Anexă Planul De Management Al Rosci0064 Defileul Mureșului Și Ariile Naturale Protejate Conexe 2.526 Rezervația Naturală P

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Anexă Planul De Management Al Rosci0064 Defileul Mureșului Și Ariile Naturale Protejate Conexe 2.526 Rezervația Naturală P ANEXĂ PLANUL DE MANAGEMENT AL ROSCI0064 DEFILEUL MUREȘULUI ȘI ARIILE NATURALE PROTEJATE CONEXE 2.526 REZERVAȚIA NATURALĂ PĂDUREA POJOGA 2.527 REZERVAȚIA NATURALĂ CALCARELE DE LA GODINEȘTI 2.534 REZERVAȚIA NATURALĂ CALCARELE DE LA BOIU DE SUS 1 CUPRINS CAPITOLUL 1. INTRODUCERE …………………………………………………….. 4 1.1. Scurtă descriere a planului de management …………………………………..... 4 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate …………………………………....... 5 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management……………………………………………………………………… 8 1.4. Procesul de elaborare a planului de management ……………………………. 10 1.5. Procedura de modificare și actualizare a planului de managment ………........ 13 1.6. Procedura de implementare a planului de managment ………………………... 14 CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE …………………. 15 2.1. Informaţii generale ………………………………………………………….......... 15 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate ……………………………………… 15 2.1.2. Căi de acces ………………………………………………………………… 17 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate ………………………………. 17 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ……………………………… 17 2.2. Mediul abiotic …………………………………………………..………………… 17 2.2.1. Geomorfologie …………………………………………………………….. 17 2.2.2. Geologie ……………………………………………………………..…….... 21 2.2.3. Hidrologie …………………………………………………………………... 22 2.2.3.1. Managementul apelor ……………………………………………….. 28 2.2.4. Clima …………………………………………………………..…………… 29 2.2.5. Soluri/subsoluri ……………………………………………………..…….... 29 2.3. Mediul biotic ……………………………………………………….……….…….. 30 2.3.1. Ecosisteme ……………………………………………………………..….. 30 2.3.2. Habitate …………………………………………………….……………... 31 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 ………………………………………………… 31 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională ……………………………… 34 2.3.3. Flora de interes conservativ, pentru care a fost declarată aria naturală protejată: plante inferioare, plante superioare ……………………………… 36 2.3.4. Fauna de interes conservativ ……………………………………………… 36 2.3.5. Alte specii relevante de floră și faună …………………………………….. 38 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări ………………...……….. 38 2.4.1. Informații socio economice și culturale …………………………………. 38 2.4.1.1. Comunități locale și factori interesați ……………………………... 38 2 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor ………………………………………………… 43 2.4.1.3. Situația juridică a terenurilor ……………………………………… 43 2.4.1.4. Administratori și gestionari ………………………………………… 43 2.4.1.5. Infrastructură și construcții ………………………………………… 45 2.4.2. Impacturi …………………………………………………………………..... 50 2.4.2.1. Presiuni - impacturi trecute și prezente …………………………… 50 2.4.2.2. Amenințări - impacturi viitoare previzibile ……………………… 57 CAPITOLUL 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR ………………………………………………….. 64 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ …….. 64 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ……….. 70 CAPITOLUL 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT ….. 151 4.1. Scopul planului de management ………………………………………………… 151 4.2. Obiective generale, specifice și activități………………………………………… 151 4.2.1. Obiectiv general…………………………………………………………….. 151 4.2.1.1. Obiective specifice……………………………………………………. 151 CAPITOLUL 5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI …………………………………………. 153 5.1. Activități de management ………………………………………………………... 153 5.2. Activități de conservare a speciilor și habitatelor ……………………………… 155 5.3. Activități pentru promovarea turismului durabil ……………………………… 175 5.4. Activități de conștientizare, educație și cercetare ……………………………… 177 CAPITOLUL 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR ……………. 180 CAPITOLUL 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE……………………………………. 181 CAPITOLUL 8. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT………………………... 195 ANEXA I. REGULAMENTUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE ……………... 195 ANEXA II. HĂRȚI …………………………………………………………………….. 196 ANEXA III. FRMULAR STANDARD NATURA 2000 ȘI FISELE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAȚIONAL ……………………………… 197 3 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management Planul de management a fost elaborat de către Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad, în cadrul proiectului ”Elaborarea strategiilor de conservare, a planurilor de monitorizare şi dezvoltare durabilă pentru ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior”. Prezentul plan de management are ca scop stabilirea măsurilor de management necesare pentru păstrarea și îmbunătățirea statutului de conservare al speciilor și habitatelor de importanță comunitară, ce se constituie în obiectivele de conservare, precizate în formularul standard a sitului Natura 2000 și fișele rezervațiilor naturale. Planul de management este structurat în mai multe capitole, în care sunt descrise: detaliile administrative ale regiunii, speciile și habitatele de importanță comunitară vizate, starea de conservare și măsurile de management propuse și planul de acțiune pentru implementarea sa. Cea mai importantă parte a planului de management este reprezentată de identificarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și măsurile propuse pentru menținerea sau îmbunătățirea statutului lor de conservare. Ca și anexe la planul de management sunt prezentate: a. Hărțile de distribuție a speciilor și habitatelor de importanță comunitară, precum și localizarea unor activități cu potențial impact negativ la nivelul sitului; b. Regulamentul ROSCI0064 Defileul Mureșului; c. Formularul standard Natura 2000 și fișele ariilor naturale protejate de interes național; Planul de management este un document oficial pentru aplicarea unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă şi adaptativă a ariei naturale protejate ROSCI0064 Defileul Mureşului. Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru speciile și habitatele de interes comunitar și național, prezente în sit și, țin cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţii locale, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariilor protejate, respectiv habitatele și speciile de interes comunitar prezente în sit. Obiectivul general al planului de management este menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională, care se constituie în obiective de conservare pentru ROSCI0064 Defileul Mureșului, 2.526 Rezervația Naturală Pădurea Pojoga, 2.527 Rezervația Naturală Calcarele de la Godinești și 2.534 Rezervația Naturală Calcarele de la Boiu de Sus. Obiectivele specifice sunt reprezentate de: implementarea unui sistem eficient de gestionare a aspectelor administrative; stabilirea 4 măsurilor în vederea menținerii sau îmbunătățirea stării de conservare pentru speciile și habitatele de importanță comunitară și națională; stabilirea măsurilor necesare pentru a contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață, din perspectiva condițiilor cadrului natural și a utilizării durabile a resurselor naturale și culturale tradiționale ale comunităților locale; organizarea activităților necesare pentru îmbunătățirea informațiilor, conștientizarea populației și pregătirea specialiștilor cu privire la speciile și habitatele de importanță comunitară. Tipurile de măsuri de conservare a speciilor de importanță comunitară și națională vizate sunt cele aferente obiectivelor specifice, conform planului de activități stabilit, respectiv: măsuri de management, măsuri specifice de conservare a speciilor și habitatelor, măsuri de promovare a turismului durabil, măsuri pentru educație, conștientizare și cercetare științifică. Respectarea planului de management şi a regulamentului este obligatorie pentru custozii și administratorii ariilor naturale protejate, autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri, respectiv care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate. 1.2. Scurtă descriere a ariilor naturale protejate Aria naturală protejată ROSCI0064 Defileul Mureșului, precum și Rezervațiile Naturale incluse: 2.526 Pădurea Pojoga, 2.534 Calcarele de la Boiu de Sus și 2.527 Calcarele de la Godinești, sunt situate în Regiunea Vest, pe teritoriile administrative a județelor Arad, Hunedoara și Timiș. Ele se regăsesc în bazinul hidrografic al râului Mureș. Formele de relief cele mai pregnante din regiune sunt lunca și defileul Mureșului Inferior, create de versanții sudici ai Munților Zărandului și Podișul Lipovei. Aria naturală protejată ROSCI0064 Defileul Mureșului, cu o suprafață totală de 34149,10 ha, are statut de protecție la nivel comunitar, fiind instituită prin Ordinul de Ministru nr. 2387/2011 pentru modificarea și completarea Ordinului de Ministru nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl Natura 2000 este localizat la 460 0' 38" latitudine nordică și 220 13' 8" longitudine estică, altitudinea medie fiind de 259 m și, face parte din bioregiunea Continetală, Ecoregiunea Munții Apuseni, Câmpia Banatului și Crișurilor. Limitele ROSCI0064 Defileul Mureșului pot fi descrise astfel: 5 - La nord este delimitat parțial de șoselele și drumurile: DN 7, DJ 708, DC 74, DJ 707, DC 163, precum și de digul malului drept al râului Mureș pentru localitățile Lipova, Conop, Bârzava, Zam, Burjuc, Gurasada și Ilia. De asemenea se învecinează
Recommended publications
  • Ácsfalva, Aciuţa (Pleşcuţa
    Varga E. Árpád: Utolsó frissítés: 2010. március 3. Erdély etnikai és felekezeti statisztikája, 1850-2002 Magyar–román helynévmutató Almásegres, Agrişu Mare (Târnova, AR) A, Á Almasel, Almăşel (Zam, HD) Almásfegyvernek, Fegernic (Sârbi, BH) Abafája, Apalina (mun. Reghin, MS) Almásgalgó, Gâlgău Almaşului (Bălan, SJ) Abásfalva, Aldea (Mărtiniş, HR) Almásiratos, Almaş-Iratoş Curtici (or. Curtici, AR) Abosfalva, Abuş (Mica, MS) Almásköblös, Cubleşu (Cuzăplac, SJ) Ábránfalva, Obrăneşti (Ulieş, HR) Almásmálom, Malin (Nuşeni, BN) Abrudbánya, Abrud (or. Abrud, AB) Almásmező, Bicaz-Chei (Bicaz-Chei, NT) Abrudfalva, Abrud-Sat (or. Abrud, AB) Almásmező, Poiana Mărului (Poiana Mărului, BV) Abrudkerpenyes, Cărpiniş (Roşia Montană, AB) Almásnyíres, Mesteacănu (Almaşu, SJ) Abucsa, Abucea (Dobra, HD) Almásrákos, Racâş (Hida, SJ) Ácsfalva, Aciuţa (Pleşcuţa, AR) Almásrétje, Poiana Mereni Lemnia (Lemnia, CV) Ácsva, Avram Iancu (Vârfurile, AR) Almásróna, Ravensca (Şopotu Nou, CS) Adalin, Adalin (Dragu, SJ) Almásszelistye, Almaş-Sălişte (Zam, HD) Ádámos, Adămuş (Adămuş, MS) Almásszentmária, Sântă Maria (Sânmihaiu Ádámvölgy, Adămeşti Ploscoş (Ploscoş, CJ) Almaşului, SJ) Adorján, Adrian (Livada, SM) Almásszentmihály, Sânmihaiu Almaşului (Sânmihaiu Aga, Brestovăţ (Brestovăţ, TM) Almaşului, SJ) Agadics, Agadici (or. Oraviţa, CS) Almástamási, Tămaşa (Cuzăplac, SJ) Ágostonfalva, Augustin (Ormeniş, BV) Almaszeg, Voivozi (Popeşti, BH) Ágotakövesd, Coveş (or. Agnita, SB) Almaszeghuta, Huta Voivozi (Şinteu, BH) Ágya, Adea (Sintea Mare, AR) Alménes, Minişel (Tauţ,
    [Show full text]
  • From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe
    Munich Personal RePEc Archive From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin and Moisa, Gabriel and Cepraga, Dan Octavian and Brie, Mircea and Mateoc, Teodor University of Oradea, Romania, University of Padova, Italy 2014 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/59276/ MPRA Paper No. 59276, posted 15 Oct 2014 12:04 UTC Edited by: Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Ivaşca Alexandra Bere Ionuţ Ciorba CONTENTS Sorin ŞIPOŞ, Dan Octavian CEPRAGA, From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe ………..………..… 5 I. PERIPHERY VIEWED FROM THE CENTRE …………………..… 13 Lorenzo RENZI, «Terra Romena» ……………………………………..… 15 Ion Alexandru MIZGAN, The Crusades – Cause of Tension between Eastern and Western Europe ………………………………………...…..…21 Florin DOBREI, Transylvanian “Schismatics”, “Heretics” and “Infidels” in the Vision of 13th-16th Century Catholic Europe ……………………..… 47 Ioan-Aurel POP, 16th Century Venetian Bailiffs‟ Reports on Realities in the Ottoman Empire …………………………………………………..… 61 Ion EREMIA, A False Theory Still Persists at the Eastern Border of Latinity .. 76 Delia-Maria RADU, From Centre to the Periphery and the Other Way Round ………………………………………………………..……..… 88 Teodor MATEOC, Identity and Race. The Problem of Otherness in Contemporary Cultural Studies …………………………………...……..…96 II. SELF-IMAGES AT EUROPE’S EASTERN BORDERS
    [Show full text]
  • Administraţia Bazinală De Apă Mureş
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • Restrictii De Capacitate
    DOCUMENTUL DE REFERINTA AL RETELEI CFR - 2022 ANEXA 26 SECȚII ȘI STAȚII CU RESTRICȚII DE CAPACITATE Valabilitate: 12.12.2021 – 11.12.2022 Versiune: 11.0.2 Actualizare: 07.06.2021 Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” S.A. România 1) Secții cu restricţii de capacitate Procent/ Durata Încadrare/ Secţia Distanţa Perioada Observaţii (zile) Categorie restricţie (conf. L 202/2016) Un fir de circulaţie închis, iar 200 Barzava - Conop 25.09.2017 – 14.06.2022 1723 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie viteza maximă este 50 km/h Un fir de circulaţie închis, iar 200 Conop - Milova 01.03.2019 – 14.06.2022 1201 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie viteza maximă este 50 km/h Un fir de circulaţie închis, iar 200 Milova- Radna 05.07.2021 – 08.03.2023 611 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie 50 km/h restricție de viteză 200 Barzava - Milova 09.06.2022 – 14.06.2022 6 C (Z ≤ 7zile; Y ≥ 50%) Inchidere totală Un fir de circulaţie închis, iar 200 Barzava - Milova 14.06.2022 – 08.03.2023 267 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie 50 km/h restricție de viteză Un fir de circulaţie închis, iar 200 Radna- Paulis 14.06.2022 – 08.03.2023 267 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie 50 km/h restricție de viteză Un fir de circulaţie închis, iar 200 Ilteu - Savarsin 21.04.2021 – 10.06.2022 415 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie 50 km/h restricție de viteză Un fir de circulaţie închis, iar 200 Savarsin - Varadia 19.08.2021 – 10.06.2022 295 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas
    [Show full text]
  • Judecatoria Ilia 1848-1968
    JUDECĂTORIA ILIA P R E F A Ţ Ă Istoricul fondurilor judecătoreşti din Transilvania, după 1848, cuprinde date referitoare la evoluţia organizării judecătoreşti în anii dualismului austro-ungar (1867- 1918) şi de după Unirea din 1918, corespunzători epocilor modernă şi, respectiv, contemporană. Anterior anului 1867, în Transilvania, pe lângă reforma administrativă, în anul 1854, are loc şi o reformă a justiţiei în care Codul civil austriac din 1853 va sta la baza procedurilor de judecată de pe teritoriul Marelui Principat al Transilvaniei. Astfel că, pe lângă Prefectura Orăştie va funcţiona Tribunalul ţinutal Orăştie în calitate de curte judecătorească de primă instanţă, în timp ce pentru cele nouă preturi câte avea Prefectura Orăştie (Hălmagiu, Baia de Criş, Ilia, Şoimuş, Deva, Haţeg, Pui, Orăştie şi Dobra) se stabilise un număr de patru tribunale de cercetare. Important de reţinut este faptul că, dacă până la 1867, organizarea judecătorească din Transilvania se baza pe codurile de legi austriece, după 1867, instanţele de judecată au fost rapid adaptate la noile condiţii izvorâte din încheierea pactului dualist austro- ungar. În acest context instanţele de judecată obişnuite, care au creat fondurile documentare, au fost: judecătoriile de plasă, tribunalele de comitate, tablele judecătoreşti (câte una pentru mai multe comitate), Curtea de al III-lea grad şi Curia (una singură ca instanţă supremă la Budapesta). Judecătoriile de plasă aveau competenţă în materie civilă şi comercială, pentru cauze ce nu depăşeau valoarea de 300 florini, iar în materie penală soluţionau cea mai mare parte a contravenţiilor, putând face şi instrucţie penală. Legea IV din 1869 prevedea organizarea corpului judecătoresc, menţionând că judecătorii fiind independenţi şi inamovibili erau subordonaţi numai „legii şi cutumei”.
    [Show full text]
  • LEGE Nr. 5 Din 6 Martie 2000 Privind Aprobarea Planului De Amenajare A
    LEGE Nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 152 din 12 aprilie 2000 Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. 1 (1) Se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, potrivit anexelor nr. I - IV care fac parte integrantă din prezenta lege. (2) În înţelesul prezentei legi, zone protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. ART. 2 Legea evidenţiază zonele naturale protejate de interes naţional şi identifică valorile de patrimoniu cultural naţional, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori. ART. 3 Lucrările de salvare, protejare şi de punere în valoare a patrimoniului din zonele protejate sunt de utilitate publică, de interes naţional. ART. 4 (1) Zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii, precum şi gruparea geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes naţional sunt prevăzute în anexa nr. I la prezenta lege. (2) Regimul zonelor naturale protejate de interes naţional se reglementează prin lege specială. ART. 5 (1) Valorile de patrimoniu cultural de interes naţional sunt prevăzute în anexa nr. III la prezenta lege. (2) Autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul autorităţilor publice centrale cu atribuţii în domeniu, vor delimita, în baza unor studii de specialitate, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, zonele de protecţie a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexa nr.
    [Show full text]
  • Academos Nr 4, 2012 Pentru PDF.Indd
    CUPRINS akademos E. Tofan. O recompensă pentru un istoric, care a ales calea de a crea viitorul . ....................3 Preşedintele Poloniei Bronislaw Komorowski, DHC al AŞM. Polonia, un exemplu demn de urmat pentru Moldova ..........................................................................................................5 Revistă de ştiinţă, E. Tofan. 2012: distincţii pentru ştiinţă şi inovare . ................................................................9 inovare, cultură şi artă Acad. Gh. Duca, drd. S. Porcescu. Un an de la asocierea Republicii Moldova la PC7 ....... 11 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Dr. V. Kulciţki. Conceptul de cercetare şi inovare responsabilă reflectat în Programul 25.05.2005, nr. 189. „Orizont 2020" . .......................................................................................................................14 M. cor. I.Guceac. O nouă platformă strategică pentru comunitatea ştiinţifică . ....................16 Acad. V. Canţer, acad. S. Toma, dr.hab. V. Minciună, dr. L. Bileţchi. Evaluarea şi acredita- rea ştiinţifică – una din modalităţile de ierarhizare a instituţiilor de cercetare . .......................19 Dr. hab. T. Spătaru. De la performanţă în cercetare la teze de doctorat de excelenţă . .........26 Cerc. A. Ciobanu (IIT AR), dr. hab. S. Cojocaru (IMI, AŞM), m. cor. C. Gaindric (IMI, AŞM), dr. G. Magariu (IMI, AŞM), m. cor. Horia N. Teodorescu (IIT, AR), cerc. T. Verlan (IMI, AŞM). Sistem analitic informaţional pentru managementul activităţii de cercetare ....31 Dr. E. Hîrbu.
    [Show full text]
  • AMENAJAREA TERITORIULUI URBANPROIECT - BUCURESTI Str
    INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI URBANPROIECT - BUCURESTI str. Nicolae Filipescu 53-55, 020961 Bucuresti 2, ROMÄNIA tel. 021 316 78 42; 021 316 78 43; fax 021.316 49 06; e-mail: [email protected] DEPARTAMENTUL: AMENAJAREA TERITORIULUI PROIECT NR.: 6961/2007 TITLUL: ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN ARAD ETAPA II: DIAGNOSTIC PROSPECTIV ŞI GENERAL, PRIORITĂŢI BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN ARAD PROIECTANT: INCD URBANPROIECT DIRECTOR GENERAL: arh. DOINA BUBULETE DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: arh. VALENTINA DUMITRU ŞEF DEPARTAMENT: arh. ION PELEANU ŞEF PROIECT: arh. ALEXANDRINA RETEGAN ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN ARAD ETAPA II DIAGNOSTIC PROSPECTIV ŞI GENERAL, PRIORITĂŢI August 2008 CUPRINS I. INTRODUCERE II. ANALIZA SWOT III. DIAGNOSTIC PROSPECTIV ŞI PRIORITĂŢI PE DOMENIILE SPECIFICE AMENAJĂRII TERITORIULUI 1. STRUCTURA TERITORIULUI 1.1.Cadrul natural 1.2.Calitatea factorilor de mediu 1.3.Zone de risc natural 1.4. Patrimoniul natural şi cultural 1.5.Reţeaua de localităţi 1.5.1.Structură, ierarhizare, indicatori minimali de definire 1.5.2.Infrastructura socio – culturală 1.5.3.Echiparea tehnico – edilitară 1.5.4.Locuirea 1.6.Infrastructurile tehnice majore 1.6.1.Gospodărirea apelor 1.6.2.Amenajări pentru agricultură 1.6.3.Infrastructura de transport 1.6.4.Producţia şi transportul energiei electrice 1.6.5.Producţia şi transportul energiei termice 1.6.6.Producţia şi transportul de gaze naturale şi fluide combustibile 1.6.7.Reţele de telecomunicaţii 1.6.8.Gestionarea deşeurilor 1.7.Zonificarea teritoriului 2. STRUCTURA SOCIO - DEMOGRAFICĂ 2.1.Estimarea evoluţiei populaţiei şi potenţialul demografic 3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR 3.1.Agricultura, piscicultura şi silvicultura 3.2.Industria şi construcţiile 3.3.Serviciile 3.4.Turismul 3.5.
    [Show full text]
  • Nr. Crt. Nume Arie Naturală Protejată Cod Național
    Nr. Crt. Nume Arie Naturală Protejată Cod Na țional 1 Zona naturală protejată Scrovi ștea 1.1990 2 Detunata Goală 2.1. 3 Râpa Ro șie 2.2. 4 Detunata Flocoasă 2.3. 5 Oul Ar șiței 2.5. 6 Stânca Grunzii 2.7. 7 Piatra Despicată 2.8. 8 Pe ștera Vânătările Ponorului 2.9. 9 Pe ștera Ghețarul Scărișoara 2.10. 10 Pe ștera Ghețarul de la Vârtop 2.11. 11 Cheile Râme țului 2.12. 12 Huda lui Papară 2.13. 13 Pădurea Vidolm 2.14. 14 Poiana cu narcise de la Negrileasa 2.15. 15 Molha șurile Căpățânei 2.16. 16 Poienile cu narcise din Tec șești 2.17. 17 Iezerul Șurianul 2.18. 18 Calcarele de la Ampoi ța 2.19. 19 Cheile Întregalde 2.20. 20 Cheile Văli șoarei 2.21. 21 Șesul Craiului - Scărița - Belioara 2.22. 22 Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului 2.23. 23 Dealul cu Melci 2.24. 24 Pârâul Bobii 2.25. 25 Calcarele de la Valea Mică 2.26. 26 Pădurea Sloboda 2.27. 27 Iezerul Ighiel 2.28. 28 Tăul fără fund de la Băgău 2.29. 29 Cheile Gârdi șoarei 2.30. 30 Cheile Ordâncu șei 2.31. 31 Cheile Albacului 2.32. 32 Cheile Văii Morilor 2.33. 33 Cheile Po șegii 2.34. 34 Cheile Runcului 2.35. 35 Cheile Pociovali ștei 2.36. 36 Cheile Glodului 2.37. 37 Cheile Cibului 2.38. 38 Cheile Caprei 2.39. 39 Cheile Ampoi ței 2.40. 40 Cheile Văii Ce ții 2.41.
    [Show full text]
  • Valorificarea Turistică a Lacurilor Din Judeţul Mureş
    VALORIFICAREA TURISTICĂ A LACURILOR DIN JUDEŢUL MUREŞ Dumitru VOICU Colegiul Economic „Transilvania”, str. Călimanului nr. 1, Târgu-Mureş, Judeţul Mureş. [email protected] THE TOURISTIC CAPITALIZATION OF THE LAKES FROM THE DISTRICT OF MUREŞ Abstract: The lakes from the district of Mureş contribute to the setting up of the touristic landscape in a specific way. They generate various forms of tourism (watering tourism – the salty lakes and the sapropel mud, pleasure and sporting – piscicultural tourism – the sweet lakes, in general) that can diversify according as we know the curative effects of the waters of the lakes. The salty lakes can be found along the salt-covered plicas that traverse the district of Mureş in the eastern part (the area of the Subcarpathians of the Mureş and the Târnavelor rivers) where numerous salty lakes are to be found at Sovata, Ideciu de Jos and Jebeniţa. Sovata, known for the curative effects of its waters and mud, was declared touristic resort of national interest in 2002. Here there are approximately 10 salty lakes out of which Lake Ursu is the most important salty lake from Transylvania due to the phenomenon of heliothermy. From a therapeutic point of view, the following lakes are important too: Negru Lake, Aluniş Lake, Roşu Lake, Verde Lake, etc. Treatment establisments can also be found in the watering resorts of local interest from Ideciu Băi, Sângiorgiu de Mureş (very modern), Jabeniţa, Sărmăşel. A unique category of lakes from the district of Mureş is represented by the fishponds from the Field of Sărmaşului (a sub-unit of the Transylvanian Field).
    [Show full text]
  • The Maros / Mures Petru Urdea, György Sipos, Tímea Kiss, Alexandru Onaca
    The Maros / Mures Petru Urdea, György Sipos, Tímea Kiss, Alexandru Onaca iver Maros/Mureş is the fourth largest waterflow of the Carpathian Basin after the Danube, Tisa and the Dravarivers. The alluvial fan of the river is among the most Rextensive geographical units of the region. The river itself has a high energy and changes quickly, thus the understanding of actual processes requires compound inves- tigations. Before we start to introduce in detail the past, present and expectable evolution of the lowland section of the river it is important to get an overview on the characteristics of its catchment, its hydrology and the most significant human impacts on the basis of the available literature. The Maros/Mureş is the most significant tributary of River Tisza/Tisa. It drains the water of the Transylvanian Basin into the direction of the Hungarian Great Plains (Fig. 1). Its total length is 769 km, while its so called lowland section from Lipova to Szeged is 175 km. It forms the border between Romania and Hungary on a 22 km sec- tion between Nădlac and Apátfalva. From the remaining length 122 km goes for Roma- nia and 28 km for Hungary. Fig. 1. – page 10 The catchment of the Maros/Mureş The area of the Maros/Mures catchment is approximately 30 000 km2, comprising this way one fifth of the entire Tisza/Tisa catchment. The Maros/Mureş watershed is situ- ated mostly in Romania (92%). In terms of its shape it can be divided into two parts (Laczay 1975). The upstream part is rectangular (250x100 km), while the downstream section starting from Deva is elongated (200x30km) (Fig.
    [Show full text]
  • Lista Unitati Partenere TV
    Nr. Crt. Denumire Comerciala Unitate Localitate Judet Tip Unitate Nr. Stele Data Contract Nr. Contract 191 PENSIUNE TURISTICA CONFORT Abrud Alba Pensiune turistica 3 Stele 14/04/2011 112637547 51 HOTEL GEORGIA Aiud Alba HOTEL 4 Stele 27/08/2012 25553 72 PENSIUNE TURISTICA CASA DOMENIILEAIUD VINULUI Alba Pensiune turistica 3 Flori 11/03/2014 27764 170 PAUL TOUR AGENTIE DE TURISM Aiud Alba Agentie de turism 12/04/2017 113527 1 AGENTIA DE TURISM SIND ROMANIA -Alba ALBA Iulia Alba Agentie de turism 23/08/2016 443 5 PENSIUNE TURISTICA AMENTZA Alba Iulia Alba Pensiune turistica 2 Flori 10/03/2014 6521 15 PENSIUNE TURISTICA FLAMINGO Alba Iulia Alba Pensiune turistica 1 Stea 29/11/2010 13772 17 PARALELA 45 AGENTIE ALBA Alba Iulia Alba Agentie de turism 03/12/2015 15374 34 HOTEL MEDIEVAL Alba Iulia Alba HOTEL 5 Stele 12/12/2012 17946 42 HOTEL TRANSILVANIA Alba Iulia Alba Hotel 2 Stele 13/04/2018 23927 45 HOTEL TARA Alba Iulia Alba Hotel 2 Stele 04/05/2009 24216 46 VILA ELISABETA Alba Iulia Alba Pensiune 3 Stele 04/05/2009 24216 47 EUROLINES ALBA IULIA Alba Iulia Alba Agentie de turism 25/01/2016 24970 69 PENSIUNE TURISTICA APULUM Alba Iulia Alba Pensiune turistica 4 Flori 12/11/2013 27392 75 HOTEL MARISS Alba Iulia Alba HOTEL 3 Stele 24/03/2014 27811 83 PENSIUNE TURISTICA CROWN ROYAL Alba Iulia Alba Pensiune turistica 3 Flori 08/05/2014 27875 86 PENSIUNE TURISTICA SELECT Alba Iulia Alba Pensiune turistica 4 Flori 15/12/2014 28295 87 HOSTEL STRONG HOSTEL Alba Iulia Alba Hostel 1 Stea 15/12/2014 28297 91 FILADELFIA AG.
    [Show full text]