1 I. INTRODUCERE Actualizarea Planului De Amenajare A
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
I. INTRODUCERE Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Arad, Proiect Nr. 6961/2007 este elaborat de INCD URBANPROIECT, în colaborare cu INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMÂNE, pentru capitolele referitoare la cadrul natural şi activităţile economice. Studiul istoric, care fundamentează analiza patrimoniul cultural este realizat de un colectiv al MUZEULUI DE ISTORIE ARAD. Proiectul se constituie într-o documentaţie de amenajarea teritoriului a cărei necesitate este stabilită conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp scurtă, medie şi de largă perspectivă. Orizontul de timp al strategiei de dezvoltare care va fi detaliată în ultima fază a acetui proiect are ca repere: perioada scurtă şi medie(2-5 ani) până în anul 2013 şi o perioadă lungă, de 10 ani. Lucrarea cuprinde trei etape şi are următorul conţinut: ETAPA I – Elemente care condiţionează dezvoltarea Faza I – Documentaţie pentru avizul de mediu Faza a II-a – Elemente care condiţionează dezvoltarea ETAPA a II-a – Diagnostic prospectiv şi general, prioritati ETAPA a III-a - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri; documentaţie pentru obţinerea avizelor Etapa I a fost structurată în două faze: - o fază ce cuprinde elemente de pregătire a documentaţiei pentru evaluarea de mediu pentru planuri şi programe cu impact judeţean, prin inventarierea programelor de dezvoltare a infrastructurii tehnice din domeniul gospodăririi apelor şi infrastructura de transport; - faza principală de analiză a situaţiei existente constând în identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea teritoriului, grupate pe pe domenii–ţintă specifice amenajării teritoriului, cu evidenţirerea disfuncţionalităţilor şi problemelor specifice. Obiectivul etapei a doua este formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltării teritoriale a judeţului, pe domeniile ţintă şi componentele acestora, pe baza caracteristicilor, problemelor şi disfuncţionalităţilor semnalate în faza precedentă de studiu. Etapa de diagnostic cuprinde analize multidisciplinare, în plan social, economic şi teritorial, care prezintă problematica, ierarhizarea şi priorităţile domeniilor diagnosticate la nivel judeţean şi regional. Sintetizarea problemelor identificate precum şi a factorilor de favorabilitate pentru fiecare domeniu analizat s-a realizat sub forma analizei de tip S.W.O.T. S-au evidenţiat astfel punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi riscurile care se manifestă în teritoriul judeţului în vederea prefigurării dezvoltării posibile viitoare. Diagnosticul prospectiv s-a elaborat pe cele patru domenii ţintă: structura teritoriului, structura socio-demografică, structura activităţilor economice şi contextul suprateritorial. Diagnosticul prospectiv urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor viitoare ale fenomenelor şi proceselor ce au loc în teritoriu, pentru evidenţierea atât a aspectelor negative cât şi a oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Formularea acestor aspecte, care se constiuie în factori favorabili s- au nu, pentru dezvoltarea teritoriului s-a realizat prin raportare la principalele obiective pe domenii 1 ţintă prezentate în etapa anterioară. Pentru problemele şi oportunităţile identificate s-au identificat areale de manifestare relativ omogenă. Pe baza diagnosticului prospectiv şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul stabilit, s-a formulat diagnosticul general al teritoriului judeţean. Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor diagnosticului prospectiv pe domenii ţintă, în vederea evidenţierii principalelor aspecte negative care afectează structurile teritoriale, sociale şi economice ale judeţului, precum şi a atuurilor şi oportunităţilor de care acesta beneficiază. Se stabilesc astfel şi relaţiile dintre diferitele domenii, pentru a obţine formulări sintetice ale unor probleme complexe şi pentru a putea stabili ierarhia priorităţilor de soluţionare, în funcţie de gravitatea problemelor. În formularea diagnosticului general s-au evidenţiat două areale cu dezvoltare relativ omogenă, identificate pe baza sintetizării configuraţiei disparităţilor teritoriale semnalate în fazele precedente de analiză. S-au utilizat de asemenea zonificări teritoriale ale gradului de dezvoltare considerate relevante sectorial: dignosticul general al dezvoltării socio-economice ( realizat de INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMÂNE), studiul privind PATN Secţiunea Dezvoltare rurală. Prezentarea diagnosticului pe zone cu potenţial şi şanse de dezvoltare pregăteşte formularea strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului prin evidenţierea arealelor cu relativă omogenitate şi a axelor de dezvoltare care vor structura teritoriul. Scopul acestei structurări propuse este evidenţierea decalajelor dintre resurse şi valorificarea lor în scopul optimizării utilizării acestora şi asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului. De asemenea diagnosticul prospectiv evidenţiază stadiul şi şansele de dezvoltare ale judeţului în contextul relaţiilor sale cu teritoriul regional, naţional şi european. Palierele de integrare a dezvoltării în context sprateritorial constituie o componentă determinantă în contextul integrarii europene a Romaniei şi asigură utilizarea eficientă a eforturilor şi ocazia accesării unor fonduri suplimentare, uşurând astfel sarcina suportării dezvoltării la nivel local . 2 II. ANALIZA SWOT 1. STRUCTURA TERITORIULUI 1.1. MEDIU 1.1.1. Cadrul natural, localizare PUNCTE TARI PUNCTE SLABE · Poziţia favorabilă, la intersecţia unor · Distanţa relativ mare faţă de capitala drumuri europene, la graniţa cu Ungaria ţării · Stabilitate tectonică relativ ridicată în · Precipitaţii bogate, care asociate cu comparaţie cu alte judeţe adâncimea pânzei freatice duce la · Complexitate teritorială dată de înmlăştiniri asocierea formelor de relief de câmpie, · Dispunerea pânzei freatice la adâncimi dealuri cu caracter piemontan, munţi foarte mici (mai putin de 3 m în cea mai joşi, depresiuni şi masive montane mare parte a Câmpiei Aradului) · Predominarea altitudinilor mai mici de · Vulnerabilitate mare la inundaţii 200m, care ocupă aprope 50% din · Puternica transformare antropică a teritoriul judeţului vegetaţiei naturale, ruderalizarea · Prezenţa zăcămintelor de petrol şi gaze pajiştilor stepice naturale (exploatate în regiunea Turnu: · Reducerea suprafeţelor împădurite, în Sântana, Zădăreni, Bodrogu Nou, special în zona colinară având ca efect Nădlac) declanşarea sau acentuarea unor · Existenţa unor bogate resurse minerale fenomene şi procese geomorfologice în regiunea montană - minereuri actuale metalifere, metale preţioase, materiale · Fenomene de eutrofizare care afectează de construcţii numeroase specii protejate sau rare · Dispune de unele dintre cele mai · Creşterea suprafeţelor agricole în bogate rezerve de apă din România atât detrimentul vegetaţiei naturale duce la de suprafaţă cât şi subterane; resurse de reducerea biodiversităţii precum şi la apă subterană valoroase cantitativ şi distrugerea habitatului unor specii calitativ; densitate mare a reţelei faunistice hidrografice · Apariţia fenomenelor de secetă care · Prezenţa apelor termale şi minerale provoacă secarea bălţilor, râurilor cu (Moneasa, Macea, Chişineu Criş, cursuri temporare, uscarea vegetaţiei şi Lipova, Curtici) producerea incendiilor · Climat moderat, cu influenţe oceanice favorabil culturilor şi activităţilor umane · Climat de adăpost în regiunile depresionare; · Suprapunerea teritoriului administrativ al judeţului peste trei regiuni biogeografice (panonică, continentală şi alină) ceea ce oferă o biodiversitate mare şi prezenţa multor specii la limită de areal · Prezenţa unor specii de interes cinegetic · Prezenţa solurilor fertile în regiunile de 3 câmpie, favorabile culturilor agricole OPORTUNITĂŢI RISCURI · · programe de protejare, valorificare şi manifestarea unor fenomene climatice promovare a capitalului natural ca extreme: valuri de frig/căldură, secetă, resursă turistică precipitaţii excedentare, furtuni, grindină, · poziţia geografică favorizează accesarea viscole s.a. suplimentară de fonduri prin programe · supraexploatarea resurselor de cooperare transfrontalieră neregenerabile · braconajul şi vînarea peste efectivele admise 1.1.2. Calitatea factorilor de mediu PUNCTE TARI PUNCTE SLABE · Reduceri inregistrate ale emisiilor cu · Existenţa unor surse de poluare a aerului gaze şi pulberi poluante, în ultimii ani prin emisii de gaze şi pulberi rezultate din · Nu sunt înregistrate depăşiri ale activităţi industriale şi energetice, limitelor de atenţionare pentru nivelul construcţii, gestionarea defectuoasă a radioactivităţii mediului deşeurilor agricole, transport rutier · Nu s-au înregistrat schimbări de · Existenţa unei zone critice sub aspectul categorii de folosinţă la păduri în 2006 poluării atmosferice în municipiul Arad; · Lucrările de împăduriri şi regenerări · Existenţa unor tronsoane de rîu cu naturale s-au desfăşurat cu succes încadrarea în clasa de calitate a II-a, a III- · Puţine surse de emisie a poluanţilor a şi a IV-a ca urmare a poluării generate organici persistenţi de prin insuficienta tratare a apelor · Utilizare redusă a pesticidelor şi reziduale menajere şi din îngrăşămintelor chimice, îndeosebi în industrie/agricultură zonele colinare · Incadrarea în clasa de calitate II a lacului