi modalitatea esenţială de 2009 – Abstract şi nu numai..., Ambasada României exprimare în artă. Culoarea cu multiplele ei posibilităţi în Republica Moldova, 12 octombrie – 9 decembrie; de realizare artistică îi conferă aprecierea de colorist 2009 – Valeria Duca. Expoziţie personală, Amarillo important. Art Gallery, Reggio Emilia, Italia, 27 noiembrie – 11 Subliniem o altă trăsătură în creaţia sa – varietatea şi decembrie; diversitatea atmosferei afective şi cea a mijloacelor de 2009 – Valeria Duca. Expoziţie personală, Amarillo exprimare. Pictoriţa se apropie cu interes de peisaj şi Art şi spazio Cavour, Reggio Emilia, Italia, 16 – 26 dede flori. Îi plac şi anotimpurile, aspectele lor variate. Le cembrie; priveşte, le simte, pictând în vecinătatea lor, şi ne deter- mină şi pe noi să trăim afectiv privindu-le.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 57  PICTURĂ

12 expoziţii colective de pictură din ţară, dintre care şapte anul curent: 2007 – Concursul Municipal de pictură pentru elevi, Chişinău, februarie; 2008 – Concursul Municipal de pictură pentru elevi, Chişinău, februarie; 2008 – Valeria Duca. Creaţia plastică a copiilor din oraşul Chişinău – 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilu- lui, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi al UAP a RM 1-10 iunie; 2008 – Autumnala 2008, Centrul Expoziţional Con- stantin Brâncuşi al UAP a RM; 30 octombrie – 11 noiembrie; 2008 – Creaţia 2008, Centrul Expoziţional Constan- tin Brâncuşi al UAP a RM; 25 decembrie – 12 ianuarie; 2009 – Concursul Municipal de pictură pentru elevi, Chişinău; februarie; 2009 – Portretul în arta plastică, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi al UAP a RM, 16 aprilie –10 mai; 2009 – Pictură improvizată, Grădina Publică Ştefan cel Mare, Chişinău, 24 mai; 2009 – Amicii mei, preafrumoasă-i comuniunea noas- tră!... Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi al UAP a RM, 10-17 iunie; 2009 – Recviem, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi al UAP a RM, 2-12 iulie; Publicaţia italiană Il Resto del Carlino a relatat despre 2009 – Chişinăul de ieri şi de azi, Centrul Expoziţional afluenţa impresionantă de public prezent la 28 noiem- Constantin Brâncuşi al UAP a RM, 13-18 octombrie; brie la vernisarea expoziţiei personale a Valeriei Duca: „O artistă din Moldova dotată cu un talent nativ, genu- 2009 – Fiera d”Arte contemporanea “Immagina” di in, care la doar 14 ani devine un nume în panorama in- Reggio Emilia, Italia, 27-30 noiembrie. ternaţională”, având la activ 5 expoziţii personale şi 12 Lucrările Valeriei au ajuns deja în colecţii private: Re- expoziţii colective în Republica Moldova şi România. publica Moldova, Lituania, România, Statele Unite ale În Italia, artista a fost descoperită de Mario Alvarez, Americii. directorul Galeriei Amarillo, care a întâlnit-o în Reggio În cadrul Salonului Internaţional de Carte, Chişinău Emilia pe Valeria Duca în cadrul Olimpiadei sportive, 2009, a luat premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru organizată în luna august. albumul focalizat asupra creaţiilor plastice. În Italia, Valeria a primit mai multe propuneri de co- Artista plastică de numai 14 ani din Republica Mol- laborare. dova, Valeria Duca, a participat la o importantă expo- Lucrările expuse la expoziţie au fost prezentate şi co- ziţie anuală de artă din Italia, fiind selectată să partici- mentate celor prezenţi chiar de Valeria. pe, cu lucrările sale, la Concursul Internaţional „Don Quijote şi Independenţa Americii de Sud”, organizat Evenimentul a fost organizat de Galeria Amarillo Art. de LiterArt – Associazionne Europea di Litteratura e În acelaşi timp, odată cu expoziţia personală, care a du- arte, Grupo Bicentenario e Amarillo Art în colaborare rat până la 11 decembrie, Valeria Duca a mai partici- cu Ambasada Argentinei, a Boliviei, Chile, Columbia, pat şi la Expoziţia anuală de artă contemporană (Fiera Ecuador, El Salvador, Spania, Mexic, Paraguay şi Vene- d’Arte Contemporanea) Immagina (27-30 noiembrie) zuela. Este vorba despre unul dintre evenimentele ar- din Reggio Emilia, suscitând aprecieri şi consens din tistice de maximă importanţă, la care a avut şansa de a partea numeroşilor pasionaţi de artă care au vizitat participa în calitate de pictor. În acelaşi timp, la cunos- standul Galeriei „Amarillo Art” (27 noiembrie-11 de- cuta Galerie de artă „Amarillo Art” din Reggio Emilia, cembrie). Italia, a fost inaugurată expoziţia personală a Valeriei La expoziţie au participat peste 800 de pictori, ale că- Duca, cu 25 de lucrări, care au fost înalt apreciate de ror lucrări au fost incluse într-un album de artă, lansat experţi în domeniu. în cadrul expoziţiei. Valeria a fost cea mai tânără parti-

58 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  PICTURĂ cipantă, fiind selecţionată să participe la Premiul Inter- sparing cadeţi. naţional Don Quijote şi Independenţa Americii de Sud. 2006, 16-17 decembrie – Turneul Internaţional la În plus, revista lunară de artă şi cultură „Arte”, editată Taekwondo WTF “Dracula Open”, Bucureşti, România de celebra casă editorială „Mondadori”, îi dedică Vale- – medalie de bronz-sparing, cadeţi. riei Duca o pagină, cu imaginile a două lucrări. 2007, 10-11 martie – Campionatul Moldovei la Ta- În remarca sa, dl T. Braga, critic de arte, a accentuat ekwondo WTF – medalie de bronz – sparing, cadeţi. că „Valeria face o pictură de excepţie, activitatea ei am- plificându-se uimitor. E o făptură creatoare de esenţă, cu 2007, 6-8 iulie – Participanta Campionatului Euro- o dotare importantă în arta autohtonă. E însuşi adevă- pean la Taekwon-do WTF, cadeţi, Budapesta, Ungaria. rul spus de gura unui copil! O putem compara doar cu 2007, 17-18 noiembrie – Turneul Internaţional la marii artişti”. (Florile dalbe. – 2009. – 4 iun. – P. 7) Taekwondo WTF “Belgrad Trofy” Serbia: medalie de Uimitoare e şi capacitatea de muncă a adolescentei, bronz-sparing, cadeţi. care practică sportul cu perseverenţă, fiind triplu Cam- 2007, 29-30 noiembrie – II Campionat la Taekwondo pioană naţională la Taekwondo şi multipla campioană WTF al or.Tiraspol, medalie de aur – sparing, cadeţi. internaţională. Deţine peste 20 de medalii de la turneele 2007, 13-14 Decembrie – Turneul Internaţional la internaţionale, dintre care 18 de aur. Taekwon-do WTF “Dracula Open”, Bucureşti, Româ- nia – medalie de aur – sparing, cadeţi. 2007, 27 decembrie – Sportiva Anului. 2007 – nominaţia Cadeţi, Seară festivă a Federaţiei de Taekwondo WTF din Moldova. 2008, 1-2 martie – Campionatul Moldovei la Ta- ekwondo WTF: 2 medalii de aur: medalie de aur, cadeti, sparing, medalie de aur, juniori, sparing. 2008, 7-11 mai – Izmir, Turcia – Campionatul Mon- dial la Taekwondo WTF, juniori (14-17 ani) – cea mai tânară participantă (12 ani). 2008, 29-30 noiembrie – al III Turneu Internaţional la Taekwondo WTF al or.Tiraspol – medalie de aur, sparing, cadeţi. 2008, 6-7 decembrie – Campionatul Ţărilor Balcani- ce la Taekwondo WTF – Bucureşti, România – locul 5, sparing, juniori. 2008, 13-14 decembrie – Turneul Internaţional la Taekwondo WTF “Dracula Open”, Bucureşti, România – medalie de aur, sparing, cadeţi. S-a întors cu medalii de argint de la Campionatele 2008, 28 decembrie – “Sportiva Anului 2008” – no- Mondiale, Europene şi cel al Ţărilor Balcanice şi a fost minaţia, cadeţi, seară festivă a Federaţiei de Taekwondo medaliată cu aur la Olimpiada Tricolorului din Italia. În WTF din Moldova. contunuare vom descrie treptele succeselor sportive: 2009 – al XIV-lea Turneu Internaţional “Speranţele 2003 – la vârsta de 8 ani efectuază prima săritură cu Olimpice”, Minsk, Belarus – medalie de aur, pumsae, paraşuta în tandem, de la înălţimea de 2500 m. Este cea categoria cadeţi. mai tânăra paraşutistă din Republica Moldova; 2009, 1 mai – Turneu la pumsae în Republica Moldo- 2006 – ianuarie – începe cariera sportivă (Taekwon- va, medalie de aur, grupa A, (categoria până la 18 ani); do WTF) sub conducerea lui Vladislav Mazur (centura medalie de bronz, în pereche, (toate categoriile de neagra V Dan). vârstă); cupa pentru cea mai bună tehnică. 2006, octombrie – Turneul Internaţional la Taekwon- 2009, 9 mai 2009 – Turneul Internaţional la Taek- do WTF “Praga Open”, Cehia – 2 medalii de aur (o me- wondo WTF “Belgrad Trophy-2009”, Serbia – medalie dalie de aur, tehnică specială, individual, o medalie de de argint la categoria cadeţi, sparing. aur, tehnică specială, în pereche). 2009, 28-31mai – Trelleborg, Suiedia, juniori, spa- 2006, 11 noiembrie – I Campionatul Internaţional la ring. Taekwondo WTF al or.Tiraspol – medalie de bronz –

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 59  PICTURĂ

2009, 26-28 iunie – Zagreb, Croaţia, categoria cadeţi, unui maestru experimentat, să capteze atenţia unui sparing. foarte fin observator, pentru a o reflecta mai apoi 2009, 21-26 august – A IV Jocuri Olimpice a Trico- în acea lume fantastică, pe care ea o zămisleşte cu lorului, Reggio Emilia, Italia – medalie de aur, juniori, atâta dragoste. Prin lucrările sale, tânăra pictoriţă sparing. te invită să faci parte dintr-un univers al culorii, în care eşti captivat de frumuseţea ei. Privind la aceste 2009, 26-27 septembrie – Campionatul Ţărilor Bal- opere de artă, vrei să devii mai bun, realizezi că te canice, Bursa Turcia – medalie de argint la categoria înconjoară o lume frumoasă, reflectată pe pânză cu cadeţi, sparing. atâta dragoste de către acest tânăr maestru talen- 2009, 4 noiembrie – susţine examenul pentru centu- tat”. (Ion Botnaru, Ambasador. Director, Secreta- ra neagră II POOM. riatul Organizaţiei Naţiunilor Unite New York, 2 2009, 6 noiembrie – Cupa consului Coreei, Chişinău, 009) R. Moldova – medalie de aur, juniori, sparing, cupa În lumea artiştilor plastici, un număr de şase expoziţii pentru cea mai frumoasă luptă. Deţine centura neagra personale în decursul unui an, în acelaşi timp trei expo- II POOM. ziţii fiind organizate în străinătate, putem întâlni mai “Valeria Duca este unul dintre rarele talente care rar, iar pentru Republica Moldova este un eveniment combină fericit o expresie artistică cu un nemaipo- unic. Şi dacă luăm în consideraţie vârsta de 14 ani a Va- menit succes atletic. La o vârstă tânără de numai leriei, atunci este un record la nivel mondial. 14 ani ea este capabilă să demonstreze performanţe Valeria defineşte pictura drept modul ei de a se expri- de invidiat în ambele domenii. Participantă activă ma. Pictura este cel mai important lucru din viaţa ei. la numeroase turnee internaţionale şi competiţii, ea Valeria ştie deja misiunea unui artist, mesajul pe care a reusit sa ajunga în topul lor, drept dovadă fiind trebuie să-l lase pe pânză: „ Dacă ceea ce vezi nu-ţi intră numeroasele medalii pe care le-a cucerit intr-un gen în suflet şi nu-ţi provoacă emoţii, atunci ai pictat degea- de luptă sportivă, demn de multă admiraţie. În timp ba”. Pictura ei iluminată de eu-l natural al temei alese ce aceste realizări remarcabile în domeniul sportiv aduce în faţa iubitorilor de artă un pictor valoros, cu un vorbesc de la sine despre curajul bărbătesc al aces- viitor promiţător. tei micuţe, dânsa dispune şi de un alt dar, care nu pare deloc inferior celui descris aici - din contra, este Sperăm ca justeţea drumului ales de Valeria, să fie foarte impresionant. Graţie colaborării de creaţie cu confirmată de traseul ulterior al biografiei sale de creaţie maeştrii Victor Ursu şi Ion Serbinov din Moldova şi şi sperăm ca pietrele de temelie din educaţia ei artistică, implicit muncii asidue, insistente, Valeria a devenit amplasate cu grijă şi la locul potrivit de Victor Ursu şi un tânăr maestru demn de o înaltă apreciere cu o de Ion Serbinov – cunoscuţi artişti plastici, alias peda- gogi, din Republica Moldova – să garanteze dezvoltarea carieră promiţătoare, fapt confirmat de lucrările de- plenară a talentului înnăscut al tinerei pictoriţe. osebite din această colecţie. Valeria ştie, asemenea

60 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  PICTURĂ

Ioan Grecu – artist plastic, filozof, poet

Arta nu e doar meserie, ci şi spirit

în calitate de Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova (din 1997), Membru al AIAP / UNESCO (din 1995). Activitatea sa fructuoasă este materializată aşa încât să participe la peste 80 de expoziţii naţionale şi internaţionale. Vernisează şi şapte expoziţii personale. Lucrări semnate de Ioan Grecu există în colecţii particulare atât din Moldova, cât şi în cele ale ţărilor europene: România, Austria, Germania, Belgia, Sue- dia, SUA, Canada, Franţa, Spania. A organizat în ţară patru simpozioane de sculptură. La momentul de faţă este şi profesor la Colegiul de Arte „Alexandru Plămă- deală”, specialitatea Sculptură. Pentru întregirea tabloului privind personalitatea ar- Pentru Ioan Grecu, sculptura nu e doar un meşte- tistului, în cele ce urmează trecem în revistă cele mai şug, ci înainte de toate o aventură a spiritului, pe care îl importante date ale vieţii şi activităţii domniei sale. caută în bronz, lemn, piatră, sticlă, granit sau gresie şi Studii: îl vizualizează în forme originale, în compoziţii inge- 1982-1985 – Şcoala de Arte Plastice pentru copii, nioase, utilizând un limbaj metaforic şi atingând echi- orăşelul Râşcani, Republica Moldova; librul între linie, volum şi mesaj. Autorul e fascinat nu 1985-1990 – Universitatea Pedagogică de Stat „Ion doar de jocul formelor, ci şi de frumuseţea ideilor, el Creangă”, Chişinău, secţia Pictură şi grafică; sculptează idei, le dă un corp, alegând cu meticulozitate 1990-1994 – Academia de Arte Vizuale „��Ioan ��Andre- materialul cel mai potrivit şi amplasând opera în spa- escu”, Cluj-Napoca, România, secţia Sculptură, clasa ţiul care o avantajează, iar titlurile lucrărilor îi vădesc profesorului Nicolae Otto Kruch. apetitul pentru poezie: „Chei de boltă”, „Pasărea pă- mântului”, „Capriciul adoratei”, „Puterea nevăzutului”, Activităţi profesionale: „De ce nu?”, „Incantatii purificatoare”, „Spiritualizarea 1991 – Debut la expoziţie studenţească cu sculptura materiei”, „Floarea dimineţii” etc. Criticul de artă Tu- „Dansul înălţării. 27 martie 1918”, Casa Matei, Cluj- dor Braga a menţionat la vernisaj că Ioan Grecu, „unul Napoca, România; dintre cei mai importanţi sculptori contemporani de la 1994 – Membru stagiar, Uniunea Artiştilor Plastici noi”, are în palmares lucrări de sculptură camerală şi din Republica Moldova; monumentală şi că arta sa a ajuns în diferite localităţi 1994-1998 – Lector, Facultatea de Pictură şi Grafică, ale Republicii Moldova, el fiind autorul monumentului Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chi- lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Anenii-Noi, al compo- şinău; ziţiei „Vârtelniţa timpului” din Soroca şi al unor creaţii oferite oraşelor Criuleni şi Ungheni. 1995 – Membru AIAP, UNESCO; Scriitorul Leo Butnaru a remarcat inteligenţa, creati- 1995 – Titularizat, membru AIAP UNESCO; vitatea debordantă a artistului ce poate fi poetic, visător, 1996 – Membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici, dar şi ironic, lucid în lucrările sale, care sunt competiti- Moldova; ve pe plan internaţional şi pot fi prezentate în săli de ex- 1997-1999 – Specialist coordonator la Direcţia Patri- poziţii europene (http://www.jurnal.md/article/9922/) moniu Cultural, Arte Plastice a Ministerului Culturii; Artistul Ioan Grecu, s-a născut la 10 iulie la Recea, 1997-2007 – Membru al consiliului pentru evaluarea Râşcani. A făcut studii de specialitate la Şcoala de Arte ţinutei artistice a creaţiilor sculptural-monumentale şi Plastice din Râşcani (1982-1985), apoi la Universita- monumental-decorative, Ministerul Culturii, Republi- tea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău ca Moldova; (1985-1990), specialitatea Pictură şi Grafică. Şi-a con- 2003-2006 – Preşedinte, Secţia de sculptură, Uniunea tinuat formarea profesională la Academia de Arte Vi- Artiştilor Plastici, Moldova; zuale „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca (România), 2003 – până la zi Profesor de sculptură, Colegiul specialitatea Sculptură, clasa profesorului Nicolae Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Otto Kruch. Recunoaşterea sa ca artist l-a promovat Chişinău.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 61  PICTURĂ

Expoziţii personale: România; “Obiect Obiectiv”, galeria Căminul Artei, Bu- 1993 – Sculptură, Galeria Bibliotecii Centrale Univer- cureşti, România; sitare, Cluj-Napoca, România (vernisată la 8 ianuarie); 1996 – Saloanele Moldovei, ediţia VI, Expoziţie-Con- 1995 – Sculptură şi grafică, Muzeul Literaturii Ro- curs de Artă Contemporană, Chişinău – Bacău, Ro- mâne „Mihai Eminescu”, Iaşi, România (vernisată la 3 mânia; “Dantesca”, a XII-a Bienală Internaţională de iunie); Sculptură în Bronz, Ravenna, Italia; “Mihai Eminescu”, Muzeul Literaturii Române, Iaşi, România; 1997 – Capricii, sculptură şi desen, Muzeul Naţional de Istorie al Moldovei, Chişinău (vernisată la 9 iulie); 1997 – Uniunea Artiştilor Plastici, Republica Moldo- va, Fundaţia Culturală Română, Bucureşti, România; 2003 – Atitudini, sculptură, Pinacoteca municipiului Bălţi, Moldova; 1998 – Salon Artistic Internaţional ’98, Confederaţia Internaţională a Uniunii Pictorilor, Moscova, Federaţia 2004 – Stări de spirit, sculptură, Reprezentanţa Înal- Rusă; Saloanele Moldovei, ediţia VIII, Expoziţie-Con- tului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, curs de Artă Contemporană, Chişinău – Bacău, Româ- Chişinău; nia; Sculptură Mică, Arad 98, Salon Bienal Naţional, 2008 – Una cosa mentale, sculptură, Centrul Expozi- Galeria Naţională “Delta”, Arad, România; ţional “Constantin Brâncuşi”, Uniunea Artiştilor Plas- 1999 – Saloanele Moldovei, ediţia IX, Expoziţie-Con- tici, Chişinău. curs de Artă Contemporană, Chişinău – Bacău, Româ- Expoziţii de grup: nia; 1991 – “Casa Mare”, Cluj-Napoca, România; 2003 – Saloanele Moldovei, ediţia XIII, Expoziţie- 1993 – Expoziţie de pictură, grafică şi sculptură, Wies- Concurs de Artă Contemporană, Chişinău – Bacău, baden, Germania; România; Salon Artistic Internaţional 03, Confederaţia 1994 – a XI-a Bienală Internaţională de Sculptură în Internaţională a Uniunii Scriitorilor, Moscova, Fede- Bronz “Dante”, Ravenna, Italia; Expoziţie de sculptură, raţia Rusă; Muzeul Colecţiilor, Cluj-Napoca, România; 2004 – Saloanele Moldovei, ediţia XIV, Expoziţie- 1994-1995 – “Salonul de toamnă”, Galeria Uniunii Concurs de Artă Contemporană, Chişinău – Bacău, Artiştilor Plastici, Moldova; România; 1995 – “Obiect Obiectiv”, Galeria Căminul Artei, Bu- 2005 – Saloanele Moldovei, ediţia XV, Expoziţie- cureşti, România; Concurs de Artă Contemporană, Chişinău – Bacău, 1995-1999 – “Saloanele Moldovei”, Chişinău, Moldo- România; va – Bacău, Romania; 2006 – Salonul de Artă Contemporană din Moldova, 1996 – Muzeul “Mihai Eminescu”, Iaşi, România; sediul Comisiei Europene, Bruxelles, Belgia; Vecinii de a XII-a Bienală Internaţională de Sculptură în Bronz la Răsărit, Salonul Internaţional de Artă Contempora- “Dante”, Ravenna, Italia; nă. Centrul Cultural Babel, Utrecht, Olanda; 1996-1997 – Salonul de primăvară, Chişinău, Mol- 2007 – Saloanele Moldovei, ediţia XVII, Expoziţie- dova; Concurs de Artă Plastică Contemporană, Chişinău – Bacău, România. 1997 – Fundaţia Culturală Română, Bucureşti, Ro- mânia; Expoziţii reprezentative: 1998 – Salonul Internaţional de Arte Plastice, Gale- 1994 – Autumnala, Centrul Expoziţional „Constan- ria Centrală de Arte Plastice, Moscova, Rusia; Salonul tin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; Bienal Naţional de Sculptură Mică, Galeria Naţională 1995 – Autumnala, Centrul Expoziţional „Constan- “Delta”, Arad, România; tin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; Salonul de Primăvară, 2000 – Salonul de toamnă, Galeria Uniunii Artiştilor Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, UAP, Plastici, Chişinău, Moldova. Chişinău; Expoziţii internaţionale: 1996 – Salonul de Primăvară, Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; 1991 – “Casa Matei”, expoziţie studenţească, Cluj- Napoca, România; 1997 – Salonul de Primăvară, Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; Pretendenţi 1993 – Pictură, grafică şi sculptură, Wiesbaden, Ger- la titularizare membri UAP RM, Centrul Expoziţional mania; „Constantin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; 1994 – “Dantesca”, a XI-a Bienală Internaţională de 2000 – Autumnala, Centrul Expoziţional „Constan- Sculptură în Bronz, Ravenna, Italia; Sculptură, Muzeul tin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; Colecţiilor, Cluj-Napoca, România; 2001 – Autumnala, Centrul Expoziţional „Constan- 1995 – Saloanele Moldovei, ediţia V, Expoziţie- tin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; Concurs de Artă Contemporană, Chişinău – Bacău, 62 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  PICTURĂ

2002 – Sculptura la îngemănare de milenii, Centrul publica Moldova; Tabăra de Sculptură „Rapsozii Pie- Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; trei”, Criuleni, Republica Moldova; 2003 – Un secol întru creativitate, Centrul Expoziţio- 2006 – Tabăra de Sculptură Ungheni, ediţia a IV-a, nal „Constantin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; Ungheni, Republica Moldova; “Plein-air 2006”.�� Sculp��- 2004 – 1 Decembrie – Ziua Naţională a României, tură; Muzeul Naţional de Istorie al Moldovei, Chişi- Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, UAP, nău; Chişinău; Noi, tineretul creator, Centrul Expoziţional 2009 – Tabăra de Sculptură în metal „Metalmaksla „Constantin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; 500 ani – Şte- Berkenele 2009”, Berkenele, Letonia. fan cel Mare şi Sfânt, Galeria „Aurel David”, UAP, Chi- Colecţii publice: şinău; Muzeul Naţional de Arte din Moldova, colecţia Fun- 2005 – Salonul de Toamnă, Concurs Naţional în daţiei Culturale Române (Bucureşti), colecţia Fundaţiei domeniul Artelor Plastice, Centrul Expoz��iţional „Con- „Centro Dantesco” (Ravenna). stantin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; Orizonturi Emines- Colecţii private: ciene, Centrul Expoziţional “Constantin Brâncuşi”, Chişinău; România, Germania, Republica Moldova, Suedia, Statele Unite ale Americii, Canada, Franţa, Spania, Bel- 2006 – Noaptea Artelor, C.I.E. Moldexpo, Chişinău; gia, Australia. 2007 – Ax Art, C.I.E. Moldexpo, Chişinău; Noap- Ioan Grecu foloseşte în lucru diverse materiale, pre- tea Artelor, C.I.E. Moldexpo, Chişinău; Salonul de cum bronz, piatră, metal sudat, lemn. Lucrările îi sunt Primăvară, Centrul Expoziţional „Constantin Brân-Brân- caracterizate prin îmbinarea între figurativ şi geomet- cuşi”, UAP, Chişinău; ric, între om şi animale sau păsări. Artistul preferă rit- 2008 – 1 Decembrie – Ziua Naţională a Româ- murile asimetrice, deformaţiile, stilizările. Materialele le niei, Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, foloseşte în mod surprinzător pentru a realiza intenţiile UAP, Chişinău; Expoziţie de grup, Centrul Expoziţi- artistice. onal „Constantin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; Pietate, Expoziţie Jubiliară, Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; Art Expo, Arta – expresia creativităţii umane, C.I.E. Moldexpo,Chişinău; Sculp- tura Contemporană 2008, Centrul Expoziţional „Con- stantin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; Noaptea Artelor, C.I.E. Moldexpo, Chişinău; Nonfigurativul în Creaţia Plastică, Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, UAP, Chişinău; 2009 – Noaptea Artelor, C.I.E. Moldexpo, Chişinău. Simpozioane: 1997 – Simpozion Internaţional de Sculptură mică. Bronz, ediţia I-a, Chişinău; Simpozionul Internaţional de Sculptură „George Apostu”, Centrul de Cultură şi Arte „George Apostu”, Bacău, România; 2002 – Tabăra de Sculptură Ungheni, ediţia a II-a, Ungheni, Republica Moldova; 2003 – “Plein-air 2003”. Sculptură; Muzeul Naţio- nal de Istorie al Moldovei, Chişinău; 2004 – Tabăra Internaţională de Sculptură „Sufletul Pietrei”, Soroca, Republica Moldova; Al 4-lea Festival Internaţional de sculptură în zăpadă din Siberia, Novo- Capricioasa din Ungheni, 2002 sibirsk, Rusia; bronz, marmură, 31x8,5x7 cm 2005 – Tabără de Sculptură, Hruşova, Criuleni��, ��Re-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 63  PICTURĂ

Pentru ambii artişti vernisajul de la Veneţia a fost, aşa cum au afirmat ei, o reîntâlnire „la momentul potrivit”, pentru a deschide noi orizonturi şi a cuprinde spaţii mai mari.

Cel ce urmează este afişul expoziţiei de la Veneţia despre care am vorbit mai sus.

Cea deplină, 1992 bronz, granit, 42x11x10 cm

Chei de boltă, or.Ungheni, 2006 gresie, 106x166x166 cm

În anul 2009 artistul a avut o evoluare importantă, consemnată în mass-media, periodici şi posturi de televiziune şi radio. Ioan Grecu şi pictoriţa Tatiana Cara- postol s-au reîntâlnit pe 23 octombrie la Veneţia, pentru vernisajul unei expoziţii comune, la Sala San Tomasso din cunoscuta bazilică Campo SS, Giovanni et Paolo. Expoziţia artiştilor cu genericul At the Right Time a reunit 31 de sculpturi şi 22 de tablouri, făcând parte din programul Bienalei de Artă de la Veneţia. Expoziţia a rămas deschisă între 23 octombrie şi 1 noiembrie 2009. Ioan Grecu, definit de criticii de artă, după cum am menţionat, autor de sculptură modernă, ce îmbină fig- urativul cu geometricul, a fost profesorul de desen al Tatianei Carapostol la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Pictoriţa Tatiana Carapostol se află la Veneţia din 1999 şi este autoarea unor tablouri, ce „se disting prin forţa reacţiei de a conserva momentul”.

64 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  PICTURĂ

profunde şi multiple semnificaţii, prin care îl predispun pe spectator nu doar la o contemplaţie, ci cu mult mai mult, la o meditaţie asupra sensului existenţei umane, la o coborâre în propriul eu, pentru privirea spre sine cu alţi ochi. Una dintre temele centrale ale creaţiei sculptoru- lui este sacrificiul, un sacrificiu, aşa cum menţionează Anastasia Rusu-Haraba, “în numele unei înălţări spirituale”. Lucrările sale accentuează că fără sacrificiu omul nu se poate înălţa deasupra nimicniciei. Câteva lucrări axate pe această temă : “Sacrificiu în alb”, “Sacrificarea Floarea dimineţii, s. Hruşova, 2005 eului”, “Drumul sufletului”, “Înălţarea prin coborâre” gresie, 124x180x153 cm etc. Acestea evidenţiază că sufletul, verticalitatea mora- lă sunt de cel mai mare preţ. Motive dintre cele mai importante în creaţia artistu- Anastasia Rusu-Haraba l-a caracterizat astfel pe artist: lui sunt noţiunile simbolice de pasăre, de zbor. ��Artis- “…la cei 40 de ani împliniţi a reuşit să se manifeste ca un tul însuşi asociază zborul cu omul. Potrivit viziunilor artist cu o viziune plastică şi o concepţie filozofico-poetică artistice ale artistului, omul este capabil să ajungă la proprie despre Om şi misiunea acestuia pe Pământ. înălţimi, înălţându-se la acestea cu aripile spiritului. Grecu artistul este inseparabil de Grecu filozoful şi Grecu Prin tot ce face, Ioan Grecu încearcă o înălţare spre sub- poetul, triada conlucrând cu o eficienţă lăudabilă.” lim, o creştere a aripilor sufletului. (Moldova, 2009, Nr. 1, P. 41). Lucrările artistului conţin

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 65  PICTURĂ

Andrei Mudrea – culori şi parabole

Rămânând liric şi poetic la începuturile creaţiei sale, Andei Mudrea evoluţionează, realizând tablouri de un profund caracter dramatic, specific timpurilor şi concomitent, rămânând în permanenţă drept autor de mesa- je spirituale, ascunse în contextul imaginilor intuite în veşmintele parabolei şi metaforei.

Regina Frumuseţii este Natura, Ea este Marea Creaţie, Este Creaţia lui Dumnezeu. Andrei Mudrea (Andrei Mudrea : Pictură. – Chişinău, 2004)

”A fi pictor înseamnă în primul rând a fi artist, iar a fi artist înseamnă a te jertfi. Artistul este omul care şi-a sacrificat tinereţea, sănătatea şi viaţa pentru a crea şi a dărui celorlalţi lucruri frumoase, în spatele cărora, de obicei, se află zile şi nopţi nedormite, sărbători nesăr- Motiv biblic, 1991 bătorite, copii nefericiţi, soţii nefericite...şi singurătatea, Andrei Mudrea s-a născut la 29 aprilie 1954, este un care este cea mai grea din toate... artist plastic originar din s. Mitocul Vechi, rl Orhei. Andrei Mudrea (Lit. şi arta, 1994, 26 mai, P. 6) După cum s-a menţionat mai sus, este unul din dis- cipolii lui Mihai Grecu şi membru-fondator în 1992 al Operele plasticianului Andrei Mudrea, create pe par- Grupului Zece, semnificând calitatea în artă, lucru pe cursul a trei decenii consemnează o evoluţie ce mar- care l-am demonstrat în timp. Toţi membrii Grupului chează mai multe etape de ascensiune. Zece astăzi sunt nume de referinţă în arta naţională – Scopul articolului de faţă este de a pătrunde în unele Andrei Sârbu, Anatol Rurac, T. Zbârnea, Iurie Platon, afinităţi de orchestrare a imaginii, a rolului structurii în Ilie Cojocaru, Dumitru Bolboceanu, D. Peicev, Victor emanciparea conotaţiilor specifice ale tablourilor unuia Hristov, Vasile Moşanu. din promotorii acestor noi orientări stilistice de la noi – Andrei Mudrea este considerat unul dintre cei mai pictorul Andrei Mudrea. talentaţi pictori basarabeni. Mesajul artistului, de un Fiind discipol al consacratului Mihai Grecu, acest dramatism tulburător, de obicei este unul încifrat, as- plastician a fost şi rămâne fascinat nu numai de harul cuns într-o metaforă, fie că e vorba de peisaje, de celeb- de colorist al dascălului său, spre desăvârşirea căruia a rele case mudriene sau de tablouri pictate în manieră aspirat în permanenţă, dar şi de vastitatea informativă postmodernistă. a operei acestuia. S-a format ca pictor, ur��mând în anii 1969-1973 Şcoa- Calea parcursă de Andrei Mudrea relevă în mod evi- la de Arte Plastice „I. Repin”, (actualmente Colegiul dent trei etape de interese plastice : prima – cea de for- Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”) mare a sa ca plastician, a evoluat sub tutela viziunilor din Chişinău; lui Mihai Grecu asupra lumii şi creaţiei; cea de-a doua 1975-1985 - Lucrează şi studiază pictura în atelierul ţine de formarea propriei căi de orientare structuralistă; lui Mihai Grecu din Chişinău; iar cea de-a treia – de emanciparea energetismului ges- tual ca exponent al frământărilor lăuntrice ale spiritului 1973-2003 – Studiază ca autodidact cercetând colecţii creatorului în vederea abolirii amorfităţii imaginii şi a de artă la galeriile şi muzeele din Chişinău (Moldova); negării parţiale a narativismului subiectual –tematic. Bucureşti (România); Plovdiv (Bulgaria); Tallin (Esto- nia); Kiev (Ucraina); Moscova şi Sankt Petersburg (Ru- Aceste etape de ascensiune poartă un mesaj indivi- sia); Roma şi Veneţia (Italia). dual, cu caracter profund filosofic şi care corespund aspraţiilor artistice, şi sunt raportate la schimbările ce Activitatea de creaţie: intervin în ambianţa culturală naţională. 1975-1985 – Profesor la Şcoala de Arte Plastice pen-

66 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  PICTURĂ tru Copii din Orhei, Moldova; Chişinău, Moldova; 1978 – Debutează expoziţional cu tablourile Mama şi 1987 – Expoziţie de grup, Varşovia, Polonia; Casa părintească (tehnică mixtă, alb pe alb); 1988 – Expoziţie de grup, Paris, Franţa; 1978-2002 – Participă la toate expoziţiile organizate 1988 – Expoziţie de grup, Lisabona, Portugalia; de Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova în ţară şi 1988 – Expoziţie de grup, Odesa, Ucraina; peste hotare; 1989 – Omagiu lui Mihai Eminescu, Chişinău, Mol- 1989 – Titularizat Membru al Uniunii Artiştilor Plas- dova; tici din Moldova; 1991-2004 – Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău, 1991-1994 – Membru al Comitetului de Conducere al România-Republica Moldova; Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova; 1992 – Organizează grupul Zece; 1993-1996 – Director la Centrul Expoziţional Con- stantin Brâncuşi al Uniunii Artiştilor Plastici din 1993 – Expoziţie de grup, Saint Elpidio, Italia; Moldova; 1993 – Expoziţie de grup, Monte Giorgio, Italia; 1996 – Titularizat Membru AIAP, UNESCO; 1995 – Expoziţie de grup, Sologne, Franţa; 1997-2003 – Membru al Comitetului de Conducere al 1995 – Expoziţie de grup, Veigne, Franţa; Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova; 1998 – Expoziţie de grup, Aschach, Germania; Din 1985 se află la lucru de creaţie. 1999 – Expoziţie de grup, Bucureşti, România; Expoziţii personale: 2000 – Expoziţie de grup, Moscova, Rusia. 1983 – Prima expoziţie personală, Chişinău, Republi- Tabere de creaţie, simpozioane: ca Moldova; 1987 – Senej, Federaţia Rusă; 1988 – Expoziţie personală, Moscova, Rusia; 1991 – Campina, România; 1989 – Expoziţie personală, Chişinău, Republica 1994 – Tescani, România; Moldova; 2003 – Organizează Tabăra de Pictură Orheiul Vechi, 1990 – Expoziţie personală, Paris, Franţa; Moldova. 1994 – Expoziţie personală, Chişinău, Republica Lucrări în colecţii particulare: Moldova; Anglia, Austria, Canada, Franţa, Federaţia Rusă, Ger- 1995 – Expoziţie personală, Paris, Franţa; mania, Italia, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, 1995 – Expoziţie personală, Saint Malo, Franţa; România, SUA, Ucraina, Olanda. 1999 – Expoziţie personală, Chişinău, Republica Distincţii: Moldova; 1988 – Medalia de Argint pentru tabloul Tăcere, Mo- 2000 – Expoziţie personală, Chişinău, Republica scova, Rusia; Moldova; 1989 – Laureat al Premiului Tineretului, Chişinău, 2001 – Expoziţie personală, Chişinău, Republica Moldova; Moldova; 1990 – Premiul Consiliului Suprem pentru elabora- 2002 – Expoziţie personală, Chişinău, Republica rea Stemei de Stat a Republicii Moldova; Moldova; 1991 – Premiul Special pentru Pictură, Bacău, Româ- 2004 – Expoziţie personală, Chişinău, Republica nia; Moldova. 1994 – Premiul revistei Literatura şi Arta pentru Expoziţii reprezentative de grup naţionale ciclul de lucrări Istoria Moldovei; şi internaţionale: 1994 – Diploma de Onoare, Saint Elpidio, Italia; 1978 – Salonul de toamnă, Chişinău, Republica Mol- 1995 – Laureat al Salonului Naţional de Arte Plastice, dova; Veighe, Franţa; Premiul Organizaţiei Naţiunilor Unite 1979 – Expoziţie de Grafică, Chişinău, Republica pentru tabloul Dialog; Moldova; 1996, 1998 – Premiul Special pentru Pictură, Chişinău, 1980-2004 – Autumnală, Centrul Expoziţional Con- Moldova; stantin Brâncuşi, Chişinău; 1996 – Premiul Mitropolitul Varlaam pentru tabloul 1980-2004 – Salonul de primăvară, Centrul Motiv biblic; Expoziţional Constantin Brâncuşi, Chişinău; 1998 – Premiul Special pentru Pictură, Chişinău, 1985 – Expoziţie de grup, Moscova, Rusia; Moldova; 1986 – Expoziţie de lucrări ale tinerilor artişti, 2001 – Conferirea Titlului onorific ”Maestru în

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 67  PICTURĂ

Artă”; În cadrul expoziţiei sunt prezentate 160 de lucrări 2002 – Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din Moldo- realizate de Andrei Mudrea, 130 de picturi şi 30 art- va în domeniul Picturii. obiect. “Mă gândesc că nouă, cei cărora Dumnezeu ne-a pus mâna pe creştet şi ne-a dat câte un talent, uneori ne Întunericul are o singură culoare, pe când lumina – o dă şi câte o clipă de lumină, pe care noi încercăm să o mulţime. Este un lucru de care ne-a convins, nu odată în oprim, să o imprimăm, atunci de ce să nu adunăm într-o plus, cunoscutul artist plastic din ţară, Andrei Mudrea, bună zi aceste clipe de lumină şi să le dăruim celorlalţi. la recenta sa expoziţie personală şi art-obiect, vernisa- Aşa e frumos, aşa e bine şi eu cred că este datoria noastră tă la 26 mai 2009, la Centrul Expoziţional ”Constantin să ne bucurăm şi să ne luminăm unul pe altul”, a spus Brâncuşi” din Chişinău cu prilejul împlinirii frumoasei Andrei Mudrea. vârste de 55 de ani. Genericul expoziţiei, “Clipe de lu- mină”, poate fi atribuit oricărei lucrări, însă, în cea mai mare măsură, bineînţeles, celor ce poartă chiar denumirea în cauză. Pictorul Dumitru Bolboceanu, care îl cunoaşte pe An- drei Mudrea de foarte mulţi ani, recunoaşte că acesta a devenit pentru el o surpriză. “Îl ştiam din altă prismă: era un colorist, avea compoziţii figurative, naturi statice, nuduri, dar înaintând în vârstă a întinerit în pictură, în ceea ce face. Picturile sale sunt de o prospeţime Plângerea, 1999 neaşteptată, a lucrat cu cele trei culori de bază: galben, Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, violet şi portocaliu, din care a organizat o expoziţie Ghenadie Jalbă, consideră că expoziţia lui Andrei Mu- întreagă, cu lucrări diferite ca format şi compoziţie”, a drea este un eveniment pentru lumea artiştilor plastici, spus Bolboceanu. deoarece acesta vine cu lucrări noi, dar şi cu diverse obiecte deosebite. “Chiar dacă Andrei este prezent în multe expoziţii de grup, cele personale au menirea de a demonstra evoluţia sa”, susţine Jalbă. Din toate lucrările expuse la expoziţie peste douăzeci de picturi de diferite mărimi şi configuraţii ne prezintă acest antipod ce însoţeşte omul de la facerea lui încoa- ce, – întuneric-lumină, lumină-întuneric –, fireşte, în- ţeles de fiecare dintre noi în mod diferit. Pentru Andrei Mudrea, aceste două categorii constituie temelia unei viziuni proprii privind existenţa umană, aceasta com- portând un mesaj artistico-filozofic, în care, – chiar şi în cazul când ocupă în perimetrul lucrării un spaţiu mic, – precumpănitoare este lumina. Nu cea care ne aduce, după noapte, ziua, pentru ca lumea, după ce şi-a împli- nit orele de somn, să poată porni în alergare după ce vrea ea şi ce ştie ea, chiar dacă nu totdeauna are neapă- rată nevoie de asta. Amintirea razelor de lună, 1987 “M-a impresionat această bucurie de culori, această ambianţă optimistă, ca o explozie de lumină. Spre deosebire de alţi artişti de la noi, Mudrea ştie să-şi arunce un- eltele cu care a lucrat o anumită perioadă şi să îşi dreagă altele noi, pentru că doar în acest fel un artist poate să înfrunte timpul. El nu s-a mulţumit să trăiască din slava cea de altădată, dar aşa cum ne-a demonstrat-o şi astăzi, a stricat jocul anterior şi a creat o altă lume, bazată pe alte metafore”, crede scriitoarea Lucreţia Bârlădeanu. “Tare mi-aş dori să vin în fiecare an cu ceva nou. Cred că aceasta este datoria fiecărui artist. După fiecare expoziţie personală, am curajul de a începe totul de la zero, altă perioadă, altă tehnică, alte viziuni, şi lucrul acesta este interesant pentru mine, sper că este şi pentru spectator”, a declarat maestrul. a 68 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  PICTURĂ

”Lumina din picturile lui Mudrea – fie doar şi un strop creştin – ai ce-ţi aduce aminte şi ai la ce gândi... Chiar şi – este cu totul alta, una de origine divină, deci, capabilă un singur chiron, – dar unul înfiorător de gros şi lung, – să împrăştie întunericul din sufletele noastre şi, dacă o care străpunge un druc masiv de lemn străvechi, te duce dorim, să rămână acolo pentru orice oră de noapte şi cu gândul mai ales la Golgota lui Iisus. Omagiu la Gior- de zi, chiar şi pentru totdeauna. Această lumină, Andrei dano Bruno, lui Pablo Picasso, lui Diogene – compoziţii Mudrea o stropeşte pe mulţimile de culori ale întuneri- sofisticate, însă nu într-atât, încât să rămâi cu totul ne- cului ca să ne demonstreze puterea luminii, ca să ne dăm dumerit în faţa lor. Aceştia au fost temerari ai timpu- seama că un strop de lumină, în mod miraculos, e capa- lui în care au trăit, deschizători de căi, dărâmători de bil să împingă în neant şuvoaie de întuneric. Dacă am stereotipuri, demni nu numai de a nu fi uitaţi, ci şi de a face o paralelă cu viaţa noastră de toate zilele, am putea fi urmaţi. spune că şi o bucurie mică îl poate ferici pe om, îndeosebi pe unul care nu obişnuieşte să ceară de la viaţă mai mult decât i se cuvine... Pictorul Andrei Mudrea continuă să îndreptăţească marca “Andrei Mudrea, coloristul”, atribuită lui de critica de specialitate cu ani în urmă, la începutul carierei, culoarea în pânzele lui urmând să aibă un subtext mai mult sau mai puţin conturat. În ambele cazuri, anume ea este principalul imbold spre meditaţie, aşa încât omul care stă în faţa pânzei – fie că e una din ciclul “Urma de aur” sau “Insula comorilor”, fie că e o “Metamorfoză” sau “Pensulaţie în alb” – poate inventa subiectul sau legenda sa, pe potriva lumii în care există el, a vieţii pe care o trăieşte el. Deci, Andrei Mudrea face o pictură nu pentru delectarea ochiului, ci pentru lucrarea minţii, altfel spus, pentru gândire. Acest mesaj îl imprimă mai ales pasiunii sale din ultimii ani, pe care o numeşte art-obiect. Nu e ceva nou Dacă am face-o fără obişnuita noastră grabă-grăbire, tâlcuirea compoziţiilor artobiect plăsmuite de Andrei Mudrea poate fi întru folos. Să zicem, ceaunul cu fundul spart agăţat cu un lanţ de o construcţie cu alură moder- nă semnifică Europa plus Moldova. Se numeşte “Intrarea în Europa”. Astfel, artistul a vrut să ne arate cam la ce nivel de dezvoltare ne aflăm în com- paraţie cu alte ţări europene, sugerându-ne că aici nu e cazul să ne grăbim. Pentru ca Moldova să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, nu sunt suficiente doar vinurile ei, oricât de bune ar fi. E nevoie să fie pusă în valoare cultura – la început, acasă, apoi în afara ei, pentru că asta e principala bogăţie a poporului în lume, însă e ceva nou la noi. Câte o lucrare-două de- nostru. Am putea zice că artistul nu are dreptate?” ale lui de acest gen au fost văzute la unele expoziţii de (Anastasia Rusu-Haraba, grup, acum, însă, Andrei Mudrea nu a ratat şansa de http://www.moldova.md/md/cultura/3319/) a prezenta un număr impunător de compoziţii execu- tate într-o manieră tehnică proprie: nişte construcţii, la „Dacă o să-mi spună cineva că pictura se face cu pen- prima vedere bizare, din diferite vechituri aruncate de sulă şi vopsea, după ce l-am aflat pe Andrei Mudrea, şi el lume ca nişte lucruri fără de nici un folos. Pe acestea, le-a m-a lăsat să-l urmăresc oficiind în faţa pânzei ca un pre- cules de oriunde le-a văzut şi le-a găsit şi le-a adunat în ot în altarul său – am să fiu înclinat să nu-l cred, fiindcă atelier, cu gândul că într-o bună zi le va găsi rostul. Şi, pictorul m-a convins că pictura se face cu altceva – cu într-adevăr, l-a găsit. Cu ajutorul lor, reuşeşte să creeze inima care se prelungeşte, atunci când pictează, până în o lume a parabolelor. vârful degetelor, cu privirea care corectează mâna şi lim- pezeşte vopseaua, cu respiraţia care încălzeşte într-un Deci, e posibil să spui ceva şi cu ajutorul unor chiroane atelier neîncălzit pânza, cu însăşi viaţa şi toată existenţa ruginite bătute în jurul cadranului unui ceasornic mare, celuia care pictează , de la naştere şi până la moarte. cu o lumânare în locul acelor. Chiroane fiind 12, iar compoziţia numindu-se “Cina cea de taină” – dacă eşti Pictura lui Andrei Mudrea nu desfată privirea, o pro- Imaginea Republicii Moldova în străinătate 69  PICTURĂ voacă, o trezeşte mai degrabă”. (Nicolae Dabija, Lit. şi ceva Inexprimabilului, cu obsesia că ceea ce caută se află arta, 1994, 28 apr, P. 8.) undeva foarte aproape de fiecare dintre noi. Andrei Mudrea nu vorbeşte despre pictură, el – spre deosebire de alţi pictori care ştiu atât de multe despre pictură şi nu prea ştiu să picteze – preferă să facă pictură bună în tăcere. Căutarea Frumosului este taina vieţii sale. Acest Apostol al Frumuseţii, care se vrea a fi A. Mudrea, crede că trupul sălăşluieşte în suflet şi realitatea în artă. Tot el crede că viaţa poate fi cucerită prin artă, pictura fiind un procedeu autobiografic. Casele, arborii, drumurile, dealurile, florile etc, n-a făcut decât să le strămute din viaţa sa – în pictura sa. El încearcă să smulgă mereu câte

70 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  PICTURĂ

ION SEVERIN, un artist basarabean în Europa

Ion Severin e o fire artistică, care îşi alege cu atenţie sa. Ba mai mult Ion Severin ne arată o şcoală nouă, ve- prietenii, puţini şi buni, aleşi ca grâul de neghină. nită din academism spre abstract. Grafica lui e unica şi

Astfel e şi creaţia lui. E pedant în toate lucrările sale, fiind fiu de gospodar şi primind acasă o educaţie alea- să. Este un sufletist care îşi iubeşte viaţa, natura, arta în încomparabilă în ţara noastră şi acest lucru trebuie să-l adevăratul sens al cuvântului. recunoaştem fără supărare pentru colegii săi. Căci ilus- traţiile sale i-au lăsat pe mulţi în urmă, plecând depar- Ion Severin a lucrat în calitate de pictor-şef la Editura te cu creaţia sa, graficianul ridicându-se pe nişte trepte ”Cartea Moldovei”, actualmente lucrând la Editura „Şti- cosmice, ca în poezia lui Eminescu „ La steaua”. inţa”. Originalitatea sa se naşte din faptul că el nu poate frunzări superficial manuscrisul, ci intră chiar şi în cele Mulţi pot munci, dar puţini pot să ajungă la ceea ce a mai neînsemnate detalii. „Cartea pentru mine este ca un ajuns Ion Severin. Iată de ce el rămâne devotat graficii copil nou-născut, e un vis, e un pas spre eternitate, o bu- sale şi nu vrea să o schimbe, fiindcă trăieşte prin ea, o curie, o noutate. Îmi dau seama că lucrul asupra unui simte, o înţelege, o pipăie, rămânându-i fidel. „Eu nu manuscris îl poţi considera încheiat doar atunci, când întorc pagina”, spune Ion Severin. aceasta este pusă deja în vânzare”, spune plasticianul. Să ne bucurăm că nasc şi la Moldova oameni. Datoria Atelierul lui Ion Severin este plin cu lucrări, vopsele noastră este să-l recunoaştem şi să-l susţinem, căci el, chiar şi toate cele necesare unui pictor. El a practicat Yoga şi dacă pleacă, se reîntoarce la ceea ce are mai scump. „Mun- artele marţiale, fiind vegetarian. Astfel şi-a format un ca, ţara şi părinţii nu se uită şi nu se schimbă vreodată”. caracter dur şi o formă fizică de invidiat. În grafica plasticianului nu e nimic fals. Întreaga sa Ion Severin e omul care, prin grafica sa, a cucerit Pari- creaţie este predominată de gândire, măiestrie şi răb- sul. E omul care a cucerit Germania, prin ilustraţiile de dare. carte, şi care a venit de acolo cu premii însemnate pen- Ion Severin este foarte modest şi e deosebit şi prin tru cultura noastră. E omul care, în 1998, a fost numit faptul că face o legătură între arta secolelor, aplicând-o pictorul anului într-un stat din SUA. E Dürerul nos- în arta sa. Contemporanietatea sa e vizibilă şi din încer- tru contemporan, care a pus sub creaţia sa Europa prin cările de a cunoaşte lumea extratereştrilor sau a cosmo- liniile de tuş, prin plasticitatea, compoziţia şi gândirea sului, în strânsă relaţie cu metaforele biblice.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 71  PICTURĂ

Ion Severin este un grafician excepţional, de talie eu- fost aleşi să expună 12, câte unul pentru fiecare lună a ropeană şi o figură notorie în grafica de carte a Moldo- anului. Pictorul nostru şi-a ales luna aprilie. vei. La această expoziţie au fost expuse 40 de lucrări din ciclul Regenerare. La inaugurarea expoziţiei au fost prezente câteva distinse doamne: Maud de Boer-Buquicchio, secretar general adjunct al Consiliului Europei, Penelope Denu, preşedinta Club des Arts, şi Anne Davis, soţia lui Terry Davis, secretarul general al Consiliului Europei. A fost o manifestaţie emoţionantă. Ce nu a putut prevedea Ion Severin au fost condiţiile specifice ale perioadei în care s-a aflat laS trasbourg. Tocmai atunci se desfăşurau summit-urile organizate în cinstea dublei aniversări: 60 de ani ai Consiliului Europei şi, respectiv, 60 de ani ai NATO. Acest fapt a determinat caracterul în bună parte „închis” al expoziţiei, din cauza măsurilor de securitate

draconice impuse pe timpul acestor evenimente, care Oricât de frumoasă ar fi piesa muzicală, dacă se repe- i-au reunit pe toţi puternicii Occidentului, în frunte cu tă în continuu, devine obositoare, monotonă şi lipsită Preşedintele american Barack Obama. de intonaţie. Astfel e şi în grafică. În lucrările marilor Despre reacţia vizitatorilor, Ion Severin relatează un artişti predomină varietatea. Imitarea ne arată în pal- caz interesant. mă o artă mediocră şi anostă. Şi anume ea lipseşte în lucrările lui Ion Severin. Varietatea sa ne umple ochii şi „Sunt trei clădiri situate aproape una de alta: Parla- sufletul de pace şi armonie, de imagini arhitecturale, de mentul European, Consiliul Europei şi CEDO. Expoziţia vers şi proză, astrologie, simbolice etc. E o foarte bogată era de fapt pentru funcţionarii care lucrează în aceste or- diversitate, un ocean de gânduri şi linii, o Atlantidă ne- ganizaţii. Sala era plasată aproape de un restaurant, deci descoperită, în fond o viaţă de artist care face îmbinări o bună locaţie, căutată deopotrivă şi pentru mâncare şi prin forme şi vorbeşte despre marele creator al sufletu- pentru „consumul” de artă. Mă uitam dacă lumea care lui său – stăpân al unei inspiraţii unice. trecea pe acolo era într-adevăr interesată de ce atârna- sem eu pe pereţi sau doar căsca gura în drum spre sau ve- În grafica lui Ion Severin întâlnim linii triunghiula- nind de la restaurant. Şi la un moment dat, m-a abordat re sau curbe, care amintesc de nişte frânghii abstracte o funcţionară de la Consiliul Europei, o rusoaică, care se ce duc în neant şi formează umbre, jumătăţi de chipuri uitase până atunci foarte atent la lucrări, făcuse vreo două omeneşti, de fructe, insecte sau animale. Colţul de ar- tururi ale expoziţiei, studiase afişul, îmi citise biografia. Se hitectură al graficii sale e ca un vers postmodern, re- apropie de mine şi mă complimentează: „Domnule Seve- prezentând şi linii amestecate cu flori, frunze, petale, de rin, operele dumitale nu sunt pentru oamenii ăştia, care diferite forme, care nu se repetă şi nu plictisesc. Lui îi sunt opaci faţă de artă. Grija lor cea mare este cum să mă- plac caii, taurii, tigrii, leii, peştii – simbolul creştinită- nânce într-un restaurant mai bun, să-şi asigure un salariu ţii, din care culegi o întreagă veste a informaticii, artei mai gras, să se distreze, să facă sport – cum să-şi reînno- contemporane. iască abonamentul la tenis, bazin etc. Ar fi trebuit să-ţi Grafica sa înalt pilduitoare şi perenă, preţioasă şi ge- vernisezi expoziţia într-o galerie de artă, să o vadă nişte neroasă, explicită şi misterioasă în acelaşi timp, este profesionişti, nu într-un spaţiu ca acesta, printre birocraţi acea a unui artist major. Sunt clipe când minunile crea- insensibili.” Mi-a propus, dacă vreau, să-mi organizeze ţiei se cutremură puternic, mişcând şi lumea noastră o expoziţie la Moscova, în cartierul Rubliovka (zona re- lăuntrică, având puterea să ne înaripeze cugetul şi să ne zidenţială a oligarhilor ruşi), pentru că are prieteni din transforme în adevăratul duh al artei. Aceasta a încercat lumea artelor… Eu i-am răspuns, poate cam imprudent, Ion Severin să ne arate. Şi a reuşit. că îi apreciez generozitatea, dar ştiu o mulţime de basa- Ion Severin, cunoscutul grafician basarabean este un rabeni care se duc să lucreze la Moscova şi nu mai ajung artist plastic foarte activ în contacte şi colaborări inter- cu banii acasă, sunt prădaţi chiar acolo sau o păţesc pe naţionale. drumul de întoarcere în Moldova. Nu i-a plăcut felul meu În anul 2009, el a avut o expoziţie personală, între de a vedea lucrurile şi n-a mai insistat…” 30 martie şi 24 aprilie, la Galerie de Club des Arts, al Deşi a ajuns să fie unul dintre cei mai cunoscuţi artişti Consiliului Europei, la Strasbourg. Un loc prestigios, la basarabeni în străinătate, Ion Severin nu se grăbeşte să care râvnesc mulţi, dar pe care ajunge să şi-l includă în facă expoziţii în fiecare an. Mult mai important i se pare palmares nu orice artist al lumii. Dar acest basarabean să lucreze. O expoziţie bună trebuie să vină ca un rezul- a reuşit să se expună la Consiliul Europei. Dintre cei 60 tat al unor fertile perioade de acumulare. de pictori din toată lumea, participanţi la concurs, au 72 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  MUZICĂ

ALEXA (Olga Fesenco) a adus Mamaia la Chişinău

tre cele mai îndrăgite tinere vedete Raisa Panina, Irina Trubocichina, de la noi. Apoi, a urmat locul 3 la Victoria Odobescu, Adrian Ursu, Concursul „Perlele Berlinului” din Dj tigaNASH, E. Panina, Donovan Germania (2003), locul 2 la „Ka- Knowles şi compozitorii Adrian unas 2004” din Lituania (2004), Ursu, Dj tigaNASH, Anatol Cucu, locul 2 la „Micul Prinţ”, Moldova Mihai Dolgan, Marian Stârcea, Da- (2004). În anul 2004 a fost mem- niel Ambrojo, Andrei Varlamov, bra clubului UNESCO in CHYPRE Georgeta Voinovan, Vladimir Ale- “Universe Talent “ - Cehia 2005. şicev. În luna august 2005 Alexa (Olga Basarabeanca Alexa (Olga Fesen- Fesenco) a filmat primul videoclip la co), cu evidente calităţi vocale de piesa “Dansează toţi băieţii”. În sep- excepţie, este fericita câştigătoare Alexa, numele ei real Olga Fesen- tembrie 2005 a participat la Seara la Trofeul de la Mamaia la cea de-a co, s-a născut pe 3 ianuarie 1988 Basarabenilor „Cerbul de Aur” din 39-a ediţie a Festivalului Naţional la Chişinău, în familia lui Nicolae România, iar în octombrie 2005, la de Muzică Uşoară Mamaia ce s-a şi Ecaterina Fesenco. „Alexa” este Palatul Naţional, a lansat albumul desfăşurat în perioada 20-23 au- numele ei de scenă cu care a „bote- de debut, intitulat „Un sărut”, ce gust, la Teatrul de Vară din parcul zat-o” Adrian Ursu în perioada în conţine 10 piese, proiect ce poartă Tăbăcăriei. Interpreta a concurat care au colaborat împreună. semnătura lui Adrian Ursu, autorul la secţiunea interpretare. În Olga Fesenco a absolvit Liceul de multor piese din album. cadrul evenimentului au concu- Limbi Moderne şi Management şi În anul 2006 s-a plasat pe locul rat 27 de cântăreţi la secţiunea de este studentă la Academia de Mu- 2 la Concursul „Opus Buen Viaje” Interpretare şi 23 de piese la zică, Teatru şi Arte Plastice. Fiind din Spania. În luna mai a mai fil- secţiunea de CreaŢie. studentă la Academia de Muzică, mat un alt videoclip (al doilea) în Teatru şi Arte Plastice reuşeşte să România – Arad, la piesa “C`mon” fie şi prezentatoare a unui Show de din al doilea album ce a fost lansat muzică şi divertisment pe undele în iulie. Al doilea album “Welcome unei televiziuni moldoveneşti. to my world” conţine 13 piese, toa- Muzica a fost pasiunea ei de când te in limba engleză, plus videocli- se ţine minte şi, de multe ori, ima- pul piesei “C’mon”, proiect semnat ginându-şi că este pe scenă şi o as- de Donovan Knowles, compozito- cultă un public numeros, cântă la... rul şi textierul tuturor pieselor de recipientul cu deodorant, închipu- pe album. indu-şi că acesta este microfon. În În creaţia sa Olga Fesenco co- copilărie a activat timp de şase ani laborează cu textierii Georgeta în colectivul de dansuri populare Voinovan, Pavel Darie, Corina Laureata celui mai mare premiu „Vatra” şi a participat la concursuri Boaghe, Andrei Strâmbeanu, Efim al Festivalului Mamaia 2009, tână- naţionale şi internaţionale de mu- Krimerman, Dumitru Matcovschi, ra interpretă din Republica Mol- zică. A cântat în România, Ucraina, Traian Vasilcău, Pavel Bechet, dova, la vârsta de numai 21 de ani, Turcia, Belgia, Franţa, Spania, Ita- Maria Tofan-Bâlici, Viorica Mija, Alexa (Olga Fesenco) a participat lia şi Canada. la secţiunea Interpretare, cu Primul concurs de muzică a fost piesele Rămâi cu mine, din reper- „Zveozdocica”, care a avut loc la toriul Andrei, şi Doar iubirea ta, ale Odesa în anul 2000. Apoi, în 2003, cărei versuri îi aparţin cântăreţei şi ajutată şi îndrumată de maestrul care a fost compusă de Alexandru Mihai Dolgan, a participat la Fes- Braşoveanu. Alături de deţinătoa- tivalul „Steluţele mării” din Româ- rea Trofeului, şi alţi basarabeni au nia, unde s-a plasat pe locul II. A fost premiaţi în cadrul festivalului. fost un început de bun augur pen- Astfel, Pavel Parfenii i-a adus com- tru cea care avea să devină una din- pozitorului Tudor Andrei premiul

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 73  MUZICĂ

I (1500 de euro) acordate la secţiu- cu premiul întâi, care a fost decer- interpreta din Republica Moldova, nea Creaţie, interpretând piesa nat pentru patru compoziţii. Cele Olga Fesenco alias Alexa. Alexa a Tu nu vezi cerul (textier: Andreea patru melodii premiate cu locul încântat juriul cu melodia Doar iu- Andrei), scrisă special pentru el. Un întâi sunt : Vino... măcar în vis în birea ta, fiind desemnată de juriu premiu a obţinut şi compozitorul interpretarea lui Mircea Romces- ca cel mai bun interpret din cadrul Ion Caragea, originar din Republica cu, Tu nu vezi cerul, înterpretată de festivalului de muzică desfăşurat în Moldova, stabilit de mai mulţi ani Pasha (Pavel Parfenii), Vreau doar România. Aceasta a câştigat trofeul la Bucureşti. Sâmbătă seara, după iubirea ta – interpretată de Adriana Mamaia. Acesta reprezintă un auto- concurs, pe scena de la Mamaia a Vlad şi piesa Prin ochii tăi pot visa, turism Skoda Fabia (de 10 mii de evoluat trupa „Millenium” care, îm- prezentată de Paula Seling. euro), oferit de „Autoclub Sko- preună cu actriţa Ramona Bădescu La secţiunea Interpreta- da Constanţa”, sponsorul eveni- din România, a pregătit un recital re au câştigat: locul I – Loredana mentului, cu care Alexa s-a întors din piesele Mariei Tănase. Iar du- Ciobotaru cu piesa Focul (muzica: în Moldova, alături de Pavel Parfe- minică seara festivalul a culminat cu Laura Stoica; text: Razvan Miri- nii. un recital al formaţiei „Provincialii”, ca). Locul II l-au împărţit Cristina Unul dintre cele mai importan- a cărei solistă este basarabeanca Di- Florentina Vasiu pentru piesa Tu te evenimente din viaţa vedetei a ana Rotaru. n-ai avut curaj (muzica: Şerban fost câştigarea Trofeului Mamaia Solicitată să comenteze prestaţia Georgescu; text: Roxana Popescu) 2009. „Totul s-a produs atât de re- artiştilor noştri la Mamaia, Zinaida Julea ne-a spus că se bucură mult pentru succesul Alexei care, în ultimii ani, a făcut nişte paşi mari îna- inte. „Este un succes al ei, dar şi al tuturor interpreţilor din Republica Moldova. M-am bucurat şi pentru Pavel Parfenii, care m-a cucerit încă de la „Două inimi gemene”. Este un mare talent, care sper să aibă un viitor pe potrivă”, ne-a mai spus artista. Laureaţii celor două secţiuni – Interpretare şi Componistică (cre-

şi Renata Timea Tolvai cu piesa Iu- pede! Nici măcar nu am avut timp birea-i doar o glumă (muzica: Misu de emoţii. Tocmai eram implicată Ioncu; text: Petre Andreescu). Lo- în proiectul «Şi tu poţi dărui un cul III l-au ocupat Cristina Bondoc zâmbet», aveam concerte aproape cu piesa Spune da, spune nu (mu- în fiecare zi în Republica Moldova zica: Andrei Tudor; text: Andreea şi eram în tonus, cum s-ar spune. Andrei) şi Alin Ignat cu piesa Eu Ştii, concertul este mai aproape de te voi iubi (muzica: Marius Teicu; sufletul meu decât concursul.- Ur text: Eugen Rotaru). Premiul Spe- măream la Mamaia concurenţi cu cial Radio Romania i-a fost acordat voci foarte bune, care nu-şi puteau Danielei Cojocaru pentru piesa Du- stăpâni emoţiile, mulţi dintre ei rerea unei femei (muzica: Radu Lef- şi din lipsa de experienţă. La con- ter; text: Cătălin Dascalu). Premiul curs cânţi şi te străduieşti să placi Presei l-a cucerit Larisa Ciortan juriului, celor 20 de persoane care aţie) – au fost desemnaţi dintre cei cu cântecul Lie ciocârlie (preluc- apreciază nu doar vocea, ci şi fie- 13 finalişti din 25 de participanţi, la rare din folclor). Premiul Special care mişcare, gest al tău. La concert fiecare dintre cele două categorii. pentru interpretare a luat Loredana apari în faţa unor oameni şi cânţi, Ciobotaru cu piesa Focul (muzica: fără să te gândeşti că eşti într-o În premieră, locurile 2 şi 3 la sec- Laura Stoica; text: Razvan Miri- concurenţă, fără să vrei să placi. ţiunea CREAŢIE MUZICALĂ nu ca). Iar Trofeul Mamaia 2009, cel Cânţi, pur şi simplu, şi te dedai to- au mai fost acordate, juriul anun- mai mare trofeu, a fost câştigat de talmente”, povesteşte Alexa, care ţând că a decis contopirea acestora

74 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  MUZICĂ mai spune că s-a simţit foarte bine co, o tânără de 21 ani, cunoscută chiar conform ortografiei limbii pe scenă, dar şi în afara ei. „Era o în Republica Moldova sub numele noastre materne, dar Karizma a de- gaşcă de moldoveni acolo: Ion Ca- de Alexa. Adoptată de Capitală, clarat ferm: „Am insistat ca acesta ragea, Pavel Parfeni… Împreună unde şi-a mutat cartierul general, să se scrie cu „k” şi nu cu „c”, iar repetam, împreună luam masa, ne tânăra interpretă a stârnit admira- în loc de „s” să fie „z” pentru a-mi distram etc. Eram pe plajă când ţia publicului în cele două seri de personaliza numele”. „Am simţit m-a sunat o jurnalistă, m-a felici- concurs, smulgând ropote de apla- deodată că acest nume e al meu. tat şi m-a întrebat cum mă simt în uze, mai ales că a fost printre pu- Echipa mea a căutat mult timp un postura de câştigătoare. I-am mul- ţinii concurenţi care au interpretat nume potrivit. Numele „Karizma” ţumit, dar am crezut că e o glumă. o piesă ritmată. Ea va pleca acasă a venit din partea lui Donovan Abia când am fost invitată la emi- cu un autoturism Skoda Fabia, ma- Knowles, verişorul şi producătorul siune în direct la radio şi am fost lui Beyonce, cu care am realizat anunţată oficial, am înţeles că nu e împreună albumul „Wellcome to o glumă”, mai povesteşte vedeta. my world”. M-am obişnuit repede Alexa a relatat că acest trofeu cu acest nume. Oricum, Alexa nu reprezintă pentru ea un examen va muri niciodată, multă lume încă susţinut cu brio. „Concursul a fost mă mai numeşte aşa. Karizma este pentru mine un examen pe care am mai mult un nume pentru scena fost obligată să-l iau. Când au fost românească, spre care mă îndrept anunţate rezultatele, nici nu-mi ve- acum şi unde există deja o interpre- nea să cred şi nici nu puteam spune tă care se numeşte Alexa şi pentru două vorbe. Pentru mine contează a evita coincidenţele a fost nevoie mult faptul că premiul meu a fost de acest re-brending”, povesteşte unul dintre cele mai mari. Aşa că interpreta. Mai mult, vedeta a lan- mă bucur foarte mult”, a declarat sat deja primul produs Karizma, interpreta. piesa „On&On”, care rulează deja la posturile de radio. Noul proiect Ziarul românesc Liderul de opi- rele premiu al festivalului din acest al Olgăi Fesenco este prezent şi pe nie : cotidian de Constanţa din 24 an. De altfel, faptul ca trofeul fes- internet. Site-ul www.karizma.md august 2009, cu articolul Skoda Fa- tivalului să meargă la unul dintre oferă publicului posibilitatea de a bia... “Rămâi cu mine”, la Chişinău concurenţii de la Interpretare a fost audia şi prima piesă, pe care inter- relatează despre acest eveniment şi propunerea lui Cristian Zgaber- preta a lansat-o sub numele “Kariz- important: cea, directorul celei de-a 39-a ediţii, ma”. Acum Olga Fesenco ţinteşte “Pentru prima dată în istoria Festi- propunere agreată de consilierii ju- cu toată puterea spre România. valului de Muzică Uşoară de la Ma- deţeni, la stabilirea premiilor. Ale- „Odată cu noul nume scenic începe maia, la ediţia din acest an s-a acor- xa a declarat că-şi doreşte foarte o nouă etapă în viaţa mea, etapă în dat premiul I pentru patru compoziţii mult să devină un artist cunoscut care mă voi lansa pe piaţa muzica- de la secţiunea Creaţie. Faptul că pa- în România, nu doar în ţara ei de lă românească, pentru că showbizul tru melodii au obţinut acelaşi punctaj origine, unde are deja patru albu- moldovenesc nu se dezvoltă cu paşi din partea juriului i-a pus în mare me lansate. prea rapizi. Cred că orice artist de dificultate pe consilierii judeţeni, la Alexa afirma, că vara care s-a în- la noi, la un moment dat, ţinteşte stabilirea premiilor la cele două secţi- cheiat a fost una de pomină. „Cred spre piaţa românească, şi nu e un uni ale festivalului. În cele din urmă, că vara asta am lucrat cel mai abandon. Eu îmi iubesc ţara, dar ce s-a stabilit că la Creaţie să fie acordat mult!” afirma vedeta, care a fost perspectivă am în Republica Mol- doar premiul I, compoziţiilor lui Mir- implicată într-un proiect de bine- dova? Să devin cântăreaţă de nunţi cea Romcescu, Andrei Tudor, Adrian facere pentru copiii cu dizabilităţi, şi cumetrii? Să se înţeleagă corect, Romcescu şi Cristian Faur, fondul de a participat şi a câştigat Marele eu nu am nimic împotriva oameni- premiere distribuindu-se celor patru. Trofeu la Festivalul Mamaia, şi-a lor care îşi câştigă astfel pâinea. Fi- Trofeul Mamaia – o Skoda Fabia – schimbat numele de scenă. Recent ecare alege când vrea să se oprească a fost adjudecat de Olga Fesenco din s-a întors din Mamaia nu doar cu o şi simte momentul când trebuie să Republica Moldova, concurentă la maşină nouă, ci şi cu un nume nou meargă mai departe. Pentru mine secţia Interpretare, cu piesa „Rămâi Karizma, alias Olga Fesenco, fosta piaţa românească pare mai palpi- cu mine“. Alexa. Olga Fesenco toata vara s-a tantă. Am mai multe idei şi proiec- Interpretarea a luat Trofeul tot gândit ce nume să adopte, mai te pe care vreau să le realizez aco- Câştigătoarea Festivalului Naţio- ales că opta pentru unul matur. Ma lo”, spune interpreta. nal Mamaia 2009 este Olga Fesen- rog, numele de scenă nu se scrie

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 75  MUZICĂ

Lauri pentru violonistul Ilian GÂrneŢ

cucerit publicul şi juriul cu presta- Doctor Honoris Causa al Academi- ţia sa impecabilă. ei de Muzică din Chişinău, care a Trecând în revistă cele mai suc- asistat la concurs, a spus că Ilian era cinte date biografice, menţionăm „cu două capete mai sus decât con- că Ilian Gârneţ, talentatul violonist, curentul plasat pe locul II”, Marele s-a născut la 23 noiembrie 1983, la Premiul la Concursul Internaţional Sankt Petersburg, Federaţia Rusă, Intermezzo din Astana (Kazahstan, în familia cunoscutului maestru de 2006). S-a distins în cadrul Con- balet Eugen Gârneţ (actualmente cursului Internaţional al Violoniş- Republica Moldova a fost prim maestru de balet al Operei tilor „David Oistrach” din Odesa, reprezentată la Bruxelles, la Con- Naţionale Chişinău) şi a pianistei Ucraina (a ocupat locul IV în 2006 certul Final al prestigiosului Con- Margareta Cuciuc. şi locul III în 2008), Medalia de curs Internaţionalţional ”Regina Elisa-Elisa- Aur la Întrecerile Delfice (Mosco- De la vârsta de 5 ani începe să beth”, de faimosul nostru violonist va, 2000), Premiul III la Concursul studieze vioara la Liceul Republi- Ilian Gârneţ. ”H. Wieniawski”(Ljubljana, 2000), can de muzică „Ciprian Porum- Marele Premiu la Concursul ”Paul Muzicianul moldovean Ilian bescu”, în clasa profesoarei Galina Constantinescu” (Bucureşti, 2000), Gârneţ a urcat pe podiumul con- Buinovschi. A absolvit Academia Premiul ”Mihai Jora” din partea cursului pentru vioară ”Regina Eli- de Muzică, Teatru şi Arte Plastice Uniunii Compozitorilor şi Muzico- sabeth” 2009. (AMTAP) din Chişinău, în cla- logilor din România (1999), Marele În lume există doar 2-3 concur- sa profesorului B. Dubosarsky, în Premiu la Concursul ”Remember suri de muzică ce oferă interpre- anul 2001 studiază la Conserva- Enescu” (Bucureşti, 1999), Premiul ţilor şansa unei cariere strălucite. torul din Maastricht (Olanda) în I şi Premiul Special „Sonder” la ”Regina Elisabeth” din Belgia este clasa profesorului Robert Szreder, Concursul de la Kloster Schontal unul dintre acestea. iar din 2008 este student la presti- (Germania, 1999). Iniţiat în 1937, la început a purtat gioasa Academie de Muzică ”Jan numele marelui violonist, compo- Sibelius” din Helsinki, la clasa prof. Începând din 1992, Ilian Gârneţ zitor şi dirijor belgian Eugene Ysa- A. Vinnitsky. Din 2006 este solist- a obţinut, practic, câte 2 premii im- ye, iar din 1951 se numeşte ”Re- instrumentist la Sala cu Orgă din portante la concursuri naţionale şi gina Elisabeth” şi a devenit unul Chişinău. internaţionale. Toate aceste premii au adus numele Republicii Moldo- din primele la care visează orice În timp ce alţi tineri de vârsta lui va pe cele mai înalte piedestale ar- muzician – violonist, pianist sau îşi petrec timpul liber pe Internet tistice. cântăreţ. Concursul la fiecare gen sau în cluburi, Ilian Gârnet, cântă (dintre aceste trei) are loc odată la la vioară aproape toată ziua. ��Vio- Virtuozul violonist Ilian Gârneţ, trei ani, durează o lună de zile şi se lonist virtuoz, cu o puternică per- tânăr de numai de 23 ani, s-a ales desfăşoară în trei etape. Cei care sonalitate, Ilian a reuşit la cei 26 cu acest supranume în urma evo- reuşesc să ajungă în finală deja se de ani ai săi să se impună în viaţa luţiilor sale excepţionale de la două pot mândri de această performan- muzicală autohtonă ca unul dintre festivaluri internaţionale de mu- ţă. Concursul din anul 2009 este vârfurile generaţiei sale. zică desfăşurate (în octombrie şi noiembrie 2006) la Astana, Kazah- dedicat instrumentului favorit al Primul său premiu (premiul 3 la stan, la ambele obţinând Grand- reginei Elisabeta – vioara, şi per- Concursul naţional de muzică cla- Prix. ”Aflandu–mă în Kazahstan, - mite descoperirea noii generaţii de sică) Ilian l-a câştigat la vârsta de 9 spune Ilian, - am avut emoţii mari. tineri viorişti. Evaluarea fiecărui ani, iar la vârsta de 10 ani a deve- Am privit cu atenţie concurenţii şi participant se desfăşoară în faţa pu- nit deja câştigătorul premiului I la am înţeles că va fi o competiţie se- blicului larg şi reprezintă un recital Concursul internaţional ”Jeunesses rioasă. Totodată, pentru mine lup- cu pian şi cu Orchestra Naţională a musicales” din Bucureşti. În pal- ta a fost dublă, căci am participat Belgiei. La fiecare concert este pre- maresul său se înscriu peste 25 de concomitent la două manifestări zentă Regina acestei ţări. premii la concursuri naţionale şi in- internaţionale: Concursul Interna- Concursul reprezintă o asociaţie ternaţionale, dintre care amintim: ţional pentru violonişti şi Festivalul necomercială şi independentă. În Premiul I la Concursul ”Nuri Iyi- Internaţional pentru Tineret”. “Sala acest an au concurat violoniştii. cil” (Istambul, 2008), Premiul III la în care a avut loc concursul era una Din cei 83 de participanţi pentru Concursul ”David Oistrah” (Mos- nouă, nemaipomenită, cu o acustică semifinală au fost selectaţi doar 12. cova, 2008), Premiul I la Concur- extraordinară. Ş��i juriul a fost deose- Surpriza concursului a fost tânărul sul ”Tibor Varga” (Elveţia, 2008), bit de corect şi obiectiv”, a declarat Ilian Gârneţ din Chişinău, care a la care dirijorul Simon Gamartin, Ilian.

76 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  MUZICĂ

Profesorul lui Ilian Gârneţ, ma- a dus faima şcolii noastre de violo- Iată ce scriu ziarele elveţiene des- estrul în arte Boris Dubosarsky, nişti în lume. pre violonistul nostru: a spus că este pentru prima dată Ilian Gârneţ a intrat într-o com- când un reprezentant al Republicii petiţie muzicală acerbă cu peste 80 Moldova obţine Marele Premiu şi dintre cei mai buni tineri violonişti Le violoniste trofeul la un concurs atât de pre- din lume. După prima etapă a con- moldave Ilian stigios. cursului, au fost acceptaţi doar zece La festival au participat viorişti dintre aceştia, iar la ultima rundă au Gârneţ - lauréat din 11 ţări, inclusiv din Japonia, rămas doar trei participanţi, printre China, Coreea de Sud, Federaţia care şi Ilian Gârneţ. În faza finală, du Concours Rusă, Kazahstan etc. acompaniat de orchestra simfonică, În opinia violoncelistului Ion Jo- Ilian Gârnet a interpretat “Concer- international san, artist al poporului, evoluţia lui tul pentru vioară şi orchestră” de de violon Ilian Gârneţ a fost una desăvârşită, Jean Sibelius, impresionând prin el reprezentând cu onoare Republi- înaltul profesionalism, măestrie in- «Tibor Varga» terpretativă şi virtuozitate. În final ca Moldova la acest concurs inter- „Le jeune violoniste de Chişinău, naţional. „Ilian Gârneţ face minuni lui Ilian Gârneţ i s-a oferit Premiul I, Ştefan Tarrara din Germania a Ilian Gârneţ, a gagné le Grand Prix cântând la nişte lemne, imaginaţi-vă de la 42-ième édition du prestigieux cum ar cânta la o vioară Stradiva- devenit deţinătorul Premiului II şi Kristi Gjezi din Franţa – câştigăto- Concours International des Violonis- rius”, a spus Ion Josan, precizând că tes „Tibor Varga” tenue en Suisse. tânărul nu are un instrument per- rul Premiului III. formant, pe măsura talentului său. Muzicianul nostru a devenit fe- Ayant fait face à une concurrence bleţea juriului – care a reunit nume acerbe, Ilian a remporté le Grand ”După mulţi ani, putem afirma că Prix et le Prix du public, accordés avem un violonist de talie mondială, sonore, precum Francesco de Ange- lis – primul violonist al Orchestrei par un jury composé de musiciens à care poate participa la cele mai im- renommée mondiale, tels que Fran- portante concursuri internaţionale”, de la Teatrul „La Scala”, director ai unor teatre celebre din lume, dar şi a cesco de Angelis, premier violoniste a spus Boris Dubosarsky, Maestru de l’Orchestre du Théâtre „La Sca- în Artă. publicului elveţian, ale căror voturi l-au făcut cunoscut. La acest con- la”, directeurs de théâtres célèbres, În premieră, un muzician din Re- curs Ilian Gârneţ a cântat la vioară ainsi que par le public suisse. publica Moldova a participat şi la profesorului său de la Academia de Ilian Gârneţ a fait ses débuts com- prestigiosul Concurs Internaţional Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Bo- me violoniste en 1992, lorsqu’à l’âge ris Dubrovsky, care este o copie de de 9 ans il a pris part à un concours vioară italiană de Cario Bergonzzi. national de musique. Puis, il a par- La concert chiar i s-a reproşat că ticipé à de dizaines de concours instrumentul nu este suficient de nationaux et internationaux, tels puternic. ”Mi s-a spus că am cucerit que „David Oistrah” de Odesa, prin sinceritate şi muzicalitate deo- „Remember Enescu” de Bucarest, sebită”, a spus I. Gârneţ. „Allemagne-1997”, etc., remportant „S-a întâmplat o minune la care plusieurs prix. nici nu am visat. În momentul când Ilian Gârneţ est le premier Mol- evoluam, mi s-a rupt o strună la vi- dave qui ait participé au prestigieux oară. Am reacţionat prompt, apu- Concours international de violon când prima vioară din orchestră, cu «Tibor Varga». En tant que ga- care am încheiat întâiul fragment. gnant, il a été reçu comme un héros Apoi, în câteva secunde, în culise, à Chişinău. al Violoniştilor „Tibor Varga” din mi-am pus o strună nouă la instru- „Il s’est passé quelque chose de Elveţia, care a fost instituit în 1967 mentul profesorului meu, de care merveilleux à quoi je n’ai même pas de către cunoscutul violonist şi dinu mă despart niciodată” – spune pensé. Pendant ma présentation, une rijor Tibor Varga. Tânărul violonist Ilian Gârneţ. Ceilalţi concurenţi, corde de mon violon s’est détériorée. din Chişinău, Ilian Gârneţ a obţi- deşi se impun atât prin studii la J’au eu une réaction prompte, j’ai nut Premiul I şi Premiul ”Simpatia şcoli renumite de muzică, cât şi pris le premier violon qui m’est tombé publicului” la cea de-a 42-a ediţie a prin instrumente veritabile, extrem sous la main et j’ai achevé le morceau acestui concurs. Evenimentul a fost de costisitoare, au fost devansaţi. commencée. Puis, dans les coulisses, un adevărat şoc în lumea muzicii. Muzicianul nostru a cucerit prin au bout de quelques secondes, j’ai Concursul a avut loc în oraşul el- sinceritatea sa deosebită. El a adus mis une autre corde à l’instrument de veţian Martigny. Tânărul muzician 2 premii – Grand-Prix-ul şi Pre- mon professeur dont je ne me sépare miul ”Simpatia Publicului”. jamais”, raconte Ilian Gârneţ”. Imaginea Republicii Moldova în străinătate 77  MUZICĂ

Reîntors acasă, Ilian a fost întâlnit anul 2008, la prestigiosul Con- că, fiind chiar şi supratalentat nu cu aplauze de către colegi, părinţi, curs Internaţional al Violoniştilor reuşeşti nimic fără multă muncă. oameni de artă şi profesorii lui, la „Tibor Varga” din Elveţia, când a În finală, concurenţii au trebuit să Uniunea Muzicienilor, tânărul fiind obţinut Premiul I şi Premiul publi- interpreteze o sonată pentru vioară membru al acestei organizaţii. “Pen- cului, Ilian Gârneţ ne face alte mari şi pian, o operă inedită, scrisă spe- tru prima dată un reprezentant al surprize. În anul 2009 participă la cial pentru concursul internaţional ţării noastre participă la un aseme- Concursul ”Regina Elisabeth” (Bru- de vioară, care a luat Trofeul 2009 nea concurs prestigios, deoarece face xelles), cea mai dificilă şi mai bine la Concursul Internaţional de Com- parte din asociaţia concursurilor cotată competiţie pentru vioară din poziţie, dar şi un concert la alegere. internaţionale. Înalta apreciere de lume. Din acest considerent muzi- Pentru proba finală juriul a selectat care s-a distins Ilian Gârnet a făcut cianul nostru a renunţat la o serie partituri inedite, care să demonstre- să se vorbească pe plan internaţional de concerte programate în Mexic. ze talentul şi stilul fiecărui partici- despre existenţa, importanţa şi ni- Din cei 83 de participanţi admişi velul şcolii violoniste din Republica la concurs, Ilian Gârneţ a depăşit Moldova”, a menţionat Parascovia cu brio cele două etape ale concur- Berghi, vicepreşedintele Uniunii sului, ajungând printre finalişti. Muzicienilor. Iar în finală, după cum scria presa Maria Bieşu, Primadona Operei belgiană, lupta s-a dat practic între Naţionale, preşedintele Uniunii, cei mai buni concurenţi – cel mai în n-a putut veni să-l felicite personal „vârstă”, de 25 de ani, Ilian Gârneţ, din cauza bolii, însă, i-a mulţumit şi cel mai „tânăr”, de 20 de ani. prin telefon. “Ne bucură faptul Ilian a obţinut premiul III, care că avem un asemenea membru în prevede acordarea sumei de 15 mii Uniunea Muzicienilor din Mol- de euro şi organizarea mai multor dova şi îi mulţumim pentru aceste concerte. Ilian a fost surclasat de rezultate şi pentru că s-a mai au- australianul Ray Chen (locul I) şi zit de ţara noastră în Europa”, a belgianul Lorenzo Gatto (locul II). menţionat Maria Biesu. Compozitorul Constantin Rus- La rândul său, maestrul în arte nac, preşedintele UNESCO în Re- Boris Dubosarsky, profesorul lui publica Moldova, care l-a însoţit pe Ilian Gârnet, a remarcat faptul că Ilian la Bruxelles, a spus că tânărul este pentru prima dată când un basarabean a fost remarcat imediat, pant. Momentul inedit e că au studi- moldovean participă şi reuşeşte să de la I etapă, de către juriu, dar şi at piesa scrisă special pentru concurs cucerească un asemenea prestigios de presa belgiană. Compozitorul a singuri, încuiaţi timp de o săptămâ- concurs. “Acest premiu demonstrea- precizat că l-a ascultat pe Ilian cu nă într-un castel, fără ajutorul cuiva. ză o dată în plus calităţile muzicale lacrimi în ochi, când a cântat, iar În finală, pe lângă piesa câştigătoare de excepţie ale acestui tânăr violonist publicul l-a aplaudat stând în pi- la Concursul internaţional de com- şi rezultatul unei munci asidue şi cioare. „Ilian a scos din vioara lui consecvente, de autoperfecţionare”, a tot ce a putut. Dacă ar fi avut un ar- poziţie, Ilian a interpretat sonata specificat maestrul Dubosarsky. cuş mai bun… Membrii juriului se lui Brahms, acompaniat la pian de mama lui, precum şi concertul lui Galina Buinovschi, profesoara uitau unul la altul - mulţi interpreţi Şostakovici. Comentariile specia- lui Ilian de la Liceul Republican de erau discipoli ai specialiştilor incluşi liştilor experţi după fiecare lucrare Muzică “Ciprian Porumbescu” şi-a în juriu - şi nu înţelegeau de unde a interpretată de violonistul nostru au exprimat regretul că remarcabilul izbucnit acest mare talent. El aproa- subliniat sunetul perfect, pe care Ili- violonist nu are o vioară pe masura pe că era numit, pur şi simplu, ge- an l-a scos din modesta vioară (toţi talentului său. În Elveţia a cântat la niu”, a spus Constantin Rusnac. El participanţii au cântat la viori foarte vioara profesorului său. a precizat că este vorba de unul din valoroase), au apreciat bogata paletă cele mai dificile concursuri de acest Posedând o prezenţă scenică de nuanţe, virtualitatea şi emotivi- agreabilă, o tehnică deosebită, Ilian gen din lume, unde, „dacă nu ai forţă fizică, de nu eşti bine pregătit tatea profundă a violonistului Ilian Gârneţ a cucerit publicul pretu- „Ilian a cântat, pur şi sim- psihologic, nu ai nici o şansă la acest Gârneţ. tindeni, obţinând comentarii pe plu, genial concertul lui Şostakovici. concurs, oricât de talentat ai fi”, a masură. La ultimele concursuri, Sala s-a ridicat în picioare şi l-au spus Constantin Rusnac. În cazul tânărul violonist a fost numit de aplaudat la nesfârşit. Ilian a fost o tinerilor noştri care ne reprezintă participanţi şi membri ai juriului revelaţie la Bruxelles, o excepţie. A excepţional peste hotare, este vorba “un Oistrach al Moldovei”. fost o biruinţă fantastică, la acest de o muncă silnică, de 7-8 ore de După succesul culminant din concurs”, a spus Constantin Rusnac, repetiţii pe zi, din copilărie, pentru

78 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  MUZICĂ precizând că cei şase premianţi la móniáját, minden hangját. nek/hangulatok sokszínűségének Concursul Internaţional de vioară Mozart G-dúr Hegedűversenyében köszönhetően, a Sétákkal összekö- „Regina Elizabeta” sunt înscrişi în (KV.216) annyi boldogság és szépség tött/elválasztott zenei képek ann- „cartea de aur a lumii”, sunt consi- rejlik, hogy a hallgató akarva-aka- yira szuggesztívek, hogy a hall- deraţi cei mai mari muzicieni care ratlanul elfelejti a hétköznapok nyo- gató úgy érezheti, ő maga is a kép există la moment în lume. Iar, Ilian morúságait és csak a zene varázsának része. A gnóm alakoskodó, bizarr, Gârneţ este plasat în topul celor mai engedi át gondolatait, érzéseit. A fia- rosszaságot sugalló alakja meg- virtuoşi violonişti din Europa tal hegedűművész előadása könnyed, borzongtat, de ugyanakkor meg Ziarul Szabadság, cu articolul lui szép tónusú. Produkciójának harmo- is mosolyogtat. Az ódon kastély Helen Exley Már az évad elején nikus összképébe egyformán olvad misztikus hangulatát a fagott (Chiş kiadott műsorlapon örömmel bele a technikai precizitásból adódó Dumitru) teremti meg, a szaxofon olvastuk,hogy ebben az évben vé- játékosság, a briliáns virtuozitás, a mélabús éneke (Réman Zoltán) gre újból vendégünk lesz Misha költői érzékenységű lírizmus és az régmúlt bálok nosztalgiáját idézi. Katz, a kolozsvári közönség ked- ezernyi hangszín. A hegedűverseny A gyermeteg dalocskából szőtt gy- venc karmestere, publicat în 2009 Allegro tétele, akárcsak a Figaro- ermekjáték a Rózsák kertjében, ön- la 14 iunie, dezv��ăluie ��acest eveni- nyitány, zenei igazgyöngy, mely a magában játékszer, csillogó, remek, ment remarcabil: szépségtől, önfeledt mosolyt csal a színes. Az Ökrös fogat a drámaibb tételek egyike, amelyben a tuba az „Az orosz származású, Franciaor- hallgató arcára. Hogy mennyi érzés, ökrös fogatot hajtó paraszt szo- szágban élő, de szerte a nagyvilágban mennyi finomság összpontosulhat egy morú énekét tolmácsolja. A „kota- nagy népszerűségnek örvendő kar- néhány perces lírai tételbe, azt Mozart mama” által terelgetett Csibék tán- mester, szimpatikus megjelenésével, Adagiója példázza. Habár fiatalkori cának humorát az oboák, fuvolák a közönséget szóban is köszöntő hu- mű, mégis a zenében megfogalma- és a fagottok adják meg. A trom- moros fellépésével, közvetlenségével zott költészet egyik leheletfinomságú bita (Gabriel Pozdărescu) az ala- kiérdemli a „charmeur”, hódító mo- darabja. Egy olyan léleké, mint a Mo- mizsnáért esedező, reszkető kezű dorú, szeretetre méltó jelzőt. Zeneileg zarté, aki miközben egy egész világnak szegény, és a szívtelen, gazdag zsidó olyan képzésben volt része, hogy nem a játékot, a humort mutatta, a lelke közti párbeszédet teszi kifejezővé. A csoda, ha minden stílusú zenét a kisu- mélyén aranymívű költőiség lakozott. zsibongó Vásártér a mű legvirtuó- jjában érez. Főiskolai tanulmányait Ilian Gârneţ a lassú tétel törékeny zabb része, amely „megmozgatja” csellistaként kezdte, Rosztropovics gyöngédségű poézisét meleg hangszín- a vonósokat és fúvósokat egyaránt. tanítványaként, később a vezénylés nel, átéléssel tolmácsolta. A ludikus A vásártérről mintha beszakadna fortélyaiba édesapja, a szintén neves kedvű Mozart a rondóformájú utolsó a föld alattunk, egyenesen a Ka- Leonida Katz avatta be. De tanult tétel különböző karakterű epizódjai- takombákba „esünk”, ahol „a ha- Leonard Bernsteintól, és Sergiu Ce- ban „ kiélhette” a virtuóz játék min- lottakkal, a halottak nyelvén” lehet libidachetól, ez utóbbit egyben zenei den formáját. Ilian Gârneţ pedig a beszélni. A halotti zenében felsejlik eszményképének tartja. remekmű iránti szeretettel és alázat- tal közvetítette mindazt a természete- a séta-motívum misztikus válto- A március 20-i hangversenyt A sen gördülő mozarti játékot, amelyet zata. Seprűnyélen érkező, vijjogó gyógyászat, művészet, művelődés valaha a géniusz megálmodott. boszorkányok tomboló táncforgata- gála keretén belül szervezték gát varázsolta elénk Misha Katz a Ravel Tzigane című hegedűre és meg, a belépés ingyenes volt, de zenekarral a Boszorkányszombat- zenekarra komponált műve min- meggyőződésem, hogy egyébként is ban. És magasztosan csendült fel den hegedűs számára technikai és zsúfolt terem várta volna a kedvenc A kijevi nagykapu, a mű orosz népi művészi kihívás. Nem az volt viszont karmester produkcióját. A hangver- hangú diadalmas fináléja. A két seny másik revelációja a fiatal, zse- a fiatal hegedűművész számára, niális tehetségű Ilian Gârneţ (Mol- akinek előadását távolról sem a ne- dova Köztársaság) hegedűművész hézség verejtékcseppjei jellemezték, volt, aki szinte annyi nemzetközi hanem az a fantasztikus magabi- díjat mondhat magáénak, ahány ztosság, amellyel képes volt önma- éves, és csak 1983-ban született! gából kiemelkedve, saját játékát úgy hallgatni, mintha más játszotta Kirobbanó öröm, a szabadság élve- volna. Mozart és Ravel után, a ráa- zete, a virtuozitás csillogása és a hang- dásul játszott Bach-műben arról színek sziporkái jellemezték Mozart győzött meg, hogy minden stílusban Figaro házassága című nyitányát, otthon érzi magát! amelyet Misha Katz „zenei ékszer- nek” nevezett. A vezénylésről talán Muszorgszkij Egy kiállítás ké- elöljáróban annyit, hogy Katz nem is pei című zongoraciklusa Ravel vezényel, hanem élvezi a zenekar által hangszerelésében vált népszerűvé. felhangzó zenei anyag minden har- Ravel hangszerelésében a hangszí-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 79  MUZICĂ templomi korál hallatán a császári bine spre ce se îndreaptă şi îţi dă díszmenet ugyan megáll egy-egy mijloacele de a ajunge acolo“. ��Cri- pillanatra, de a harangzúgás, a dia- ticul îi laudă „libertatea rapsodică“ dalmas zenekari tutti, a népünne- demonstrată în semifinale, atitudi- pély eufóriáját exponálja. A péntek ne diferită de „caracterul concentrat esti hangversenyről mindenki nagy serios“ al prestaţiei din finală. Ilian élménnyel távozhatott, mert való este lăudat pentru culorile tomnati- jában érezhettük, hogy: „A zene ce pe care le dă primei mişcări din minden szomorúságunknak, min- Sonata a 3-a de Brahms, construite den örömünknek hangot ad. Senki în gradaţii frumoase ce au dat par- számára nem kell lefordítani.” titurii întreaga ei pondere „cu multă Nu-l scapă din vedere pe Ilian reţinere şi concentrare în lirismul primului concert de vioară de Gârneţ şi ziarul Transilvania Ex- intim al Adagio-ului, un aspect fe- Şostakovici cu Scherzo-ul cu alura press, nr. 4849 din 22 iulie 2009, cu lin în mersul legănat din Scherzo, o rapsodică – un fragment ce poate fi articolul Alinei Andrei “Violonist energie hotărâtă care amestecă de-a vizionat pe youtube.com, cu lirismul moldovean premiat la Concursul lungul părţii finale zonele de umbră disperat al Passacaliei şi „un climat “Regina Elisabeth”: şi impulsurile autentice. ��Acest Bra- de dezolare solitară ce deschide hms este un amestec de fervoare şi marea cadenţă, condusă apoi spre o ”Muzicianul moldovean Ilian de energie fără exces. Burlescă ce devine obsesională. ��An- Gârneţ a urcat pe podiumul Con- Şi tot el precizează că vine dintr-o samblul nu este lipsit de coerenţă“, cursului pentru vioară “Regina Eli- conchide criticul belgian. sabeth 2009”, poziţionându-se pe familie de muzicieni, cu un bunic locul al treilea, cucerind juriul cu dirijor, o bunică soprană, mamă Un admirator ce a urmărit o interpretare din Ceaikovski. Ilian pianistă, participantă la nume- competiţia de la Bruxelles, adaugă Gârneţ a studiat muzica la Acade- roase concursuri, tatăl coreograf. pe un blog că i-a fost dat rar să audă mia din Chişinău, finalizându-şi Ataşamentul faţă de vioară nu a în cadrul unui concurs „o prestaţie pregătirea muzicală în Finlanda, fost instantaneu, o scurtă perioadă atât de intensă“, ce i-a dat „aproape la prestigioasa Academie Sibelius. a fost atras de... trompetă. Dar, din un frison sau piele de găină“. A concertat în Rusia, Germania, copilărie, i-a plăcut Mozart, reali- Ilian Gârneţ declară în interviul Spania, Franţa, dar şi în România. zând apoi că, odată cu maturitatea, pentru radioul belgian că îl iubeşte Concursul “Regina Elisabeth” a fost „Mozart e din ce în ce mai greu de pe Brahms „fiindcă e natura, pădu- creat în 1937. Premiul întâi, în va- cântat. E unul din compozitorii mei rea însăşi“, Şostakovici, pe de altă loare de 20.000 de euro, a fost de- preferaţi şi e divin ca muzica. Cred parte, fiind pentru el intruchiparea cernat violonistului australian Ray că este cel mai dificil compozitor istoriei Rusiei, cu regimul ei sovie- Chen, iar cea de-a doua medalie, fiindcă atunci când îi cânţi muzica tic, comunist. „Şostakovici nu se pu- oferită de Guvernul belgian a ajuns trebuie să fii permanent ca un copil tea exprima prin cuvinte, doar prin la Lorenzo Gatto. Premiul oferit lui în faţa ei“. muzica sa, în concertul său el e via- Ilian Gârneţ este patronat de contele Ilian Gârneţ, poate stimulat ţa Rusiei însăşi“. de Launoit şi are o valoare de 15.000 de mama sa pianistă, a ales ca- Şi violonistul încheia spunând: de euro. Concursul urmăreşte dede-- lea concursurilor pentru a se im- „Muzica este prima mea limbă. Sunt scoperirea tinerelor talente”. pune atenţiei lumii muzicale. În doar un soi de canal, muzica trece Iar în Suplimentul de cultură curriculum figurează numeroase doar prin mine, nu încerc să o fac (Săptămânal de opinii şi informa- competiţii şi premii în România, eu. Iar calitatea cea mai frumoasă a ţii privind fenomenul cultural) este dar recunoaşterea meritelor sale re- unui muzician este să fie onest faţă dat articolul Ilian Gârneţ – un vio- ale pare să fi venit abia anul trecut, de muzică“. lonist al timpului nostru (2009, Nr. odată cu primul premiu la Concur- Un tânăr artist, azi în vârstă de 232, 13-19 iunie): sul Tibor Varga de la Sion, organi- 25 de ani, demn de a fi urmărit. zat de Fundaţia David Oistrah. La Prestaţia sa în concertul de care se adaugă acum prestigiosul Şostakovici poate fi deja ascultată, premiu al treilea de la „Reine Eli- alături de cele ale celorlalţi doi sabeth 2009“, dupa spusele lui „un laureaţi ai concursului „Reine Eli- concurs cu totul diferit, prin lungi- sabeth 2009“, australianul Rey Victor Eskenasy mea şi programul extrem de dificil, Chen şi belgianul Lorenzo Gatto, „Pentru criticul Serge Martin, de la cu o piesă obligatorie frumoasă, dar pe un set de discuri pus în comerţ la „Le Soir“, Ilian Gârneţ este „un mu- foarte grea“. 6 iunie pe site-ul competiţiei”. zician serios şi solid care ştie foarte Criticul îi laudă şi prestaţia

80 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  MUZICĂ

ŞTEFĂNEL ROŞCOVAN

devine diplomat al Concursurilor „Tata a insistat să particip la Internaţionale „Kaunas talent” şi acest festival, eu doream să plec la „Mamaia copiilor”. Printre per- bunica, căci vara aceasta nu prea formanţele sale de ultimă oră se am avut timp să o vizitez. Am fost înscriu medalia de aur la Jocurile şi sunt foarte fericit că am luat me- Delfice Mondiale dinS aratov, locul dalia de aur. De altfel, părinţii îmi II la „Slaveanski Bazar”, „Korona spuneau că la asemenea concursuri Tîrnovgrada” ş. a. de obicei Republica Moldova ocupă Tânărul interpret moldovean doar locurile doi şi trei”, afirmăŞ te- Ştefănel Roşcovan a obţinut Mare- fănel. le premiu la Concursul Internaţio- Semnificativă a fost şi participa- nal «Malenkie zviozdociki», ediţia rea la Concursul de muzică pentru a VII-a, care s-a desfăşurat în anul copii „Vitebsk-2008”, din cadrul 2007 în oraşul Sankt Petersburg, prestigiosului Festival Internaţi- Tânărul interpret, Ştefănel Roş- Rusia. Ştefănel Roşcovan a partici- onal de Arte „Slaveanski Bazar”, covan, fiul regretatului compozitor pat la categoria de vârstă 5-8 ani şi care i-a adus locul II. Anatol Roşcovan şi a interpretei a concurat cu participanţi din alte Festivalul internaţional de artă Angela Cabari, este elev în clasa 18 ţări. „Slaveanski Bazar” este o acţiune a IV-a la Liceul Teoretic ”Mircea Republica Moldova a participat desfăşurată de uniunea statală Ru- Eliade” din Chişinău. De mic copil pentru a patra oară la Concursul sia-Belarus şi îşi propune să uneas- participă atât la concursurile naţio- «Malenkie zviozdociki» din Sankt că energii creatoare multinaţionale nale, cât şi la cele internaţionale. Petersburg. La ediţiile precedente pentru a crea o societate paşnică. Este un copil talentat, visător şi reprezentanţii ţării noastre au ob- muncitor, un copil, care a accep- ţinut premiul I şi alte premii spe- tat benevol să exerseze ore în şir în ciale. schimbul distracţiei cu semenii săi. Un băieţel care preferă să facă mai multe, decât să vorbească. Urmă- rindu-i evoluarea, observi cu câtă migală îşi şlefuieşte orice mişcare, orice gest. El se îngrijeşte până la mici detalii de ţinuta sa scenică, de costum, de frizură, de mişcare. Toate acestea fiind bine puse la punct – încearcă să se asocieze cu piesa pe care o interpretează, să se “dizolve” în ea, să-i trăiască aievea Ştefănel a devenit o stea a estradei emoţiile şi dramatismul. Ştefănel naţionale şi la cei zece ani ai săi a datorează succesele sale mamei şi reuşit să contribuie la promovarea tăticului, pe care îi consideră “în- muzicii autohtone în lume. Evolu- gerii săi păzitori”. area la cea de-a II-a ediţie a Jocu- rilor Delfice Mondiale din Saratov Micul cântăreţ are un regim că- i-a adus cel mai mare succes. La ruia îi poate face faţă doar o per- acest for internaţional au participat soană ambiţioasă şi sârguincioasă. peste 1000 de tinere talente din 63 A debutat la numai trei ani. De la de ţări ale lumii, astfel încât a fost o primele evoluări în scenă a câştigat competiţie acerbă, care a necesitat simpatia şi aprecierea publicului. efort, emoţii, pregătire excelentă. La patru ani participă la primul Medalia de aur, obţinută la secţi- său concurs internaţional „Stelu- unea canto estradă, a încununat ţa” din Odesa, urmat de Festiva- munca tânărului artist, care nu fo- La festival au participat 20 de lul Internaţional „Rainbow Stars” loseşte în vocabularul său cuvintele concurenţi din 17 ţări ale lumii. din Iurmala. La cinci ani Ştefănel „nu vreau” sau „ nu pot”. Rusia, Belarus şi Ucraina, care sunt

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 81  MUZICĂ

ţări organizatoare a festivalului, au te exigent cu sine însuşi. Odată a mai bună ţinută scenică şi premiul avut dreptul să delegheze câte doi stat mai multe ore în picioare, ca „Minimister”. reprezentanţi la fiecare secţiune. nu cumva să-şi şifoneze costumul „Cel mai important pentru mine e Au mai participat concurenţi din impecabil în care urma să apară în premiul oferit de către Mihai Trăis- Macedonia, Israel, Ţările Baltice. scenă. Când ţi-i lumea mai dragă, tariu. Este un mare interpret român, Ştefănel Roşcovan a împărţit lo- trebuie să renunţi la îngheţată, la cu o voce deosebită şi aş vrea să cânt cul doi cu reprezentantul Kazahsta- scăldat, la jocuri. Succesul nu vine ca el”, spune Ştefănel Roşcovan. de la sine. Eforturi zilnice pentru a nului, Kanat Maulen. Alina Moloş Premiul „Mihai Trăistariu” con- fi în formă. De obicei, îşi permite din Belarus s-a clasat pe locul I, iar stă în participarea cu marele inter- o mică vacanţă, când pleacă pe 2-3 reprezentanta Rusiei, Lara, a obţi- pret la o emisiune televizată. E oferit zile la bunici. Are o soră mai mică, nut Marele Premiu. la fiecare concurs, unde Mihai Tră- pe care o iubeşte mult, şi îi place Ştefănel a încântat juriul şi pub- istariu este preşedinte sau membru să-i fredoneze cântecul dedicat ei licul cu piesele „Eminescu”, mu- al juriului. Ştefănel este primul in- – „Giulia”, muzica fiind scrisă de zică Ion Aldea-Teodorovici, ver- terpret din Republica Moldova care tăticul lor. suri Grigore Vieru, şi „Deschideţi s-a învrednicit de acest premiu. porţile”(muz. Anatol Roşcovan, Micul prinţ al scenei moldove- Mihai Trăistariu a spus că îl cu- text Ady). neşti are în palmaresul său circa 30 noaşte pe Ştefănel de când a partide piese. Discul „Deschideţi porţi- Aceste victorii formidabile au cipat la concursul televizat din Ro- le” se bucură de o mare popularita- constituit şi un cadou frumos fă- mânia „Vreau să fiu vedetă”. te. În această primăvară, cu ocazia cut părinţilor. Ştefănel a fost mereu „I-am remarcat talentul pe împlinirii a zece ani şi a cinci ani de ajutat de tatăl său, regretatul Anatol atunci. La acest festival m-a făcut activitate scenică, Ştefănel Roşco- Roşcovan, interpret, compozitor, să plâng pe mine şi pe o jumătate de van a evoluat într-un spectacol de care, deşi avea sănătatea şubredă, a sală. Este excepţional. Piesa lui Fre- zile mari cu genericul „Din cântec mers la Vitebsk să-şi susţină fiul. dy Mercury „Show must go one” în m-am născut”. În scenă, alături de interpretarea lui Ştefănel a fost una el, au fost nume cunoscute în es- demnă de un premiu important. trada noastră: Mihaela Chisnencu, Am simţit nevoia să-l ajut şi i-am Tămărica Costriţchi, Liliana Ştir- oferit premiul meu. Şi pentru că a bu-Socolov, Mădălina Gribincea, avut concurenţi pe măsură, am ho- o invitată din România-Mădălina tărât să împărţim locul I între patru Lefter şi alţi semeni talentaţi. interpreţi, printre care era şi Ştefă- Anul curent, 2009, ne bucură nel”, a mai spus Trăistariu. încă cu un succes formidabil. Şte- fănel Roşcovan s-a întors victorios Îi de admirat Ştefănel pentru din România, de la concursul naţi- energia şi munca până la refuz. onal „Camena” care s-a desfăşurat Se pare că are harul părinţilor săi, la Piatra-Neamţ. Pe lângă Premiul moştenind nu numai darul de a I, la categoria de vârstă 9-11 ani, cânta, dar şi cel de a munci. Este Ştefănel a mai obţinut şi câteva eminent la învăţătură, şi, pe bună premii speciale: premiul oferit de dreptate, este mândria Liceului Mihai Trăistariu, premiul pentru „Mircea Eliade”. Deşi muzica cere cea mai bună interpretare a cânte- timp şi eforturi, de ea nu se lasă. cului patriotic, premiul pentru cea Este un copil perseverent şi foar-

82 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  SPORT

Ai noştri pe Everest

La competiţiile internaţionale. Aceasta trebuie să devină o prioritate a politicii externe de stat, deoarece Un concetăţean de-al nostru, pe nume Andrei realizările sportive consolidează imaginea Moldovei în Carpenco, candidatul în maeştri în sport la alpinism, conştiinţa comunităţii internaţionale”, - a menţionat este primul cetăţean al Republicii Moldova care a reuşit Dumitru Braghiş. să ajungă aproape în cosmos, cucerind Everestul. Andrei Carpenco a izbutit să escaladeze muntele Everest în componenţa unei expediţii internaţionale, din care au mai făcut parte alpinişti din Rusia, Canada, SUA şi din alte ţări. Republica Moldova a devenit a 42-a ţară, ai cărei cetăţeni au cucerit cel mai înalt munte de pe glob.

Pe 20 mai 2009, ora 5.34 dimineaţa, „Gagarinul” nostru a urcat pe cel mai înalt vârf al Planetei Albas- tre. Expediţia a durat 39 de ore. La o temperatură de -35°, Andrei a reuşit să calce pentru prima dată pe “acoperişul” Terrei. Graţie performanţei eroului nostru, Republica Moldova este a 42-a ţară care s-a “cocoţat” pe cel mai înalt munte de pe Păm��ânt,�� arborând drapelul Moldovei pe vârful Djo- molungmei, la înălţimea de 8 mii 848 de metri înfruntând În anul 2006, Andrei Carpenco, fără a fi susţinut de un vânt puternic şi temperatură joasă. Din grupul de 16 statul nostru, deja a realizat o ascensiune pe Vârful Kor- alpinişti care au pornit în expediţie, doar opt au reuşit jenevski (Pamir), la înălţimea de 7105 metri. Expediţia să ajungă la destinaţie: un moldovean, trei cetăţeni ai la muntele Everest a fost realizată, la fel, cu mijloacele Federaţiei Ruse, un irlandez, un canadian, un olandez şi proprii ale alpinistului, el fiind susţinut financiar şi de un american. Expediţia a durat o lună şi jumătate. Mem- cetăţenii cu spirit patriotic ai ţării noastre. brii expediţiei au construit patru lagăre intermediare unde păstrau baloanele de oxigen, echipamentul, produsele Înainte de expediţie, preşedintele Partidului Social alimentare şi apă. Escaladarea a început de la al patrulea Democrat, Dumitru Braghiş, a înmânat lui Andrei lagăr dislocat la înălţimea de 7000 de metri. Carpenco Drapelul de Stat al Republicii Moldova pentru a fi arborat pe Everest. „De rând cu necesitatea de Ziua de 20 mai 2009 va rămâne în istorie ca zi, în care a investi din numele statului în construcţia obiectelor Andrei Carpenco a călcat pentru prima dată pe cel mai sportive şi în modul cuvenit de a finanţa dezvoltarea înalt vârf al Planetei Pământ, vârful Everest al munţilor sportului, este necesar de a majora cheltuielile pentru Himalaya. Câtă pregătire, cât efort, câtă dedicaţie şi finanţarea participării sportivilor noştri perseverenţă, cât risc...”Doamne cine va locui pe muntele Tău cel sfânt?” (Psalmul 15:1)

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 83  SPORT

Ion Dosca

Marele maestru internaţional Ion Dosca este un nume de referinţă în sportul autohton. Născut la Bucovăţ, raionul Străşeni, îndrăgeşte din fragedă copilărie jocul de dame. Cariera sa sportivă a început pe la vârsta de 12 ani cu Concursul „Ciudo- şaşki”, foarte popular pe timpuri în fosta Uniune Sovie- tică. În perioada iniţială şi-a perfecţionat măiestria sub îndrumarea profesorului Mihai Panco.

Cu înverşunare a ridicat treptele Olimpului, culegând în palmaresul său toate titlurile posibile, dar Campion Internaţional devine doar în 1991. Ion Dosca este considerat cel mai galonat jucător moldovean. Este deţinător al Cupei URSS (1980 şi 1990), Campion Internaţional (1991), varianta rusă, premiant al Campionatelor Mondiale, varianta universală (1993, 1996-97, 2004), campion mondial (1999), varianta universală, campion al Statelor Unite ale Americii, varianta pool-checkers (2000). În aprilie anul curent a obţinut pentru a 15-a oară, titlul de cel mai bun jucător de joc de dame din Moldova - campion naţional la jocul de dame, varianta rusă. Destinul a făcut, ca principalele sale performanţe să fie Încurajat de primele succese şi de profesorul său, Ion legate de Brazilia. Anume aici, în 1993, obţine medalia Dosca şi-a propus să ajungă la finala unională. A mun- de bronz la Campionatul Mondial. Peste trei ani tot aici cit şi a reuşit. devine vicecampion mondial. Până la titlul suprem mai Treptat se include în circuitul competiţional naţional. rămânea o singură treaptă. Şi în 1999 îşi atinge obiecti- Debutul n-a fost strălucit. Dar în curând se debarasează vul. S-a întâmplat tot în Brazilia, la Sao Paulo. de emoţiile începutului şi la 15 ani devine Campion al „A fost greu, foarte greu, deoarece am avut 13 adver- Republicii Moldova la juniori, iar câteva luni mai târziu sari, care doreau şi meritau şi ei să fie primii,- îşi amin- ocupă locul cinci la Campionatul Unional. Pe atunci teşte astăzi Ion Dosca. Pe cinci dintre concurenţi i-am învăţa la Străşeni. Acolo, însă, nu dispunea de posibi- învins, iar opt partide le-am terminat la egalitate. Orice lităţi pentru a-şi pune în valoare talentul şi se transferă speculaţie că am avut noroc este exclusă: eu am termi- la Liceul-Internat cu profil sportiv din capitală.- Chi nat turneul neînvins. Victoria am repurtat-o eu. Dar ea şinăul a avut o influenţă benefică asupra carierei sale. aparţine în măsură egală şi celor care s-au aflat alături Aceste condiţii ideale i-au permis să obţină medaliile de mine, m-au susţinut şi m-au ajutat să depăşesc toate de argint şi de aur la competiţiile unionale de tineret. obstacolele.” Aceste succese l-au motivat să-şi determine consacra- Tot în acel an, campionul din Bucovăţ a fost decorat rea – şi-a propus să ajungă primul în lume. Realizarea cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar membrii Asociaţiei Pre- acestui obiectiv a necesitat o cale destul de lungă. Până sei Sportive l-au desemnat drept cel mai bun performer la urmă şi-a atins scopul. În 1974 cucereşte primul titlu al anului. În anul 2000 realizează o nouă performanţă de campion naţional la seniori. În urma acestui succes de răsunet – devine campion al Statelor Unite ale Ame- devine maestru în sport. ricii. În anul 2005 Asociaţia americană de profil l-a de-

84 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  SPORT semnat pe Ion Dosca al patrulea în topul celor mai mari Ion Dosca a fost lider de la începutul turneului şi jucători din toate timpurile. În 2000, în Statele Unite până la ultima rundă. În ultimul act al competiţiei, însă, ale Americii, precum şi un an mai devreme în Brazilia, a cedat la limită în faţa lui Oleg Daşkov din Rusia şi, în Ion Dosca este invitat să evolueze sub drapelul acestor consecinţă, a devenit vicecampion. De remarcat că la state, dar jucătorul de dame nu acceptă. Este convins, că Jocurile de la Beijing Moldova a mai cucerit două me- menirea lui este să-şi onoreze neamul şi ţara. Deşi după dalii: Elena Miscov a urcat pe treapta a doua a podiu- aceasta s-a confruntat cu mai multe probleme, el totuşi mului de premiere, iar Iulia Romanschi a ocupat locul rezistă şi ulterior se învredniceşte de medaliile de bronz trei. Ei au cucerit aceste distincţii într-o luptă acerbă cu la Campionatele Mondiale din 2004 şi 2007 din Brazilia jucătorii din China şi India, SUA şi Brazilia, Germania şi Germania. şi Japonia, Rusia şi Ucraina. La finele anului trecut în oraşul brazilian Recife a avut loc Campionatul Mondial la jocul de dame fulger. Compatriotul nostru a devenit vicecampion mondial. Tot atunci, campionii lumii au decis să fondeze un club elitar, numit Clubul Campionilor Mondiali. Preşe- dinte a fost ales conaţionalul nostru Ion Dosca. Anul curent, în oraşul ucrainean Dnepropetrovsk a găzduit ediţia ordinară, a paisprezecea, a unui prestigios turneu internaţional de joc de dame. Republica Mol- dova a fost reprezentată de marele maestru Ion Dosca care, deşi a debutat mai modest, după patru runde se sutuează printre liderii competiţiei. Dar spre final a consemnat două egalităţi, cu Nikolai Pancenko şi Ni- kolai Skavronski, ambii din Ucraina, fapt ce a permis La 10 noiembrie 2007, jucătorul moldovean de dame concurenţilor săi principali, ruşii Vladmir Egorov şi Ion Dosca s-a plasat pe locul trei la Campionatul Mon- Nikolai Strucikov, să-l depăşească în top. dial de dame (1-10 noiembrie), desfăşurat la Saarbrück- Conform ratingului, la startul turneului cel mai bine en, Germania. Campion mondial devenise şi rusul Ni- plasat la acest indice era Vladimir Egorov, care s-a situ- colai Strucikov. Pe locul doi a urcat Oleg Daşcov, de at în final pe primul loc. Ion Dosca se afla pe locul doi la asemenea, din Federaţia Rusă. acest capitol, având 2429 puncte. În campionat au concurat 26 de participanţi. În pen- ultima etapă, Ion Dosca a acumulat 13 puncte, cu un punct mai puţin decât brazilianul Augusto Corvalio. În lupta pentru locul trei, Dosca şi-a învins contracandi- datul cu scorul 2:0. Destul de fructuos a fost pentru el şi anul 2008. A urcat pe podium la cinci turnee de „Grand Slam” con- secutiv. Dar în toamna anului trecut (octombrie), la Beijing a avut loc prima ediţie a Jocurilor Mondiale la sporturile intelectuale. Şahul, jocul de dame, bridge-ul, go şi jocul chinezesc Xiong-Qi au întrunit trei mii de sportivi din 143 de ţări.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 85  SPORT

Elena Mişicov

Mişicov s-a impus la jocul de dame puncte, Iulia Makarenkova, Ucrai- fulger (două reprize a câte 3 minute na şi Daria Feodorciuk, Belarus, de gândire la fiecare partidă), in- ambele cu câte 9 puncte. În confor- trând în posesia medaliei de aur. mitate cu regulamentul Federaţiei La jocul rapid (2 reprize a câte Mondiale de Joc de Dame primele 10 minute timp de gândire) Ele- patru clasate au continuat lupta na Mişicov, a devastat-o în meciul nemijlocită pentru medalii. Elena decisiv pe campioana mondială la a învins-o pe Feodorovici cu sco- jocul clasic Victoria Motriciko din rul 2:0, iar Kuzina cu acelaşi scor a Ucraina. Demonstrând o serie de depăşit-o pe Makarenkova. În felul calităţi psiho-analitice de excepţie, acesta, finala Campionatului Euro- pei, ediţia 2008, s-a disputat între În anul 2009, Elena Mişicov, Mare analiză şi sinteza situaţiilor create, inventivitatea şi originalitatea miş- compatrioata noastră Elena Mişi- Maestru Internaţional, absolventă cov şi Iulia Kuzina din Rusia. Dând a Facultăţii de Ştiinţe Economice a cărilor, dublate de simţul anticipă- rii şi previziunii acţiunilor adversa- dovadă de calităţi volitive de excep- USM, a reuşit să-şi îmbogăţească şi ţie, care includ în sine o voinţă fer- aşa impresionatul palmares. rei din ţara vecină, sportiva noastră a reuşit să invingă, realizând o nouă mă şi puternică de a învinge şi de În decada a doua a lunii februa- performanţă – să devină pentru a a mobiliza la maximum capacităţile rie curent, în incinta Şcolii Spor- şaptea oară Campioană mondială gândirii, stăpânindu-şi stările afective Specializate de Şah a Direcţiei atât la categoria tineret, cât şi la se- tive, E. Mişicov obţine o victorie Educaţiei Chişinău, s-a desfăşurat niori. clară în faţa multiplei campioane Campionatul naţional feminin la a Federaţiei Ruse I. Kuzina cu sco- Iar în luna iulie, Elena Mişicov a joc de dame. Ediţia ordinară din rul de 2:0. Aşadar, medalia de aur mai participat la două Campionate acest an a întrunit cele mai puter- şi laurii de campioană continentală Europene la jocul de dame, adju- nice opt sportive din Republica revin jucătoarei din Moldova, care decându-şi două medalii de aur şi Moldova. Lupta decisivă pentru tit- a acumulat 15 puncte. una de argint. lul de campioană naţională s-a dat Apoi în perioada 6-16 septembrie, Mai întâi, în perioada de 1-9 iu- între Elena Mişicov, Mare Maestru în oraşul ucrainean Eupatoria, situ- lie, în oraşul Kargopol, regiunea Internaţional, multiplă premiantă at în Peninsula Crimeea, s-a desfă- Arhanghelsk, Federaţia Rusă, s-a la numeroase competiţii interna- şurat ediţia ordinară a Campiona- desfăşurat Campionatul European ţionale de anvergură şi Iulia Ro- tului European de tineret (sportive la jocul de dame 64, joc clasic, fe- manscaia, căreia i-a revenit treapta care nu depăşesc vârsta de 23 ani). mei (senioare). După faza prelimi- a doua a podiumului de onoare. La jocul de dame fulger (două re- nară din 7 runde pe primele patru Această competiţie a constituit prize a câte 3 minute de gândire poziţii s-au clasat: Elena Mişicov o etapă importantă de pregătire că- la fiecare partidă) Elena Mişcov şi -11 puncte, Iulia Kuzina, Rusia – 10 tre Campionatul mondial din Polo- Victoria Motriciko din Ukraina au nia, care a avut loc în acumulat câte 6 punc- luna martie. te şi, conform regula- Iar în perioada 15- mentului, au trebuit să 23 aprilie, în capita- mai dispute încă patru la Germaniei, oraşul partide. Meciul direct Berlin, s-a desfăşurat s-a terminat cu scorul Campionatul Mondial de 2,5 : 1,5 şi Mişicov de tineret la jocul de îşi mai adjudecă un dame. La această pres- titlu de campioană. tigioasă competiţie, La jocul clasic Elena a sportiva noastră s-a cucerit medalia de ar- învrednicit cu două gint, cedând doar 0,5 titluri de campioană puncte în meciul final mondială. V. Motriciko din ţara La început, Elena vecină.

86 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  SPORT

După faza preliminară din 7 run- pentru medalii. Elena a învins-o pe ternică de a învinge şi de a mobiliza de, pe primele patru poziţii s-au Feodorovici cu scorul 2:0, iar Ku- la maximum capacităţile gândi- clasat: Elena Mişicov -11 puncte, zina cu acelaşi scor a depăşit-o pe rii, stăpânindu-şi stările afective, Iulia Kuzina, Rusia – 10 puncte, Makarenkova. În felul acesta, fina- E. Mişicov obţine o victorie clară Iulia Makarenkova, Ucraina şi Da- la Campionatului Europei, ediţia în faţa multiplei campioane a Fe- ria Feodorciuk, Belarus, ambele cu 2008, s-a disputat între compatri- deraţiei Ruse I. Kuzina cu scorul de câte 9 puncte. În conformitate cu oata noastră Elena Mişicov şi Iulia 2:0 Aşadar, medalia de aur şi laurii regulamentul Federaţiei Mondiale Kuzina din Rusia. Dând dovadă de de campioană continentală revin de Joc de Dame primele patru cla- calităţi volitive de excepţie, care in- jucătoarei din Moldova, care a acu- sate au continuat lupta nemijlocită clud în sine o voinţă fermă şi pu- mulat 15 puncte.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 87  LINGVISTICĂ

Elena Prus

Studii: ştiinţifice Lecturi filologice (ULIM, • Şcoala medie № 1 din Bălţi 2006); (1976, Medalie de aur); • Vicepreşedinte al Asociaţiei In- • USM, Facultatea Limbi Străine ternaţionale a Profesorilor de lim- (1976-1981, Diplomă cu menţiu- bă franceză (filiala moldovenească, ne). 2001-2003). Actualmente Membru Formare academică: de onoare. • Aspirantură la USM (1983- Abilitare de conducere a tezelor 1986); de doctor (2001) • Doctorat la Universitatea “Al. I. • Membru a Seminarelor de Cuza”, Iaşi, România (1991-1995); profil la specialităţile „Literatura • Studii postdoctorale la Acade- universală şi comparată” (USM); mia de Ştiinţe a RM (2001-2004). „Teoria literaturii” (AŞM); „Limbi romanice” (ULIM); Aria intereselor ştiinţifice: isto- • A condus teza V. Cucerescu ria literaturii franceze, istoria lite- „Universul urban în opera lui Ja- raturii universale, literatură com- mes Joyce” (USM, 2006); parată, teoria literaturii, poetică, hermeneutică, stilistică, intercultu- Afiliere la societăţi academice şi ralitate. de creaţie: Reputatul filolog de limbă fran- Parcurs profesional: Membru al Adunării Secţiei de ceză, Elena Prus, cunoscută prin • Director al Institutului Cer- Ştiinţe a A.Ş.M. (2008); activitatea ştiinţifică prodigioasă cetări Filologice şi Interculturale, Membru al Uniunii Scriitorilor în ţară şi peste hotarele ei, la fel şi prof. univ. Catedra Filologie Fran- din România (2008); în calitate de cadru didactic la Uni- ceză, ULIM (din 2006); versitatea Liberă Internaţională din Membru al Uniunii Scriitorilor • Decan, Facultatea Limbi şi Lite- din Republica Moldova (2008); Moldova, şi-a sărbătorit în anul raturi Străine, UPS “Ion Creangă”, Membru de onoare al Asociaţiei 2009 jubileul, împlinind o frumoa- Chişinău (1998-2001); socio-culturale “Fenêtres francop- să vârstă. Înainte de a vorbi despre • Conferenţiar universitar, lector hones”, Paris (din 2008); activitatea Domniei Sale, vom trece superior, Catedra Filologie France- în revistă cele mai importante date ză, UPS “Ion Creangă”, Chişinău Membru al Consiliului adminis- biografice ale dnei Elena Prus. (1997-2005); trativ al Ligii Internaţionale de În- Elena Prus s-a născut la două sep- • Lector superior, Catedra Lite- văţământ, Educaţie şi Cultură (din tembrie 1959 la Dîngeni, Ocniţa. În ratură rusă şi universală, UPS “Ion 2007); prezent este director al Institutului Creangă”; (1986-1991, 1996-1997 Membru al grupului Toniţa Art Cercetări Filologice şi Intercultura- Cursuri); Grup, Suceava, România (2007); le ULIM. În 1998 la Iaşi a susţinut • Lector asistent, Catedra Limbi Membru de onoare al Asociaţiei teza de doctor în filologie în dome- Străine, Universitatea de Stat “Ale- francofone pentru dezvoltarea edu- niul stilisticii şi poeticii (Poetica şi cu Russo”, Bălţi (1981-1983). caţiei în Moldova, Paris (2003); stilistica modalităţii în opera lui Cursuri universitare: Poetica, Membru al Asociaţiei de litera- Proust). Ulterior, în 2005, la AŞM Hermeneutica (ULIM); Istoria lite- a susţinut şi teza de doctor habili- tură generală şi comparată din Ro- raturii franceze, Cultura şi civiliza- mânia (2000); tat în filologie asupra unei teme din ţia Franţei, Interpretarea textului, Membru al Uniunii internaţiona- Literatura universală şi comparată Teoria textului (UPS “Ion Crean- le a jurnaliştilor şi a presei de limbă (Reprezentarea românească a Pa- Istoria literaturii gă”, Chişinău); franceză (2000). rizienei în literatura franceză din a universale (UPS “Ion Creangă”, doua jumătate a secolului al XIX- Chişinău); Curs practic Limba Expertiză ştiinţifică: • lea). franceză (Universitatea de Stat Secretar al Comisiei de experţi Acestea i-au permis calificări în “Alecu Russo”, Bălţi). în literatură al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare din direcţii precum: filologie, traducere, Activitate profesională şi de Republuca Moldova (din 2007); predare a limbii şi literaturii france- management: • Consultant ştiinţific la Editu- ze. Are titlul didactic de conferenţiar • Redactor-şef al revistei ştiinţifi- ra “Institutul european”, Iaşi (Ro- universitar (1997); profesor univer- Intertext ce (ULIM, 2007); mânia), Seria “Academica” (din sitar (2006). • Redactor-şef adjunct al revistei 2006); 88 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  LINGVISTICĂ

• Membru al Comitetului de re- În ceea ce priveşte activitatea de ve pentru activitatea participanţi- dacţie al publicaţiei Analele Univer- peste hotare, pe lângă numeroase lor. Au susţinut comunicări speci- sităţii din Craiova (România), Seria participări la conferinţe, colocvii alişti din Austria, Germania, Polo- “Ştiinţe filologice” (din 2006); internaţionale, organizate peste ho- nia, Republica Moldova, România, • Membru al colegiului de redac- tarele ţării, articole, studii publica- Spania. ţie al Revistei semestriale de studii te în afara teritoriului ei, îl putem În prima zi, la 5 noiembrie Elena culturale şi filozofice româneşti, menţiona şi pe cel ce a avut loc la Prus a avut o comunicare în plen: on-line ROCSIR ,http://www.roc- Galaţi în 2008. Acesta a fost conce- “Emigraţia: grandoarea şi mizeria sir.usv.ro/board.htm (2006). put de Ministerul Educaţiei şi cer- iluziilor”. cetării, Universitatea “Dunărea de Expertiză internaţională: Discours et images / coord. San- Jos” din Galaţi, Centrul de cerceta- • Expert asociat al Biroului Euro- da-Maria Ardeleanu. – Iaşi: Casa re, comunicare culturală şi literatu- pa Centrală şi Orientală al Agenţi- Editorială Demiurg, 2009. – 230 p. ei universitare a Francofoniei (din ră şi numit Colocviul Internaţional În lucrarea apărută la Iaşi, prin- 2004); “Canon şi anticanon în demersul tre alţi specialişti de literatură a fost • Expert al Centrului European critic actual” unde dna Elena Prus, inclusă şi Elena Prus. de Limbi moderne al Consiliului pe lângă alte nume notorii, precum Europei (state ne-membre) (1999- Eugen Simion, Dan Mănucă, Mi- Culegerea respectivă de texte este 2001); oriţa Ulrich etc., a fost membru al o muncă colosală a unei echipe, • Preşedinte al Comisiei de ex- comitetului ştiinţific, la fel, a avut o care se face pe parcursul ultimilor perţi pentru disciplina Limbi străine comunicare în plen. Colocviul s-a ani în cadrul Facultăţii de Litere şi a Ministerului Învăţământului din desfăşurat pe perioada 26-28 mai. Ştiinţe ale Comunicării şi a Centru- Republica Moldova (1999-2001). Dintre acestea în prima zi, dna Prus lui de cercetări, analiza discursului a participat la colocviu cu o comu- a Universităţii “Ştefan cel Mare” Proiecte: nicare, în ultima zi, atunci când din Suceava, România, în colabo- • Colocviul Internaţional Fran- au avut loc comunicările pe secţi- rare cu colegii Facultăţii de limbi copolyphonie, ULIM, (ed. 2006- uni, dna Prus a fost moderatoarea străine a Universităţii de Stat din 2008); secţiunii “Discurs critic şi modele Moldova. În general, prin conţinu- • Membru al Grupului de experţi culturale: Dialoguri şi interferenţe tul volumului se valorifică diferen- al Consiliului Europei în promo- culturale”. Şi în cadrul acestei secţi- ţa ca individualitate a fiecărui text varea demersului integrat în prob- uni dna Prus a avut o comunicare: şi, totodată volumul demonstrează lema genurilor la şcoală, Direcţia „Sincronizarea canonului: parcurs vitalitatea domeniului semiologiei Generală a Drepturilor omului basarabean”. aplicate în lingvistică, literatură sau (2001-2003); arte vizuale. Limbajul şi imaginea • Coordonator naţional al Proiec- Mai recent, în 2009, la 5-7 noiem- sunt unanim înţelese (percepute) tului Consiliului Europei “Educaţia brie, la Iaşi a fost organizat Simpo- de către autori ca fenomene de co- pentru democraţie într-o societate zionul Internaţional “Diaspora municare, care pun în evidenţă cel democratică (2001-2002)”; culturală românească: paradigme puţin două aspecte: • Membru al proiectului Edu- lingvistice, literare şi etnofolclori- caţia de gen, UPS „Ion Creangă” ce”, iniţiat de Institutul de Filologie 1. Configuraţia de limbaj şi cea (1999-2001). Română “A. Philippide” şi Asoci- iconică concură la producerea (in- aţia Culturală “A. Philippide” din terpretarea) sensurilor; Alte experienţe: Iaşi. Simpozionul a continuat cu 2. Semnificaţiile (sensurile) apar • Autor de scenarii literare şi pre- seria întrunirilor academice anua- în contexte pe care trebuie să le zentatoare a emisiunilor de cultură le, având ca tematică generală iden- luăm în consideraţie. şi literatură la Televiziunea Naţio- titatea etnoculturală românească în nală Moldova (1991-1995). Mai multe opţiuni sunt reprezen- contextul european actual. În cad- tate în acest volum când într-o ana- Stagieri ştiinţifice: rul acestei manifestări ştiinţifice a liză internă, când în una externă, Universitatea Sorbonne Nouvel- fost acordată o atenţie specială sfe- în sincronie sau în diacronie, prin le, Paris III; rei de interes aferente fenomenului comparaţie cu universul mijloace- Universitatea Marc Bloch, Stras- migraţionist contemporan, astfel lor media sau cu cel de „practici bourg II; încât lucrările care au fost prezen- umane”. Punctele de vedere se în- tate să acopere un număr relativ crucişează şi uneori se contrazic. Consiliul Europei, Centrul de extins din punctele de interes ma- Studii europene, Strasbourg; jor ale problematicii migraţioniste Analiza fenomenelor ce ţin de Universitatea Champagne Urba- (interes cultural, ştiinţific, spiritual, limbaj nu poate fi abordată decât na, Archiva “Kolb-Proust”, SUA; economic, social). în maniera interdisciplinară, cu condiţia ca interdisciplinaritatea Universitatea de Stat “Taras Şev- A fost organizată o expoziţie de să fie focalizată în jurul ipotezelor cenco”, Kiev, Ukraina. cărţi şi alte publicaţii reprezentati- comune.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 89  LINGVISTICĂ

În lucrare au fost incluşi trei au- (J. Galsworthy). Idioms belong to Lumières et „s’impose surtout à Pa- tori basarabeni: Dumitru Melen- the periphery of the language and ris, où les aristocrates sont obligés de ciuc, Ludmila Zbanţ, care au luat mostly they are used for stylistic briller et d’inventer en permanence în discuţie discursul şi imaginea, purposes, making speech more ex- de nouveaux signes distinctifs, pour având în vedere sensul lexical, sin- pressive and producing are stronger maintenir la distance envers ceux tactic şi suprasintactic în comuni- impact on the reader/listener. (Me- qui les imitent. care şi Elena Prus, care a abordat lenciuc, D., Zbanţ, L. P. 133-134) L’intensité de cette compétition tema modei ca poetică a creaţiei. La représentation, surtout celle destinée à réaffirmer constam- Reproducem fragmente ale auto- visuelle, devient un instrument ef- ment les différences sociales devant rilor noştri. ficace dans le débat sur le rôle de les concurrents, produit un art de “Phraseological units, including la femme dans la société et sert de consommation spécifique.” (Mu- saying, are subject to change. They référence pour imposer l’image de la chembeld, p. 213) may be intentionally changed to femme à la mode. La publicité, les Parallèlement à l’évolution des produce a stylistic impact on the publications féminines, les images à personnages, les toilettes relèvent reader, listener or TV viewer: A la mode font des femmes des man- et marquent les étapes du parcours bird in hand is worth two in the nequins expressifs. social. Les différences vestimentai- bush – Time was passing his bird La strtégie masculine dans ce pro- res entre des quartiers expriment, in the bush no nearer the hand (J. blème consiste dans l’encourage- dans tous les temps, moins des par- Galsworthy) – He was to be approa- ment de la préoccupation féminine ticularités locales que des contrastes ched with a sizable bird in hand. de coqueter et de séduire, pour la sociaux. Plus que le portrait d’une (Dreiser). This idiomatic expres- distraire de préoccupations sociales classe, elles expriment sa volonté sion in different European langua- plus importantes. C’est pourquoi d’affirmation. La mode impose une ges has developed different forms: tout au long du XIX-ième siècle les juxtaposition esthétique de classe. Romanian – Nu da pasărea (vra- hommes se sont préoccupés de près La splendeur des vêtements com- bia) din mână pe cea de pe gard; de cultiver l’idéal féminin, qui leur pose un langage de supériorité. Russian – Лучше синица в руке, convenait. La femme offre un spectacle défini чем журавль в небе. There are L’exclusion des femmes de la vie par les vêtements et le cadre. L’im- many examples of deformations of active a mené à leur préoccupation portance de l’image fait que les ap- idioms in Russian and Romanian. pour des choses superficielles. E. parences sont l’enjeu le plus grand An example of advertising beer Roy-Reverzy considère même que des femmes. Les femme de la classe on Russian TV: Лучше бутылка la femme est préoccupée seulement supérieure, les aristocrates et les пива в руке, чем прекрасная par des détails sordides de la vie bourgeoises, sont destinées à la scè- девица на песке. Criticizing active quotidienne ou de la décoration du ne du monde, substitut de la Cour, buyers for not checking the neces- corps pour masquer son vide exis- se guidant sur l’étiquette imposée sary documents before purchasing tentiel. Cette vision masculine en- par la mode. La Parisienne se place some bad quality foods, a TV an- vers la mode et la femme apparaît en avant-scène, parce qu’elle crée nouncer used: Pară mălăiaţă în dans Conseil à une Parisienne de le modèle, mais elle ne le suit pas”. cavitatea bucală a consumatorului Musset: (Prus, E., p. 172) (deformation of: Pară mălăiaţă în „Je voudrais n’avoir de souci au Scriitori şi publicişti ie- gura lui Nătăfleaţă). Examples of monde this kind are numerous: To be born Que ma taille ronde şeni contemporani : dicţio- with a silver spoon in one’s mouth Mes chiffons chéris nar : 1945-2008 / N. Busu- (They had sucked their silver spoon Et de pied en cap être la poupée ioc, Fl. Busuioc. – Iaşi : Vasi- so long...now she is threatened with Mieux équipée liana ’98, 2009. – 740 p. a spoon of bone). (J. Galsworthy) – De Rome à Paris.” It is the last straw that breaks the Elena Prus a fost inclusă şi în vo- Les vêtements résument la posi- camel’s back... (He said public pa- lumul prezentabil, de proporţii şi tion sociale, marquent l’apparte- tience was a camel, on whose back minuţios documentat, al scriitori- nance à un group et permettent à the last atom that could be borne lor şi publiciştilor ieşeni contem- ses membres de se reconnaître. La had already been laid. – To cry over porani, întocmit de Nicolae Busu- mode permet la différenciation de the spilt milk... (Try to make him ioc şi Florentin Busuioc, apărut la l’élite du peuple, ainsi que de tracer feel that we admire him for spilling Iaşi în anul 2009. des frontières invisibles séparant les the milk... There is no help for spilt Evidenţiem câteva rânduri con- raffinés des moins raffinés. Pour les milk) (Trollope). – One may as well semnate despre Elena Prus în dic- femmes mondaines, la mode est une be hanged for a sheep as for a lamb ţionarul menţionat: préoccupation permanente et palpi- (If he was to be hung by the law, “Profesor universitar, director al tante (parfois unique). Le phénomè- by all means let it be for a sheep). Institutului de cercetări filologice şi ne de la mode s’accélère au Siècle des

90 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  LINGVISTICĂ interculturale ULIM, redactor-şef tul ei de a îmbina reuşit profesia de manescă a parizienei: mit şi reali- adjunct al revistei “Lecturi filologi- profesor cu cea de scenarist şi pre- tate rămâne, este adevărat, nucleul ce” (din 2006), membră a Asociaţiei zentator TV, pentru un ciclu de me- central al cercetării, dar, în ansam- de literatură generală şi comparată dalioane literare despre literatura blu, exegeza dezvăluie un portret al din România (din 2000), membră a universală. Parizienei, printr-un demers inter- Consiliului administrativ al Ligue A urmat apoi doctoratul doamnei pretativ, extrem de riguros, în care Internationale de l’ensignement, de Prus în România, la Universitatea realitatea social-istorică, irealitatea l’education et de la culture, cu se- din Iaşi, „Alexandru Ioan Cuza”, cu mitică (din mentalul colectiv) şi ire- diul la Paris (din 2007), consultant o teză despre opera lui Marcel Pro- alitatea literară intercomunică în ştiinţific la Editura Institutului Eu- ust, lucrare publicată ulterior, care permanenţă. ropean din Iaşi, seria “Academica” s-a dovedit a fi una de referinţă în Identificarea şi dezvăluirea, prin (2006), expert al Centrului european exegeza proustiană, constituind în interpretare, a acestui portret, com- de limbi moderne al Consiliului Eu- spaţiul românesc un ghid important plex prin multitudinea de ipostaze ropei (1999-2001). Colaborează la pentru toţi cei care şi-au propus să din care se constituie, au fost posibi- importante reviste cu profil literar descopere aventura căutării timpu- le, în primul rând, datorită percepe- şi publicistic, între care: Secolul 21, lui pierdut, întru înţelegerea mai rii de către exegetă a poziţiei speci- Dacia literară, Literatura şi arta, pregnantă a operei literare. fice a personajului feminin în litera- Lumina lină (SUA), Limba româ- Anii ce au urmat de la susţinerea tura franceză din jumătatea a doua nă, Lecturi filologice, Semn, Revista doctoratului s-au dovedit a fi deo- a secolului al XIX-lea, pe de o parte, de lingvistică şi ştiinţă literară etc. sebit de rodnici pentru literatura diferit de Pariziana lui Balzac, pe de Semnează articole, eseuri, recenzii noastră. Câştigătoare a mai multor alta, refuzând condiţia de personaj şi în publicaţii din Franţa, Canada, proiecte internaţionale, Elena Prus între alte personaje. Această recep- Siria. Autoare a volumelor de cri- şi-a diversificat preocupările lite- tare i-a impus, apoi, autoarei să-şi tică literară Pariziana românească rare şi ştiinţifice obţinând stagii în înscrie cercetarea în perspectivă in- – mit şi modernitate (Iaşi: Institutul diverse oraşe ale Statelor Unite ale terdisciplinară”. (p. 163) European, 2006), Poetica modali- Americii şi Europei. Victor Banaru: tăţii la Proust (Chişinău: Editura “Ruxanda”, 1998). Este autoare de Am avut marea satisfacţie să o în- “Prin categoria modalităţii, opera manuale şi ghiduri didactice. (p. tâlnesc pe cercetătoarea noastră, cu lui Proust capătă în lucrarea doam- 684)”. certă vocaţie europeană, în repetate nei Elena Prus o nouă şi originală rânduri, la Paris, fie în biblioteci, fie interpretare, care ne va permite să Alloquor: Studia Huma- la Institutul Cultural Român ori în mergem mai departe în investigaţii- nitatis Iassyensia: Volu- alte locuri unde interferenţa dintre le noastre. Dar am înţeles deja ceea mul 2. – 2009. – Nr. 3 (Iul.- cultura franceză şi română era evi- ce am intuit, poate, cândva, că tex- Sept.) dentă. S-au întâlnit şi preocupările tul proustian, ca de altfel orişicare noastre literare la tema exilului ro- alt text artistic, este polimodal şi, În resvista Alloquor: Studia Hu- mânesc, Elena Prus scriind o recen- subliniază doamna Elena Prus, de manitatis Iassyensia: Volumul 2 de zie foarte interesantă despre roma- aceea şi prin aceea, polifonic; că el la Iaşi, doamnei Elena Prus îi este nul Aurorei Cornu, publicat în en- are o înaltă tensiune modală care dedicat un capitol aparte, numit In gleză”, . (p. 161) decurge din faptul că scriitorul, fi- honorem – jubileu Elena Prus. În Fuga spre Centru ind în acelaşi timp autor, narator, cinstea omagiatei au semnat despre Dumitru Irimia: protagonist şi, de ce nu, naratar, se ea Lucreţia Bârlădeanu, Dumitru “Lucrarea dnei Elena Prus, Pa- află într-o veşnică căutare a sinelui, Irimia, Victor Banaru, Ludmila riziana românească: mit şi moder- străduindu-se nu numai să constru- Branişte, Gina Nimigean. nitate (Iaşi: Institutul European, iască din vise, amintiri, lucruri şi 2006) este rezultatul unei cercetări Aducem câteva fragmente din secvenţe efemere de altădată, frân- aprofundate care îşi are motivarea autorii care au semnat despre dis- turi de vorbă trecute pe lângă urechi, înainte de toate în obiectul însuşi al tinsul critic literar de la noi. Primul o lume ce n-ar mai fi aparentă, ci cercetării, reflectând, în acest sens, fragment aparţine Lucreţiei Bârlă- reală, a lui, care ar fi universul său modul specific de a fi al exegetei. deanu, basarabeancă şi ea. artistic, pe care să-l exteriorizeze, Preocupată de fiecare dată de afla- „Cunosc activitatea ştiinţifică şi dar şi să-şi înţeleagă devenirea sa ca rea şi folosirea tuturor căilor prin literară a Elenei Prus de peste două om de artă, să pătrundă în esenţa care interpretarea sa să ajungă până decenii, din perioada când activam eului care nu acceptă orbeşte bana- la stratul de adâncime al fenomenu- împreună la Universitatea Peda- lul mediului ambiant, viaţa, ci o sului luat în atenţie, dna Elena Prus gogică de Stat „Ion Creangă”. M-a biectivează şi, fără a obosi vreodată, nu putea să nu depăşească limitele impresionat atunci în special talen- îşi caută locul şi rostul în ea”. descrise de titlu. Reprezentarea ro-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 91  Ştiinţa literaturii

Negură, Petru. Ni héros, ni traîtres : Les écrivains moldaves face au pouvoir soviétique sous Staline / Petru Negură ; préface de Catherine Durandin – Paris : L’Harmattan, 2009. – 420 p.

le cadre de l’URSS, la rupture et transformări sociale şi culturale ma- jusqu’où avec le passé – dont nous jore, dar şi de un grad de violenţă avons aujourd’hui besoin pour sai- fără precedent din perioada anilor sir les faisceaux de complexité du 1924-1956. Pornind de la o lectură présent. Quelle identité, quelle mo- paralelă a poziţionării scriitorilor dernité aujourd’hui pour la Répu- faţă de „construcţia socialistă” în blique de Moldavie ? Quels liens RASSM, autorul reuşeşte un adevă- avec Moscou et avec Bucarest ? Quel rat „tur de forţă” intelectual, abor- regard de soi-même à soi-même ? dând subiecte fundamentale din Însăşi, Petru Negură este doctor experienţa istorică a Basarabiei şi în sociologie, lector la Universita- Transnistriei, precum: moderniza- tea Pedagogică de Stat “Ion Crean- rea şi provocările ei, relaţiile dintre gă” şi la Universitatea de Stat din centru şi periferie, mizele identitare Chişinău. El coordonează Centrul şi diversele ipostaze ale „fabricării pentru Studii Interdisciplinare în naţiunii”, problema creării, accep- Ştiinţe Sociale D. Gusti (Moldova, tării sau respingerii unui „canon Universitatea de Stat). cultural” etc. Toate aceste aspecte se încadrează într-o analiză minuţi- Debutul unui autor basarabean la Îmbinarea dintre denumirea căr- oasă şi nuanţată a relaţiei dintre in- prestigioasa Editură “L’Harmattan” ţii şi subtitlul ei reflectă esenţa me- telectuali şi putere, care răspunde, din Occident, cu o carte despre scri- sajului transmis de autor. Potrivit într-un anumit mod foarte original, itorii moldoveni din perioada sta- lui Petru Negură, titlul cărţii sale şi la întrebarea despre cauzele acelei linistă, nu poate trece neobservat. exprimă perfect lupta şi presiunea „identităţi disonante” care rămâne, Cartea a fost prefaţată de cunos- la care au fost supuşi intelectualii şi până astăzi, dilema fundamentală cuta specialistă în domeniul istori- în perioada regimului sovietic. „J’ai a societăţii moldovene. ei românilor, Catherine Durandin. découvert un monde fascinant des Ea menţionează : «Jeune historien gens qui, confrontés à des pressions În acest volum, autorul Petru Ne- moldave, Petru Negură s’est posé, sans précédent, ont essayé de mener gură, relevează dinamica istorică a avec cette étude, un défi ambitieux. une vie supportable et digne, en dé- teritoriului Basarabiei, dar în anali- Il s’en explique : il étudie et cher- pit des pressions annihilantes” (“Am za sa, pe lângă metode sociologice che à comprendre la relation des descoperit o lume fascinantă de oa- riguroase şi sofisticate foloseşte şi intellectuels à un pouvoir totalitai- meni care se confruntă cu presiuni calităţi narative deosebite. Cu alte re, ici stalinien de 1924 à 1956. Il fără precedent, dar au încercat să cuvinte, autorul reuşeşte să impre- s’applique à cerner le processus de ducă o viaţă suportabilă şi demnă, sioneze nu numai prin erudiţie, construction nationale, ici moldave, în ciuda presiunilor”), autorul a de- analize lucide şi echilibrate, o meto- sous une domination étrangère, rus- clarat la lansarea cărţii sale. dologie coerentă şi bine construită, so-soviétique, en l’occurrence. Enfin ci şi, mai ales, prin suflul textului şi Tânărul istoric moldovean Petru se portant vers le centre, Moscou, vivacitatea naraţiunii. Negură a apărut cu acest studiu, il s’interroge sur la projection d’un având intenţia să descrie despre Petru Negură în studiul său com- modèle – le réalisme socialiste- vers activitatea intelectualilor în peri- bină foarte bine baza arhivistică une périphérie… Sa République de oada totalitară stalinistă, fapt care impresionantă şi tehnicile intervi- Moldavie. a lăsat amprenta pe structura şi evării unor subiecte atent selectate, Ce défi d’intelligence est tenu. conţinutul literaturii de pe timpuri. ceea ce conferă surselor folosite în Le livre importe de par sa qualité Cartea lui Petru Negură propune o studiu o credibilitate mai mare. intrinsèque, densité et érudition, radiografiere incitantă, complexă Subiectul de bază al cărţii îl for- mais il y a plus. Ce texte porte un şi multidimensională a traiectoriei mează analiza instituţională a Uni- décryptage de phénomène à la fois personale, ideologice şi instituţio- unii Scriitorilor din Moldova. politique, social et culturel – la so- nale a unui grup social – scriitorii Unul dintre cele mai interesante viétisation d’un espace entré dans moldoveni într-o epocă marcată de şi complexe aspecte abordate în vo-

92 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Ştiinţa literaturii lum este problema modernizării şi a diferitelor viziuni modernizatoare, care se întâlnesc în acest spaţiu în perioada interbelică. Un alt subiect fascinant al volumului se referă la controversele generaţionale din Ba- sarabia şi RASSM, care sunt tratate de autor în termeni sociologici şi, deci, opuşi unei judecăţi „valori- ce”, încă atât de prezentă în istoria noastră literară. Este incontestabil meritul lui Petru Negură, că a fo- losit metoda sociologică pentru a elucida o problemă istorică. În acest sens, volumul este un exemplu de „multidisciplinaritate” în acţiune. Totodată, chiar dacă mesajul cărţii poate părea „provocator”, ar trebui să încercăm să depăşim viziunea SM) fondée en 1924 par les bol- des seconds ? A elles seules, les con- maniheistă asupra relaţiilor dintre cheviques dans la perspective de la vergences, limitées, en matière de intelectuali şi putere în regiunea récupération de cette ancienne pro- régionalisme ne suffisent pas pour noastră. vince tsariste réunie à la Roumanie expliquer de manière satisfaisante à la faveur de la révolution russe de la volte-face des anciens de Viata «Contrairement aux personna- 1917. Des écrivains appartenant à Basarabiei, tandis que sur le plan lités marquantes de la génération deux autres « catégories » se joig- politique, comme le rappelle P. Ne- précédente, formées à l’école russe nent à l’UEM : les « allogènes », en gura, c’est le « mépris à l’égard de et révolutionnaire, mais qui avai- fait les Roumains juifs ou issus de l’administration roumaine », et non ent évolué vers des positions tradi- familles de confession juive, plus ou pas l’attachement idéologique qui a tionalistes et nationalistes roumai- moins communisants et ayant subi joué le rôle déterminant nes après la réalisation de l’union, “(p. 185). l’antisémitisme d’Etat roumain et ils sont plutôt modernistes, dans le “Plutôt que sur le groupe le plus les militants chevronnés du Parti sillage de la vogue postsymboliste, énigmatique des écrivains bessarabi- communiste roumain, clandestin et plus radicaux. Sur ce dernier po- ens qui allaient devenir des héros pour depuis 1924. Les premiers sont une int, ils sont sur la même longueur les uns (les Moldaves soviétiques) et dizaine, les seconds deux seulement. d’ondes que leurs confrères roumai- des traîtres pour les autres (les Ro- Tous ces nouveaux venus à l’UEM ns de la même génération. Si le pôle umains nationalistes), l’auteur con- ont en commun le fait d’avoir fait fascisant joue un rôle central chez clut par une remarque d’ordre plus des études supérieures en Roumanie, ces derniers, le discours des Bessa- général, particulièrement pertinen- alors que leurs collègues transnistri- rabiens relève davantage du popu- te : « Tout en restant persuadés de ens ont été formés en URSS juste- lisme de gauche”. (P. 99). la communauté du patrimoine cul- ment dans le cadre de la RASSM turel entre Moldaves et Roumains, “28 juin 1940, suite au traité Mo- appelée à s’élargir à l’ouest. Parmi les écrivains –surtout les écrivains lotov-Ribbentrop, la Moldavie ori- ces derniers, les non-Moldaves - officiels – continuent à travailler entale, plus connue sous le nom de c’est-à-dire surtout des Juifs (selon à l’éducation et à la consolidation Bessarabie, est annexée par l’URSS. le critère de nationalité soviétique) d’une identité moldave à contenu Les autorités roumaines ont quatre et des Ukrainiens - sont majoritai- « soviétique ». La dissonance entre jours pour se retirer. Préfets et in- res. La plupart sont moins cultivés le discours de façade et le discours- stituteurs, notables et intellectuels et maîtrisent mieux que les nouvea- pour-soi des écrivains moldaves de renom, se réfugient dans la Rou- ux venus bessarabiens le « parler sur les éléments supposés constitu- manie dans ses nouvelles frontières. soviétique » mais moins bien la lan- er l’identité moldave recoupe une Parmi eux, des écrivains : 50 sur les gue roumaine” (p. 145). rupture qui s’élargit avec le temps 60 que comptait l’Union des écriva- „Enfin, il y a le hiatus évident en- entre le sentiment d’appartenance ins bessarabiens (UEB). Ceux qui tre le régionalisme culturel professé cultivé en privé par l’élite culturelle restent décident de collaborer avec par les membres de la rédaction de moldave, qui explose à partir de la leurs confrères transnistriens regro- Viata Basarabiei et celui cultivé par perestroïka, et la perception de soi upés eux aussi au sein d’une Uni- les écrivains moldaves soviétiques des masses de Moldaves soviétiques, on des écrivains moldaves (UEM), sous la direction du PCUS. Com- éduquées à se percevoir comme telles dans la petite République autonome ment expliquer le ralliement sans par cette même élite culturelle.” (p. socialiste soviétique moldave (RAS- réserves des premiers aux positions 351)

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 93  Ştiinţa literaturii

Vartic, Andrei. Timpul lui Eminescu / Andrei Vartic. – Bucureşti : Vicovia, 2008. – 109 p.

la Magadan, ca deţinut politic. Învaţă la şcoala medie incompletă din satul natal, apoi la cea medie de cultură generală din or. Ialoveni (1955- 1966). Este admis la Universitatea de Stat din Chişinău, specialitatea fizică şi spectroscopie, al cărei licenţiat devine în 1971. Încă în anii de studenţie este urmărit şi anchetat de KGB pentru „vederi apolitice şi credinţă în Dumnezeu”, precum şi pentru organizarea unor mani- festări pro-româneşti şi antitotalitariste (de exemplu, în vara anului 1968 – o acţiune de protest în legatură cu invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice). Din acest motiv, timp de şapte ani după absolvirea fa- cultăţii nu este primit nicăieri la lucru. În schimb, este reţinut de miliţie de mai multe ori – la Moscova, Vil- nius, Leningrad (Sanct Petersburg), iar la Chişinău este internat cu forţa la spitalul de psihiatrie în vara anului 1972. Pentru a-şi asigura existenţa, munceşte „la negru” (construieşte case) în Siberia. Concomitent, frecventea- ză marile biblioteci şi muzee din fosta URSS. Scrie şi publică mai multe studii şi eseuri (Despre structura in- formaţională a poeziei, Informaţie şi rostire, Lupta cu uratul, Despre dominaţie, Dacii şi informaţia, Eminescu şi Marshal McLuhan, Rezonanţe renascentiste în Bal- cani etc.). În aceeaşi perioadă scoate, în tiraje simbolice, dactilografiate de autor, şi câteva carţi:Drum prin rime, Arta iubirii, Jurnal baltic, Ion, Pod peste fluviu, Scrisori din Bizanţ etc. Abia după anul 1989, fragmente din La Bucureşti, la Editura “Vicovia”, a ieşit de sub tipar aceste studii şi cărţi au apărut în publicaţii de la Chişi- cartea lui Andrei Vartic Timpul lui Eminescu. nău, Iaşi, Bucureşti, Kiev, New York, Toronto etc. Înainte de a semnala apariţia acestei cărţi, vom trece În anii 1977-1990 a elaborat structura cercetării mul- în revistă viaţa şi activitatea lui Andrei Vartic. tidisciplinare a civilizaţiei dacice. A fondat la Filarmo- Andrei Vartic – specialist în fizică şi spectroscopie, nica din Chişinău Teatrul Poetic (16 martie 1977), unde actor şi regizor de teatru, publicist, scriitor, om politic, mai apoi a prezentat câteva mii de spectacole inspirate editor, filosof şi promotor al culturii, fruntaş al mişcării din literatura medievală şi clasică românească. În anii de eliberare naţională din Republica Moldova, fondator următori (cu precădere până în 1989-1991), montează şi promotor al portalului Vocea Basarabiei.com, cerce- peste 50 de spectacole şi monospectacole în Teatrul Po- tător al vechilor culturi carpato-dunărene, fondator etic, la Filarmonica Naţională, la Palatul Naţional şi la al Institutului Civilizaţiei Dacice, ex-deputat în Parla- Televiziunea din Chişinau. Prezintă (recită) mari frag- mentul Republicii Moldova şi ex-consilier prezidenţial, mente din literatura clasică românească în peste 40 de fruntaş al Mişcării de eliberare naţională. monospectacole la televiziune. Acest teatru ulterior va purta numele poetului preot şi profet Alexei Mateevici. Andrei Vartic s-a născut pe 21 octombrie 1948 la În 1982, la Casa de discuri Melodia din Moscova a edi- Dănceni, jud. Chişinău (acum, r-nul Ialoveni), în fa- tat LP-ul de poezie ritualică românească Înoată, înoată milia lui Vasile Vartic şi a Zinoviei, născută Constan- bour negru. În 1980 realizează filmul artistic Medeea, tinov. Familia Vartic s-a strămutat la Dănceni din sat. în care divulgă crimele săvârşite sub regimul totalitar. Marmora, de lângă Piatra Neamţ, la începutul sec. XIX. Filmul va fi pus pe “poliţă” şi prezentat în premieră la Pe linie maternă este indeaproape înrudit cu sociologul Teleradio Moldova abia în 1990. şi folcloristul Petre Ştefănucă (1906-1942), discipol al Şcolii sociologice a lui D. Gusti, martirizat dupa ocu- Propune (27 mai 1988) crearea Frontului Popular din parea Basarabiei de către sovietici. Bunelul lui, Andrei Moldova (FPM), organizează şi conduce Adunarea de Constantinov, fost primar la Ialoveni, a murit în Gulag, fondare a acestuia (3 iunie 1988). Membru activ al Ce- naclului „A. Mateevici” şi al FPM, orator la mitingurile 94 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Ştiinţa literaturii antitotalitariste şi pro-româneşti, participant la organi- ginea dedublării reprezentărilor. Citeşte inscripţiile to- zarea Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. În pografice şi geometrice ale dacilor. Dă o nouă ipoteză 1990-1994, este deputat în primul parlament al Repu- despre Kogaionon. În octombre 2000 fondează Revista blicii Moldova. de studii carpato-danubiene pe Web Dava Internatio- Profund ataşat valorilor naţionale, de-a lungul ani- nal. Publică pe internet (2001) mai multe pagini dacice lor, Andrei Vartic s-a manifestat ca un publicist activ. şi de veche istorie carpato-danubiană (Ancient, Geome- Publică articole şi studii în probleme economice, filo- trical, Dacians, The Mystery of Ezerovo Ring, Letters to sofice, informaţionale, în ziare şi reviste din Republica Bill Gates, etc). Editează pe internet Galeria de artă ro- Moldova şi România. În ultimii ani, a susţinut o rubrică mânească “Basarabia”. la ziarul Timpul. În 2006 publică o serie de eseuri, articole, studii care-i Participă la sesiuni ştiinţifice internaţionale. Încă din confirmă autoritatea de strălucit publicist, inclusiv de 1990 organizează anual mai multe expediţii de pros- polemist: Naţionalismul şi isteria multiculturală, Pilda pecţie în zona de locuire a dacilor carpatini. În toamna basarabeană, Mioriţa, 160 ani de mister, Globalizarea, anului 1993 părăseşte viaţa politică şi se consacră cer- Codul de la Voroneţ; Despre gloria naţională a lui Mihai cetării civilizaţiei dacice: creează Institutul Civilizaţiei Eminescu, Despre limitele universale ale limbii române Dacice din Chişinău (ICIDAC), elaborează enciclope- etc. Editează portalul Vocea Basarabiei, cu un numar dia CD-ROM Dacian Civilization HigWay şi metodica în continuă creştere de accesări, respectiv de cititori. cercetării multidisciplinare a civilizaţiei dacice; efectu- Editează în 2006 la Editura BNRM cartea Întrebarea cu ează cercetări în zona cetăţilor dace. Descoperă scrisul privire la paleoinformatică, considerată una dintre cele topografic şi geometric al dacilor, topografia- cosmo mai bune în acel an editorial. gonică a dacilor, noi staţiuni, ceramică pictată şi tera- În 2007 continuă colaborarea cu mai multe ziare, re- cote dacice, deosebit de valoroase (Magura Calanului, viste, site-uri din întreg spaţiul cultural românesc: Lu- Cucuis, Valea Bodii, Uroi, Naia etc.). Propune ridica- mina lină, GID-Romana, Curentul Internaţional, Age- rea civilizaţiei dacică la rangul superior al civilizaţiilor ro, New York Magazin, Clipa, Rost, Altermedia, Alter- antice. Susţine la Academia Română comunicările: De nativa on-line, Monitor cultural, Ecoul, Boabe de grâu, la sociologia monografică la cea entropică (mai 1995) - o Observatorul de Toronto, Neamul Românesc etc. revalorificare a moştenirii ştiinţifice a lui D. Gusti; Cei În iunie 2007 este ales prim-vicepreşedinte al Forului de pe vârfuri (dec. 1995) – despre enigmele metalurgice, Democrat al Românilor din Republica Moldova. Are cosmogonice şi topografice ale civilizaţiei dacice. rubrici permanente în publicaţiile Timpul de diminea- Participă la sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţi- ţă, Natura, Magazin bibliologic, Literatura şi arta, Cu- onale în probleme de informatică, filosofie, civilizaţie rentul Internaţional (SUA), Ziarul Ploieştii (România) dacică: World Watch (Snagov, 1995), Zilele academice etc. La finele lui 2007 îi apare cartea de publicisticăCea - timişene (1995), NATO ARW (Chişinău, 1996, Atena, laltă Românie, tipărită la Ploieşti, şi care se bucură de 1997), la ASE Bucureşti (1996) etc. Publică studii în frumoase lansări şi cronici. revistele ştiinţifice din România, SUA, Rusia, Grecia, Vasta, prodigioasa şi originala activitate a lui Andrei Olanda, Marea Britanie; este ales în conducerea unor Vartic nu poate fi redată exaustiv în acest articol. Putem instituţii culturale şi ştiinţifice internaţionale. Este nu- numai admira omnizenţa acestui om de aleasă simţire mit co-director la Dacia Revival International din New artistică şi intelectuală în peisajul spiritual de la noi şi York. În anul 2000 susţine la New York câteva confe- dincolo de hotarele Basarabiei. Vom cita o apreciere care rinţe dacice, iar la Institutul Teologic de pe lângă Bise- stă drept dovadă a unei clare înţelegeri a eforturilor in- rica “Sf. Petru şi Pavel” prezintă conferinţa Eminescu şi telectuale şi civice depuse de dânsul: „Andrei Vartic este, dacii şi un recital de poezie eminesciană. Elaborează şi în cultura noastră, un polihistor, în sensul atribuit aces- construieşte la New York, în iarna anului 2000, împre- tui termen de Constantin Noica în „Modelul Cantemir”. ună cu Napoleon Savescu, preşedintele Societăţii Dacia Matematician de formaţie, el este deopotrivă regizor, ac- Revival, primul muzeu pe Internet al civilizaţiei dace: tor, poet, publicist, istoric, arheolog, jurnalist, pedagog, DACIAN VIRTUAL MUSEUM (www.dacia.org), a că- agricultor, critic de arte, critic de teatru, informatician şi rui apariţie are o largă rezonanţă în lume (peste 2 mln. încă multe de toate, ipostazele lui alcătuind în ochii min- de vizitatori în primul an). Este unul din organizatorii ţii noastre un şirag de mărgele. Iar salba de mărgele, prin primului Congres Internaţional de Dacologie (Bucu- esenţa sa, înseamnă nu împrăştierea, ci strângerea lucru- reşti-Sarmizegetusa, 15-18 aug. 2000). În acelaşi an edi- rilor într-un întreg. Pivotul care face ca multiplele preocu- tează pe Internet (împreună cu I. Vartic şi I. Iova) o en- pări ale sale să nu diminueze integritatea sa şi să aibă în ciclopedie a vechilor civilizaţii carpato-dunărene From toate o prestanţă care să nu fie inferioară aceleia a persoa- Rhombus to Internet. Scrie şi publică în format e-book nelor care au ales calea specializării, să facă din el un spe- cartea Variaţiuni după Claude Levi-Strauss, despre ori- cialist în ceea ce s-a apucat să facă, este vocaţia restituţiei.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 95  Ştiinţa literaturii

Din toate domeniile în care se manifestă, el adună infor- o foarte bună stăpânire nu doar a limbii române, ci şi a maţii pentru o definire cronotopică a neamului nostru. În variatelor domenii prin care se mişcă foarte lejer. De la acest sens, el este nu doar sau este mai mult decât o fiinţă Socrate, Heidegger sau Ştefan Lupaşcu, la parintele Ius- exponenţială (chiar şi în raport cu sensul atribuit acestei tin Pârvu sau esteticianul Petru Ursache, autorul face noţiuni de George Călinescu). El este o ivire încorpora- tot soiul de asocieri, menite să lumineze ideile pe care le toare, e ca Alephul, mica sferă din cunoscuta nuvelă a lui dezvolta. Un mic text din poemul eminescian “Andrei Borges în care se conţine, sublimată, imaginea întregului Mureşanu”: “…undele de timp ce viitoru-aduce, spre-a Univers. Sau, mai adecvat spus, e omul prin care se mani- le mîna-n trecut” reprezintă nu doar o expresie poetică festă durata (vezi explicarea acestui concept în metafizica a formulei care leagă amplitudinea undei de frecventa lui bergson), trăind în prezent, el trăieşte simultan toate ei, dar şi o anticipare a teoriei lui Einstein, sau a inter- timpurile prin care a trecut acest neam, pentru el nu există pretării moderne a lui Bach! Textele lui Andrei Vartic trecut, prezent, viitor, în sufletul lui există un singur timp sunt eseuri de mare profunzime, poeme, dar şi articole al neamului, de la facerea lui până la nemurire.” (Alexe de ziar, chiar pamflete în acelaşi timp. După ce parcur- Rău). gem cele câteva eseuri despre Eminescu, înţelegem că Cu adâncă durere în suflet regretăm că la data de 2 modelul publicisticii pe care o practică Andrei Vartic iunie 2009, a plecat în lumea celor drepţi Andrei Vartic, este cel eminescian. Acelaşi patos în sublinierea ideilor, ex. deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990), aceeaşi erudiţie neacademică, firească, dând impresia ex. consilier prezidenţial, regizor de teatru, actor, om că trimiterile la Panini sau Hegel sunt banale, de or- politic, publicist, scriitor, cercetător ştiinţific, editor, dinul evidenţei, aceeaşi foarte bună stăpânire a limbii filosof şi promotor al culturii; fruntaş al mişcării de eli- române. berare naţională din Republica Moldova, fondator şi ”Abia după cumplitul 15 iunie 1889, când a murit în promotor al portalului VoceaBasarabiei.com. circumstanţe neclare până astăzi, s-a descopert că Mihai Ultima sa carte, pe care a editat-o în luna octombrie Eminescu era o stea a naţiunii române. Acea moarte va a anului trecut, când împlinea 60 de ani, a intitulat-o mai răscoli încă mult timp sufletele doritoare să cunoas- Timpul lui Eminescu. că şi să împuternicească fiinţa românească, ba chiar noi suntem siguri că moartea zguduitoare a lui Eminescu a Editura “Vicovia” a adunat sub titlul de mai sus câte- şi devenit arhetip al conştiinţei noastre naţionale, im- va articole scrise în ultimii trei ani de scriitorul basara- pusă şi de teroarea istoriei dar şi de teroarea nomazilor bean Andrei Vartic. proprii să renască mereu din cenuşa războaielor care se abat aşa de des peste ea. Şi la 28 iunie 1883, când a fost înlăturat de la ziarul ”Timpul” şi trimis cu forţa, îmbrăcat realmente într-o batjocoritoare cămasă de forţă, să-şi lecuiască, adică- telea, rănile sufletului de poet cu...mercur, steaua Emi- nescu era demult răsărită. Invidioşii (de ce nu a fost primit în Academia Română?) şi răufăcătorii Români (de ce a ”înnebunit” anume la 28 iunie 1883 ?) au încercat de nenumărate ori s-o strângă. Dar cum poate omul ne- rod să stingă stelele ?” (P. 3) ...”La 15 iunie 2007, după 118 ani de şedere mai mult anonimă la cimtirul Belu din Bucureşti, Mihai Emi- nescu este adevăratul lider spiritual al naţunii române şi calitatea aceasta, mai ales în condiţiile de temut ale hăurilor globalizării – politice, morale, tehnologice – dar şi a cataclismelor naturale şi climaterice, nu i-o poate lua nimeni. Timpul lui Eminescu abia vine.” (P. 9) ”Unde să găsim răspunsul la întrebarea fundamenta- lă cu privire la sensul vieţii? În tavernă? În Parlament? Într-un articol de ziar sau la o emisiune neroadă, cu fete Fizician de profesie, dar cu vaste preocupări în is- goale (într-o ţară creştină) a televiziunii? Sau, poate, ”pe torie, arheologie, filosofie, teoria informaticii, eseistul muntele cu dafini, cu dumbrăvi de măslini”, acolo unde realizează nişte texte care surprind la început, chiar steaua i-a dus pe păstori pe ”sfinţita-i cale către staulul ne dumeresc, iar apoi cititorul este fascinat de puho- divin”? Orologiile bat, spune Eminescu, bat necruţător, iul ideilor mitraliate cu o dezinvoltură care presupune ”dar nimeni mai nu le ascultă”. Şi această cercetare, mai

96 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Ştiinţa literaturii repede morală decât metafizică, a marelui poet român fie vazuţi ca nişte infractori. Naţionalismul adevărat a ar trebui învăţată de către cei care încearcă să se caţe- fost cultivat de paşoptişti, de Eminescu, el înseamnă de re public pe vârful de piramidă a acestor vremi. Fiindcă fapt patriotism şi paginile în care este descrisă prigoana nici o civilizaţie sau cultură de pe acest pământ nu poate la care sunt supuşi românii sunt sublime şi tragice, ele fi veşnică. Şi nu se poate bălăci veşnic într-un hambar depăşesc jurnalismul obişnuit, după modelul lui Emi- de...stele şi comedii.” (P. 21). nescu, despre care autorul scrie: “Fraza lui nu conţinea Dar nu doar cum să scrie a învaţat Andrei Vartic de numai informaţie sau atac la partid, sau persoană, ci, la Eminescu, ci şi cum se face jurnalism în România, fiind construită în mod poetic, adică mai ales cu har, sau măcar cum ar trebui să se facă. Temele publicisti- era răsunet şi a problemelor de moment ale oamenilor, cii eminesciene se regăsesc în textele lui Andrei Vartic, dar şi a celor izvorâte din aspiraţia lor spre mântuire. pe primul loc situindu-se naţionalismul. Prin felul în Ea armoniza istoria şi tradiţia cu prezentul şi cu ziua care a gândit problemele timpului său, Eminescu ne dă de mâine. Ea rezona tocmai de aceea cu stările cele mai răspuns la problemele timpului nostru, el este contem- profunde ale oamenilor. poranul nostru, este contemporanul etern al României. Nu era numaidecât să-şi semneze articolele, să pună Timpul lui Eminescu, titlul volumului, vrea să spună că în fiecare propoziţie câte doi de ”eu” (aşa cum face ma- Eminescu este contemporan cu noi, deoarece el există joritatea absolută a formatorilor de opinie actuali – în “in illo tempore”. publicistica lui Eminescu nu există ”eu”). Era de ajuns ”Aşa anticomunismul românilor din Basarabia a ră- să apară editat în ziar textul scris de el ca să fie imediat mas şi în democraţie naţionalism. Iar vechii activişti de citit şi pus de motorul de fiinţare al cititorului în planul partid, mulţi din ei călăi nepocăiţi de pe mâinile cărora acţiunilor de fiinţare activă, curajoasă, binefăcătoare şi mai curge încă sângele nevinovat al victimelor (de-ar şti omului, şi ţării. Rezultatul acţiunii textelor lui era aşa Europa câte zeci de mii de femei am ucis noi în Basara- de puternic încât toată societatea cititoare de ziare (şi bia doar cu pesticidele şi erbicidele! îi spunea autorului virusul acesta tocmai infectase lumea) vorbea în acea zi, acestui studiu un fost preşedinte de colhoz), au devenit ba şi a doua zi, şi multe zile după asta, despre ideile pro- mari luptători pentru drepturile multiculturale ale ce- puse în acel text al lui Eminescu, de multe ori nesemnat, tăţenilor Republicii Moldova. Lupta contra naţionalis- anonim”. (P. 25). mului românesc din Basarabia se dă, aţi ghicit, în limba Eseul despre Nichita Stănescu este exemplar pentru rusă şi urmăreşte ca mai ales românii să vorbească în felul în care autorul “rezonează” la marea poezie, pen- rusă. Iar ruşii să nu vorbească în limba română. Ca ro- tru capacitatea lui de a face poezie despre poezie. El nu mânii din Basarabia să părăsească în masă patria lor distonează cu restul volumului, deoarece poezia face (aproape un milion din cei 3,5 milioane au şi plecat), iar parte din viaţa noastră la fel de mult ca limba română, etnicii ruşi să fie asiguraţi cu locuri de muncă bine plă- sau patriotismul. tite (”primim la lucru vorbitori de limbă rusă”, iată un ”Şi nu e vorba de o comparaţie doar cu poezia scrisă în anunţ des întâlnit în mass-media rusă de la Chişinău). limba română. Misterul poeziei lui Stănescu stă tocmai Ca românii din Basarabia să nu-şi mai amintească de în libertatea pe care poetul o lasă cititorului /traducăto- crimele urmaşilor lui Lenin, Troţki şi Stalin (aproape rului pentru a se crea şi în alte limbi (chiar şi ale aceleaşi un milion de oameni dispăruţi din Basarabia între 28 limbi) versuri cu parfum spiritual românesc din a doua iunie 1940 şi martie 1952), şi mai ales de executorii ace- jumătate a sec XX. Tocmai această libertate a logosului lor crime. Iar ruşii să trâmbiţeze zi şi noapte de Crimele românesc a asigurat succesul internaţional al poetului lui Ion Antonescu (impunând o opinie publică prin care născut în ţara petrolului, la Ploieşti, în anul 1933 (mama să uităm cu desăvârşire că Ion Antonescu, în acele cir- lor de nomazi, nu am zidit palate mari în Evul Mediu cumstanţe ale pierderii unor mari teritorii din România şi ei ne-au ocupat ba pentru Brânzeni şi Ripiceni-Izvor, Mare, a ordonat un război împotriva şi unui ocupant ba pentru Cucuteni, ba penru daci, ba pentru miere, ba cinic, şi împotriva ideologiei comuniste a acelui ocupant, pentru cai, ba pentru grâu, ba pentru petrol, ba pentru cea care a trimis în neant zeci de milioane de inocenţi). uraniu, ba pentru Eminescu). Tocmai această sfântă li- Sau, mai recent, de aşa zisele păcate ale Bisericii Or- bertate a Viitorului de a fi, atât de strălucitoare în poe- todoxe Române. Sau, şi mai recent, de antisemitismul zia lui Nichita Stănescu, a demonstrat că în România se scriitorului român Paul Goma, originar din satul Mana, naşte poezie tocmai acolo unde e sălaşul cel mai jinduit judeţul Orhei, Basarabia.” (P. 41-42). de poezie – la limita celor mai crâncene experienţe (on- Autorul vorbeste despre lupta anticomunistă din Re- tologice) ale omului”. (P. 50). publica Moldova, stat condus, paradoxal, de comunişti, Replicile date doamnei Sabina Fati şi doamnei pro- ca şi cum Germania ar fi condusă de un partid nazist! fesoare Zoe Petre fac, o discordanţă, nu prin stil, la fel Faptul că anticomunismul a fost asemănat de guver- de, ci prin felul în care sunt formulate. Este foarte im- nanţi cu naţionalismul, caruia i s-a dat o nuanţă şovină, portantă discuţia despre pactul Molotov-Ribbentrop, a făcut că patrioţii care ţin la calitatea lor de români să dar cel viclean nu a abordat problema ca să o rezolve,

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 97  Ştiinţa literaturii ci doar demagogic. A crede că vrăjmaşul este mare lup- istorie aşa cum au dispărut practic toate neamurile din tător anticomunist şi implicit mare naţionalist este o timpul Marii Migraţii. Minunea aceasta a fost demons- naivitate. trată de ştiinţa arheologică anume în anii din urmă, ”Joi, 27 decembrie, 2007, în ”România liberă”, în Ro- când a dispărut dictatul comunist din cercetare: românii mânia post-comunistă, într-un stat membru NATO şi sunt creştini nativi şi nu s-au lepădat niciodată de cre- UE, Sabina Fati îl ia în râs pe preşedintele României, dinţa lor. De la Sfântul Apostol Andrei şi până în ziua Traian Băsescu pentru că ”vrea să condamne Pactul de azi nu a existat măcar o zi, o oră, un minut, o se- Ribbentrop-Molotov în Parlament”. Ea ne ”informează” cundă, ca de la Nistru până la Tisa, de la Maramureş şi că acel tratat a fost deja condamnat de multe ori, inclu- Crişana până la Marea cea Neagră, poporul român să siv de URSS şi Ceauşescu. Păcat de memoria ei, trebuia nu fie popor creştin. Cimitirele creştine din Ardeal din să-şi amintească şi de faptul că şi Basarabia, prin De- secolul VI-VII, mănăstirile rupestre de pe malul drept al claraţia de Independenţă, a condamnat cârdăşia hitle- Nistrului din secolele V-VI, poate şi mai vechi, că pentru rist-stalinistă, plus toate ocupaţiile ţariste şi comuniste cercetarea lor, iată, nu sunt fonduri (ele sunt 87 la nu- ale pământurilor româneşti. Păcat şi de faptul că Sabina măr, cu peste 4000 de chilii, toate distruse de comunişti), Fati aminteşte că şi Parlamentul României a condam- bisericile din Dobrogea, formidabilii călugări dobrogeni nat Pactul Ribbentrop-Molotov (24 iunie 1991) dar tace din secolele IV-V pe care Nistor Vornicescu i-a aşezat pe chitic despre necesitatea lichidării consecinţelor lui po- dreptate la temelia literaturii române, bisericuţele creşti- litice şi umanitare (pe care, urmărind logica politică a ne din Histria română (nădăjduim că cele 2 volume ale evenimentelor ar trebui să le denunţe Traian Băsescu). monografiei despre Histria spun ceva doamnei Zoe Pe- Acestea ar fi făcut distrugerea României Mari, abroga- tre), dar şi măreţul stil arhitectonic al Tismaniei, Putnei, rea monarhiei, instaurarea dictaturii comuniste, furtul Hurezilor, Voroneţului, Dragomirnei, Curţii de Argeş economiei private româneşti, distrugerea tradiţiilor şi a etc, vorbesc de la sine despre creştinismul nativ al româ- culturii poporului român, rămânerea în urmă faţă de nilor. Poporul român este puternic la gurile Dunării, la Europa de Apus cu peste 60 de ani etc.” (P. 67) cel mai năpăstuit şi încolţit hotar al Europei, prin religia sa, care este una a iubirii, nu prin doctrina revoluţiilor, ”...Protocolul adiţional al pactului nu a trasat frontie- războaielor, luptei de clasă, violenţei, mâniei şi urii. Într- rele politico-teritoriale, ci doar a delimitat sfere de influ- un superb studiu monografic, editat la finele anului tre- enţă”, ne mai anunţă, sarcastic, aceeaşi Sabina Fati. Aşa cut de Academia Română, arheologul basarabean Ghe- de parcă la 26 iunie 1940 hotarul de stat al României orghe Postică demonstrează fundamental românitatea Mari a fost trecut de fluturaşi din ”sfere de influenţă”, şi locuitorilor sedentari ai Basarabiei în primul mileniu de nu de coloanele de tancuri şi maşini blindate ale comisa- după Iisus Hristos. Artefactele descoperite de arheologii rilor bolşevici. Aşa de parcă, începând din 26 iunie 1940, basarabeni – unul din cei mai importanţi fiind Ion Hân- bandele de „comunişti români” nu au maltratat şi ucis cu – prezintă şi calitatea excepţională a continuităţii în Basarabia mii de cetăţeni români. Aşa de parcă în româneşti din acele timpuri, de mare cumpănă pentru aceleaşi zile sute de celule NKVD nu arestau şi condam- toată umanitatea. Acei locuitori sedentari ai Basarabi- nau la moarte sau la ani grei de Gulag elita intelectuală, ei erau creştini, aşa cum erau creştini sedentarii de pe religioasă şi economică a Basarabiei după liste pregătite Siret, Mureş, Argeş. Nici hunii, nici slavii, nici cumanii, mult înainte de 23 august 1939. Aşa de parcă Ion Peli- nici maghiarii, nici mongolii – ca să dăm numai câteva van, Mircea Vulcănescu sau Iuliu Maniu s-au prăpădit pilde de popoare migratoare – nu erau creştini în acele pe la staţiuni balneare, nu în închisorile comuniste. vremuri. Aşadar, creştinismul nativ şi sedentar (încă şi Problema Sabinei Fati, însă, nu e atât pactul Ribben- casnic, spunea la 1859 Alecu Russo) este una din calită- trop-Molotov, ci tratatul din 10 februare 1947. Anume ţile cele ma importante care îi deosebeşte pe români de acesta, opinează Sabina Fati împreună cu alţi analişti alte naţiuni. Cum să ne lepădăm de creştinismul nostru politici, ”corecţi” de la Bucureşti (şi Chişinău), România nativ după ce nu ni l-au putut lua nici migratorii, nici nu are nici un drept să-l încalce. Ea nu ne spune de ce imperialii din secolele XIV-XIX, nici teroarea şi geno- URSS a fost lăsată să ”încalce” acel tratat şi să desfiinţeze cidul ateist comunist, poate cel mai agresiv răsunet al la finele anului 1991”. (P. 69) Marii Migraţii? Cum să ne lepădăm de vetrele noastre Cât priveşte articolul din Ziua, semnat de Zoe Petre, strămoşeşti întemeiate pe credinţă şi iubire? Cum să nu cred că autorul a făcut doar o figură retorică, a avut ne- mai fim noi?” (P. 100-101). voie de un pretext pentru a vorbi despre însemnătatea Cartea lui Andrei Vartic ar trebui să ajungă pe masa dimensiunii ortodoxe a spiritualităţii româneşti. Tema cât mai multor români, de dincoace şi de dincolo de o gasim însă şi în alte articole, mai ales în cele despre Prut. Ea este un tragic şi sublim strigăt, un ecou - inspi- Eminescu. rat de Sfintul Duh! - la uriaşul tunet eminescian. ”Este o minune că poporul român nu a dispărut din

98 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  literatura artistică

Ciocan, Iulian. Než zemřel Brežněv / Iulian Ciocan ; trad. de George Našinec. – Praha : Dybbuk, 2009. – 125 p.

În ultima vreme, una dintre te- rilor cunoscute ale comunismului mele predilecte ale romancierilor românesc, Iulian Ciocan le adaugă este viaţa sub comunism şi e firesc elemente originale, specifice unei să fie aşa, căci întregul nostru ima- republici sovietice, şi anume ati- ginar este determinat de lumea de tudinea colonială, discriminarea şi care ne-am despărţit cu aproape marginalizarea populaţiei autohto- două decenii în urmă. ne româneşti, expediată în jargonul În acest sens, una dinte cele mai străzii în termeni ca „bîki” (boi) plăcute surprize din ultima vreme sau „mulî” (catâri). ne-o prilejuieşte criticul Iulian Cio- Altfel spus, acesta este un mi- can, publicându-şi romanul Înainte croroman despre microlume în să moară Brejnev (Editura Polirom, microsituaţii, un amalgam care îşi 2007), care a fost tradusă de George propune să sondeze cotidianul so- Našinec în limba cehă şi a ieşit de vietic. Sunt doar ”raze” literare pe sub tipar la Editura “Dybbuk” din care scriitorul le aruncă în trecut Praga în anul 2009. păstrând în acelaşi timp legătura cu Ca să înţelegem mai multe despre nismului domestic”. Dar cum ara- prezentul. “Mnĕ se vymítat vnitřní resorturile acestui fuleu teoretizant tă acest „comunism de bucătărie”? bĕsy vůbec ne daří. Proto k nim – câteva cuvinte despre autor. Iuli- Meschin, jalnic, trivial şi depri- přistupuji, sotva ovládám svůj nean Ciocan, născut în 1968 în oraşul mant, tragic fără strălucire, grotesc pokoj, a nechávám je promlouvat, Chişinău, este absolvent al Facultăţii şi melancolic de bună seamă. Au- když píšu. Mám dojem, že jedinĕ de Filologie a Universităţii „Tran- torul îşi asumă din start identita- takto lye minulost snést a pocho- silvania” din Braşov, unde i-a avut tea cu personajul principal, Iulian, pit” (P. 115)(”Eu nu reuşesc nicide- ca profesori pe Gheorghe Crăciun, împrumutându-i propriul nume şi cum să-mi exorcizez propriile fanto- Virgil Podoabă, Alexandru Muşina, trăsăturile fizice, se pune în relaţie me. De aceea mă apropii de ele, abia Andrei Bodiu. Studiu şi teorie lite- directă cu atmosfera de falanster stăpânându-mi neliniştea, şi le las să rară, şi aceste două teme majore le-a comunist în care îşi plasează figu- vorbească în timp ce scriu. Am im- vădit în două cărţi – Metamorfoze ranţii, şi îşi dedică volumul părin- presia că numai aşa trecutul poate narative (1996) şi Incursiuni în pro- ţilor săi, „alături de care am trăit fi suportat şi înţeles”).Mai clar încă: za basarabeană (2004), ambele apă- acest „roman” (“Mým rodičüm, “Tam, v sovĕtské minulosti, zůstal rute la Editura ARC din Chişinău. A vedle nichž jsem tento “román” první a nejdůležitĕjší “úsek” mého publicat proză scurtă, articole de cri- prožíval”). života – dětství. Kdybych nebyl sovĕtské dítĕ, psal bych teď možná o tică literară şi de opinie în revistele Înainte să moară Brejnev este un přechodném období, anebo bych si Contrafort, Sud-Est, Basarabia (Re- roman scurt şi dens, care se citeşte vymýšlel narativní svĕty. “Šťourám” publica Moldova), Familia, Obser- cu plăcere. Lumea este cea a Mol- se v sovĕtské minulosti, protože má vator cultural, Secolul 21 (România) dovei, parte a marii Uniuni Sovie- současnost nese hlubokou “stopu” şi Labyrint (Cehia). Este comentator tice. Nu ştim dacă este chiar un této minulosti. Odhlédneme-li od al postului de radio Europa Liberă, roman, mai degrabă o suită de nu- hor proletkultovské a prosovĕtské li- membru al Uniunii Scriitorilor din vele legate între ele prin personaje teratury, můžeme snadno konstato- Republica Moldova şi al Uniunii care interferează. Aceste „întâlniri vat, že sovĕtská skutečnost zůstává Scriitorilor din România, membru involuntare” reprezintă principa- dosud “pole neorané”, svĕt téměř al PEN-Club din Republica Mol- la subtilitate a compoziţiei. Spotul neznámý. Solženicyn a další toho dova. Şi, aşa cum observă şi Andrei autorului decupează o serie de ca- mnoho napsali o hrůzné, orwellov- Bodiu în prefaţa volumului Înainte ractere umane: ştabul anilor ’80, ské sovĕtské skutečnosti, o realitĕ să moară Brejnev (Polirom, 2007) a veteranul îndoctrinat, proletarul deportací a gulagů. Méně se toho ví fost puternic influenţat de regretatul şi soţia lui, abrutizaţi de muncă şi o všednodennosti zdánlivé prospe- Gheorghe Crăciun, un mare scriitor de alcool, progeniturile blazate şi rity a klidu, o absurdní, groteskní, şi profesor, cunoscător şi prieten a debusolate ale nomenclaturii de občas I zábavné “fasádĕ” tragična, literaturii tinere din Basarabia. partid, ţăranul complexat ajuns la oné fasádĕ, kterou tak svĕdomitĕ În cartea menţionată este dată oraş etc. – un eşantion semnificativ leštili proletkultovci a která se sta- imaginea de ansamblu a „comu- pentru societatea vremii. Trăsătu- la lákavou i pro nĕkteré přesycené

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 99  literatura artistică obyvatele Západu”.(P. 116) (”Acolo, impună din start o anumită opinie, naší vůli, která citelnĕ o třásá víru în trecutul sovietic, a rămas prima ci lăsându-i pe cititori să aleagă, să v zářnou a předvídatelnou budo- şi cea mai importantă ”secvenţă” a judece, să aşeze pe o scală afectivă ucnost“. (P. 12) („Am cântărit îm- vieţii mele – copilăria. Dacă n-aş fi chipuri umane şi întâmplări. Indi- preună cu taică-tău… ne-ar fi greu fost copil sovietic, aş fi scris, poate, ferent de condiţia lor socială, per- dacă ai avea acum un frăţior, dar îl numai despre tranziţie sau aş fi in- sonajele lui Ciocan îşi scot la iveală vei avea peste vreo doi-trei ani…”, îi ventat lumi narative. ”Scormonesc” umanitatea traumatizată, vulnera- spuse mama, frământându-şi mâi- în trecutul sovietic fiindcă prezentul bilităţile jenante, reversul umbros, nile. Cuvintele acelea l-au fript la meu conţine ”urma” adâncă a aces- conştiinţa încărcată. inimă. Felul în care mama le pro- tui trecut. Dacă facem abstracţie de Fiecare erou al lui Iulian Ciocan nunţase îl convinsese că nu va avea mormanele de literatură proletcul- este un agent al realităţii din epoca un frate sau o soră niciodată, că va tistă şi prosovietică, putem constata stagnării brejneviste, având o pozi- fi singur toată viaţa. Într-o noapte cu uşurinţă că realitatea sovietică ţie specifică din care contribuie la albă îi încolţi în minte un gând şi rămâne încă un ”teren nedefrişat”, menţinerea stabilităţii sistemului, mai înspăimântător: reieşea că n-ar o lume cvasinecunoscută. Soljeniţîn sau din contra, la crearea unor situa- fi existat nici el dacă nu se năşea în- şi alţii au scris mai mult despre o ţii de criză. Personajele se mişcă şi aintea frăţiorului său sortit pieirii. realitate sovietică terifiantă, orwel- trăiesc firesc, au dramele lor perso- Era viu doar pentru că era primul. liană, cea a deportărilor şi a GU- nale şi, de regulă, nu se supun unei Iar faptul că era primul ţinea de LAG-urilor. Mai puţin se ştie despre etichete rigide. Ele au o disponibi- hazard şi nu putuse fi plănuit nici cotidianul aparentei prosperităţi litate aproape dostoievskiană de a chiar de secretarul general al PCUS. şi linişti, despre ”faţada” absurdă, suferi, de a privi realitatea interioa- Exista, prin urmare, o realitate in- grotescă, uneori amuzantă, a tragi- ră drept în faţă. Ne vom opri asu- dependentă de voinţa noastră, ce cului, acea faţadă care - lustruită cu pra câtorva astfel de cazuri, pentru zdruncina simţitor încrederea într- acribie de proletcultişti – devenise a ilustra modul de viaţă şi de gândi- un viitor luminos-previzibil.” îmbietoare chiar şi pentru unii oc- re a personajelor. Erou al patriei, adevărat simbol al cidentali îmbuibaţi”). Iată cea mai Iulian, protagonistul, locuieşte victoriei comunismului asupra hit- bună descriere a romanului. Cartea cu părinţii săi într-un apartament lerismului, Polikarp Feofanovici, trebuie să onoreze, aşadar, o sarci- de numai 41 de metri pătraţi. Spa- veteranul din Shnilée rajče (“O roşie nă terapeutică şi, în acelaşi timp, să ţiul strâmt îi obligă să facă tot felul stricată”), bunăoară, este una din elimine un gol. de ajustări şi permutări de mobi- instanţele moralizatoare ale epocii. Romanul nu are ambiţia de a lă, apoi când vine să trăiască la ei Faptul de a fi luptat la Stalingrad depune mărturie despre realitatea o mătuşă de la ţară, baba Sanea, sau Berlin îi oferă o poziţie privile- cruntă experimentată în anii ‘80, ci lucrurile se complică şi mai tare. giată în sistemul discursiv sovietic: doar tentează să prezinte, cu subiec- Certurile şi exploziile de nervi nu de a fi purtător al adevărului istoric tivitate asumată, adevărul martoru- mai contenesc. În aceste condiţii, şi moral, de a fi instanţa legitima- lui. Cele zece capitole, cu statut inde- decizia mamei de a-şi face un avort, toare a regimului, de a fi trecutul pendent aproape, fiecare aducând în impusă de nevoile materiale ale fa- “adevărat” din care, în mod nece- prim-plan alte şi alte destine, aruncă miliei, îl răneşte profund pe Iulian: sar, se naşte prezentul… Dar, după lumini diverse asupra aceleiaşi reali- „S tatínkem jsme to zvážili...bylo by ce primeşte o roşie în chelie şi se tăţi, fără a o deforma însă. pro nás tĕžké, kdybys mĕl teď bra- simte lezat în calitatea sa de erou, Fiecare capitol valorifică un caz tříčka, budeš ho mít „za nĕjaké dva se trezeşte la realitate şi încearcă să întru totul plauzibil. Fie că este tři roky“..., řekla mu matka a mnu- suporte povara vinovăţiei: ucisese vorba despre viaţa lipsită de indul- la si přitom ruce rozčilením. în război un prizonier german, iar acum pricepe că starea de fapt este genţă a unei familii nevoite să se Ta slova se mu zaťala do srdce. mult mai nuanţată decât o prezintă bucure de “Confortul” unei garso- Způsob, jakým je matka vyslovila, propaganda: a murit un om, nu un niere de 15 m2 sau de cea tihnită ho přesvĕdčil, že nebude mít brášku hitlerist. Este un mod de a afirma a unui nacealnic (activist, altfel ani ségru nikdy, že bude celý život că valorile umane sunt mult mai spus), hărţuit de păcatele tinereţei, sám. Jedné bezesné noci mu vzklíči- importante decât orice false utopii. de dezamăgirile unui veteran de la v hlavĕ ještĕ dĕsivĕjší myšlen- război care resimte primele fisuri în ka: vyplývalo z toho, že nenarodít „Shnilé rajče, vržené z páté- lumea sovietică, totul mărturiseşte se před bratříčkem odsouzeným k ho poschodí panelového domu se o apăsătoare lipsă de perspectivă, záhubĕ, nebyl by ani on. Žije jem zručností příznačnou pro dobrého un univers închis. proto, že byl první. A to, že přišel na zamĕřovače, se rozpláclo přímo na Iulian Ciocan reuşeşte să obţină svĕt jako první, bylo dílem náhody, holé, blýskavé lebce Polikarpa Feo- un efect de autenticitate, mobilând kterou nemohl naplánovat ani ge- fanoviče. Čerstvĕ penzionovaného intimitatea celor pe care îi portre- nerální tajemník KSSS. Existuje tu- veterána na okamžik přepadl ukrut- tizează nu ca un autor care vrea să díz určitá skutečnost, nezávislá na ný strach, který se vzápĕtí promĕnil

100 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  literatura artistică v stud a zmatenost z toho, že mu po căminul, dar accesibilă doar şefilor să ceară o nouă anchetă, însă efor- obličeji a po krku stéká cosi vazkého de partid. Adulterul la care visează turile lui se izbesc de indiferenţa a smrdutého. Připadalo mu, že je Ionel Pâslari are pentru el valoarea „organelor”: nimeni nu vrea să-şi terčem pohledů všech”. unui act de emancipare. complice viaţa dezgropând un caz ...”Rázem se rozpomnĕl, že Venja- Grişa Furdui, vărul acestuia (po- considerat banal. min Nikanorovič, obránce Stalingra- vestirea Příjezd Gríši Furduie (So- Negăsind o cauză penală a morţii du a přítel, se kterým hrával domino sirea lui Grişa Furdui)), vine la soţiei sale, tragicul deznodământ îi anebo jezdil do Ggidighici na ryby, Chişinău să-şi cumpere palton, dar va revela în cele din urmă lui Ni- si občas stĕžoval, že ho za bílého dne îşi iroseşte toţi banii petrecând cu colae Barbalat o succesiune cvasi- „bombardují” smradlavými vejci a Ionel în camera lui şi vizionând un metafizică: omul va înţelege subit shnilými rajčaty. Polikarp Feofano- film indian la cinematograful “Pa- că vinovatul de moartea Dochiţei vič si teď uvĕdomoval, že podcenil tria”. Cu toate acestea, umila viaţă este… el însuşi, este neglijenţa lui, společenskou závažnost celého pří- de la oraş a rudei sale exercită asu- pentru că descoperă că în toate fo- padu. Bohorovnĕ přehlížel neuctivé pra lui Grişa Furdui o adevărată tografiile soţiei sale aceasta apare chování, které by ho mĕlo normálnĕ fascinaţie, îl face să-şi urască, in- cărând nişte sacoşe grele – adică znepokojovat: dĕti – dozajista pionýři stantaneu, traiul primitiv de la ţară, exact ipostaza în care a surprins-o nebo komsomolci – zesmĕšňovaly unde îngrijeşte de animalele de la afurisita de macara, căci femeia ta- veterány sovĕtské armády”.(P. 19) fermă şi suportă boscorodelile unei man se întorcea de la piaţă, împo- (“Aruncată de la etajul cinci al blo- neveste rudimentare. vărată de cumpărături. “Ve zlomku cului, cu îndemnarea caracteristică În povestirea Nekrolog (Necrolo- vteřiny si uvĕdomil, že Dochiţa celý unui bun ţintaş, roşia stricată explo- gul), nomenclaturistul Pavel Fio- život nedĕlala nic jiného, než že se dă chiar în capul chel ş ilucios al lui dorovici Kavrig, adjunct al respon- vláčela s taškami, vařila, prala na Polikarp Feofanovici. Preţ de o clipă, sabilului de ideologie la Comitetul valše prádlo, a do duše se mu vkra- veteranul-de-curând-pensionat fu Orăşenesc de Partid, enervat de dlo strašné podezření, že na manže- cuprins de o spaimă puternică, pre- toanele fiicii sale, căreia i s-a abătut lčině smrti má vinu on sám...”(P. schimbată imediat în jenă şi uluială să se mărite cu Garik – o puşlama 113) (“Într-o fracţiune de secundă de vîscozitatea puturoasă ce i se pre- iresponsabilă, odraslă de şef şi el –, i se relevă faptul că Dochiţa, toa- lingea pe faţă şi pe gât. Îi venea să află dintr-un necrolog de ziar des- tă viaţa, nu făcuse altceva decît să intre în pământ. I se părea că e ţinta pre moartea iubitei sale din studen- care sacoşe, să facă mîncare, să frece tuturor privirilor.” ţie, pe care o abandonase gravidă. rufele cu măngălăul şi o bănuială …”Îşi aminti brusc că Veniamin Anunţul mortuar îi declanşează îngrozitoare i se strecură în suflet, Nikanorovici, apărătorul Stalingra- un răscolitor proces de conştiinţă. aceea că vinovat de moartea soţiei dului şi prietenul său cu care juca Kavrig îşi va sacrifica orgoliul de era el însuşi…”) domino sau pleca la Ghidighici să apparatcik şi va accepta să suporte Dar să revenim puţin la epizodul pescuiască plevuşcă, se plângea une- injuriile pe care i le adresează soţul accidentului stupid, căci amănun- ori că e “bombardat” ziua-n amiază femeii dispărute – un biet fizician, tele nu sunt de neglijat. Ca într-o mare cu ouă clocite şi roşii stricate. colaborator al Academiei de Şti- veritabilă proză absurdă, femeia îşi Polikarp Feofanovici constata acum inţe. Mai mult, se împrieteneşte află moartea dintr-o cauză mai mult că nu luase în serios un fapt nici pe cu acesta, în pofida oricărei logici, decât anostă: “Jedné zářivé neděle departe inofensiv. Ignorase cu seni- împăcaţi, amândoi, prin amintirea náhle zemřela důchodkyně Dochiţa nătate o impietate care în mod nor- femeii iubite. Barbalatová, když se vracela s plnými mal trebuia să-i dea de gîndit: nişte În altă povestire Jeřáb ((Maca- taškami z trhu. Zpráva o její strašné copii – care nu puteau fi decît pio- raua), o gospodină, Dochiţa Bar- smrti zakrátko oběhla celý Kišiněv, nieri sau comsomolişti – îşi băteau balat, moare strivită de o macara, dřív než se místní novináři probrali joc de veteranii Armatei Sovietice.”). care se prăbuşeşte pe neprins de ze slastné letargie končícího týdne” În povestirea Sen Ionela Pîslariho veste. Zbaterea disperată a soţului (P. 105) (“Pensionara Dochiţa Bar- (Visul lui Ionel Pîslaru), Ionel Pâs- ei, Nicolae, în faţa unei morţi atât balat murise subit într-o duminică lari , lucrează hamal la uzina “Vi- de absurde şi nedrepte îşi află un cu cer senin, pe cînd se întorcea de bropribor” şi stă cu familia într-un remediu provizoriu în momentul la piaţă cu sacoşele pline, iar vestea cămin sordid, în care bucătăria şi când acesta realizează că acciden- despre moartea ei înspăimântătoa- baia sunt la comun – suficient pen- tul cu macaraua trebuie să aibă o re se răspândi în scurt timp în tot tru a reda promiscuitatea vieţii „la explicaţie tehnică şi, neapărat, un Chişinăul, înainte ca ziariştii locali ruşi”. Anostul existenţei pe care o vinovat. Ideea că există un vinovat să abandoneze dulcea letargie a duce îi este tulburat de pasiunea sa îi redă pofta de viaţă, îl ajută să-şi sfârşitului de săptămînă”.) “Jeden z pentru Veronica Lapteacru, învăţă- refacă pierduta coerenţă a realităţii. nich tvrdil, že Dochiţa Barbalatová toare de literatură moldovenească, Omul scotoceşte, spionează şan- viděla, jak se jeřáb hroutí, a byla by dorită pentru nurii săi de întreg tierul cu pricina, se duce la miliţie zůstala naživu, kdyby neváhala, jestli

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 101  literatura artistică nemá ty těžké tašky odhodit a dát se Moldavský prozaik Iulian Cio- ubor Než zemřel Brežněv. na útěk“(P. 105) (…Dochiţa Barba- can (1968) ve své knize dochází jen Český překlad této knihy se ne- lat văzuse cum se prăbuşeşte maca- k úmrtí prvního z generálních ta- přiřazuje pouze k východoevropské- raua şi ar fi rămas în viaţă dacă n-ar jemníků ÚV KSSS, jak ostatně naz- mu „boomu“, ale taktéž k postso- fi ezitat să arunce sacoşele grele şi să načuje také velmi chytlavý název. větské literatuře. A ačkoliv se jedná fugă.”) Ale i Iulian z povídky Škola se za- o autora teoreticky vybaveného, Toată demnitatea unui astfel de jímá o sport: „Iulian chtěl sledovat překvapivě hojně využívá ústřední moment se dizolvă într-o pastă iro- hokejové utkání mezi výběry Sovět- klišé tohoto „žánru“, totiž dětský nică, maliţioasă într-un fel. Astfel ského svazu a Československa, ale pohled. otec mu televizor vypnul, posupně de oameni nu au nici măcar pri- Proč právě tento „úhel“? Jde o si ho změřil a poručil mu, aby se šel vilegiul unui sfârşit onorabil. Nu upřímnost v tom smyslu, že autoři připravovat na oslavu.“ poţi însă să nu te întrebi ce fel de tuto dobu prožili právě jako děti? lume este aceea în care gospodinele To ale zas neznamená, že by Nebo umožňuje velmi dobře pro- îşi apără proviziile cu preţul vieţii, chlapec nebyl dostatečně politicky hlédnout absurdnost a zároveň po- transformându-se în maşini de gă- uvědomělý: „... toho šedého chlad- malý krach vlády jedné strany? Či je tit, ce fel de lume este cea în care ného dne se Iulian chtěl hlavně to zkrátka jen velice výhodné z hle- grijă pentru stomac devine o ob- přesvědčit, že je generální tajemník diska přitažlivosti výsledného textu? sesie? E foarte simplu : este lumea zdráv, že předpovědi štvavých hla- A neodhalují se v těchto knihách prin care au trecut milioane de oa- sů byly jen nestoudné lži... Matka nakonec kořeny současné infantili- meni “înainte să moară Brejnev”. okamžitě zareagovala: ,Ten už to zace našeho světa? má spočítané...‘ Iulian cítil, jak se v Aliajul de grotesc, dramatic, me- Možná by se ale dalo čekat, že něm něco hroutí.“ První úsek mého lodramatic chiar, totul condimentat právě poučený autor si na toto téma života Kniha Iuliana Ciocana je po cu o ironie acidă, când este cazul, re- přece jen bude umět zajít tak, aby se románech Petra Cimpoesa či Nor- prezintă formula câştigătoare. Iuli- z těchto klišé - vedle dětského pohle- mana Maney další rumunsky psané an Ciocan a debutat mai mult decât du to jsou také postavy starých lidí dílo, které nyní vyšlo česky. A tak promiţător, romanul său fiind una - vymanil. To se mu ale nepodaři- rozšiřuje tuto zdravou a svým způ- dintre reuşitele clare ale acestui an. lo. A neuchvátí ani kvalitou, a tak sobem logickou - od stálého hledění Nu lasă fără atenţie cartea cona- jeho povídky rozhodně nedosahují na západ už bolel krk - módu. ţionalului nostru şi periodica cehă. působivosti třeba Báječných let pod Aşa în pagina Lidovky.cz din 13 iu- V poslední době se totiž na český- psa Michala Viewegha. Zároveň je lie 2009 apare articolul Brežněv už ch knihkupeckých pultech vynořila ale také třeba dodat, že Ciocanovy to má spočítané, care relatează: řada překladů z maďarštiny, polš- prózy ničím neiritují. Je to kniha, tiny, rumunštiny i bulharštiny. A „Kniha moldavského autora Iuli- která neutkví ani výjimečností, ani takový Chuligánův návrat Norma- ana Ciocana bude potravou přede- protivnou podprůměrností. na Maney, Okrsek Sinistra Ádáma vším pro ty, kteří se rádi označují A v případě Ciocana překvapi- Bodora či Přirozený román Geor- jako „Husákovy děti“. vě neotráví ani předposlední text s giho Gospodinova patří k velmi po- názvem Upřesnění, který je jakýmsi Kdo vyrůstal v 80. letech, pamatu- zoruhodným textům, jejichž kouzlo „teoretickým puchýřem“ na těle této je si, že v Sovětském svazu se nejen neodchází se skončenou literární knihy: „Tam, v sovětské minulosti, pilně pracovalo, ale v Kremlu se rov- sezonou. něž často umíralo. Brežněv zemřel v zůstal první a nejdůležitější ,úsek‘ Iulian Ciocan, rodák z Kišiněva roce 1982 (ten rok bylo mistrovství mého života - dětství... ,Šťourám‘ se a absolvent Filozofické fakulty Sed- světa ve fotbale a vyhráli Italové v v sovětské minulosti, protože má so- mihradské univerzity v Brašově, je čele s Paolem Rossim), Andropov v učasnost nese hlubokou ,stopu‘ této znám jako komentátor Svobodné roce 1984 (tehdy se mistry Evropy minulosti.“ Evropy. Vydal rovněž svazky li- stali fotbalisté Francie v čele s Mi- Nezbývá než se také postavit do terárněkritických studií Proměny chelem Platinim) a o rok později role teoretizujícího chytrolína a zo- narativní prózy (1996) a Náhledy Černěnko (tenkrát dal Jiří Šejba ve pakovat: je přece jedno, o čem se píše, na besarabskou prózu (2004). V roce finále proti Kanadě hattrick a naši důležité je, jak text dopadne. Co se 2007 se pak rozhodl přejít k praxi a hokejisté se stali mistry světa). týče knihy Než zemřel Brežněv: nic publikoval provázaný povídkový so- ve zlém, ale ani nic v dobrém”.

102 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  literatura artistică

DruŢă, Boris. Sub steaua lui David, cu Dumnezeu / Boris Druţă. – Padova (Italia), 2009. – 746 p.

Anul curent a ieşit de sub tipar anilor 1990 etc); cartea lui Boris Druţă Sub steaua 7. Între viaţă şi moarte, 2001 (este lui David cu Dumnezeu. Volumul prima carte de versuri prefaţată de scoate în lumină tematica comuni- renumitul publicist basarabean Ni- tăţii evreeşti de pe teritoriul Mol- colae Dabija); dovei, mai exact rolul şi aportul 8. Luciana, 2002, ( include un ro- acesteea la promovarea culturii na- man despre prima dragoste, nuve- ţionale. le, schiţe, arabescuri, publicistică). Subiectul a fost mai rar întâlnit Scriitorul pregăteşte pentru a pu- în literatura autohtonă, dar este blica o nouă carte (Păsări uitate în abordat cu multă responsabilitate zbor) ce va include un nou roman, de autor, care încearcă să readucă nuvele, schiţe umoristice, arabes- în memorie nişte file dureroase din curi, poezii, o piesă de teatru etc.) istoria neamului. 9. Madona din Ineasca, 2004 (nu- Înainte de a prezenta cartea, ne vele, schiţe umoristice, arabescuri, vom referi la datele biografice şi poezii, o piesă de teatru etc.) cele din activitatea autorului cărţii: 10. Basarabia răstignită” (ro- Boris Druţă este un scriitor, com- man), Editura “Detektiv”, Bucu- pozitor şi interpret de limba româ- A publicat câteva cărţi de litera- reşti, 2004 ( o pânză epică ce oglin- na din Republica Moldova. tură: deşte istoria politică din Basarabia Născut la 5 februarie 1955, în sa- 1. La Ineasca, Editura “Literatura din anii 1920-1992 cu tot spectrul tul Ineşti, sectorul Teleneşti, judeţul Artistică”, 1989 ( povestiri, nuvele, social-politic. Orhei (zona de Centru, codreană a schiţe); 11. Flori de dor pentru Şalom, Republicii Moldova). Locuieşte la 2. O femeie işi cauta...pantalo- 2004, o carte despre intelectualita- Chişinău. A absolvit Facultatea de nii, 1997 ( schiţe, nuvele, povestiri tea evreiască din Basarabia postbe- Drept a Universităţii de Stat din umoristice, în maniera lui Yaroslav lică. Sunt incluse nuvele, reportaje, Moldova în anul 1980. Profesează Hasek); poezii dedicate evreilor. Autorul avocatura. Este membru al Uniunii 3. Catacomba, 1998 (povestiri, lanseazã primele note ale proprii- Scriitorilor din Moldova. Autor nuvele, cu tematică socială); lor melodii. a circa 10 carti de proză, poezie şi Un jazz pentru mileniul trei teatru şi a două CD-uri muzicale. 4. , 12. Madona din Ineasca, 2005, 1999 ( abordează probleme interet- Editura “Pontos”. Cartea include Din anul 1981 publică literatură nice: problema evreiască, romilor, nuvele, poeme dedicate femeilor artistică: povestiri, nuvele, poezii, istoria neamului etc. Cartea inclu- din satul natal. În carte sunt mul- romane, pamflete. Nu a fost mem- de un ciclu de versuri, proză, o pie- tiple fotografii cu oamenii satului brul partidului comunist şi nu are să de teatru); din trecut. Coperta ca şi celelal- apartenenţă la vreo formaţie poli- Copiii serenadelor te cărţi publicate este realizată de tică. Consideră că şi-a adus o con- 5. ”, 2000 (in- către fiica autorului, Veronica (17 tribuţie activă la distrugerea ideo- clude două romane de proporţii, ani). logiei comuniste, manifestându-şi care oglindesc evenimentele isto- activitatea la crearea unei mentali- rice ale Basarabiei de la sfârşitul 13. Cartea Păsări uitate în zbor, tăţi democratice, de tip european. anilor 20 ale secolului trecut până editată la Padova, Italia, 2008. In- Aceste idei le-a promovat şi în pu- la evenimentele legate de conflictul clude un nou roman, nuvele, o blicaţiile sale. Transnistrean etc. Al doilea roman piesă de teatru, poezie, arabescuri, Acoperiş de-asupra ploii, oglindeş- publicisticã (volumul de 600 pa- Din anul 1990 este Membru al te viaţa societăţii moldave din anii gini). Uniunii Jurnaliştilor din Republica 1970-1980 al secolului XX; Moldova. 14. Cartea Sub steaua lui Da- 6. Sarcofagul, 2000 (include nu- vid, cu Dumnezeu, Padova (Italia), La 1993 devine membru al Uniu- vele, poezii, publicistică cu tema- 2009 (740 pagini). Include materi- nii scriitorilor din Republica Mol- tica politică, observaţii de călătorie ale cognitive şi inedite despre in- dova. efectuate în Armenia la începutul

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 103  literatura artistică telectualii evrei din Basarabia. Are duit să arate luminosul, sublimul şi lor evrei: sculptorul Iosif Kitman; 8 compartimente despre tragedia frumosul unei etnii, care se îmbină compozitorul, muzicianul, cercetă- poporului evreiesc: proză, poezie, armonios cu celelalte etnii din Ba- torul muzicii moldoveneşti şi evre- piese muzicale, traduceri din poeţi sarabia. ieşti, autorul a mai multor cântece evrei martiri. Cartea este compusă din 8 com- şi aranjator de melodii, participant partimente (istoria poporului la Marele Război pentru Apărarea evreu, problema Holocaustului, Patriei, Om emerit al artelor din Re- portrete ale intelectualilor autoh- publica Moldova - Zinovi Stolear; toni evrei, o povestire de proporţie remarcabilul om de cultură şi scri- (“Doroteea”), versuri, note muzi- itor de limbă română din Repub- cale, cântece evreiesti etc. lica Moldova – Anatol Gujel; poetul de limbă rusă – Mihail Finkel; ma- Capitolul unu, Evreii, conţine un rele scriitor Ihil Şraibman; intelec- material cognitiv, folositor pentru tualul de marcă al lumii savante din cititorii basarabeni de a cunoaşte Balcani, pentru că este specialist în mai multe despre poporul evreu: limbile balcanice – Marcu Gabin- originea poporului evreu, despre schi; artistele Reghina Sandler, Ghi- originea genetică, diaspora evrei- ta Strahilevici, Nelly (Ninel) Came- lor, limbile şi cultura evreiască din neva şi compozitoarea Zlata Tcaci; diasporă, legea israileană, evreii în poetul Liviu Deleanu; scriitoarea raport cu religia iudaică, despre si- şi traducătoarea Baca Deleanu; onism ş. a. poetul Iurie Barjanschi; scriitorul Capitolul doi, Ţara făgăduinţei, Boris Sandler; poetul Paul Mihnea; ne face cunoscuţi succint cu istoria Revenind la cartea Sub steaua poeta, ziarista şi traducătoarea Mi- statului Israel, ţara dorului, ţara vi- lui David, cu Dumnezeu, putem roslava Metleaeva; doctor habilitat sului, ţara gloriei, ţara durerii po- menţiona că scriitorul, nefiind nici în istorie, profesor, conducătorul porului evreu. istoric şi nici cercetător ştiinţific, a secţiei istoriei şi culturii evreilor încercat să studieze file ale poporu- Tot în acest capitol putem face din Moldova al Institutului mino- lui evreu şi să le împărtăşească citi- cunoştinţă cu muzeele din Tel Aviv rităţilor naţionale al Academiei de torilor. Această carte este dedicată şi din împrejurimi : Muzeul Arheo- Ştiinţe – Yacov Copanschi; sculp- întru totul problemei intelectuali- logic „Beit Miriam”, Muzeul Bibli- torul Lazăr Dubinovschi; autor de tăţii evreieşti din Basarabia. Multe ei, Muzeul de Artă Herzliya, Muze- romane istorice – Anatol Kogan; materiale au fost culese din reviste, ul Armatei, Muzeul de Artă Rusă, scriitorul de limba rusă din Moldo- enciclopedii, din internet. Unele Muzeul Diasporei şi multe altele. va Mihail Hazin; muzicianul Boris file sunt inedite. Întâlnindu-se cu Ideea energicului şi neobositului Dubossarschi; ziaristul şi crainicul reprezentanţi ai intelectualităţii scriitor Boris Druţă de a insera în de limba idiş la radioul naţional din evreieşti din Basarabia, scriitorul paginile acestei cărţi crâmpee din Chişinău, pianist, concertmaistru, a studiat unele capitole ale istoriei viaţa evreilor acestui meleag este activist pe tărâm muzical, profesor acestui popor din ţinut, cercetând salutată şi demnă de toată lauda. la Academia de Muzică, Teatru şi istoria tragediei poporului evreu E ştiut că moldovenii sunt un po- Arte Plastice „G. Muzicescu”, con- în timpul celui de-al Doilea Răz- por cuminte, tolerant, binevoitor ducătorul revistei radiofonice „Idiş boi Mondial (1939-1945), au fost şi ospitalier. Eu au trăit totdeauna lebn” (Viaţa evreiască) – Sergo făcute deplasări prin localităţile în pace şi buna înţelegere cu repre- Benghelsdorf; arhitectorul Semion Moldovei şi a Ucrainei, pe urmele zentanţii altor etnii. Această prie- Şoihet; cercetători, bun cunoscător catastrofei. A fost studiată şi tema tenie, colaborare, îmbogăţire reci- al literaturii universale, bibliofil ex- durută: problema cimitirelor din procă este urmărită cu atenţie şi fin perimentat – Sara Şpitalnik; lingvis- Basarabia. Apoi au fost descrise spirit de observaţie de către autorul tul, dialectologul-romanist, specia- multe portrete ale intelectualilor acestei cărţi, aducând în prim plan list în geografia lingvistică, doctor de la noi care au adus o contribuţie personalităţi ale acestei etnii care habilitat, membru corespondent al enormă la dezvoltarea vieţii spiri- au contribuit la prosperarea Mol- Academiei de Ştiinţe din Republica tuale şi economice a Basarabiei. În dovei. Moldova – Rubin Udler şi alţi intelectuali ce au contribuit la dezvol- această carte se vor mai găsi şi po- În paginile adunate în capitolul tarea culturii în Moldova. vestirile scriitorului şi multe poezii, trei Portrete de ieri şi de azi ale in- chiar şi piese muzicale. telectualilor evrei, putem afla date Capitolul patru, Crinii negri, În această carte autorul s-a stră- din viaţa şi activitatea intelectuali- dezvăluie filele tragice din istoria

104 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  literatura artistică poporului biblic, istorie plină de şi bunicilor. „Recapitulând anii co- Pe valuri de scânteie file tragice în calea sa milenară sub pilăriei, ne amintim cu drag oame- Renaşte iar trecutul steaua lui David cu Dumnezeu... nii care ne-au propulsat devenirea, Cu-al gloriei erou Un loc important în această car- contribuind la formarea noastră Căci tot ce se-ntâlneşte te, îl ocupă capitolul File de istorie fizică şi morală. Meditând în pro- În clipa primăverii teleneşteană, unde autorul face o funzime, ajung la concluzia că unii Acordul simfoniei descriere succintă a târguşorului dintre oamenii cunoscuţi în copilă- Şi mâine va fi nou!” (1972)( Sim- Teleneşti, aşezat printre dealuri, rie au constituit adevărate lecţii de fonia copilărească, P. 454) împădurite şi coline pitoreşti din omenie, pe care mintea nu le poate Capitolele Poesis şi Proză ne inima Basarabiei, face descope- da uitării, iar conştiinţa le rămâne aruncă în vâltoarea operei scriito- riri interesante, pe care ni le oferă, mereu recunoscătoare”. (P. 441) rului Boris Druţă. despre toponimia acestei localităţi. Tot aici, în Jurnalul de adolescen- „De ziua Îngerului tău „Primul act istoric în care se vor- ţă sunt date câteva poezii scrise cu Eu o să-l rog pe Dumnezeu beşte clar despre Teleneşti, aşezat vreo 35 de ani în urmă, pe vremea Să-ţi fie tot ce este dor pe malul râului Ciulucul Mic, da- când era un adolescent romantic la Mereu un Păzitor! tează cu anul 1611. Un alt factor Şcoala Internat din Teleneşti. „Tre- De ziua Îngerului Tău care a determinat dezvoltarea lo- zeşti imensitatea Ca mama la copilul meu calităţii ca târg a fost hrisovul din Cu vise-nrourate Chiar dacă-ţi cărunţeşte tâmpla 1796 al lui Alexandru Ioan Cala- În zorii dimineţii Rămâi pe veci femeia-mi sfântă! machi, prin care aici se întemeiază La culmile de vânt! În zbuciumul de căutare un târg cu 6 iarmaroace pe an, cu Iubirea se-nfiripă Tu ţi-ai ales a ta cărare înlesniri – pentru a strânge străini. În clipa scumpă-a vieţii Într-o zâmbire cu un Zeu Nu este exclus că tocmai aceste pri- Şi peste-adolescenţă E ziua Îngerului tău! vilegii au contribuit la dezvoltarea Răsare-un soare blând! Eu ştiu că locul meu e gol oraşului ca târg.”. (P. 386) Prin ramuri de pădure În viaţa ta de-al păsări stol Dar mă întorc la Eul meu În acest capitol a fost făcută în- Aleargă căprioare De ziua Îngerului Tău!” (De cercarea de a însăila, cu tot coloritul Spre lacul Veseliei ziua ta, P. 484) lor pestriţ, chipurile şi caracterele Te face să zâmbeşti! Ne lasă plăcut surprinşi capitolul inconfundabile a personalităţilor Un tremurat de strune Piese muzicale, în care Boris Druţă de naţionalitate evreiască, pe care a Pe-o tainică vioară se manifestă ca compozitor şi tex- avut norocul autorul să-i cunoască Cu flori multicolore tier. încă din copilărie şi în anii de şcoa- E-o Zână din poveşti. lă, dar şi din mărturiile părinţilor Răsai din întuneric

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 105  literatura artistică

TARLAPAN, EFIM. La cules de...TarlaPoante / Efim Tarlapan, Emil Ianuş ; caricatură de Radu Bercea. – Su- ceava : Editura “Lidana”, 2009.

La Suceava, la Editura “Lidana”, Basarabenii şi guvernanţii a ieşit de sub tipar o nouă carte a României epigramistului nostru Efim Tarla- ”Guvernanţii, pe cât ştim, pan. Aceasta nu e o carte obişnuită, Cei corupţi (subliniem!) ci este o carte în tandem, sau mai Sunt de-acord să ne unim, bine zis, un trio literar-artistic. Dar să nu ne-amestecăm...” (P. Jumătate din volum, ce cuprinde 34) 155 de pagini, ca şi multe alte volu- Scriitoricească me ale lui Efim Tarlapan, are şi el ”N-ar fi poate-atât de grea un titlu specific spiritului său no- Viaţa-mi, literară, vator, deşi, în general vorbind, de De s-ar vinde cartea mea data aceasta se înscrie în seria ce- Cum se vinde...ŢARA!” (P. 36) lor care îşi creează un titlu de carte O veche dorinţă a lui E.Tarlapan pornind de la numele său, cum ar fi este exprimată astfel: “Tarlapoante”. E un titlu foarte in- Statele spirat, ştiind că aproape orice vor- ”Chişinău şi Bucureşti bă de duh a lui Efim Tarlapan este Două state româneşti, o poantă. De aceea credem că auto- lor social-politice sau umane. Ar fi foarte fericite, rul ne invită să-i culegem poante- De-ar fi...STATELE UNITE! “ (P. le, ştiind că ele ne vor delecta şi în România mea, creştina 52) acelaşi timp ne vor face să tresărim “Cine te loveşte peste un obraz, la originalitatea lor, foarte greu de întoarce-l şi pe celălalt”. Viaţa unui scriitor sunt cărţile sale egalat. „După ce-a primit o labă aflate în librării sau în biblioteci şi Peste faţa basarabă, cum acestea însumează aproape 40 A doua jumătate a volumului cu România mea, creştina, de volume de autor, 17 antologii şi epigrame este semnată de un alt A întors şi...Bucovina”. (P. 64) 6 traduceri din literatura universa- epigramist cunoscut de noi, dar de Basarabenii şi căderea lă, putem spune că Efim Tarlapan pe meleaguri sucevene, Emil Ianuş, Imperiului sovietic are o viaţă plină de satisfacţii, toate este amuzantă. Puţine cărţi sunt de ”Doamne, da, imperiul cade acestea însemnând o muncă enor- acest mod. Cu toţi şoviniştii roi! mă. Citindu-i cărţile, cred că arta lui Se merită de subliniat faptul, că O-ntrebare-nsă mă roade: Efim Tarlapan se exprimă prin res- fiecare epigramă este scrisă pe o De ce cade peste noi?...” (P. 80) pectarea trecutului, trăirea din plin a “carte de joc” şi este însoţită de că- Se spune că paşaportul pentru prezentului şi privirea cam circum- tre un desen-caricatură semnat de eternitate al unui autor sunt crea- spectă spre viitor. Spiritul lucid şi Radu Bercea. Textul dublat de în- ţiile sale şi de aceea, prin faptul că iscoditor l-a singularizat pe E. Tar- semnele plastice, care interpretează textul oricărei epigrame semnate lapan printre confraţi. Capacitatea grafic gândul autorilor, sporeşte rede E. Tarlapan “respiră” parcă prin lui de a “procesa” faptul încriminat ceptivitatea cititorului. ironia pe care o degajă, se confirmă în epigramă este, aproape, de neega- Consecvent cu sine, omul Efim acest “paşaport”: lat, are un simţ al umorului rarisim. Tarlapan a rămas aproape ne- Cu fiecare volum lansat spre cititori, Curcile schimbat. A rămas acelaşi umorist Efim Tarlapan lasă urme adânci în ”Curcile-n conflict cu câinii, militant pentru o cauză nobilă – literatura epigramatică actuală, in- Seamănă cu noi, românii – Marea Unire, dar şi tare înverşunat trând în constelaţia creatorilor noş- Au un imn, ca noi, şi ele: împotriva imposturii şi a dereglări- tri exponenţiali. “Somnoroase păsărele...” (P. 12)

106 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  literatura artistică

TRAIANUS. Inborn into eternity / Traianus. – Ottawa : Lucian Badian Editions, 2009. – 40 p.

În Canada, la Editura “Lucian Badian”, a ieşit de sub tipar cartea conaţionalului nostru, scriitorului Traia- nus Inborn into eternity. Înainte de a semnala apariţia acestei cărţi, vom trece în revistă viaţa şi activitatea lui Traianus (alias Traian Vasilcău) Traian Vasilcău s-a născut la 2 aprilie 1969, în satul Viişoara, r-nul Edineţ, sat ce, dă mâna peste Prut cu Mitocul Botoşanilor, părinţii – Varvara şi Nicolae. A absolvit în anul 1993 Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” din Chişinău, Facultatea de Istorie şi Etnologie. A fost participant activ, încă din timpul stu- denţiei, la Mişcarea de Eliberare Naţională, fapt pentru Cerul scris cu stele, versuri pentru copii, Pasărea Pho- care e admonestat şi persecutat de organele securităţii enix, Chişinău, 2001; de atunci. În acea perioadă fondează Cenaclurile lite- Literă din Dumnezeu, Scrisul Românesc, Craiova, rar-muzicale şi social-politice “Sol” (Leonard Tuchila- 2001; tu) şi “Clopotarii”. Se implică, împreună cu membrii Regele învins, Eminescu, Bucureşti, 2001; Cenaclului “Clopotarii”, în campania electorală întru Demisionarea din umilinţă, eseuri din Mahalaua Ne- susţinerea lui Nicolae Costin (Frontul Popular din bunilor, ABC, Chişinău, 2003; Moldova). Nafura deşertăciunii”, sonete, ABC, Chişinău, 2002; Preşedinte-fondator al Societăţii Culturale „Pasărea Miracolul tristeţii se amână”, colinde în 2 vol., Emi- Phoenix”. Fondator şi editor al Revistei literare Pho- nescu, Bucureşti, vol. I-2002; vol. II-2003. enix (2004-2007). Producător autorizat al Festivaluri- Atentat la Veşnicie, maxime şi recviemuri, (poeme-n lor-naţionale de muzică uşoară Maluri de Prut şi Stea- două versuri şi-ntr-un vers) (2000-2005),”Phoenix”, ua Chişinăului. Chişinău, 2006; Poet, eseist, traducător, libretist, textier. Membru al Atentat la Veşnicie, maxime, reflecţii, recviemuri, ed. Uniunii Scriitorilor din Moldova. Autor a 27 volume a 2-a, adăugită, “Grafema Libris”, Chişinău, 2007; de versuri, eseuri, poezii pentru copii, traduceri şi texte Ciocârlia cântă fără tălmăciri, versuri pentru copii, pentru cântece, cărţi apărute la Chişinău, Bucureşti, Ti- “Grafema Libris”, Chişinău, 2007; mişoara, Craiova etc. Din Cartea Copilăriei, versuri pentru copii, “Grafema Apariţii editoriale: Poemele regretelor târzii, ed. Lyce- Libris”, Chişinău, 2008; um, Chişinău,1995; Anna Ahmatova, Ivan Bunin. Versuri tălmăcite de Risipitorul de iubire, ed. Lyceum, Chişinău,1995; Traianus : ediţie nouă, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Un clopot pentru Basarabia, ed. Lyceum, Chişinău, 2008 (editată din iniţiativa şi cu suportul Gu- Chişinău,1996; vernului Moscovei); Zeii nu mor în cer, IFC, Chişinău,1998; Eternul Înnăscut, “Lucian Badian Editions”, Otawa, Spitale pentru îngeri, IFC, Chişinău,1998; Canada, 2008; Potopul Cultural, IFC, Chişinău,1999; Regăsit în Cer (Trilogie) 2000-2007, “Junimea”, Iaşi, Sinceritatea ca Sentinţă, IFC, Chişinău,1999; 2009; Poeme de pe timpul tăcerii de aur, Abeceluş, Chi- Când s-au fost spus îngerii, psalmi, “Epigraf”, Chişi- şinău, 1999; nău, 2009; Ziua poznelor frumoase, versuri pentru copii, Inborn Into Eternity, “Lucian Badian Editions”, Ota- Abeceluş, Chişinău, 1999; wa, Canada, 2009. Prăbuşit în flori, IFC, Chişinău, 2000; Premii: Premiul săptămânalului „Literatura şi arta”, Anna Ahmatova, Ivan Bunin. Versiune românească”, 2001; ed.1, IFC, Chişinău, 2000; Premiul Centrului de Cultură „Sergiu Grossu”, 2002; Colindă pentru niciodata mea”, Augusta, Timişoara, Premiul pentru cea mai citită carte a anului în Topul . 2000; cărţii Moartea în Premieră, Pasărea Phoenix, Chişinău, Cartea este pentru Traian Vasilcău ca o lumină şi o 2001; bucurie, asemenea unei revelaţii divine. A sorbit învă-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 107  literatura artistică

ţătura creştină din gura mamei sale, moştenind o cre- Book of wounds - has painfully become. dinţă puternică pe care şi-a întărit-o prin lecturi biblice Am I an offering to the faithful words? şi morale. În acest sens el a fost şi este un autodidact No, something else. What else? The silence! autentic. In the sea of perfume of my own death De o modestie ieşită din comun, de o blândeţe ima- I always swim, it is easy and it is hard, ginabilă în aceste vremuri, pline de criză, Traian stâr- But I am happy that I have tamed the pain neşte în noi dorinţa de a fi mai buni, mai încrezători, And now, being my voice, I am God!” mai puri. (Book of Wounds, P. 38) “My parents new names are of flowers, Creaţia lui Traian Vasilcău este impregnată de per- And freed of fireflies and grass sonalitatea sa ce alternează între eleganţă, suavitate şi They will come to my birthday – asking – o energie care răzbate dincolo de fiinţa sa, demonstrată Hand in hand with cranes’nostalgia? de pasiunea lui pentru literatură, care l-a atras de tim- My parent have become wonders, puriu şi dragostea pentru Dumnezeu. It rains in their world, as well , their sky is joyful Prin psalmii săi, de-o fervoare regizată cu înalt har And I feat that , flooding buildings, the rain literar, Traian Vasilcău se probează a fi unul din cei mai Will demolish the whole city. însemnaţi poeţi religioşi ai literelor noastre. Every love is an eternal season “There is so much sacrifice of amen in graves. And I wain for the rain to cease, warm as I walk into the sky’s country, dressed in pain. The cry of the flowers knowing that I fly through myself and words, every day. There are huge undefeated barricades in me”. ( P. 5) I resurrect and perish. Traianus este un scriitor complect şi complex, poe- Unuttered silences, I am dusk without you. mele lui izvorăsc direct din credinţă, din conştiinţa reli- I drink the barren from my wounds as if a drug. gioasă pură în continuă legătură cu Dumnezeu. Moon’s tear – the sun, has passed through my eyes Mergând pe firul textelor biblice, „ajutat de Sfântul Towards my mouth – a lake. Duh“, poetul vrea ca prin aceste poeme, prin versuri- I am a temple of chaos, ancient and eternal, le sale, să salveze „sufletele celor necredincioşi“, prin I shudder to get free of mortality as if of dream exemplul propriu, prin condamnarea personală pentru And invite myself to be altar and candle at dinner că Iisus a venit în lume să cheme pe cei păcătoşi la po- In paradise”. (Murmured Psalm, P. 8) căinţă şi la mântuire. Poezia lui Traian Vasilcău este...calea sufletului, edu- „Presently , I live caţie spirituală şi îndemnul vădit de a-l iubi pe Bunul My daily future. Dumnezeu şi a-i cere iertare şi viaţă veşnică, prin mân- There is no song tuire. More wonderful than clouds. “Celestial hospital is everybody’s God. Nor there is a sadder day They enter it , as if for the forst time. When, Jesus Christ, Divinity is the music that flies We chose death Wearing the face of a bird from the future. As our president.” (P. 37) The world’s faith died in me yesterday, Hulit şi blestemat de unii, preţuit şi iubit de mulţi, Today it blossoms in my wounds. va înfrunta cu seninătate şi tăcere, şi contestările, biru- Jesus is for us, forever will be! - ind prin cărţile şi înţelepciunea sa, în care se exprimă I cry for all the antemortem and post mortem veşnicile adevăruri, izvoare de bunătate, pace şi întărire Of this century, and the century asks itself sufletescă pentru toţi iubitorii de limbă şi cultură ro- Is it a man’s voice or grass chirping?” (P. 16) mânească. Nu puţini sunt cei care – “caută” versurile, sorbindu- “I am death’s chosen. A poet! le cu nesaţ, ca pe adevărate rugăciuni. I will become soon the dear curse Aşteptăm de la Traian Vasilcău, noi opere care să ne Of blooming clay, and obsolete, încânte inima şi sufletul. I will live in your memory, Quivering when touched,

108 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  literatura artistică

TRAIANUS. Regăsit în cer : Trilogie psalmodică / Traia- nus . – Iaşi : Editura Mega-Mix, 2009. – 196 p.

Anul acesta, la Editura “Mega Mix” din Iaşi a mai apărut, la cele peste două duzine din odiseele sale lirice, trilogia scrisă de poetul Traianus, cu o denumire semni- ficativăRegăsit în cer. Traian Vasilcău este unul dintre cei mai talentaţi poeţi români de astăzi. Cărţile le semnează Traianus ca şi cum ar dori să rămână un anonim al Poeziei, pentru el im- portând cu adevărat cele scrise, nu semnătura. Calitatea principală a liricii lui Traianus este lirismul. El scrie natural, dezinvolt, concentrat, muzical, înjec- tând atâta ironie cât să-i permită a nu deveni prizonie- rul parodicului şi simulacrului. Aceste sunt semne bune pentru viitorul poeziei sale. Versurile lirice ale poetului sunt deschise către lume şi sine, către adevăr şi poezie, către bucurie şi suferinţă, către om şi Dumnezeu: “ Pe mine mă cheamă eu Numele meu e chiar eu. Puţin înger fără ţară, Puţin Dumnezeu.

Îs ori nu-s deloc aşa. Ireală domnişoară, Spală-ţi sânii-n ochi de fiară Să te uit de dumneaţă. Viaţa e-un dulce vis, care ne lasă Lasă-i peste ochi vedere Prin cimitir – funebru târg cu străzi Albă cum văzui nicicând, Şi numere de bronz pe orice casă. (P. 21-22) Piatră oarbă de mult gând, Tudor Palladi menţionează, că “Prin recurenţa cărţii N-aţi un zlot şi fugi ţi-aş cere. constituită din cele trei volume (universuri mărturisitor metaforice, atitudinal-parabolice şi persuasive-ludice, Să pot spune ce n-am spus scrierile Dumnealui sunt demne de cea mai profundă lua- Nenăscutului Iisus re aminte a preţuitorilor săi de oriunde şi de oricând. Or, Ce izvoare-se mereu Traianus, poetul Viişoarei, păşeşte în mileniul al treilea Şi sânt eu”. (Colindul meu, P. 19) cu o icoană lirică şi cristică a sufletului său criptic ce-i reflectă “mănăstirile de rouă” ale “lacrimii” lui de “copil” Cartea de versuri Regăsit în cer, caracterizează de fapt şi de ambasador al inaccesibilului metaforic sau de “rege întregul univers sociouman în aspectele lui fundamenta- învins” al tainei care de-acum în toate vine “să deconspire le. Astfel, omul şi satul ca două entităţi, ca individualita- “Minciuna” care-i” lege-n ţara fărdelegii şi a nonpoeziei, te şi comunitate, apar în viziunea poetului în aşa mod: dându-ne totodată cu generozitatea-i legendară “din via- “Fără de vreme, satul se destramă, ţa lui ce-i nemurire”. Ca un poet “cu şapte ani de-acasă” Şi numai eu, copilul lui, îl plâng de credinţă şi de frumos românesc multimilenar, el este Şi ca pe-un prunc divin la piept îl strâng şcolit la metafora înţelepciunii şi la înţelepciunea aceste- Şi c-aş putea să nu-l mai am, mi-e teamă. ia. Altfel nu le-am putea gusta în clipele lui de iluminare interioară reveria cântecelor divine. Îmi pieptăn umbra, ea râvneşte prăzi, “Regăsit în cer” înseamnă întâi de toate o altă perfor- A fost odată zveltă şi frumoasă, manţă a “regelui învins”, rescris cu aldine de mister şi fi- Dar azi podoaba-şi caută prin lăzi. reşte cu cer, cu frunză de cer, pe vreme de cântec de ler, când “păsările cuvintelor îl grăbesc în soare”. (P. 16-17)

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 109  literatura artistică

АНЧЕЛ, ПАУЛИНА. Скорпионья тропа / Паулина Анчел. – Москва-Иерусалим : ЭРА, 2009. – 163 р.

În anul 2009 a ieşit în lumină cartea Paulinei Ancel din punct de vedere psihologic, detaliile sunt bine şle- (Borocina), Скорпионья тропа. Autoarea este doc- fuite şi sunt folosite epitete originale. tor în ştiinţe psihologice, a activat 10 ani conferenţiar Talentul Paulinei Ancel de a pătrunde în esenţa lu- universitar la Catedra de psihologie al Universităţii crurilor poate fi lămurită de vocaţia ei de psiholog. Dar Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din capitală. Este fără experienţă de viaţă, fără spiritul de observaţie bine autoarea multor lucrări ştiinţifice, autoarea şi prezen- dezvoltat e imposibil de a coase „haina” povestirii în aşa tatoarea emisiunii televizate На еврейской улице. De mod, ca să fie bună fără a măsura. asemenea este autoarea cărţii Асенька и Возлюбленные Paulina Ancel reuşeşte totul. Autoarea cărţii povesteşte не принадлежат никому, semnează un şir de artico- despre lucruri simple – casa părintească, despre familiile le în almanahul Ветка Иерусалима. Este preşedintele de tâmplari, frizeri, cizmari şi altor meseriaşi, despre dra- Organizaţiei Republicane pentru Femei “Хава”. gostea, care te arde şi nu-ţi dă pace, când lacrimile îm- păienjenesc ochii şi încurcă de a vedea Soarele de asupra capului, coloritul culorilor, curcubeul multicolor. Decep- ţionat de viaţa monotonă, eroul principal caută cărăruşa sa, presărată mai des cu mărăcini decât cu trandafiri. Sufletul doare, dat inima tinde către ceva luminos, bun, măreţ. „Песчанная буря обрушилась на наботейский го- род Мамшит, в долине между горными хребтами Хатира и Эфэ в северной части пустыни Негев, на перекрестке дорог из Египта в Вавилон. Это был опасный сигнал, сигнал борьбы за выживание для всякой твари. Песок беспощаден. Вечное, агрессив- ное расползание не знающего отдыха песка, смета- Principalul e faptul, că Paulina Ancel este cântăreaţa ет на пути все живое. locului de baştină – oraşul Edineţ. Toată viaţa şi activi- Песчанная буря всегда означала, что в спокой- tatea ei sunt legate de acest orăşel. ном течении событий начинает происходить сти- „Я уехала из Единец очень давно, еще в конце хийный всплеск, означающий вмешательство неве- 60-х, но всё равно продолжаю там жить. Вернее, домой большой силы”. (P. 7) мое местечко живет во мне. Оно со мною и здесь, În opera Paulinei Ancel cititorul poate găsi ceea ce в Кишиневе, в лице мамы, и в Израиле, где сейчас ţine de interesele personale, pentru că autoarea provoacă находятся близкие и друзья, и в моих книгах, interlocutorul la o discuţie confidenţială palpitantă: des- передачах. Ну и, разумеется, в памяти”. pre amărăciunea singurătăţii, despre armonia existenţei, Citind opera Paulinei Ancel, trăim sentimentul, de despre bucuria trecerii obstacolelor. Autoarea le dă citi- parcă tot ce citim s-a întâmplat cu noi. Faptele şi gân- torilor speranţă, care mereu tinde spre sublim, spre stele. durile eroilor din povestirile autoarei sunt înţelese de Cum spune autoarea : «Я превращу строку в звезду». cititorul cointeresat. Subiectul povestirilor sunt date

110 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Arheologie

Тези Мiжнародноï науковоï конференцiï «Схiд- ноевро-пейськi старожитностi в добу середньо- вiччя», прис-вяченоï 90-рiччю з дня народження видатного вiтчиз-няного археолога Б.О.Тимощука, Чернiвцi, 10-11 квiтня 2009 р. – Чернiвцi : Зелена Бу- ковина, 2009. – 91 с.

La 10-11 aprilie 2009 la Cernăuţi a avut loc Conferinţa века (Федоров Г. Б.). В 1984 году на «посаде» провел ştiinţifică internaţională dedicată renumitului arheolog раскопки В.С.Бейлекчи. Последние значительные B. Timosciuk, organizată cu concursul Institutului de раскопки на памятнике были проведены в 1987-1989 arheologie al Academiei de Ştiinţe al Ucrainei, de Cen- гг. (Кашуба М.Т., Тельнов Н.П., Щербакова Т.А.). trul de cercetări arheologice din Bucovina, de Muzeul Полученные в результате раскопок Алчедарского Ţinutului Natal de la Cenăuţi. La conferinţă au partici- поселения материалы позволяют сделать вывод о pat şi cercetători din Republica Moldova, anume: Ana значительной концентрации на нем различных ре- Boldureanu, Svetlana Reabţeva, Nicolae Telnov, Tamara месленных производств, в том числе железоделатель- Nesterov. ного и ювелирного дела. Primii trei autori au elaborat în colaborare un mate- Из многих не решенных пока вопросов, связан- rial ştiinţific referitor la tezaurul de bijuterii medievale, ных с данным городищем, наиболее дискуссионным găsit lângă localitatea Alcedar din Republica Moldova. остается вопрос о датировке памятника, особенно Prezentăm acest studiu în cele ce urmează. его верхней хронологической границы. Анализ име- ющихся данных (в первую очередь керамического материала) позволяет прийти к заключению, что значительная часть сооружений и вещевого инвен- таря синхронны во времени и не выходят за рамки Х века. В этой связи особенно важна недавняя находка на поселении денежно-вещевого клада. Клад состоит из двадцати девяти предметов. Из них двадцать одно серебрянное украшение, пять серебрянных монет, одна серебрянная монетная гривна и одна бронзовая гирька. В подборке ювелирных украшений представлены одна «волынская» серьга типа А и семь типа В. Не- сколько ранее на территории поселения была об- наружена еще одна «волынская» серьга типа С (по Рябцева 2005). Принадлежность этого украшения к рассматриваемому комплексу остается под вопро- сом. В состав клада также входили семь шаровид- ных зерненых пуговиц, и пять лопастных бусин раз- ного размера, а также одна бусина, составленная из О кладе средневековых ювелирных украше- трех сегментов, имеющая самые близкие аналогии в ний с поселения у села Алчедар (Молдова) памятниках Великой Моравии. Кроме того, в кладе (Анна Болдуряну, Светлана Рябцева, Николай присутствует литая позолоченная подвеска «гнез- Тельнов) довского типа», гривна киевского типа и боченко- “Древнерусский памятник у с. Алчедар Шолда- видная весовая гирька, имеющая, в том числе, ана- нешского района Республики Молдова включает в логии и среди материалов Гнездовского комплекса. себя округлое в плане городище диаметром 80х70 м, Монетную часть клада составляют три ми- окруженное валом и рвом и «ремесленный посад» - не- лиарисия чеканки императора Иоанна Цимисхия укрепленное поселение, площадью около 110 га, рас- (969-976) и два дирхема. В целом, по своему соста- полагающееся рядом с городищем. Этот комплекс ву данный комплекс четко вписывается во вторую довольно интенсивно исследовался в 50-60 годы ХХ группу древнерусских кладов (по Корзухина 1954) и

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 111  Arheologie

имеет самые близкие аналогии среди кладов, проис- следующем этапе крепость была расширена к югу ходящих с территории Гнездовского археологиче- в 60-70 гг. ХV века, во время молдавского господаря ского комплекса, из Борщевки, Копиевки, Гущина. Стефана Великого. После 1539 года, когда Хотин- Для территории Республики Молдова это первая ская крепость пострадала больше всего во время находка клада данного времени, важная еще и тем, турецкой осады, южная оконечность двора была что в ней содержится представительная подборка расширена, а высота новой южной стены была изделий, характерных для ювелирного убора с зер- снижена по отношению к остальным куртинам. нью середины Х-ХI вв., а также монетный матери- По мнению румынских историков, эти изменения ал, достаточно редкий для данного региона”. (p. 9) произошли в 1542-1545 гг. во время правления госпо- Tamara Nesterov a participat cu o comunicare ştiin- даря Петра Рареша. Именно тогда, как считается, ţifică având ca temă arhitectura Cetăţii Hotin, din care Хотинский замок получил тот вид, который со- prezentăm fragmente. хранился до сих пор. Новая версия об этапах формирования По нашему мнению, важными этапами создания архитектуры Хотинской Крепости архитектуры средневекового замка было, по край- ней мере, еще два. Первоначально был построен Нестерова Тамара донжон, который просуществовал в одиночестве с “Хотинская крепость, расположенная на удобной ХIII по XIV век. Второй этап заключался в создании переправе через Днестр, выполняя пограничные, крепостного двора к югу, каменные стены которого таможенные и оборонительные роли, находилась имели длину в 100 стоп (около 30 м). Архитектура попеременно то в Польше то в Молдавии, а в ре- и величина замка стали характерными для евро- зультате вовлечения в войну имперских государств, пейских замков XIV века, таких как построенные одно время находилась под властью Оттоманской замки Нямецкий, Шкея, Килия (но без донжона), Порты и России. Сейчас Хотинская крепость пред- и др. не только в Молдавии но и в других местах ставляет собой сложный, обширный комплекс со- Европы того времени. Во время Стефана Великого оружений, возведение которого осуществилось на появились высокие, мощные куртины, круглые баш- протяжении почти четырех столетий. С уверен- ни и крепостная часовня. После осады 1539 года кре- ностью известно время создания лишь последнего пость была восстановлена во время правления Пе- этапа – строительство наружной земляной крепо- тра Рареша, но масштаб работ преувеличен. На ри- сти в 1713-1715 гг., во время оккупации ее Турецкой сунке конца XVII в., показывающий сцену осаждения Портой. Центральная часть крепости – средне- средневекового замка турецкой армией, крепость вековый замок, построен на возвышающемся мысе изображена с одинаковыми по высоте куртинами холмистой гряды коренного берега Днестра. По еди- и без удлиненной южной части двора. Это обстоя- нодушному мнению историков и искусствоведов, тельство позволяет сделать вывод о расширении архитектура замка сложилась в результате не- въездной части замка во время строительства обо- скольких этапов, что нашло подкрепление во время ронительной внешней крепости вовремя турецкого археологических раскопок Б.О. Тимощука. По мне- присутствия. К этому выводу подводит обрамле- нию украинского историка Г.Н. Логвина, крепость в ния дверных и оконных проемов в въезной башне, ХIII веке, состояла из квадратной башни (донжона) выполненные в формах характерных для турецкой с небольшим крепостным двором перед ней. С за- (оттоманской) архитектуры”. (p. 51) пада примыкал «город», опоясанный частоколом. В

112 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Istorie

Plugaru, Ştefan. Episcopia Huşilor şi Basarabia (1598-1949) : (Istoric şi documente) / Ştefan Plugaru, Teodor Candu. – Iaşi : Editura PIM, 2009. – 361 p.

ar putea în câteva sute de pagini să cuprindă activitatea acestei vechi Episcopii, dar este un bun început în cercetarea adevărului istoric ale acestor ţinuturi în care Dumnezeu a lucrat prin aleşii săi, ierarhi, preoţi, călu- gări, profesori spre luminarea şi conştientizarea acestui popor, care a trecut prin tumultul şi focul istoriei. Autorii şi-au pus scopul să reflecte activitatea Epi- scopiei în spaţiul istoric românesc cunoscut sub numele generic de Basarabia, acolo unde s-a aflat cea mai mare parte din teritoriul său de jurisdicţie. Prea Sfântul Corneliu Bârlădeanul, Arhiereul Vicar al Episcopiei Huşilor, consemnează în Cuvântul intro- ductiv că: ”Mare parte din istoria Episcopiei Huşilor se identifică cu istoria Basarabiei, ”lacrima şi durerea neamului românesc”. (P. 10) Eparhia Huşilor s-a întins pe ambele maluri ale Pru- tului, până la Nistru şi chiar peste acest râu, graniţă fi- rească a teritoriului României. Evoluţia spiritual-religi- oasă a preoţilor şi comunităţilor româneşti din stânga Prutului, aflate până la 1812 sub oblăduirea episcopilor de Huşi, este prezentată în această monografie spre cu- noştinţa publicului larg, pentru o cunoaştere cât mai profundă, mai temeinică a istoriei naţionale. ”Prima menţiune documentară referitoare la teritoriul de jurisdicţie al Episcopiei Huşilor o găsim în uricul de înzestrare al acesteia, emis în intervalul 1602-1604, de Episcopia Huşilor şi Basarabia (1598-1949), lucrare ce către Ieremia Movilă Voievod. Acesta «a mituit» Episco- este rezultatul activităţilor de cercetare şi de colaborare pia Huşilor, «a noastră Sfântă rugă cea făcută nouă», cu dintre doi istorici, de pe ambele maluri ale Prutului, un satele: Plopeni, Cozieci, Râşeşti, Siliştea Creţeşti şi Spări- tânăr profesor de istorie de la şcoala din Pogăneşti (Ro- eţii, care se aflau în ţinutul Fălciului, şi Căcăcenii, din ţi- mânia), ce se numeşte Ştefan Plugaru şi Teodor Candu, nutul Lăpuşnei. Pe lângă aceste sate, domnul a înzestrat cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie,S tat Episcopia cu «mori la Pănoasa, ce sunt la gârla Prutu- şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldo- lui». Satele menţionate au fost «drepte ale Domniei mele va, a văzut lumina tiparului la Editura ieşeană “PIM”. şi sub ascultare la ocolul târgului nostru Huşului» şi au Cartea este bazată pe documente şi mărturii autentice, fost dăruite Episcopiei cu scopul de a-i aduce venituri, dedicate istoriei acestei episcopii şi a fost caracterizată prin mijlocirea cărora să îşi îndeplinească menirea în- de Mircea Sfârlea, consilier patriarhal, drept o ”mono- credinţată”. (P. 29) grafie care pune în evidenţă rolul esenţial al Episcopiei ”Prin mijlocirea referirilor din documentele ulterioa- Huşilor, activitatea religioasă şi culturală a Basarabiei re, avem un tablou al ţinuturilor aflate sub jurisdicţia şi României”. Episcopiei Huşilor: 1) ţinutul Fălciului, se întindea atât Printr-o muncă de cercetare laborioasă, autorii acestei în dreapta, cât şi în stânga râului Prut, având reşedinţa cărţi vin înaintea istoricilor, cercetătorilor, iubitorilor în târgul Fălciu. Cuprindea codrul renumit al Tigheciu- de artă, neam şi de identitate cu această monumentală lui, care se afla în stânga Prutului, şi se întindea până operă scrisă, expresia puterii Adevărului şi a realităţilor la hotarele Bugeacului, adică până la şanţul lui Traian; demult uitate sau trunchiate. 2) ţinutul Lăpuşnei, sau mai exact partea ce rămăse- Cartea Episcopia Huşilor şi Basarabia (1598-1949) se Moldovei după luarea Tighinei (Benderului) cu cele nu tinde a fi o lucrare exhaustivă, pentru că nimeni nu 12 sate sub stăpânire turcească, care mai înainte vreme

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 113  Istorie făcuseră parte din ţinutul acesta. Tighina fusese capita- de episcopii Huşilor în viaţa socială, morală şi culturală la ţinutului, mutată apoi în Târgul Lăpuşna, unde îşi a eparhiei; 3. Viaţa ecleziastică în teritoriile pruto-nis- aveau reşedinţa pârcălabii domneşti care administrau trene ale eparhiei Huşilor. ţinutul. Tot în acest ţinut se afla şi târguşorul Chişinău; Capitolul III: Proprietăţile episcopale în Basarabia, 3) ţinutul Orhei îşi avea reprezentanţii domneşti şi bise- capitol ce se împarte în două subcapitole din punct de riceşti în târgul cu acelaşi nume; 4) ţinutul Soroca, avea vedere cronologic : 1598-1812 şi 1812-1949. reşedinţa la Soroca, cetate situată pe malul Nistrului”. Capitolul IV: Clerul Episcopiei Huşilor în teritoriile de (p. 29-30) la est de Prut cu subcapitolele: 1. Situaţia clerului ba- Melchisedec Ştefănescu, în a sa lucrare intitulată Chro- sarabean sub conducerea Episcopiei Huşilor; 2. Evoluţia nica Huşilor şi a episcopiei cu asemenea numire, apărută numerică a preoţimii de mir din Moldova pruto-nistrea- la Bucureşti în anul 1869, prezenta astfel teritoriul de nă până la 1812. jurisdicţie al eparhiei nou înfiinţate:”În afară de ţinutul Capitolul V: Viaţa monahală în ţinuturile eparhiei Fălciu, din dreapta şi din stânga Prutului, cu reşedin- Huşilor din Basarabia, este interesant datorită enume- ţa la Fălciu, eparhia îngloba ţinutul Lăpuşnei, partea ce rării şi prezentării mănăstirilor din Basarabia, ce sunt rămăsese după luarea Tighinei sau Benderului, cu cele într-un număr destul de mare, pe un spaţiu relativ mic 12 sate, sub stăpânire turcească, care mai înainte făcea (1. Mănăstirile din Basarabia. 2. Viaţa monahală în parte tot din ţinutul acesta; capitala ţinutului fusese mai eparhia Huşilor din Basarabia; 3. Monahi şi slujitori ai înainte la Tighina, iar apoi s-a strămutat la târguşorul mănăstirilor). În acest capitol se face o scurtă trecere Lăpuşna, unde reşedeau pârcălabii domneşti, care ad- în revistă a vieţii monahale din Basarabia în timpul cât ministrau ţinutul; tot în acest ţinut era târguşorul Chi- aceasta s-a aflat sub jurisdicţia religioasă a Episcopiei şinău, iar în Lăpuşna era nemesnicul sau blagocinul”. Huşilor. De asemenea, intrau în componenţa eparhiei Huşilor zona Orheiului, Soroca, „cu reşedinţa la Soroca, situa- Iată, în continuare, câteva date despre o parte a mă- tă pe malul Nistrului, cu cetate, la care se rânduiau de năstirilor existente în timpul jurisdicţiei episcopale hu- Domnie doi cârmuitori. După luarea Benderului, ceta- şene în Basarabia: tea Sorocii avea mare însemnătate strategică. Sub epis- „1. Mănăstirea Căpriana se afla la circa 36 km de copul Inochentie, în anul 1757, în Soroca, episcopia şi-a Chişinău, între bogate dealuri, acoperite cândva de codri făcut metoch. Miron Costin spune că ţinutul Fălciu se mari. Există mai multe variante cu privire la data înte- întindea până la Dunăre, încât cuprindea târguşoarele meierii sale. Este atestată atât în timpul lui Ştefan cel Reni şi Troianu. Această parte de loc, pe la 1769 forma Mare, cât şi a lui Petru Rareş. În 1698, din cauza scăderii un ţinut deosebit, numit Hotărnicenii sau Grecenii, şi vieţii monahale în mănăstire, Antioh Cantemir Voievod era administrat de un căpitan (...). De asemenea, ţinutul a închinat-o mănăstirii Zografu din muntele Athos. În Fălciu cuprindea codrul Chigheciului sau Tigheciului..., perioada 1775-1811, mănăstirea a fost condusă de către care era din stânga Prutului şi se întindea până la hota- arhimandritul Antim”. (P. 137) rul Bugeacului sau al Basarabiei, adică până la şanţul 5. Mănăstirea Frumoasa, aflată în judeţul Orhei, lui Traian. Din vechime, acolo locuiau peste 12 mii de era «aşezată pe o colină înclinată, înconjurată de toate locuitori, carii se aflau în necontenite lupte şi supărări părţile de dealuri împădurite şi cu vedere deschisă spre cu tătarii din Bugeac”. (P. 31) miază-zi, de unde se văd frumoasele coaste cu dumbrăvi Volumul este structurat în două părţi distincte : una şi grădini bogate din valea Ichelul». scrisă de Ştefan Plugaru şi cealaltă de tânărul cercetător Pe locul actual al mănăstirii, înainte vreme, era o pă- basarabean Teodor Candu. dure mare şi deasă de stejari. Prin anii 1804-1805 a po- Prima parte, realizată de Ştefan Plugaru, în contextul posit pe acele locuri Efrem Iurco, răzeş din satul Olişcani, istoric prezentat foarte amănunţit şi bine documentat, ţinutul Orhei, dornic să se retragă din lume. Ulterior, au descrie un istoric al Episcopiei Hişilor de la înfiinţare, mai venit trei ieromonahi: Serafim, Ioanichie şi Macarie, în 1598 de către domnitorul Moldovei Ieremia Movi- împreună cu un alt călugăr, pe nume Atanasie. Aceştia lă, „domnitor al Moldovei în două rânduri (1595-1600; au săpat bordeie în pământ, au cumpărat pământuri în 1600-1606), în vremea când fratele său, Gheorghe, era jur şi au ridicat mănăstirea. Ctitor al bisericii şi stareţ al mitropolit al ţării” (P. 15), până la abuziva desfiinţare de mănăstirii între anii 1806-1820 a fost egumenul Sera- la începuturile dictaturii comuniste în 1949. fim.”(P. 140) Această parte se împarte în 6 capitole: Capitolul I. Motivele înfiinţării acestei noi episcopii în târgul Hu- Consideraţii generale, cu subcapitolele: 1. Apariţia şi şilor nu se arată în documente. Melchisedec Ştefănescu, dezvoltarea Episcopiei Huşilor; 2. Locul şi rolul episcopi- cel dintâi autor care s-a ocupat de redactarea unei isto- lor de Huşi în cadrul Bisericii ortodoxe moldoveneşti. rii a acestei eparhii, consideră că raţiunea întemeierii Capitolul II: Episcopia Huşilor şi teritoriile sale de ju- episcopiei a fost „Înlesnirea privegherii şi administraţiei risdicţie, cu subcapitolele : 1. Jurisdicţia Episcopiei Hu- bisericeşti în partea dinspre răsărit a ţării, care era mai şilor în Moldova dintre Prut şi Nistru; 2. Rolul îndeplinit mult ameninţată de mahomedanism şi pentru depăr- 114 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  Istorie tarea ei de reşedinţele episcopale de mai înainte, nu se samovolnic şi brutal ca pe un blestem, fiindcă împăr- putea vizita după canoane şi a se căuta cu acurateţe de ţirea ţării în două, înseamnă despărţirea de fraţi. Sate către episcopi”. (P. 15) întregi părăseau Basarabia, ca să treacă de la aşa-zişii „N. Iorga susţinea că episcopia a fost aşezată la Huşi eliberatori sub jugul otoman: ”Locuitorii fugeau din Ba- pentru că «aici erau moşii ale Domniei, ce puteau fi dă- sarabia preferând o cârmuire turcească, grea pentru ei, ruite» şi pentru că «în oraş se afla o bună biserică veche celei a noastre” (P. 40), aşa cum mărturisea generalul de la Ştefan cel Mare». Kiseleff. Elementul esenţial în constituirea unei noi episcopii cu Luarea în stăpânire a teritoriului românesc de către sediul la Huşi a fost – aşadar – evoluţia relaţiilor inter- ruşi a generat drame şi suferinţe umane sfâşietoare, fi- naţionale, la acest târg, altădată domnesc, amplasarea ind astfel zugrăvit de un contemporan, Manolachi Dră- localităţii într-o zonă de unde era posibilă supraveghe- ghici: ”Ceasurile acelea au fost de plângeri, un timp de rea ş.a.m.d.” (P. 15-16) neuitat pentru că poporul, cu cârdul, ca turmele de oi, încinsese toată marginea Prutului, de la un capăt la al- În această lucrare este prezentată lista tuturor ierarhi- tul, mergând şi viind de prin sate şi de prin târguri săp- lor până în momentul desfiinţării ei, de asemenea, pro- tămâni încheiate, cu luarea de ziuă bună de la părinţi, fesorul Ştefan Plugaru, într-o perspectivă istorică, ne de la fraţi şi de la rudenii, care crescuseră şi vieţuiseră înfăţişează contextul istoric foarte zbuciumat al anului împreună până în vremea acea, când se despărţeau unii 1812, când, pentru prima dată, acest străvechi ţinut al de alţii”.(P. 40) românilor a fost anexat Imperiului ţarist, în urma că- ruia a început, atât pe cale bisericească, cât şi politică, „...un sat întreg, Toporul, din ţinutul Lăpuşna, care rusificarea forţată şi brutală a naţiunii române de ori- aparţinea de Episcopia Huşilor, a trecut împreună cu gine latină. preoţii săi peste Prut, în partea de ţară rămasă liberă. Satul a fost colonizat cu ţărani ucraineni şi ruşi, iar în „ În anul 1812, odată cu răpirea teritoriului dintre Prut locul preotului plecat, autorităţile ruseşti au hirotonit un şi Nistru al Moldovei (Basarabia), în eparhia Episcopiei preot ucrainean, care ştia numai ruseşte”. (P. 43) Huşilor a rămas numai ţinutul Fălciului, dar şi acesta ciuntit, fiind lipsit de satele aflate în stânga Prutului. „ După reanexarea sudului Basarabiei la Rusia, la 23 martie 1879, în decretul împărătesc despre introducerea Ţinuturile de peste Prut, care făceau parte până rânduielilor bisericeşti în judeţele anexate, întocmit la atunci din această eparhie, au fost încorporate, în mod sugestia Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, erau necanonic, la noua eparhie rusească, întemeiată în anul promovate următoarele măsuri: candidaţii la preoţie să 1813, şi denumită «a Chişinăului şi a Hotinului», cu fie protejaţi în curs de 10 ani şi să li se dea locuri în pre- titlul de Arhiepiscopie. Intenţia a fost consemnată, la oţie în regiunea din sudul Basarabiei, cu excepţia celor 6 august 1812, de către Gavriil Bănulescu-Bodoni, care care nu ştiau limba rusă, acestora li se permitea să se scria amiralului Pavel Vasilievici Ciciagov următoarele: înscrie în clasa a V-a a Seminarului din Chişinău; tine- «când mă aflam la Sanct Petersburg, după ce s-a primit rilor preoţi care nu cunoşteau limba rusă să li se acorde acolo ştirea despre încheierea păcii cu Poarta Otomană, un termen de 2 ani pentru a o învăţa, punându-li-se în după care pace râul Prut e fixat graniţă şi tot pământul vedere că, în cazul că nu o vor studia, riscă să fie angajaţi ce se află între Prut şi Nistru este unit cu Rusia, Prea- în locurile cele mai nefavorabile. Din acest document re- sfântul sinod şi dl. oberprocuror al sinodului au avut iese clar intenţia de a rusifica preoţii români basarabeni consfătuire asupra înfiinţării, în această oblastie nou şi, prin ei, populaţia românească din acest teritoriu”. (P. alipită, a unei noi eparhii». Târgul Chişinău a fost ales 49-50) drept reşedinţă pentru arhipăstor «atât din cauza aşe- zării lui în mijlocul oblastiei şi a numeroasei populaţii, Autorul insistă asupra prezentării situaţiei din spaţiul cât şi pentru avantaje în privinţa pădurii şi altor lucruri răsăritean de jurisdicţie al Episcopiei, partea centrală a trebuincioase pentru viaţă». (P. 37-38) Moldovei Medievale, dintre Prut şi Nistru. Rolul în- deplinit de Episcopia Huşilor în viaţa socială, morală Prevederile Tratatului de pace dintre Rusia şi Impe- şi culturală a eparhiei, proprietăţile episcopale din Ba- riul Otoman, încheiat în mai 1812, la Bucureşti, lăsau sarabia, clerul şi viaţa monahală sunt câteva dintre su- Episcopia Huşilor fără cea mai mare parte a teritoriu- biectele abordate. lui ei de jurisdicţie, adică fără ţinuturile de peste Prut. „Mitropolia istorică a Moldovei pierdea tot acum 200 Partea a doua, intitulată Documente privitoare la is- de domenii mănăstireşti. Rolul pentru care fusese creată toria Episcopiei Huşilor (1763-1813), partea cea mai Episcopia Huşilor era, astfel, deturnat. De acum înainte, impresionantă, realizată de istoricul Teodor Candu, pericolului otoman i se substituie cel rusesc, iar episcopii cuprinde un număr de 165 de documente interne ale Huşilor vor lupta, începând cu Melentie, pentru readu- Episcopiei (cărţi de hirotonie, de duhovnicie, de diaco- cerea teritoriului românesc anexat în cadrul vechilor ho- nie, de ipodiaconie, instrucţiuni către protopopi şi cler, tare”. (P. 38) corespondenţă dintre episcopi, protopopi cu preoţii, rapoarte de mărturii plângeri ale preoţilor etc.), aduse Cutremurător este faptul că populaţia a trăit acest act la lumina tiparului care pot reprezenta o bază de date

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 115  Istorie solidă pentru cercetare, relevante pentru situaţia cle- mitropolitul şi exarhul Gavriil Bănulescu-Bodoni şi Di- rului din provincia românească de peste Prut anexată casteria Exarhală a Moldovlahiei, perioadă în care se de Rusia ţaristă, prin care se evidenţiază rolul şi locul aduceau învinuiri episcopului de neorânduială în afa- pe care l-a jucat Episcopia Huşilor în viaţa spirituală cerile eparhiei. a ţinuturilor aflate sub oblăduirea canonică a acesteia. Cel de-al treilea capitol de documente, cuprinde limi- Documentele din anii 1812-1813, conţin informaţii pri- tele ianuarie-decembrie 1813. În această parte sunt do- vind reacţia locuitorilor, precum şi organizarea bisericii cumente care fac referire la organizarea şi situaţia cle- şi situaţia clerului din provincia românească de peste rului şi a slujitorilor bisericii Episcopiei Huşilor după Prut, anexată la Rusia ţaristă. 1812 – în teritoriul numit Basarabia – anul tragicului Fascicolul Documente privitoare la istoria Episcopi- eveniment din istoria poporului nostru românesc. Din ei Huşilor: 1763-1813 reprezintă o nouă tentativă de a cadrul acestui grup de documente pot fi selectate va- aduce în atenţia cercetătorilor o serie de documente, în riate informaţii cu referire la reacţia pe care au avut-o cea mai mare parte inedite, cu privire la istoricul acestei locuitorii Moldovei de est, anexată la Rusia, la „elibera- episcopii. Aceste publicaţii sunt editate după original rea” atât de mult trâmbiţată. Totodată, sunt referiri la s-au copiile păstrate în Arhiva Naţională a Republicii viaţa unor preoţi şi alţi slujitori ai bisericii. Materialele Moldova. pot servi pentru reconstituirea istoriei unor biserici, in- Majoritatea documentelor au fost selectate din do- clusiv mănăstiri şi schituri din fostele limite teritoriale a sarele pentru anul 1813, cu excepţia unor documente eparhiei Huşilor. Drept exemplu, amintim aici mănăs- pentru perioada 1808-1812, care au fost identificate în tirea Dobruşa, schitul Hâncu, schitul Soroca ş. a. Fondul Dicasteriei Exarhale a Moldovei, Ţării Româ- Aceste documente reprezintă o bază solidă de cerce- neşti şi Basarabia. O parte din cărţile de hirotonii din tare pentru cei care vor să se dedice altor lucrări, dar perioada 1763-1812 au fost selectate din dosarele cu ra- care au nevoie şi de date concrete, autentice, despre poartele protopopilor de ţinuturi, cu privire la consta- ceea ce a fost Eparhia, de la înfiinţare şi până la abuziva tarea decesului titularilor acestora, numărul acestui tip desfiinţare de la începuturile dictaturii comuniste. de documente fiind cu mult mai mare, autorii selectând Volumul este însoţit de un scurt cuprins al documen- doar anumite mostre tip, a cărţilor de hirotonie, de dia- telor, date în formă rezumativă. conie, ipodiaconie etc., începând cu episcopul Inochen- Istoricul Ştefan Plugaru este de părerea: ”Lucrarea tie şi încheind cu Meletie Lefter-Brandaburul. poate fi importantă şi din perspectiva demonstrării drep- Fascicolul de documente selectate şi editate în acest tului istoric care îi conferă actualei Mitropolii a Basa- volum urmăreşte, în mare parte, să evidenţieze rolul şi rabiei din stânga Prutului, aparţinătoare de Patriarhia locul pe care l-a jucat Episcopia Huşilor în viaţa spi- Română, să se considere îndeplinită a fi urmaşa fireas- rituală a ţinuturilor, aflate sub oblăduirea canonică a că a Bisericii Ortodoxe Române, care şi-a păstrat de-a acesteia, aducând noi detalii cu privire la situaţia şi ati- lungul timpului enoriaşii aflaţi în spaţiul dintre Prut şi tudinea clerului faţă de misiunea pe care o înfăptuiau Nistru”. (P. 13) în societate. Publicaţia este o împlinire a gândului şi un răspuns la Pentru perioada de până la 1806, marea majoritate a intrebarea oricărui istoric, cleric, om de cultură – „Ce documentelor se referă la hirotonirea şi aşezarea slujito- s-a întâmplat cu teritoriul şi jurisdicţia Episcopiei, după rilor bisericii, cu mici excepţii intervenţia unor funcţi- dureroasele crucificări ale Basarabiei?”. Este recoman- onari ai episcopiei. dată tuturor iubitorilor de trecut, celor care trăiesc pen- Documentele pentru anii 1806-1812, reflectă situa- tru frumuseţea Adevărului, tuturor celor care ştiu, că ţia în eparhia Huşilor în anii de ocupaţie militară rusă, prin cultură îşi cultivă sufletul şi viaţa. relaţia dintre episcopul Meletie Lefter-Brandaburul cu

116 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  BIBLIOGRAFIE

1. Alloquor: Studia Humanitatis Iassyensia: Volumul kolozsvári közönség kedvenc karmestere / Helen 2. – 2009. – Nr. 3 (Iul.- Sept.) Exley // Szabadság. – 2009. – 14 iun.

2. ANDREI, ALINA. Violonist moldovean premiat 17. Flambée de violence en Moldavie // Le figaro. – la Concursul „Regina Elisabeth” / Alina Andrei // 2009. – 8 apr. Transilvania Express. – 2009. – 22 iul. 18. GABANYI, ANNELI UTE. Moldova 2009 : Nach 3. BABA, IOA N. Incredibilul mod de a pleca / Ioan der Wahl ist vor der Wahl / Anneli Ute Gabanyi // Baba. – Timişoara : Augusta, 1999. – P. 76-77. Südosteuropa Mitteilungen. – 2009. – Nr. 03-04 (49. Jahrgang). – P. 6-23. 4. BABA, IOAN. Legământul lui Grigore Vieru / Ioan Baba // Lumina. – 2009. – Nr. 1-2. – P. 3-8. 19. GOANEC, MATHILDE. Moldavie : le régime rouge veut se fair réélire / Mathilde Goanes // Ouest- 5. BARTHET, ELISE. Cinq questions pour com- France (Rennes). – 2009. – 31 mart. – P. 2. prendre la crise politique en Moldavie / Elise Barthet // Le monde. – 2009. – 28 iul. 20. Grigore Vieru, acasă, la Piteşti / ed. îngr. de Jean Dumitraşcu. – Piteşti : Ed. “Pământul”, 2009. – 52 p. 6. BOGASIU, SAVA. Grigore Vieru : luceafărul de dincolo de Prut al limbii române / Sava Bogasiu. – 21. Grigore Vieru în amintirile contemporanilor : Buzău : Alpha MDN, 2009. – 154 p. Antologie / itinerar biogr. şi pref. de Daniel Corbu. – Iaşi : Princeps Edit, 2009. – 392 p. 7. BORDEIANU, CĂTĂLIN. Poezia legată cu sârmă ghimpată / Cătălin Bordeianu // Lumina. – 2009. – Nr. 22. Grigore Vieru : Omagiu adus memoriei 1-2. – P. 16-17. poetului de oraşul marilor uniri – Alba Iulia : Cu prilejul dezvelirii bustului său în cadrul Congresului 8. BULAT, VLADIMIR. Pictura ca neastâmpăr / Spiritualităţii Româneşti, 1 decembrie 2009 / concepţie, Vladimir Bulat // Sud-Est. – 2009. – Nr. 3. – P. 152- studiu, evocări : Victor Crăciun. – Bucureşti : Semne, 153. 2009. – 176 p.

9. CHAMPION, MARC. In Moldovan Vote, It’s East 23. HIRSCH, ALICE. Skoda Fabia... «Rămâi cu vs. West / Marc Champion // The Wall street Journal. mine», la Chişinău / Alice Hirsch // Liderul de opinie : – 2009. – 29 July. – P. A 9. cotidian de Constanţa. – 2009. – 24 aug.

10. Ciocan, Iulian. Než zemřel Brežněv / Iulian 24. La Moldavie aux urnes // Le figaro. – 2009. – 29 Ciocan ; trad. de George Našinec. – Praha : Dybbuk, iul. 2009. – 125 p. 25. La Moldavie recompte ses bulletins // Le figaro. 11. DABIJA, NICOLAE. Un pictor rătăcind prin – 2009. – 15 apr. secolul XX / Nicolae Dabija // Lit. şi arta. – 1994. – 28 apr. – P. 8. 26. Législatives en Moldavie : victoire écrasante des communistes pro-européens // Le monde. – 2009. – 12. DEACONESCU; ION. Grigore Vieru a simţit 6 apr. istoria clipei / Ion Deaconescu // Lumina. – 2009. – Nr. 1-2. – P. 9. 27. L’opposition moldave prépare une coalition, les communistes prêts à négocier // Le monde. – 2009. 13. Discours et images / coord. : Sanda-Maria – 30 iul. Ardeleanu. – Iaşi : Casa Editorială Demiurg, 2009. – 230 p. 28. Moldavia, 193 persone arrestate il governo accusa la Romania // La Repubblica. – 2009. – 8 apr. 14. DRUŢĂ, BORIS. Sub steaua lui David, cu Dumnezeu / Boris Druţă. – Padova (Italia), 2009. – 29. Moldavia, scontri dopo le elezioni. Trenta feriti, 746 p. morta una donna // La Repubblica. – 2009. – 7 apr.

15. ESKENASY, VICTOR. Ilian Gârneţ – un violonist 30. Moldavie : le président dénonce une tentative al timpului nostru / Victor Eskenasy // Supliment de de coup d’Etat // Le monde. – 2009. – 7 apr. cultură. – 2009. – 13-19 iun. 31. Moldavie : le président sortant annonce la 16. Exley, Helen. Már az évad elején kiadott dissolution du Parlement // Le monde. – 2009. – 15 műsorlapon örömmel olvastuk,hogy ebben az iun. évben végre újból vendégünk lesz Misha Katz, a

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 117  BIBLIOGRAFIE

32. Moldavie : législative anticipée // Le figaro. – 47. SCHWIRTZ, MICHAEL. Vote Appears To Unseat 2009. – 29 iul. Communists in Moldova / Michael Schwirtz // New York Times. – 2009. – 31 July. – P. A 4. 33. Moldavie : les forces de l’ordre reprennent le contrôle des bâtiments officials// Le monde. – 2009. 48. Scriitori şi publicişti ieşeni contemporani: – 8 apr. dicţionar: 1945-2008 / N. Busuioc, Fl. Busuioc. – Iaşi : Vasiliana ’98, 2009. – 740 p. 34. Moldavie : l’opposition pro-libérale en tête aux legislatives // Le monde. – 2009. – 30 iul. 49. TARLAPAN, EFIM. La cules de... TarlaPoante / Efim Tarlapan, Emil Ianuş ; caricatură de Radu Bercea. 35. Moldavie : vers un nouveau comptage // Le – Suceava : Editura “Lidana”, 2009. figaro. – 2009. – 10 apr. 50. THEDREL, ARIELLE. La „révolution” volée des 36. Moldavie / scrutin : communistes battus // Le Moldaves / Arielle Thedrel // Le figaro. – 2009. – 15 Figaro. – 2009. – 30 iul. apr.

37. Moldavie : quatre partis d’opposition forment 51. TRAIANUS. Inborn into eternity / Traianus. – une coalition // Le monde. – 2009. – 8 aug. Ottawa : Lucian Badian Editions, 2009. – 40 p.

38. NANU, DIANA. Andrei Mudrea între „Amintire 52. Traianus. Regăsit în cer : Trilogie psalmodică / şi primăveri” / Diana Nanu // Lit. şi arta. – 1994. – 26 Traianus. – Iaşi : Editura Mega-Mix, 2009. – 196 p. mai. – P. 6. 53. UTE GABANYI, ANNELI. Moldova 2009: Nach 39. NEDELCEA, TUDOR. Grigore Vieru / Tudor der Wahl ist vor der Wahl / Anneli Ute Gabanyi // Nedelcea // Lumina. – 2009. – Nr. 1-2. – P. 12-15. Südosteuropa Mitteilungen. – 2009. – nr. 03-04 (49. 40. Negură, Petru. Ni héros, ni traîtres : Les Jahrgang). – P. 6-23. écrivains moldaves face au pouvoir soviétique 54. VARTIC, ANDREI. Timpul lui Eminescu / Andrei sous Staline / Petru Negură ; préface de Catherine Vartic. – Bucureşti : Vicovia, 2008. – 109 p. Durandin – Paris : L’Harmattan, 2009. – 420 p. 55. VICOL, MIHAI SULTANA. Grigore Vieru, 41. NOUGAYRÈDE, NATALIE. Des centaines de pontiful limbii române / Mihai Sultana Vicol. – Iaşi : jeunes torturés par la police / Natalie Nougayrède // Princeps Edit., 2009. – 161 p. Le monde. – 2009. – 5 mai. 56. VIERU, GRIGORE. Cele mai frumoase poezii / 42. Osoianu, Vera. Biblioteca Naţională a Grigore Vieru. – Bucureşti : Jurnalul, 2009. – 288 p. Germaniei între salvgardarea memoriei naţiunii şi internaţionalizare / Vera Osoianu // Buletin 57. VIERU, GRIGORE. Il Nimbo di Rugiada = informativ ANBPR (supliment Braşov). – 2009. – Nr. Nimbul de rouă /Grigore Vieru ; trad. dal romeno : 8. – P. 36. Varvara-Valentina Corcodel, Tatiana Ciobanu, Claudia Lupaşcu. – Chişinău-Roma : S.n., 2009. – 176 p. 43. OSOIANU, VERA. Componentele imaginii, mijloacele de creare şi întreţinere a ei / Vera Osoianu 58. АНЧЕЛ, ПАУЛИНА . Скорпионья тропа / // Buletin semestrial (Biblioteca Judeţeană Baia Mare). Паулина Анчел. – Москва-Иерусалим : ЭРА, 2009. – 2009. – An. XVII. – Nr. 1-2. – P.3-10. – 163 с.

44. PAWLJUK, KONSTANTIN. Wir lernen uns 59. Болдуряну, Анна. О кладе средневековых kennen / Konstantin Pawljuk ; übersetzung aus dem ювелирных украшений с поселения у села russisch von Marina Raţuşneac. – Berlin, 2009. – 251 Алчедар (Молдова) / Болдуряну Анна, Рябцева p. Светлана, Тельнов Николай // Тези Мiжнародноï науковоï конференцiï «Схiдноевропейськi ста- 45. Plugaru, Ştefan. Episcopia Huşilor şi рожитностi в добу середньовiччя», присвяченоï Basarabia (1598-1949) : (Istoric şi documente) / 90-рiччю з дня народження видатного вiтчизняного Ştefan Plugaru, Teodor Candu. – Iaşi : Editura PIM, археолога Б.О.Тимощука, Чернiвцi, 10-11 квiтня 2009. – 361 p. 2009 р. – Чернiвцi : Зелена Буковина, 2009. – С. 9.

46. SABOT, ANTONIN. Le pouvoir moldave tente 60. Нестерова, Тамара. Новая версия об de retenir les jeunes loin de la capitale / Antonin этапах формирования архитектуры Хотинской Sabot // Le monde. – 2009. – 10 apr. Крепости / Нестерова Тамара // Тези Мiжнародноï науковоï конференцiï «Схiдноевропейськi старо- 118 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  BIBLIOGRAFIE

житностi в добу середньовiччя», присвяченоï 63. SIBIMOL – интегрированная информаци- 90-рiччю з дня народження видатного вiтчизняного онная система библиотек Молдовы // Вестник археолога Б.О.Тимощука, Чернiвцi, 10-11 квiтня Библиотечной Ассамблеи Евразии. – 2009. – № 2. 2009 р. – Чернiвцi : Зелена Буковина, 2009. – С. 51. P. 70-71.

61. РЭУ, А. А. Молдова до и после введения 64. Тези Мiжнародноï науковоï конференцiï проекта SIBIMOL / А. А. Рэу // Вестник «Схiдноевропейськi старожитностi в добу Библиотечной Ассамблеи Евразии. – 2009. - №2. – середньовiччя», присвяченоï 90-рiччю з дня С. 72-73. народження видатного вiтчизняного археолога Б.О.Тимощука, Чернiвцi, 10-11 квiтня 2009 р. – 62. САЛИТА, Х. Записки старого рентгенолога / Чернiвцi : Зелена Буковина, 2009. – 91 с. Х. Салита. – Израиль, 2009. – 220 с.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 119  sumar

sumar

Grigore Vieru – martir al neamului românesc...... 3

Cultură. Civilizaţie...... 25

Biblioteconomie...... 27

Politică...... 35

Arta militară...... 52

Medicină...... 53

Pictură...... 56

Muzică...... 73

Sport...... 83

Lingvistică...... 88

Ştiinţa literaturii...... 92

Literatura artistică...... 99

Arheologie...... 111

Istorie...... 113

Bibliografie...... 117

Bun de tipar: 14.06.2011 Apărut: 2011

Coli de tipar: 15,0 Tiraj: 50 ex.

Tiparul sub comanda nr. 7, executat la Imprimeria BNRM, str. 31 August 1989, 78 A, Chişinău

120 Imaginea Republicii Moldova în străinătate