CUPRINS akademos E. Tofan. O recompensă pentru un istoric, care a ales calea de a crea viitorul ...... 3 Preşedintele Poloniei Bronislaw Komorowski, DHC al AŞM. Polonia, un exemplu demn de urmat pentru Moldova ...... 5 Revistă de ştiinţă, E. Tofan. 2012: distincţii pentru ştiinţă şi inovare ...... 9 inovare, cultură şi artă Acad. Gh. Duca, drd. S. Porcescu. Un an de la asocierea Republicii Moldova la PC7 ...... 11 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Dr. V. Kulciţki. Conceptul de cercetare şi inovare responsabilă reflectat în Programul 25.05.2005, nr. 189. „Orizont 2020" ...... 14 M. cor. I.Guceac. O nouă platformă strategică pentru comunitatea ştiinţifică ...... 16 Acad. V. Canţer, acad. S. Toma, dr.hab. V. Minciună, dr. L. Bileţchi. Evaluarea şi acredita- rea ştiinţifică – una din modalităţile de ierarhizare a instituţiilor de cercetare ...... 19 Dr. hab. T. Spătaru. De la performanţă în cercetare la teze de doctorat de excelenţă ...... 26 Cerc. A. Ciobanu (IIT AR), dr. hab. S. Cojocaru (IMI, AŞM), m. cor. C. Gaindric (IMI, AŞM), dr. G. Magariu (IMI, AŞM), m. cor. Horia N. Teodorescu (IIT, AR), cerc. T. Verlan (IMI, AŞM). Sistem analitic informaţional pentru managementul activităţii de cercetare ....31 Dr. E. Hîrbu. Aspecte privind performanţa inovaţională a Republicii Moldova (în baza studiu- lui INNObarometru 2010 ...... 36 Dr. E. Naval. Impactul sectoarelor C&D şi IT asupra evoluţiei economice ...... 43 Dr. hab. A. Rotaru, R. Cujba, dr. S. Alexeeva. Finanţarea capitalului uman în Republica Moldova. Studiu comparativ regional ...... 48 Dr. P. Varzari, dr. P. Midrigan. Buna guvernare prin prisma opţiunii de integrare europeană ... 51 V. Marinuţă. Parteneriatul civil-militar: abordări teoretico-metodologice ...... 57 Dr. C. Manolache. Ecologia socială. Concepţii ştiinţifice ...... 63 E. Tofan. Primul Congres Mondial al Eminescologilor ...... 68 Rezoluţie ...... 69 Acad. Eugen Simion. O lucrare necesară pentru cultura română ...... 70 M. cor. Ion Hadârcă. Întâistătătorul Mihai Cimpoi sau omul deplin al culturii româneşti din Fondator: Basarabia ...... 71 Academia de Ştiinţe a Moldovei Dr. V. Ganea, dr. O. Miron, drd. C. Copăceanu. Impedimente şi oportunităţi în procesul de finanţare a sistemului ocrotirii sănătăţii ...... 76 Colegiu de redacţie: Dr. O. Gagauz. Îmbătrânirea demografică a populaţiei: tendinţe şi opţiuni ...... 82 Acad. Gheorghe DUCA Dr. hab. M. Nedealcov. Schimbarea climei în Republica Moldova în perioada observaţiilor Acad. Teodor FURDUI instrumentale ...... 88 Acad. Ion BOSTAN Dr.hab. P.Cuza. Aspecte genetico-populaţionale ale ameliorării pădurilor de stejar ...... 95 Acad. Valeriu CANŢER Dr. hab. E. Zubcov. Starea actuală a fluviului Nistru ...... 99 Acad. Boris GAINA M. cor. E. Lvovschi. Consumul combustibilului tradiţional şi pericolul apariţiei „efectului de seră” 103 Acad. Andrei EŞANU Ş.Topala, C.Dadu, D. Ivasisin. An analysis of modern works of deciphering Vitis Vinifera L. Acad. Ion TIGHINEANU grape genome ...... 110 M. cor. Dumitru MOLDOVAN Dr. E. Alexandrov. Când şi cum, un soi de viţă de vie „perfect”?! Dezvoltatrea viţei de vie Acad. Stanislav GROPPA (Vitis L.) prin prisma hibridării distante ...... 121 M. cor. Mariana ŞLAPAC Докт. ист. наук С.Табунчик. Историографические образы нации: карта Молдавского M. cor. Ion GUCEAC княжества в период правления Штефана чел Маре (1457-1504) ...... 127 Dr. hab. Vasile MARINA Cerc. V. Eşanu. Raporturile lui Ştefan cel Mare cu marea boierime în primii ani de domnie 132 Dr. Ghenadie CERNEI Dr. hab. Gh. Bobână. Perceprea operei lui Dimitrie şi Antioh Cantemir în Germania sec.XVIII 135 Dr. hab. A. Eremia. Identitate şi spiritualitate românească în toponimia Basarabiei ...... 140 Redactor-şef: M. cor. M. Şlapac. Probleme actuale privind restaurarea edificiilor monastice ...... 144 Viorica CUCEREANU E. Григорашенко. Основные вопросы сохранности, консервации и реставрации бессарабских икон (на базе фондов Национального Художественного Музея) ...... 150 Fotografii: Cerc. şt. Manole Brihuneţ. Valorificarea tezaurului bisericilor şi al mănăstirilor din Moldova. Eugenia TOFAN Cazul bibliotecii Mănăstirii Hârbovăţ ...... 157 *** Dr. L. Condraticova. Valoarea istorico-artistică a veşmintelor bisericeşti ...... 165 Acest număr este ilustrat cu lucrări Dr. V. Ghilaş. Instrumentele muzicale în viaţa mănăstirilor ...... 170 de Iurie MATEI Dr. hab. A. Burlacu. Andrei Ţurcanu: verticalitatea demersului publicistic ...... 173 Dr. hab. Const. I. Ciobanu. Iurie Matei: gravitaţie între lumea visului şi realitatea obiectivă ..175 Adresa Redacţiei: Acad. T. Furdui. Primul preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei ...... 178 MD 2001 Чл. кор. АНМ В. Царанов. Гросул Яким Сергеевич – ученый, организатор науки, mun. Chişinău, человек (к 100-летию со дня рождения) ...... 179 bd. Ştefan cel Mare 1 M. cor. D. Dragnev. Acad. Iachim Grosul: contribuţii la ştiinţa istorică ...... 181 et. 4, birou 432 Dr. E. Manea-Cernei. Andrei Negru – perseverenţă botezată la izvorul veşniciei ...... 185 Tel.: (+373 22) 212381 Dr. hab. Gh. Popa. Dimensiunile personalităţii acad. Silviu Berejan ...... 187 Dr. hab. A. Grati. Trecutul este cu totul imprevizibil. O revenire necesară la Ion Vatamanu 189 www.akademos.asm.md Dr. D. Apetri. Cercetătorul relaţiilor literare moldo-ucrainene...... 192 e-mail: [email protected] Dr. hab. T. Stavilă. Patriarhul teatrologiei naţionale ...... 193 [email protected] Dr. V. Mischevca. O valoroasă colecţie de documente: cărţi domneşti şi zapise la al XII-lea vol.195 ISSN 1857-0461 Dr. hab. N. Enciu. Prometeismul ca parte integrantă a moştenirii culturale europene...... 198 Dr. hab. L.Vacarciuc, acad. P. Vlad. Paleta culorilor făurită de natură şi admirată de om ...201 Editat la Tipografia AŞM Dr. S. Bacalov. Neamul Duca în universul cercetărilor enciclopedice ...... 203 Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru Jubileu (Acad. Gh.Şişcanu la 80 de ani; acad. Vitalie Postolati la 75 de ani; dr. hab. Svetlana opiniile exprimate de autori Cojocaru la 60 de ani; dr. hab. George Gogin la 80 de ani; m. cor. Alexandr Dicusar la 70 de Distribuire gratuită ani; dr. hab. Tudor Stavilă la 60 de ani; dr. Anton Borş la 80 de ani; dr. Alexandru Teleuţă la 60 de ani; dr. hab. Leonid Voloşciuc la 60 de ani; dr. Nicolae Stratan la 60 de ani; dr. hab. Maria Gonceariuc la 70 de ani; dr. hab. Gheorghe Popa la 60 de ani; acad. Gheorghe Rusnac la 70 de ani; dr. hab. Grigore Musteaţă la 80 de ani; m.cor.nr. Ion 4 Geru (27), la 75 decembrie de ani) ...... 2012 -205 1 Akademos

PREŞEDINTELE POLONIEI BRONISLAW KOMOROWSKI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL AŞM

Primesc acest titlu ca o recunoaştere pentru naţiunea mea şi rolul pe care l-a jucat în Europa. Bronislaw Komorowski

2 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Eveniment

O RECOMPENSĂ lucrat la Centrul pentru Cercetări Sociale al Solida- rităţii. În perioada aplicării Legii Marţiale un timp PENTRU UN ISTORIC, a fost închis. La începutul anilor 1990 a colaborat CARE A ALES CALEA cu Uniunea Democratică şi cu Uniunea Liberta- tea (Unia Wolności). În anii 1990-1993 a exercitat DE A CREA VIITORUL funcţia de viceministru civil al Apărării Naţionale. În 1997, împreună cu o grupare de activişti de la La 3 decembrie 2012, în cadrul şedinţei comune Universitatea Varşovia, a înfi inţat Koło Konserwa- a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare tywno-Ludowe, care, în acelaşi an, a fuzionat cu nou Tehnologică şi Adunării Generale a membrilor Aca- înfi inţatul Partid Popular Conservator. Între 1997 şi demiei de Ştiinţe a Moldovei, a avut loc ceremonia 2000 a prezidat Comisia parlamentară de apărare de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa al naţională, în anii 2000-2001 a fost ministru al Apă- Academiei de Ştiinţe a Moldovei preşedintelui Po- rării Naţionale. În 2001 a trecut la Platforma Civică. loniei Bronislaw Komorowski. A fost ales vicepreşedinte al Comisiei parlamentare La eveniment a participat preşedintele Repub- de apărare naţională şi membru al Comisiei parla- licii Moldova Nicolae Timofti, fi ind prezenţi, de mentare de afaceri externe (din 2001), vicepreşedinte asemenea, ofi ciali ai Poloniei, reprezentanţi ai mi- (2005-2007), preşedinte (2005-2010) al Sejmului. siunilor diplomatice acreditate la Chişinău, ai me- În urma alegerilor anticipate din iunie-iulie diului academic, universitar, personalităţi ale vieţii 2010 este ales preşedinte al Poloniei. Pe parcursul publice, culturale, studenţi. activităţii sale parlamentare şi prezidenţiale a susţi- În numele comunităţii ştiinţifi ce, preşedintele nut şi a promovat extinderea relaţiilor de colaborare AŞM acad. Gheorghe Duca l-a salutat pe înaltul între Polonia şi Republica Moldova, acordând asis- oaspete polonez şi a rostit tradiţionalul Laudatio, în tenţă eforturilor ţării noastre de integrare în Uniunea care a expus cele mai importante repere din activita- Europeană. tea Excelenţei Sale. Bronisław Komorowski s-a năs- Preşedintele AŞM acad. Gh. Duca a exprimat cut la 4 iunie 1952, în localitatea Oborniki Śląskie, certitudinea că în persoana preşedintelui polonez, în familia contelui Zygmunt Leon Komorowski, Academia de Ştiinţe a obţinut un prieten şi un spri- profesor africanist, sociolog, antropolog, diplomat jinitor consecvent al dezvoltării relaţiilor de cola- şi poet şi a Jadwigăi Komorowska. A absolvit Fa- borare dintre cercetătorii Republicii Moldova şi a cultatea de Istorie a Universităţii din Varşovia. Poloniei pe făgaşul integrării europene, iar conferi- În perioada comunistă a activat în cadrul opo- rea titlului onorifi c de Doctor Honoris Causa va sti- ziţiei democratice, a contribuit la editarea revistei mula aprofundarea şi consolidarea cooperării între lunare Głos. În 1980, împreună cu alţi activişti ai comunităţile ştiinţifi ce ale celor două state, precum Mişcării pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a şi relaţiile bilaterale moldo-poloneze pe diverse pla- Drepturilor Civice, a fost condamnat la o lună de nuri. închisoare pentru faptul de a fi organizat o demon- Preşedintele AŞM a subliniat că „Academia de straţie la 11 noiembrie 1979. În anii 1980-1981 a Ştiinţe a Moldovei dezvoltă relaţii de cooperare cu

Preşedintele Poloniei Bronislaw Komorowski şi preşedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti, în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 3 decembrie 2012

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 3 Akademos instituţii similare din Polonia, graţie Acordului de ţelege opţiunile şi de ani buni este aliatul Moldovei colaborare tehnico-ştiinţifi că, semnat în 1991. În ca- în drumul acesteia spre Europa, în mod consecvent drul acestuia au fost implementate şi se afl ă în pro- apără poziţia conform căreia Uniunea Europeană ces de realizare o serie de proiecte de cercetare în trebuie să rămână deschisă pentru toţi acei europeni, domenii precum fi zica, matematica, chimia, geogra- care acţionează în conformitate cu valorile comune fi a, zoologia, ştiinţele umanistice. În acest context, şi respectă obligaţiunile asumate. În acest context, permiteţi-mi să profi t de această fericită ocazie şi să preşedintele Poloniei s-a adresat, în mod special, Vă rog, Excelenţă, să susţineţi încheierea unui Acord tinerilor: „Diversitatea este, în convingerea mea, o bilateral de cofi nanţare a cercetărilor efectuate prin bogăţie. Acest lucru ar trebui să reprezinte puterea proiecte comune între AŞM şi Ministerul Ştiinţei şi Moldovei în aspiraţiile privind participarea la integ- Educaţiei al Poloniei, după modelul celor încheiate rarea europeană. Europa este bogată prin diversita- de noi cu Germania, România, Rusia şi alte ţări.” tea ei. Voi de asemenea. Voi sunteţi un fel de Europă „Cred ca aceasta este o recompensă pentru un is- mică şi merită să ocrotiţi această diversitate, să nu toric pasionat, care a ales calea nu doar de a cerceta vă temeţi de ea, să o folosiţi ca pe o putere, ca pe o istoria, ci şi de a crea viitorul. Mulţumesc tuturor care experienţă pozitivă.” înţeleg că titlul de Doctor Honoris Causa îmi este La ceremonia de conferire a titlului Doctor Ho- acordat nu pentru studiile ştiinţifi ce, dar pentru ac- noris Causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Ex- tivitatea în prezentul nostru care constă în abilitatea celenţei Sale Bronislaw Komorowski, preşedintele de a trece peste ceea ce istoria a stricat într-un fel. Republicii Moldova Nicolae Timofti a menţionat Primesc acest titlu ca o recunoaştere pentru naţiunea importante aspecte din istoria relaţiilor bilaterale mea şi rolul ei pe care l-a jucat în Europa”, a declarat dintre ţările noastre, subliniind faptul că „Polonia a proaspătul Doctor Honoris Causa al AŞM, Bronislaw fost printre primele ţări care au recunoscut indepen- Komorowski, în Oratio Gratitudinis prezentat distin- denţa Republicii Moldova. La numai câteva luni de sului auditoriu. El a specifi cat că experienţa Poloniei la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republi- în UE este unică, mai ales din partea asta a lumii care cii Moldova a fost semnat Tratatul moldo-polonez s-a confruntat cu totalitarisme – brun şi roşu şi că în de cooperare economică, iar în anul 1994 – Tratatul 1980 polonezii au surprins cu abilitatea lor de autoor- de prietenie şi colaborare dintre Republica Moldova ganizare şi rezistenţă împotriva regimului comunist. şi Polonia, după care au urmat şi alte acorduri in- „Şi dumneavoastră deja vă construiţi, aici în Mol- terguvernamentale. Ţara Dumneavoastră, Domnu- dova, viitorul european, a spus preşedintele Komo- le Preşedinte, a sprijinit şi sprijină în mod hotărât rowski. Ţineţi minte însă, şi o spun în calitate de independenţa şi integritatea teritorială a Republicii preşedinte al unui popor care a reuşit să realizeze în Moldova, eforturile statului nostru în procesul de mare măsură procesul de transformare, modernizare soluţionare a diferendului transnistrean, de integra- şi integrare europeană: realitatea nu poate fi păcăli- re în comunitatea europeană şi în diverse organisme tă. Reformele urmează să fi e făcute, trebuie să fi e internaţionale. duse în mod cinstit până la capăt, astfel încât efecte- Vă suntem profund recunoscători pentru acest le lor să poată construi încredere socială, pentru ca sprijin. Nu uităm nici faptul că Polonia, împreună oamenii să capete din nou siguranţa că munca lor cu Suedia, a iniţiat Parteneriatul Estic prin care Uni- are sens, că reprezintă un aport la binele comun şi unea Europeană oferă vecinilor din Est, inclusiv Re- că este o sursă de venit onestă şi semnifi cativă. Nu publicii Moldova, susţinere concretă şi consecventă se poate merge pe scurtătură. Aveţi un scop, aveţi în promovarea reformelor democratice, contribuind o viziune, aveţi, de asemenea, prieteni, printre care astfel la instaurarea unui mod de viaţă axat pe stabi- Polonia. Aţi ales un curs bun, veţi reuşi cu siguran- litatea economică şi cea politică.” ţă să învingeţi vântul potrivnic şi ambarcaţiunea Preşedintele Timofti l-a felicitat pe omologul Republica Moldova va ancora nu peste mult timp său polonez cu ocazia conferirii prestigiosului titlu într-un port sigur în Europa.” academic, arătând că acesta face dovada gratitudinii Preşedintele Komorowski a salutat încheierea comunităţii noastre ştiinţifi ce pentru contribuţia Ex- primei etape a realizării Planului de acţiuni privind li- celenţei Sale la extinderea relaţiilor de colaborare beralizarea regimului de vize, exprimând speranţa că dintre Polonia şi Republica Moldova, pentru asis- în curând cetăţenii Moldovei vor călători fără vize în tenţa acordată ţării noastre în eforturile ei de integ- Europa. El a menţionat că în Varşovia, unde s-a năs- rare europeană. cut Parteneriatul Estic, simpatia pentru schimbările Eugenia Tofan, din Moldova sunt foarte semnifi cative. Polonia îi în- Centrul Media al AŞM

4 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Eveniment

POLONIA, pentru rolul pe care l-a jucat, îl joacă şi doreşte să îl joace de acum încolo în Europa. UN EXEMPLU Drumul Poloniei către Uniunea Europeană DEMN DE URMAT reprezintă, după părerea mea, o experienţă impor- tantă pentru toate popoarele din această regiune a PENTRU MOLDOVA Europei, lovite în mod deosebit de către istorie, prin destinul rău, experienţa celor două totalitarisme, şi Doctor Honoris Causa al AŞM a celui brun, şi a celui roşu. Este un drum important Bronislaw KOMOROWSKI, pentru toţi cei care au parcurs calea de la dictatură Preşedintele Poloniei la libertate. În anul 1980 ne-am uimit pe noi înşine în Po- lonia şi am uimit întreaga lume prin capacitatea POLAND, A WORTHY EXAMPLE FOR noastră de autoorganizare şi de rezistenţă împotriva MOLDOVA regimului comunist. Nu a fost un lucru uşor. La în- I think this title is an award for an enthusiastic ceput s-au ridicat câteva persoane. Apoi au fost sute historian, who chose the path of building the present şi mii de oameni, iar în anul 1980 se formase deja and the future, rather than investigating the past. In mişcarea poloneză Solidaritatea, cu zece milioane my view, Poland's road to the European Union is an de membri. Aceasta a precedat marea izbucnire pen- important example for the people from this part of Europe, which was hit in a special way by the histo- tru libertate, încheiată victorios. ry, through the experience of those two totalitarian Pe parcurs ne-am confruntat cu introducerea Le- regimes. It is an important road for all those, who gii Marţiale, cu tancuri pe străzile oraşelor polone- have followed the path from totalitarianism to free- ze, cu dramatismul focurilor de arme trase împotri- dom. Poland’s Wind of freedom and the effectiveness va muncitorilor polonezi, cu lagărele şi internările. of Polish solidarity have strengthened the democratic A urmat starea de nesiguranţă, teama pentru viitorul aspirations of our neighbors. Here, in the Republic of patriei, pentru viitorul celor apropiaţi, a familiilor. Moldova you have already started to build your Eu- De aici şi judecata înţeleaptă de pe ambele părţi ropean future. You have a goal, a vision and friends, ale baricadei de atunci. Polonezii, şi cei din mişcarea Poland being one of them. You have chosen a good Solidaritatea, şi cei din partea guvernării, au iniţiat o path, you are surely going to win the wind-averse and the boat, called Republic of Moldova, will soon an- dezbatere, în condiţii difi cile, fără mari sorţi de izbân- chor in a safe harbor – in Europe. dă. Au identifi cat o modalitate de a face revoluţie fără vărsare de sânge, de a întreprinde schimbări evoluti- -Stimate Domnule Preşedinte, ve, care au adus şansa de libertate pentru Polonia şi Stimate Domnule Preşedinte al Academiei de pentru alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Ştiinţe a Moldovei, În urma deciziilor luate de Masa Rotundă au pu- Stimaţi Profesori, tut fi organizate primele alegeri parlamentare libere, Cercetători şi tineri prieteni moldoveni, în cadrul cărora vocea societăţii a început să se facă Stimaţi oaspeţi invitaţi astăzi aici! auzită. Nu au fost alegeri pe deplin democratice, însă ele au arătat voinţa şi hotărârea poporului, au Cred că acest titlu reprezintă o recompensă pen- deschis drumul primului guvern necomunist din Po- tru un istoric pasionat, care a ales calea nu atât de lonia, a guvernului condus de mâna curajoasă şi în- a cerceta trecutul, cât de a construi ziua de astăzi ţeleaptă a lui Tadeusz Mazowiecki, primul premier şi viitorul. Vă mulţumesc din sufl et pentru această necomunist din întreaga Europă de Est. distincţie deosebită! Sufl ul libertăţii din Polonia şi efi cacitatea solida- Le mulţumesc tuturor celor care înţeleg că tit- rităţii poloneze au întărit aspiraţiile prodemocratice lul de Doctor Honoris Causa este acordat nu pentru ale vecinilor noştri. În curând, a căzut Zidul de la studiile ştiinţifi ce, ci pentru participarea în schimba- Berlin, a avut loc revoluţia de catifea din Cehoslo- rea efectivă a realităţii noastre, care constă de ase- vacia, s-au accelerat schimbările în România, Bul- menea în trecerea peste ceea ce a fost rău în istoria garia, Ungaria. Popoarele aservite de comunism în pe care au experimentat-o cele două popoare – şi partea noastră a continentului au început să străbată cel polonez, şi cel moldovean. Doctoratul Honoris drumul spre acel loc râvnit dintotdeauna de inimi- Causa acordat de către Academia de Ştiinţe a Mol- le noastre – Drumul spre Vest, către participarea cu dovei îl primesc, stimate Doamne şi stimaţi Domni, drepturi depline la cultura, la soluţiile politice ale ca o expresie a recunoştinţei faţă de poporul meu, întregii Europe.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 5 Akademos

Polonezii au reuşit să facă atunci o breşă mare pita a avut un produs intern brut mult mai mic de în cortina de fi er, care timp de zeci de ani împărţea împărţit, decât astăzi. Am mărit cu aproape 100% Europa în două – într-o parte mai bogată şi una mai sumele noastre, pe care astăzi le putem împărţi, cu săracă, într-o parte democratică şi una totalitară, titlul de dezvoltare economică. care diviza continentul în cei care avuseseră şansa Uniunea Europeană este o comunitate stabilă a unei dezvoltări normale şi cei care fuseseră privaţi păcii şi a dezvoltării echilibrate. Chiar dacă Europa de această şansă. Prin această breşă am trecut de şi Statele Unite nu vor mai avea o poziţie precum partea cealaltă, de partea unei lumi democratice, de cea din ultimii zeci de ani, în continuare vor rămâne partea unei lumi cu o economie liberă, cu o econo- poli cheie ai lumii secolului XXI. Vor rămâne, de mie de piaţă. Am luat direcţia integrării europene. asemenea, fără îndoială, cele mai bogate părţi ale Acest drum a însemnat în primul rând schimbarea lumii. Despre acest lucru se ţine minte în multe re- internă, schimbarea politică, economică şi culturală giuni ale lumii, atunci când se compară diferite si- care a avut loc în Polonia şi în multe alte ţări ale tuaţii. Câteodată chiar în Europa se uită acest lucru regiunii noastre. prea uşor. Solidaritatea care a ghidat opoziţia poloneză, iar -Stimate Doamne şi stimaţi Domni! ulterior transformările de după anul 1989 se consti- Adesea auzim astăzi că Vestul, în special Eu- tuie de asemenea în una dintre valorile fundamen- ropa, e în criză. Este adevărat, bântuie recesiunea tale ale Europei contemporane. Începând cu anul economică. Există probleme care nu sunt primele 2004, UE depune multe eforturi pentru a uni con- şi nu vor fi nici ultimele. Însă de multe ori ne scapă tinentul divizat până nu demult de cortina de fi er, faptul că Uniunea Europeană, cu cei peste 500 de iar după căderea acesteia – separat de diferite bari- milioane de cetăţeni din ţările membre, rămâne şi va ere în care popoarele Europei de Vest şi ale Europei fi în continuare cea mai mare economie a lumii, al Centrale şi de Est au fost nevoite să acţioneze şi să cărei produs intern brut depăşeşte astăzi 17 bilioane funcţioneze. de dolari americani, iar PIB-ul pe locuitor este de Energia libertăţii, care un timp a dormitat în treizeci şi patru de mii de dolari. Merită să avem în noi toţi, a învins şi învinge aceste divizări ce con- vedere acest fapt atunci când măsurăm şi compa- stituie moştenirea unei istorii grele. Datorită unor răm, de asemenea, experienţa şi nivelul de trai din astfel de mecanisme, precum politica de coeziune ţăriile care fi e că au aderat la Uniunea Europeană nu sau politica agricolă comună, sunt şanse în ceea ce demult, fi e că pretind să i se alăture. Conform pute- priveşte micşorarea diferenţelor la nivelul dezvol- rii de cumpărare din anul 2011, PIB-ul pe locuitor tării statelor ce fac parte din Uniunea Europeană. în Polonia este astăzi de peste 20 de mii de dolari. Acesta este în continuare unul dintre motoarele de Aceasta este măsura diferenţei, însă tot aceasta este dezvoltare economică în Europa şi în lumea întrea- şi măsura succesului obţinut, pentru că merită să ţi- gă. Reformele poloneze, pe care le realizăm în mod nem minte, iar noi în Polonia de asemenea uităm consecvent încă de la începutul anilor nouăzeci, au acest lucru, că în punctul de pornire Polonia per ca- sprijinul instituţiilor comunitare.

Ceremonia de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa al AŞM preşedintelui Poloniei Bronislaw Komorowski. 3 decembrie 2012

6 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Eveniment

Noi în Polonia câteodată singuri ne întrebăm, ne zi de zi, nu dorim să păstrăm această experienţă unde este sursa succesului economic şi politic in- doar pentru noi. Uniunea Europeană, din momentul discutabil al ţării noastre? Se pare că sursele sunt apariţiei ei, a realizat deja cu succes, fapt ce merită şi reformele curajoase de la sfârşitul anilor optzeci reţinut mai cu seamă aici, în Moldova, şase valuri - începutul anilor nouăzeci, dar şi capacitatea de co- de extindere. Sperăm că şi Croaţia se va alătura co- roborare a acestor reforme difi cile, a efectelor obţi- munităţii în iulie 2013. Va fi o nouă dovadă, puterni- nute de pe urma lor cu un impuls suplimentar numit că, a faptului că şi în vreme de criză Europa rămâne fondurile europene. credincioasă principiilor sale, găseşte în interiorul Datorită perseverenţei, spiritului întreprinzător, său puterea şi voinţa extinderii, rămânând devotată dar şi a hărniciei polonezilor, combinate cu practi- aceloraşi principii, aceloraşi reguli, aceloraşi va- cile, experienţa şi cunoştinţele europene acumulate lori. timp de două decenii, economia poloneză creşte ne- Din această experienţă europeană se desprin- încetat. Polonia a devenit a şasea economie a Uniu- de un semnal lizibil pentru ţările, care nu demult nii Europene, cu o valoare de peste 780 miliarde de au pornit pe calea schimbărilor. Merită să urmăm dolari, iar venitul mediu pe cap de locuitor a crescut calea reformelor. Republica Moldova are în faţa sa cu aproape 100% – două treimi a venitului mediu al reforme difi cile, dar sunt plin de încredere şi opti- Uniunii Europene. Fondurile europene, cumulate cu mism că şi dvs. puteţi şi trebuie să reuşiţi. Aş dori ca propriul nostru efort, au devenit pârghia dezvoltării Moldova să devină într-o zi membru a comunităţii ţării. Datorită celor peste 60 de miliarde de euro in- europene a popoarelor libere, cu drepturi egale, pe vestiţi în Polonia din bugetul actual al Uniunii Eu- aceleaşi principii. ropene, au apărut 250 de mii de locuri de muncă, Polonia a avut nevoie de treisprezece ani pentru dintre care peste 140 de mii în cadrul întreprinde- a trece de la Acordul de asociere la calitatea de mem- rilor înfi inţate de către persoane fără loc de muncă bru deplin şi merită reţinut faptul că, la începutul (şomere). acestui drum, nimeni nu numai că nu a promis cali- Noi înşine ne mirăm de fenomenul pe care îl ex- tatea de membru, dar au existat semnale importante perimentăm, anume faptul că polonezii au devenit că nu suntem acolo aşteptaţi cu braţele deschise. Nu un popor nemaipomenit de harnic în Europa. Polo- toţi doreau să ne vadă în comunitatea europeană din nezul, dacă are de lucru, lucrează în medie 1900 de diferite motive, însă consecvenţa, ambiţia şi capa- ore pe an, în timp ce alte popoare, mai stabile, care citatea de transformare a propriei ţări ne-au deschis sunt sinonime cu hărnicia, de exemplu germanii, drumul către calitatea de membru deplin al UE. lucrează astăzi şapte sute şi ceva de ore. Polonezii Aici, în Moldova, construiţi deja viitorul vostru. ştiu că îşi construiesc şansa proprie pe baza calităţii european. Ţineţi minte însă, şi o spun în calitate de de membru al Uniunii Europene, pe baza propriei preşedinte al unui popor care a reuşit să realizeze în creativităţi, dar şi pe baza propriei hărnicii. mare măsură procesul de transformare, modernizare La ora actuală, când se discută atât de mult în şi integrare europeană: realitatea nu poate fi păcăli- Europa despre criză, uităm ce schimbare uriaşă a tă. Reformele urmează să fi e făcute, trebuie să fi e însemnat însăşi apariţia Uniunii Europene, a acestei duse în mod cinstit până la capăt, astfel încât efecte- comunităţi a păcii datorită căreia este posibilă dez- le lor să poată construi încredere socială, pentru ca voltarea. A comunităţii păcii, din interiorul căreia oamenii să capete din nou siguranţa că munca lor putem privi calm chiar şi spre uriaşul nostru vecin, are sens, că reprezintă un aport la binele comun şi deoarece şi el se afl ă prins în aceleaşi limite politice că este o sursă de venit onestă şi semnifi cativă. Nu şi economice. se poate merge pe scurtătură. Aveţi un scop, aveţi Succesul proiectului comunitar cel mai bine o viziune, aveţi, de asemenea, prieteni, printre care îl demonstrează faptul că, până şi în clipele grele, Polonia. Aţi ales un curs bun, veţi reuşi cu siguranţă statele Uniunii Europene caută în continuare soluţii să învingeţi vântul potrivnic şi ambarcaţiunea Re- împreună, şi nu unul împotriva altuia. Cred cu tărie, publica Moldova va ancora nu peste mult timp într- că Uniunea Europeană va ieşi şi din actuala criză un port sigur în Europa. mai puternică, mai solidară, dar şi mai deschisă faţă Efectele determinării în ceea ce priveşte intro- de alţii, de asemenea faţă de vecinii Uniunii Euro- ducerea schimbărilor şi a îndeplinirii obligaţiunilor pene de la Est. sunt astăzi deja vizibile în Moldova. Vă felicit pentru Stimate Doamne şi stimaţi Domni! Folosind încheierea primei etape a acţiunilor legate de libera- experienţa, dar şi experimentând benefi ciile care lizarea vizelor! Îmi exprim speranţa că veţi reuşi să decurg din construirea comună a Uniunii Europe- îndepliniţi condiţiile, despre care vorbea acum trei

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 7 Akademos

zile preşedintele Barroso, în aşa fel încât în curând este bogată prin diversitatea ei. Voi de asemenea. cetăţenii Moldovei să poată călători liber fără vize Voi sunteţi un fel de Europă mică şi merită să ocro- în Europa, că vor putea de asemenea simţi că pro- tiţi această diversitate, să nu vă temeţi de ea, să o cesul de întărire a legăturilor Moldovei cu Europa folosiţi ca pe o putere, ca pe o experienţă pozitivă. îi atinge în mod pozitiv pe ei înşişi, pe cetăţeanul Dorim ca Europa să fi e deschisă pentru toţi, pentru de rând al Republicii Moldova. cei care împărtăşesc valorile ei, care doresc să se La Chişinău există acelaşi spirit, care a fost unească cu ea din punct de vedere instituţional, spre prezent în timpul transformărilor poloneze. Aici se a construi împreună un viitor mai bun pentru un sin- simte acea adiere a istoriei, pe care o cunoaştem gur om şi pentru toate popoarele. din experienţa noastră poloneză. Aceleaşi scopuri Aici, la Chişinău, am depus fl ori la monumentul ambiţioase şi le propun astăzi autorităţile din Mol- marelui domnitor Ştefan cel Mare. Eu ca istoric ştiu dova, la fel cu cele pe care noi le propuneam popo- că el i-a învins în luptă şi pe nobilii polonezi, lucru rului nostru la începutul anilor ’90. Sunt convins care naşte şi simpatie, pentru că întotdeauna îl pre- că acestea vor câştiga înţelegere şi aliaţi într-un nu- ţuim mai mult pe cel care ştie să se opună categoric măr din ce în ce mai mare în capitalele europene. şi să lupte pentru a atinge scopurile sale. Dar am de- La Varşovia, unde, printre altele, s-a născut pus fl orile în faţa monumentului cu următorul gând, concepţia Parteneriatului Estic, sentimentele de anume că fi ecare popor a avut clipe mari în istoria simpatie faţă de aspiraţiile moldoveneşti şi trans- sa şi că fi ecare popor poate avea în continuare clipe formările moldoveneşti sunt deosebit de puternice. mari în contemporaneitatea şi în viitorul propriu. Polonia înţelege pe deplin aspiraţiile şi dorinţe- După cum Polonia a fost un exemplu pentru mul- le moldoveneşti. Polonia este de ani buni aliatul te alte popoare din regiunea noastră, am certitudinea Moldovei în drumul acesteia spre Europa, lucru pe că şi Republica Moldova poate fi sursa unei expe- care l-am confi rmat în timpul preşedinţiei noastre rienţe importante, a unui bun exemplu. Poate juca în cadrul Consiliului Uniunii Europene. În mod marele său rol istoric arătând că prin consecvenţă, consecvent apărăm poziţia conform căreia Uniu- curaj şi ambiţia de a schimba propriile realităţi se nea Europeană trebuie să rămână deschisă pentru poate ajunge în domeniul proiectului european şi toţi acei europeni, care acţionează în conformitate până la calitatea de membru al Uniunii Europene. cu valorile comune şi respectă obligaţiunile ce şi Aceasta poate reprezenta o mare provocare pen- tru Moldova. Contează forţa exemplului. Dacă noi le-au asumat. Contăm pe faptul că înainte de cel am reuşit, atunci merită să vă gândiţi şi voi că puteţi de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic de la reuşi să trăiţi mai bine, mai înţelept, mai rezonabil Vilnius din noiembrie 2013 vom reuşi să facem un şi mai prosper. progres important, care să confi rme că urmează o Sunt convins că Moldova, care din punct de ve- schimbare calitativă în relaţiile dintre Moldova şi dere geografi c şi istoric a fost întotdeauna în Euro- Uniunea Europeană. Ne exprimăm speranţa că va pa, are astăzi şansa reală de a se alătura comunităţii urma fi nalizarea Acordului de asociere cu partea ei politice şi instituţionale a UE. Polonia este o ţară de integrală, care o reprezintă înţelegerea privind li- succes, care a prins şi a folosit la momentul potrivit berul schimb aprofundat şi complex. Indispensabil, şansa sa. Moldova, în convingerea mea, va fi de ase- fără modifi cări în statele întregii vecinătăţi. menea o ţară de succes, care, făcând la timpul potri- Aş dori astăzi să salut în mod special tinerii din vit o schimbare curajoasă, va fi premiată cu calitatea Moldova – indiferent din ce casă proveniţi, în ce de membru al Uniunii Europene. familie aţi crescut, în ce limbă vorbiţi în această Mulţumesc frumos! casă, în această familie. Diversitatea este în fapt, în convingerea mea, o bogăţie. Acest lucru ar trebui Oratio Gratitudinis, rostit cu prilejul conferirii să reprezinte puterea Moldovei în aspiraţiile pri- titlului de Doctor Honoris Causa al AŞM. vind participarea la integrarea europeană. Europa 3 decembrie 2012, Chişinău

8 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Eveniment

2012: DISTINCŢII PENTRU ŞTIINŢĂ ŞI INOVARE

Cele mai valoroase realizări ale savanţilor din 2012, au fost puse în evidenţă şi premiate în ziua de 25 decembrie 2012, în cadrul şedinţei festive a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică. Şedinţa a început cu înmânarea de certifi cate noilor membri ai AŞM – 10 membri titulari şi 11 membri corespondenţi – distinşi cercetători în di- ferite domenii ale ştiinţei. Corpul academic numără parcursul său european, asociindu-se, acum un an, la astfel la ora actuală 55 de membri titulari şi 44 de Programul Cadru 7 al Uniunii Europene, şi a accen- membri corespondenţi tuat că educaţia rămâne o prioritate a Guvernului. Certifi catele au fost înmânate de către prim-mi- Vlad Filat a înmânat fi zicianului Anatol Sido- nistrul Vlad Filat. În discursul său de salut către co- renco, noul membru corespondent al AŞM, Ordi- munitatea ştiinţifi că, el a menţionat că ţara dispune de nul pentru inventică şi Medalia de Aur a Uniunii o capacitate intelectuală sufi cientă pentru a progresa Europene. şi că-i nevoie de solidaritate, organizare şi conlucrare Festivitatea a continuat cu decernarea premiilor în acest scop, iar cuvântul „împreună” este motoul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Premiul „Savan- care mişcă modernitatea. „Lumea actuală, care se ba- tul anului 2012” i-a fost acordat academicianului zează pe cunoaştere, oferă mari provocări, dar şi mari Teodor Furdui – pentru ciclul de lucrări în dome- perspective, a spus premierul. Sarcina întregii soci- niul sanocreatologiei şi doctorului habilitat în medi- etăţi este de a privi lucrurile dincolo de ziua de azi, cină Gheorghe Ciobanu – pentru ciclul de lucrări adică trebuie să avem o viziune. N-o să reuşim să de- despre urgenţe medico-chirurgicale şi impactul lor venim parte a sistemului european pe bucăţi, trebuie asupra sănătăţii pacienţilor. să fi m euroconformi în totalitate, să fi m nu doar con- De nominalizarea „Tânărul savant al anului sumatori, ci şi contribuabili.” Prim-ministrul a mul- 2012” s-a învrednicit dr. Veaceslav Boldescu – ţumit pentru efortul şi responsabilitatea exemplară de pentru ciclul de lucrări „Noi compuşi cu proprietăţi care a dat dovadă comunitatea ştiinţifi că autohtonă în antimicobacteriene”.

„Savantul anului 2012”, acad. Teodor FURDUI

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 9 Akademos

Pentru realizări ştiinţifi ce valo- roase, obţinute în anul 2012, Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost acordat: dr. hab. Ion Mereuţă – pentru cic- lul de lucrări în domeniul oncologiei; acad. Boris Gaina – pentru ciclul de lucrări în domeniul oenologiei; dr. hab. Andrei Palii – pentru cic- lul de lucrări în domeniul fi zicii; dr. hab. Victor Şeremet – pentru ciclul de lucrări în domeniul matema- ticii; m. c. Demir Dragnev – pentru cic- lul de lucrări în domeniul istoriei. Laureaţi ai Premiului AŞM pen- tru cele mai valoroase realizări ştiinţifi - ce ale tinerilor cercetători au devenit: „Savantul anului 2012”, dr. hab. Gheorghe CIOBANU dr. Alexandru Movilă – pentru cic lul de lucrări în domeniul zoologiei; În acelaşi cadru festiv au fost înmânate premiile dr. Marcel Chistruga – pentru ciclul de lucrări câştigătorilor Concursului naţional „Topul inovaţi- în domeniul economiei; ilor 2012”. dr. Lilia Ghiţiu – pentru ciclul de lucrări în do- Premiul „Inovaţia anului” a fost acordat pen- meniul managementului; tru Proiectul Procedeu de prognozare a riscului de dr. Sergiu Bacalov – pentru ciclul de lucrări în dezvoltare a cancerului glandei tiroide, conducător domeniul istoriei; Victor Popescu. dr. Nina Corcinschi – pentru ciclul de lucrări în Câştigători ai topului au fost desemnaţi: domeniul criticii literare. Locul I – inovaţia Procedeu de purifi care a apei Premiile au fost înmânate de către preşedintele de hidrogen sulfurat şi sulfuri, conducător Tudor Comisiei parlamentare de profi l, dl Chiril Lucin- Lupaşcu; schi. Legislatorul a mulţumit pentru posibilitatea de Locul II – inovaţia hibridul de porumb Porum- a participa la acest eveniment festiv, dorind tuturor beni 461, conducător Vasile Pojoga; Crăciun fericit! şi La mulţi ani! Locul III – inovaţia Metoda de tratament a in- fertilităţii peritone la tubare, conducă- tor Viorel Nacu. Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, i-a felicitat pe câştigători pentru perfor- manţele înregistrate, subliniind contri- buţia savanţilor la dezvoltarea ştiinţei şi sporirea imaginii omului de ştiinţă în societate. El a reiterat că cercetătorii susţin integrarea europeană şi că acest proces implică o schimbare de aborda- re pentru a fi mai efi cient.

Eugenia Tofan Centrul Media al AŞM

„Tânărul savant al anului 2012” dr. Veaceslav BOLDESCU

10 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Spaţiul european de cercetare

UN AN DE LA ASOCIEREA le, ştiinţelor socio-umaniste, energiei şi mediului. Un stat asociat la PC7 dispune de dreptul de LA PROGRAMUL a iniţia proiecte de cercetare şi de a crea consorţii CADRU 7: europene, participă în toate ofertele de fi nanţare, deleagă reprezentanţi în Comitetele de Program şi DE LA APRECIERI grupurile de lucru ale PC7 şi ale Spaţiului Euro- LA OPORTUNITĂŢI pean de Cercetare (Republica Moldova participă în formate precum Forul Strategic al UE pentru Co- operare Internaţională, Grupul la nivel înalt pen- Acad. Gheorghe DUCA tru programare comună, consiliul de administraţie Drd. Sergiu PORCESCU al Centrului Comun de Cercetare), benefi ciază de suportul Comisiei în consolidarea reţelei de Puncte ONE YEAR AFTER THE ASSOCIATION TO Naţionale de Contact PC7, participă în iniţiativele FP7: FROM APPRECIATIONS TO OPPORTU- de cercetare ce cad sub incidenţa articolelor 169 şi NITIES 171 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europe- Republic of Moldova is the fi rst EaP country that ne (cum ar fi Programul „Eurostar” sau Iniţiativele is associated to FP7, this program being the fi rst EU Tehnologice Comune care promovează parteneria- program at which Moldova has the status of an asso- tele publice-private) dispunând de aceleaşi drepturi ciated country. Even if it is early to make a general şi obligaţii în materie de proprietate intelectuală ca evaluation of using all the opportunities offered by şi statele membre participante etc. Totodată, acest this status, nowadays we can say with certainty that the association to FP7 contributed to the advance- statut presupune achitarea unei contribuţii fi nan- ment of the Moldovan scientifi c community within ciare la bugetul general al PC7. Asocierea la PC7 the European Research Area. reprezintă un mecanism practic de integrare în spa- ţiul de cercetare european. Asocierea la PC7 nu a fost doar o acţiune de În data de 11 octombrie 2011, a fost semnat Me- o manieră eminamente externă, acest proces a pre- morandumul de Înţelegere privind asocierea Mol- supus evaluarea capacităţilor interne de participare dovei la Programul Cadru 7 al UE pentru cercetare la programele europene, dar şi ajustarea treptată a (PC7). Ca rezultat, începând cu 1 ianuarie 2012, procedurilor interne de gestionare a sferei de cerce- Republica Moldova a devenit în mod ofi cial ţară tare la practicile internaţionale în domeniu. La înce- asociată la PC7, alături de Albania, Bosnia şi Herţe- putul anului 2012, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă govina, Croaţia, Insulele Feroe, FRIM, Islanda, Is- şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM a adoptat Planul rael, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia, Serbia, de acţiuni Moldova spre Orizont 2020, care conţine Elveţia şi Turcia. o viziune pe termen mediu de dezvoltare a relaţi- Asocierea, implicit, este cea mai efi cientă formă ilor moldo-comunitare în sfera ştiinţei şi inovării. de cooperare internaţională în domeniul cercetării Ulterior, în vederea valorifi cării plenare a oportuni- şi inovării dintre UE şi statele non membre ale UE, tăţilor oferite de noul statut, AŞM a solicitat efec- dându-le posibilitatea savanţilor, instituţiilor de cer- tuarea unei evaluări internaţionale a sistemului de cetare, universităţilor şi întreprinderilor din Mol- cercetare-inovare din Republica Moldova, astfel în- dova să colaboreze cu parteneri din statele membre cât să fi e înlăturate constrângerile existente în adre- ale UE şi ţările asociate la PC7 în domenii cheie de sa efi cienţei acestuia. Grupul de experţi, condus de cercetare, consolidându-şi astfel propriul potenţial către dl Manfred Spiesberger (Centrul pentru Ino- şi excelenţa ştiinţifi că. În termenii practici ai parti- vaţii Sociale din Austria), a inclus experţi din cadrul cipării, aceştia pot concura pe poziţie de parteneri Ministerului Federal al Educaţiei şi Cercetării din egali cu colegii lor din statele membre ale UE în Germania, Secretariatului General pentru Cercetare vederea obţinerii fi nanţării pentru activităţile de cer- şi Tehnologie din Grecia, Fondului pentru Inovare cetare. Astfel, grupurile de cercetare din Republica din Belarus, Ministerului Educaţiei şi Cercetării Moldova au devenit mai vizibile la nivel european, din Estonia, Ministerului Ştiinţei şi Cercetării din iar poziţia lor în cadrul consorţiilor europene de cer- Austria. Raportul prezentat ca urmare a misiunii cetare – mai importantă. E de menţionat că pentru s-a axat pe domenii ce vizează sistemul public de moment echipele de cercetare din ţara noastră im- cercetare şi inovare, fi nanţarea CDI, resurse umane, plementează proiecte europene în domeniul nano- internaţionalizarea şi asocierea la PC7, dimensiunea tehnologiilor, medicinii, tehnologiilor informaţiona- regională, bunele practici şi triunghiul cunoaşterii.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 11 Akademos

În fi ecare caz în parte, experţii au oferit recoman- onal necesar pentru consolidarea cooperării în do- dări cu privire la îmbunătăţirea sistemului actual meniul tehnico-ştiinţifi c dintre Uniunea Europeană de guvernare a ştiinţei şi alinierea la cele mai bune şi Republica Moldova după 2013. Practica statelor practici europene, recomandări care au stat la baza membre ale UE, dar şi a celor asociate la PC7 (Elve- procesului de elaborare a Strategiei de dezvoltare a ţia, Israel, Turcia), au demonstrat necesitatea creării cercetării-inovării până în 2020. unui ofi ciu de legătură în domeniul ştiinţei şi tehno- Începând cu ianuarie 2012, comunitatea ştiinţi- logiei, cu sediul la Bruxelles, în vederea promovării fi că din Republica Moldova a fost reprezentată în participării adecvate în programele europene de cer- toate confi guraţiile şi comitetele de lucru în cadrul cetare-inovare, dar şi sporirii dialogului pe această PC7: participarea la lucrările acestora a permis im- dimensiune cu Directoratele Comisiei Europene. plicarea în procesul decizional ce ţine de spaţiul eu- Actualmente, în Bruxelles activează în jur de 20 de ropean de cercetare, dar şi posibilitatea promovării astfel de ofi cii, reunite în reţeaua informală IGLO la nivel european a tematicii naţionale de cercetare. RTD. Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărârea De asemenea, implicarea cercetătorilor şi experţilor sa nr.790 din 22 octombrie 2012, a dispus crearea din Republica Moldova în diferite grupuri de lucru Ofi ciului Republicii Moldova pentru Ştiinţă şi Teh- şi iniţiative europene în domeniul cercetării-inovării nologie pe lângă Uniunea Europeană (MOST), care ne-a permis să luăm parte la elaborarea elementelor oferă asistenţă informaţională şi organizatorică, constitutive ale următorului program comunitar de consultanţă şi activităţi de promovare atât instituţi- fi nanţare a cercetării-inovării Orizont 2020. ilor din sfera de cercetare-inovare (publice şi priva- Totuşi, obţinerea statutului de ţară asociată la te), cât şi celor din domeniile conexe. PC7 nu presupune o creştere apriori a ratei de par- Ofi ciul Republicii Moldova pentru Ştiinţă şi ticipare. Pe lângă consolidarea consecventă a ca- Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană are drept pacităţilor interne, este importantă instituirea unui obiective: sistem informaţional şi de consultanţă dinamic şi - Coordonarea activităţii reprezentanţilor Repu- profesionist. Astfel, la 9 iulie curent, concomitent cu blicii Moldova în cadrul Comitetelor de Program celelalte state membre ale UE şi asociate la PC7, la a PC7, interacţiunea cu structurile de profi l ale Co- Chişinău au fost lansate apelurile PC7 pentru 2013. misiei Europene; Ulterior, în zilele de 10-16 iulie curent a fost orga- - Diseminarea informaţiei despre oportunităţile nizată Săptămâna de informare cu genericul „Mol- de fi nanţare anunţate de CE în domeniile educaţie- dova – membră a Spaţiului European de Cercetare”, cercetare-inovare; în cadrul căreia a fost expusă informaţia detaliată cu - Oferirea de consultanţă pe subiecte ce ţin de privire la noile apeluri PC7, lansate pentru 2013 co- depunerea şi administrarea proiectelor europene de munităţii ştiinţifi ce, mediului de afaceri şi societăţii cercetare; civile din Republica Moldova. - Instruirea echipelor din Republica Moldova în Fiind o ţară relativ nouă în clubul european al vederea depunerii propunerilor de proiecte şi asis- cercetării, promovarea imaginii echipelor de cer- tenţa în vederea creării parteneriatelor europene; cetare din Republica Moldova este deosebit de - Promovarea potenţialului ştiinţifi c şi inovaţio- importantă. În această ordine de idei şi în vederea nal autohton la nivel european şi a imaginii ţării în promovării potenţialului ştiinţifi c autohton la nivel ansamblu ş.a.; european, dar şi creşterii vizibilităţii rezultatelor - Atingerea unui nivel de participare a comunită- cercetătorilor noştri, AŞM, în comun cu Misiunea ţii ştiinţifi ce din Republica Moldova la programele- Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană şi cadru de cercetare comparabil cu media europeană; Ofi ciul Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie (ROST), - Creşterea gradului de recuperare a contribu- au organizat, la 21 septembrie, la Bruxelles, eveni- ţiei Republicii Moldova la bugetul Programului mentul de prezentare şi promovare „Moldova spre Cadru 7 de cercetare. Spaţiul European de Cercetare”, la care au participat Instituirea MOST va contribui la dezvolta- şefi i ofi ciilor pentru ştiinţă şi tehnologie cu sediul rea cooperării sectoriale moldo-comunitare, fi ind în Bruxelles, reprezentanţii directoratelor Comisiei un angajament ferm al ţării noastre pentru avan- Europene şi ai corpului diplomatic, ai organizaţiilor sarea integrării în Spaţiul European al Cercetării, internaţionale de profi l. facilitând accesul la cea de-a cincea libertate euro Astfel, pe moment s-a impus necesitatea valo- peană – libertatea circulaţiei cunoştinţelor. rifi cării plenare a oportunităţilor ce rezidă din noul Privind lucrurile din perspectiva participării statut al ţării noastre, prin crearea cadrului instituţi- cercetătorilor noştri în activităţile ce ţin de spaţiul

12 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Spaţiul european de cercetare european de cercetare, putem conchide că asocierea sursele de energie sigure, ecologice şi efi ciente; mij- Republicii Moldova la PC7 constituie o realizare cu loacele de transport inteligente, ecologice şi inte- adânci repercusiuni interne şi externe. Nu ne rămâne grate; combaterea schimbărilor climatice, utilizarea decât să valorifi căm toate oportunităţile accesibile, efi cientă a resurselor şi materiile prime, precum şi în spiritul excelenţei şi a benefi ciului reciproc. societăţile sigure, inovatoare şi incluzive. Noul program comunitar în domeniul cercetării- Astfel, implicarea noastră în spaţiul european de inovării Orizont 2020 îşi propune abordarea prin- cercetare poate fi considerată o premisă importan- cipalelor preocupări, comune tuturor europenilor: tă pentru amplifi carea cooperării tehnico-ştiinţifi ce sănătatea, schimbările demografi ce şi bunăstarea; moldo-comunitare, fapt care va avea repercusiuni securitatea alimentară, agricultura durabilă, cerce- pozitive asupra dezvoltării economiei şi bunăstării tarea în domeniul marin şi maritim şi bioeconomia; societăţii.

Iurie Matei. Zeiţa Ishtar. 2008, ulei/pânză, 75x60 cm.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 13 Akademos

CONCEPTUL demararea unui proiect de cercetare şi benefi ciul real obţinut de societate în urma aplicării rezultate- DE CERCETARE lor acestui proiect. ŞI INOVARE Cercetarea reprezintă o latură indispensabilă unei societăţi moderne. Ritmul alert de implemen- RESPONSABILĂ tare a inovaţiilor tehnologice în toate domeniile ac- REFLECTAT tivităţii umane fac inevitabilă abordarea serioasă şi pragmatică de către toţi actorii sociali a activităţi- ÎN PROGRAMUL lor ştiinţifi ce cu caracter investigativ. Din momen- „ORIZONT 2020” tul defi nirii, cercetarea trebuie să aibă ca fi nalitate benefi cii reale aduse societăţii. Analiza şi estimarea Dr. Veaceslav KULCIŢKI câştigurilor obţinute urmează să reprezinte baza Consiliul Consultativ de Expertiză pentru evaluarea activităţilor de cercetare în an- samblu. Acest aspect constituie o chestiune deloc CONCEPT OF RESPONSIBLE RESEARCH simplă, fi ind caracteristic nu numai domeniului de AND INNOVATION REFLECTED IN THE „HORI- cercetare din Republica Moldova, dar întregii co- ZON 2020” PROGRAM munităţi ştiinţifi ce la nivel global. Advent of the new EU program „Horizon 2020” Acutizarea problemei respective este direct le- has brought a lot of new approaches in the organiza- gată, bineînţeles, de nivelul de prosperitate socială tion of collaborative research projects on European în timpul de faţă. În condiţiile unei crize fi nanciare level. One of the relevant aspects in this context is globale, evaluarea efi cienţei cercetărilor ştiinţifi ce connected to the interactions between research com- munities and the whole society. The former Science apare în prim-planul factorilor de decizie. Scopul in Society program of FP7 has been integrated into fi nal al unei evaluări pragmatice a cercetării trebuie entire Horizon 2020 structure under the term Respon- să fi e distribuirea efi cientă a surselor fi nanciare pen- sible Research and Innovation. The main features of tru activităţile de cercetare. this philosophy are discussed in the present paper. Succesele ştiinţei au fost continuu în benefi- ciul societăţii. Însă finanţarea cercetării şi pro- Este binecunoscut faptul că Uniunea Europea- movarea inovării impune identificarea priorită- nă promovează cu fermitate activităţile de cerceta- ţilor. Nu toate proiectele pot fi finanţate, nu toate re-inovare prin intermediul acţiunilor colaborative. inovaţiile merită promovate. De aceea programul Pentru actorii implicaţi în procesele investigative nu comunitar „Orizont 2020” înaintează concep- este nou efectul benefi c al acestei abordări, indepen- tul de cercetare şi inovare responsabilă. Sensul dent de dimensiunea ei. Colaborarea internaţională acestui concept este evident şi pe înţelese oricui: poate fi organizată atât prin combinarea eforturilor cercetarea şi inovarea urmează a fi efectuate în cercetătorilor din acelaşi domeniu al ştiinţei, dar mod responsabil. mai ales prin unirea în consorţii de cercetare a spe- Dar cum poate fi implementat acest principiu? cialiştilor din sectoarele adiacente, ceea ce permite Evident, în modul cel mai clar şi pragmatic. Astfel, a aborda în mod complex problemele studiate şi a cercetarea şi inovarea responsabilă se bazează pe identifi ca soluţii la interfaţa între diferite domenii trei componente principale: ştiinţifi ce. a) acceptabilitatea etică; Începând cu anul 2014, în schimbul programului b) benefi ciul societăţii; comunitar al UE de promovare a proiectelor colabo- c) managementul riscurilor aferente. rative PC7 (Program Cadru 7), va veni unul nou Un aspect important al acestei abordări inclu- numit sugestiv „Orizont 2020”. Sub aspect structu- de mai multe elemente de noutate. În primul rând, ral, acesta are multe diferenţe faţă de predecesorii e vorba de sensibilizarea întregii societăţi asupra săi. Ceea ce le deosebeşte mai mult este defi nirea problemelor şi provocărilor ce urmează a fi soluţi- provocărilor europene şi globale şi centrarea efortu- onate de activităţile de cercetare. Astfel, toţi actorii rilor de cercetare-inovare pe identifi carea de soluţii sociali (societatea civilă, păturile politice, de afa- pentru aceste imperative ale timpului. După cum se ceri, cercetătorii) sunt antrenaţi într-un fel sau altul poate observă, este vorba de o abordare mai prag- în activităţile de cercetare şi inovare, mărind astfel matică şi o apropiere temporală mai avansată între calitatea, relevanţa, acceptabilitatea şi durabilitatea

14 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Spaţiul european de cercetare procesului prin integrarea aşteptărilor, intereselor şi asupra ştiinţei prin promovarea strategiilor de dez- valorilor societăţii. voltare şi fi nanţarea acordată. Provocările relevan- E binecunoscut, de asemenea, că o societate te în contextul interacţiunii cu puterea ţin în mare şcolită, responsabilă şi creativă este alimentată prin măsură de caracterul incert al rezultatelor investi- acţiuni la toate nivelurile şi straturile sociale, inclu- gaţiilor ştiinţifi ce, pe de o parte, şi necesitatea de a siv prin metode adecvate de educaţie ştiinţifi că în satisface cât mai rapid nevoile societăţii, pe de altă şcoli, programe de instruire a cercetătorilor (în spe- parte. cial a celor tineri) în problemele etice, economice şi Deciziile politice ce vizează activităţile de cer- legale ale cercetărilor proprii, prin schimb public de cetare se iau în condiţii de incertitudine, deoarece opinii asupra preocupărilor din cercetare şi inovare, activitatea de cercetare reprezintă o incertitudine precum şi prin eliminarea barierelor discriminatorii care produce valoare adăugată activităţii umane pentru cei care doresc să se implice în acest proces, prin însăşi acţiunea investigativă, iar fi nalităţile oferindu-se acces liber la rezultatele cercetărilor fi - cuantifi cabile reprezintă o consecinţă, uneori ne- nanţate din bani publici. Evoluţia spectaculoasă a aşteptată, a procesului. Este clar, că oricare cerce- reţelelor informaţionale globale a facilitat enorm tător onest nu poate să afi rme în mod univoc dacă schimbul de informaţii şi astăzi practic oricine poate ipotezele ce stau la baza proiectelor sale de cerce- avea acces la informaţiile ştiinţifi ce şi la tehnologii tare sunt juste şi vor aduce la rezultatul dorit. Dim- avansate de procesare a lor prin intermediul calcu- potrivă, majoritatea descoperirilor ştiinţifi ce revo- latorului personal. luţionare au fost realizate într-un context adesea Aşadar, societatea în ansamblu este interesată cu totul diferit de scopurile iniţiale ale proiectelor de avansarea ştiinţei. De aceea, este important de a vizate. Din păcate, acest lucru este foarte greu de segrega părţile societăţii cu interese convergente, de înţeles şi de acceptat de majoritatea societăţii. Iar a stabili cu ele un dialog şi de a identifi ca în baza lui politicienii au nevoie de soluţii urgente pentru pro- priorităţile ştiinţifi ce în scopul aprofundării acestei blemele curente. De aici porneşte şi contradicţia relaţii între ştiinţă şi societate, întărind încrederea principală în relaţia dintre factorii decizionali, pe publică în ştiinţă. „Orizont 2020” urmează să favo- de o parte, şi ştiinţă, pe de alta. Aceasta poate fi re- rizeze un angajament transparent al cetăţenilor şi al zolvată numai prin conştientizarea şi responsabili- societăţii civile în problemele cercetării şi inovării zarea întregii societăţi asupra activităţilor inovati- prin promovarea educaţiei ştiinţifi ce, prin facilitarea ve. Şi de aceea regulile şi principiile de guvernare accesului la cunoştinţele ştiinţifi ce, prin dezvoltarea urmează a fi ajustate pentru a favoriza promovarea agendelor de cercetare-inovare responsabilă care principiilor menţ ionate. îndeplinesc grijile şi aşteptările societăţii civile şi a Comunicarea între toate părţile interesate în cetăţenilor, încurajând participarea lor în activităţile succesul cercetării şi inovării trebuie să fi e bidirecţi- comunitare de cercetare. onală. Termenul „dialog”, folosit anterior, urmează În urma acestei abordări întreaga societate de- să fi e tratat în modul cel mai serios. Bineînţeles că vine responsabilă de planifi carea, implementarea şi formele acestei comunicări pot fi diverse şi selec- efi cienţa activităţilor de cercetare şi inovare. Res- tarea lor depinde de mai mulţi factori, inclusiv de ponsabilitatea este aferentă tuturor nivelurilor rele- aspectele culturale şi barierele psihologice aferente. vante: guvernare, instituţii de cercetare, cercetători Această comunicare presupune compromisuri din individuali, alţi membri ai societăţii. partea tuturor, precum şi distrugerea unor stereoti- Nu întâmplător am plasat în şirul precedent gu- puri şi moduri de gândire nefl exibile. Dar oricât de vernarea, ca factor primordial în asumarea respon- greu ne-ar părea, promovarea conceptului de cerce- sabilităţii sociale pentru activităţile de cercetare- tare-inovare responsabilă este inevitabilă, devenind inovare. Sfera politică are o infl uenţă semnifi cativă un imperativ al societăţii moderne.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 15 Akademos

O NOUĂ PLATFORMĂ nomia Republicii Moldova, fapt generat de coopera- rea redusă între domeniul ştiinţei şi cel al afacerilor, STRATEGICĂ PENTRU reclamă constituirea unui mediu economic favorabil COMUNITATEA pentru inovaţii, cu un capital uman creativ şi edu- cat, capabil de a explora, de a acţiona într-un mediu ŞTIINŢIFICĂ deschis şi atractiv cercetării în vederea dezvoltării DIN REPUBLICA MOLDOVA unor companii cu un grad sporit de flexibilitate, cu standarde tehnologice înalte, apte să pătrundă pe pieţele internaţionale. Membru corespondent al AŞM În acelaşi timp, cei cărora le pasă de destinele Ion GUCEAC cercetării-inovării de la noi, trebuie să ţină cont şi de funcţionarea inadecvată a sectorului real al eco- A NEW STRATEGIC PLATFORM FOR THE nomiei; ponderea scăzută a industriei la formarea SCIENTIFIC COMMUNITY OF MOLDOVA PIB-ului; lipsa specializării economiei naţionale In this article is analyzed the current state of sci- la nivel mondial; exportul necoordonat al forţei de ence and innovation field, there are treated and faced muncă; utilizarea ineficientă şi iraţională a surselor the main problems , also are proposed the ways to regenerabile de energie; rata redusă a natalităţii; improve the existing situation. As a solution to this migraţia excesivă a populaţiei; lipsa mecanismelor deadlock is proposed to develop a research strategy de conservare a identităţii patrimoniului naţional în in the innovation and research field. In this aim it’s condiţiile globalizării etc. necessary to develop and implement this strategy to create a facile environment for science and innova- Toate acestea impun racordarea cadrului norma- tion activities, therefore, it’s will provide the neces- tiv la noile realităţi, înlăturarea carenţelor în siste- sary conditions for achieving innovative products in mul actual de administrare a sferei ştiinţei, capabil the real sector – that are the key priorities for establi- să asigure un proces de cercetare bazat pe excelen- shing an authentic knowledge and economic based ţă, integrat în circuitul internaţional de cercetare şi society in the Republic of Moldova. orientat spre satisfacerea necesităţilor crescânde ale societăţii şi economiei naţionale. Ştiinţa are un impact direct şi semnificativ Una dintre modalităţile de ameliorare a situaţi- asupra progresului social. Ipoteza respectivă este ei existente este elaborarea unui concept de politici valabilă şi pentru Republica Moldova, unde în ulti- publice ce ar crea posibilităţi de identificare a soluţi- mul timp această problemă a devenit un subiect de ilor optime pentru starea în care a ajuns sfera cerce- discuţii aprinse nu numai în mediul savanţilor, ci şi tare-inovare. Un astfel de document este Strategia în dezbaterile parlamentare, în şedinţele guvernului, de dezvoltare a cercetării-inovării 2020: Moldova în mass-media, în discursurile unor experţi naţionali Cunoaşterii. Aceasta vine să aducă soluţii pentru şi internaţionali etc. rezolvarea problemelor identificate, contribuind Puţini însă, din cei care îşi exprimă părerea des- semnificativ la dezvoltarea socială, economică şi culturală a Republicii Moldova. pre ştiinţa autohtonă, cunosc în detalii mediul în care Procesul de elaborare a respectivului document activează cercetătorii, rezultatele activităţii acestora de politici are în calitate de platformă un exerciţiu sau problemele cotidiene cu care se confruntă ei. Cu amplu de Foresight FOR MOLDOVA, realizat în toate că în ultimul timp Academia de Ştiinţe a Mol- perioada 2011-2012, în cadrul căruia au participat dovei a întreprins eforturi demne de apreciat pentru experţi naţionali şi internaţionali şi care a avut drept revigorarea ştiinţei şi inovării, se impune instituirea scop elaborarea viziunii de dezvoltare a sistemului şi extinderea unei infrastructuri dezvoltate, comune de cercetare-inovare până în anul 2020. Viziunea pentru întreg segmentul naţional de cercetare şi învă- elaborată în cadrul exerciţiului de Foresight a fost ţământ integrat în reţelele transeuropene pentru sfera supusă dezbaterilor publice în cadrul a 7 workshop- de cercetare şi educaţie. Acest obiectiv este condiţi- uri, la care au participat circa 400 de persoane. onat de necesitatea dezvoltării bazei tehnico-materi- Pentru elaborarea strategiei, în perioada 2010-2011 ale a cercetării în condiţiile în care ponderea echipa- a fost realizată, în cadrul proiectului INCONET mentului nou constituie 38 la sută, înregistrându-se EECA, şi o amplă analiză a stării sistemului cerce- o scădere a numărului de cercetători, fapt însoţit de tare-inovare din Republica Moldova de către o echi- creşterea simultană a mediei de vârstă a acestora. pa de experţi străini. Aplicarea nesemnificativă a inovaţiilor în eco- În acelaşi timp, au fost luate în consideraţie

16 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Spaţiul european de cercetare recomandările Curţii de Conturi din raportul audi- şi asistarea cercetătorilor din Republica Moldova în tului de performanţă (2011). „Pentru ca benefi ciile vederea participării acestora pe picior de egalitate scontate să fi e realizate, se arată în acest document, la toate programele cadru ale Uniunii Europene în sunt necesare îmbunătăţiri în politicile şi procedu- sfera cercetare-inovare; benefi cierea de potenţialul rile Academiei de Ştiinţe a Moldovei de alocare şi şi excelenţa ştiinţifi că europeană pentru soluţiona- monitorizare a fondurilor destinate cercetărilor şti- rea problemelor interne ale Republicii Moldova; inţifi ce.” La fel, o analiză pertinentă a oferit raportul atragerea investiţiilor europene în activităţile de Centrului Analitic Independent Expert-Grup „Sec- cercetare ştiinţifi că şi inovare, la fel şi în procesul torul de cercetare, dezvoltare şi inovare din Moldo- de implementare a produselor şi serviciilor inova- va: este oare necesară o reformă?” (2011). Procesul ţionale autohtone; promovarea şi protecţia în străi- de elaborare a Strategiei s-a afl at în strânsă legătură nătate a rezultatelor activităţilor intelectuale autoh- cu documente naţionale de politici, precum MOL- tone; facilitarea mobilităţii ştiinţifi ce şi a accesului DOVA 2020 – Strategia Naţională de dezvoltare: la infrastructura de cercetare europeană; cooptarea 7 soluţii pentru creşterea economică şi reducerea să- diasporei ştiinţifi ce a Republicii Moldova la proce- răciei, Programul de activitate a Guvernului şi stra- sele de cercetare-inovare din Republica Moldova; tegiile sectoriale. consolidarea relaţiilor tradiţionale cu partenerii din Elaborarea şi realizarea strategiei urmăreşte spaţiul CSI şi valorifi carea parteneriatelor existente dezvoltarea unui mediu favorabil pentru activita- în scopul elaborării propunerilor de proiect pentru tea ştiinţei şi inovării, crearea condiţiilor necesare depunerea la concursurile de proiecte europene de pentru realizarea produselor inovaţionale în sectorul cercetare. real al economiei – elemente cheie pentru institui- Viziunea strategiei constă în elaborarea unui rea în Republica Moldova a unei veritabile societăţi sistem capabil să creeze cunoaştere ştiinţifi că per- şi economii bazate pe cunoaştere. Drept punct de formantă în vederea creşterii competitivităţii econo- pornire au servit documentele naţionale de politici: miei naţionale şi a gradului de bunăstare a popu- Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” laţiei. Aceasta identifi că o serie de obiective gene- şi Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012- rale, printre care: dezvoltarea capacităţilor umane, 20151 , care au stabilit direcţiile generale de dezvol- instituţionale şi de infrastructură; defi nirea şi ma- tare a ţării; Strategia „Europa 2020” şi actul pentru nagementul priorităţilor de cercetare, stabilirea unei dezvoltarea sectorului cercetare-inovare „Orizon- interacţiuni efi ciente cu societatea; implementarea turi 2020”. rezultatelor şi diseminarea cunoştinţelor; internaţi- Strategia conturează o serie de tendinţe specifi ce onalizarea cercetării, integrarea în spaţiul european la nivel global pentru diferite domenii de cercetare de cercetare şi creşterea vizibilităţii internaţionale; şi inovare, defi nite de problemele care stau în faţa dezvoltarea şi implementarea unui model efi cient umanităţii. Printre acestea se numără: sănătatea, de guvernare a cercetării şi inovării, orientat spre schimbările demografi ce şi bunăstarea, securitatea performanţă şi excelenţă. alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină Reforma administrării domeniului cercetării ex- şi bioeconomică, sursele de energie sigure, ecolo- pusă în Strategie urmăreşte soluţionarea probleme- gice şi efi ciente, mijloacele de transport inteligente, lor menţionate mai sus, îmbunătăţirea metodelor şi ecologice şi integrate, combaterea schimbărilor cli- tehnologiilor de fi nanţare şi orientarea lor spre sti- matice, utilizarea efi cientă a resurselor şi materiei mularea performanţelor în cercetare, efi cientizarea prime, societăţile favorabile incluziunii, inovatoare proceselor de raportare şi minimizarea birocraţiei şi durabile. din sistem, regândirea şi reconstruirea sistemului de Printre obiectivele strategice ale Republicii evaluare a proiectelor şi rezultatelor cercetării în ge- Moldova în procesul de integrare în spaţiul euro- neral, crearea condiţiilor egale de participare la cer- pean de cercetare pentru perioada 2012-2020 putem cetare atât a entităţilor private cât şi a celor publice, enumera: integrarea comunităţii ştiinţifi ce din Re- benefi ciind de fondurile destinate în aceste scopuri. publica Moldova în reţelele europene ale oamenilor Un important element al reformei este pro- de ştiinţă, ale mediului de afaceri şi ale factorilor de movarea consecventă a principiilor autonomiei decizie ce stabilesc obiectivele şi priorităţile euro- şi autoadministrării sferei cercetării şi inovării. pene în domeniul cercetării şi inovării; încurajarea Principiul autonomiei este determinat de liber- tatea creaţiei şi a cercetării ştiinţifi ce, fapt ce im- 1 Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 07.05.2012, cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012- plică acordarea dreptului de autoadministrare a 2015, Monitorul Ofi cial nr.93-98/330 din 18.05.2012. comunităţii, în acelaşi timp păstrându-se princi-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 17 Akademos piul responsabilităţii faţă de societate în soluţio- În procesul de implementare a strategiei pot narea problemelor cu care se confruntă aceasta. apărea şi anumite riscuri, între care: desconside- Principiul autoadministrării va fi realizat la ni- rarea cercetării în calitate de prioritate naţională vel instituţional, prin intermediul Adunării oameni- pentru dezvoltare; menţinerea unui nivel auster de lor de ştiinţă, care va întruni reprezentanţii tuturor fi nanţare a activităţilor din acest domeniu; neatrac- actorilor din cadrul sistemului. Concomitent, la tivitatea carierei în cercetare şi exodul cadrelor; im- nivel procedural sistemul va fi guvernat prin in- posibilitatea desfăşurării lucrărilor de cercetare şti- termediul unor reguli clare, care vor avea la bază inţifi că din cauza sistemului defectuos şi contrapro- principiul efi cienţei, performanţei şi al deontologiei ductiv de achiziţionare a aparatajului şi materialelor profesionale. Aplicarea consecventă a acestor prin- consumabile de laborator prin sistemul de achiziţii cipii va crea condiţii benefi ce pentru modernizarea publice; incompatibilitatea ofertei realizate de sfera continuă a infrastructurilor de cercetare, stimularea cercetării cu cererea sectorului real al economiei şi performanţei şi excelenţei în domeniul cercetării şi mediului de afaceri în acest sens. inovării, sporirea rolului cercetătorului în instituţiile Iniţiativa elaborării proiectului strategiei apar- de cercetare. ţine Academiei de Ştiinţe a Moldovei care, potrivit Aşteptările comunităţii ştiinţifi ce din ţară în ceea ce priveşte implementarea strategiei sunt foarte mari Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, este autori- şi presupun,între altele, accelerarea dezvoltării cer- tatea responsabilă de elaborarea şi promovarea unui cetării şi inovării, îmbunătăţirea impactului acestei atare document. sfere pentru societate, facilitarea transformării re- Ca şi în alte cazuri, Academia a pornit acest zultatelor cercetării în produse şi servicii inovaţio- proces de la ideea că strategia trebuie să însereze nale, asigurarea unei noi calităţi a creşterii economi- opiniile tuturor actorilor implicaţi în cercetare şi ce bazate pe cunoştinţe şi contribuţia la ameliorarea inovare, astfel încât acest document să devină, în calităţii vieţii cetăţenilor Republicii Moldova. ultimă instanţă, opera colectivă a tuturor celor care În viziunea autorilor proiectului, implementa- nu sunt indiferenţi faţă de soarta ştiinţei şi, nu în rea strategiei va contribui la: majorarea numărului ultimul rând, a ţării. de tineri cu vârsta cuprinsă între 20-24 de ani care Pentru atingerea acestui obiectiv, versiunea pro- au obţinut nivelul secundar de învăţământ superior iectului a fost plasată pe site-ul Academiei, a fost până la cel puţin 78% (actualmente – 60%); creşte- difuzată organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, rea cotei populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30-34 inclusiv universităţilor, Consiliului rectorilor, Agen- de ani care au obţinut educaţia terţiara până la un ţiei pentru protecţia proprietăţii intelectuale, Came- nivel de cel puţin 32% (actualmente – cca 20%); rei de Comerţ şi Industrie, organizaţiilor obşteşti suplimentarea substanţială a numărului de docto- din sfera cercetării şi inovării, experţilor naţionali şi ranzi, în special la specialităţile inginereşti; creşte- internaţionali, membrilor diasporei ştiinţifi ce, unor rea numărului de angajaţi antrenaţi în procesul de deputaţi, partidelor politice parlamentare şi extra- instruire de-a lungul vieţii până la cel puţin 15 din parlamentare şi unor personalităţi din sfera culturii 100 de angajaţi; creşterea substanţială a numărului şi artei. de publicaţii ştiinţifi ce cu cel puţin un coautor din Drept rezultat, proiectul s-a bucurat de un de- fi rme; creşterea numărului de doctoranzi din afara osebit interes şi de o largă participare naţională şi ţării, dar şi al celor care îşi fac doctoratul în afara internaţională care s-a soldat cu înaintarea a peste ţării; majorarea numărului de cercetători din străi- 200 de propuneri şi recomandări, toate fi ind anali- nătate atraşi pentru a dezvolta activităţi de cercetare zate şi apreciate de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă în Republica Moldova; universităţile vor dezvolta activ parteneriate cu fi rmele; creşterea numărului de şi Dezvoltare Tehnologică. Majoritatea celor care tineri cercetători până la cel puţin 40% din numărul şi-au expus opinia pe marginea acestui proiect au total de cercetători; crearea, promovarea şi stimu- susţinut efortul elaborării unui atare document şi au larea activităţilor (condiţiilor favorabile) inovative apreciat înalt conţinutul de fond al acestuia. pentru mediul de afaceri; internaţionalizarea cerce- Sperăm ca această iniţiativă să fi e susţinută şi în tării, integrarea în spaţiul European de cercetare şi continuare, să consolideze oamenii de ştiinţă, să le creşterea vizibilităţii internaţionale; dezvoltarea şi insufl e tot mai multă încredere în cercetările întrep- implementarea unui model efi cient de guvernare a rinse, iar populaţia ţării să benefi cieze cât mai mult cercetării, orientat spre performanţă şi excelenţă. de rezultatele obţinute în cercetare şi inovare.

18 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare

EVALUAREA Higher Education, University Jiao Tong, Shanghai şi THES-QS World University Rankings, elaborat ŞI ACREDITAREA de publicaţia britanică Times Higher Education ŞTIINŢIFICĂ – UNA Supplement în asociere cu compania Quacquarelli Symonds [2, 3]. ARWU se publică regulat din anul DIN MODALITĂŢILE 2003, iar THES-QS World University Rankings – din DE IERARHIZARE anul 2004, ele formând tabloul de imagine şi presti- giu la nivel internaţional al celor mai performante A INSTITUŢIILOR instituţii de învăţământ superior din lume atât sub DE CERCETARE aspectul calităţii educaţiei, cât şi al cercetării. Astfel, se poate constata că, de rând cu dimensiunea com- petiţională legată de imagine, ratingul/clasamentul/ Acad. Valeriu CANŢER ierarhizarea universităţilor devine un catalizator al Acad. Simion TOMA calităţii în cercetare şi în învăţământul universitar. Dr. hab., conf.cerc. Vitalie MINCIUNĂ Pentru a evidenţia şi stimula performanţa în do- Dr., conf.cerc. Lucia BILEŢCHI meniul cercetării şi pregătirii cadrelor, ţările care nu Consiliul Naţional pentru Acreditare sunt refl ectate în clasamentele menţionate sau care şi Atestare dispun de un număr redus de universităţi preluate de ratingurile internaţionale, realizează clasamente Institutul de Dezvoltare a Societăţii naţionale în baza unor metodologii proprii. Astfel, Informaţionale în Federaţia Rusă se bucură de popularitate ratingu- rile prezentate de Agenţia РейтОР şi de Ministerul SCIENCE EVALUATION AND ACCREDITATI- Educaţiei şi Ştiinţei [4, 5], din anul 2005 făcându-se ON – AN MODALITY OF RESEARCH INSTITUTI- publică ierarhizarea naţională a universităţilor. Mai ONS HIERARCHIZATION A short overview of the university rankings, menţionăm, că din anul 2009 Agenţia РейтОР rea- their development and establishment of ranking/rat- lizează şi ratinguri internaţionale în baza metodolo- ing/classifi cation procedures at national and interna- giei elaborate. tional level of research and innovation institutions in În Kazahstan, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei a different countries is done. delegat funcţiile privind ierarhizarea universităţilor On the basis of evaluation and accumulated scores during 2010-2011 years accreditation proc- Centrului Naţional pentru Acreditare [6], care prac- ess the classifi cation of 20 research entities of R. tică acest clasament din 2006. Moldova is performed. The classifi cation of research În România, de asemenea, pe parcursul ultimu- institutes and universities was made separately. The lui deceniu au fost întreprinse tentative de eşalo- ranking of the fi rst one is analysed accordingly to nare a universităţilor, cu antrenarea în activităţile scientifi c areas: exact, natural and medical sciences. The classifi cation of universities involved more dif- de referinţă a CNCSIS, CNFIS, UNESCO-CEPES, fi culties and fi nally consisted in the ranking of their Ad-Astra [7]. Implicarea structurilor administrative accredited scientifi c fi elds. The delivered paper anal- centrale în acest proces este reglementată de Hotă- ysis offers useful information regarding the assess- rârea Guvernului României nr. 789/2011, care im- ment of state-of-art in the fi eld of science in Moldova pune Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului and working out of institutional development plans. şi Sportului determinarea şi elucidarea ratingului instituţiilor de învăţământ superior, precum şi ierar- Introducere. În anul 1983, revista americană hizarea anuală a programelor de studii universitare U.S. News&World Report lansează primul(a) ra- [8]. De menţionat faptul că acest concept al ierarhi- ting/clasament/ierarhizare al(a) instituţiilor de învă- zării universităţilor a fost introdus în Legea educa- ţământ superior – America’s Best Colleges [1]. La ţiei naţionale [8]. baza evaluării sunt puse câteva seturi de indicatori, După cum s-a menţionat, ponderea activităţii dintre care ponderea principală revine indicatorilor ştiinţifi ce infl uenţează determinant locul în clasa- de performanţă în cercetare. Pe parcursul a aproape mentele refl ectate mai sus şi din aceste considerente 30 de ani de la startul acestei „competiţii virtuale” nu sunt deloc surprinzătoare încercările recente de a universităţilor au fost iniţiate mai multe ratinguri coraportare a performanţei instituţiilor de învăţă- universitare, printre care s-au afi rmat două, cu re- mânt superior şi a celor de cercetare în cadrul unor levanţă internaţională: Academic Ranking of Word ratinguri comune – SCIMAGO INSTITUTIONS Universites (ARWU), realizat de The Institute of RANKINGS, realizate de SCImago Research Group

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 19 Akademos

[9]. Dat fi ind faptul, că în cadrul acestui clasament în perioada respectivă (2010-2011) a fost acreditată dintre reprezentanţii sferei ştiinţei şi inovării a Re- pentru o perioadă nouă doar o singură instituţie – publicii Moldova este inclusă doar AŞM, în calitate Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, iar în al doilea – de instituţie unică, Consiliul Naţional pentru Acre- niciuna. ditare şi Atestare a decis să testeze o metodologie Metodologia de apreciere aplicată prevede eva- proprie de ierarhizare a entităţilor de cercetare-dez- luarea fi ecărei instituţii prin prisma unor indicatori voltare şi învăţământ superior din ţară în baza eva- medii de activitate a organizaţiilor apropiate după luărilor efectuate în procesul acreditării ştiinţifi ce a specifi cul lor. În procesul reacreditării ştiinţifi ce, au acestora. În contextul dat menţionăm că, începând fost evaluate două compartimente generale de ac- cu anul 2010, acreditarea ştiinţifi că se realizează în tivitate a fi ecărei organizaţii: Capacitatea instituţi- baza unei metodologii noi care include seturi de in- onală de cercetare şi Rezultate şi efi cienţă. Pentru dicatori corelaţi cu indicatorii de rezultat ai AŞM. aprecierea primului compartiment, unic pentru toate Aceasta prevede, în primul rând, o evaluare mai de- domeniile, fi şa de evaluare prevede 300 de puncte. taliată a performanţei în cercetare şi domeniile co- Aprecierea compartimentului Rezultate şi efi cienţă nexe, cu atribuirea unor califi cative de ierarhizare vizează performanţa pe profi lurile de cercetare, iar a performanţelor în cadrul profi lurilor de cercetare a ambelor compartimente expuse – performanţa in- propuse de instituţii spre acreditare şi, în al doilea tegrală a organizaţiei. rând, o evaluare de ansamblu a organizaţiilor în baza În acelaşi timp, în procedura de apreciere a rezultatelor şi efi cienţei cercetării la nivel de entitate celui de-al doilea compartiment, s-a încercat să se (indicatorii de ieşire), precum şi a capacităţii institu- ţină seama de specifi cul activităţilor întreprinse de ţionale de cercetare (indicatorii de intrare) [10]. organizaţiile evaluate. Pentru estimarea profi lurilor În total, în perioada 2010-2011 au fost acredi- de cercetare din domeniul ştiinţelor socio-umaniste, tate pentru o perioadă nouă de activitate 20 de or- fi şa de evaluare prevede 600, pentru alte tipuri de ganizaţii (15 institute de cercetare şi 5 instituţii de instituţii – 700 de puncte. învăţământ superior), care au trecut prima acredita- Comisia de evaluare a fost în drept să acorde un re în anii 2005-2006. În baza procesării tuturor as- punctaj suplimentar, în limita a 10% din punctajul pectelor legate de acreditare, s-a acumulat un areal integral acumulat, pentru managementul efi cient al de date privind diverse activităţi ale acestora – de la instituţiei, fezabilitatea proiectului managerial, pre- capacitatea instituţională de cercetare, impactul la cum şi unele aspecte calitative ale cercetării. nivel internaţional/naţional al elaborărilor ştiinţifi ce În baza performanţei înregistrate, organizaţii- până la participarea la pregătirea cadrelor de înaltă lor li s-au atribuit categorii şi, respectiv, califi cati- califi care. ve, iar profi lurilor de cercetare li s-au dat aprecieri Clasifi carea prezentată în acest articol are la prin aplicarea unor indicatori relativi, care exprimă bază punctajul acumulat în urma estimărilor canti- ponderea punctajului obţinut în raport cu punctajul tative şi calitative ale activităţii organizaţiilor evalu- maximal stabilit (tab.1). ate, realizate de Comisiile specializate de evaluare După cum s-a menţionat, în anul 2011 au fost şi aprobate de Comisia de acreditare a CNAA, care reacreditate 5 instituţii de învăţământ superior cu a constituit temeiul principal în atribuirea unei sau reconfi rmarea competenţei lor de a întreprinde ac- altei categorii organizaţiei evaluate şi acreditate şi tivităţi ştiinţifi ce pe 32 profi luri de cercetare: 19 aprecierea profi lului/profi lurilor ei de cercetare. profi luri de cercetare conexe ştiinţelor reale (ştiin- Este evident faptul că această ierarhizare a or- ţe exacte, ale naturii, medicale şi agricole) şi 13 – ganizaţiilor acreditate refl ectă analiza comparativă în ştiinţe socio-umaniste. Similar metodologiei de a instituţiilor deja acreditate până la fi nele anului evaluare aplicate în procesul estimării institutelor de 2011 şi în viitor ea se va modifi ca, deoarece alte 30 cercetare, instrumentele de apreciere a performanţei de organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării se preco- şi relevanţei ştiinţei universitare evidenţiază două nizează a fi evaluate în următorii 2-3 ani. compartimente generale de activităţi: Capacitatea instituţională de cercetare şi Rezultate şi efi cienţă. Metodologie. Din cele 15 institute de cercetare În baza celui din urmă s-a încercat o ierarhizare a reacreditate pe parcursul anilor 2010-2011, 14 au profi lurilor de cercetare ale universităţilor, evidenţi- fost distribuite pe 3 domenii ştiinţifi ce: ştiinţe exac- ind primele cinci mai performante (top-5). te, ale naturii şi medicale. Alte două domenii – şti- În condiţiile prezenţei mai multor profi luri inţe socio-umaniste şi ştiinţe agricole – au rămas în de cercetare în cadrul unei instituţii, procedura de afara analizei comparative, deoarece în primul caz apreciere a activităţii integrale a organizaţiei preve-

20 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare

Tabelul 1 Baremurile de punctaj la atribuirea categoriilor organizaţiilor şi aprecierea dată profi lurilor de cercetare Ponderea punctajului Aprecierea profi lului de acumulat (% din cercetare Califi cativul organizaţiei punctajul maximal (punctaj maximal stabilit – (punctaj maximal stabilit – 900/1000 puncte) stabilit) 600/700 puncte) - <25 insufi cient Organizaţie cu indicatori insufi cienţi de activitate Categoria C – Organizaţie competitivă pe plan - 25-50 sufi cient naţional Categoria B – Organizaţie competitivă pe plan - 51-75 bine internaţional Categoria A – Organizaţie cu recunoaştere - >75 foarte bine internaţională de calcularea punctajului mediu la compartimentul te). Institutului de Inginerie Electronică şi Nanoteh- Rezultate şi efi cienţă. În cazurile când profi lurile nologii „D. Ghiţu” şi Institutului de Matematică şi reprezintă ambele segmente ale spectrului de cerce- Informatică, care au obţinut peste 75% din punctajul tare (real şi umanist) se aplică elemente de ajustare maximal prevăzut de fi şa de evaluare, li s-a atribuit a punctajului (600/700 puncte). categoria A de califi care. Celorlalte două organiza- ţii li s-a acordat categoria B de califi care. Rezultate. Institute de cercetare în domeniul Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehno- ştiinţelor exacte. Din grupul institutelor de cerce- logii „D. Ghiţu” este unica instituţie din acest lot care tare reacreditate din domeniul ştiinţelor exacte fac a acumulat > 75% din cuantumul de puncte prevă- parte 4 organizaţii: Institutul de Inginerie Electroni- zute la compartimentul general Rezultate şi efi cienţă că şi Nanotehnologii „D. Ghiţu”, Institutul de Ma- şi, drept consecinţă, profi lul de cercetare al acestei tematică şi Informatică, Institutul de Energetică şi organizaţii a fost apreciat cu califi cativul foarte bine. Institutul de Geologie şi Seismologie. Trei institute Profi lurile de cercetare ale Institutului de Matematică din cele menţionate au solicitat recunoaşterea com- şi Informatică, Institutului de Energetică au obţinut petenţei de a întreprinde activităţi ştiinţifi ce pe un aprecierea bine, iar profi lul Institutului de Geologie singur profi l de cercetare şi unul – Institutul de Ma- şi Seismologie, care a acumulat <51% din punctajul tematică şi Informatică – pe două profi luri. Prima prevăzut, a fost apreciat cu sufi cient. poziţie în lista de performanţă o deţine Institutul de Institute de cercetare în domeniul ştiinţelor na- Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu”, turii. În lotul institutelor de cercetare din domeniul iar pe ultima se plasează Institutul de Geologie şi ştiinţelor naturii au fost incluse 5 instituţii cu profi l Seismologie (tab.2). Decalajul de punctaj între or- de biologie şi Institutul de Chimie. Prima poziţie în ganizaţiile poziţionate la extremele listei constituie lista de performanţă a revenit Institutului de Chi- 293 de puncte sau 29% din punctajul maximal stabi- mie, urmat de Institutul de Genetică şi Fiziologie a lit pentru această categorie de instituţii (1 000 punc- Plantelor (tab.3). În urma acumulării unui punctaj, Tabelul 2 Ierarhizarea institutelor de cercetare din domeniul ştiinţelor exacte Punctaj Punctaj Punctaj Punctaj RD Instituţia Subordonare Capacitate Rezultate suplimentar total instituţională şi efi cienţă acordat CSE Institutul de Inginerie Electroni- 1 I 882 270 532 80 că şi Nanotehnologii „D. Ghiţu” Institutul de Matematică 2 I 848 265 506* 77 şi Informatică 3 Institutul de Energetică I 745 245 432 68 Institutul de Geologie 4 I 589 235 354 0 şi Seismologie Notă: RD – rating pe domeniu; I – membru instituţional al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; CSE – comisie specializată de evaluare; * – este refl ectat indicatorul mediu pentru două profi luri.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 21 Akademos

Tabelul 3 Clasamentul institutelor de cercetare din domeniul ştiinţelor naturii Punctaj Punctaj Punctaj Punctaj RD Instituţia Subordonare Capacitate Rezultate suplimentar total instituţională şi efi cienţă acordat CSE 1. Institutul de Chimie I 849 265 514 70 2. Institutul de Genetică I 840 255 516 69 şi Fiziologie a Plantelor 3. Institutul de Zoologie I 746 275 435 36 4. Institutul de Microbiologie I 740 230 449 61 şi Biotehnologie 5. Institutul de Ecologie şi I 651 205 387 59 Geografi e 6. Institutul de Fiziologie şi I 591 230 307 54 Sanocreatologie superior echivalentului a 75% din cuantumul ma- inferior celui obţinut în cadrul loturilor descrise mai ximal de puncte prevăzut, ambele organizaţii s-au sus şi constituie 162 de puncte (16% din punctajul învrednicit de categoria A de califi care. Instituţiile maximal posibil). Acest fapt creează impresia unei plasate pe următoarele 4 poziţii au obţinut catego- omogenizări mai pronunţate a instituţiilor medica- ria B de califi care. Nicio entitate din acest lot nu le în raport cu cele din cadrul domeniilor ştiinţelor a obţinut aprecierea foarte bine pentru profi lul de exacte şi ale naturii. În acelaşi timp, o analiza detali- cercetare. ată elucidează o uniformitate mai evidentă a acestor Institute de cercetare în domeniul ştiinţelor instituţii la capitolul Rezultate şi efi cienţă, în timp medicale. Lotul organizaţiilor reacreditate din do- ce Capacitatea instituţională de cercetare pare a fi , meniul ştiinţelor medicale include 4 instituţii (tab.4). totuşi, diferită. Astfel, în timp ce diferenţele maxi- Prima entitate ştiinţifi că din lista de performan- male de punctaj la primul capitol menţionat nu de- ţă elucidată, Institutul de Cardiologie, a acumulat păşesc 18% din cuantumul prevăzut, la capitolul din (cu suportul punctelor suplimentare acordate de co- urmă ele tind către 30%. misia specializată de evaluare pentru managemen- Punctajul maxim pentru Rezultate şi efi cienţă l-a tul efi cient al organizaţiei şi fezabilitatea proiectului obţinut profi lul de cercetare al Centrului Naţional de managerial) un punctaj ce depăşeşte echivalentul a Sănătate Publică, iar cel minim – profi lul de cercetare 75% din cuantumul maximal de puncte prevăzut. al Institutului de Ftiziopneumologie „Ch. Draganiuc”. Astfel, instituţia dată a obţinut categoria A de cali- Dat fi ind faptul că acesta din urmă a acumulat sub fi care. Poziţia secundă a revenit Centrului Naţional 51% din cuantumul de puncte prevăzut pentru apre- de Sănătate Publică, urmat de Institutul Oncologic cierea profi lurilor de cercetare, Comisia de acreditare şi Institutul de Ftiziopneumologie „Ch. Draganiuc”. i-a atribuit califi cativul pentru performanţă sufi cient. Acestor trei organizaţii li s-a atribuit categoria B Celelalte trei profi luri de cercetare ale organizaţiilor de califi care. din domeniul ştiinţelor medicale au fost apreciate cu Decalajul maximal de punctaj înregistrat este califi cativul bine. Tabelul 4 Ierarhizarea institutelor de cercetare din domeniul ştiinţelor medicale Punctaj Punctaj Re- Punctaj Punctaj RD Instituţia Subordonare Capacitate zultate suplimentar total instituţională şi efi cienţă acordat CSE 1 Instituţia Medico-Sanitară Pu- P 768 285 413 70 blică Institutul de Cardiologie 2 Centrul Naţional de Sănătate P 726 210 481 35 Publică 3 Instituţia Medico-Sanitară Pu- P 717 270 382 65 blică Institutul Oncologic 4 Instituţia Medico-Sanitară Pu- P 590 195 341 54 blică Institutul de Ftiziopneu- mologie „Ch. Draganiuc” Notă: P – membru de profi l al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

22 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare

Tabelul 5 Punctajul acumulat de instituţiile de învăţământ superior reacreditate în 2011 ă i ş ia ţă ţ ional ţ lurilor lurilor RD fi cien fi Punctaj Punctaj Punctaj e Institu Domeniul acreditate Capacitate Rezultate pro suplimentar suplimentar acordat CSE institu Punctaj total

1. Universitatea de Stat Şt. medicale 839 285 478 76 de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (USMF) 2. Universitatea de Stat Şt. exacte 796 270 454 72 din Moldova (USM) Şt. naturale Şt. socio-umaniste 3. Universitatea Agrară de Stat Şt. agricole 739 285 412 42 din Moldova (UASM) Şt. socio-umaniste 4. Universitatea Pedagogică de Şt. socio-umaniste 694 235 408 51 Stat „Ion Creangă” din Chişinău (UPS) 5. Universitatea de Stat „Alecu Şt. exacte 639 235 354 47 Russo” din Bălţi (USB) Şt. socio-umaniste

Instituţii de învăţământ superior. Ierarhiza- Instituţii de învăţământ superior din domeniul rea instituţiilor de învăţământ superior prezintă o ştiinţelor reale. Mai relevantă este compararea pro- difi cultate mai mare, deoarece, ca regulă, ele so- fi lurilor de cercetare în conformitate cu domeniile licită acreditarea pe mai multe profi luri de cerce- ştiinţifi ce (tab.6-7). De notat că punctajul integral pe tare, care, de cele mai multe ori, se referă la dife- profi lurile de cercetare cu referinţă la matematică şi rite domenii ştiinţifi ce. Acest element infl uenţează informatică ale USM, estimate la scara de 600 punc- semnifi cativ indicatorii evaluaţi la compartimentul te, au fost ajustate la scara 700 puncte (acestea având Rezultate şi efi cienţă, dar şi cei estimaţi la capito- o poziţionare aparte la capitolul Relevanţa economi- lul Capacitatea instituţională de cercetare. În po- că). Precum se observă din tabelele 6-7, performanţa fi da celor expuse, numărul mic de universităţi re- şi relevanţa pe profi lurile de cercetare, care variază acreditate (5 instituţii) nu ne-a permis distribuirea de la o universitate la alta, oscilează semnifi cativ şi în acestora în cadrul mai multor loturi, reieşind din cadrul fi ecărei instituţii luate aparte. specifi cul cercetărilor întreprinse, la eşalonarea lor Potrivit punctajului integral acumulat (tab.6) în conform performanţei integrale. Ratingul univer- domeniul ştiinţelor reale, pe primele 5 poziţii s-au sităţilor potrivit indicatorilor integrali de activitate situat 2 profi luri ale USMF (cu referire la chirurgie este expus în tab. 5. şi farmacie), 2 profi luri ale USM (cu referire la chi- Două instituţii de învăţămînt superior, plasate mie şi matematică) şi 1 profi l de cercetare în dome- niul horticulturii al UASM. Primele două profi luri pe primele trepte ale listei de performanţă, USMF din lista integrală au acumulat peste 75% din punc- şi USM, au obţinut peste 75 la sută din punctajul tajul maximal prevăzut în fi şele de evaluare pentru maximal prevăzut pentru evaluarea organizaţiilor aprecierea indicatorilor de rezultate şi, respectiv, au şi, ca rezultat, Comisia de acreditare le-a atribu- obţinut califi cativul foarte bine; ultimul profi l din it categoria superioară de califi care – categoria A. listă a acumulat mai puţin de 51% din punctajul sta- De menţionat, că pentru USM rolul decisiv l-a avut bilit, obţinând califi cativul sufi cient; celorlalte 16 punctajul suplimentar acordat de comisia speciali- profi luri de cercetare din domeniul ştiinţelor natu- zată de evaluare. Pe următoarele trepte s-au plasat, rale şi exacte li s-a atribuit califi cativul bine. respectiv, UASM, UPS şi USB. Toate 3 entităţi din Instituţii de învăţământ superior din domeniul urmă au obţinut categoria B de califi care. ştiinţelor socio-umaniste. Niciun profi l de cerceta- Diferenţa de punctaj dintre organizaţiile situate re din domeniul ştiinţelor socio-umaniste (tab.7) n-a la extremele listei este mai redusă celei stabilite pen- acumulat mai mult de 450 de puncte (echivalentul a tru instituţiile de cercetare din domeniile ştiinţelor 75 la sută din cuantumul maximal de 600 de puncte exacte şi ale naturii, dar mai mare celei înregistrate prevăzut) şi, respectiv, n-a obţinut aprecierea supe- în domeniul ştiinţelor medicale, şi constituie 200 de rioară. Trei profi luri de cercetare, cu atribuţie în şti- puncte (20% din punctajul maximal prevăzut). inţele educaţiei, sociologie şi fi lologia modernă din nr. 4 (27), decembrie 2012 - 23 Akademos

Tabelul 6 Clasifi carea profi lurilor de cercetare acreditate din domeniul ştiinţelor reale ale instituţiilor de învăţământ superior Aprecierea Punctaj RD Profi lul de cercetare acreditat Instituţia profi lului per profi l de cercetare 1. Chirurgie Universitatea de Stat de Medicină 599 foarte bine şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” 2. Chimia materialelor şi tehnologii Universitatea de Stat din Moldova 525 foarte bine nonpoluante 3. Ştiinţe matematice: aspecte teoretice Universitatea de Stat din Moldova 508 bine şi aplicative 4. Horticultură şi silvicultură Universitatea Agrară de Stat din 492 bine Moldova 5. Farmacie Universitatea de Stat de Medicină şi 473 bine Farmacie „Nicolae Testemiţanu” 6. Probleme actuale în domeniul Universitatea de Stat din Moldova 471 bine informaticii şi al ştiinţelor economice 7. Stomatologie Universitatea de Stat de Medicină 470 bine şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” 8/9. Sănătate publică şi management Universitatea de Stat de Medicină 468 bine şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” 8/9. Fizica şi tehnologia mediilor Universitatea de Stat „Al. Russo” 468 bine materiale din Bălţi 10. Sănătatea mamei şi copilului Universitatea de Stat de Medicină 457 bine şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” 11. Inginerie agrară Universitatea Agrară de Stat 455 bine din Moldova 12. Medicină internă Universitatea de Stat de Medicină 448 bine şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” 13. Biodiversitatea şi utilizarea Universitatea de Stat din Moldova 441 bine raţională a bioresurselor în asigurarea securităţii biologice 14. Fizica şi ingineria materialelor, Universitatea de Stat din Moldova 433 bine nanostructurilor şi a dispozitivelor 15. Medico-biologic Universitatea de Stat de Medicină 430 bine şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” 16. Zootehnie Universitatea Agrară de Stat 429 bine din Moldova 17. Medicină veterinară Universitatea Agrară de Stat 424 bine din Moldova 18. Agronomie Universitatea Agrară de Stat 379 bine din Moldova 19. Cadastru, resurse hidrofunciare şi Universitatea Agrară de Stat 328 sufi cient drept funciar din Moldova cadrul USB, au acumulat un punctaj inferior echi- la extremele listei de referinţă depăşeşte 33 la sută valentului a 51% din cuantumul prevăzut, fapt ce a din punctajul maximal prevăzut de fi şele de evalua- condus la atribuirea califi cativului sufi cient, restul re, dar este mai inferior celui înregistrat în procesul (9) s-au învrednicit de califi cativul bine. evaluării profi lurilor de cercetare din domeniul şti- Pe primele 5 poziţii ale listei de performanţă inţelor reale, respectiv, circa 39%. s-au plasat 3 profi luri de cercetare cu aspect fi lo- O analiză mai detaliată a punctajului acumulat logic, educaţional şi social ale USM şi 2 profi luri denotă faptul că în domeniul ştiinţelor reale cele de cercetare din domeniile istoriei şi pedagogiei ale mai semnifi cative diferenţe de punctaj dintre profi - UPS. Decalajul de punctaj dintre profi lurile situate luri s-au înregistrat la subcapitolele Relevanţă eco-

24 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare

Tabelul 7 Clasifi carea profi lurilor de cercetare acreditate din domeniul ştiinţelor socio-umaniste ale instituţiilor de învăţământ superior Aprecierea Punctaj RD Profi lul de cercetare acreditat Instituţia profi lului de per profi l cercetare 1. Lingvistica teoretică şi aplicativă; Universitatea de Stat din Moldova 422 bine istoria şi teoria literaturii 2. Ştiinţele educaţiei şi psihologia în Universitatea de Stat din Moldova 393 bine modernizarea învăţământului naţional 3. Patrimoniul istoric şi cultural în Universitatea Pedagogică de Stat 366 bine context european „I. Creangă” din Chişinău 4. Ştiinţe sociale, politice şi demografi ce Universitatea de Stat din Moldova 359 bine – suport în dezvoltarea societăţii contemporane 5. Ştiinţe ale educaţiei şi formarea Universitatea Pedagogică de Stat 356 bine cadrelor didactice „I. Creangă” din Chişinău 6. Unitate şi diversitate istorico-culturală Universitatea de Stat din Moldova 351 bine în procesele civilizatorii 7. Psihologia personalităţii, dezvoltării şi Universitatea Pedagogică de Stat 348 bine educaţiei „I. Creangă” din Chişinău 8. Dreptul naţional şi sistemul Universitatea de Stat din Moldova 334 bine judecătoresc racordate la standardele internaţionale 9. Economie şi management în sectorul Universitatea Agrară de Stat 324 bine agroalimentar din Moldova 10. Fenomene lingvistice şi literare în /din Universitatea de Stat „Al. Russo” din 321 bine perspectivă diacronică şi sincronică Bălţi 11. Teleologia curriculumului educaţional Universitatea de Stat „Al. Russo” din 250 sufi cient Bălţi 12. Filologia modernă în contextul Universitatea de Stat „Al. Russo” din 237 sufi cient dialogului culturilor Bălţi 13. Dimensiunea socio-juridică a integrării Universitatea de Stat „Al. Russo” din 222 sufi cient europene a Republicii Moldova Bălţi nomică şi Performanţă şi vizibilitate la nivel inter- tuţiilor acreditate într-un singur clasament. Chiar naţional, pe când profi lurile din domeniul ştiinţelor şi în aceste condiţii, rezultatele obţinute în cadrul socio-umaniste diferă mai mult prin Performanţa şi analizei comparative oferă instituţiilor în general, şi vizibilitatea la nivel internaţional şi Contribuţia şti- managerilor lor în particular, factorilor de decizie inţifi că şi recunoaşterea naţională. informaţii utile pentru aprecierea stării de lucruri în Concluzii. Toate tipurile de clasamente/ierar- domeniul ştiinţei şi elaborarea planurilor manageri- hizări ale instituţiilor de cercetare şi de învăţământ ale de scurtă şi de lungă durată. superior au o anumită doză de relativitate, deoarece Bibliografi e ele nu pot îngloba toate aspectele multidimensiona- 1. http://www.usnews.com le de activitate ale diferitelor unităţi ştiinţifi ce care 2. http://www.arwu.org, se deosebesc prin domeniul de cercetare, potenţialul 3. http://www.timeshighereducation.co.uk uman, logistic, fi nanciar, amplasarea geografi că etc. 4. http://www.eed.ru Cu cât mai exact este identifi cat principiul şi instru- 5. http://www.reitor.ru mentele de analiză comparativă, cu atât mai rele- 6. http://www.expres-k.kz vant este clasamentul dat. În cadrul procedurii de 7. http://www.qa.ubbcluj.ro evaluare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, 8. http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_educa- tiei_nationale_lege_1_2011.php CNAA încearcă să ţină cont atât de diferenţele în 9. www.scimagoir.com activitatea institutelor de cercetare şi cea a instituţii- 10. Canţer V., Minciună V., Toma S. Modernizarea lor de învăţământ superior, cât şi de particularităţile sistemului naţional pentru acreditare orientat la spori- diferitor domenii ştiinţifi ce. Din acest considerent, rea efi cienţei şi calităţii cercetării. Akademos. nr.2 (13), pe moment nu este posibilă unifi carea tuturor insti- 2009, p.8-14.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 25 Akademos

DE LA PERFORMANŢĂ şi efi cienţă a cercetărilor, a determina în ce măsură misiunea asumată de sistemul de atestare a cadrelor ÎN CERCETARE ştiinţifi ce de înaltă califi care este efectiv realizată şi LA TEZE DE DOCTORAT a evidenţia teze de doctorat în care se abordează cele mai actuale, inovative, oportune, necesare pro- DE EXCELENŢĂ bleme ale ştiinţei contemporane. Obiectivele de bază ale concursului rezidă în Dr. hab. Tatiana SPĂTARU promovarea celor mai rezultative cercetări în diver- Consiliul Naţional pentru Acreditare se domenii ale ştiinţei, prezentate sub formă de teză de doctorat; stimularea activităţii investigaţionale şi Atestare de valoare, cu impact substanţial în economia naţi- onală; motivarea cercetătorilor în vederea elaborării FROM ADVANCED RESEARCH TO EXCEL- unor teze de doctorat de calitate, care să corespundă LENCE DOCTORAL THESES tuturor rigorilor ştiinţifi ce; racordarea produselor The content of the article refl ects the results ştiinţifi ce la cerinţele modernizării continue a do- of the conduct of the two editions of the National meniului ştiinţifi c, socio-economic şi cultural; spo- Contest of the year excellence thesis. The analysis rirea prestigiului cercetătorului ca reprezentant al reveals recorded achievements, specifi c area peculi- comunităţii ştiinţifi ce în domeniul respectiv; stabili- arities and opens up new opportunities for scientifi c activity. rea unui demers competiţional deschis, transparent, fi ecare autor al tezelor de doctorat având posibilita- tea de a constata care este adevărata sa valoare şti- Proiect în derulare: Concursul Naţional „Teza inţifi că şi poziţia sa exactă într-o ierarhie reală, nu de doctorat de excelenţă a anului”. Proiectul Con- doar de a ratifi ca o realitate existentă, ci de a face să cursul Naţional „Teza de doctorat de excelenţă a se manifeste una şi mai bună. anului” a fost lansat în 2010 de Consiliul Naţional Principiul de bază al concursului constitu- pentru Acreditare şi Atestare (CNAA). Perioada ie transparenţa în ceea ce priveşte corectitudinea, de selectare şi evaluare a celor mai bune doctora- promptitudinea, seriozitatea evaluării. Astfel, se te a acumulat o experienţă iniţială şi s-a constituit urmăreşte infl uenţarea situaţiei reale, crearea pre- într-un început de tradiţie, care are toate şansele să miselor care să permită ameliorarea stării existente, fi e perpetuată. colectarea anumitor date necesare pentru a funda- Prin derularea concursului, Consiliul Naţional menta deciziile ulterioare [1]. pentru Acreditare şi Atestare şi-a propus să susţi- Momentul totalizărilor fusese precedat de câ- nă excelenţa, dinamismul şi creativitatea, în vede- teva etape de preselecţie. Mai întâi – în cadrul şe- rea formării unei generaţii de tineri capabili să se dinţelor Comisiilor de experţi pe domenii ştiinţifi ce. integreze în aria de cercetare europeană. La rândul La sfârşit de an, comisiile de experţi au sintetizat şi său, cercetătorii, prin descoperirile realizate, par- evaluat setul de lucrări procesate, fi ind luate deci- ticiparea la conferinţele ştiinţifi ce internaţionale, ziile privind înaintarea pentru Concursul Naţional publicarea unor articole în reviste de specialitate, „Teza de excelenţă a anului”. vor îmbunătăţi vizibilitatea oamenilor de ştiinţe La concurs sunt admise, pe principii de egali- moldoveni pe plan european şi internaţional. tate, toate tezele de doctorat aprobate de CNAA în Or, potrivit Regulamentului de organizare şi anul în curs şi până la 30 ianuarie a anului următor. desfăşurare a Concursului Naţional „Teza de Vechimea în activitatea ştiinţifi că şi vârsta partici- doctorat de excelenţă a anului”[1], concursul are panţilor la concurs nu sunt limitate, criteriul de bază o misiune dublă. Mai întâi, urmăreşte iniţierea unui fi ind calitatea tezelor ca atare. Se acceptă tezele de dialog larg al comunităţii academice naţionale pe doctorat scrise atât în limba de stat, cât şi în ori- marginea procesului de atestare a cadrelor ştiinţifi - care altă limbă de circulaţie internaţională, însă cu ce de înaltă califi care, care obţin statutul respectiv o condiţie: să fi e elaborate, susţinute şi aprobate în în urma elaborării şi susţinerii tezelor de doctorat. Republica Moldova. Mai apoi, îşi propune să focalizeze atenţia asupra A doua etapă, intermediară, include instituirea problemelor de menţinere şi promovare a potenţia- Comitetului de concurs pentru Concursul Naţional lului intelectual al republicii. „Teza de doctorat de excelenţă a anului”, fi ind apro- Scopul concursului este de a stimula şi dezvol- bată componenţa nominală a acestuia. De regulă, ta creativitatea ştiinţifi că, a spori nivelul de calitate se formează trei grupuri de lucru, în corespundere

26 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare cu domeniile ştiinţifi ce structurate pe blocuri: blo- designul cercetării, valorifi carea propriei experienţe cul ştiinţelor socio-umaniste; blocul ştiinţelor reale în domeniu, capacităţi de observare directă a fap- şi tehnice; blocul ştiinţelor medicale, biologice şi telor etc.); potenţialităţii conţinutului de a genera agricole. Grupurile de lucru examinează tezele de noi valori ştiinţifi ce (deschiderea cercetării spre noi doctor şi de doctor habilitat în şedinţe preliminare şi aspecte, domenii, oportunităţi, prognosticare şi pre- desemnează laureaţii. În şedinţa fi nală a Comitetu- dicţie); corelării cercetării cu direcţiile de cerceta- lui de concurs se discută propunerile parvenite şi se re-dezvoltare ale ţării şi tendinţele ştiinţei mondiale ia decizia defi nitivă. (cercetarea cadrează perfect cu evoluţiile actuale, La etapa fi nală, propunerile comitetului de con- ideile expuse sunt emergente şi refl ectă plenar no- curs privind laureaţii concursului sunt examinate şi ile tendinţe în domeniul cercetat, cercetarea este de aprobate în cadrul şedinţei Comisiei de Atestare a perspectivă). CNAA. Perfectarea tezei este evaluată sub aspectul cla- Criteriile de evaluare a calităţii tezelor de doc- rităţii şi logicii organizării cuprinsului (cuprinsul nu tor/doctor habilitat în cadrul Concursului Naţional este prea extins, greu de sesizat, redă laconic con- „Teza de doctorat de excelenţă a anului” se axează pe ţinutul tezei); stilului şi corectitudinii ortografi ce evaluarea conţinutului tezei şi a perfectării acesteia, şi de punctuaţie (stilul tezei este unul clar, coerent, în conformitate cu stipulările regulamentului în vi- expunerea este cursivă, convingătoare, nu se atestă goare [1]. greşeli ortografi ce sau de punctuaţie); corectitudinii Conţinutul tezei este evaluat din perspectiva: prezentării grafi ce (titlurile materialelor grafi ce sunt actualităţii şi importanţei temei tezei (formularea corect formulate şi plasate, acurateţea înregistrării, premiselor ce determină caracterul de actualitate al prelucrării şi prezentării datelor experimentale); temei abordate în conformitate cu noile orientări în prezentării bibliografi ei (surse recente, citări corec- domeniul respectiv, identifi carea locului aspectelor te, referinţe oportune). cercetate în cadrul general al tematicii abordate, for- Rezultatele ştiinţifi ce şi aria de interes ale tezei mularea reuşită a temei ca atare); corelării conţinu- sunt evaluate de experţi prin prisma: formulării unor tului cu tema tezei (conţinutul expus refl ectă tema în noi teorii, concepţii, principii, teze, idei principiale aspectele ei principale, nu este unul „de umplutură”, (corectitudinea formulării, validarea lor prin imple- corelarea se atestă în toate componentele de conţi- mentare, aplicare practică la macro sau micronivel, nut); fundamentării teoretice a problemei cercetate strategie de optimizare şi ameliorare); formulării (cercetarea se bazează pe un şir de teorii, concep- unor noi metodologii, metode, mijloace, instrumente, te, concepţii, idei, teze fundamentale din domeniul tehnologii, instalaţii, produse (de valorifi care, anali- respectiv, actuale, de importanţă majoră în soluţio- ză, funcţionare, activitate) sau modernizării acestora; narea problemelor abordate, care sunt analizate şi propunerii unor noi instrumente teoretico-practice interpretate corect, convingător, cercetarea are un (de rezolvare a problemelor economice, sociale, cul- caracter complex, punând în evidenţă multiple as- turale etc.); importanţei tezei în raport cu solicitări- pecte referitoare la fenomenul abordat); corectitu- le socio-economice ale ţării (rezultate implementate dinii ştiinţifi ce a conţinutului (cercetătorul operează pe larg în procese, activităţi, soluţionarea valoroasă cu idei logice corelate perfect cu domeniul de cer- a problemei ştiinţifi ce abordate); forţei de evocare a cetare, ideile sunt interpretate sufi cient şi destul de textului tezei (captarea interesului prin raţionalitate, argumentat ilustrate cu valorifi cări aplicative, stilul determinarea reacţiilor de aderare la ideile expuse şi limbajul sunt ştiinţifi ce, nu publicistice sau de altă prin explicare, generalizare, provocare intenţiona- natură, cercetătorul valorifi că metode generale de tă, emitere şi verifi care de ipoteze, culegere de date cunoaştere, pe care le particularizează în domeniul cantitative şi calitative); caracterului convingător al său specifi c de cercetare ştiinţifi că); rigorii şi clarită- concluziilor formulate (concluzii la obiect, convingă- ţii argumentelor ştiinţifi ce (argumentarea ştiinţifi că tor şi clar formulate, consistente ştiinţifi c, care sinte- respectă regulile fundamentării dovezilor ştiinţifi ce, tizează integral conţinutul expus); caracterului util al a validării ipotezelor, acestea fi ind formulate clar, recomandărilor formulate (recomandările punctează limpede, comprehensiv şi convingător, textul este noi necesităţi, noi aspecte pentru cercetare, pentru coerent, cursiv, sunt puse în valoare şi propriile idei utilizare în practică, redau perfect valoarea aplica- ştiinţifi ce); demonstrării capacităţii de cercetător tivă a rezultatelor obţinute); originalităţii cercetării (competenţe de analiză/sinteză, interpretare, prelu- (caracterul inedit al conţinutului, iniţiativa investi- crare şi repartizare a informaţiilor, operaţionalizare, gaţională a cercetătorului, inovaţiile propuse, soluţii aplicare, gândire critică, capacitatea concluzionării, neaşteptate, oportune, la zi)[1].

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 27 Akademos

Analiza cantitativ-calitativă. În anul 2010, din din Moldova, câte 2 diplome Universitatea de Stat totalul de 186 de teze de doctor au fost selectate din Tiraspol şi Institutul de Chimie al AŞM, restul pentru evaluare 14, dintre care doar 9 teze au benefi - instituţiilor – Institutul de Cardiologie, Institutul de ciat de califi cativul de laureat, iar din numărul total Oncologie, Institutul de Microbiologie, Institutul de 22 teze de doctor habilitat au fost selectate 4, din- de Filologie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion tre care doar 3 au obţinut califi cativul de laureat. În Creangă” şi Academia de Studii Economice din următorul an, 2011, din numărul total de 172 de teze Moldova au acumulat doar câte o menţiune. au fost selectate pentru concurs de către comisiile Diplomele obţinute de laureaţi au fost şi un pri- de experţi 38 de teze, dintre care 12 au obţinut apre- lej de apreciere a muncii conducătorilor de doctorat. cierea maximală. Totodată, pentru aceeaşi perioadă Activitatea unui conducător de doctorat poate fi les- estimată, din numărul de 18 teze de doctor habilitat, ne urmărită prin rezultatele discipolilor. 11 au fost înaintate pentru preselecţie, iar în lotul Analiza corelativă a numărului publicaţiilor şti- premianţilor s-au clasat 5 teze. În aspect compara- inţifi ce a deţinătorilor diplomelor de merit scoate în tiv putem urmări dinamica de majorare a numărului evidenţă ponderea substanţială a valorii publicaţii- laureaţilor. Se constată creşterea numărului de lau- lor la tezele de doctor habilitat, constatându-se o di- reaţi în comparaţie cu prima ediţie a concursului, ferenţă între domenii. Doctorii habilitaţi, care repre- datorată faptului că suplimentar au fost acordate zintă domeniile ştiinţelor reale şi tehnice, precum şi trei diplome de menţiune pentru nivelul de doctor ale ştiinţelor medicale, biologice şi agricole, dispun şi încă 2 diplome pentru nivelul de doctor habilitat, de un număr mai mare de publicaţii în coautorat de- suplimentar la cele 3 locuri regulamentare. cât reprezentanţii ştiinţelor socio-umaniste. Vârsta medie a laureaţilor (în aspect compara- Tot în domeniile respective se constată un ac- tiv 2010/2011) cunoaşte o diminuare, atât pentru cent vădit pe brevete de invenţii şi patente, un interes nivelul de doctor 39/37 ani, cât şi pentru nivelul de sporit pentru a publica peste hotarele republicii, de- doctor habilitat 51/43 ani. Diferenţele de gen scot în păşirea de 2 sau uneori şi de 3 ori a numărului total evidenţă prevalarea laureaţilor de sex feminin (17) de publicaţii în raport cu cele din domeniul ştiinţelor în raport cu cel masculin (11). socio-umaniste. Analiza comparată a numărului pu- Ierarhia instituţiilor, unde au fost realizate doc- blicaţiilor pentru nivelul de doctor în ştiinţă scoate în toratele menţionate cu diplome pe parcursul a doi evidenţă o pondere mai mare a comunicărilor la con- ani de concurs, se plasează astfel: 5 diplome a ob- ferinţe naţionale şi internaţionale, decât în reviste. ţinut Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor Spectrul de teme, supuse analizei, scoate în evi- al AŞM, câte 4 diplome Universitatea de Stat din denţă actualitatea şi caracterul aplicativ al cercetări- Moldova şi Universitatea de Medicină şi Farmacie lor. În anul 2010, pentru nivelul de doctor habilitat, „Nicolae Testemiţanu”, 3 – Universitatea Tehnică locurile premiante au fost oferite în exclusivitate Tabelul 1 Laureaţii Concursului Naţional „Teza de doctorat de excelenţă a anului 2010”, cu următoarele nominalizări: NIVELUL DOCTOR HABILITAT Teza de doctor habilitat în medicină de excelenţă GRADUL I (unu) „Grefe tisulare în optimizarea regenerării osoase posttraumatice dereglate (Studiu experimental şi clinic)”, specialitatea: 14.00.22 – Ortopedie şi traumatolo- gie şi 14.00.27 – Chirurgie, autor NACU Viorel, doctor habilitat în medicină, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Teza de doctor habilitat în medicină de excelenţă GRADUL II (doi) „Estimarea riscului asociat iradierii populaţiei Republicii Moldova şi posibilităţi de reducere a impactului pe sănătate”, specialitatea: 14.00.07 – Igienă, autor BAH- NAREL Ion, doctor habilitat în medicină, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Teza de doctor habilitat în medicină de excelenţă GRADUL III (trei) „Sindromul metabolic: consideraţii etio- patogenetice, clinice, diagnostice şi terapeutice”, specialitatea: 14.00.05 – Boli interne, autor GRIB Livi, doctor habilitat în medicină, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. NIVELUL DOCTOR Teza de doctor în medicină de excelenţă GRADUL I (unu) „Prevenţia recidivei în tratamentul ortodontic prin protezarea edentaţiilor parţiale la copii şi adolescenţi”, specialitatea: 14.00.21 – Stomatologie, autor SOLOMON Oleg, doctor în medicină, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Teza de doctor în ştiinţe fi zico-matematice de excelenţă GRADUL I (unu) „Эпитаксия и физические свойства структурно-рассогласованных тонких пленок халькогенидных и оксидных материалов”, specialitatea: 01.04.07 – Fizica stării condensate, autor BELENCIUC Alexandr, doctor în ştiinţe fi zico-matematice, Institutul de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 28 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare

Teza de doctor în fi lologie de excelenţă GRADUL I (unu) „Compuse şi analitisme metaforice în italiana modernă (Tendinţe şi procese derivaţionale)”, specialitatea: 10.02.05 – Limbi romanice (limba italiană), autor CAZACU Lidia, doctor în fi lologie, Universitatea de Stat din Moldova. Teza de doctor în biologie de GRADUL II (doi) „ Исследование полиморфизма генов F 8 и F 9 y пациентов с гемофилией А и В в Республике Молдова”, specialitatea: 03.00.15 – Genetică, autor ŞIROCOVA Natalia, doctor în biologie, Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Teza de doctor în tehnică de excelenţă GRADUL II (doi) „Contribuţii la elaborarea şi cercetarea rotorului eolian elicoidal”, specialitatea: 05.02.02–Teoria maşinilor şi organe de maşini, autor CIUPERCĂ Rodion, doctor în teh- nică, Universitatea Tehnică a Moldovei. Teza de doctor în biologie de excelenţă GRADUL III (trei) „Analiza moleculară a diferitelor genotipuri de po- rumb utilizate în ameliorare”, specialitatea: 03.00.15-Genetică, autor BONDARENCO Ecaterina, doctor în biolo- gie, Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Teza de doctor în biologie de excelenţă GRADUL III (trei) „Particularităţi de adaptare la secetă a plantelor iso- şi anisohidrice şi efectul acidului salicilic”, specialitatea: 03.00.12 – Fiziologia plantelor, autor MELENCIUC Mihail, doctor în biologie, Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Teza de doctor în chimie de excelenţă GRADUL III (trei) „Sinteza şi studiul clusterilor homo- şi heteronucle- ari ai metalelor de tranziţie cu acizi carboxilici heterociclici”, specialitatea: 02.00.01 – Chimie anorganică, autor MELNIC Silvia, doctor în chimie, Institutul de Chimie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Teza de doctor în ştiinţe fi zico-matematice de excelenţă GRADUL III (trei) „Procese de captare şi recombinare a purtătorilor de sarcină de neechilibru în straturile amorfe de As-Se şi As (Sb)2 Se3:Sn”, specialitatea 01.04.10 – Fizica şi ingineria semiconductorilor, autor HAREA Diana, doctor în ştiinţe fi zico-matematice, Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Sursa: Baza de date a CNAA, www.acad.md. Tabelul 2 Laureaţii Concursului Naţional „Teza de doctorat de excelenţă a anului 2011”, cu următoarele nominalizări: NIVELUL DOCTOR HABILITAT: Teza de doctor habilitat de excelenţă în tehnică GRADUL I (unu) Structuri de dimensiuni reduse în bază de oxizi: tehnologii, proprietăţi şi dispozitive; specialitatea: 05.27.01 – Electronica corpului solid, microelectronică, nanoelectronică, autor LUPAN Oleg, doctor habilitat în tehnică; Universitatea Tehnică a Moldovei. Teza de doctor habilitat de excelenţă în medicină GRADUL II (doi) Optimizarea diagnosticului şi tratamentului invaziv prin evidenţierea predictorilor morfofuncţionali şi biochimici ai restenozei coronariene; specialitatea: 14.00.06 – Cardiologie şi reumatologie, autor POPOVICI Ion, doctor habilitat în medicină. Teza de doctor habilitat de excelenţă în fi lologie GRADUL II (doi) Structuri dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea; specialitatea: 10.01.08 – Teoria literaturii, autor: GRATI Aliona, doctor habilitat în fi lologie, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Teza de doctor habilitat de excelenţă în ştiinţe fi zico-matematice GRADUL III (trei) Topological algebraic systems and its applications; specialitatea: 01.01.04 – Geometrie şi topologie; autor: CHIRIAC Liubomir, doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matematice; Universitatea de Stat din Tiraspol. Teza de doctor habilitat de excelenţă în pedagogie GRADUL III (trei) Teoria şi metodologia dezvoltării cultu- rii emoţionale a cadrelor didactice, specialitatea:13.00.01 – Pedagogie generală; autor COJOCARU-BOROZAN Maia, doctor habilitat în pedagogie; Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. NIVELUL DOCTOR Teza de doctor de excelenţă în pedagogie GRADUL I (unu) Strategii didactice în formarea profesorilor de informatică, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor; specialitatea: 13.00.02 – Teoria şi metodologia instruirii (Informatica); autor NEGARA Corina, doctor în pedagogie; Universitatea de Stat din Tiraspol.

Teza de doctor de excelenţă în ştiinţe fi zico-matematice GRADUL I (unu) Luminiscenţa şi emisia undelor TH ale materialelor nanostructurate în baza compuşilor semiconductori III-V; specialitatea: 01.04.10 – Fizica şi ingineria semiconductorilor; autor: SÎRBU Lilian, doctor în ştiinţe fi zico-matematice; Universitatea de Stat din Moldova. Teza de doctor de excelenţă în medicină GRADUL I (unu) Studierea si evaluarea activităţii antivirale, imunomodulatoare şi interferonogene a pacovirinei; specialitatea: 03.00.07 – Microbiologie; autor: SPÎNU Igor, doctor în medicină; Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Teza de doctor de excelenţă în sociologie GRADUL II (doi) Particularităţi ale formării identităţii sociale a tineretului studios (în baza materialelor din Republica Moldova); specialitatea: 22.00.04 – Structură socială, instituţii şi procese sociale; autor: OCERETNÎI Anastasia, doctor în sociologie; Universitatea de Stat din Moldova.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 29 Akademos

Teza de doctor de excelenţă în tehnică GRADUL II (doi) Proprietăţile fi zico-chimice şi senzoriale ale compoziţiilor din fructe cu conţinut redus de zaharoză; specialitatea: 05.18.01 – Tehnologia produselor alimentare; autor: PALADI Daniela, doctor în tehnică; Universitatea Tehnică a Moldovei. Teza de doctor de excelenţă în medicină GRADUL II (doi) Particularităţile de diagnostic, tratament şi prognostic ale carcinomului neinvaziv al glandei mamare; autor: CHIABURU Simona, doctor în medicină, Institutul Oncologic. Teza de doctor de excelenţă în biologie GRADUL II (doi) Controlul genetic al rezistenţei grâului de toamnă la patogenii care produc boli de rădăcină; specialitatea: 03.00.15 – Genetică; autor: SAŞCO Elena, doctor în biologie; Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Teza de doctor de excelenţă în economie GRADUL III (trei) Efectele fi nanciare ale migraţiei externe a forţei de muncă din Republica Moldova, specialitatea: 08.00.10- Finanţe; monedă; credit; autor: BELOBROV Angela, doctor in economie; Academia de Studii Economice din Moldova. Teza de doctor de excelenţă în ştiinţe fi zico-matematice GRADUL III (trei) Metode numerice de soluţionare a problemelor deterministe şi stochastice în sistemele decizionale dinamice; specialitatea: 01.01.09 – Cibernetică matematică şi cercetări operaţionale; autor: LAZARI Alexandru, doctor în ştiinţe fi zico-matematice; Universitatea de Stat din Moldova. DIPLOMĂ DE MERIT Teza de doctor în ştiinţe agricole Evaluarea şi utilizarea materialului iniţial de ameliorare în crearea hibrizilor, soiurilor de Salvia sclarea L. cu perioada de vegetaţie diferită; specialitatea: 06.01.05 – Ameliorarea şi producerea seminţelor; autor: COTELEA Ludmila, doctor în agricultură; Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Teza de doctor în fi lologie Specifi cul structural-semantic al propoziţiei tautologice în limba franceză; specialitatea: 10.02.05 – Limbi romanice (Limba franceză); autor: CLICHICI Ludmila, doctor în fi lologie; Universitatea de Stat din Moldova. Teza de doctor în istorie Монеды и денежное обращение на территории Молдавии (середина XIV – первая четверть XVI вв.); specialitatea: 07.00.06 – Arheologie; autor: DERGACIOVA Lilia, doctor în istorie; Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Sursa: Baza de date a CNAA, www.acad.md. doctorilor habilitaţi în medicină, faptul datorându- Rezultatele investigaţiilor au fost implementate, se calităţii realizării lucrărilor şi unicităţii proble- cu precădere, în activitatea didactică din învăţământul melor abordate. Spre deosebire de anul 2010, pentru superior, ciclul licenţă şi masterat. Lucrările servesc anul 2011 au fost nominalizaţi laureaţi ai concursu- drept sursă teoretică pentru alcătuirea unor elaborări lui cinci doctori habilitaţi, de data aceasta spectrul metodice, aplicabile în activitatea practică. domeniilor ştiinţifi ce fi ind şi mult mai diversifi cat. Arealul de probleme, abordate în studiile de doc- Concluzii. Calitatea tezelor de doctorat se asi- tor, de asemenea, sunt deosebit de variate, fi ind axate gură printr-o monitorizare şi evaluare continuă şi pe anumite aspecte concrete care solicită rezolvare. are un rol esenţial pentru comunitatea ştiinţifi că. Cercetările nominalizate reprezintă tentative Evaluarea studiilor doctorale şi a performanţelor în fundamentate ştiinţifi c de a pune în valoare aspectul ştiinţă la nivelul tezei de doctorat favorizează atât o complex şi multidimensional al problemelor cerce- competiţie productivă a instituţiilor organizatoare de tate. Abordarea în profunzime a problemei conduce doctorat, cât şi crearea unui mediu de evaluare cole- la revelarea şi specifi carea mecanismelor complexe gială şi de diseminare a practicilor pozitive la nivel ale proceselor examinate. Tezele de doctorat realizate naţional şi internaţional. Totodată, un lot apreciat de constituie o sursă actuală şi modernă de documentare comunitatea ştiinţifi că şi binemeritat de doctoranzi a publicului avizat din problema investigată, a cerce- reprezintă un prestigiu şi o pistă sigură de decolare tătorilor antrenaţi în diferite proiecte de investigare în marea ştiinţă pentru începători, iar pentru doctorii ştiinţifi că, a mediului universitar şi academic. Tezele habilitaţi – de afi rmare şi realizări profesionale. realizate pun la dispoziţie informaţii pertinente pen- Bibliografi e tru factorii de decizie la nivel local şi central. 1. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a con- Studiile efectuate sunt surse preţioase pentru în- cursului naţional „Teza de doctorat de excelenţă a anu- tocmirea unor cursuri teoretice destinate studenţilor lui”, Chişinău 2010, www.cnaa. md. (vizitat 1 august de la facultăţile de profi l, oferă premise pentru cer- 2012). cetări ulterioare din perspectiva teoriei şi practicii 2. Baza de date a CNAA, www.cnaa.md. (vizitat contemporane. 1 august 2012).

30 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare

SISTEM ANALITIC gistrează şi în domeniul cercetării, vizând, în par- ticular, aspectele de management şi luare a decizii- INFORMAŢIONAL lor. Încă din 1998, Uniunea Europeană a formulat PENTRU problema elaborării unor sisteme informaţionale (sau a unor baze de date), care să stocheze şi să per- MANAGEMENTUL mită procesarea datelor referitoare la activitatea de ACTIVITĂŢII cercetare. Astfel de sisteme, cunoscute sub abrevi- erea CRIS (Current Research Information Systems) DE CERCETARE [1,2], se cereau nu doar a fi elaborate de la caz la caz, ci conjugate şi standardizate. Un sistem din ca- Cerc. Adrian CIOBANU (IIT, AR) tegoria CRIS are drept scop înglobarea informaţiei Dr. hab. Svetlana COJOCARU (IMI, AŞM) referitoare la persoane, proiecte, organizaţii, rezul- M. cor. al AŞM Constantin GAINDRIC tate, evenimente, facilităţi, echipament. Organizaţia europeană euroCRIS, responsabilă de diseminarea (IMI, AŞM) informaţiilor referitoare la sistemele respective, a Dr. Galina MAGARIU (IMI, AŞM) publicat o serie de rapoarte anuale [3], a organizat M.cor. al Academiei Române Horia N. diverse evenimente, promovând cele mai bune prac- TEODORESCU (IIT, AR) tici din domeniu. Cerc. Tatiana VERLAN (IMI, AŞM) Spre regretul nostru, constatăm o lacună în acest domeniu în Republica Moldova. Astăzi nu avem un suport informatic, care ar putea să ne ofere răspun- INFORMATION ANALYTICAL SYSTEM FOR suri la întrebări de tipul „Câte articole în reviste RESEARCH ACTIVITY MANAGEMENT internaţionale au publicat pe parcursul anilor 2007- An increasing informational pressure is being 2012 cercetătorii ştiinţifi ci principali?” sau „La câte registered in the research domain as well, focusing, conferinţe internaţionale, desfăşurate în afara ţării, in particular, on issues of management and decision au participat în anul curent tinerii cercetători?”. În making. To not turn ourselves to a body concerned cel mai bun caz putem identifi ca organizaţii din primarily with the production and analysis of infor- sfera de cercetare-dezvoltare care posedă sisteme mation about himself, it is necessary to adopt modern information technologies for the research activity informaţionale cu anumite elemente din cele enu- management. The present article gives some princi- merate mai sus (spre exemplu, liste de personal cu ples, which should underlie such an information sys- indicarea funcţiei şi gradului ştiinţifi c), fără a fi po- tem. Also, a general description of the Information sibilă procesarea lor integrală şi integrată în vederea Analytical System (IAS) for research institutions in stabilirii anumitor indicatori ce caracterizează acti- Moldova, developed to be use both by researchers vitatea de cercetare. and managers at any level, representing a complex Un pas mai avansat îl prezintă proiectul „Ex- software tool, is given. The IAS is being elaborated pert On-line” [4], care asigură asocierea „cercetă- at the Institute of Mathematics and Computer Sci- tori-proiecte”, dar funcţionarea lui încă lasă mult de ence of the Academy of Sciences of Moldova in the dorit. Pe de altă parte, ne confruntăm tot mai frec- framework of the bilateral cooperation with Roma- vent cu o creştere a numărului indicatorilor care ca- nia project MIACSAM, the Romanian partner being racterizează activitatea de cercetare-dezvoltare şi cu the Institute of Computer Science from Iaşi of the Romanian Academy. diversifi carea lor. Urmărind drept exemplu doar doi din ei (din lista celor solicitaţi în rapoartele anuale de către Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvol- 1. Introducere tare Tehnologică): resursele umane şi publicaţiile, Fiecare generaţie de oameni are parte de propria vom constata că numărul datelor pentru primul a revoluţie tehnologică. Incontestabil, cea pe care o crescut de la 4 în anul 2006 până la 124 în 2010, iar trăieşte societatea de azi este marcată de implemen- cel de al doilea, în acelaşi interval de timp, a evoluat tarea la scară largă a tehnologiilor informaţionale. de la 7 la 17. Un termen relativ nou, încadrat în tabloul modern al Pentru a nu ne transforma într-un organ preo- Societăţii Informaţionale, este cel al datelor de mare cupat preponderent cu producerea şi analiza infor- volum (Big Data), în creştere exponenţială, practic, maţiei despre sine însuşi, este necesar să adoptăm în toate domeniile. tehnologii informaţionale moderne pentru manage- O presiune informaţională ascendentă se înre- mentul activităţii de cercetare. Exemplele de mai sus

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 31 Akademos ne conduc spre formularea unor principii [5], care ar în privinţa înregistrării, stocării şi raportării sistema- trebui să fundamenteze un sistem informaţional de tice a informaţiilor legate de activitatea de cerceta- acest gen, şi anume: re, exprimată prin astfel de aspecte precum lucrările 1. Pornind de la faptul că indicatorii de monito- ştiinţifi ce publicate de cercetătorii institutului în re- rizare a activităţii de cercetare pot varia substanţial viste ştiinţifi ce sau volume de conferinţă, participa- atât cantitativ, cât şi calitativ, la baza sistemului rea cercetătorilor la reuniuni ştiinţifi ce naţionale şi trebuie pusă colectarea, stocarea şi prelucrarea in- internaţionale, proiectele de cercetare, naţionale sau formaţiei primare. internaţionale pe care institutul le conduce sau la 2. Informaţia primară trebuie să posede o gra- care colaborează cu alte institute de cercetare etc. nularitate echilibrată, astfel ca să permită, pe de o parte, identifi carea datelor solicitate, iar, pe de alta, 2. Sistem Analitic Informaţional pentru in- să nu conţină prea multe detalii pentru a nu trans- stituţiile de cercetare din Republica Moldova – forma „coşmarul raportării” într-unul al colectării şi descriere generală actualizării datelor. SAI este dezvoltat de Institutul de Matematică 3. Datele au propria lor istorie, care trebuie să şi Informatică (IMI) al Academiei de Ştiinţe a Re- fi e refl ectată în sistem. Reiterând expresia lui He- publicii Moldova în cadrul proiectului MIACSAM raclit „Panta rhei” (Totul curge, nimic nu rămâne de cooperare bilaterală cu România, partenerul ro- neschimbat), constatăm că, în ultima instanţă, orice mân în cadrul acestui proiect fi ind Institutul de In- informaţie ar putea fi schimbată: denumiri geogra- formatică Teoretică (IIT) din Iaşi al Academiei Ro- fi ce, denumiri de instituţii, specialităţi, numele per- mâne. La acest proiect IIT a contribuit cu precizarea soanelor, denumirile posturilor, titlurilor etc. Deci, unor cerinţe care să facă sistemul compatibil cu ne- este necesar să asigurăm mecanismul identifi cării cesităţile din România, în special din cadrul Acade- unei înregistrări sub orice formă istorică în care ea miei Române, cu analiza rezultatelor şi propunerea apare. unor îmbunătăţiri. De asemenea, IIT a completat Pentru a soluţiona aceste probleme, precum şi propria bază de date de lucrări pe acest sistem pen- multe altele ce ţin de domeniul managementului tru a facilita schimburile ştiinţifi ce dintre cele două unei instituţii de cercetare, ne-am propus să elabo- institute (IIT şi IMI). răm un Sistem Analitic Informaţional (SAI) care să SAI pune la dispoziţie o interfaţă WEB cu uti- fi e util atât cercetătorilor, cât şi managerilor de orice lizatorul, disponibilă din orice browser de Internet nivel, reprezentând un instrument software complex uzual, prin intermediul căreia informaţiile pot fi care răspunde necesităţilor institutelor de cercetare inserate şi actualizate în baza de date a sistemului

Fig. 1. Aspectul interfeţei SAI

32 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare

Fig. 2. Raport în format Excel generat de SAI (Fig. 1), iar apoi pot fi exportate prin generarea de cu păstrarea tuturor categoriilor relevante de infor- rapoarte în format Excel, adaptate diferitelor sarcini maţii. Informaţiile de tip dicţionar se referă la: ora- de management sau raportare (Fig. 2). Există trei şe şi ţări (de exemplu, ca sedii de universităţi sau tipuri diferite de utilizatori, fi ecare cu drepturi dis- edituri), tipuri de publicaţii sau disertaţii, tipuri de tincte şi adaptate funcţiei persoanei care operează conferinţe, tipuri de proiecte ştiinţifi ce, universităţi, cu sistemul, cerinţele de securitate fi ind asigurate edituri, limbi, cetăţenii, valute, domenii ale ştiinţei, prin nume de cont şi parolă. Introducerea datelor sex, tipul locului de muncă, secţii, laboratoare, ti- poate fi efectuată de oricare dintre cercetătorii insti- puri de titluri ştiinţifi ce şi decoraţii. Aceste categorii tutului pe baza unui cont de utilizator de editare, dar de informaţii sunt utilizate repetitiv la introducerea validarea acestora poate fi efectuată doar de anu- informaţiilor despre o lucrare ştiinţifi că, ca să luăm miţi utilizatori (spre exemplu, secretarul ştiinţifi c doar acest exemplu. Atât timp cât dicţionarele nu al institutului), înregistraţi prin conturi cu drepturi conţin multe informaţii, introducerea de înscrieri noi depline în sistem. este relativ anevoioasă. Odată cu umplerea acestor Informaţiile conţinute de SAI pot fi clasifi cate dicţionare, informaţiile necesare introducerii, spre în două categorii: informaţii de bază, ajutătoare, nu- exemplu, a unei lucrări ştiinţifi ce noi, pot fi selecta- mite de autorii sistemului „dicţionare”, ce pot avea te cu uşurinţă dintre cele deja afl ate în sistem (prin utilizare multiplă, respectiv informaţiile principale, intermediul unor ferestre pop-up) şi atunci produc- legate efectiv de cercetătorii din institut şi cele care tivitatea creşte foarte mult. descriu punctual lucrările ştiinţifi ce, participarea la Informaţiile referitoare la cercetătorii din insti- reuniuni ştiinţifi ce, participarea la proiecte de cer- tut sunt stocate într-o serie de tabele şi cuprind date cetare etc. personale (conform actelor de identitate), instituţii- Necesitatea utilizării informaţiilor de tip dic- le de învăţământ superior absolvite, poziţia/funcţia ţionar a fost impusă de echilibrul dintre gradul de în cadrul institutului, titlurile ştiinţifi ce şi tezele de detaliere a informaţiilor stocate şi uşurinţa cu care doctorat, premiile ştiinţifi ce obţinute, participarea în sunt introduse informaţiile în sistem, bineînţeles cadrul organizaţiilor ştiinţifi ce naţionale/internaţio-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 33 Akademos nale, precum şi în cadrul colectivelor de redacţie ale naţionale sau internaţionale. Astfel de informaţii se revistelor ştiinţifi ce naţionale/internaţionale etc. introduc într-o serie de tabele principale, după ce în Vom ilustra funcţionarea sistemului printr-un prealabil au fost completate unele tabele de bază. exemplu ce ţine de operarea cu lucrările publica- Vom menţiona, că sistemul acceptă şi introdu- te. Introducerea lucrărilor ştiinţifi ce publicate de cerea datelor incomplete, prin utilizarea sintagmei cercetătorii din institut presupune parcurgerea mai „datele lipsesc”. O înscriere, care conţine cel pu- multor etape: se stabileşte tipul de lucrare ştiinţifi - ţin o coloană cu valoarea „datele lipsesc”, nu va fi că şi tipul revistei în care a apărut, apoi se parcurge validată până la introducerea datelor complete, în într-o fereastră pop-up etapa introducerii datelor schimb va exista posibilitatea de a vizualiza/conto- referitoare la revistă: denumire, tip, editura, număr riza informaţia chiar şi în fazele incipiente de apa- de pagini, limba, anul apariţiei etc. Se parcurge riţie a ei. apoi etapa înregistrării efective a lucrării în SAI, Sistemul Analitic Informaţional poate să pro- prin intermediul unei alte ferestre pop-up, în care ducă rapoarte cu privire la activitatea de cercetare se specifi că titlul lucrării, tipul publicaţiei, revista ştiinţifi că stocată în bazele sale de date. Spre exem- în care a apărut, editura, volumul, numărul, pagi- plu, pot fi solicitate rapoarte referitoare la publica- nile etc. Ultima etapă constă în asocierea autorilor ţii, autori, cercetători, susţinerea tezelor de doctorat, la lucrarea ştiinţifi că deja înregistrată în SAI într-o participarea la reuniuni ştiinţifi ce, participarea la a treia fereastră pop-up: se selectează lucrarea din- proiecte de cercetare etc. tr-o listă, se selectează numele şi prenumele unuia Aplicarea mecanismului fi ltrelor îi acordă aces- dintre autori din tabelul cu cercetători ai institutului tui proces un caracter fl exibil, permiţând atât selec- şi se precizează manual numele folosit de autor în lucrare. Aceasta este soluţia implementată în SAI tarea câmpurilor necesare, cât şi reordonarea lor în pentru a rezolva problema publicării articolelor de maniera dorită de utilizator. Spre exemplu, pentru către un autor sub mai multe nume echivalente (de generarea unui raport referitor la un anumit tip de exemplu, numele anterior căsătoriei, respectiv nu- publicaţii, există posibilitatea aplicării unui fi ltru mele soţului în cazul unei cercetătoare sau numele tuturor publicaţiilor stocate deja în SAI. După ce se scris cu caractere latine şi numele scris cu caractere obţine lista restrânsă de articole ştiinţifi ce care ur- chirilice etc.). Astfel, pe baza numelui din actul de mează a fi exportate, coloanele tabelului din fereas- identitate, SAI poate regăsi toate lucrările ştiinţifi - tra principală a interfeţei pot fi manevrate în funcţie ce publicate de un autor, indiferent de numele pe de necesităţi. Sunt posibile eliminări de coloane, care l-a folosit pentru publicare. În cazul lucrărilor precum şi schimbarea ordinii coloanelor (de exem- cu mai mulţi autori, ei se asociază lucrării conse- plu, se poate aduce coloana de autori din dreapta cutiv şi se precizează şi poziţia fi ecăruia în lista tabelului chiar înainte de coloana cu denumirea coautorilor (primul autor = 1, al doilea autor = 2 etc.). Informaţiile referitoare la lucrările susţinute de cercetăto- rii institutului la reuniunile şti- inţifi ce interne şi internaţionale (congrese, conferinţe, ateliere de lucru etc.) se introduc în mod similar. Se completează mai în- tâi informaţiile despre reuniuni- le ştiinţifi ce respective în tabe- lele-dicţionar special concepute şi apoi se completează tabelul corespunzător privind partici- parea cercetătorilor la reuniuni- le ştiinţifi ce. O altă categorie de informa- ţii, acceptată de SAI, este cea referitoare la participarea insti- Fig.3. Diagrama repartizării publicaţiilor după ţări obţinută în Excel tutului la proiecte de cercetare în baza raportului generat de SAI

34 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare articolului ştiinţifi c). După aranjările cuvenite, re- 4. Concluzii zultatul se poate exporta într-un fi şier de tip Excel, Sistemul SAI descris mai sus este un instrument acest format fi ind ales datorită faptului că operarea util pentru urmărirea şi raportarea activităţii ştiinţi- cu el este familiară unor categorii largi de utilizatori fi ce din cadrul unui institut, asigurându-se următoa- şi nu doar specialiştilor din domeniul tehnologiilor rele funcţii: informaţionale. • acumularea şi analiza sub diferite aspecte a in- Fişierul generat conţine două foi de calcul aproa- formaţiei detailate referitoare la starea curentă şi di- pe identice. În cea de-a doua foaie de calcul există namica capacităţii ştiinţifi ce atât a instituţiei de cerce- posibilitatea să se genereze într-un câmp o descriere tare, cât şi a unor subdiviziuni ale ei, a unor categorii a articolului ştiinţifi c conform formatului de refe- de personal sau a unei persoane în particular; rinţă bibliografi că dorit. Acest lucru se realizează • stocarea informaţiei complete cu privire la prin personalizarea semnelor de punctuaţie dintre capacităţile instituţiei de cercetare cu asigurarea câmpurile comasate de pe aceeaşi linie din foaia de clasifi cării ei, concentrării, stabilirii tendinţelor de calcul, câmpuri care conţin elemente de descriere a dezvoltare; fi ecărei lucrări ştiinţifi ce. • suportul deciziilor în managementul proiecte- Evident, posedând raportul în formatul Excel, lor de cercetare; utilizatorul poate aplica toate posibilităţile respecti- • automatizarea elaborării rapoartelor de activi- ve pentru procesări statistice, grafi ce etc. (Fig. 3). tate ştiinţifi că (inclusiv ale celor anuale) atât pentru instituţie, cât şi pentru fi ecare cercetător în parte; 3. Starea curentă şi perspective de dezvoltare • suport pentru pregătirea aplicaţiilor la concur- În prezent se lucrează cu versiunea-pilot, care surile proiectelor de cercetare naţionale şi internaţi- este completată cu date reale din Institutul de Mate- onale; matică şi Informatică al AŞM. Sunt formate o serie • suport pentru pregătirea CV-urilor; de dicţionare, cele mai importante fi ind: ţări (43), • suport în elaborarea rapoartelor (inclusiv ale oraşe (113), edituri (134), instituţii de învăţământ celor de autoevaluare) pentru acreditarea instituţiei; superior (39), specialităţi după diplomă (32), insti- • obţinerea informaţiilor şi generarea diverse- tuţii pentru susţinerea doctoratelor (49), specialităţi lor rapoarte în conformitate cu anumite criterii, cu ajutorul funcţiilor de fi ltrare; (48), titluri (10), posturi ştiinţifi ce (50), foruri ştiin- • posibilitatea includerii informaţiilor specifi ce ţifi ce (55) etc. Este completată informaţia despre unor instituţii de cercetare de alte profi luri şi extin- angajaţii institutului. Datele despre lucrările publi- derea utilizării pentru reuniuni de instituţii. cate, conferinţe ştiinţifi ce, proiecte se completează în ordine cronologică inversă (începând cu 2012 şi Bibliografi e mergând spre trecut). 1. Current Research Information System, From Wi- În paralel, colegii din Iaşi continuă popularea kipedia, the free encyclopedia, http://en.wikipedia.org/ propriei baze de date în vederea creării unei versiuni- wiki/Current_Research_Information_System 2. Code of Good Practice for Current Research In- pilot pentru instituţiile de cercetare din România. formation Systems, EuroCRIS CGP, January 1998, Ver- Odată cu testarea sistemului în condiţiile intro- sion 3.0 (http://www.eurocris.org/Index.php?page=BP_ ducerii unui număr mare sau foarte mare de lucrări internaldocs&t=1) ştiinţifi ce este posibilă o revizuire a lui, cu elimi- 3. euroCRIS Annual Reports, http://www.eurocris. narea elementelor ce se dovedesc a nu fi utilizate org/Index.php?page=annual_report&t=1 prea mult şi introducerea unor elemente pentru care 4. expert.asm.md iniţial nu s-au preconizat resurse de programare. 5. Elena Boian, Svetlana Cojocaru, Constantin Gain- De asemenea, sistemul SAI va trebui să fi e adaptat dric, Eugen Grabov, Veaceslav Macari, Galina Magariu, diverselor tipuri de instituţii de cercetare, el fi ind Tatiana Verlan. Principles of elaboration of informational acum orientat spre institutele de matematică şi in- analytical system in research. In Abstracts of the Scien- tifi c conference „Mathematics & IT: Research and Edu- formatică, pentru care atât revistele ştiinţifi ce, cât şi cation (MITRE-2011)”, August 22 - 25, 2011, Chisinau, reuniunile ştiinţifi ce au o anumită specifi citate. Ch.: CEP USM, ISBN 978-9975-71-144-9, pp. 127-128.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 35 Akademos

ASPECTE PRIVIND microeconomic, cât şi la cel macroeconomic. Privi- te din acest unghi, sperăm că informaţiile relevate PERFORMANŢA în studiu vor fi utile tuturor celor care sunt preo- INOVAŢIONALĂ cupaţi de problemele legate de analiza şi gestiunea activităţilor inovative şi de elaborarea politicilor şi A REPUBLICII MOLDOVA strategiilor din domeniul inovării. Studiul INNObarometru 2010 pentru Repub- (În baza studiului lica Moldova a fost realizat în cadrul proiectului INNObarometru 2010) de transfer tehnologic „Implementarea statisticii privind inovarea în Republica Moldova – Inobaro- Dr., conf. univ. Eduard HÎRBU metru”, fi nanţat de Academia de Ştiinţe a Moldovei, Academia de Studii Economice care s-a desfăşurat în perioada mai-decembrie 2011, acesta fi ind o iniţiativă a Agenţiei pentru Inovare şi din Moldova Transfer Tehnologic (AITT) a AŞM, care susţine consolidarea şi dezvoltarea inovării şi transferului ASPECTS REGARDING THE INNOVATION tehnologic la nivel naţional. PERFORMANCE IN THE REPUBLIC OF MOL- DOVA (Based on the study INNObarometru 2010) Coordonarea studiului a fost asigurată de Aca- In the contemporary era innovation is an essen- demia de Studii Economice din Moldova, care în tial component of economic and social activities that colaborare cu partenerii implicaţi – Agenţia pentru ensure business success. The results of innovative ac- Inovare şi Transfer Tehnologic, Biroul Naţional de tivities have a direct and positive impact on competi- Statistică din Moldova şi Organizaţia pentru Dez- tiveness locally and globally. That’s why innovation voltarea Sectorului IMM au dorit să contribuie la: seems to be a sure opportunity for development, espe- • evaluarea şi analizarea performanţelor de cially for states less developed in economic terms. inovare a Republicii Moldova; • dezvoltarea unei platforme metodologice Gestiunea activităţilor de inovare, atât la nivel de pentru dezvoltarea culturii inovaţionale; întreprindere (microeconomic), cât şi la cel naţional • creşterea vizibilităţii domeniului inovării şi internaţional (macroeconomic şi mondoeconomic/ prin analiză, educaţie şi dezvoltare. regional), presupune o cunoaştere temeinică a acesto- INNObarometru 2010 pentru Republica Mol- ra. Pentru moment, în Republica Moldova nu există dova reprezintă o imagine de ansamblu a inovării un sistem ofi cial de evidenţă şi analiză a activităţi- în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii (în unele lor inovative şi a celor legate de transferul tehnolo- cazuri şi în întreprinderile mari) la nivelul regional, gic, deşi unele eforturi sporadice au fost întreprinse anunţăndu-se drept un proiect pilot ce îşi propune să de diverse instituţii publice şi cercetători. În statele devină un punct de pornire pentru o statistică conti- dezvoltate ale lumii şi în cele ale Uniunii Europene nuă privind inovarea în republică. inovarea face parte, de mai mult de un deceniu, din Studiul privind inovarea în IMM-urile din Repu- preocupările unor instituţii abilitate precum OCDE, blica Moldova a urmărit o eventuală evaluare cantitati- FEM şi a organelor ofi ciale ale statisticii. vă (economică) şi calitativă a inovării. Astfel, în cadrul Astfel, studiul privind evaluarea economică a studiului, prin metode de cercetare selectivă au fost inovării, INNObarometru 2010, este o primă încer- colectate informaţii privind numărul de întreprinderi care (destul de fragedă încă prin amploarea sa) de inovative şi non-inovative, tipologia inovatorilor, cifra abordare cantitativă şi calitativă a fenomenului no- de afaceri rezultată de produsele noi sau semnifi cativ vator din Republica Moldova. Studiul se axează pe îmbunătăţite, cheltuieli de inovare, fi nanţarea inovării, rezultatele unui efort însumat al unui colectiv con- cooperarea întreprinderilor inovative şi nivelul de im- stituit din exponenţii diverselor instituţii executive portanţă al partenerilor în domeniul inovării, sursele de şi de cercetare şi care a vizat un set de indicatori informare pentru inovare, efectele inovării, inovările prin care se dimensionează nivelul activităţilor ino- organizaţionale şi cele de marketing, precum şi unii vatorii şi elementele constitutive ale acestora, pre- indicatori economici prin care devine posibilă carac- cum şi distribuţia teritorială a inovării (după zonele terizarea profi lului întreprinderilor (mici şi mijlocii, iar de dezvoltare). în unele cazuri cu o extindere şi asupra întreprinderilor Evaluarea inovării este o parte componentă a mari), selectate în funcţie de mărimea întreprinderii managementului inovării, reprezentând un instru- (după numărul de salariaţi). ment efi cient de dezvoltare a unor soluţii pentru Alimentându-ne din experienţa ţărilor UE şi a efi cientizarea activităţilor inovative atât la nivel unor instituţii abilitate pentru realizarea barometre-

36 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare lor inovaţionale şi a anchetelor INOV din Româ- eşantionului şi distribuţia acestuia după categorii de nia, printre care Institutul Naţional de Statistică şi întreprinderi şi unităţile teritorial-administrative se Centrul de Informare Tehnologică IRECSON, Bu- prezintă ca în tabelul 1. Pentru a asigura condiţiile cureşti, s-a încercat iniţierea unei anchete statistice expuse anterior, din numărul total de întreprinderi pilot în vederea acumulării de date statistice pe cât au fost selectate 1127 de întreprinderi. s-a putut coerente şi de comparabile la nivel inter- Tabelul 1 naţional. Studiul de faţă a pus o bază importantă Dimensiunea şi structura eşantionului, pentru realizarea curentă/periodică a unor analize după categoria de întreprinderi pertinente referitor la potenţialul inovativ al între- şi unitatea teritorial-administrativă prinderilor din Republica Moldova. Categorii de Dimensiunea Structura Prin cercetarea statistică consacrată inovării s-a întreprinderi şi UTA eşantionului eşantionului urmărit realizarea următoarelor obiective: IMM mun. Chişinău 351 31,1% • inaugurarea unui sistem informaţional sta- IMM mun. Bălţi 137 12,2% tistic şi a unei cercetări statistice privind inovarea, ţinând cont de regulamentele europene şi principiile IMM-uri raioane 567 50,3% directoare propuse de OECD/Eurostat; IM raioane 47 4,2% • verifi carea uzualităţii regulamentelor euro- IM Chişinău 25 2,2% pene şi principiilor directoare ale OECD/Eurostat TOTAL 1127 100,0% pentru cazul Republicii Moldova; • asigurarea unui fond restrâns (limitat de Ţinând cont de specifi cul activităţilor economi- disponibilităţile fi nanciare) de date statistice privind ce şi disparităţile zonale ale indicatorilor de rezul- inovarea în IMM-urile din republică; tate (cifra de afaceri), au fost identifi cate 5 zone de • asigurarea procesului de diseminare a datelor dezvoltare. Astfel, structura eşantionului după zone- privind inovarea în republică, încât acestea să poată le de dezvoltare se prezintă ca în tabelul 2. alimenta soluţiile pentru multiplele probleme legate Tabelul 2 de posibilitatea unei eventuale relansări economice; Dimensiunea şi structura eşantionului • măsurarea costurilor materiale, umane şi fi - după zona de dezvoltare nanciare legate de colectarea şi prelucrarea datelor Zona de dezvoltare Dimensiunea Structura privind inovarea în întreprinderile din republică; eşantionului eşantionului • obţinerea unui set de indicatori specifi ci, mun. Chişinău 376 33,4% necesari argumentării unor obiective din cadrul po- mun. Bălţi 152 13,5% liticilor şi strategiilor naţionale din domeniul cerce- raioane 599 53,1% tare-dezvoltare şi inovare; Zona de dezvoltare Nord 183 16,2% • confi gurarea şi verifi carea gradului de uti- Zona de dezvoltare 197 17,4% litate a unor modalităţi performante de acumulare Centru online a informaţiilor (prin intermediul unor formu- Zona de dezvoltare Sud 219 19,5% lare interactive); TOTAL 1127 100,0% • diseminarea datelor privind inovarea din în- treprinderile republicii prin intermediul unui WEB Colectarea datelor s-a efectuat în principal prin site dedicat INNObarometrului. vizite la întreprinderi efectuate de funcţionarii secţi- Pentru elaborarea bazei de sondaj au fost combi- ilor economice din cadrul executivelor raionale, iar nate informaţiile deţinute de către BNS din Rapoar- în unele cazuri şi prin e-mail şi fax. În municipiul tele Financiare pentru anul 2010 cu cele din Anche- Chişinău a fost testat formularul electronic, plasat ta Structurală Anuală în Întreprinderi pe 2010. De în sistemul XRM, iar respondenţii au completat di- asemenea, s-au utilizat bazele de date deţinute de rect (online) chestionarul. În acest caz, metoda de ODIMM, pentru valorifi carea unor informaţii com- completare a chestionarului a fost autoînregistrarea plimentare. Din bazele preluate de la BNS au fost efectuată de reprezentantul întreprinderii sau de eliminate întreprinderile care nu au înregistrat re- către reprezentanţii diferitelor departamente. zultate fi nanciare pe parcursul anului 2010. Nevoia cunoaşterii potenţialului inovaţional al Determinarea volumului eşantionului s-a efec- statelor lumii, în scopul gestionării efi ciente a aces- tuat pornind de la condiţia ca eroarea maximă admi- tuia, atât la nivel de ţară, cât şi la cel regional, a sibilă a estimaţiei indicatorului cifra de afaceri să determinat apariţia mai multor instituţii şi organis- nu depăşească 10%, rezultatele fi ind garantate cu o me internaţionale care şi-au asumat responsabilităţi probabilitate de cca 90%. Prin urmare, dimensiunea în ce priveşte inaugurarea unui sistem statistic, în

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 37 Akademos cadrul căruia se realizează evidenţa şi analiza siste- de bord (tabelul 3). Astfel, începând cu anul 2000, melor naţionale de inovare (SNI). Iată de ce, în anii sunt realizate cercetările respective şi se publică anu- ’90 ai secolului trecut, Organizaţia pentru Cooperare al Rapoartele europene (tabloul de bord) de evaluare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a identifi cat, cu a activităţilor inovative ale statelor UE – European caracter de recomandare, anumite principii esenţiale Innovation Scoreboard (EIS). Indicatorii EIS sunt în- de evaluare a SNI prin măsurarea activităţilor de ino- truniţi în trei grupe, în aşa fel încât să refl ecte toate vare în baza unui set de indicatori incluşi în tabloul criteriile principale ale procesului de inovare. Tabelul 3 Tabloul activităţii de inovare a UE1 Categoria /dimensiunea de inovare/indicatorii Sursa de date I. FACILITATORI I.1. Resurse umane 1.1.1. Absolvenţi de doctorat (ISCED 6) la 1 000 persoane cu vârsta între Eurostat 25-34 ani 1.1.2. Procentul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani care au absolvit învăţă- Eurostat mântul terţiar 1.1.3. Procentul tinerilor de 20-24 de ani care au atins cel puţin învăţământul Eurostat superior de nivel secundar 1.1.4. Numărul de studenţi la doctorat din afara zonei UE faţă de numărul Eurostat total de doctoranzi I.2. Sisteme de cercetare deschise, excelente şi atractive I.2.1. Co-publicaţii ştiinţifi ce internaţionale la un milion de locuitori Science Metrix/Scopus I.2.2. Primele 10% de publicaţii ştiinţifi ce cele mai citate din întreaga lume Science Metrix/Scopus ca % din totalul publicaţiilor ştiinţifi ce ale ţării I.2.3. Numărul de doctoranzi din afara UE ca % din totalul de doctoranzi Eurostat I.3. Finanţarea şi susţinerea I.3.1. Cheltuielile publice pentru C&D ca % din PIB Eurostat I.3.2. Capitalul de risc (stadiu incipient, extindere şi înlocuire) ca % din PIB Eurostat II. ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERILOR II.1. Investiţiile întreprinderilor II.1.1. Cheltuielile C&D în afaceri ca % din PIB Eurostat II.1.2. Cheltuielile de inovare (non-C&D) ca % din cifra de afaceri Eurostat II.2. Legături şi antreprenoriat II.2.1. IMM-urile inovatoare (in-house) ca % din IMM-uri Eurostat II.2.2. Colaborarea IMM-uri inovatoare cu alţii ca % din IMM-uri Eurostat II.2.3. Co-publicaţii public-privat pe milion de locuitori CWTS/Thomson Reuters II.3. Active intelectuale II.3.1. Cereri de brevete PCT (Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor) Eurostat per miliard PIB (la PPC €) II.3.2. Cereri de brevet PCT în provocări naturale şi societale pe miliard OECD / Eurostat PIB (în PPC €) II.3.3. Mărci comunitare per miliard PIB (în PPC €) OAPI / Eurostat II.3.4. Desene şi modele comunitare per miliard PIB (în PPC €) OAPI / Eurostat III. REZULTATE III.1. Inovatorii III.1.1. IMM-urile care au introdus inovaţii de produs sau proces ca % din Eurostat IMM-uri III.1.2. IMM-urile care au introdus inovaţii organizaţionale ca % din IMM-uri Eurostat III.1.3. Ritmul de creştere a întreprinderilor inovatoare N/A III.2. Efectele economice III.2.1. Ocuparea forţei de muncă în activităţi bazate pe cunoaştere (produc- Eurostat ţie şi servicii), ca % din total populaţia ocupată

1 Innovation Union Scoreboard 2011 (Research and Innovation Union Scoreboard) 38 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare

Categoria /dimensiunea de inovare/indicatorii Sursa de date Exportul serviciilor ce prevăd cunoştinţele-intensive ca % din totalul III.2.2. ONU / Eurostat serviciilor exportate III.2.3. Exporturile de servicii bazate pe cunoştinţe-intensive în % din expor- ONU / Eurostat turile totale Vânzări de produse-servicii noi pentru piaţă sau noi pentru întreprin- III.2.4. Eurostat dere, ca % din cifra de afacere III.2.5. Venituri din licenţe şi brevete din străinătate ca % din PIB Eurostat În studiul de faţă s-a urmărit evaluarea situaţi- 0,53% din PIB, real acestea fi ind de 0,42% din PIB3. ei întreprinderilor incluse în eşantion, conform in- Cu indicatorul dat Republica Moldova se plasează sub dicatorilor cuprinşi în tabloul de bord EIS. Marea media UE (0,75%), depăşind Macedonia (0,14%), majoritate a informaţiilor, în baza cărora s-au rea- Malta (0,21%), Slovacia şi România (0,29%). Statele lizat estimările, au provenit din cercetarea selectivă nordice (Islanda, Finlanda, Suedia, Olanda, Danemar- a celor 1127 de întreprinderi din republică. În cazul ca, Germania) au înregistrat cele mai mari ponderi ale unor situaţii privind resursele umane, au fost utili- cheltuielilor C&D cuprinse între 0,9 şi 1,4% din PIB. zate statisticile ofi ciale ale republicii. Activitatea de C&D în anul 2010 s-a desfăşurat Diferenţele în diversele aspecte calitative ale sis- în 62 unităţi, dintre care 38 institute şi/sau centre temului educaţional al Republicii Moldova, dar şi ac- de cercetare, 12 instituţii de învăţământ superior şi cesibilitatea excesivă a nivelurilor superioare educa- 12 – alte tipuri de unităţi. Din totalul unităţilor, 51 ţionale, au determinat situaţii diametral opuse la ca- unităţi sau 82,3% fi ind în proprietatea statului. pitolul resurse umane. Astfel, numărul de absolvenţi În anul 2010, cheltuielile pentru activitatea de de doctorat (ISCED 6)2 la 1000 persoane cu vârsta C&D executată cu forţele proprii au constituit 316,2 cuprinsă între 25 şi 34 ani, în republică (0,71‰) a milioane lei. Unităţilor de stat cu activitate în do- fost net inferioară faţă de ţările din vârful topului, meniul C&D le revin 289,2 milioane lei sau 91,5% printre care Elveţia (3,4‰), Suedia (3,2‰), Portuga- din total cheltuieli pentru C&D (tab.4). Din totalul lia (3,0‰) şi Germania (2,6‰). În acelaşi timp, Re- cheltuielilor pentru activitatea de C&D, cheltuielile publica Moldova a depăşit state precum Luxemburg curente reprezintă 92,3% sau cu 3,6 puncte procen- (0,1‰), Cipru şi Malta (0,2‰), Macedonia (0,3‰). tuale mai mult comparativ cu anul 20094. Prestaţia învăţământului terţiar şi a învăţămân- Structura cheltuielilor curente pe componente tului secundar superior la formarea scorului inova- relevă că cea mai mare pondere revine cheltuielilor ţional a fost destul de mică, acesta plasându-se în de personal, respectiv 73,2‰, însumând 213,7 mili- coada listei. oane lei, sau cu 3,8 milioane lei mai puţin compara- Din păcate, informaţiile privind indicatorul pri- tiv cu anul 2009 (fi g.1). mele 10% publicaţii ştiinţifi ce cele mai citate din în- După cum era de aşteptat, intensitatea cea mai treaga lume ca % din total publicaţiile ştiinţifi ce ale mare de activităţi C&D le aparţine întreprinderilor ţării, nu au fost accesibile, din care cauză indicatorii din municipiul Chişinău (tab.5). Astfel, mai mult de respectivi nu au fost evaluaţi în cadrul studiului. jumătate (cca 55,9%) dintre întreprinderile ches- Poziţia proastă a indicatorilor trataţi anterior tionate din mun. Chişinău au declarat că suportă este compensată prin ponderea destul de mare a cheltuieli pentru C&D, situaţie urmată de întreprin- doctoranzilor din afara zonei UE faţă de numărul derile amplasate în zona de dezvoltare Sud, în care total de doctoranzi. cca 48,8% dintre acestea s-au înscris cu cheltuieli Finanţarea activităţilor inovaţionale reprezintă C&D. Locul secund în activităţile de C&D este, pro- una din oportunităţile esenţiale pentru performanţa babil, asigurat de investiţiile străine, care au fost investiţională. Potrivit Acordului de parteneriat al destul de consistente în ultimii 10 ani (cu precădere Guvernului cu Academia de Ştiinţe pentru perioada investiţiile de provenienţă turcească). anilor 2009-2012, s-a prevăzut o creştere a cuantu- Pe locul trei se plasează întreprinderile zonei mului alocaţiilor pentru sfera ştiinţei şi inovării de de Nord cu 10,9% din întreprinderi având preocu- la 0,35% din PIB în anul 2005, până la 0,80% – în pări de C&D. Oricât ar părea de paradoxal, numai anul 2009. Real alocaţiile s-au majorat, însă n-au atins nivelul preconizat, în anul 2009 alcătuind 3 Sursa ofi cială: Raportul auditului performanţei „Pentru ca benefi ciile scontate să fi e realizate, sunt necesare îmbunătăţiri 0,70%. Pentru anul 2010, în legătură cu starea criti- în politicile şi procedurile Academiei de Ştiinţe a Moldovei că a economiei naţionale, părţile au convenit că alo- de alocare şi monitorizare a fondurilor destinate cercetărilor caţiile destinate sferei ştiinţei şi inovării vor constitui ştiinţifi ce”, Hotărârea nr. 19 din 19.04.2011. 4 Biroul Naţional de Statistică: Activitatea de cercetare-dezvol- 2 http://www.fernunihagen.de/FTB/telemate/database/isced.htm tare în anul 2010. nr. 4 (27), decembrie 2012 - 39 Akademos

Tabelul 4 Tabelul 5 Cheltuieli efectuate pentru activitatea de Întreprinderile care au înregistrat cercetare-dezvoltare, cheltuieli legate de C&D internă, în 2009 – 2010 (milioane lei) după zona de dezvoltare 2009 2010 Numărul de Ponderea Zona de întreprinderi ce au întreprinderilor ce din dezvoltare realizat cheltuieli au realizat cheltuieli din care în Total care în Total pentru C&D pentru C&D unităţile cheltuieli unităţile cheltuieli de stat mun. Chişinău 210 55,9% de stat mun. Bălţi 16 10,6% Cheltuieli 281,8 260,9 291,9 265,2 Nord 20 10,9% curente Centru 14 7,3% Cheltuieli 35,8 35,6 24,3 24,0 capitale Sud 107 48,8% TOTAL 317,6 296,5 316,2 289,2 TOTAL 259 23,0%

1,5 procente din întreprinderile municipiului Bălţi tare, distribuite după zone de dezvoltare (fi g.2), sunt au declarat că au fost implicate în activităţi C&D. afectate de disparităţi esenţiale, ceea ce provoacă o Posibil, din cauza unei concentrări mai mari a ac- atenţie deosebită şi o nevoie de intervenţie cu fac- tivităţilor de cercetare şi dezvoltare în municipiul tori stimulatorii la nivelul zonal, în vederea echilib- Chişinău, în care sunt amplasate şi cele mai multe rării situaţiei. centre de cercetare, zona de Centru rămâne codaşă O diversifi care a întreprinderilor care au înre- la capitolul cheltuieli C&D. gistrat cheltuieli C&D, după forma de proprietate Prin urmare, activităţile de cercetare şi dezvol- (tab.6), arată o pondere majoră a întreprinderilor

2009 2010 6,7 9,2 16,1

Cheltuieli de personal 17,6 Cheltuieli materiale Alte cheltuieli curente 77,2 73,2

Figura 1. Structura cheltuielilor curente pe componente, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în 2009 – 2010

mun. Chișinău 55,9% Publică 15,2% mun. Bălţi 10,6%

Privată Nord 10,9% 21,7%

Centru 7,3% Mixtă 64,6% Sud 48,8%

TOTAL 22,8% Total 23,0%

Figura 2. Întreprinderile cu activităţi C&D după zonele Figura 3. Întreprinderile cu activităţi C&D după forma economice de proprietate

40 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Management în cercetare

Tabelul 6 Tabelul 7 Întreprinderile care au înregistrat costuri Întreprinderile care au înregistrat cheltuieli cu C&D interne, de C&D internă, după zona economică şi forma după forma de proprietate de proprietate Forma de Total în- Întreprin- Ponderea Ponderea întreprinderilor ce au proprietate treprinderi deri care întreprinde- investit în C&D, chestionate au realizat rilor cu chel- Zona după forma de proprietate cheltuieli tuieli C&D C&D Privată Publică + Mixtă Mun. Chişinău 50,0% 57,2%

Publică 112 17 15,2% Mun. Bălţi 8,9% 21,5% Privată 963 209 21,7% Nord 11,0% 8,7% Centru 5,4% 26,9% Mixtă 48 31 64,6% Sud 50,5% 34,0% TOTAL 1127 259 23,0% TOTAL 21,7% 25,8% cu forma mixtă de proprietate, deşi numărul total zone (Zona de Sud, Centru şi mun. Bălţi). al acestora a fost mic în comparaţie cu alte forme Prin urmare, o combinare de capital public şi de proprietate. Astfel, circa 65 la sută dintre între- privat stimulează un număr mai mare de întreprin- prinderile cu proprietate mixtă au declarat cheltuieli deri să înregistreze cheltuieli pentru C&D (tab.7). pentru C&D. Numai circa 1/5 din întreprinderile O evaluare a cheltuielilor pentru C&D distribu- private au declarat cheltuieli C&D, iar în domeniul ite după activităţile economice (dezagregate la ni- public circa 15 la sută din întreprinderi desfăşoară vel de literă din cadrul CAEM), pune în evidenţă activităţi de cercetare şi dezvoltare (fi g. 3). o preocupare mai mare faţă de activităţile de C&D Dacă s-ar realiza o analiză combinată a cheltu- a întreprinderilor din industria prelucrătoare, agri- ielilor pentru C&D după cele două caracteristici tra- cultură şi comerţ. Astfel, cca 1/3 din întreprinderile tate anterior (zona de dezvoltare şi forma de prop- industriei prelucrătoare au realizat cheltuieli legate rietate), ponderea cea mai mare a întreprinderilor cu de C&D, în timp ce în agricultură şi comerţ de cer- capital privat care investesc în C&D i-ar reveni zo- cetare şi dezvoltare internă s-au ocupat cca 1/5 din nei de Sud, în care cca 50,5% dintre întreprinderile întreprinderile acestor ramuri (fi g. 4). private investesc în activităţi de C&D. Potrivit informaţiilor provenite din cercetarea se- Totuşi, cele mai intense activităţi de investiţii în lectivă, o proporţie destul de mare, de aproape 1/3, C&D le revin întreprinderilor cu capital mixt (pub- dintre întreprinderile republicii au realizat activităţi lic şi privat) din municipiul Chişinău (57,2% din în- inovatorii (tab. 8). În acest caz ne vom referi la acti- treprinderi). Este semnifi cativă (mai mult de 1/5 din vităţile inovatorii care au constat în realizarea şi pro- întreprinderi) şi ponderea întreprinderilor cu capital movarea pe piaţă a unor produse şi servicii noi numai mixt care au realizat cheltuieli C&D în celelalte 3 pentru întreprindere şi nu pentru piaţa respectivă.

AGRICULTURA, ECONOMIA VINATULUI SI SILVICULTURA 3,3% 6,7% PESCUITUL, PISCICULTURA

20,0% INDUSTRIA EXTRACTIVA

INDUSTRIA PRELUCRATOARE 20,0% 3,3% CONSTRUCTII 6,7% COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR, MOTOCICLETELOR, A BUNURILOR CASNICE SI PERSONALE HOTELURI SI RESTAURANTE 3,3% 30,0% SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

Figura 4. Întreprinderile care au realizat cheltuieli C&D, după valoarea cheltuielilor şi după zonele economice

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 41 Akademos

Tabelul 8 Tabelul 9 Întreprinderi care au introdus pe piaţă un bun Întreprinderi care au introdus pe piaţă un bun sau serviciu, nou sau semnifi cativ îmbunătăţit, sau serviciu, nou sau semnifi cativ îmbunătăţit, numai pentru întreprindere, după zonele de numai pentru întreprindere, după categorii dezvoltare inovatorii Zona economică Numărul de Ponderea Categorii inovatorii Numărul de Ponderea întreprinderi întreprinderilor întreprinderi întreprinderilor Mun. Chişinău 243 64,7% Bunuri noi sau 188 16,7% Mun. Bălţi 19 12,5% semnifi cativ îmbunătăţite Nord 36 19,8% Centru 58 29,4% Servicii noi sau 231 20,5% Sud 98 44,7% semnifi cativ îmbunătăţite GENERAL 340 30,2%

Astfel, cele mai inovatoare s-au dovedit a fi în- vorabilă a Republicii Moldova din punct de vedere treprinderile din mun. Chişinău care au reprezen- al performanţei inovaţionale, comparativ cu statele tat circa 2/3 din numărul total de întreprinderi din dezvoltate ale lumii (inclusiv cele din spaţiul UE). această zonă. Acestea au fost urmate de întreprin- În baza rezultatelor furnizate de acest studiu se pot derile din zona de Sud, cu o pondere de circa 45 la contura multiple obiective, necesare de realizat pen- sută. Şi în acest clasament municipiul Bălţi rămâne tru a determina o tendinţă pozitivă a performanţei în urmă, cu numai 12,5 la sută de întreprinderi care inovaţionale a republicii. Cu precădere, unul din au realizat bunuri şi servicii noi numai pentru între- cele mai importante obiective rămâne a fi cel ce se prindere (fi g. 5). referă la necesitatea imperativă privind inaugurarea Printre activităţile inovaţionale de produs se unui sistem statistic ofi cial al inovării. detaşează prestarea de servicii noi sau semnifi cativ Bibliografi e îmbunătăţite, activităţi realizate de cca 1/5 dintre 1. Europea n innovation scoreboard 2000-2011. IMM-uri (tab.9). Producţia de bunuri noi sau sem- Comparative analysis of innovation performance, http:// nifi cativ îmbunătăţite a fost realizată de cca 17% www.proinno-europe.eu/inno-metrics.html dintre IMM-uri. 2. European Innovation Scoreboard 2003, Chap- Studiul dedicat evaluării performanţei inovaţio- ters C-D-based vs. diffusion based innovation and Inno- nale a presupus evaluarea selectivă şi a altor aspecte vation in services. http://trendchart.cordis.lu/scoreboard2003/html/ inovaţionale, printre care categoriile de inovare, no- inno_paths utatea inovării pentru piaţă sau pentru întreprinde- 3. Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Ino- re, precum şi efectele economice ale inovării. Deşi vare pe perioada 1999-2005, MER, Bucureşti 1999. principalul obiectiv al studiului a fost inaugurarea 4. The sources of Economic Growth in OECD şi testarea unui sistem informaţional al activităţilor countries, OECD, 2003; OECD Science, Technology and Industry Scoreboard, 2005, OECD, 2005. de inovare similar sistemului EIS, acesta, pe lângă 5. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republi- obiectivul de bază, a pus în evidenţă o situaţie defa- cii Moldova, nr. 259-XV din 15.07.2004. 6. Посашков ( ред.), Экономико-математический 64,7% подход к измерению инновационного роста; М.: ФГОБУ ВПО «Финансовый университет», Москва, 44,7% 2011. 7. Băloiu L., Frăsineanu I., Gestiunea inovaţiei. 29,4% 30,2% Editura Economică, Bucureşti, 2001. 19,8% 8. Roger E.(1995). Diffusion of Innovations. (4th 12,5% ed.). New York, NY: Free Press. i u ţ l

ă 9. Andrei T., Statistică şi econometrie, Bucureşti, ă Sud in Nord ș TOTAL

Centru Editura Economică, 2003.

Mun. B 10. Ardilly P., Les techniques de sondage, Editions

Mun. Chi Technip, Paris, 1994. Figura 5. Întreprinderile inovatoare in-house, după zona 11. http://statbank.statistica.md de dezvoltare 12. http://inno.aitt.md/innobarometru-2010

42 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Tehnologii informaţionale

IMPACTUL pentru o perioada de timp, acumulând benefi cii din investiţiile produse. Perspectiva profi tului de mono- SECTOARELOR C&D pol (temporar) încurajează fi rmele pentru a investi ŞI TIC ASUPRA în C&D. Domeniul Tehnologiilor Informaţionale şi de EVOLUŢIEI ECONOMICE Comunicare (TIC) a avansat semnifi cativ în ultime- le decenii. Acest sector dovedeşte un aport substan- Dr. Elvira NAVAL ţial în procesul de inovare, ridicând productivitatea Institutul de Matematică şi Informatică, şi impulsionând creşterea economică, infl uenţând, prin urmare, toate sectoarele economice. AŞM Scopul acestui studiu constă în estimarea im- pactului sectoarelor C&D şi TIC asupra ritmului de THE ICT AND R&D SECTORS IMPACT ON creştere economică în Republica Moldova, afl ată în ECONOMIC EVOLUTION proces de tranziţie. The Research and Development sector creates and promotes new ideas using human capital in order Modelarea creşterii economice endogene to increase productivity and economic growth throw Fie că funcţia de producţie ia forma technological innovation implementation. Informati- N Y A K D L1D (1) ons and Comunication Technology sector in present ¦ i i 1 contributs to approximatly ten percents of economic Aici K este cantitatea bunului intermediar de growth formationig of the Republic of Moldova. i tipul i iar N este numărul bunurilor de capital [1- So investigation of the relations between economic growth R&D and ICT is the main objective of this 3]. Expansiunea progresului tehnologic se manifestă article. prin mărirea de N. În echilibru funcţia de producere poate fi transcrisă ca Y ANK D L1D (2) Introducere Teoria modernă acordă o atenţie sporită endoge- Deci, în starea de stabilitate, modifi cările tehno- nizării impactului tehnologic în vederea explicării logice cresc odată cu N şi nu sunt supuse diminuării fenomenelor creşterii economice. În conformitate ratei de creştere la scară, această proprietate a func- cu modelele de creştere endogenă, formulate de ţiei de producere asigurând generarea creşterii endo- P. Romer [11], inovaţiile tehnologice sunt create în gene. Modelele contemporane de creştere presupun sectoarele de Cercetare-Dezvoltare (C&D) utilizând că expansiunea dată reclamă un efort bine chibzuit capitalul uman şi stocul existent de cunoştinţe. Cele din partea sectorului de Cercetare-Dezvoltare. Se din urmă se folosesc apoi în producţie la fabricarea presupune, spre exemplu, că elaborarea unui produs nou necesită η unităţi de Y [2]. Oricum, majoritatea bunurilor fi nale, contribuind permanent la sporirea modelelor admit că procesul creării de noi produse ratei de creştere a volumului de producţie. La baza este unul aleatoriu. acestor modele se afl ă ipoteza care postulează că Alţi doi economişti, P. Aghion şi P. Howitt au inovaţiile endogene asigură o creştere economică elaborat modelul de creştere endogenă destructivă durabilă cu o rată la scară constantă în funcţie de bazat pe ideile lui Schumpeter [1]. Efortul sectoru- capitalul uman implicat în C&D. lui C&D conduce la apariţia noilor inovaţii, ele fi ind Astfel, Cercetarea-Dezvoltarea este motorul protejate de legea brevetării, oferă fi rmelor dreptul creşterii economice de lungă durată, reprezentând de monopol pe piaţa noilor produse. În timp ce per- sursa pentru elaborarea noilor tehnologii şi, respec- spectiva profi tului de monopol încurajează fi rmele tiv, pentru fabricarea de noi produse. Iar scopul prin- să elaboreze produse noi de o calitate net superioa- cipal al teoriei economice este perceperea factorilor ră, fi rmele inovatoare acced pe piaţa noilor bunuri, care asigură creşterea economică. înlocuind monopolistul actual. Unii autori sugerează că ideile noi reprezintă Creşterea economică este determinată de vite- motorul creşterii. Paul Romer a accentuat caracterul za desfăşurării procesului inovativ. Soluţia de piaţă de bun public al cunoaşterii: ideile, proiectele, în li- poate să nu corespundă cu soluţia socială optimă. nii mari, nu sunt concurenţiale [12]. Însă ele pot de- După cum demonstrează modelul descris [2], creş- veni bunuri excludabile, fi ind protejate prin legea de terea economică poate fi sau prea avansată, sau prea brevet şi drept de autor. În acest caz, fi rmele impli- scăzută în funcţie de faptul dacă injecţiile ştiinţifi ce cate în C&D sunt în stare să-şi protejeze invenţiile reduc investiţiile în C&D sub nivelul optim. Firma

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 43 Akademos este înlocuită pe piaţă de o altă fi rmă care elabo- În SUA – lider tehnologic aproape în toate in- rează un produs mai bun, însă această inovaţie se dustriile – randamentul în raport cu C&D este, în bazează pe cunoştinţele încorporate în produsele de mare parte, determinat de efectul investiţional di- generaţie anterioară. rect, iar randamentul în raport cu adopţia constituie Pe de altă parte, inovaţiile produc bunuri îmbu- numai 0,5%. Acelaşi efect se observă şi în Noua Ze- nătăţite, iar bunurile existente sunt scoase din circu- landă, în timp ce adopţia tehnologică este un factor itul de piaţă (efectul de curăţare a businessului). În determinant privind randamentul social în raport cu urma distrugerii creative, deci, randamentul privat C&D pentru ţările Scandinave, Italia, Japonia şi Re- la scară depăşeşte randamentul social la scară, cu gatul Unit. posibilitatea de a frâna activitatea excesivă de cer- În ceea ce priveşte impactul cheltuielilor pentru cetare-dezvoltare. C&D asupra creşterii economice pentru unele ţări Pentru a modela ideea că C&D este importantă în curs de dezvoltare, cercetările în acest domeniu pentru creştere există o singură cale – formalizarea sugerează că aproape jumătate din discrepanţele relaţiei dintre PTF (Productivitatea Totală a Factori- interstatale privind venitul per capita şi ritmurile lor) şi stocul de cunoştinţe [4], deci de creştere sunt ghidate de diferenţele dintre PTF A = A(T) (3) pentru aceste ţări care, în linii mari, se asociază cu aici A > 0. Funcţia de producere apoi arată în felul progresul tehnologic [9]. Pentru moment, este ex- ce urmează: trem de puţină informaţie despre ţările în curs de dezvoltare. Y A(T )NK D L1D (4) Unii autori [10-12] argumentează că ţările în Din această ecuaţie deducem: cu cât este mai curs de dezvoltare nu pot fi ignorate în pofi da faptu- mare stocul cunoştinţelor din sectorul C&D, cu atât lui că investiţiile proprii în ele sunt extrem de mici. mai înalt este nivelul PTF sau, trecând la diferenţe Datele demonstrează că semnifi caţia sectorului fi nite de ordinul întâi, constatăm că ţările cu inves- C&D pentru ţările în curs de dezvoltare nu depinde tiţii sporite în C&D atestă o creştere mai rapidă la de dimensiunile economice şi, ce e mai important, capitolul PTF. Relaţia (3) dintre C&D şi PTF poa- rentabilitatea în raport cu C&D este substanţială [9]. te refl ecta două particularităţi: inovare şi adopţie. De fapt, rentabilitatea în raport cu C&D pentru ţări- C&D este un factor substanţial în procesul de ino- le în curs de dezvoltare este superioară celei pentru vare, care ajută fi rmele să construiască capacităţi ţările industrializate. pentru absorbţie – abilitatea de a exploata injectările Vom evalua impactul sectorului C&D pentru de cunoştinţe [5]. Republica Moldova – ţară în curs de dezvoltare, Cercetarea-dezvoltarea şi creşterea econo- potrivit aprecierilor Băncii Mondiale şi altor institu- mică ţii internaţionale. O privire generală asupra publicaţiilor despre C&D în contextul creşterii economice este prezen- Modelul pentru Republica Moldova tată într-o serie de lucrări ştiinţifi ce [6, 8-9]. În [6,8] Modelul de bază este reprezentat printr-o simplă a fost cercetată convergenţa PTF în baza datelor in- funcţie de producere de tip Cobb-Douglas pentru un dustriale panel referitoare la 13 ţări central-europe- eşantion constituit din observaţii pentru anii 2000- ne în perioada 1970-1990. Pentru fi ecare industrie 2011. E1 E2 E3 E4 E5 (5) examinată distanţa de la frontiera tehnologică este PIB Exp(D)PIBt1Lt Kt CDt Ut utilizată drept indicator al potenţialului de transfer Variabilele utilizate: PIB este produsul intern tehnologic, iar frontiera tehnologică este defi nită de brut; L este forţa de muncă disponibilă; K este for- ţara cu cel mai înalt nivel al PTF din industria res- marea brută de capital fi x; CD sunt cheltuielile pen- pectivă. Adoptarea tehnologiei este apoi refl ectată tru cercetare-dezvoltare. După logaritmarea ecuaţiei prin convergenţa PTF la nivel internaţional, aşa-nu- (5), modelul ia forma: mită creştere a competivităţii de felul „catch up”. Ln(PIB ) D  E Ln(PIB )  (6) Efectul direct al C&D constă în schimbarea t 1 t1 E Ln(L )  E Ln(K )  E Ln(CD )  H frontierei tehnologice. În aceste publicaţii se stabi- 2 t 3 t 4 t t leşte că atât C&D, cât şi capitalul uman sunt im- În baza acestei forme logaritmice se va lansa me- portanţi pentru înaintarea şi modifi carea frontierei toda regresională pentru a estima coefi cienţii necu- tehnologice. Au fost prezentate estimări privind noscuţi α, βi , i =1,2,3,4. La estimarea acestor coefi ci- randamentul social în raport cu C&D şi randamen- enţi se vor utiliza datele istorice pentru seriile nomi- tul în raport cu adopţia/imitarea. nalizate din sursele www. statistica.md şi rapoartele

44 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Tehnologii informaţionale

AŞM pentru perioada de timp 2000-2011 în preţuri 2 mat de valorile foarte mari ale R , F. Dacă ne curente, recalculate apoi în logaritmi naturali. adj referim la estimările coefi cienţilor, apoi constatăm Calculele efectuate au arătat că pentru Repub- că devierile standard nu sunt dintre cele mai bune. lica Moldova variabila întârziată PIB nu este t−1 Cel mai semnifi cativ se dovedeşte a fi coefi cientul semnifi cativă şi manifestă un impact negativ asup ra pe lângă variabila forţă de muncă, după el urmea- ritmului de creştere a Produsului Intern Brut. La fel ză coefi cienţii vizavi de capital, progresul tehnic şi cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare reprezintă şi cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare. Aportul o variabilă nesemnifi cativă cu o infl uenţă negativă variabilelor este următorul: progresul tehnic con- asupra evoluţiei economice. Vom prezenta rezul- tribuie cu 1.9989 unităţi, creşterea cu 1% a forţei tatele estimărilor pentru două forme funcţionale de muncă contribuie la creşterea cu 0.7764% PIB, examinate. Prima se referă la examinarea ecuaţiei creşterea cu 1% a capitalului contribuie la creşte- (6) cu implicarea tuturor variabilelor independente. rea cu 0.2367% PIB şi creşterea cheltuielilor pentru Estimările coefi cienţilor, devierile standard ale co- cercetare-dezvoltare cu 1% contribuie la creşterea efi cienţilor σ, t – statisticile coefi cienţilor, devierea cu 0.004% PIB. 2 standard ajustată a formei funcţionale estimate Radj şi statistica Fisher F urmează. Impactul TIC asupra creşterii economice Ln(PIB ) 2.0739  0.1444Ln(PIB )  Sectorul TIC în Republica Moldova a avansat t t1 foarte mult în ultimele decenii, devenind o ramură a 0.9097Ln(L )  0.2662Ln(K )  0.0013Ln(CD ) t t t (7) economiei naţionale cu ponderea de circa 10% din σ 2.0555 0.4555 0.4839 0.1954 0.1136 PIB. Din acest considerent, sectorul TIC prezintă un t 1.0089 - 0.3170 1.8798 1.3625 - 0.1106 interes mare în aspectul inovaţional prin prisma spo- 2 ririi productivităţii muncii şi creşterii economice. R = 0.9904 F = 286.6 adj În continuare, ne vom axa pe estimarea impac- Din informaţia afi şată desprindem că forma tului TIC asupra creşterii economice. Pentru aceasta funcţională selectată este una potrivită, care apro- o să apelăm la utilizarea aşa numitului indice DOI ximează bine datele empirice, fapt confi rmat de 2 (Digital Opportunity Index), un indicator compus din valorile înalte obţinute pentru Radj şi F . Însă la trei dimensiuni: oportunitatea totală, infrastructura şi compartimentul aproximaţiei coefi cienţilor şi sem- aplicaţii. TIC infl uenţează atât cererea prin funcţia de nifi caţiei lor situaţia rămâne a fi ambigue. Să por- utilitate care descrie comportamentul consumatorilor, nim de la semnele coefi cienţilor vizavi de variabila cât şi oferta prin funcţia de producere care se referă PIBt−1 şi variabila CDt care sunt negative. Ceea ce la comportamentul producătorilor de bunuri [10]. înseamnă că valoarea Produsului Intern Brut din Metodologia măsurării contribuţiei TIC asupra pro- anul precedent infl uenţează negativ, diminuându-l ductivităţii şi creşterii economice este fundamentată cu 0.1444%, la fel şi cheltuielile pentru cercetare- de cercetarea lui Sollow [11], confi rmată şi extinsă în dezvoltare cu 0.0013% defavorizează evoluţia vo- continuare [12, 13]. TIC infl uenţează creşterea eco- lumului de producţie. În plus, t – statisticile mici ale nomică prin patru domenii majore: acestor coefi cienţi, confi rmă faptul nesemnifi caţiei 1. Fabricarea bunurilor şi serviciilor, care la variabilelor respective. Cele din urmă distorsionea- mod direct contribuie la formarea valorii adăugate ză aportul forţei de muncă la formarea PIB, el fi ind în economie; de 90%. 2. Sporirea productivităţii în sectorul TIC, care Ţinând cont de cele expuse şi de structura PIB- contribuie la majorarea productivităţii totale a fac- ului în Republica Moldova, constituită aproape in- torilor pe economie în ansamblu (PTF); tegral din consum, vom examina forma funcţională, 3. Utilizarea capitalului TIC pentru fabricarea din care variabila PIBt−1 va fi eliminată. altor bunuri şi servicii; 4. Contribuţia la PTF integral pe economie prin Ln(PIBt ) 1.9989  0.7764Ln(Lt )  sporirea productivităţii în sectoarele de producere 0.2367Ln(Kt )  0.004Ln(CDt ) (8) σ 1.9236 0.2255 1.1619 0.1059 non-TIC determinată de fabricarea şi utilizarea TIC. t 1.0391 3.4422 1.4621 0.0383 Pentru a măsura impactul TIC asupra ritmului de creştere economică în Republica Moldova vom utili- R2 = 0.9915 F = 430.6 adj za, ca şi anterior, aparatul funcţiilor de producere. . Din estimările obţinute constatăm că forma PIBt Exp(D  E1(Expt / PIBt )  E2 DOI  E4 E5 (9) funcţională (8) este una foarte reuşită, fapt confi r-  E3 (ChGuvt / PIBt ))Lt Kt

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 45 Akademos

Aici, PIB este Produsul Intern Brut, L este forţa • abonaţi telefonie mobilă la 100 de locuitori; de muncă angajată în economie, K este capitalul acu- • abonaţi telefonie mobilă prin Internet la 100 mulat în economie, DOI este indicele oportunităţii de locuitori. digitale, Exp/PIB este cota parte a exporturilor de Utilizare: bunuri şi servicii în PIB, ChGuv/PIB este cota parte • numărul indivizilor care utilizează Internet; a cheltuielilor guvernamentale în PIB. După operaţia • cota parte a abonaţilor la Internet bandă largă de logaritmare, expresia (9) se transformă în: în totalul abonaţilor Internet;

Ln(PIBt ) D  E1(Expt / PIBt )  E2DOI  E • cota parte a abonaţilor la telefonia mobilă ban- dă largă în totalul abonaţilor la telefonia mobilă.  E3 (ChGuvt / PIBt )  E4LnLt  E5LnKt (10) La calcularea indicelui DOI (tab. 1) a fost folo- În continuare vom folosi aparatul regresional sită informaţia din sursele [14-16], precum şi infor- pentru estimarea formei funcţionale (10). În acest maţii statistice privind indicatorii macroeconomici context vom avea nevoie de date statistice privind [15]. Informaţiile referitor la indicatorii macroeco- evoluţia PIB, exportului – Exp, cheltuielilor guver- nomici examinaţi sunt în preţuri curente, iar în baza namentale – ChGuv, forţei de muncă angajată – L, lor se calculează rapoartele Exp/PIB, ChGuv/PIB şi capitalului acumulat – K şi indicelui de oportunita- valorile logaritmilor naturali de la L şi K. Cele din te digitală – DOI. De pe site-ul www.statistica.md urmă se folosesc la lansarea regresiei pentru estima- descărcăm toate datele, cu excepţia indicatorului rea coefi cienţilor formei funcţionale (10). DOI care va fi calculat în conformitate cu cele trei domenii şi indicatorii de constituire a domeniului Ln(PIBt ) 0.6211(Expt / PIBt )  0.1064DOI  respectiv. Domeniul Oportunitate este alcătuit din  0,8975(ChGuvt / PIBt )  0.8302LnLt  0.2972LnKt (11) trei indicatori, domeniul Infrastructura este constitu- it din cinci indicatori, iar domeniul Utilizare conţine σ 0.4585 0.3421 0.6235 0.0554 0.0553 trei indicatori. t 1.3547 0.3112 - 1.4395 14.9882 5.3767 Toţi indicatorii pe domeniile examinate cuprind 2 Radj = 0.9999 F = 459735.3 eşantioanele de date din perioada 2000-2011. In- dicatorul DOI se calculează în modul următor: pe Rezultatele expuse arată că forma funcţională fi ecare domeniu se calculează media în raport cu in- propusă perfect aproximează datele empirice în ra- dicatorii şi anii incluşi, apoi în baza datelor obţinute port cu media pe eşantion, fapt confi rmat prin va- se calculează media pe domenii şi ani în examina- 2 lorile devierilor standard ajustate Radj . Iar calitatea re. Deci, valorile calculate ale indicatorului DOI formei funcţionale (11) o demonstrează valoarea reprezintă o medie în raport cu acele trei domenii foarte înaltă a statisticii Fisher. Referindu-ne la examinate care, la rândul său, exprimă mediile pe calitatea de aproximaţie a coefi cienţilor estimaţi, domenii. Vom prezenta structura indicatorului DOI constatăm că devierile standard în raport cu media pe domenii, precum şi valorile calculate ale acestui sunt destul de mari cu excepţia σ σ iar t – sta- indicator pentru perioada 2000-2011 (tab. 1). β4 β5 tisticile sunt sufi cient de semnifi cative pentru co- Oportunitate: efi cienţii β β şi foarte semnifi cative pentru β β . • tariful pentru telefonie mobilă în raport cu ve- 1 3 4 5 nitul per capita; Coefi cientul vizavi de indicatorul DOI se arată a fi • tariful Internet în raport cu venitul per capita; nesemnifi cativ. • procentul populaţiei acoperită de telefonie Cât priveşte aportul fi ecărui indicator examinat mobilă. la ritmul de creştere economică, constatăm că ma- Infrastructura: jorarea cu 1% a cotei exporturilor în PIB va spori • numărul gospodăriilor casnice asigurate cu creşterea economică cu 0.6211%; majorarea chel- telefonie fi xă; tuielilor guvernamentale cu 1% va diminua creşte- • numărul gospodăriilor casnice asigurate cu rea economică cu 0.8975%; majorarea numărului calculator; angajaţilor în câmpul muncii cu 1% va contribui • numărul locuitorilor cu acces la Internet la cu 0.8975% la creşterea economică; sporirea in- domiciliu; vestiţiilor cu 1% va majora creşterea economică cu Tabelul 1 Valorile indicatorului DOI Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 DOI 0.3146 0.2788 0.2432 0.2174 0.2157 0.2193 0.2280 0.2570 0.2954 0.3230 0.3496 0.3889 Sursa: calcule proprii. 46 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Tehnologii informaţionale

0.2972%, iar majorarea indicatorului DOI cu 1% va pentru anii 1995-2003. În Republica Moldova, con- majora creşterea economică cu 0.1064%. form datelor http://www.mtic.gov.md/img/statis- Concluzii tic/2011/06/infrastructura_en.pdf din 2011 situaţia Analizând rezultatele obţinute în urma calcu- este următoarea (tabelele 2-4): ponderea sectorului lelor efectuate atât în vederea cercetării impactu- TIC în PIB diminuează de la 10.6% în 2006 până la lui cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, cât şi 9.0% în 2010; după structură pentru această perioadă impactul sectorului TIC asupra ritmului de creştere în ascensiune se afl ă telefonia mobilă şi internetul. al PIB-ului, concluzionăm că investiţiile în dezvol- Dacă ne referim la elaborări de Soft, apoi avem tarea sectoarelor C&D şi TIC stimulează creşterea date cu privire la exportul produselor Soft, nu gă- economică. Cert este că politicile statului urmează sim date privind elaborarea şi implementarea apli- a fi îndreptate în vederea promovării investiţiilor în caţiilor informatice de uz intern, iar datele privind aceste sectoare, însă tot atât de cert este faptul că exportul Soft pentru doi ani arată că el se afl ă în trebuiesc identifi cate şi fundamentate direcţiile pri- diminuare faţă de volumul total al TIC. Astfel, ca- oritare care sunt în stare să asigure o creştere de salt lea spre creşterea ratei sectorului TIC în PIB ţine pe o perioadă de timp sufi cient de mare. Experien- de perfecţionarea serviciilor în domeniul telefoniei ţa ţărilor dezvoltate dovedeşte o corelare puternică mobile şi internet, elaborarea produselor şi aplicaţi- dintre investiţiile în aceste domenii, în special în ilor soft atât de uz intern, cât şi de export. TIC, şi performanţele economice. Tabelul 2 Bibliografi e Cota parte TIC în PIB în Republica Moldova 1. Aghion, P., P. Howitt, 1992. A model of growth through creative destruction, Econometri- Anii PIB mil.lei TIC mil.lei TIC%PIB ca,60(2).323-351. 2006 44069 4624 10.6 2. Barro, R. J. And Sala-i-Martin, X., 1995. Eco- nomic Growth. New-York, McGraw-Hill. 2007 53354 5561 10.4 3. Cameron, G., 1996. Innovation and economic 2008 62840 5889 9.4 growth. CERP Discussion Paper 277, London. 2009 60043 5821 9.7 4. Chol-Won, L., 2003. R&D-based Growth Mo- dels. Lectures at University of Zurich, Department of 2010 71849 6375 9.0 Economic Universitz of Glasgow. 1-58. 5. Grossman, G. M. and Helpman, E. 1991b. En- Tabelul 3 dogenous Product Cycles. The Economic Journal, 101. Structura TIC în Republica Moldova % 1214-1229. 6. Grossman, G. M. and Helpman, E. 1991c. Qua- Tel. Tel. TV Serv. Alte Anii Internet lity Ladders in the Theory of Growth. Review of Econo- fi xă mobilă cablu poştale servicii mic Studies, 58. 43-61. 2006 46.1 40.8 4.2 1.9 2.8 4.2 7. Dale W. Jorgenson and Khuong Vu (2005), In- 2007 42.1 42.9 4.1 2.8 2.9 5.3 formation Technology and the World Economy, Scandi- 2008 37.5 49.5 6.21 4.0 2.8 navian Journal of Economics, Vol. 107, Issue 4, Decem- 2009 33.3 52.9 7.5 4.0 3.3 ber, 631–650. 2010 30.0 54.2 8.5 3.6 3.7 8. Jones, C.I., 1995. R&D-based models for eco- nomic growth. Journal of Political Economy, 103(4). 759-784. Tabelul 4 9. Rajeev, K., J. Goel and R. Payne, 2008. R&D Exportul elaborări Soft (mil. lei) expenditure s and U.S. economic growth: A disaggrega- Impl. Soluţii ted approach. Journal of policy modeling, 30. 237-250. Anii Total export % din TIC Soft Soft 10. Ramsey, Frank P., 1928. A Mathematical Theo- 2009 132.0 113.4 245.4 4.21 ry of Saving. Economic Journal 38 (152), 543–559. 11. Romer, P. M., 1990, Endogenous Technological 2010 135.6 114.9 249.9 3.92 Change. Journal of Political Economy, 98. S71-S102. 12. Romer, Paul M, 1996. Theory, History, and the În acelaşi timp, dezvoltarea sectorului TIC in- Origins of Modern Economic Growth, NBER Working Pa- duce modifi cări atât în structura forţei de muncă în pers 5443, National Bureau of Economic Research, Inc. favoarea lucrătorilor de califi care şi educaţie înaltă, 13. Solow, R., 1956. A Contribution to the Theory cât şi în schimbările organizaţionale care favorizea- of Economic Growth. The Quarterly Journal of Econo- mics, Vol. 70, No. 1., 65-94. ză procesul de implementare. În [7] s-a atestat că 14. http://www.itu.int/ITU-D/ict/facts/2011/materi- aportul capitalului TIC la ritmul de creştere al PIB- al/ICTFactsFigures2011.pdf ului mondial de 3.45% în 2005 constituie 0.53%. 15. http://www.statistica.md Pentru ţările G7 acest procentaj este şi mai mare, 16. http://www.mtic.gov.md/img/statistic/2011/06/ constituind 0.69% din ritmul de creştere de 2.56% infrastructura_en.pdf

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 47 Akademos

FINANŢAREA În 2009, Organizaţia pentru Cooperare şi Dez- voltare Economică (OCDE) a lansat un proiect de- CAPITALULUI UMAN dicat elaborării metodologiei unifi cate de măsurare ÎN REPUBLICA MOLDOVA. a capitalului uman pentru comparaţia interstatală. După cum s-a concluzionat în urma analizei a 14 STUDIU COMPARATIV ţări-membre ale OCDE, costul capitalului uman REGIONAL este în medie de 10-11 ori mai mare decât PIB-ul şi de 3,6-7,0 ori mai mare decât activele de bază [5].

1 Datele Băncii Mondiale şi ale programului de Dr. hab. Anatol ROTARU dezvoltare ONU arată, că circa 20% din totalul bo- 1,2 Rodica CUJBA găţiei lumii revin resurselor naturale, 16% – bunu- Dr. Svetlana ALEXEEVA3 rilor materiale, iar 64% – capitalului uman. În ţările 1Institutul de Dezvoltare a Societăţii dezvoltate acest indicele capitalului uman constituie Informaţionale 70-80%. 2 Institutul de Economie, Finanţe Capitalul uman reprezintă prioritatea strategică pentru majoritatea ţărilor dezvoltate, iar investiţiile şi Statistică în acest domeniu contribuie la creşterea economi- 3 Universitatea de Stat din Moldova că. Din cauza lipsei resurselor naturale în Republica Moldova, investiţiile în dezvoltarea potenţialului HUMAN CAPITAL FINANCING IN THE uman sunt deosebit de actuale pentru evoluţia suste- REPUBLIC OF MOLDOVA. REGIONAL COMPA- nabilă ascendentă a ţării. RATIVE STUDY Consiliul economic şi social al ONU (1975) a The progress of developed countries gave rise to dedus, că la calcularea indicelui de dezvoltare a ca- the knowledge based economy. The core of this kind pitalului uman e necesar a ţine cont de mai multe of economy is human potential, its cost being 10-11 componente, şi anume: educaţia, cercetarea-dezvol- times bigger than GDP. Thus the human potential tarea, sănătatea, cultura şi arta, asigurarea informa- is the strategic priority of a country and investment ţională. În articolul anterior, autorii publicaţiei, în in it results in economical growth. Because of the baza datelor statistice, au analizat numărul şi dina- lack of important natural resources in the Republic of Moldova, investment in human potential mica potenţialului uman din sfera ştiinţei şi inovării, development is even more essential for sustainable educaţiei şi sănătăţii în Republica Moldova, în com- progress of the country. paraţie cu alte state [6]. A fost pus în evidenţă im- pactul negativ al fi nanţării insufi ciente a ştiinţei în anii 90 ai sec. XX asupra numărului cercetătorilor şi Progresul ţărilor dezvoltate a adus la formarea „îmbătrânirii” vârstei potenţialului ştiinţifi c uman. unei noi economii – economia cunoaşterii. Baza Drept rezultat, numărul de cercetători per 1 000 de economiei noi o constituie capitalul uman. angajaţi în câmpul muncii a scăzut de câteva ori în Teoria capitalului uman îşi ia începutul în anii comparaţie cu majoritatea ţărilor CSI şi a lumii. 50-60 ai secolului XX în SUA, fi ind lansată de The- În legătură cu susţinerea fi nanciară insufi cientă odore Schultz [1] şi Gary Becker [2]. Pentru rezul- la nivel guvernamental a sferei de cercetare-dezvol- tate teoretice în acest domeniu economiştii ameri- tare, problema creşterii potenţialului ştiinţifi c uman cani Schultz în 1979 şi Becker în 1992 au devenit în Republica Moldova rămâne a fi una foarte acută. laureaţii premiului Nobel. Totuşi, trebuie să menţionăm că în perioada 2004- În mare măsură graţie acestei teorii, în sec. XX 2008 cercetarea a fost una prioritară pentru stat, fi - în SUA investiţiile în educaţie şi sănătate nu mai nanţarea acesteia majorându-se considerabil. erau percepute ca fi ind cheltuieli inevitabile în pro- Analiza raportului Academiei de Ştiinţe a Mol- cesul de producere socială, ci au început să fi e trata- dovei pentru perioada 2006-2010 denotă că ma- te ca investiţii foarte importante în dezvoltarea ţării jorarea fi nanţării a dat un impuls dezvoltării cer- [3]. cetărilor ştiinţifi ce în Republica Moldova atât în Concepţia capitalului uman este astăzi una dintre domeniul ştiinţelor fundamentale, cât şi în dome- principalele direcţii teoretice ale ştiinţei economice. niul celor aplicative. Din păcate, această perioada Potrivit defi niţiei clasice, capitalul uman reprezintă a fost prea scurtă pentru a avea un efect de durată, „... resursele productive concentrate în resurse de iar astăzi observăm tendinţa de scădere a fi nanţării muncă, competenţe şi cunoaştere” [4]. ştiinţei.

48 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Finanţarea ştiinţei

Să analizăm dinamica investiţiilor în educaţie, 7 sănătate şi ştiinţă în Republica Moldova în compara- 6,5 6 ţie cu Belarus, Federaţia Rusă, România şi Ucraina. 5,5 Ţările au fost selectate din considerentul vecinătăţii 5 4,5 regionale a acestora cu Republica Moldova, precum 4 şi din motivul „asemănării” istorice şi sociale. Vom 3,5 3 începe cu datele din Rapoartele de dezvoltare uma- 2,5 nă a UNDP privind indicele dezvoltării umane. 2 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

0,8 Belarus Moldova România Rusia Ucraina

0,75 Figura 3. Alocaţii bugetare pentru sănătate, % din PIB. 0,7 Sursa: World Health Organization

0,65

0,6 Datele din fi gura 3 denotă că volumul de cheltu-

0,55 ieli pentru sănătate (% din PIB) în Republica Mol-

0,5 dova erau în continuă scădere până în 1999, fi ind 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 majorate începând cu 2002, iar din 2007 aceste alo- România Belarus Rusia Ucraina Moldova caţii sunt mai mari decât în celelalte ţări. Observăm Figura 1. Indicele de Dezvoltare Umană în unele ţări că Rusia are cel mai mic procent din PIB pentru să- CSI şi în România. nătate începând cu 2003. Sursa: Human Development Reports, UNDP Să comparăm care sunt alocaţiile pentru sfera ştiinţei şi inovării în Republica Moldova şi celelalte Conform datelor prezentate în fi gura 1, în toate ţări analizate. ţările, inclusiv în Republica Moldova, poate fi ob- servată tendinţa de majorare a acestui indice. Totuşi, 3 pentru Moldova indicele respectiv este considerabil 2,5 mai mic, în comparaţie cu celelalte ţări prezentate 2

în raport, România fi ind în top începând cu anul 1,5 2003. 1 Să facem o comparaţie a investiţiilor de stat în educaţie în aceleaşi ţări. 0,5 0 1990 1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 % 10 Rusia Ucraina Belarus Moldova România 9 8 Figura 4. Alocaţii pentru ştiinţă, % din PIB în unele ţări 7 CSI şi România. 6 Sursa: Наука и инновации, спецвыпуск, сентябрь 5 2011, Национальная академия наук Беларуси; 4 Science and Technology Data, World Bank 3

2 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Din fi gura 4 se observă că cel mai mare procent Moldova Ucraina Belarus Rusia Romania din PIB pentru sistemul de cercetare-dezvoltare este Figura 2. Volumul alocaţiilor bugetare pentru educaţie în alocat în Federaţia Rusă, alocaţiile pentru sfera şti- unele ţări CSI şi România (% din PIB). inţei şi inovării în Republica Moldova fi ind cele mai Sursa: Global Education Digest mici până în 2004. Începând cu 2005 acest indice a Datele din fi gura 2 demonstrează, că alocaţi- început să crească, întrecând la acest capitol în 2010 ile statale pentru educaţie în Republica Moldova doar România. depăşesc cifrele respective ale altor state analizate Analizând datele din fi gurele 2, 3 şi 4 observăm începând cu 2005. E de menţionat că investiţiile în că educaţia şi sănătatea în Republica Moldova sunt educaţie au început să crească în anul 2004, anume fi nanţate mai bine în comparaţie cu alte ţări din CSI atunci când a fost majorată fi nanţarea pentru sfera şi România, pe când sfera ştiinţei şi inovării este în- ştiinţei şi inovării. tr-o situaţie mai puţin favorabilă. Să vedem care este situaţia cu investiţiile în să- Datele Institutului de Statistică UNESCO pri- nătate în ţările analizate. vind cheltuielile ţărilor per cercetător arată că cele

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 49 Akademos mai puţine alocaţii per cercetător sunt în Republica Bibliografi e Moldova – doar 13,7 mii dolari SUA, această cifră 1. Theodor e W. Schulz. Investment in Human Ca- fi ind de aproape 5 ori mai mică decât în Federaţia pital // The American Economic Review, Vol. 51, No. 1 Rusă. (Mar., 1961), 1-17, http://links.jstor.org/ 2. Gary S. Becker (1964, 1993, 3rd ed.). Human Ca- 70,0 65,5 pital: A Theoretical and Empirical Analysis, with Special 60,0 Reference to Education. Chicago, University of Chicago

50,0 Press. ISBN 978-0-226-04120-9.

40,0 34,4 36,3 3. Супян В. Б., США: человеческий потенциал в 29,9 30,0 «экономике знаний», Электронный научный журнал

20,0 «Россия и Америка в XXI веке», №3,2009, http://www. 13,7 rusus.ru/?act=read&id=167#_ftn1 10,0 4. OECD Glossary, http://stats.oecd.org/glossary/ 0,0 Moldova Ucraina Belarus Romania Rusia 5. Gang Liu. Measuring the Stock of Human Ca- pital for Comparative Analysis. France, OECD, 2011, Figura 5. Cheltuieli per cercetător în unele ţări CSI şi http://www.oecd-ilibrary.org/economics/measuring- România (mii $ SUA, în PPC, preţuri constante – 2005). the-stock-of-human-capital-for-comparative-analy- Sursa: Data center. Institute of Statistics UNESCO sis_5kg3h0jnn9r5-en 6. Rotaru, A., Cujba R., Alexeeva, S. „Unele aspec- Analiza datelor prezentate în lucrare arată că în te ale capitalului uman din Republica Moldova. Studiu Republica Moldova educaţia şi sănătatea se bucură comparativ“, „Akademos”, nr. 1 (24), 2012, pag. 32-36. de o susţinere mai mare a statului în comparaţie cu 7. UNDP. Human Development Reports, http://hdr. sfera ştiinţei şi inovării, pe când în ţările din regiu- undp.org/en/ ne situaţia în aceste trei domenii importante pentru 8. Global Education Digest, Institute of Statistics dezvoltarea potenţialului intelectual, prin urmare şi UNESCO, http://www.uis.unesco.org. a statului în întregime, este mai uniformă. 9. World Health Organization, http://www.euro. Ţinând cont de PIB-ul modest al Republicii who.int Moldova, este complicat să facem concluzii catego- 10. Наука и инновации, спецвыпуск, сент. 2011, rice cu privire la fi nanţarea satisfăcătoare sau nesa- Национальная АН Беларуси - http://belisa.org.by/ 11. Science and Technology Data, World Bank, tisfăcătoare a sistemului educaţiei şi ocrotirii sănă- http://data.worldbank.org tăţii în ţara noastră, însă putem să constatăm ferm, 12. Data center. Institute of Statistics UNESCO, că pentru sfera ştiinţei şi inovării fi nanţarea actuală http://stats.uis.unesco.org/ este departe de a fi satisfăcătoare.

Iurie Matei. Vis cu ceas defect. 2002, ulei/pânză, 80x100 cm

50 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe politice

BUNA GUVERNARE guvernare a unei ţări constituie un factor de primă importanţă în coordonarea eforturilor de reforma- PRIN PRISMA OPŢIUNII re democratică şi, deci, de promovare a dezvoltării DE INTEGRARE umane şi sociale. Guvernarea reprezintă, în sens larg, procesul EUROPEANĂ decizional şi cel al implementării deciziilor luate A REPUBLICII MOLDOVA de factorii decidenţi. Conceptul este folosit într-o multitudine de sensuri şi domenii ale vieţii societă- ţii. Mulţi se întreabă, care ar trebui să fi e trăsăturile Dr., conf. univ. Pantelimon VARZARI distincte ale unei guvernări de succes, democratice, Dr. Pavel MIDRIGAN stimulative pentru dezvoltarea durabilă a societăţii. Ele sunt mai multe, cum se observă şi din cele ex- GOOD GOVERNANCE FROM THE PER- puse mai sus, dar principala trăsătură a bunei gu- SPECTIVE OF THE EUROPEAN INTEGRATION vernări (versiunea franceză – bonne gouvernance OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA [1]) constă în crearea unor condiţii decente de viaţă In the present article it is examined the relations pentru cetăţenii ţării. Prin urmare, într-un stat de- between the governance and effi ciency of democra- mocratic contemporan, o guvernare bună înseamnă tic reforms promoted by the current political class in mai întâi de toate remedierea nivelului de trai al po- the Republic of Moldova from the European integra- pulaţiei prin dezvoltarea în ascensiune a economiei tion perspective. A special attention is given to the naţionale. brief analysis of the issue as: „good governance” and its constituent components, to the updating of old so- În Republica Moldova este necesar să se pună cial and political cleavages and the need to promote accentul pe dezvoltarea businessului mic şi mij- specifi c goals for our country regarding the society’s lociu, fapt menţionat şi de Cancelarul Federal al Europeanization. The author concludes that the qua- Republicii Federale Germania Angela Merkel în lity of governance, as a matter of political power effi - perioada vizitei sale ofi ciale la Chişinău în luna ciency, can be improved by increasing government august 2012. Întreprinderile mici şi mijlocii, din ex- accountability, by enhancing administrative capacity perienţa germană, „constituie coloana vertebrală a of the state and overcoming the permanent crises; so economiei şi contribuie, în special în spaţiul rural, that democracy can become functional and society – la faptul ca puterea economică a unei ţări să nu fi e prosperous. concentrată doar în câteva centre, dar să cunoască o acoperire naţională cât mai echilibrată” [2]. În ţara Actul guvernării în societăţile postsovietice la noastră însă deocamdată nu s-a structurat o cate- capitolul calitate trebuie să includă mai multe di- gorie puternică a clasei de mijloc care ar proveni mensiuni, prioritare fi ind consolidarea guvernabili- din rândul businessului mediu, mic şi mijlociu, iar tăţii instituţiilor politice ale statului, asigurarea unei Germania este un exemplu bun de urmat în ceea ce administrări competente în vederea promovării in- priveşte structurarea unei asemenea clase. De ase- teresului public, responsabilitatea guvernării pentru menea, este necesar să se creeze condiţii cât mai fa- atingerea unor obiective specifi ce ţărilor care aspiră vorabile pentru investiţiile străine, precum şi pentru să adere la Uniunea Europeană (aprofundarea refor- susţinerea agenţilor economici locali. melor democratice, respectarea drepturilor omului, Problema „bunei guvernări” s-a pus din cele formarea statului de drept, asigurarea securităţii na- mai vechi timpuri, de la apariţia primelor forme sta- ţionale ş.a.). tale care urmăreau asigurarea administrării adecva- Una din priorităţile actualei guvernări din Re- te a intereselor cetăţenilor şi până în ziua de astăzi. publica Moldova este integrarea ţării în spaţiul co- Idealul de „bună guvernare” este valabil şi pentru munitar, iar continuarea procesului de reformă este multe organizaţii regionale şi mondiale, precum o modalitate de accelerare a apropierii de UE în ve- Consiliul Europei (1949), OSCE, Uniunea Euro- derea democratizării şi construirii unui stat de drept, peană, în unele documente, printre care Convenţia viabil din punct de vedere economic şi echilibrat din pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţi- punct de vedere social. De aceea, un rol deosebit lor Fundamentale (1950), inclusiv protocoalele sale în avansarea parcursului european îi revine siste- adiţionale, unde se preiau valorile declarate în Car- mului politic cu toate componentele sale indispen- ta Universală a Drepturilor Omului şi în Statutul sabile, sectorului asociativ, dar şi managementului Consiliului Europei. guvernamental, pentru că, spre exemplu, stilul de În ceea ce priveşte UE, buna guvernare capă-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 51 Akademos tă valenţe multidimensionale (unele dintre acestea atât responsabilitatea ministerială individuală, cât şi fi ind valenţe juridice, în sensul obligaţiei ce le re- responsabilitatea colectivă, în faţa Parlamentului, a vine autorităţilor de a o implementa şi al dreptului investigaţiilor comisiilor speciale şi a mass-media cetăţenilor de a o revendica), cu o largă aplicabili- [6]. tate, buna guvernare fi ind catalogată ca o obligaţie Autorităţile publice ale Republicii Moldova, a statelor membre ale UE. În acest context, a fost având drept prioritate naţională europenizarea ţării instituit chiar şi un mecanism supranaţional de bună în contextul integrării europene, încearcă, într-un fel guvernare la nivel european, şi anume acela de a se sau altul, să însuşească principiile enunţate ale bu- acorda cetăţenilor Uniunii dreptul la o bună admi- nei guvernări, să le introducă în programele de ac- nistrare [3]. Astfel, „buna guvernare” este asimilată tivitate ale Guvernului care oferă cadrul politicilor uneori unui nou drept al omului – dreptul de a fi de guvernare, precum şi în cele mai importante legi „bine administrat”, id est de a avea dreptul la o bună adoptate de către Parlamentul ţării în ultimii trei ani administrare a intereselor generale ale societăţii. [7]. Însă trebuie luat în considerare şi faptul că buna Programul pentru Dezvoltare Regională al guvernare reprezintă doar un etalon spre care mereu ONU pentru America Latină (UN Regional Deve- vor tinde factorii decizionali (naţional, regionali şi lopment Program for Latin America) defi neşte gu- locali), în cazul când actuala guvernare va viza o re- vernarea astfel: cuvântul este folosit pentru a desem- lansare economică reală, când va avea loc îmbună- na urmarea regulilor sistemului politic întru rezol- tăţirea capacităţii instituţionale şi, deci, relansarea varea confl ictelor dintre actori (politici) şi adoptarea încrederii în coaliţia de guvernare (AIE). hotărârilor (legalitate); pentru a descrie funcţiona- Deocamdată însă avem de a face, aşa cum pe rea adecvată a instituţiilor şi acceptarea lor de către bună dreptate menţionează analiştii politici, cu un cetăţeni (legitimitate); pentru a invoca efi cacitatea mit despre „Republica Moldova – poveste de suc- guvernului şi realizarea consensului cu mijloace ces”. Acest mit este foarte profi tabil pentru ţara democratice (participare) [4]. Pe scurt, guvernarea noastră, întrucât îi aduce susţinere politică şi suport este maniera în care se exercită autoritatea politică, fi nanciar generos din partea UE, SUA şi a altor par- economică şi administrativă în gestionarea treburi- teneri de dezvoltare. Însă el nu poate fi menţinut în lor unui stat, procesul de care o societate se conduce condiţiile izbucnirii permanente, în cadrul AIE, a în realizarea obiectivelor şi a intereselor naţionale. unor scandaluri răsunătoare. Buna guvernare presupune existenţa cumulată a Pentru o ţară mică şi săracă, precum Republica următoarelor elemente: participarea, primordiali- Moldova, pericolul esenţial este să fi e ignorată de tatea dreptului, transparenţa, reactivitatea, con- marile puteri. Actualmente, e cert că mitul despre sensul, echitatea şi incluziunea, efi cienţa, precum povestea de succes a atras simpatia partenerilor oc- şi responsabilitatea [5]. Responsabilitatea este o cidentali de dezvoltare. De aceea, şansa Republi- exigenţă esenţială a bunei guvernări. Nu doar insti- cii Moldova este să transforme povestea de succes tuţiile guvernamentale, ci şi sectorul privat şi orga- într-o realitate ce demonstrează succese palpabile în nizaţiile societăţii civile trebuie să fi e responsabile stabilizarea politică şi dezvoltarea social-economi- în faţa publicului şi a acţionarilor instituţionalizaţi. că. Însă principial este faptul că responsabilitatea, drept Dacă autorităţile moldovene vor reuşi să trans- o componentă a bunei guvernări, devine o cerinţă ca forme povestea de succes într-o realitate, atunci UE reprezentanţii puterii, decidenţii politici să răspundă şi SUA vor deveni coautorii acesteia. Nimic nu ar în faţa celor pe care îi reprezintă cu privire la felul putea consolida mai mult legăturile Republicii Mol- în care dispun de funcţiile şi îndatoririle lor, în care dova cu UE şi SUA decât condiţia de a fi coautori ai reacţionează la critici sau la cerinţele exprimate de unui succes regional. Dacă nu se va întâmpla trans- publicul alegător, acceptând responsabilitatea pentru formarea „poveştii” în realitate, atunci cei care au eşec, incompetenţă, neprofesionalism sau fraudă. fost implicaţi în susţinerea mitului, dezumfl at până Membrii legislativului pot fi traşi la răspundere la urmă, se vor grăbi să uite de acesta ca de un coş- pentru felul în care votează de către ofi ciali ai parla- mar urât, pe care iniţial l-au luat drept un început de mentului, cum sunt secretarii grupurilor / fracţiuni- poveste… [8]. lor parlamentare, de către organizaţiile lor de partid De altfel, mitul în cauză este susţinut, într-un fel locale sau de către alegători. Miniştrii sunt răspun- sau altul, de unii înalţi ofi ciali europeni (Jose Manu- zători pentru deciziile Guvernului în faţa Legisla- el Barroso, Catherine Ashton, Graham Watson ş.a.) tivului şi a publicului alegător. În Marea Britanie, [9]. În circumstanţele invocate, suportul UE pentru spre exemplu, se urmăreşte ca miniştrii să respecte ţara noastră trebuie totuşi condiţionat prin necesita-

52 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe politice tea eforturilor clasei politice naţionale de a depăşi timii ani mai pronunţat, iar ponderea persoanelor criza instituţională şi de a instaura stabilitatea po- care pledează pentru integrarea în Uniunea Eurasia- litică, precum şi de a promova coerent reformele tică s-a diminuat uşor (de la 46% respondenţi în no- de modernizare a societăţii în vederea apropierii de iembrie 2011 până la 38% în aprilie 2012) [10] din standardele UE în baza unor indicatori verifi cabili. motive bine cunoscute (incoerenţa în promovarea În contrast, disponibilitatea populaţiei de a accep- reformelor democratice şi impactul crizelor „veşni- ta un orizont mai mare de aşteptare şi unele costuri ce” / permanente asupra factorului uman – criza po- inevitabile pe care le comportă procesul de europe- litică, economică, socială, identitară, transnistreană nizare depinde în mod direct de încrederea ei faţă de ş.a.m.d.), motive ce continuă să aibă un impact ne- calitatea guvernării şi activitatea instituţiilor statului gativ asupra funcţionalităţii instituţiilor statului şi, Republica Moldova. deci, asupra actului guvernării. Din păcate însă, aşa cum demonstrează rezulta- Drept rezultat, populaţia ţării noastre, de mul- tele diverselor sondaje de opinie realizate în ultimii tă vreme, şi-a pierdut încrederea în oamenii politici ani, populaţia ar putea fi caracterizată printr-o atitu- şi în instituţiile statului, care ar fi trebuit să lucreze dine ambiguă faţă de vectorul / direcţia dezvoltării pentru ei. De altfel, gradul de încredere este scăzut Republicii Moldova: pe de o parte, o largă acceptare nu numai în toate instituţiile publice – guvern, par- a ei, iar pe de altă parte, o anumită îndoială în legă- lament, preşedinte, justiţie, partide politice –, dar şi tură cu modul în care sunt realizate reformele de- în sindicate, ONG-uri şi chiar în bănci. În acelaşi mocratice (politice, economice, sociale). Astfel, timp, o analiză pertinentă a rezultatelor sociologice majoritatea populaţiei (69%) consideră că direcţia obţinute relevă şi o repartiţie teritorială neomoge- în care merg lucrurile în Republica Moldova este nă a percepţiei populaţiei referitor la evenimente- una greşită. Totuşi ponderea persoanelor cu această le sociale şi politice din ultimii ani din Republica părere s-a diminuat în aprilie 2012 cu 14,5% faţă Moldova, precum şi în ceea ce priveşte dimensi- de rezultatele obţinute în noiembrie 2011, atingând unea schimbărilor economice, politice şi sociale aproximativ acelaşi nivel al nemulţumirii evalu- viitoare. at de Barometrul de Opinie Publică în iulie 2009 Există însă şi diferenţe vizibile de viteză în ceea (67,4%). ce priveşte reacţiile / atitudinile politice ale parte- De fapt, populaţia contestă nu valorile democra- nerilor din cadrul AIE şi ale opozanţilor politici în ţiei pluraliste (statul de drept, respectarea drepturilor frunte cu PCRM, aşa cum există şi diferenţe eviden- omului şi a libertăţilor fundamentale, independenţa te în ceea ce priveşte opţiunile viitoare ale electo- justiţiei, combaterea corupţiei, respectarea libertăţi- ratului privind efi cienţa actului guvernării şi, deci, lor mass-media şi promovarea societăţii civile), ci efi cacitatea reformelor democratice promovate de democraţia formală, de vitrină, modul de realizare actuala clasă politică prin prisma opţiunii de inte- concretă a valorilor inerente unei democraţii func- grare europeană. Mai pe scurt, este vorba de anumi- ţionale, în care politica (şi politicul) ar fi un factor te clivaje sociale şi politice care devin tot mai pro- mobilizator (şi nu fl uid), iar economia ar crea un trai vocatoare în contextul proceselor democratice ce au decent pentru populaţie (conform aceluiaşi sondaj loc în ţara noastră. realizat de Centrul de Analize şi Investigaţii Soci- Practica societăţilor democratice occidentale ologice, Politologice şi Psihologice „CIVIS”, cea arată că este greu să realizezi şi să menţii o guver- mai importantă problemă care trebuie rezolvată în nare democratică stabilă într-o societate plurală. Republica Moldova este ridicarea nivelului de viaţă Premisele obligatorii pentru o democraţie stabilă – 70% din respondenţi). sunt omogenitatea socială şi consensul politic, iar Cel mai mare insucces al AIE este că de când cauzele instabilităţii şi prăbuşirii democraţiei sunt: s-a instalat la guvernare (iulie 2009), procentajul divizările sociale profunde şi diferenţierile politice cetăţenilor care ar vota eventual aderarea la UE a în interiorul societăţilor plurale. scăzut cu 15–20%, opţiunea respectivă intrând în Principalele două criterii în defi nirea unei socie- concurenţă cu opţiunea integrării eurasiatice. Alian- tăţi plurale derivă dintr-un text al lui Harry Eckstein ţa pentru Integrare Europeană prin însăşi denumirea (distins profesor de cercetare de la Departamentul sa discreditează opţiunea europeană a Republicii de Ştiinţe Politice al Universităţii din California Ir- Moldova, din cauza modului în care guvernează vine, SUA), preluate mai târziu şi de Arend Lijphart ţară şi în urma implicării într-un şir de scandaluri cu (unul dintre cei mai infl uenţi politologi din lume). caracter politic sau de corupţie. În primul rând, societatea trebuie să fi e traversată de Euroscepticismul moldovenilor a devenit în ul- clivaje structurale (religioase, ideologice, lingvisti-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 53 Akademos ce, regionale, culturale, rasiale sau etnice). În al doi- gust 2012) şi Chişinău (25 martie şi 16 septembrie lea rând, trebuie ca aceste clivaje să prindă contur în 2012) [13] până la convulsiile provocate de Grupul spaţiul competiţiei politice. Acest lucru echivalează de iniţiativă al Partidului Social Democrat pentru cu organizarea grupurilor omogene, delimitate de li- desfăşurarea referendumului republican legislativ niile care separă societatea în versanţi sociali opuşi privind aderarea Republicii Moldova la tratatele de doi câte doi, în jurul propriilor partide politice, gru- constituire a Comunităţii Economice Eurasiatice, de puri de interes, mijloace de comunicare în masă şi formare a teritoriului vamal unic şi de constituire a instituţii de învăţământ [11]. Uniunii Vamale [14], confi rmă încă o dată că agre- Astfel, o societate plurală este o societate di- garea socială este extrem de grav afectată şi are un vizată de ceea ce H. Eckstein numea „clivaje seg- potenţial nesemnifi cativ de reparaţie imediată. Cu mentale”, care, pentru ţara noastră, sunt de natură alte cuvinte, se observă o tendinţă în perpetuarea politică, ideologică, socioeconomică, lingvistică, unor clivaje sociale şi politice mai vechi (unionism etnică şi mai puţin, pe moment, de natură religioasă. – moldovenism, unitarism – federalism, vectorul Pentru o democraţie stabilă sunt necesare consensul european – proiectul estic ş.a.), care pot fi numite şi politic (fi ind o formă a consensului social, el con- provocări la adresa statului Republica Moldova. stă în acordul liber exprimat al cetăţenilor asupra Astăzi societatea noastră este fracturată şi se afl ă autorităţii, puterii politice şi actului de guvernare; între cele două opţiuni de dezvoltare a ţării: orien- termen demonetizat de o prea deasă întrebuinţare şi tarea vestică (prioritate / idee naţională lansată în de un anumit lider politic) şi agregarea socială (în programul de guvernare al AIE, în care integrarea eu- sensul articulării diverselor interese ale cetăţenilor; ropeană este declarată drept o prioritate fundamenta- termen cu o nuanţă puţin diferită de cel al integră- lă a politicii interne şi externe a Republicii Moldova, rii sociale). În prezent însă este practic imposibil de iar în prezent dialogul moldo-comunitar este axat pe cuantifi cat şi chiar de rezolvat mai multe procese continuarea negocierilor privind noul acord de aso- de dezagregare socială din ţara noastră cum ar fi : ciere dintre ţara noastră şi UE, crearea zonei de co- degradarea forţei de muncă şi excluziunea socială, merţ liber aprofundat şi comprehensiv, precum şi pe dezagregarea familiilor şi abandonul copiilor, creş- domeniul liberalizării vizelor) şi cea estică (susţinută terea corupţiei şi a crimei organizate, creşterea vio- de forţele politice de stânga în frunte cu PCRM, de lenţei economice şi sociale, polarizarea accentuată a vechea putere politică, marcată în anii 2001-2009 de societăţii şi scăderea securităţii cetăţeanului ş.a. sechelele unei guvernări confuze şi inefi ciente). Criza politică (de guvernare), pe care o traver- Fără a detalia, vom menţiona doar că procesul sează ţara noastră, doar catalizează apariţia unor european de integrare este cel mai vechi dintre toate confl icte sociale, capabile, pe fundalul descreşterii proiectele de regionalizare, iar despre ideea unifi că- economice, să alimenteze puternic clivajele socia- rii europene, care are o istorie foarte veche, ştiu toţi le existente. Acestea se pot baza pe factori precum cei cointeresaţi de această problematică, existând diferenţele în venituri şi în prosperitate, diviziuni şi o bogată literatură ştiinţifi că de natură fi losofi că, lingvistice şi politico-ideologice, diferenţieri urban politologică, sociologică, economică. Cât priveşte / rural ori de factură locală / regională, diferenţe de proiectul estic, cel mai „proaspăt” / nou proiect de clasă / grup social etc. În acelaşi timp, diviziunile regionalizare vizavi de UE, MERCOSUR, NAFTA critice în cadrul unui sistem social pot conduce şi la sau ASEAN, este de remarcat că doctrina eurasiatică un confl ict politic. O criză politică, atestată în Re- are o istorie fascinantă de aproape 90 de ani [15], publica Moldova de mai mulţi ani, alături de criza având însă şi rădăcini adânci – curentul politico-ide- economică, de criza fi nanciară, criza educaţiei, a ologic rus al slavofi lilor din prima jumătate a sec. ocrotirii sănătăţii, precum şi o criză socială profun- XIX [16], creându-se la Chişinău şi un Centru coor- dă polarizează şi mai mult societatea. donator pentru integrarea eurasiatică [17]. Tensiunile sociale şi politice din ultimii ani, din În prezenţa factorilor generatori menţionaţi (eco- păcate, dovedesc prezenţa mai multor impedimen- nomici, politici, ideologici, sociali, culturali etc.) de te în consolidarea societăţii noastre. Astfel, eveni- clivaje sociale şi politice, în societatea noastră se mente acute din ultimul timp, începând cu nemul- intensifi că defi citul democraţiei (termen introdus în ţumirile din iarna anului 2011-2012 exprimate în limbajul politic de către eurodeputatul conservator stradă de aşa-zisele congrese civice desfăşurate de britanic Bill Newton Dunn, care l-a folosit pentru PCRM [12], marşurile unioniştilor (organizate de prima dată în 1986, într-un document controversat, Platforma civică „Acţiunea 2012”) şi ai opozanţi- cu titlul Why the public should be worried by the lor acestora la Cahul (22 iulie 2012), Bălţi (5 au- EEC’s democratic defi cit) cu toate manifestările

54 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe politice sale bine cunoscute (apatie politică, absenteism, ne- 3. Despre unele referiri la conceptul de „bună gu- încredere în clasa politică, individualism exacerbat, vernare” care se regăsesc şi în Tratatul de la Lisabona intoleranţă faţă de altă opinie, rată scăzută a partici- vezi: Marinică C.E. Promovarea şi protecţia drepturilor pării civice şi, deci, excluziunea de la viaţa politică omului în administraţia publică. În: Drepturile omului, 2008, Bucureşti, nr. 2, p. 9-10 [online]. http://www.irdo. şi socială), se atestă o activitate nerelevantă a aşa- ro/fi le.php?fi siere_id=524&inline= (vizitat 25.08.2012). zisei tehnocraţii şi o activitate inefi cientă a birocra- 4. Citat după Iris M. Guvernare pentru dezvoltare ţiei de stat extinse, a aparatului funcţionăresc (după (Curs master SDI). Bucureşti, 2011 [online]. http://www. A. Toffl er, „partidul invizibil al birocraţiei”), dar şi o in- scribd.com/iris%20mihai/d/47719231-Guvernare-pen- te racţiune nesatisfăcătoare dintre ONG-uri şi structu- tru-dezvoltare-curs (vizitat 16.04.2012). rile abilitate ale statului. Asta pentru că într-o demo- 5. Duţu P. Buna guvernare în actuala criză econo- craţie funcţională, infl uenţarea deciziilor politice care mico-fi nanciară. În: Impact strategic, 2009, Bucureşti, afectează viaţa socială şi economică a cetăţenilor se nr. 4 (33), p. 30-40 [online]. http://www.scipio.ro/ docu- realizează prin implicarea activă a societăţii civile în ments/41456/267466/Impact+Strategic+4-2009+ro (vi- zitat 25.08.2012). treburile publice. Astfel, sectorul „trei” al societă- 6. A se vedea: Dicţionar de politică. Oxford / Co- ţii, fi ind un mecanism reglator, complementar celor ord. de L. McLean. Bucureşti: Univers Enciclopedic, instituite constituţional, trebuie să devină şi în ţara 2006, p. 383-384. noastră un actor important în procesul decizional şi, 7. Vezi: Programele de activitate a Guvernului. deci, un element inerent în procesul colaborării cu in- În: http://www.gov.md/ lib.php?l=ro&idc=445 (vizitat stituţiile statului la nivel naţional şi local. 13.05.2012); Proiecte de acte legislative. În: http://www. În concluzie: calitatea guvernării ca problemă parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegisla- de efi cacitate a puterii politice în Republica Moldo- tive/tabid/61/Default.aspx (vizitat 13.09.2012). 8. A se vedea: Boţan I., Prohniţchi E. Republica va este una complexă şi destul de importantă pentru Moldova – „o poveste de succes ” pentru Uniunea Euro- destinul cetăţenilor şi al societăţii în ansamblu. Pu- peană? În: Guvernare şi democraţie. Revistă de analiză şi nerea în aplicare a elementelor principale de bună sinteză, 2011, nr. 1 (7), p. 10-11 [online]. http://www.e- guvernare (participarea, incluziunea, transparenţa şi democracy.md/fi les/guvernare-democratie-07-ro.pdf (vi- responsabilitatea) devine imanent necesară în actul zitat 13.05.2012); Negru N. Guvernarea AIE, aproape de guvernării. succes. În: http://www.jurnal.md/ro/news/guvernarea- Este foarte greu pentru orice putere politică ca, aie-aproape-de-succes-372305/ (vizitat 21.09.2012); Trei după două decenii de deziluzii, societatea să se poa- ani de guvernare democratică la Chişinău: „Poveste de tă coagula, să se poată agrega de aşa manieră încât succes” pe banii străinilor. În: http://www.adevarul.ro/ moldova/economie/Poveste_de_succes-pe_banii_strai- democraţia să fi e lucrativă, iar eforturile guvernan- nilor_0_780521980.html (vizitat 25.09.2012). ţilor să se concentreze programatic pe obiective 9. Vezi: Barosso speră ca Acordul de Asociere de reconstrucţie şi revigorare economico-socială cu Republica Moldova să fi e semnat în anul 2013. În: în conformitate cu rigorile europene. În contextul http://www.timpul.md/articol/barosso-spera-ca-acordul- existenţei mai multor probleme legate de promova- de-asociere-cu-rm-sa-fie-semnat-in-anul-2013-36834. rea reformelor democratice profunde şi de reactu- html (vizitat 05.09.2012); Ashton: Mă bucur să văd ce se alizarea unor provocări interne şi externe (în cazul întâmplă în Republica Moldova. În: http://unimedia.info/ nostru – clivaje sociale şi politice) la adresa statului, stiri/ashton-ma-bucur-sa-vad-ce-se-intampla-in-republi- ca-moldova-52075.html (12.09.2012); Daca va continua factorii decizionali sunt obligaţi să instituţionalize- reformele, Republica Moldova are şanse reale de integra- ze mecanismele şi structurile adecvate de articulare re în UE. În: http://karadeniz-press.ro/kara/daca-va-con- şi agregare a intereselor tuturor cetăţenilor. Prin ur- tinua-reformele-r-moldova-are-sanse-reale-de-integrare- mare, noţiunea de bună guvernare ar avea la origine in-ue/ (vizitat 24.08.2012). recunoaşterea importanţei unor abordări democrati- 10. Vezi: Barometrul de Opinie Publică. Republi- ce ale procesului de dezvoltare umană şi socială. ca Moldova, aprilie 2012 / Realizat de Centrul de Ana- lize şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psiholo- Bibliografi e gice „Civis”. Chişinău: IPP, 2012, p. 8, 37, 51, 70, 79, 1. Vezi: Les principaux éléments de la bonne gou- 87, 92, 95; Boţan I. Integrarea europeană prin prisma vernance. În: http://bonnegouvernance.monsite.wana- rezultatelor BOP. În: http://www.e-democracy. md/mo- doo.fr/page7.html (vizitat 25.08.2012). nitoring/politics/comments/european-integration-bpo/ 2. (DOC) Iată mesajul Angelei Merkel pentru Re- (vizitat 10.07.2012); Sondaj la nivel naţional. Uniunea publica Moldova! În: http://tribuna.md/2012/08/25/doc- Europeană – marea provocare a Republicii Moldova iata-mesajul-angelei-merkel-pentru-republica-moldova/ (II). În: http://www.viitorul.org/doc.php?l=ro&idc= (vizitat 25.08.2012). 298&id=3558 (vizitat 27.09.2011); Cauzele creşterii eu-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 55 Akademos roscepticismului în Republica Moldova. Opinia experţi- 12. A se vedea: Congresul civic a îndemnat gu- lor. În: http://social.moldova.org/news/cauzele-cresterii- vernarea Moldovei să dizolve Alianţa pentru Integrare euroscepticismului-in-republica-moldova-opinia-exper- Europeană. În: http://www.infotag.md/noutati/592464/ tilor-230684-rom.html (vizitat 29.05.2012); Croitoru V. (vizitat 12.12.2011); 1 Mai, exploatat politic. Lupta par- Alianţa pentru compromiterea integrării europene. În: tidelor pentru solidaritatea muncitorilor. În: http://www. http://www.fl ux.md/articole/13364/ (vizitat 18.05.2012); union.md/uinfo/mass-media/1-mai-exploatat-politic- Detalii privind fl uctuaţia opiniei publice din Republica lupta-partidelor-pentru-solidaritatea-muncitorilor (vizitat Moldova asupra opţiunii de aderare la UE, vezi: Baro- 02.05.2012). metrul de Opinie Publică / Institutul de Politici Publice. 13. Vezi, spre exemplu: Marşul Unirii, la Chişinău. Republica Moldova, 2001-2012. În: http://www.ipp.md/ Peste 10000 de persoane sunt aşteptate să participe la eve- lib.php?l=ro&idc=156 (vizitat 13.08.2012). niment. În: http://www.publika.md/marsul-unirii--la-chi- 11. Vezi mai detaliat: Zamfi ra A. Contribuţia teo- sinau--peste-10-000-de-persoane-sunt-asteptate-sa-par- retică a lui Arend Lijphart în studiul comparat al soci- ticipe-la-eveniment_1034331.html (vizitat 16.09.2012); etăţilor multiculturale. În: Sfera Politicii, 2009, nr. 137, Negru N. După Marşul Unirii. În: http://www.jurnal.md/ p. 66-85 [online]. http://www.sferapoliticii.ro/sfera/pdf/ ro/news/dupa-marsul-unirii-347494/ (vizitat 18.09.2012); Sfera_137.pdf (vizitat 15.09.2012). Marşul unirii – un reproş la adresa clasei politice. În: http://www.europalibera. org/content/article/24711285. html (vizitat 18.09.2012); Despre unionism. În: http:// www.europalibera.org/content/article/24709787.html vi- zitat 18.09.2012 (vizitat 18.09.2012). 14. Vezi: Comisia Electorală Centrală a totalizat rezultatele verifi cării listelor de subscripţie prezen- tate de Grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea refe- rendumului republican legislativ. În: http://www.cec. md/?pag=news&tip=comunicat&opa= view&id=614&l= (vizitat 15.08.2012). 15. A se vedea: Grosu A. Doctrina euroasiatică, între teorie şi practică. În: http://www.timpul.md/arti- col/doctrina-euroasiatica-intre-teorie-si-practica-34068. html (vizitat 26.05.2012); Евразийство. În: http://www. gumer.info/ bibliotek_Buks/Polit/Dict/06.php (vizitat 20.07.2012); Евразийство. În: http://ru.wikipedia.org/ wiki/ (vizitat 20.07.2012); Евразийство (концепция) - История русской культуры. În: www.countries.ru/li- brary/russian/evraz.htm (vizitat 13.09.2012). 16. Vezi mai detaliat: Varzari P. Istoria gîndirii politice (Note de curs). Chişinău: Pontos, 2011, p. 246- 248 [online]. http://ro.scribd.com/doc/96624708/P-var- zari-igp-Note-de-Curs-Chisinau-Pontos-2011-1 (vizi- tat 22.07.2012); История политических и правовых учений. Учебн. для вузов / Под общей ред. В.С. Нерсесянца. Москва: Изд-во НОРМА, 2004, р. 570- 579 [online]. http://www.alleng.ru/d/jur/jur166.htm (vi- zitat 13.09.2011). 17. Vezi: Pendea Cr. Forţele pro-euroasiatice din Moldova se vor uni într-o largă coaliţie. În: http://tribu- na.md/2012/08/29/fortele-pro-euroasiatice-din-moldo- va-se-vor-uni-intr-o-larga-coalitie/ (vizitat 29.08.2012); Un Centru coordonator pentru integrarea eurasiatică şi-a început activitatea în Moldova. În: http://www.infotag. md/noutati/596751/ (vizitat 29.08.2012); În Moldova şi-a început activitatea Centrul coordonator pentru in- tegrarea eurasiatică. În: http://www.newsmoldova.md/ Iurie Matei. Mama. 1996, ulei/pânză, 150x80 cm. politics/20120829/192029040.html (vizitat 29.08.2012).

56 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe politice

PARTENERIATUL stituţii neguvernamentale care activează în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor omului, a valorilor CIVIL-MILITAR: de bază ale societăţii privind pericolele interne şi ex- ABORDĂRI TEORETICO- terne, dar şi un sistem corespunzător de acte legisla- tive (regulamente, declaraţii, programe etc.), organi- METODOLOGICE zaţii neguvernamentale [2, p. 12]. În pofi da acestei expuneri, securitatea naţională reprezintă gradul de Drd. Vitalie MARINUŢĂ protecţie a intereselor importante, a drepturilor şi li- bertăţilor persoanei, societăţii şi statului împotriva ameninţărilor externe sau nivelul absenţei pericolelor CIVIL-MILITARY PARTNERSHIP: THEORETI- CAL AND METHODOLOGICAL APPROACH pentru drepturile şi libertăţile omului, interesele şi In order to prevent the army manipulation and valorile de bază ale societăţii şi statului. its unconstitutional exploitation, but also in order to Deşi problema cercetării sistemului de securita- provide a unique approach as regarding the consoli- te naţională nu constituie subiectul prezentei lucrări, dation and further development of the military area, trebuie să afi rmăm că suntem de acord cu defi niţia the transparency of its activity shall be ensured. The dată. Aceasta ne permite să acordăm atenţie relaţiei society needs a monitoring mechanism that includes dintre stat şi societate, în contextul exploatării poten- the state institutions, legal regulations and procedu- ţialului şi posibilităţilor organismului militar pentru res that ensure the connection of the civil-military a obţine scopul de bază al securităţii naţionale: atât relations. That resides in the specifi c character of the protecţia omului şi a societăţii, cât şi a statului. security area, especially that of the army that is the element that leads to the existence of multiple as- În cadrul procesului dat, comandamentul militar pects of the civil-military relations paradigm. în niciun caz nu trebuie să se afl e în afara domeniu- lui de stat, iar comandamentul de stat să-şi piardă

funcţiile militare în contradicţie evidentă cu teoria şi În contextul abordării problemei privind relaţii- practica dezvoltării militare. Conştientizarea esenţei le civil-militare şi controlul civil democrat ca formă categoriei de „comandament”, „conducere” în ori- deosebită a organizării acestora în stat, menţionăm ce domeniu al vieţii sociale, înclusiv militare, este că scopul dezvoltării unui asemenea format de re- o condiţie obligatorie pentru determinarea corectă a laţii dintre stat şi societate reprezintă, întâi de toate, rolurilor şi funcţiilor organelor de conducere, a vari- securitatea acestuia. Asigurarea securităţii constă în antei optimale a structurii acestora, o premisă pentru crearea unui echilibru dintre stat şi societate. Posibili- îmbunătăţirea metodelor de lucru ale structurilor ad- tatea de asigurare a mecanismului respectiv rezidă în ministrative, elaborarea şi implementarea noilor teh- garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. nologii informaţionale, a resurselor tehnice ca factori Unul dintre fondatorii teoriei securităţii, Th. de dezvoltare a armatei care să fi e capabilă să asigure Hobbes, în lucrarea Leviatanul a enunţat ideea des- nivelul corespunzător al securităţii naţionale. pre existenţa relaţiei reciproce dintre securitate, Toate acestea capătă o mai mare amploare luând populaţie, guvern şi stat în procesul de soluţionare în considerare faptul că sintagma de „comandament a problemei ce ţine de supravieţuire. În opinia lui militar” este aplicată atât în literatura de specialita- T. Hobbes, frica este cauza ce îl determină pe om să te, cât şi în legislaţia Republicii Moldova [3]. Însă trăiască în cadrul unei societăţi („în grup”, „în trib”, aplicarea categoriilor date refl ectă în mod diferit „în turmă”), să caute măsuri de protecţie colectivă esenţa proceselor şi fenomenelor din domeniul co- în războiul „toţi împotriva tuturor”. T. Hobbes con- mandamentului. După cum ne arată experienţa ani- chide că omul este o fi inţă civilizată prin frica sa de lor de independenţă, conceperea acestei idei de către moarte, iar acest fapt impune omul să caute diverse funcţionarii structurilor administrative este atât de forme de luptă [1, p. 95]. contradictorie, încât interpretarea terminologiei de Cele expuse confi rmă faptul că securitatea, în specialitate duce la rezultate contrare aşteptărilor. esenţă, este un fenomen sociopolitic. Aceasta pre- Din punct de vedere teoretic, comandamentul supune necesitatea de a crea un sistem de asigurare poate fi interpretat drept un ansamblu de sisteme a securităţii naţionale, unde elemente componente complexe – biologice, tehnice, sociale [4, p. 934- sunt instituţiile de stat şi instituţiile civile. 935]. Prin comandament, în cadrul sistemelor de or- Potrivit savanţilor ucraineni O. Goncearenko, ganizare şi sociale, înţelegem activitatea organelor R. Djangujin, E. Lisiţin, sistemul de securitate naţi- de conducere în raport cu elaborarea şi implemen- onală include o totalitate a structurilor de stat şi in- tarea infl uenţei comandamentului asupra societăţii

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 57 Akademos

(obiectul comandamentului). Această activitate ur- statat că deşi în limba engleză cuvântul are un sens măreşte menţinerea sistemului, îmbunătăţirea func- mai larg, sensul de bază de „control şi verifi care” nu ţionării lui şi atingerea scopurilor propuse. Scopul a dispărut. Cu toate acestea, cuvântul control este pe care îl urmăreşte comandamentul în mare parte utilizat cu sensul de „a exercita puterea, a conduce, depinde de rezultatele activităţii organelor adminis- a ordona” (to exercise authority, to direct, to com- trative, ce apar în cadrul exercitării funcţiilor sale mand) [5, p. 68]. Termenul civil (din lat. civilis – ci- prestabilite. vil, nemilitar) denotă relaţiile dintre cetăţeni – între Funcţia de comandament – succesiunea acţi- ei, cu structurile şi organizaţiile de stat (în special unilor independente şi a celor interdependente ale militare) [6, p. 972]. În etapa iniţială a cercetărilor comandamentului, a obiectelor subordonate din teoretice a concepţiei relaţiilor civil-militare, con- diverse domenii. Astfel de funcţii interdependente, trolul civil prevedea stabilirea relaţiilor dintre cetă- tipice oricărui proces de comandament, sunt: cea in- ţeni şi putere (cei care sunt la putere) şi organele de formaţională (colectarea şi prelucrarea informaţiei), drept ce se ocupă de securitate. pronosticarea şi adoptarea deciziilor, reglementarea, Conceptul de implementare a controlului civil organizarea comandamentului, realizarea controlu- a fost înaintat încă în secolul al XVII-lea în Ma- lui. Cu toate acestea, realizarea funcţiilor de coman- rea Britanie drept formă de luptă a parlamentului dament drept una dintre tipurile de activitate ce are cu monarhia pentru infl uenţa asupra armatei. Cum drept scop promovarea politicii de stat presupune monarhia reprezenta o instituţie civilă, la fel ca şi necesitatea adoptării deciziilor de rigoare, inclusiv parlamentarii, se ducea lupta pentru consolidarea în domeniul securităţii naţionale. controlului parlamentar, şi nu civil, asupra armatei Din punct de vedere teoretic, problema adoptării [7, p. 102-103]. deciziilor constă în difi cultatea de a obţine un echi- Discuţiile au continuat şi în lucrările unor au- libru între numărul impresionant de variabile. Prezen- tori. John Locke (1632–1704), bunăoară, menţiona ţa acestora ne vorbeşte despre complexitatea proce- că legea include atât principiile pe care indivizii le sului de adoptare a deciziilor de către comandament respectă prin contractul social, cât şi cele formulate şi posibila infl uenţă asupra viitoarelor evenimente. de suveran [8, p. 147]. Savantul englez Albert V. Du- În acest sens, arta de adoptare a deciziilor constă în cey a consemnat sintagma autoritatea legii (rule of abilitatea de a neutraliza incertitudinile tipice variabi- law), conform căreia „nimeni nu este mai presus de lelor de bază, ce determină esenţa deciziei adoptate. lege…, fi ecare, indiferent de rangul sau condiţia sa, Adoptarea deciziilor de acest tip, dar şi realizarea lor face obiectul legii ordinare şi se afl ă sub jurisdicţia sunt condiţionate prin capacitatea de asigurare a unui curţilor ordinare” [9, p. 189]. Expresia autoritatea nivel corespunzător al conexiunii dintre subiecţii de- legii a fost treptat aprofundată şi în alte lucrări, cu ciziilor adoptate, şi anume dintre om, societate şi stat. un conţinut mai larg, marcat deseori de dihotomia Efi cacitatea deciziilor adoptate depinde de monitori- civil-militar, pace-război: „autoritatea legii exprimă zarea acestora, fapt care presupune necesitatea de a preferinţa pentru lege şi ordine, opusă stării de anar- stabili o relaţie de interdependenţă dintre executor şi hie, război şi antagonism”[10, p. 105]. comandant în toate domeniile, mai ales în cel al secu- În Statele Unite ale Americii principiul contro- rităţii naţionale. lului civil, în sec. XVIII–XIX, reprezenta ideea con- Să analizăm geneza dezvoltării mecanismelor form căreia fi ecare cetăţean era responsabil pentru esenţiale de infl uenţă exercitată de om, societate şi protecţia naţiunii şi libertăţii, deoarece în asemenea stat asupra instrumentelor de securitate, formarea condiţii, în caz de necesitate, el va merge la război. pârghiilor de control al celor din urmă. Odată cu ideea despre faptul că Forţele Armate (FA) Conceptul de control provine din franceza ve- trebuie să reprezinte principiile democratice şi să salu- che controle – listă dublă. În Antichitate, un sta- te participarea cetăţenilor, în opinia fondatorilor SUA tu-quo anume era verifi cat prin înregistrarea dublă (în special D. Medison, A. Hamilton, S. Adams), FA a documentelor. Căpitanul unei nave a fl otei mili- de tip integrat ar trebui să devină poliţia. Însă chiar tare, de exemplu, ţinea evidenţa „rolului” echipei. şi aşa diferenţa dintre militarii profesionişti şi repre- „Controlul” era efectuat de administraţia portului zentanţii societăţii civile a fost redusă. Din acest mo- pentru a evita falsifi carea considerabilă a numărului tiv, după terminarea războiului pentru independenţă de marinari, fapt refl ectat în suma alocării resurselor a fost redusă considerabil componenţa armatei, fapt materiale. care s-a refl ectat în îngrijorările tânărului stat de- Prin analiza lexicală a vocabulei control, luând mocrat în ceea ce priveşte structurile militare şi rolul în consideraţie caracterul analitic al limbii, am con- lor. În secolul al XVIII-lea erau încă proaspete amin-

58 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe politice tirile despre implicarea armatei în scopul reprimării tarea la noile realităţi de securitate, în perioada sep- opoziţiei politice în Marea Britanie în perioada re- tembrie 1992 – noiembrie 1994, în cadrul forumului gimului lui O. Cromwell (1599–1658), iar unul din OSCE pentru colaborare în domeniul securităţii, ţă- motivele marilor tensiuni ce au dus la declanşarea rile participante au elaborat Codul deontologic al Or- Revoluţiei Americane (1763–1791) a fost introduce- ganizaţiei pentru Securitate şi Cooperare Europeană rea trupelor militare engleze pe teritoriul american. (OSCE) ce cuprinde aspectele securităţii (în conti- Coloniştii, care se considerau egali în drepturi cu bri- nuare – Cod deontologic) [15, p. 12]. Documentul tanicii, erau împotriva unei atare ingerinţe, afi rmând respectiv a devenit baza de identifi care a direcţiei şi că asemenea acţiuni ar fi fost inadmisibile în Marea principiilor de reglementare a activităţii naţionale şi Britanie [11, p. 11]. internaţionale a statelor în domeniul politico-mili- Cel mai bine a evidenţiat importanţa parteneri- tar în cadrul sistemului securităţii europene ce este atului şi perspectiva capacităţilor civil-militare, în în proces de dezvoltare. Codul deontologic a fost anul 1944, generalul american Dwight David Eisen- aprobat de şefi i de state şi de guverne din 52 de ţări hower: „Cu cât voi elimina mai repede problemele care au participat la Summitul pentru securitate şi care sunt din afara domeniului militar, cu atât voi fi colaborare în Europa, la Budapesta, în decembrie mai fericit! ... Câteodată mă gândesc că trăiesc zece 1994, iar la 1 ianuarie 1995 a obţinut puterea unui ani în fi ecare săptămână, din care nouă ani sunt de- document politic [16, p. 89]. dicaţi problemelor politice şi economice ... şi acest O particularitate a documentului respectiv o con- lucru îmi dă cumplite dureri de cap. Resurse de apă stituie prevederile referitoare la controlul politic, de- insufi ciente, lipsa curentului electric, lipsa de ali- mocratic şi principiile de exploatare ale FA, ale for- mente, lipsa carburanţilor şi cadavrele împrăştiate maţiunilor militare şi ale forţelor interne de securitate în tot oraşul...”[12, p. 44]. şi poliţie. Codul deontologic reglementează aspectele Samuel Huntington a identifi cat mai multe ti- care în trecut intrau în jurisdicţia internă a statului. puri de control civil, care au sau nu au în vedere Scopul documentului este de a transmite controlul intervenţia statului: control civil subiectiv, control asupra tuturor forţelor şi serviciilor care participă la civil prin clasa socială, control civil obiectiv etc. realizarea monopolului statului în ceea ce priveşte [13, p. 213-335]. aplicarea sau pericolul aplicării forţei în cadrul sta- Adaptarea trăsăturilor democratice de către con- tului sau în afara hotarelor acestuia prin institutele trolul civil s-a produs în contextul dezvoltării de- independente create în conformitate cu legea. Toate mocraţiei în ţările din Europa Occidentală şi SUA. forţele şi serviciile care fac parte din cadrul sistemu- Drept rezultat, a avut loc o evoluţie internă a con- lui de asigurare a securităţii şi apărării statului tre- ceptului de control civil, care a obţinut însemnăta- buie să subscrie principiilor legale, democratice ale tea implicită de cea a controlului democratic, adică neutralităţii, să respecte drepturile omului, precum şi formele de organizare a relaţiilor civil-militare prin normele dreptului internaţional umanitar. Din acest care societatea, prin intermediul organelor puterii de motiv, în Codul deontologic se vorbeşte despre „con- stat, organizaţiilor neguvernamentale etc., participă trolul politico-democratic”[15, p. 7]. în procesul de adoptare a deciziilor în domeniul se- Modifi carea termenului control civil în control curităţii naţionale şi asigură dezvoltarea armonioasă democratic sau control politico-democratic, cu alte a acestuia. cuvinte, „modernizarea” termenului de bază a avut Problema dezvoltării relaţiilor civil-militare loc în urma axării cercetărilor problematicii relaţi- echilibrate a devenit extrem de actuală după destră- ilor civil-militare în ţările postcomuniste pe ideea marea blocului socialist şi a URSS. Din acest motiv, că sarcina principală a democraţiei la etapa iniţia- sfârşitul Războiului Rece şi a epocii de „confruntare lă trebuie să fi e implementarea controlului asupra dintre două blocuri”[14, p. 66-67] a pus pe agenda structurilor militare de către organele puterii de stat. zilei problema privind reforma sistemului de secu- Conceptele menţionate se referă la controlul realizat ritate în zona de responsabilitate a OSCE, inclusiv de structurile de stat ce au fost alese pe o cale de- implementarea unei forme democratice a controlu- mocratică, însă era ignorat un asemenea detaliu pre- lui asupra sferei militare. Realizarea reformelor de cum faptul că, odată cu schimbările din cadrul so- rigoare este determinată de una dintre condiţiile ne- cietăţii şi principiile de formare a puterii de stat, se cesare pentru integrarea noilor state democrate din modifi că şi armata. Europa Centrală şi de Est în asemenea structuri cum În condiţiile modifi cărilor continue, delegarea sunt UE şi NATO. funcţiilor de control unei singure instituţii de stat nu În vederea depăşirii problemelor ce ţin de adap- va avea rezultatele scontate. În afară de aceasta, tre-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 59 Akademos buie luat în considerare faptul că posibilităţile iniţiale contravin legislaţiei naţionale sau internaţionale re- ale statelor comuniste, cu un sistem politic birocratic cunoscute de SUA [20, p. 26]. şi cvasiteocrat, în mod considerabil diminuau posibi- Un element important al democraţiei pe care îl litatea implementării cu succes a relaţiilor civil-mi- poate asigura societatea civilă este implicarea ei în litare care au fost adoptate de sistemele politice de relaţia cu statul, ca generator al transformărilor. O dictatură postmilitară din statele Americii Latine [17, societate civilă consolidată creează premisele unei p. 234]. Nu a fost conştientizată necesitatea imple- „democraţii calitative”. Societatea civilă constitu- mentării controlului asupra fostei nomenclaturi de ie un mecanism de supraveghere şi control asupra partid care a rămas la guvernare şi demonstra impo- statului şi o pârghie prin care acesta este presat să sibilitatea de a exercita funcţiile de rigoare în noile adopte reforme în ritmuri accelerate. O societate ci- circumstanţe, limitându-se la adoptarea deciziilor vi- vilă precară implică o „democraţie superfi cială”, cu zând aspecte ce ţin de propriile necesităţi. o participare slabă a populaţiei [21, p. 74]. Necesităţile de a asigura în egală măsură parti- Califi cativul civil semnifi că, mai întâi, „tipic ce- ciparea atât a societăţii civile, cât şi a statului la ela- tăţeanului conştient”, „direcţionat în favoarea soci- borarea politicii de securitate şi apărare, axarea acti- etăţii”, şi, în ultimul rând „civil, nemilitar”. Altfel vităţii organismului militar asupra creării condiţiilor spus, controlul democratic este o pârghie pentru ce- corespunzătoare pentru asigurarea unei dezvoltări tăţean, un element activ şi indispensabil al societăţii democratice durabile a statului a devenit rezultatul civile. O particularitate a celei din urmă este prezen- aplicării termenului „control democrat-civil”. ţa cetăţenilor capabili să-şi decidă soarta. Cu toate acestea, traducerea termenului englez Cu alte cuvinte, „societatea civilă” este un dome- civil control în limba română poate avea două va- niu în care cetăţenii soluţionează anumite probleme, riante: control civil (care exprimă sensul „clasic” îşi asumă responsabilitatea pentru bunăstarea comu- al termenului englez) şi control social – o situaţie nă. Anume subiecţii societăţii civile (totalitatea cetă- similară întâlnim în limba rusă în cazul termeni- ţenilor, a uniunilor şi asociaţiilor libere ale acestora, lor гражданский контроль şi общественный care sunt în afara institutelor de stat), constituie pâr- контроль. Un asemenea dualism în ceea ce priveşte ghiile ce asigură echilibrul dintre interesele omului, perceperea termenului iniţial a devenit motivul in- ale societăţii şi ale statului, stabilesc mecanismele de terpretării simpliste a semnifi caţiei acestuia, terme- asigurare a propriilor interese prin intermediul siste- nii „control civil”, „control civil-democrat” şi „con- mului puterii de stat şi al statului creat de sine însuşi. trol social” începând să fi e percepuţi drept sinoni- Societatea nu mai are nevoie să-şi asigure evoluţia me. Astfel, în Concepţia reformei militare, adoptată continuă, iar statul şi autorităţile centrale şi locale de Parlamentul Republicii Moldova în anul 2002, se sunt elementele ce îndeplinesc această sarcină. aplică termenul „control de către societatea civilă” Fundamentarea termenului „control civil” dez- şi „control democratic”[18]. văluie esenţa termenului „control civil democratic” Controlul civil constituie mecanismul de auto- care a intrat în uz în Republica Moldova, inclusiv reglementare în cadrul sistemelor sociale (grupuri, în bazele normativ-juridice, sub infl uenţa savanţilor colective, organizaţii, în societate, în general), fapt occidentali (H. Born, K. Donelli ş.a.). realizat prin intermediul reglementărilor normative Apariţia sintagmei „domeniu militar” a fost deter- ale comportamentului oamenilor (moral, de drept, minată de evoluarea teoriei militare privind relaţiile administrativ ş.a.). Controlul civil este elementul civil-militare, unde controlul „democrat” sau „civil” institutelor sociale care asigură respectarea norme- viza doar forţele armate. În literatura de specialitate, lor sociale, cerinţele normative şi limitele în ceea în mare parte se acordă atenţie necesităţii de a asigura ce priveşte comportamentul. Element al conducerii controlul efi cient al FA (S. Huntington, M. Janowitz, sociale, controlul civil funcţionează după principiul D. Burk, K. Danopulos, D. Ziker ş.a.). Nevoia de a legăturii inverse [19, p. 562]. Crearea condiţiilor modifi ca abordările din teoriile existente se bazează pentru asigurarea stabilităţii sociale şi a schimbări- pe faptul că în multe state (Italia, Franţa, Turcia), in- lor pozitive în cadrul sistemului social este una din- clusiv în ţările postcomuniste (Rusia, Belarus, Serbia, tre funcţiile principale ale unui asemenea control. Ucraina), în afară de armată există şi alte structuri mi- Controlul civil asupra sferei militare, în mod litarizate (mai puţin numeroase decât armata), pentru special în domeniul juridic, este foarte bine refl ectat înarmarea cărora la fel sunt alocate resurse fi nanciare în cazul SUA. În această ţară, acţiunile militare sunt etc. [22, p. 3]. Asemenea formaţiuni joacă un rol activ minuţios verifi cate de legislaţie. Astfel, niciun sol- în viaţa sociopolitică, spre deosebire de armata clasi- dat nu este obligat să execute ordinele militare care că, mai ales în ţările în curs de tranziţie.

60 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe politice

O abordare similară a elementelor controlului funcţii cu caracter de consiliere, care presupun un civil democrat se refl ectă în Codul deontologic, mecanism de consultare şi schimb de informaţie. unde prin forţe armate se face referinţă nu doar la Însă trebuie să recunoaştem că problemele le- structurile direct subordonate ministrului Apărării, gate de implementarea controlului civil democra- ci şi la forţele de ordine interne, serviciile secrete şi tic nu-şi vor pierde actualitatea, ele fi ind nu numai poliţie [15, p. 8]. complicate, dar şi contradictorii. Aceasta rezidă în Să trecem la analiza esenţei controlului civil caracterul specifi c al domeniului de securitate, în asupra domeniului militar. În linii generale, este o general, şi al armatei, în special, element ce condi- metodă de reglementare socială, în care scopul fi nal ţionează aspectul multilateral al paradigmei relaţii- este identifi carea fenomenelor negative din cadrul lor civil-militare. Armata este creată şi există pentru domeniului militar, facilitarea soluţionării proble- a asigura securitatea militară a societăţii şi, într-o melor şi contradicţiilor emergente, dar şi a colectării anumită măsura, refl ectă puterea reală a societăţii. informaţiilor cu transmiterea ulterioară către struc- Însăşi armata în anumite circumstanţe poate deveni turile competente. Din acest punct de vedere, con- o sursă de pericol pentru societate, evident, în cazul trolul civil asupra domeniului militar este un sistem în care se distanţează vizibil de interesele acesteia. de institute de stat şi sociale şi al măsurilor imple- Astfel, pentru prevenirea tentativelor de mani- mentate de acestea, care asigură legalitatea şi raţi- pulare a armatei şi a exploatării ei neconstituţionale, onalitatea politicii militare a statului, transparenţa dar şi în scopul obţinerii unei abordări unice în ceea maximă a domeniului militar, caracterul democratic ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea domeniului al relaţiilor civil-militare în stat [23, p. 60]. militar, este necesară asigurarea transparenţei acti- Controlul democratic civil este o metodă de vităţii acestuia. Societatea are nevoie de un meca- conducere politică a domeniului militar, teoria şi nism de monitorizare care include institutele de stat, practica de reglementare a relaţiilor civil-militare, normele legale, procedurile corespunzătoare, care, unde principiile de bază de funcţionare a organis- în fi nal, creează conexiunea relaţiilor civil-militare. mului militar sunt determinate de societatea civilă Bibliografi e (astfel asigurându-se supremaţia domeniului politic 1. Т. Гоббс, Материя, форма и власть государ- asupra celui de securitate) [24, p. 96]. Această for- ства церковного и гражданского, în Гоббс Т., mă de organizare de asemenea reprezintă o sistema- Сочинения, В 2-х т., Москва, Мысль, 1991, Т. 2, p. 95. tizare a măsurilor şi resurselor realizate de către or- 2. О. Гончаренко, Р. Джангужин, Е. Лисицин, ganele puterii de stat şi ale societăţii civile în scopul Гражданский контроль и система национальной împiedicării procesului de militarizare a societăţii, безопасности Украины, în Зеркало недели, № 35 garantării securităţii statului şi a cetăţeanului, pro- (410), 2002, c. 12. 3. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova vocării progresului structurilor militare (prevenirii pentru aprobarea Regulamentului procuraturii militare degradării acestora), asigurării respectului faţă de nr. 1633-XII din 02.11.1993, în Monitorul Ofi cial al Re- serviciul militar din partea societăţii. publicii Moldova, nr.12/384 din 30.12.1993. Savantul rus A. Vladimirov, de exemplu, con- 4. Управление, în Военный энциклопедический sideră că un asemenea control nu poate exista. În словарь, Моcква, Эксмо, 2007, c. 934-935. opinia savantului, drept categorie „de control al stă- 5. New Webster’s Dictionary and Thesaurus of the rii şi al executării” poate fi (şi este) doar un element English Language, London: Lexicon Publications, Inc. al sistemului de conducere şi al procesului de gu- Sherman Turnpile Danbury, 1993, p. 68. 6. Словарь иноязычных слов: 23 000 слов и vernare în stat. Controlul poate fi efi cace numai în терминологических соединений / Уклад. Л. Пустовіт cazul în care celelalte elemente ce includ conceptul и др., Киев, Доверие, 2000, c. 562.c. 972. de „conducere” (realizat sau în proces de implemen- 7. Alexandru Roşca, Laurenţiu Turbatu, Conside- tare) este unifi cat printr-o singură idee şi un singur raţii privind tradiţiile anglo-saxone şi continentale ale scop [25, p. 209]. conceptului „stat de drept”, în Revista de fi lozofi e, so- Defi niţia conceptului de „control”, propusă de ciologie şi ştiinţe politice, nr. 1 (155), Chişinău, 2011, p. A. Vladimirov, nu este contradictorie cu „spiritul” 102-103. 8. John Locke, Second treatise of government, NY, controlului civil democratic în cazul în care activita- Barnes & Noble Publishing, 2004, p. 147. tea autorităţii publice centrale are un caracter trans- 9. Ducey V. Albert, Introduction to the Study of the parent, iar tot ceea ce este „unifi cat printr-un scop Constitution, Elibron.com., 2000, p. 189. unic” este direcţionat întru asigurarea securităţii so- 10. Anthony W. Bradley, Keith D. Ewing, Consti- cietăţii şi a cetăţeanului. Un asemenea model al con- tututional and Administrative Law, London, Longman, ducerii politice a domeniului militar poate îndeplini 1997, p. 105.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 61 Akademos

11. David F. Trask, Democracy and Defense: Civi- странстве. Материалы международного семинара, lian Control of the Military in the United States, Washin- Симферополь, Судьба, 2003, c. 234. gton D. C., U.S. Information Agency, 1993, p. 11. 18. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldo- 12. Ciprian Popescu, Cooperarea civili-militari, o va cu privire la aprobarea Concepţiei reformei militare responsabilitate atât civilă, cât şi militară, în Forţele Te- nr.1315-XV din 26.07.2002, în Monitorul Ofi cial al Re- restre. Buletin de teorie militară. Editat de Statul Major publcii Moldova nr.117-119/975, 15.08.2002. al Forţelor Terestre, Bucureşti, nr. 1 (9), 2011, p. 44. 19. А. Новиков, Контроль общественный, în 13. Samuel Huntington, Securitatea naţională şi Политическая энциклопедия. В 2-х т. / Науч.-ред. relaţiile civil-militare, în Armata şi societatea. Culegere совет: пред. совета Г. Семигин, Москва, Мысль, 2000, de texte de sociologie militară. Coord.: Sava Nicu Ionel, Т. 1, c. 562. Bucureşti, 1998, p. 213-335. 20. Гражданский контроль за военно-силовыми 14. Vezi: Victor Juc, Difi cultăţi teoretico-metodolo- структурами государства, Москва, Гражданский gice în pronosticarea încheierii Războiului Rece, în Re- мир, 1996, с. 26. 21. Pantelimon Varzari, Ion Tăbârţă, op. cit., p. 74. vista de fi lozofi e, sociologie şi ştiinţe politice, Chişinău, 22. Kretschmer, More Progress Needed on Civilian nr. 1, 2009, p. 66-76. Control of Military, în The New Anatolian, № 270, 2005, 15. Кодекс поведения, касающийся военно- p. 3. политических аспектов безопасности. Принят на 23. А. Бірюченко, К хаки пасует галстук, în Форуме СБСЕ по сотрудничеству в области безопас- Вече, № 5 (146), 2004, c. 60. ности, в Будапеште 3 декабря 1994 года (документ 24. N. Narlэ, Civil-Military Relations in Turkey / СБСЕ DOC.FSC/1/95). Отдельное издание СБСЕ. Се- Kiniklioglu S. (ed.) Insight Turkey, Ankara, Ankara Cen- рия «Программа немедленных действий», № 7, 1994, tre for Turkish Policy Studies, Pelin Ofset, Vol. 3, nr. 1. c. 12. 2001, p. 96. 16. А.Бірюченко, В открытый обществу инсти- 25. А. Владимиров, Контроль над силовой сфе- тут, în Политика и время, № 8, 2003, c. 89. рой государства, în Гражданский контроль над 17. О. Бодрук, Общество и армия, în Демокра- вооруженными силами: иностранный опыт и специ- тический контроль над системой национальной фика России / Материалы Тасис-Проекта 1997–1998 безопасности и вооруженными силами: распростра- гг. Под общей редакцией Г. Хагены и А. Савинкина, нение ценностей НАТО в евроатлантическом про- Москва, Русский путь, 1999, c. 209.

Iurie Matei. Amintiri de când eram piatră (dedicaţie lui Nichita Stănescu). 2011, ulei/pânză, 75x60 cm. 62 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe politice

ECOLOGIA SOCIALĂ. Care sunt metodele teoretice şi practice de soluţio- nare a problemei respective? CONCEPŢII ŞTIINŢIFICE Practica a demonstrat că abordarea modernităţii prin prisma trecutului scuteşte civilizaţia de comi- Dr., conf. univ. Constantin MANOLACHE terea unor erori, asigurând societăţii o efi cacitate Institutul de Studii Enciclopedice, maximă de dezvoltare, deoarece ea se dezvoltă în AŞM măsura în care învaţă din experienţa acumulată. Aceasta se referă, în mare parte, şi la relaţiile din cadrul triadei sinergetice „om-societate-mediu”. SOCIAL ECOLOGY. SCIENTIFIC CONCEPTS De-a lungul istoriei umanităţii, în urma activi- By means of the given article the author aims to tăţii societăţii, în general, şi a omului, în parte, s-a emphasize the humanity’s experience from the stan- stabilit o tendinţă de modifi care continuă şi dura- dpoint of the social ecology. The article describes the bilă, de socializare a mediului ambiant. După cum discrepancies occurred between nature and the soci- ety. The factors that infl uenced the process of con- menţiona F. Saint Marc, „criteriul de apreciere a solidation of the social ecology are described; also progresului societăţii sunt modifi cările, schimbările the article underlines the reaction of the scientifi c şi socializarea mediului ambiant” [3]. community towards the occurrence of sub domains Cunoştinţele ştiinţifi ce şi aplicative privind in- in the area of ecology i.e. special ecologies. At the teracţiunea omului şi a societăţii cu natura iau în same time, by means of evaluation the author tries considerare tendinţele principale din cursul istori- to emphasize the Technical and Scientifi c Revolution ei acestor relaţii. Ele s-au format şi s-au consolidat on the environment and the UN conference from Rio de-a lungul procesului de dezvoltare socio-biologi- de Janeiro that took place on the given background că a umanităţii. Analiza experienţei istorice dă posibilita- Mediul ambiant şi dezvoltarea economică sunt tea de a înţelege plenar esenţa divergenţelor din- indisolubile. Cel dintâi reprezintă locul în care trăim tre om şi natură. De a stabili perspectivele şi va- cu toţii, iar cea de-a doua constituie efortul depus riantele posibile de perfecţionare a practicilor pentru a îmbunătăţi viaţa noastră în mijlocul naturii de protecţie a mediului ambiant. De a contura înconjurătoare. funcţiile şi rolul institutelor sociale în soluţionarea Starea mediului ambiant şi dinamismul relaţii- problemei ecologice. De a reconsidera abordările lor socio-ecologice sunt infl uenţate nu doar de fac- de elaborare a programelor complexe de protecţie a tori natural-geografi ci, generaţi de acţiunea forţelor sistemelor ecologice. De a unifi ca eforturile depuse distructive ale naturii (cutremure de pământ, de toţi participanţii la mişcarea pentru o atitudine inundaţii, erupţii vulcanice etc.), ci şi de factorii grijulie faţă de mediul ambiant. Omul este cetăţean antropogeni legaţi de acţiunea societăţii asupra na- al Terrei şi poate/trebuie să gândească şi să acţione- turii [1]. Mult timp natura era considerată o sursǎ ze luând în considerare nu doar acest aspect, adică regenerabilǎ, protecţia acesteia fi ind lăsată pentru al personalităţii sale, familiei, neamului, statului sau mai târziu. Însǎ la hotarul dintre mileniile doi şi trei a alianţelor, ci contextul planetar. starea mediului ambiant s-a agravat într-atât, încât Potrivit unor defi niţii actualizate, ecologia socia- societatea şi ştiinţa mondialǎ au fost puse în faţa lă reprezintă un „compartiment al ecologiei generale unei dileme deloc uşoare. Ele trebuie să aleagă din care studiază raporturile dintre comunităţile umane două una: ori se centrează pe creşterea nelimitatǎ a şi mediul ambiant geografi c, social şi cultural, im- productivitǎţii, ori îşi adaptează activitatea econo- pactul direct sau indirect al activităţii de producţie mică la posibilitǎţile reale ale mediului ambiant. (economice) asupra componenţei şi proprietăţilor Problema relaţiei om-societate-mediu a fost (calităţii) mediului înconjurător, infl uenţa landşaf- abordată de istorici, economişti, politologi, medici, turilor, sistemelor antropogene asupra sănătăţii şi biologi, psihologi, sociologi, fi losofi , jurişti care au genofondului uman etc.”[4] sau un „compartiment încercat sǎ elaboreze şi, respectiv, sǎ implementeze al ecologiei umane al cărui obiectiv sunt procesele diverse tehnologii ce ar reduce orice formǎ de polu- de interacţiune ale comunităţilor de oameni cu me- are a mediului ambiant, să formeze un mecanism le- diul lor natural şi social, dinamica acestor procese gal de protecţie a acestuia, o culturǎ ecologicǎ. [2]. şi consecinţele lor” [5]. Ecologia socială integrează Drept urmare, au apărut alte probleme de importanţǎ cunoştinţele din următoarele ştiinţe: fi losofi e, soci- majorǎ: care este esenţa chestiunii ecologice şi care ologie, economie, geografi e, demografi e, antropolo- sunt provocǎrile reale ce apar în faţa umanitǎţii? gie ş.a.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 63 Akademos

Problemele mediului ambiant nu pot fi abordate autodistrugere a civilizaţiilor în urma unei catastro- în întreaga lor profunzime şi complexitate, iar solu- fe globale. ţiile cele mai viabile nu pot fi formulate decât prin În anii ’70 – ’80 ai sec. XX, în fosta Uniune referire directă şi permanentă la problematica vas- Sovietică au fost studiate diverse concepţii referi- tă a dezvoltării societăţii în ansamblul ei. Căutarea toare la interacţiunea dintre societate şi natură. Însă, metodelor de soluţionare a problemelor relaţiei om- în condiţiile unei rezistenţe ideologice a blocurilor societate-mediu, cercetarea multilaterală a experi- socio-politice, calitatea criticii ştiinţifi ce a acestor enţei istorice de stabilire a relaţiilor dintre naturǎ concepţii a avut de suferit în urma politizării exce- şi societate, a devenit un aspect esenţial, dar şi o sive a ştiinţei ecologice. De aceea, a apărut necesita- sarcină ştiinţifi co-practică a ecologiei sociale. tea acută a reevaluării multora din concepţiile şi din Asupra procesului de consolidare a ecologiei abordările de soluţionare a problemelor generate de sociale ca ştiinţă o infl uenţă deosebită au exercitat-o relaţia om-societate-mediu [7]. diverşi factori: complexitatea şi aspectul contradic- La mijlocul anilor ’80 – ’90 ai sec. XX, toriu al dialecticii de dezvoltare a mediului ambiant problema ecologică a devenit atât de stringentă în şi a societăţii; creşterea nivelului de productivitate a plan universal, încât se putea vorbi despre procese societăţii; sporirea infl uenţei factorului antropogen socio-ecologice în masǎ, refl ectate pe larg în ştiinţă. asupra naturii etc. În prezent, ecologia socială are Probabil, încă mult timp tot ceea ce se întâmplă pe menirea de a reprezenta nu doar interesele omului Pământ va fi marcat de corelaţia Natura şi Omul, în parte, dar, în primul rând, interesele umanităţii în adică „cunoaşterea şi înţelegerea de către om a posi- ansamblu, fapt ce se refl ectă asupra perspectivelor bilităţilor sale de a infl uenţa natura, stabilirea obiec- omenirii. tivelor în acest sens, aprecierea comportamentului Relaţia om-societate-mediu a atras atenţia în mediul ecologic, luarea în calcul a consecinţelor oamenilor de ştiinţă în anii ’50 ai sec. XX. Ast- modalităţilor de a acţiona în asemenea împrejurări, fel, la sfârşitul anilor ’50 – începutul anilor ’60 ai respectiv şi autocunoaşterea în calitate de parte sec. XX, în fosta Uniune Sovietică a fost conştien- componentă a unui sistem ecologic” [8]. tizată necesitatea schimbării paradigmei de mana- Analiza comparativă a relaţiilor reciproce din- gement al mediului ambiant. Au fost elaborate şi tre mediul ambiant, societate şi om oferă posibilita- adoptate o serie de legi privind protecţia naturii. A tea de a vedea, pe de o parte, caracterul complex al demarat, de asemenea, procesul de creare a unui sis- problemei, iar, pe de alta, de a identifi ca esenţa tem unic de coordonare a protecţiei naturii, de ajus- acesteia într-un context social concret, în raport cu tare a legislaţiei de protecţie a mediului la cerinţele procesele de dezvoltare ale societăţii, sporirea volu- vremii pentru ca dreptul să devină o bază de regle- mului de producţie, progresul cultural şi cel tehni- mentare nu doar formală, ci una reală a interacţiunii co-ştiinţifi c. În pofi da „optimismului tehnocrat” ex- dintre societate şi mediul ambiant [6]. cesiv, dar şi „pesimismului ecologic”, trebuie să fi e În anii ’60 ai sec XX problema interacţiunii consolidată o poziţie realistă atât sub aspect teoretic, dintre om şi mediul ambiant s-a separat într-un cât şi practic, aceasta fi ind întemeiată pe cooperarea compartiment distinct al cunoştinţelor – ecologia cercetătorilor de pe mapamond şi colaborarea dintre socială, care aborda şi problemele de ordin practic state în scopul soluţionării problemei ecologice. ce ţin de conservarea şi protecţia mediului. Acest În ultimul timp se dezvoltă deosebit de intens fapt a servit drept premisă pentru apariţia mai mul- analiza sistematică a fenomenelor naturale şi a ce- tor discipline ecologice – ecologia urbană, ecologia lor ce au loc în societate. Ea presupune un complex tehnică, etica ecologică etc. gnoseologic în care poate fi integrată informaţia din În anii ’70 ai sec. XX aspectelor sociale ale diverse domenii fără a fi transformată într-un model problemei ecologice li se acordă o atenţie sporită. prea simplu, care ar refl ecta, cu utilizarea metodelor Progresul tehnico-ştiinţifi c din această perioadă a matematice, după posibilitate, dezvoltarea proce- generat nu doar euforia dezvoltării tehnologice, dar selor respective. În prezent, cunoştinţele teoretice şi conştientizarea pericolelor iminente. Progresul privind procesele ce au loc pentru moment pe glob calitativ înregistrat în domeniul armamentului de pot fi stratifi cate în funcţie de trei abordări principa- distrugere în masă, care pentru prima dată în istoria le: prin prisma resurselor, a biosferei şi a integrării. omenirii a înzestrat omul cu capacitatea de a ucide Toate aceste abordări au o bază fi losofi că şi ştiin- tot ce este viu, a acutizat problemele sociale. Ome- ţifi că. Cumularea eforturilor ştiinţifi ce ale savanţi- nirea a intrat într-o etapă nouă a evoluţiei sale – faza lor matematicieni, sociologi, economişti a avut loc de risc, fapt ce are o legătură directă cu pericolul de după ce, pe măsura studierii problemelor sec. XX,

64 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe politice devenise limpede că situaţia pe Terra şi caracterul ’80 ai sec. XX) – dominarea concepţiei de „control complex al relaţiilor în cadrul sistemului „om-soci- total” al sistemelor biologice; etate-mediu” necesită o analiză complexă şi conso- a treia (mijlocul anilor ’80 – 90 ai sec. XX) – lidarea eforturilor savanţilor din diverse domenii. dominarea concepţiei „securităţii ecologice”; Analiza interacţiunii dintre om şi habitatul aces- a patra (de la mijlocul anilor ’90 ai sec. XX) – tuia, dintre societate şi natură, este o tradiţie în is- dominarea concepţiei „dezvoltării durabile”. toria gândirii ştiinţifi ce şi fi losofi ce. Interacţiunea Concepţia de „epurare generală” a mediului am- dintre om şi natură, schimbările şi adaptările aces- biant, care a dominat în perioada anilor ’60 ai sec. teia în funcţie de necesităţile umane, crearea unui XX, a fost o reacţie la epuizarea resurselor natura- „al doilea mediu” – mediu ambiant artifi cial, este le şi la nivelul înalt de poluare a mediului. Un rol condiţionată de particularităţile culturale şi organi- important în formarea acestei concepţii l-au jucat zarea socială. proiectele Clubului de la Roma, în special lucrarea Activitatea economică a omului infl uenţează „Limita creşterii” [10] (al cărei scop era monitori- biosfera şi habitatul uman nu doar pozitiv, ci şi zarea dezvoltării tendinţelor în situaţii critice în in- negativ. În aceste împrejurări, interacţiunea dintre teracţiunea dintre societate şi habitatul acesteia în om şi natură devine o problemă stringentă ce are o următorii o sută de ani reieşind din ideea că forma importanţă deosebită din punct de vedere ştiinţifi c. dezvoltării socio-economice nu se va schimba) şi Soluţia ştiinţifi că a acestei probleme rezidă în anali- „Strategia de supravieţuire” (promova analiza unui za factorilor sociali. număr cât mai mare de factori, capabili să limiteze Legătura dintre dezvoltarea economică şi mediul dezvoltarea, cercetarea posibilităţii de localizare a ambiant a fost percepută şi, mai ales, luată în calcul crizelor ecologice, găsirea metodelor de prevenire destul de greu, întrucât reprezenta o faţă nevăzută a a acestora) [11]. lucrurilor ce intră mai puţin în sfera preocupărilor Deşi viziunile respective reprezentau o abor- curente, a căror efecte erau pe termen mediu şi lung. dare generală a soluţionării problemei mediului, Aceasta a generat şi apoi a accentuat antagonismul iar scopul lor se reducea la tentativa de a crea un dintre om şi mediul natural, a produs dereglări în „sistem economic ecologic” pe seama epurării sau ciclul de creare şi de consumare a bunurilor obţinu- utilizării deşeurilor şi folosirii resurselor energetice te. În condiţiile actuale putem vorbi de o contradic- netradiţionale, s-a dezvoltat intens legislaţia privind ţie tot mai evidentă dintre o anumită paradigmă a protecţia mediului ambiant, s-au consolidat servici- dezvoltării economice şi cerinţele privind menţine- ile de protecţie a mediului, s-au constrâns cerinţe- rea unui echilibru al mediului ambiant. le privind concentraţia maxim admisibilă (CMA) Analiza amplă a problemei mediului presupu- a agenţilor poluanţi etc. Anume în aceastǎ perioadă ne stabilirea relaţiilor acestuia cu mai multe aspecte a demarat etapa de colectare a datelor privind im- ale vieţii sociale şi orientarea spre problematicile pactul revoluţiei tehnico-ştiinţifi ce (RTŞ) asupra umanitare. În afară de aspectul ştiinţifi c (cognitiv), mediului ambiant care a arătat că pentru moment istoric, socio-economic, politic (inclusiv din punct planeta noastră se confruntă cu o criză ecologică. de vedere al dreptului internaţional), pot fi eviden- Această orientare a cercetărilor în domeniul ecolo- ţiate aspectele socio-culturale şi etico-umanitare giei a dus la o monitorizare globală a mediului. Însă care, fi ind o parte importantă a problemei ecolo- concepţia respectivă s-a dovedit a fi una neconsis- gice, se constituie ele însele în probleme, soluţio- tentă din mai multe motive. Metodele de înnoire a narea cărora reclamă cercetări ştiinţifi ce separate. tehnologiilor de prelucrare şi de epurare a deşeuri- Însă abordarea istorică presupune o anumită relaţie lor, lupta împotriva poluării sonore etc. nu au fost de interdependenţă, dar şi o ierarhizare a anumitor în stare să anuleze limitele dezvoltării nivelului de probleme subordonate, care defi neşte strategia de producţie. Staţiile de epurare, de regulă, sunt foarte cercetare în soluţionarea problemei ecologice per costisitoare şi voluminoase şi de cele mai multe ori ansamblu. nu ţin pasul cu dezvoltarea industrială şi tehnolo- În opinia mai multor savanţi, în evoluţia con- gică. Activitatea staţiilor de epurare nu este sigură, cepţiei despre problema mediului ambiant pot fi iar deseori se dovedeşte a fi inefi cientă lipsa unui evidenţiate patru etape [9]: progres în ce priveşte crearea surselor de energie prima (mijlocul anilor ’70 – începutul anilor ’80 ecologică. Coordonarea internaţională a activităţii ai sec. XX) – dominarea concepţiei de „epurare ge- de protecţie a mediului ambiant este deocamdată nerală” a mediului ambiant; inefi cientă [12]. a doua (începutul anilor ’80 – mijlocul anilor Etapa „controlului total” a devenit un alt pas de

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 65 Akademos modelare a ecologiei sociale şi urmărea includerea surse naturale, cu încălcarea principiului de separare unui ansamblu de rezultate matematice obţinute în a funcţiilor de exploatare, control şi monitorizare. urma analizei modelelor socio-economice globale Conceptul de securitate ecologică a fost înaintat elaborate în anii ’70. Printre cercetările de acest gen la sfârşitul anilor ’80 de către militanţii pentru pro- se fac remarcate următoarele proiecte: tecţia mediului, organizaţii neguvernamentale şi ac- „Viitorul economiei mondiale”, elaborat sub ceptat de oameni politici din întreaga lume. Specifi c conducerea laureatului premiului Nobel V.V. Leon- securităţii ecologice este caracterul transfrontalier tiev (scopul proiectului – analiza infl uenţei proble- al acesteia. Ameninţările la adresa mediului natural melor politice şi economice asupra strategiei inter- de viaţă sunt tot atât de importante pentru viitorul naţionale de dezvoltare în perspectiva urmǎtoarelor omenirii ca şi ameninţarea reprezentată de posibili- trei decenii, elaboratǎ de cǎtre ONU); tatea producerii unei catastrofe nucleare. ,,O nouǎ viziune asupra dezvoltǎrii”, elaborat Cum degradarea mediului afectează bunăstarea în cadrul Universitǎţii din Tokio sub egida lui Ya populaţiei şi performanţele economiilor naţionale şi Kay (scopul proiectului – identifi carea metodelor ale celei globale, guvernele diferitor state au deve- de diminuare a decalajului dintre venitul ce revine nit preocupate de amploarea acestui fenomen. Ne- fi ecǎrei persoane în ţǎrile dezvoltate şi cele în curs acceptarea securităţii ecologice drept un imperativ de dezvoltare) [13]; şi neacţionând pentru promovarea obiectivelor sale, „Revizuirea Ordinii Internaţionale”, elabo- duce la menţinerea vulnerabilităţii maxime în faţa rate sub conducerea laureatului Premiului Nobel unor evoluţii implacabile. Jan Tinbergen (scopul proiectului – elaborarea de Concepţia dezvoltării durabile este una dintre noi forme de colaborare internaţională: economi- cele mai răspândite concepţii moderne susţinută de că, ecologică, tehnico-ştiinţifi că, politică, care să către comunitatea internaţională. Elaborarea, dez- asigure satisfacerea necesităţilor populaţiei lumii şi voltarea şi aprobarea acestei concepţii se datorează identifi carea eventualelor cerinţe ale următoarelor în mare parte activităţii Comisiei ONU pentru dez- generaţii) ş.a.m.d. voltare şi protecţia mediului ambiant. În raportul În această perioadă s-au înregistrat importante Comisiei „Viitorul nostru comun”, publicat în anul rezultate pozitive care nu şi-au pierdut actualitatea 1987, pentru prima dată la nivel înalt se menţio- nici astăzi. Este vorba de dispersarea domeniului de nează faptul cǎ creşterea economică mondială şi conducere în procese ecologice, sociale şi economi- cea a economiilor naţionale trebuie sǎ corespundă ce; crearea unor sisteme complexe multilaterale ce potenţialului ecologic al planetei. O poziţie cen- ar include elemente economice şi biologice; centra- trală în acest raport ocupă concepţia dezvoltării lizarea activităţii de protecţie a mediului, inclusiv durabile. la nivel internaţional; elaborarea unui sistem de cri- Programul de tranziţie la regimul de ,,dezvol- terii şi normative complexe de luptă împotriva po- tare durabilă” – Planul mondial pentru conservarea luării mediului. şi dezvoltarea mediului ambiant, ,,Agenda 21”, a Astfel, atât în mediul ştiinţifi c, cât şi în cel fost pus în discuţie la Conferinţa ONU de la Rio administrativ a fost conştientizată complexitatea de Janeiro. În cadrul conferinţei a fost adoptată mecanismelor de interacţiune dintre om şi mediu, „Declaraţia de la Rio de Janeiro privind mediul am- necesitatea sporirii efi cienţei controlului asupra res- biant şi dezvoltarea” [14]. Evaluarea acestor acte pectării regulamentelor existente pentru exploatarea arată că o particularitate deosebită a concepţiei de resurselor naturale. Se impune aplicarea sancţiunilor „dezvoltare durabilă” este asumarea responsabili- economice şi administrative, crearea infrastructurii tăţii pentru protecţia mediului ambiant nu doar de de protecţie a naturii, în primul rând prin asigurarea anumite departamente de stat, ci şi de întreaga soci- ştiinţifi că şi informaţională a coordonării exploatării etate în sensul larg al cuvântului. Concepţia conţine resurselor naturale. principii ecologice ale comportamentului corect din Deşi dezvoltarea economică reprezintă factorul punct de vedere ecologic al comunităţii internaţio- principal cu impact direct asupra mediului ambiant, nale şi al statelor la etapa actualǎ. Potrivit opiniei în fosta URSS, în procesul de elaborare a planurilor ONU şi a participanţilor la conferinţă, politica eco- guvernamentale de dezvoltare economică, interese- logică a statelor, atât internă, cât şi externă, bazân- le sociale de conservare şi de recuperare a mediului du-se pe principiile adoptate în cadrul conferinţei, în mare parte erau neglijate. Sistemul instituţiilor va facilita asigurarea la nivel naţional şi internaţio- de stat pentru protecţia mediului era orientat spre nal a ordinii de drept ecologic. reglementarea exploatării şi protecţiei anumitor re- În Declaraţia de la Rio de Janeiro sunt stipulate

66 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe politice

şi scopurile, întru atingerea cărora au fost anunţa- Bibliografi e te aceste principii. Printre cele mai importante se 1. Manolache Constantin, Securitatea ecologică. numără: stabilirea unei colaborări internaţionale a Aspectul politico-militar, Chişinău: Institutul Militar al statelor şi a popoarelor, schiţarea perspectivelor Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”, 2008, p. 13. 2. Провадкин Г.Г., Социальная экология: исто- de dezvoltare a dreptului ecologic internaţional; риография проблемы (50-80-е годы XX века). Дисс. dezvoltarea legislaţiei naţionale în domeniul pro- докт.ист.наук., М.: Союз, 1999, c. 21. tecţiei mediului şi stabilirea măsurilor efi ciente de 3. Сен-Марк Ф., Социализация природы, М., menţinere a bunăstării mediului şi a recuperării 1977, c. 21. acestuia. 4. Dediu Ion, Enciclopedia de ecologie, Chişinău: În această perioadă au fost întreprinse măsuri de Ştiinţa, 2010, p. 224-225. sporire a rolului educaţiei ecologice în învăţământ. 5. Duca Gheorghe, Dicţionar poliglot de chimie La elaborarea conceptelor teoretice ale ecologiei şi ecologică, Chişinău: Institutul de Studii Enciclopedice, 2012, p. 203. ale protecţiei mediului au fost antrenaţi specialişti 6. Евланов В.В. Экологическая проблема в СССР competenţi în domeniu din instituţiile de învăţă- Поиск путей ее решения (50-е – первая половина mânt superior şi mediu. Mulţi cercetători au iniţiat 80-х годов). Дисс. докт. ист. наук., М.: Инженерно- diferite mişcări pentru protecţia mediului, creând физический инстиtut. 1993, c. 20. o bază ştiinţifi că în acest sens în urma generaliză- 7. Андреев А. К., Пигров К С., Методологи- rii practicii protecţiei mediului, evaluării dinamicii ческие проблемы социальной экологии, Л., 1978; dezvoltării relaţiilor ecologice în diverse regiuni ale Бродская Е.С., К вопросу о создании социальной эко- lumii. логии как науки // Философские исследования, М., 1977. Вып. 2; Гусанова Л. А., Социальная экология и Analiza evoluţiei concepţiilor fundamentale ale проблемы интеграции наук. Автореф. дисс... ecologiei sociale a permis autorului să conchidă că, канд. фил. наук., М., 1989; Гирусов Г.С., Система bazându-se pe cercetările din diverse domenii ce au «общество-природа». Проблемы социальной эколо- tangenţă cu activitatea omului şi cu asigurarea ne- гии, М., 1976; Федоров Е.Е., Экологический кризис и cesităţilor sale vitale, aceasta are rolul de a înlocui социальный прогресс, М., 1977; Социальные аспекты atitudinea noastră de superioritate cu una plină de экологических проблем, М., 1982. etică şi responsabilitate. O atitudine ce refl ectă cu 8. Павельев А.А., Социальный оптимизм и эко- adevărat rolul nostru în societate, acela de a crea o логический пессимизм, М., 1977; Хромушин Г., Кри- тика буржуазных теорий экологического кризиса, lume mai bună pentru toţi locuitorii planetei. М., 1977; Глобальные проблемы современности, М., Un loc aparte în evoluţia cunoştinţelor socio- 1981; Хозин Г.С., Глобальные проблемы современно- ecologice îl ocupă elaborarea aspectelor teoretico- сти. Критика буржуазных концепций, М., 1982. metodologice ale interacţiunii dintre om, natură 9. Медведев В.И., Алдашева А.А., Экологическое şi mediul ambiant care reprezintă un ansamblu de сознание, М.: Логос, 2001. c. 23-24. procese etico-morale, psihologice şi socio-producti- 10. Социально-философские проблемы экологии, ve. Studierea acestor relaţii de interdependenţă este Киев, 1989; Один мир на всех. Контуры глобального posibilă prin acceptarea ecologiei drept un concept сознания, М., 1990; Лейбин К.М., Глобальная про- блематика – научные исследования и дискуссии, М., nu doar biologic, ci şi istoric, social, economic şi 1991; Психологические аспекты глобальных измене- moral. Prin conştientizarea faptului că relaţia dintre ний в окружающей среде, М., 1992; Евланов Е.В., om şi natură se rezumă nu doar la viaţa materială Экологическая проблема в СССР. Поиск путей ее ре- a societăţii, dar şi la cea spirituală. După cum spu- шения, М., 1993. nea fondatorul ecologiei sociale, fi lozoful american 11. Данилов-Данильян В.И., Котляков В.М., и др. Murray Bookchin: ,,Oamenii sunt natura, suntem Проблемы экологии России, М., 1995; Реймерс Н.Ф., parte a unei evoluţii biologice numită prima natură, Надежды на выживание человечества. Концепту- dar avem totuşi o conştiinţă, numită a doua natură, альная экология, М., 1992. 12. Данилов-Данильян В.И., Котляков В.М., и др. cu ajutorul acesteia noi construim tehnologii, insti- Проблемы экологии России, М., 1995; Реймерс Н.Ф., tuţii sociale, oraşe şi sate. Toate depind de abili- Надежды на выживание человечества. Концепту- tăţile umane care au evoluat de-a lungul timpului. альная экология, М., 1992. Societatea şi natura sunt conectate printr-o linie 13. Медоуз Д.Х., Медоуз Д.Л., Беренс III У., Пре- evolutivă”. Astfel, direcţia cea mai importantă a делы роста, М., 1991. reorientării relaţiilor din cadrul sistemului „socie- 14. Реформирование России от мифов к ре- tate-natura” devine ecologizarea tuturor domeniilor альности /Под ред. В.Г. Осипова и др.-М., 2001. ştiinţei şi vieţii sociale. c. 79.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 67 Akademos

PRIMUL CONGRES preţuire a activităţii de cercetare a moştenirii literare a poetului nostru naţional Mihai Eminescu şi pro- MONDIAL movarea operelor eminesciene pe multiple planuri AL EMINESCOLOGILOR preşedintele AŞM i-a înmânat acad. Mihai Cimpoi Diploma Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Înalte distincţii academice – Medalia „Dimitrie Cantemir” Distinşi eminescologi din mai multe ţări s-au şi Diploma „Meritul academic” – au fost oferite întrunit, în ziua de 3 septembrie 2012, la Academia oaspeţilor. de Ştiinţe a Moldovei, în cadrul primului Congres Acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Fi- Mondial al Eminescologilor. Evenimentul a fost lologie a Academiei Române, a spus că evenimentul dedicat jubileului de 70 de ani al academicianului se produce într-un moment potrivit, când Eminescu ar Mihai Cimpoi, reputat critic, eminescolog, istoric avea nevoie nu de lauda noastră, ci de înţelepciunea literar, redactor literar şi eseist. noastră, de spiritul de cumpătare al nostru. Potrivit În deschiderea Congresului, preşedintele Re- lui, a fost o idee minunată ca acest congres să fi e legat publicii Moldova Nicolae Timofti a adresat un cor- de un jalon important în biografi a unui eminescolog. dial salut şi sincere felicitări participanţilor. „Am „Mihai Cimpoi, pe care îl sărbătorim astăzi, are – în ferma convingere, a spus el, că lucrările Congresului imaginaţia mea de valah – fi gura şi semnele com- vor constitui un important prilej de a trece în revis- portamentale ale unui răzeş din epoca lui Ştefan cel tă activităţile de traducere, studiere şi promovare a Mare. Îmi place la el că nu se grăbeşte şi mai ales că operei eminesciene în întreaga lume.” Şeful statului se ţine de cuvânt. El duce munca până la capăt, nu-i a subliniat că evenimentul va contribui la promova- place să construiască din fuga cailor. Pentru Mihai rea imaginii Republicii Moldova pe plan internaţio- Cimpoi, Eminescu nu e tema unică de studiu, dar este nal, iar dezbaterile şi lansările de carte din cadrul lui în mod evident tema sa prioritară. A scris mult des- se vor bucura de interesul tuturor celor interesaţi de pre Eminescu. Acum strânge toate cunoştinţele, toate opera marelui poet naţional. Cu ocazia aniversării descoperirile, analizele sale critice într-un Dicţionar a 70-ea a acad. Mihai Cimpoi, preşedintele Nico- enciclopedic Eminescu”. Academicianul Eugen Si- lae Timofti, concomitent cu meritele lui în ştiinţă mion i-a dorit colegului său să trăiască aşa cum a trăit şi cultură, a menţionat contribuţia eminescologului şi până acum – cu cinste şi demnitate. basarabean la procesul renaşterii naţionale, mesajul Discursuri omagiale au mai ţinut poetul şi par- său tranşant în numele demnităţii şi valorilor noas- lamentarul Ion Hadârcă, prof. Victor Crăciun, pre- tre spirituale. Cu prilejul venerabilei vârste, dar şi şedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor pentru contribuţia valoroasă în domeniile ştiinţei şi de Pretutindeni ş.a. culturii, preşedintele Nicolae Timofti i-a conferit La rândul său, acad. Mihai Cimpoi a mulţumit acad. Mihai Cimpoi titlul onorifi c „Om emerit”. tuturor pentru că au dat curs invitaţiei de a participa Preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, a re- la primul Congres Mondial al Eminescologilor. El a levat aportul acad. Mihai Cimpoi în domeniul cer- ţinut să specifi ce că Congresul are loc la Chişinău, cetării, al studierii şi promovării valorilor literare unde Eminescu este iubit, studiat, înţeles şi acceptat clasice şi contemporane. În tot ce face, a specifi cat ca poet naţional al tuturor românilor: „A-l înţelege preşedintele AŞM, acad. Mihai Cimpoi este preocu- pe Eminescu înseamnă a-l scrie, a-l raporta la litera- pat de întreg spaţiul cultural românesc şi de interco- tura universală şi întreaga literatură românească pe nexiunile dintre literatura română cu alte literaturi care el a cunoscut-o”. în spiritul dialogului valoric european şi universal. Partea a doua a zilei a fost dedicată unor im- Congresul organizat la Chişinău cu prilejul jubileu- portante lansări de carte, printre care: Dicţiona- lui distinsului cercetător şi critic literar, aduce dova- rul literaturii române, prezentat de acad. Eugen da recunoaşterii meritelor Domniei Sale în dome- Simion; Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic de niul eminescologiei, căreia i-a consacrat decenii de Mihai Cimpoi, prezentat de Valeriu Matei; activitate soldate „cu zece cărţi şi studii monografi - Eminescu în grafi a mondială de Nicolae Ioniţă, pre- ce, cu pregătirea unei ediţii a „Integralei Eminescu” zentată de autor; albumul Mihai Cimpoi – 70, prezen- în 8 volume, cu un volum – unicat, care adună 74 de tat de Daniel Corbu şi Filomena Corbu; Culegere de dialoguri cu eminescologi şi traducători din 51 de studii consacrate acad. Mihai Cimpoi, prezentată de ţări şi acum, recent, cu realizarea unui proiect unic: acad. Mihai Dolgan. Dicţionarul enciclopedic Mihai Eminescu, lansat Eugenia Tofan, de Editura Gunivas din Chişinău. În semn de înaltă Centrul Media al AŞM

68 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Eminescologie

REZOLUŢIE (Ed. Gunivas, Chişinău), coordonată de acad. Mihai Cimpoi şi apărută într-un tiraj de 5 000 de exem- Congresul Mondial al Eminescologilor, care plare. Opera sa continuă să fi e studiată în lume, noi şi-a desfăşurat lucrările la Chişinău în zilele de 3-5 monografi i fi ind semnate de italienii Marco Cugno septembrie 2012 sub egida Academiei Române şi a şi Giséle Vanhese, de indianca Irica Waswani. Noi Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, a fost traduceri au apărut recent în Germania, Portugalia, dedicat academicianului Mihai Cimpoi cu prilejul Italia, Ucraina. împlinirii de către acesta a vârstei de 70 de ani şi S-a constatat însă că nu există un mecanism efi - ţinând cont de contribuţia sa deosebită la studierea cient de promovare sistematică a operei şi persona- operei eminesciene. S-a înregistrat o participare lar- lităţii lui Eminescu în alte ţări, eforturile eminesco- gă a eminescologilor din mai multe ţări şi arealuri logilor şi tuturor oamenilor urmând să se facă şi în culturale, cei care nu au putut sosi la Chişinău trimi- această direcţie. E nevoie şi de sprijinul instituţiilor ţându-şi mesajele şi comunicările spre a fi publicate abilitate, precum ar fi Institutul Cultural Român (cu într-o culegere specială. fi lialele sale) şi Departamentul pentru Relaţii cu Ro- Participanţii s-au pronunţat pentru insti- mânii de Pretutindeni. tuţionalizarea Congresului şi organizarea edi- Au fost propuse şi anumite teme prioritare pentru ţiilor viitoare cu o periodicitate anuală la următoarele ediţii, precum ar fi „Modelul eminesci- Chişinău, Iaşi şi în alte localităţi legate de activi- an în perspectiva postmodernităţii” „Naţionalismul: tatea marelui Poet. Vor participa invitaţi şi fi lo- moduri de manifestare şi înţelegere”. S-a creat un sofi , sociologi, cadre didactice, oameni de afaceri. secretariat permanent, care va coordona desfăşura- S-a considerat necesară reluarea, cu mijloace de azi rea viitoarelor ediţii şi alte activităţi de promovare şi dintr-o perspectivă actuală, a ediţiei întocmite de a operei şi personalităţii lui Eminescu cu sediul la Perspessicius, devenită raritate bibliografi că. Centrul Academic Internaţional „Mihai Eminescu” Eminescu rămâne cel mai popular clasic român, din Chişinău. dovadă fi ind epuizarea celor cinci volume din pres- Adoptată la primul Congres Mondial tigioasa colecţie „Opere fundamentale”, coordona- al Eminescologilor. tă de acad. Eugen Simion, şi a ediţiei în 8 volume Chişinău, 4 septembrie 2012

Primul Congres Mondial al Eminescologilor. Chişinău, 4 septembrie 2012, Sala Azurie, AŞM

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 69 Akademos

O LUCRARE NECESARĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ

Acad. Eugen SIMION

Mihai Cimpoi are – în imaginaţia mea de valah – fi gura şi semnele comportamentale ale unui răzeş din epoca lui Ştefan cel Mare. Voinic, ţeapăn, niciodată grăbit, cu vorba domoală, coborât – aş zice – direct din spaţiul sadovenian, pare că s-a hrănit toată viaţa lui cu rădăcini de stejar. Ţine drumul drept, pe la mijloc, şi, de-i pornit într-o direcţie, n-o schimbă până nu ajun- ge la locul cuvenit. Îmi place la el, între altele, că se ţine de cuvânt. În ţara lui Mitică, atâta statornicie nu este socotită o mare virtute. De aceea răuvoitorii noştri ne consideră oameni de vorbe şi nu, cum s-ar cuveni, oameni de bine. Am credinţa nestrămutată că Mihai Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic. Alcătuitor Cimpoi nu-i un om de vorbe şi ce promite face. Ca un Mihai Cimpoi. Editura Gunivas, 2012 ţăran basarabean, hârşit de viaţă, stă locului şi, contrar sintezei), îmi plac, totodată, şi marii arhitecţi în critica prejudecăţii despre adamismul nostru tradiţional, duce şi istoria literară, marii vizionari, spirite ale amplitu- lucrurile la capăt. Nu-i place să construiască din fuga dinii în ale totalităţii, oamenii care gândesc întregul, cailor, cum spunea G. Călinescu că am fi făcut, noi, nu numai fragmentul, ca Mircea Eliade. Ei au devenit românii, de-a lungul veacurilor, şi nu lasă neterminată indezirabili în epoca structuralismului, dar au revenit catedrala pe care a început-o. în forţă după ce dictatura structuralistă (cum i-a zis Am observat demult, de când l-am citit (şi am mai Roland Barthes, unul dintre fondatorii ei în literatură) spus-o o dată: l-am citit pe la începutul anilor ’80, când s-a încheiat. fi losoful Constantin Noica mi-a trimis o scrisoare şi o Mihai Cimpoi, autor al unei Istorii a literaturii carte despre Eminescu scrisă, zicea el, de un coleg de- române basarabene, publică acum acest dicţionar en- al D-voastră din Basarabia! E interesant, citiţi-l, mă ciclopedic eminescian, pornind de la biografi a poetu- îndemna el), am observat, zic, că, în cazul lui, catedra- lui şi ajungând la mitul poetului. În acest spaţiu critic la pe care o începuse deja şi voia s-o ducă până la aco- vast intră, constat, conceptele, stilurile literare ce se periş, se cheamă Eminescu. Nu este, remarc, tema lui pot regăsi în opera lui Eminescu (operă, la rândul ei, unică de studiu, dar este în mod evident tema lui prio- de întâlnire şi sinteză a marilor curente fi losofi ce şi ritară. A scris mult despre Eminescu, îndeosebi despre literare din veacul său!), sunt defi nite, apoi, limba şi Eminescu ca poet al fi inţei, un concept care vine, prin stilul eminescian şi, într-un compartiment, eminesci- Noica, de la existenţialiştii europeni din ramura ger- anismul. Este analizată opera în toată alcătuirea ei şi mană. Acum strânge toate cunoştinţele, descoperirile, modul în care a fost receptată de-a lungul timpului... analizele sale critice într-un Dicţionar enciclopedic O lucrare, dar, vastă, primejdios de vastă, îndrăz- Eminescu, reluând, dacă înţeleg bine lucrurile, proiec- neaţă, o lucrare necesară. Ea apare în cultura română tul lui G. Călinescu şi sintetizând ceea ce au descope- într-un moment în care Eminescu este disputat, zgomotos rit, după momentul G. Călinescu-Perpessicius-Vianu, şi inutil, de detractorii de serviciu şi zelatorii de serviciu, eminescologii mai noi. deopotrivă de înverşunaţi şi aberanţi... Mihai Cimpoi îi Este un proiect important pentru cultura română, primeşte pe toţi, am sentimentul, cu spiritul lui lucid şi un proiect ambiţios, un proiect pe care l-au început drept, cu înţelepciunea lui de basarabean din clasa lui şi alţi critici literari şi, dintr-un motiv sau altul, l-au C. Stere şi cu sufl etul lui, cum am zis mai înainte, de no- abandonat. Intelectualul român lucrează, de regulă, cu bil răzeş, profund, trecut prin multe, păţit, hârşit de o is- fragmente, se pregăteşte cu mare agitaţie pentru cursa torie brutală. Eminescu este pentru toţi cei care gândesc de o sută de metri şi, de multe ori, se plictiseşte îna- ca el nu numai un mare poet, dar şi un stâlp de rezis- inte de a începe... Rareori se aventurează în cursele tenţă al spiritualităţii naţionale. Dicţionarul pe care l-a lungi, de fond, acelea care cer tărie de caracter, răb- alcătuit vine să reconfi rme acest punct de vedere, după dare, antrenament feroce şi, evident, vocaţia marilor mine, just, pentru că el exclude atât vanităţile şi rătăci- construcţii. Mie, unuia, îmi plac şi fragmentariştii, de rile localismului orb, cât şi cosmopolitismul arogant şi genul strălucitorului existenţialist Cioran (un spirit al represiv faţă de miturile spiritualităţii naţionale.

70 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Eminescologie

ÎNTÂISTĂTĂTORUL MIHAI CIMPOI SAU OMUL DEPLIN AL CULTURII ROMÂNEŞTI DIN BASARABIA

Membru corespondent al AŞM Ion HADÂRCĂ

MIHAI CIMPOI, THE ABSOLUTE PERSON OF THE ROMANIAN CULTURE FROM BESSARABIA This research emphasizes the role of Mihai Cim- poi, the number one in poetry, within the change of the paradigm of interpretation of the literary process from the former overly politicized and dogmatized Soviet Union area between Prut and Nistru. Mihai Cimpoi promoted the aesthetic lovinesci- Acad. Mihai Cimpoi cu nepotul Ştefănel an-calinescian model in accordance with the Euro- pean spirit of reflection on the artistic act. The first Nu a fost o schimbare a opticii de dragul origi- phase is characterized by a series of books that hi- nalităţii în sine. Peisajul accidentat al literaturii ba- ghlighted the state of the Bessarabian poetry; it secu- sarabene din perioada sovietică oferea prea puţine red the bond with the great classics of the Romanian literature. His work „The open history of Romanian şanse experimentului şi originalităţii. A fost nevoie Literature from Bessarabia” developed the critic` s de timp, răbdare şi caracter pentru a-i schimba con- efforts to revaluate and apply within the general Ro- ţinutul. Până şi Eminescu fiind monopolizat, în spa- manian circuit of hundreds of forgotten names and ţiul cercetării, se cereau strategii sofisticate pentru works, banned by the communist regime. The most a obţine dreptul de a vorbi despre Eminescu. Mihai important contribution of the critic-esthetician and Cimpoi a obţinut acest drept prin competenţă şi per- philosopher Mihai Cimpoi is Eminescu. severenţă de invidiat, dar şi printr-o imensă dragoste, aş zice congenitală, faţă de viaţa şi opera lui Mihai -Excelenţele Voastre, doamnelor şi domnilor! Eminescu. Astfel, treptat, Mihai Cimpoi a devenit De la bun început, daţi-mi voie să salut lucră- aici autoritatea numărul unu în materie de poezie şi, rile acestui prim Congres mondial de eminescolo- în mod special, de Eminescu. Drept exemplu poate gie modernă, convocat sub auspiciile Academiei servi impresionantul Dumisale studiu filosofic Esen- de Ştiinţe din Republica Moldova şi ale Academiei ţa fiinţei (2003) – (Mi)teme şi simboluri existenţiale de Ştiinţe Române, cu prilejul aniversării celui mai eminesciene, poate cel mai profund eseu semnat de important eminescolog al zilelor noastre, academi- Mihai Cimpoi. Registrul tematic al cărţii cuprinde cianul Mihai Cimpoi! Totodată îmi exprim gratitu- o instrumentare ciclică – deschidere (închidere) / dinea pentru onoarea oferită mie de a glosa, în faţa captare a Dasein-ului heideggerian – tot mai larg Înaltului For, pe marginea creaţiei distinsului nostru şi mai aprofundat străbătând ciclic materiile com- critic, înţelegând prea bine că în locul meu putea fi pacte spre nucleul esenţial. Fiecare dintre cele do- oricine dintre Domniile voastre. uăzeci şi cinci de compartimente-eseuri (Limitele, Odată asumându-mi acest risc, încerc a schiţa Angoasa, (dorul), Singurătatea, Melancolia, Abisul, un captaţio de la care să-mi pot depăna demonstra- Cercul etc.) este elaborat metodic, într-o logică per- ţia. Într-unul din Aforismele perioadei sale vieneze, fectă a demonstraţiei. Studiul, modern/postmodern, Heghel spune: „Răspunsul la întrebările care lasă liber în cugetare şi riguros în urmărirea ideii, aflat la fără răspuns filosofia, rezidă în faptul că ele se cer a interferenţă disciplinară dintre filosofie, ontologie, ficu totul altfel formulate”! Este un magistral prin- psihanaliză, ştiinţă literară, istorie, lingvistică, ter- cipiu dialectic al alterităţii, care, îmi place să cred, modinamică etc., oferă un adevărat regal spiritual, la început intuitiv, iar mai apoi pe deplin conştient, singularizându-l definitiv pe Mihai Cimpoi în peisa- i-a ghidat şi gânditorului nostru excelentul său tra- jul literelor noastre. valiu creator, bazat pe Altfel-de-Rostire. Parcurgând mai multe etape ale exegezei emi-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 71 Akademos nesciene şi ajungând la limitele interpretării (con- în Focul sacru (1975), evident simbolizând focul form sintagmei lui Umberto Eco), Mihai Cimpoi se sacru al inspiraţiei urmărite în opera unor poeţi de confruntă actualmente cu alte provocări creatoare, valoare, cum ar fi Grigore Vieru, Liviu Damian, Ion dintre care aş distinge trei: Vatamanu ş.a. 1. Dinamizarea câmpurilor pasive de recep- Ciclul periodizat al „eseurilor duminicale” tare a experienţelor spirituale eminesciene în do- Cicatricea lui Ulise (1989) încheie o pagină impor- meniile aparent consacrate sau în fază de revizuire tantă a creaţiei lui Mihai Cimpoi, care, mai ales în (de exemplu, germanistica, indianistica, slavistica, aceste două ultime lucrări, îşi desăvârşeşte stilul in- ontologia şi cosmologia cunoaşterii, diplomaţia (în confundabil, de poet al formulei intelectuale şi de anii de studii berlineze, Eminescu a prestat doi ani teoretician purist, neinfl uenţat de dogme, orientat lucrările de secretariat la Legaţia Română din Ber- exclusiv spre interpretarea marilor valori naţionale lin!), economia, geografi a istorică şi chiar folcloris- (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Bogdan Petricei- tica, tratată până în prezent ca o sursa de inspiraţie cu Hasdeu, Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi) şi şi mai puţin ca o premoniţie metodologică de con- universale (Jean Racine, Arthur Rimbaud, Federi- struire a ştiinţei despre geneza şi structura mitului, co Garcia Lorca, Lev Tolstoi, Fiodor Dostoevski, în cheia Levi-Stross, Mircea Eliade). George Byron, Honore de Balzac, Gabriel Garsia 2. Problema editării riguros ştiinţifi ce a Ope- Marquez, Paul Valéry). Pe lângă valoarea lor intrin- rei complete eminesciene, în spiritul Testamentului secă, aceste studii, spre regretul nostru, editate doar unui eminescolog, lăsat de Petru Creţia. cu alfabet chirilic, mai conţin, la fi nele fi ecărui eseu, 3. Concentrarea eforturilor Centrelor acade- câte o salbă de meditaţii cu tentă aforistică, meta- mice, muzeale, universitare şi defi nitivarea suportu- forică şi sapienţială, o construcţie originală, aban- lui sistemic de absorbţie informativă şi de ordonare donată prea devreme, după părerea noastră. Iată o enciclopedică a tezaurului eminescian, în care di- meditaţie pertinentă care se reţine şi anunţă laitmo- recţie acelaşi Mihai Cimpoi a făcut primul pas! tivul eminescian ulterior: „Ferită de agresivitatea Cu o pană sigură, ascuţită şi virtuoasă deopotrivă baudelairiană, vecină cu anesteticul, şi de suavita- în lucrările mici aproape miniaturale, de atitudine şi tea mallarméană, apropiată de rafi namentul purist, medalioane, precum şi în amplele eseuri, studii mo- poezia eminesciană are o structură granulată (po- nografi ce ca Istoria sa deja clasicizată, Mihai Cim- porul zice: măzărată), fi indcă numai în calitatea lui poi a acoperit panoramic, de-a lungul anilor, dacă de granulă, cuvântul poate exprima adevărul, poate stăm să ne uităm mai bine, mai toată aria literaturii fi , altfel spus, totodată fărâmă (parte a întregului), române, de la origini până în prezent, atacându-i te- boabă de mărgăritar şi sâmbure al adevărului.” Ast- merar piscurile ei strălucitoare şi cuprinzând o bună fel, prin Cicatricea lui Ulise se întrezăreşte o altă parte a lanţurilor muntoase ale literaturii europene constantă: Cicatricea Luceafărului din gândirea lui şi universale. Mihai Cimpoi. Se face remarcat prin eseul Tendinţe înnoitoare Creaţia lui Druţă în şcoală (1985), Căderea în în poezia noastră contemporană (1965) şi debutea- sus a Luceafărului (1993), Spre un nou Eminescu ză editorial aproape miraculos prin Mirajul copilă- (1993, revăzut în 1995, 2000); Basarabia sub stea- riei (1968) – un microeseu monografi c despre viaţa ua exilului (1994), Sfi nte fi ri vizionare (1995), Mă- şi opera lui Grigore Vieru, care, în acelaşi an, îşi rul de aur. Valori româneşti în perspectivă euro- lansează cartea de referinţă Numele tău. În timp, peană (1998) şi, mai ales, „poemul critic” Narcis şi Mirajul copilăriei se transformă în studiu monogra- Hiperyon (1979, cu ulterioarele completări în 1985, fi c Întoarcerea la izvoare (1985), apoi, revăzut şi apoi şi la Iaşi, în 1994 în prestigioasa colecţie juni- actualizat, ia forma defi nitivă, Grigore Vieru, poetul mistă Eminesciana) – au potenţat magistral valenţe- arhetipurilor (2009), lansat simultan în anul tragi- le estetice, hermeneutice şi de fi re vizionară ale cri- cului accident al marelui nostru poet. ticului nostru, pregătit temeinic să asalteze Comple- Culegerile de articole critice Disocieri (1969) şi xul pattern călinescian de care se desparte defi nitiv Alte disocieri (1971), am spus-o şi cu altă ocazie, prin elaborarea şi editarea monumentalei sale Istorii ascundeau în genericul lor un bătăios sens polemic deschise a literaturii române din Basarabia (1996, trimiţând direct la actul delimitării, dez-asocierii astăzi, afl ată la a patra ediţie!). Deschisă în sensul de critica ofi cială, extrem de ideologizată, dar şi de hermeneutic de Opera aperta a lui Umberto Eco, valorile literare desuete. Fluxul de aer purifi cator şi dar şi polemică, dar şi permisibilă unor noi desco- ardent al criticii profesate de noul teoretician al „ge- periri ulterioare a unor nume şi opere ghilotinate de neraţiei schimbării”, Mihai Cimpoi, se face simţit teroarea istoriei nemiloase cu noi. Istoria deschisă a

72 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Eminescologie literaturii române din Basarabia, sincronizatoare şi deschisă a literaturii române din Basarabia, cât şi recuperatoare, dezvăluie sub ochii cititorului uimit în stăpânirea vastului univers eminescian şi a litera- diorama unei lupte acerbe cu „petele albe”, vidul şi turii universale, în ansamblu. golurile abisale din spaţiul viciat al culturii române Colecţia cuprinzătoare de Critice ajunsă azi la din Basarabia şi al însăşi fi inţei noastre naţionale. al nouălea volum (2001-2011); Lumea ca o carte Lucrare magistrală, iniţiată atât pentru a reconfi rma (2004), studiile monografi ce Duiliu Zamfi rescu. spusa lui George Călinescu „Literatura română este Între natură şi idee (2002), lansat la Cluj-Napoca una şi indivizibilă”, dar şi pentru că, „înainte de toa- în colecţia Mari scriitori români; Secolul Bacovia te, spune Mihai Cimpoi, pentru scriitorii basarabeni (2005, şi în engleză – 2007); Leopardi. Drum ne- scrisul este un act existenţial”. Zeci şi sute de nume ted şi drum labirintic (2006 şi în italiană – 2007); scoase din anonimat şi puse în circuit, atractivita- Ion Heliade Rădulescu. Panhimnicul fi inţei (2008); tea comentariului desfăşurat ca într-o pânză epică Grigore Alexandrescu. Însufl area înfi inţării (2009); de proporţii, des-vidarea exilului, stăpânirea fermă Vasile Cârlova. Poetul sufl etului mâhnit (2010). a fl uxului memoriei, grila istoriografi că modernă şi (În paranteză fi e spus, în monografi a despre Câr- alte atuuri fac din această Istorie deschisă a litera- lova, poetul „cel mai profund elegiac de până la turii române din Basarabia un instrument util şi in- Eminescu”, Mihai Cimpoi realizează performanţa dispensabil, aş zice chiar, peren, pentru cunoaşterea unică a unei monografi i de 220 de pagini despre fenomenelor intra şi extraliterare basarabene. „Am cele doar cinci elegii rămase de la poet!); Ioan Ale- preferat dintre metodele pe care le cunoaşte istori- xandru Brătescu-Voineşti. Prefacerea fi rii (2011); ografi a modernă în valorifi carea trecutului nu labi- Sinele arhaic Ion Creangă: dialecticele amintirii şi rintul, ci catedrala, cu toate că materialul de con- memoriei (2011). Dacă mai adăugăm aici coordona- strucţie poate fi uneori doar intuit”, notează autorul rea şi prefaţarea ediţiei Mihai Eminescu. Opere, în în prefaţa la prima ediţie. opt volume (2001) şi colaborarea în calitate de co- Istoria deschisă a literaturii române din Ba- ordonator şi autor al Dicţionarului General al Lite- sarabia, atât de studiată, recenzată, contestată l-a raturii Române, vom avea aievea în faţa ochilor un transformat pe Mihai Cimpoi într-un fenomen ex- Ceahlău-Catedrală, construit/ă din cărţi (circa 60 de ponenţial al limbului nostru cultural. Iar naturile ediţii şi peste 2 000 de publicaţii în periodice!) pis- fenomenologice, după cum se ştie, sunt greu des- cul căruia/căreia se vede, spre deosebire de vederea cifrabile. Tenacitatea demersului critic, erudiţia şi lui Cantemir, din orice colţ al Moldovei istorice, dar dezinvoltura scriiturii, ar fi totuşi, credem noi, ca- şi al Bucovinei, Ardealului, Munteniei şi mult mai racteristicile defi nitorii ale acestui spirit enciclope- departe dincolo de orizonturile cunoaşterii... dic, care, vorba lui Eugen Simion, „nu-şi lasă neter- Estimându-i, cu aproximaţie, averea cărtură- minată Catedrala pe care a început-o”! rească (alta nici nu prea are!) pusă în balanţa cum- De la Cumpăna cu două ciuturi (2000) în sus, penei sale vizionare, vom aprecia neapărat meritele Mihai Cimpoi excelează, mai ales în studiul fi lo- incontestabile ale unui spirit eleat, ce şi-a asumat sofi c şi monografi c, estetica, po(i)etica şi fi losofi a actul culturii ca pe un dat fi inţial şi ca pe o necesi- culturii împletindu-se organic în pânzele sale tot tate organică a rostirii sacrifi ciale, cu orice preţ şi în mai surprinzătoare şi mai atractive spre adâncuri. orice împrejurări, ofi ciindu-şi misiunea cu dăruire, „Adânc pe adânc cheamă în glasul căderilor apelor credinţă şi fi delitate stoică pentru spaţiul nostru, în Tale”, spune un psalm al lui David (41,9) şi cu ade- care cultura, mai ales cultura gândirii, vorba lui Ca- vărat aşa este. ragiale... lasă de dorit. Plânsul Demiurgului (1999, lansat în aceeaşi Într-un original Curriculum vitae, care-i prefa- colecţie Eminesciana) îl desparte pe Eminescu de ţează Bibliografi a din 2002, Mihai Cimpoi se des- imaginea tradiţională a pesimistului, redându-i ade- tăinuieşte că este obsedat de Nostalgia Centrului, în vărata dimensiune de Poet tragic, fi inţial, şi de- cheie eliadescă. Părerea noastră este că nu Nostalgia monstrează, în baza Fragmentariului, structura ho- Centrului, ci Setea de Absolut în accepţie eminesci- lografi că şi sistemică a operei eminesciene, precum ană îi defi neşte esenţa creatoare. Pentru a accede la a demonstrat-o şi distinsul matematician Solomon repaosul metafi zic („mi-e sete de repaos”), scriitorul Marcus în conceptul de „viziune holografi că şi sis- îşi trăieşte din plin condiţia „fulgerului neîntrerupt” temică” a operei eminesciene (Solomon Marcus, al căutătorului de esenţe... Invenţie şi Descoperire, Ed. Cartea Românească, Volumul al VIII-lea din Corpusul Eminescu în 1989, pag.203). Între altele fi e spus, aceeaşi viziune zece volume, lansat în anul 2000 de grupul edito- holografi că o posedă şi Mihai Cimpoi atât în Istoria rial Litera cu prilejul celor 150 de ani de la naşte-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 73 Akademos rea marelui Poet Eminescu – Mă topesc în fl ăcări, să rămână doar simple manifestări declarative de care constituie a treia ediţie completată mereu, este suprafaţă ori de moment. o performanţă aparte, dialogală a criticului Mihai Ele trebuiau să fi e întemeiate pe o cunoaştere Cimpoi, realizată tenace pe parcursul mai multor doctă, în profunzime, a spiritului operei lui Emi- decenii, şi mereu În drum spre un nou Eminescu, nescu. Sporadicele studii ale lui Vasile Coroban, aşa cum, temerar, se numea întâia ediţie din 1993. Lazăr Ciobanu, Constantin Popovici sau Ion Osad- Dialogurile criticului (majoritatea epistolare) cu cenco, pentru a ne limita doar la câteva nume, aveau eminescologii de pe mapamond, în „perspectiva mi- mai mult un caracter normativ, popularizator. Şi leniului III”, prezintă o frescă dintre cele mai impre- atunci a venit rândul lui Mihai Cimpoi, cel care prin- sionante a ariei de cunoaştere/receptare şi a ritmuri- tr-o muncă sisifi că a dat acestui spaţiu măsura ade- lor de expansiune a operei eminesciene pe toate me- vărată a receptării, înfi inţării şi interpretării moderne ridianele lumii. Totodată, culegerea impresionează a întregului tezaur eminescian. Spre lauda criticului, prin anvergura cuprinderii, varietatea surprinzătoa- această măsură a întrecut toate aşteptările, iar miza re, prospeţimea interpretărilor şi prestigiul hieratic aleasă a fost îndreptăţită cu asupra de măsură. al unor nume din prima linie a ştiinţei eminesciene Prin Eminescu, văzut şi interpretat de Cimpoi, (sau eminescienţei, dacă se acceptă termenul): Con- noi am ieşit din anonimatul cultural al provincialis- stantin Noica, Petru Creţia, George Munteanu, Ami- mului şi ne-am sincronizat organic în circuitul va- ta Bhose, Brenda Walker, Jean Louis Courriol, Jurii lorilor spirituale româneşti, iar cele circa şaptezeci Kojevnikov, Emil Cioran – în total şaizeci şi opt de de dialoguri cu eminescologii lumii (Amita Bhose, dialoguri, multe dintre ele aparţinând deja unor spi- Brenda Walker, Sumiya Haruya, Klaus Heitman rite tutelare din constelaţia Luceafărului nemuritor. s.a.) permit să afi rmăm, şi cu valorile universale. În mod aparte vreau să remarc Cuvântul in- „Cu Eminescu am obţinut o demnitate estetică şi troductiv la această culegere, semnat de regretatul etică, pe care nimeni nu ne-o mai clinteşte din loc” eminescolog ieşean Constantin Ciopraga. Este un (Glasul Naţiunii, 11 septembrie 2003), cu adevărat studiu sobru, riguros-analitic, deopotrivă dezinvolt afi rma Cimpoi cu mai mulţi ani în urmă. în abordarea hermeneutică a materiei poetice emi- Pentru noi, Eminescu este fi ul înfi at al Basarabiei nesciene, a temelor şi mitemelor fi losofi ce, precum orfane. Cel ce a spus-o răspicat că „a rosti numele şi a expunerii traseului exegetic ascendent al mai Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiunii ru- tânărului critic chişinăuian. „Hermeneut de ţinu- seşti”, chiar şi în vremurile de cenzură, chiar şi-n stra- tă modernă, concluzionează Constantin Ciopraga nia haină a chiriliţei, a fost primit în casele noastre şi despre Mihai Cimpoi, vibrând şi înfăptuind cu ţinut lângă icoane, împreună cu Arborele-Eminescu, mobilitate intelectuală în cadrul spiritualităţii ro- o altă icoană inspirată a iconarului Aurel David. mâneşti integrale, conştiinţa sa se ridică deasupra Prin cosmica-i tângă de fi inţă sfâşiată a lui Mihai vicisitudinilor istoriei, înaripată de nostalgia tota- Eminescu: „Jalnic ard de viu, chinuit ca Nessus” şi lului.” (op.cit., pag.10) Frumoase cuvinte ale unui „De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet”, Basarabia spirit care, la rându-i, a împărtăşit o viaţă „nos- l-a auzit, pentru că a simţit în el aceeaşi prigoană, talgia totalului” sau, mai exact, a întregului româ- aceeaşi mistuire neogoită, aceeaşi nedreptate şi mu- nesc! cenicie apostolicească, precum în propriul ei destin. Eminescu a fost întotdeauna pentru noi, cei din Tocmai de aceea Basarabia l-a şi apropiat fără spaţiul interriveran, damnat de istorie, netăgăduita tăgadă la sânu-i îndurerat pe nefericitul Mihai – în- autoritate literară şi blazonul identitar suprem. Toate fi indu-l pe vecie ca pe unul dintre cei mai iubiţi fe- câte vorbesc pe aici în limba română, toate vorbesc ciori ai săi – astfel recunoscând în el Poetul care i-a despre El. Teii de deasupra Aleii Clasicilor, şcoala cântat, ca nimeni altul, dorurile, aşteptările şi rana naţională, Centrul Academic Mihai Eminescu, recu- istorică mereu sângerândă. perarea lui treptată, pas cu pas, ca pe un teritoriu Şi nu este vorba aici de atât de multironizatul, câştigat în lupte, scrierile, cântecele şi suita de sera- în ultima vreme, mioritism! Trebuie să vezi aievea te, şezători şi cenacluri literare, care unora li se pare lacrimile din ochii unui sat întreg, cu tot cu preoţi, infl aţie fără rost; mitingurile şi Adunările Naţionale bătrâni, mame şi copii, aşa cum le-am văzut eu, cu o din epoca renaşterii naţionale; dezbaterile ştiinţifi ce săptămână în urmă, la Feşteliţa, Ştefan Vodă, unde şi parlamentare în jurul problemelor limbii – la Chi- am participat la dezvelirea unui nou bust al lui Emi- şinău, Sanct Petersburg şi Moscova – toate aceste nescu, pentru a înţelege cât de iubit şi cât de aşteptat semne ale unei continuităţi afective puternice şi le- este EL în toate colţurile Basarabiei. gături ombilicale cu matricea nu erau şi nu trebuiau Acolo, pe drumul estic înspre Cetatea Albă, la

74 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Eminescologie numai câteva verste de apele Nistrului, când „ape- adiacente; IX. Ediţiile importante şi X. Bibliografi a le curg clar izvorând în fântâne”, înţelegi că plân- şi prezenţele enciclopedice. sul apelor în fântâne are nu doar un sens profund Precum vădeşte structura Dicţionarului, el oferă metafi zic, dar unul ontologic – metafi zic şi istoric, spiritului eminescian un armonios ansamblu panora- cu adevărat sfâşietor! mic, care, subliniază Mihai Cimpoi, „Ne determină În fi ne, un loc aparte, de azi înainte, din clipa să-l urmărim nu atât într-un curs biografi c, cât într-o lansării multaşteptate şi aniversare, în această pre- idee Eminescu care retopeşte totul – viaţă particu- stigioasă Aulă academică, îl va ocupa în palmare- lară, operă, doctrină fi losofi că – în „personalitatea sul operei distinsului academician Mihai Cimpoi, ideii”. dar şi al Bibliotecii eminesciene universale, noul „O lucrare vastă, primejdios de vastă, îndrăz- Dicţionar enciclopedic Eminescu 2012, editura neaţă, o lucrare necesară”, astfel apreciază Dicţio- Gunivas! narul prefaţatorul Eugen Simion. Pe potriva subiec- Dicţionarul enciclopedic Eminescu, acest tului, vom completa noi, despre care marele istoric „coronat opus” monumental, este o vastă şi unica Nicolae Iorga, precum se ştie, l-a defi nit ca „expre- operă de explorare şi integrare panoramică a uni- sia integrală a sufl etului românesc”, iar Constantin versului eminescian, vizând atât opera şi persona- Noica l-a considerat „omul deplin al culturii româ- litatea lui Mihai Eminescu, precum şi coordonatele neşti”. Chiar dacă termenul a fost contestat de unii, receptării naţionale şi universale ale poetului. Be- îndrăznim să extindem, mutatis mutandi, afi rmaţia nefi ciind de Prefaţa academicianului Eugen Simi- lui Noica. Dacă Mihai Cimpoi ar fi scris, alcătu- on şi Argumentul alcătuitorului, academicianului it, editat doar Dicţionarul enciclopedic Eminescu, Mihai Cimpoi, Dicţionarul este structurat sintetic acest lucru ar fi fost sufi cient ca să-i asigure un loc în X compartimente care cuprind: I. Personalitatea de frunte în şirul celor mai importanţi eminescologi poetului, cu un portret-sinteză. Arborele genealo- din toate timpurile. Prin acest inestimabil dar, adus gic. Mitul Eminescu şi postumitatea; II. Integrările culturii naţionale şi nu numai, însuşi Mihai Cimpoi tipologice şi categoriale, începând cu clasicismul, ar merita acest califi cativ de om deplin al culturii romantismul şi încheind cu clasicitatea şi moder- româneşti din Basarabia! nitatea; apoi III. Cultura lui Eminescu (miturile, AVE, MAGISTRAE! fi losofi a, istoria, sociologia, economia politică, religia, limbile etc.); IV. Mitopo(i)etica; V. Ope- Discurs rostit la primul Congres Mondial ra; VI. Receptarea şi postumitatea editorială; VII. al Eminescologilor, Eminescologia, fi reşte; VIII. Ecourile din artele Chişinău, 3 septembrie 2012

Iurie Matei. Arborele veşniciei. Lucrare intrată în patrimoniul AŞM, 31 august 2012

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 75 Akademos

IMPEDIMENTE acest lucru. Or, ţara care nu are posibilitatea să alo- ce mijloace considerabile în dezvoltarea domeniului ŞI OPORTUNITĂŢI respectiv prejudiciază sănătatea populaţiei sale. ÎN PROCESUL Cheltuielile pentru sfera ocrotirii sănătăţii sunt solicitate nu doar de apariţia tehnologiilor şi medi- DE FINANŢARE camentelor noi şi adesea foarte scumpe, ci şi de ce- A SISTEMULUI rinţele tot mai mari ale pacienţilor care uneori nu au idee de costul real al serviciilor medicale, de creşte- OCROTIRII SĂNĂTĂŢII rea numărului pacienţilor de vârstă înaintată cu boli cronice, de comportamentul multor cetăţeni care nu Dr., conf. univ. Victoria GANEA conştientizează încă necesitatea de a duce un mod Consiliul Naţional pentru Acreditare sănătos de viaţă [1]. şi Atestare Ţările care nu izbutesc să sporească anual chel- tuielile pentru domeniul ocrotirii sănătăţii se vor Dr. Oxana MIRON confrunta cu problema scumpirii serviciilor medica- Universitatea de Stat din Cahul le şi asistenţei medico-sociale pentru populaţia îm- Drd. Cristina COPĂCEANU bătrânită, în condiţiile nivelului scăzut de dezvolta- Academia de Studii Economice re economică. Securitatea naţională impune măsuri din Moldova efi ciente de consolidare a sistemului de sănătate, de stabilizare a situaţiei demografi ce sau, ca o măsură forţată, condiţionează revenirea fortei de muncă în IMPEDIMENTS AND OPPORTUNITIES IN tara de origine. THE PROCESS OF FUNDING THE HEALTH Este esenţial ca fi ecare stat să se lămurească de CARE SYSTEM This article refl ects the current an approach of pe acum dacă peste 10-15 ani (când vârful raportu- theoretical and applied aspects with reference to lui dintre populaţia lucrătoare şi cea nelucrătoare va the fi nancing of the health care system. Vital for the atinge maximul distructiv) va fi capabil să majoreze health care system is searching additional funding cheltuielile pentru domeniul ocrotirii sănătăţii spre sources. Within the limits of existing mandatory in- a evita prăbuşirea acestuia şi, respectiv, stagnarea surance health system is necessary to ensure trans- parency of fi nancial resources management. In this economiei din cauza defi citului de populaţie aptă de context there is needed a legislative act that would muncă [2]. regulate the use of resources from fund mentioned În aceste împrejurări, ameliorarea domeniului şi above, offering great opportunities for abusive ma- a indicatorilor sănătăţii publice a naţiunii trebuie că- nagement of these amounts. The authors propose the utată nu doar în creşterea cheltuielilor, dar şi în refor- creation and practical implementation of a law that would regulate the creation and use of Mandatory marea substanţială a sistemului. În Republica Moldo- Insurance Health Funds as well as of Regulations on va, cheltuielile publice pentru sănătate sunt frecvent the formation of revenues and the execution of ex- considerate costuri pe termen scurt şi nu investiţii penditure of the Insurance Health Fund for each fund pentru o durată mai lungă. Iată de ce, se impune mo- separately, which would ensure a greater transparen- difi carea abordării politice şi bugetare, prin care să cy in the management of fi nancial resources. se agreeze de către toţi factorii decizionali faptul că sănătatea nu reprezintă un cost, ci o investiţie. Or, să- Reformele realizate în sfera ocrotirii sănătăţii nătatea nu este o preocupare doar pentru Ministerul (implementarea standardelor de tratament, trecerea Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări în Medicină la volumul garantat de asistenţă medicală gratuită, şi instituţiile medicale, ci şi pentru toate autorităţile controlul cheltuielilor), au făcut posibil ca unele ţări responsabile de creşterea economică şi dezvoltarea să stabilizeze pentru câţiva ani cheltuielile pentru sustenabilă. Investind în sănătate, obţinem benefi cii sectorul respectiv. în favoarea dezvoltării economice şi, în fi nal, se con- Este recunoscut faptul că sistemul ocrotirii sănă- tribuie la creşterea veniturilor bugetare. tăţii poate fi nesăţios în ceea ce priveşte necesităţile Deşi domeniul ocrotirii sănătăţii din Republica sale, iar statul nu întotdeauna are posibilitatea de a Moldova în ultimii ani a înregistrat anumite succe- mări alocările bugetare în acest scop în volumul ne- se în implementarea reformei, progresele atinse nu cesar. În condiţiile date, multe state doresc, dar nu au însemnat şi reuşita unor indicatori esenţiali, cum au cum să investească suplimentar în sănătate. Din ar fi calitatea serviciilor de sănătate, accesibilitatea cauza situaţiei economice precare, nu-şi pot permite populaţiei la ele, în special din zonele rurale, fapt ce

76 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe economice confi rmă inefi cienţa infrastructurii existente a servi- • interdependenţa între resursele alocate siste- ciilor de sănătate. mului medico-sanitar, efi cienţa utilizării capitalului În mare parte, reformele în sistemul de sănătate, investit şi solicitările sociale pentru asigurarea stării începute în ultimul deceniu al secolului trecut, şi- de sănătate (cererea crescândă de servicii medico- au propus să stopeze declinul sectorului sanitar prin sanitare în raport cu capacitatea limitată de asigura- introducerea asigurărilor obligatorii de asistenţă re a resurselor fi nanciare); medicală şi mobilizarea resurselor în vederea unor • perceperea aspectelor de etică, vulnerabilitate remanieri structurale care, la rândul lor, urmează să şi moralitate în desfăşurarea activităţilor medico-sa- contribuie la sporirea efi cienţei şi calităţii sistemu- nitare, a controlului limitat asupra fondurilor alocate lui de sănătate. ocrotirii sănătăţii, precum şi recunoaşterea acciden- Toţi aceşti factori au permis reversarea tendin- telor şi riscurilor terapeutice (dualismul interpretării ţelor nefavorabile din deceniul precedent, ceea ce de pe poziţiile medic-economist). a condus la îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova în Introducerea asigurărilor medicale a sporit protecţia ultimii ani a promovat insistent un şir de măsuri socială, aproape 77,5 la sută din populaţie benefi ci- importante pentru a menţine fi nanţarea prioritară a ind de acest tip de asigurări. Însă, în spaţiul rural şi sectorului de sănătate din fondurile publice şi păs- oraşele mici continuă să persiste probleme care ţin trarea volumului de servicii medicale oferite popu- de prestarea pe scară largă a serviciilor de sănătate. laţiei. Asigurarea accesului şi îmbunătăţirea calităţii Chiar dacă accesul la serviciile medicale a crescut, serviciilor medicale în ansamblu au constituit prin- există rezerve semnifi cative pentru îmbunătăţirea cipalele repere în activitatea sistemului de sănătate. calităţii acestora. Deşi alocaţiile pentru sănătate per total au crescut În ceea ce priveşte piaţa îngrijirilor de sănătate, esenţial, cota cheltuielilor publice rămâne totuşi de asimetria informaţională acţionează în felul următor: aproape două ori mai joasă decât în ţările din veci- medicul este cel care deţine informaţia, infl uenţând nătate şi în Uniunea Europeană. pacientul în deciziile legate de sănătatea sa, de tipul În domeniul ocrotirii sănătăţii pot fi identifi cate şi numărul îngrijirilor necesare. Din cauza faptului anumite particularităţi importante care infl uenţează că furnizorii pot decide asupra modalităţii de trata- modalitatea de reglare şi control a costurilor, pre- ment, cantităţii serviciilor şi medicamentelor pre- cum: scrise, comportamentul lor afectează în fi nal costuri- • natura producţiei şi a consumului, relaţie le, efi cienţa şi calitatea serviciilor de sănătate. esenţială pentru individ şi societate, deoarece face Îmbunătăţirea activităţii medico-sanitare nu se posibil accesul la consumul de alte bunuri şi servi- poate fi naliza fără a evidenţia următoarele probleme cii, fi ind unul din motivele pentru care serviciile de fundamentale: sănătate au un caracter prioritar pentru populaţie; • legătura aparent contradictorie dintre sistemul • cererea de servicii de sănătate, care este prac- economic şi sistemul medico-sanitar, care deseori se tic nelimitată, datorită valorii diferite şi în funcţie reduce la dialogul dintre economişti şi medici; de pacient.

6.4% 5.4% 5.6% 4.7% 4.9% 4.3% 4.2% 4.2% 3.5% 3.4% 2.9% 2.9% 2.8%

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Figura 1. Ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB (%)

Sursa: elaborat de autori în baza datelor Biroului Naţional de Statistică

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 77 Akademos

În procesul de utilizare a metodelor de evalua- zată a tuturor eforturilor acestor părţi (sindicatele, re a efi cienţei activităţilor medico-sanitare aplicate asociaţiile patronale, asociaţiile asiguraţilor). Statul de către economişti trebuie să se ţină cont de aceste defi neşte doar cadrul legal al activităţii unor astfel probleme specifi ce. Specialiştii din domeniu recu- de instituţii, în care reprezentanţii asiguraţilor şi/sau nosc faptul că este difi cil să se formuleze obiective angajatorilor soluţionează ei înşişi în mod detaliat exacte în sistemul asistenţei medico-sanitare, de aici probleme de asigurare medicală prin organizarea rezultând difi cultatea evaluării efi cacităţii lor. adunării reprezentanţilor şi a organului executiv În ultimele decenii, practic în toate ţările lumii (administrativ). se observă creşterea cheltuielilor pentru sănătate, Supravegherea de stat se limitează la controlul care se datorează următorilor factori: de conformitate cu legea şi ordinea. Societăţile de • infl aţia; asigurare monitorizează corectitudinea şi efi cienţa • sporirea interesului cetăţenilor faţă de propria utilizării fondurilor de către organizaţiile de sănă- sănătate; tate, asigurând astfel controlul şi sporirea calităţii • creşterea volumului real al serviciilor medi- actului medical. cale; Există sistemul de asigurare obligatorie, precum • implementarea tehnologiilor medicale şi me- şi voluntară de asistenţă medicală, în cadrul cărora dicamentelor noi etc. în calitate de asigurat pot apărea cetăţenii, angajato- Soluţia cea mai importantă a reformării siste- rii, statul. Dar poate fi şi un sistem mixt de asigura- mului ocrotirii sănătăţii este căutarea surselor supli- re. Cel mai răspândit este sistemul, în cadrul căruia mentare de fi nanţare, printre care pot fi menţionate: prima de asigurare este achitată de către cetăţeni şi asigurarea benevolă şi obligatorie de asistenţă me- angajatori în părţi egale, iar statul achită pentru po- dicală, servicii plătite, taxe suplimentare, tempera- pulaţia nelucrătoare (copii, pensionari, persoane cu rea creşterii cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii, dezabilităţi). implementarea tehnologiilor de economisire a re- În majoritatea statelor este adoptat sistemul mixt surselor, utilizarea raţională a fondurilor etc. de asigurări de sănătate. În unele din ele – Danemar- În sistemul ocrotirii sănătăţii, fi nanţat în mod ca, Islanda, Canada, Noua Zelandă, Norvegia, Fin- solidar, volumul primelor de asigurare corespunde landa predomină asigurarea de stat (voluntară sau gradului de înstărire al asiguraţilor (mărimii veni- obligatorie), în altele – SUA, Israel – cea privată. În turilor acestora), dar serviciile medicale se oferă în Franţa şi Japonia asigurarea medicală este inclusă conformitate cu starea sănătăţii, indiferent de con- în sistemul general de asigurări sociale. În Belgia, tribuţia personală a fi ecărui om în parte. Această Ţările de Jos, Germania şi Elveţia guvernul regle- metodă de determinare a mărimii primelor de asigu- mentează doar activitatea unei varietăţi de fonduri rare prevede o aliniere solidară, în care cei sănătoşi independente. suportă cheltuielile pentru cei bolnavi, cei tineri – În opinia multor experţi, de altfel, diferenţa între pentru cei bătrâni, cei singuratici – pentru familii, fi nanţarea prin impozitare sau din contul fondurilor cei înstăriţi – pentru cei săraci. de asigurări sociale este nesemnifi cativă: primele de Principiul solidarităţii este completat de princi- asigurare constituie un anumit procent fi x din sala- piul subsidiarităţii, astfel ca asiguratul să simtă res- riu, ceea ce este echivalent cu un impozit de asigu- ponsabilitate pentru propria sănătate, iar organizarea rare medicală. activităţii instituţiilor de asigurare este construită în Situaţia la zi în Republica Moldova se prezin- aşa mod, încât problemele să se rezolve, în măsura tă în felul următor: începând cu anul 2004 până în posibilităţilor, cu implicarea asiguraţilor. 2010 în sistemul de Asigurării Obligatorii de Asis- Subsidiaritatea şi solidaritatea, interacţionând, tenţă Medicală (AOAM) s-au încadrat de la 62,8% asigură o protecţie socială efi cientă, fără să depă- până la 80,8% de cetăţeni. Cetăţenii rămaşi neasigu- şească limitele posibilităţilor atât ale asiguraţilor, raţi, 19,2 la sută, nu sunt şomeri. Ei reprezintă acea cât şi ale autorităţilor publice. Independenţa faţă de parte a populaţiei care nu achiziţionează poliţa de stat, de rând cu autonomia managerială, se carac- asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă terizează prin responsabilitatea serviciilor de asigu- fi xă şi nu achită prima de asigurare medicală în ra- rare pentru respectarea intereselor tuturor părţilor port procentual. interesate. Cu toate acestea, potrivit Hotărârii Guvernu- Aceeaşi responsabilitate o au şi angajatorii asi- lui, ei benefi ciază de medicină primară şi urgentă guraţi, care achită primele de asigurare. Autonomia gratuită pentru toţi cetăţenii începând cu anul 2010. managerială de încredere presupune unirea organi- Acest lucru este convenabil şi accesibil, mai ales

78 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe economice din punctul de vedere al statului sau a celor 80,2 la În limitele sistemului asigurării medicale obliga- sută din populaţie care îşi îndeplinesc obligaţiunile. torii (AMO) existent este necesară asigurarea trans- Potrivit Legii fondurilor asigurării obligatorii de asis- parenţei gestiunii resurselor fi nanciare a fondurilor tenţă medicală pe anul 2012 nr.271 din 23.12.2011, AMO, şi anume a Fondului de măsuri preventive, începând cu data de 01.01.2012 s-a început proce- a Fondului de rezervă şi Fondului de bază. Dacă sul de calcul a primelor de asigurare obligatorie de utilizarea resurselor Fondului de bază în rapoartele asistenţă medicală şi eliberarea poliţelor de asigura- CNAM în prezent se efectuează în funcţie de anu- re medicală pentru anul 2012. mite categorii de cheltuieli, atunci utilizarea Fondu- Prima de asigurare obligatorie de asistenţă me- lui de rezervă şi a Fondului de măsuri profi lactice dicală, calculată în sumă fi xă în valoare absolută rămâne departe de transparenţa necesară. pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa Lipsa unui act legislativ determinat, ce ar regle- nr.2 a Legii nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, se menta utilizarea resurselor din fondurile menţionate stabileşte în mărime de 2982 lei. Termenul limită anterior, oferă posibilităţi mari pentru gestionarea de achitare a primelor de asigurare obligatorie de abuzivă a acestor sume. asistenţă medicală calculate în sumă fi xă a fost sta- În legătură cu aceasta, propunem crearea şi im- bilit pentru data de 31 martie 2012 pentru categoria plementarea unei legi care ar reglementa crearea plătitorilor cărora li se oferă reducerea în mărime de şi utilizarea Fondurilor de Asigurări Obligatorii de 50% din costul poliţei de AOAM, şi pentru data de Asistenţă Medicală, precum şi a Regulamentelor cu 31 octombrie 2012 – pentru plătitorii ce benefi ciază privire la formarea veniturilor şi efectuarea cheltu- de o reducere de 75% din costul poliţei de AOAM. ielilor a Fondului de asigurare medicală obligatorie Angajatorii şi angajaţii în anul 2013 vor plăti lu- pentru fi ecare fond în parte, ceea ce ar asigura o mai nar pentru poliţa de AOAM cu 0,5% mai mult decât mare transparenţă în gestiunea resurselor fi nanciare în anul 2012. În acelaşi timp, potrivit investigaţiei în cadrul CNAM. Acest act normativ va permite efectuate în anul 2011 de către Ministerul Sănătăţii, delimitarea mai clară a cadrului utilizării fondurilor 23% din pacienţi plăteau pentru serviciile medicale respective. Cu atât mai mult cu cât actele normative la insistenţa medicilor, iar 47% – din iniţiativă pro- respective pot contribui la consolidarea controlului prie [3]. intern şi extern asupra activităţii fi nanciare a Com-

Parlament Consiliul de administraĠie a CNAM

DirecĠia executivă a CNAM Comisia de cenzori

-monitorizarea activităĠii AgenĠiilor -controlul asupra Teritoriale utilizării Fondului Auditor de reglementare - gestiunea Fondului de reglementare intern

Curtea de Conturi

- controlul utilizării Auditor AgenĠia Fondului de bază, a extern Teritorială Fondului de rezervă úi a Fondului măsurilor de profilaxie AgenĠia Auditor Teritorială intern

AgenĠia Auditor Teritorială intern

Figura 2. Efectuarea controlului intern şi extern privind utilizarea fondurilor asigurărilor medicale obligatorii (proiect) Sursa: elaborat de autori.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 79 Akademos paniei Naţionale de Asigurări în Medicină, inclusiv şi anume: de reglementare, de bază, de rezervă şi de până la crearea unei structuri specializate atât în ca- măsuri profi lactice. drul Companiei, cât şi în cadrul Agenţiilor Teritori- Încă o soluţie pentru îmbunătăţirea funcţionării ale, după cum este prezentat în schema elaborată de sistemului AMO în Republica Moldova constituie noi (fi g. 2). modifi cările în structura Consiliului de Administra- Potrivit modelului propus, controlul intern, întru ţie al CNAM. În prezent, potrivit statutului CNAM, respectarea actelor normative privind Fondul de bază, acest organ de gestiune include 15 persoane, printre Fondul de rezervă şi Fondul măsurilor de profi laxie care: un reprezentant al Parlamentului, un reprezen- va fi efectuat de auditorul intern al fi ecărei Agenţii tant al Preşedinţiei, 5 reprezentanţi ai Guvernului Teritoriale, care va raporta despre verifi carea efectu- (inclusiv 2 reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor ată nemijlocit direcţiei executive a CNAM. Contro- şi Ministerului Economiei şi 2 reprezentanţi ai Mi- lul intern privind utilizarea Fondului de reglementare nisterului Sănătăţii), 3 reprezentanţi ai Confederaţiei a CNAM trebuie să fi e efectuat şi de către auditorul Naţionale a Patronatului din Republica Moldova, 3 intern, dar raportul privind verifi carea efectuată îm- reprezentanţi ai Confederaţiei Naţionale a Sindicate- preună cu dările de seamă ale altor auditori interni lor din Moldova, 1 reprezentant al organizaţiei pro- ai Agenţiilor Teritoriale se vor prezenta Consiliului fesionale a lucrătorilor medicali şi 1 reprezentant al de Administraţie al CNAM şi Comisiei de cenzori. organizaţiei pentru ocrotirea drepturilor pacienţilor. Periodicitatea efectuării verifi cărilor interne poate fi Din Consiliul de Administraţie fac parte şi repre- stabilită de către Consiliul de Administraţie. zentanţi ai societăţii civile, organizaţiilor sindicale, Auditul extern atât al direcţiei executive a dar nu este niciun reprezentant al antreprenorilor, CNAM, cât şi al Agenţiilor Teritoriale, trebuie efec- anume acei care duc cea mai mare povară a prime- tuat anual de către Curtea de Conturi, care este în lor de asigurare. Acest neajuns trebuie eliminat prin subordinea Parlamentului. Rapoartele despre contro- modifi carea structurii Consiliului de Administraţie al lul efectuat se vor prezenta Guvernului şi Consiliu- CNAM şi includerea noilor membri ai conducerii. lui de Administraţie al CNAM. Astfel, compararea Considerăm că varianta optimă a structurii Con- rezultatelor controlului intern curent şi rezultatelor siliului de Administraţie al CNAM, care va respecta controlului extern va contribui la asigurarea respec- interesele diferitor categorii ale societăţii, poate fi tării Regulamentelor privind utilizarea fi ecărui din reprezentată în felul următor (tab.1). cele patru tipuri de fonduri ale AMO propuse de noi Astfel, în luarea deciziilor manageriale vor fi

Tabelul 1 Structura existentă şi cea propusă a Consiliului de Administraţie al CNAM Structura Consiliului de Administraţie al CNAM Structura Consiliului de Administraţie al CNAM (conform statutului CNAM) (proiectul propus) 1 reprezentant al Parlamentului 1 reprezentant al Parlamentului 1 reprezentant al Preşedinţiei 1 reprezentant al Preşedinţiei 2 reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor 1 reprezentant al Ministerului Finanţelor 1 reprezentant al Ministerului Economiei 1 reprezentant al Ministerului Economiei 2 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii 1 reprezentant al Ministerului Sănătăţii 3 reprezentanţi ai Confederaţiei Naţionale a Patronatului 2 reprezentanţi ai Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova din Republica Moldova 3 reprezentanţi ai Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor 2 reprezentanţi ai Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova din Moldova 1 reprezentant a organizaţiei profesionale a lucrătorilor 1 reprezentant a organizaţiei profesionale a lucrătorilor medicali medicali 1 reprezentant a organizaţiei pentru ocrotirea drepturilor 1 reprezentant a organizaţiei pentru ocrotirea drepturilor pacienţilor pacienţilor 1 reprezentant al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare 3 reprezentanţi ai organizaţiilor ce apără interesele agenţilor economici din sfera de producere, comerţ şi prestare de servicii 15 membri ai Consiliului de Administraţie 15 membri ai Consiliului de Administraţie Sursa: elaborat de autor.

80 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţe economice antrenaţi şi reprezentanţii agenţilor economici, ai tru apărarea intereselor companiilor de asigurări ce sectorului asigurărilor şi ai Guvernului. Structura practică asigurări medicale facultative. Interacţiu- respectivă va permite luarea mai echilibrată a deci- nea efectivă a asigurărilor medicale obligatorii cu ziilor, fără a afecta interesele unui sau altui grup de cele facultative au un impact pozitiv atât asupra ac- persoane, incluşi în sistemul AMO. tivităţii CNAM, cât şi asupra activităţii companiilor În plus, includerea în Consiliul de Administraţie de asigurări, permiţând acestora din urmă să ofere al CNAM a unui reprezentant al Comisiei Naţiona- populaţiei servicii de asigurare echilibrate în dome- niul sănătăţii şi asistenţei medicale. le a Pieţei Financiare va permite coordonarea mai Implementarea modifi cărilor propuse de noi în efi cientă, sub aspectul coexistenţei şi interacţiunii, a domeniul gestiunii sistemului de asigurări medicale sistemelor asigurărilor medicale obligatorii şi asigu- obligatorii va permite trecerea sistemului naţional rărilor medicale facultative. de asigurare medicală obligatorie la un nivel superi- Trebuie remarcat faptul că includerea în Consi- or din punct de vedere calitativ. liul de Administraţie a reprezentanţilor întreprinde- rilor mici, mijlocii şi mari are succes în România, Bibliografi e 1. Preker, Alex, Guy Carrin, Health Financing for unde din 17 reprezentanţi ai Consiliului de Admi- Poor People. Washington, DC: World Bank. eds. 2004. nistraţie al CNAS, doi sunt delegaţi de Uniunea Ge- 2. Schieber, George, Pablo Gottret. Health Financing nerală a Industriaşilor şi unul de Consiliul Naţional Revisited: A Practitioner’s Guide. Washington, DC: Wor- al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii [4]. ld Bank. 2006. Includerea în Consiliul de Administraţie a unui 3. http://www.cnam.md/editorDir/fi le/Rapoarte_ac- tivitate/cnam_rapot_activitate_2011.pdf reprezentant al Comisiei Naţionale a Pieţei Financi- 4. http://www.casnt.ro/class.php?class=consiliu_ are este un element de noutate, propus de noi pen- adm.

Lipseste bibliografi .

Iurie Matei. Alfabetul pentru copiii de 60 de ani. 2007, ulei/pânză, 100x100 cm.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 81 Akademos

ÎMBĂTRÂNIREA lităţii şi mortalităţii, specifi ce regimului de repro- ducere a societăţilor agrare, la niveluri scăzute ale DEMOGRAFICĂ natalităţii şi mortalităţii, caracteristice societăţilor A POPULAŢIEI: industriale). Măsurarea îmbătrânirii demografi ce se face în TENDINŢE ŞI OPŢIUNI baza defi nirii pragului bătrâneţii – o noţiune condi- ţională, care, de regulă, se stabileşte aproape de vâr- sta modală de pensionare (cea mai frecventă vârstă), Dr., conf. Olga GAGAUZ pentru comoditate fi ind aleasă vârsta care se împarte Institutul Integrare Europeană la cinci. În prezent, în UE şi OCDE pragul bătrâneţii şi Ştiinţe Politice, AŞM este stabilit la 65 de ani, în publicaţiile ONU sunt utilizate două variante: 60 şi 65 ani. POPULATION AGEING: TRENDS AND Pentru a măsura nivelul îmbătrânirii, sunt ela- OPTIONS borate formule de calcul, cea mai cunoscută apar- In the present article, the problem of ageing and ţinând cercetătoarei franceze J. Beaujeu-Garnier, its special features in the Republic of Moldova is care ulterior a fost dezvoltată de savantul polonez examined. Based on the demographic analysis it is E. Rosset. Potrivit formulei lui Rosset, îmbătrânirea shown that a continuously increasing proportion of older people in the total population and the changes demografi că începe atunci când ponderea populaţiei in population age structure were very favorable in ter- în vârstă de 60 de ani şi peste depăşeşte pragul de ms of socio-economic development over the last ten 12%. După conceptul ONU, populaţia cu ponderea years. Among these one can mention the following: persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste, la nivelul increase in numbers of working age population, pu- de 4-7% se consideră în pragul îmbătrânirii demo- pils, students and women of childbearing age. It is noted that the depopulation phase with demographic grafi ce, 7% şi mai mult – îmbătrânită. dividend, when the reduction of population is accom- Ambele formule au fost elaborate în condiţii- panied by increasing share of working age populati- le în care populaţia celor mai dezvoltate state, din on, will close up in the RM soon. In the near future, punct de vedere economic, a fost încă relativ tânără. another stage - depopulation without demographic Pragul îmbătrânirii de 7% pentru vârstele de 65 de dividend - will start, when the number of working age population decreases continuously causing an in- ani şi peste a fost atins în multe ţări dezvoltate la crease in demographic burden. începutul secolului XX, iar în Franţa şi Suedia încă Given the fact that the future changes in the popu- în secolul al XIX-lea. Noul prag al îmbătrânirii, de- lation age structure are defi ned quite clearly, their an- terminat la valoarea de 14%, este depăşit sau va fi ticipation through developing the appropriate measu- depăşit de toate ţările dezvoltate, de aceea, un nou res will allow all the structures and society as a whole to be adapted to these long-term demographic chan- prag, de 21%, se examinează ca fi ind noul hotar al ges. Even though the ageing process is inevitable, its îmbătrânirii. În viitorul apropiat acesta va fi devan- consequences are largely determined by approach to sat de cele mai îmbătrânite demografi c ţări europe- this problem, elaborated regional programs. ne, iar către anul 2050, conform prognozelor demo- grafi ce, el va fi depăşit în mai mult de 60 de ţări ale În raportul ONU cu privire la analiza modifi că- lumii. La indicatorul „ponderea populaţiei în vârstă rii structurii pe vârste a populaţiei în anii 1950-2050 de 60 de ani şi peste” în calitate de valoare limită se menţionează că secolul actual va fi martorul unei este propus pentru perspectivă, până în anul 2050, îmbătrâniri rapide a populaţiei, acesta fi ind un fe- pragul de 1/3 din populaţie [2]. Japonia, cu cea mai nomen global ce afectează viaţa tuturor oamenilor. îmbătrânită populaţie, se apropie de acest prag, iar Problema principală, determinată de transformarea către anul 2050 proporţia populaţiei în vârstă de 60 structurii pe vârste a populaţiei, constă în multitudi- de ani şi peste poate ajunge la valoarea de 44%. nea şi complexitatea consecinţelor îmbătrânirii popu- Sunt reexaminate nu doar hotarele îmbătrânirii laţiei, iar rezolvarea lor poate fi împiedicată de faptul demografi ce, ci şi limitele de vârstă ale bătrâneţii. că instituţiile sociale ale civilizaţiei contemporane Cercetările gerontologice şi demografi ce demon- s-au format în condiţiile unei populaţii tinere [1]. strează că persoanele vârstnice în ţările cu valori- Îmbătrânirea demografi că reprezintă o depla- le înalte ale duratei medii a vieţii, în comparaţie cu sare a structurii pe vârste a populaţiei spre vârstele persoanele de aceeaşi vârstă care au trăit jumătate mature şi este determinată de procesul tranziţiei de- de secol în urmă, au sănătatea mai bună şi speranţa mografi ce (tranziţia de la niveluri înalte ale nata- de viaţă mai mare. În prezent, la categoria „bătrâ- nilor tineri” se referă persoanele în vârstă de până

82 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Demografi e la 75 de ani, iar „bătrânilor bătrâni” – în vârstă de a fost în creştere continuă, datorită faptului că pe 75 de ani şi mai mult. piaţa muncii intrau generaţiile numeroase născute în În afara de acestea, se propune ca indicatorii anii 1980-1990. În perioada anilor 2000-2011 efec- tradiţionali ai îmbătrânirii demografi ce calculaţi în tivul acestui contingent a crescut cu circa 200 mii baza vârstei cronologice să fi e înlocuiţi de calcula- (9%). În plus, a avut loc întinerirea contingentului rea prospectivă a vârstei. Cu alte cuvinte, să trecem respectiv de populaţie; de la calcularea anilor trăiţi la calcularea celor care • creşterea populaţiei cu vârsta economic activă urmează să fi e trăiţi la o anumită vârstă (de exem- şi reducerea numărului de persoane afl ate în întreţi- plu, la vârsta de 60 de ani). Aceasta va permite de a nere (numărul de copii în vârstă 0-15 ani s-a redus lua în calcul creşterea considerabilă a duratei medii în anii 2000-2011 cu circa 290 mii) a condiţionat a vieţii şi variaţiile acesteia pe regiuni şi ţări. reducerea semnifi cativă a ratei de dependenţă de- În Republica Moldova îmbătrânirea demografi - mografi că (numărul persoanelor cu vârsta inaptă de că s-a declanşat mai târziu în raport cu multe din muncă la 100 persoane cu vârsta aptă de muncă) de ţările europene dezvoltate, nivelul procesului a fost, la 65,8 în anul 2000 la 50,1 în anul 2011; şi mai este încă, mai redus, dar viteza este mai ridi- • până în 2005, numărul de femei cu vârstă re- cată, pe fondul scăderii rapide şi masive a natalităţii productivă a atins valoarea maximă (1023,4 mii), după anii 1990 şi menţinerii acesteia la o valoare în toţi aceşti ani menţinându-se la niveluri foarte extrem de mică până în prezent. ridicate. În plus, începând cu anul 2005, a fost în Deşi în Republica Moldova rata îmbătrânirii po- creştere continuă efectivul femeilor din principalul pulaţiei constituie 14,8, fi ind în creştere constantă segment de vârstă pentru reproducere (20-30 ani), pe parcursul ultimilor 40 de ani, ea nu este cea mai atingând în anul 2011 valoarea maximă – 362,9 mii. îmbătrânită ţară de pe continentul european: o bună Aceste schimbări conjuncturale au avut un impact parte a ţărilor europene economic dezvoltate sunt pozitiv asupra ratei natalităţii, care a crescut lent în- cu mult mai îmbătrânite, coefi cientul de îmbătrâni- cepând cu anul 2002. re având o valoare de circa două ori mai mare (de În toţi aceşti ani a continuat să crească numărul exemplu, Italia, Germania, Austria, Franţa). Totoda- tinerilor – băieţi şi fete, care au intrat în vârsta stu- tă, modifi cările în structura pe vârste a populaţiei denţiei, precum şi a tinerilor care ajungeau la vârsta din ultimii 10 ani au fost deosebit de favorabile din militară. Astfel, coraportul dintre cele trei grupuri punctul de vedere al dezvoltării socio-economice. mari de vârstă (copii, adulţi şi vârstnici) către anul Printre acestea urmează să menţionăm următoarele: 2012 a evoluat în felul următor: ponderea copiilor în • în perioada 2000-2007, în vârsta de pensiona- structura generală a populaţiei a scăzut de două ori re au intrat generaţiile puţin numeroase născute în în comparaţie cu anul 1959, iar ponderea persoane- anii postbelici, astfel, efectivul acestora micşorân- lor în vârstă de 60+ ani a crescut de două ori. Con- du-se cu 19 mii, ceea ce a avut un impact favorabil statăm creşterea esenţială a contingentului populaţi- asupra sistemului de pensionare; ei în vârsta aptă de muncă până la 68,9% (fi g.1). • numărul populaţiei cu vârsta aptă de muncă Această situaţie, când în structura populaţiei

Fig.1. Structura populaţiei pe grupe de vârstă Sursa: Calculat pe baza datelor recensămintelor şi a numărului populaţiei la începutul anului 2012. Notă: Anii 2004, 2012 – fără populaţia din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 83 Akademos creşte ponderea adulţilor, este condiţionată de redu- social atât din perspectiva actuală, cât şi din cea le- cerea natalităţii, respectiv, scăderea ponderii copii- gată de vârsta de pensionare. lor în efectivul populaţiei şi creşterea speranţei de În Republica Moldova perioada „ferestrei opor- viaţă la naştere. Ca rezultat, pe parcursul perioadei tunităţilor” încă nu s-a epuizat, însă această etapă anumite, numărul lucrătorilor potenţiali raportaţi la este foarte aproape. În prezent, se încheie etapa de- o persoană în întreţinere (copiii şi vârstnicii) este în populării cu dividendul demografi c, când reducerea creştere, până la atingerea unei valori maxime. Din numărului populaţiei este însoţită de majorarea con- punct de vedere economic, această situaţie este op- tingentului în vârstă aptă de muncă. În viitorul apro- timă, ţinând cont de perspectiva benefi ciilor apărute piat, după cum ne arată toate prognozele demogra- ca urmare a scăderii sarcinii demografi ce (se consi- fi ce, începe altă etapă – depopularea fără dividendul deră că populaţia în vârsta aptă de muncă produce demografi c: populaţia în vârstă aptă de muncă se va mai mult decât consumă, iar diferenţa se repartizea- reduce continuu, provocând creşterea sarcinii de- ză între persoanele întreţinute – copii şi vârstnici). mografi ce. Având condiţii egale în ceea ce priveşte ocuparea Spre deosebire de ţările europene economic forţei de muncă, şomajul, productivitatea muncii dezvoltate, procesul îmbătrânirii demografi ce în etc., asemenea situaţii conduc la creşterea produ- Republica Moldova este cauzat preponderent de sului intern brut pe cap de locuitor, astfel oferind scăderea fertilităţii, pe când reducerea mortalităţii populaţiilor „dividendul demografi c” la prima etapă are un rol nesemnifi cativ. Mortalitatea contribuie a tranziţiei demografi ce [3], de fapt pentru scăde- la îmbătrânirea populaţiei dacă se îndeplinesc două rea fertilităţii. În majoritatea ţărilor europene etapa condiţii: un număr mai mare de persoane ajunge la respectivă în evoluţia populaţiei este practic înche- vârste înaintate, iar la aceste vârste creşte speranţa iată, Republica Moldova însă mai are o rezervă în de viaţă. În Republica Moldova aceste două condiţii acest sens. nu se îndeplinesc, respectiv dinamica mortalităţii nu De menţionat că există dovezi empirice soli- a condiţionat îmbătrânirea populaţiei. de care demonstrează că factorii demografi ci au Deşi în ultimii ani observăm o evoluţie pozitivă un impact important, statistic semnifi cativ, asupra în domeniul mortalităţii, ceea ce se manifestă prin coefi cienţilor agregaţi ai acumulărilor şi creşterii creşterea speranţei de viaţă la naştere, în comparaţie economice. Estimările dividendelor demografi ce cu alte ţări europene Republica Moldova se înscrie pentru diferite ţări ale lumii au condus la concluzia în grupa statelor cu un nivel comparativ scăzut al că dividendul demografi c potenţial are o importanţă acesteia: 66,8 ani pentru bărbaţi şi 74,9 pentru femei deosebită pentru toate ţările, rezultatul depinde însă (în anul 2011). Valoarea medie a speranţei de viaţă de valorifi carea acestuia. La nivelul macro, perioa- la naştere în 53 de ţări a regiunii europene constituie da respectivă se caracterizează prin majorarea po- 72 de ani pentru bărbaţi şi 80 de ani pentru femei. sibilităţilor de direcţionare a fondurilor publice în În afara de aceasta, valori scăzute ale parametrilor sectorul de producere, creşterea ocupării forţei de standardului de viaţă contribuie la menţinerea unei muncă, precum şi dezvoltarea infrastructurii sociale valori scăzute a duratei medii de viaţă sănătoasă (investiţii suplimentare în ocrotirea sănătăţii, educa- (HLY – healthy life years, sau DFLE – disability- ţie etc.). La nivelul micro, dividendul demografi c se free life expectancy) şi creşterea duratei medii de manifestă prin creşterea posibilităţilor gospodăriilor viaţă cu incapacitate. În ţările europene economic casnice de ameliorare a standardelor de viaţă, inves- dezvoltate valoarea acestui indicator depăşeşte 70 tiţii în educaţie, acumularea surselor băneşti. de ani. În ţările europene în tranziţie, în schimb, el Cât priveşte Republica Moldova, acest divi- variază în limitele de la 58 până la 66 ani, cea mai dend demografi c, sau „fereastra oportunităţilor”, scăzută valoare a lui fi ind înregistrată în ţările CSI: după anii 1990 nu a fost utilizat în măsură cuveni- Belarus, Ucraina, Rusia şi Republica Moldova. tă. În primul rând, perioada respectivă a coincis cu Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, precum transformările social-economice şi politice radicale şi la vârsta de 65 ani, în ţările europene economic însoţite de criza social-economică de lungă durată. dezvoltate a crescut mai repede decât speranţa de Lipsa locurilor de muncă, deprecierea veniturilor şi viaţă generală. Ca rezultat, europenii trăiesc mai a acumulărilor, şomajul au împins o bună parte a mult, creşte durata medie a vieţii trăite fără mala- populaţiei să emigreze peste hotare în căutarea unui dii şi dezabilităţi. Acest fapt este în concordanţă cu loc de muncă. Aproape două decenii migranţii mol- progresul obţinut în domeniul ocrotirii sănătăţii şi doveni contribuie la dezvoltarea economiilor altor promovarea modului de viaţă sănătos. În spaţiul ţări, în multe cazuri lucrând ilegal, fără a fi protejaţi CSI tranziţia economică de lungă durată, reformarea

84 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Demografi e sistemelor de sănătate, scăderea nivelului de trai al economice. Este evident faptul că sursa principală a populaţiei rămân în continuare factori determinanţi imigraţiei va fi constituită din ţările Europei Centra- care împiedică creşterea speranţei de viaţă la naştere le şi de Est, din care face parte şi Republica Moldo- şi a duratei medii de viaţă sănătoasă. va. Statele europene dezvoltate acum şi în viitor vor Pe de altă parte, domeniul mortalităţii, spre de- avea nevoie de braţe de muncă şi deja se conturează osebire de alte infl uenţe negative, nu provoacă dis- o tendinţă de a atrage imigranţii din Europa Centra- torsiuni în structura pe vârste a populaţiei, însă are lă şi de Est, dat fi ind faptul că populaţia acestei regi- un impact asupra evoluţiei acesteia, împiedicând uni este mai instruită comparativ cu alte regiuni, are îmbătrânirea populaţiei pe contul creşterii speran- modele culturale şi religioase asemănătoare, ceea ce ţei de viaţă, în special la vârstele adulte. În afară de asigură o adaptare şi aculturaţie uşoară. acestea, mortalitatea extrem de înaltă a bărbaţilor cu În următoarele decenii, în Republica Moldova vârsta aptă de muncă implică disproporţii semnifi - procesul de îmbătrânire a populaţiei va continua cative pe sexe, provocând astfel îmbătrânirea diferi- cu ritmuri rapide, dezvoltându-se pe fundalul des- tă a populaţiei masculine şi a celei feminine. creşterii continue a populaţiei. Conform prognoze- În acelaşi timp, menţinerea nivelului înalt al lor demografi ce realizate în cadrul Sectorului de- mortalităţii nu a permis avansarea procesului de mografi e al IIEŞP al AŞM, proporţia vârstnicilor în îmbătrânire a populaţiei. S-a creat o situaţie para- ansamblul populaţiei se va majora până la 16,7-17% doxală: pe de o parte, mortalitatea înaltă este incon- către anul 2020, 19,6-20,6% în 2030, 21,2-24,3% în testabilă şi reprezintă un fenomen negativ, pe de altă 2040 şi 27,4-30% în 2050. parte, ea împiedică amploarea îmbătrânirii popula- Îmbătrânirea populaţiei implică schimbări im- ţiei, care îngrijorează societatea prin consecinţele portante în toate sferele sociale, provocând modifi - sale economice şi sociale. carea structurii generale a necesităţilor sociale. Dat Migraţia populaţiei, de asemenea, are un impact fi ind faptul că modifi cările ulterioare ale structurii negativ asupra dinamicii efectivului şi structurii pe vârste a populaţiei se conturează destul de clar, populaţiei, infl uenţând amploarea procesului de îm- ele pot fi anticipate prin elaborarea unor măsuri bătrânire demografi că. În cazul Republicii Moldo- adecvate, care vor permite adaptarea tuturor struc- va, migraţia de muncă a adus prejudicii considera- turilor şi a societăţii în întregime la aceste schimbări bile dezvoltării demografi ce, provocând importante demografi ce de lungă durată. Chiar dacă procesul perturbaţii în desfăşurarea corespunzătoare a tuturor de îmbătrânire a populaţiei este inevitabil, consecin- fenomenelor demografi ce, începând cu natalitatea şi ţele lui, în mare parte, sunt determinate de modul de nupţialitatea şi terminând cu mortalitatea. Dat fi ind abordare a problemei vizate, de opţiunile şi progra- faptul că în majoritatea cazurilor peste hotare plea- mele sectoriale elaborate [4]. că persoane tinere în vârstă aptă de muncă, acest De menţionat că rezolvarea obiectivelor ce ţin contingent în structura populaţiei se micşorează şi, de asigurarea vieţii sănătoase şi active a persoanelor respectiv, se modifi că raportul dintre cele trei gru- vârstnice, oferirea posibilităţilor de a obţine un loc puri mari de vârstă (copii, adulţi, vârstnici). de muncă decent, în virtutea necesităţii sau dorinţei În prezent, este difi cil de estimat impactul de a rămâne economic activ, precum şi accesului la migraţiei asupra îmbătrânirii populaţiei din cauza serviciile medicale şi asistenţa socială corespunză- includerii în populaţia stabilă a tuturor migranţilor toare, va fi un lucru difi cil. Dacă în ţările economic de muncă, inclusiv a celor care absentează din ţară o dezvoltate generaţiile persoanelor vârstnice actuale perioadă de lungă durată (mai mult de un an). Acest şi cele care urmează, în condiţiile stabilităţii econo- lucru va fi posibil numai după următorul recensă- mice şi nivelului de trai înalt, au avut posibilitate mânt al populaţiei. să-şi acumuleze resurse materiale de rezervă şi pot Totodată, menţinerea unui decalaj important achita, de exemplu, unele servicii de asistenţă socia- între standardul de viaţă din Republica Moldova şi lă, îngrijire la domiciliu etc., în Republica Moldova cel din ţările dezvoltate în viitorul apropiat va în- vârstnicii actuali şi generaţiile următoare ale vârstni- curaja în continuare migraţia populaţiei. Pe de altă cilor sunt cei care şi-au pierdut acumulările băneşti parte, ţările europene dezvoltate înregistrează scă- în timpul crizei economice acute din anii 1990, au derea numărului populaţiei şi politicile de imigrare fost şomeri sau au muncit în sectorul agricol, având ale acestor ţări se ajustează la condiţiile respective, salarii extrem de mici şi, respectiv, alocări reduse vor fi majorate cotele de imigraţie în vederea com- în fondul social sau au muncit peste hotare şi n-au pensării consecinţelor negative ale reducerii numă- contribuit la formarea fondurilor sociale. În cazul în rului populaţiei şi asigurării sau menţinerii creşterii care nu va fi obţinută o creştere economică şi nu vor

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 85 Akademos

fi sporite ritmurile acesteia, rezolvarea problemelor schimbările considerabile în structura contingentu- ce ţin de îmbătrânirea populaţiei va fi pusă pe seama lui de „elevi” prin extinderea programelor educaţi- populaţiei în vârstă aptă de muncă (majorarea impo- onale, promovarea şi încurajarea educaţiei pe toată zitelor sau altor contribuţii). durata vieţii pentru a răspunde astfel nevoii popula- Dupa cum a fost menţionat, în prezent Republi- ţiei de a învăţa la diferite vârste. Programele educa- ca Moldova dispune de o populaţie aptă de muncă ţionale urmează să fi e elaborate în conformitate cu relativ tânără, statul având astfel un potenţial însem- noile cerinţe impuse de evoluţia economică, precum nat pentru asigurarea creşterii economice. În aceste şi a pieţei muncii. condiţii, politicile privind soluţionarea problemelor Este necesară încurajarea angajatorilor să ofe- demografi ce urmează să fi e axate nu pe măsurile ce re instruire/recalifi care personalului propriu şi altor se vor impune când se va resimţi insufi cienţa forţei persoane, promovarea relaţiilor reciproc avantajoa- de muncă, ci pe crearea locurilor de muncă pentru se între instituţiile de învăţământ şi angajatori, dez- generaţiile economic active: atât pentru tinerii care voltarea sectorului privat în domeniul învăţământu- intră pe piaţa forţei de muncă, cât şi pentru persoa- lui (cursuri de pregătire profesională, recalifi care). nele mai în vârstă care doresc să-şi prelungească ac- Un obiectiv specifi c îl constituie formarea potenţia- tivitatea economică. Prin urmare, efectele îmbătrâ- lului naţional pentru rezolvarea problemelor provo- nirii populaţiei pot fi contracarate de creşterea ratei cate de îmbătrânirea populaţiei (pregătirea cadrelor de ocupare. medicale şi sociale). Creşterea productivităţii muncii este al doilea Modernizarea sistemului de pensionare este factor esenţial în menţinerea şi îmbunătăţirea con- o problemă ce trebuie soluţionată cât mai curând tribuţiei forţei de muncă la dezvoltare. Schimbările posibil. Un obiectiv esenţial îl constituie asigura- pe piaţa muncii nu sunt determinate în mod decisiv rea stabilităţii fondurilor de pensionare şi creşterea de efectele demografi ce. Situaţia ţărilor economic cheltuielilor pentru formarea acestora. Pentru Re- dezvoltate, cu un nivel de îmbătrânire mult mai publica Moldova problema se complică prin faptul înalt decât în Republica Moldova, indică faptul că că majoritatea persoanelor în vârsta de pensionare în ultimii ani sporirea productivităţii muncii a fost benefi ciază de pensii, dar populaţia în vârsta aptă de singurul factor major care a infl uenţat creşterea ve- muncă nu participă integral la completarea fonduri- nitului pe cap de locuitor. Creşterea productivităţii lor sociale. Cauzele sunt multiple: şomajul, inten- muncii ar putea să minimalizeze efectele cantitative sitatea proceselor migraţiei nereglementate în scop ale micşorării efectivului forţei de muncă. Inovaţiile de muncă peste hotare, proporţiile considerabile ale şi shimbările tehnologice sunt o parte indispensabi- economiei tenebre ş.a. care, per ansamblu, reduc ca- lă în realizarea acestui deziderat. pacităţile Bugetului Asigurărilor Sociale. Contează, de asemenea, dezvoltarea pieţei mun- Din motive economice, pur şi simplu din cauza cii, stimularea ocupării în sectorul formal al econo- constrângerilor bugetare, majorarea vârstei de pen- miei va contribui la creşterea încasărilor fi scale şi sionare, probabil, va fi iminentă. Dar din punctul de posibilităţilor pentru lărgirea unor programe socia- vedere al premiselor demografi ce, Republica Mol- le destinate persoanelor în etate. Pe lângă acestea, dova încă nu dispune de condiţiile necesare pentru adaptarea pieţei muncii la îmbătrânirea populaţiei realizarea reformei respective. Experienţa mai mul- include astfel de măsuri ca prevenirea pensionării tor ţări arată că fenomenul îmbătrânirii populaţiei se precoce, eliminarea discriminării pe piaţa muncii derulează în paralel cu întinerirea acesteia, se modi- a persoanelor vârstnice, creşterea competitivită- fi că hotarele bătrâneţei. Oamenii nu doar trăiesc mai ţii profesionale a persoanelor vârstnice, precum şi mult. Ei ajung la vârste înaintate, menţinându-şi o crearea condiţiilor favorabile pentru muncă decentă stare de sănătate mai bună, ceea ce creează premise (iluminare, grafi c de lucru etc.) pentru extinderea perioadei de activitate economică Investirea în educaţie şi instruire pe întreaga du- a vârstnicilor. În Republica Moldova situaţia este rată a vieţii constituie un obiectiv principal pentru cu totul alta, sănătatea populaţiei caracterizându-se societatea îmbătrânită. O educaţie de bază de cali- printr-un nivel înalt de morbiditate şi invaliditate. tate înaltă, în condiţiile dinamice ale societăţii con- În aceste împrejurări, creşterea vârstei de pensi- temporane, dezvoltării rapide a tehnologiilor infor- onare poate fi însoţită de multiple consecinţe econo- maţionale, urmează să constituie acel fundament pe mice şi sociale. În prezent, acest segment al pieţei care anagajaţii îşi vor putea sprijini noile califi cări. forţei de muncă (angajaţii în vârsta de pensionare) Se impune consolidarea şi adaptarea sistemu- funcţionează pe bază de auto-reglementare. Cine lui de învăţământ (infrastructura şi personalul) la poate, doreşte şi îşi găseşte de lucru – munceşte,

86 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Demografi e restul – nu. Nici guvernul, nici angajatorii nu au programelor speciale de îmbătrânire activă; pro- obligaţiuni faţă de ei, lucrătorii inefi cienţi, care, movarea modului de viaţă sănătos şi alte metode de inclusiv pe motiv de sănătate, sunt în mod natural profi laxie. eliminaţi de pe piaţa forţei de muncă. E nevoie să se pună accentul pe dezvoltarea in- În anii următori, oferta braţelor de muncă, odată frastructurii de asistenţă pentru persoanele în vârstă cu intrarea pe piaţa muncii a generaţiilor puţin nu- înaintată: ajutorul şi îngrijirea la domiciliu, progra- meroase născute după anii 1990, va fi cu mult mai me de deservire socială la nivel comunitar, instituţii redusă. În această situaţie, menţinerea activităţii care acordă îngrijire de lungă durată. economice a pensionarilor va fi foarte actuală. To- Un element cheie îl constituie promovarea soli- tuşi, antrenarea largă a persoanelor vârstnice, care darităţii între generaţii, elaborarea programelor spe- deseori au probleme de sănătate, în activitatea eco- ciale pentru familii care asigură îngrijiri informale nomică, poate constitui o piedică în calea dezvoltă- membrilor de familie în vârstă, diversifi carea servi- rii economice. Nu este exlusă, totodată, o creştere ciilor sociale menite să acorde ajutorul necesar atât a şomajului pe seama aceloraşi persoane vârstnice, familiilor care îngrijesc persoanele vârstnice, cât şi care nu-şi pot găsi locuri de muncă în funcţie de persoanelor vârstnice singuratice care nu sunt în sta- posibilităţile lor, ceea ce, la rândul său, va provoca re să-şi asigure îngrijirea respectivă sau din anumite creşterea obligaţiunilor sociale ale statului faţă de considerente nu pot avea ajutorul necesar din partea segmentul respectiv al populaţiei etc. familiilor. În prezent, în structura pensionarilor o pondere În activităţile strategice ce ţin de îmbătrânirea însemnată le revine celor pensionaţi pe motiv de in- populaţiei trebuie luat în considerare caracterul in- validitate (20,6%). Anume starea de sănătate a po- tersectorial al problemelor existente şi al celor care pulaţiei poate constitui unul din obstacolele în a pre- pot să apară. Identifi carea soluţiilor în acest dome- lungi activitatea economică după ieşirea la pensie. niu implică reforme consecutive pe piaţa muncii, în Pe lângă acestea, urmează să menţionăm că sistemul de pensii, de educaţie, de sănătate, precum după 10-15 ani, Republica Moldova va avea mulţi şi o dirijare mai bună a proceselor migraţionale. Ac- rezidenţi în vârstă de pensionare care nu vor avea tivitatea sau lipsa activităţii în unul din domeniile dreptul la asigurare socială, dat fi ind faptul că nu au enumerate va avea efectul de bumerang asupra al- contribuit la formarea fondului social (migranţii de tor sfere (reforma sistemului de pensionare nu va fi muncă şi alte categorii de angajaţi neasiguraţi soci- efi cientă fără dinamica pozitivă în sănătatea popula- al). Aceste persoane vor trebui susţinute prin măsu- ţiei, dezvoltarea pieţei muncii etc.). rile asistenţei sociale, iar sistemul actual al pensiilor Elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politi- şi asistenţă socială va trebui să fi e extins, astfel încât cilor în domeniul îmbătrânirii populaţiei urmează să asigure persoanelor dreptul la protecţia socială să se bazeze pe cercetările ştiinţifi ce, inclusiv cer- din partea statului. cetările interdisciplinare, datele statisticii curente, Sănătatea populaţiei. În prezent, populaţia proiectările demografi ce. O atenţie deosebită trebu- adultă (în vârsta aptă de muncă) se caracterizea- ie acordată legăturilor de nivelul micro şi macro în ză prin rate de morbiditate şi mortalitate ridicate. economie şi societate. De unde şi supoziţia că persoanele din grupul de- mografi c dat care vor supravieţui în următoarele de- Bibliografi e cenii, vor ajunge la bătrâneţe fi ind mai vulnerabili 1. United Nations (UN). World Population Ageing: la boli. În acest context, învigorarea sănătăţii popu- 1950-2050. www.un.org/esa/population/publications/ laţiei în vârsta aptă de muncă reprezintă un obiectiv worldageing19502050 important pentru sistemul actual de sănătate, luând 2. Lutz W., Sanderson W. & Scherbov S. Global and regional population ageing: HoW Certain Are We of its în considerare cauzele morbidităţii şi mortalităţii la dimensions? Population Ageing, 2008, nr.1, p. 75-97. aceste vârste. O asemenea abordare implică faptul 3. Mason Andrew. Demographic transition and de- că acţiunile din domeniu urmează a fi direcţionate mographic dividends in developed and developing coun- spre profi laxie şi promovarea unui mod de viaţă mai tries. United Nations Expert group meeting on social and sănătos. economic implications of changing population age struc- Pe lângă acestea, o importanţă deosebită consti- ture. Population Division DESA, Mexico City, Mexico tuie astfel de obiective ca asigurarea accesibilităţii 31 August – 2 September 2005. (fi zice, fi nanciare şi sociale) serviciilor medicale; 4. Road Map for mainstreaming Ageing Republic adaptarea sistemului de sănătate la tranziţia epide- of Moldova /United Nations. – New York and Geneva, miologică (prevalarea bolilor cronice); elaborarea 2012. – 82 p.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 87 Akademos

SCHIMBAREA CLIMEI un interes deosebit. În evaluarea temporală, mo- delele deterministe şi stocastice permit înţelegerea ÎN REPUBLICA esenţei statistice a naturii fl uctuaţiilor climatice. MOLDOVA ÎN PERIOADA Schimbările de climă de lungă durată sunt infl u- enţate de factorii inerţi, care pot fi de provenien- OBSERVAŢIILOR ţă naturală (schimbarea iradierii solare, anomalii INSTRUMENTALE în circulaţia curenţilor maritimi etc.), antropică (creşterea concentraţiei gazelor de seră) şi poten- ţial pot fi prezise. Aceste schimbări pot fi evaluate Dr. hab. Maria NEDEALCOV sub formă de tendinţe care, conform teoriei climei, Institutul de Ecologie şi Geografi e, AŞM sunt califi cate ca schimbări determinate (trendul) de factorii inerţi, dar cu acţiune lentă şi revoltă- THE CHANGE OF CLIMATE IN THE REPU- toare. Pentru ca estimarea tendinţei sau a trendului BLIC OF MOLDOVA DURING INSTRUMENTAL (care reprezintă nu altceva decât variaţia pe termen OBSERVATIONS lung a parametrului studiat şi indică direcţia ge- The dynamic of global warming during XX and nerală de evoluţie în timp a acestuia) să fi e adec- especially in the early XXI century, largely deter- vată, important este selectarea unei perioade cât mines the formulation and implementation of nati- mai îndelungate a seriilor de timp cu scopul evi- onal policies related to climate change and its con- denţierii schimbărilor reale ce se petrec în clima sequences, taking into account national interests. staţionară. Estimarea evoluţiei regimului hidroter- Although, the Republic of Moldova’s land area is small (33483,4 km2), previous investigations have mic din Republica Moldova are ca punct iniţial de showed that most part of the country surface is „un- pornire anul 1887 pentru regimul termic şi 1891 der maximum infl uence of global warming”. Rate pentru regimul precipitaţiilor atmosferice, astfel of heating helps to establish favourable conditions fi ind luate în analiză doar seriile neîntrerupte de for the appearance of many invasive species within date obţinute în urma observaţiilor instrumentale. the territory of the republic, frequent manifestation Pe lângă evidenţa tendinţei seculare, evaluările au of droughts, particularly the intensive ones, the thick mai fost raportate către anumite perioade de refe- alternating of antipodal periods „cold-hot” and „wet- rinţă. În acest context, în estimările propuse au fost dry”. All these changes occurred in regional climate incluse perioadele de referinţă 1961-1990, 1980- system can have a signifi cant infl uence in maintai- 1999 (conform, IPCC 2007), precum şi perioadele ning ecological and food security in the near future. 1989-1999 şi 2000-2010, care, potrivit estimărilor, Introducere sunt considerate cele mai calde decenii în clima re- La etapa actuală, variaţiile în starea medie a cli- gională. Impactul antropic asupra schimbărilor cli- mei reprezintă una din problemele principale legate matice pe teritoriul republicii se observă începând de modifi cările de mediu. Comitetul Interguverna- cu anii 60 ai secolului XX, de aceea, perioada se- mental pentru Schimbări Climatice în ultimul său riilor instrumentale va mai fi convenţional divizată raport de evaluare (IPCC 2007) relevă că schimbă- în două: naturală (1887-1959) şi natural-antropică rile climatice au deja un impact semnifi cativ asupra (1960-2010). ecosistemelor naturale. Prin schimbarea climei se La etapa actuală este bine cunoscut conceptul subînţelege orice schimbare în parametrii climatici evoluţiei climei acceptate în limitele unui anumit într-un anumit interval de timp, ca urmare a variabi- „culoar” (Tolerable Windows Approach, TWA). lităţii naturale şi (sau) ca rezultat al activităţii uma- Pentru temperatura medie globală acesta este de о о ne. Cu toate că se observă o tendinţă de micşorare a Т=2,0 С şi Т=0,015 С/an. Metoda dată este destul ponderii emanării gazelor cu efect de seră în ultime- de importantă în argumentarea unor măsuri efi ci- le decenii, schimbările climatice regionale reprezin- ente de preîntâmpinare a schimbărilor nefaste ale tă una dintre marile ameninţări la adresa dezvoltării climei. durabile şi constituie una dintre cele mai stringente Variabilitatea semnifi cativă a regimului ter- probleme de mediu, având consecinţe negative asu- mic din perioada de vară şi de iarnă a determinat pra economiei naţionale. cuantifi carea gradului de blândeţe sau severitate ale perioadelor susmenţionate, în baza indicelui varia- Materiale şi metode de cercetare bilităţii, sigma (σ). Această caracteristică reprezintă În acest context, evidenţierea particularităţilor dispersarea anumitor valori empirice, pe de o parte regionale de manifestare a climei actuale prezintă şi de alta, de media aritmetică şi se exprimă prin

88 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Geografi e

rădăcina pătrată a variaţiei unei distribuţii, adică a unde P(x ) – probabilitatea apariţiei valorii inciden- dispersiei (σ2): te, x – media , σ – devierea medie pătratică, e şi π – valori constante. Baza informaţională de date privind regimul de (1) temperatură şi pluviometric de pe teritoriul republi- cii au fost prelucrate statistic în cadrul programului Statgraphics Centurion XV, Excel (parte compo- Deviaţia standard are aceeaşi unitate de măsură nentă a Microsoft Offi ce Professional). În evaluări- ca şi variabila pe care o caracterizează. Prin urmare, le temporale şi în divizarea pe etape a seriilor tem- putem compara doar deviaţiile standard ale unora porale s-au utilizat valorile celor mai lungi şiruri şi aceloraşi şiruri de variabile cu unităţi de măsură statistice de date înregistrate în seria observaţiilor omogene (doar precipitaţii sau doar valori termice). instrumentale la staţiunea Chişinău (1887-2010 şi În scopul evidenţierii omogenităţii şi veridici- 1891-2010). k tăţii datelor, şirurile statistice au fost supuse unor criterii de testare. Testarea a fost efectuată conform Analiza rezultatelor obţinute 2 criteriului Kolmogorov şi χ (aşa numitul criteriul Estimarea evolutivă a temperaturii medii anuale Pearson). Criteriul Pearson folosit în testare este a aerului pe teritoriul Republicii Moldova denotă că exprimat: k în perioada natural-antropică, sau aşa numita peri- 2 2 χe = ∑ [(Pe,i-PT ,i ) / PT ], (2) oadă contemporană, se observă o majorare a valori- i 2 lor în toate subperioadele examinate. unde χe – repartiţia empirică, Pe,i – periodicitatea empirică în gradaţia i, PT ,i – probabilitatea teoretică Astfel, în anii 1961-1990 şi 1980-1999, tempe- de includere a valorii incidentale în gradaţia i, k – ratura medie anuală s-a majorat cu 0,3-0,40C faţă de numărul gradaţiilor. perioada naturală (1887-1959). În ultimele două de- Legea testării conform criteriului dat constă în cenii însă, se înregistrează un tempou mai pronun- 2 faptul că în cazul când repartiţia empirică (χe ) este ţat de încălzire faţă de perioada naturală, şi anume mai mică decât cea teoretică, ipoteza înaintată este cu 0,90C (în perioada 1989-1999) şi 1,40C (2000- 2 2 veridică şi invers, în cazul χe >χt ipoteza precum că 2010). Schimbări esenţiale în ritmul de încălzire datele se supun legii normale de distribuţie se res- se observă mai ales în primul deceniu al secolului pinge. XXI, când acesta constituie cu 0,50 C mai mult decât Deşi acest criteriu foarte des este utilizat în ritmul înregistrat în ultimul şi cel mai cald deceniu prelucrarea statistică, de obicei se consideră că ar al secolului XX (tab.1.), după cum a fost considerat fi binevenit de a controla corespunderea repartiţiei până nu demult. Cele relatate confi rmă părerea că la datelor empirice cu cele teoretice cu ajutorul şi altor nivel regional schimbările climatice deja devin a fi criterii. De aceea, datele au fost supuse suplimen- imprevizibile. tar testării conform criteriului Kolmogorov (λ), care Tabelul 1 estimează apropierea repartiţiei reale (empirice) de Evaluarea modifi cării (0C) temperaturii medii cea teoretică pe calea calculării indicelui D=max( anuale a aerului în evoluţia climei

Pe - PT), deci a diferenţei maxime dintre periodicită- Republicii Moldova ţile teoretice şi empirice ce se compară. Schema uti- Indici 1887- 1887- 1961- 1980- 1989- 2000- lizării criteriului dat constă în faptul că la început se statistici 2010 1959 1990 1999 1999 2010 construiesc funcţiile integrale teoretice şi empirice X 9,6 9,3 9,6 9,7 10,2 10,7 de repartiţie, apoi se calculează maximalul modulu- σ 0,8 0,7 0,8 1,0 0,8 0,7 X 7,2 7,2 8,0 8,0 9,1 9,8 lui D. În urma calculului indicelui D se examinează Min. X 12,1 10,7 11,3 11,3 11,3 12,1 limitele permise ale valorilor criteriului dat (Pλ). În Max. cazul când P ≥ 0.05 concordanţa dintre repartiţiile Notă: X - media multianuală, σ - devierea standard, X Min. – λ valoarea minimă, - valoarea maximă studiate este confi rmată. În acest caz se conchide că X Max. şirul statistic ce refl ectă anumite valori climatice se Mai mult decât atât. Cele mai mari devieri de la supune legii normale de distribuţie. norma climatică cu semnul pozitiv în regimul tem- Formula acesteia se exprimă în felul următor: peraturii medii anuale pe teritoriul Republicii Mol- dova se atestă tot în ultimele două decenii (fi g.1.a, (3) b, tab.2). Acest fapt este confi rmat şi prin aranjarea consecutivă a anilor extremi de reci şi calzi extraşi

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 89 Akademos

Tabelul 2 au fost înregistrate în anii 1933 şi 1929, când tem- Topul celor 10 ani calzi şi reci, conform peratura medie anuală a constituit 7,2-7,90C. Valori temperaturii medii anuale scăzute, şi anume în limitele 8-8,30C, au caracterizat Ani reci Ani calzi următorii ani reci: 1934, 1985, 1912, 1940, 1987, 0 0 (Tmed.an., 0 C) (Tmed.an., 0 C) 1888, 1976, 1980. 1933 7,2 2007 12,1 Analiza evoluţiei de peste un secol (1887-2010) 1929 7,9 2009 11,4 a temperaturii medii anuale denotă că aceasta înre- 1934 8 1990 11,3 gistrează o creştere cu 0,010C/an, ceea ce nu contra- 1985 8 1994 11,3 zice concluziile referitoare la tendinţa de schimbare 1912 8,1 2008 11,3 a temperaturii medii a aerului de pe tot teritoriul 1940 8,1 2000 11,2 1987 8,1 1999 11 Europei. 1888 8,3 1966 10,9 Valorile glisate cu o periodicitate de 10 ani arată 1976 8,3 1989 10,9 că mijlocul anilor ’30 şi mijlocul anilor ’70-80 ai 1980 8,3 2002 10,8 secolului XX se caracterizează ca perioade cu fond termic scăzut. În acelaşi timp, în a doua jumătate a din perioada luată în studiu (1887-2010). Anul 2007 secolului XX se observă o tendinţă stabilă de creşte- este cel mai cald an din seria observaţiilor instru- re (fi g.1.a) a temperaturii medii anuale, care atinge mentale, temperatura medie anuală depăşind norma valori semnifi cative în primul deceniu al secolului 0 climatică cu 2,5 C. În continuare, anii 2009, 1990, XXI, ceea ce confi rmă şi analiza evoluţiei anoma- 1994, 2008, 2000, 1999, 1966, 1989, 2002 au fost liilor (devierilor) termice de la norma climatică extrem de calzi în seria observaţiilor instrumentale, (fi g.1.b). 0 când temperatura medie anuală a constituit 10,8 C O asemenea repartiţie a temperaturii medii anu- 0 şi mai mult (faţă de norma climatică de 9,6 C ). În ale a aerului a contribuit la „deformarea” normelor ultimele două decenii manifestarea anilor extrem ei climatice în diferite intervale de timp. Aşadar, în de calzi a avut o repetabilitate de o dată în 2 ani perioada natural-antropică se atestă o deviere spre (tab. 2). Cele mai scăzute valori termice ale anului dreapta, adică o „încălzire” a valorilor ce caracte-

12,5 12 11,5 y = 0,01x + 8,9836 11 10,5 10 9,5 9 8,5 8 7,5 7 1887 1889 1891 1893 1895 1897 1899 1901 1903 1905 1907 1909 1911 1913 1915 1917 1919 1921 1923 1925 1927 1929 1931 1933 1935 1937 1939 1945 1947 1949 1951 1953 1955 1957 1959 1961 1963 1965 1967 1969 1971 1973 1975 1977 1979 1981 1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 a

3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 -0,5 -1 -1,5 -2 -2,5 -3 1887 1889 1891 1893 1895 1897 1899 1901 1903 1905 1907 1909 1911 1913 1915 1917 1919 1921 1923 1925 1927 1929 1931 1933 1935 1937 1939 1945 1947 1949 1951 1953 1955 1957 1959 1961 1963 1965 1967 1969 1971 1973 1975 1977 1979 1981 1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 b Fig.1. Tendinţa de modifi care (1887-2010) a temperaturii medii anuale a aerului (a) şi devierile termice de la norma climatică (b)

90 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Geografi e rizează temperatura medie anuală pe teritoriul Re- de 0,20C faţă de amplitudinea termică mediată pentru publicii Moldova. Dacă pentru secolul precedent, întreaga perioadă actuală. Pentru această perioadă ultimul deceniu a fost înregistrat ca cel mai cald de- (1989-1999), se observă o atenuare a minimelor ab- ceniu (1989-1999), primul deceniu al secolului XXI solute cu +0,40C şi o creştere cu 0,20C a maximelor (2000-2010) devine cel mai cald deceniu din toată absolute faţă de normele climatice corespunzătoare seria observaţiilor meteorologice, ritmul acestuia (1960-2010). Analiza extremelor din cadrul primu- dublându-se comparativ cu anii 1989-1999 (fi g. 2). lui deceniu al secolului XXI denotă variabilitatea pronunţată a extremelor minime şi foarte pronunţa- 0,6 tă a celor maxime. Aşadar, primul deceniu al seco- lului XXI (2000-2010) poate fi considerat deceniul 0,5 cu cele mai semnifi cative fl uctuaţii în extremele ter- 0,4 1887-1959 1961-1990 mice, minimele absolute înregistrând o scădere cu 0,3 1980-1999 -0,10C faţă de media multianuală, din contul valori- 1989-1999 0 0,2 2000-2010 lor minime absolute ale anului 2006 (-24,2 C) şi a densitatea repartitiei anului 2010 (-21,80C). Maximele absolute însă s-au 0,1 majorat destul de semnifi cativ (2,20C) faţă de media 0 46810121416 multianuală (tab.3, tab.4). Creşterea pronunţată a temperatura medie anuala, grade C maximelor absolute a avut loc din contul valurilor Fig. 2. Deformarea temperaturii medii anuale a aerului de căldură înregistrate în anii 2009 (+36,30C), 2001 în diferite perioade de timp supuse studiului (+36,60C), 2002 (+37,20C), 2008 (+37,50C), 2000 (+38,50C), 2007 (+39,50C). Raportarea evoluţiei climei regionale către pe- Deci, primul deceniu al secolului XXI se carac- rioada de referinţă 1961-1990, permite a scoate în terizează şi prin cea mai mare amplitudine termică evidenţă aceleaşi particularităţi regionale, şi anume în manifestarea extremelor, aceasta fi ind cu 2,10C că mijlocul anilor ’30 şi mijlocul anilor ’80, sunt pe- mai mare decât media multianuală. Variabilitatea rioadele cele mai reci faţă de perioada luată în studiu semnifi cativă înregistrată în extremele termice do- (1961-1990), iar ultimele decenii se caracterizează vedeşte vulnerabilitatea înaltă a sistemului climatic prin devieri pozitive pronunţate, mai ales perioada regional la schimbările climei actuale. Considerăm, anilor 2000-2010, când acestea au fost şi cele mai că de concluziile obţinute care demonstrează inten- semnifi cative (fi g.3). sifi carea ritmului de modifi care în regimul extreme- Analiza valorilor, ce caracterizează extremele lor ar trebui să se ţină cont atât la nivel regional, termice calculate în diferite etape de dezvoltare a cli- cât şi internaţional privind elaborarea măsurilor de mei actuale, scoate în evidenţă unele modifi cări pro- adaptare către noile condiţii climatice. nunţate atât a minimelor, cât şi a maximelor de tem- În primul deceniu al secolului XXI, la nivel re- peratură în perioada contemporană: astfel, pentru cel gional, se înregistrează un ritm mult mai rapid de mai cald deceniu al secolului XX se înregistrează o „încălzire” a temperaturilor maxime, decât a celora micşorare a caracteristicilor amplitudinilor termice minime, contribuind astfel la majorarea amplitudi-

2,5 2 1,5

1 0,5 0 -0,5 -1 -1,5 -2 -2,5 1887 1889 1891 1893 1895 1897 1899 1901 1903 1905 1907 1909 1911 1913 1915 1917 1919 1921 1923 1925 1927 1929 1931 1933 1935 1937 1939 1945 1947 1949 1951 1953 1955 1957 1959 1961 1963 1965 1967 1969 1971 1973 1975 1977 1979 1981 1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009

Fig.3. Evoluţia devierilor temperaturii medii anuale a aerului raportate către perioada de referinţă 1961-1990

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 91 Akademos

950 900 y = 0,719x + 481,86 850 800 750 700 650 600 550 500 450 400 350 300 250

1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9

9 9 9 9 9 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 6 6 6 6 6 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 9 9 9 9 9 0 0 0 0 0

8 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 0 0 0 0 0

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 a

400 350 300 250 200 150 100 50 0 -50 -100 -150 -200 -250 -300 1891 1893 1895 1897 1899 1901 1903 1905 1907 1909 1911 1913 1915 1917 1919 1921 1923 1925 1927 1929 1931 1933 1935 1937 1939 1941 1943 1945 1947 1949 1951 1953 1955 1957 1959 1961 1963 1965 1967 1969 1971 1973 1975 1977 1979 1981 1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 b Fig.4. Tendinţa de modifi care (1891-2010) a sumei precipitaţiilor anuale (a) şi devierile pluviometrice de la norma climatică (b) nii de oscilaţie a indicilor de temperatură (At). Ten- 40 mm mai mult decât în perioada naturală, valorile dinţele observate în modifi carea regimului termic extreme în regimul pluviometric aparţin perioadei extrem, fără îndoială, intensifi că instabilitatea regi- naturale (1887-1959), când valorile maxime au con- mului termic în regiune. stituit 915 mm, iar cele minime 271,8 mm (tab.5). Regimul precipitaţiilor atmosferice pe teri- Pe parcursul perioadei 1891-2010, în aspect toriul republicii la fel se caracterizează printr-o anual, se observă o tendinţă de majorare a precipita- mare variabilitate şi discontinuitate în timp. Cu ţiilor atmosferice cu 0,719 mm/an. Mediile glisan- toate că suma anuală a precipitaţiilor atmosferice te denotă o tendinţă stabilă de creştere a sumelor în perioadele contemporane înregistrează valori cu acestora, începând cu anii ’50 ai secolului precedent Tabelul 3 până în prezent (fi g.4.a). 0 Evaluarea modifi cării ( C ) extremelor şi Faţă de trendul liniar a fost înregistrată o alu- amplitudinilor lor termice în procesul de evoluţie a climei actuale de pe teritoriul ră pozitivă ce indică asupra predominării perioa- Republicii Moldova dei ploioase în anii ’20 ai secolului XX, fapt confi r- Etapele de T min. abs. T max. abs. A Tabelul 4 evoluţie a climei t Topul anilor cu singularităţile termice I 1960-2010 -17.2 34.2 51.4 II 1989-1999 -16.8 34.4 51.2 semnifi cative 0 0 III 2000-2010 -17,1 36.4 53.5 T maximă absolută, C T minimă absolută, C 2007 39,5 1963 -28,4 -24,2 2006 39,5 2007 2000 38,5 2006 -24,2 -21,8 2010 38,5 2000 2008 37,5 1967 -23,5 37,5 2008 2002 37,2 1961 -23 37,2 2002 2001 36,6 1987 -22,8 2010 36,6 2010 -21,8 36,6 2001 1968 36,3 1972 -21,5 36,6 2010 2009 36,3 1996 -21,1 36,1 1988 1988 36,1 1994 -20,9 36,1 1999 1999 36,1 1976 -20,5

92 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Geografi e

450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 -50 -100 -150 -200 -250 -300 1891 1893 1895 1897 1899 1901 1903 1905 1907 1909 1911 1913 1915 1917 1919 1921 1923 1925 1927 1929 1931 1933 1935 1937 1939 1941 1943 1945 1947 1949 1951 1953 1955 1957 1959 1961 1963 1965 1967 1969 1971 1973 1975 1977 1979 1981 1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009

Fig. 5. Tendinţa de modifi care (1891-2010) a devierii sumei precipitaţiilor anuale raportate către media multianuală a perioadei 1961-1990 mat şi de devierile pluviometrice de la norma clima- 700 mm au fost: 1996, 1980, 1955, 1922, 1948, tică (fi g.4.b) şi 3 alure negative cu devieri neesenţi- 2010, 1966, 1933. Anul 1914 a înregistrat suma ale de la trend: mijlocul anilor ’40, mijlocul anilor anuală a precipitaţiilor atmosferice de 903 mm. Ma- ’90 ai secolului XX şi sfârşitul primei decade a seco- ximul pluviometric a fost atins în 1912 cu valori de lului XXI. 915 mm (tab.6). Estimarea evoluţiei devierii sumei anuale a pre- Tabelul 6 cipitaţiilor atmosferice de la media multianuală din Topul celor 10 ani secetoşi-ani ploioşi perioada de referinţă 1961-1990 (fi g.5) denotă cât de Ani secetoşi (mm) Ani ploioşi (mm) semnifi cative sunt aceste abateri în primul şi mijlocul celui de-al doilea deceniu al secolului XX – perioadă 1903 271,8 1912 915 de timp când au fost înregistrate şi cele mai însemna- 1896 301 1914 903 te recorduri pluviometrice de peste 900 mm. 1938 320 1933 777 Sfârşitul anilor 30 – anii 40 înregistrează o aba- 1945 329 1966 774 tere negativă de la trend, ceea ce indică stabilirea 1951 345 2010 735 unei perioade mai secetoase. Începând cu mijlo- 1924 357 1948 734 cul primului deceniu al secolului XXI, se observă 1990 361 1922 729 o predominare a devierilor negative faţă de media 1902 368 1955 721 multianuală calculată pentru perioada 1961-1990, 1953 373 1980 712 ceea ce confi rmă instabilitatea pronunţată a regimu- 1898 374 1996 711 lui pluviometric din ultimii ani. Cei mai secetoşi au fost anii 1898, 1953, 1902, 1990, 1924, 1951, 1945, Majorarea sumelor anuale ale precipitaţiilor 1938, 1896 când precipitaţiile atmosferice au con- atmosferice din perioada contemporană conduce stituit 300-374 mm. la „deplasarea” spre dreapta a normelor climatice Minimul precipitaţiilor de 271,8 mm a fost în- (fi g. 6). registrat în 1903. Anii ploioşi cu valori de peste (X 0,001) Tabelul 5 4 Evaluarea modifi cării regimului anual al precipitaţiilor atmosferice (mm) pe etape de 3 evoluţie a climei în Republica Moldova 1891-1959 1961-1990 Indici 1891- 1887- 1961- 1980- 1989- 2000- 2 1980-1999 statistici 2010 1959 1990 1999 1999 2010 1989-1999

X densitatea repartitiei 2000-2010 526,2 503,8 548,2 555,9 548,3 544,2 1 σ 122,2 133,1 100,6 118,9 128,7 107,9 Cv 23,2% 26,4% 18,3% 21,4% 23,5% 19,8% 0 X 271,8 271,8 361,0 361,0 361,0 407,0 -200 100 400 700 1000 1300 Min. suma anuala a precipitatiilor atmosferice, mm X Max. 915,0 915,0 774,0 712,0 711,0 735,0 Notă: X- media multianuală, σ- devierea standard, Cv- co- Fig.6. Deformarea sumelor anuale ale precipitaţiilor atmosferice în diferite perioade de timp supuse efi cientul de variaţie, X Min. – valoarea minimă , X Max – valoa- rea maximă studiului

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 93 Akademos

Cu toate acestea, caracterul de cădere a preci- 2. Constantinov T., Sîrodoev Gh., Nedealcov M., pitaţiilor atmosferice extrem de instabil conduce cu Mironov I. Modifi cările componentelor landşaftelor sine la alternarea pronunţată a perioadelor umede cu sub infl uenţa presingului antropic. În: Buletinul A.Ş.M. cele uscate care contribuie, pe de o parte – la mani- Ştiinţele Vieţii. Chişinău, 2006, nr. 2 (299), p. 155-161. festarea secetelor, iar pe de altă parte – la favoriza- 3. Daradur, M., Nedealcov, M., Smirnova, V. Regional climate of Moldova: tendencies and regularities rea declanşării inundaţiilor. of its changes. Climate change trend. Instytut Geografi i. În concluzie, constatăm că de rezultatele obţinu- Cracow: 1996. p. 299-333. te se va ţine cont la elaborarea simulărilor climatice 4. Namias J. Short period. climatic variations. pentru viitorii ani apropiaţi cu scopul luării decizi- Collected works of J.Namias 1934 through, 1974.- Univ. ilor corecte de adaptare către noile condiţii clima- California, San Diego. Graphics and Reproduction tice. Servies.- 1975.- 905 p. Bibliografi e 5. Nedealcov M. Aspecte metodologice în evaluarea 1. Climate Change 2007. The Scientifi c Basis, posibilelor schimbări ale regimului termic de pe teritoriul Fourth Assessment Report. Cambridge University Press, Republicii Moldova. Buletinul AŞM Ştiinţele Vieţii, Cambridge U. K., 940 pp. nr. 1 (310), 2010, p. 143-149.

Iurie Matei. Odă lui Michelangelo. 1998, ulei/pânză, 90x70 cm.

94 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ecologie

ASPECTE GENETICO- Se recurgea, de asemenea, la constituirea culturilor forestiere prin utilizarea în cazuri frecvente a mate- POPULAŢIONALE rialelor de reproducere (seminţelor sau puieţilor) de ALE AMELIORĂRII provenienţă alocală. Modul de gospodărire în crâng a pădurilor a de- PĂDURILOR DE STEJAR terminat ca actualmente circa 73 la sută din suprafa- ţa acoperită cu stejărete se fi e constituită din arbore- Dr. hab. Petru CUZA te regenerate din lăstari în generaţii repetate (în 3-4 Institutul de Ecologie şi Geografi e, AŞM generaţii consecutive stejăretele au fost regenerate din lăstari) [8]. În urma acestui fapt, în pădurile de azi speciile de stejar sunt îmbătrânite din punct de POPULATION-GENETIC ASPECTS OF EN- vedere fi ziologic, au o productivitate redusă şi o re- HANCED OAK FORESTS zistenţă mică la boli şi dăunători. Promotion of natural regeneration from seeds of fundamental-natural forests of oak species is an Vitalitatea scăzută a pădurilor, determinată, în important goal for future forestry because in this principal, de practicarea de-a lungul timpului a unui way it is possible to preserve the genetic diversity of mod de gospodărire necorespunzător exigenţelor population and assure the ecological stability of tre- bio-ecologice ale speciilor de stejar, a înteţit în anii es. Work to help the natural regeneration is justifi ed ’70 ai secolului trecut uscarea acestor arborete. Cer- when the number of seed-trees is small but only if the cetările efectuate au demonstrat că cel mai mult au forest reproductive material (acorn) has the same ge- avut de suferit de pe urma uscării stejăretele regene- netic structure as the original local one. Thus it will rate din lăstari în 4-5 generaţii [2]. be ensured the perpetuation of natural stands of oak, În cazuri frecvente, în perioada postbelică, teh- the maintaining of bio-productivity and poly-functi- nologia aplicării tăierilor rase a avut în vedere defri- onality of forests. şarea cioatelor rezultate din tăierea arborilor, apoi se aplica desfundarea solului, urmată de plantarea Repere privind starea actuală a pădurilor culturilor forestiere de stejar pedunculat. Defrişa- de stejar rea cioatelor la speciile de stejar, care au un sistem Din cele mai vechi timpuri, pădurea a jucat un radicular pivotant, adesea a determinat scoaterea rol important în viaţa omului, servindu-i drept sur- la suprafaţă a rocii materne şi prăbuşirea în groa- să de hrană şi asigurându-i adăpost în perioadele pa formată a solului fertil, iar desfundarea solului vitrege de luptă cu triburile barbare. În trecut şi chiar a determinat amestecarea orizonturilor genetice ale până nu demult, omul adesea nu înţelegea că pădu- acestuia. rea este un furnizor indispensabil de materii prime Culturile forestiere erau create, de regulă, cu pu- regenerabile care trebuie utilizate într-o manieră du- ieţi de provenienţă alocală, adică aduşi din Ucraina rabilă. Că ea îndeplineşte multiple funcţii de ordin (regiunile Viniţa, Hmelniţk, Zaporojie, Herson etc.) ecologic, social şi estetic. De multe ori era tratată în şi din Rusia (regiunile Kursk, Belgorod, Voronej mod simplist doar ca o totalitate de arbori ce cresc etc.), care în condiţii ecologice improprii locului pe un anumit teritoriu şi nu ca o entitate complexă de cultură aveau o capacitate scăzută de adaptare. de tip ecosistemic, care, prin funcţiile de protecţie Prevalau culturile pure sau amestecate, constituite pe care le îndeplineşte, se constituie într-un factor din specia principală de bază (stejar pedunculat) şi semnifi cativ de asigurare a unui echilibru ecologic o singură specie de amestec (de regulă paltinul de dinamic. câmp), care în frecvente cazuri aveau o creştere len- Toate acestea l-au determinat pe om să defrişe- tă, formau trunchiuri strâmbe, erau atacate de boli şi ze suprafeţe mari acoperite cu pădure. Este impor- dăunători sau se uscau după o anumită perioadă de tant de remarcat faptul că pe teritoriul Basarabiei, timp. Acest procedeu tehnologic a determinat crea- în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, suprafeţe rea arboretelor echiene monoetajate, cu compoziţii imense de vegetaţie forestieră au fost defrişare pen- simplifi cate şi biotipuri de origine necunoscută, adi- tru a fi utilizate în scopuri agricole. Ca urmare, din că cu tot ansamblul de carenţe al îngustării biodiver- totalul de 340 mii ha de păduri, în anul 1896 au ră- sităţii la toate nivelurile de referinţă şi al deteriorării mas doar 252 mii ha [13]. condiţiilor de mediu (sol, apă etc.). Pădurile naturale până nu demult au fost gos- În vederea ameliorării stării de sănătate a păduri- podărite prin aplicarea în exclusivitate a tăierilor lor, ridicării productivităţii şi sporirii funcţiilor pro- rase bazate pe regenerarea arboretelor din lăstari. tective ale arboretelor, pe viitor urmează să se aplice

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 95 Akademos o serie de intervenţii silvotehnice pe baze ştiinţifi ce, miterea incompletă a informaţiei genetice la des- unele dintre care o să le relatăm în continuare. cendenţi (în cazul tratamentelor cu perioadă scurtă de regenerare); risc de consangvinizare în cazul Promovarea regenerării naturale în pădurile participării unui număr mic de arbori seminceri; natural-fundamentale riscul reducerii efectivului populaţiei de descen- Actualmente, pădurile natural-fundamenta- denţi; reducerea sau modifi carea variaţiei genetice le constituite din speciile de stejar alcătuiesc circa în interiorul populaţiei cu implicaţii în capacitatea 25 la sută din suprafaţa fondului forestier. Este o adaptivă a acesteia. situaţie alarmantă pentru că reducerea în trecut a Pornind de la faptul că polenul la stejar este suprafeţei pădurilor naturale ale speciilor de stejar trisulcat, cu trei brazde de tip primitiv şi nu are a determinat pierderea irecuperabilă a genotipurilor proeminenţe care să-i favorizeze zborul, distanţa valoroase şi chiar a unor populaţii întregi, fapt care de răspândire a polenului de la un anumit arbore a redus drastic diversitatea lor genetică şi cenotică. în stejărete închise nu este prea mare (de maxim Totodată, cercetările ştiinţifi ce denotă că diver- 100 m) [12]. De aceea, la executarea tăierilor de re- sitatea genetică are o importanţă deosebită în supra- generare trebuie evitate distanţele mari dintre arbo- vieţuirea speciilor de plante, deoarece capacitatea rii seminceri, pentru că acest fapt poate să genereze adaptivă a populaţiilor faţă de condiţiile mediului riscul consangvinizării care se soldează cu efectele depinde de gradul de variaţie genetică [3]. Mai mult negative asupra proceselor de creştere a seminţişu- decât atât. S-a constatat că arboretele, în componen- rilor, vigorii de vegetaţie a puieţilor şi capacităţii lor ţa cărora intră biotipuri variate, graţie faptului că adaptive. deţin o vastă diversitate genetică, oferă populaţiilor În cazul în care distanţa dintre seminceri este alcătuitoare o amplă adaptare faţă de condiţiile lo- prea mare, silvicultorul trebuie să recurgă la ajuto- cale de climă, sol şi se caracterizează printr-o stabi- rarea regenerării naturale prin completarea golurilor litate ecologică ridicată [10]. neregenerate executându-se semănături directe sub În cazul problemei abordate în vederea asigurării masiv. Este important de remarcat faptul că, în pro- productivităţii, continuităţii şi stabilităţii stejăretelor cesul de ajutorare a regenerării naturale, este impe- natural-fundamentale o măsură silviculturală abso- rios necesar ca materialul forestier de reproducere lut necesară şi stringentă se referă la promovarea în (ghinda) să aibă aceeaşi structură genetică ca a pro- cadrul arboretelor a regenerării naturale din semin- venienţei locale. ţe. Regenerarea naturală are în vedere introducerea Arborii seminceri trebuie selectaţi cu mult dis- provenienţei locale în cultura forestieră, care bene- cernământ din categoria arborilor-plus, adică a celor fi ciază de un fond genetic restructurat (prin recom- care se remarcă prin creşteri excepţionale, tulpini binări meiotice) şi îmbogăţit (prin mutaţii), fapt ce rectilinii, cilindrice, capacitate ridicată de fructifi - oferă descendenţilor (seminţişului) un grad ridicat caţie şi vigoare bună de vegetaţie. Este binevenită de adaptare ecologică. Rezultă că promovarea re- opinia întemeiată a ilustrului silvicultor V. Stănescu generării naturale în arboretele de stejar este înte- [9], potrivit căreia „selecţia semincerilor pe criterii meiată, întrucât conservarea structurilor genetice şi genetice-fenotipice, ca şi asigurarea unei bune in- ecologice existente are loc ca urmare a proceselor terfecundări ai acestora şi evitarea consangvinizării, naturale milenare de adaptare a biocenozei forestie- cu efectele ei nefavorabile bine cunoscute, repre- re la condiţiile de mediu ale biotopului [5]. zintă de asemenea probleme care într-o silvicultură Polenizarea încrucişată hazardică între arborii cu caracter genetico-aplicativ, trebuie rezolvate cu seminceri de stejar este o condiţie indispensabilă discernământul necesar”. pentru conservarea structurilor genetice ancestrale Când regenerarea naturală a pădurilor se exe- care se remarcă prin capacitatea ridicată de adapta- cută cu aplicarea tratamentelor tăierilor progresive re. Uzual, la aplicarea tăierilor progresive în stejă- şi succesive, şi implicit, la reproducere participă rete numărul arborilor seminceri trebuie să fi e sufi - un număr sufi cient de mare de arbori fenotipic su- cient de mare, ceea ce va asigura condiţii favorabile periori, se prefi gurează un efect genetic pronunţat pentru panmixie. [6]. Conform punctului de vedere exprimat de către Potrivit lui Th. Geburek şi F. Müller [4], atunci V. Stănescu, activităţile silvotehnice enunţate pot să când tratamentele (tăierile) cu regenerare naturală echivaleze pe planul disponibilităţilor genetice ale se aplică necorespunzător prevederilor ştiinţifi ce, descendenţilor cu cele mai bune arborete-surse de efectul genetic asupra calităţii seminţişului poate seminţe [10]. Reiese că cunoaşterea structurii diver- determina aspecte negative, după cum sunt: trans- sităţii genetice şi a proceselor genetice din cadrul

96 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ecologie ecosistemelor forestiere de stejari reprezintă o prio- Având în vedere cele expuse, ideea superiorită- ritate în domeniul cercetărilor silvice. ţii valorii provenienţei locale, după cum consideră V. Stănescu [10], „apare ca expresia fi delă a recu- Transferul materialelor forestiere noaşterii proliferării ecologice ereditare a populaţi- de reproducere ilor de arbori, a superiorităţii genotipurilor adapta- Variaţia genetică din cadrul populaţiilor de ar- te la un anumit mediu de viaţă faţă de genotipurile bori ale unei păduri naturale se datorează proceselor evoluate în habitate străine”. Totodată, provenienţa genetice care au loc sub infl uenţa condiţiilor de me- locală nu trebuie înţeleasă ca o populaţie îngustă diu, rezultând pentru fi ecare specie o anumită parti- şi limitată teritorial care evoluează separat de alte cularitate de manifestare a variabilităţii de-a lungul populaţii locale. Silvicultorul nu trebuie să atribuie gradientului ecologic [7]. În cazul pădurilor cultiva- populaţiei un spaţiu restrâns de manifestare, căci în te, impactul activităţilor silvotehnice asupra struc- asemenea caz se poate ajunge la speciaţie, ceea ce turii genetice şi ecologice ale descendenţilor este cu ar avea efecte negative asupra capacităţii adaptive a totul diferit decât cel realizat natural şi depinde de culturilor forestiere pentru că nu s-ar pune în valoa- întregul proces tehnologic al lucrărilor de împăduri- re întreg fondul genetic populaţional. re. În acest proces intervin o serie de factori de ordin Delimitarea zonelor de recoltare şi utilizare a tehnologic de care depinde succesul lucrărilor de seminţelor trebuie că se facă cu mult discernământ, constituire a culturilor forestiere, cum sunt: regiu- pentru că transferul materialului reproductiv pe dis- tanţe scurte determină pulverizarea arealului speciei nea de provenienţă a seminţelor, modul de recoltare în mici sectoare ecologice, fapt care produce incon- sau, altfel exprimat, numărul de arbori seminceri de venienţe practice în cadrul lucrărilor de utilizare la care s-au recoltat seminţele, practicile de evidenţă corespunzătoare a seminţelor. Dar mai important pe loturi a seminţelor în cazul depozitării şi folosirii este că delimitarea unor zone înguste de utilizare a lor pentru cultivarea puieţilor în pepiniere, tehnolo- seminţelor determină „pierderi” genetice sau, altfel giile de împădurire aplicate. spus, transmiterea incompletă a informaţiei gene- Cel mai important aspect în cazul cultivării arti- tice, fapt care se soldează cu reducerea diversităţii fi ciale a pădurii este legat de alegerea provenienţei polimorfe a culturilor forestiere. şi această întrebare se referă la obiectivele urmări- În asemenea cazuri, datorită îngustării bazei ge- te de către silvicultori în cazul constituirii unei noi netice, plantaţiile silvice sunt mai sensibile la ac- plantaţii forestiere. Are dreptate M. Teodosiu [11] ţiunea factorilor naturali nefavorabili şi agenţilor când relatează că oportunitatea luării în seamă a biotici vătămători. Atunci când zonele de recoltare provenienţei materialului forestier de reproducere şi utilizare a seminţelor sunt largi şi includ teritorii trebuie raportat la: aparţinând la districte fi togeografi ce diferite, apare a) menţinerea modelului natural de variaţie în riscul scăderii capacităţii adaptive a culturilor de interiorul zonei de împădurit; stejar, ceea ce atrage după sine reducerea creşteri- b) adaptarea pe termen lung sau creşterea capa- lor, formarea la indivizi a unor tulpini strâmbe, si- cităţii de producţie şi a calităţii arboretului rezultat. nuoase, slăbirea rezistenţei faţă de factorii climatici Oricare ar fi obiectivul urmărit, dacă nu se ştie etc., în unele cazuri se pot produce uscări în masă a exact provenienţa materialului de reproducere sau plantaţiilor. nu sunt sufi ciente informaţii ştiinţifi ce care ar iden- În Republica Moldova transferul seminţelor tifi ca zonele de recoltare a seminţelor, trebuie să fi e stejarului pedunculat (Quercus robur) a fost funda- aplicată „legea provenienţei locale”. În cazul în care mentat ştiinţifi c de subsemnatul (P. Cuza – n.red.) la constituirea culturilor forestiere în prim plan se [1], care pentru stabilirea zonelor de recoltare şi pune aspectul de ordin economic, silvicultorul tre- utilizare a materialelor de reproducere a elabo- buie să folosească provenienţele cele mai valoroase rat câteva criterii şi anume: populaţia locală este din punct de vedere productiv ale zonei de recoltare, o structură „natural-istorică” de tip ecosistemic, luând în consideraţie aspecte legate de adaptare. ajustată armonios la anumite condiţii de mediu; În cadrul acţiunilor de cultivare a indivizilor cu arealul unui grup de populaţii se caracterizează fenotipuri superioare în silvicultură este absolut ne- printr-o omogenitate ecologică care nu depăşeşte cesar să plecăm de la relaţia genotip-mediu, deoa- anumite limite semnifi cative pentru modifi carea rece neconcordanţa dintre aceste două entităţi poate vegetaţiei forestiere şi din acest punct de vedere să iasă la iveală după perioade îndelungate de timp reprezintă o unitate de zonare. prin eşecuri greu sau imposibil de înlăturat. S-a stabilit că districtul geobotanic este unita-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 97 Akademos tea regională elementară care se caracterizează prin S-a demonstrat că arealul grupului de populaţii ecosisteme şi grupuri de populaţii ale stejarului pe- se caracterizează prin omogenitate ecologică în care dunculat ce indică o anumită nuanţă a condiţiilor variaţia previzibilă a factorilor ecologici are un ca- naturale şi sub acest aspect corespunde cerinţelor pe racter determinant care însă nu depăşeşte anumite care trebuie să le îndeplinească o zonă de recoltare limite semnifi cative ce ar infl uenţa adaptabilitatea, a seminţelor [1]. productivitatea şi rezistenţa arboretului. De aceea, În fi nal, trebuie menţionat faptul că motivele recomandăm ca spaţiul circumscris de un grup de invocate arată că stabilirea limitelor raţionale argu- populaţii la stejarul pedunculat să alcătuiască o zonă mentate ştiinţifi c de folosire în cultura forestieră a separată de recoltare şi utilizare a seminţelor. materialelor forestiere de reproducere este o activi- tate deosebit de importantă în eforturile silvicultori- Bibliografi e lor de ameliorare a speciilor de stejar. 1. Cuza P. Recomandări privind crearea bazelor se- minologice în fondul forestier de stat din Republica Mol- Concluzii şi recomandări dova. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. Chişi- nău, 2004. 32 p. Tratamentele aplicate în perioada de până în anii 2. Dascaliuc A., Cuza P., Gociu D. Starea şi perspec- ’90 ai secolului trecut, respectiv tăierile rase bazate tivele de ameliorare a pădurilor de stejar pufos (Quercus pe regenerarea din lăstari sau regenerate artifi cial pubescens Wild.) din Republica Moldova. // Analele şti- prin crearea culturilor forestiere de stejar peduncu- inţifi ce ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria ,,Şti- lat de provenienţă alocală au avut un impact nega- inţe chimico-biologice”. Chişinău, 2005, pp. 405-413. tiv considerabil din punct de vedere al conservării 3. Finkeldey R., Hattemer H. H. Tropical forest ge- diversităţii, stabilităţii şi polifuncţionalităţii păduri- netics. Berlin, Heidelberg: Springer, 2007, 315 p. lor. 4. Geburek Th., Müller F. How can silvicultural ma- nagement contribute to genetic conservation. // In: Th. Regenerarea naturală reprezintă un mijloc efi - Geburek & J.Turok eds. Conservation and Management cient pentru perpetuarea arboretelor natural-funda- of Forest Genetic Resources in Europe. Arbora Publi- mentale ale speciilor de stejar, deoarece tocmai în shers. Zvolen, 2004, pp. 651-669. acest fel are loc conservarea diversităţii genetice şi 5. Giurgiu V. Biodiversitatea şi regenerarea arbo- cenotice ancestrale, sporirea funcţiilor lor biopro- retelor. // Bucovina forestieră. 2002. Vol. X. Nr. 1-2, ductive şi ecoprotective, fără a fi exclusă ajutorarea pp. 45-54. regenerării naturale cu utilizarea materialelor de re- 6. Hosius B., Leinemann L., Konnert M., Bergmann producere de provenienţă locală (îndeosebi pentru F. Genetic aspects of forestry in the Central Europe. // completarea golurilor neregenerate). Efectele nedo- Eur. J. Forest Res. 2006. Vol. 125, pp. 407-417. rite ale consangvinizării pot fi evitate prin alegerea 7. Morgestern K. E. Geographic Variation in Forest Trees: Genetic Basis and Application of Knowledge in şi aplicarea argumentată ştiinţifi c a tăierilor de re- Silviculture. UBC Press, 1996, 209 p. generare. 8. Raport naţional cu privire la starea fondului fores- Urmează a fi reorientată în continuare pe baze tier al Republicii Moldova. // PRAG-3. Chişinău, 1997, genetico-populaţionale activitatea de cercetare şti- 48 p. inţifi că din domeniul regenerării arboretelor specii- 9. Stănescu V. Premise ale unei silviculturi pe baze lor de stejar, luând în consideraţie starea lor precară genetice. // Revista pădurilor. 1983. Nr. 1, pp. 9-12. de sănătate şi racordarea la standardele Uniunii Eu- 10. Stănescu V. Aplicaţii ale geneticii în silvicultu- ropene de conservare şi ameliorare a biodiversităţii ră. Bucureşti: Ceres, 1984, 291 p. forestiere la toate nivelurile. 11. Teodosiu M. Cercetări privind variabilitatea Dacă nu sunt sufi ciente informaţii ştiinţifi ce me- genetică în arboretele de molid din obcinile Bucovinei. Teza de doctor în ştiinţe silvice. Braşov, 2011, 81 p. nite să justifi ce distanţa de transfer a materialelor 12. Тахтаджян A. Л. Систематика и филогения forestiere de reproducere, ceea ce ar permite evita- цветковых растений. Москва, Ленинград: Наука, rea riscurilor de nereuşită la constituirea culturilor 1966, 612 с. forestiere ca rezultat al scăderii capacităţii adaptive 13. Ткаченко А. И. Из прошлого лесов Молдавии. a puieţilor, este imperios necesar să se recurgă la // Охрана природы Молдавии. Кишинёв, 1961. Вып. provenienţa locală. 2, c. 27-41.

98 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ecologie

STAREA ACTUALĂ excepţia regiunii montane, şi adesea chiar lipseşte. Iarna predomină alimentarea subterană a fl uviului, A FLUVIULUI NISTRU primăvara – din zăpadă, vara şi toamna – pluvială. Debitul de apă al fl uviului Nistru se formează în Dr. hab., prof. univ. Elena ZUBCOV sectorul superior al bazinului hidrografi c, iar afl u- Institutul de Zoologie, AŞM enţii lui mai jos de râul Camenca nu infl uenţează vădit regimul fl uviului. Cel mai mare afl uent pe te- ritoriul Republicii Moldova este râul Răut, care îşi ECOLOGICAL SITUATION IN DNIESTER ia începutul în nordul republicii şi infl uenţează în RIVER mod vădit scurgerea fl uviului Nistru doar în peri- In the present work are revealed the results of the oada revărsării apelor de primăvară. Afl uenţii Bâc, multi-annual researches on the ecological situation Botna, Ichel, de asemenea, infl uenţează puţin scur- in Dniester river. gerea Nistrului. The building of hydropower stations in Ukraine (HPS-1, HPS-2 and HAPS) constructions on the Nistrul este un fl uviu sinuos. Pe segmentul Dniester river have negative impact on the river eco- or.Otaci-Camenca coefi cientul de sinuozitate con- systems: stituie 1,94, iar în jos pe cursul fl uviului 2,27-2,68. • impairment of river hydrological regime; În cursul inferior, în apropierea satului Ciobruciu, • the river is covering with water plants; de la albia fl uviului porneşte braţul stâng Turunciuc, • impairment of natural dynamics and processes ce poartă peste 60 la sută din scurgerea anuală a of migration of chemical elements in the system Nistrului. Mai jos de satul Maiachi, la o distanţă de «water-suspended matter- sediments»; aproximativ 21 km de la gura fl uviului, Turunciuc • the processes of secondary pollution of water were intensifi ed;. din nou se varsă în Nistru. • the riverine species of hydrobionts are replaced Lunca fl uviului este întretăiată de meandre. În with lacustric species;. cursul superior fl uviul are o vale adâncită şi albie pietroasă, pe maluri se dezgolesc straturi de calcar Nistrul este unul dintre fl uviile mari ale Euro- şi gresii. În cursul inferior Nistrul este un fl uviu tipic de câmpie cu luncă lată şi joasă. În total, în bazinul pei, îşi ia începutul în partea de nord-vest a Car- hidrografi c al fl .Nistru sunt 16 890 afl uenţi de diferit paţilor Răsăriteni, pe panta muntelui Rozlici. Lun- ordin, inclusiv în hotarele Moldovei – 1686. gimea lui este egală cu 1 352 km, suprafaţa bazi- Alunecările de teren sunt frecvente în bazinul 2 nului hidrografi c – 72 100 km , inclusiv în limi- hidrografi c al fl . Nistru. Activizarea proceselor de tele Moldovei – 657 km şi 19 000 km2, respectiv. alunecare are loc după topirea abundentă a zăpezii, Scurgerea multianuală medie oscilează în jurul a căderea ploilor torenţiale şi sub acţiunea factorilor 10 km3, în ultimii ani secetoşi nedepăşind 7 km3. antropici. Sunt caracteristice văile – hârtopuri circu- Scurgerea anuală este formată, cu precădere, lare, cauzate de eroziuni şi alunecări de teren. Aici (cca 80%), de precipitaţiile atmosferice. În zona este răspândit pe larg carstul. montană cad 1100-1500 mm, în cea premontană – Apele Nistrului fac parte din clasa apelor hidro- 800-1100 mm, iar în cursul inferior – până la 400 mm genocarbonate, grupul calciului, tipul II şi III, iar în de precipitaţii pe an. Perioadei calde a anului îi revine unele cazuri (la deversarea simultană a unor canti- 3/4 din volumul precipitaţiilor, care au, în general, un tăţi mari de ape reziduale) li se atribuie clasa ape- caracter pluvial. Învelişul de zăpadă este instabil, cu lor hidrogenocarbonate-cloroase, grupul sodiului,

500 Mineralizarea 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 O S V-V S N O S C V-V V-V Su P N O S C V-V V-V Su P N O S C V-V V-V Su P

Fig.1. Dinamica mineralizării apei în fl . Nistru, iarna, primăvara, vara şi toamna a.2012 ( N- Naslavcea, O- Otaci, V-V- Vadul lui Voda, V-Varniţa, Su-Sucleia, P-Palanca), mg/l

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 99 Akademos tipul III. Mineralizarea oscilează de la 230 până la nărea-Nipru. Dar savanţii au stopat la timp aceste 890 mg/l, fi ind în peste 95% de cazuri mai mică de planuri diabolice. 400 mg/l. În anul 2012 ea a depăşit 400 mg/l numai În anii ’90 a fost oprită şi construcţia Centra- în perioada de iarna, pe sectorul Vadul lui Vodă - Suc- lei hidroelectrice de acumulare prin pompare No- leia, în ciuda faptului că acest an a fost unul secetos vodnestrovsk (CHEAP). Din păcate, în ultimii trei (Fig.1). ani Ucraina a intensifi cat procesul de construcţie a Fluviul Nistru – principala arteră acvatică a Re- CHEAP. În prezent, lucrările continuă, neglijând cu publicii Moldova, are un rol vital în aprovizionarea impertinenţă opinia publică internaţională. A fost populaţiei cu apă potabilă, asigurarea necesităţilor deja amenajat lacul de acumulare pe malul drept, agriculturii, industriei şi, în general, în dezvoltarea instalat primul generator, al doilea fi ind programat durabilă a ţării. Concomitent, râul reprezintă sursa pentru anul viitor. principală de aprovizionare cu apă potabilă a unor Lacul de tampon CHE-2 (construit şi pe terito- localităţi ale Ucrainei, inclusiv oraşul Odesa, sursă riul Moldovei), datorită instalării celor 3 turbine, ac- ce determină existenţa unor zone umede de impor- tualmente nu-şi îndeplineşte funcţiile prevăzute de tanţă internaţională, precum şi starea ecosistemului proiectul iniţial al acestui complex: echilibrarea sal- Mării Negre. turilor de nivel al apei în fl . Nistru pe teritoriul Mol- În 1954, în partea inferioară a sectorului me- dovei, micşorarea efectului negativ al apelor reci. diu al Nistrului, între or. Camenca şi or. Dubăsari a Actualmente sectorul fl uviului de la Dnestrovsc fost construit lacul de baraj Dubăsari; lungimea lui pâna la Naslavcea este modifi cat fără nicio experti- este egală cu 128 km, lăţimea – de la 200 până la ză ecologică şi numit „lac de baraj tehnologic infe- 1800 m (în medie – 528 m), suprafaţa acvatoriului – rior al CHEAP”. 6570 ha, adâncimea medie –7,19 m, volumul com- În urma punerii în funcţiune a nodurilor hidro- plet – 485,5 mil m3 . tehnice existente (Novodnestrovsk-GES-1, Naslav- În 1981, pe sectorul fl uviului de la s.Ojevo, r-nul cea-GES-2 şi primului agregat al CHEAP), starea Sochireanskii, regiunea Cernăuţi, până la s. Ustie, ecologică a fl .Nistru s-a înrăutăţit considerabil, fac- r-nul Borşcevsk, regiunea Ternopol, a fost construit torii determinanţi în acest proces fi ind fl uctuaţiile lacul de baraj Novodnestrovsk. Lungimea lui con- diurne bruşte ale nivelului apei (până la 1,5 m, timp stituie 214 km, lăţimea – de la 200 până la 3750 m, de 10-20 minute; deseori, pe segmentul Naslavcea- adâncimea – de la 3 până la 56 m. Otaci, nivelul apei scade până la limite inadmisi- Construcţia lacurilor sus-numite a infl uenţat bile) şi dezechilibrul regimului termic (primăvara esenţial regimul hidrologic, hidrochimic şi cel hi- şi toamna temperatura apei este cu 5-7 grade mai drobiologic al fl .Nistru. sporită, iar vara temperatura este mult mai scăzută Problema stării ecologice a fl uviului Nistru şi, şi nu depăşeşte 14-16 grade în sectorul Naslavcea - în general, a ecosistemelor acvatice din ţară este una Unguri). de mare actualitate. Gigantomania de sorginte impe- De menţionat şi fenomenul care este mai puţin rială nu este stăvilită nici acum în fostele republici discutat – nivelul foarte mic al suspensiilor naturale sovietice – astăzi independente. Cândva a existat un în apele fl . Nistru, rolul cărora în procesele de auto- plan de a schimba direcţia râurilor, de a desaliniza epurare este imens (Fig. 2). lacurile şi limanurile Mării Negre prin canalul Du- Până la construcţia acestor baraje concentraţia

6 Smin Sorg Stotal

5

4

3

2

1

0 2011p 2011v 2011y 2012p 2012v 2012t Fig. 2. Dinamica suspensiilor minerale (Smin), organice (Smin) şi suma lor (Stotal) în apa Nistrului, s.Naslavcea, 2011-2012 (p- primăvara, v- vara, t- toamna), mg/l

100 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ecologie

Tabelul 1 lui. Debitul sanitar pentru râu constituie 100 m3/s, Debitul apei în fl .Nistru în avalul şi amontele cel mediu multianual depăşind 300 m3/s. Pornind barajului Dnestrovsk (Ucraina) de la importanţa esenţială a apelor de viitură (din Debit, m3/s perioada de primăvară, 2012) pentru procesele de fl ux de evacuare autoepurare şi funcţionarea râului, vom constata că 28.03.2012 513 130 acestea au avut loc numai pe teritoriul Ucrainei, iar 27.03.2012 496 143 pe teritoriul Moldovei debitul apei a fost permanent 26.03.2012 541 128 foarte scăzut, caracteristic pentru perioada de etiaj 25.03.2012 438 130 (tab.1). De menţionat că anul 2012 a fost secetos, 24.03.2012 558 130 dar nici primăvara, când debitul a depăsit 500 m3/s, 23.03.2012 708 129 viitura de primăvară n-a avut loc pe teritoriul Mol- 22.03.2012 578 150 dovei. Astfel, a fost grav afectată şi starea ecologică 21.03.2012 410 132 a apelor subterane. În vara anului curent s-a acutizat 20.03.2012 352 134 şi problema aprovizionării populaţiei cu apă potabi- 19.03.2012 238 132 lă din bazinul fl uviului Nistru. Abia atunci Ucraina 18.03.2012 257 132 a deschis ecluzele la barajul de la Naslavcea. 17.03.2012 236 132 Există preocupări privind regimul hidrobiologic 16.03.2012 228 132 al fl .Nistru prin dezvoltarea abundentă a plantelor 15.03.2012 200 131 acvatice (fi g. 3), dispariţia şi înlocuirea speciilor Pe parcursul anului curent în mai puţin de 20 de zile de râu cu cele caracteristice pentru lacuri, scăderea debitul apei în fl .Nistru, sectorul de la Naslavcea, a depăşit 130 m3/s, în rest debitul apei a fost egal sau productivităţii grupelor principale de hidrobionţi: a mai mic de 130 m3/s zooplanctonului – de cca 4,6 - 7,3 ori, zoobentosu- lui – de 2-3 ori, cu majorarea efectivului numeric şi suspensiilor minerale în peste 99 la sută din ca- biomasei chironomidelor – indicatori de poluare cu zuri depăşea concentraţia celor organice şi valorile substanţe organice. lor constituiau câteva zeci de mg/l. E clar că prin Potrivit datelor Laboratorului de Ihtiologie şi schimbarea migraţiei substanţelor chimice în siste- Acvacultură al Institutului de Zoologie al AŞM, la mul apă - suspensii - mâluri, care diminuează proce- 50-60% din femelele speciilor valoroase de peşti, sele de autoepurare a apei şi capacitatea de suport a toamna (septembrie-octombrie) se întâlnesc ovare ecosistemului, s-a modifi cat regimul hidrochimic al la stadiul IV de maturitate şi oocite nedepuse – în fl .Nistru. Nu mai există corelaţia clasică între dina- stadiul iniţial de resorbţie. S-a constatat că o mare mica ionilor principali şi valorile debitului apei, co- parte a femelelor acestor specii au pierdut capacita- raportul între migraţia substanţelor dizolvate şi cele tea de reproducere în condiţiile de trai modifi cate. din suspensii (Zubcov, 2007). Deseori sunt înregis- După edifi carea lacurilor de baraj, din componenţa trate concentraţii foarte mici ale oxigenului dizolvat ihtiofaunei practic au dispărut aşa specii ca moru- în apă – până la 48% de saturaţie în timpul zilei. nul, nisetrul, păstruga, păstrăvul, ţigănuşul, lipanul, Utilizând estimările privind debitul apei, putem cosacul, anghila, cernuşca etc. constata dereglări în regimul hidrologic al fl uviu- Pe sectorul Naslavcea- Erjova, de facto, produc-

Fig. 3. Macrofi tele în Nistrul medial, vara 2012

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 101 Akademos

55,06 52,26 60,00 primăvara vara 50,00

40,00 24,74 27,78 30,00 19,05 14,60 20,00 5,18 6,22 6,69 1,63 4,81 0,13 0,18 1,23 0,13 0,12 1,29 0,32 10,00 0,16 0,38 0,03 0,46

0,00 i ea c ca ca va ni ri ia ca c ta o n o e ie le n v r e rj i c c la la O o m E o o u a as S a G C S P N C

Fig. 4. Producţia zooplanctonului fl .Nistru în perioada primăvară-vară 2011, mg/m3

ţia organismelor acvatice planctonice este aproa- şi organizaţiilor internaţionale, atât organizaţiile de pe egală cu zero. Conform datelor Laboratorului stat, cât şi cele neguvernamentale. Hidrobiologie şi Ecotoxicologie, producţia zoo- Sperăm că acest acord va fi implementat şi se planctonului în primăvara-vara 2011 a fost în limi- va constitui într-un act normativ de bază ce va con- tele 0,03-1,63 mg/m3 şi numai în perioada de vară la tribui la asigurarea utilizării durabile şi protecţiei Erjova ea a atins 5,18 mg/m3 (fi g.4). resurselor naturale ale ecosistemelor bazinului fl u- În acest context, pentru ameliorarea şi protecţia viului Nistru. Problemele Apei sunt probleme vitale faunei acvatice este necesar să se asigure un regim şi anul 2013 este declarat de Adunarea Generală hidrologic stabil în sectorul medial al Nistrului. a ONU International Year of Water Cooperation – Concomitent, pentru valorifi carea raţională a resur- Anul Internaţional de Cooperare în domeniul Apei. selor acvatice şi terestre, majorarea productivităţii piscicole şi păstrarea genofondului speciilor rare şi Bibliografi e periclitate acvatice şi terestre este necesar de a crea 1. Boian, G.Gilca, M.Sandu, E.Zubcov, Starea şi o rezervaţie naturală în sectorul medial al fl uviului protecţia resurselor de apă // Starea mediului în Republica Nistru. Moldova în anul 2007-2010 (Raport naţional). ISBN În scopul evaluării ştiinţifi ce a impactului con- 978-9975-4224-4-4, Ch.: „Nova-Imprim” SRL, 2011. strucţiei centralei asupra ecosistemului fl uviului p. 75-90. 2. Zubcov E., Ungureanu L., Ene A., Zubcov N., Nistru, a fost efectuat un studiu amplu de către la- Bagrin N., Borodin N., Lebedenco L., Biletchi L. Asses- boratoarele Hidrobiologie şi Ecotoxicologie, Ihtio- sment of chemical compositions of water and ecological logie şi Acvacultură ale Institutului de Zoologie al situation in Dniester River. Journal of Science and Arts AŞM. Rezultatele investigaţiilor şi sistematizării Year 10, No.1 (12), pp.47-52, 2010, Chemistry Section, materialelor retrospective asupra stării ecologice a ISSN: 2068-3049. râului au fost prezentate la diverse foruri naţionale 3. Zubcov E., Zubcov N., Ene A., Bagrin N., şi internaţionale, inclusiv la diferite comisii bilate- Biletchi L., The dynamics of trace elements in Dniester rale moldo-ucrainene. River ecosistems. Journal of Science and Arts Year 10, Din păcate, deocamdată Acordul dintre Mol- No.2 (13), pp.281-286, 2010. Chemistry Section, ISSN: dova şi Ucraina privind funcţionarea complexului 2068-3049. 4. Зубкова Е., Багрин Н., Зубкова Н., Богонин Hidroenergetic din Ucraina este la etapa de negoci- З., Мунжиу О., Бородин Н., Билецки Л., Лебеден- ere. Recent însă, în cadrul celei de-a şasea sesiuni ко Л. Гидроэкологические исследования Днестра в a Reuniunii Părţilor Convenţiei privind Protecţia пределах Молдовы, 2008-2009 годы. Transboundary şi Utilizarea Cursurilor de Apă Transfrontaliere şi Dniester river basin management and international co- a Lacurilor Internaţionale, care a avut loc la Roma operationfor healty Dniester. Proceedings of the Inter- (Italia) pe data de 29 noiembrie 2012, a fost semnat national Conference, Odesa, September 30-October 1, Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Ca- 2009, pp.77-82. binetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea 5. Зубков Е. Влияние гидростроительства на în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazi- экологическое состояние реки Днестр. Akademos, Re- nului fl uviului Nistru. Este un acord asupra căruia vistă de Ştiinţă, inovare, cultură şi artă, Nr.2-3 (7), 2007, p. 23-29. ISSN: 1857-0461. au lucrat mai mult de 10 ani, cu suportul fondurilor

102 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ecologie

CONSUMUL ţionare a aerului, iar în mediul înconjurător şi în pro- dusele alimentare, la temperaturi ridicate, supravieţu- COMBUSTIBILULUI iesc mai bine microorganismele dăunătoare. TRADIŢIONAL Unele ţări deja au resimţit acest lucru în vara anului 2003. Temperaturile ridicate ieşite din co- ŞI PERICOLUL APARIŢIEI mun au cauzat în Europa 20 000 de decese „în plus” „EFECTULUI DE SERA” în comparaţie cu mediile anuale. A crescut morta- litatea din cauza accidentelor vasculare cerebrale şi bolilor cardiace. Afară de aceasta, medicii au con- Membru corespondent al AŞM statat acutizarea maladiilor renale, care au apărut în Evgheni LVOVSCHI urma defi citului de apă în organism. S-au simţit rău şi acei care suferă de alergie. TRADITIONAL FUEL CONSUMING AND Specialiştii din NASA’s Goddard Space Flight THE DANGER OF ‘HOTHOUSE’ EFFECT Center au conchis că pe planetă cresc temperaturile APPEARING medii. Observaţiile de pe satelit arată că în răstimp In this work it is analyzed the danger of the de 18 ani, din 1981 până în 1998, încălzirea globală hothouse effect on the Earth when we use traditional 0 fuel. The amount of warmth, emitted into the avea viteza de 0,43 C în 10 ani. Staţiile pe suprafaţa pământului au arătat o cifră mai mică: 0,340C. atmosphere, CO2, and absorbed oxygen is calculated when such fuel as coal, oil, natural gas, and fi rewood Pe lângă încălzirea globală, oamenii de ştiinţă de- is burnt. The danger is shown of our planet’s pollution mult au observat încă un efect, mai puţin cunoscut – by solid and liquid waste. „întunecarea” globală, legată de emisia în atmosferă a microcorpusculelor din funingine, praf etc. Acest În cele ce urmează vom aborda o problemă de o efect, fi ind la prima vedere contrar celui de încălzire importanţă covârşitoare pentru civilizaţie şi anume: globală, totuşi nu e prea benefi c sănătăţii omului. încălzirea globală. Este oare fenomenul de creştere De fapt, omului simplu îi e totuna: se va topi sau continuă a temperaturilor medii înregistrate, dove- nu gheaţa pe planetă din cauza fenomenelor naturale dit instrumental, unul natural, atestat şi anterior, sau sau a celor tehnogene. Omul, oricum, nu are salva- este provocat de dezvoltarea tehnicii, aceasta consu- re. Problema-i fără de soluţii: să oprească încălzirea mând, preponderent, combustibilul de hidrocarbu- naturală, având în vedere nivelul existent de dezvol- ră? Părerile specialiştilor şi politicienilor pe această tare a ştiinţei şi tehnicii, civilizaţia nu este în stare, temă s-au împărţit. dar şi să stopeze complet emisia gazelor dăunătoare În condiţiile unor dezbateri în contradictoriu, tot nu poate, fi indcă va provoca o criză alimentară dar şi din considerente economice, a întâmpinat şi va pieri de foame. O ieşire din situaţie ar fi ca toţi mari difi cultăţi punerea în aplicare a Protocolului savanţii valoroşi ai lumii să se lepede de tematica Kyoto. Acest acord prevede reducerea în atmosferă lor şi să se concentreze la problema respectivă pen- a emisiilor poluante care produc „efectul de seră”. tru care autorităţile să aloce fi nanţele necesare. Ca să intre în vigoare, documentul urma să fi e Însă astfel de acţiuni ale civilizaţiei noastre par aprobat de cel puţin 55 de state, care produc 55 astăzi nereale. Oricum ai da, lumina la capătul tune- la sută din emisiile globale de dioxid de carbon. lului încă nu se vede. Această ultimă condiţie a fost îndeplinită în octom- Unii specialişti consideră că încălzirea globală şi brie 2004, după discuţii îndelungate, prin ratifi carea topirea gheţarilor la începutul procesului pot provoca protocolului de către Duma de Stat a Rusiei. fenomene paradoxale, precum scăderea bruscă a tem- Indiferent dacă afectează sau nu oamenii încăl- peraturii în America de Nord şi Europa Occidentală zirea globală, savanţii au demonstrat că aceasta are (iarna până la - 40...500C), adică în cele mai prospere loc. Şi chiar dacă creşterea valorilor termice nu se va regiuni ale planetei. Aceasta se va întâmpla în cazul solda cu urmări grave şi nu va provoca un potop sau dacă se va opri sau îşi va schimba direcţia marele cu- un îngheţ masiv în urma dispariţiei Gulfstreamului, rent maritim Gulfstream. totuşi probleme şi neplăceri vor fi destule. De altfel, începutul acestui proces se observă Organizaţia Mondială a Sănătăţii prezice că în deja astăzi: iernile în regiunile date au devenit as- anii 2030, din cauza căldurii excesive vor deceda pre, cu multă zăpadă şi temperaturi scăzute. Pe tema anual 300 000 de oameni. În mai mare măsură aceas- aceasta la Holliwood regisorul Roland Emmerik a ta se va întâmpla în ţările în curs de dezvoltare, unde turnat fi lmul-catastrofă „Poimâine” (The Day After populaţia nu-şi permite să cumpere aparate de condi- Tomorrow). Fără sa-i fi lipsit trucurile şi efectele pe

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 103 Akademos care pedalează de regulă Holliwoodul, cum ar fi su- utatea oxigenului este de 1,38 x 1015t. Potrivit altor ferinţa profundă a oamenilor, salvarea lor de către surse, cantitatea oxigenului în atmosferă este de 1,5 x un erou extraordinar, acest fi lm are şi un moment 1015 t, puţin mai mult. Să admitem cifra mai mare. raţional. El arată evenimentele unui viitor posibil. Ponderea unor ţări în emisia dioxidului de car- Să continuăm analiza generală a situaţiei pe pla- bon în atmosferă este următoarea: SUA – 22%, Ru- netă. Unii experţi cred că Terra are destule rezerve sia – 11%, China – 11%, Germania – 5%, Japonia ecologice pentru a neutraliza efectul dăunător al emi- – 5%, alte ţări – 46%. SUA şi China nu au semnat siei gazelor, capabile să prefacă Pământul într-o enor- Protocolul Kyoto şi nici nu au de gând să-l semne- mă „răsadniţă”. Alţi specialişti nu sunt de acord cu ze. Însă, chiar dacă toate ţările ar semna Protocolul asemenea prognoză optimistă[4]: Esenţa Head-ipo- respectiv şi l-ar respecta strict, situaţia nu s-ar îm- tezei este că Pământul reprezintă un sistem cu auto- bunătăţi pe mult timp. În urma „efectului de seră”, reglare, în stare să păstreze constantă componenţa care deja acţionează, temperatura medie pe planetă 0 chimică a atmosferei şi în aşa fel să susţină condiţii [4] s-a ridicat cu 0,3 – 0,6 C. favorabile pentru viaţă... Când sistemul se confrun- Astăzi majorarea cantităţii de dioxid de carbon tă cu o situaţie de stres şi se pomeneşte la limitele în atmosferă se produce cu viteza de 0,3 – 0,5% pe autoreglării, cea mai mică zguduitură poate mişca an. Se măreşte şi cantitatea altor gaze cu efectul acest sistem spre o ipostază nouă sau direct spre de seră: metanul cu 1%, oxidele azotului cu 0,2%. nimicire completă. Bine ar fi , dacă am şti, cât de Dublarea cantităţii gazelor cu efectul de seră, care departe e astăzi planeta de condiţia de stres? va avea loc în a doua jumătate a secolului curent, va produce majorarea temperaturii medie pe planetă cu Să ne lămurim acum, ce este această stare de 0 seră (răsadniţă) [1]. Toate tipurile de iradiere so- 1 – 3,5 C. Creşterea globală a nivelului oceanului, depen- lară de la ultraviolet până la infraroşu ajung până dentă de ridicarea temperaturii medii, este compa- pe suprafaţa planetei şi o încălzesc. Totuşi, o parte rată de unii savanţi cu o catastrofă nucleară. Aşa, de raze ultraviolete sunt reţinute de stratul de ozon, de exemplu, în [3] se menţionează că ridicarea ni- astăzi încă existent. Suprafaţa totală a planetei este velului oceanului cu 1,5 – 2 m duce la inundarea a de 510 mil. km pătraţi. Dintre aceştia, 361 mil. km circa 5 mil. km2 de teritoriu. Pe această suprafaţă pătraţi, adică 70,8% constituie suprafaţa mărilor şi locuieşte un miliard de oameni. Iar în cartea [6] este oceanelor, iar 29,2 % este pământ uscat [1]. spus următorul: Suprafaţa gheţarilor pe planetă as- Un metru pătrat de suprafaţă a pământului în tăzi constituie 15 mil. 693 mii 256 km2 (10% din Kazahstan obţine în cursul unei zile de iulie mai pământul uscat). Gheţarii planetei conţin 21 mil. de mult de 5 000 kkal căldură. Cu această cantitate km3 de apă. Dacă toată gheaţa pe pământ s-ar topi, s-ar putea fi erbe 50 de litri de apă. Cea mai mare nivelul oceanului s-ar ridica cu 50 m! parte a căldurii este re-iradiată de pământ în uni- Afară de aceasta, creşterea temperaturii ar duce vers. Această energie re-iradiată poate fi intens ab- la topirea solului îngheţat veşnic, care la rândul sorbită de unele gaze, aşa numitele gaze cu „efectul său ar provoca emisia în atmosferă a unei cantităţi de sera”. Ele acţionează în atmosfera pământului enorme de metan. Procesul „efectului de seră”, în exact ca sticla în răsadniţa obişnuită: lasă liber să dezvoltarea sa, va atesta auto-accelerare. Când tem- treacă căldura solară spre pământ, însă reţin căldu- peratura pe pământ va atinge 1000C, va începe eva- ra re-iradiată de planetă. Ca rezultat, creşte tempe- porarea mărilor şi oceanelor. Procesul se va stabili- ratura suprafeţei planetei şi se schimbă clima pe za când se va atinge starea de pe Venus: + 4000C la pământ. suprafaţa solului. Iar astăzi noi avem, deocamdată, Izvorul principal, de unde vin aceste gaze, este furtuni tot mai puternice şi nimicitoare pe toate ma- activitatea industrială şi, în special, arderea com- lurile continentelor cu victime omeneşti şi pierderi bustibilului de hidrocarbură. Ar fi bine de calculat enorme materiale. cât oxigen este în total în atmosferă, ca să fi e po- Să vedem acum care e situaţia în privinţa arderii sibilă comparaţia între volumul de oxigen absorbit combustibilului pe pământ. prin arderea combustibilului şi tot oxigenul din at- Principalele tipuri de combustibil sunt: lemnul, mosferă. turba, cărbunele (cărbune de pământ, lignit etc.), După cum se ştie [4], aerul este compus în pro- şisturi combustibile, petrol, gaze naturale [3]; pro- porţie de 21% din oxigen şi 79% din azot. Compo- duse de prelucrare a cărbunilor – cocs, semicocs, nenţa pe greutate este de 23% oxigen şi 77% azot. gaze industriale; produse de prelucrare a petrolului Alţi autori [1] au calculat greutatea totală a atmosfe- – benzină, motorină, păcură. rei, care constituie 6 x 1018 kg, sau 6 x 1015 t. Gre- Rezerva mondială prognozată de combustibil

104 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ecologie mineral în 2003 a atins 12,5 trilioane de tone. Cre- Аfrica dem că este imposibil de determinat exact cât se 27 Republica Sud- Africană 244 sustrage şi se arde din toate tipurile de combustibil. Амerica şi totuşi, dacă dorim să elucidăm fenomenul, este 28 Brazilia 6,4 necesar a face măcar o evaluare aproximativă. 29 Canada 62,9 Să expunem, pentru început, datele despre unele 30 Columbia 63,7 tipuri de combustibil [3]. 31 Меxic 11,5 Cărbune. Din toate tipurile de combustibil, cele 32 SUA 1066 mai mari sunt rezervele de cărbune de pământ [3]. Austalia şi Oceania Rezervele mondiale de cărbune ating 5 trilioane de 33 Australia 381 tone, iar cele care sunt bine cercetate sunt de 1,8 34 Noua Zelandă 5,8 trilioane tone. Rezerve de cărbune există în 75 de Total în lume 6284 ţări. Zăcămintele cele mai mari se găsesc în SUA – Cifra principală, care ne interesează, este cea de 445 mld tone, în China – 272, în Rusia – 200, în 7,5 mld de tone pe an. În realitate, ea este mai mare, Republica Sud-Africană – 130, în Germania – 100, fi indcă extragerea cărbunelui din 2006 până în 2011 în Australia – 90, în Marea Britanie – 50, în Canada s-a majorat. De exemplu, în China extragerea cărbu- – 50, în India – 29, în Polonia – 23 mld tone. Cu- nelui a crescut din 2003 până în 2009 de la 1722,0 noscând nivelul actual de extragere de 7,5 mld tone mil. tone până la 3050,0 mil. tone pe an. Pe lângă pe an, se poate deduce că aceste rezerve vor ajunge aceasta, în tabel nu sunt enumerate toate ţările. cam pentru 200 de ani. Mai jos este dat volumul de Cărbunele, desigur, nu se arde în întregime, o extragere a cărbunelui pe continente şi ţări în 2006 parte se prelucrează în cocs, însă având în vedere că în mil. tone pe an (tab.1). acest cocs se arde şi el cu emisia gazelor de seră, pu- Tabelul 1 tem admite că se arde tot cărbunele. Din literatura de Cantitatea specialitate [5] se cunoaşte că în timpul arderii căr- Nr. Ţara extrasă (mil. tone) bunele elimină 25 MDj pe kg, sau 2500 MDj pe tonă Europa de căldură. Înmulţim această cifră cu 7,5 mld tone 1 Rusia 310 şi obţinem: 2500 Х 7500000000 = 18750000000000 12 2 Bulgaria 25,5 = 18,75 Х 10 МDj. Atâta căldură se aruncă în at- 3 Ungaria 10 mosfera planetei anual odată cu arderea cărbunelui 4 Germania 200 dobândit. Mai departe: oxidarea carbonului până la 5 Grecia 65,7 dioxid de carbon la 12 t de carbon cere 32 t de oxi- 6 Spania 18,4 gen, astfel formându-se 44 t de dioxid de carbon. 7 Norvegia 2,4 Să presupunem că în cărbune se găseşte 90% 8 Polonia 156 de carbon. 7500000000 Х 0,9 = 6750000000: 9 Маcedonia 5,9 12 =562500000. 562500000 Х 32 = 1,8 Х x1010 t 10 România 35 562500000 Х 44 = 2,4 х 1010 t. 11 Slovacia 2,2 Aşadar, arderea cărbunelui dobândit pe planetă 12 Slovenia 4,5 aprovizionează emisia în atmosferă anual cu: 13 Marea Britanie 17,8 18,75 Х 10 12 М Dj de căldură, 14 Ucraina 80,2 2,4 Х 1010 t de dioxid de carbon, 15 Cehia 62,8 şi absorbă 1,8 Х 1010 t de oxigen. 16 Estonia 14,2 Petrol. Astăzi zăcămintele de petrol autentice Аsia alcătuiesc 139,7 mld tone [3]. Zăcămintele de prog- 17 Vietnam 37,9 noză din sursele netradiţionale (şisturi combustibi- 18 India 457 le, nisipuri păcuroase) ating până la 750 mld t. Ză- 19 Indonezia 169 cămintele cercetate în lume sunt repartizate astfel: 20 Каzahstan 96,2 Arabia Saudită – 25,4%, Irak – 11%, Emiratele Ara- 21 China 2481 be Unite – 9,4%, Kuweit – 9,3%, Iran – 9,1%, Ve- 22 Pakistan 5 nezuela – 6,8%, Rusia – 4,8%, China – 2,4% şi SUA 23 Coreea de Sud 2,8 – 2,4%. Aceste date ar putea fi învechite, fi indcă nu 24 Тhаilanda 19,1 sunt pomenite Norvegia şi alte ţări care dobândesc 25 Тurcia 64,9 petrolul pe platformele maritime. Nivelul de extra- 26 Ins. Filipine 2,4 gere anual este aproximativ de 3 mld. tone. Dacă nu

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 105 Akademos vor interveni schimbări radicale, aceste zăcăminte Petrolul are capacitatea de a produce căldură se vor epuiza peste vreo 45 de ani. egală cu 43 MDj /kg, or 43000 MDj / t 43000 Х Experţii în domeniu sunt mai optimişti. Ei cred 3 000000000 = 129000000000000 = 12,9 Х 1013 că zăcămintele cercetate au o rezervă mai mare. МDj de căldură. La arderea unei tone de petrol se Afară de aceasta, cu metodele existente de extragere consumă 14,6 t de aer, care conţine 23% de oxi- a petrolului se dobândesc numai 30 – 35% de petrol. gen, adică 3,358 t. 3000000000 Х 3,338 = 1,007 Х Ratingul ţărilor, având în vedere extragerea petrolu- 1010 t de oxigen. O tonă de petrol arsă elimină lui, în 2011 în milioane barile (1 baril american de 2,036 t de dioxid de carbon. 3000000000 Х 2, 036 = petrol ≈ 0,1364 tone de petrol) pe zi este următorul 0,61 Х 1010 t de dioxid de carbon. (tab.2). Aşadar, la arderea petrolului exstras în total pe planetă se elimină în atmosferă anual: Tabelul 2 12,9 Х 1013 МDj de căldură, Petrolul extras Data 0,61 Х 1010 t de dioxid de carbon, Nr. Ţara (barili pe zi) inform. şi se absorb 1,007 Х 1010 t de oxigen. 1 Rusia 9 932 000 2009 Gazele naturale. Zăcămintele acestui combus- Arabia 3 2 9 764 000 2009 tibil constituie [3] 144 trilioane m . Cele mai mari Saudită zăcăminte deţine Rusia (39,2%). În Asia Mijlocie 3 S.U.A. 9 056 000 2009 – Kazahstan, Uzbekistan ş.a. se găsesc 32% din ză- 4 Iran 4 172 000 2009 cămintele globale. 5 China 3 991 000 2009. Ratingul ţărilor privind sustragerea gazelor na- 6 Canada 3 289 000 2009 turale este următorul (tab.3): 7 Меxic 3 001 000 2009 Tabelul3 Emiratele 8 2 798 000 2009 Arabe Unite Cantitatea de gaz Nr. Ţara 3) 9 Brazilia 2 572 000 2009 extras (m. 1 Rusia 662 200 000 000 10 Кuweit 2 494 000 2009 11 Venezuela 2 472 000 2009 2 SUA 582 200 000 000 12 U.E. 2 383 000 2007 3 UЕ 201 900 000 000 4 Canada 170 900 000 000 13 Norvegia 2 350 000 2009 5 Iran 116 300 000 000 14 Nigeria 2 211 000 2009 6 Norvegia 99 200 000 000 15 Аlgeria 2 125 000 2009 7 Algeria 86 500 000 000 16 Аngola 1 948 000 2009 8 Ţara de Jos 84 690 000 000 17 Libia 1 790 000 2009 9 Arabia Saudită 80 440 000 000 18 Кazahstan 1 540 000 2009 10 Qatar 76 980 000 000 Marea 11 China 76 100 000 000 19 1 502 000 2009 Britanie 12 Indonezia 70 000 000 000 20 Кatar 1 213 000 2009 13 Marea Britanie 69 900 000 000 21 Indonezia 1 023 000 2009 14 Uzbekistan 67 700 000 000 În total – 50,336 mil. barile. pe zi. 15 Еgipt 62 700 000 000 50,336 x 0,1364 x 365 = 2,506 mld. tone pe an. 16 Мalaezia 57 300 000 000 17 Меxic 52 150 000 000 Emiratele Arabe Ţările care nu fi gurează aici obţin în total cir- 18 50 240 000 000 Unite ca 0,4 – 0,5 mld. tone pe an, inclusiv Moldova cu 19 Аustralia 45 220 000 000 cantitatea ei insignifi antă de extragere a petrolului. 20 Аrgentina 44 060 000 000 România dobândeşte mai mult. 21 Тrinidad şi Tobago 39 300 000 000 În total, pe glob se extrag, după cum s-a consta- 22 Pakistan 37 500 000 000 tat, circa 3 mld. tone de petrol pe an. Cifra aceasta 23 Кazahstan 35 610 000 000 rămâne aproape constantă în ultimul deceniu, doar 24 Тurkmenistan 34 000 000 000 că se schimbă ratingul ţărilor. De exemplu, în 2003 25 India 32 850 000 000 pe primul loc a fost Arabia Saudită, iar în 2011 pe 26 Nigeria 32 820 000 000 primul loc a fi gurat Rusia.

106 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ecologie

27 Тhаilanda 28 760 000 000 Papua Noua 79 100 000 000 28 Venezuela 24 010 000 000 Cuinee 29 Омan 24 000 000 000 80 Gabon 90 000 000 30 Аzerbaidjan 23 000 000 000 81 Маroc 60 000 000 31 Ucraina 21 200 000 000 82 Моldova 50 000 000 32 Bangladesh 17 900 000 000 83 Senegal 50 000 000 33 Germania 16 360 000 000 84 Аfghanistan 30 000 000 34 Libia 15 900 000 000 85 Кîrgîzstan 30 000 000 35 Bolivia 14 200 000 000 86 Аlbania 30 000 000 36 Brunei 13 400 000 000 87 Barbados 29 170 000 37 Kuweit 12 700 000 000 88 Camerun 20 000 000 38 Bahrein 12 640 000 000 89 Spania 17 000 000 39 Brazilia 12 620 000 000 90 Таdjikistan 16 100 000 40 Birma 12 400 000 000 91 Grecia 14 000 000 41 România 11 420 000 000 92 Georgia 8 000 000 42 Danemarca 10 090 000 000 93 Iemen 454 700 43 Italia 9 255 000 000 44 Columbia 9 000 000 000 Nivelul de extragere este de 2,2 trilioane m3 45 Vietnam 7 900 000 000 pe an. Aceasta înseamnă că încă 71 de ani vom fi 46 Guineea 6 670 000 000 aprovizionaţi cu gaze. Se prea poate că o catastrofă 47 Siria 6 040 000 000 globală legată de „efectul de seră” se va întâmpla 48 Polonia 5 719 000 000 mai înainte. Arderea gazelor elimină 36 MDj pe un 49 Japonia 5 360 000 000 m3. Cantitatea totală de căldură eliminată la arderea 50 Noua Zelandă 4 275 000 000 gazului extras pe planetă este de 7,92 X 1013 MDj. 51 Peru 3 390 000 000 Arderea unui m3 de gaz absorbă 2 m3 sau 2,858 kg 52 Моzambic 3 300 000 000 de oxigen. Cantitatea totală de oxigen, care este ab- 53 Rep. Sud-Africană 3 250 000 000 sorbită prin arderea gazelor sustrase în toată lumea 54 Тunisia 2 970 000 000 este: 2,2 trilioane Х 2,856 = 6,29 Х 1012 kg = 6, 29 55 Ins. Filipine 2 940 000 000 Х 109 t de oxigen. La arderea gazelor se elimină 1,4 56 Croaţia 2 840 000 000 m3 de dioxid de carbon la un kg de gaz, sau 1,1 m3 57 Ungaria 2 643 000 000 de dioxid de carbon la un m3 de gaz. În total se eli- 58 Irak 1 880 000 000 mină 2,2 Х 1012 Х 1,1 = 2,42 Х 1012 m3 sau 4,78 Х 59 Cile 1 650 000 000 1012 kg sau 4,78 Х 109 t de dioxid de carbon. 60 Аustria 1 532 000 000 Aşa dar, la arderea gazelor extrase se degajează 61 Cоt-d`Ivuar 1 300 000 000 în atmosferă anual: 62 Israel 1 190 000 000 7,92 Х 1013 МDj căldură, 63 Тurcia 1 014 000 000 4,78 Х 109 t dioxid de carbon, 64 Franţa 920 000 000 şi se absorbă 6,29 Х 109 t de oxigen. 65 Аngola 680 000 000 Lemnul. Suprafeţele acoperite cu păduri pe pla- 66 Таnzania 560 700 000 netă ating 40,1 mil. km2. Ţările posedă: Rusia – 8,1, 67 Coreea de Sud 443 000 000 Brazilia – 3,2. Canada – 2,6, SUA – 2 mil. km2 de 68 Irlanda 443 000 000 păduri. În ultimii 200 de ani suprafaţa pădurilor s-a 69 Cuba 400 000 000 redus de două ori. Adausul lemnului anual consti- 70 Таivan 360 000 000 tuie 1,8 mld m3, iar furnizarea lemnului constituie 71 Ecuador 260 000 000 3,4 mld m3 . Din volumul total de furnizare aproxi- 72 Iordania 250 000 000 mativ o jumătate se consumă ca lemne, constituind 73 Serbia 230 000 000 1,7 mld m3 (1,53 mld t ). Arderea unui kg de lemn 74 Bulgaria 218 000 000 degajează 10,22 MDj de căldură, iar la o tonă se 75 Cehia 192 000 000 degajează 10220 MDj. La arderea lemnului în total 76 Congo 180 000 000 furnizat se degajează 1,56 X 1013 MDj de căldură. 77 Bielorusia 152 000 000 La arderea unui kg de lemn se degajează 0,74 m3 de 78 Slovacia 102 000 000 dioxid de carbon, sau 740 m3 la o tonă. În total –

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 107 Akademos

1, 13 Х 1012 m3 sau 2,23 Х 1012 kg = 2, 23 Х 109 t malurile lui de două ori: în 1941 în timpul exilului de dioxid de carbon. Pentru arderea unui kg de lemn (Stalin, Beria, Molotov) şi în 1987 când am lucrat la se consumă 1,11 kg de oxigen. În total, pe planetă Surgut, la un Institut de cercetare. Ceea ce descrie arderea lemnelor sustrage din atmosferă anual 1,7 X Faulkner, pare o explorare civilizată a pădurii şi râu- 109 t de oxigen. lui în comparaţie cu nimicirea şi poluarea barbară a Aşadar, arderea lemnelor furnizate anual dega- pădurii în Siberia la extragerea petrolului şi gazelor. jează în atmosferă: În 1941 pădurea de pe lângă Obi era cu adevărat mi- 1,56 Х 1013 МDj de căldură, raculoasă: ciupercile preţioase, aşa numite „albe”, le 2,23 Х109 t de dioxid de carbon şi sustrage din puteai tăia cu coasa, iar boabele de pădure (merişoa- atmosferă 1, 7 Х 109 t de oxigen. re, fragă, răchiţele, zmeură, afi ne) – să le culegi cu Acum se poate de obţinut totalurile generale: tonele. Plajele de pe Obi erau curate, cu nisip alb, mă- 1. Căldura: 2,426 Х 1014 МDj, runt. În 1987, în plină perioadă de extragere a petro- 2. Dioxid de carbon: 2, 725 Х 1010 t, lului, de malul râului nu mai era posibil să te apropii, 3. Oxigen sustras: 3,606 Х 1010 t. iar prin pădure să mergi: la orice pas te păştea pri- Ca să luăm în calcul şi alte tipuri de combustibil mejdia să fi i schilodit de sârma şi metalul ascuţit, (turbă, şisturi combustibile, tizâc), la fel şi incendii- împrăştiat prin pădure. Ici-colo se vedeau nişte la- le în păduri, e necesar să majorăm cifrele respective curi pline cu petrol. Au fost cazuri, când tractoare- cu 20% şi obţinem: le de tip Caterpillar şi alt utilaj preţios, procurat în 1. 2,912 Х 1014 МDj de căldură, America, s-a scufundat în mlaştină şi acolo au ră- mas. Circula zvonul că japonezii s-au oferit să cu- 2 4,47 Х 1010 t dioxid de carbon, reţe pădurea pe gratis, cu condiţia să li se dea în 3. 4,33 Х 1010 t de oxigen sustras. schimb metalul aruncat. Ruşii au refuzat însă acest Mai sus a fost calculată cantitatea totală de oxi- ajutor. gen în atmosferă, care constituie 1,5 X 1015 t. Din Nu ne vom referi aici la stratul de ozon. Aceasta aceasta rezultă că combustibilul absoarbe o bună este o nenorocire mică în comparaţie cu „efectul de parte din oxigenul planetei. Sigur că toată fl ora pla- seră”, care ameninţă însuşi existenţa omenirii. Dar netei şi fi toplanctonul degajează oxigen activ, altfel nu se poate ocoli o altă problemă extrem de impor- ne sufocam în vreo câţiva ani. tantă – poluarea planetei cu gunoi şi cu deşeuri so- După cum am arătat deja, astăzi pădurile se ni- lide şi lichide. După cum spune una din legile eco- micesc deseori în cel mai barbar mod. În Amazonia logului american B. Commoner: „Nimic nu se dă pe pădurile sunt incendiate, bunăoară, pentru a elibera gratis”. Drept că această normă poate fi formulată teren bun de cultivat plante ce conţin droguri, iar în puţin altfel: „Pentru tot trebuie să plăteşti, iar pentru Orientul Depărtat în Siberia pădurilor li se dă foc ca o plăcere – cu atât mai mult”. să ardă vreascurile, apoi drucii rămaşi se transportă Aici e momentul să ne amintim cea de a doua prin contrabandă în China. lege a lui Commoner (de tot el subscrie la patru): Distrugerea premeditată a pădurii e descrisă Totul trebuie undeva să dispară. În Rusia, bunăoa- amănunţit în [3]: Dupa datele ONU, suprafaţa pă- ră, s-au acumulat la depozitele de gunoi 100 mld de durilor pe planetă se micşorează anual cu 25 mil. deşeuri solide, aproape 70 tone la fi ecare locuitor. ha (o jumătate din teritoriul Franţei), ce echivalea- Nivelul de acumulare a deşeurilor constituie anual ză cu 1% din suprafaţa totală a pădurilor… Supra- 10 – 15 t la un locuitor. Volumul de deşeuri lichide faţa pădurii tropice în America de Sud (pământurile în Rusia constituie circa 70 mld m3. Din acest volum aşa-zise „uşoare”) se reduc anual, fapt care ame- se curăţă numai 3 mld m3 [7]. ninţă cu o catastrofă ecologică globală. Pădurile Mass-media atenţionează că în regiunea Mosco- tropicale se nimicesc cu viteza de 10 mil. ha pe an. vei deja nu mai există spaţii noi pentru depozitarea În Rusia se furnizează anual 1,8 mil. ha de păduri deşeurilor şi a gunoiului. Depozitele existente se gă- pe an. Oceanul este continuu poluat şi cantitatea sesc într-o stare îngrozitoare: în ele vieţuiesc mii de de fi toplancton se micşorează. câini sălbatici şi milioane de guzgani şi cioroi, care Cum să nu ne amintim aici cuvintele bătrânului încearcă deja să atace oamenii şi constituie o sursă vânător din povestirea lui William Faulkner „Vâ- permanentă de răspândire a bolilor infecţioase. nătoarea în zori de zi”: Plaiul meu natal, se gândea Acumularea separată a gunoiului şi prelucrarea bătrânul vânător, de aceea pădurea nimicită a tine- lui este o chestie nu de mâine şi nu de astăzi, ci de reţii mele nu se răzbună pe nimeni, pentru că ştie – ieri. Cine nu a făcut nimic în direcţia aceasta, deja a oamenii, care au nimicit-o, se vor pedepsi ei înşişi. întârziat catastrofal! Personal, am vizitat râul Obi şi taigaua de pe Să atragem atenţia şi la folosirea materiei prime

108 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ecologie de către diferite ţări [3]. Statele Unite, având 4,5% de zona activă a reactorului. Prohanov are dreptate, populaţie din lume şi dispunând de aproximativ 20% când vorbeşte despre vectorul ţării sale. Este clar că din resursele naturale de pe planetă, consumă 40% din Cernobâlul a fost una din cauzele căderii Uniunii materia primă mondială (în primul rând combustibil). Sovietice, alături de multe altele. Dar la ce ne pu- Încă 30% din volumul total de materie primă sunt tem aştepta de la o explozie nucleară în zona activă consumate de ţările Europei Occidentale, Canada şi a rectorului? La schimbarea vectorului dezvoltării Japonia. În aceste state locuiesc 9 la sută din popu- omenirii, sau nimicirea civilizaţiei? laţia planetei şi se găsesc aproximativ 20 la sută din Bibliografi e resursele ei. SUA consumă 25% din volumul mondi- 1. В мире занимательных фактов. Издательство al extras de petrol, pe când în ţară sunt extrase numai «Казахстан», Алма-Ата 1965 (составители Б. Земля- 12%. Cifrele acestea arată cine poartă responsabilita- ной и Ю. Чевокина). tea pentru apropierea crizei ecologice. 2. Annuaire ’95. Vue statistique sur L’Europe 1983 – Trebuie de recunoscut, că eforturile principale 1993. ed. Paris, Eurostat. pentru obţinerea combustibilului alternativ, se atri- 3. Мировая экономика. Под редакцией проф. buie tot ţărilor industrial dezvoltate. Cercetările în А. С. Булатова. Издательство Юристъ, М. 2003. domeniile aplicării hidrogenului în loc de benzină 4. А.А.Горелов. Концепции современного есте- ствознания. Издательство Центр, 1998. şi motorină în motoare şi punerea în funcţiune a 5. Основы практической теории горения. Под ре- reactoarelor cu sinteză nucleară se efectuează pre- дакцией Померанцева. Л. Энергоатомиздат, 1986. ponderent în Japonia, SUA, Germania, Franţa şi 6. И.М. Абдурагимов. Процессы горения. Rusia. Aceste cercetări vor fi descrise într-un viitor М. 1984. articol. 7. В.В. Денисов, И.А. Денисова. 100 экзаменаци- Din păcate, tragedia bate la uşă: războaiele pen- онных ответов по экологии. М. 2004. tru repartizarea surselor de combustibil deja s-au început(Irak, Kuweit, Egipt, Libia şi va urma, probabil, Iranul şi Si- ria). În privinţa Siriei problema demult era rezolvată, dacă nu exista acolo o bază militară rusă. Cu Iran situaţia nu-i deloc simplă: mai mult sau mai puţin este susţinut de Rusia şi are o staţie electrică atomică deja pusă în funcţi- une. Bombardarea acestui obiect, fără doar şi poate, va provoca o catastrofă globală: bomba atomică conţine 1-2 kg. de material care se descompune, iar zona activă a reactorului deţine mai mult de o tonă de material de acest tip. Nimeni nu ştie ce se întâmplă când în zona activă de asemenea proporţii se produce o explozie nucleară. Atare explozie, slava Domnului, pe Pământ încă nu a avut loc. La TV şi în internet se speculează că asemenea explozie urma să se producă în Japonia la staţia Fucusima-1, însă a fost prevenită de către forţele extra-planetare, care, chi- purile, ne veghează. Să mizăm şi mai departe pe acei, care ne „veghează”?! Nu demult cunoscutul scriitor rus A. Prohanov a declarat: „Cernobâlul a schimbat vectorul ţării”. Însă explozia de la Cernobâl a fost una obişnuită în Iurie Matei. Invitaţie pentru doamne la o cină erotică în ruine. 2008, ulei/pânză, 100x80 cm.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 109 Akademos

AN ANALYSIS to mildew in several hybrid families (Molnar et al., 2007), and is of great scientifi c interest. The OF MODERN WORKS practical application of genetic pyramid stability OF DECIPHERING through the use of molecular markers was studied in the offspring of F1, derived from crosses of VITIS VINIFERA L. GRAPE VHR 3082-1-42 x ‘Regent’. In fact, VHR 3082-1- 42 is an intergeneric hybrid produced by crossing GENOME Muscadinia rotundifolia (Planch.) Small x V. vinifera L. as a result of a 4-grade backcross by another S. TOPALA* sort of V. vinifera L. This hybrid is the carrier of C. DADU* Run 1 gene, which encodes resistance of grapes to Daniela IVASISIN** mildew, and Rpv1 gene, which is loosely associated *National Institute for Winegrowing with resistance to mildew. Both these genes have and Winemaking of Moldova been introduced from the species of Muscadinia rotundifolia (Planch.) Small. ‘Regent’, in its turn, ** Botanical Garden at the Academy is a new sort having quantitative, comprehensive of Sciences of Moldova resistance to mildew; it is created in Germany for commercial purposes (Eibach, Töpfer, 2003). Phenotypic evaluation for mildew has been ANALIZA LUCRĂRILOR CONSACRATE implemented on the basis of the data of the artifi cial DESCIFRĂRII GENOMULUI VIŢEI DE VIE VITIS VINIFERA L. leaf surface inoculation and natural mildew Autorii prezintă o analiză succintă şi consistentă infection in greenhouse conditions. The comparison a majorităţii covârşitoare de lucrări ştiinţifi ce of this estimate with the results of the molecular consacrate descifrării genomului istoric al viţei de marker analysis has revealed an obvious correlation vie care s-au efectuat în lume pe parcursul ultimilor between the degree of stability and the presence of 20 de ani. Soluţionarea problemei a presupus resistance related to alleles. It is shown that an equal sequensarea deplină a genomului Vitis vinifera L., number of seedlings (20 on the basis of phenotypic utilizând diferite sisteme de microsatellite-markeri data and based on the presence of markers during (AFLP, S-SAP, SSR, RAPD, Inter-SSR). Astfel, viţa the selection process) corresponded to 4 introduced de vie a devenit o plantă-model pentru investigaţiile resistance alleles, which reveals an effective genetice de ultimă oră, în urma cărora s-au obţinut combination of resistance genes of both parents date despre consecutivitatea a sute şi mii de perechi (Eibach et al., 2007). de nucleotide. Importante sunt cunoştinţele despre distribuirea genelor structurale în ADN şi acţiunea In this aspect, the work by F. Pelsy (2007) is of unor gene sau sisteme de gene asupra individului, special interest; according to the data presented in it, soiului, speciei, genului Vitis L. Totodată, se Tvv1 are revealed by UTL-area amplifi cation of the atenţionează asupra importanţei descifrării elements identifi ed in 94 Vitaceae representatives; genomului nou, sintetizat din genomii sps Vitis each of them reveals a single parent in the UTL vinifera L. şi V. rotundifolia Michx. derivative bands, inherited by offspring and fi xed by clones by vegetative reproduction method. In recent years, scientists from Germany, During their research, the authors have used 15 France, Austria, the USA, Italy, India, the PRC, microsatellite loci. The analysis of the 7 sequenced the Russian Federation, Australia, Turkey, Croatia, UTL-regions has revealed the signs lost before Hungary, Japan, and Chile have been conducting and those conserved in evolution. In general, this intensive research on deciphering the grape genome. marker system is original; it has not yet been tested Their task is Vitis vinifera L. complete genome on Vitis L., but may be of great help for identifying sequencing, which includes using molecular markers its representatives. in the vast majority of studies; this task is so alluring To detect agrobacteria which cause the growth of and ambitious that its solution will certainly require painful gall on grapes, F. Bini et al. (2008) have used international efforts of many scientists all around new virulent and oncogenic specifi c combination of the world. PCR- primers tested on Azotobacterium vitis and In this context, the work of S. Molnar et al. Agrobacterium tumefaciens strains, including other (Germany, 2007), clarifi es the role of the presence types occurring in the vineyards. Despite the fact of a marker for selection (MAS) for resistance that various attempts with a single primer or their

110 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Botanică complex combination have been taken, they have have been identifi ed in various ratios: II-transpoosa failed to reliably detect all types of agrobacteria (59.8 per cent), II-boty (21.3 per cent), II-vacuma found in the vineyards. The objective of this work is (15.5 per cent), and II-fl ipper (1.1 per cent). Both completing the study, together with already published in Bordeaux and the Loire Valley, the vineyards, and new combinations of primers, which allows to with signifi cant differences between the main types detect and identify tumorigenic agrobacteria which of proven TE-types are described (Martinez et al., can potentially infect the vineyards, with only one 2008). PCR (Bini et al., 2008). To date, intensive research on decoding the Different climatic and geological conditions grape genome is being practiced in many European contributed to a large increase in diversity of countries, including Bulgaria. In this regard, the Vitis vinifera L. varieties in Slovenia. According work by T. Dzhambazova et al. is of great theoretical to the O.I.V., among 50 well-known and rare and practical interest; it is dedicated to the genetic cultivars of Slovenia, there are three synonyms. diversity of germplasm of Bulgarian local grapes To clarify the number of synonyms, N. Љtajner et (Vitis vinifera L.) based on nuclear and chloroplast al. (2008) have analyzed landraces; 33 cultivars polymorphic microsatellite-markers. Forty-one wild have been analyzed for 21 microsatellite-loci for vines collected in different areas of Bulgaria and the identifi cation and evaluation of their synonyms nineteen local Bulgarian cultivars have been studied and homonyms, including cultivated varieties genetically with 7 nuclear and 5 chloroplast SSR- of the adjacent countries. Among the Slovenian markers. In this case, based on microsatellite allelic sorts, some previously considered synonyms have profi les, 6 wild vines gathered in the Danube valley, been confi rmed, and a number of new ones have have been considered as the genotypes not related to been discovered: ‘Poljљkica Drovnk’ = ‘Istrska V. vinifera L. species. Genetic diversity detected on Malvzija’, Pikolit Italy ‘=’ Pikolit Vienna ‘,’ the basis of nuclear loci in grape cultivars has been Vitovska grhganja ‘=’ Racuk and ‘Prosecco’ = compared to that of other varieties cultivated in the ‘Glera’ = ‘Љteverjana’. Zelen sort types (‘Zelen collection. However, the lowest level of genetic Pokov’, ‘Zelen 66’, and ‘Zelen 2.4’) have been diversity is observed in the range of wild specimens. fi rst detected by some microsatellite-loci and, The dendrograms obtained by nuclear SSRs-markers therefore, can also be considered homonyms. Two in cultivated grape sorts are very different from ‘Picolit’ types match ‘true-to-type’ on the basis of those detected in wild specimens. The most common the comparison with the ‘Picolit’ clone from Italy. chlorotype among wild samples is A type, while However, the synonymy between ‘Heunisch ‘and’ the cultivars have C-type. The differences between Belina’ has not been confi rmed, whereas ‘Belina Bulgarian grape chlorotypes in the context with the Pleterje’ is different from ‘Heunisch ‘weiss’ only differentiation of Eurasian grape fl ora chloroplasts by 13 out of the 19 loci. Comparisons of ‘Vitovska are being discussed (Dzhambazova et al., 2009). grganja’ sort from Slovenia with ‘Vitouska’ from In the work by M. Meneghetti et al. (2009), it Italy also demonstrate differences in the majority of is indicated that 60 samples of ‘Wildbacher’ grape the analyzed loci (Љtajner et al., 2008). cultivar brought from various European collections The work by French researchers F. Martinez and repositories, as well as from private Styrian and et al. is very interesting; they have applied the Italian vineyards have been genetically examined new PCR-primers for the characterization of the by SSR-markers using print-fungi. 5 different distribution of Botrytis cinerea fungus in populations nuclear profi les confi rmed that ‘Wildbacher’ is a in French vineyards. One of the main tasks has been common name and is used as a homonym. Some of comparing the detection of replaced elements, in the new genotypes could be related to the previous particular, Flipper, by means of using various PCR- list of ‘Wildbacher’ families. In particular, it has primers. Botrytis cinerea phytopathogenic fungi been found that, in the Italian industrial vineyard, represent a complex of the two main genetic groups: the two main ‘Wildbacher’ types are determined by Group-I and Group - II. The latter group includes A and B genetic profi les. They correspond to the various TE types, which differ by the presence or two cited genotypes from the Styria, ‘Wildbacher absence of the two moving elements (TE): Boty and Blau’ (‘Blauer Wildbacher’) and ‘Wildbacher Flipper. In two grape populations from Bordeaux, Spätblau’. ‘Wildbacher Blau’ is the most common the distribution frequency between these genetic and best grape sort in both countries due to its early subgroups shows that Group-I is isolated – radish ripening fruit compared to ‘Wildbacher Spätblau’ (2.3 per cent), whereas, in Group-II, 4 TE types cultivar. They are very similar morphologically and

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 111 Akademos genetically, and they share the smallest allele from from the region of Liguria and the other areas of each of the 11 SSR-loci analyzed for identifying Northern Italy. The six nameless varieties belong cultivars. Three ‘Wildbacher’ genotypes from the to the obvious homonyms. A signifi cant number German collection different from the others are of sorts with unique genotypes from the region of identifi ed as individual sorts. At the same time, Liguria represent an important and valuable factor ‘Rotblüttriger’ (C genotype) and ‘Früblau’ from of hereditary genetic diversity, which should be Germany (D genotype) have shown only loose stored and preserved. Collections of grape sorts play genetic similarity with A and B genotypes, whereas an important part in solving this problem. Further E genotype of ‘Wildbacher’ sort, imported from development of ampelographic and genetic databases Hungary, has quite a distinctive genetic profi le. will contribute signifi cantly to the comparative The close relationship with ‘Heunisch’ key sort (for analysis of cultivars and samples from any grape increasing the European grape variety) demonstrates cultivation or grape collection world centers, and the division of one allele at all the loci studied to improve general and accurate identifi cation of grape date (Meneghetti et al., 2009). sorts (Torello Marinoni et al., 2009). The application of genetic research, in particular, Similar problems are discussed in the work by the analysis of the variability of AFLP S-SAP-markers Spanish scientists E. Diaz Losada, A. Tato Salgado, to identify clones of ‘Malbek’ and ‘Syrah’ cultivars A. M. Ramos-Cabrer et al. (2010), who used is described in detail in the collaboration work by twenty microsatellites of the (SSRs-) marker for Slovenian and Argentinean scientists, N. Stajner et discovering and studying the two main sources of al. (2009). The clonal variation in 14 ‘Syrah’ sort variability of grape sorts of the north-western Spain. clones and 22 ‘Malbec’ sort clones (Vitis vinifera Grape germplasm bank at “Estaciun de Viticultura L.) is evaluated with the help of S-SAP- and AFLP- y Enologia de Galicia, Xunta de Galisia” contains marker systems. The usefulness of S-SAP-markers is 15 varieties of grapes with 98 common samples: compared with that of AFLP-markers. It is proven on ‘Brancellao’, ‘Albarello’, etc. ‘Syrah’ and ‘Pinot the basis of the results obtained by the authors that noir’ sorts are included as reference sorts. Two S-SAP is a more informative marker system, and it different sources (pedigrees) have been discovered; shows the average higher number of polymorphic one descends from ‘Caiso Astureses’, whereas the bands in the group of cultivars than AFLP does. The second one descends from ‘Merenzao’, a synonym relationship between the clones is analyzed according of the French ‘Trousseau’ cultivar. The cultivars of to the cluster system. As a rule, the average arithmetic the north-western Spain are derivatives of these two data is used; in both cases, it is possible to detect a cultivars, obtained by hybridization and selection well-defi ned group of clones, in which ‘Malbec’ sort of genotypes adapted to local climatic conditions clones are separated from ‘Syrah’ sort clones. The and fi xed by inoculation for domestication and high variability of some clones may have been led into production. Both genealogical sources are different a cluster. Different levels of polymorphism obtained from each other by allele frequency and different during this research for ‘Malbec’ and ‘Syrah’ sorts distribution in the north-western Spain: the fi rst suggest that ‘Malbec’ sort shows a greater frequency genealogical source is found in the west, while the of mutations than ‘Syrah’ sort. The research results second one, associated with the French ‘Trousseau’ indicate that a high ratio of polymorphic bands in cultivar, is found in the east. ‘Caiso Astureses’ is the S-SAP-markers makes them less intense and more most common genotype, obtained by hybridization; effective for the further development of the identity this fact demonstrates the importance of the sort in approximate for clones (Stajner et al., 2009). the origin of Galicia grapes. In addition, 13 different The work of Italian scientists D. Torello genotypes have been identifi ed. The identity of Marinoni et al. (2009) is dedicated to the problem ‘Brancellao’ and ‘Albarello’ sorts is confi rmed by of identifi cation of grape sorts from Liguria (north- SSR-markers. The other synonyms include ‘Caiso western Italy). To identify the grape varieties of Astureses’, ‘Caiso Bravo’, and ‘Albarin Negro’. the Italian region of Liguria, 51 samples have been ‘Caiso Redondo’ cultivar has revealed two different collected and compared to collection varieties and genotypes, one of which is associated with ‘Caiso the varieties that grow in the collections of the Astureses’, and the other one is associated with surrounding areas. The synonyms are confi rmed with ‘Merenzao’ sort. Two cultivars are included in the the help of SSR-markers in 9 loci. Only 36 samples EVEGA collections, which have not been previously have unique genetic profi les. This fact reveals the reported: ‘Verdello’ and ‘Caiso Longo’ (Diaz Losada occurrence of synonyms within the group of varieties et al., 2010).

112 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Botanică

The research by J. F. Vouillamoz and C. sequence of 100 thousand pairs of nucleotides Arnold (2010) is dedicated to the application of (can be> or <) in the grape DNA should not be microsatellite-analysis in explaining the origin of regarded as an end in itself. The knowledge of the some grape sorts, in particular, for reconstructing nucleotide sequence, embedded in the memory of the origin of the well-known technical grape sort, the computer, would not be able to solve essential ‘Müller-Thurgau’, which obviously originates problems of viticulture alone. Even greater work from such parents as ‘Pinot’ and ‘Schiava Grossa’. aimed at determining the structural and functional ‘Müller-Thurgau’ sort has recently been proven to organization of the grape genome is necessary. In be the result of interbreeding between ‘Riesling’ its turn, it requires knowledge of the distribution and ‘Madeleine Royale’ sorts. In the 19th century, of structural genes within the DNA: only then the parents of the breeding combination this sort the task of revealing the impact of individual originates from were considered to be unknown. genes and / or their integrated systems (Dubinin, The authors analyze the relationship line based on 1988) on the development of individuals, varieties, 93 grape cultivars from central Europe, which have hybrids, varieties, subspecies, species, and genus been genetically examined using 57 microsatellite- Vitis L. will emerge. Of course, in the 21st century, it markers. The results clearly demonstrate that will be possible to put in the computer’s memory, as ‘Madeleine Royale’ sort is obtained by crossing one would expect, the data regarding the alternation ‘Pinot’ x ‘Schiava Grossa’. Since ‘Riesling’ is of nucleotides in grapes (in their belt of several known to be a descendant of ‘Gouais Blanc’, hence hundred thousand pairs). ‘Muller Thurgau’ is related to ‘Pinot noir, gris, Taking into account that there are no common blanc’ group of sorts and ‘Schiava Grossa’ sort, or organs specifi cally related to VvRop expressivity, ‘Heunisch Weiss’ sort (Vouillamoz et al., 2010). which could be detected, VvRop showed high In the work by M. J. Poupin et al. (2007), it is expressiveness in the development of berries only. noted that, despite the widespread use of B class The potentiality of the involvement of VvRop- PI / GLO and AP3/DEF for characterizing the genes’ specifi city in the development of grapes is model species, the role of TM6 subgroup within the being discussed (Abbal et al., 2007). framework of AP3 is completely unclear. A detailed An interesting relevant research has been done chronological analysis of grape fl owers in their by C. Espinoza et al. (2007) due to viral infection. progressive development with the help of the light Almost simultaneously with this report in Genome microscope and temporal expressiveness analysis magazine, a work by E. Falistocco, V. Passeri, and through the early and later stages of development G. Marconi (2007), is published; they have presented shows that VvPI expressivity increases during the the fi rst results of studying 5S rDNA in Vitis vinifera maturation of pollen and decreases in the process L. species. Sequencing of the 5S rDNA from 7 of pollination and fertilization. On the other hand, genotypes has been PCR-amplifi ed and cloned, VvTM6 manifests itself at the later stages of anther while 3 re-types are found; two of them differ both development, too. Specifi c VvAP3 and VvPI gene in length and nucleotide composition, and the third expression is detected in petals and anthers inside one is classifi ed as a short DEL repeat, which differs the fl ower, while VvTM6 expression is also detected from the latter by the wide erased space. The authors in carpels. P. Abbal P. et al. (2007) have worked consider it to be the newest re-type discovered since according to the same scheme. Using the expression it is identifi ed in only one genotype. According of the sequenced (EST) with the label and the analysis to the researchers, FISH-analysis shows that the of gene base, Rop family members, Vitis vinifera L. 5S rDNA-genes are localized in a single locus. is fi rst characterized as a species. It is stated that The variability of the 5S rDNA-repeats is being the grape genome contains 7 expressive VvRops. discussed in connection with the alleged origins of According to the phylogenetic analysis data, VvRops Vitis vinifera L. could be divided into 4 groups according to their Turkey is known to be rich in local grape sorts, description in the literature on the basis of model mainly those intended for table use (for instance, plants. Genetic mapping is successfully done for such world-famous sorts as Chaush White, Pink, 5 VvRops-genes localized independently from the Afuz Ali Pink, etc.). Turkish researchers have associated groups. Both permanent and modifi ed decided to provide the genetic characteristics areas are identifi ed by sequencing proteins or pairs for local assortment, using for this purpose 6 of nucleotides. polymorphic microsatellite-loci, intending to clarify Nevertheless, obtaining the data about the the relationship between homonyms brought to

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 113 Akademos

Turkey from other regions of the world. These results In this sphere, the work by L. J. Welter et al. have revealed a wide range of genetic variability (2007), aimed at improving the genetic map of F1 among cultivars, as expected. The number of alleles population by crossing ‘Regent’ sort resistant to per locus varies in a fairly wide range (10-21), as fungi and ‘Lemberger’ sort susceptible to them, well as a variety of genes (0.85 -0.93) (Karatas et and using it for localizing the factors affecting the al., 2007). resistance to the pathogen and the leaf morphology, The results of genetic research obtained by is of great interest. As a result, the map of 122 scientists Moncada and Hinrichsen in their study of microsatellite markers, also used for localizing QTL ‘Carmenere’ grapes are of particular interest. The (quantitative trait loci), which render resistance to authors note that ‘Carmenere’ is a splendid technical mildew pathogens, has been re-made (Welter et al., sort of grapes with red berries, which spread to other 2007). countries from France. It was brought to Chile before Nowadays, the research on deciphering the the crisis caused by phylloxera in Europe, i.e. much grape genome is given increasing attention. In this earlier than 1868. There, it was confused with ‘Merlot’ aspect, the works by Tsolova et al., 2007; Ruel, sort and other grape sorts with red berries until the Walker, 2006; Dhanokar et al., 2005; Barker et al. mid-1990. In their research, the authors present the ,2005; Bavaresco et al. 2005; Van Sluyter et al. 2005; results of genetic diversity among the studied 26 Andersen et al., 2005; Kellow et al., 2002; Pauquet sorts from Chile, France, and Italy. To make genetic et al., 2001; Ramming D., 2000; Wang et al., 1999; analysis, microsatellite (SSR) - and AFLP-markers Walker, Jin, 1998; Lin, Walker 1997, dedicated to have been used. While using 20 SSR-markers as the genetic research are of great interest. standard genotype, three different haplotypes have The research by C. B. Agüero, C.P. Meredith, been discovered (presumably they got into this list A.M. Dandekar (2006) is dedicated to genetic as the mutations of VVMD7 and VMC5g7-loci). In transformation of Thompson Seedless and the case of AFPL, with only 11 primer combinations Chardonnay cultivars of Vitis vinifera L. species 5 groups have been identifi ed. Identifying 5 of the by using PGIP and GFP genes. Vitis vinifera L. 26 analyzed sorts has become possible by means transgenic plants of these sorts have been obtained of combining both techniques. The results obtained by somatic embryogenesis. suggest that ‘Carmenere’ sort has low level of genetic The report presented by Benjak et al. (2006) diversity compared with other French red-berry sorts includes the data stating that different methods of (Moncada, Hinrichsen, 2007). grape DNA extraction can cause different AFLP In recent years a signifi cant number of works profi les. The authors analyzed 62 Pinot Noir clones, on deciphering the grape genome was published. In 6 Pinto White clones, and 4 Pinot Grey Clones this aspect, the work by the Turkish researcher F. using 2 AFLP sets. The profi les obtained after DNA Selli et al. (2007) is very interesting. extraction by three different methods are compared. Turkey is known to have played an important They have turned out to be different within the same role in the evolution of the modern assortment of genotype depending on the DNA extraction method table grapes, mainly due to its unique location on (Benjak et al., 2006). two continents and bordering with the regions of The information regarding the rapid extraction the genetic diversity of grapes. However, the rich of genomic DNA from juvenile plant leaves for grape germplasm found in Turkey has not been sequencing is presented in research by Bertsch et analyzed genetically yet. In their work, F. Seli et al. (2006). It is known that the isolation of genomic al. present the results of studies of 31 ‘Dimrit’ - DNA is essential for a number of manipulations and ‘Gemre’- samples – grape groups, which are in molecular biology. The authors have developed analyzed genetically on 8 SSR (microsatellite)-loci a simple and rapid protocol that can be used for and a number of ampelographic signs. Analyzes PCR-DNA isolation, and is qualitative from 5 mm have allowed identifying suffi cient genetic diversity of a young leaf of grapes and other plant species between these grape groups. Despite the unique (Bertsch et al. 2006). The work by J.P. Péros et al. geographic distribution and genetic relationships, (2006) is actually dedicated to the same issue. the researchers have not found any signifi cant The work by Bulgarian researchers Genov et correlations. In two cases, ‘Gemre’-groups are al. (2006), who have studied the genetic diversity defi ned as genetically identical. A case of a synonym of strains of Agrobacterium vitis, isolated in the and a few cases of homonymous genotypes have industrial vineyards and wild grape vines of Bulgaria also been identifi ed (Selli et al.2007). and estimated by means of CAPS-analysis of 16S-23S

114 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Botanică rDNA CAPS is of great theoretical and practical included 6 Croatian, 5 Greek and 9 Turkish grape interest to vituculturists and molecular geneticists. cultivars. All varieties are tested with the molecular The research on these strains isolated in wild vines markers RAPDs with 8 primers and SSRs-genes in (Vitis vinifera ssp. Silvestris) has demonstrated 8 loci. The DNA profi les of the grape varieties have that their CAPS-profi les are identical to the CAPS- showed exactly that there are no synonyms among profi les collected in commercial vineyards in the tested varieties. Only the AMOVA analysis has different regions of Bulgaria. The authors suppose detected the genetic similarity between the Greek that fi rst Agrobacterium viti infected wild grape and Croatian varieties in opposition to the Turkish vines, and then moved to the cultivated vineyards. varieties (Benjak et al., 2005). To characterize and identify Vitis vinifera L. sorts The work of the Bulgarian and the Cypriot in the north-western Spain, Santiago et al. (2005) researchers is dedicated to the analogous issues. They have used microsatellite-markers and ampelometric have made an attempt to study 12 local varieties of methods. 9 sorts from this region known as Caico the Cyprus by means of the microsatellite- marker. type, and one type known as Tinta Femia have The allelic profi les have been obtained for all studied been characterized by the typical leaf construction varieties that enabled to identify and to evaluate and determining the genetic profi le by using 6 them from the aspect of the genetic diversity. The microsatellite-markers. This procedure included homonyms of the varieties of the Cypriot ‘Sideritis’ comparing the leaf morphology and revealing the and the Greek ‘Sideritis’, the varieties ‘Mavro’ similarity between the sorts. Thirty-three alleles (from the Cyprus) and ‘Mavrud‘ (from Bulgaria) have been discovered in 6 analyzed microsatellite- showed that we cannot be sure of their genetic loci. Different sorts have been identifi ed by both similarity (Hvarleva et al., 2005). methods. The synonyms between the Spanish sorts In the work of Dhanokar et al., (2005) the studied and Portuguese cultivars are being discussed results of the genetic researches of 43 grape (Santiago et al., 2005). varieties cultivated in India are given and evaluated. The work of M. Kocsis et al. (2005) is dedicated ISSR PCR-markers have been used for their to the genetic diversity of the local grape varieties characteristics. From 139 reproduced fragments, 96 of the Carpathian Basin opened with the help of were polymorph from the species of Vitis vinifera L., RAPD-markers. The purpose of the work is to but the variety of Vitis labrusca L. was homozygote, fi nd the optimal primers for the further analyses of on the contrary. The results showed that ISSR is an the local grape of the Carpathian Basin, to identify effective and veritable marker system for the genetic the grape varieties and to make a research on them analysis of the grape cultivars. through RAPD-markers, if it is necessary to obtain The work of C.L. Barker et al. (2005) is the information for the systematical purposes. dedicated to the same problem. The authors have The Hungarian researchers have made the asserted that the grape resistance to the mildew is RAPD-marker analysis of 12 local grape varieties controlled by the gene Run1, a unique dominant Vitis vinifera L. to evaluate the genetic variety gene that is present in the wild species of Muscadinia among these genotypes and to discover the genetic rotundifolia, but which is absent in the variety Vitis interconnections between them. By the way, vinifera. According to the authors, the comparative Hungary has a rich assortment that includes more data on the physical and genetic mapping show than 100 local grape varieties. The research has that the recombination located nearby presses the been made at the high level, since 28 primers, which gene Run 1. This happens, probably, thanks to generated 120 polymorph fragments, participated the differences in the sequencing, which contain in it. The dendrograms showed that the studied inside the introgressive fragment of the species of varieties can be identifi ed by the high degree of Muscadinia rotundifolia, a bearing gene Run1. stability. According to the authors, the technique In the work of L. Bavaresco et al. (2005), the with RAPD- markers is useful upon identifi cation issues that have been covered are close to the subject. and description of the local grape varieties. (Kocsis The grape variety ‘Cabernet Sauvignon’ or its R5 – ет al., 2005). clone have been grafted on the stem of VR 043-43, The interesting research has been made by the which is in its essence is a distant hybrid V.vinifera Croatian and Turkish scholars on discovery of the L. x Muscadinia rotundifolia Small, which grows in genetic interconnections among the local grape the noncarbonated and carbonated soils. The work varieties of Croatia, Greece and Turkey. On this task is to study the receptivity and resistance of this purpose 3 sets of the varieties have been studied that stock to the diseases.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 115 Akademos

S. Sluyter et al. (2005) have compared the the recent years in the USA (Walker et al. 1998). values of resistance of the varieties of the subgenus To fi ght against the viruses spreading through the of Euvitis to the fungus diseases with the resistance root nematodes, the stem was created in California values of the species of Vitis rotundifolia (‘Fry’ (Davis) based on the distant hybrid of Vitis vinifera variety) to the same diseases. Finally they have x Muscadinia rotundifolia. Unfortunately, it was detected that the high resistance of the ‘Fry’ variety potentially receptive to phylloxera and nematodes, to the pathogens is conditioned by the other factors that’s why as a result of the numerous researches in comparison with the varieties belonging to the through the heuristic method based on the distant subgenus of Euvitis. crossings they have created another stem, only not In Russia, 60 primer pairs AFLP have been with the European grape, but with the species of studied for the search of the genetic diversity among Vitis rupestris, which proved to be more satisfactory the clones of Chardonnay, Cabernet Sauvignon, for these purposes. Merlot, Pinot group. According to the data of the In this article, we would like to focus our researchers, only the clones of the varieties of the attention on another interesting fact. In Moldova, Pinot group (blanc, noir and gris) have showed V.S. Codreanu (2006) suggests to make the the authentic differences from the test sample subgenus of Muscadinia of the genus of Vitis L. (L.P.Troshin, A. S. Zvyagin, P.P. Podvalenko, to rank as the genus, basing on Small’s attempt to 2008). do it already in 1913, (by the way, the taxonomists In Australia, the scholars A.V. Kellow et al. have not approved it) and, certainly, on his own (2002) have studied the resistance of the grape to anatomic researches. Of course, we could not agree two local races (biotypes) of phylloxera in vitro. As for a long time with V.S. Codreanu’s suggestion for a result of the numerous experiments, the authors a certain reason. Like the varieties of the species of have come to the conclusion that the use of the in the subgenus of Euvitis as well as those belonging vitro methods for identifi cation of the resistance to the subgenus of Muscadinia, the pollen-grains of the stocks to phylloxera and identifi cation are similar according to their form and sizes, phylloxera biotypes are disputable. and consequently, the both subgenera have one The researches of J. Pauquet et al. (2001) are progenitor, but the ways of their origin are different devoted to the development of the local genetic as well as their number of somatic chromosomes maps through AFLP-markers on the Run1 resistance (2n=38 and 2n=40 correspondingly). However, upon gene in the grape and the evaluation of their making this brief review of the sources, we have got practicalityupon the selection. The authors point assured that V.S. Codreanu has many supporters out that the monogenic dominant defi nitiveness in abroad. Naturally, we cannot oppose everyone, but the issue on the full resistance to mildew, which in this case, the international agreement must be the species of Muscadinia rotundifolia has carried made that will be obligatorily agreed with the main in the genotype of the species of Vitis vinifera, has systematics of plants, especially with the specialists been identifi ed and evaluated for the fi rst time in on the family of the grapevines, on the fact that the derivatives while crossing with V. rotundifolia from 2008 the subgenus of Muscadinia is to be

– (BC4 and BC5 full-sib families). BC5 population considered the genus of the Vitaceae Juss Family. that covers 157 seedlings has been used for If nevertheless the promotion to the genus rank selection of the AFLP-markers connected with the happens, then this position must cover the other gene of mildew resistance, (Run1). Thirty AFLP- two genera that are included in the composition of markers have been selected and the local maps on the subgenus of Muscadinia, i.e. on Vitis popenoei the Run1 resistance gene have been constructed. Fennel. and V.munsoniana Simps. The analogous Ten markers from thirteen have been detected as confusion may be, unfortunately, encountered participants of segregation with the resistance gene. on the pages of the prestigious scientifi c journals The recombination as an event among the markers on the name of the Latin name of phylloxera. that were considered to be the participants in the Currently, its synonyms are known: Pemphigus segregation was established in one resistant seedling vitifoliae Asa Fitch, 1854; Phylloxera vastratrix that shows the possibility of recombination in this Planchon, 1868; Dactylosphera vitifolii, Shimer, sphere, but it may be noticed only in the rather big- 1887; Viteus vastator Grassi et Foa, 1912; Viteus number population. vitifolii Shimer (Fitch), 1955, and many others. In The intensive research on creation of the resistant our opinion, the last name is the most opportune. stems to the root nematodes has been made during By the way, P. H. Kiskin (1977) also supported the

116 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Botanică last name. The time has come to introduce a proper polymorphism at the genetic molecular level is not order in this issue of the insects systematics. Since recorded among the famous clones of Chardonnay the phylloxera is known all over the world and it (No. 7, 78), Pinot Noir (No. 29, Geneva clone and was the cause of the tremendous disaster in the Pernand clone), Pinot Meunier, Пино Gris, Gamay agriculture history: it destroyed in Europe approx. Beaujolais, by which one may differentiate them 6 mln ha of the grapevines of the species of Vitis from the parents, since all of them originate from vinifera L. for 20-30 years, we believe that the name Pinot Noir. Viteus vitifolii Shimer (Fitch) is the fullest and it N.M. Stavrakakis and K. Biniari (1998) discuss objectively corresponds to the essence of the binary the issues of the analogous character. They have nomenclature by K. Linney (1735). carried out the genetic researches to map the In the work of M. S. Kristina et al. (1998) it genome of Vitis vinifera L. in the grapes with the is indicated that 66 cultivars and varieties –stems muscadine aroma. As a result of the intensifi cation from the Austrian collection of the germ plasma of the polymorph genes, they tried to identify the are studied genetically with the help of 10 distinct properties through the full sequencing microsatellite-loci (VVS1, VVS2, etc., and VVD5, of the muscadine grapes DNA to establish the VVMD28). All cultivars (except two Portuguese) sequence of nucleotides. More than 115 fragments have been analyzed by the sole allelic profi le. are generalized, and on their basis the similarity The phenogram was based on the establishment degree and the dendogram of 14 varieties has been of similarity with two pairs of alleles, both at the calculated. The results have showed the genetic cultivars of Vitis vinifera, and at the varieties-stems. variability among the muscadine cultivars within To demonstrate the distinctive possibility of the 0,666 - 1.00. The thorough researches of the bands microsatellite-markers they have counted the genetic have enabled to made a genetic identifi cation of all diversity (GD) as well. Thus, to map the genome muscadine varieties, except two varieties, which of Vitis vinifera and several vine stems, the authors turned out to be genetically identical. have performed the simple repeated sequencing of The range of the use of the genetic researches of the genome at 66 cultivars and stems to establish the the grapes is very wide. Especially the work of M.S. sequence of the nucleotide pairs. Kristina et al. (1998) is evidence of this fact. It was The report of P. L. Mancuso et al. (1998) performed for identifi cation and discovery of the is dedicated to the use of the artifi cial neural origin of the grapes, which serve a source not only for networks (ANN) in the ampelographic researches food, but also for raw materials for the wine-making upon solution of the number of diffi cult questions industry. Upon the genetic analysis of the grapes connected to the specifi cation of the distinct and racemations, the products of its processing properties of the genotypes of the grapevine with the microsatellite DNA markers, minutes of DNA the red-colored grapes. In the authors’ opinion, they extraction to the grapes and racemations (by the way, succeeded to defi ne three pairs of the synonyms DNA from the racemations was highly degraded) and to establish the distinct genetic properties of 9 have been used. As a result of the sequencing of genotypes with the biggest accuracy. Through this 18 varieties used for the commercial purposes as they have confi rmed the advantage of their method table grapes, it was asserted that only 11 from them in the ampelographic researches in comparison with (61%) match the genetic profi les obtained from the the traditional methods. database, 4 samples were identifi ed erroneously and In the work of R. Blaich and H. Grundhцfer 3 samples did not match any of the profi les from the (1998), the attention is focused on the establishment database. The studied samples refer to the cultivar of infl uence of SiO2 on the increase of the mildew ‘Sultanina’. Therefore, these researches have showed resistance. G.N.Ye et al. (1998) has discovered convincingly that grapevine genetic DNA database very interesting interconnections between the may be successfully used upon identifi cation of grape varieties, sports and clones through their the origin of the grapes and racemations after the DNA analysis. For this purpose, they have used the collection. polymorph RAPD. From 53 primers, total 464 bands In the researches of E. Maletić et al. (1999) have been generalized. It turned out that about one the grape varieties from Croatia have participated. third was common for all the genotypes tested. As They were a genetic characteristics for the purpose a result of the racemation analysis, as it had been of the more accurate identifi cation of the synonyms expected, all varieties divided in two big groups (Vitis in Croatia and the neighbor regions. Twenty local vinifera L. and Vinifera x Labruscana Bailey). The varieties have been subject of the grape genome

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 117 Akademos sequencing to establish the sequence of nucleotides. thorough analysis and identifi cation of the grape The research task is to establish the similarity varieties (Botta et al., 1995) by means of the STS- with the profi les by 9 properties – SSR-loci. The marker microsatellite. identity of genotypes by these marker properties Hence, the work of J. Bourquin et al. (1995) is detected at the cultivars of Plavin and Bradjik very interesting. Methodologically, basing on the have confi rmed the hypothesis on their belonging analysis of the DNA polymorphism, the authors to one variety. As a result of the comparison of the have studied and described the cultivated varieties SSR profi les of the species of Croatia with the and the grapes stems. Using the PCR-RFLP system profi les kept in the database (approx. 300 European upon the analysis of the genera of Vitis, Ampelopsis, varieties), three pairs of synonyms have been Parthenocissus of the Vitaceae Family, they have discovered. For example, the genotype ‘Terana identifi ed and described 17 varieties of Vitis, 3 forms Bijeli’ is close to the genotype of the Italian cultivar of Ampelopsis and 2 forms of Parthenocissus. In ‘Procesco’, ‘Muscat Rusa Porecki’ matches the their opinion, this technique does not take much time cultivar ‘Rosenmuscateliu’ from the North Italy, and through it one may receive the data obtained in and the cultivar ‘Moslavak’ is identical to the the other laboratories (Bourquin et al.1995). Hungarian cultivar ‘Furmint’. The similarity of the The American scholar M.A.Lodchi et al. (1997) microsatellite markers at these varieties and their has performed the vast genetic researches for making identifi cation as synonyms have confi rmed the the full characteristics by means of RAPD–markers ampelographic observations. The genetic variability by their use in the identifi cation and description of inside the cultivars of Croatia is high and it is equal the representatives of the genus of Vitis. He has set to the genetic diversity, which amounts to 75%. the purpose: to study the possibilities of the use of These researches are, of course, indicative of the RAPD-markers upon description and identifi cation perspective of the genetic researches upon solution of the kin populations from the genus of Vitis and to of the number of the diffi cult ampelographic issues identify the primers that may enhance the Kosak’s connected to the numerous synonyms of the grape sequencing as a means of obtaining of the maximal varieties. data from one DNA copy from the grape genome. The issues of the use of the genetic researches, The research have been carried out on 2 inter- particularly, the (EFA) analysis and the artifi cial variety hybrid populations (Cayuga White x Aligote neural networks (ANNs) are presented in detail in and Horizon x Illinois) and the variety ‘Cabernet the work of S. Muncuso (1999). The value of the Sauvignon’ (Vitis viniferra L.). The results obtained seedlings from the self-pollination and sanguine indicate the perspective of the research method upon grapevines based on the use of the ampelographic identifi cation and description of the grape varieties and microsatellite analysis is given in the work of I. (Lodhi, Weeden, Reisch, 1997). Filippetti et al. (1999). О. Silvestroni et al. (1997) has reported of W.H. Wolfe has published one of the fi rst works the discovery of the genetic diversity among the on the grapes genetic research in the American clones of the cultivar of Fortrana (Vitis vinifera journal «Winemaking and Winegrowing» (1976). L.) by means of the DNA microsatellite-analysis. Then several other works have appeared sporadically, The allelic polymorphism in 6 microsatellite-loci but only after the publication of the work of R.Bott is analyzed at 5 clones of the Fortana variety that et al. in 1995. The grapes genetic researches have showed that by 5 loci they are polymorph, and by acquired a purposeful character. The authors have one locus (VVMD7) they had the identical DNA performed the sequencing of 24 varieties and one profi les (Silvestroni et al., 1997). K.A.Loulakakis’s clone from the Italian collection of the germ plasma work (1997) gives a detailed presentation on the through the microsatellite-marker. genome organization and expressiveness of the The analysis has been carried out at the high grape gene pVVOSMl. scientifi c level, with the use of the primers and the M. N. Stavrakakis et al. (1997) has reported GENESCAN device. The obtained results have been of the identifi cation and description of 8 grape compared with the data of sequencing of several varieties of Vitis vinifera L. by means of the DNA varieties from the Australian collection of the germ polymorph markers. Fifteen primers have been plasma. The general varieties from the collection of used to enhance the genome DNA through the the germ plasma of Italy and Australia had the same polymerase reaction (PCR-RAPD) for identifi cation genotype. It was the evidence of the appearance of and description of 8 grape varieties that grow on the the suitable, universal and reliable system for the Crete (Stavrakakis, Binari, Hatzopoulos, 1997). M.

118 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Botanică

Kristina et al. (1997) gives a thorough report on the i.e. they have used the microsatellite-analysis. To use of the microsatellite-markers upon the study of identify the similarity degree, the DNA polymorph the parent forms of the grapes. The use of the genetic bands presented as dendrograms have been studied microsatellite-analysis is possible not only upon on the variety ‘Ansonica’, 23 cultivars from the the differentiation of the varieties, but also upon various regions of the Mediterranean Sea and 40 their identifi cation. Many economically valuable Greek varieties. According to the research results, grape varieties, for example, ‘Cabernet Sauvignon’ ‘Ansonica’ from the Giglio and Tuscany is identical occupy the vast areas of the industrial plantations, as well as the species ‘Inzolia’ from Sicily, ‘Airen’ but their origin is unknown. The Austrian scholars from Spain, ‘Clairette’ from France and ‘Roditis’ have performed the genetic analysis of 51 cultivars from Greece are identical. The analysis based on by 24 microsatellite-loci. The results received have the SSR-markers has showed that only the species confi rmed the origin of the variety of ‘Cabernet ‘Siderites’ and ‘Roditis’ from the studied forty Sauvignon’: it was obtained from the crossing of Greek species are genetically very similar to the the varieties ‘Cabernet franc’ and ‘Sauvignon blanc’ species of ‘Anasonica’. Based on this, M.Labra et (Kristina et al.,1997). al. (1999) have made the conclusion of the Greek The genetic analysis by the polymorph RAPD- origin of the variety ‘Anasonica’. PCR markers has been used in the research of F.Regner, E. Wiedeck, A. Stadlbauer (2000) have the grapes stems, such as 5BB and SO4 (Bauer, reported on the differentiation and identifi cation of Zyprian,1997). the clones of the variety of Riesling blanc by means G. Yamamoto et al. (2006) has reported on of the genetic markers. For the genetic research the development and the use of the microsatellite- of 10 clones of Riesling blanc the marker systems markers and the microsatellite-analysis, upon the RAPD, SSR and Inter-SSR have been used. The DNA study of the Eastern grape varieties. They have polymorph fragments have confi rmed the genetic given a full characteristics of 9 new microsatellite- variability in the framework of the clones studied. markers for the grapes and described 7 Western As a consequence, one may perform the research by and 8 Eastern cultivars, including the Japanese and the genetic markers for the purpose of more precise Chinese varieties of Vitis vinifera, two varieties of determination of the origin and identifi cation of the the genus of Vitis labrusca and per one variety of grape clones. Vitis riparia and Vitis rotundifolia. According to The genetic characteristics of variability of 35 the authors’ conclusion, the micro-satellite analysis table grape varieties based on the analysis by means method has exactly showed the differences between of the AFLP-markers is given in the work of M.T. the Western and Eastern grape varieties by the Cervera et al. (2000). The genetic similarity between genotype. The results have given the Japanese the various table grape varieties varied within 0,65- scholars the idea that the Eastern varieties present 0,90. In the authors’ opinion, the analysis through the a valuable genetic source (Goto-Yamamoto et genetic markers of the AFLP system is quite useful al.2006). The Chinese researchers have successfully upon identifi cation of the various grape clones. used the RAPD-markers upon the description of the The work of the Italian researchers G. Fanizza wild grapevines in China (Luo, He, 2001). et al. (2000) is devoted to the analysis of the The genetic diversity of some valuable grape genetic interconnections between the muscadine genotypes by means of the RAPD –markers has grape varieties by means of the RAPD- markers. been evaluated in India. The researchers have They have determined the interconnection of all obtained 250 bands, using 19 informative primers muscadine varieties by the similarity coeffi cient that have exactly showed the differences between among the genotypes, except for ‘Moscato Reale’ the cultivated and wild genotypes. This is the и ‘Moscato Canelli’. fi rst attempt of the Indian scholars to identify the J. Ibбсez et al. (2000) reports of the allelic genetic interconnections between the economically variation by one locus between two synonyms – important grape genotypes by means of the molecular ‘Black Currant’ and ‘Mavri Corinthiaki’. These markers (Shubhada, Patil, Rao, 2001). two synonyms are generally considered to be To learn the origin and the genetic affi nities of the synonyms of the variety ‘Black Currant’. No the variety of ‘Ansonica’ cultivated on the Giglio differences have been noticed between the variety (Italy), the Italian scholars M.Labra et al.(1999) ‘Black Current’ and its synonyms at the molecular have performed the phylogenetic research by level. They are similar between themselves by 15 means of the AFLP- and SSR-molecular markers, and 16 loci. Therefore, the variety ‘Black Currant’

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 119 Akademos and its synonyms at the molecular level have proved been genetically described in detail, except for two to be identical. The difference was established only varieties Regina (syn.Afuz Ali) and Mennavacca. by locus (VVMD7). The consequences of such The same genetic profi le was discovered in them. grape mutations are discussed. Besides this information, the authors succeeded A.F.Adam-Bondon et al. (2001) reports on the also to explore very important information on the practicality of the use of two genetic markers of origin of two varieties. For the fi rst time, based the SCAP system upon the grape selection for the on the genetic research with the microsatellite- purpose of raising of the seedless varieties. The markers, the parental pairs of the variety of Victoria preliminary researches of the practicality of these (Cardinal х Afuz Ali) and the variety of Matilde genetic markers connected to their participation in (Italia x Cardinal) were confi rmed. the selection of the grape seedless varieties showed So, the 21st century is a century of the grape that unlike the gene SCP18 the gene SCP8 has genetic research! We are happy that the scholars proved to be quite useful, at least, at the progeny from many countries of the world have altogether acquired upon crossing of Seedless x Sedless started mapping the grape genome (as it had been (Adam-Blondon, Lanogue-Esnault, Bouquet, expected the internationalism of the scholars is very Boursiquot, This, (2001). high). In any case, the geography of the scholars The genetic research of the industrial and table taking part in this process is quite vast, it covers the grape varieties in the province of Apulia (South countries of the both hemispheres. There is still a lot Italy) by means of the microsatellite-markers has to do for the full mapping of the grape genome, but been carried out by the Italian scholars Zulini, the start has already been marked. Russo, Peterlunger (2002). They studied the grape In conclusion it is necessary to note that the varieties typical of Italy by 6 loci for the purpose genetic research is to enlighten many unanswered of the synonyms discovery, and to confi rm the questions of the winemaking. Among them we origin of several varieties. All studied varieties have may enumerate: the rich synonymy of the grape varieties, identifi cation of the scion-rooted and grafted cultivars, a complex origin of the cultured grape and, fi nally, selection of the new varieties, which must approach in future maximally the ideal variety by for the economically valuable properties and by the biological properties. If the traditional genome aroused such great interest for the researchers, the new grape genome that we have made from two species of Vitis vinifera and V.rotundifolia will be much more interesting. We will only wait and hope that the corresponding researches will start in the countries of the CIS , Europe or in America in the near future. Its mapping opens great perspectives for the further economic prosperity of all winemaking countries. That’s why we consider that these tasks are of priority in the work of each geneticist and selectionist of the 21st -century Iurie Matei. Furnicile care au mâncat creierii unui matematician. grape. 2007, ulei/pânză, 60x65 cm.

120 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Botanică

CÂND ŞI CUM, UN SOI Atunci, probabil, cei care se ocupă de amelio- rarea viţei de vie se vor opri pentru o clipă ca să DE VIŢĂ-DE VIE savureze victoria obţinută, însă vor porni din nou la „PERFECT”?! muncă, deoarece posibilitatea obţinerii unor soiuri cu caractere şi însuşiri inedite este practic infi nită. DEZVOLTAREA VIŢEI Aplicând metode de investigaţii moderne, printre DE VIE (VITIS L.) PRIN care şi hibridarea distantă, la ameliorarea viţei de vie, va fi posibilă crearea unor soiuri cu caractere PRISMA HIBRIDĂRII şi însuşiri nebănuite, chiar dacă acest lucru nu se va DISTANTE produce atât de curând. În consecinţă, se va dimi- nua considerabil utilizarea produselor fi tosanitare în procesul de cultivare şi protecţie a viţei de vie Dr., conf. cerc. contra bolilor şi dăunătorilor, fapt ce va contribui Eugeniu ALEXANDROV enorm şi la protecţia mediului ambiant. Grădina Botanică (Institut) a AŞM În urma investigaţiilor arheologice şi paleobo- tanice au fost descoperite multiple resturi fosile de viţă de vie, însă este foarte difi cil de a determina WHEN AND HOW, A GRAPE VARIETY cu exactitate caracteristicile lor distinctive, deoare- „PERFECT”? DEVELOPMENT OF GRAPE THROUGH THE DISTANT HYBRIDIZATION ce pe parcursul timpului acestea s-au modifi cat ori Given that fund was created so varied vine, s-au diminuat. Bacele şi seminţele, spre exemplu, hower, has not yet created perfect vine variety, în urma procesului de carbonizare, s-au micşorat în productive and versatile at the same – „vine ideal”. dimensiuni, şi-au pierdut culoarea, fi ind foarte greu Applying modern investigative methods, including de a determina raportul dintre sămânţă şi bacă etc. remote hybridization in improving vine varieties În trecut, arealul de răspândire a speciilor genu- will be possible to create characters and unexpected lui Vitis L. includea teritoriul Europei, Asiei de Est, proprieties, even though this will not happen so soon. Japoniei, Americii. Caracteristicile frunzelor fosile In a cross vine Vitis vinifera L. (2n=38) with wild şi ale seminţelor carbonizate ale speciilor, detectate vine Muscadinia rotundifolia Michx. (2n=40): (♀ în limitele acestui areal, sunt foarte asemănătoare cu Vitis vinifera L. x ♂ Muscadinia rotundifolia Michx). Has created a great variety of hydrides away from caracteristicile morfologice ale speciilor spontane vineyards. Distant hydrides obtained serve a rich din America de Nord (Vitis cordifolia, V. aestivalis, source of genetic material that can be used in the V. vulpina, V. candicans etc.). Aceasta se poate ex- improvement of the vine. plica prin faptul că până la defi nitivarea procesului de formare a continentelor, condiţiile pedoclimatice erau similare pe tot arealul de habitare a viţei de vie Datorită proprietăţilor produselor vitivinicole, (Vitis L.), ceea ce contribuia la răspândirea largă a apreciate mult şi utilizate în diverse ramuri ale eco- speciilor de viţă de vie. nomiei în toate timpurile, viţa de vie a fost supusă de Pe parcursul evoluţiei Terrei s-a modifi cat con- foarte mult timp şi într-o măsură aproape incredibilă fi guraţia şi geografi a continentelor, structura geo- – ameliorării, astfel încât în zilele noastre au ajuns să morfologică a uscatului, s-au produs transgresiuni existe în lume aproape 12 000 de soiuri şi varietăţi. şi regresiuni ale mărilor şi oceanelor, modifi cări ale Deşi a fost elaborat un genofond extrem de va- reţelelor hidrografi ce etc. În fi ecare perioadă de dez- riat de viţă de vie, totuşi, nu s-a creat încă soiul de voltare s-au creat condiţii care au infl uenţat com- viţă de vie perfect, productiv şi multifuncţional în ponenţa şi distribuirea geografi că a landşafturilor, acelaşi timp – „viţa de vie ideală”. Altfel spus, un peisajelor sau a ecosistemelor. soi care să fi e proprio-radicular şi să deţină cele mai Intensifi carea acţiunii torentului convecţional înalte proprietăţi cantitative şi calitative ale diverse- al mantiei Pământului a provocat mişcarea plăcilor lor specii, şi anume: struguri de calitate superioară, tectonice, fapt ce a condus la schimbarea reliefului roadă înaltă la hectar – particularităţi caracteristice şi condiţiilor pedoclimatice ale Terrei. În fi nal, multe speciei Vitis vinifera L.; rezistenţă sporită la boli şi specii ale genului Vitis L. şi-au schimbat arealul de dăunători, îndeosebi la fi loxeră – proprietate a spe- răspândire, iar unele specii, în general, au dispărut. ciei sălbatice americane Muscadinia rotundifolia În depunerile fosile din epoca miocenului infe- Michx.; rezistenţă la temperaturi joase – caracteris- rior au fost depistate amprente de frunze şi semin- tică speciei Vitis amurensis etc. ţe carbonizate aparţinând speciilor Vitis arctica,

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 121 Akademos

V. islandica, V. britanica etc. răspândite în Europa se aseamănă cu Vitis vinifera L. Iniţial, printre aces- de Nord, Groenlanda, Alaska. tea au fost V. praevinifera Saprota (Franţa, Ucraina), În epoca miocenului inferior, pe teritoriul Euro- iar în pliocenul superior se defi nitivează prezenţa pei continentale numărul speciilor subgenului Eu- V. vinifera L. vitis se reduce simţitor, în schimb domină speciile Cu circa 22 mil. ani în urmă, în neogen, pe te- subgenului Muscadinia. ritoriul Europei existau concomitent V. sylvestris Odată cu schimbarea condiţiilor pedoclimatice Gmel. şi V. vinifera L. În baza analizei seminţelor (răcirea globală) în epoca miocenului superior (cca carbonizate şi seminţelor contemporane, se consta- 25-22 mil. ani în urmă), pe teritoriul Europei reapar tă că V. vinifera L. este o formă străveche şi provi- speciile subgenului Euvitis: V. teutonica, V. sezan- ne din aceeaşi perioadă ca şi viţă de vie de pădure niensis, V. tockaiensis etc., însă speciile subgenului V. sylvestris Gmel. Muscadinia îşi schimbă arealul natural, răspândin- La fi nele perioadei glaciare, în holocen, speciile du-se în America de Nord. subgenului Euvitis ocupă noi teritorii de răspândire în În depunerile fosile de pe teritoriul Europei, Europa de Nord, America de Nord şi Asia. Potrivit te- din miocen, au fost găsite amprente de frunze şi se- oriei migraţiei (Hehin V., 1877), viţa de vie de cultură minţe carbonizate de V. teutonica (Austria, Polonia, s-a răspândit în toate arealele cu condiţii pedoclima- Germania, Ungaria, Suedia, Moldova, Ucraina). În tice optime de cultivare de pe Terra. Soiurile speciei baza investigaţiilor, s-a constatat că rămăşiţele de V. vinifera L. sunt cultivate în ţările mediteraneene, V. teutonica se aseamănă foarte mult cu V. cordi- Asia, Africa de Sud, America, Australia. folia Michx., care este răspândită în America de Este cunoscută ipoteza privind originea monofi - Nord. Analizând seminţele carbonizate de V. teuto- letică a viţei de vie de cultură, potrivit căreia toate soiurile sunt urmaşii uneia şi aceleiaşi specii care nica, descoperite în regiunea Nikolaev (Ucraina), deţine arealul natural de răspândire în Asia. Încru- s-a constatat că V. teutonica şi V. sylvestris Gmel. cişările libere în cadrul unui grup de viţe a permis deţin foarte multe caracteristici comune. Faptul în însă obţinerea unei diversităţi foarte variate de viţe cauză poate fi explicat doar prin hibridarea speci- de vie. Dacă viţa de vie provenea de la o singură ilor subgenului Euvitis, creându-se astfel o bogată specie, apoi, practic, este imposibilă obţinerea unei diversitate de specii şi varietăţi. Printre acestea, cea diversităţi atât de mari. mai reprezentativă a fost V. teutonica, care, fi ind Vitis vinifera L. a provenit, indiscutabil, pe cale antrenată în procesul de hibridare distantă cu una hibridogenă de la un grup de plante, îndeosebi prin dintre speciile subgenului Muscadinia, a contribuit hibridarea distantă cu selecţia ulterioară a formelor la crearea de noi surse genetice de viţă de vie. dominante. Până la deriva continentelor, speciile În urma încrucişării V. teutonica, în calitate de genului Vitis L. se dezvoltau în condiţii pedoclima- formă parentală maternă (♀), cu speciile secţiei tice şi geografi ce uniforme, iar după separarea con- Muscadinia, în calitate de formă parentală pater- tinentelor evoluţia speciilor s-a produs în condiţii nă (♂), a fost creată o nouă diversitate de hibrizi, de izolare geografi că. Cu toate că speciile spontane la care, în prima generaţie, au dominat caracterele din diferite regiuni geografi ce (europeană, asiatică, formei parentale paterne (♂). În miocen, specii- americană) biomorfologic se deosebesc, oricum ele le subgenului Muscadinia de pe teritoriul Europei deţin multe trăsături comune, ceea ce indică faptul dispar. Ulterior, are loc retro-încrucişarea descen- că sunt înrudite şi au origine comună. denţilor din generaţia I cu forma parentală maternă Analizând, din punct de vedere cariologic şi pa- V. teutonica, obţinându-se astfel o nouă generaţie de linologic viţa de vie de pădure V. sylvestris Gmel. şi descendenţi. În urma selecţiei naturale, din totali- viţa de vie de cultură V. vinifera L., se constată, că tatea de descendenţi, au obţinut o răspândire largă cariotipurile acestora nu se deosebesc esenţial, gră- V. vinifera L. şi V. sylvestris Gmel. uncioarele de polen sunt tipice, ceea ce dovedeşte Din cauza condiţiilor climatice aspre, la sfârşi- că sunt înrudite. Soiurile de cultură ale speciei V. vi- tul terţiarului-începutul cuaternarului, foarte multe nifera L. sunt urmaşii ecotipurilor de viţă de vie de specii de pe teritoriul Europei, Asiei de Vest şi Cen- pădure V. sylvestris Gmel., care au habitat în stare trale dispar. Rezistă condiţiilor climatice şi domină: spontană, din Spania până în Asia. V. sylvestris Gmel. şi V. vinifera L. Pe parcurs, spe- În urma cercetării compoziţiei chimice a bacelor cia V. sylvestris Gmel. se adaptează la condiţiile ti- viţei de vie sălbatice americane Muscadinia rotundi- pice de pădure. Arealul de răspândire a viţei de vie folia Michx., s-a constatat că sunt prezenţi în fructe V. sylvestris Gmel. şi V. vinifera L. practic coincide. pigmenţii antocianici de tipul 3,5-diglucozide (del- În miocen, pe teritoriul Europei apar forme care fi nidin, petunidin, cianidin, malvidin şi peonidin).

122 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Botanică

Analiza pigmenţilor antocianici ai bacelor viţei dure V. sylvestris Gmel. şi viţei de vie de cultură de vie V. vinifera L., a demonstrat că acestea deţin V. vinifera L. se poate considera că V. vinifera L. numai antociane de tipul 3-monoglicozide. Antoci- a provenit de la viţa de vie de pădure V. sylvestris ani de tipul 3,5-diglucozide în bacele viţei de vie Gmel. sau ambele au provenit de la unul şi acelaşi V. vinifera L. s-au depistat în cantităţi mici la soiul strămoş. Saperavi (varietate din Caucaz). Diversitatea enormă a soiurilor viţei de vie de În compoziţia chimică a complexului antocianic cultură V. vinifera L. poate fi explicată, urmărind al bacei viţei de vie de pădure V. sylvestris Gmel. mersul evolutiv al originii acesteia, care, fi ind ob- sunt prezenţi numai pigmenţi antocianici de tipul ţinută pe cale hibridogenă, este antrenată în încru- 3-monoglucozide. În baza compoziţiei chimice a cişările complexe. Una din schemele de încrucişare complexului antocianic a bacelor viţei de vie de pă- poate fi următoarea:

↓ (♀) V. praevinifera Saporta) x (♂) V. teutonica (Euvitis)) Vitis sp. (Euvitis) ↓ V. vinifera L. ↓ (V. sylvestris Gmel.) (2n=38) (V. vinifera L.) (2n=38) ↓ (♀) Vitis vinifera L. (2n=38) x (♂) Muscadinia rotundifolia Michx. (2n=40) (Euvitis) (Muscadinia) ↓

F1 (N.C.-6-15; N.C.-6-16 (2n=39)) ↓ (♀) N.C.-6-15 (2n=39) x (♂) Vitis vinifera L. (2n=38) ↓

BC1 (DRX-58-5; DRX-55; DRX-60-24 (2n=39)) ↓ (♀) DRX-58-5; DRX-55 (2n=39) x (♂) Vitis vinifera L. (2n=38) (♂) Muscadinia rotundifolia Michx. (2n=40) ↓

BC2

(DRX-M3-1; -2; -3 … (2n=38; 2n=39)) ↓

(♀) DRX-M3-232 (2n=39) x (♂) Vitis vinifera L. (2n=38) ↓

BC3

(DRX-M4-501; - 502; - 503 … (2n=38; 2n=39)) ↓

(♀) DRX-M4-510 (2n=38) x (♂) Vitis vinifera L. (2n=38)

DRX-M4-520 (2n=38) ↓

BC4

(DRX-M5-701; -702; - 703 … (2n=38))

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 123 Akademos

În urma încrucişării viţei de vie de cultură Vitis vinifera L. (2n=38) cu viţa de vie sălbatică america- nă Muscadinia rotundifolia Michx. (2n=40): (♀ Vi- tis vinifera L. x ♂ Muscadinia rotundifolia Michx.) a fost creată o diversitate mare de hibrizi distanţi de viţă de vie. Hibrizii distanţi obţinuţi servesc drept sursă bogată de material genetic, care poate fi utili- zat în procesul de ameliorare a viţei de vie. Analiza hibrizilor distanţi de viţă de vie de gene- raţia I (F1) – N.C.-6-15; N.C.-6-16 etc., a demonstrat că aceştia au gametofi tul masculin absolut steril, iar gametofi tul feminin are un grad mic de fertilitate. Din punct de vedere biomorfologic, domină caracterele viţei de vie americane sălbatice Musca- dinia rotundifolia Michx. (forma laminei frunzei, Fig. 2. Hibridul distant culoarea şi forma bacei etc.) (Fig.1). DRX-55 Cercetarea hibrizilor distanţi de viţă de vie

(BC2) – DRX-M3-1; DRX-M3-90; DRX-M3-232 etc. obţinuţi potrivit schemei de încrucişare: ♀ (♀ (♀ Vitis vinifera L. x ♂ Muscadinia rotundifolia Michx.) х ♂ Vitis vinifera L.) х ♂ Vitis vinifera L., a arătat că la unii hibrizi gametofi tul masculin este fertil, la fel ca şi cel feminin. Conform caracterelor morfologice ale frunzei, dimensiunile infl orescen- ţei, ciorchinului şi bacei domină caracterele viţei de vie Vitis vinifera L., iar duritatea lemnului este moştenită de la Muscadinia rotundifolia Michx. (Fig. 3).

Fig. 1. Hibridul distant N.C.-6-15

Setul de cromozomi somatici este egal cu 39 (2n=39), ceea ce înseamnă că n=19 cromozomi au fost moşteniţi de la forma parentală maternă (♀ Vitis vinifera L.), iar n=20 de la forma parentală paternă (♂ Muscadinia rotundifolia Michx.). Prin urmare, a fost obţinut un genotip nou de viţă de vie, care Fig. 3. Hibridul distant reprezintă o nouă sursă genetică, servind astfel drept DRX-M3-227 bază de creare a noi forme şi varietăţi. În urma cercetărilor biomorfologice s-a consta- Hibrizii distanţi de viţă de vie de generaţia a doua tat că hibrizii distanţi de viţă de vie (ВС ) – DRX- (BC ) – DRX-55; DRX-58-5; DRX-60-24, obţinuţi 3 1 M -501; -502; - 503; 504 etc., creaţi potrivit schemei potrivit schemei de încrucişare: ♀ (♀ Vitis vinifera 4 de încrucişare: (♀ DRX-M -90 х ♂ S.V.-20-366) L. x ♂ Muscadinia rotundifolia Michx.) х ♂ Vitis 3 şi (♀ DRX-M3-232 х ♂ S.V.-12-309), au moştenit vinifera L., de asemenea deţin setul de cromozomi pronunţat caracterele morfologice ale frunzelor, somatici de 39 (2n=39). Gametofi tul masculin este infl orescenţelor ciorchinelor, bacelor, coardelor de absolut steril, iar gametofi tul feminin deţine un grad la Vitis vinifera L., iar rezistenţa la fi loxeră – de la de fertilitate mai sporit în raport cu hibrizii distanţi Muscadinia rotundifolia Michx. de viţă de vie F1 (Fig.2). Cercetările cariologice au demonstrat că hibrizii

124 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Botanică

distanţi BC3 deţin setul diploid de cromozomi în ce- ţin caracteristicile productivităţii şi calităţii bacelor lulele somatice, 2n=38. identice cu ale soiurilor de viţă de vie de cultură După tipul funcţionalităţii, fl orile s-au divizat (V. vinifera L.), de asemenea, manifestă şi un nivel în următoarele tipuri: tipul hermafrodit (absolut fer- sporit de rezistenţă faţă de boli şi vătămători, mai cu tile după ambele gametofi te); tipul hermafrodit, cu seamă la fi loxeră, caracter specifi c speciei de viţă gametofi tul masculin absolut steril şi staminele re- de vie sălbatică americană (Muscadinia rotundifolia curbate; tipul hermafrodit, cu gametofi tul masculin Michx.). absolut steril şi gametofi tul feminin parţial fertil.

Grăuncioarele de polen la hibrizii distanţi BC3 după dimensiuni sunt cu 20-30 % mai mari decât a formelor iniţiale Vitis vinifera L. şi Muscadinia rotundifolia Michx. Grăuncioarele de polen au forma alungită (elip- soidală), asemănătoare cu cariopsa de grâu. Gră- uncioarele de polen sterile sunt asemănătoare cu o cupă şi-s goale înăuntru (cupă de ghindă) (Fig. 4).

Fig. 5. Hibridul distant DRX-M5-701

Concluzie: Fig.4. Hibridul distant 1. Diversitatea soiurilor viţei de vie de cultură DRX-M4-502 V. vinifera L. poate fi explicată, urmărind mersul evolutiv al originii prin prisma hibridării distante. 2. Prin încrucişarea Vitis vinifera L. cu Mus- Hibrizii distanţi BC3 au atins un nivel de dezvol- tare mai avansat decât hibrizii distanţi de viţă de vie cadinia rotundifolia Michx. a fost obţinută o nouă sursă genetică de hibrizi distanţi de viţă de vie BC2 şi au fost utilizaţi în calitate de forme parentale materne în diverse combinaţii de încrucişări cu Vitis proprio-radiculari. vinifera L., fi ind creată o nouă generaţie de hibrizi Bibliografi e distanţi de viţă de vie BC4, care deţin calităţi pro- ductive destul de avansate. 1. Ballinger W.E., Maness E.P., Nesbitt W.B., Ma- Hibrizii distanţi de viţă de vie, obţinuţi în urma kis D.T., Carol D.E., Carol J. A comparison of anthocyanins and wine color quality in black grapes of încrucişării Vitis vinifera L. cu Muscadinia rotun- 39 clones of Vitis rotundifolia Michx. // Jour. Amer. Soc. difolia Michx., sunt proprio-radiculari. După cum Hort. Sci., nr. 99(4), p.338, 1974. arată analiza fi zico-chimică a bacelor hibrizilor dis- 2. Codreanu V. Anatomia comparată a viţei de vie tanţi de viţă de vie (Vitis vinifera L. x Muscadinia (Vitis L.). Chişinău. 2006. 252 pag. rotundifolia Michx.) de generaţia a IV-a, concentra- 3. Darwin Ch. On the origin of species by means of ţia substanţelor fenolice, resveratrolilor, pectinelor natural selection or the preservation of favoured races in etc. este relativ mai mare decât în soiurile viţei de the struggle for life. London. 1859. vie de cultură (V. vinifera L.). 4. Декандоль А. Местопроисхождение возделы- ваемых растений. Пер. со 2-го французского изд. с În urma încrucişării hibrizilor distanţi BC3 cu viţa de vie Vitis vinifera L., conform schemei de дополн. по позднейшим источникам под ред. Хр. Гоби. – СПб.: К. Риккер, 1885, 490 с. încrucişare: (♀) BC (DRX-M4-520) x (♂) Vitis 3 5. Дорофеев П. Мэотическая флора из vinifera L. (Moldova, Cristal, GM) a fost creată окрестностей г. Одессы. Флора и систематика высших o nouă populaţie de hibrizi distanţi de viţă de vie растений, 1955, сер. 1, вып. 2. proprio-radiculari BC4 – DRX-M5-701; -702; -703 6. Кодрян В.С. Структура ягоды винограда. etc. (Fig.5.) Hibrizii distanţi de viţă de vie BC4 de- Кишинев, «Штиинца», 1976. ст. 119.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 125 Akademos

7. Комаров В. Происхождение культурных 12. Рухадзе Л. Сравнительно-морфологическое растений. М., 1938. 252 с. исследование семян некоторых ископаемых и 8. Коржинский С. Ампелография Крыма. СПБ. современных европейских видов винограда. Автореф. 1904. 323 с. дис. на соиск. учен. степ. канд. биол. наук. Сухуми, 9. Криштофович А.Н. Палеонтологическая 1968. 13. Синская Е.Н. Историческая география история винограда. În: Ботан. журнал. 1938, т. 23, культурной флоры. Ленинград. Изд. «Колос», 1969. № 5-6, с. 365-373. 14. Топалэ Ш. Кариология, полиплоидия и 10. Mалышева Т.Ф., Кострикин И.А. Малвина ын отдаленная гибридизация винограда. Кишинэу. 2008. бобицеле де поамэ.//Помикултура ши винификация 507 с. Молдовей. Кишинэу. №. 2, 1973. Негру А. Меотическая 15. Топалэ Ш. Полиплоидия у винограда. флора северо-западного Причерноморья. Кишинев. Систематика, кариология, цитогенетика. – Кишинев. 1986. 194 с. «Штиинца». 1983. С. 214. 11. Негруль А. Происхождение культурного 16. Якубовская Т. Сарматская флора Молдавской винограда и его классификация. Aмпелография ССР. Тр. Ботанического института им. В. Л. Комарова СССР. М., 1946, Т.1. с. 159-216. АН СССР, Л., 1955, сер. 1, вып. 2.

Iurie Matei. Amintiri din copilărie (diptic), 2011, ulei/pânză, 50x60 cm.

126 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Istorie

ИСТОРИОГРАФИ ЧЕСКИЕ года исполнялось 550 лет со дня его вступления на престол Молдавского государства (12 апреля ОБРАЗЫ НАЦИИ: 1457 – 2 июля 1504). КАРТA МОЛДАВСКОГО Планшет состоит их двух элементов: кар- тографического и иллюстративного. На правой КНЯЖЕСТВА В ПЕРИОД стороне планшета помещен текст, в котором ав- торы объясняют цель работы с указанием ее на- ПРАВЛЕНИЯ ШТЕФАНА учного значения. ЧЕЛ МАРЕ (1457-1504)* Впервые в национальной исторической на- уке появилась карта, которая наиболее полно Докт. ист. наук Ceрджиу ТАБУНЧИК отображает населенные пункты, находившиeся на территории Молдовы в конце XIV-го – нача- Институт Истории, Государства ле XVI-го веков. На карте отмечены примерно и Права Академии наук Молдовы 2 250 сел и городов того времени с приведени- ем их исторических названий. Указаны также În anul 2007, istoricii Sergiu Tabuncic şi и места, предназначенные для основания но- Gheorghe Nicolaev au elaborat şi publicat o hartă вых сел. Они отводились на т.н. „пустошах”, istorică a Ţării Moldovei pe timpul domniei lui находящихся во владении господаря. Часть из Ştefan cel Mare şi Sfânt (1457-1504), care şi них заселялась благодаря эффекту „роения” astăzi rămâne a fi unică în istoriografi a naţională. сёл, столь специфичному для румынского про- Lucrarea este una de pionierat în cercetarea istorică şi cartografi că, având o valoare ştiinţifi că deosebită странства. prin autenticitatea informaţiilor pe care le furnizează. Следует отметить, что данные об этих исто- În urma investigaţiilor documentare, a fost realizată рических поселениях содержатся в актах, вы- o prezentare istorico-cartografi că şi ilustrativă, cea данных канцелярией Молдовы в период до Ште- mai cuprinzătoare la ora actuală, privind localităţile фана чел Маре и во время его правления, а также rurale şi urbane, structurile administrativ-teritoriale, в документах XVI-XVIII веков, в которых можно construcţiile cu caracter defensiv, lăcaşele religioase, locul şi anul principalelor bătălii din Ţara Moldovei найти прямые ссылки на сёла, существовавшие în acea vreme. Lucrarea a stârnit anumite controverse в исследуемый период времени. în rândul istoricilor şi a unor formatori de opinie, Документы не всегда позволяли точно опре- care au interpretat în mod diferit semnifi caţiile делить и локализировать историческое поселе- acesteia. Primul tip de discurs priveşte harta ca un ние. Вся полученная научная информация была act de recuperare sistematică a trecutului istoric al разделена на пять условных категорий. Первая Ţării Moldovei, trecut ce poate fi înţeles numai în contextul general al istoriei românilor. Celălalt tip de категория касается поселений, которые суще- discurs face abstracţie de esenţa realităţilor istorice ствуют поныне, простояв на одном и том же dezvăluite de hartă şi îi atribuie conotaţia unui produs месте вот уже более 500 лет. Вторая категория – politico-ideologic, catalogând-o drept o emanaţie населенные пункты с примерной локализацией, a teoriei moldovenismului (în conformitate cu care третья – поселения, которые исчезли, но их ме- moldovenii şi românii ar fi două naţiuni diferite). O asemenea interpretare a hărţii este, fără îndoială, una стонахождение зафиксировано в исторических păguboasă, deoarece denaturează în mod grosolan документах. К четвертой категории отнесены rosturile ei adevărate. сёла, которых давно нет, и местонахождение их в источниках не детализировано. Самым слабым звеном оказались давно исчезнувшие поселе- В 2007 году молдавские исследователи Сер- ния, о которых не осталось никаких сведений. джиу Табунчик и Георге Николаев выпустили Каждый исторический документ был критиче- планшет с исторической картой и иллюстрация- ски проанализирован, и только после этого при- ми Ţara Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel нималось решение о том, к какой категории от- Mare şi Sfânt. Ţinuturi, oraşe, cetăţi, ctitorii, aşezări нести тот или иной населенный пункт. rurale atestate documentar [Молдавское кня- Исторические поселения, находившиеся на жество во время правления Штефана чел Маре территории между Днестром и Прутом, аннек- ши Сфынт. Цинуты, города, крепости, мона- сированной Российской империей в 1812 году и стыри, сельские поселения засвидетельство- названной позже Бессарабия, нумеруются циф- ванные документально]. Изданием этой работы рами. Каждая из этих цифр расставлена напро- авторы отдали дань уважения прославленному тив названия одного современного поселения из правителю Штефану чел Маре: 12 апреля 2007 тех 536 указанных в пространстве между картой

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 127 Akademos

и иллюстрациями, с которым историческое по- Святого Креста и герб Молдовы со времен Пе- селение идентифицируется. тру Рареша, изображенный на башне у входа в Кроме этого, карта содержит сведения о бит- монастырь Пробота. вах, городах, крепостях, церквях и монастырях В нижней части планшета размещено 52 времен Штефана чел Маре. На основании уже иллюстрации, которые дополняют представле- изданной литературы мы нанесли на карту назва- ния об эпохе Штефана чел Маре. Некоторые из ния и границы цинутов, на которых o сновывалось них изображают крепости того времени, другие административно-территориальное устройство – церкви и монастыри, построенные молдав- страны. Нами проведена и локализация назва- ским господарем. Как известно, за всю историю ний географических регионов, которые указаны Молдавского государства ни один господарь не в средневековых актах. построил столько святых обителей как Штефан На левой стороне карты помещено изобра- чел Маре. Летописи свидетельствуют, что он жение Штефана чел Маре из Пэтрэуцкой церкви был ктитором более 40 церквей и монастырей. В

Planşa cu hartă istorică şi ilustraţii: Ţara Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Ţinuturi, oraşe, cetăţi, ctitorii, aşezări rurale atestate documentar. – Chişinău: Centrul Editorial Integritas, 2007, 83x106 cm, scara 1:540 000 128 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Istorie

этом же регистре помещены иллюстрации, пред- то, что названия помещенных на карту населен- ставляющие фрагменты фресок с изображения- ных пунктов доказывают родство жителей Мол- ми господаря и других членов его семьи. довы периода Штефана чел Маре, их этническое На обратной стороне планшета расположен единство. Рецензенты высказали убеждение, что алфавитный индекс исторических поселений, карта прояснит также и исследования локальной отображенных на карте. истории, которая в последние годы изучается за- Авторы планшета надеялись, что работа ока- частую дилетантски. Они уверены, что планшет жется востребованной научным сообществом. принесет реальную пользу и в процессе препода- По нашему замыслу, данное научное изыскание вания/изучения истории, содействуя делу культи- должно служить и дидактическим материалом вирования любви к национальной истории. для преподавания истории в школах. Рецензентами были отмечены факторы, ко- С историографической точки зрения наблю- торые продиктовали необходимость нашей рабо- даются два подхода к оценке и интерпретации ты. Один из них заключается в том, что Респуб- карты: а) с научной позиции и б) с политико- лика Молдова**, часть бывшего Молдавского идеологической позиции. княжества, находится в восточно-европейском Первый подход дает возможность оценить пространстве, где за последние 20 лет произош- и интерпретировать карту исходя из професси- ли политические, экономические и социальные онального опыта рецензента, его научно- изменения, с серьезными последствиями на ре- критических взглядов, избегая предвзятых ком- гиональном уровне. Правильное понимание ее ментариев. Исследователи рассматривают карту недавней эволюции и открывшихся перспектив как систематическое восстановление истори- может быть облегчено сравнительным изучени- ческого прошлого Молдавского княжества, ем исторических этапов, которые прошла Мол- прошлое которое может быть понято только в дова на протяжении веков. Рассматривая карту, контексте истории румын. Эти специалисты рецензенты высказали мнение, что, помимо на- – историки с обоих берегов Прута, обозначив- учной и практической значимости, она способ- шие научное значение карты, подчеркнули и ее ствует взаимному приближению и изучению на- важность в процессе преподавания и обучения родов, что сегодня является тенденцией. истории в школе. Они также высказали мнение Второй подход к карте игнорирует сущность по поводу постоянного совершенствования кар- исторической реальности, раскрываемой данной тографических и иллюстративных элементов. работой, намеренно пренебрегая двумя ее состав- Согласно этим рецензентам, карта в виде ляющими (научной и дидактической), и придает объемного исследования населенных пунктов ей только политико-мифологический оттенок. Молдавского княжества конца XIV-го – начала Важно отметить, что сторонниками такого XVI-го веков, давно стала историографической подхода являются как представители научной необходимостью. Подчеркивается, что она дает среды, так и представители средств массовой ин- адекватное представление о сельской местности формации. Они попытались аккредитовать идею периода правления Штефана чел Маре, проли- о том, что карта является выражением так назы- вая свет на проблему населенности террито- ваемой теории „молдовенизмa”. Ее придержива- рии средневековой Молдовы по определенным ются некоторые политические силы Республики географическим зонам. Говоря o научной зна- Молдова, которые не хотят признать румынскую чимости работы, отмечается, что она помогает этничность молдаван, живущих между Прутом восприятию молдавской цивилизации в эпоху и Днестром. Известно, что для них эта теория Штефана чел Маре, как органичной части ру- является идеологией идентичности молдавского мынской средневековой цивилизации. государства, после его создания в 1991 году. Другие рецензенты замечают, что до сих пор По мнению этих рецензентов, наша карта – румынская историография не знала подобной подходящий исторический материал для пропа- работы, считая, что она представляет серьезный гандистских планов определенных партий и раз- научный труд, вобравший в себя атрибуты объ- ного рода общественных организаций, которые ективного исследования. Они утверждают, что пытаются строить свою политическую мифо- данные и сведения из области истории, топони- логию, основанную на собственной молдавской мики, исторической географии, военной и рели- исторической культуре, сепаратистской и анти- гиозной истории, содержащиеся на карте, мо- румынской по своему характеру. гут быть использованы, чтобы показать роль и Критики карты считают, что данная научная место Молдовы в истории румын. Отмечается и работа сочетается с мероприятиями, предприня-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 129 Akademos

тыми коммунистическим режимом для утверж- определенный политический и историографиче- дения идеологии „молдовенизма” в Республике ский контекст. На протяжении последних 20-ти Молдова. В этом контексте упоминаются: пре- лет вопрос об идентичности, а в связи с ним и зидентский Указ о праздновании в 2009 году вопрос строительства нации и государства, вы- 650-летия образования молдавской государ- звал в Республике Молдова громкие политиче- ственности; реставрация коммунистическими ские баталии и ожесточенные научные споры властями Кэприянского монастыря, основанного историков. Споры, в которых так и не было най- Штефаном чел Маре; снятие документального дено должной компромиссной линии. Стоит от- фильма „Неизвестный Штефан”, в котором фи- метить, что совсем недавно отдельные молдав- гура великого воеводы связывается с современ- ские историки попытались подойти гармонично ным молдавским государством; заявление тог- к этим проблемам и исследовать их в контексте дашнего президента Республики Молдова о том, единой парадигмы, включающей три фактора: что в Румынии живут 10 миллионов этнических историческое сознание, государственную иден- молдаван; празднование в 2008 году 335-летия тичность, этнокультурную идентичность. со дня рождения Димитрия Кантемира, который открыл новую страницу в истории молдавско- * * * русских отношений и др. *Настоящая статья в виде доклада была пред- Эти рецензенты отмечают, что карта Мол- ставлена нами на научной конференции, состо- довы времен Штефана чел Маре может и будет явшейся в Ужгороде: Ceрджиу Табунчик, Исто- служить в Республике Молдова анти-румынской риографические образы нации: дискуссии вокруг пропаганде, которая непременно обнаружит воз- карты средневековой Молдавии в период прав- можность использовать данный научный труд ления господаря Стефана Великого (1457-1504). для консолидации иллюзорной концепции „мол- Міністерство освіти і науки, молоді та спорту давской государственности” и демонстрации України. Державний вищий навчальний заклад „империалистической политики Румынии”. „Ужгородський національний університет”, Такой политико-идеологический подход к ис- Історичний факультет. Міжнародний науковий следованию карты, несомненно, является отрица- симпозіум Імперії, нації і національні держави тельным, поскольку грубо искажает ее истинный як історіографічні образи (Другі Ужгородські смысл и вводит его в поле мифологического дис- історіографічні читання), Ужгород, 7-8 жовтня курса идеальной карты нации. Данный способ 2011 року. Международный научный симпози- „интерпретации” навязывает читателю ложную ум Империи, нации и национальные государства идею о том, что ее авторы являются сторонника- как историографические образы. Ужгородский ми тезисов „молдовенизма”, несмотря на то, что национальный университет, Исторический фа- об этом не говорится прямым текстом. культет, Ужгород, 7-8 октября 2011 г. Подчеркиваем, что вопросами отторжения **Нынешняя территория Республики Мол- примитивного „молдовенизма” должны зани- дова граничит на западе с Румынией, а на севе- маться историки с обоих берегов Прута. В то же ре, востоке и юге – с Украиной. Начиная с XIV время следует показать в истинном свете „ис- века, она является составной частью Молдав- следователей”, которые пытаются манипулиро- ского княжества, расположенного между Вос- вать историческим сознанием мажоритарного точными Карпатами и Днестром и граничащего населения Республики Молдова, поддерживая на юге с Черным морем. По условиям Бухарест- в обществе ложный „спор об идентичности”. ского мира, заключенного в 1812 году, часть Известно, что в действительности этот спор этой территории – между Прутом и Днестром – касается искусственной проблемы, которая ис- отошла к Российской империи, которая назвала ходит из историко-идеологической мифологии. ее Бессарабией, используя, таким образом, более Использованием этих методов сторонники тео- старое название южной части с целью утвержде- рии „молдовенизма” пытаются продемонстриро- ния идеи о том, что она представляет собой обо- вать невозможное – историческое существование собленное от Молдавского княжества географи- „молдавского народа” и „молдавского языка”. В ческое образование. равной мере следует показать в истинном свете Непосредственно в составе Молдавского и идейных вдохновителей, и протагонистов неве- княжества осталась территория между Вос- жественного антимолдавского дискурса, которые точными Карпатами и рекой Прут. В 1859 году пародируют идею румынского патриотизма. Молдавия объединилась с Валахией, формируя Спорные дискуссии вокруг карты входят в новое государство на карте Европы – Румыния.

130 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Istorie

В 1918 году высший орган власти Бессара- nesc”. Revistă de istorie şi cultură (serie nouă). An. II бии – Сфатул Цэрий – принимает решение при- (XII), nr. 3-4 (51-52), 2007, p. 253-256. соединиться к Румынии. 3. V. Constantinov. Planşa „Ţara Moldovei în tim- Последний процесс аннексирования имел pul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfînt”, Editura „In- место в 1940 году в результате подписания Пакта tegritas”, 2007, в: „Revista de istorie a Moldovei”. In- stitutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Молотова-Риббентропа. Бессарабия была захва- Moldovei, nr. 1, 2008, p. 175-176. чена СССР и провозглашена Молдавской ССР, 4. Sergius Ciocanu. O lucrare importantă din do- в состав которой вошли только 9 бессарабских meniul cartografi ei istorice a Ţării Moldovei, в: „Revista уездов и 6 районов Левобережья Днестра. Arheologică”. Institutul Patrimoniului Cultural al Aca- Нынешняя территория Республики Молдова demiei de Ştiinţe a Moldovei. Serie nouă, vol. IV, nr. 2, меньше той, которая отошла во владение русских 2008, p. 248-249. властей в 1812 году, так как Хотин на севере, Че- 5. Petronel Zahariuc. O hartă a Moldovei din татя Албэ, Измаил и Килия на юге были отданы vremea lui Ştefan cel Mare – la ce poate şi va fi folosită?, в 1940 году Советской властьюУкраине. в: „Jurnal de Chişinău”, Anul IX, nr. 721, 17 iunie 2008, МССР просуществовала в качестве террито- p. 4-5. 6. Anatol Petrencu. O hartă istorică extrem de риальной единицы в составе СССР до послед- necesară, в: idem. Istoria contemporană: studii, mate- ней декады XX века, т.е. до развала Советской riale, atitudini. – Chişinău: Editura Cartdidact, 2011, империи. 23 июня 1990 года Республика Молдо- p. 278 и в электронном варианте c комментариями: ва заявляет о своем суверенитете, а 27 августа http://anatolpetrencu.md/?p=1979 1991 года – о государственной независимости. 7. Nicolae Negru. Uniunea Europeană non grata. Alb şi negru, в: „Jurnal de Chişinău”. Anul IX, nr. 862, Bibliografi e 23 iunie 2009, p. 6. 1. Planşa cu hartă istorică şi ilustraţii: Ţara Mol- 8. Ambasada Republicii Moldova de la Bucureşti dovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. etalează harta lui Ştefan cel Mare, в: „Gardianul”, Ţinuturi, oraşe, cetăţi, ctitorii, aşezări rurale atestate do- электронный формат http://www.gardianul.ro/index. cumentar. – Chişinău: Centrul Editorial Integritas, 2007, php?pag=nw&id=137482&all=1, http://www.unimedia. 83x106 cm, scara 1:540 000. md/?mod=news&id=11633 (с января 2011 г. газета Investigaţii documentare şi cartarea aşezărilor ru- „Gardianul” не издается ни в электронном, ни в rale, localizarea regiunilor naturale şi trasarea hotarelor печатном варианте). ţinuturilor: Sergiu Tabuncic. Consultant ştiinţifi c: Prof. 9. Gheorghe Cojocaru. Conştiinţă istorică, iden- Ioan Caproşu. titate de stat şi identitate etnoculturală în Republica Concepţia şi coordonarea proiectului, informaţii Moldova (Reînnodarea fi rului istoriei şi păşirea în mo- despre bătălii, oraşe, cetăţi, biserici şi mănăstiri, selecţia dernitate), в: „Akademos”, Revistă de Ştiinţă, Inovare, imaginilor foto: Gheorghe Nicolaev. Consultant ştiinţifi c: Cultură şi Artă. Academia de Ştiinţe a Moldovei. Nr. 2 Acad. Andrei Eşanu. (13), 2009, p. 62-65. [Планшет с исторической картой и иллюстрация- 10. Виржилиу Бырлэдяну. От Бессарабии ми: Молдавское княжество во время правления Ште- к Республике Молдова: паттерны пограничной фана чел Маре ши Сфынт. Цинуты, города, крепости, идентичности в дискурсе осмысления пространства, монастыри, сельские поселения засвидетельствован- в: Республика Молдова в контексте воображаемых ные документально. – Кишинев, Издательский центр и действительных границ. Паттерны пограничной Интегритас, 2007, 83x106 см, масштаб 1:540000. идентичности. – Вильнюс: Изд. Европейского Документальные исследования и картографиро- вание сельских поселений, локализация географи- Гуманитарного Университета, 2010, стр. 7-40. ческих регионов и отслеживание границ цинутов: 11. Nicoară Simona. Naţiunea modernă. Mituri, Ceрджиу Табунчик. Научный консультант: Проф. simboluri, ideologii. – Cluj-Napoca: Accent, 2002. Иоан Капрошу. 12. Boia Lucian. Istorie şi mit în conştiinţa Концепция и координация проекта, информация românească. – Bucureşti: Humanitas, 2000. о битвах, городах, церквях и монастырях, подбор 13. Pop Ioan-Aurel. Istoria, adevărul şi miturile. – фотографий: Георгe Николаев. Научный консультант: Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2002. Акад. Андрей Ешану]. 14. Андерсон Бенедикт. Воображаемые сообще- Інтернет-ресурс. Режим доступа: ства. Размышления об истоках и распространении http://www.istoria.md/news/29/Nr__024_2009_ национализма. Перевод с английского В. Г. Николае- Prezentarea_H%C4%83r%C5%A3ii_Moldova_%C3%AEn_ ва. – Москва: Канон-Пресс-Ц Кучково Поле, 2001. timpul_domniei_lui_%C5%9Etefan_cel_Mare; 15. Sergiu Matveev. Teoria celor două popoare ro- http://promemoria.md/publicaii/publicatii-harta- manice de răsărit în lingvistica sovietică, в: „Pontes”. istorica-tara-moldovei/ Review of South East European Studies. Moldova State 2. Silvia Corlăteanu-Granciuc. O hartă pentru o University. Unesco Chair of South East European Stud- mai corectă înţelegere a lucrurilor, в: „Destin Româ- ies. III-IV, CE USM, 2009, p.132-139.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 131 Akademos

RAPORTURILE teau acţiunea de luare a scaunului voievodal, în caz de izbândă, un dialog sincer între toate grupările bo- LUI ŞTEFAN CEL MARE iereşti afl ate în nesfârşite contradicţii, să pună capăt CU MAREA BOIERIME rivalităţilor îndelungate şi să se reunească în jurul noului domn de pe poziţiile egalităţii în drepturi ÎN PRIMII ANI într-un mod cât mai echitabil. Atragerea acestor for- DE DOMNIE ţe de partea sa era destul de difi cilă, căci din cauza numeroaselor războaie, după moartea lui Alexan- dru cel Bun, boierimea moldoveană era dispersată Cerc. Valentina EŞANU şi suspicioasă, rău pornită una împotriva alteia, în Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM funcţie de pretendentul la tron pe care îl susţineau de-a lungul anilor. In the article RELATIONS BETWEEN STEPHEN Cu toate acestea, Ştefan a ştiut prin compromi- THE GREAT AND BOYARS IN THE EARLY YEARS suri şi promisiuni, fi e datorită talentului său, fi e da- OF HIS REIGN author attempted to show that in the torită sfaturilor pe care le-a avut din partea boierilor fi rst years of his reign Stephen the Great had to over- refugiaţi împreună cu el (Vlaicul, Oţel şi Ciopei), să come the rivalries that dominated Moldovan society atragă de partea sa în acţiunea din primăvara anu- after 25 years of internal wars. Through the compro- lui 1457 anumite grupări boiereşti din anturajul lui mises and concessions he managed to attract many Petru Aron sau afl ate în opoziţie faţă de acesta3. Or, of the nobles who had refugee in Poland along the boierimea moldoveană în cei 25 de ani de războaie former ruler. Thus, through making changes in the royal council by gradual replacement of older boyars fratricide (1432-1457) acumulase o mare experienţă with the young ones, he managed to obtain a majo- de „acomodare” la aceste condiţii de-a dreptul com- rity, which was favorable for stabilizing the country plicate şi căuta să tragă foloase de pe urma confrun- and strengthening the throne. tărilor dintre aspiranţii la domnie. De aceea, atunci când tânărul Ştefan urca în scaunul domnesc, se pare Interesul enorm faţă de domnia glorioasă a lui că el încă nu înţelegea că o parte din boierime a în- Ştefan cel Mare i-a determinat pe mulţi istorici cetat să-l sprijine pe Aron vodă şi l-a acceptat pe el să-şi plece fruntea asupra hrisoavelor şi letopiseţelor pentru că îl dorea a fi mai mult plecat cu urechea la din epoca sa1, încercând pe această cale să pătrun- îndemnurile şi sfaturile ei. Aceasta însemna că rolul dă în miezul adevărurilor2. Dintre aceştia unii au hotărâtor în diriguirea ţării, în stabilirea unor relaţii observat, pe bună dreptate, că, în prima perioadă a cu puterile vecine trebuia să-l aibă marea boierime, domniei sale (1457-1462), Ştefan a avut de rezolvat iar domnul să fi e o marionetă ascultătoare în mâinile o problemă deosebit de complicată de ordin intern, ei. De fapt, în primii ani de domnie voievodul nu fi ind vorba de raporturile sale cu marea boierime. avea altă soluţie decât să coopereze cu aceasta şi să-i După câte se pare, chiar Ştefan sau sfetnicii săi facă cedări. La rândul ei, boierimea era conştientă de apropiaţi îşi doreau, încă de pe atunci când pregă- forţa sa şi îl ţinea mereu în şah pe tânărul voievod, dându-i de înţeles de cine depinde menţinerea lui în 1 Bogdan I. Documentele lui Ştefan cel Mare, vol. I-II, Bucu- scaunul domnesc. Altfel spus, voievodul trebuia să reşti, 1913; Costăchescu M. Documente moldoveneşti de la înţeleagă că anume marea boierime era aceea care a Ştefan cel Mare. Urice, ispisoace, surete, regeste, traduceri, guvernat şi va guverna ţara, va ridica sau va scoate Iaşi, 1933; Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI. Publicate din scaun un domn. În primii ani de domnie, Ştefan de Ion Bogdan, ed. revăzută şi completată de P.P. Panaitescu, Bucureşti, 1959. Documenta Romaniae Historica A. Moldova. a conştientizat treptat acest fapt, îndeplinind multe Vol. II (1449-1486). Vol. întocmit de L. Şimanschi, G. Ignat, din „rugăminţile” boierilor. D. Agache, Bucureşti, 1976; Vol. III (1487-1504). Vol. întocmit Drept urmare, în primul Sfat domnesc consti- de C. Cihodaru, I. Caproşu, N. Ciocan, Bucureşti, 1980. tuit de tânărul Ştefan, care fi gurează în documen- 2 Ursu I. Ştefan cel Mare. Domn al Moldovei de la 12 aprilie tele interne (8 şi 13 septembrie 1457; 13 februarie 1457 până la 2 iulie 1504, Bucureşti, 1925; Boldur Alexandru. 4 Ştefan cel Mare, voievod al Moldovei. Studii de istorie socială 1458 ), alături de boierii care l-au ajutat să dobân- şi politică, Madrid, 1970; Duzinchevici Gh. Ştefan cel Mare dească tronul (Vlaicul, Oţel, Ciopei, Iliaş Modruz, şi epoca sa, Bucureşti, 1973; Iorga Nicolae. Istoria lui Ştefan cel Mare, Chişinău-Iaşi, 1990; Grigoraş Nicolae. Moldova lui 3 Vezi mai detaliat: Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, De la arme Ştefan cel Mare (1457-1507), Chişinău, 1992; Gorovei Ştefan la compromis în politica internă a lui Ştefan cel Mare: forma- S., Székely Maria Magdalena, Princeps omni laude maior. rea primului sfat domnesc ( 1457 ), în Tyragetia, vol. XV, Chi- O istorie a lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna, 2005, 629 + şinău, 2006, p. 119-138. 31 p. il. 4 DRH A, vol. II, doc. 65, 66 şi 67.

132 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Istorie

Petru Ponici, Isaia, Stanimir, Zbierea şi Tador), Dacă urmărim atent schimbările din sfatul dom- apar şi o samă de boieri din anturajul fostului domn nesc cu începere de la Bogdan al II-lea (1449-1451, Petru Aron (Cozma al lui Şandru, Manoil, Oană Ju- tatăl lui Ştefan cel Mare) şi până în primii ani de lici, Petru pârcălab, Micu Crai, Costea Orâş, Goian, domnie a lui Ştefan, observăm că pe măsură ce se Hodco al lui Creţu şi Steţco al lui Damăncuş), care stingeau din viaţă boierii fi deli tatălui său şi sie – aveau o bună experienţă politică şi autoritate în rân- Ciopei pârcălab de Neamţ (menţionat ultima dată durile clasei sus-puse a societăţii moldoveneşti. Cei la 8 septembrie 14577, probabil decedând în scurtă mai importanţi boieri erau de regulă incluşi în sfatul vreme8), Mihail9 Oţel (Oloveanca) (după 12 aprilie domnesc. Ordinea în care erau înşiruiţi în sfat arată 1458 se retrage10, † după 15 aprilie 146311), Iliaş poziţia, însemnătatea acordată de voievod unui sau Modruz († după 12 ianuarie 146012) şi Petru Po- altui boier. Examinare+a atentă a documentelor din nici († după 28 august 146613), ambii pârcălabi de perioada respectivă dovedeşte că atragerea lor s-a Suceava – locurile acestora în sfat Ştefan le oferă făcut în urma unor negocieri, Ştefan obligându-se boierilor din tabăra lui Petru Aron, care s-au întors să-i plaseze pe un loc mult mai favorabil în sfat în din refugiu. Dintre aceştia revin în sfat în 1458 – comparaţie cu poziţiile pe care le deţinuseră pe tim- pan Sin, Lazea Pitic şi Hodco Ştibor14; în 1459- pul lui Petru Aron. Astfel, Cozma al lui Şandru, fost 1460 – Duma lui Brae15, Stanciul, Coste al lui Dan al 10-lea în sfatul domnesc al lui Petru Aron, fusese şi Ion Bucium16; cărora li se mai alăturară în 1462 – trecut pe prima poziţie în sfatul domnesc al lui Şte- Negrilă17; în 1464 – Iaţco Hudici18 şi în 1466 – Radu fan cel Mare; Manoil, fost al 3-lea / ridicat pe locul Gangur19. al 2-lea; Oană Julici, fost al 6-lea / ridicat pe locul al Bunăvoinţa cu care au fost trataţi de către Şte- 3-lea; Petru pârcălab, fost al 8-lea / ridicat pe poziţia fan cel Mare foştii boieri reveniţi în ţară s-a refl ectat a 4-a; Micu Crai, fost al 21-lea / ridicat pe locul al deosebit de relevant în tratatul de la Overchelăuţi cu 13-lea; Costea Orâş, fost al 16-lea / ridicat pe pozi- polonii (4 aprilie 1459)20, în care voievodul recu- ţia a 6-a; Goian, fost al 15-lea / ridicat pe locul al noştea toate drepturile boierilor pribegi, dacă aceş- 7-lea; Hodco al lui Creţu, fost al 12-lea / rămas pe tia reveneau în ţară, dând pe această cale libertate aceeaşi poziţie; Steţco al lui Damăncuş, fost al 13- boierilor de a se refugia sau repatria când găseau de lea / trecut al 14-lea5. cuviinţă, fără a fi învinuiţi de „hiclenie” (trădare) şi O altă problemă pe care urma s-o rezolve Şte- de a-şi păstra nestingherit averile. fan cel Mare în raport cu marea boierime ţinea de Este deosebit de grăitor în această privinţă şi aducerea în ţară a demnitarilor moldoveni în frunte faptul că, începând cu 1459, boierii din sfatul dom- cu marele logofăt Mihul, refugiaţi cu fostul domn 7 DRH A, vol. II, doc. 65. în Polonia. Adresările lui Ştefan către boierii fugari 8 Documentul din 14 aprilie 1475 (DRH A, vol. II, doc. 199) urmăreau scopul nu numai de a lichida un nucleu când Ştefan cel Mare îi întăreşte nişte moşii lui „pan Mihul, în jurul căruia putea să se coaguleze o nouă forţă sulgerul nostru şi fraţii lui Ciopei şi Sima”, care l-au slujit drept politică duşmănoasă lui, dar şi să slăbească esen- şi credincios. N. Stoicescu se îndoieşte că ar fi acelaşi Ciopei ţial forţele pe care se sprijinea Petru Aron. În ve- de la începutul domniei lui Ştefan (Stoicescu N. Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova sec. XIV- derea rechemării boierilor fugari, în scrisoarea din XVII, Bucureşti, 1971, p. 264). 13 septembrie [1457] către Mihul logofătul, Ştefan 9 Într-un document posterior din 1500 e numit „Mihail Oţel, arăta că acesta „să vie la noi slobod şi în bunăvoie şi gramaticul” (DRH A,vol. III, doc. 250). fără nicio piedică, cu toţi fraţii săi şi cu toate slugile 10 DRH A, vol. II, doc. 70. sale, şi cu toţi cei care ar veni împreună cu dânsul, 11 În acest an „boierul nostru credincios, pan Oţel şi cu fi ica sa şi cu toată averea pe care ar avea-o la sine, fi indcă Cârstina” dau din uricul lor satul Motişeşti şi o poiană „nepotu- lui lor de frate, pan Herman” (DRH A, vol. II, doc. 115). te-am iertat şi am alungat toată mânia şi duşmănia 12 DRH A, vol. II, doc. 89. 6 din toată inima noastră” . Asemenea demersuri au 13 DRH A, vol. II, doc. 140. continuat şi în anii următori, atât către Mihul, cât 14 DRN A, vol. II, doc. 70, p.103-105. şi către alţi boieri pribegi (dintre care s-au păstrat 15 Primul în ultima componenţă cunoscută a sfatului domnesc doar cele către fostul mare logofăt), care în scurtă a lui Petru Aron din 30 iunie 1456 (DRH A, vol. II, doc. 62, vreme au avut efectul scontat. p. 91-93). 16 DRH A, vol. II, doc. 90, p. 128-130; doc. 92, p. 131-133. 17 5 Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, De la arme la compromis DRH A, vol. II, doc. 103, p. 146-147. în politica internă a lui Ştefan cel Mare: formarea primului 18 DRH A, vol. II, doc. 124, p. 178-180. sfat domnesc (1457), în Tyragetia, vol. XV, Chişinău, 2006, 19 DRH A, vol. II, doc. 131, p. 202-204. p. 119-138. 20 Moldova în contextul relaţiilor politice internaţionale, 1387- 6 DRH A, vol. II, doc. 66, p. 97-98. 1858. Ed. de Ion Ieremia, Chişinău, 1992, p. 87-89.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 133 Akademos nesc au decis ca tratatele internaţionale, o seamă l-a sprijinit pe regele Cazimir cu importante efective de cărţi domneşti de vânzare-cumpărare, de trans- militare, mai ales de călărime, contribuind la obţine- mitere prin moştenire a moşiilor şi a altor bunuri, rea unor victorii hotărâtoare. Ba mai mult, în tratatul de reconfi rmare a proprietăţilor, de acordare a unor de pace de la Torun (19 octombrie 1460)24, încheiat privilegii fi e mănăstirilor, fi e unor categorii socia- cu Ordinul Teutonic, alături de regele Poloniei este le, trebuiau confi rmate nu numai prin aplicarea sau înscris şi numele lui Ştefan, care reprezentase una atârnarea peceţii mici sau mari a voievodului, adică din forţele principale participante la război. a ţării, dar şi prin aplicarea sau atârnarea peceţilor În urma acestor evenimente, alţi boieri revin în personale a 5, 7 sau 9 mari boieri din sfat21. ţară şi balanţa înclină tot mai mult spre acceptarea Prin urmare, în primii ani de domnie, pe lângă defi nitivă a lui Ştefan în scaunul Ţării Moldovei, faptul că Ştefan era încă destul de tânăr şi neexperi- atât din partea boierimii locale, cât şi din partea re- mentat în intrigile politiceşti, el se afl a, se poate spu- gelui Cazimir şi a celor din anturajul său, ceea ce a ne, permanent între două focuri. Pe de o parte, exista slăbit mult poziţia fostului domn şi rival al lui Şte- pericolul din partea fostului domn Petru Aron, care fan – Petru Aron. putea cu sprijin străin să-l atace prin surprindere, iar Totodată, Ştefan recrutează în anturajul său şi pe de altă parte, destinul său de domn depindea de boieri tineri fi deli sie. Aceştia din urmă îi înlocu- bunul plac al marii boierimi, care de asemenea pu- iesc treptat, pe parcurs de circa zece ani, pe boierii tea să-l înlăture în caz dacă nu-i convenea. în vârstă, care au fi gurat în primele componenţe ale Şi cum Ştefan avu dintru început norocul ca sfatului domnesc al lui Ştefan cel Mare. De fapt, a marile puteri vecine să-şi caute de treburile lor, fi e urmat schimbul natural de generaţii – între boierii ocupate în războaie, fi e de problemele interne, pu- de vârstă înaintată, care au activat mai mulţi ani în ţin câte puţin, situaţia în ţară reveni treptat pe un sfaturile domneşti ale mai multor voievozi din peri- făgaş paşnic, ceea ce a dat posibilitate să crească oada de după Alexandru cel Bun, cu boieri tineri. Pe activităţile economice, să se învioreze meşteşugu- această cale în perioada examinată se impun treptat rile şi negoţul. În scurtă vreme s-au adresat către în prim planul activităţii politice o serie de persona- voievod negustorii din Braşov (toamna lui 1457 şi lităţi noi, necunoscute, din mica boierime, care, pro- la 13 martie 1458)22 şi din Liov (3 iulie 1460)23, pe babil, l-au susţinut pe Ştefan în campania din primă- atunci mari centre meşteşugăreşti şi comerciale din vara anului 1457. Dintre aceştia, izvoarele istorice îi Transilvania şi Ţara Leşească, pentru a li se renova atestă pe vistiernicul Ignatie Iuga, postelnicul Cras- privilegiile comerciale de desfacere a mărfurilor în năş, care va deveni mare vornic, comisul Boureanu, oraşele şi târgurile Ţării Moldovei, dar şi permisiuni pe care Ştefan îl va ridica la rang de pârcălab de de a tranzita Moldova cu caravanele lor de mărfuri Neamţ, pârcălabul de Chilia Buhtea, stolnicul Luca, spre vestitele centre comerciale din Balcani, Crime- comisul Neagu, ceaşnicul Negrilă, postelnicul Paş- ea şi Orientul Apropiat. co, spătarul Sacâş, precum şi boierii Isaia vornicul De asemenea, începuseră să se limpezească rela- şi Şendrea portar de Suceava (comandant militar şi ţiile cu Polonia. Marii boieri, mai ales dintre cei care administrator). Ulterior, Ştefan s-a sprijinit mai ales se afl au în vechi relaţii cu demnitari şi sfetnici ai re- pe ei în străduinţa de a se consolida în scaunul Ţării gelui l-au sfătuit pe junele voievod ca el să răspundă Moldovei, cu atât mai mult că Isaia şi Şendrea i-au la cerinţa craiului leşesc de a da o mână de ajutor în devenit cumnaţi, căsătorindu-se cu surorile voievo- campania sa militară contra Ordinului Cavalerilor dului Maria şi, respectiv, Sora. Astfel, către 1467- Teutoni. Mai târziu, cronicarii polonezi vor fi xa în 1470, schimbul de generaţii s-a încheiat. scrierile lor şi numele lui Ştefan al Moldovei, care În concluzie, putem afi rma că deja în primii ani de domnie tânărul voievod reuşeşte să câştige 21 Vârtosu E. Cosigilarea actelor domneşti, în Documente pri- tot mai mulţi aderenţi, să-şi constituie o majoritate vind istoria României, Introducere, Bucureşti, 1956, vol. II, favorabilă în sfatul domnesc, unde cuvântul său va pp. 405-437. căpăta o tot mai mare pondere, iar prin aceasta se va 22 Bogdan Ioan, Documentele lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1913, vol. II, p.259-269, 261-265. Gonţa Alexandru, Legături- consolida şi în scaunul Ţării Moldovei. le economice dintre Moldova şi Transilvania în secolele XIII- XVII, Bucureşti, 1989, p. 61. 24 23 Bogdan Ioan, Documentele lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, Papacostea Şerban, Ştefan cel Mare şi războiul Poloniei cu 1913, vol. II, p. 273. Подградская Е.М., Торговые связи Мол- Ordinul Teotonic (1454-1466), în Idem, Evul Mediu românesc. давии со Львовом в XVI-XVII веках, Кишинев, 1968, с.58. Realităţi politice şi curente spirituale, Bucureşti, 2001, p. 179- 185.

134 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Istorie

PERCEPEREA OPEREI prince me rapportera, quand il se mettra en voyage, suivant les ordres que l`Empereur défunt a donnés LUI DIMITRIE ŞI ANTIOH en me présence” („…tânărul prinţ îmi va aduce la CANTEMIR ÎN GERMANIA cunoştinţă îndată ce va porni la drum, în urma ordi- nelor pe care împăratul defunct i le-a dat în prezenţa SECOLULUI AL XVIII-LEA mea”) [2,578]. Baronul von Huyssen îşi propunea să traducă şi Dr. hab. Gheorghe BOBÂNĂ să editeze în Germania şi alte opere ale lui Dimitrie Institutul Integrare Europeană Cantemir. El scria la 13 martie 1726 vicepreşedinte- şi Ştiinţe Politice, AŞM lui Societăţii Berlineze Daniel Ernest Jablonski: „Si Mr. Frisch se trouve assez fort de traduire du livre Russien imprimé icy in folio De Religione Turca- RECEPTION OF DEMETRIUS AND ANTIOC- rim par le feu Prince Cantemyr, je pourrois le luy HUS CANTEMIR’S WORK IN THE EIGHTEENTH envoyer parcequ`isy on ne trouve personne désoe- CENTURY IN GERMANY vré pour entreprendre cette version” („Dacă domnul The abstract is dedicated to the reception of Frisch este sufi cient de capabil în a traduce cartea Demetrius and Antiochus Cantemir‘s work in eigh- teenth-century Germany. The author highlights the rusească tipărită in folio De Religione Turcarim de historical and cultural conditions that have aroused către Prinţul Cantemir, aş putea să i-o trimit, pentru interest in the work of Moldovan scholar and his son. că nimeni nu este în stare să o facă în această ver- The circumstances of publishing The History of the siune”) [1,61]. Jablonski şi-a exprimat însă îndoiala Ottoman Empire and Descriptio Moldaviae of Deme- în legătură cu posibilităţile lui Frisch de a traduce trius Cantemir and The Satires of Antiochus Cante- Kнига систима или Состояние мухамеданския mir are being considered, proving that the knowled- религии a lui Dimitrie Cantemir. Astfel, lucrarea ge of work of Demetrius and Antiochus Cantemir in n-a fost tradusă. eighteenth-century Germany was not achieved from Traducerea Daciei de asemenea întârzia. Baronul a simple literary curiosity, but for some cultural ne- von Huyssen considera că sunt necesare unele mici eds of German society. modifi cări în text. Într-un mesaj din 3 iunie 1727, acesta îi scria lui Jablonski că un oarecare Bech şi-a Opera lui Dimitrie Cantemir era cunoscută în propus să redacteze cartea lui Dimitrie Cantemir: Germania încă din timpul vieţii celebrului cărturar „Comme il a fait de bonnes observations en ce pais- român. Receptarea ei a început odată cu alegerea sa là, j`ai cru qu`il seroit en estat d`augmenter Daciam la 1 august 1714 ca membru de onoare al Academiei Cantemiri, et en cette vue je luy ay conseillé … il de Ştiinţe din Berlin (în acea perioadă Societatea şti- prist chez luy, comme il a fait, le manuscrit du Prin- inţifi că Berlineză), la recomandarea baronului Hein- ce défunt sur Dacia veteris et nova. Il promet de rich von Huyssen, la rândul său membru de onoare l`envoyer ensuite à la Societé augmentée de ses no- al acestei Societăţi, afl at în anturajul lui Petru I. tes et additions suivant son Postscriptum et suivant Interesul pentru opera lui Dimitrie Cantemir la disposition de l`auteur défunt, fût ce malgré les continuă în Germania şi după moartea enciclopedis- héritiers, qui ont toujurs promis vouloir les apporter tului moldovean. Huyssen se adresa cu o scrisoare eux-mêmes, quand ils commenceroient leurs voya- din Moscova la Berlin, datată cu 10 februarie 1724, ges en Allemagne qui sont toujours differés” („Aşa în care menţiona că fi ii răposatului prinţ Cantemir cum aţi remarcat bine, m-am gândit că ar fi în stare sunt de acord ca Societatea Berlineză să editeze să îmbunătăţească Daciam lui Cantemir şi din acest lucrarea tatălui lor Dacia antiqua et nova (titlul de punct de vedere a făcut cum l-am sfătuit, … a păs- mai târziu Descriptio Moldaviae). În procesele ver- trat la el manuscrisul prinţului defunct Dacia Nova bale ale Societăţii întâlnim o remarcă de la 1 noiem- et veteris, la care a adăugat notele sale şi completă- brie 1724, prin care se confi rmă primirea hărţii lui rile în Postscriptum în conformitate cu dispoziţiile Dimitrie Cantemir ca anexă la Dacia, expediată de autorului defunct. El promite să-l trimită după aceea Huyssen [1,60]. Manuscrisul trebuia să fi e adus de Societăţii, în pofi da moştenitorilor, care întotdeauna către fi ii lui Cantemir, care se adresaseră lui Petru I au promis să o facă, atunci când vor călători în Ger- cu rugămintea de a-şi continua studiile în Europa. mania, vizite care au fost mereu amânate) [1,61]. Din scrisoarea lui Huyssen, datată cu 19 octombrie Totuşi, manuscrisul Daciei aşa şi nu a ajuns la Ber- 1725, reiese că Petru I i-ar fi permis lui Antioh Can- lin. Antioh Cantemir, desemnat ambasador în An- temir să-şi continue studiile în Europa: „… le jeune glia, a luat cu el manuscrisul, dar nu a găsit editor.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 135 Akademos

Doar în 1769 Descriptio Moldaviae apare la Ham- Dimitrie Cantemir Istoria Imperiului Otoman (Ges- burg în traducere germană [3,135]. Despre aceasta chichte des osmanischen Reiches, nach seinem vom vorbi însă puţin mai târziu. Anwachse und Abnehmen beschreiben von Deme- Interesul pentru opera lui Dimitrie şi Antioh trie Kantemir, ehmaligen Fürsten in der Moldau. Cantemir reapare în Germania la mijlocul secolu- Hamburg, 1748; a doua ediţie: Breslau, 1751). În lui al XVIII-lea, în legătură cu traducerea i editarea recenzie sunt aduse elogii lucrării lui Cantemir, este în limba germană a Satirelor lui Antioh Cantemir. povestită istoria manuscrisului latin al cărţii, adus Articole consacrate lui Dimitrie şi Antioh Cantemir de Antioh Cantemir la Londra, unde în 1737 fuse- inserează revista „Noutăţile artelor frumoase” (Das se lansată traducerea engleză realizată de „Magister Neuste aus der anmutighen Gelehrsamkeit), edita- Tindal” care a scris şi comentariile la tratat. Mai de- tă la Leipzig sub conducerea cunoscutului fi losof parte se menţionează că în 1743 a apărut traducerea iluminist german, teoretician al literaturii Johann franceză în patru volume a lui Joncquières, însă în Christoph Gottsched (1700-1766). Revista de ori- această traducere textul lui Cantemir este complet entare liberală moderată apărea sub egida Societăţii schimonosit, o carte serioasă fi ind expusă într-un de arte frumoase din Leipzig (Die Gesellschaft der stil superfi cial, astfel că autorul este aproape de ne- freyen Künst zu Leipzig), preşedinte al căreia era recunoscut. În afară de aceasta, traducerea france- Gottsched, revista fi ind cunoscută în majoritatea ză abundă în omiteri. În continuare recenzentul (se ţărilor din Europa. „Noutăţile” inserau cu prepon- presupune că ar fi acelaşi Gottsched) realizează o derenţă informaţii şi recenzii despre apariţiile edito- analiză amănunţită a traducerii în limba germană şi riale atât din Leipzig, cât şi din Germania şi de peste expune o amplă biografi e a lui Dimitrie Cantemir hotarele ei. Revista nu publica texte literare, însă, pe cu enumerarea lucrărilor sale. Se menţionează, de lângă recenzii, oferea cititorului studii cu caracter asemenea, că nu demult în revistă s-a scris despre literar şi istoric, precum şi poezii. Sistematic erau fi ul acestuia, Antioh Cantemir, cu prilejul apariţiei oglindite activităţile Societăţii de arte frumoase din Satirelor sale în limba franceză. Leipzig. Revista apare cu regularitate (câte 12 nu- În anul următor, în iulie 1752, revista „Noută- mere pe an) până în anul 1762. ţile artelor frumoase” publică un studiu-recenzie la Chiar în anul fondării, în aprilie 1751, în revis- traducerea în limba germană a Satirelor lui Antioh tă este tipărită o recenzie la ediţia „londoneză”[4] Cantemir realizată de baronul Heinrich Eberhard din 1750 a Satirelor lui Antioh Cantemir traduse în von Spilker, apărută în 1752 la Berlin cu o introdu- limba franceză, însoţită de o biografi e amănunţită a cere a lui Christlob Mylius. Lucrarea începe astfel: poetului. Faptul că ediţia respectivă a fost susţinută „Cititorii noştri îşi vor aminti informaţiile despre de cercurile iluministe franceze, şi în primul rând de satirele prinţului Cantemir şi mostra pe care noi Montesquieu, conferea cărţii o semnifi caţie deose- le-am prezentat-o aproximativ un an în urmă. Acum bită. În recenzia din „Noutăţi” Antioh Cantemir se avem plăcerea să vă comunicăm că dorinţa expri- bucură de o apreciere înaltă: „Acesta a fost un om mată atunci de noi s-a realizat. Într-adevăr s-a găsit de talent cu adevărat excepţional şi de mare erudiţie, un baron curajos care mânuieşte la fel de bine pana care a onorat patria sa în multe domenii. El a fost ca şi spada şi care a tradus în limba germană toate un adept şi continuator fi del al prefacerilor lui Petru piesele prinţului rus”. Imediat după această prezen- cel Mare şi de aceea îl deplânge atât de mult Rusia” tare, recenzentul din „Noutăţi” redă introducerea lui [5,383-384]. Recenzia este scrisă într-un stil panegi- Mylius şi studiul lui Spilker despre satiră şi istoria rist. Recenzentul, care pare a fi însuşi Gottsched (lui ei. Se menţionează că, între altele, Spilker scrie: îi aparţin majoritatea recenziilor publicate în revis- „Germania este o ţară prea servilă pentru ca prin tă), afi rmă că despre satirele lui Cantemir îţi poţi crea imaginaţia sa greoaie să se înalţe până la ideea în- adevărata impresie doar citind măcar una în traducere dreptării moravurilor” [5,385]. După cum obiectea- germană. Astfel putem intui maniera fi nă şi elegantă ză recenzentul, este spus „puţin cam dur” că în Ger- de exprimare a autorului. Urmează apoi traducerea în mania nu există critici ale moravurilor. Din aceste germană a uneia dintre satirele lui Cantemir, realizată obiecţii, la fel ca şi din abordarea satirei în cercurile în stil alexandrin. Traducerea este efectuată după edi- iluministe în genere, este evident că traducerea Sati- ţia în limba franceză şi cuprinde 200 de versuri, spre relor lui Cantemir s-a realizat nu numai din curiozi- deosebire de 162 de versuri la Cantemir. tate literară şi că prin satirele lui Cantemir se dorea Tot în anul 1751, în luna august, în „Noutăţi” îndreptarea moravurilor germane, la Cantemir se este publicată o recenzie amplă la ediţia în limba căuta susţinere în lupta cu viciile sociale, exemplu germană (în traducere din engleză) a tratatului lui pentru mobilizarea „imaginaţiei greoaie”.

136 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Istorie

În revistă este prezentată amănunţit biografi a a VII-a şi a VIII-a, adăugând la ele propriile note- lui Antioh Cantemir, elogiindu-se meritul său în şi comentarii. Traducerea era anevoioasă, astfel că edifi carea noii literaturi ruse: „În Rusia cu mult mai Spilker de câteva ori încearcă să se dezică de acest înainte existau cântece şi versuri rimate, însă nu travaliu. Redactarea textului german traducătorul a era cunoscut niciun poet, în afară de Trediakovski, lăsat-o în seama lui Gottsched. secretarul Academiei de Ştiinţe din Sankt Petersburg, În toamna anului 1751 Spilker termină de tra- care a scris câteva ode şi epigrame de laudă curţii. dus Satirele a V-a şi a VI-a, precum şi biografi a lui Această poezie era însă destul de stângace, iar limba Antioh Cantemir, elaborând şi un studiu introductiv împestriţată cu multe cuvinte străine. Prinţul Can- intitulat Meditaţii despre începutul, folosul şi dez- temir cu îndrăzneală le-a aruncat din limbă şi a de- voltarea satirei. Baronul aştepta cu nerăbdare apa- monstrat că ea este destul de bogată… El primul s-a riţia celor opt satire în limba germană şi îşi exprima decis să scrie versuri fără rimă – în traducerile din consimţământul nu numai de a se dezice de orice Anacreon şi din epistolele lui Horaţiu, care de ase- onorariu, dar şi de a contribui cu propriile fi nanţe menea au avut succes, astfel, cu timpul, el avea să pentru a grăbi editarea volumului. Gottsched nu re- fi e un Orfeu şi Apollo rus” [5, 385-386]. Elogiindu- uşeşte însă să-l convingă pe editorul din Leipzig să l pe Antioh Cantemir, Gottsched exprima propriile tipărească în acelaşi volum cu traducerile din Can- convingeri estetice, el însuşi pronunţându-se pentru temir şi poeziile lui Spilker, asupra cărui fapt acesta eliminarea barbarismelor din limba germană. insista. Spilker retrage manuscrisul şi încearcă să Satirele lui Antioh Cantemir sunt elogiate în găsească un editor la Berlin, ceea ce s-a şi întâmplat. această perioadă în mediile anticatolice din Germa- De editarea satirelor este preocupat de această dată nia. La Berlin, fostul pastor al comunităţii de Bran- redactorul ziarului „Berlinische privilegierte Zei- deburg a protestanţilor francezi, secretarul Acade- tung”, Christlob Mylius, adept al lui G.E.Lessing. miei Berlineze Jean Henry Samuel Formé (1711- Lui îi aparţine un amplu studiu introductiv în care 1797), adept al lui Cr. Wolf, publică o recenzie la se pronunţă cu hotărâre împotriva teoriei lui Mon- ediţia din 1750 a Satirelor lui Antioh Cantemir în tesquieu despre faptul că caracterele popoarelor sunt revista sa „Abeille du Parnasse”, datată 2 mai 1750. defi nite de climă, sprijinindu-se în argumentările Formé retipăreşte în revistă Satira a VI-a, expune sale pe opiniile lui Antioh Cantemir. Introducerea pe scurt biografi a lui Antioh Cantemir şi anexează o se încheie cu următoarele fraze: „Oare fi ul de ţăran listă a lucrărilor lui [10]. Gottsched coresponda cu este mai puţin capabil decât ei, nobilii? Daţi-i un Formé şi cunoştea revista acestuia. Unii cercetători model, posibilitate şi un tutore şi el va depăşi prin consideră recenzia la ediţia din 1750 a Satirelor lui ascuţimea minţii atâţia învăţaţi şi nobili, cărora mai Antioh Cantemir, publicată în aprilie 1751 în „Das bine le-ar sta să se aplece asupra plugului decât asu- Neuste aus der anmuthigen Gelehrsamkeit”, o tra- pra cărţilor” [8,2]. În biografi a lui Antioh Cantemir ducere în limba germană, efectuată de Gottsched, a sunt evidenţiate, probabil de către Christlob Mylius, articolului lui Formé publicat cu un an mai înainte următoarele rânduri: „El nu credea că fericirea oa- în „Abeille du Parnasse” [6,107]. La sfârşitul recen- menilor s-ar afl a în mâinile de tiran ale suveranului ziei Gottsched îşi exprima speranţa că „astfel vor autocrat... De aceea el totdeauna admira orânduirea fi traduse în limba germană şi celelalte satire” [7, engleză, unde parlamentul înţelept limitează puterea 260-261]. supremă prin astfel de obstacole, încât ea niciodată Este important de menţionat faptul că iniţiati- nu se poate ridica mai sus decât legea şi tot el le va de a traduce şi a edita în limba germană Sati- asigură supuşilor siguranţa că niciun Nero nu va pu- rele lui Antioh Cantemir aparţine de asemenea lui tea să meargă atât de departe în barbaria sa, încât să Gottsched. S-a păstrat corespondenţa acestuia cu transforme Roma în scrum...” [8,XXII-XXIII]. Ase- baronul Heinrich Eberhard von Spilker. Este vorba menea traducerii franceze, mult apreciată în mediile de 18 scrisori, prima datată cu aprilie 1751, în care protestante şi janseniste din Franţa şi Olanda, ediţia acesta din urmă roagă să i se ofere o activitate lite- germană a Satirelor lui Antioh Cantemir căpăta un rară pe măsura capacităţilor sale de cunoscător de caracter social-politic actual în Germania din vre- limbi străine (franceză, engleză, italiană) şi poet. mea lui Friedrich al II-lea. Gottsched îi recomandă lui Spilker să traducă în Traducerea germană păstrează intacte atacurile limba germană autori francezi, printre care şi Sa- lui Cantemir asupra clerului şi nobilimii, iar tradu- tirele lui Antioh Cantemir. După anumite ezitări cătorul Spilker introduce în text referinţe la realita- Spilker acceptă propunerea şi în lunile iunie-august tea germană. De exemplu, Varlaam în Satira a IV-a 1751 traduce din franceză satirele I-a, a III-a, a IV-a, nu ţine în mână mătănii, ci cărţile pietiştilor ger-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 137 Akademos mani Cubach şi Arend, în special tratatul acestuia nuat până la încetarea din viaţă a lui Müller (1783). din urmă Paradisul. Ideea lui Cantemir că titlul de A.F. Büsching, ca geograf, trebuie să se fi interesat nobil trebuie să fi e răsplată pentru meritele adevă- de lucrarea lui Dimitrie Cantemir, căutând numai- rate este folosită de Spilker în critica comerţului cu decât s-o obţină. Către perioada editării Descrierii patente a nobililor germani. El îi sfătuieşte pe nobi- Moldovei (1769-1770), A.F. Büsching scrisese şi lii germani ca în loc de a cheltui banii în Franţa la editase numeroase lucrări ştiinţifi ce aproape despre jocuri de noroc şi baluri, să studieze, asemenea lui toate ţările europene şi, bineînţeles, dorea ca opera Petru I, bazele statului. sa capitală Descrierea Terrei să cuprindă şi o lucra- În 1752 Spilker întrerupe relaţiile cu Gottsched re despre Moldova. Această împrejurare 1-a deter- şi se alătură adversarilor acestuia Mylius şi Lessing. minat să accepte propunerea lui Müller de a edita Prin intermediul lui Mylius, care a editat traduceri- Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir în re- le lui Spiker, Lessing cunoaşte creaţia acestuia din numitul său jurnal Magazin fur die neu Historie und urmă, la fel ca şi Satirele lui Antioh Cantemir, tra- Geographie, care apărea la Hamburg. duse de Spilker în germană. Într-o adresare poetică La 21 februarie 1769 Büsching îi comunica lui către baronul von Spilker, Lessing opune „versurilor G.F. Müller că manuscrisul Descrierii Moldovei va stoarse cu chin” ale lui Gottsched „poezia fi rească şi fi publicat în traducere în germană în jurnalul său vie a lui Spilker”[9,187]. Lessing susţine întru totul care va apărea aproape de Paşti. Este semnifi cativ ideea lui Mylius, exprimată în studiul introductiv faptul că, spre deosebire de alte lucrări, pe care Büs- la traducerea Satirelor lui Antioh Cantemir, despre ching le edita, de regulă, în limbile latină ori fran- prioritatea spirituală a poporului asupra păturilor ceză, acesta pregătea Descrierea Moldovei pentru nobile ale societăţii germane. Astfel, Satirele lui editare în limba germană, dorind ca lucrarea să fi e Antioh Cantemir, traduse în limba germană, au avut cunoscută de un număr mai mare de cititori. Astfel, un anumit rol în polemica literară din Germania lui în anii 1769-1770, în Magazin fur die neu Historie Friedrich al II-lea. und Geographie (vol.III-IV) apare prima ediţie în O altă etapă a receptării operei lui Dimitrie Can- limba germană a Descrierii Moldovei. temir în Germania este legată de traducerea şi edi- În 1771, la Frankfurt pe Main traducerea ger- tarea în limba germană a Descrierii Moldovei. Un mană a Descrierii Moldovei a apărut într-un volum mare merit în realizarea primei ediţii a Descrierii aparte. La cele publicate în jurnalul Magazin fur die Moldovei îi revine savantului Gerhard Friedrich neu Historie und Geographie, în acest volum a fost Müller, istoric şi arheograf, originar din Germania, inclusă integral şi biografi a lui Dimitrie Cantemir, stabilit în Rusia. În căutarea unui editor în Germa- luată din ediţia germană a Istoriei Imperiului Oto- nia G.F. Müller s-a oprit asupra oraşului Leipzig. La man, apărută la Hamburg în 1745. Într-un scurt cu- 4 iunie 1762 el se adresa cu o scrisoare profesorului vânt introductiv al lui A. F. Büsching la această edi- J.G. Böme din acest oraş, care, ceva mai târziu, va ţie se menţionează: „Eu scot pentru prima dată la lu- deveni renumit în rândul oamenilor de ştiinţă prin mină, în traducere, de pe un manuscris latin această editarea diferitelor izvoare istorice. Printre altele, vestită carte, pusă la dispoziţia mea în cele din urmă în această scrisoare se spunea: „... Dacă dl profesor de către consilierul de stat domnul Müller. Cum a Böme va dori să-şi procure ediţia manuscrisului la- ajuns până la el, se poate afl a citind merituoasa pre- tin despre Moldova, autorul căruia este domnitorul faţă, care urmează imediat după aceasta. Originalul ei de altădată Dimitrie Cantemir, apoi acest lucru latin am găsit de cuviinţă să-1 traduc în limba ger- poate fi realizat prin publicarea lui într-un anumit mană, pentru ca să aibă posibilitate să-1 folosească număr de exemplare”[10,89]. Probabil, profesorul şi cei care nu cunosc limba latină” [11,24]. Faptul că J.G.Böme n-a acceptat această propunere şi edita- A.F. Büsching a publicat această operă este o dovadă rea lucrării lui Dimitrie Cantemir n-a fost realizată că el a considerat lucrarea cărturarului moldovean în aceşti ani. Totodată, corespondenţa dintre G.F. de un înalt nivel ştiinţifi c [3,134]. Ediţia germană Müller şi J.G.Böme ne permite să presupunem că din 1771 a stat la baza primei ediţii ruse din 1789 subiectul editării Descrierii Moldovei a început să şi a primei ediţii româneşti din 1825 a Descrierii fi e prezent în corespondenţa acestuia cu savanţii Moldovei. germani ceva mai înainte [3,132]. Cunoaşterea operei lui Dimitrie şi Antioh Can- G.F. Müller purta, încă din 1749, corespondenţă temir în Germania secolului al XVIII-lea s-a rea- amicală cu geograful german Anton Friedrich Büs- lizat nu dintr-o simplă curiozitate literară, dar din ching (1724-1793). Ea avea la bază interesele lor anumite necesităţi culturale ale societăţii germane. comune în domeniul istoriei şi geografi ei şi a conti- Apariţia ediţiilor germane a lucrărilor lui Dimi-

138 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Istorie trie şi Antioh Cantemir a constituit un eveniment 6. Грасхофф Х. Первые переводы сатир apreciabil în istoria relaţiilor culturale şi ştiinţifi ce А.Д.Кантемира.// Международные связи русской moldo-germane din a doua jumătate a secolului al литературы. Москва-Ленинград: Издательство XVIII-lea. Академии наук,1963. 7. Das Neuste aus der anmuthigen Gelehrsamkeit, 1751. Bibliografi e 8. Heinrich Eberhards, Freyhernn von Spilcker, ver- 1. Грасхофф Х. Из истории связей Берлинского suchte freye Uebersetzug der Satyren des Prinzen Kante- Общества Наук с Россией в 20-х годах XVIII в. // Роль mir, nebst noch einigen andern poetischen Uebersetzu- и значение литературы XVIII века в истории русской ngen und eigenen Gedichten, auch einer Abhandlung культуры. Москва-Ленинград: Издательство «Наука», von dem Ursprunge, Nutzen und Fortgange der Satyren, 1966. und der Lebensbeschreibung des Prinzen Kantemir. He- 2. Пекарский П. П. Наука и литература в rausgegeben und mit einer Vorrede begleitet von C. My- России при Петре Первом.Т.1. СПб, 1862. lius. Berlin: Bey A. Haude und I. C. Spener. 1752. 3. Eşanu Andrei, Eşanu Valentina. „Descrierea 9. Lessing G.E. Gesammelte Werke. Bd.1. Berlin, Moldovei” de Dimitrie Cantemir în cultura europeană. 1954. Chişinău: Editura Pontos, 2004. 10. Hoffmann P. Zur Editiones geschichte von Can- 4. Primele ediţii ale Satirelor lui Antioh Cantemir temirs „Descriptio Moldaviae” // Sitzungsberichte der (1749 şi 1750), deşi aveau indicate pe foaia de titlu Lon- Academie Der Weissenschaften der DDR. 13 Dimitrie dra, au fost editate în Olanda. (Walter E. Die falschen und Cantemir (1673-1723). Berlin, 1974. fi ngierten Druckorte. Bd.2. Leipzig, 1864, p.V.). 11. Demetrii Kantemirs historisch-geographisch 5. Гуковский Г.А. Русская литература в und politisch Beschreibung der Moldau nebst dem Le- немецком журнале XVIII века.// XVIII век. Сборник ben des Verfassers und einer Landcharte, Frankfurt und 3. Москва-Ленинград: Издательство Академии наук, Leizig, 1771. 1958.

Iurie Matei. Regele vagabond. 1998, ulei/pânză, 100x80 cm.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 139 Akademos

IDENTITATE ŞI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN TOPONIMIA BASARABIEI

Dr. hab. Anatol EREMIA Institutul de Filologie, AŞM

ROMANIAN IDENTITY AND SPIRITUALITY IN THE TOPONYMY OF BESSARABIA The article highlights the homonymic identity of Cetăţuie the toponyms from territories inhabited by Romani- ans; it determines and characterizes social-historical, chitate cu denumirea Limes Transdanubianus, adică cultural and spiritual factors that favored the emer- „Valul de peste Dunăre”, străbate Câmpia Bugea- gence of different types of topical names from the cului de la Prut, de lângă comuna Vadul lui Isac Prut-Nistru geographic area. (rn. Cahul), până la lacul Sasâc de lângă Tatarbunar (reg. Odesa, Ucraina). Pe teritoriul dintre Dunăre şi Regiunile de la răsărit de Carpaţi, de pe crestele acest val, drept stavile transversale au servit lacurile munţilor până la Nistru şi de la izvoarele Siretului Cahul, Ialpug, Catlabug, Chitai. Lungimea valului e până la Mare, au sălăşluit leagănul Ţării Moldovei de aproximativ 130 km, iar înălţimea lui ajunge pe timp de secole şi milenii. În acest spaţiu sunt cuprin- alocuri până la 4-5 m. se şi pământurile provinciei istorice Basarabia. Valul lui Traian de Sus îşi ia începutul de lân- De toate a cunoscut ţinutul nostru în noianul de gă or. Leova, pe Prut, şi străbate spre răsărit multe vremi. Cu foc şi sabie au trecut pe aici în iureşul văi şi dealuri din preajma satelor Cupcui, Sărăţica năvălirii lor spre apus triburile nomazilor. Păreau Nouă, Gradişte, Ciufl eşti, Sălcuţa, Căuşeni, Chiţ- nesfârşite războaiele dintre imperii pe aceste melea- cani, ajungând până la Nistru. Asemenea valuri au guri, aţâţându-i şi pe localnici când împotriva unora, existat şi de-a lungul râurilor Nistru şi Prut, precum când împotriva altora. Băştinaşii au fost nevoiţi să-şi şi în nordul Basarabiei, în ţinuturile Sorocii şi Ho- apere ţara, vetrele strămoşeşti, construind cetăţi pu- tinului. Urmele acestor valuri sunt identifi cate ar- ternice la hotare, săpând şanţuri adânci şi ridicând heologic şi atestate în documentele vechi. Pe unele valuri mari de pământ, stăvilind astfel pătrunderea dintre ele le înregistrează toponimia istorică şi cea vrăjmaşilor în interiorul ţării. actuală: Troian, Troianval, Valul Mare, Valul Cetă- „Fiindu în calea răotăţilor şi stropşindu oştile, ţuiei, Valul Pruteţului, Şanţul, Şanţurile etc. care de multe ori se făcea războaie pre aceste locuri, Puternicele cetăţi medievale, construite din cum încă semnile arată, carile le vedem multe pre- piatră, cu ziduri înalte şi groase, erau înălţate la ho- titinderile: movili mari şi mici şi şanţuri pre Nistru, tare şi pe la răspântiile de drumuri mari pentru a stă- pre Prut, prin codri, ce n-au mai putut suferi, ce s-au vili invazia duşmanilor din afară. Din vechiul sistem risipit şi s-au pustiit” – ne mărturiseşte cronicarul defensiv al ţării făceau parte cetăţile de pe Nistru şi Grigore Ureche [1, p. 26]. Dimitrie Cantemir ne re- Dunăre: Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă, Chilia, latează: „Acest ţinut a fost aşezat cu cetăţi şi târguri Cetatea Smilului (Ismail). Construcţia marilor fortă- destul de frumoase, din care acum numai ruinele au reţe a început încă pe vremea domniei lui Alexandru rămas ici şi colo” [2, p. 29-30]. cel Bun (1400-1432), acestea fi ind mai târziu recon- Străvechile valuri mari de pământ din Basarabia struite şi fortifi cate de Ştefan cel Mare (1457-1504), şi din întreg spaţiul românesc sunt atribuite romani- Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546) ş.a. lor, în special împăratului Traian. De aici denumiri- Fortifi caţiile din interiorul ţării, situate de obicei le lor de astăzi – Valurile lui Traian. Aceste valuri prin codri, pe culmi de dealuri, pe malurile pripo- însă tot de populaţia autohtonă au fost ridicate. De roase ale râurilor, au servit drept refugiu şi adăpost geto-dacii nord-danubieni şi nord-pontici. Valul lui pentru localnici. Acestea erau simple construcţii de Traian de Jos din sudul Basarabiei, cunoscut în anti- apărare din pământ, împrejmuite cu valuri şi şanţuri.

140 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Toponimie

Ruinele unor fortifi caţii şi aşezări întărite (sate, târ- hotarele de răsărit ale ţării şi care, în timp de pace, guri, oraşe) au fost descoperite în perimetrul unor funcţionau şi ca slujbaşi în organele administraţiei vechi localităţi, existente astăzi sau demult dispăru- locale, ne amintesc toponimele Călăraşi, existente te: Reni, Cartal (pe Dunăre), Sărata (lângă Leova), astăzi ca nume de sate în diferite regiuni. Orheiul Vechi (lângă Trebujeni, rn. Orhei), Tabacu / Domnii Ţării Moldovei posedau moşii mari în Tobacu (lângă Bolgrad, reg. Odesa, Ucraina), Tintu Basarabia. Din cuprinsul lor pentru „slujbă dreaptă (lângă vechiul sat Greceni, rn. Cahul), Troian (lângă şi credincioasă”, pentru participare în războaie şi la Vadul lui Isac, rn. Cahul) ş.a. „marile treburi ale ţării”, ei „miluiau” şi făceau „da- Băştinaşii, românii basarabeni, au durat mul- nie de pământuri” oştenilor viteji şi demnitarilor te fortifi caţii pe care le-au denumit cetăţi, cetăţui, de curte: lui Toader Bubuiog, pârcălab de Roman, grădişti, horodişti, otace, pălănci, tabere, zămci. Ei pe Prut, lângă iezerul Beleu, şi pe Bâc, lângă Chi- au desemnat cu termeni şi cuvinte din limba lor şi şinău; lui Stan Horja, vornic de Huşi, pe Lăpuşna unele întărituri mai vechi, rămase de la geto-daci, „sub Movilă”; lui Radul Gangur, pârcălab de Orhei, precum şi de la romani şi de la romanicii orientali pe Botna, în ţin. Lăpuşnei; lui Ion Golăe, mare lo- sedentari (protoromâni). gofăt, pe Ciuhur; lui Petru Măgdiciu, fi ul lui Mihul Cu timpul, valurile de pământ s-au surpat, cetă- Măgdiciu, pe Ichel, în ţin. Orhei; lui Şeptelici arma- ţuile, parcanele, palăncile s-au năruit, încât nu s-au şul, în ţin. Soroca; lui Oană vornicul, pe Bucovăţ, păstrat nici măcar urmele lor. Doar numele pe care în ţin. Lăpuşna etc. Ulterior, pe moşiile acestora au le-au purtat, rămase memorabile peste veacuri în luat fi inţă sate mari, care şi-au păstrat denumirile toponimie, ne amintesc astăzi de existenţa fortifi - patronimice până astăzi: Bubuiogi / Bubuieci, astăzi caţiilor de odinioară: Cetatea, Cetăţuia, Gradişte/ în componenţa mun. Chişinău; Horjeşti în rn. Hân- Grădişte, Horodişte, Pălanca, Părcani, Tabăra etc. ceşti; Gangura în rn. Ialoveni; Goleni în rn. Edineţ; [3, p. 113-117]. Măgdăceşti în rn. Criuleni; Şeptelici în rn. Soroca; Multe dintre importantele evenimente istorice, Vorniceni în rn. Străşeni [4, p. 44, 106, 154 ş.a.]. întâmplări şi fapte din trecutul nostru şi-au găsit Denumirile satelor actuale, cândva întemeiate pe refl ectare în nomenclatura topică basarabeană. Lip- moşiile mănăstireşti (Neamţ, Dancu, Galata, Sfânta nic este un toponim de mare vechime şi de vădită Vineri etc.), precum şi denumirile diferitelor locuri importanţă istorică. În dumbrava de lângă satul Lip- şi obiective topografi ce din cuprinsul lor, ne amin- nic (rn. Ocniţa), la 20 august 1470, oştirile lui Ştefan tesc de aşezămintele religioase respective: Nemţeni, cel Mare au zdrobit hoardele tătăreşti care invadase- comună în rn. Hânceşti; Dancu, comună în acelaşi ră ţara. Cetatea Albă, Soroca, Orhei, Tighina… Sub raion; Galata, cartier al or. Chişinău; Sfânta Vineri, zidurile acestor cetăţi turcii şi tătarii au fost înfrânţi loc pe teritoriul satului Buiucani din componenţa de mai multe ori de oştirile marilor voievozi români mun. Chişinău; Bisericani, sat în rn. Glodeni; Dea- ai Moldovei. lul Mănăstirii, deal în hotarul comunei Saharna din Stâlpul Leahului, monumentul de lângă satul rn. Rezina; Mănăstireasca, parte de moşie a comu- Sauca (rn. Ocniţa), comemorează numele etnic al nei Obileni din rn. Hânceşti; Mitoc, comună în rn. hatmanului polonez Žolkiewski, aliat al Moldovei, Orhei; Chilioarele, locuinţe ale călugărilor, săpate care, în 1620, într-o încăierare cu tătarii a căzut pri- în malurile stâncoase ale Răutului, lângă Butuceni, zonier şi a fost ucis în acest loc. Despre renumitele rn. Orhei [5, vol. 5, p. 445-448; vol. 9, p. 120-126]. cete de călăraşi moldoveni, care aveau în paza lor Prin Basarabia circulă multe legende despre

Cetatea Albă Cetatea Soroca nr. 4 (27), decembrie 2012 - 141 Akademos

întemeierea satelor şi provenienţa denumirilor lor, gălniceanu (1817-1891), om politic, istoric, scrii- multe istorisiri despre unele locuri însemnate, lega- tor, publicist – Cogâlnic, sat, precum şi două râuri, te de anumite evenimente şi întâmplări din trecut. unul, cel mai mare (243 km), izvorăşte pe teritoriul Despre satul Căpriana din părţile Străşenilor se po- raionului Nisporeni şi se varsă în lacul Cunduc, vesteşte că Ştefan cel Mare, după o luptă victorioa- lângă Tatarbunar (reg. Odesa, Ucraina), iar altul să cu turcii, poposi cu oştenii săi la o margine de (50 km) e afl uent de stânga al Răutului, în raionul codru, într-o poiană, unde se ivi pe neaşteptate în Orhei; Alexandru Ioan Cuza (1820-1871), primul faţa lui o căprioară cu căpriorii săi mici. Zise vodă domn al Principatelor Unite (1859-1862) şi al sta- atunci : „Semn bun să fi e această întâmplare, de ace- tului naţional România (1862-1866) – A.I. Cuza, ea poruncescu să fi e ridicată în această poiană o mă- comună în raionul Cahul; Casso, numele dinastiei năstire şi să se numească această mănăstire şi aşe- de cărturari basarabeni, proprietari de moşii în jud. zarea de oameni ce se vor aşeza aici nu altcumva, ci Soroca, din care îşi trag originea cunoscuţii oameni Căpriana anume”. Acelaşi mare voievod, după ce-i de cultură şi ştiinţă: Nicolae Casso (1839-1904), alungă pe tătari din ţară, la întoarcere, „găsi un loc supranumit „Filozoful din Chişcăreni” (rn. Sânge- de trecere prin apa Nistrului şi trecu în voie acest rei), mecenat, susţinător spiritual şi material al Soci- râu, după care vadul şi satul de alăturea au rămas să etăţii literare „Junimea” din Iaşi; Leon Casso (1865- se cheme Vadul lui Vodă”. 1914), cu studii la Berlin, profesor la universităţile O movilă de pe un deal înalt de pe dreapta râu- din Tartu, Harkov şi Moscova, devenit apoi ministru lui Cogâlnic se numeşte până astăzi Movila Sfatului, al Instrucţiunilor publice din Rusia – Caşunca, co- deoarece, povestesc bătrânii, în acest loc ţineau sfat mună în raionul Floreşti, denumirea căreia reprodu- conducătorii de oşti înainte de a-i ataca pe năvăli- ce alonimul istoric Cassovca, formaţie onimică de torii străini ce pustiau ţara. O altă movilă, situată în limbă rusă, la bază având numele dinastiei respec- preajma satului Giurgiuleşti din raionul Cahul, se tive; Alexandru Sturza (1791-1854), om de cultu- numeşte Movila Străjii, şi aceasta pentru că „aici ră, istoric, publicist, diplomat, autor de monografi i stăteau de strajă la hotare vitejii oşteni, care, în afa- şi studii ştiinţifi ce – Sturzeni, sat în jud. Tighina, ră de paza ce o făceau, dădeau de ştire la domnie proprietate funciară a dinastiei domneşti Sturza, ai despre primejdia năvălirii străinilor în ţară, aprin- cărei descendenţi au sporit economia şi au susţinut zând ruguri pe movili şi în aşa fel, de pe o movilă pe cultura satelor basarabene, unul dintre reprezentan- alta, ajungea vestea până la cetatea de scaun a ţării, ţii ei fi ind Alexandru Sturza. de unde pornea în ajutor întreaga armată”. De aici Denumirile multor locuri şi localităţi, de odini- provine şi zicala populară a da şvară în ţară, adică oară şi de astăzi, evocă numele unor fi guri proemi- „a da de ştire, a răspândi vestea”. nente din istoria neamului: Decebal, Traian, Dra- Izvorul de sub Stâncă este denumirea unui puter- goş-Vodă, Alexandru cel Bun, Ştefan-Vodă, Mihai nic izvor din stepa Bugeacului, menţionat frecvent Viteazul, Ghica-Vodă, Mihai Bravul, Mihnea-Vodă, în vechile hrisoave. Potrivit legendei, odată demult, Cuza-Vodă, Mihai Eminescu, Ion Brătianu (locali- pe când în Bugeac bântuia o secetă cumplită, „la ru- tăţi), Stejarul lui Ştefan cel Mare, Movila lui Cuza, găciunile celor cu credinţă către Domnul, pe neprins Izvorul Reginei Maria, Pădurea Craiului, Gârla de veste, din înaltul cerului, căzu în plină stepă un Voievodului / Voievodina, Dumbrava Voievozilor pietroi mare, o stâncă cât un munte, de sub care pe (locuri). Unele dintre aceste denumiri s-au afl at în loc izbucni un izvor năvalnic cu apă limpede, care circulaţie până în anul 1945, deoarece mai târziu, de îndată îşi făcu loc de scurgere printre sate, printre în perioada sovietică, ele au fost substituite de au- ogoare şi grădini, sporind în aşa fel seva pământului torităţi cu alte denumiri ce conveneau regimului to- şi aducând mult rod de pâine şi poame, spre norocul talitar de atunci. Astfel, Decebal a fost înlocuit cu şi bucuria oamenilor”. Tatarovca Mică (1946), Dragoş-Vodă cu Iliciovka Numele multor personalităţi remarcabile din (1951), Ghica-Vodă cu Miciurino (1949), Mihnea- istoria şi cultura noastră naţională consună onimic Vodă cu Ceapaevka (1949), Mihai Bravul cu Mihai- cu denumirile unor locuri şi localităţi din Basara- lovka (1946), Cuza-Vodă cu Dimitrovca (1949), bia sau poate că au chiar legături directe cu acestea, Ion Brătianu cu Kotovsk (1946) etc. Pentru puţine referindu-se astfel la vreun eveniment sau întâm- localităţi dintre acestea s-a reuşit să li se restabileas- plare, la originea familiară sau la provenienţa lor că până în prezent denumirile lor tradiţionale. locală: Alexandru Lăpuşneanu, domn al Moldovei Substituiri masive au avut loc mai cu seamă în (1552-1561, 1564-1568) – Lăpuşna, comună în rn. microtoponimia localităţilor urbane. Acum 20 de ani, Hânceşti, fost centru de ţinut şi de judeţ; Mihail Ko- în Chişinău, din cele 720 de denumiri de bulevarde

142 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Toponimie

şi străzi, rămaseră să fi e folosite doar douăsprezece. ile fi zico-geografi ce şi naturale similare, ocupaţiile, Însă şi acestea erau situate pe undeva la periferia ur- tradiţiile, datinile, obiceiurile şi modul comun de bei, ele având, după cum ne putem da seama, o im- viaţă al oamenilor, componenţa lexicală şi structu- portanţă comunitară minoră şi un conţinut semantic ra derivaţională a formaţiilor toponimice, normele şi nesemnifi cativ: str. Dubălăriei, str. Salcâmilor, str. legităţile onimice unitare ale limbii etc., au asigurat Cărămidarilor, str. Olarilor, str. Pădurii etc. cu certitudine identitatea etnoculturală şi lingvistică a Revizuirea forţată a sistemului onomastic naţi- toponimiei autohtone din întreg spaţiul românesc. onal a început, de fapt, încă în sec. al XIX-lea, după Dunăre, Nistru, Prut ... Cetatea Albă, Chilia, răpirea Basarabiei în 1812 şi alipirea ei la Impe- Orhei, Tighina, Hotin, Soroca ... Chişinău, Lăpuş- riul Rusiei. Numele noastre de localităţi au fost în na, Hânceşti, Nisporeni, Călăraşi ... Sunt nume cu marea lor majoritate traduse sau adaptate în limba rezonanţă istorică, sunt creaţii onimice de epocă. rusă (Starâie Dubossarî, Novâie Hasnaşenî, Nijnie Hărăzit de Domnul e ca fi ece sat şi oraş să aibă Jorî, Verhnie Buzduganî), unele fi ind denaturate un loc de aşezare şi un nume care să le poarte faima până la imposibilitatea de a fi recunoscute (Chisli- în lume (M. Sadoveanu; 8, p. 26). Toponimia poa- ţa, Chirganî, Voleadânk, Ghijdianî, pentru Câşliţa, te fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o Crihana, Valea Adâncă, Hâjdieni). După cel de al adevărată arhivă, unde se păstrează amintirea atâtor Doilea Război Mondial, procesul de ruinare a fon- evenimente, întâmplări şi fapte, mai mult sau mai dului toponimic naţional a fost reluat, în aceeaşi puţin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a manieră sau folosindu-se şi unele procedee noi, ca lungul timpului şi au impresionat într-un chip oare- redenumirea oraşelor şi satelor (Ialoveni – Kutuzov, care sufl etul poporului (I. Iordan; 9, p. 2). Toponi- Hânceşti – Kotovsk, Sângerei – Lazovsk, Şoldăneşti mia e însuşi graiul de fi ece zi al oamenilor, exprimat – Cernenko), substituirea în totalitate a formanţi- concis şi sugestiv prin nume de locuri şi localităţi lor onimici -ani/-eni şi -eşti prin -anî/-ianî şi -eştî (N. Corlăteanu; 10, p. 16). (Cărpineni – Karpineanî, Drăguşeni – Draguşanî, Datoria noastră, deci, e să păstrăm numele vechi Luceşti – Luceştî, Floreşti – Floreştî) etc. de oraşe şi sate, numele locurilor de baştină, să le După 1989, odată cu revenirea la grafi a latină ocrotim prin lege ca pe o adevărată comoară spiritu- şi legiferarea limbii române ca limbă ofi cială pe te- ală a neamului, aidoma relicvelor istorice, creaţiilor ritoriul Republicii Moldova, au fost stabilite şi au folclorice, operelor literare, pentru a le transmite ur- început să se implementeze noi principii de orto- maşilor intacte, curate, străluminate de înţelepciune grafi ere şi transcriere a numelor topice româneşti. şi credinţa strămoşilor noştri în tot ce e sfânt şi de Au fost elaborate şi editate noi lucrări normative, preţ, pentru neam, pentru ţară. pentru o serie de localităţi s-a revenit la vechile lor denumiri, a fost reglementată urbonimia oraşelor şi Bibliografi e satelor noastre [6, p. 207-225]. Prin noile urboni- 1. Grigore Ureche. Letopiseţul Ţării Moldovei. În mice şi prin tradiţionalele denumiri de bulevarde, „Letopiseţele Ţării Moldovei”. Chişinău, 1990. străzi şi pieţe, la care s-a revenit, Chişinăul şi-a îm- 2. Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei. Chişi- brăcat actualul veşmânt onimic stradal, devenind cu nău, 1992. adevărat metropola Moldovei basarabene. 3. Anatol Eremia. Nume de localităţi. Studiu de topo- Semnifi cative şi cognitive din punct de vede- nimie românească. Chişinău, 1970. re istoric şi, în acelaşi timp, educative au devenit 4. Alexandru I. Gonţa. Documente privind istoria urbonimicele Chişinăului: Bulevardul Dacia, Bu- României. A. Moldova. Veacurile XIV-XVII (1384-1625). Indicele numelor de locuri. Bucureşti, 1990. levardul Decebal, Bulevardul Traian, Bulevardul 5. Localităţile Republicii Moldova. Chişinău, 2005, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Ovidiu, Sarmizegetusa, vol. 5, p. 445-448; 2009, vol. 9, p. 120-126. Sargidava, Calea Moşilor, Calea Basarabiei, Ca- 6. Anatol Eremia, Viorica Răileanu. Localităţile Re- lea Ieşilor, Bucovina, Maramureş, Suceava, Alba- publicii Moldova. Ghid informativ documentar. Chişi- Iulia, Humuleşti, Ipoteşti, Putna, Moldoviţa, Mihai nău, 2009. Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, George 7. Anatol Eremia. Chişinău. Ghidul străzilor. Chişi- Enescu, Grigore Vieru, str. Independenţei, str. 31 nău, 2000. August 1989 etc. [7, p. 5-8 ş.a.] 8. Mihail Sadoveanu. Drumuri basarabene. Chişi- Toponimia Basarabiei, prin conţinut şi formă, nău, 1992. este în fondul ei de bază românească (90%). Aceleaşi 9. Iorgu Iordan. Toponimia românească. Bucureşti, evenimente şi fapte istorice, procesele şi etapele de 1963. dezvoltare a societăţii în totalitate identice, condiţi- 10. Nicolae Corlăteanu. Lexicul istoric // „Moldo- va”, nr. 4, 1989.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 143 Akademos

PROBLEME ACTUALE Mănăstirile basarabene pot fi clasifi cate în mă- năstiri-adăposturi, mănăstiri-reşedinţe ale ctitorilor, PRIVIND RESTAURAREA mănăstiri-memoriale şi centre culturale de disemi- EDIFICIILOR MONASTICE nare. Soluţiile arhitectural-planimetrice s-au con- stituit ca rezultat al mai multor factori: condiţiile oferite de relief, modelele arhitecturale utilizate, ex- Membru corespondent al AŞM perienţa şi măiestria meşterilor de lucrări, tandemul Mariana ŞLAPAC „materiale-tehnici de construcţie” ş.a. În funcţie de amplasarea complexului monastic în raport cu aşezarea, distingem mănăstirea situată CURRENT PROBLEMS IN THE RESTORATI- ON OF MONASTIC EDIFICES în perimetrul aşezării, cea construită în apropierea The soviet totalitarian regime caused the loss zonei locuite, precum şi mănăstirea ascunsă de ochii and the distortion of more unique values from mo- lumii, edifi cată departe de drumuri de tranzit şi aşe- nastic architecture thesaurus of Republic of Moldo- zări umane. va. Atheistic reasons led to alteration of the original În funcţie de tipul planului general, dirijat sau aspect of monastic churches. aparent haotic, există modelul închis – rectangular Although in the past 20 years a great effort has sau neregulat, deschis, precum şi cel dezvoltat în been made by the clergy, central government and the sens longitudinal. Modelele prestabilite, bazate pe local population to rebuild or reconstruct of Moldo- principiile ordonate ale clasicismului, sunt utilizate, van monastic complexes, however the restoration of preponderent, în prima jumătate a secolului al XIX- these objects remains a topical issue. lea. Cele evoluate în timp, mai puţin geometrice, This article proposes three case studies of the refl ectă particularităţi arhitectonice mai vechi şi se restoration of Cuselauca Monastery, Harjauca Mo- nastery and Monastery of Suruceni, all three with întâlnesc mai frecvent în spaţiul dintre Prut şi Nis- obvious problems in this compartment. tru. Printre tipurile spaţial-planimetrice se evidenţi- ază cel dinamic şi cel cu structura policentrică. Densitatea construcţiei determină planimetria Monumentele de arhitectură monastică din Re- compactă şi cea dispersată. Componentele sitului publica Moldova, adevărate „sclipiri arhitecturale” (relieful accidentat, dealurile împădurite, văile, ma- – opere ale unor făuritori talentaţi – transmit mesaje lurile de râuri ş.a.) determină procedeele compo- de epocă ale ortodoxismului şi reprezintă expresia ziţionale. În concepţia de ansamblu a complexului artistică a credinţei, a rafi namentului şi a gusturi- monastic basarabean sunt importante principiul in- lor estetice ale înaintaşilor. Ele au la bază elementul tegrităţii, principiul ierarhizării volumelor, princi- autohton, concretizat în construcţii monumentale de piul codimensionării elementelor complexului, prin- lemn şi de zid. cipiul dominării arhitectonice a obiectivului princi- În timpul consolidării statului moldovenesc me- pal, principiul de relaţie vizuală directă a acestuia dieval, mănăstirile basarabene au presupus un rol cu accesul principal, principiul orientării canonice de refugiu temporar, de popas în retragere către alte a locaşelor de cult, principiul unităţii stilistice a locuri. Fiind vulnerabile în faţa unor atacuri orga- construcţiei-fondal ş.a. Zonarea funcţională refl ectă nizate, ele erau capabile de o rezistenţă de scurtă principalele destinaţii: religioasă, administrativă, de durată în faţa unor expediţii de pradă. Sub aspectul locuire, rezidenţială, social-culturală, gospodăreas- apărării, se disting modele de mănăstiri bine întări- că, de producere ş.a. te cu incinte rectangulare de zid, porţi fortifi cate şi Locul central în spaţiul mănăstirii basarabene turnuri decroşate în exterior, modele de complexe este rezervat bisericii de vară, al cărei plan propu- monastice împrejmuite cu garduri de piatră, conso- ne forme dreptunghiulare, trilobate, cruciforme, de lidate cu contraforturi, precum şi mănăstiri cu po- cruce greacă înscrisă ş.a. Problemele de expresie tenţial defensiv neînsemnat. Există opinia că mode- plastică se rezolvă cu ajutorul arhitecturii autohto- lul fortifi cat moldovenesc este rezultatul infl uenţei ne, baroce, clasiciste, neobizantine, neoruse, eclec- arhitecturii militare promovate de Ştefan cel Mare tice ş.a. şi predecesorii săi, precum şi al unor infl uenţe tran- Elemente ale stilului arhitectural „moldove- silvănene. Anumite caracteristici defensive conţin nesc” se regăsesc în mai multe biserici mănăstireşti şi turnurile-clopotniţă, construite ulterior, dotate cu din Basarabia, atât în perioada statului medieval pereţi masivi şi tainiţe oarbe sau perforate cu orifi cii independent, cât şi în timpul dominaţiei otomane. pentru tragere. În unele cazuri li se asociază reţeaua Pentru sfârşitul secolului al XVIII-lea este caracte- de refugii subterane şi căi de evacuare secrete.

144 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc ristică renaşterea sintezei „moldoveneşti” cu utili- cere consecinţele nefaste ale ateismului militant zarea planului trilobat şi motivelor arhitecturii po- din perioada sovietică, când locaşurile de cult erau pulare. La începutul secolului următor în zona de integral sau parţial distruse, destinaţia lor fi ind nord a Basarabiei se resimte infl uenţa stilului „mol- schimbată, în cea mai mare parte, în construcţii dovenesc”, dar cu amprenta barocă, pe când în cea de depozitare, comunale, industriale, medicale şi centrală şi de sud motivele baroce nu sunt atât de curativ-profi lactice, social-culturale ş.a. Regimul evidente. Se apelează la forme clasiciste, iar ulteri- totalitar a provocat pierderea şi denaturarea unor or la cele neoruse şi neobizantine. În a doua jumă- valori de unicat din tezaurul arhitecturii monastice tate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al din Republica Moldova. S-au modifi cat soluţiile XX-lea, limbajul plastic şi arhitectural se aseamănă spaţiale, s-au dezechilibrat siluetele, s-au produs cu cel din regiunile periferice ale Imperiului Rus, transformări de natură funcţională şi artistică. O caracteristicile lui distinctive fi ind recurgerea la sti- serie de clădiri monastice au fost sacrifi cate, alte- lizare eclectică, folosirea elementelor din arsenalul le şi-au pierdut componentele verticale, orizontale arhitecturii neoclasice, bizantine, ruse vechi şi neo- sau anexele. Atitudinea ostilă a autorităţilor a con- ruse, dar suprapuse adesea pe un fondal autohton. dus la degradarea masivă a arhitecturii eclesiastice Se defi nitivează imaginea unei biserici mănăstireşti pe întreg teritoriu al Republicii Sovietice Socialis- romantice, inspirată din vechile edifi cii eclesiastice te Moldoveneşti. Au rămas intacte, funcţionabile din Ţara Moldovei. doar câteva complexe monastice. Raţiunile ateiste În perioada interbelică, unele mănăstiri reedi- au condus la alterarea aspectului original al unor tează formule ale arhitecturii „neoromâneşti”. edifi cii. Au dispărut decoraţiile arhitecturale, s-au În funcţie de caracterul perceperii întregului an- pierdut picturile în frescă. samblu există compoziţii deschise, închise şi mixte. Revitalizarea bisericilor şi mănăstirilor a început Vizualizarea volumelor sub un unghi practic verti- la fi nele epocii gorbacioviste la sfârşitul anilor ’90 cal duce la perceperea acestora cu anumite defor- ai secolului al XX-lea şi după constituirea statului mări optice, astfel apărând efecte impresionante, independent Republica Moldova. Un mare efort a uneori neaşteptate. Silueta complexelor monastice fost depus din partea clerului, susţinut de populaţia este determinată de relaţia între accentul arhitectu- locală şi puterea centrală. La restaurarea, refacerea ral vertical şi construcţia-fondal. Principiul unităţii sau reconstrucţia complexelor monastice au partici- se bazează pe o concepţie unitară care presupune pat arhitecţii Vladimir Dubelari, Eugen Smolin, Eu- o relaţie strânsă între părţile componente integrate gen Bâzgu, Rita Garconiţă, Sergius Ciocanu, Boris într-un tot întreg, fi ecare element fi ind subordonat Gangal ş.a. Numeroase edifi cii au fost reparate cu la un altul şi toate – elementului principal al întregii forţele proprii ale comunităţilor monahale. compoziţii. Printre elementele ornamentale se nu- Şi totuşi, restaurarea obiectivelor monastice ră- mără pavilioanele, chioşcurile, galeriile şi scările mâne o problemă de stringentă actualitate. Cu toate deschise, formele arhitecturale mici ş.a. Materialele că în ultimii 20 de ani au fost depuse eforturi sus- de construcţii utilizate sunt piatra (de calcar, aşa-nu- ţinute pentru a readuce clădirile în starea iniţială, mitul „coteleţ”, gresia ş.a.), cărămida, lemnul, argila tendinţa de a limita refacerea lor la reparaţii ordi- ş.a. O serie de detalii decorative (portaluri, cadre de nare sau reconstrucţii fanteziste este evidentă. Sunt ferestre, frontoane, modilioane ş.a.) erau confecţio- frecvente cazurile când unele părţi ale edifi ciilor nate din piatră sau alabastru. Lemnul servea pentru reprezintă un produs al imaginaţiei arhitectului sau construcţia bolţilor, cupolelor, scărilor interioare, al benefi ciarului. Mai multe lucrări constructive nu coloanelor, parapetelor ş.a. au nimic în comun cu restaurarea ştiinţifi că. Printre arhitecţii şi inginerii care au contribuit la În continuare vom propune trei studii de caz în proiectarea şi edifi carea mănăstirilor basarabene în acest sens: mănăstirea Cuşelăuca, mănăstirea Hârja- secolul al XIX-lea – prima jumătate a secolului al uca şi mănăstirea Suruceni, tustrele având probleme XX-lea fi gurează Ilie Dombrovski, Vasile Elkaşev, evidente la compartimentul „restaurare”. Luca Zauşkevici, Gheorghe Cupcea, Grigore Lo- Mănăstirea Cuşelăuca este aşezată pe o pantă de zinski, Ferdinand Miller, Mihail Neumann, Vasili deal la liziera pădurii, lângă pârăul Negru. Depen- Schaub, Nicolae Golikov, Luca Semko-Savoiski, dentă de formula idioritmică de organizare a comu- Mihail Seroţinski, Aleksandru Rakov, Nicolae Ţi- nităţii monahale, ea este alcătuită din două biserici, ganco, Valentin Voiţehovski ş.a. câteva construcţii de interes comun şi locuinţele in- În ceea ce priveşte situaţia actuală a arhitec- dividuale ale călugărilor afl ate în apropiere. Celelal- turii monastice din ţară, nu pot fi trecute sub tă- te clădiri vechi ca stăreţia, trapeza şi şcoala au ajuns

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 145 Akademos

necesităţilor gospodăreşti. Două coloane de secţiu- ne circulară cu piedestale prismatice masive împart încăperea principală în trei nave. Cea de mijloc are o boltă cilindrică aplatizată, iar cele laterale dispun de un tavan plan obişnuit. Altarului despărţit de naos printr-un arc triumfal i se alătură proscomidia şi diaconiconul. Tendinţa de elansare a volumului este accentu- ată de turla-clopotniţă, suprapusă peste pronaos, iar partea altarului este marcată de un turn decorativ. Faţadele edifi ciului sunt fragmentate pe verticală prin intermediul unor pilaştri şi coloane angajate, de secţiune semicirculară. Drept elemente decora- tive servesc ancadramentele profi late ale ferestrelor şi cornişele cu denticule şi modilioane având forma unor cercuri bombate ieşite din trunchiuri de pira- midă cu baze pătrate. Biserica Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Menţionăm că principalul obiectiv religios al Cuşelăuca, 1948. (Foto din arhiva personală mănăstirii Cuşelăuca asimilează sugestii arhitectu- M. Brihuneţ) rale total străine monumentului. Recent forma în- la degradare după închiderea mănăstirii în 1960 şi velitorilor de pe cele două turle a fost modifi cată au dispărut. esenţial, astfel apărând doi bulbi împodobiţi cu făşii Centrul curţii este ocupat de biserica de vară cu reliefate „răsucite” de tablă strălucitoare de culoare hramul „Adormirea Maicii Domnului” edifi cată la albastră şi galbenă. Au dispărut denticulele şi modi- 1841. Dinspre est, corpului principal dreptunghiu- lioanele. În timpul reparaţiei s-a recurs neîntemeiat lar, divizat în altar, naos şi pronaos, i se ataşează la ciment şi beton armat. În interior au fost folosite pridvorul pătrat, apărut într-o fază constructivă mai materiale de fi nisare şi construcţie care se utilizează târzie, datorată unor refaceri. Pronaosul boltit în pentru reparaţia apartamentelor: ferestre şi uşi ter- cruce este fl ancat de două încăperi auxiliare: cea de mopan, cornişe decorative din masă plastică expan- nord adăpostind scara, iar cea de sud fi ind destinată dată, lambriuri de perete din material plastic ş.a.

Biserica Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Cuşelăuca, 2011. (Foto: M.Şlapac)

146 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc

Mănăstirea Hârjauca este edifi cată la poalele unor dealuri acoperite cu păduri, pe malul pârăului cu acelaşi nume. Construcţiile principale ale com- plexului monastic (stăreţia, trapeza, chiliile, atelie- rul, brutăria ş.a.) sunt grupate în jurul bisericii de vară în formă de potcoavă, cu deschiderea spre est. Biserica de vară cu hramul „Înălţarea Domnu- lui”, construită în 1836 de arhitectul din Odessa Luca Zauşkevici cu străduinţa arhimandritului Spi- ridon Filipovici, originar din Muntenegru, pe locul unei biserici de lemn, înfăţişează în plan o cruce. Biserica Înălţarea Domnului, Mănăstirea Hârjauca, În partea de est se afl ă absida semicirculară a al- începutul sec. XX. (Foto din arhiva curentă a mănăstirii) tarului, fl ancată de proscomidie şi diaconicon. Din pridvorul supraetajat cu o clopotniţă se accede în le, ancadramentele profi late ale uşilor şi ferestrelor, pronaos, de plan dreptunghiular. Legătura pe ver- cornişele clasicizante profi late, mulurile orizontale, ticală se realizează cu ajutorul unei scări spiralice. cheile de arc reliefate ş.a. De menţionat că biserica În centrul edifi ciului de cult patru pile masive sus- de vară a mănăstirii Hârjauca a fost îmbrăcată re- ţin patru dublouri semicirculare, braţele laterale ale cent într-o falsă haină de placaj de piatră brută care crucii fi ind boltite în leagăn. Cupola sferică ia naşte- i-a diminuat mult valoarea artistică. Soclul a obţinut re de pe zidurile tamburului cilindric, aşezat pe arce un placaj din material contemporan de culoare că- şi pandantivi triunghiulari sferici. Camera clopote- rămizie. Între suprafeţele tencuite şi vopsite în al- lor, care dispune de patru deschideri arcuite şi patru bastru-verzui, lisenele albe şi pereţii „cămăşuiţi” cu frontoane, este încoronată cu un turnuleţ de secţiune piatră brută există un contrast izbitor. pătrată surmontat cu o fl eşă conică cu glob. Turla de Biserica de iarnă cu hramul „Sf. Spiridon” a fost pe naos benefi ciază de o învelitoare în formă de coif construită în 1848 de arhimandritul Spiridon Fili- cu un mic lanternou decorativ. povici. Actualmente acest edifi ciu de cult, de plan Pe faţade, trei braţe ale crucii sunt puse în evi- dreptunghiular, care a avut o turlă încununată cu o denţă prin frontoane. Elementele decorative ale bi- cupolă sferică, se găseşte în stare de ruină. Pe faţada sericii ţin de clasicismul rus: pilaştrii de colţ, lisene- dinspre curte se pot vedea fragmente a două coloa-

Biserica Înălţarea Domnului, Mănăstirea Hârjauca, 2011. (Foto: M.Şlapac)

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 147 Akademos ne angajate, încoronate altădată cu două turnuleţe, două ferestre şi o nişă dreptunghiulară. În interiorul edifi ciului de cult se pot vedea resturi de picturi mu- rale în stare de degradare avansată. Mănăstirea Suruceni, aşezată pe malul pârâului Suricea, la liziera unei păduri, şi înconjurată din trei părţi de dealuri pitoreşti, include următoarele con- strucţii: biserica de vară, biserica de iarnă, trapeza, chiliile, Seminarul Teologic Liceal de Fete „Regina Maria”, căminul, atelierul, o serie de depozite, pre- cum şi alte amenajări auxiliare. Biserica de vară cu hramul „Sf. Gheorghe” ocu- pă locul central în curtea mănăstirii, înconjurată de un zid de piatră. Edifi cată în 1828, ea este croită după un plan cruciform, unde braţele laterale ale crucii, de contur rectangular în exterior şi elipsoidal în interior, reprezintă nişte decroşuri. Absida pătrată a altarului are ca anexe proscomidia şi diaconico- nul, suplimentate într-o fază constructivă mai târzie de alte două încăperi auxiliare. Dinspre est naosului Biserica Sfântul Gheorghe, Mănăstirea Suruceni, 1950. i se alătură pronaosul şi pridvorul fl ancat de două (Foto din arhiva curentă a mănăstirii) spaţii auxiliare mici cu pereţii exteriori rotunjiţi. Pridvorului precede un antepridvor închis, constru- al edifi ciului, între arce fi ind amenajată o boltă cu it mai târziu decât volumul principal. La cel de-al dublă curbură. Un arc triumfal subcintrat desparte doilea nivel al pronaosului boltit în arc subcintrat se naosul de spaţiul altarului. Pridvorul este supraî- găseşte cafasul. Două arce transversale sprijinite pe nălţat de un turn-clopotniţă cu etaj-ascunzătoare şi patru elemente verticale delimitează spaţiul central camera clopotelor. Turla – accentul vertical major al obiectivului de cult – are un acoperiş piramidal în patru feţe. Braţele crucii, antepridvorul şi încă- perile-anexe de pe lângă altar sunt puse în evidenţă prin frontoane. Decoraţia exterioară a bisericii, „îmbrăcată” re- cent într-un înveliş de tuf roz, diferă esenţial de cea de epocă. Astfel, frontoanele în arc subcintrat cu cornişe zigzagate de pe clopotniţă au fost înlocuite cu unele obişnuite. A dispărut fără urme decoraţia cu merloa- ne şi creneluri de la ultimul nivel al turlei, precum şi făşia zigzagată între registre. După reparaţie, nu mai pot fi văzute ancadramentele vechi ale ferestre- lor, mulura orizontală de pe corpul bisericii, profi lul de contur circular care păstrează amintirea prezenţei unei guri de tragere în tainiţă ş.a. În schimb, au apărut panouri din teracote şi alte materiale contemporane. Clopotniţa dispunea de o învelitoare în patru ape, în- coronată cu un lanternou fals cu şase feţe şi bulb cu glob, de asemenea o creaţie recentă. Clădirile auxilia- re ale mănăstirii Suruceni au obţinut învelitori bizare decorate cu ornamente colorate – rodul fanteziei con- structorului-restaurator. Astăzi în arhitectura monastică din ţară rămân actuale mai multe probleme legate de restaurarea de eliberare, restaurarea de reîntregire, restaurarea Biserica Sfântul Gheorghe, Mănăstirea Suruceni, 2011. de reconstituire prin analogie sau pe bază de ino- (Foto: A.Kuşci) vaţie, reconstrucţia ex novo, cercetarea arheologică

148 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc a complexelor monastice ş.a., precum şi racordarea 8. Idem, Începuturile mănăstirii Condriţa. Constru- la practica europeană în domeniul obiectivelor de irea primei biserici de zid. Controverse, în: Revista de cult. În viitorul apropiat vor fi necesare intervenţii istorie a Moldovei, nr. 3-4, Chişinău, 2002. constructive care vor readuce la normalitate aspec- 9. Idem, Unele consideraţiuni privind începuturile tul acestor edifi cii istorice – importante monumente mănăstirii Dobruşa şi construirea aici a primei biserici de zid, în: Arta – 1999-2000, Chişinău, 2000. de arhitectură eclesiastică. 10. Idem, Fortifi caţii şi edifi cii medievale de la mă- năstirea Căpriana, în: Arta – 2008, Chişinău, 2008. Bibliografi e 11. Idem, Theodor Sabău – ctitor al mănăstirii Curchi 1. Gr. Ionescu, Arhitectura de pe teritoriul României din judeţul Orhei, în Arta – 1998, Chişinău, 1998. de-a lungul veacurilor, Bucureşti, 1982. 12. L. Ilviţchi, Stilul moldovenesc în arhitectura mă- 2. Gh. Curinschi Vorona, Istoria arhitecturii în Ro- năstirilor din republică, în: Literatura şi Arta, 26 august mânia, Bucureşti, 1981. 1993. 3. V. Vătăşianu, Istoria artei feudale în Ţările Româ- 13. Idem, Mănăstiri şi schituri din Basarabia, Chi- ne, vol. I, Bucureşti, 1959. şinău, 1999. 4. M. Voitec-Dordea, Refl exe gotice în arhitectura 14. С. Ильвицкая, Архитектура монас тырских Moldovei, Bucureşti, 1976. комплексов Молдавии XVIII – начала XX вв., 5. N. Ţiganco, Mănăstirea Rughi, în Comisiunea mo- автореферат диссертации на соискание ученой numentelor istorice. Secţia Basarabia, Chişinău, 1928. степени кандидита искусствоведения, Москва, 1991. 6. M. Andronic, T. Nesterov, Toate drumurile duc 15. Idem, Закономерности формирования la… Putna. Ghidul turistic complet şi practic al Moldovei архитектуры православных монастырских комплек- lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Suceava, 2001. сов (на примере балканских стран). Автореферат 7. S. Ciocanu, Contribuţii privind istoricul şi arhitec- диссертации на соискание ученой степени доктора tura ctitoriei boierului Constantin Stati, biserica Înălţarea архитектуры, Москва, 2005 ş.a. Domnului de la mănăstirea Japca (judeţul Soroca), în: 16. Gh. Curinschi Vorona, Arhitectură, urbanism, Arta – 2001, Chişinău, 2001. restaurare, Bucureşti, 1996, p. 142-194.

Iurie Matei. Ştefan cel Mare şi Sfânt. 2005, ulei/pânză, 100x90 cm.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 149 Akademos

ОСНОВНЫЕ ВОПРОСЫ процесс нельзя, но можно замедлить, свести до минимума, используя методы консервации (со- СОХРАННОСТИ, хранение, сбережение) и реставрации (восста- КОНСЕРВАЦИИ новление). Простой уход за памятником, поддержка в И РЕСТАВРАЦИИ удовлетворительном состоянии, «починка» и БЕССАРАБСКИХ ИКОН поновление применялись для иконописи в каж- дом регионе практически со времен их написа- (На базе фондов ния. Иконы каждые 70-100 лет прописывались Национального или записывались полностью. В современном понимании, консервация и реставрация возни- Художественного Музея) кают гораздо позднее, a особенно строго к про- цессам реставрации стали относится со второй половины ХХ века. Сейчас профессиональному Искусствовед реставратору недопустимо неоправданное вме- Елена ГРИГОРАШЕНКО шательство в памятник, главная задача – сберечь Заведующая Реставрационным центром и сохранить его. Национального Художественного Музея С учетом физико-химических и техноло- гических особенностей каждого материала, входящего в состав произведения, консерва- ABORDĂRI ESENŢIALE PRIVIND PĂS- ция использует совокупность специальных TRAREA, CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA мер, улучшающих условия, в которых они на- ICOANELOR BASARABENE (Din experienţa Muzeului Naţional de Arte al Republicii Moldova) ходятся. Таким образом, превентивная кон- Icoana ca o creaţie artistică reprezintă un сервация включает температуру в помещении, complex de materiale. Sub infl uenţa diverşilor относительную влажность воздуха, чистоту factori – modifi carea materialelor odată cu scurgerea атмосферы, освещение. Правильное сочета- timpului, încălcarea tehnologiilor de creare sau ние этих компонентов создает оптимальный de păstrare a icoanelor se poate deteriora oricare режим хранения произведений. К мероприя- din componentele acesteia, fapt care conduce la тиям консервации относятся и процессы, ко- distrugerea parţială sau complectă a lucrării. Procesul торые, не изменяя внешнего вида памятника, „îmbătrânirii” icoanelor este unul fi resc, deoarece предохраняют его от утрат – удаление по- elementele de provenienţă organică care intră în верхностного загрязнения, наложение про- componenţa picturii în ulei şi tempera sunt naturale филактической заклейки, нейтрализация раз- şi predispuse la schimbări în timp. Imposibil de oprit acest proces, dar e cu putinţă de a-l întârzia, a-l рушающего действия биологических организ- reduce la minimum folosind metodele de conservare мов (плесени, бактерий, жуков-точильщиков). (păstrare) şi restaurare (recuperare). Реставрация в широком смысле – все виды ра- бот, связанные с сохранением и наиболее воз- Икона как живописное произведение c тех- можно полным выявлением первоначального нологической точки зрения представляет слож- облика экспоната. В узком – проведение специ- ный комплекс различных материалов. Под альных процессов, направленных на стабили- воздействием разнообразных факторов – воз- зацию и восстановление памятника, удаление растных изменений материалов, несоблюдения позднейших наслоений не авторского характе- технологии при создании произведения или на- ра. рушения режима хранения могут возникнуть Специалистам, работающим с музейными повреждения любого из слагаемых компонентов экспонатами, необходимо знать материалы, ис- памятника, что неизбежно ведет к частичному пользуемые при создании произведений, a также или более полному его разрушению. Процесс их физические и химические свойства. Только естественного старения икон всегда имеет место, тогда можно создать оптимальные условия для так как вещества органического происхожде- сохранности памятников и грамотно выполнить ния, входящие в состав масляной и темперной реставрационные процессы. живописи – природные материалы и подверже- Последовательность подготовки доски и пи- ны постепенному изменению. Остановить этот сания иконы, разработанная в древности, пере- давалась иконописцами из поколения в поколе-

150 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc

ние. Иконы в технике яичной темперы писали, хвойных пород или липы. Для средне и больше- как правило, на деревянных досках, имеющих форматных – собирались щиты из однородных традиционную прямоугольную форму. На ли- досок и хорошо склеивались. Но встречаются и цевой стороне доски в середине иконы выбира- маленькие иконы, составленные из 2-3 досок. ли небольшое (3-10мм) углубление называемое С целью предохранения основы от покоробле- «ковчег», с возвышающимися над ним плоскими ния (выгибания), в тыльной стороне, поперек краями доски – «полями». Ковчег выделяет цен- древесного волокна, делаются расширяющиеся тральную, наиболее важную, часть изображения, вглубь доски прорезы, в которые вставляются создавая естественную раму, а также предохраня- шпонки – узкие дощечки, сделанные по форме ет изображение от повреждения. Поля могли быть паза и изготовленные из более крепкого дерева, покрыты локальным цветом, цветочным или гео- чем сама доска (например, из дуба). Наиболее метрическим орнаментом, реже здесь изобража- распространенные шпонки – торцевые и врезан- лись фигуры святых. Пологий или отвесный скос ные с тыльной стороны. Так как доски выпили- между ковчегом и полем рамы называется «луз- ваются из различных участков ствола, то сейчас га». Во второй половине ХVII-XVIII веках доски на иконах мы наблюдаем различный характер делают и без ковчега – с ровной лицевой поверх- деформации основы. ностью, хотя иногда живописно ковчег был обо- На поверхность доски наклеивается кусок значен: на месте лузги обводка контрастной фону ткани, называемый «паволока», для предохра- краской, выделены поля иконы. Интересны ико- нения левкаса и лежащего на нём живописного ны бессарабских народных мастеров ХVII-XIХ слоя от повреждений, происходящих в результа- веков (примитивы), в которых неширокие резные те деформаций доски и ее растрескивания. покрашенные рамочки, обрамляющие основное Часто на бессарабских иконах XVIII века мы изображение, создают иллюзию ковчега. В XIX находим паволоку только на местах стыков досок веке встречаются иконы всех видов в разных и по периметру. С тыльной стороны вдоль швов приоритетных соотношениях. нередко наклеивали паклю (отдельные волокна). Икона состоит из четырех-семи слоев, рас- А на иконах из Когылничанского иконостаса положенных в определенном порядке: (1808 год) такая пакля встречается и с лицевой 1. основа – деревянная доска стороны под левкасом. Большинство икон XIX (редко для желтковой темперы холст); века и вовсе писались по проклеенной доске без 2. слой клея; паволоки по среднему, а чаще по очень тонко- 3. паволока; му левкасу, приготовленному из порошка мела 4. левкас (грунт); или гипса с клеем. Иногда он настолько тонкий, 5. красочный слой; даже складывается впечатление, что отсутству- 6. покровный слой. ет. Особую группу составляют иконы объемным Для икон небольшого размера употребляли рельефным левкасом. При этом в различных ва- одинарные доски из высушенного дерева, чаще риантах рельеф может моделировать фон, обла-

1 2 3 4 Герасим, Икона «Св. Ф.Тирон», 1808, Молдова. Дерево, темпера, 62х52.5 см. 1-2. До реставрации. 3. До реставрации оборотная сторона. 4. После реставрации

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 151 Akademos

чение, отдельные детали, атрибуты персонажей, внешних факторов. Входящие в состав масляной оставляя гладкую поверхность для изображения и темперной живописи все перечисленные выше ликов и рук святых. вещества – природного органического проис- В иконописи традиционно использовалась хождения. Физико-химические изменения мате- яичная темпера, приготовленная из натуральных риалов памятника в результате взаимодействия пигментов и связующего – эмульсии на основе со световоздушной средой, в которой он находит- желтка куриного яйца. Желток содержит 20-25 % ся, называются „естественным старением”. Этот яичного масла, 15 - 16 % вителлина и альбумина, процесс могут замедлить или ускорить условия 7 - 9 % лецитина и около 50 % воды. Яичное масло хранения произведения, привести его к порче. относится к полувысыхающим маслам и высыха- Обрабатывая памятник и определяя виды разру- ет (отвердевает) очень медленно – до нескольких шений каждого из его элементов, анализируя их месяцев. После высыхания масла, краски, затер- характер и причины, можно сделать вывод, что тые на желтке, не размываются водой. Краску на- повреждения редко встречаются изолированно, носили по левкасу или позолоте (по серебрению) так как почти всегда одно из них влечет за собой мягкими кистями – ровными, разной плотности другие. Основные виды разрушений произведе- слоями, иногда очень плотными или наоборот ний и причины их возникновения можно условно сложными лессировками, чем достигались живо- свести к нескольким группам. писные эффекты изображения. Последователь- Большая группа связана с повреждениями, ность нанесения красочных слоев диктовалась возникающими под воздействием окружающей композицией и сюжетом иконы. Иконописцы так- среды. Изменение температурно-влажностного же пользовались клеевыми красками, а при напи- режима хранения вызывают особенно интенсив- сании более поздних икон и масляными. ные разрушения, при его нестабильности экспо- Живописный слой покрывали тонким слоем наты подвергаются порче: масляно-смоляного лака или олифы (вываренно- 1. физической (возникновение деформации, го льняного масла). Покрытие защищало икону кракелюров); от влаги и пыли и укрепляло живописный слой, 2. химической (выцветание красок, измене- придавая ему значительную прочность. Живо- ние структуры материалов); пись становилась более прозрачной и насыщен- 3. биологической (воздействие насекомых, ной. Существует и техника нанесения белкового грибков и т.д.). покрытия, но она редкая – ею пользовались ико- Если перепады уровня влажности проис- нописцы Украины. ходят часто, то его резкие и неоднократные ко- Виды разрушений произведений иконописи лебания, вызывая то ослабление, то набухание можно условно разделить на недостатки, которые волокон основы, способствуют износу холста, обусловлены течением времени и в какой-то мере дерева. Поглощение жидкости (влаги воздуха) являются естественными и повреждения, кото- сопровождается увеличением объёма в резуль- рые связаны с неблагоприятным воздействием тате проникновения влаги в межмолекулярное

1 2 3 Герасим, Стефан Д. Икона «Пророки Аввакум и Гедеон», 1808. Дерево, темпера, скульптура, позолота. 87,0x60,0 см. НХМ Республики Молдова. 1. До реставрации 2. В процессе реставрации 3. После реставрации.

152 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc

пространство соединений материалов произве- чала желтеют, а затем приобретают коричневую дения, а затем температура воздуха поднимает- окраску, что изменяет внешний вид живописи. ся, влажность падает – предметы высыхают, при По существу этот процесс является естествен- этом теряют форму, покрываются трещинами. ным, но более быстрому и сильному потемне- Наиболее опасно весеннее и осеннее межсезо- нию олифы способствует темнота и влажность, нье. Основа иконы выполнена из досок, подвиж- а пожелтению лаковой пленки – окисление и ность которых, при изменении температуры и ультрафиолетовые лучи. влажности вызывает коробление щита основы, Произведения живописи необходимо разме- ведёт к растягиванию грунта и красочного слоя. щать в сухих с дневным рассеянным освещением При возвращении же досок в первоначальное помещениях. При этом они должны быть хорошо состояние в грунте и красочном слое могут воз- проветриваемые, т.к. в состав воздуха входит сер- никнуть деформации, отслаивание от основы, а нистый газ, который, соединяясь с влагой воздуха, при потере эластичности появляется сеть тре- превращается в серную кислоту. Аммиак, реаги- щин с изломами, вздутиями различной формы, руя с находящейся в атмосфере серной кислотой, которые называются опасным кракелюром грун- превращается в сульфат аммония. Сернистые и та и красочного слоя. Такие нарушения приво- аммиачные соединения губительно действуют дят к осыпаниям и в тяжелых случаях к утрате на краски, потемнение этих же красок вызывает произведения. При этом они могли бы длитель- сероводород, который поражает и серебряные ный период сохранять свою целостность, если оклады икон, озон и двуокись азота разрушают покровные лаки из природных смол. бы во времени условия хранения соответствова- Разрушения следующей группы – резуль- ли общепринятым нормам. Особенно наглядно тат жизнедеятельности микроорганизмов и мы видим это на бессарабских иконах с очень насекомых-вредителей, воздействие которых тонким левкасом. Появившиеся продольные может быть разделено на механическое и хими- вдоль волокон основы опасные вздутия красоч- ческое. К микроорганизмам относят невидимые ного слоя – результат «работы» доски. простым глазом существа: бактерии, плесневые Большинство старых икон многие годы нахо- грибы. Механическое воздействие микроорга- дились в одних и тех же условиях – в не отапли- низмов – проникая вглубь материала и развива- ваемых церквях. Но в киотах или иконостасах ясь в виде окрашенных мучнистых (плесневые тыльные стороны и торцы икон были защищены грибы) или слизистых (бактерии) налётов, они от влияния воздушных потоков внутри поме- выделяют продукты своего обмена, покрывают щений. В храмах обеспечивалась ритмичность поверхность произведения, нарушая его струк- и плавность сезонных изменений климата, а не туру и искажая изображение. Такие поврежде- резкое колебание. Только чрезвычайные ситуа- ния могут появиться через несколько дней после ции, такие как пожары, наводнения, разрушения, резкого изменения температурно-влажностного разграбления, могли пагубно влиять на состоя- режима помещения, особенно если произведе- ние памятников. Исключение составляли вы- ние уже было когда-то заражено. носные иконы. Конечно, каждая из икон, кото- Материалы, составляющие памятник, ис- рая находится сейчас в собрании музея, прошла пользуются бактериями и плесневыми грибами свой многолетний путь в различных условиях, в качестве питательной среды, например, пиг- поэтому и сохранность у них разная. менты органического происхождения, связую- Световая энергия (инфракрасный, видимый щие темперных красок – желток куриного яйца и ультрафиолетовый свет) неразрывно связана и другие. Проникая в грунт, плесневые грибы с сохранностью произведений, в частности с и бактерии утилизируют связующее вещество окислительными реакциями. Пигменты под дей- грунта – рыбий клей (белковое вещество колла- ствием солнечной радиации претерпевают изме- ген), а также пластифицирующие вещества (гли- нения: потемнение, изменение оттенка и цвета, церин и мёд). При этом химическая деятельность понижение насыщенности цвета, выцветание. грибов выражается в том, что продукты их жиз- Тепловое действие инфракрасных лучей высу- недеятельности (органические кислоты, аммиак шивает древесину, вызывая её растрескивание и и др.), воздействуя на материалы произведения, коробление. Но не только переизбыток световой вызывают их глубокие химические изменения, энергии опасен для произведений, но и его не- приводящие в свою очередь к механическим достаток тоже. При нормально протекающем повреждениям – разрыхлению, растрескиванию, старении защитные пленки (олифы и лаки) сна- шелушению, иногда столь глубоким, что приво-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 153 Akademos

дят памятник к гибели. Грунт рассыпается, и по- но ослабляется из-за разрушенного связующего. являются вздутия и осыпи красочного слоя. По- Повреждения механического происхождения раженные сыростью и плесенью холсты легко появляются при намеренном или неосторожном рвутся, а древесина теряет прочность и ломается. обращении с произведением, небрежном его Нейтрализовать плесень на произведениях жи- хранении. К повреждениям механического типа вописи очень сложно, и обработка произведений в первую очередь можно отнести утраты осно- УФО и химическими растворами (ядов) часто вы и различных ее частей. А также расхождение дают временный эффект. Тем более, что яды надо составных частей щита иконы, расклейка досок использовать крайне осторожно, так как излишек (если она из составных частей), коробление, их концентрации пагубно влияет на состояние образование продольных трещин, растрески- пигментов, входящих в состав красочного слоя. вание досок поперёк волокна, сколы; утраты и Энтомологические разрушения связаны с изломы шпонок, состроганные или опиленные жуками-точильщиками, комнатной мухой и пти- края и углы иконы (при подгонке икон к новым цами. Точильщики (известно около 1 000 видов, местам при перестановках). Нередко вся доска в иконах встречаются несколько видов) обита- или ее отдельные участки (обычно в нижней ча- ют в древесине. Их развитие проходит четыре сти) имеют ослабленную механическую проч- фазы: яйцо, личинка, куколка, имаго – взрослое ность. Причиной этого является жизнедеятель- насекомое. Самка откладывает яйца в глубокие ность биоорганизмов (микро и макро) и личинок трещины, старые отверстия в дереве. Развиваясь жуков-точильщиков. Наглядны на иконах раз- в древесине, личинка питается ею, разрушая ее рушения, возникающие вследствие крепления целостность; затем личинка окукливается. По- оклада гвоздями. следняя стадия завершается весной превращени- Реставрационные процессы с основой свя- ем куколки в жука и выходом его из древесины заны с восстановлением ее целостности: склейка через образовавшиеся отверстия. Из свежих лёт- досок, вставка новых кусков древесины в места ных отверстий, имеющих правильную круглую утрат первоначальной деревянной основы, запол- форму с ровными краями и более светлый цвет нение трещин и их склейка, при сбоинах наращи- внутри, часто сыпется древесная мука. вание доски по периметру и углам, заполнение Для красочного слоя произведения особую лётных отверстий жучка-точильщика, пропитка опасность представляет мушиный засид, остав- доски, вставка утраченных шпонок, их смена. ляемый комнатной мухой, и птичий помет. Со- Повреждения грунта и красочного слоя держащиеся в экскрементах компоненты дей- часто необходимо рассматривать вместе, на- ствуют разрушающе на грунт, красочный и по- столько они взаимосвязаны. Повреждения грун- кровный слои, сильно повреждая их, особенно та обычно обусловлены его плохой связью с при повышенной влажности. На поверхности основой, часто с недостаточной эластичностью, красочного слоя точки засида сильно темнеют, рыхлостью и растрескиванием, что ведет к об- а от помета остаются разводы, получившиеся в разованию кракелюра. Красочный слой на та- результате химического изменения пигментов и ком грунте также приобретает форму кракелю- связующего, краска обесцвечивается и значитель- ра, нередко опасного, с вздутиями и осыпями

1 2 3 4 Икона «Богоматерь с младенцем, Св. Николой, Св. Георгий, Св. Дмитрий и Распятье», XIX в., Молдова. Дерево, темпера, 35,5х30,3 см. 1-2. До реставрации. 3. В процессе реставрации. 4. После реставрации.

154 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc

(утратами красочного слоя). К повреждениям техниках: а) пунктирная (пуантель, точечная) – механического воздействия относятся изломы, наносится мелкими раздельными точками, кото- сбоины, царапины, проколы, потертости, ожоги. рые, сливаясь визуально, создают тонко вибри- Часто можно видеть следы затеков от непосред- рующую красочную поверхность; б) штриховая, ственного соприкосновения памятника с водой и более условная – при которой краска наносится опосредованного их взаимодействия через водя- под углом тонкими штрихами. Иногда штрихи ные пары, которые в виде конденсата осажда- выполняются в несколько приемов: более свет- ются на поверхности, образуя дегенерацию по- лый тон с отклонением от вертикали в одну сторо- кровного и красочного слоев. ну и более темный тон с отклонением в другую; Реставрационные работы – это укрепление с) слитная – краска наносится ровным слоем и восстановление участков утраченного грунта и (почти не используется или при очень мелких красочного слоя. Под термином „укрепление” по- утратах). нимают совокупность мер, способствующих пре- Покровный слой, придающий глубину и на- кращению процессов интенсивного разрушения сыщенность живописи, защищает ее от внешних материалов, из которых создано произведение, воздействий – пыли, копоти, газов, царапин. Но что придает ему при условии правильного его и он тоже может иметь ряд повреждений, среди хранения относительную стабильность. Укрепле- которых дегенерация (теряет свою прозрачность, ние иконописи проводится осетровым клеем. мутнеет и даже белеет), потертости, утраты, цара- Восстановление утрат живописи после под- пины – этому подвержены олифа и лаки. ведения реставрационного грунта выполняется Работа с покровным слоем: регенерация оли- методом тонирования. Цель тонировок на ме- фы и лака, расслоение и частичное удаление по- стах утрат авторского красочного слоя произ- темневших защитных покрытий. В каждом кон- ведения – выявить первоначальное живописное кретном случае для старых защитных покрытий решение памятника путём ослабления цветовой и записей подбирают индивидуальные и смесе- активности раскрытого авторского и реставра- вые растворители. ционного грунта. Общими правилами для тони- Результатом хранения памятников в небла- ровок являются нанесение краски строго в пре- гоприятных условиях до того как они попали в делах утрат авторской живописи, обратимость музей, являются загрязнения поверхности про- тонировок (акварель). При этом они должны изведений. Часто встречаются на иконах пыль, удаляться без нарушения авторского красочного копоть, сажа, восковые наплывы от свечей, слоя. И если идентичность фактуры поверхно- брызги краски (темперной, масляной, клеевой), сти и цвета восстановленного участка с факту- сгустки извести, птичий помёт, мушиный засид рой и цветом прилегающей авторской масляной и другие. Горячий воск, попадая на произведе- живописи считается нормой, то в произведениях ние, размягчает покровный слой и смешивается станковой темперной живописи (иконописи) эта с ним, в результате на местах его удаления неред- идентичность недопустима, она должна быть на ко остается более светлый (тонкий) покровный тон светлее авторской. слой. Для удаления поверхностного загрязнения Тонировки могут выполняться в следующих реставраторы пользуются специальными свеже-

1 2 3 4 Икона «Вседержитель», XIX в., Молдова. Дерево, темпера, 99х61 см. 1-2. До реставрации. 3. В процессе реставрации. 4. После реставрации.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 155 Akademos

приготовленными растворами. Стиральные по- исказить первоначальное живописное решение. рошки или жидкости употреблять нельзя, равно Поэтому выполнять реставрационные рабо- как и масла, спирты, соки различных растений. ты может только специалист прошедший специ- От повреждений, вызванных нарушениями альную подготовку и только после утверждения технологических норм письма и реставрации, программы на Реставрационном совете Музея, может пострадать как сохранность произведе- который принимает произведение после выпол- ния, так и его внешний вид. Например, при на- нения всех процессов. несении на поверхность слишком толстого слоя При этом специалист на каждый памятник, олифы или лака получается эффект «сгриблева- попадающий в Реставрационный центр, ведет ния» – сморщивания покровного слоя с разры- «Реставрационный паспорт художественного вами, часто в виде выступающих бугорков. Сре- произведения» – документ, дающий ценную ин- ди нарушений необходимо отметить прописи и формацию о художественном произведении, его записи, когда по поверхности иконы не редко сохранности, подробно фиксирующий выпол- писали новое изображение, как правило, совпа- нение процессов консервации и реставрации. давшее по сюжету, но в соответствии с новыми К паспорту прилагаются фотографии каждого эстетическими требованиями. Реже использо- этапа консервационно-реставрационной обра- вался совсем новый сюжет. Сплошная запись ботки произведения, с названием выполненного могла быть выполнена темперной, а позднее процесса. Фотографии помогают отслеживать масляной краской. При этом утраты красочного результаты выполненных работ и одновремен- слоя в одних случаях были большие, а в других но служат важным контрольным документом, незначительные. Одну икону могли во времени позволяющим судить о качестве проводимой переписывать и прописывать не один раз. реставрации. К нарушениям реставрации необходимо от- Это общая характеристика вопросов, с ко- нести введение большого количества клея во торыми сталкиваются сотрудники лаборатории время укрепления грунта и красочного слоя. Это живописи Реставрационного центра, но послед- может вызвать появление жёстких кракелюров, нее время все чаще художникам-реставраторам то есть кракелюров с острыми приподнятыми приходится решать целый комплекс нестан- краями фрагментов грунта и красочного слоя. дартных проблем, связанных с реставрацией Также недопустимо нагревание инструментов и бессарабских икон. растворов, используемых для работы с живопи- Библиография сью, до температуры более 75о С. При неумелом 1. Б. Сланский. «Техника живописи». Москва, ведении работы с покровным или красочным Изд. «Академия художеств СССР», 1962. слоями, возможно смыть цветной лак, лессиров- 2. «Реставрация станковой темперной живописи». Под ред. В. В. Филатова. Москва, Изд. «Изобразитель- ки или нарушить красочный слой. Тонировки с ное искусство», 1986. заходом на авторскую живопись не только на- 3. «Основы музейной консервации и иссле- рушают сохранность произведения, но портят и дований станковой живописи». Сост. и науч. ред. его внешний вид, а ошибочные трактовки могут Ю.И.Гренберг. Москва, Изд. «Искусство», 1976.

1 2 3 4 Икона «Св. Георгий и Ангел», XVIII-XIX в., Молдова. Дерево, темпера, 90х60,5 см. 1. До реставрации. 2-3. В процессе реставрации. 4. После реставрации.

156 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc

VALORIFICAREA TEZAURULUI BISERICILOR ŞI AL MĂNĂSTIRILOR DIN MOLDOVA. CAZUL BIBLIOTECII MĂNĂSTIRII HÂRBOVĂŢ

Cerc. şt. Manole BRIHUNEŢ Muzeul Naţional de Etnografi e Rafturi din biblioteca Mănăstirii Hârbovăţ şi Istorie Naturală meroase titluri editate în centre monastice în di- ferite perioade de timp. Documentările noastre pe TREASURE REVALUATION OF THE MOL- teren, realizate pe parcursul ultimului deceniu, au DOVAN CHURCHES AND MONASTERIES. THE condiţionat selectarea unui vast repertoriu de cărţi EXAMPLE OF THE LIBRARY FROM HARBOVAT liturgice păstrate. Menţionăm cu această ocazie că MONASTERY de-a lungul timpului au fost întreprinse tentative de On the third of May, within the limits of Sci- a scoate în evidenţă aceste biblioteci. Graţie catalo- entifi c-practical Conference named “Ecclesiastical 2 heritage as the revival of our past” was hold on gului Muzeului Bisericesc din Chişinău şi a lucră- 3 Moldovan Metropolitanate’s initiative where some rilor semnate de P. Constantinescu-Iaşi , Dimitrie questions concerning religious heritage were discus- I. Balaur4, Ştefan Ciobanu5, Valentina Pelin6, Paul sed including the meaningfulness and signifi cance of Mihail7, Alexandru David8, Igor Cereteu9 ş.a. au fost church books. The author gives an example of rich documentate numeroase titluri de cărţi bisericeşti. library of Moldavian male monastery of Hyrbovets După 1944, bibliotecile bogate odinioară în cele and considers such aspects as typology of documen- mai diferite titluri de cărţi au fost distruse şi arse ted books, analysis of contents and marginal notes, nemilos. Unele tipărituri au fost salvate pe la casele safety, cover and decorative- metallic pieces. Also there is classifi cation of religious books depending 2 Catalogul bibliotecii societăţii Istorico-Arheologice- on the contents and destination with practical re- Bisericeşti Basarabene, din Chişinău – Casa Eparhială, 1924; commendations according to further study of ec- Catalogul Bibliotecii Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti clesiastical heritage those are cloistral libraries of Basarabene din Chişinău, Casa Eparhială, 1924, în Muzeul Bi- Moldova. sericesc din Chişinău – geneză, împliniri, pribegii. Chişinău, EcoEtnoMuseum, 2006. 3 Consideraţiuni generale Constantinescu-Iaşi P. Circulaţia vechilor cărţi bisericeşti Subiectele legate de valorifi carea patrimoniu- româneşti în Basarabia sub ruşi. Chişinău, 1929. 4 lui bisericesc au fost discutate în cadrul celei de-a Balaur Dimitrie. Biserici în Moldova de răsărit. Cărţi româneşti de slujbă bisericească care au trecut Prutul (veac. doua Conferinţe ştiinţifi co-practice „Patrimoniul XVIII–XIX). Judeţul Lăpuşna. Bucureşti, 1934. bisericesc – recuperarea trecutului”, organizată la 5 Ciobanu Şt. Mânăstirea Ţigăneşti. În: Comisiunea Monu- 5 mai 2012 la iniţiativa Departamentului Arhitectu- mentelor Istorice. Secţia din Basarabia. Chişinău, Tipografi a ră, Restaurare şi Pictură Bisericească a Mitropoliei Eparhială „Cartea Românească”, 1931, vol. III. Chişinăului şi a întregii Moldove, în parteneriat cu 6 Каталогул женерал ал манускриселор молдовенешть Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Ministerul Cul- пэстрате ын УРСС. Колек ция библиотечий мэнэстирий turii al Republicii Moldova1. Printre subiectele de o Ноул-Нямц (сек. XIV-XIX). Алкэт. В.Овчиникова-Пелин, importanţă majoră, precum arhitectura de cult, in- Кишинэу, 1989. 7 ventarul liturgic, cimitire a fost abordată şi proble- Mihail P., Manuscrise slave în colecţii din Moldova (II), în Romanoslavica, vol. XIX, Bucureşti, 1980; idem, Mărturii de ma cărţilor sfi nte. spiritualitate românească din Basarabia, Chişinău, 1993. Astfel, bisericile şi mănăstirile, promotori ai 8 David Al., Tipăriturile româneşti în Basarabia sub stăpânirea ştiinţei de carte, păstrează în bibliotecile sale nu- rusă (1812-1918). Bibliografi e, Chişinău, 1993. 1 http://mitropolia.md/wp-content/uploads/2012/02/Altarul- 9 Cereteu Igor, Cartea românească veche şi modernă în fonduri CredinteiNr8.pdf, accesat 27 mai 2012 din Chişinău. Catalog, Iaşi, 2011.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 157 Akademos oamenilor sau ascunse de monahi în timpul transfe- înscriu cărţile Petru Movilă. Mărturisirea ortodoxă rului pe la mănăstirile rămase funcţionale – Noul (Mănăstirea Neamţ, 1864), cu următoarea inscrip- Neamţ şi Japca. ţie pe primul forzaţ: „Spre folosul sufl etesc fr[atele] Cărţile descoperite de noi în majoritatea bise- Fiodor de la maica Clavdia din Sf[ânta] Mănăsti- ricilor, precum şi în bibliotecile mănăstireşti repre- re Răciula”; ediţiile vechi, din anii 1747 şi 1759, zintă în sensul adevărat al cuvântului patrimoniul ale Liturghiilor de la Mănăstirea Ţigăneşti, tipărite cultural al ţării. În funcţie de diferiţi factori, ele pot la Iaşi. Inscripţiile marginale denotă şi apartenenţa fi clasifi cate în următoarele categorii tipologice: cărţilor. Astfel, Mineul pe iunie (Mănăstirea Neamţ, cărţile Sfi ntei Scripturi (Biblia, Evanghelie, Noul 1813), pe fi la 2 avea următoarea menţiune: „Aceas- Testament, Psaltire), cărţi ritualice (Triod, Antolo- tă sfântă carte ce se numeşte vieţile sfi nţilor pe luna ghion, Octoih, Mineie, Liturghier, Catavasier, dife- Iunie este giuruită [dăruită] schitului Ţigăneşci di rite canoane, rânduieli). Aparte se clasifi că cărţile robul lui Dumnezeu Gheorghe Coşcodan dimpreu- de muzică bisericească, cântările bisericeşti, cu note nă şi cu altă carte tot vieţile sfi nţilor, luna Iulie, spre şi cu cântări, prelucrate chiar şi de marii compozi- vecinica lor pomenire şi cine va ceti să zică Dumne- tori ai neamului. O categorie deosebită reprezintă zeu să-l ierte pre dânsul şi pre noi păcătoşii”. titlurile vechi privind istoria neamului şi a bisericii În linii generale, unele mănăstiri, precum ar fi ortodoxe, variate cărţi didactice. La acest capitol se Noul Neamţ, Hârbovăţ, Ţigăneşti au avut pe timpuri înscrie şi literatura de ultima oră destinată cursului şi deţin la etapa actuală biblioteci bogate în carte opţional „Educaţia moral-spirituală” din clasele pri- veche, unele titluri fi ind lipsă chiar şi în bibliotecile mare sau „Bazele Ortodoxiei”. mari din Chişinău. O bună parte a titlurilor vechi, O valoare aparte comportă inscripţiile margina- anterior din colecţiile mănăstireşti, fac parte din te- le din aceste cărţi care în frecvente cazuri rămân a fi zaurul fondurilor de carte rară ale bibliotecilor din unica sursă de cercetare şi documentare, de atestare ţară. Din lipsă de spaţiu nu ne putem opri mai detali- a unui anume eveniment. Cartea Cuvintele Sf. Teo- at asupra tuturor bibliotecilor, considerând oportună dor Studitul (Râmnic, 1784), de exemplu, la înc. sec. prezentarea unui studiu realizat de noi privind bibli- XX se păstra în colecţia mănăstirii Hirova şi la înce- otecile mănăstireşti. put, avea următoarea însemnare: „Această carte ce se numeşte Cuvântul lui Teodor Studitul este cum- Studiu de caz: părată din satul Merenii în trii lei bani, iar cine s-ar Biblioteca Mănăstirii Hârbovăţ ispiti a fura să fi e supt blăstămul Sfi nţilor părinţi”, Din start schiţăm rezumativ un scurt istoric însemnare care specifi că valoarea cărţilor şi pedeap- al Mănăstirii Hârbovăţ pentru a facilita analiza, sa în cazul furtului – blestemul. În acelaşi context se descrierea şi valorifi carea bibliotecii păstrate aici10. Mănăstirea de călugări cu hramul Adormirea Mai- cii Domnului este amplasată într-o vale pitorească a pârăului Ichel, în partea de sud-vest hotărnicin- du-se cu dealuri împădurite, iar în nord – cu locali- tatea cu acelaşi nume, Hârbovăţ11. A fost fondată în 1730 de Ursache Carpuz, feciorul boierului mol- dovean, armaşul Constantin Carpuz12. Conform altor versiuni, schitul de călugări ar fi existat de la mijlocul secolului al XVII-lea, fi ind întemeiat de nişte călugări fugari, veniţi din mănăstirea Ber- şadi (Podolia) de frica persecuţiilor uniţilor, care în adevăr au locuit în schit în a doua jumătate a sec. al XIX-lea13. În 1813, cu venirea mitropoli-

10 În acest context, dorim să ne exprimăm toată gratitudinea stareţului mănăstirii Hârbovă, arhimandritul Ioan (Moşneguţu), pentru posibilitatea de a studia biblioteca mănăstirii. 11 Dicţionarul statistic al Basarabiei, 1923. 12 Sava Aurel V., Mănăstirea Hârbovăţul (1730–1816), ctitori, egumeni şi documente, în Revista Societăţii Istorico-Arheo- logice Bisericeşti din Chişinău, 1934, Nr. Vol. 24, p. 325. Ferecătura Evangheliei, prima jumătate a sec. XIX 13 Ibidem

158 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc tului Gavriil Bănulescu-Bodoni, schitul Hârbovăţ tă, pentru uniformizarea slujbei bisericeşti, Liturghia a obţinut statut de mănăstire de călugări. În locul pe note, în limba rusă18. unei biserici mai vechi, în 1815 a fost pusă temelia În opinia cercetătorului P. Constantinescu-Iaşi, unei biserici noi de piatră, cu hramul Adormirea în biblioteca mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Maicii Domnului14. Cea de-a doua biserică, cu hra- erau câteva cărţi româneşti. Biblioteca, pe lângă mul- mul Pogorârea Sfântului Duh, a fost ridicată din te cărţi ruseşti, includea şi 30 de cărţi româneşti vechi, mijloacele mănăstiri în anii 1870. dintre care cinci titluri editate până în 1812, 20 de În acest context menţionăm şi contribuţia mă- cărţi editate după 1812, încă cinci cărţi editate la Chi- năstirilor în promovarea ştiinţei de carte. Astfel, şinău, câteva cărţi nu aveau date concrete. Într-ade- prin anii 1930, graţie ieromonahului Iraclie, la mă- văr, pentru o mănăstire atât de importantă biblioteca năstire se edita periodic o foaie pentru popor, foarte pare a fi mai mult decât modestă, din care motiv cer- bine redactată şi distribuită gratuit15. cetătorul P. Constantinescu-Iaşi a presupus că titlurile În primii ani postbelici, Mănăstirea Hârbovăţ mai vechi au fost distruse sau pierdute, luând în con- fusese una din principalele mănăstiri stabile econo- sideraţie vechimea mănăstirii, dar şi cele trei incendii mic şi prospere, fapt care a şi oprit, pentru o bună de până la 181219. Printre cărţile depistate atunci se perioadă de timp, lichidarea ei în prima etapă de în- numără câteva titluri valoroase, restul cărţilor româ- chidere a bisericilor şi mănăstirilor. În 1962, orga- neşti fi ind datate cu secolul al XIX-lea, majoritatea de nele locale de miliţie, susţinute de armată, pentru a uz bisericesc, după cum urmează: Triod (Bucureşti, preveni o posibilă revoltă asemenea celei de la mă- 1769), Antologhion (Bucureşti, 1777), care la început năstirea de monahii Răciula, au participat la lichi- avea însemnarea marginală: „Acest minei să-s ştie că darea mănăstirii. Soldaţii au profanat şi au devastat l-am cumpărat eu Ioniţă Strătan di la părintele proto- biserica Pogorârea Sfântului Duh, au distrus inven- popul Dumitraşco de Orhei în 20 lei ca să îie pomeni- tar liturgic, cărţi, veşminte preţioase. În aşa mod, re casai mele şi a copiilor şi [am dat-o] sfi nţii bisărici mănăstirea de călugări din Hârbovăţ a fost lichidată din Neşcani în velet 1786, octom[brie] 29, iar cine ar în 196216. Imediat după desfi inţarea comunităţii mo- lua-o să fi e blăstămat de Domnul Dumnezău şi de a nahale, clădirile mănăstireşti au devenit sediul unei Lui 318 părinţi sînţi din Nichie”. Următoarea carte şcoli pentru copii cu handicap. Biserica Pogorârea era un Minee pe luna decembrie (Râmnic, 1779), la Sfântului Duh a fost transformată în clubul şcolii, fel cu o inscripţie la începutul cărţii: „La let 1812, decem[brie] 16 au întrat metropolit preasf[inţitul] iar subsolurile – în depozite alimentare. părintele Nectarie ce au fost episcop[ul] Rîmnicu- Mănăstirea de monahi Hârbovăţ a fost redeschi- lui în zilele prea luminatului domnu io Ioan Gheor- să la 5 mai 1995, stăreţia fi ind încredinţată egume- ghe Caragea voevod şi am însemnat ca să ştie cei nului Serafi m (Goncear), ulterior a fost desemnat ce vor ceti”. Şi în continuare, era însemnat: „La let arhim. Nicandru (Munteanu)17. Actualmente mănăs- 1825 septemvrie 26 s-au schimbat epitropiea şi s-au tirea de monahi Hârbovăţ este condusă de arhim. pus d-sa coconul Ştefănică stolnicul, ce ţine poştile, Ioan (Moşneguţu). epitrop şi îndreptase toate podurile şi pe loc au şin- Mănăstirea Hârbovăţ dispune de un tezaur valo- drilit toate odăile că curgea într-însele de nu puteau ros – o bibliotecă cu zeci de cărţi liturgice care ca nu- sădea oamenii. Dinul dascăl”. La sfârşitul cărţii citim măr este depăşită doar de biblioteca Mănăstirii Noul însemnarea: „Să s[e] ştie de cînd au plecat mitropoli- Neamţ. A fost selectată timp de ani de zile, din dona- tu Gavriil de la Bucureşti iar la Eşi 808, avg[ust] 4”. ţii ale monahilor sau lucrări repartizate de Dicasteria În lista cărţilor documentate de cercetător se mai in- Duhovnicească. Astfel, în iulie 1815, Sinodul Rus a clud un Penticostar (Râmnic, 1785), un Molitvelnic trimis în Basarabia 60 de cărţi cu titlul Convorbire (Râmnic, 1793), un Liturghier (Iaşi, 1794), două Tri- dintre neofi ţi şi credincioşi despre biserica ortodoxă oduri (Bucureşti, 1798) şi o Liturghie (Iaşi, 1797)20. greco-rusă de răsărit, un exemplar revenind biblio- Odată cu deschiderea Muzeului Bisericesc din tecii din Mănăstirea Hârbovăţ. La fel a fost distribui- 18 14 Diferite ştiri din arhiva Consiliului eparhial Chişinău de Diferite ştiri din arhiva Consiliului eparhial Chişinău de Const. Tomescu. În: Arhivele Basarabiei, Chişinău, 1937, an. Const. Tomescu. În: Arhivele Basarabiei, 1936, an. 8, nr. 4, p. 9, nr. 1-4, p. 24. 252. 19 15 Constantinescu-Iaşi P. Circulaţia vechilor cărţi bisericeşti Lucrările Adunării Eparhiei Chişinăului, 22-23 mai 1933. româneşti în Basarabia sub ruşi. În: Revista societăţii istorico- Chişinău, 1933, p. 102. areheologice. Vol. XIX, 1929, p. 191, 212 16 Beşleagă V. Cruci răsturnate la Răciula, 1959, Chişinău, 20 Paul Mihail. Mărturii de spiritualitate românească din Prut Internaţional, 2006, p. 321. Basarabia. Aşezăminte, scrieri, personalităţi. Chişinău, Ştiinţa, 17 Arhiva curentă a Mitropoliei Moldovei. 1993, p. 185-191.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 159 Akademos

privind toate cărţile păstrate aici fi ind deja iniţiat de autorul pre- zentului articol. Astfel, în colecţia mănăstirii au fost documentate următoarele cărţi editate la fi nele secolului al XVIII-lea: Mineie pe luna aprilie, mai şi iunie (Râmnic, 1780), un Penticostar (Râmnic, 1785), Liturghia (Iaşi, 1794) şi un Ceasoslov (Iaşi, 1797). Molitveni- cul (Râmnic, 1793) avea la înce- put menţiunea: „Acest molitvenic esti a ieromonahului Iosif, la 1861 vgust la 15 z[ile] m-am hirotoni- sit preut de episcop Antonie în Molitvelnic, Bucureşti 1794 Viaţa Cuviosului Paisie, Mănăstirea S[fânta] m[ănăstire] Gherboveţul, Neamţ, 1836 fi ind arhimandrit părintele Iero- nim”. Chişinău, în colecţia sa au fost incluse şi câteva cărţi Majoritatea cărţilor liturgice posedă inscripţii aduse de la mănăstirea Hârbovăţ, soarta cărora nu se marginale foarte valoroase privind apartenenţa, pre- cunoaşte până acum, de altfel, ca şi soarta întregului ţul, donaţia, după cum ar fi un Triodul (Bucureşti, muzeu. Astfel, în colecţia muzeului se păstrau cărţi 1798), cu menţiunea de la început: „Pentru slujitorii menţionate anterior şi de alţi cercetători, după cum preoţi a bisericei şi a poporului din satul Ialpujelu ţi- urmează: Canoanele Născătoarei de Dumnezeu nutul Hotinului, cu hramul Sfîntului Nicolai, la anul cu pavecerniţa cea mică (Lavra Kievo-Pecerska, acesta 1809”. Un alt Triod (Bucureşti, 1798), avea 1731)21; un Minei de sărbătoare cu octoih, psaltirea la început inscripţia: „Această Sfîntă carte ce se nu- şi ceaslov în limba elină (Lipsca, 1761); un Liturghi- meşte Triodul postului s-au cumpărat la Sfenta bise- er uniat, fără fi la de început, în scoarţă de colencor; rică la hramul arhistratig Mihail şi preţul lui [este] un Triod (Bucureşti, (1769); Tâlcuirea Evangheliei de lei 33. Slobozia Doamnei”. Tot în acest context de fericitul Teofi lact (Veneţia, 1788), în limba elină, trebuie remarcat şi un Pateric, graiurile Sfi nţilor în scoarţă de piele; Comoara ipodiaconului Damas- pre cuvioşilor părinţi şi pre cuvintele lor cele de chin şi Studiul Tesaloniceanul (?, 1799), în scoarţă îndreptare vieţii şi folosul sufl etesc”, Manuscris, de piele, adusă de arhimandritul Teognost la Muzeul sec. XVIII. Pe fi lele 2–3 verso, era înscris: „Şi am bisericesc din Chişinău; un Aghiasmatar mic sau ru- scris ermonah Galaction cel păcătos. Let 7298, au- găciunile cele mai trebuincioase pentru preoţi (Iaşi, gust 29”. La sfârşitul cărţii, menţiunea: „Slava lui 1814); Serviciul divin al sfântului mucenic Serafi m, Dumnezeu carele de la început m-au ajutat de am arhiepiscopul fanariotului (Iaşi, 1817), în limba eli- văzut şi sfîrşit şi s-au scris acest pateteric la mun- nă, şi Serviciul divin al sfântului mucenic Ioan cel tele Ceahlăului de smeritul eromonah Galaction let Nou din Trapezund (Iaşi, 1819), în limba elină. 7298, iun[ie] 14”. Din punct de vedere tehnic, cartea Vizitând mănăstirea Hârbovăţ, neobositul cer- avea litere începătoare în roşu, textul încadrat, cape- cetător Paul Mihail a avut posibilitatea să facă cu- tele titlurilor în roşu, chenare şi înfl orituri în negru. noştinţă cu biblioteca mănăstirii şi să înregistreze Merită atenţie inscripţia iniţială de pe o Carte titlurile cărţilor şi inscripţiile marginale22. Menţio- folositoare de sufl et (Bucureşti, 1800): „Această năm cu această ocazie că volumele evidenţiate/vi- carte să se ştie că este dăruită de cucoana Ilinca, mie zate de Paul Mihail (cu descifrarea unor inscripţii ieromonahului Vasilian din mănăstirea Hîncului, marginale), fac parte şi actualmente din colecţia bi- la care martor este soţul dumisale giupînul Nico- bliotecii mănăstirii Hârbovăţ, din care considerente lai Zugravu, ce au zugrăvit biserica la Hîncu”. La anexăm lista celor mai valoroase cărţi documenta- fi la 1 era însemnat: „Această Prăvălioară o am dă- te actualmente la mănăstire, un studiu mai amplu ruit cocoanei Elencol pentru al dumisale sufl etesc folos şi nimene să nu o înstrăineze de la dumnea- 21 Muzeul Bisericesc din Chişinău – geneză, împliniri, pribegii. Chişinău, 2006, p. 88-92. ei. 1802 mai, 16. Gherontie”. De altfel, asemenea 22 Paul Mihail. Mărturii de spiritualitate românească din inscipţii de apartenenţă sau donaţie sunt destul de Basarabia, p. 185-191. frecvente pe cărţile sfi nte din biblioteca Mănăstirii

160 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc

Hârbovăţ, după cum ar fi un Apostol (Blaj, 1802), 28 zile, iarăşi s-au mutat din viaţă fi ica noastră Ele- cu insemnarea la început: „Acestu sfîntu apostol nuţa, fată mare fi ind. Vîrsta ei fi ind de optsprezece [este] a lui Ştefan fecior protopopului Lupu, l-au ani şi trei luni”. La sfârşitul fi lei 1 a fost însemnat: dat la Sfîntul Afanasii şi Chirii la [biserica] Sfîntu „Această carte este dăruită de cuconul Ioan Brîncă, Haralambii pentru pomenirea sufl etilor, la let 1813 posluşnicul Vasile Harea din schitul Ţigăneştilor la decemv[rie]” sau Tâlcuire la cele patru evanghelii anul 1879, luna lui martie, în şaptesprezece zile spre (Iaşi, 1805), a lui Theofi lact arhiepiscopul.... La în- pomenirea lui şi a fi ilor lui. Colejschii registrator ceput, jos, era însemnat: „Această carti a celor patru Ioan Vasilievici sîn Brinchi”. Următoarea inscrip- Sfi nţi evanghelii ci să numeşte Tîlcuire s-au dat di la ţie marginală a relatat că „1883 anu, septembrie 4 biserica Sf. Mucenic Gheorghii din satul [loc şters] zile, m-au pristăvit de călugărie şi la 28 zile tot întru di ierodiaconul dila aceeaş biserică Andrii la biseri- această lună şi acest an m-au călugărit, adică cu 25 ca din [loc şters voit] cu hramul [şters] Maicii Dom- zile au zăbovit cu prestavlenia monah Vichentie”, nului spre vecinica lui pomenire fi indcă poporenii urmată de inscripţia „Să să ştie de cînd s-au săvîrşit di la biserica [loc şters] malorosieni şi să săvîrşeşte din viaţă colejschi registrator Ivan Vasilievici Brîn- slujba la aceeaşi biserică pe limba rusească şi aceas- că din satul Hîrtopul Mare. Anul o mie opt sute opt- tă carte moldovenească rămăsese netrebuincioasă. zeci şi unul, luna lui avgust, în trei zile. Posluşnic Anul 1893, dechemvrie în 25 zile”. La sfârşitul Vasilii Harea din schitul Ţigăneşti”. cărţii erau cinci foi manuscris (din aceeaşi carte) şi Seria cărţilor editate în ţară şi peste hotare în pri- însemnarea: „Aceste cuvinte ce să afl ă cu mîna scri- ma jumătate a secolului al XIX-lea, cu descifrarea să, eu le-am scris, mult păcătosul posluşnicu Iustin inscripţiilor marginale, este continuată de un Mo- Ivanovici Stavila din Novo-Neameţcoi monastire lebnic (Chişinău, 1815), în 4 exemplare, care la în- Chiţcani, născut din satul Jora din jos din Besarabie ceput avea inscripţia de proprietate: „Această sfântă guberne, din uezdul Orgheiului, din voloste Susle- şi dumnezeiască carte este a părintelui Căsăian ot nelui, în anul 1897 în luna lui dechemvre”. O altă Lopatna şi fi ind că au venit di la Sfînta mitropolie a carte, Tîlcuire la cele patru evanghelii, de Teofi lact Chişinăului şi a Hotinului ş-au plătit-o preutul ară- arhiepiscop (Iaşi, 1805), avea la început, însemna- taţii 6 lei la anul 1816, la luna mart, 8 zile”. rea: „Această Sfîntă carte este dăruită ieromonahu- O Psaltire (Mănăstirea Neamţ, 1816), la început, lui Sava de Pelaghia din satul Onişcani, anul 1892, avea menţiunea de apartenenţă a cărţii la mănăstire: avgust, 2 zile”, iar un Molitvelnic (Braşov, 1811), „Aceasta carte esti a monastirii Gherboveţului cu avea la început menţiunea de apartenenţă: „Acest hramul Adormirea Maicii Domnului”. La fel un Mi- molitvelnic este a preotului Feodor Costantinov Bu- neiu de obşte (Chişinău, 1819), cu menţiunea de la deanu di la satu Cotu-Mare”. începutul cărţii: „Aceasta carte ci să numeşte Minei Vieţile sfi nţilor din luna lui noiemvrie (Mănăsti- de obşte s-au cumpărat di cătră arhimandritul Sera- rea Neamţ, 1811), avea la început menţiuni privind fi m şi ctitor aceştii [sfi nţii] mănăstiri [a] Hîrbovăţu- nişte decesuri şi înmormântări în cimitirul oraşului lui şi s-au afi erosit spre vecinica a sa pomenire. În Chişinău: „La anul o mie opt sute şasezeci şi şase, anul 1819, septembrie 25 zile”. luna septembrie în două zeci şi opt zile, gioi dimi- Molitvenicul (Chişinău, 1820) avea la început, neaţa pela şapte ceasuri, s-au mutat din viaţă fi ul o însemnare: „Această carte [este] dăruită monă[s] nostru Gheorghieş în oraşul Odesa fi ind acolo şi au tirii Hîrboveţului de ieroschimonahul Mihail. 1881 bolit şi la triisprezeci zile a următoarii luni sîmbă- ghenarie”, iar în Carte folositoare de sufl et... A treia tă pela patru ceasuri din zi la ţintirimul şi-n acelaşi oară tipărită, (Bucureşti, 1827), la început, putea fi oraş s-au şi îngropat aproape de biserica de acolo. citit: „Aciastă învăţătură cătră duhovnic este dreap- Vrî[s]ta anilor lui nu o fost mai mult de let douăzeci tă rămasă de la socrul meu preotul Vasilii Madan şi trei ani şasă luni. Tot la anul acesta 1867, luna şi mi-au rămas mie după împărţania tuturor cărţi- octombrie, 19 zile, s-au mutat din viată fi ica noastră lor dascălului Andrei Gheorghiev Madan şi di să Mărioară şi s-au îngropat la ţintirimul oraşului Chi- va ispiti cineva-i să o furi sau să o tăinuiască să fi e şinău, aproape de biserică, iarăşi sîmbătă. Anii vieţii anathemizat. Şi sa fi e blăstămat de celi noao ceti de sale di la naştere n-au fost mai mult decît 19 ani, îngeri nemilostivit şi di toţi sfi nţii cari din veac au măritată fi ind după bărbat”. O altă inscripţie relata plăcut Domnului nostru I[isu]s H[risto]s în vecii că „Spre tinerei de minte s-au scris aici că la anul vecilor, Amin. Anul 1867 ghenarii în 10 zile întru 1869 sept[em]brii 25 zile s-au mutat din viaţă fi ica această carte m-am iscălit şi eu Pavel Grigoriev Ma- noastră Anicuţa, măritată fi ind după bărbat cu nume- dan. 1867 dechemvri în 14 zile”. le Alexandru Vraghii. Şi la anul 1871 luna ghenari Şi în cartea Alcătuirea aurită a lui Samuil Ravi

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 161 Akademos

(Buzău, 1836, tipărită după ediţia de la Iaşi din context se includ cărţile liturgice tipărite atât la Chi- 1771), era o inscripţie marginală privind evenimen- şinău, cât şi peste hotare (Sankt Petersburg, Bucu- tele istorice: „În 27 zile a lunii lui iunie... slujba... reşti, Buzău, Sibiu): un Mineu de obşte (Chişinău, pentru biruinţa cea mare... asupra craiului Şvezilor 1819)24, Noul Testament (Sankt Petersburg, 1817)25, Carol XII”. Psaltire, în două exemplare (Chişinău, 1818), Biblia O Carte folositoare de sufl et... f[ără] an, pe tar- şi Noul Testament (ambele Sankt Petersburg, 1819), taj avea însemnat: „în 1821, mart 22, au început a Rânduiala sfi nţirii bisericii, aşijdere şi rînduelile săpa timilia clopotniţei vale. S-au săvîrşit din viiaţa cum să se primească jidovii... (Chişinău, 1820), în aciasta vremelnică pomeşcicul satului Cuhureşti două exemplare, Datoriile presbiterilor de popor la anul 1843, luna dechemvrie, 10 zile, numindu- (Chişinău, 1823)26, Logica tălmăcită de Grigorie să Constantin Bogdan, am scris Veniamin. La anul al Argeşului (Bucureşti, 1826)27, Urmarea cântării 1846, dechemvri, 13 zile, s-au mutat din această de rugăciuni cei de mulţumire... spre surparea zur- viaţă vremelnică la ce vecinică shimonahul Filaret balii... (Chişinău, 1826), Liturghie (Buzău, 1833), Hagiul, ci au fost la Mormîntul Domnului la Ierusa- Psaltirea (Mănăstirea Neamţ, 1843) şi o Evanghelie lim”. Menţionăm cu această ocazie că prezenta car- (Sibiu, 1844). te avea câteva inscripţii valoroase, cum ar fi despre Dacă ne referim la titlurile cărţilor editate în a trecerea în nefi inţă a lui Gavriil Bănulescu-Bodoni doua jumătate a secolului al XIX-lea, menţionăm şi arhiepiscopul Dimitrie (Sulima): „În anul 1821, că a fost depistată o carte având şi careva inscripţii mart, 30 zile, s-au mutat din viaţa aciastă vremelnică marginale privind evenimentele istorice şi monahii mitropolitul Gavriil, în Chişinău i s-au sfîrşit viaţa, mănăstirii, de ex.: Proloage (Mănăstirea Neamţ, şi l-au dus la Sf[î]nta mănăstire a Căprienii şi acolo 1855), Vol. III, martie-mai, care la început avea în- l-au îngropat” sau înmormântarea unei persoane în semnat: „Această carte este a părintelui Mina din cimitirul din Chişinău: „La anul 1846, ghenarie, 3 tipografi e, 1856”28. zile, s-au mutat din viaţă aciastă vremelnică Goli- În lista cărţilor sfi nte, editate în a doua jumăta- eanu şi l-au îngropat în biserică în Sobor, în oraş te a secolului al XIX-lea, depistate de Paul Mihail, Chişinău”. La sfârşitul cărţii era menţionat „Anul completate de Alexandru David şi de subsemnatul, 1844, avgust, 4 zile, s-au mutat din această viaţă fi gurează un Apostol (Mănăstirea Neamţ, 1851), în vremelnică arhiepiscopul Dimitrie din Chişinău şi două exemplare29, Cuvinte la apostolii duminicilor l-am îngropat în biserica Soborului”. La fel varia- (Buzău, 1853), Proloage (Mănăstirea Neamţ, 1855), te insemnări privind data naşterii: „La anul 1812, vol. III, martie-mai; vol. IV, iulie-august; Evanghe- ghenarie, 25 zile, m-am născut eu Manoli Graur”. lie (Chişinău, 1855), în două exemplare; Orologiu Tot în această carte găsim inscripţia de apartenenţă, (Mănăstirea Neamţ, 1856), Biblia lui Şaguna (Sibiu, pe primele foi jos: „De la preutul Andrunache din 1856–1858), în 10 exemplare, un Tipicon (Chişinău, sal Căinariul şi este dată preutului Gavril ot satul 1857), Evhologhion (Bucureşti, 1858), Cazanii... Gvozdji şi cine să va afl a să o furi şi să o înstreineză (Bucureşti, 1858), o Liturghie (Chişinău, 1859), în 3 să fi e tot aşa dupu cum a voi Domnul, vlet 1801, exemplare30; Chiriacodromion (Chişinău, 1860), în faur, în 24” şi de relatare a evenimentelor: „Anul 5 exemplare31, o Liturghie (Chişinău, 1860), un Oc- 1845, ghenarie, 4 zile, au venit episcop Irinarh în toih (Chişinău, 1862), în două exemplare şi un Cea- Chişinău şi au primit scaunul păstorii sale”; „Anul soslov (Chişinău, 1862), în două exemplare; Minei 1838 s-au cutremurat pămîntul foarte tari. Ghenarie 11, la patru ciasuri din noapte”. 24 David Al. Tipăriturile româneşti în Basarabia sub stăpânirea O serie de cărţi, editate în prima jumătate a se- rusă (1812-1918), p. 50. colului al XIX-lea, nu posedă însemnări marginale, 25 Paul Mihail. Mărturii de spiritualitate românească din fapt care nu reduce deloc din valoarea lor istorico- Basarabia, p. 185-191. artistică. Astfel, la biblioteca Mănăstirii Hârbovăţ, 26 David Al. Tipăriturile româneşti în Basarabia sub stăpânirea după cum ar fi Mineie pe luna ianuarie, februarie, rusă (1812-1918), p. 62. martie şi aprilie (Buda, 1805); un Ceaslov (Braşov, 27 Paul Mihail. Mărturii de spiritualitate românească din 1806), Chiriacodromion (Mănăstirea Neamţ, 1811), Basarabia, p. 185-191. un Octoih (Buda, 1811), Evanghelie (Buda, 1812), 28 Ibidem, p. 185-191. Apostol (Blaj, 1814), un Liturghier şi un Molebnic 29 Ibidem, p. 185-191. (ambele editate la Chişinău, 1815)23. Tot în acest 30 David Al. Tipăriturile româneşti în Basarabia sub stăpânirea rusă (1812-1918), p. 122. 23 David Al. Tipăriturile româneşti în Basarabia sub stăpânirea 31 Paul Mihail. Mărturii de spiritualitate românească din rusă (1812-1918). Bibliografi e, Chişinău, 1993, p. 24, p. 31. Basarabia, p. 185-191.

162 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc

marginală, care reprezenta donaţia arhimandritului Mănăstirii Hârbo- văţ, Iustin, din 21 aprilie 1859, pen- tru Mănăstirea Noul-Neamţ33. Tot în acest context menţionăm că cărţile sfi nte din mănăstirile ba- sarabene au ajuns şi la bibliotecile mănăstirilor de la Muntele Athos, inclusiv o Liturghie (1860) de la Mănăstirea Hârbovăţ34. Drept dovadă a existenţei unor cărţi vechi în biblioteca Mănăstirii Hârbovăţ vine şi plângerea unui ascultător, Ivan Straton, din 25 mai 1905, privind furtul din chilia sa a două Psaltire, moldoveneşti, la un preţ de 18 rub. argint, şi a unui Cea- Mineu iunie, Buzău 1698 Datoria preoţilor, Iaşi 1838 soslov, la un preţ de 16 rub, lucrate pe Noembrie (Râmnicul Vâlcea, 1862) şi Evanghelii într-o tipografi e germană35. (Râmnicul Vâlcea, 1865), în două exemplare, Noul În Biblioteca Ştiinţifi că Centrală „A. Lupan” Testament (Sibiu, 1867), un Molebnic (Sibiu, 1874), a AŞM, în fondul de carte rară, se păstrează car- în două exemplare şi Noul Anastasimatar lucrat de tea semnată de V. Curdinovschi, Рукописная Nicolae Severeannu (Buzău, 1901) ş.a. titluri, afl ate церковнославянская грамматика Гербовецкого în procesul de analiză şi descriere. монастыря Бессарабской губернии, Варшава, Aparte pot fi clasifi cate unele titluri de cărţi care Типография Варшавского учебного округа, 1908. ne relatează despre mănăstirea Hârbovăţ, de prefe- Biblioteca mănăstirii Hârbovăţ a avut de suferit rinţă, Icoana făcătoare de minuni Maica Domnului în perioada sovietică, după cum putem sesiza din de la Hârbovăţ. În acest context menţionăm că în raportul împuternicitului P. Romenschi: „Unele mă- colecţia bibliotecii mănăstiri Noul Neamţ se păs- năstiri ca Hârbovăţ, Chiţcani, Hârjauca, au biblioteci trau două cărţi privind această icoană, şi anume: mari, completate pe parcursul deceniilor cu literatu- 1) Povestire pentru icoana Maicii Domnului din ră spirituală, ştiinţifi că, istorică de o mare valoare. mănăstirea Hârbovăţ, 1859, cu dimensiunile de 26 Consider necesar verifi carea acestor biblioteci şi cu- x 20,5 cm., scriere cursivă de un singur copist, co- răţarea lor de literatura românească, scoaterea din perta de carton pe pânză cu un chenar imprimat, în mănăstiri a celor mai valoroase cărţi şi transferarea limba română, hârtie fabrica Novicov. Toate fi lele lor la bibliotecile ştiinţifi ce ale Moldovei” 36. au câmpuri liniate cu creionul. Reprezintă povesti- Una din primele decizii ale autorităţilor comu- rea sfi ntei icoane a Maicii Domnului ce se afl ă în niste luate împotriva bisericii creştine a fost Hotă- mănăstirea Hârbovăţ. În cele 10 fi le se relatează is- rârea nr. 142-H din 13 septembrie 1940 „Cu privire toricul mănăstirii şi date suplimentare despre une- la confi scarea cărţilor bisericeşti de toate riturile şi le evenimente istorice. Pe f. 1 este o notă de danie ale sectelor religioase”. În termen de 10 zile au fost a arhimandritului mănăstirii Hârbovăţ Iustin din organizate comisii pentru confi scarea literaturii re- 23 august 1859 pentru mănăstirea Neamţului32; şi ligioase37. În timpul lichidării Mănăstirii Hârbovăţ, 2) Сказание о иконе Богородицы Гербовецкого egumenul Veniamin (Grosu), încărcând căruţa cu монастыря (Povestire pentru icoana Maicii Dom- multe cărţi şi inventar liturgic, printr-o adevărată nului din mănăstirea Hârbovăţ), 1859, dimensiuni minune a trecut neobservat şi necontrolat pe lângă 25,5 x. 20,5, scriere cursivă, limba slavă bisericeas- securişti, salvând astfel o parte din patrimoniul mă- că. Coperta din carton, cotorul cărţii din lederin. năstirii, ulterior întoarsă în biblioteca acesteia după Reprezintă povestirea pentru icoana de la Hârbo- redeschidere. văţ, pe fi lele 2-7 este prezentată istoria mănăstirii, 33 începând cu mijlocul secolului al XIX-lea şi până Ibidem, p. 245-246, nr. 68 (27). în 1859. Potrivit cercetătorilor, textul a fost alcătuit 34 Cereteu Igor. Cartea românească pe Muntele Athos în: Aka- odată cu stabilirea de Sf. Sinod a traseului Icoanei demos. Nr. 1 (20), Chişinău, 2011, p. 164. făcătoare de minuni de la Mănăstirea Hârbovăţ la 35 ANRM, fond 208, inv. 1, dosar 182. Chişinău şi înapoi (1859). Pe fi la 1 era o inscripţie 36 Православие в Молдавии. Власть, церковь, верующие. 32 Catalogul general al manuscriselor moldoveneşti păstrate în 1940–1991. В 4-х томах. 1940–1953, Отв. редактор, URSS. Colecţia bibliotecii Mănăstirii Noul-Neamţ (sec. XIV– составитель и автор предисловия В. Пасат, Москва, XIX). Autor-alcătuitor V. Ovcinicova-Pelin, Chişinău, 1989, p. РОССПЭН, 2009, Том. 1, c. 242, док. 51. 244, nr. 67 (44). Vezi textul în original la p. 376-377. 37 ANRM, fond 691, inv. 1, dosar 47, f. 10.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 163 Akademos

Actualmente, biblioteca Mănăstirii Hârbovăţ şi actualmente în bibliotecă42. Şcoala de cântăreţi a reprezintă un veritabil tezaur, păstrând numeroase fost funcţională inclusiv până în 1940, fi ind închisă titluri de cărţi liturgice, ritualice, de muzică biseri- în timpul primei ocupaţii sovietice. cească, inclusiv prelucrate de compozitorii M. Bâr- că, M. Berezovschi, cărţi privind istoria neamului Păstrarea şi valorifi carea cărţilor bisericeşti şi a bisericii ortodoxe38. Valoarea acestor cărţi este O problemă importantă în ce priveşte păstrarea inestimabilă, ele deţinând locul de frunte în patri- şi valorifi carea patrimoniului naţional reprezentat moniul cultural sacru al mănăstirii, dar şi al întregu- de cărţile vechi din colecţiile bisericilor şi mănăs- lui patrimoniu al bisericii din Moldova, prin mesa- tirilor este inventarierea şi catalogarea lor, desem- jul său, precum şi prin numeroase detalii decorative, narea persoanei răspunzătoare de bibliotecă şi de precum ar fi aplice metalice (de preferinţă, argint), evidenţa cărţilor. Astfel, aceste aspecte vor facilita realizate prin turnare, fi ligranare sau incadrate în semnifi cativ accesul la titlurile vechi atât a monahi- medalioane emailate. O bună parte din cărţi au făcut lor, cât şi a cercetătorilor din domeniu. anterior parte din biblioteca egumenului Veniamin În continuare, propunem un model de descriere (Grosu). Majoritatea cărţilor au inscripţii marginale a cărţilor păstrate în bibliotecile mănăstireşti, care care sunt o istorie vie a mănăstirii, a evenimentelor trebuie să includă următoarele compartimente: titlul politice, geografi ce, culturale care au avut loc (răz- deplin al cărţii; anul şi locul ediţiei; descrierea co- boaie, donaţii, decesuri, cutremure de pământ etc.). perţii; prezenţa ferecăturii de argint, cu medalioane Ca atare, titlurile enumerate anterior se păstrează emailate sau 1-5 aplice metalice fi ligranate sau tur- şi actualmente în biblioteca mănăstirii (cu unele nate în metal; dimensiunile; donaţie sau cumpărare; excepţii). Totodată, menţionăm că după lichidarea afi lierea – biserică sau mănăstire; posesorul, stăpâ- mănăstirilor Hâncu, Ţigăneşti, Dobruşa, călugării nul cărţii; prezenţa inscripţiilor marginale; starea de transferaţi la Hârbovăţ luau cu sine, după posibilita- păstrare a cărţii; necesitatea de restaurare artistică; te, şi unele cărţi liturgice, afl ate şi ele actualmente în alte comentarii. În aşa mod, întocmirea fi şei de evi- colecţia bibliotecii mănăstireşti. denţă a cărţilor vechi, inclusiv crearea unei baze de Un aspect la fel de important privind bibliote- date electronice, ar crea condiţii iminente pentru ca mănăstirii ţine de funcţionarea la Hârbovăţ, din depistarea, protejarea şi valorifi carea lor istorico- 1872, a unor şcoli, de unde şi dotarea bibliotecii cu artistică. cele mai variate cărţi didactice39. Numărul mare al În acest context, în cadrul promovării turismului cărţilor editate în slavonă este explicat prin faptul rural la nivel naţional şi internaţional, aceste bibli- că în 1874 a fost expediată o scrisoare, inclusiv la oteci cu colecţii bogate de carte rară vor fi vizitate, şcoala Mănăstirii Hârbovăţ, să instruiască elevii mai contribuind, în aşa mod, la promovarea imaginii co- bine pentru a fi pregătiţi pentru Seminarul Duhov- munităţilor monahale, a valorii cărţilor sfi nte. Con- nicesc, avându-se în vedere cunoaşterea slabă sau lucrarea cu bibliotecile mănăstireşti mari, de exem- deloc a limbii ruse. În 1888 şcolile de la mănăstirile plu, cu cea de la Noul Neamţ, preluarea experienţei Frumoasa, Hâncu şi Suruceni au fost închise, locul de creare şi diriguire a acestora ar fi benefi că pentru lor preluând şcoala cu azil de la mănăstirea Hârbo- mănăstirile care sunt în curs de organizare sau for- văţ40. mare, deţinând în calitate de donaţii variate titluri O altă componentă importantă care explică pre- de carte veche. zenţa mai multor cărţi din domeniul muzicii sacre, Totodată, este regretabil faptul că deseori cărţile este activitatea unei şcoli specializate. Astfel, în sfi nte devin piese de mare căutare la colecţionari şi 1938, şcoala muzicală din Chişinău a fost transfe- iubitori de antichităţi. O legislaţie perfectă care ar rată la Mănăstirea Hârbovăţ unde a funcţionat timp proteja bibliotecile mănăstireşti şi valorile sale cul- de câţiva ani41, dovadă servind şi numeroase cărţi turale, intensifi carea controlului serviciului vamal de cântare bisericească, note muzicale etc., păstrate privind scoaterea şi introducerea în ţară a cărţilor vechi, evidenţa şi crearea unei baze de date electro- 38 Brihuneţ Manole, prot.mitr. Cărţile sfi nte – tezaurul biserici- nice şi pe suport de hârtie – sunt doar câţiva factori lor şi mănăstirilor din Moldova – între istorie şi valorifi care care vor promova patrimoniul ecleziastic, reprezen- În: Patrimoniul bisericesc – recuperarea trecutului. Rezumatele tat prin cărţile vechi, din colecţiile bisericilor şi mă- conferinţei naţionale din 5 mai 2012. Chişinău, 2012, p. 15-17. năstirilor din spaţiul actual al Republicii Moldova. 39 Popovschi N., Istoria bisericii sub ruşi, Chişinău, 1939, p. 175. 40 Agachi Al. Istoria Mănăstirii Hâncu (1677–2010), Chişinău, Pontos, 2010, p. 87-89. 42 Brihuneţ Manole, prot.mitr. Cărţile sfi nte – tezaurul bi- 41 ANRM, fond 1135, inv. 2, dosar 75. sericilor şi mănăstirilor din Moldova, p. 15-17. 164 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc

VALOAREA mult tehnica de lucru şi materiile prime. Totodată, în pofi da faptului că confl agraţiile militare, ateismul ISTORICO-ARTISTICĂ agresiv al autorităţilor sovietice au secat covârşitor patrimoniul bisericesc, podoabele liturgice şi veş- A VEŞMINTELOR mintele (odăjdiile) rămase denotă un veritabil tezaur BISERICEŞTI care necesită toată atenţia cercetătorilor, dar şi a fac- torilor de decizie implicaţi nemijlocit în catalogarea, Dr. Liliana CONDRATICOVA conservarea şi păstrarea lor corespunzătoare. Regretabil este faptul că cel mai „nemilos” cu patrimoniul artistic, fi e laic, fi e sacru, pe care îl de- THE HISTORICAL-ARTISTIC VALUE OF THE ţinem în prezent, se manifestă nu factorul natural, ci CANONICAL DRESS factorul antropic. Din mai multe considerente se dis- In this article the author examines the main types truge sau se denaturează ideea originală a unei piese of church liturgical objects found in Moldovan chur- de artă, în cazul dat restaurarea comercială prevalând ches and monasteries. These are mainly the different evident asupra celei artistice. Crearea unor lucrări screens, banners, stoles, liturgical embroidery, car- adaptate la gusturile modernităţii a condus la apariţia pets, etc., which are of indisputable historical and artistic value. Many of these items were made in the numeroaselor imitaţii şi falsuri, care, deşi fi ind de o monastery workshops of Hirova, Răciula, Vărzăreşti, calitate excepţională, nu sunt decât nişte „ecouri” ale Tabăra convents. unei arte veritabile, care nici pe departe nu pot substi- tui adevărata capodoperă. Şi dacă la începutul seco- lului XX piesele şi veşmintele liturgice ieşite din uz Fără a reduce din importanţa cercetărilor an- erau cu grijă aduse în colecţia Muzeului Bisericesc terioare, axate pe apariţia şi evoluţia artei sacre în din Chişinău, actualmente, mitrele cusute cu catifea spaţiul pruto-nistrean, trebuie remarcat faptul că în şi medalioane emailate, sacosele vechi şi mânecuţe- ultimii ani podoabele şi veşmintele liturgice au sus- le învechite sunt păstrate de fi ecare biserică în parte, citat în mod deosebit interesul experţilor în materie uzuale fi ind piesele noi, recent confecţionate, care de istoria şi studiul artelor. O deschidere faţă de abundă în simboluri şi pietre strălucitoare. subiectele vizate este condiţionată şi de lansarea Progresul în domeniul tehnologiilor confecţio- unor conferinţe ştiinţifi co-practice în comun acord nării podoabelor şi veşmintelor a avut, din păcate, între Mitropolia Moldovei, Academia de Ştiinţe a şi un impact negativ asupra evoluţiei artei. Auto- Moldovei şi Ministerul Culturii, precum cea cu ge- matizarea proceselor, producerea în serie, realiza- nericul „Patrimoniul bisericesc – recuperarea trecu- rea operaţiilor prin mijlocirea calculatorului etc. a tului”, ediţia a II-a, care a avut la 3 mai 2012. În condiţionat practic dispariţia lucrului făcut cu mâna, acest fel, s-a extins substanţial arealul de investiga- respectiv, a dus la pierderea individualităţii piesei, ţie, au fost deschise noi oportunităţi pentru studii. apariţia numeroaselor obiecte identice, fără vreun În mod prioritar, în prezentul demers atenţia mesaj simbolic. Accesibilitatea şi posibilitatea în- noastră vine către veşminte, broderii şi covoare păs- locuirii rapide a unui obiect liturgic deteriorat cu o trate în biserici sau realizate în ateliere mănăstireşti. piesă nouă a redus substanţial din valoarea lor. Pe Difi cultăţile care se întâlnesc în calea cercetării de când veşmintele şi podoabele vechi posedă aerul cele mai dese ori sunt explicate deseori printr-o epocii în care au fost confecţionate, amprenta per- simplă „necunoaştere” a semnifi caţiei unor termeni soanelor care le-au folosit, au fi ecare în parte istoria 1 sau folosirea lor incorectă . În scopul edifi cării unor sa, formând o istorie generală a evoluţiei artei culte concepte privind uzualitatea, valoarea istorico-artis- în spaţiul pruto-nistrean, afl ate la interferenţa cul- tică şi semnifi caţia unor ţesături şi veşminte, con- turilor din Est şi din Vest şi marcată de realizările siderăm oportună plasarea informaţiilor sugestive artistice ale ţărilor limitrofe care au avut un impact privind clasifi carea şi tipologia pieselor depistate deosebit în promovarea unor tradiţii. Din aceste în bisericile şi mănăstirile moldoveneşti, colecţiile considerente, estimarea adevăratei valori istorico- muzeale şi cele particulare. artistice a podoabelor şi veşmintelor liturgice este E bine ştiut că în secolul al XIX-lea mănăstirile bazată pe vechimea piesei, originalitatea şi autenti- şi bisericile basarabene erau îndestulate cu toate cele citatea ei, tehnica de lucru, materiile prime folosite, necesare pentru ofi cierea serviciilor divine (podoabe semnifi caţia şi mesajul purtat2. Dezvoltarea pe linie şi veşminte), deşi dosarele de arhivă nu totdeauna menţionează categoria de piese existente, cu atât mai 2 Condraticova L., Aprecierea valorii istorico-artistice a biju- teriilor: istorie şi metodologii moderne. Conferinţa ştiinţifi că 1 Condraticova L. Biblia – sursă pentru studiul giuvaiergeriei. cu participare internaţională „Probleme actuale ale arheologiei, În: Limba română, Chişinău, 2006, nr. 4-6, anul XVI, p. 307- etnologiei şi studiului artelor”, Rezumatele comunăcrilor. Chi- 316. şinău, 31 mai–1 iunie 2012, p. 85-86.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 165 Akademos ascendentă în acest domeniu se manifestă, în opinia Elena Postolachi14, iar creaţia unor meşteri de artă noastră, anume prin păstrarea tradiţiilor şi pieselor decorativă a fost reliefată de Ana Simac15 ş.a. de o vechime considerabilă, prin protejarea şi valo- Pornind de la Opisul obiectelor din colecţia Mu- rifi carea patrimoniului bisericesc. zeului Societăţii istorico-arheologice bisericeşti ba- Constatăm în aşa mod că prestaţia excepţiona- sarabene (1923)16 şi a pieselor păstrate actualmente lă şi complexitatea unui bogat material factologic în bisericile şi mănăstirile Republicii Moldova, pro- au determinat istoricii de artă să plaseze veşminte- punem următoarea clasifi care a odoarelor bisericeşti le bisericeşti printre cele mai exuberante şi luxoase în funcţie de modul de utilizare şi destinaţia lor: capodopere ale artei decorativ-aplicate, iar piesele I. veşminte preoţeşti (mitre, sacose, mânecuţe etc.); realizate reprezintă o mărturie elocventă a tehnicii II. icoane (argint, aur); III. ferecături de icoane şi şi perfecţiunii, a coloritului şi a posibilităţilor de cărţi sfi nte (incrustate cu pietre, mărgele mărun- exprimare a sentimentelor prin artă3. Pe parcursul te, cu aplice metalice sau medalioane emailate); anilor, diferiţi specialişti au analizat colecţiile Mu- IV. vase de cult (potire, candele, cristelniţe) şi V. po- zeului de Artă din Bucureşti, tezaurul mănăstirilor doabe personale (cruci, cruciuliţe de botez). Inten- Putna, Suceviţa, Dragomirna, unde se păstrează ţia noastră este, pornind de la clasifi carea propusă, marea majoritate a veşmintelor. Meritul descrierii de a analiza în mod prioritar veşmintele bisericeşti, renumitului tezaur al Mănăstirii Putna îi aparţine lui categoria vizată prezentând o tipologie destul de ra- O. Tafrali4, asupra problemei broderiei religioase de mifi cată. În acest context, deosebim două categorii la Putna s-au aplecat E. Turdeanu5 şi D. Giurescu6. semnifi cative: veşminte preoţeşti şi variate odăjdii şi acoperăminte. Astfel, printre veşmintele bisericeşti Piesele somptuare au devenit o provocare pentru un loc aparte îl deţin epitrahilele (veşmânt liturgic, istoricii de artă cu renume, constituind obiectul de purtat de preoţi când ofi ciază slujbele religioase). studiu al lui V. Vătăşianu7, I. Ştefănescu8, C. Nico- Cele mai reprezentative piese sunt epitrahilul dublu lescu9, A. Dobjanschi şi V. Simion10, V. Drăguţ11, din brocart alb cu fl ori albastre, decorat cu galon ar- V. Florea12, cel mai valoros şi consistent rămâne a fi 13 gintiu aurit şi cu franjuri din fi re argintii, şase cru- studiul Broderia veche românească . ciuliţe din fi re de aur, nasturi de aramă, care a fost În Republica Moldova, veşmintele şi ţesături- primit de la Capela Arhierească la 27 martie 1912, le, cu predilecţie covorul popular, a fost studiat de colecţia Muzeului Bisericesc din Chişinău17. Un alt exemplar era desemnat cu fl ori peste un fundal gal-

3 ben cu ciucuri în partea de jos, fi ind adus la acelaşi Condraticova L., Broderia din Moldova medievală – istorie şi muzeu de la Mănăstirea Hâncu. valoare artistică. În: Arta, Chişinău, Notograf, 2010. 4 De fapt, informaţii preţioase privind veşmintele Tafrali O. Le trésor byzantin et roumain du monastère de Pu- bisericeşti pot fi depistate cu ocazia solemnităţilor de tna (text şi album). Paris: Librairie orientaliste, 1925. 5 sfi nţire a unor lăcaşe sfi nte noi sau, regretabil, odată Turdeanu E., La broderie religieuse en Roumanie. Les épita- cu inventarierea bisericilor înainte de lichidarea lor phioi moldaves aus XVe et XVIe siècles. În: „Cercetări literare”, IV, Bucureşti, 1940. în anii 1940–1960. Cu această ocazie menţionăm că în categoria veşmintelor bisericeşti la momentul 6 Giurescu D., Contribuţii în studiul broderiilor de la Trei Ie- rarhi. În: Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Nr. 3-4, 1960. deschiderii bisericii schitului Bocancea cu hramul Sfi nţii Apostoli Petru şi Pavel (1872) intrau trei veş- 7 Vătăşianau V. Istoria artei feudale în ţările române. I, Bucu- minte pentru pristol, trei acoperământe pentru altar, reşti, Academia R.S.R., 1959; idem, Studii de artă veche româ- nească şi universală. Bucureşti, Meridiane, 1987. veşminte preoţeşti – felonul cu toate cele necesa- re, două veşminte diaconeşti cu toate cele necesare, 8 Ştefănescu I. D., Broderiile de stil bizantin şi moldovenesc în a doua jumătate a sec. XV. Istorie, iconografi e, tehnică. În: 14 Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare, Culegere Zelenciuc В., Postolachi E., Коворул молдовенеск, Chişi- de studii, Bucureşti, 1964. nău, 1990; De la fi bră la covor. Coord. şt. dr. G. Stoica şi dr. 9 E. Postolachi. Bucureşti, 1998; Postolachi E., Covorul moldo- Nicolescu C., Arta în epoca lui Ştefan cel Mare În: Cultura venesc, în difi cultate. În: Akademos, Chişinău, nr. 4 (23), 2011, moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare. Culegere de stu- p. 113-119. dii, Bucureşti, 1964. 15 10 Simac A., Tapiseria contemporană din Republica Moldova Dobjanschi A., Simion V., Arta în epoca lui Vasile Lupu. (Evoluţia tapiseriei contemporane din Republica Moldova în Bucureşti, Meridiane, 1969. anii 1960–2000), Chişinău, 2001; idem, Dialogul între tradiţie 11 Drăguţ V., L’art roumain. Bucarest, Éditions Meridiane, şi modern în creaţia Mariei Saca-Răcilă. În: Akademos, 1984. Chişinău, nr. 1 (24), 2012. 12 Florea V., Istoria artei româneşti. Bucureşti, Hiperion, 16 Opisul Societăţii istorico-arheologice bisericeşti basarabe- 1991. ne. Chişinău: Casa Eparhială, 1923. 13 Broderia veche românească. Studiu introductiv de M.-A. 17 Muzeul Bisericesc din Chişinău – geneză, împliniri, pribegii. Musicescu, Bucureşti, Meridiane, 1985. Chişinău, EcoEtnoMuseum, 2006, p. 60-61.

166 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc cinci piese realizate din brocart rus, toate cusute cu evanghelice, de formă romboidală). O altă distincţie fi r metalic18. Analiza detaliată a veşmintelor ne per- este orarul, o fâşie lungă, purtată pe umăr de diacon mite să specifi căm cele mai uzuale materii prime: în timpul slujbei religioase, pentru merite deosebite catifea, brocart, mătase, atlas. Pentru decor se folo- fi ind acordat dreptul de a purta orar dublu. seau fi r de metal (aur sau argint), franjuri de argint/ Toate veşmintele erau păstrate în veşmântărie argint aurit, mărgele colorate, aplice decorative, mai sau diaconic (rizniţă). O descriere a veşmântăriei rar pietre colorate, mici inele de argint sau aramă. din Mănăstirea Hârjauca (anii 1870) ne relatează În cazuri excepţionale se utilizau pietre scumpe despre piesele păstrate aici: diferite odăjdii, cinci (acuamarin, ametist, smarald, perle). Un exemplu veşminte preoţeşti noi, brodate cu fi r de aur, care ilustru sunt mitrele. În acest context se înscrie mitra sunt folosite numai la cele mai mari sărbători24. de catifea neagră, cusută cu argint, titlu 84, decora- Absolut necesar pentru săvârşirea Tainei Euha- tă cu cinci medalioane ovale de email, cu chipurile ristice este Antimisul (ţesătură liturgică din in sau Mântuitorului, Maicii Domnului, Ioan Botezătorul, mătase, pe care este reprezentată punerea în mor- Răstignirea lui Hristos, partea de sus decorată cu mânt a lui Hristos). Pentru acoperirea unor obiecte medalionul Sfi ntei Treimi, crucea cusută cu argint şi de cult (potirul şi discosul), se folosea pocrovăţul, 13 sticle de culoarea ametistului19. de regulă, din atlas alb cu fl ori brodate sau din ţe- Categoria de brâie este reprezentată printr-un sătură galbenă sau pocrovăţul brodat cu fi r de ar- exemplar din catifea roşu carmin, cu fl ori brodate gint, donaţie a preotului Iosif Belodanov. În acest cu fi r de aur, căptuşit cu stofă roşie sau două brâ- context se înscriu şi variate aere cunoscute deseori ie din brocart alb-argintiu cu fl oricele aurite, bro- şi ca văzduhuri. Pentru analog se folosea un acope- date din fi re de argint, căptuşite cu mătase roşie rământ de mătase colorată. În aceeaşi categorie de deschisă (intrate la Muzeul Bisericesc de la capela piese liturgice se înscriu şi numeroase dvere (per- arhiepiscopală)20. Printre feloane (veşmânt biseri- dele de deasupra Uşilor Împărăteşti), epitafe (pânză cesc de forma unei pelerine scurte) se remarcă un cu icoana imprimată a înmormântării lui Hristos), felon împodobit cu fl ori mici aplicate pe fundal au- ultimele fi ind lucrate din catifea, in, mătase, pluş, riu, primită la Muzeul Bisericesc de la mănăstirea cu vopsele de ulei. Paliţele erau realizate din catifea Hâncu21. roşu carmin, brodate la margini cu fi r de aur, ciucuri Categoria de veşminte preoţeşti este completată de argint, împodobite cu fl ori din catifea etc., la mij- de un omofor (veşmânt purtat de arhiereu în jurul loc având deseori o cruce mare brodată sau cusută gâtului) lucrat din glaset alb, decorat cu fi re argintii, cu perle artifi ciale, uneori şi fi re de aur/argint. cu fl ori şi mărgele de sticlă de culoare roşu închis, Succinta descriere a pieselor vestimentare şi li- în mijloc fi ind cusute cinci cruci cu fi r de argint şi turgice ne conduce spre existenţa unor ateliere de 22 mărgele de sticlă . confecţionare care ar putea funcţiona atât în oraşul Sacosul (veşmânt bisericesc pe care arhiereii îl Chişinău, cât şi în cadrul mănăstirilor. Astfel, un poartă peste stihar) este realizat din brocart alb-ar- magazin şi atelier de obiecte bisericeşti activa în anii gintiu, decorat cu fl ori albe în raze albastre. Mâne- 1920 în Casa preoţimii25. Aici puteau fi comandate cile şi bordul în două rânduri sunt garnisite cu galon şi procurate podoabe liturgice din metale preţioase, lat argintiu-aurit. Crucea de pe spate este realizată dar şi veşminte liturgice şi cele preoţeşti. Totoda- în fi r de aur. În tăieturile sacosului sunt plasaţi şase tă, la fi ecare mănăstire monahiile şi surorile înde- clopoţei de argint, inclusiv doi auriţi; 12 nasturi de plineau anumite ascultări. De exemplu: „rucodelia 23 aramă . Mânecuţele („rucaviţele” sau „naracliţele”) la lucru foarte subţire”, presupunea faptul că cele prezintă piese vestimentare purtate de preoţi peste mai profesioniste maici şi surori de ascultare lucrau mâneci. De obicei, erau realizate din catifea verde cu acul, adică croşetau, practicau broderia, confec- cu heruvimi brodaţi cu fi r de aur şi argint, fi ind de- ţionau haine etc., atât pentru sine, cât şi pentru a fi corate cu inele de argint. vândute26. O altă ascultare, anume „rucodelia furcii Pentru merite deosebite cei mai vrednici la lucru gros”, presupunea ţesutul/alesul covoarelor, episcopi sau stareţi de mănăstiri erau decoraţi cu care era una din meseriile principale practicate în dreptul de a purta bederniţă (veşmânt cu scene mănăstirile de monahii. Iar ascultarea „rucodelia la 18 ANRM. Fond 1232, inv. 1, dosar 123, f. 19. găitan” ar însemna confecţionarea mătăniilor, a şnu- rurilor decorative, a găitanelor pentru înfrumuseţa- 19 ANRM. Fond 1232, inv. 1, dosar 123, f. 15 verso. 20 Muzeul Bisericesc din Chişinău – geneză, împliniri, pribegii. 24 ANRM, fond 1232, inv. 1, dosar 123, f. 13. Chişinău, EcoEtnoMuseum, 2006, p. 62. 25 21 Anuarul Eparhiei Chişinăului şi Hotinului (Basarabia). Edi- Ibidem, p. 62. ţie specială, Chişinău, 1922. 22 Ibidem, p. 59. 26 Paul Mihail. Mărturii de spiritualitate românească din 23 Ibidem, 2006, p. 58. Basarabia, Aşezăminte, scrieri, personalităţi, p. 91-98.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 167 Akademos rea veşmintelor de cult. Totodată, din cauza vârstei confecţionare a covoarelor şi vestimentaţiei). Con- înaintate, multe monahii şi schimonahii erau elibe- form contractului, maicile primeau de la stat lână rate de îndeplinirea ascultărilor. în schimbul unei remunerări băneşti, o prelucrau şi Astfel, constatăm cu certitudine că pe parcursul confecţionau variate articole, cele mai solicitate fi - anilor bisericile şi mănăstirile din spaţiul pruto-nis- ind covoarele30. trean au acumulat un tezaur bogat de veşminte şi Armele sovieticilor, deopotrivă cu constrânge- podoabe liturgice. Păstrate în veşmântărie şi lucra- rea economică, erau completate prin calomnia cle- te în ateliere mănăstireşti, faima unor piese a tre- rului, dezacordul, nesupunere faţă de administrarea cut departe de hotarele ţării. E vorba de atelierele mănăstirii etc. În acest context, sunt semnifi cative de covoare moldoveneşti, înalt apreciate de specia- scrisorile stareţei Mavra (Limari) în organele de liştii în domeniu. Ca atare, covorul apare în forma conducere pentru a limpezi situaţia care convenea lui decorativ-utilitară şi refl ectă un anumit nivel de autorităţilor. Astfel, în 1948 ea ruga să se facă o dezvoltare a civilizaţiei. În spaţiul românesc ţesu- dispoziţie prin care vieţuitoarele din mănăstire să tul covoarelor se prezintă ca unul din genurile prin- lucreze numai în atelierul mănăstiresc31. cipale ale artei decorative. Maxima prestaţie este Prin 1952, a fost răspândită vestea că după li- atinsă în sec. XVIII–XIX. Covoarele româneşti şi chidarea Mănăstirii Tabăra va funcţiona în continu- cele basarabene au fost prezentate la expoziţia in- are numai atelierul de confecţionare a covoarelor, ternaţională de la Paris (1867), fi ind atestate centre condus de preşedintele Isai Vasserman, care a fost specializate precum Mănăstirea Vărzăreşti (Nispo- şi unul din iniţiatorii închiderii mănăstirii. Printre reni), Mănăstirea Tabăra (Orhei), Răciula (Călăraşi) monahii la fel existau dornice de a continua activi- ş.a. În mănăstirile cu un mod de viaţă idioritmic tatea în atelierul de covoare. Preşedintele atelierului (de trai separat), monahiile locuiau în case-chilii, a declarat fără reticenţă că va alunga din mănăstirea unde deţineau utilaj şi inventar necesar. Astfel, în Tabăra pe orice monahie care nu va scrie cerere de anii interbelici, sub stăreţia egumenei Olimpiada, la intrare în atelierul de confecţionare a covoarelor32. Mănăstirea Vărzăreşti a fost înfi inţat un atelier de Constatăm că atelierul deschis, prin promova- covoare, unde lucrau maicile şi surorile de asculta- rea libertinismului, nesupunerea faţă de conducerea re. Tot la Vărzăreşti funcţiona un atelier de coasere mănăstirii etc., a avut un obiectiv scontat, anume să şi reparaţie a veşmintelor preoţeşti27. Din torsul lânii conducă comunitatea monahală la ideea necesită- şi alesul covoarelor trăiau şi maicile de la Mănăsti- ţii închiderii Mănăstirii Tabăra. Totodată, mândria rea Răciula28. Un atelier similar a fost deschis şi la acestui atelier – renumitele covoare moldoveneşti Mănăstirea Cuşelăuca, din roadele acestui meşteşug – erau bine cunoscute şi apreciate în ţară şi peste fi ind întreţinută întreaga comunitate monahală şi hotarele ei, reprezentând o autentică valoare istori- 29 mănăstirea . co-artistică. Pe lângă covoarele moldoveneşti, mo- Studiu de caz: alesul covoarelor la Mănăsti- nahiile confecţionau variate lăicere, scoarţe, păre- rea Tabăra tare, ţoluri, draperii brodate, batiste, feţe de pernă, Cu totul diferită a fost atitudinea ofi cialităţi- feţe de masă, şerveţele etc. lor sovietice faţă de meseriile artistice practicate În 1952 preşedintele atelierului a modifi cat în mănăstirile moldoveneşti. După 1944, atelierele acordul de funcţionare a atelierului, a permis coop- au avut o soartă vitregă, fi ind devastate, închise, iar tarea în atelier a locuitoarelor din satele învecinate, piesele confi scate. Aşa a fost, de exemplu, la închi- fapt care deranja mult stareţa mănăstirii. Numai în derea Mănăstirii Răciula, când în vara anului 1959, 1959, din 180 de vieţuitoare, 80 lucrau la alesul co- au fost luate din casa stăreţiei nouă covoare mol- voarelor. După desfi inţarea comunităţii, majoritatea doveneşti de dimensiuni mari şi şapte preşuri. Po- călugăriţelor au rămas pe la casele lor, care împrej- litica autorităţilor sovietice era bazată pe folosirea muiau cele două biserici. O vreme, hărnicia călugă- forţei de muncă şi a măiestriei vieţuitoarelor de la riţelor de la Tabăra a fost exploatată de comunişti. O mănăstiri. La 31 ianuarie 1945 a fost semnat un con- fabrică de ţesut covoare le-a făcut renumite în fosta tract între preşedintele cooperativei de consum din RSSM. Covoarele alese de meşteriţele de la Mănăs- RSSM, A. Kovaliov şi mănăstirile de monahii Tabă- tirea Tabăra dintotdeauna au trezit admiraţia colec- ra, Răciula, Vărzăreşti, Frumoasa, Hârjauca (fi indcă ţionarilor şi amatorilor de artă. După închiderea mă- aici erau cele mai numeroase şi apreciate ateliere de năstirii în 1960, monahiile iscusite în arta covorului 27 Micşunescu Dimitrie P., Vizitând mănăstiri basarabene şi bucovinene. Bucureşti, Tipografi a ziarului „Universul”, 1937, 30 Agachi Al., Istoria Mănăstirii Hâncu (1677–2010), Chişi- p. 46. nău, Pontos, 2010, p. 163. 28 Ibidem, p. 48. 31 ANRM, fond P-3046, inv. 1, dosar 24, f. 3. 29 Ibidem, p. 69. 32 ANRM, fond P-3046, inv. 1, dosar 46, f. 19-24.

168 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc tradiţional au fost impuse să lucreze în atelier, iar sau copiilor sunt prezentate fi e schematic, stilizat, după 1971 – în cadrul Asociaţiei Meşteşugarilor din fi e destul de natural. Sunt foarte originale şi intere- RSSM. Printre cele mai cunoscute monahii specia- sante covoarele cu motive aviforme, după cum ar fi lizate în confecţionarea covoarelor în acele timpuri porumbei, cocoşi, păuni stilizaţi. În aceeaşi ordine au fost Nionila Manoli, Olga Leah, Vera Garştea, de idei se înscriu şi motivele zoomorfe, covoarele Mavra Limar ş.a. din spaţiul vizat având ţesute fi gurile căprioarelor. Covoarele alese de monahiile de la Tabăra re- În opinia noastră, o valoare deosebită prezintă co- prezintă un inestimabil izvor de studiu al artei deco- voarele care posedă inscripţii cu referinţă la data rative naţionale, posedând o deosebită valoare isto- confecţionării, cum este cazul aceleiaşi piese de la rico-artistică33. Am avut fericita ocazie de a vedea Ţipova, unde putem vedea anul – 1935. Ceva mai câteva covoare realizate de monahiile de la Tabăra complicate sunt piesele lucrate în mod special ca şi Hirova, inclusiv un covor de proporţii impunătoa- donaţie lăcaşelor de cult sau date ca pomană, de su- re, ales de stareţa mănăstirii, egumena Iraida (Bâr- fl etul celui decedat. că). Acesta frapează prin mesajul profund, tehnica Deosebita importanţă a veşmintelor bisericeşti de lucru, armonia culorilor, reprezentând o feerie de este generată de folosirea lor în cadrul ceremoniilor culori şi ornamente, un adevărat imn al măiestriei şi religioase, în calitate de piese liturgice şi podoabe. profesionalismului monahiilor. Conlucrarea celor mai iscusiţi meşteri la realizarea Covorul a devenit purtătorul unui mesaj ideatic, operelor de artă, folosirea materialelor preţioase şi a exemplifi cat prin culorile utilizate, care diferă de la tehnicilor performante de lucru, respectarea tendin- o zonă geografi că la alta, în funcţie de amplasarea ţelor artistice, asociate cu arta tradiţională şi inovaţi- mănăstirii şi profesionalismul monahiilor. Totoda- ile occidentale, în totalitatea lor, constituie valoarea tă, pragmaticul şi esteticul sunt două valori care cel artistică a acestor piese, atestând strălucirea interi- mai pregnant se manifestă în covoare, scoarţe, lăice- oarelor mănăstireşti şi bisericeşti, de unde şi inte- re şi păretare. Ornamentica covoarelor realizate de resul continuu al cercetătorilor din domeniul artei monahiile mănăstireşti este foarte diversă, reprezen- pentru acest inubliabil segment al culturii noastre. tând un mixaj al motivelor geometrice, cel mai uzu- Împodobirea căsuţelor de azi ale monahiilor repre- al fi ind stilul romboidal, care exploatează asemenea zintă cea mai elocventă exemplifi care privind rolul fi guri precum rombul, pătratul (mai ales prin repe- covoarelor în destinul Mănăstirii Tabăra. tarea elementelor în chenarul covorului, formând un În aşa mod, constatăm că piesele ţesute fac parte decor gen şah), liniile frânte, romburile crenelate, componentă a patrimoniului unei anume comunităţi crestate, cu coarne, prescuri etc. Aparte se clasifi că monahale, de unde, respectiv, şi valoarea lor istorică asemenea motive precum coarnele berbecului sau şi culturală. Aceste covoare sunt valori eterne şi de variante stilizate ale vrejului de viţă-de-vie; moti- mare căutare la etapa actuală de falşii amatori de ve generate din reprezentarea bradului, X-urile sti- artă şi colecţionari. Pentru protejarea în continuare lizate, motive stilizate generate din natură, precum a acestui patrimoniu cultural al mănăstirilor lucrat ar fi cele fi tomorfe. Specifi cul acestor covoare este de mâna neobosită a monahiilor şi surorilor de as- păstrarea compoziţiei centrale în contrast cu câmpul cultare, venim cu câteva sugestii şi recomandări, şi covorului, deosebit după decor şi culoare. Distribu- anume: catalogarea pieselor, formarea unei baze de irea motivelor reprezintă o modalitate de organizare date pe suport de hârtie şi electronic; restaurarea a compoziţiei. artistică, în caz de necesitate, a pieselor deteriorate Locul principal în cazul acestor motive îl deţine din cauza vremii, fapt care ar duce la conservarea frunza şi fl oarea, care îmbracă următoarele reprezen- lor de durată; prezentarea unor piese de referinţă în tări: trandafi r liber desenat şi fl oare stilizată romboi- cadrul expoziţiilor de artă decorativă, concursuri şi dal, buchete de fl ori şi boboci, vrejuri de viţă-de-vie bienale; crearea unor muzee, în cadrul mănăstirilor şi ghirlande de fl ori, vase cu fl ori, după cum putem cu piese vechi, artistice, ar condiţiona creşterea fl u- vedea în compoziţiile anexate, parte a colecţiilor xului de vizitatori, turişti străini şi din ţară, dezvol- mănăstireşti de la Hirova şi Tabăra. Un loc aparte tarea turismului rural, al rutelor care ar include şi ocupă motivele şi reprezentările antropomorfe, de mănăstirile plasate în afara traseului principal, de preferinţă, feminine, precum, spre exemplu, covorul unde, respectiv, ar fi un suport fi nanciar pentru în- de dimensiuni mari de la Mănăstirea Ţipova. Fără a treţinerea comunităţii monahale. deţine portrete individualizate, chipurile oamenilor Covorul tradiţional moldovenesc rămâne o par- te indispensabilă a patrimoniului cultural naţional. 33 Condraticova L., Covoarele tradiţionale din colecţia mănăs- tirilor moldoveneşti – parte a patrimoniului naţional. În: Patri- Mai cu seamă piesele lucrate în cadrul comunităţilor moniul bisericesc – recuperarea trecutului. Rezumatele confe- monahale, care necesită maximă protejare, păstrare rinţei naţionale din 5 mai 2012. Chişinău, 2012, p. 18-20. şi valorifi care.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 169 Akademos

INSTRUMENTELE treg cuprinsul carpato-dunărean, în care se include fără excepţie şi cel est-prutean. MUZICALE ÎN VIAŢA Se ştie că la începuturile creştinătăţii fi ecare MĂNĂSTIRILOR adept era chemat la slujbe personal, la ora şi locul stabilit. Mai târziu, se bătea la uşile credincioşilor cu ciocănele de lemn, îndemnându-i astfel să vină Dr. Victor GHILAŞ la slujbe. Apoi se bătea într-un lemn special lucrat, printre casele creştinilor sau din turla bisericii. MUSICAL INSTRUMENTS IN THE MONASTE- Instrumentul utilizat în asemenea scopuri s-a RIES numit „toacă”. Organologii au atestat-o documen- This study addresses a topic related to the usage tar încă în secolul al IV-lea. Sfântul Sofronie din of musical instruments in the practice of Orthodox Ierusalim a numit toaca „trâmbiţă a îngerilor”. Obi- Christian monasteries, which is a less researched to- ceiul de chemare la slujbe prin lovire cu ciocanul pic in the literature. Generally, the Byzantine musical într-o scândură numită „Sfi ntele Lemne Sunătoare” art is essentially based on voice. However, in some cases, the Orthodox Christianity employes in its re- este menţionat şi în actele celui de-al Şaptelea Sinod ligious practices two musical instruments: chop and Ecumenic de la Niceea în anul 787. bells. In the monasteries within the Romanian space, În conformitate cu tradiţia creştină, acest instru- including in the Republic of Moldova, these musical ment din clasa autofonelor percutate este confecţio- instruments are still employed for special functions, nat din lemn de paltin sau de cireş, alteori din fag, with a specifi c repertoire, which is associated with în funcţie de rezonanţa dorită, iar ciocănelele se fac the oral creation, falling within the category of mo- din lemn de esenţă tare (salcâm, corn, carpen ş.a.). În nastery folklore. anumite cazuri, corpul lui poate fi construit dintr-o placă groasă de fi er curbată, ea fi ind acţionată cu unul În plan general, arta muzicală bizantină în esenţă sau două ciocănaşe. Toaca de lemn este, de obicei, de este de natură vocală, cântul în creştinătatea răsări- două tipuri: una fi xă agăţată de un suport şi alta porta- teană fi ind executat pe texte narative. Dacă Biserica bilă (cu aceasta din urmă se înconjoară biserica). Catolică apuseană, pentru a sensibiliza artistic şi cul- În viaţa monahală autohtonă, toaca se bate pe tot tural credincioşii, acceptă încă din secolul al VIII-lea parcursul anului, vestind începutul Sfi ntei Liturghii, orga în procesiuni religioase, centrând astfel muzica al celor Şapte Laude Bisericeşti şi al unor Ierurgii. liturgică pe o intonare apropiată de cea laică, cântarea Bătaia în toacă se face în anumite ritmuri şi cu mai din slujbele ortodoxe este exclusiv vocală. multe rosturi. La mănăstiri, semnalizarea fonică din După cum argumentează unii reprezentanţi ai toaca mică de lemn, numită şi „toaca mobilă”, se face Bisericii Răsăritului, absenţa instrumentelor din se- de către călugări sau călugăriţe. În momentul când cundarea (acompanierea) cântării ar putea fi expli- se toacă, instrumentul este ţinut de mijloc cu mâna stângă, iar cu cea dreaptă se bate în el cu un ciocănaş, cată prin faptul că, în actul intonării textului religios, înconjurând biserica pe partea dreaptă. În fi ecare la- omul nu trebuie să fi e spectator pasiv sau indiferent. tură a bisericii se face câte o oprire şi trei metanii. El este îndatorat să aibă o relaţie personală cu conţi- Când bate toaca, creştinul rosteşte rugăciunea nutul muzicii interpretate. lui Iisus Hristos, numită Rugăciunea minţii şi a ini- O altă explicaţie ce motivează lipsa instrumen- mii. Dacă toaca portabilă se bate cu o singură mână, telor din Biserica Ortodoxă ar fi aceea că individul toaca fi xă se bate cu ambele mâini, fi ind instalată în nu învaţă un text oarecare în cântare, ci adevăruri clopotniţă sau în curtea bisericii şi se bate separat de credinţă, care îl pot feri de rătăcire în lume. To- sau împreună cu clopotul. tuşi, în anumite împrejurări, cultul creştin ortodox Linia melodică generată (de altfel, una elementa- utilizează instrumentele muzicale în practicile sale ră) este rezultatul percuţiei ritmice. Resursele sonore religioase. Unicele „aparate sonore” acceptate de sunt modeste, ele coroborând în funcţie de punctul Biserica Răsăritului sunt toaca şi clopotele, ambele de contact în momentul lovirii. Pentru a avea repere având iniţial rolul de a anunţa începutul slujbei şi de sonore de înălţime diferită, suprafaţa plăcii de lemn a chema credincioşii la biserică, funcţii menţinute, sau metal este percutată în locuri diferite, astfel încât alături de altele noi, până în zilele noastre. se pot obţine sunete cu înălţimi variate. Toaca este un instrument muzical de percuţie Toaca de metal, numită „tochiţa”, se bate în mo- idiofon, cunoscut din cele mai îndepărtate timpuri mente speciale ale Sfi ntei Liturghii şi anume, când în ţările ortodoxe. Aceasta a fost utilizată ulterior, se cântă „Ceea ce eşti mai cinstită...” şi Axionul. Ea cu preponderenţă, în lăcaşurile mănăstireşti din în- se mai bate la anumite sărbători mari, cum este Învi-

170 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Patrimoniu bisericesc erea, împreună cu clopotele, iar toaca de lemn nu se luare aminte, de păzire a minţii, de a nu intra în is- bate între Joia Mare şi noaptea Sfi ntei Învieri, când pită), celebrarea exorcismului; ceremonială, având bătaia clopotelor este înlocuită cu sunetul lin al toa- drept scop marcarea momentului procesiunii religi- cei de fi er, amintind de cuiele care au fost bătute în oase, purifi carea sufl etească, chemarea la biserică; mâinile şi picioarele lui Iisus Hristos la Răstignirea ludică, în scop educativ, formativ; de semnalizare în Lui. Toaca de lemn în asemenea situaţii nu se bate. scop de anunţ ş.a. În cadrul monastic de la noi, funcţionalitatea toa- Cercetările de dată recentă vin să demonstreze cei rămâne a fi una pluridimensională. Pornind de la că utilizarea toacei în cadrul ceremonialului creştin practica muzicală a călugărilor şi/sau călugăriţelor de ortodox ofi ciat la mănăstiri are o motivaţie prepon- la mănăstiri, se poate constata că obiectul sonor de derent practică (anunţarea slujbelor, a momentelor referinţă funcţionează în mediul monahal, mesajul rugăciunii de obşte, chemarea la rugăciune, la co- emis poartă un caracter religios, cadrul de manifes- muniunea obştii cu Dumnezeu, delimitarea spaţiu- tare fi ind cel liturgic. Ocaziile sau momentele când lui sacru de cel cotidian, marcarea trecerii de la ac- toaca se produce sunt dintre cele mai diverse. tivitatea cotidiană la cea sacrală, realizarea trecerii Glasul toacei poate fi auzit zilnic înainte de de la timpul cotidian la cel sacru); simbolică (repre- Ceasul IX, Vecernie, Pavecerniţă, Utrenie, Litur- zentarea unor momente de semnifi caţie teologică şi ghie sau în timpul Utreniei, la Cântarea a VI-a şi a doctrinară din istoria mântuirii omenirii, de crucifi - IX-a, a Ceasului VI, a Liturghiei, la citirea Sfi ntei Li- carea lui Iisus Hristos); duhovnicească (chemarea la turghii, la Axion; la ierurgii cu ocazia ofi cierii unor austeritate, la sacrifi ciu, la dăruire de sine, la înfrân- procesiuni funebre (Prohodul Domnului, Prohodul gerea voinţei, la o trăire autentică în duhul ortodoxi- Maicii Domnului, ale călugărilor), de ploaie, la sfi n- ei) [1]. Semnalele de toacă, în mare parte de natură ţirea bisericii, când se iese cu Sfi ntele moaşte ş.a.; improvizatorică maximă, sunt executate în tiparele la sărbători sâmbătă seara şi duminică dimineaţa, la ritmicii prozodice a muzicii bizantine. Laudele mici (Ceasul IX, Pavecerniţa, Miezonoptica Arta sonoră de toacă este percepută, preluată, ş.a.), la Laudele mari (Vecernie, Utrenie, Liturghie), transmisă şi perpetuată de la un tocaş la altul, se aso- în Săptămâna Luminată; ocazional la Florii, la ciază cu caracterul creaţiei orale, încadrându-se în deplasarea la masă cu obştea după Liturghie în prima categoria folclorului monahal. Sub aspect general, zi de Crăciun şi de Paşte, în ziua hramului mănăsti- repertoriul de toacă apare ca un complex de limbaje, rii, în Săptămâna Patimilor (la Liturghie, Vecernie), muzical, verbal, gestic, simbolic, ce se întrepătrund, de Rusalii (la Liturghie) ş.a. Generalizând experi- se infl uenţează şi contribuie în ansamblul lor la rea- enţa de aplicare în viaţa monahală a semnalelor de lizarea funcţiei cu care este investit în cultul liturgic toacă, se pot deduce funcţiile de bază ale acestora şi creştin ortodox. Toaca nu se reduce la un simplu sem- anume: cea liturgică, având drept scop chemarea la nal muzical, ci este un act liturgic complex. Semnale- rugăciune, stimularea stării de priveghere (adică de le liturgice de toacă se constituie, astfel, într-un gen

Clopot. Mănăstirea Sfântul Vasile cel Semnale de toacă executate de părintele Pahomie. Mănăstirea Mare, Cuizăuca, 2012. (Foto: V. Ghilaş) Înălţarea Domnului, Hârjauca, 2012. (Foto: V. Ghilaş)

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 171 Akademos distinct în tradiţia orală românească, fi ind delimitat gă gamă de nuanţe sonore coloristice, realizându-se în plan funcţional, organologic şi structural [2]. sonorităţi polifonice cu caracter evocator, încântător, În Republica Moldova, la etapa actuală, acest de mare solemnitate. Având o pronunţată funcţie li- instrument muzical este utilizat în practica vieţii turgică, sunetul clopotului infl uenţează sentimentele, monahale la mănăstirile Briceni, Frumoasa, Hâncu, stimulează trezvia şi buna dispoziţie umană. Se con- Hârbovăţ, Noul Neamţ, Pripiceni, Rudi, Saharna, sideră că o persoană are posibilitatea să-şi defi nească Ţigăneşti, Ţipova. starea sufl etească prin percepţia sunetului de clopot. Clopotul este un alt aparat sonor utilizat pe larg După cum există o ordine canonică de bătut toa- în practica religioasă, cu pronunţate funcţii liturgice ca, în viaţa cotidiană a mănăstirilor există o rânduia- în aşezămintele ecleziastice, el fi ind introdus, ca şi lă bine defi nită de bătut clopotele, actul sonor fi ind clopotniţa, în primul mileniu al creştinismului. În precedat de facerea a trei metanii. Clopotele se bat Biserica din Vechiul Testament – Templul din Ieru- la diverse momente din timpul unei zile liturgice, salim – credincioşii erau chemaţi la slujbă cu trâm- fi e în ansamblu cu toaca (de lemn, din metal, toaca biţe. Primul clopot care îi chema la slujbă pe creştini mare), dar, de regulă, după semnalele acesteia, fi e a apărut în Europa de Vest, la începutul secolului al singure. O asemenea combinaţie amplifi că volumul VII-lea, pe timpul Papei de la Roma, Savinian, ca în şi efectul sonor, creând o atmosferă ceremonioasă. secolele VII-IX să fi e folosit în slujbele religioase Ca şi în cazul toacei, percutarea clopotelor se ale creştinilor. În est, în biserica greacă, clopotul a produce la începutul Sfi ntei Liturghii, la începutul început să fi e folosit în secolul al IX-lea. ofi cierii altor slujbe importante, la unele momen- Sunetul clopotului este solemn, infl uenţând senti- te de seamă din cadrul acestora, la slujba de seară, mentele şi stările creştinilor. Se ştie că un clopot bun, la miezul nopţii, de dimineaţă, la unele rugăciuni la lovire, trebuie să scoată un sunet melodios, prelung, speciale de sfi nţire numite ierurgii. Alte momente la cu un timbru clar, majestuos, sărbătoresc, încărcat de care este solicitată sonoritatea clopotelor ţin de mar- componente armonice. Acesta poate fi asemuit unui carea anumitor evenimente din viaţa obştii monaha- instrument muzical ce produce cinci note deodată: le: moartea unui călugăr, când ele sună prelung, rar una fundamentală şi patru sunete armonice. şi tânguios; în caz de incendii, calamităţi naturale Aparat sonor cu predilecţie ritmic, clopotul – sau de alte evenimente deosebite, când ele bat pre- apanaj al cultului religios şi simbol al anunţurilor cipitat şi alarmant. solemne – cu glasul său specifi c reprezintă liantul Rezumând, se poate afi rma că rostul campano- emoţional cu sacralitatea, precedând un eveniment logic al dangătului de clopot în mediul de care ne de interes general. Prin timbrul sunetului său grav şi ocupăm este următorul: chemarea credincioşilor la amplu, prin armonia fonică se impune în viaţa co- slujbele religioase, exprimarea bucuriei triumfătoa- munitară ca un semn al legăturii dintre individ şi re a Bisericii şi a esenţei slujbelor sale divine, înşti- lume, al comunicării dintre cer şi pământ, inducând inţarea celor care nu sunt în biserică despre momen- o stare meditativă. tele importante ale slujbelor ş.a. Actualmente, toate Ca semn cultural, simbolismul clopotului în spi- mănăstirile din Republica Moldova au clopote. ritualitatea de la noi este legat, mai curând, de per- Contribuţia majoră a slujitorilor lăcaşurilor mo- ceperea sunetului produs, asociindu-se „vibraţiei pri- nastice din Moldova din stânga Prutului s-a exprimat mordiale, revelaţiei divine, glasului transcendenţei, prin protejarea fundamentelor tradiţiei muzicale bi- armoniei, chemării la meditaţie şi la supunerea faţă zantine pe pământ basarabean, de la dimensiunea ei de imperativele divine” [3]. În viaţa de obşte a mă- doxologică, de înălţare duhovnicească, până la valo- năstirilor din stânga Prutului, sunetul clopotelor este rifi carea cântării bizantine în articulare românească folosit, practic, cotidian pentru chemarea călugărilor şi promovarea melosului asociat sincretic cu rugăciu- la slujbele religioase, pentru informarea credincio- nea, având ca fi nalitate regenerarea spirituală. şilor despre momentele importante ale slujbelor. În zilele marilor sărbători creştine sunetele clopotelor Bibliografi e 1. Cristescu Constanţa, O problemă de funcţionalita- amintesc, solemn, de mântuire prin Fiul Lui Dum- te. În: Anuarul Institutului de Etnografi e şi Folclor „Con- nezeu, Mântuitorul. În aceste zile clopotul vesteşte stantin Brăiloiu”. Serie nouă. Tom 5. Bucureşti: Editura triumful vieţii veşnice asupra morţii şi nesfârşita bu- Academiei Române, 1994, p.157-158. curie de viaţă din Împărăţia lui Dumnezeu. 2. Cristescu Constanţa, Chemări de toacă. Reperto- Ca şi sunetul unui clopot de biserica, cel utilizat riul românesc. Monografi e, tipologie şi antologie muzi- în cadrul monastic are ceva profund solemn în dan- cală. Bucureşti: Editura Academiei Române, 1999, p.27. gătul său, iar atunci când există mai multe clopote, 3. Evseev Ivan, Dicţionar de simboluri şi arhetipuri prin armonizarea unora cu altele, se obţine o întrea- culturale. Timişoara: Editura „Amarcord”, 1994, p.42.

172 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Ştiinţa literaturii

ANDREI ŢURCANU: ţinte false, cu efect de moment caută el, şi nu împuş- cături (spectaculoase) cu tunul în vrăbii sunt poezi- VERTICALITATEA ile, articolele sale de critică literară sau de analiză a DEMERSULUI proceselor politice din Republica Moldova. Autorul surprinde mereu problemele realităţilor noastre în PUBLICISTIC punctele lor nevralgice, merge direct, cu precizia bisturiului chirurgical, la rădăcina răului social, po- Dr. hab. Alexandru BURLACU litic sau... literar. De altfel, o delimitare a acestora în segmente deosebite de realitate nici nu se prea Apariţia în prestigioasa colecţie „Opera omnia” face în creaţia sa. Literatura, inclusiv poezia pe care a editurii „TipoMoldova” a antologiei lui Andrei o scrie, ca şi politica ori ca alte genuri de activitate Ţurcanu „Interior în roşu aprins”, Iaşi, 2012, (506 umană, socială, toate converg în scrisul lui Andrei p.) este un bun prilej să ne aplecăm încă o dată asu- Ţurcanu spre un sens adânc de destin istoric comun, pra creaţiei polifonice şi, cu trecerea anilor, tot mai de adevăr care ne priveşte pe toţi, pe cei de ieri şi de incitantă a acestui „poet uriaş” (vorba lui Adrian azi, dar mai ales pe cei de mâine. Demersul publi- Dinu Rachieru) şi publicist redutabil. Titlul, neo- cistic al acestei opere, în care colcăie o mare durere bişnuit şi sugestiv, era anunţat în 1983 de regretatul colectivă, este unul de verticalitate şi de adâncime, Gh. Malarciuc în prefaţa la prima carte de critică a nu ţine de autosufi cienţă şi reclamă ieftină. El nu ca- lui Andrei Ţurcanu, „Martor ocular”. Dar culegerea ută să zgăndăre orgolii şi să gâdile vanităţi, nu me- de versuri semnalată va apare abia în 1988 şi se va najează cu ipocrizie şi nu trece cu vederea nimic şi numi „Cămaşa lui Nessos”. După „Cămaşa lui Nes- pe nimeni, fi ind un autor care refuză cu îndărătnicie sos” a urmat o bogată activitate politică, dublată, în să stea sprijinit cum spune chiar dânsul „în coada paralel, de volume de critică literară, eseuri şi poe- oii” şi să plângă „în găleata cu lapte”. Creaţia sa zie, defi nitorii pentru constituirea unei biografi i li- nu se limitează la ridicole lamentaţii, la intermina- terare fascinante: „Bunul simţ”(1996), „Sabatul sau bile oh-uri şi ah-uri fără obiect şi fără adresă, care noaptea vrăjitoarelor politicii moldoveneşti” (2000), ar putea să sensibilizeze un cititor mai de suprafaţă, „Elegii pentru mintea cea de pe urmă” (2000), „Des- dar să lase într-o parte maladiile endemice ale rea- tin întors” (2005), „Iisus prin mirişti” (2006), „Estu- lităţilor noastre şi, mai ales, adevăratele lor cauze. ar” (2008), „Plânsul centaurului” (2008). „Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face Am vrea mai întâi să facem o remarcă de ordin liberi”. Acest citat din Evanghelia lui Ioan, pus în general. Orice gen ar profesa Andrei Ţurcanu, din- fruntea „Sabatului”, este concludent prin mesajul colo de ardenţa unui temperament total angajat în său de program al unei opere întregi. Caracteristic ceea ce scrie şi de un spirit analitic, lucid şi tăios, în în acelaşi sens este şi poemul-autoportret „Andrei toate se resimte puternic consecvenţa unei concep- Ţurcanu”, din care am să citez câteva versuri: ţii civice de ansamblu şi o constantă intransigenţă În fond, cine este el şi care-i sunt meritele, şi verticalitate morală. În aceste calităţi defi nitorii dacă singur nu-şi arogă niciunul? el continuă în literatură, credem noi, tradiţia unui Printre merituoşii, marii patrioţi ai acestei fâşii de Vasile Coroban, despre care, de altfel a şi scris un pământ, studiu, „Vasile Coroban – un justiţiar într-o lume gata oricând să-şi rostească de la orice tribună dis- cursul de jertfă, a arbitrarului”, şi poezia antologică „Moşneagul”. nu se vede (şi nici el, personal, nu se recunoaşte); Semnifi cativ e, dincolo de caracteristicile precise nu este nici sfânt, e plin de păcate, şi memorabile ale redutabilului luptător şi spirit in- şi, dacă nu ar avea obligaţiuni sociale, în genunchi conformist, accentul pus pe acţiunea sa civică justi- s-ar duce ţiară, pe efortul tenace de readucere a literaturii (şi până la Sfântul Mormânt, numai!) în albia fi rească a lucrurilor, pe miza aces- pentru liniştirea sufl etului şi apropierea de Domnul, tuia pe adevăratele valori şi esenţe ale neamului („a fi reşte, păstrat rădăcinile sfi nte”). E un „program” de anga- nu ca să ia vreo medalie. jament literar şi luări de atitudine tranşante, pe care Nu are inimă-n piept, ci un pietroi necioplit, îl descoperim şi în ceea ce scrie Andrei Ţurcanu, fi e altfel de unde atâta insensibilitate la el că e vorba de poezie, de critică literară sau de pu- faţă de vorba meşteşugită frumos blicistică. Tot aici se cade să mai adăugăm şi faptul care pe iştilalţi ne înduioşează până la lacrimi? că intervenţiile sale, lirice, critice sau jurnalistice, Şi de unde atâta încăpâţânare de a desfi inţa cu o vor- au întotdeauna proba unui adevăr fundamental. Nu bă de duh

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 173 Akademos

pe oricine care încearcă marea cu degetul, Andrei Ţurcanu, şi-a găsit în persoana sa o antenă că-i „om de cultură”, că-i „dat cu politica” de recepţie perfectă. De altfel, autorul ne oferă un ori e un tura-vura care fl uieră vânt şi ploaie nu-adu- exemplu viu, excepţional, de funcţionare a acestui ce?... „dialog” dintre eul său devenit „cutie de rezonanţă” Şi de ce se înverşunează până la vomă şi nu gustă, şi datele fundamentale ale fi inţării noastre. E vorba împreună cu toţi, de poezia „Claca lui Dumnezeu”, analizată pe larg poşirca servită cu frunze de varză, umorul cam clăpăug al lui Urschi de Vladimir Beşleagă (Andrei Ţurcanu: imperativul şi cuvântările patriotice după şapte pahare?... tragic al lucidităţii, în: Metaliteratură, 2008, nr.1-2, Nu are inimă-n el, şi nici merite deosebite nu are, pp. 44-84), pe care aş vrea s-o citez integral tocmai doar nişte ochi care fi xează cu necruţare prin reprezentativitatea modelului de dialog exis- tot ce-i diform şi urât printre noi, tenţial caracteristic pentru scrisul acestui autor: are un creier ca un bisturiu în stare să despice fi rul Tatăl meu frate-i mai mult c-un prigor în patru ţipând între maluri de toamnă. Mereu şi doi plămâni care, în loc de aer, trag fără oprire cu gândul la Oderul clocotitor: din pâcla mizeriei, din norii grei ai suferinţei care – Acolo a fost claca lui Dumnezeu. ne ţine, din ceţurile groase ale minciunii şi din reziduurile Acolo a fost claca lui Dumnezeu. prostiei, La Odra, în noapte, sub ploaie de-obuze apoi aruncă afară, tot fără oprire, sacadat, ţărani din Moldova – fragil minereu – ca tirul unei baterii de artilerie, cu singurul scut – un „mamă-ă-ă” pe buze. salve de adevăr. Şi râul acela de sânge-nsetat Asupra acestui aspect al creaţiei lui Andrei şi tinerii, Doamne, fl ăcăi de la coase Ţurcanu s-au aplecat pe îndelete critici precum Ion din moarte pre moarte călcând tremurat Ciocanu ( Poetice salve de adevăr trase de Andrei c-un soare în creştet, cu bruma în oase: Ţurcanu, în: „Dincolo de literă”, Editura Augusta, Ion, Neculae, Ifrim, Pintilie 2002, pp.150–155) şi Theodor Codreanu ( Andrei Gheorghe, Arion, Dumitru, Andrei Ţurcanu – luciditate şi tragism, „Viaţa Româneas- Petre, Grigore, Vasile, Ilie... că”, 2002, nr. 8–9, pp. 220 – 224). Ambii au remar- Şi cumpăna sorţii în cuiul de tei. cat că paradigma adevărului ţine la autorul dat de „o conştiinţă tragică” (Th. Codreanu). Adevărul Memoria, tată, se-mbracă pe trup pus în lumină de el stă pe muchia dintre fi inţare şi cămaşă în fl ăcări. „Opreşte-l!” – mă-ndeamnă o lacrimă să-l întrerup. nonfi inţare, la limita unor rupturi interioare trăite Dar gura o ia înainte: „Vorbeşte”. cu intensitatea unui destin naţional fracturat, a unui „destin întors”. De aceea patosul operei sale este Tatăl meu frate-i mai mult c-un prigor unul care refuză din start jocul facil, bagatela, meta- pribeag pe sub brazde în toamnă. E greu fora comună, efuziunile banale, ţintind trăirea tota- o viaţă-ntre maluri să fi i zburător. lă, intransigenţa şi combustia absolută. Admiraţia sa „Acolo a fost claca lui Dumnezeu...” este una de adeziune deplină, iar ironia, de obicei, Cum bine se poate de observat din acest exem- e corozivă, nimicitoare, fără drept de apel. „Aurea plu, patosul publicistic se ridică, prin ardenţa senti- mediocritas” nu-şi are locul în această viziune a ati- mentului şi tragismul viziunii, la înălţimea unei ati- tudinilor şi a simţirii extreme: „O ploaie aşteptăm, tudini de viaţă fundamentale cu certe transcendenţe o ploaie, să tune/ Ilie proorocul şi sǎ ne răzbune/ de în ontologic. Fie că parcurge, ca un martor lucid şi jegul ce-acoperă ţara, norocul./ Să zburde, să zburde incoruptibil, „noaptea vrăjitoarelor politicii moldo- în noi inorogul!...// – O ploaie, o ploaie! Să vină pro- veneşti”, fi e că face o radiografi e a „cobaiului” din orocul!/ În gură – zăbala, în limbă-i cârciocul./ Din noi („Jumătate-n stea, jumătate-n trup/ jumătate om, strane se-înalţă cântări cepelege,/ Ilie le-aude şi nu jumătate lup// jumătate somn, jumătate-ndemn/ ju- le-nţelege.” Probleme de limbă şi alfabet, chestiuni mătate pom, jumătate lemn”), fi e că analizează atent de educaţie sau de morală, subiecte ce ţin de politi- şi migălos felul cum „salierismul” poate deveni „o ca imediată sau de consecinţele ei geopolitice, feno- politică literară sau un popor se transformă într-o mene literare prin care se relevă procese sociale şi mulţime de „captivi ai semianalfabetismului”, scri- istorice, simboluri ale unei ţări „vraişte”, toate sunt sul lui Andrei Ţurcanu se ţine constant de o nestră- văzute şi prezentate cu puterea unei arderi interioare mutată linie diriguitoare. Din dedesubturile poeziei, supreme. „Celula suferindă” a neamului, ca să folo- criticii şi jurnalisticii sale literare străbate mereu un sim metafora extraordinară din titlul unui eseu al lui sentiment unic al dreptăţii şi adevărului.

174 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Arte plastice

IURIE MATEI: GRAVITAŢIE ÎNTRE LUMEA VISULUI ŞI REALITATEA OBIECTIVĂ

Dr. hab. Constantin I. CIOBANU

Pictorul, scenograful, desenatorul şi – într-un sens mai larg – omul de cultură Iurie Matei apar- ţine generaţiei de artişti plastici basarabeni formaţi la fi nele anilor optzeci – începutul anilor nouăzeci. Iurie MATEI El a ales o cale de afi rmare în artă prin mijloacele oferite de cercetarea aprofundată a particularităţilor Născut pe 11 martie 1968 în comuna Cazangic, fi gurative ale realităţii. Or, trebuie să recunoaştem r-nul Leova. că această cale este puţin populara în ziua de azi (în A studiat la Şcoala de pictură pentru copii din speţă la tinerii noştri artişti plastici). oraşul Leova (1981-1983), la Colegiul Republican de Lumea visului şi realitatea obiectivă – aceştia Arte Plastice „A. Plămădeală” (1983-1987), în 1995 absolveşte Institutul de Stat de Arte, Facultatea Arte sunt cei doi poli între care gravitează opţiunile plas- Plastice. tice ale pictorului. Coordonatele spaţiului oniric, S-a produs cu zeci de expoziţii personale, construite de fantezia lui Iurie Matei sunt, de fapt, republicane şi participări la expoziţii internaţionale coordonatele unui imens eşichier, ale unei nelimi- reprezentative. Lucrările lui se afl ă în colecţii particulare tate table de şah, cu câmpuri albe sau negre, roşii din Canada, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, Israel, sau cafenii, câmpuri în care se desfăşoară o dramă Norvegia, Olanda, România, Republica Moldova, ludică – ca aspect şi travestisment –, dar dureros de Ucraina, Spania, Statele Unite ale Americii etc. Pentru creaţia sa valoroasă i s-au acordat un şir de reală prin tragismul şi autenticitatea sentimentelor distincţii şi premii: Setul de medalii Mihai Eminescu, generate. În cazul când eşichierul lipseşte, locul i-l oferite de Moldova Nord Bank; Premiul pentru ocupă apa – Marea sau Oceanul, aceste însemne ale Tineret, oferit de Primăria Municipiului Chişinău; stihiei, ale materiei încă informe – ce-şi aşteaptă re- Medalia Mihai Viteazul, oferită de Consiliul Judeţean plămădirea în imagini. Visul şi apa, această îmbina- Prahova, România; Premiul pentru scenografi e, oferit re de noţiuni ce aminteşte de celebra lucrare Apa şi de Uniunea Teatrală din Moldova. visul a lui Gaston Bachelard, sunt încă două teme Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova şi Cetăţean de Onoare al satului predilecte în creaţia lui Iurie Matei. Alt motiv pre- de baştină. dilect îl constituie masca, – acea mască care – pe de Lucrarea sa „Arborele veşniciei”, a intrat în 2012 o parte – ascunde, iar – pe de altă parte – dezvăluie în patrimoniul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. identitatea personajului. Tablourile pictorului – fi ind suprarealiste prin Bun cunoscător al acestor noi posibilităţi oferi- conjugarea oniricului cu realul, prin girul acordat te de paradigma postmodernă în artele plastice, bun unor imagini-cheie din istoria mondială a artelor, desenator şi componist, interpret temerar şi ironic al prin gramatica plastică utilizată – exploatează cu unor motive de kitsch sau bufonadă (în special la ni- succes transtextualitatea citatului şi se înscriu integ- velul detaliului sugestiv) talentatul şi experimenta- tul artist chişinăuian se afl ă în posesia unui impună- ral în actuala paradigmă postmodernă. După cum tor arsenal de mijloace plastice pe care le foloseşte remarca just acum ceva timp Magda Cârneci în car- cu precauţie, evitând atât epatajul „de moment” al tea ei întitulată Arta anilor ’80 – Texte despre post- unor destăinuiri instantanee cât şi opţiunea anostă a modernism: „O enormă însumare de citate vizuale unui hiperrealism întârziat sau al unui sociologism de toate soiurile şi de comentarii ale comentariilor de conjunctură. Realizată în mare parte în ultimele vizuale, pare să prefacă materialul istoriei artelor, două decenii, opera lui Iurie Matei demonstrează o stilurilor şi gusturilor într-un depozit de obiecte gă- incontestabilă profunzime, o responsabilitate auten- site, într-un zăcământ de materie primă disponibil tică faţă de imperativele meseriei, o măiestrie artis- unor refolosiri şi permutări nelimitate”. tică şi o abnegaţie demne de invidiat.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 175 Akademos

Iurie Matei. Dedicaţie vecinei lui Richard Wagner. Iurie Matei. Napoleon la porţile Babilonului. 2009, ulei/pânză, 75x60 cm. 2008, ulei/pânză, 75x60 cm. „Rigurozitatea şi virtuozitatea cu care pictorul „În opera sa se autoafi rmă acel curent în arta mânuieşte infi nitele posibilităţi de exprimare plastică contemporana, artă ce iese din criza postmodernis- face ca din lucrările sale să se desprindă un întreg mului, care simte acut în calitate de fundament tradiţia. univers. Opera lui Iurie Matei s-a dezvoltat în spaţiul Care anume? Cea latină. Creaţia sa este un pas extrem naţional al ţării sale şi s-a integrat fără echivoc în de important ce ne arată nouă, spectatorilor, în ce spaţiul universal al artei contemporane. Ea este şi va direcţie merge pictura europeană după disensiunile, rămâne însă o evocare permanentă a datelor esenţiale oscilaţiile postmodernismului.” ale unui spaţiu numit mereu ACASĂ.” Ludmila Saulenco Eugenia Florescu profesor de istoria artelor, Ucraina critic de artă, România „Este un pictor foarte cult şi evident a făcut o serioasă scoală, înainte de însuşirea unor stiluri mai moderne. Însumează în sine nişte tradiţii înalte, totodată introducând momente stilistice personale. Pictorul Iurie Matei păşeşte cu succes în secolul XXI.” Irina Gorbaciova critic de artă, Ucraina

Iurie Matei. Portretul actriţei Ana Bunescu. Iurie Matei. Scorcio dell’Anfi teatro. Lucca. Italia. 2007, ulei/pânză,75x60 cm. 2007, ulei/pânză, 60x75 cm.

176 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Arte plastice

Iurie Matei. Amintiri din copilărie (diptic). Iurie Matei. Rugă pentru încetarea luptei între sufl et 2011, ulei/pânză, 50x60 cm. şi trup. 1994, ulei/pânză, 100x90 cm.

„Iurie Matei este bântuit şi adesea copleşit de temperament necoagulat. A fi arlechin înseamnă să amintiri culturale, pentru care motivaţia, sursele realizezi cu bună ştiinţă viaţa ca pe un veşnic rol de sunt adesea uşor de depistat. Foarte puternică şi de compoziţie… necontestat este admiraţia pentru aceste surse. Uneori, Iurie Matei stăpâneşte detaliul anatomic, are această admiraţie acţionează ca un fi ltru delicat care uşurinţa desenului de atelier în perspectivă clasică, aduce din adâncuri alte experienţe culturale şi astfel, are îndrăzneala de a ataca în mod curent pânzele de într-un aparent pitoresc „peisaj olandez” transpare un mari dimensiuni, ceea ce înseamnă stăpânirea legilor Vermeer… Dar cel mai adesea aceste amintiri cultu- compoziţiei, iar când motivaţia este puternică, rale se încheagă într-un glosar de termeni caracteristic părăseşte lumea „statuilor” vivante şi plonjează cu şi necesar dacă vrei să treci dincolo de fascinaţia deliciu înr-o baie de culori aproape expresionistă...” hiperrealismului profesat de Iurie Matei. Arlechinul Ruxandra Ionescu este personajul de teatru care vine din Commedia critic de artă, România dell’Arte, preluat de teatrul francez dein sec. XVIII, transfi gurat de Picasso în sec. XX, prelucrat de Corne- liu Baba. Este de fapt un bufon cu o existenţă hors le temps ale cărui spuse nu mai frizează neapărat înţelepciunea, ci mai curând sunt plângeri ale unui

Iurie Matei. Curiosul. 1997, ulei/pânză, 60x75 cm. Iurie Matei. Arlechin. 2003, ulei/pânză, 60x55 cm.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 177 Akademos

PRIMUL PREŞEDINTE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

Acad. Teodor FURDUI

Întreaga viaţă, activitate ştiinţifi că, pedagogică şi managerială a academicianului Iachim Grosul, pre- cum şi opera sa de cercetare istorică reprezintă un model de abnegaţie şi dăruire. El a stat la căpătâiul organizării domeniului ştiinţei în perioada postbelică, rămânând la timona lui până la 28 septembrie 1976, ziua în care a trecut în lumea celor drepţi. Prin fondarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei Iachim GROSUL şi desemnarea sa drept primul ei preşedinte, acad. (21.09.1912–28.09.1976) I. Grosul s-a realizat pe deplin ca savant şi organi- zator talentat al ştiinţei autohtone, căreia i-a dedicat blocul Institutului de Chimie (1965), blocul ştiinţe- circa treizeci de ani de viaţă. A depus un efort uri- lor matematice şi fi zice (1970) şi blocul ştiinţelor aş nu numai pentru lansarea, ci şi pentru afi rmarea biologice (1973). În 1972 au început lucrările de Academiei. construire şi amenajare a noului teritoriu al Grădinii Contribuţia acad. I. Grosul la dezvoltarea ştiin- Botanice, amplasat la sud-est de cartierul Botanica. ţei autohtone este bine cunoscută. Graţie eforturilor Indiscutabilă este contribuţia primului preşe- sale, a fost fi nalizat procesul de constituire a sferei dinte al AŞM I. Grosul la pregătirea şi promovarea cercetării şi inovării, a potenţialului ştiinţifi c uman. cadrelor ştiinţifi ce. De subliniat, că datorită efortu- S-a iniţiat procesul de substituire treptată a factorilor lui său au fost aleşi 27 de membri titulari şi 41 de extensivi de dezvoltare a ştiinţei cu cei intensivi. membri corespondenţi ai AŞM. El a creat o şcoală Despre activitatea lui organizatorică titani- ştiinţifi că de istorici, autoritatea căreia era efectiv că mărturisesc următoarele fapte. Către anul 1976, recunoscută în fosta URSS. numărul organizaţiilor ştiinţifi ce ale Academiei de În semn de recunoaştere a aportului său ştiinţifi c Ştiinţe a atins cifra 19, dintre care 10 institute (îm- şi managerial I.Grosul a fost ales membru corespon- preună cu Grădina Botanică), 8 secţii ştiinţifi ce şi dent al Academiei de Ştiinţe a fostei URSS, fi ind Staţiunea experimentală complexă. În cadrul Secţiei astfel primul şi singurul savant moldovean învred- de Ştiinţe matematice, fi zice şi tehnice funcţionau 3 nicit de un atare titlu. institute şi 2 secţii de cercetare (Institutul de Mate- Acad. I. Grosul a fost un preşedinte intelectual. matică cu Centrul de Calcul, Institutul de Geofi zică Era animat de sentimente patriotice în procesul de şi Geologie, Secţia de cibernetică energetică şi Secţia pregătire a cadrelor naţionale, în efortul său conti- de geografi e); în cadrul Secţiei de ştiinţe biologice şi nuu de susţinere a valorilor culturii naţionale, pen- chimice – 4 institute, 3 secţii ştiinţifi ce şi Staţiunea tru care nutrea un mare ataşament. În activitatea sa experimentală complexă (Institutul de Chimie, Insti- managerială de fi ecare zi a promovat un stil acade- tutul de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor, Institu- mic de factură democratică. Manifesta o stimă de- tul de Zoologie, Grădina Botanică, Secţia genetica osebită faţă de savanţi cu renume, dar şi pentru toţi plantelor, Secţia de microbiologie, Secţia de paleon- colaboratorii în curs de afi rmare. Era deschis, lipsit tologie şi stratigrafi e), iar în componenţa Secţiei de de orgoliu, cu toată lumea vorbea de la egal la egal. Ştiinţe sociale activau 3 institute şi 3 secţii (Institutul A fost o personalitate deosebită care, din păcate, n-a de Istorie, Institutul de Limbă şi Literatură, Institu- fost evaluată la justa-i valoare. tul de Economie, Secţia de fi lozofi e şi drept, Secţia Pentru toate calităţile, stările de spirit şi împlini- de etnografi e şi studiul artelor şi Secţia de informaţie rile sale, savantului, fondatorului şi primului preşe- ştiinţifi că în domeniul ştiinţelor sociale). dinte al AŞM, I. Grosu, se cuvine să-i păstrăm ima- În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de lucru, a ginea de-a pururi în memorie, să-l preţuim pentru demarat construirea complexului de clădiri pentru faptul că a fost un om de aleasă omenie, care şi-a instituţiile ştiinţifi ce şi a spaţiului locativ pentru co- consacrat viaţa şi cunoştinţele dezvoltării ştiinţei laboratorii Academiei („Orăşelul academic”) în car- autohtone, înfi inţării şi dezvoltării AŞM, pe care o tierul Telecentru. Ulterior, au fost date în exploatare considera mândria sa.

178 - nr. 4 (27), decembrie 2012 In memoriam

ГРОСУЛ цию. Защитил ее уже в эвакуации в начале 1944 г., а в сентябре того же года уже в должности дека- ЯКИМ СЕРГЕЕВИЧ – на объединенного Кишиневско-Тираспольского пединститута возвратился в Кишинев. Здесь, УЧЕНЫЙ, ОРГАНИЗАТОР вскоре после образования Кишиневского госу- НАУКИ, ЧЕЛОВЕК дарственного университета, он стал деканом историко-филологического факультета. (К 100-летию со дня В 1946 г., когда Кишинев еще лежал в руинах, рождения) Советское правительство приняло постановле- ние о создании Молдавской базы, преобразован- ной в 1949 г. в Молдавский филиал Академии Член-корреспондент АНМ наук СССР. Вскоре на должность заместителя, а Владимир ЦАРАНОВ затем и руководителя этих научных учреждений был приглашен Я. С. Гросул. На его плечи сра- Ученые Академии наук и научная обще- зу же легла многосложная в тех условиях работа ственность Республики Молдова 21 сентября по созданию необходимых материальных усло- с. г. отметили 100-летний юбилей со дня рожде- вий, формированию кадрового потенциала, ор- ния Я. С. Гросула, человека в высшей степени ганизации научного процесса и другие вопросы, незаурядного, о котором сама судьба позаботи- столь необходимые для создания и эффектив- лась o том, чтобы он находился в нужное вре- ного функционирования научного учреждения мя и в нужном месте для создания в нашем крае высокого уровня. Большую помощь в этом деле высшего научного учреждения – Академии наук ему оказывала Академия наук СССР, и прежде Молдавской республики. История знает немало всего, кадрами высокой квалификации. примеров, когда для реализации судьбоносных К немногим имевшимся в республике сра- общественных дел находилась адекватная лич- зу после войны научным работникам (химик ность. Скажем, после возникновения средне- Аблов, историки Березняков, Мохов, Руссев, векового Молдавского государства, оно на пер- лингвист Корлэтяну, географ Радул, гидробиолог вых исторических этапах своего развития очень Ярошенко и некоторые другие) по приглашению нуждалось в своем быстрейшем и окончатель- Я. С. Гросула в Молдавию приехали специали- ном становлении, укреплении и надежной за- сты высокой квалификации: генетик растений щите своих границ и т. д. Для этого нужна была Рыбин, энтомолог Принц, математик Андруна- достойная личность с твердой рукой и мудрой киевич, биолог Дикусар, ботаник Гейдеман, био- головой. И она нашлась в лице молдавского го- химик Арасимович, химики Лазурьевский, Ля- сподаря Стефана III, прозванного за свои дела ликов и др. Одновременно, начиная с 50-х годов, Великим (Штефан чел Маре), который, как об- для МССР в крупных научных центрах Москвы, разно заметил русский историк Н. М. Карамзин, Ленинграда, Киева, а также в самом Кишиневе «был удивлением государей и народов, с малы- готовились кадры молодых ученых, ставших за- ми средствами творя великое». Таких примеров тем известными. Среди них физики Всеволод и можно найти в разные времена. И наше не ис- Святослав Москаленко, Болога, Гицу, Радауцан, ключение. биолог Фурдуй, геолог Друмя, историк Советов, Я. С. Гросул был одаренной личностью. Его филологи Чиботару, Корбу, археолог Бырня и жизненные интересы и предназначения сли- др. лись в одно, совпав с периодом подготовки и К началу 60-х годов в Молдавском филиале создания Академии наук Молдавии. Способный АН СССР сформировался научный коллектив организатор, ему было суждено повести за со- из многоопытных и молодых исследователей. бой научное сообщество республики. В нем возникла, и это очень важно, творческая Он родился в крестьянской семье в селе Ка- среда, способствовавшая появлению в учрежде- рагаш Слободзейского района. С юных лет от- ниях Молдавского филиала АН СССР научных личался любознательностью, тягой к знаниям. школ. И в этом великая заслуга Я. С. Гросула, С отличием окончил школу, подготовительный который, выступая на различных авторитетных факультет (рабфак) для поступления в высшее форумах в АН СССР и в республике, не раз го- учебное заведение, исторический факультет Ти- ворил о необходимости создания Молдавской распольского педагогического института и был Академии наук. И она, по решению союзного оставлен в нем преподавателем. Здесь же он на- правительства, была создана и открыта 2 августа чал заниматься научным исследованием истории 1961 г. Осуществилась заветная мечта Я. С. Гро- родного края, готовить кандидатскую диссерта- сула – возросли и в Молдавии возможности для

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 179 Akademos

более масштабных и глубоких научных иссле- вклад в изучение социально-экономической дований, столь необходимых для развития всех истории Молдавии XIX в., являлся автором фун- сторон жизни республики. На первом же заседа- даментальных книг о крестьянах и крестьянской нии академии он был утвержден академиком и реформе в Бессарабии, ряда монографических был избран первым президентом Академии наук исследований по истории народного хозяйства, Молдавской ССР. историографии Молдавии, автономии Бесса- В новых условиях возросло количество науч- рабии в составе России, принимал активное ных учреждений и их подразделений, существен- участие в написании и публикации двухтомной но расширилась тематика исследований, увели- Истории Молдавской ССР (два издания), учеб- чилась численность научно-исследовательских ников для школ по истории республики и т. д. кадров. К приходу Я. С. Гросула в молдавский Его перу принадлежат около 400 публикаций. академический центр там трудилось всего лишь Вокруг Я. С. Гросула сформировалась на- 38 человек. К моменту же его кончины в конце учная школа его учеников, которые стали затем сентября 1976 г. в Академии наук МССР работа- видными учеными. Среди них академик И. Г. ло уже 3 тысячи человек. Будак, профессор М. П. Мунтян, доктор наук В. С конца 50-х годов в республике разверну- И. Жуков, кандидат наук И. А. Анцупов и др. За лось интенсивное промышленное строитель- весомый вклад в науку, в т. ч. и как крупный ее ство предприятий по производству приборов, организатор, Я. С. Гросул в 1966 г. был избран электротехники, тракторов, машин, глубоковод- членом-корреспондентом АН СССР. ных насосов, началось участие молдавских спе- Немало внимания он уделял общественной циалистов в космических программах СССР и деятельности в качестве депутата Верховного др. В связи с этим АН МССР стала больше обра- Совета СССР и Верховного Совета Молдав- щать внимания на развитие исследований в об- ской ССР, члена научно-редакционного совета ласти физики, в т. ч. полупроводников, техники, издательства «Советская энциклопедия», чле- электроэнергетики, на подготовку кадров в этих на Комитета по Ленинским премиям в области отраслях знаний. Я. С. Гросул внимательно ана- науки и техники при Совете Министров СССР, лизировал этот процесс, а также предложения на Высшей Аттестационной Комиссии СССР, воз- сей счет ученых Академии наук и всегда оказы- главлял общество «Знание» МССР, был главным вал им необходимую поддержку. редактором Молдавской энциклопедии и др. За Большое внимание президент Академии свою яркую деятельность он был отмечен выс- наук уделял укреплению и совершенствованию шими наградами и знаками отличия Советского научно-производственной базы научных учреж- Союза и Молдавской ССР. дений. В связи с этим был построен опытный Несколько слов об Я. С. Гросуле как человеке. завод в рамках академии. В 1973 г. на новой тер- Вне всякого сомнения, это была яркая личность ритории было начато строительство Ботаниче- с широким научным кругозором и высокой ду- ского сада, строились лабораторные корпуса для ховной культурой. Спокойный и скромный, до- институтов, общежития для аспирантов, жилые брожелательный и принципиальный, вниматель- дома для ученых, в которых они, и прежде всего ный к людям и демократичный. Он знал в лицо и молодые исследователи, очень нуждались. даже по имени едва ли не всех сотрудников ака- Во всех достижениях в развитии академи- демии. Это повышало расположение и уважение ческой науки в республике лежит огромный людей к нему, подкупало и поднимало настрое- повседневный труд Я. С. Гросула. Именно благо- ние людей, располагало их к творчеству. Говорю даря, в первую очередь, его стараниям неболь- об этом не понаслышке, ибо общался с ним еще шое в начале академическое учреждение пре- в бытность мою его студентом и дипломантом в вратилось в современную Академию наук с ком- Кишиневском госуниверситете, затем, когда он плексом эффективно развивавшихся научных был директором нашего Института истории и направлений и зрелым коллективом исследова- президентом Академии наук республики. телей. Успехи Академии в научных изысканиях За плодотворную и всестороннюю деятель- хорошо были известны не только в Молдавии и в ность на научном поприще Я. С. Гросула высоко Советском Союзе, но и далеко за их пределами. ценили крупнейшие деятели советской науки, Будучи постоянно загружен делами акаде- научная общественность. В день 100-летия со мии и общественной работой, Яким Сергеевич дня его рождения мы отдаем дань памяти и глу- всегда находил время для занятий собственны- бокого уважения этой яркой личности, так мно- ми научными исследованиями. Он внес весомый го сделавшей для нашей республики.

180 - nr. 4 (27), decembrie 2012 In memoriam

ACAD. IACHIM GROSUL: can al Facultăţii de Istorie şi Filologie al nou-createi Universităţi de Stat din Chişinău. Cunoscându-i-se CONTRIBUŢII autoritatea în mediul ştiinţifi co-pedagogic, Ia. Gro- LA ŞTIINŢA ISTORICĂ sul, pe drept, ar fi trebuit să devină primul ei rector, dar regimul totalitar comunist a preferat candidatura unui funcţionar docil, selectat la Moscova. Membru corespondent al AŞM Activitatea sa pedagogică Ia. Grosul a îmbinat-o Demir DRAGNEV cu cea ştiinţifi că, afi rmându-se în domeniul organi- zării ştiinţei şi a cercetării în problemele de istorie În istoria ştiinţei din Republica Moldova din pe- modernă a Basarabiei. rioada postbelică un loc de frunte îl ocupă Iachim Ştiinţei academice savantul Ia. Grosul i-a con- Grosul. Savant notoriu, el a condus procesul de con- sacrat ultimii 30 de ani ai vieţii sale. De la crearea stituire a ştiinţei academice din republică. Distins Bazei Ştiinţifi ce şi apoi a Filialei Moldoveneşti a istoric, a creat o şcoală ştiinţifi că de studiere a vie- Academiei de Ştiinţe a URSS (1946-1961), Ia. Gro- ţii săteşti din Basarabia din sec. al XIX-lea în baza sul a activat în calitate de vicepreşedinte, precum şi unui vast material documentar, arhivistic. A fost, de de preşedinte al acestei instituţii (1947-1961), diri- asemenea, primul profesor universitar care, în pa- jând procesul de organizare a ştiinţei academice şi ralel cu multe cursuri generale, a predat şi un curs de elaborare a direcţiilor ei prioritare de cercetare. special de istorie a Moldovei din epoca modernă. Este deosebit de valoroasă contribuţia sa la cre- Afi rmarea omului de ştiinţă Iachim Grosul s-a area în 1961 a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a datorat capacităţilor sale moştenite şi mediului în cărei inaugurare era mult timp amânată la Moscova care a activat. El a găsit calea spre colaborare cu din diferite motive. Ia. Grosul devine primul ei pre- savanţi de prim rang din fosta URSS. A ştiut să se şedinte şi membru titular. În 1966 Ia. Grosul este adapteze condiţiilor dure din acele timpuri, când ales şi membru corespondent al A.Ş. a URSS. omul de creaţie trebuia să treacă prin grele încer- Lucrând încă la Institutul Pedagogic din Tiras- cări, care puteau să-l înalţe în slava cerurilor şi apoi pol, tânărul istoric Iachim Grosul a început să co- de acolo să-l arunce în infern. Au fost timpuri de lecteze documente referitoare la istoria economică entuziasm naiv şi de mari năzuinţe, dar şi de negare a Basarabiei din sec. al XIX-lea din Arhiva regio- sau falsifi care a unor adevăruri incontestabile. nală din Odesa, Arhiva de Stat din Sankt Petersburg Omul Iachim Grosul nu şi-a ales timpul când (Leningrad) şi din Arhiva de Stat din Chişinău (în să se manifeste, ci timpul l-a ales pe el, căci, după 1940-1941), pe care le-a luat cu sine la Kzâl-Orda. cum spunea marele nostru cronicar Miron Costin: Acolo s-a întâlnit cu renumiţi profesori de la Uni- nu sunt vremurile sub cârma omului, ci bietul om versitatea Unită Ucraineană (din Kiev şi Harkov), sub vremuri. evacuată, de asemenea, în acest oraş. Ei, îndeosebi Iachim Grosul a văzut lumina zilei la 8 (21) prof. A.A. Vvedenski, l-au încurajat să susţină la septembrie 1912 în satul Caragaş, r-l Slobozia (din începutul anului 1944 teza de candidat în ştiinţe apropierea or. Tiraspol), într-o familie de ţărani istorice pe tema „Reforma ţărănească din 1868 în moldoveni cu vechi tradiţii naţionale. Părinţii l-au Moldova” (se avea în vedere în Basarabia). educat în spiritul dragostei faţă de muncă şi carte. Teza a avut o deosebită importanţă pentru deter- După absolvirea în 1933 a şcolii medii din sa- minarea direcţiei de cercetare a savantului, punând tul natal, Iachim Grosul devine student la Institu- bazele investigaţiilor sale de mai departe care au tul Pedagogic din Tiraspol, pe care îl absolveşte în avut drept rezultat formarea lui ca istoric al relaţi- 1937, obţinând specialitatea de istoric-pedagog. În ilor socio-economice, îndeosebi – al celor privind 1937-1939 activează în calitate de lector, apoi de- istoria ţărănimii. Cercetările efectuate de către Ia. can al Facultăţii de Istorie a aceluiaşi Institut. Ur- Grosul au impulsionat dezvoltarea ştiinţei istorice mează serviciul militar şi continuarea activităţii pe- în perioada postbelică, în special investigaţiile re- dagogice în evacuare: director de şcoală în oraşul feritor la epoca modernă. Împreună cu discipolii săi Kzâl-Orda din Kazahstan, ulterior lector, decan al – Ilie Budac, Mihail Muntean, Pavel Dimitriev (Du- Facultăţii Institutului Pedagogic Moldovenesc Unit mitriu), Ivan Anţupov ş. a. a creat o şcoală ştiinţifi că evacuat în or. Buguruslan, regiunea Orenburg (Ru- cu perspectivă favorabilă. sia) (1941-1944), continuându-şi apoi activitatea la Tema reformei ţărăneşti din Basarabia, din 1868, acelaşi Institut după reîntoarcerea, în 1944, la Chi- a fost în centrul atenţiei acad. Ia.Grosul şi după sus- şinău. În octombrie 1946, Ia. Grosul este numit de- ţinerea tezei de candidat în ştiinţe, publicând şi o

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 181 Akademos monografi e specială (în colaborare cu Ilie Budac), din surse publicate şi de arhivă importante pentru în care ea a fost amplu analizată sub toate aspectele: cititor, îndeosebi în capitolele scrise de Ia. Grosul. premisele reformei, etapele realizării ei, particulari- În afară de publicarea cercetărilor monografi ce tăţile locale, importanţa reformei pentru moderniza- şi a lucrărilor de sinteză, acad. Ia. Grosul a acordat o rea societăţii basarabene în condiţiile specifi ce ale deosebită atenţie editării documentelor depistate în regimului ţarist. arhivele din Chişinău, Moscova, Sankt-Petersburg. În decembrie 1955, Iachim Grosul susţine în O prestigioasă colecţie de documente, intitulată Re- cadrul Consiliului Ştiinţifi c al Institutului de Istorie laţiile istorice dintre popoarele U.R.S.S. şi România al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. teza de doctor în (sec. XV-XVII), (Moscova, 1962-1970), la elabora- istorie (de doctor habilitat) cu tema „Ţăranii Basa- rea căreia au participat acad. Ia. Grosul şi acad. A. rabiei (1812-1875)”, care a servit drept bază pentru Oţetea (Academia Română) în calitate de coordona- monografi a sa fundamentală „Ţăranii Basarabiei. tori, constituie cele trei volume de documente me- 1812-1861”, editată la Chişinău în 1956. În mo- dievale consacrate istoriei relaţiilor româno-ruse. A nografi e supune unei analize detaliate istoriografi a fost prima colaborare a istoricilor din RSSM şi Ro- problemei, dinamica populaţiei Basarabiei, evoluţia mânia la elaborarea unei lucrări comune. categoriilor de săteni, păstrate din perioada medi- Altă colecţie de documente şi materiale, iniţiată evală – ţărani clăcaşi şi dijmaşi, răzeşi, scutelnici, de acad. Ia.Grosul în 1957, al cărei coordonator a mazili, ruptaşi etc. –, precum şi unele categorii de fost, şi realizată în 5 volume pe parcursul anilor ’60 populaţie rurală, apărute după 1812 în urma politi- este Istoria Moldovei. Documente şi materiale. Ele cii ţariste de colonizare a provinciei: ţăranii statu- includ materiale de arhivă cu privire la situaţia so- lui şi coloniştii străini – bulgari, găgăuzi, germani cio-economică a Basarabiei în perioada anilor 1812- etc. Autorul a ajuns la concluzii argumentate despre 1905. Unele volume (alcătuitor Ilie Budac) cuprind schimbarea statutului categoriilor de ţărani sub im- şi materiale referitoare la viaţa social-politică, dar pactul dezvoltării relaţiilor capitaliste. nu conţin documente privind mişcarea naţională. Tematica socio-economică a fost aprofundată de Este greu într-un spaţiu restrâns să caracterizezi către acad. Iachim Grosul, în două monografi i: Isto- tematica celor peste 280 de publicaţii (individuale ria economiei naţionale a Basarabiei (1812-1861), şi în colaborare) semnate de acad. Iachim Grosul. Chişinău, 1967 şi Istoria economiei naţionale a Pe parcursul a mai mult de trei decenii de activitate, Basarabiei (1861-1905), Chişinău, 1972, editate în studiind diverse probleme, a făcut anumite concluzii colaborare. Într-o formă de sinteză aceste lucrări au venind în susţinerea lor cu argumente proprii, apro- constituit volumul II din Istoria economiei naţiona- fundându-le pe cele trase de alţi autori. Cu timpul, a le a R.S.S.M., (Chişinău, 1976). Bazate pe un vast refuzat la unele aprecieri ale sale (de exemplu, des- material factologic şi statistic (inclusiv zeci de tabe- pre starea de şerbie a ţăranilor basarabeni din sec. al le), lucrările menţionate nu şi-au pierdut importanţa XIX-lea), iar anumite probleme, luate în discuţie de nici în prezent. el, au fost amplu cercetate de către discipolii săi. Rămân actuale şi concluziile autorului despre Acad. Ia. Grosul nu ocolea problemele contro- cele două zone (sudică şi central-nordică) de dez- versate. În acest context voi menţiona chestiunea voltare a capitalismului în agricultura ţinutului, în privind evoluţia proprietăţii funciare răzăşeşti. Ră- perioada de până la reformă, în prima – în baza zeşii constituiau o categorie specifi că de populaţie dezvoltării gospodăriilor de fermieri, iar în a doua – rurală, ea fi ind un obiect al preocupărilor lui chiar prin intermediul evoluţiei gospodăriilor moşiereşti, de la începutul cercetărilor ştiinţifi ce. Îmi amintesc bazate pe munca de clacă a ţăranilor dependenţi, de cursul său universitar, pe care l-am ascultat în care produceau mărfuri agricole pentru piaţa internă 1956 fi ind student la Universitatea de Stat. După ce şi cea externă. Totodată, a fost evidenţiată dezvolta- şi-a expus într-o lecţie specială viziunea asupra evo- rea lentă a industriei ţinutului. Fiind o zonă agrară, luţiei situaţiei răzeşilor, m-am apropiat şi i-am măr- specializată, cu precădere, în producţia de cereale, turisit că provin dintr-un sat răzeşesc (s. Cureşniţa, vinuri, fructe etc., Basarabia este prezentată drept o jud. Soroca), povestindu-i tot ce ştiam de la bunici „colonie internă” a Rusiei ţariste. despre obştea răzeşească. Cele spuse 1-au interesat Lista lucrărilor de sinteză, la care a participat foarte mult, propunându-mi să mă ocup de această acad. Ia. Grosul în calitate de coautor, include şi problemă. cursul academic Istoria R.S.S.M. în două volume La începutul anilor ’60, fi ind deja cercetător la (1950,1967), lucrare scrisă în spiritul ideologiei ace- Institutul de Istorie al A.Ş. a Moldovei ne-a invitat pe lor timpuri, dar care includea şi materiale concrete mine şi pe P. Sovetov, expunându-ne intenţia sa de a

182 - nr. 4 (27), decembrie 2012 In memoriam cerceta cu noi problema evoluţiei proprietăţii răză- economice (trecerea de la exportul predominant al şeşti. Am întocmit împreună un plan de lucru asupra animalelor la cel al produselor cerealiere), politice studiului preconizat, apoi am colectat diverse materi- (de la domniile fanariote la domnii pământene) etc. ale documentare şi istoriografi ce, pe care le-am supus Aceste şi alte momente comune Moldovei şi Ţării cu acad. Ia. Grosul analizei. Lucram în aşa-numitul Româneşti au constituit premise ale evenimentelor „birou mic”, o cămăruţă care se afl a alături de biroul politice, care s-au derulat în Principatele Române ofi cial al preşedintelui Academiei, unde el se ocupa la mijlocul secolului al XIX-lea şi s-au încheiat cu exclusiv de cercetări ştiinţifi ce. Aici am învăţat cum unirea lor. să elaborezi o lucrare colectivă. Iachim Sergheevici, Printre multiplele publicaţii, semnate de acad. după cum îi spuneam noi pe vremea ceea, nu ne im- Ia. Grosul, trebuie evidenţiată monografi a Autono- punea punctul său de vedere, ci ne cerea să pătrun- mia Basarabiei în componenţa Rusiei, elaborată în dem în sensul surselor istorice. Concluziile la care anii ’60. Atunci acad. I. Grosul considera că a sosit am ajuns atunci pe baza unor cercetări comparate timpul să fi e clarifi cate unele momente referitoare la ne-a permis să depăşim concepţia ofi cială referitor la politica ţarismului în Basarabia în primele două de- această categorie socială de slujitori nobili. cenii după 1812. Chiar în introduceriea monografi ei Pe la mijlocul anilor ’60, în condiţiile aşa-numi- se menţionează că spre sfârşitul sec. XVIII – înce- tului „dezgheţ hruşciovist”, unii istorici moscoviţi putul sec. XIX Rusia a atins hotarele sale naturale, (acad. L. Cerepnin, acad. S. Skazkin, prof. I. Gumi- după aceasta urmând încorporarea în imperiu a unor lev, prof. M. Barg etc.) iniţiază reexaminarea varian- teritorii neruse, scopul urmărit fi ind acapararea unor tei dogmatice a teoriei formaţiunilor socio-economi- noi zone strategice şi extinderea relaţiilor feudale în ce. Ei promovau concepţia aşa-numitei „tipologii” a aceste spaţii. Ducând o politică duplicitară (de co- evoluţiei societăţii în unele zone istorico-geografi ce. laborare cu aristocraţia locală, dar şi de exploatare Profi tând de organizarea la Chişinău a unei sesiuni a resurselor naturale şi umane), ţarismul a permis la a simpozionului unional consacrat istoriei agrare a început constituirea în Basarabia a unei autonomii Europei de Est (1964), acad. Ia. Grosul şi colabora- administrative. Deşi politica de rusifi care a ţinutului torii săi (cu o anumită contribuţie a subsemnatului, se realiza prin metode nonviolente, activitatea ad- fapt menţionat în studiul respectiv) au elaborat re- ministraţiei instaurate de către noii stăpâni ai pro- feratul „Istoriografi a contemporană despre evoluţia vinciei a stârnit în rândurile populaţiei locale protes- relaţiilor agrare în Moldova şi Valahia în perioada te vehemente. Conducerea ţinutului, constituită din de trecere de la feudalism la capitalism”. Publicat funcţionari ruşi şi moldoveni recrutaţi de ţarism, se la Chişinău şi la Moscova, acest referat a inaugurat caracteriza, după aprecierea acad. Ia. Grosul, prin o nouă direcţie în cercetările ştiinţifi ce din republi- corupţie, lăcomie, birocraţie, lenevie şi proastă re- că. Cercetările tipologice de la Chişinău în frunte cu putaţie. acad. Ia.Grosul şi m. cor. Pavel Sovetov au devenit Lichidarea în 1828 a autonomiei Basarabiei cunoscute atât în U.R.S.S., cât şi în alte ţări (Ro- s-a înscris, în opinia acad. Ia. Grosul, în contextul mânia, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria). Cercetă- politicii generale ţariste reacţionare, care a stârnit rile acestei probleme au continuat şi în 1973, când protestele oamenilor progresişti ruşi şi ale tuturor la Chişinău şi-a desfăşurat lucrările un simpozion popoarelor subjugate de la periferiile imperiului. De internaţional consacrat studierii tipologiei feuda- menţionat că, deşi această temă a fost tratată şi în lismului în Europa de Sud-Est. La acest simpozion alte lucrări, cercetarea acad. Ia. Grosul rămâne a fi acad. Ia. Grosul a prezentat referatul „Evoluţia tipo- cea mai amplă. logiei feudalismului tardiv şi a perioadei de trecere Monografi a respectivă a fost încheiată la sfârşi- la capitalism în Principatele Dunărene” (scris în co- tul anilor ’60, când perioada de liberalizare relativă laborare cu P. Sovetov). Concluziile la care au ajuns este înlocuită cu un nou totalitarism dur. În aceste autorii deschideau noi perspective în studierea pre- condiţii acad. Ia. Grosul a găsit de cuviinţă să nu-şi miselor modernizării în Principate, ei constatând că publice studiul, el fi ind editat după moartea lui, în Moldova şi Ţara Românească în perioada moderni- 1982, cu omiterea din text a unor momente de criti- tăţii timpurii au cunoscut o evoluţie socioeconomică că făţişă a politicii ţarismului în Basarabia. comună, alcătuind o zonă tipologică aparte de trece- Caracteristica generală a activităţii ştiinţifi ce a re de la medieval la modern, deosebită de cele din acad. Ia. Grosul este completată şi de munca asiduă, Europa de Sud-Est şi de Est. Pentru această zonă era pe care a depus-o la redactarea ştiinţifi că a multor caracteristică o evoluţie specifi că a relaţiilor sociale lucrări de sinteză, studii colective şi monografi i ale (de la cele etatizate la cele de proprietate privată), colegilor săi (peste 100 de lucrări). Printre acestea

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 183 Akademos vom menţiona, îndeosebi, Enciclopedia Moldove- şi a operei lui ştiinţifi ce. Din ea se reliefează ten- nească, editată în 7 volume, începând cu anul 1970 dinţa savantului spre obiectivitate ştiinţifi că şi docu- (la primele trei volume acad. Ia. Grosul a fost re- mentare fundamentală. Iată de ce, în esenţa sa, ope- dactor-şef). ra acad. Ia. Grosul şi-a păstrat importanţa ştiinţifi că În componenţa redacţiei literare au fost incluşi şi după 36 de ani de la trecerea sa în lumea celor cunoscuţi specialişti în limba română, în frunte cu drepţi. Valentin Mândâcanu. Aceasta a provocat repulsia Noile generaţii de cercetători vor aprecia prob- organelor centrale de partid din republică, care au lemele abordate de acad. Iachim Grosul, completând intervenit în scopul de a-i concedia pe aceşti profe- sau revizuind, contestând sau aprobând interpretări- sionişti, învinuindu-i de „naţionalism”. le şi concluziile sale, dar, credem noi, nu vor trece Afl ându-se pe parcursul a trei decenii în fruntea cu vederea realizările-i de pionierat, care ocupă un comunităţii academice din Moldova, Ia. Grosul nu loc binemeritat în tezaurul ştiinţei istorice naţiona- totdeauna a fost liber în acţiunile sale. Şi dacă în le. El a fost unul dintre primii care a trasat brazda unele publicaţii şi activităţi a fost nevoit să plăteas- ştiinţei academice din Moldova, fapt pentru care îi că tribut epocii în care a activat, nu aceste momente aducem omagiul nostru respectuos la cei 100 de ani caracterizează, în viziunea noastră, esenţa activităţii de la naşterea sa.

Iurie Matei. Sursa de infecţie. 2008, ulei/pânză, 75x60 cm.

184 - nr. 4 (27), decembrie 2012 In memoriam

ANDREI NEGRU – PERSEVERENŢĂ BOTEZATĂ LA IZVORUL VEŞNICIEI

Dr. Eugenia MANEA-CERNEI

Viaţa celor morţi se afl ă în amintirea celor vii ... Cicero

În fulguirea lentă a amintirilor se profi lează un bărbat de vreo 29-30 de ani, cu ochi migda- laţi, o frunte înaltă, gânditoare, conturată de un păr buclat, foarte bogat, de culoarea abanosului. Privi- Andrei NEGRU (28.07.1937-21.12.2011) rea domoală, dar profundă, un zâmbet abia schiţat în colţul gurii spuneau foarte multe despre persoana ca – ştiinţa care îmi părea atât de enigmatică încă de sa – un om cu o voinţă mare, cu un echilibru inte- pe când eram la facultate. rior, cu un calm neafi şat, dar şi cu o uşoară urmă de Pentru Andrei nimic nu era mai de preţ decât semeţie discretă. valoarea zilei. Anii de doctorantură şi i-a ars în fl a- Aceasta-i amprenta sufl etească, care mi-a lă- căra permanent aprinsă a studiului. Drept exemplu sat-o întâlnirea cu doctorandul Andrei Negru. A fost i-a servit ilustrul paleobotanist Pavel Dorofeev. Dar atât de demult... Era prin noiembrie al anului 1966, în clipele de răgaz, când ne adunam la o mămăliguţă când o ceată de tineri – Andrei Negru, Ionel Junghi- cu brânză de oi sau la nişte colţunaşi (pe care iubea etu, Mihai Bodrug, Ştefan Lazu şi subsemnata (Eu- să-i pregătească Ionel Junghietu), dorul de cei dragi, genia Manea – n.r.) – ne-am întâlnit în trenul care rămaşi la baştină, dorul de casa părintească, dorul era să ne rupă de tot ce ne era scump şi drag aici, la de mirosul de cimbru de pe colinele copilăriei, dorul baştină, şi să ne ducă în oraşul înzăpezit, dar mira- de busuiocul de la icoane ne copleşea sufl etul. Şi culos de frumos – Sankt Petersburg. atunci... porneau amintirile. Ne însoţea, ca un tată adevărat, directorul Gră- Aşa am afl at că vine din Câmpia Sorocii, cântată dinii Botanice a Academiei de Ştiinţe, Alexandru de Ion Druţă, din Stoicani, un sat frumos ca toate Ciubotaru, tânăr şi el pe atunci. A avut grijă să ne satele noastre, precum zice Anatol Ciocanu: Satul prezinte unor personalităţi din diversele laboratoare acela frumos,/ răstignit pe o culme de deal,/ şi-a ale Institutului de Botanică „Vladimir Komarov”, ascuns în noi toate fructele,/ toate fântânile,/ toa- care ulterior ne-au călăuzit paşii pe calea aspiraţiei te poveştile şi toate toamnele/ blajine şi calde ale noastre ştiinţifi ce. Plecând spre casă, A. Ciubotaru acestui tărâm ... ne-a lăsat cuvânt să-l ascultăm pe Andrei şi să-i ce- Şi din acel sat (care şi-a depozitat în el, în An- rem sfatul atunci când nu vom putea rezolva unele drei, toate fructele ...) corabia copilăriei sale s-a în- probleme, fi e de caracter personal, fi e de ordin şti- dreptat spre şcoala medie din Soroca. Se făceau stu- inţifi c. dii serioase acolo, erau profesori tobă de carte, care Astfel, ca nişte pui rătăciţi în imensitatea acelui au dat acestui meleag multe personalităţi distinse. oraş de pe ţărmul Mării Baltice, numit şi „Veneţia Acolo, în Cetatea Sorocii – Cetatea lui Ştefan Nordului”, ne-am adunat în jurul mentorului nostru, cel Mare şi Sfânt – şi-a călit caracterul, şi-a pus Andrei. Mai târziu era să afl u că activase în calitate multe întrebări legate de istoria acestui neam ... de lector-asistent la Catedra de Botanică a Univer- A hoinărit prin peşterile, pe stâncile din împreju- sităţii din Tiraspol (pe atunci, Institut). Era stăpân rimile acelui oraş cu o istorie atât de zbuciumată. pe sine, cunoştea bine ce dorea să studieze, avea şi Poate amprentele din piatră de prin humării i-au şi o temă profi lată deja, de aceea era ferm convins că încolţit atunci în sufl et dorul de a cunoaşte trecutul va persevera în domeniul pe care şi-l alesese. Era un acestor stânci, acestor straturi terestre purtând ima- domeniu aproape mistic pentru mine – Paleobotani- ginea milioanelor de ani care au trecut peste ele.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 185 Akademos

Sunt convinsă că ideile care-şi găsesc cuibul Numai datorită Domniei Sale, care a luat o de- în sufl etul nostru, sunt „botezate”, cum ar zice cizie justă, solicitându-i mult curaj în acea perioadă Nitzsche, la izvorul veşniciei. Şi tematica studiu- încă obscură, fuseseră iniţiate cursurile de studiere lui său, descifrarea trecutului acestei palme de pă- a limbii române în cadrul Grădinii Botanice. Toţi mânt, văzut la distanţa de 13 milioane de ani, a fost eram bucuroşi, chiar şi alolingvii deveniseră mai tot botezată la izvorul veşniciei. A muncit ca acel loiali, mai prietenoşi. Iar noi parcă ne înaripasem, Sisif din legendă, înălţându-şi un monument adevă- parcă zburam ... Era atâta fericire când la completa- rat prin studiile întreprinse în domeniul Paleobota- rea actelor, la consiliile ştiinţifi ce, la susţinerea teze- nicii, şi anume – Paleocarpologia. A săpat şi a înlă- lor de doctorat, se vorbea o limbă dulce, ca un fagu- turat tone de straturi de pământ, scoţând la lumină re de miere, vorba poetului, limba vechilor cazanii, seminţe sau fructe ce s-au scuturat de pe plante acum care-o plâng şi care-o cântă pe la vatra lor ţăranii. zeci de milioane de ani. Migala, cu care a insistat să În acei ani am trăit clipe de sfânt mister, de înălţare le determine, i-a cerut o muncă sisifi că. Dar rezulta- spirituală! Fericit trebuie să fi fost şi Domnul Negru tele au fost glorioase – identifi carea a 127 de specii în acea perioadă. fosile noi! Dovadă că milioane de ani în urmă, aici Ilustrul poet J.W. Goethe în una din maximele fremătau sub soare altfel de păduri şi, vorba poetu- sale ne anunţă: Fiecare ins priveşte această lume lui, se legănau în vânt altfel de codri ... gata orânduită, formată şi desăvârşită, doar ca pe Aceste investigaţii originale i-au permis să facă un simplu element din care se străduieşte să-şi fău- concluzii valoroase referitoare la etapele şi fazele rească un univers particular pe măsura lui. Acade- micianul Andrei Negru privea această lume nu ca evolutive ale regnului vegetal pe parcursul ultimilor pe un simplu element, el înţelegea complexitatea, 13 milioane de ani, evidenţiind un genotip fl oristic frumuseţea şi armonia ei. Iar universul său particu- nou în evoluţia lumii vegetale a Eurasiei. Cercetă- lar cu adevărat era pe măsura capacităţilor sale. El rile sale l-au făcut cunoscut în multe ţări ale lumii, încerca să descopere legităţile, principiile acestei până-n Japonia. Iar Hans Gregor, savant german, a lumi, evoluţia ei. numit o plantă nouă, din perioada terţiară, pe care Dureri de inimă-i provocau dispariţia unor spe- o descoperise, în cinstea savantului basarabean An- cii de plante rare. De aceea strategia conservării drei Negru. biodiversităţii îl preocupa îndeosebi. În acest do- Am activat în alt domeniu, în alt laborator, dar meniu publică lucrări valoroase, care-i fac onoare. cu bucurie şi interes i-am urmărit treptele, pe care Câtă grandoare-i numai în Flora Basarabiei! – lu- urma să le urce cu demnitate. crare monumentală (în 6 volume), concepută de Dl Ţin minte, cu cât entuziasm am lucrat noi, academician, în care a antrenat mulţi cercetători şti- cercetătorii ştiinţifi ci din Laboratorul Introducţia inţifi ci. Păcat că a plecat atât de subit şi nu a văzut plantelor decorative, împreună cu arhitecţii Mihai editate toate volumele ... Şeremet şi Anatol Pânzaru, asupra expoziţiilor Al- Exact cum spunea W. Scott, pasul dintre Timp pinariu, Iridariu, Pionariu şi multe altele. În frun- şi Veşnicie este scurt, dar teribil. Cu adevărat teri- tea Grădinii Botanice (Institut) era Domnul Negru. bilă a fost clipa când am afl at că ne-a părăsit Andrei Cum ne încuraja, cum ne susţinea, cum ne ajuta! Negru, că s-a retras în alt Univers, unde poate e ne- În acea perioadă, începuse Mişcarea de Renaş- cesară învăţătura care a acumulat-o aici, pe această tere Naţională a neamului românesc de pe acest Pi- Planetă Albastră. cior de Plai. Ţin minte, era prin anii 1988 sau ’89, După cum afi rmă Bhartrhari, învăţătura este noi – fl oricultorii, ca de obicei, trebuia să facem o frumuseţea cea mai aleasă a omului... Ea dă glorie expoziţie de fl ori, pe strada (fosta) 28 iunie, să glo- şi bucurie... Dar cea mai necesară învăţătură, după rifi căm faptele cotropitorului. Entuziasmaţi de gura cum ne mărturiseşte Antisthenes, este înlăturarea de aer curat al Renaşterii, am îndrăznit atunci, când uitării. Şi eu sper că discipolii Dlui Negru, noi toţi regimul totalitar comunist mai era în putere, împre- care l-am cunoscut, i-am admirat consecvenţa şi ună cu Svetlana Manole şi Angela Radu, să facem perseverenţa cu care a activat, – nu-l vom uita. un aranjament fl oral, numindu-l „Tricolorul”. În Se zice că viaţa celor morţi continuă prin amin- plus, ne-am mai pus şi câte o bentiţă neagră pe frun- tirea celor vii. Andrei Negru va continua să trăiască te, în semn de doliu … Doamne, ce zarvă am mai prin lucrările sale de mare valoare, pe care le-a lăsat stârnit! Ce pojar! Unde s-a mai pomenit aşa ceva? Posterităţii întru înveşnicire! La covor! Însă directorul Grădinii Botanice Andrei Iar noi, să aprindem o candelă a memoriei în Negru ne-a luat apărarea. Nu ştiu cum a temperat sufl etele noastre şi să-l rugăm pe Bunul Dumnezeu spiritele, dar ne-au lăsat în pace ... să-l odihnească în pace!

186 - nr. 4 (27), decembrie 2012 In memoriam

DIMENSIUNILE PERSONALITĂŢII ACAD. SILVIU BEREJAN

Dr. hab., prof.univ. Gheorghe POPA

În zilele când lumea intelectuală (şi nu numai intelectuală!) românească (şi nu numai româneas- că!) evocă personalitatea regretatului acad. Silviu Berejan, de la naşterea căruia s-au împlinit 85 de ani, Universitatea bălţeană parcă ar avea motive să fi e cu sufl etul împăcat. Distinsul savant a deţi- nut titlul didactico-ştiinţifi c de profesor de Bălţi. Instituţia a rganizat două Conferinţe naţionale (şi Silviu BEREJAN publicarea ulterioară a materialelor) cu prilejul vâr- (30.07.1927-10.11.2007) stei de 75 şi 80 de ani ai redutabilului om de ştiinţă. A editat lucrarea „Academicianul Silviu Berejan. ia în calcul şi faptul că, după ştiinţa noastră, S. Be- Biobibliografi e” (285 p.). A participat, în calitate de rejan a fost nu numai „un model de rectitudine şi co-organizator, la două manifestări ştiinţifi ce con- de etică ştiinţifi că” (E. Coşeriu) în chestiunea lim- sacrate ilustrului academician. În subsidiar, am mai bii naţionale sau cel mai productiv savant în această putea adăuga că universitarii bălţeni au scris peste perioadă (peste şaptezeci de intervenţii – articole, 25 de materiale ce au refl ectat în exclusivitate viaţa interviuri, emisiuni radiofonice şi televizate, mese şi activitatea reputatului academician. Şi totuşi… rotunde etc.), dar şi cercetătorul cel mai „generos” Vorba e că în cazul dat avem de a face cu o per- în furnizarea celor mai ponderate şi convingătoare sonalitate ieşită din comun, ale cărei dimensiuni ur- argumente. Astfel, pornind de la conceptele coşe- mează a fi pe îndelete şi în profunzime identifi cate, riene de unitate a limbii, limbă istorică, limbă co- evaluate şi valorifi cate. Consemnările de mai jos mună, limbă funcţională, limbă exemplară, S. Be- confi rmă cu prisosinţă această afi rmaţie. rejan ajunge la concluzia fermă că unitatea limbii • Eugeniu Coşeriu: „Meritele dlui Berejan în române se prezintă, după cum e şi fi resc, ca o unitate domeniul lingvisticii sunt incontestabile şi unanim în diversitate, reţinându-se însă menţiunea că „dife- recunoscute în ştiinţa naţională şi internaţională. Dl renţele dialectale din limbile istorice nu afectează Berejan este astăzi savantul cel mai de seamă din unitatea funcţională a limbii poporului care o vor- Republica Moldova în acest domeniu, şi, anume, beşte, mai cu seamă când pe baza varietăţilor locale atât în ce priveşte lingvistica generală (mai ales (dialectale) ale aceleiaşi limbi comune s-a constituit semantica), cât şi în ce priveşte lingvistica româ- o limbă de cultură – una singură, care a fost con- nească, atât sincronică, cât şi diacronică”. Deşi nu sacrată printr-un corpus de scrieri de mare valoare, deţinem în totalmente informaţia, dar avem ferma anume în această calitate a sa de limbă exemplară.” certitudinea că niciun lingvist (şi nu numai din Re- [11, p. 15] publica Moldova) – ca cercetător al limbajului – nu • Onufrie Vinţeler: „Niciun alt lingvist până s-a învrednicit de o asemenea înaltă apreciere din la el (S. Berejan – n.n.) nu s-a implicat atât de pro- partea celui sub steaua căruia se va dezvolta ştiinţa fund şi cu atâta competenţă în cercetarea acestei ca- limbajului în secolul al XXI-lea. tegorii semantice (a sinonimiei – n.n.). Rezultatele • Ion Eţcu: „Revoluţia limbii din 1989, care cercetării sale, în acest domeniu, ca de altfel şi în s-a încheiat cu adoptarea legilor cu privire la statu- alte domenii, prevalează nu numai în lingvistica ro- tul limbii române la est de Prut şi revenirea la grafi a mânească, ci şi în lingvistica altor ţări.” E regretabil latină, a fost pregătită, pe parcursul a mai bine de doar faptul că monografi a despre sinonimie, care patru decenii, de scriitori, de intelectuali, dar funda- a apărut în limba rusă şi graţie căreia „autorul ei a mentarea teoretică le-a revenit, evident, lingviştilor, devenit cel mai competent specialist în sinonimie, S. Berejan impunându-se şi de această data ca una recunoscut ca atare de către lingviştii europeni şi nu dintre fi gurile proeminente”. Pentru a se pătrunde numai”, nu a fost tradusă şi în alte limbi, inclusiv în de acest adevăr, l-aş îndemna pe curiosul cititor să română.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 187 Akademos

• Stelian Dumistrăcel: „Contribuţiile D-Sale, lectuală manifestată prin plagiat ş.a., faţă de tot ce originale şi provocătoare de emulaţie epistemologi- e urât, necinstit, ignorant şi repulsiv, Silviu Berejan că, în domeniul teoriei limbii, al gramaticii, al le- este un adversar declarat al platitudinii în gândire şi xicologiei, lexicografi ei şi limbii literare, privitoare în expresie, al non-valorii, în general”. Deşi această la câmpurile semantice, echivalenţa semantică a dimensiune – cea deontologică – a fost remarcată unităţilor lexicale, la sinonimie, referitoare la infi ni- de mai mulţi specialişti, ne vom permite să ilustrăm tiv (din punct de vedere morfologic şi sintactic), la calitatea respectivă prin invocarea unui exemplu terminologia tehnico-ştiinţifi că şi având ca obiectiv concret. Într-o discuţie virulentă cu un funcţionar major şi cultivarea limbii, sunt unanim apreciate şi din cadrul Consiliului Naţional pentru Acreditare şi puse în lucrare de specialişti.” Meditând asupra pri- Atestare care încerca să-şi justifi ce disperat poziţia orităţilor ştiinţifi ce enumerate, care ne permit lesne prin referire la Regulamentele în vigoare, academi- să deducem că S. Berejan s-a impus ca un redutabil cianul i-a tăiat-o brusc: „Pe mine nu mă interesea- savant, volens-nolens ne gândim şi la atuurile care ză articolele neghioabe din Regulamentele la care i-au asigurat o atare ascensiune: capacităţile native, dumneata faci referinţă. În plus, eu nu sunt omul munca de zi cu zi, rara facultate de a diseca feno- care greblez doctoranzi, deşi aş putea să fac uz de menele şi de a sintetiza rezultatele acestei disecări, acest privilegiu”. Da, într-adevăr, S. Berejan a avut competenţa de a decanta punctele de vedere tradiţi- o „greblă”, a cărei dinţi de aur nu au fost la che- onale sau moderne, evitarea tentaţiei de a merge pe remul oricui. Dacă şi punea academicianul această căi bătătorite şi, nu în ultima instanţă, temeritatea de „greblă” în slujba cuiva, o făcea doar în situaţia când a nu se lăsa infl uenţat „din stânga sau din dreapta, găsea rezonabil acest lucru. Păcat că, după plecarea de deasupra sau dedesubt”. acad. S. Berejan la cele veşnice, această unealtă îşi • Nicolae Mătcaş: „Toată viaţa s-a temut să caută insistent un vrednic stăpân. nu-i ceară diavolul să-şi vândă şi sufl etul pentru • Grigore Vieru: „Primiţi, vă rog, fl oarea ini- cei treizeci de arginţi. Şi a rezistat: cu verticalitate mii tuturor intelectualilor noştri, Maestre!” Şi de de om, mai întâi, şi cu demnitate de om de ştiinţă, această dată, un alt Maestru – Gr. Vieru – ne salvea- în al doilea rând”. În acest context, cititorii ar mai ză de un eventual verdict al judecăţii de-apoi: or, de trebui să ştie suplimentar că, în genere, savantul cele mai multe ori, ne place să fi m lăudaţi, dar să nu S. Berejan era omul care manifesta indiferenţă faţă lăudăm, aşteptăm să ne fi e evidenţiate virtuţile, dar de calomnii şi suspiciuni, ierta pe cei ingraţi sau pe întârziem să apreciem meritele celor din preajmă. cei recalcitranţi la adevărul ştiinţifi c, pentru că „să … A plecat în altă lume, considerându-se feri- se ia la harţă meschină cu oamenii neştiutori, rău cit, probabil, deoarece, spre deosebire de alţii, prof. intenţionaţi sau, pur şi simplu, necinstiţi în acţiuni S. Berejan şi-a pierdut doar anii, nu însă şi pe sine nu are niciun rost”. însuşi: „<…> nu regret totuşi viaţa trăită, căci, la • Alexandru Bantoş: „[S. Berejan] este ani- urma urmei, am studiat şi mi-am apărat, cât şi cum matorul şi protagonistul a numeroase sesiuni, confe- am putut, limba neamului. Şi asta vreau s-o afi rm rinţe, simpozioane etc. republicane şi internaţionale, acum, înspre apusul vieţii, deschis: am iubit dintot- ce abordau, sub diferite aspecte, unitatea culturală deauna limba şi neamul şi anume aceste sentimente şi istorică moldo-română şi care urmau să aducă mi-au insufl at energie şi putere de rezistenţă”. schimbarea în mentalitatea basarabenilor, inclusiv Am evidenţiat în mod special acest dintotdeau- în rândul celor din vârful piramidei sociale.” Cei na, întrucât avem ferma certitudine că acad. S. Be- neavizaţi ar trebui să ştie că, graţie acestor manifes- rejan se simte şi se va simţi fericit şi în lumea celor tări ştiinţifi ce (organizate nemijlocit de S. Berejan drepţi (or ataşamentul declarat aproape testamentar încă din perioada ex-URSS-ului), a devenit tot mai faţă de limbă şi neam pe care „le va iubi şi în conti- cunoscut în rândurile intelectualilor din afara ţării nuare cu aceeaşi intensitate şi le va apăra cu aceeaşi atât conceptul de „unitate culturală şi istorică mol- perseverenţă” este o dovadă în acest sens), după do-română”, cât şi potenţialul ştiinţifi c al lingvişti- cum nici aici, pe Pământ, n-a pregetat de a ne face lor basarabeni. şi pe noi fericiţi pentru totdeauna (oare faptul că o • Anatol Ciobanu: „Erudiţia excepţională, Familie, o Academie, un Neam, o Limbă au rămas bunătatea sufl etească, omenia, caracterul incorupti- nu numai îndoliate, dar şi mai sărace, nu e o dovadă bil, transparenţa, intransigenţa faţă de pirateria inte- în acest sens?).

188 - nr. 4 (27), decembrie 2012 In memoriam

TRECUTUL ESTE CU TOTUL IMPREVIZIBIL. O REVENIRE NECESARĂ LA ION VATAMANU

Dr. hab. Aliona GRATI

Titlul de faţă are drept pretext cunoscuta butadă a lui Orwell: „Nimic nu este mai imprevizibil de- cât trecutul”. Renumitul scriitor englez se referea la faptul că în comunism trecutul deveniseră un bun interpretabil, o fi cţiune convenabilă pentru a justifi - Ion VATAMANU ca prezentul. Acum nu ar mai trebui să fi e o noutate (01.05.1937-09.08.1993) pentru nimeni faptul că politrucii reamenajau istoria naţională, „înzestrând-o” cu mituri şi eroi butafo- cutul riscă să dispară din conştiinţa multora, fără să rici pentru a prezenta dominaţia partidului în lumina lase urme. Or, se ştie bine că viitorul este totdeauna unei continuităţi fi reşti. Urmărind să obţină o doci- o proiecţie a trecutului. Aşa stând lucrurile, ceea ce litate absolută, Puterea avea nevoie de solidarizarea a fost acum douăzeci de ani se poate lesne reinven- totală cu viziunea şi concepţiile majorităţii etnice. ta şi această mistifi care poate fi atât inocentă, din Nu ne este greu să înţelegem felul în care era instru- cauza ofertei informaţionale egalizatoare, cât şi, ce mentalizată istoria întrucât asistăm şi astăzi la astfel e mai rău, unii o pot mistifi ca interesat. Peste două- de trucuri manipulatoare. E sufi cient să amintim po- zeci de ani, versurile sarcastice ale lui Ion Vatama- vestea de prost gust despre aşa-numitul „drapel al nu iată că sunt valabile: „Un popor de felul nostru/ lui Ştefan cel Mare” în mâna unor la fel de bizari E copil la bătrâneţe/ Are-o lecţie de istorie/ Dar nu „statalişti”. ştie cum s-o-înveţe” (Un popor de felul nostru). Eu aş vrea să aduc discuţia asupra unui trecut Maurice Halbwachs, un fi losof şi sociolog fran- mai recent, încadrat în segmentul temporal 1987 şi cez, constată în studiile sale că memoria colectivă 1991. În căutarea unor informaţii pe internet des- nu conservă trecutul ca atare, ci îl reconstruieşte pe pre poetul Ion Vatamanu, pe care în mai 2012 l-am baza unor cadre predefi nite. Memoria nu este o is- comemorat cu ocazia celor 75 de ani de la naştere, torie a faptelor trecute, aceasta fi ind o facultate care am dat de un fi lm pe youtube ce mi-a oferit posi- se foloseşte de materia primă a prezentului, supor- bilitatea să mă scufund în atmosfera începuturilor tă presiunile şi nevoile prezentului. Nu vom avea o mişcării naţionale cu sublimele ei evenimente: Po- singură memorie a mişcării naţionale, nici chiar în dul de Flori, Marile Adunări Naţionale, întrunirile la cadrul aceleiaşi societăţi, ci mai multe memorii ale Teatrul Verde şi Căpriana. Am constatat cu regret că evenimentelor şi ale personalităţilor animatoare din aproape nimic sau foarte puţin a mai rămas din en- perioada anilor ’90. De noi depinde în mare parte tuziasmul şi optimismul acelor timpuri. Mi-am pus dacă acest trecut va fi reevaluat corect şi ca atare în mod normal întrebarea: ce ştiu tinerii despre acest pozitiv, aşa cum, în mare, a fost de fapt. trecut cu valoare incontestabilă în istoria noastră? Într-un articol substanţial, Mircea Martin pu- Bănuiesc, ei nu ştiu prea multe, mai ales că în nea problema necesităţii unei urgente reevaluări a mediile celor tineri funcţionează un fel de mecanism „patrimoniului moral şi simbolic” în contextul in- al amneziilor induse prin aglomeraţia de informaţii, tegrării europene şi globalizării. După două decenii cu dispunere haotică, neselectivă şi deseori nesem- de tranziţie haotică şi dizolvantă, este necesar un nifi cativă, măcinându-le creierii, deformându-le bilanţ asupra moştenirii culturale pe care o primim facultăţile de memorizare. Atunci când e vorba de şi o asumăm. Nu e vorba de o moştenire cultura- informaţii privitoare la trecut, acestea apar într-o lă doar în sensul creaţiei intelectuale şi artistice, ci formă seacă, scurtă, fără implicare, fără problema- în acela al „exemplarităţii morale şi al semnifi caţi- tizare. Sistemele mass-media înlocuiesc diabolic ilor simbolice”. De fapt, e ceea ce Blaga numea „o cenzura, dirijând dictatorial percepţia valorilor. Tre- moştenire de îndemnuri”. În viziunea profesorului

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 189 Akademos bucureştean, patrimoniul moral şi simbolic consti- fi necruţător cu politicul atunci când acesta îi apare tuie acel „depozit de umanitate pe care îl reţinem ostil. Deşi e nevoie ca arta să se pună în slujba unei din istoria mai îndepărtată sau mai recentă pentru că idei politice, în momentul în care aceasta se trans- îl considerăm purtător de semnifi caţie, de valoare şi formă în act, e necesară întoarcerea la independenţă, de exemplaritate” [1, p. 9]. căci imaginaţia artistică trebuie, în mare, să rămână Ion Vatamanu poate cu siguranţă oferi un model liberă faţă de angajamentele sociale. de exemplaritate pentru memoria noastră – ca om al A fi poeta vates înseamnă a cultiva o poezie me- cetăţii, angajat într-un moment crucial în treburile sianică, concepută ca o armă care cântă. Cu sigu- publice (ale res-publicii), ca scriitor ce şi-a asumat ranţă Ion Vatamanul a fost un formator de opinie şi rolul de poet-tribun al mişcării naţionale din anii un îndrumător de conştiinţe. El şi-a asumat rolul de 1987 şi 1991. Alături de nume de scriitori ca Leoni- martor al stării semenilor săi, pe de o parte, şi de da Lari, Ion Hadârcă, Dumitru Matcovschi, Nicolae justiţiar elucidând adevăruri nerecunoscute, pe de Dabija, cel al lui Ion Vatamanu se identifi că cu un altă parte. Poezia lui Ion Vatamanu, cu osebire cea segment temporal cu semnifi caţii simbolice în isto- din volumul Atât de mult al pământului, are toate ria naţională. E adevărat, sintagmele poet-tribun, datele unei poezii angajate, care nu e pentru saloa- scriitor angajat au fost otrăvite timp de jumătate de nele elitiste, ci sunt menite să hipnotizeze publicul secol de politica de comandă, autoritară şi constrân- larg, masele învolburate. Această poezie îl situea- gătoare, fabricând poetul-tribut, care a fost un mer- ză pe Ion Vatamanu la graniţa dintre scenă şi lume, cenar al Puterii şi care şi-a trădat adeseori vocaţia dintre condiţia de actor şi cea de poet. pentru avantaje derizorii. Cuvântul politic însă nu Cuvântul poetului-tribun trebuie să aibă forţă poate fi rupt de etimologia lui nobilă, ce îl plasează de predicţie, patos solidarizant, freamăt stimulator pe scriitor în familia civismului şi a interesului ce- atât de necesar istoriei în mers. Memoria dezvăluie tăţenesc. modele celebre ale unei astfel de poezii prin care Relaţia literaturii cu politica fusese într-atât de poeţii devin militanţi ai neamului, preoţii unui cult pervertită în comunism încât scriitorii care se im- al patriei. În cazul literaturii române poeţii paşop- plică în această sferă a societăţii după ’87 sunt pri- tişti şi Mihai Eminescu constituie momentele ideale viţi cu suspiciune. Literatura şi politica sunt până de referinţă. Poetul marilor esenţe ale românismului la urmă cele două feţe ale participării scriitorilor la a devenit şi o mare conştiinţă politică naţională de viaţa comună. Una este orientată spre realitate, spre cel mai avansat nivel, angajându-se activ, în calitate prezent, cealaltă – spre idealitate, spre virtual şi vii- de gazetar, în marile frământări şi chestiuni ale se- tor, dar ele, cel puţin în anumite perioade, îi implică colului al XIX-lea. Am putea trece în revistă progra- în aceeaşi măsură. Între literatură şi politică există mul poeţilor suprarealişti Ion Vinea, Stephan Roll, o relaţie inexplicabilă, greu de defi nit, dar evidentă. M. R. Paraschivescu, Geo Bogza, Gherasim Luca, O astfel de literatură în dialog cu politica merită un Paul Păun, Gelu Naum, Virgil Teodorescu ş.a., care loc aparte în moştenirea noastră în curs de revizuire. au optat pentru o literatură angajată ce ar exprima Mai ales că în Occident, în special în cadrul studi- înverşunarea împotriva oprimării. Aceştia au înain- ilor culturale, există o tendinţă de revalorifi care a tat dezideratul unei poezii sociale, a timpului, care contingenţei socio-politice a artei, drept replică la să refl ecte „imensa dramă a umanităţii” (aceşti poeţi discursul acelora care promovează „autonomia es- tineri au susţinut, menţionăm, sincer, nu la comanda teticului” ca fi ind unicul criteriu de recunoaştere a sus-puşilor, ideologia de stânga). valorii artistice. Trebuie amintiţi şi alţi scriitori care au militat În istorie există momente de pericol colectiv, pentru eliberarea naţională a ţărilor lor cum au fost când poetul se apropie de acţiunea politică, asumân- englezul John Milton, polonezul Adam Miţkevici, du-şi o voce colectivă, un glas public al semenilor ucraineanul Taras Şevcenko şi exemplele pot urma. săi (poeta vates). A fi scriitor adevărat în aceste mo- Nu e exclus că Ion Vatamanu să fi fost infl uenţat de mente înseamnă a formula imperative cetăţeneşti, a succesul poeţilor-tribuni ruşi din generaţia anilor ’50 striga răul, în pofi da oricăror pericole. Artiştii cu- şi ’60: Evghenii Evtuşenko, Andrei Voznesenski, Ro- vântului nu sunt doar „ingineri ai sufl etului ome- bert Rojdestvenskii, Bella Ahmadulina sau Vladimir nesc”, ei îşi dobândesc numele şi renumele pe mă- Ţâbin, care, purtaţi de valul libertăţii iluzorii de după sură ce îşi dovedesc capacitatea de a se angaja în moartea lui Stalin, au reuşit să capete o notorietate bătălia de idei folositoare. Scriitorul are datoria de a publică de neînchipuit cu câţiva ani înainte.

190 - nr. 4 (27), decembrie 2012 In memoriam

La solicitarea timpului, Ion Vatamanu culti- tiune concretă în legătură cu care sunt răspunzători vă o poezie ocazionala, politic-patriotică. Prilejuri este buna folosire – adică folosirea corectă şi cât inspiratoare au constituit pentru el Marile Adunări mai puţin perfi dă – a cuvântului. Ca orice autentic Naţionale, sărbătoarea Limba Noastră cea Română, poet în slujba Cetăţii, a polisului, Ion Vatamanu de- activitatea-model a unor scriitori implicaţi în mişca- vine un justiţiar, dând cu tifl a oricăror manifestări rea naţională ş.a. De menţionat că o astfel de poe- pseudopatriotice: „Nu călăreţi de vorbe goale/ Cere zie destinată publicului uzează de limbajul şi forma timpul la-noire,/ Ci datornici patrioţi/ Şi exemple de versului popular, uşor memorabil. Nu lipsesc sfatu- slujire.” (Discurs polemic despre artă, viaţă şi vor- rile, îndemnurile, căci în unele cazuri e nevoie ca bire). În aceste cazuri retorica poeziei devine gran- poetul să îmbărbăteze, să cheme la luptă: „Dacă ţi-i dilocventă, iar tonul – apoteotic, poetul asumându- greu, dacă te surpă, dacă te frânge/ Aprinde luminile şi rolul de nou profet care vesteşte viitorul. Mereu tale şi porneşte la drum,/ Numaidecât va bate inima vigilent, atent la datele concrete, necosmetizate ale ta şi va întreba sângele/ Cine te surpă, cine te frânge, realităţii, poetul o va lua în consideraţie ca atare. de ce ţi-i greu şi cum?// Asupra credinţei tale se va Are Ion Vatamanu un text profetic, anticipând „is- înălţa focul tău nestins/ Asupra luptei, asupra câm- prăvile” unor manipulatori actuali: „Moldoveni în pului, unde se vede jertfi rea,/ Nu poate nimeni să paşapoarte/ Azi pun graiul la votare/ Unica cetate- calce sabia ta, de aceea ne-nvins/ Va rămâne sufl etul a noastră/ Cu-a ei ziduri vorbitoare/ Ne sucesc în tău, cuvântul tău şi iubirea.” (Dacă ţi-i greu). fel şi chip/ Mintea, sufl etul, fi inţa…” (Celor ce pun Momentul ’87 a generat un proces de recuperare graiul la vot). a memoriei şi demascare a falsului istoric. Dincolo Scriitorul exercită o relaţie de putere asupra a de poemele scrise în stilul panegiricului istoric, Ion mii de oameni, el este hârtia de turnesol a reacţiei Vatamanu semnează texte care susţin existenţa unui chimice, dar şi acidul care determină această reac- cod al spiritului ce se opune minciunii generalizate. ţie prin infl uenţa imensă pe care o are asupra celor În mod fi resc, în astfel de cazuri pornirea sarcastică, care îl ascultă şi citesc. De aceea, orice societate are belicoasă, dură, menţionate de exegezele autorului, nevoie în permanenţă de poeţi-tribuni care să apere devine inevitabilă. Poemul trebuie să fi e colţuros şi interesele cetăţenilor. Neîndoios, în condiţiile actu- zburlit în materia lui embrionară, afi şând o atitudine ale, cu cetăţenii afectaţi de polarizare socială, când de permanentă frondă. Poemul Tracic. Dacic. Get-la- trăim în continuare o criză de identitate şi când per- tin? are ceva în spiritul butadei orwelliene, pomenite sistă un soi de amnezie, de nostalgie după socialism, mai sus: „Tracic. Dacic. Get-latin?/ Ba mă dau, ba poetul tribun este de primă necesitate. mă-mprumută…/ Ba mi-i tată un păgân,/ Ba mi-i tată A cultiva astăzi un patrimoniu moral şi simbo- o cucută…// Profesori la teorii/ Inventivi de ipoteze,/ lic, care să conţină modele inclusiv de poeţi ai Ce- Sunt părinţii însă vii/ Voi muriţi cu-a-voastre teze…// tăţii, înseamnă a rezista ritmului aiuritor, alienant al Nu mă miră. Din salariu/ Faceţi epoci viitoare,/ Ză- cotidianului, frivolităţii lui aplatizante, dispreţului misliţi într-un acvariu/ Alte soiuri de popoare…// Ce crescând faţă de valori, tendinţelor de bagatelizare pot zice? Nu mă mir,/ Vi-i selecţia cinstită./ Ba sunt şi indiferentism moral. Existenţa unei astfel de con- sort de trandafi r,/ Ba sunt sort de răsărită”. stelaţii de exemple, din care nu trebuie să lipsească Activitatea de poet-tribun cere sacrifi ciu şi spirit poetul Ion Vatamanu, ne va salva de instrumentali- generos. Aceasta trebuie să răspundă nevoilor celor zarea interesată a trecutului, inclusiv a evenimen- în suferinţă, a căror conştiinţă confuză trebuie s-o telor naţionale importante, care au avut loc acum limpezească. În cazul intelectualilor, singura ches- douăzeci de ani.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 191 Akademos

CERCETĂTORUL La elucidarea acestor forme şi modalităţi de co- municare literară C. Popovici şi-a adus contribuţia RELAŢIILOR LITERARE sa însemnată. În nominalizata lucrare se menţio- MOLDO-UCRAINENE nează: printre participanţii activi ai procesului dat (ne referim la raporturile literare moldo-ucrainene din sec. XX) s-au afl at C. Popovici, A. Romaneţ, Dr. Dumitru APETRI Gr. Bostan, N. Bogaiciuc, autorul acestui articol Institutul de Filologie, AŞM (Dumitru Apetri – n.r.) şi alţii. Fiecare dintre aceşti cercetători şi-a limitat aria de cercetare fi e la o anumită perioadă istorică, la un oarecare gen literar sau scriitor. Regretatul academi- cian C. Popovici, nu şi-a putut permite o asemenea limitare. Dânsul, fi ind în fruntea Sectorului de relaţii literare moldo-ruso-ucrainene din cadrul Academiei de Ştiinţie a Moldovei, a fost nevoit să-şi lărgească permanent optica de investigare. Între anii 1958-1968, la Chişinău a apărut un şir de lucrări colective care tratează raporturile literare: Pagini ale prieteniei* (ediţiile marcate cu asterisc au apărut în limba rusă), Relaţii literare moldo-ruso- ucrainene (în limba română şi rusă), Relaţii literare Constantin POPOVICI şi folclorice moldo-ruso-ucrainene* şi Din trecutul (21.05.1924-05.12.2010) cultural şi literar al poporului moldovean*. În fi ecare dintre aceste unităţi editoriale, C. Popovici semnează La 7 iunie a.c., sub egida Institutului Patrimo- articole care se referă la diverse forme de colaborare niului Cultural al AŞM, a Centrului de Etnologie, între culturi: traduceri, contacte directe sau indirecte a Sectorului de Etnologie a ucrainenilor şi a Comu- între scriitori, împrumuturi de ordin literar sau fol- nităţii ucrainenilor „Petru Movilă” din municipiul cloric etc. Chişinău, la AŞM a avut loc Simpozionul ştiinţifi c Pe la fi nele deceniului al şaptelea, regretatul fi - anual cu participare internaţională „In memoriam lolog trece la o treaptă superioară de materializare a Constantin Popovici”. La această întrunire de am- investigaţiilor: publică studii monografi ce de autor ploare, savanţi din Republica Moldova, Ucraina şi cu o anumită tematică (de ex.: Ion Creangă şi bas- România au evaluat activitatea omagiatului sub as- mul est-slav (1967), Teatrul ucrainean în Chişinău* pectul aportului său de savant, scriitor şi organizator (1974), apoi apar culegeri de studii şi articole: Pa- al ştiinţei. În articolul dat, ne vom referi la una din gini ale frăţiei literare * (1978), Aprecieri şi meda- cele mai importante preocupări ale academicianului lioane literare (1979), Pagini de letopiseţ (1998, în – raporturile literare moldo-ucraintene. limba ucraineană), Caiet literar * (1999). În segmentul de timp 1975-1985, subsemnatul a În studiul monografi c Ion Creangă şi basmul fost preocupat, sub conducerea literatului C. Popo- est-slav, axat pe problema afi nităţii basmelor mare- vici, de studierea raporturilor literare moldo-ucrai- lui clasic român cu motivele folclorice ale slavilor nene. Datorită acestui fapt ne este binecunoscută de răsărit, este lărgit cadrul investigaţiilor efectu- activitatea regretatului academician (1924-2010) în ate anterior de Barbu Lăzăreanu, Valeriu Ciobanu domeniul dat. ş.a., fi ind evidenţiate noi similitudini. În concluziile O putem spune fără teamă de exagerare: nimeni lucrării se constată: „Folosindu-se de variante ce din Republica Moldova nu a contribuit mai mult la au fost generate de realitatea slavă, IonCreangă a interpretarea şi promovarea acestor legături literare ştiut să le încadreze într-un anumit timp şi spaţiu decât acad. C. Popovici. Cercetările mele s-au fi nali- concret, să le impună, deci, o fi zionomie naţiona- zat cu editarea cărţii Dialog intercultural: aspecte ale lă. Pentru realizarea unor astfel de criterii el recur- receptării literare (Chişinău, 2006), în care sunt luate ge la mijloacele de exprimare din tezaurul secu- în dezbatere trei dintre cele mai fructuoase forme de lar al neamului – zicători şi proverbe de o intensă comunicare literară între Moldova şi Ucraina: tradu- frumuseţe poetică.” De notat că a fost scoasă în evi- cerea literară, refl ectarea artistică şi interpretarea cri- denţă măiestria povestitorului din Humuleşti care a tică – ultima ca formă de receptare literară valorică. fost capabil „să ridice la rang de capodopere creaţii

192 - nr. 4 (27), decembrie 2012 In memoriam de factură populară, adesea stereotipe şi puţin cu- PATRIARHUL noscute”. Datorită faptului că Ion Creangă a privit la subiectele împrumutate prin prisma stihiei naţio- TEATROLOGIEI nale, prin prisma poporului întreg, subliniază exe- NAŢIONALE getul, operele lui au făcut cale întoarsă, pătrunzând atât în folclorul naţional, cât şi în cel ucrainean. În cartea Teatrul ucrainean în Chişinău, pentru Dr. hab. Tudor STAVILĂ prima dată este refl ectată istoria scenică a drama- Institutul Patrimoniului Cultural, AŞM turgiei ucrainene în Basarabia de la fi nele sec. XIX şi începutul sec. XX, dramaturgie care a infl uenţat benefi c opinia progresistă obştească. În culegerile nominalizate afl ăm dezvălui- te infl uenţa creaţiei lui T. Şevcenko şi cea a lui M. Koţiubinski asupra unor scriitori români, dar şi numeroase eseuri asupra creaţiei unor eminenţi scriitori ucraineni: Gr. Skovoroda, I. Kotlearevski, L. Ukrainka, I. Franko şi Ivan Neciui-Leviţki. Numeroase şi importante aspecte ale raportu- rilor literare, folclorice şi teatrale sunt prezente în cele trei volume intitulate: Schiţe ale relaţiilor mol- do-ruso-ucrainene* care au apărut la editura „Şti- inţa” în anii 1978, 1979 şi 1982, sub conducerea Leonid CEMORTAN nemijlocită a omagiatului. (6.11.1927-27.06.2009) Până la Perestroika gorbaciovistă nu era deloc uşor să scoţi în lume rezultatele cercetării în dome- Chiar dacă am lucrat mulţi ani împreună, ne niul raporturilor literare. Diriguitorii ideologici cău- convingem că nici astăzi nu cunoaştem prea multe tau mereu ca dorinţa lor să fi e prezentată ca realita- despre colegul şi Omul care a stat la originile şi în- te. Prin felul său de a se afl a în relaţii bune şi cu cei ceputurile studierii artelor din Republica Moldova. de sus, şi cu cei de jos, C. Popovici găsea totdeauna Modest din fi re, nu prea avea darul să povestească soluţia potrivită. despre activitatea sa din perioada postbelică, cum Era o persoana cu autoritate. Până la preocupă- o fac unii dintre trecuţii sau prezenţii noştri patri- rile ştiinţifi ce, trecuse prin experienţa grea şi pri- oţi. mejdioasă a războiului. Cu toată această experienţă A tăcut şi a făcut, cam acesta ar fi motto-ul exis- amară, el dispunea de o impresionantă dragoste de tenţei şi vieţii unui Om, care a făcut parte dintr-o viaţă. Datorită acestui fapt scrisul lui urma consec- ilustră pleiadă de intelectuali basarabeni – Nicolae vent preţioasa indicaţie a istoricului roman Publius Testemiţanu, Anatol Corobceanu, Sergiu Rădăuţa- Tacit: a interpreta lucrurile fără indignare şi revoltă. nu, Alexandru Fedco, Leonid Mursa şi alţii, care Fie că lua în discuţie opera unor scriitori români, fi e au fost o verigă de rezistenţă a culturii naţionale în că se referea la creaţia anumitor scriitori ucraineni perioada când ideologia sovietică în timpurile lui sau ruşi, regretatul academician despre toţi a scris Hruşciov contamina arta prin doctrina realismului cu dragoste şi căldură. socialist. Fiind un cercetător pasionat al raporturilor lite- Aceste calităţi deosebite l-au ajutat pe Leonid rare, folclorice şi teatrale moldo-ucrainene, acade- Cemortan să ţină piept greutăţilor vieţii – războiului, micianul C. Popovici a fost, totodată, un animator în care a nimerit la 17 ani, confruntărilor cu sistemul şi un organizator activ al investigaţiilor care s-au administrativ de comandă din anii ’70 ai secolului desfăşurat în cadrul domeniului îmbrăţişat. XX. A cunoscut din interior acest sistem, conştient că lupta cu el niciodată nu va fi în favoarea sa, dar a decis să lupte şi a câştigat. Cu demiteri după demiteri, uitat de colegi şi prieteni, Leonid Cemortan a rămas acelaşi – principial, de o înaltă ţinută morală şi profe- sională, contribuind, prin curaj şi demnitate, la renaş- terea culturii naţionale cu mult înainte de demararea Perestroikăi în 1985.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 193 Akademos

Prezenţa sa în arta şi cultura vremii a fost sufi - procesul artistic la care a participat nemijlocit. În cient de vizibilă în realizări. În calitate de şef de di- articolul „Drama intelectualilor basarabeni de stân- recţie şi viceministru al Culturii, Leonid Cemortan ga”, publicat în revista „Sud-Est” în anul 2000, a contribuit la revigorarea culturii naţionale, dacă L. Cemortan vorbeşte despre prăbuşirea idealurilor putem vorbi despre acest fenomen în mediul închis- oamenilor de cultură din Basarabia interbelică vi- tat de atunci. Dacă nu ar fi fost omul potrivit la locul zavi de situaţia de după război. Autorul analizează potrivit, fără efortul său, puţin probabil că astăzi am evoluţia gândirii lui C. Stere, P. Halippa, Z. Arbure, mai fi discutat despre realizările lui Vladimir Curbet N. Zubcu-Codreanu, V. Crăsescu ş. a., care împăr- şi ale Ansamblulului „Joc”, ale Orchestrei „Fluie- tăşeau convingerile poporaniste ale revoluţionarilor raş”, despre Teatrul „Luceafărul” (1960) şi Teatrul ruşi şi eşecul lor, menţionând: „..Diferitele doctrine „V. Alecsandri” din Bălţi (1957) sau despre Aleea s-au dovedit neviabile sau, cel puţin parţial, eronate. Clasicilor din Chişinău (1958) şi Studioul „Moldo- Iniţiatorii şi adepţii acestor doctrine şi mişcări soci- va-Film” (1957), toate aceste instituţii benefi ciind ale nu numai că au cunoscut din plin amarul propriei de binecuvântarea lui Artiom Lazarev, precum şi a lor înfrângeri, ci şi au ajuns să se simtă responsabili lui Leonid Cemortan – sef al Directiei arte al Minis- de faptul că i-au atras, i-au implicat şi pe alţii în terului Culturii (1957-1958), director al Filarmonicii aceste curente şi acţiuni sortite eşecului, supunân- (1958-1960), viceministru al Culturii (1960-1963). du-i pe aceştia suferinţelor acelor înfrângeri. Deşi E posibil că şi monumentul lui Ştefan cel Mare să fi cauzele eşecului pot fi cele mai diferite: de la preca- fost strămutat nu cu 18 m. în adâncul parcului, ca să ritatea idealului îmbrăţişat, aplicarea unor mijloace nu stea „aliniat” la monumentul lui Lenin din piaţa neadecvate, până la simplul concurs de împrejurări centrală a Chişinăului, ci mult mai departe de inima nefavorabile.” capitalei sovietice, dacă nu ar fi intervenit Omul. Ultimul său articol, „Artiom Markovici Laza- Sistemul, pentru aceste fapte, l-a demis din rev, promotor al culturii naţionale, văzut în contex- funcţie şi trimis onorabil la Moscova până în 1967, tul timpului”, apărut în revista „Arta” din 2008, nu când este angajat ca sef de redactie la Editura de este decât o confesiune a propriei biografi i şi a siste- Stat a Moldovei (1955-1957), ulterior ca şef de re- mului ideologic pe care a încercat să-l depăşească. dactie la Enciclopedia Moldoveneasca (1967-1976), În calitate de cercetător ştiinţifi c, este autorul cercetător în cadrul Sectiei de Etnografi e şi Artă a unor consistente monografi i de specialitate: Pri- AŞM (1976-1991), director al Institutului de Istorie etenul nostru teatrul (1983), Teatrul naţional din şi Teorie a Artei al ASM (1991-1997) şi cercetător Chişinău (2000), Actorul Eugeniu Ureche (2005), ştiinţifi c principal al aceleiaşi instituţii. Valeriu Cupcea, actor şi regizor (2008). A semnat Într-o lume uitucă şi într-un mediu al transfor- circa 200 de studii şi articole ştiinţifi ce, publicate mărilor radicale, sociale şi politice fără limite tem- în ţară şi peste hotare (Statele Unite ale Americii, porale, a cercetat în profunzime, prin biblioteci şi România, Rusia, Austria ş.a.). Prin monografi a sa arhive, descoperind adevărata istorie a teatrului ba- despre teatrul basarabean a urmărit pas cu pas ce sarabean, reabilitând şi punând în circuitul valorilor s-a produs în arta teatrală interbelică pe durata a 15 artistice paginile unei vieţi teatrale pierdute. „Una ani, din 1920 până în 1935, promovând personali- din trăsăturile defi nitorii ale Teatrului academic tăţi, cum ar fi Aurel Ion Maican, Ludovic Dauş sau moldovenesc, concluziona el, este caracterul său Theodor Kiriacoff, nume de referinţă în teatrul ro- popular. Ieşiţi din sânul poporului, membrii trupei mânesc modern. au adus cu sine sufl ul viu al vieţii, manifestând o Este considerat, pe bună dreptate, patriarhul cri- deosebită receptivitate faţă de bogăţiile folclorului ticii şi istoriei teatrale din Moldova. A fost ales în nostru şi tradiţiile estetice populare. De-a lungul ce- 1995 membru corespondent al AŞM, fi ind primul lor cincizeci de ani de activitate arta lui s-a impus care s-a învrednicit de această apreciere a muncii în printr-un caracter social-activ, prin străduinţa de a fi domeniul artelor şi distins cu titlurile de „Om Eme- mereu în pas cu vremea.” (Citat din: Cemortan Le- rit”, laureat al Premiului Prezidiului AŞM, decorat onid. Prietenul nostru teatrul. Chişinău, Literatura cu Ordinul Republicii, medaliile „Dimitrie Cante- artistică, 1983, p. 231-232). mir” şi „Pentru Vitejie în Muncă”. A fost printre puţinii care a abordat în presă A fost un om al timpului şi, în acelaşi timp, o aspectele specifi ce ale artelor naţionale din perioa- excepţie, o eroare a sistemului incapabil să preva- da dezgheţului hruşciovist, făcând paralele dintre dă consecinţele vieţii şi activităţii celui care a fost artele plastice, dramaturgie şi literatură, analizând Leonid Cemortan.

194 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Noutăţi editoriale

O VALOROASĂ COLECŢIE DE DOCUMENTE: CĂRŢI DOMNEŞTI ŞI ZAPISE LA AL XII-LEA VOLUM

Dr., conf. Vlad MISCHEVCA

Pe parcursul a jumătate de secol, istoricii de la Academia de Ştiinţe realizează un proiect de identi- fi care, valorifi care şi editare a documentelor de arhi- vă din secolele XV-XIX, care constituie o valoroasă colecţie de cărţi domneşti şi zapise, adunate în cu- noscuta colecţie „Moldova în epoca feudalismului” (MEF). De-a lungul anilor au ieşit de sub tipar 11 volume. Recent a apărut, sub egida Institutului de Istorie, Documente privitoare la istoria Ţării Moldovei Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la începutul secolului al XIX-lea, 1801-1806”, vol.XII. cel de al XII-lea volum de „Documente privitoa- Chişinău: Elan Poligraf, 2012, 528 p. re la istoria Ţării Moldovei la începutul secolului tatea documentelor incluse în volumul XII sunt ine- al XIX-lea, 1801-1806” (Chişinău: Elan Poligraf, dite şi doar 20 au fost publicate anterior, cuprinzând 2012, 528 p.). Culegerea de documente este realiza- numai acelea ce se păstrează în arhivele din fosta tă de: Larisa Svetlicinâi, Demir Dragnev şi Eugenia U.R.S.S. Bociarov (Coordonator: Demir Dragnev, membru Documentele au fost descoperite, cu precădere, corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, în Arhiva Naţională a Republicii Moldova (fondu- profesor universitar; Redactor ştiinţifi c: Valentin rile: 220, 125, 37, 733, 205, 20 ş. a.), fi ind editate Constantinov, doctor în istorie, conferenţiar univer- după originale şi doar 13 după cópii, ultimele fi ind sitar; Referenţi: Irina Condrea, doctor habilitat în reproduse după cea mai bună formă de păstrare a fi lologie, conferenţiar universitar, Sergiu Bacalov, lor. doctor în istorie, cercetător ştiinţifi c superior, Vlad Structura cărţii cuprinde – Introducerea, Rezu- Mischevca, doctor în istorie, conferenţiar, cercetă- matul documentelor, Lista abrevierilor, Textele ce- tor ştiinţifi c coordonator). Această ediţie continuă şi lor 369 de documente (începând cu un act original, întregeşte valoroasa Colecţie („MEF”): emis de domnul Constantin Alexandru Ypsilanti Vol. I (1432-1625), Chişinău, 1961; la 7 ianuarie 1801 şi încheind cu actul mitropoli- Vol. II (1407-1599), Chişinău, 1978; tului Veniamin, de la 23 octombrie 1806), Rezu- Vol. III (1601-1640), Chişinău, 1982; matele cărţilor domneşti de confi rmare a titlurilor Vol. IV (1641-1660), Chişinău, 1986; de mazil şi ruptaş, păstrate în ANRM (Fond 220, Vol. V (1661-1670), Chişinău, 1987; Reg. 2; sunt publicate 152 de documente, dintre Vol. VI (1671-1710), Chişinău, 1992; care 41 din timpul domnului Alexandru Suţu: datate Vol. VII, Partea I şi II (Recensămintele din între 9.12.1801-17.01.1804 şi 111 de la Alexandru 1772-1774), Chişinău, 1975; Moruzi, datate între: 4.02.1804-10.08.1806); Indi- Vol. VIII (1711-1750), Chişinău, 1998; cele de nume şi geografi c (se atestă variantele nu- Vol. IX (1751-1774), Chişinău, 2004; melor întâlnite în text fără schimbări; de asemenea, Vol. X (1775-1786), Chişinău, 2005; sunt incluse toate variantele toponimelor), Indicele Vol. XI (1787-1800), Chişinău, 2008; de materie şi Fotocopiile (19 la număr, care prezintă Vol. XII (1801-1806), Chişinău, 2012. interes din punct de vedere paleografi c, lingvistic, Ultimul volum se referă la Epoca Modernă tim- sigilografi c). purie şi este atribuit colecţiei doar „convenţional, Conţinutul documentelor incluse se referă la în baza limitelor cronologice declarate la momen- diverse procese istorice interne, caracteristice Ţării tul inaugurării proiectului (1961)”, cuprinzând 369 Moldovei (care după anexarea Bucovinei de către acte interne din perioada anilor 1801-1806. Majori- Imperiul Habsburgic, la 1775, pierduse apr. 11%

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 195 Akademos din teritoriu) de până la declanşarea războiului ru- clusiv internă până în vara anului 1806”,2 şi, în acest so-turc din 1806-1812, încheiat cu scindarea ţării şi contex, o deosebită importanţă în studierea relaţiilor anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru la Imperiul dintre proprietarii de moşii şi ţăranii lor dependenţi Rus. În această perioadă au fost investiţi, ca şi mai sunt „Ponturile lui Alexandru Moruzi” din 21 iunie înainte, să domnească domni fanarioţi, (dintre care 1805 (vezi: documentul nr. 322), care fi xau norme cel mai mult timp s-a afl at la cârma Moldovei Ale- sporite şi concrete ale obligaţiilor ţăranilor. Emite- xandru Moruzi): rea lor a fost determinată de creşterea activităţii eco- Constantin Ypsilanti: 1799 martie 7/18 – 1801 nomice a moşierilor în vederea sporirii produselor iunie 28 /iulie 10 (I); agricole destinate pieţei. Alexandru Suţu: 1801 august 18/30 – 1802 sep- Totuşi, trebuie de avut în vedere faptul că raportu- tembrie 12/24. † 1821 ianuarie 19/31 Bucureşti; rile internaţionale din această perioadă s-au extins şi Căimăcămie (în frunte cu Iordache Canta logo- asupra Principatelor Române, care se prezentau, mai făt): 1802 septembrie – octombrie; degrabă, în calitatea unor scene politice ale rivalităţii Alexandru Moruzi: 1802 octombrie – 1806 au- diplomatice franco-ruse (pentru infl uenţă în Imperiul gust 12/24 (II); otoman, deci, implicit, şi în Principatul Moldovei). Scarlat Callimachi: 1806 august – octombrie În acest context, destul de semnifi cativă se (domnie efectivă doar câteva zile în octombrie) (I); prezintă numirea lui Alexandru Moruzi la cârma Alexandru Moruzi: 1806 octombrie – decem- Moldovei, a cărui candidatură, la recomandarea brie (nominal – până în martie 1807) (III). † 1816 insistentă a lui Constantin Ypsilanti, făcută trimi- iulie Constantinopol; sului Rusiei V.S. Tomara, fusese acceptată. Faţă de Ocupaţie militară rusească: 1806 noiembrie – Al. Moruzi, care era ruda sa, şi întreaga lui familie, 1812 octombrie (din 17 februarie /1 martie 1808 S. C. Ypsilanti garanta „reorientarea” lor de la „siste- Kuşnikov preşedinte al Divanurilor Principatelor; mul” Franţei, la cel al Rusiei. din mai 1810 – V. Krasno-Milaşevici): Astfel, conform hatti-şerifului din 1802, Rusia Constantin Ypsilanti: 1806 decembrie – 1808 nu numai că îşi lărgise drepturile politice, câştigate martie (II) (proclamându-se „domn în Moldova şi în încă în 1774, pentru a interveni în viaţa Principate- Valahia”, sub autoritate rusească). † 1816 iunie 27 lor Române prin intermediul instrumentelor diplo- / iulie 9, Kiev. matice (în baza clauzelor şi convenţiilor bilaterale), Perioada cuprinsă între anii 1802-1806 aparţi- dar şi îşi întărise substanţial suportul intern al poli- ne în Moldova domniei lui Alexandru Moruzi, care ticii orientale promovate în Balcani – în persoana făcea parte dintr-o familie fanariotă foarte infl uentă principilor Ypsilanti şi Moruzi care, la rândul lor, atât la Istanbul, cât şi în Principatele Române. El era aveau un statut juridic mai solid, garantat de acor- căsătorit cu o moldoveancă – Zoe, fi ica comisului durile internaţionale (ruso-otomane), cel puţin timp Lascarache Roset, şi avea calităţi deosebite pentru de şapte ani. un om de stat, fi ind considerat de contemporani, Toate acestea şi-a lăsat evident amprenta şi până şi de grecii din Fanar, poliglot şi inteligent. asupra politicii promovate mult mai activ, de către Istoricii au remarcat că Al. Moruzi a fost iniţiat în C. Ypsilanti şi Al. Moruzi, în perioada ajunului răz- francmasonerie, fi ind membru al mai multor loji boiului ruso-turc din 1806-1812 şi în faza lui iniţi- masonice din Ţările Române (Loja St. Andreas din ală. Constatăm că domnul Moldovei încerca să ma- Sibiu, unor loji de la Bucureşti, Galaţi şi Iaşi).1 nevreze cu abilitate între puterile care l-au promovat Deşi a fost promovat la cârma Moldovei, la fel şi l-au căftănit (Rusia şi Poarta Otomană) şi Franţa, ca şi Constantin Ypsilanti, cu ajutorul Rusiei, ruşii menţinându-se, totuşi, pe poziţiile proruse.3 nu aveau aceeaşi încredere în el, de care se bucu- Vom încheia această prezentare menţionând că ra vărul său „fi del”, fapt ce explică, în mare parte, esenţial rămâne, totuşi, faptul că, potrivit hatti-şe- de ce Alexandru Moruzi nu a fost un factor atât de rifului din 1802, Principatele continuau a fi fi efuri important şi univoc al acţiunilor politice ţariste în de exploatare turco-fanariotă, iar dregătoriile Ţări- Problema Orientală, ca şi domnul Ţării Româneşti. lor Române de la nord de Dunăre rămâneau şi în Mai mult decât atât, s-a susţinut, chiar de către is- continuare la discreţia domnilor fanarioţi, care pu- toricul Radu Rosetti, cum că „istoria Moldovei în timpul acestei domnii a lui Moruz este aproape ex- 2 Μαρινεσκου Φλοριν, Η Τραπεζουντιακή οικογένεια Μουρούζη. Γενεαλογική μελέτη. Θεσσαλονικη: Εκδοτικός Οίκος Κυριακιδης, 2011, σ. 137-138. 1 Marinescu Fl. Etude genealogique sur la famille Mourouzi. 3 Rosetti R. Arhiva Senatorilor din Chişinău şi ocupaţia ru- Athenes, 1987, p. 43-62. sească de la 1806-1812. Vol. I. Bucureşti, 1909, p. 396.

196 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Noutăţi editoriale teau să „fi e volnici în a-i alege şi pe aceia dintre pean, care au cuprins şi spaţiul românesc. Relaţiile cei de neam grec, care sunt cinstiţi şi pricepuţi şi sociale, economice şi politice interne de la începutul care merită să ocupe aceste posturi...”4 – moment secolului al XIX-lea, la care se referă documentele foarte important ce-şi găseşte explicaţie în poziţia din acest volum, refl ectă aprofundarea procesului de şi tactica promovată de către diplomaţia rusă. Cu trecere de la medieval la modern. alte cuvinte, în politica sa externă abil promovată Nivelul de dezvoltare social-economică înre- în sud-estul Europei. gistrat de Principatul Moldovei până la declanşarea Documentele incluse în carte oglindesc, de ase- războiului ruso-turc, în noiembrie 1806, din cauza menea, creşterea activităţii economice a unor mari amputării teritoriale (pierderii Basarabiei, adică a moşieri care, în scopul sporirii numărului braţelor de 48% din teritoriu şi drept consecinţă a ocupaţiei mi- muncă, primeau de la domnie dreptul de a chema de litare ruseşti din anii 1806-1812, a putut fi atins din peste hotare „oameni streini” şi a-i aşeza pe moşiile nou abia în anii ’30 ai secolului al XIX-lea. lor. În ajunul nefastului război ruso-turc (Osmanlı- Cum documentele incluse se referă preponde- Rus Savaşları) se evidenţiază o creştere economică rent la spaţiul dintre Prut şi Nistru, şi cel de-al XII- şi demografi că, drept urmare a schimbărilor social- lea volum poate fi utilizat la reconstituirea arborelui economice profunde produse pe continentul euro- genealogic al descendenţilor din Basarabia, rămâ- 4 Mischevca Vl., Anul 1812: Două secole de la ane- nând de un real folos la studierea şi scrierea unor xarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei. Chişinău, 2012, istorii ale localităţilor respective. p. 30-31.

Iurie Matei. Lecţie de matematică pentru Patrick Zuskind. 2007, ulei/pânză, 100x80cm.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 197 Akademos

PROMETEISMUL CA PARTE INTEGRANTĂ A MOŞTENIRII CULTURALE EUROPENE

Dr. hab. Nicolae ENCIU Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM

Potrivit celebrei legende din Grecia Antică, unul dintre titani şi iscusit mânuitor al focului, Prometeu, împreună cu Atena, ar fi furat focul de la zei şi l-a oferit oamenilor, iar odată cu el, şi bunăstarea. Pen- tru a-i pedepsi pe oamenii cărora Prometeu le-a făcut acest bine, Zeus a trimis-o pe pământ pe Pandora, care a răspândit din cutia ei toate nenorocirile, iar Revista Nowy Prometeusz, editată de Societatea Casa pentru a se răzbuna pe Prometeu, l-a legat în lanţuri Caucaziană din Polonia şi Centrul de Studii de un munte din Caucaz timp de 30 de ani, punând ale problemelor Europei de Est din cadrul Universităţii un vultur să-i devoreze fi catul, care se regenera în din Varşovia fi ecare noapte, astfel încât era supus aceluiaşi chin acesteia, – Prométhée (1926-1938) şi La Revue de îngrozitor în ziua următoare [1]. Prométhée (1938-1940), editate la Paris cu sprijinul Chiar dacă nu este mai mult decât o frumoasă şi activ al mareşalului Jósef Pilsudski (1867-1935), impresionantă legendă, Prometeu a rămas să simbo- precum şi revista poloneză Wschód, apărută între lizeze, de-a lungul timpului, forţa inteligenţei care 1930 şi 1939 ca organ de presă al Cercului tinerilor l-a eliberat pe om de ignoranţă şi sclavie, ca şi im- cercetători ai Europei de Est (Orientalistyczne Koło punerea geniului şi a semnifi caţiei lui sociale, focul Młodych) ş.a. [4]. fi ind folosit de toţi fără excepţie. În conformitate cu intenţiile declarate ale edito- Animaţi de această idee, un grup de tineri cer- rilor revistei Nowy Prometeusz, atenţia predilectă a cetători din cadrul Societăţii Casa Caucaziană din publicaţiei va fi orientată asupra „spaţiului postso- Polonia (Dom Kaukaski w Polsce) [2], absolvenţi vietic”, în calitatea acestuia de loc de interferenţă ai Centrului de Studii al Europei de Est din cadrul a diverselor infl uenţe, culturi, limbi, religii, asupra Universităţii din Varşovia: preşedintele Societăţii Dr. naturii interesului Poloniei faţă de spaţiul respectiv, Hijran Aliyeva-Sztrauch, doctoranzii Aleksandra precum şi a posibilelor răspunsuri la dilema dacă Gryźlak (Centrul de Studii al Europei de Est din ca- ponderea Poloniei în politica occidentală este deter- drul Universităţii din Varşovia) şi Tadeusz Iwański minată de infl uenţa ei în zona Europei de Est, sau, (Institutul de Istorie al Academiei Poloneze de Şti- dimpotrivă, infl uenţa acestei ţări în Europa de Est inţe), şi-au propus ca obiectiv nobila misiune de a este direct proporţională cu ponderea Varşoviei în contribui la renaşterea, în noile condiţii istorice cre- deciziile marilor cancelarii din Washington şi Bru- ate de căderea Zidului Berlinului şi Cortinei de Fier, xelles. După cum pe bună dreptate afi rmă editorii a prometeismului, în calitatea acestuia de concepţie revistei, discuţiile privind locul şi rolul Poloniei ideologică apărută şi afi rmată viguros în Polonia în în procesele politice, economice şi culturale din perioada dintre cele două războaie mondiale, ca parte spaţiul Europei de Est au o tradiţie istorică solidă, integrantă a moştenirii culturale europene şi element însă punctul de plecare în analiza acestor aspecte simbolic al unităţii Europei, – de la Londra şi până la îl constituie, indiscutabil, perioada dintre cele două Kazan, de la Ta-llin şi până la Baku [3]. războaie mondiale, când prometeismul se afi rmă în În această ordine de idei, un eveniment de o calitate de curent intelectual şi, în egală măsură, de importanţă ştiinţifi că şi culturală deosebită îl con- mişcare politică, întrunind în rândurile sale persona- stituie lansarea revistei Noul Prometeu (Nowy lităţi de marcă din acea vreme [5]. Prometeusz), având ca sursă de inspiraţie mişcarea La peste două decenii de la căderea comunismu- prometeică din perioada interbelică şi publicaţiile lui în Europa Centrală şi de Est, obiectivele prome-

198 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Noutăţi editoriale teismului interbelic, fi reşte, au suportat modifi cări Un alt compartiment important al celui de-al esenţiale, dată fi ind dispariţia Uniunii Sovietice şi doilea număr al revistei, vizând problemele con- reconfi gurarea radicală a hărţii politice a bătrânului temporane ale regiunii Mării Negre, conţine un continent. Pornind de la noile realităţi geopolitice consistent studiu al doctorului în ştiinţe politice şi menţinându-şi, în continuare, interesul tradiţio- Serghei Glebov (Universitatea naţională din Odesa nal faţă de procesele politico-naţionale, economice, „I.I. Mecinikov”), care examinează consecinţele lingvistice şi culturale derulate în spaţiul Europei de de lungă durată, atât pentru regiunea în cauză cât Est în perioada dintre cele două războaie mondia- şi pentru Uniunea Europeană în ansamblu, ale coo- le, colectivul revistei Noul Prometeu îşi propune perării ruso-turce în domeniul securităţii energetice să dezvolte, totodată, noi domenii de interes pentru [9]. La rândul său, dr. Galina Yavorska (Institutul toate ţările din spaţiul geografi c de referinţă, în spe- Naţional de Studii Strategice, Kiev, Ucraina) exa- cial cel legat de lansarea în 2008 a iniţiativei Parte- minează aspectele politice şi simbolice ale proble- neriatului Estic al Uniunii Europene, în cadrul căre- mei delimitării hotarului maritim ruso-ucrainean în ia Poloniei îi revine un rol de primă importanţă. regiunea Mării Azov [10]. Drept confi rmare a acestei intenţii, primul număr Urmează a fi menţionat în mod special studiul al revistei Noul Prometeu, lansat în octombrie 2011, politologului Jakub Pieńkowski Giurgiuleşti – – perioadă în care Polonia a deţinut preşedinţia Uni- fereastra unei ţări mici spre lumea mare [11], unii Europene (1 iulie – 31 decembrie 2011), – este în care autorul examinează problema construcţi- consacrat în mare măsură evaluării politicii Poloniei ei portului de la Giurgiuleşti în calitatea acestu- faţă de vecinii săi din Est, precum şi perspectivelor ia de factor de consolidare a securităţii naţionale preşedinţiei acestei ţări în cadrul Uniunii Europene, şi energetice a Republicii Moldova. Aşa cum pe echipa redacţiei invitând să se pronunţe, la acest ca- bună dreptate afi rmă autorul, în lipsa confl ictului pitol, o seamă de experţi din Armenia, Azerbaidjan, separatist şi a problemei Transnistriei, ar fi fost Belarus, Georgia, Rusia, Ucraina, Polonia, precum puţin probabil ca Republica Moldova să fi gureze şi din Republica Moldova [6]. Aşa cum lansarea pri- pe agenda priorităţilor politicii europene. Şi totuşi, mului număr al revistei a coincis cu organizarea, de această „mică şi săracă ţară”, precum o caracteri- către Centrul de Studii Est-Europene, a importantei zează autorul, merită o atenţie mult mai mare din Conferinţe ştiinţifi ce consacrate prometeismului, partea instituţiilor europene, fi e şi din consideren- precedată de o reuşită sesiune din februarie 2011 cu tul amplasării geografi ce a acesteia în imediata ve- acelaşi generic din cadrul Academiei Poloneze de cinătate a Uniunii Europene, precum şi al pericole- Ştiinţe, organizatorul respectivei conferinţe, prof. lor generate de prezenţa unor trupe militare străine Marek Kornat, propune atenţiei cititorilor o seamă pe teritoriul ei. În opinia lui Jakub Pieńkowski, de refl ecţii privind istoria prometeismului şi perspec- faptul dacă Republica Moldova va urma în conti- tivele investigării acestei mişcări politice şi culturale nuare calea democratizării şi a integrării europene în egală măsură [7]. sau va rămâne în sfera stagnării postsovietice, a Pe de altă parte, cel de-al doilea număr al revis- neo-imperialismului şi autoritarismului rusesc, va tei, lansat recent la 16 iulie 2012, în incinta vechii fi determinat nu numai de domeniul politicii, ci şi Biblioteci a Universităţii din Varşovia, are ca temă de cel al economiei, de capacitatea cuceririi unor centrală de dezbatere problematica regiunii Mării noi pieţe de către economia Republicii Moldova Negre, în sensul larg al acestei noţiuni. Deţinând dincolo de spaţiul fostei Uniuni Sovietice. În acest un rol extrem de important în politica mondială, context, decizia construcţiei portului liber interna- prin faptul amplasării geografi ce la confl uenţa celor ţional de la Giurgiuleşti este considerat de autor două spaţii imense, european şi asiatic, unde se drept unul dintre proiectele cele mai importante în intersectează o multitudine de căi comerciale, im- scurta istorie a Republicii Moldova, fi ind de natură portanţa strategică a regiunii Mării Negre a sporit să-i asigure o relativă independenţă economică. mai ales în ultima vreme, graţie intersectării în acest Alte două studii semnate de Elmira Muratova teritoriu a marilor reţele energetice. Pornind de la şi Aleksandra Gryźlak în acelaşi compartiment al aceste considerente, compartimentul „Dezbateri” problematicii regiunii Mării Negre, conţin o amplă al celui de-al doilea număr al revistei Noul Prome- analiză a destinului unor popoare, în special al tăta- teu găzduieşte opiniile unor experţi din Republica rilor din Crimeea şi al turcilor-meshetini, deportate Moldova, Turcia, Georgia, Ucraina şi Rusia, privind în 1944 din regiunea respectivă şi care încearcă, în problemele politicii energetice şi perspectivele coo- prezent, să-şi regăsească un loc în realităţile post- perării multilaterale în acest domeniu [8]. sovietice.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 199 Akademos

Ultimul studiu al compartimentului se referă la и «Востока» до «Нового Прометея» // Nowy Prometeusz: starea actuală a cercetărilor în domeniul promete- Numer sygnalny, Grudzień 2010, p. 29-32. ismului. Autorul acestuia, Saławat Ischakow, exa- 4. O istorie consistentă a acestor reviste vezi la: minează o serie de aspecte vizând actualitatea şi im- Георгий Мамулия. Краткий очерк истории журнала portanţa investigaţiilor în domeniul istoriei mişcării «Прометей» // Nowy Prometeusz: Numer sygnalny, Grudzień 2010, p. 77-94. prometeice. 5. Хиджран Алиева-Штраух, Александра Грызляк, În fi ne, nu însă şi în ultimul rând, o abordare a Тадеуш Иваньски. От редакции // Nowy Prometeusz: actualităţii şi importanţei regiunii Mării Negre nu Numer sygnalny, Grudzień 2010, p. 10-14. poate face abstracţie de războiul din 2008 dintre Ru- 6. Debata: Polska polityka wschodnia, prezydencja sia şi Georgia. La patru ani de la acele dramatice Polski w UE – ocena i rekomendacje // Nowy Prometeu- evenimente, ambele ţări, deşi în forme şi proporţii sz. Numer 1. Październik 2011, p. 17-38. diferite, continuă să resimtă în deplină măsură pe 7. Marek Kornat, Konferencja o ruchu prometejskim plan intern consecinţele războiului, precum şi cele w Instytucie Historii Polskiej Akademii Nauk, 16-17 ale crizei economice mondiale. Într-un comparti- lutego 2011 – refl eksje // Nowy Prometeusz. Numer 1. ment special al revistei, Kazimierz Wóycicki exa- Październik 2011, p. 178-187. 8. Debata: Polityka energetyczna oraz moźliwości minează posibilele scenarii de evoluţie a Federaţiei współpracy wielostronnej w basenie Morza Czarnego, Ruse în perioada 2020-2050, iar Rewaz Dźorbe- Ion Muntean (Mołdawia); Sinan Ogan (Turcja); Tengiz nadze şi Krzysztof Łukjanowicz prezintă o perti- Pchaladze (Gruzja); Serhij Tołstow (Ukraina); Grigorij nentă analiză a situaţiei interne din Georgia în con- Trofi mczuk (Rosja) // Nowy Prometeusz. Numer 2. Li- textul alegerilor parlamentare. piec 2012, p. 17-29. În concluzia celor menţionate şi fără să fi urmărit 9. Serhij Glebow, Российско-турецкий энергети- o prezentare în detaliu a conţinutului celor două nu- ческий узел: стратегический якорь в Черноморском mere apărute, constatăm că revista Noul Prometeu, регионе и последствия для энергетической безопас- condusă de o echipă de entuziaşti şi având la activ ности Европы // Nowy Prometeusz. Numer 2. Lipiec bogata şi instructiva experienţă interbelică a mişcării 2012, p. 31-60. 10. Галина Яворская. Делимитация украинско- prometeice, dispune de toate şansele de afi rmare în российской морской границы в черноморско-азовском calitate de principală arenă de dezbateri intelectuale регионе: политический и символический аспекты // asupra istoriei şi destinului ţărilor din Europa de Est. Nowy Prometeusz. Numer 2. Lipiec 2012, p. 61-69. Cu referire particulară şi specială la Republica Mol- 11. Jakub Pieńkowski, Giurgiuleşti – okno małego dova, aşa cum integrarea europeană rămâne, în con- kraju na wielki świat // Nowy Prometeusz. Numer 2. Li- tinuare, singura modalitate de modernizare, de de- piec 2012, p. 71-91. mocratizare şi de rupere de un trecut sovietic şi to- talitar, revista Noul Prometeu ar putea oferi specia- liştilor în domeniul ştiinţelor socio-umaniste o foarte importantă „fereastră” de acces la dezbaterile marilor teme de istorie şi de actualitate din cadrul Uniunii Europene. În atare mod, dacă reputaţia Republicii Moldova de „cea mai săracă ţară” din Europa pare să fi fost acreditată prin efortul unor politicieni veşnic solicitanţi de ajutoare fi nanciare nerambursabile, în schimb istoricilor, politologilor, sociologilor, etnolo- gilor le revine nobila misiune de a încerca să repare situaţia dată, demonstrând comunităţii academice eu- ropene că, din punct de vedere ştiinţifi c şi intelectual, Republica Moldova este perfect compatibilă rigorilor europene şi întruneşte toate condiţiile de aderare la Uniunea Europeană.

Bibliografi e 1. George Lăzărescu, Dicţionar de mitologie, Casa editorială Odeon, Bucureşti, 1992, p. 246-247. Pagină din studiul lui Jakub Pieńkowski Giurgiuleşti 2. http://www.domkaukaski.org – fereastra unei ţări mici spre lumea mare. Revista 3. Заур Гасымов. 1926, 1930… 2010: От «Прометея» Nowy Prometeusz. Nr. 2. Lipiec 2012 (pp. 71-91).

200 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Noutăţi editoriale

PALETA CULORILOR FĂURITĂ DE NATURĂ ŞI ADMIRATĂ DE OM

Dr., conf. univ. Liviu VACARCIUC Universitatea Agrară de Stat din Moldova Acad. Pavel VLAD Institutul de Chimie, AŞM

Noua monografi e a doctorilor în ştiinţă, cola- boratori ai AŞM – soţii Zina Şofransky şi Valentin Şofransky, întitulată Cromatica tradiţională româ- nească, reprezintă o continuare logică şi fi rească a activităţii lor fructuoase în domeniul coloristicii, sub aspectul interferenţei a două domenii ştiinţifi ce – etnografi a şi chimia, fapt ce-i conferă originalitate Zina şi Valentin Şofransky. Cromatica tradiţională şi valoare metodologică deosebită. În baza cercetări- românească. Editura Etnologică, Bucureşti, 2012 lor proprii, analizei şi sintezei multor surse ştiinţifi ce privind atât lumina ca materie fi zică, cât şi culorile „auzit-am din bătrâni” exprimă cât se poate de eloc- naturii din punct de vedere chimic, se fac un şir de vent mesajul autorilor în informaţia pe care o oferă concluzii valoroase privind modalităţile de utilizare a privind universul multicolor al meşteşugurilor po- resurselor naturale drept coloranţi. pulare, ţesăturile de cânepă şi lână, zugrăvirea casei Lucrarea îi familiarizează pe cititori cu practici- şi gardului, tehnicile încrustării în lemn sau pe sticla le multor civilizaţii, conectându-i ba la etimologia colorată, folosirea uleiului vegetal în pictură, rolul botanică, ba la chimia mineralelor. Dar şi la arta ce- coloranţilor în regnul animal şi la rasele umane. ramicii, a împletitului din paie şi altor meşteşuguri, Trebuie menţionat faptul că anume în Carpaţi răspândite în spaţiul carpato-danubian-pontic. De găsim cele mai vechi ocne de sare, minerale subte- bună seamă – aici îşi iau începuturile viaţa, vestigii- rane, diverse argile, experienţa aplicării cenuşii şi le istorice, toată paleta naturală cu bogăţia acvatică a funinginii din sobe pentru scopuri de înfrumuseţare Mării Sarmate (era Paleozoică, perioada Siluriană), sau ritualice. Mai târziu, după cum subliniază auto- care transpare în galeriile renumitului oraş subteran rii, preparatele roşii – din ocrul argilos şi oxidul de de la Cricova (fosilele Cypharines şi Bivalvia). fi er (Halstatul târziu), cele albastre – din lazulitul Un argument în plus pentru făurirea coloristică mesopotamic (Muntele de Aramă), calcarul şi argi- naturală pe aceste meleaguri sunt Munţii Carpaţi. lele Banatului, minereurile din Baia, Bihor, Mehe- Având primii vulcani stinşi, ei au adăpostit omul dinţi prezentau sursa materiei colorate în activitatea în acest spaţiu. Mai întâi, triburile tracice, dacii li- comunei primitive din tot spaţiul Carpatic. beri, iar acum – etnoculturile româneşti. Nu în zădar Studierea exhaustivă de către autori a unor aşe- autorii se adresează civilizaţiei pontice, pentru că zări rurale interfl uviale Prut – Nistru, de la Hotin la pecetea cultului liturgic, ortodox, începe anume în Dunăre: Alcedar, Bardar, Brânza, Ciuciuleni, Hân- spaţiul carpatic, odată cu apostolul Andrei, cu închi- ceşti, Căuşeni, Cosăuţi, Costeşti, Iurceni, Zăicani, nare Sf. Ioan îndată după Mezoliticul Terrei. Colibaşi, Căpriana, Temeleuţi, Nemireuca, Coşniţa, În carte, mai cu seamă, sunt urmărite zonele et- Orheiul Vechi, dar şi a localităţilor de copilărie: Bă- nografi ce Rădăuţi, Putna, Bucovina şi Munţii Apu- lăureşti, Mileşti, Bulboaca (Briceni), Ocniţa, Lip- seni, dar şi cele basarabene, desigur, foarte bogate nic, Moşana, Rudi, Pocrovca, Cernoleuca şi altele, în mitologia forestieră, tradiţiile costumului popu- situate în condiţii geografi ce variate, contribuie la lar, ţesutul şi vopsitul covoarelor, tehnologia cera- o mai bună cunoaştere a tradiţiei şi artei populare. micii vechi etc. Arealul cercetat se încadrează în limitele largi ale Tematica capitolelor vizează trei surse princi- epocilor istorice, raportate chiar şi la negoţul medie- pale ale cromaticii universale: vegetală, animală val, vizând totuşi perioada superioară de organizare şi pedominerală, analizându-se, totuşi, şi recentele a societăţii – constituirea statului moldovenesc. Mai elaborări care permit imitaţia coloristică structurată cu seamă, apogeul medieval – strălucita domnie a prin nanotehnologiile moderne. Celebra sintagmă lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, când luau naştere fai-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 201 Akademos moasele mănăstiri încrustate cu vopsele naturale re- Unul din capitole relatează despre cromatica zistente până în zilele noastre. plantelor tinctoriale şi exotice, modalităţile de ex- Concluziile şi o serie de materiale incluse în tragere din fl ora vegetală, tehnica şi procedeele de carte constituie un suport teoretic pentru viitoare- vopsire a ţesăturilor. Arealul coloristic al unor plan- le investigaţii, un eşafodaj didactic pentru meşterii te tinctoriale (corn, rodie, nuci, cireş-pădureţ, nuc, populari sau maeştrii artelor decorative care pune la troscot, soc, cătină etc.) este destul de mare, dar, din îndemână specialiştilor din industrie o informaţie de păcate, industria alimentară le utilizează tot mai rar, anvergură privind utilizarea coloranţilor naturali de iar băuturile cu coloranţi sintetici sunt consumate în altădată, spre a promova un mod sănătos de viaţă şi cantităţi imense de copii. Sunt aduse pilde de utili- a stăvili ofensiva coloranţilor sintetici care astăzi se zare largă a culorilor în diverse sfere de activitate atestă absolut în toate domeniile. cotidiană. Se tălmăcesc fenomenele naturale ale curcube- Extracţia coloranţilor de provenienţă animală ului, spectrul refracţiei şi dispersiei luminii care au este bazată pe proprietăţile unor specii care conţin infl uenţat civilizaţiile, generând numeroase legende acid carminic, luteine, carotine, indigoul (indican) mitologice. Gravurile, goblenurile şi frescele antice, moluştelor, derivaţii purinei-xantina, gianina, acidul vitraliile gotice ne vorbesc despre fascinaţia culorii uric etc. Utilizarea pigmenţilor minerali în arta de- utilizate cu multă fantezie. corativă carpatică este cea mai răspândită, cunoscu- Treptat se trece de la ceramica ornamentală la ar- tă de la geto-daci sub infl uenţa Europei celtice, apoi hitectura agrementală, aducându-ne lumină în sufl et a coloniştilor eleni, romani, turci. prin repere cromatice, formând caracterul cotidian Se aminteşte de faimoasele cristale ale lui românesc ce ne caracterizează. Cu alte cuvinte, cu- D. Swarovsky cu jocul fascinant de lumini, de ima- lorile din jurul nostru ne-au dezvoltat inteligenţa, au ginea irepetabilă a „Aurorei boreale”, dar şi de cre- creat un confort psihic favorabil, au înviorat memo- ma uleioasă de pigmenţi minerali utilizaţi din anti- ria, ne-au făcut buni şi ospitalieri. După cum afi rmă chitate în cosmetică – pulbere de malahit, prafuri de autorii, pe bună dreptate, culoarea asigură fi reasca manganifer, de hametit, limonitit, lazurit etc. Sunt interferenţă între natură-artă-ştiinţă şi industrie. menţionate şi bijuteriile – mărgele, brăţări confecţi- În carte sunt abordate noţiunile de lumină, cu- onate din os, piatră, sticlă, lemn pigmentate frumos loare, percepţie, tonalitate, tentă, puritate, strălucire în diverse nuanţe. Autorii expun detaliat pigmenţii şi alte proprietăţi sau valori coloristice. Se motivea- pe bază de fi er, mangan, cupru, crom, zinc, cobalt, ză, de ce matematica şi alte ştiinţe fundamentale argint, molibden, cadmiu şi, bineînţeles, meşteşugul reprezintă un veritabil „instrument de cercetare etno- aplicării ceramicii decorative albă, neagră, roşie. De logică”, contribuind la valorifi carea artei populare. o amplă descriere benefi ciază sticla colorată şi toată Organul vederii se descrie amănunţit şi el, cu gama producţiei fabricate prin părţile noastre. regiunile sale: palpebrală şi bulbară formată din Un capitol inedit se referă la coloranţii obţinuţi cornee, pupilă, cristalin şi iris; cea retrobulbară are prin metode noi, nanotehnologice. Se face clasifi - spaţiul posterior al globului ocular cu milioane de carea lor, se aduc date despre compoziţia chimică, celule retinale şi de formaţiune neurovasculară. Ce- evoluţia utilizării complexe în diverse ramuri. Evi- lulele bipolare reprezintă primul neuron al căii vizu- denţiem elementele de tehnologie pentru fabricarea ale. Segmentul central al analizatorului vizual prin şi aplicarea unor coloranţi concreţi, ordonate prin fi brele optice converge relaţia senzorio-motoric cu prezentarea materiei prime de bază şi adaosul pul- mesajul cules de celulele ganglionare. Excitantul berii nanotehnologice. Se fac referiri la fapte istori- fi ziologic-retinal este lumina care percepe radiaţii ce, dar şi la perspectiva aplicării lor, mai ales în arta cuprinse între infraroşu şi ultraviolet cu lungimea de designului orăşenesc pentru împodobirea edifi ciilor. undă între 390 nm şi 760 nm. Lumina policromă se Capitolele sunt însoţite de o mulţime de planşe care descompune în culorile componente, pe care retina o dovedesc actualitatea tezelor afi rmate. Lucrarea absoarbe diferenţiat, deoarece energia fotonilor este face trimitere la peste 700 de surse bibliografi ce, iar asimilată de pigmenţii celulelor: conuri – bastonaşe. valoarea ei creşte în baza numeroaselor concluzii Toponimica culorilor este expusă în legătură făcute pe parcursul expunerii. cu numele provenite de la plante, minerale, animale Această carte o să fi e căutată de specialiştii şi unele metale, comentate în latină şi-n alte limbi. multor profesii. Prin mesajul inedit, textul îngrijit, Sunt cercetate posibilele sinonime, caracterizate în comentariile făcute, noutăţile oferite, ediţia Croma- spectrul denumirilor de sate, oraşe, oceane, fl uvii, tica tradiţională românească atinge scopul nobil – munţi, nume de familie etc. Din aceste exemple se sporirea conştiinţei naţionale, dezvoltarea ştiinţelor, poate concluziona că limbajul popular este bogat totodată, face ca opinia publică să ne ştie în lume de datorită observaţiilor de secole. oameni creativi.

202 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Noutăţi editoriale

NEAMUL DUCA ÎN UNIVERSUL CERCETĂRILOR ENCICLOPEDICE

Dr. Sergiu BACALOV

Recent, sub egida Institutului de Studii Enciclo- pedice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a văzut lumina tiparului cartea lui Alexandru Furtună şi Mihai Adauge, cu titlul Academicianul Gheorghe Duca. Schiţă genealogică. Această lucrare de ordin genealogic este începutul unei serii de schiţe cu ca- racter biografi c consacrate personalităţilor marcante ale Basarabiei şi Republicii Moldova. Dacă ţinem cont de faptul că cercetările în ma- A.Furtuna, M.Adauge. Academicianul Gheorghe terie de genealogie solicită foarte mult timp şi un Duca. Schiţă genealogică. Chişinău, Institutul de Studii efort considerabil, menţionăm că autorii au efectuat Enciclopedice, 2012, 63 p. o muncă enormă „identifi când şi studiind zeci de că „era o persoană cultă, un om cu demnitate, foarte dosare şi documente, precum registre de stare civilă bun şi generos, cu caracter puternic şi perseverent”, şi cărţi parohiale, condici de ranguri şi acte dom- trăsături care îi defi nesc pe reprezentanţii neamului neşti, recensământuri şi inventare, descifrând sute de răzeşi şi mazili Duca. Unul din paragrafe este de note şi înscrieri” (p. 44). consacrat biografi ei, familiei şi descendenţilor aca- Locul central al schiţei îl ocupă genealogia nea- demicianului Gheorghe Duca (p. 42-43). Autorii mului Duca (pp. 7-34; 48-52; 55-60), despre care schiţei genealogice nu-şi rezumă cercetarea la sim- s-au păstrat mai multe informaţii, având în vedere pla înşiruire a strămoşilor academicianului Gheor- că este unul cu rădăcini boiereşti a cărui existen- ghe Duca, dar realizează cu succes abordarea istori- ţă datează nu mai târziu de începutul secolului al ei unui neam prin prisma istoriei naţionale. În acest XVII-lea. De asemenea, lucrarea respectivă cuprin- context, un compartiment aparte îl ocupă domnii de şi un studiu consacrat neamului Ţâbârnă din Sân- Ţării Moldovei din familia Duca: Gheorghe vodă gereii Vechi (pp. 35-39; 53-55; 61-62). (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683) şi Constantin Autorii au reuşit să identifi ce şi să integreze „în vodă (1693-1695, 1700-1703). schiţa genealogică a neamului acad. Gheorghe Duca peste 400 de nume de persoane”, dintre care „ra- Lucrarea este însoţită de un glosar de termeni, mifi caţia neamului Duca de la Cuizăuca cuprinde fapt ce înlesneşte lectura textului pentru persoane- circa 300 de nume şi cea a neamului Ţâbârnă – 116 le neiniţiate în probleme de genealogie şi necunos- nume” (p. 44). Pe linie paternă a fost reconstituită cătoare ale anumitor realităţi istorice din veacurile genealogia academicianului Gheorghe Duca „până precedente. Schiţa genealogică cuprinde mai multe la strămoşul său din generaţia a şasea, Vasile Duca, anexe (p. 48-63) ce conţin informaţii din recensă- care a trăit la mijlocul secolului XVIII”, de ase- mintele secolului al XIX-lea, dar şi spiţe de neam menea, „până în generaţia a şasea a fost restabilită foarte detaliate, aranjate chibzuit, ce permit o bună tabla ascendenţilor” şi pe linie maternă, ajungân- orientare în problematica studiului. du-se până „la Nicolae Ţâbârnă, născut pe la 1750- Deşi această lucrare, după cum ne spune însăşi 1760” (p. 44). denumirea, este consacrată ascendenţei academici- Un loc de cinste, aşa cum se cuvine, este acordat anului Gheorghe Duca, informaţia cu caracter isto- părinţilor academicianului Gheorghe Duca, anume ric şi schiţele de genealogie anexate volumului pot Grigore Duca şi Nina Duca, născută Ţâbârnă, ambii servi (din câte cunoaştem deja au şi fost utilizate cu învăţători în raionul Sângerei (p. 40-41). Grigore succes) drept punct de pornire în căutarea originii Duca, originar din satul Cuizăuca, „a fost învăţător unor numeroase persoane care provin din satele Cu- emerit, şef de studii în şcoală, şef al Direcţiei de în- izăuca, Otac (Cuizăuca de Sus), Cogâlniceni, Pod- văţământ din raionul Sângerei”, despre care se ştie goreni şi alte localităţi învecinate, adică din regiunea

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 203 Akademos

în care au vieţuit, au stăpânit pământ şi s-au înrudit vice în Republica Moldova, studiile şi cercetările de cu alte neamuri şi familii reprezentanţii diferitelor ordin genealogic au valoare şi pot juca un rol foarte încrengături ale rămurosului şi vigurosului arbore al important, am putea spune benefi c, pentru întreaga Duculeştilor. Aceasta se datorează, după cum afi r- comunitate. Cunoaşterea ascendenţilor poate con- mă autorii, faptului că în „perioada de timp de circa tribui la armonizarea relaţiilor dintre indivizi, mai şase secole, cât s-au perindat aproximativ 25 de ge- ales în comunităţile noastre săteşti. deoarece adesea neraţii, oricine dintre contemporani are peste 33 de se întâmplă ca pe unii dintre strămoşii proprii, mai milioane de strămoşi pe linii directe: bunici, străbu- apropiaţi sau mai îndepărtaţi din punct de vedere nici, stră-străbunici, răs-străbunici etc. Este adevă- cronologic, să-i identifi căm şi în calitate de strămoşi rat că în comunităţile noastre săteşti de multe ori cei ai neprietenilor. care se căsătoresc ar putea fi din acelaşi neam, rude Situaţia este valabilă şi pentru soluţionarea con- foarte îndepărtate, în generaţia a cincea, a şasea şi fl ictelor interetnice, ţinând cont de faptul că studie- mai departe. În aceste cazuri, unele ramifi caţii ale rea aprofundată a relaţiilor de rudenie şi elaborarea ascendenţilor se suprapun şi numărul lor cumva se spiţelor genealogice complexe, începând cu cazuri- mai reduce, dar foarte nesemnifi cativ, rămânând tot le unor familii şi neamuri concrete, poate scoate la în zona de peste 30 de milioane” (p. 6). Această ma- iveală detalii interesante despre mai multe substaruri tematică foarte captivantă şi la prima vedere chiar etnice în genealogia multora dintre noi, fenomen ce neverosimilă este, totuşi, una corectă şi reprezintă a stat la baza oricărei etnii sau naţiuni. un element cu totul inedit în studiile de genealogie. În această ordine de idei, considerăm oportu- Cu această ocazie, nu putem să nu reamintim nă iniţiativa Institutului de Studii Enciclopedice al că studiile genealogice determină puternice efecte Academiei de Ştiinţe a Moldovei de a realiza o serie cu caracter patriotic. Iar la această etapă difi cilă a de schiţe cu caracter biografi c şi genealogic consa- procesului de constituire şi consolidare a naţiunii ci- crate personalităţilor marcante autohtone.

Iurie Matei. Butuceni. Toamnă. 2007, ulei/pânză, 60x75 cm.

204 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu

APORT INESTIMABIL ativ, academicianul Gheorghe Şişcanu a exercitat ÎN ŞTIINŢA DESPRE PLANTE în perioada 1990-2000 funcţia de secretar ştiinţifi c general al AŞM. A participat la elaborarea Legii cu Academicianul privire la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Con- Gheorghe ŞIŞCANU cepţiei privind reforma sferei de cercetare-dezvolta- la 80 de ani re. A adus o contribuţie considerabilă la consolida- rea relaţiilor dintre AŞM şi Asociaţia Internaţională a Academiilor cu sediul la Kiev. În paralel cu acti- vitatea managerială, continuă activitatea ştiinţifi că. În 1975 a fondat şi conduce până în prezent Labo- ratorul de Fotosinteză al Institutului de Fiziologie a Plantelor al AŞM, actualmente Institutul de Geneti- că şi Fiziologie a Plantelor al AŞM. La diferite etape ale activităţii sale şi-a desăvârşit profesionalismul în cercetare prin stagiile efectuate într-un şir de centre ştiinţifi ce din Moscova (1959- 1960, 1961-1974), Sankt Petersburg (1960,1970), Kiev (1960,1985), Minsk (1971) ş.a. Începând cu anul 1958 şi până în pre- Biolog, domeniul ştiinţifi c: fi ziologia plantelor, zent, academicianul Gh. Şişcanu şi-a con- fotosinteza. sacrat activitatea ştiinţifi că studiului particularită- Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1974), ţilor funcţionării aparatului fotosintetic la plantele profesor universitar (1983). Membru corespon- pomicole. A elaborat şi dezvoltat teoria productivi- dent (1989) şi membru titular (1992) al AŞM. tăţii fotosintetice a plantelor. A adus o importantă contribuţie la studierea particularităţilor funcţio- La cea de-a 80-ea aniversare a sa, academicianul nării aparatului fotosintetic la plantele de cultură. Gheorghe Şişcanu consemnează 54 ani de activita- A desfăşurat cercetări în vederea studierii rolului te ştiinţifi co-organizatorică, didactică şi obştească. reacţiilor adaptive ale aparatului fotosintetic în Capacităţi congenitale deosebite, o pregătire pro- reglarea productivităţii şi rezistenţei plantelor la ac- fesională profundă, tenacitate şi spirit de sacrifi ciu ţiunea factorilor ecologici nefavorabili. Ca urmare. sunt doar câteva calităţi ce-l caracterizează plenar. au fost stabilite fenomene noi de interacţiune a or- S-a născut la 5 iulie 1932 în satul Măcăreşti, ganelor plantelor în formarea reacţiei de răspuns la judeţul Ungheni, Republica Moldova. După absol- factori stresogeni, evidenţiate legităţile relaţiilor do- virea şcolii de opt ani din satul de baştină, continuă nator-acceptor în reglarea procesului de producţie studiile la Şcoala Pedagogică din oraşul Călăraşi pe şi rezistenţă a plantelor. S-a determinat că plantele care o absolveşte în 1952. Studiile superioare le ob- nealtoite de zarzăr şi cele altoite de cais prezintă di- ţine la Institutul Pedagogic din Tiraspol, Facultatea ferite sisteme donator-acceptor. Acad. Gh. Şişcanu de Biologie şi Chimie (1952-1957). Primii paşi în a demonstrat că plantele de zarzăr şi de cais pose- cercetare i-a întreprins la Institutul de Fiziologie a dă caracteristici fotosintetice individuale, asigurate Plantelor al AŞM (1958-1961) în calitate de docto- de particularităţi morfo-funcţionale ce infl uenţează rand. Munca fără de preget i-a permis să acumuleze relaţiile donator-acceptor, acumularea şi repartiţia un vast material experimental în domeniul fi ziolo- biomasei în întreaga plantă. Unul dintre factorii ce giei plantelor, în baza căruia susţine teza de doctor infl uenţează intensifi carea activităţii fotosintetice la în biologie (1963) şi teza de doctor habilitat (1974). plantele de cais, în comparaţie cu cele de zarzăr, este În 1983, pentru activitate didactică prodigioasă i se concentraţia mai mare a unităţilor structural-funcţi- acordă titlul de profesor universitar. onale ale aparatului fotosintetic. Activitatea intensă Competenţa profesională, rezultatele ştiinţifi ce a sinkurilor (zonele de creştere şi de depozitare) au obţinute, de o înaltă valoare teoretică şi aplicativă, determinat o acumulare de biomasă de două ori mai au fost recunoscute de savanţii din ţară, acordându- mare la cais faţă de zarzăr. i-se în anul1989 titlul de membru corespondent, iar În baza rezultatelor obţinute, au fost elaborate în 1992 – de membru titular al Academiei de Ştiinţe recomandări privitor la tratarea plantelor pomico- a Moldovei. le cu preparatele Melongozidă O şi Capsicozidă Graţie calităţilor organizatorice, spiritului cre- (compuşi de provenienţă vegetală) în combinaţie cu

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 205 Akademos microelementele Zn, Mn şi B, în calitate de supli- ie în mod direct la pregătirea specialiştilor în do- ment la administrarea de bază a îngrăşămintelor şi meniul biologiei, activând mai bine de 20 de ani alte procedee agrotehnice utilizate la cultivarea po- la Universitatea de Stat din Moldova. Indiscutabil milor de măr, cais şi piersic. este aportul academicianului, profesorului uni- În cercetările sale un loc aparte îl ocupă studierea versitar Gherghe Şişcanu la pregătirea cadrelor de coroanei pomilor fructiferi în optimizarea procesului înaltă califi care: sub tutela sa au fost susţinute 15 teze de fotosinteză. Determinarea legităţilor de activitate de doctor în biologie. O perioadă îndelungată con- fotosintetică a frunzelor, în funcţie de poziţia lor pe duce Consiliul ştiinţifi c specializat pentru susţinerea coroană şi de constituţia acesteia, precum şi a infl u- tezelor de doctorat la specialitatea 03.00.12–Fizio- enţei speciei şi portaltoiului asupra intensităţii foto- logie vegetală, în calitate de preşedinte. Este antre- sintezei i-au permis autorului să propună procedee nat în diferite comisii ale Consiliului Naţional pen- de modulare a fotosintezei sub infl uenţa factorilor tru Acreditare şi Atestare, ex-secretar al Consiliu- exogeni şi endogeni. De o apreciere înaltă se bucură lui consultativ de expertiză al Consiliului Suprem lucrările acad. Gh. Şişcanu ce ţin de studierea parti- pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, membru cularităţilor de interconexiune a activităţii fotosinte- al Consiliului Directoriu al Societăţii de Fiziolo- tice a aparatului de asimilare şi funcţiei metabolice gie şi Biochimie Vegetală din Republica Moldova, a sistemului radicular al pomilor fructiferi. Aceste membru al Federaţiei Europene a Societăţilor de Fi- rezultate ştiinţifi ce, la care subsemnează acad. Gh. ziologie a Plantelor. A fost redactor responsabil şi Şişcanu, au fost incluse în manualul Fiziologia plan- membru al colegiului de redactare la un şir de revis- telor pomicole, editat în anul 1978 la Berlin în limba te de prestigiu, membru al Colegiului de redacţie al germană şi apoi, în 1982, tradus în limba rusă. Editurii Enciclopedice. În baza cercetărilor efectuate s-a determinat po- Rezultatele sale ştiinţifi ce au fost refl ectate în sibilitatea pronosticării şi evaluării combinărilor de peste 260 de lucrări, inclusiv 6 monografi i, printre altoi-portaltoi, conform indicilor fi ziologici şi bio- care: Фотосинтез яблони (1973), Фотосинтез chimici. Este descrisă acţiunea fotosintetică a unui плодовых растений (1985), Investigaţii în dome- şir de combinaţii de altoire şi estimate plantele cu niul fotosintezei cireşului (1996), Relaţiile donor- caracteristici fotosintetice performante şi, corespun- acceptor şi productivitatea plantelor de soia (2001). zător, cu o productivitate mai sporită. Relevanţa cercetărilor realizate este confi rmată de În baza datelor bibliografi ce şi propriilor rezul- 10 brevete de invenţii, care au fost prezentate la Sa- tate experimentale de mulţi ani, autorul a elaborat loane şi Expoziţii Naţionale şi Internaţionale, men- o nouă concepţie, potrivit căreia relaţiile donor-ac- ţionate cu diplome şi medalii. A prezentat referate ceptor poartă un caracter polifuncţional şi au valoa- la un şir de foruri ştiinţifi ce naţionale şi internaţi- re semnifi cativă ca parte componentă a sistemelor onale. de integrare la nivel de organism, ce se refl ectă în- Pentru activitate fructuoasă, merite deosebite în deosebi în condiţiile acţiunii factorilor stresogeni. cercetare, academicianului Gh. Şişcanu i s-a confe- La baza menţinerii efectului dinamic de integrare rit titlul onorifi c „Om emerit” (1995), Ordinul Re- stă reglarea coordonativă a forţei de acţiune a orga- publicii (1996), medalia „Dimitrie Cantemir” (2002), nelor în creştere şi celor de depozitare, intensităţii medalia jubiliară „60 de ani de la fondarea primelor reacţiilor metabolice care asigură asimilarea carbo- instituţii academice din Republica Moldova” (2006). nului şi azotului, precum şi dimensiunii, direcţiei Cu ocazia aniversării, exprimăm cele mai since- fl uxului de asimilate. Aceasta se obţine pe parcursul re sentimente de recunoştinţă pentru aportul inesti- desfăşurării procesului de adaptare care permite re- mabil la dezvoltarea fi ziologiei vegetale şi-i dorim alizarea adecvată şi mai completă a potenţialului de distinsului savant-fi ziolog Gheorghe Şişcanu sănă- productivitate şi toleranţă a plantelor. tate, prosperitate şi noi realizări! Autorul argumentează că relaţiile donor-accep- tor, care controlează procesele de creştere şi foto- Acad. Teodor Furdui sinteză, sunt condiţionate de activitatea centrelor de Dr. Gheorghe Tudorache atracţie. Pe parcursul vegetării acestea apar succesiv, Dr. Eugenia Cotenco însă la anumite etape de dezvoltare se pot constitui câteva zone de consum. În aşa situaţii intensitatea şi direcţia fl uxului de transport al asimilatelor depinde de capacitatea de atracţie a acestora. Pedagog prin vocaţie, Gh. Şişcanu contribu-

206 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu

doctor habilitat cu tema „Bazele teoretice şi prin- CEL MAI ENERGIC CERCETĂTOR cipiile creării liniilor electrice dirijate cu autocom- AL ENERGETICII pensare”. Faima pe care a obţinut-o, de valoros specialist Academicianul Vitalie POSTOLATI în domeniul liniilor electrice dirijate, s-a concreti- la 75 de ani zat pentru Vitalie Postolati cu alegerea lui ca mem- bru corespondent (1992) şi membru titular al AŞM (2007). În virtutea competenţei şi experienţei sale pro- fesionale acad. Vitalie Postolati a deţinut importante funcţii de conducere: de director al Secţiei de Ci- bernetică Energetică a AŞM (1981-1988), director al Institutului de Energetică al AŞM (1988-1994), şef de laborator al Institutului de Energetică al AŞM (din 1973 până în prezent), director adjunct al De- partamentului de energetică şi resurse energetice al Republicii Moldova (1997-1998), director interimar al Institutului de Energetică al AŞM (2004-2010). În anul 1998 a fondat o nouă direcţie ştiinţifi - că de cercetare – securitatea energetică, prin care a Inginer, domeniul ştiinţifi c: inginerie şi teh- contribuit la completarea bazei de date privind dez- nologii energetice. voltarea sectorului energetic şi oferit posibilitatea Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1988). de a prognoza nivelul securităţii energetice pentru Membru corespondent (1992) şi membru titular diferite scenarii de funcţionare a sistemului ener- (2007) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. getic. Sub conducerea academicianului V. Postolati a fost elaborat Raportul „Analiza situaţiei în com- Avem fericita ocazie de a sărbători 75 de ani plexul energetic al Republicii Moldova şi căile de de viaţă şi de fructuoasă activitate ştiinţifi că a aca- asigurare a securităţii energetice”, prezentat în anul demicianului Vitalie Postolati, şef de Laborator al 2001 la şedinţa Consiliului Suprem pentru Securita- Institutului de Energetică al Academiei de Ştiinţe a te pe lângă preşedintele Republicii Moldova. Moldovei. A participat activ şi la elaborarea altor impor- Născut la 19 iulie 1937, în s. Ţechinovca, reg. tante documente, precum Strategia energetică a Viniţa, Ucraina, Vitalie Postolati a absolvit în anul Republicii Moldova până în anul 2010, Strategia 1961 Facultatea Electrifi carea şi Mecanizarea Agri- energetică a Republicii Moldova până în 2020, Le- culturii a Universităţii Agrotehnice de Stat din gea energiei regenerabile (nr. 160/2007), Schema de Tavria (Ucraina), fi ind angajat în acelaşi an în func- generare distribuită (1995-1998, 2010-2012), Stra- ţia de maistru la reţelele electrice din Ştrăşeni (Re- tegia energetică 2020/2030. De asemenea, au fost publica Moldova). elaborate: Concepţiile şi strategiile de dezvoltare a În această perioadă au demarat lucrările de con- sistemului de termofi care a mun. Chişinău (2002); strucţie a Centralei electrice raionale de stat din Programul naţional de renovare şi descentralizare Moldova (Cuciurgan), unde a şi fost transferat în a sistemului de termofi care a localităţilor republi- calitate de instructor al CC UTLCM. În decembrie cii (2002); proiectul documentului „Strategia de 1965 a devenit doctorand la Secţia de Cibernetică valorifi care a resurselor regenerabile energetice Energetică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ul- în Republica Moldova şi în perspectivă” (2006), terior fi ind delegat la Catedra de Sisteme electrice Programul de gazifi care a Republicii Moldova până a Institutului de Energetică din Moscova. După în anul 2005 (2000). conferirea gradului de doctor în 1969 a activat în Rezultatele cercetărilor efectuate de către aca- funcţia de secretar ştiinţifi c la Secţia de Ciberneti- demicianul Vitalie Postolati au fost refl ectate în că Energetică a AŞM. peste 248 de publicaţii ştiinţifi ce, 7 monografi i, iar În 1972 a fondat Laboratorul de Linii Electrice caracterul novator al cercetărilor sale este confi rmat Dirijate, subiectul-cheie al domeniului de cerce- prin 28 de brevete de invenţie şi 21 patente obţinute tare devenind Liniile Electrice Dirijate cu Auto- în alte ţări (SUA, Anglia, Japonia, Canada, Germa- compensare (LEDA). În anul 1988 susţine teza de nia, Franţa, Suedia).

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 207 Akademos

Promovarea vizibilităţii ştiinţei autohtone a fost, DOAMNA CALCULELOR de asemenea, o prioritate a acad. Vitalie Postolati, PERFORMANTE care a activat în diverse organisme internaţionale: Comisia de energetică a Academiei Române, repre- Dr. hab. Svetlana COJOCARU zentând Republica Moldova în cadrul BSRCE şi în la 60 de ani Secţia Energetica BSEC. A participat la peste 50 de manifestări ştiinţifi ce de prestigiu, saloane interna- ţionale de inventică, unde a fost menţionat cu diplo- me şi medalii. La iniţiativa dlui Vitalie Postolati au fost organizate Conferinţa internaţională „Energeti- ca Moldovei - 2005” rezultatele căreia au servit ca bază la elaborarea Strategiei energetice a Republicii Moldova până în 2020, adoptată de Guvern în 2007, Seminarul Internaţional „Colaborarea în domeniul elaborării tehnologiilor bioenergetice”. Acad. Vitalie Postolati a fost redactorul ştiinţifi c al culegerii tematice „Linii electrice dirijate”, ac- tualmente fi ind redactorul-şef al revistei ştiinţifi ce cotate de CNAA (categoria B) „Problemele energe- ticii regionale” şi membru al consiliului redacţional «Экономика региона», editată de Secţia ştiinţelor umaniste şi Secţia Academiei de Ştiinţe a Rusiei din regiunea Ural. Matematician, informatician, domeniul ştiin- Acad. Vitalie Postolati a fost preşedintele Con- ţifi c: teoria gramaticilor şi limbajelor, procesarea siliului Ştiinţifi c specializat pentru conferirea grade- limbajului natural, interfeţe inteligente, algebra lor ştiinţifi ce de doctor şi doctor habilitat în tehnică computaţională. la specialitatea 05.14.02, membru al Comisiei de ex- Conferenţiar cercetător (1993). Doctor habi- perţi şi membru al Prezidiului CNAA (1998-2004). litat în informatică (2007). Pentru rezultatele activităţii de cercetare, acad. Vitalie Postolati i-au fost conferite Premiul Prezi- Directorul Institutului de Matematică şi Infor- diului AŞM (1988), Diplomele Academiilor de Şti- matica al AŞM, dr.hab. Svetlana Cojocaru s-a născut inţe din Ucraina, Belarus şi Moldova, Medalia „50 la 26 iulie 1952, în satul Butuceni, raionul Râbniţa. de ani ai cosmonauticii”. Numele său fi gurează în A absolvit Şcoala medie nr. 1 din oraşul Râbniţa în ediţia Institutului Bibliografi c American şi în Cartea 1969. În 1974 a absolvit cu menţiune Facultatea de de Aur a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Matematică şi Cibernetică (actualmente: matematică La mai mult şi la mai mare, ar fi exact urarea şi informatică) a Universităţii de Stat din Moldova. potrivită pentru bunul şi neobositul nostru coleg! Din acelaşi an lucrează la Institutul de Matematică şi Informatică (IMI) al AŞM. Acad. Ion Tighineanu În anul 1982 i-a fost conferit titlul de doctor în ştiinţe fi zico-matematice în urma susţinerii tezei la Institutul de Cibernetică din Kiev. Teza de doctor habilitat în informatică a susţinut-o în 2007 la In- stitutul de Matematică şi Informatică al AŞM. Din 1993 deţine titlul de conferenţiar cercetător. Savant notoriu, dr.hab. Svetlana Cojocaru a ob- ţinut rezultate remarcabile în domeniul informaticii, materializate nu doar în publicaţii ştiinţifi ce de va- loare, ci şi într-o serie de aplicaţii. Pornind pe calea cercetării de la teoria limbajelor formale, Domnia sa a propus o clasă de gramatici cu context dispersat (GCD), care permiteau atât procesare secvenţială, cât şi paralelă, anticipând astfel tendinţele actuale de uti- lizare pe scară largă a sistemelor cu multe procesoare

208 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu pentru efectuarea calculelor performante. Ulterior, însumând toate vizitele, a lucrat circa trei ani), Ma- formalismul gramaticilor cu context dispersat a fost rea Britanie, Franţa, Germania, România. Tematica adaptat şi utilizat pentru soluţionarea unor probleme importantă şi rezultatele performante au contribuit la de procesare a limbajului natural. Aplicând meca- obţinerea şi executarea a 20 de granturi internaţionale nismul GCD, dr.hab. Svetlana Cojocaru a elaborat (NATO, MRDA, INTAS, STCU, ale Academiei Re- o gramatică formală pentru descrierea procesului de gale Suedeze); la 7 din ele dr.hab. Svetlana Cojocaru fl exionare în limba română, ajungând astfel la solu- fi ind conducător, iar în celelalte – executant. ţionarea completă a problemei fl exionării automate Promovarea rezultatelor ştiinţifi ce, obţinute în pentru limbajele fl ective. Sub conducerea sa a fost ţară, a fost şi rămâne una din preocupările sale impor- dezvoltat un produs program, care efectuează fl exio- tante. Domnia sa a făcut parte din grupul de iniţiativă, narea automată. Cu ajutorul acestui program, ulterior, care, în 1993, a fondat revista „Computer Science Jo- au fost elaborate o serie de aplicaţii: lexicon morfo- urnal of Moldova”, fi ind editor executiv, apoi editor logic computaţional pentru limba română cu circa un şef adjunct. De asemenea, a fost editor invitat al „Re- milion de cuvinte, sistem de instruire asistată pentru vistei de inventică” (Iaşi), este membru al colegiilor studiul limbii române, sistem de corecţie ortografi că de redacţie ale revistelor „BRAIN. Broad Research etc. Astfel, a fost făcut un pas important în tehnologi- in Artifi cial Intelligence and Neuroscience” (Bacău), zarea limbii române – fapt ce ne permite să ne apro- „Revista Română de Automatică” (Bucureşti). piem de soluţionarea unei probleme de anvergură – O dimensiune aparte constituie activitatea sa în interacţiunea om-calculator în limbaj natural. Graţie calitate de membru al colegiului redacţional al revis- rezultatelor obţinute, dr.hab. Svetlana Cojocaru a fost tei de cultură „Curtea de la Argeş”. Graţie eforturilor inclusă în calitate de membru al Comisiei Academiei dumneaei, prin intermediul acestei reviste au fost fă- Române pentru informatizarea limbii române. cute cunoscute în întreg spaţiul românesc (inclusiv Rezultatele sale au pus baza cercetărilor in- diaspora din diferite ţări) lucrările unor distinşi sa- terfeţelor inteligente în ţara noastră, urmărindu-se vanţi şi oameni de cultură din Republica Moldova. scopul creării unui mediu confortabil pentru orice Un alt aspect important îl constituie activitatea utilizator, indiferent de aria de activitate, nivelul de didactică şi cea de pregătire a doctoranzilor. Din califi care etc. 1993 până în 2007 dr.hab. Svetlana Cojocaru a fost În cadrul unei serii de proiecte bilaterale cu Uni- secretar ştiinţifi c al consiliului ştiinţifi c specializat versitatea Stockholm (dr.hab. Svetlana Cojocaru, fi ind DH 01-01.05.04-03 din cadrul Institutului de Ma- conducătorul acestora din partea IMI), a fost dezvol- tematică şi Informatică al AŞM, iar din 2007 până tat un sistem de calcul simbolic cu interfaţă inteligen- în iunie 2012 a condus seminarul de profi l şi a fost tă. Rezultatele cercetărilor s-au soldat cu publicarea membru al Comisiei de experţi CNAA în domeniul unei culegeri de articole (editura IOS Press, Olanda), informaticii, actualmente fi ind preşedinte al aceste- la care dr.hab. Svetlana Cojocaru a fost unul din re- ia. Pe parcursul mai multor ani, a ţinut cursuri la dactori şi autori, precum şi a unei monografi i editate Universitatea de Stat din Moldova, a fost în repetate în Suedia (coautori: J.Backelin, V.Ufnarovski). ori preşedinte al comisiei de stat de examinare la Dr.hab. Svetlana Cojocaru a iniţiat un proiect de Universitatea Tehnică a Moldovei, în prezent fi ind asistenţă computerizată pentru medicii ecografi şti. încadrată (prin cumul) pe post de profesor interimar Sistemul SonaRes, dezvoltat cu participarea şi sub la Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. conducerea ei ştiinţifi că, are menirea să ghideze Sub conducerea sa trei persoane au susţinut teza de procesul de investigare ultrasonografi că, contribu- doctor (A.Colesnicov, O.Burlaca, M.Petic), patru ind astfel la ridicarea calităţii diagnosticului me- persoane îşi continuă studiile de doctorat. În cali- dical şi, în ultima instanţă, la fortifi carea sănătăţii tate de vicepreşedinte al Societăţii Matematice din cetăţenilor. Moldova contribuie la organizarea şi consolidarea Rezultatele dr.hab. Svetlana Cojocaru sunt re- cercetărilor în domeniul matematicii şi informaticii cunoscute de către comunitatea ştiinţifi că internaţi- în ţara noastră. onală. În susţinerea acestei afi rmaţii vine o listă de Pentru realizările remarcabile în domeniul ştiin- lucrări (articole, monografi i şi capitole în mono- ţei, în anul 2011 dr.hab. Svetlana Cojocaru a devenit grafi i), publicate în edituri de prestigiu, precum: Laureat al Premiului Naţional. Springer, Kluwer, Birkhäuser Verlag, IOS Press etc. Respect şi admiraţie, distinsă Doamnă, pentru Pe parcursul ultimilor 20 de ani, dumneaei a bene- activitatea Dvs. valoroasă! fi ciat de invitaţii multiple pentru vizite de cercetare M. cor. Constantin Gaindric în Suedia (Universităţile Stockholm şi Lund, unde, Acad. Ion Tighineanu

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 209 Akademos

DIRIGUITORUL perimentale şi în psihologia vorbirii de la Institutul FONETICII EXPERIMENTALE Pedagogic de Stat de Limbi Străine „Maurice Tho- rez”. De altfel, de specializare în sfera foneticii şi Dr. hab George GOGIN fonologiei, cu prof. V.A. Artiomov, a profi tat, în ace- iaşi ani, şi Andrei Avram, în prezent membru cores- la 80 de ani pondant al Academiei Române, iar ceva mai târziu, la aceeaşi instituţie de prestigiu şi-au făcut studiile de doctorat prof.univ., dr.hab. Anna Bondarenco, dr. Alexei Cenuşă, prof.univ., dr.hab. Ion Dumbră- veanu, prof.univ., dr.hab. Ion Manolii, dr.conf. Eu- genia Pavel, dr.conf. Zinaida Zubcu ş.a. În 1963 Dl Gogin susţine la Institutul nominali- zat din Moscova teza de candidat (azi teza de doc- tor) în ştiinţe fi lologice cu tema Analiza spectrală şi radiologică a consoanelor nepalatalizate şi pa- latalizate în legătură cu [i] fi nal în limba moldo- venească, iar în anul 2000 susţine la Universitatea de Stat din Moldova teza de doctor habilitat în fi lo- logie, intitulată Problema „devocalizării” hiatului în limba română. (Studiu de fonetică experimen- tală). Referenţi ofi ciali: acad. N.Corlăteanu, prof. R.Piotrowski, prof. I.Lobiuc (Iaşi). Lingvist, domeniul ştiinţifi c: fonetica (în spe- Munca de cercetare a lingvistului George Gogin cial fonetica experimentală), limba română vor- este orientată în patru direcţii principale şi anume: bită, dialectologia, cultivarea limbii. fonetica (în special fonetica experimentală), limba Doctor habilitat în fi lologie (2000). română vorbită (spontană), dialectologia şi, nu în ultimul rând, cultivarea (corectitudinea) limbii. În persoana Dlui doctor habilitat George În timpul afl ării Domniei sale la Moscova, Gogin omagiem un reprezentant de frunte al fi lolo- dar şi în anii următori, Dl Gogin a cercetat siste- giei româneşti, care pe parcursul a mai bine de cinci mul sonor al limbii române, folosindu-se de apa- decenii a obţinut rezultate importante în domeniul rate de înaltă precizie. Pe baza înregistrării unor ştiinţifi c în care a trudit. Lucrările distinsului nostru probleme de rostire, face experienţe asupra sunetului coleg – studii şi articole, monografi i, compartimen- în laboratoare de fonetică experimentală din Mos- te din manuale universitare, înregistrări de grai ro- cova, Sankt Petersburg, Kiev, Minsk. Susţinut de mânesc şi experienţe făcute la aparate electroacus- prof. R.G.Piotrowski, George Gogin a fondat în Re- tice – toate acestea sunt roadele unei munci tenace. publica Moldova, şi anume în cadrul Institutului de Afi rm acest lucru în calitate de coleg, alături de care Limbă şi Literatură al AŞM, primul Laborator de am lucrat până la începutul anilor ’90 ai secolului fonetică experimentală. Obţine rezultate concluden- trecut în acelaşi departament, numit Sectorul de di- te cu privire la identifi carea entităţii fonetice a lim- alectologie şi fonetică experimentală de la Institutul bii române, în speţă a numărului de consoane (22) şi de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Re- vocale (7). Sunt cercetaţi diftongii şi triftongii, s-au publicii Moldova (astăzi Institutul de Filologie). făcut investigaţii profunde asupra devocalizării hia- Născut la 30 iulie 1932 în suburbia Schinoasa tului în limba română. Rezultatele au fost publicate în mai multe lucrări ale sale, inclusiv în monografi - (actualmente Codru), oraşul Chişinău, în familie de ile: Consoanele limbii literare moldoveneşti (1969), agricultori, George Gogin învaţă la Şcoala de şapte Studii de ortoepie moldovenească (1977), Vocalele ani din Schinoasa şi la Şcoala de Medicină de doi în hiat binar în limba moldovenească (1986), Orto- ani din Costiujeni, iar în toamna anului 1951 devine epia limbii literare (1991), Problema „devocaliză- student la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Crean- rii” hiatului în limba română. (Studiu de fonetică gă” din Chişinău (în prezent Universitate), Secţia experimentală) (2003) ş.a. de limbă şi literatură română („moldovenească” pe Dl Gogin este un vrednic continuator al lui Iosif atunci). În perioada de timp 1958-1961 a urmat stu- Popovici (1876-1928), primul, după cum bine se ştie, diile de doctorat la Moscova, avându-l conducător specialist român în fonetica experimentală, fondator ştiinţifi c pe profesorul Vladimir Alexeevici Artio- al primului Laborator de fonetică experimentală din mov, specialist remarcabil în domeniul foneticii ex- ţară (Cluj, 1919). Cele mai multe lucrări ale omagi-

210 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu atului ţin astfel de domeniul foneticii experimentale, CHIMIST NOTORIU, PROMOTOR lucrări apreciate de către cercetătorii în domeniu. AL SCIENTOMETRIEI Problema limbii vorbite (spontane) este aborda- tă de acelaşi autor în ediţiile Limba moldovenească Membrul corespondent al AŞM vorbită. Texte (1989) şi în Limba română spontană. Alexandr DICUSAR Studiu şi texte (2004). Limbajul normat, reprezentat la 70 de ani cel mai bine de varianta scrisă a limbii literare, se conformează regulilor formulate în gramatici nor- mative. Varianta spontană a limbii române cuprinde, de regulă, formele ei de manifestare orală. Probele din româna literară sunt în permanenţă comparate de cercetător cu cele din limba vorbită şi din graiul popular, varietăţi glotice în care cel mai des sunt în- călcate normele literare. Continuarea seriei anunţate prin aceste culegeri este foarte utilă pentru „diferite domenii ale lingvisticii”, dincolo de „valoarea do- cumentară a textelor” (Anca Hartular, Bucureşti). Domnul Gogin a participat activ la elaborarea mai multor lucrări colective de dialectologie şi ge- ografi e lingvistică precum sunt: Dialectologia mol- dovenească. Manual universitar (1976), comparti- mentul Metoda experimentală de anchetare (p.35- 38); Dicţionar dialectal (cuvinte, sensuri, forme), în cinci volume (1985-1986); Atlasul Limbilor Eu- Chimist, domeniul ştiinţifi c: electrochimia şi ropei (ALE), lucrare cu caracter internaţional care metodele electrochimice de prelucrare a materi- a luat naştere în 1970 sub patronajul UNESCO şi alelor. este primul şi până astăzi unicul proiect de cerceta- Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1988), re de o asemenea anvergură. Nouă, dialectologilor profesor universitar (1990). Membru corespon- de la AŞM (A.Cenuşă, A.Dumbrăveanu, G.Gogin, dent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2007). V.Pavel, R.Udler), ne-a revenit sarcina să facem an- chete de teren în spaţiul de la est şi nord de Prut şi Membrul corespondent al AŞM Alexandr Dicu- să prelucrăm, să pregătim materialul colectat pentru sar, distins specialist în domeniul electrochimiei şi cartografi ere. Omagiatului i-a fost repartizat pentru al metodelor electrochimice de prelucrare a materi- realizare compartimentul „Fonologia”. alelor, îşi începe activitatea ştiinţifi că în anul 1970, Domnul Gogin a activat şi pe tărâmul învăţă- odată cu publicarea unui şir de lucrări consacrate mântului preuniversitar şi universitar. A susţinut metodelor electrochimice de investigare a stratului timp de 12 ani cursul „Fonetică şi ortografi e” la de turbulenţă de frontieră şi a voltamperometriei hi- Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, prelegeri în faţa redactorilor şi prezentatorilor pe drodinamice. tema „Stilul emisiunilor televizate şi radiofonice” După susţinerea tezei de doctor în ştiinţe chimi- de la posturile de radio şi televiziune din Chişinău ce (1971), A.Dicusar activează în cadrul Institutului (1965-2004). Din 1990 şi până în 2006 a deţinut de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldo- funcţia de profesor şi şef al Catedrei de limbă româ- vei, iniţial în calitate de cercetător ştiinţifi c stagiar, nă de pe lângă Centrul de pregătire a doctoranzilor ulterior de cercetător ştiinţifi c superior şi şef de la- din cadrul AŞM. borator. Lucrările sale, publicate în această perioadă, A pregătit doi doctori în ştiinţe fi lologice, ur- erau consacrate cercetării proceselor de electrod ce mează să-şi susţină teza al treilea doctorand. au loc în stări de neechilibru termodinamic puternic Lucrările dr.hab. George Gogin au atât un ca- şi bazelor teoretice ale prelucrării electrochimice racter teoretic, cât şi aplicativ şi sunt de mare actu- dimensionale ale metalelor. Împreună cu colegii de alitate. laborator a contribuit la elaborarea bazelor teoreti- Noi, colegii, îl felicităm cu prilejul împlinirii ce ale fenomenelor termocinetice ale proceselor de vârstei octogenarului şi îi dorim mulţi ani înainte, electrod cu viteză înaltă de prelucrare. rodnici şi cu sănătate durabilă! După susţinerea tezei de doctor habilitat în Dr.hab. în fi lologie, ştiinţe chimice, în anul 1988, principala direcţie a prof. univ. Vasile Pavel cercetărilor şi elaborărilor ştiinţifi ce efectuate sub

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 211 Akademos conducerea sa a devenit prelucrarea electrochimică CERCETĂTORUL dimensională a materialelor: de la macro- la micro- DIN FAŢA ICOANELOR şi nanoprelucrare. În anul 2007 A. Dicusar a fost ales membru co- Dr. hab. Tudor STAVILĂ respondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei la la 60 de ani specialitatea „Electrofi zică şi Electrotehnologii”. Este membru al Academiei Ştiinţelor Naturii din Rusia, membru al Societăţii Electrochimice Inter- naţionale, laureat al Premiului Prezidiului AŞM (1984, 2006) şi al premiilor Academiilor de Ştiinţe din Belarus, Ucraina, Moldova. Sub conducerea lui Alexandr Dicusar şi-au sus- ţinut tezele de doctor în ştiinţe 16 persoane. Pe durata activităţii sale ştiinţifi ce, a publicat peste 325 de lucrări ştiinţifi ce (din care peste 90 – în reviste cu factor de impact). Lucrările Domniei sale sunt bine cunoscute peste hotare. Sunt frecvent cita- te publicaţiile sale din revistele de prestigiu interna- ţional, precum: „J. Electroanal. Chem.”, „Thin So- lid Films”, „Surface Coatings Techn.”, „Russian J. Electrochem.”, „Electrochem. Solid State Letters”, Istoric de artă, domeniul de cercetare: icoana „Surf. Eng. Appl. Electrochem.”, „Trans. Inst. Me- şi arta basarabeană. tal. Finish”. Dr. hab. în studiul artelor (2004). Profesor M. cor. Alexandr Dikusar este autor/coautor a cercetător (2010). 12 brevete de invenţie. În viaţa marii majorităţi a istoricilor de artă există În prezent desfăşoară o activitate amplă în ca- predilecţii ştiinţifi ce care prind contur la o anumită litate de redactor al revistelor ştiinţifi ce. Din 1980 vârstă şi care durează, ulterior, pe parcursul întregii este redactor şef adjunct al revistei „Электронная vieţi. Pentru colegul nostru Tudor Stavilă acestea au Обработка Материалов”. Versiunea engleză a re- fost – şi rămân a fi – Icoana şi Arta basarabeană. Ori- vistei, cunoscută sub denumirea „Surface Engine- cât de sinuos şi de accidentat ar fi fost traseul biogra- ering And Applied Electrochemistry”, este singura fi ei de creaţie a profesorului chişinăuian, oricâte arti- publicaţie din Moldova cu factor de impact. cole de popularizare sau de critică de artă ar fi scris, M. cor. A. Dicusar s-a afi rmat şi într-un do- oricâte cursuri universitare generale de istoria artei meniu mai puţin explorat – scientometria. Pentru sau de turism cultural ar fi susţinut, reîntoarcerea la lucrările sale despre infl uenţa reciprocă a nivelului penaţii familiari ai cercetării patrimoniului naţional de dezvoltare a ştiinţei în societate şi a nivelului de din interbelic şi din secolul al nouăsprezecelea, pre- dezvoltare socioeconomic i-au fost acordate Pre- cum şi reîntoarcerea la cercetarea icoanei medievale miile Prezidiului a trei Academii: AŞ Moldova, AŞ şi a icoanei populare basarabene au constituit perma- Belarus, AŞ Ucraina. nent cei doi poli între care a gravitat (şi continuă să Savantul Alexandr Dicusar este membru expert graviteze!) demersul său ştiinţifi c. al CNAA, preşedinte al Consiliului Ştiinţifi c Speci- Născut în plin mijloc de veac (pe 23 septembrie alizat la specialitatea „Electrochimie”. 1952) la Ciocâlteni-Orhei, viitorul istoric de artă, Pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţei asemenea unei bune părţi a slujitorilor basarabeni este decorat cu medalii ale URSS şi ale Republicii ai penelului, dălţii şi creionului, va absolvi cea mai Moldova. veche instituţie de învăţământ artistic din republică De aniversarea Domniei sale, venim cu cele mai – binecunoscuta, „proverbiala” şcoală „Repin” (ac- frumoase gânduri, dorindu-i tot binele din lume si tualmente colegiul „Alexandru Plămădeală”) pentru mult succes în toate! a-şi continua, ulterior, studiile la Facultatea de Isto- Acad. Gheorghe Duca ria Artei a Institutului de Artă din Kiev, unde o va Acad. Ion Tighineanu avea ca profesor de artă medievală pe reputata cer- Acad. Mircea Bologa cetătoare a icoanei ucrainene Ludmila Mileaeva... La începutul anilor ’80 ai secolului trecut tână- rul absolvent – reîntors la Chişinău – este angajat

212 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu

în calitate de colaborator ştiinţifi c la Muzeul de Stat Cultural, de expert al Comisiei Naţionale a Republi- de Arte Plastice al republicii – instituţie în care va cii Moldova pentru UNESCO ş. a. Acum un an el a parcurge toate treptele iniţierii profesionale, în care fost ales director al Centrului Studiul Artelor al deja va lucra peste un deceniu şi pe care va ajunge să o menţionatului Institut al Patrimoniului Cultural. dirijeze în tumultuoşii ani ai renaşterii naţionale şi Tudor Stavilă a prezentat cercetările în dome- ai obţinerii independenţei. Ucenicia în templul mu- niul artelor plastice din Republica Moldova la Kiev zelor îi va asigura un atu extrem de preţios şi nu în- (1998), Bucureşti (2002, 2005, 2009, 2010, 2011), totdeauna întâlnit la istoricii de artă de formaţie pur Cluj (2002, 2003), Alba Iulia (2002), Strasbourg academică: cunoaşterea nemijlocită a operei de artă, (2001), Osnabruck (2005). A coordonat mai multe cu alte cuvinte acel tip de cunoaştere care îmbină programe naţionale de valorifi care a patrimoniului, organic dimensiunea vizuală a pânzei sau a lemnu- a obţinut câteva burse internaţionale şi mai multe lui zugrăvite cu cea tactilă, care conjugă intuiţia cu granturi de cercetare sau de editare. datul ştiinţifi c, care coroborează fl erul subiectiv al În cadrul seriei Maeştri basarabeni din secolul connaisseur-ului cu examenul obiectiv practicat de XX, apărute la Editura „Arc”, Tudor Stavilă a scris restaurator. De colecţiile muzeului sunt strâns legate studiile introductive, a efectuat documentarea şi a şi primele două apariţii editoriale ale sale mai im- realizat selecţia operelor reproduse la monografi i- portante: studiul-album Arta plastică din Basarabia le-albume Eugenia Maleşevschi, August Baillayre de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul seco- şi Teodor Kiriacoff. Cartea Icoane vechi din colec- lului al XX-lea (Chişinău, Muzeul Naţional de Arte ţii basarabene (realizată în colaborare cu istoricul Plastice din Moldova, 1990) şi culegerea postumă a de artă C. Ciobanu) apărută în anul 2000 la Editura lucrărilor lui Kir Rodnin, apărută cu genericul Arta „Arc” s-a bucurat de un larg răsunet în mediile artis- Medievală din Moldova (Chişinău, 1991). tice şi culturale din Republica Moldova şi din Româ- În paralel cu activitatea de muzeograf, Tudor nia. Pentru această carte autorilor le-au fost conferite Stavilă participă la elaborarea enciclopediei Lite- Premiul Naţional al Republicii Moldova în domeniul ratura şi Arta Moldovei – ediţie fundamentală –, literaturii, artei şi arhitecturii (2002), premiul Cartea compusă din 2 volume (apărute în anul 1986) care Anului la Salonul Internaţional de Carte românească rămân până în prezent o sursă unică de informare din Iaşi (2001) şi premiul Pentru cea mai bună car- pentru toţi iubitorii de artă din republică. te românească apărută în afara graniţelor României Cercetările ştiinţifi ce efectuate la muzeu, precum acordat de Asociaţia Editorilor din România la Târgul şi lucrul la enciclopedie au înlesnit drumul istoricu- Internaţional de Carte „Bookarest – 2001”. Albumul lui de artă spre instituţiile specializate ale Academiei Patrimoniul cultural al Republicii Moldova, coor- de Ştiinţe a Moldovei. Faptul că a fost nevoit să-şi donat de către Tudor Stavilă şi publicat de editurile relanseze din nou cariera – din funcţia de director de „Arc” şi „Museum” cu sprijinul fi nanciar al Agenţi- muzeu să revină la modestul statut de competitor sau ei Internaţionale a Francofoniei, s-a dovedit a fi una de simplu cercetător ştiinţifi c al Institutului de Istoria dintre cele mai solicitate cărţi destinate promovării şi Teoria Artei (institut înfi inţat la începutul anilor ’90 imaginii Republicii Moldova atât în interiorul, cât şi în baza Secţiei de Etnografi e, Arheologie şi Studiul în exteriorul hotarelor ei. Artelor) – nu l-a speriat, ba chiar l-a incitat pe fostul Privită de la distanţă – distanţă necesară detaşă- muzeograf să-şi încerce forţele şi în domeniul cerce- rii de detaliile sau de amănuntele superfl ue – ope- tării academice de performanţă. Rezultatele au pro- ra lui Tudor Stavilă, devenit anul acesta sexagenar, bat justeţea drumului ales: o teză de doctorat susţinu- apare ca o operă în mare parte împlinită. Totuşi, re- tă în 1994 şi consacrată artei moderne din Basarabia, cent apăruta carte Icoana basarabeană din secolul o altă teză – de doctor habilitat – consacrată icoanei XIX (Chişinău, Ed. „Arc”, 2011) probează faptul că basarabene şi susţinută în 2004, 11 cărţi publicate doctorul habilitat, profesorul cercetător Tudor Sta- – dintre care cel puţin opt sunt monografi i în ade- vilă mai are încă foarte multe lucruri noi şi intere- văratul sens al cuvântului –, peste o sută de articole sante a ne spune, că el posedă un imens potenţial de în publicaţiile periodice de specialitate şi în revistele aprofundare şi de valorifi care a unor domenii încă de cultură, patru discipoli cu doctorate susţinute la a inexplorate. În calitate de colegi ai Domniei sale îi căror formare a contribuit direct în calitate de condu- dorim realizarea plenară a tuturor demersurilor şti- cător ştiinţifi c. Nu au lipsit nici promovările: în di- inţifi co-culturale iniţiate, viaţă lungă şi fericită! ferite perioade Tudor Stavilă a exercitat funcţiile de secretar ştiinţifi c şi de director al Institutului Studiul Dr. hab. Constantin Ciobanu, Artelor, de şef de secţie al Institutului Patrimoniului din partea colegilor

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 213 Akademos

a peste 30 de lucrări lexicografi ce de valoare, cum DECANUL DE VÂRSTĂ ar fi : Dicţionarul ortografi c al limbii moldoveneşti AL LEXICOLOGIEI (1965), Dicţionar explicativ al limbii moldove- neşti (DELM) în 2 volume (1977 vol.I, 1985 vol. Dr. Anton BORŞ II), Dicţionar rus-moldovenesc (DRM) în 3 volume la 80 de ani (1976, 1981, 1999), Dicţionar rus-român (DRR) şi Dicţionar român-rus (DRR) în colaborare, tipărit în mai multe ediţii, Dicţionar rus-român sinonimizat (DRR sinonimizat) în 2 volume (volumul I a apărut în 2005, volumul II îşi aşteaptă sponsorii), la cel din urmă fi ind redactor coordonator. În 2005 editează Dicţionar român-rus de sinonime, iar în 2009 Mic Dicţionar de cuvinte şi expresii celebre şi multe al- tele. În 1967 a susţinut cu succes teza de doctor în fi lologie cu tema „Aspecte lexico-semantice şi sti- listice ale interjecţiilor şi onomatopeelor în limba română”. Filolog, domeniul ştiinţifi c: lexicografi a. Ca un bun lexicograf, domnul Borş mereu a că- Doctor în ştiinţe fi lologice (1967). Cercetător utat răspuns la întrebările: Ce este cuvântul? De câte conferenţiar (1985). cuvinte are nevoie omul? Cum apar şi mor cuvinte- le? Cuvintele, câte-s ele? care a devenit şi titlul unei În miezul acestei toamne, decanul de vârstă al lucrări editate în 1982. lexicologiei din Moldova, Anton Borş, împlineşte o Cei 55 de ani de activitate în cadrul Institutului frumoasă şi onorabilă vârstă de 80 de ani. de Filologie şi ponderea lucrărilor elaborate sunt o Născut la 22 octombrie 1932 în Buiucanii Vechi, dovadă de fi delitate profesiei alese, căreia i s-a con- o suburbie a Chişinăului, într-o familie de muncitori, sacrat cu dăruire şi satisfacţie sufl etească. este unul din cei nouă copii. Aici, în 1949 a terminat În afară de munca de cercetător pe care o în- şapte clase a şcolii de băieţi, iar în 1952 şcoala me- deplineşte cu onestitate, omagiatul nostru a acti- die nr. 4 din Chişinău. În 1957 a absolvit Facultatea vat şi pe tărâmul didactic. A ţinut un curs de lecţii de istorie, limbă şi literatură a Universităţii de Stat („Lexicologia limbii române”) la Universitatea Pe- din Chişinău. În acelaşi an a fost repartizat la lucru dagogică de Stat „Ion Creangă”, a fost în nenumăra- la Filiala Academiei din Moscova, fi lială devenită te rânduri (de peste 30 de ori) preşedinte al Comisiei ulterior Academia de Ştiinţe din Moldova. Fiind de Stat pentru examenele de absolvire la Universi- înscris la Sectorul de lexicologie şi lexicografi e al tatea Naţională, Universitatea Pedagogică de Stat Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură (pe atunci) „Ion Creangă”, Universitatea Pedagogică din Ti- s-a logodit cu cea mai enigmatică doamnă – lexico- raspol cu sediul la Chişinău. Ani în şir a fost mem- logia, căreia i-a rămas fi del timp de 55 de ani. bru de redacţie al revistei de specialitate, membru În cadrul Academiei a trecut toate treptele al Consiliului ştiinţifi c al Institutului de Filologie al ierarhiei ştiinţifi ce: 1957 – laborant, 1958-1961 – la- AŞM. borant superior, 1961-1974 – cercetător ştiinţifi c in- Anton Borş a participat la diverse conferinţe şi ferior, 1974-1986 – cercetător ştiinţifi c superior, din simpozioane ştiinţifi ce republicane şi internaţiona- 1986 până în prezent – cercetător ştiinţifi c coordo- le. A publicat o serie de articole în multiple reviste nator. şi culegeri de specialitate. Pe când unii dintre colegii săi au plecat la alte În toţi aceşti ani l-am cunoscut nu doar ca pe un instituţii, în alte părţi în căutare de posturi mai înalte bun fi lolog, ci şi ca pe un om deosebit: onest şi plin sau salarii mai mari, domnul Anton Borş a rămas de bunătate, modest, harnic, muncitor, perseverent, locului timp de 55 de ani, conducându-se de princi- o fi re deschisă spre comunicare. Am admirat întot- piul „omul sfi nţeşte locul”. deauna simplitatea şi sinceritatea cu care ştie să se În calitate de încercat drumeţ pe întortocheate- apropie de oameni, să-i ajute şi să-i încurajeze pe cei le căi ale lexicologiei şi lexicografi ei, de-a lungul tineri. Domnul Anton Borş în permanenţă are ascuns anilor laboriosul lexicograf a participat ca autor în buzunar un cuvânt blând pentru susţinere sau chiar sau coautor, redactor sau coredactor la elaborarea o bomboană pentru a îndulci situaţia confl ictuală.

214 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu

La cei 80 de ani ai săi acest respectabil domn a rămas copil în sufl et, care are şi până acum privirea SAVANT, MANAGER ŞI MILITANT uimită şi larg deschisă, totdeauna pus pe glume, cu AL LUMII VEGETALE replica pregătită de acasă. El te farmecă cu modes- tia, bunăvoinţa şi prietenia lui. Dr. Alexandru TELEUŢĂ Se ştie că toamna se numără bobocii. Or, toam- la 60 de ani nele domnului Anton Borş sunt doldora de rod. A ridicat o casă, a crescut un fecior, a sădit un pom (şi nu numai unul). Strămoşii noştri mai aveau un obicei – să sape o fântână, unde călătorul obosit de drum putea să-şi potolească setea. Domnul An- ton Borş a construit în poarta casei un havuz, un adevărat monument de artă, însoţit de o inscripţie: „Opreşte-te, pietonule, un pic: odihnit, îţi vei conti- nua calea spre noi lumini!” Un îndemn foarte sem- nifi cativ. Dar cea mai mare bucurie şi sprijin a lui rămâne familia: soţia Nina care toţi aceşti ani i-a fost alături şi la bine şi la rău, feciorul Pavel şi fi ica Aurica, cu care se mândreşte, şi, desigur, nepoţeii pe Biolog, domeniul ştiinţifi c: conservarea bio- care îi iubeşte enorm. diversităţii şi utilizarea durabilă a resurselor ve- Nu putem să nu amintim şi de o altă calitate a getale. omagiatului nostru: îi place să cânte. Are o voce Doctor în biologie (1980). puternică şi cristalină. A cântat în corul Academiei de la înfi inţare şi până la ultimele concerte. Dese- Alexandru Teleuţă s-a născut la 31 octombrie ori îl auzeam fredonând „Vezi, rândunelele se duc, 1952 în satul Oziornoe (fosta comună General Ave- Se scutur frunzele de nuc...”. S-au scuturat frun- rescu), raionul Izmail, regiunea Odesa. zele, se duc şi se întorc rândunelele, găsindu-l pe Câteva jaloane au marcat începutul activită- domnul Anton Borş muncind la o nouă lucrare, care ţii ştiinţifi ce a lui A.Teleuţă: teza de licenţă „Uti- stă acum pe masa savantului, întitulată Breviar de lizarea formelor inbreeding (sibs) în ameliorarea maxime şi meditaţii. Iubeşte poezia (bună), cânte- porumbului”, la absolvirea Facultăţii de Agro- cele şi romanţele. Ştie şi ne recită pe de rost frag- nomie a fostului Institut Agricol „M.Frunze” din mente din Eminescu, Alecsandri, Coşbuc. Cu câtă or. Chişinău (1974), care a dovedit un interes deose- dragoste vorbeşte de creaţia regretatului poet Gri- bit pentru domeniul biologiei; implementarea unei gore Vieru! Se mândreşte că i-a avut prieteni pe Va- metode efi ciente de sporire a germinaţiei seminţelor sile Coroban, Ion Vatamanu, este vecin şi prieten cu de sfeclă furajeră în perioada activităţii sale scurte Nicolae Esinencu. de agronom în sovhozul „Oziornoe”; angajarea sa Încă multe am putea spune despre acest Om cu ca cercetător ştiinţifi c la Institutul de cercetări „Po- literă mare, dar 80 de ani de viaţă şi de activitate rumbeni” (1975) şi susţinerea cu succes a tezei de ştiinţifi că a unui cetăţean, coleg, prieten cu greu pot doctor cu tema „Resurse genetice valoroase pen- încăpea într-un oarecare număr de pagini, de cuvin- tru ameliorarea soiei în condiţiile Zonei Centrale a te, de minute. Moldovei” în prestigiosul Institut Unional pentru Să ne trăiţi, iubite coleg, mulţi ani, doldora de Fitotehnie „N. I. Vavilov” (1978). zile bune, pline de rod, cu noi realizări! Odată cu încadrarea, în 1978, în echipa Gră- dinii Botanice a AŞM, începe o pagină aparte în Cerc. şt. Tamara Pahome biografi a sa. În scopul realizării angajamentelor Cerc. şt. Lidia Vrabie Republicii Moldova cu privire la conservarea bio- Institutul de Filologie, AŞM diversităţii stipulate în hotărârile organizaţiilor in- ternaţionale de profi l, A.Teleuţă îşi axează eforturile ştiinţifi ce pe domeniul conservării şi utilizării du- rabile a lumii vegetale, introducerii şi valorifi cării potenţialului genetic al plantelor furajere noi, con- strucţiei şi amenajării peisagistice a Grădinii Bota- nice.

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 215 Akademos

Printre rezultatele principale, obţinute de docto- rică de 19,5 MJ/kg, recolta – 20-30 t/ha substanţă rul Alexandru Teleuţă, vom menţiona: elaborarea şi uscată, care asigură obţinerea a 390-585 GJ/ha. promovarea Strategiei Naţionale şi Planului de Ac- Indiscutabil este aportul lui la organizarea pro- ţiune în domeniul conservării Diversităţii Biologice cesului ştiinţifi c în domeniul botanicii şi dezvoltării (Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din în continuare a Grădinii Botanice. Pe parcursul a 27.04.2001, nr. 112-XV), precum şi a Programu- 8 ani a deţinut funcţia de secretar ştiinţifi c şi de 5 lui Naţional privind constituirea Reţelei Ecologice – de director adjunct pentru ştiinţă, contribuind la Naţionale pentru anii 2011-2018 (Hotărârea Guver- elaborarea bazelor ştiinţifi ce ale conservării lumii nului Republicii Moldova nr. 593 din 01.08.2011). vegetale, introducerii şi aclimatizării plantelor în În baza proiectelor elaborate de către doctorul Ale- condiţiile Moldovei. xandru Teleuţă, Republica Moldova a benefi ciat de Rezultatele sale ştiinţifi ce s-au soldat cu publi- suportul fi nanciar al Fondului Global de Mediu, carea a peste 170 de articole, inclusiv fi ind coautor Fondului Global pentru protecţia Lumii Sălbatice, a 6 monografi i: Cartea Roşie a Republicii Mol- fondului regional al Programului Dunărea-Carpaţi. dova, (ediţia II, 2001); seria de carte în 4 volume Merită a fi remarcată activitatea directorului Lumea vegetală a Moldovei (2005-2007); Econo- Grădinii Botanice ce ţine de elaborarea mai multor mia mediului şi dezvoltarea durabilă (2003); En- proiecte de legi şi regulamente cu privire la conser- vironmental Economics (2005); Plante medicinale varea şi utilizarea durabilă a resurselor biologice (2008); Flora Basarabiei (plante superioare spon- ale Republicii Moldova (Legea nr. 1538-XIII din tane) în 6 volume, volumul I. 25.02.1998 privind Fondul Ariilor Naturale Prote- Contribuie la pregătirea tinerilor cercetători jate de Stat; Legea nr. 325 din 15.12.2005 cu privi- prin doctorantură şi stagii în diferite centre şti- re la Cartea Roşie a Republicii Moldova; Legea nr. inţifi ce (13 doctoranzi), predă cursurile de lec- 105 din 02.06.2005 cu privire la grădinile botanice; ţii teoretice şi practice de „Botanică” şi „Con- Legea nr. 755 din 21.12.2001 privind securita- servarea diversităţii biologice” la Universitatea tea biologică şi regulamentele ulterioare în dome- AŞM şi la Universitatea de Stat din Moldova. niu; Regulamentul Cadastrului obiectelor regnului În calitate de director al Grădinii Botanice (In- vegetal, aprobat prin Hotărârea Guvernului Re- stitut) a AŞM, a contribuit la acumularea şi menţine- publicii Moldova nr. 211 din 13.03.2009 ş. a.); pro- rea în colecţii a unui genofond de cca 10 mii taxoni iecte de legi – cu privire la dezvoltarea sistemului de plante furajere, medicinale, aromatice, decora- de arii naturale protejate al Republicii Moldova, tive şi amenajarea expoziţiilor peisagistice, asigu- care stipulează fondarea primului parc naţional rarea cu utilaj ştiinţifi c performant a laboratoarelor „Orhei” (FGM, PNUD Moldova), cu privire la (procurări a echipamentului în sumă de 5,0 mil. lei), perfectarea strategiei naţionale ce ţine de conser- implementarea elaborărilor ştiinţifi ce în ramurile varea diversităţii biologice pentru anii 2012-2020, economiei naţionale prin intermediul proiectelor proiectul WWF cu privire la diminuarea impactu- de transfer tehnologic cu o efi cienţa economică de lui schimbărilor climatice din bazinul Dunării in- cca 3,0 mil de lei anual. Grădina Botanică a selectat ferioare prin promovarea unui management dura- şi omologat în Republica Moldova mai mult de 100 bil al resurselor naturale (apă, sol, vegetaţie) ş. a. de soiuri de plante decorative, furajere, medicinale, Dr. A. Teleuţă a studiat şi fondat colecţia spe- aromatice, nucifere şi tehnologiile de cultivare a lor, ciilor de plante furajere noi care servesc în calitate care permit obţinerea unui efect economic semnifi - de resurse genetice pentru ameliorarea culturilor de cativ. Au fost implementate: tehnologia de produ- perspectivă şi pot fi cultivate pe soluri degradate cere a marcoţilor de levănţică şi fondată plantaţia şi salinizate (Galega orientalis, Silphium perfolia- industrială (întreprinderea moldo-germană „Re- tum, Polygonum sachalinense etc.). El este autor a sendjer” SRL, 150 ha), tehnologia de producere a trei soiuri noi omologate. A elaborat tehnologii de uleiului, oţetului şi sării aromatizate, tehnologia de cultivare a acestora în condiţiile Republicii Mol- multiplicare rapidă prin microclonare a speciilor de dova, care asigură o recoltă de cca 800q/ha masă plante economic valoroase şi a celor pe cale de dis- verde. A stabilit centrele mondiale favorabile pen- pariţie. tru mobilizarea genofondului de plante furajere şi Dr. A. Teleuţă promovează intens proiecte de a elucidat mecanismele de adaptare a lor la secetă amenajare peisagistică a parcurilor în 20 de pri- şi arşiţă. Prin contribuţia sa, au fost selectate spe- mării şi şcoli, a promovat proiecte de colabora- cii de plante valoroase pentru producerea energiei re cu instituţiile de profi l din alte ţări (Slovacia, regenerabile – brichete şi pelete cu o putere calo- România, Ucraina, Belarus, Rusia), fi nanţate de

216 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu către Consiliul Europei. Prin efortul personal şi cu susţinerea AŞM şi a Ministerului Mediului, a SAVANT NOTORIU ÎN TERAPIA instalat un sistem nou automatizat de irigare a te- PLANTELOR ritoriului Grădinii Botanice (104 ha), care per- mite menţinerea expoziţiilor, colecţiilor şi care Dr. hab. Leonid VOLOŞCIUC generează o economie de cca 500 mii lei anual. la 60 de ani În baza unui management activ şi al dezvoltă- rii capacităţilor de antreprenoriat, Grădina Botanică obţine anual un venit de 2,5 - 3,0 mil. lei. Instituţia contribuie la crearea confortului recreaţional pentru cca 150 mii persoane care vizitează anual grădina, la organizarea excursiilor, seminarelor, meselor ro- tunde, emisiunilor radio şi tv în domeniul protec- ţiei naturii, la educaţia ecologică şi conştientizarea populaţiei în acest sens. Colecţiile şi expoziţiile Grădinii Botanice servesc astăzi, pe drept cuvânt, în calitate de laboratoare în natură pentru instruirea copiilor, elevilor şi studenţilor. O atenţie deosebită acordă dr. A. Teleuţă construcţiei capitale şi peisa- Biolog, domeniul ştiinţifi c: protecţia plante- gistice a Grădinii Botanice – blocul de laboratoare, lor şi agricultura ecologică. expoziţiile Vegetaţia Moldovei, Arboretumul, Ro- Doctor habilitat în biologie (2000). zariul, Lianariul, Grădina cu creştere dirijată etc. S-a născut la 2 noiembrie anul 1952 în satul Mi- Dr. Alexandru Teleuţă este un promotor al va- căuţi, raionul Străşeni, într-o familie de ţărani care din lorilor naţionale, independenţei şi suveranităţii Re- fragedă copilărie i-au altoit dragostea faţă de natură publicii Moldova, dezvoltării durabile şi a integră- şi simţul deosebit orientat la protecţia ei. După absol- rii ţării noastre în comunitatea ştiinţifi că europeană. virea şcolii medii din satul natal, urmează studiile la Pentru rezultate ştiinţifi ce obţinute pe are- Colegiul Agricol din Ţaul, r-nul Donduşeni, pe care na naţională şi internaţională, atragerea granturi- 1-a absolvit cu menţiune în 1973, după ce activează lor şi activitate managerială fructuoasă în diferite în calitate de brigadier în gospodăria ecologică „Iu. funcţii pe parcursul anilor, doctorului Alexan- Gagarin”, r-nul Orhei. În 1978 absolveşte cu menţiune Facultatea de Bi- dru Teleuţă i s-a conferit titlul de „Om Emerit”, ologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Moldo- diplome de merit al Guvernului Republicii Moldo- va, continuându-şi studiile în doctorantura AŞM. Înt- va, Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ministerului reprinde cercetări în domeniul virusurilor fi topato- Mediului, Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din geni şi elaborării metodelor de prevenire şi comba- Iaşi, Universităţii din Bucureşti ş. a. tere a virozelor la culturile agricole. În anul 1981 Sănătate şi la mulţi ani, stimate coleg, spre fru- revine în calitate de lector la Catedra de Genetică şi museţea plaiului nostru! Microbiologie a Universităţii de Stat din Moldova. Rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce obţinute în cadrul Acad. Gheorghe Duca doctoranturii şi activităţii la Facultatea de Biolo- Acad. Teodor Furdui gie şi Pedologie a USM au fost înalt apreciate la M. cor. Ion Guceac susţinerea tezei de doctor în biologie în cadrul In- Dr. Gheorghe Tudorache stitutului unional de protecţie a plantelor din Sankt Petersburg. Începând cu anul 1986 şi până în prezent, şi-a consacrat activitatea ştiinţifi că, sub aspect teoretic şi practic, studiului şi utilizării resurselor naturale în scopul combaterii agenţilor patogeni şi a dăunători- lor cu mijloace biologice, alternative celor chimice care se realizau în cadrul Institutului unional de cer- cetări ştiinţifi ce din domeniul metodelor biologice de protecţie a plantelor. S-a impus ca cercetător remarcabil şi mana- ger abil, activând în calitate de secretar ştiinţifi c (1992-1995), şef al Laboratorului de Virologie şi

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 217 Akademos

Bacteriologie (1995-1998), director adjunct pentru În repetate rânduri s-a produs în calitate de preşe- probleme de ştiinţă şi manager al Laboratorului de dinte al consiliului de coordonare, de copreşedinte şi Protecţie Microbiologică (1998–2001), director al membru al comitetelor de organizare a conferinţelor Institutului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor internaţionale desfăşurate la Chişinău, Moscova, Iaşi, al MAIA şi şef al Laboratorului de Protecţie Micro- Kiev, Odesa, Minsk. A moderat şedinţe la Congresul biologică (2001–2002), manager al Laboratorului al XVIII-lea al ARA „Moldova – deschideri ştiinţi- de Protecţie Microbiologică (2002-2006). Din luna fi ce şi culturale spre Vest” (Chişinău, 1993), Con- martie 2006 este director al Institutului de Protecţie ferinţa Societăţii entomologice europene (SORE- a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM. GA, Iaşi, 1995), cea dea 5-ea Conferinţă Europeană În anul 2000 susţine cu brio teza de doctor habili- „Microbial Control of Pests” (Poznan, 1995), Con- tat „Bazele teoretico-metodologice ale biotehnologiei ferinţa „Protecţia Plantelor: realizări şi perspective” producerii şi aplicării preparatelor baculovirale în pro- (Chişinău, 2000). A fost preşedinte al Consiliului de tecţia plantelor”, la specialitatea – 06.01.11. „Protecţia organizare a Simpozionului internaţional „Protecţia plantelor”. În comun cu echipa Laboratorului Bioteh- Plantelor: realizări şi perspective” sub egida ВПРС/ nologia producerii mijloacelor de protecţie biologică a МОББ (Chişinău, 2009), membru al Consiliului re- plantelor a elaborat, omologat şi înregistrat în Regis- dacţional al Conferinţei ВПРС/МОББ (Sankt Pe- trul de Stat 11 preparate biologice destinate protecţiei tersburg, 2008). Dovadă a rezultatelor sale valoroase diferitor culturi agricole, care se aplică pe larg atât în sunt numeroasele proiecte ştiinţifi ce internaţionale şi agricultura convenţională, cât şi în gospodăriile afl ate naţionale, câştigate prin concurs şi realizate în comun la faza de conversie la agricultura ecologică. cu savanţi din România, SUA, Franţa, Germania. Din gama larga de tulpini de diferite microorganis- A participat la evaluarea, în calitate de preşedinte şi me utile, extrase în condiţii naturale şi apoi ameliorate membru al consiliilor ştiinţifi ce specializate, precum şi pentru a corespunde tuturor rigorilor tehnologice, au de referent, a tezelor de doctor şi doctor habilitat în ţară fost elaborate şi omologate pentru combaterea diferi- şi peste hotare. A făcut parte din consiliile redacţionale tor organisme dăunătoare o serie de preparate virale, ale revistelor „Mediul Ambiant”, „Защита растений”, bacteriene şi micotice. Producătorii agricoli cunosc „Ştiinţa Agricolă”, „Studii şi Cercetări a Universi- şi aplică aceste preparate, printre care şi branduri re- tăţii din Bacău” (România) şi „Информационный cunoscute (Rizoplan, Trihodermin, Virin-ABB-3, Pa- Бюллетень ВПРС/МОББ” (Moscova). urin), fără utilizarea cărora este imposibilă nu numai Rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce au fost repro- obţinerea produselor agroalimentare ecologice, dar şi duse în 300 de lucrări ştiinţifi ce publicate în reviste promovarea agriculturii durabile. Sunt identifi cate şi şi culegeri prestigioase din ţară şi de peste hotare, printre care 8 monografi i, un manual, 2 recomandări consecinţele aplicării substanţelor biologic active, în metodice, 8 brevete de invenţii. primul rând a feromonilor sexuali. Merită a fi men- În semn de recunoaştere, i-au fost acordate: me- ţionat faptul, că cercetătorii institutului sunt autori a dalia „D.Verderevschi” (2004), premiul AŞM (2009), 18 analogi sintetici ai feromonilor sexuali a celor mai medalia jubiliară „60 de ani ai AŞM”, diploma importante specii de insecte dăunătoare, precum şi a „Meritul academic” (2009), medalia „D.Cantemir” schemelor de sinteză a 72 de feromoni, care se aplică (2012). pe larg nu numai în condiţiile Republicii Moldova, dar Activitatea ştiinţifi că a doctorului habilitat şi în ecosistemele multor ţări vecine. Sub conducerea L.Voloşciuc are o rezonanţă vastă, fapt pe care-l doctorului habilitat L.Voloşciuc, colaboratorii institu- denotă şi desemnarea sa în calitate de membru al tului au creat linii de producere şi lansare prin colo- diferitor organizaţii profesionale: Societatea Inter- nizarea naturală a unor specii efi ciente de entomo- şi naţională de Patologie a Nevertebratelor, Societatea acarifagi. Internaţională de Protecţie Biologică, societăţile re- Pe parcursul mai multor ani, dr.hab. L.Voloşciuc publicane (Microscopie Electronică, Entomologilor, a prezentat rapoarte ample ce s-au bucurat de apreci- Geneticienilor şi Amelioratorilor). erea asistenţei, la importante foruri ştiinţifi ce inter- Vocaţia de savant, îmbinată cu dragostea de naţionale care s-au desfăşurat la: Iaşi (1993, 1995), muncă, responsabilitatea şi cumsecădenia, sunt, in- Cluj-Napoca (1994, 2011), Vidra (1997), Bucureşti discutabil, precondiţiile împlinirilor sale valoroase, (1998), Poznan (1995, 2000), Chişinău (1998, 2000, pe care le dorim multiplicate în continuare! 2002, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2012), Bălţi (2007, 2009, 2012), Kiev (2003, 2007), Odesa Acad. Teodor Furdui (2007, 2008), Protvino (1998), S. Petersburg (1999, Acad. Boris Gaina 2002, 2005, 2008), Cernogolovka (2006, 2010), Dr. Gheorghe Tudorache Minsk (2007, 2008, 2011), Krasnodar (2008, 2010), Dr. hab. Vladimir Todiraş Novosibirsk (1(997, 2002), Moscova (1998, 2004), Dr. Mihail Batcu Montpellier (2001), Tehran (2002).

218 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu

În calitate de membru al Comitetului UN LUPTĂTOR organizatoric, a coordonat editarea Cărţii Roşii PENTRU CAUZA ŞTIINŢEI a Republicii Moldova, a seriilor de cărţi Lumea animală a Republicii Moldova şi Lumea vegetală a Dr. Nicolae STRATAN Republicii Moldova, a fost printre fondatorii revistei la 60 de ani „Mediul ambiant”. Dr. Nicolae Stratan a organizat 3 ediţii ale activităţii de protecţie a mediului sub genericul „În oraş fără automobilul meu” din cadrul Concursului republican „Cea mai verde, salubră şi amenajată localitate” şi ale acţiunii de înverzire a plaiului natal „Un arbore pentru dăinuirea noastră”. A desfăşurat activitate didactică ca titular şi prin cumul pe parcursul anilor 1979-2010 la Universitatea Agrară de Stat din Republica Moldova. În calitate de asistent, conferenţiar universitar, profesor universitar interimar, şef de catedră, decan adjunct al Facultăţii de Medicină veterinară şi prim-prorector al Universităţii Agrare de Stat din Moldova, dr. Nicolae Stratan a adus o contribuţie valoroasă la pregătirea cadrelor în domeniul medicinii veterinare, zootehniei şi sectorului agrar.

Prin concursul său, au fost deschise noi

specialităţi, s-a efectuat optimizarea catedrelor şi a Dr. Nicolae Stratan, şef al Direcţiei politici în unor facultăţi în corespundere cu cerinţele economiei sfera ştiinţei şi inovării a Consiliului Suprem pentru actuale. Dr. Nicolae Stratan a coordonat în calitate Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM, consilier de prim-prorector, a elaborat şi implementat în de stat al Republicii Moldova de clasa II, la 2 procesul de învăţământ programe şi planuri de studii noiembrie a consemnat 60 de ani din ziua naşterii şi pentru pregătirea noilor specialişti. peste 40 de ani de activitate didactico-ştiinţifi că. Despre activitatea de cercetare a dr. Nicolae De-a lungul carierei sale a activat în calitate de Stratan ne vorbesc peste 70 de lucrări ştiinţifi ce, decan adjunct al Facultăţii de Medicină Veterinară, inclusiv: manualul Expertiza sanitar-veterinară în şef de catedră, prim-prorector al Universităţii Agrare 2 volume, 2 monografi i, Dicţionarul biomedical, de Stat din Moldova, şef al Direcţiei agricultură şi 72 de articole în reviste de specialitate naţionale protecţia mediului din cadrul Cancelariei de Stat al şi internaţionale, 27 de comunicări la conferinţe Guvernului Republicii Moldova, vice-ministru al ştiinţifi ce naţionale şi internaţionale. El deţine un Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării brevet de autor. Sub conducerea sa au fost pregătiţi Teritoriului al Republicii Moldova, director general al 2 doctori în ştiinţe. Centrului de Instruire Universitară, Postuniversitară În perioada de activitate ca director general al şi Perfecţionare al Academiei de Ştiinţe a Moldo- Centrului de Instruire Universitară, Postuniversitară vei. şi Perfecţionare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Este maestru în sport, campion al Republicii dr. Nicolae Stratan a contribuit esenţial la pregătirea Moldova la lupta sambo (anii 1977-1978). Multiplu cadrelor ştiinţifi ce de înaltă califi care prin doctorat premiant al competiţiilor internaţionale. Deţine şi postdoctorat. A reuşit să formeze un colectiv de titlul onorifi c de „Om emerit”. cadre cu un înalt nivel de profesionalism. A creat În aceste funcţii înalte de stat dr. N. Stratan condiţii de activitate atât angajaţilor centrului, cât şi a contribuit la promovarea Strategiei naţionale doctoranzilor şi postdoctoranzilor admişi la studii. pentru agricultura ecologică şi Planului de acţiuni Sub conducerea lui, s-a realizat cu succes obiectivul în vederea realizării acesteia, a Planului strategic de majorare a burselor pentru doctoranzi care a fost de acţiuni privind protecţia mediului Republicii înaintat ca propunere şi ulterior susţinut de către Moldova, Strategiei naţionale pentru conservarea Guvern. biodiversităţii şi Planului de acţiuni aferent Dr. Nicolae Stratan a elaborat şi promovat noul strategiei. regulament privind organizarea doctoratului şi

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 219 Akademos postdoctoratului (Hotărîrea Guvernului nr. 173, din 18 februarie 2008), regulamentul cu privire la modul UN DESTIN GUVERNAT de acordare a Bursei de excelenţă a Guvernului şi DE ÎNŢELEPCIUNE Bursei nominale (pe domenii) pentru doctoranzi (Hotărîrea Guvernului nr. 161, din 15 februarie Dr. hab. Maria GONCEARIUC 2008 şi modifi cările prin Hotărîrea Guvernului la 70 de ani nr. 539, din 2 septembrie 2009). De asemenea, sub conducerea sa au fost elabo- rate noi programe analitice la diverse specialităţi, precum şi programe de susţinere a examenelor de doctorat pentru pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare. Tot în această perioadă a fost iniţiată o largă colaborare internaţională între doctoranzii şi postdoctoranzii Centrului de Instruire Universitară, Postuniversitară şi Perfecţionare a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi specialiştii vizaţi de peste hotare. A fost organizat concursul doctoranzilor pentru obţinerea Bursei de excelenţă (8 ediţii), acordată de Federaţia Mondială a Savanţilor (Geneva, Elveţia). Dr. Nicolae Stratan a contribuit la dezvoltarea Academiei de Ştiinţe, la promovarea imaginii favorabile a acesteia pe plan naţional şi internaţional Biolog, domeniul ştiinţific: genetica şi ameli- prin participarea la elaborarea cadrului normativ orarea plantelor aromatice şi medicinale. naţional al sferei ştiinţei şi inovării şi ajustarea lui la Doctor habilitat în agricultură (1994). aquis-ul comunitar al Uniunii Europene. Cu prilejul aniversării a 60-ea, Vă exprimăm cele S-a născut la 10 noiembrie 1942 în satul Receşti, mai sincere felicitări, urări de bine, sentimente de Şoldăneşti. A absolvit şcoala de şapte ani în satul recunoştinţă şi preţuire pentru eforturile depuse în natal (1955), şcoala medie din Răspopeni, Rezina calitate de cercetător, profesor universitar şi om de (1958), Colegiul de medicină din Bălţi (1960). În stat. Vă dorim sănătate, bucurii de la cei apropiaţi, 1968 absolveşte cu diplomă de menţiune Institutul noi realizări în comun cu cercetătorii din Republica Agricol din Chişinău, Facultatea Agronomie. Moldova, dar şi să vă păstraţi profesionalismul, Pasiunea pentru lumea vegetală şi pentru cer- onestitatea şi cumsecădenia de care aţi dat dovadă cetare o face să-şi continue studiile în doctorantu- întotdeauna! ră în cadrul Institutului de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Acad. Gheorghe Duca (1969-1972). După încheierea studiilor susţine cu succes teza de doctor în biologie cu tema „Par- ticularităţile meiozei la mutanţi induşi de grâu de toamnă”(1975). În activitatea de cercetare a parcurs toate treptele, începând de la laborant, labo- rant superior, cercetător ştiinţific inferior (Institutul de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor, 1970-1978; 1978-1979), cercetător ştiinţific superior (Grădina Botanică (Institut); 1979-1996), cercetător ştiinţific superior, şef de laborator (AŞP „Viorica”, Staţiunea experimentală). În 1994 susţine teza de doctor habilitat în agri- cultură la specialitatea ameliorarea şi producerea seminţelor, cu tema: „Ameliorarea la Salvia scla- rea L. în Republica Moldova”. Din 1996 activează în funcţie de cercetător ştiinţific principal, iar din

220 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu

2000 – şef al grupului, ulterior şef al centrului „Ge- ţionale. Sub conducerea ei au fost realizate 5 teze netica şi Ameliorarea Plantelor Aromatice şi Medi- de doctorat, 2 susţinute cu succes, de asemenea şi cinale” din cadrul Institutului de Genetică şi Fizio- 15 teze de licenţă. A predat cursuriloe „Ameliorarea logie a Plantelor al AŞM. plantelor aromatice şi medicinale” la Universitatea Dr. hab. Maria Gonceariuc se afi rmă ca un spe- Agrară de Stat din Moldova (1990 – 2002). cialist notoriu în domeniul geneticii şi ameliorării Pe moment, reuşeşte să îmbine activitatea de plantelor aromatice şi medicinale, având o contribu- şef al Centrului de genetică şi ameliorarea plantelor ţie esenţială la dezvoltarea branşei. Vasta sa activi- aromatice şi medicinale cu cea de membru al Secţiei tate de cercetare a fost şi rămâne axată pe probleme Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM, membru al con- actuale pentru ştiinţă şi stringente pentru ţară. siliului ştiinţifi c, preşedinte al Seminarului ştiinţifi c Dr. hab. Maria Gonceariuc a studiat androsteri- de profi l din cadrul Institutului de Genetică şi Fizi- litatea la plantele medicinale şi aromatice. A stabi- ologie a Plantelor al AŞM la specialitatea 06.01.05 lit că tipul de androsterilitate şi frecvenţa apariţiei – Ameliorarea şi producerea seminţelor. În repetate acesteia depinde de genotipul formei iniţiale. Pentru rânduri a fost referent, membru sau preşedinte al prima data a descoperit la Salvia sclarea L. un nou Consiliilor ştiinţifi ce specializate pentru susţinerea tip de androsterilitate – pistilloidia. A creat linii an- tezelor de doctorat. drosterile şi consangvinizate, a stabilit consecinţele În toţi aceşti ani a promovat insistent imple- consangvinizării la Salvia sclarea L. Potrivit con- mentarea plantelor aromatice şi medicinale în fi rme cluziilor pe care le face, liniile consangvinizate pot şi gospodării specializate în cultivarea-procesarea fi grupate în: linii neafectate de degenerare prin con- şi comercializarea acestora. Numai în 2011 a im- sangvinizare, linii afectate de degenerare prin con- plementat în bază de contract soiuri de plante me- sangvinizare, linii la care în urma consangvinizării dicinale şi aromatice pe o suprafaţă de 145 ha. În apar caractere noi, necaracteristice pentru genotipu- 2012 fi nalizează fondarea unei plantaţii industriale rile şi soiurile de la care proveneau acestea. Astfel, de levănţică pe 100 ha, utilizând în acest scop soiu- consangvinizarea reprezintă un factor ce afectează rile-clone a căror autoare este (Proiect de transfer morfogeneza genotipului, o sursă de caractere noi, tehnologic). unele din acestea fi ind foarte valoroase. Activitatea ştiinţifi că a dnei Maria Gonceariuc Dr. hab. Maria Gonceariuc, împreună cu colegii, s-a bucurat de apreciere peste hotarele ţării. În 1996 a obţinut rezultate ştiinţifi ce importante în vederea câştigă pentru Institutul de Genetică 3 contracte de creării soiurilor noi de plante aromatice şi medici- cercetare şi implementare cu intreprinderea mixta nale de provenienţă hibridă. Pentru crearea materi- moldo-luxemburgheză „Volatil West Company”, alului iniţial de ameliorare, crearea biodiversităţii acestea fi ind primele contracte de cercetare şi im- genotipurilor a utilizat diferite tipuri de hibridări şi plementare a rezultatelor ştiinţifi ce. Ulterior a fost a obţinut hibrizi simpli, tripli, dubli, backcross, în semnat în 1999 cu fi rma franceză BETEN Ingenie- trepte, complecşi, din care au fost selectaţi cei he- rie un contract de implementare a soiurilor de Salvia terotici, efectul heterozis la unele caractere impor- sclarea pe care le crease. tante, cum ar fi conţinutul uleiului esenţial, a ajuns Dr. hab. Maria Gonceariuc a câştigat un şir de la 50-120%. Împreună cu echipa sa, este autor a 30 proiecte, inclusiv participă şi în proiecte de cerce- soiuri omologate de plante aromatice şi medicinale, tare internaţionale. Astfel, în perioada 2007-2010 a inclusiv: Salvia sclarea L.; Lavandula angustifolia fost conducătorul grupului din Republica Moldova Mill.; Calendula offi cinalis L.; Salvia offi cinalis L.; pentru plante medicinale şi aromatice şi împreună Silybum marianum L.; Anethum graveolens L. etc. cu acest grup a participat în 2 proiecte cu cerce- De menţionat, că soiurile create sunt distinctive prin tători din 12 ţări din sud-estul Europei: „Program conţinut înalt de principii active, diferiţi termeni de SEEDNet (South East European Development Ne- maturizare, rezistenţă la secetă, ger şi iernare. twork Genetic Resources)” şi „Genetic Structure of Relevanţa cercetărilor sale este confi rmată prin Dalmatian Sage (Salvia offi cinalis L.) Populations: 226 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv 2 monografi i: Sal- A Model for a Collaborative Research on MAP Ge- via L. (2002); Plante medicinale şi aromatice culti- netic Resources”. Ambele proiecte au fost fi nanţate vate (2008). Este coautor la manualul Ameliorarea de SIDA (Swedish International Development Coo- specială a plantelor agricole, capitolul Culturi Ete- peration Agency). rooleaginoase şi Medicinale (2004). În 2012 a elaborat şi înregistrat 2 proiecte inter- Domnia Sa participă activ cu rapoarte la sim- naţionale „Creation of Origanum vulgare new geno- pozioane, congrese, conferinţe naţionale şi interna- types and control of biodiversity by RAPD method”

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 221 Akademos

(propunere de proiect ASM/STCU iniţiative co- mune) şi „Cercetări privind creşterea potenţialului EXUBERANŢA productiv şi calitativ al speciei Origanum vulgare L. ŞTIINŢEI DESPRE LIMBAJ pentru extinderea culturii în România şi Republica Moldova” (propunere de proiect bilateral). Profesorul Gheorghe POPA Rezultatele ştiinţifi ce au fost apreciate atât în la 60 de ani ţară, cât şi peste hotare. În anul 2002 i se acordă de către Institutul Internaţional al Biografi lor din SUA (American Biographical Institute) distincţia: „The Research Board of Advisors”. Pentru rezultate re- marcabile i s-au acordat: Diploma de onoare a AŞM (2001), Diploma de recunoştinţă a AŞM (2002); Diploma CSŞDT a AŞM de merit (2003), Diploma Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2012); Diploma de merit a Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (2012), multiple diplome şi medalii la dife- rite expoziţii naţionale şi internaţionale. De rând cu talentul de cercetător, natura a înzes- trat-o din plin pe doctorul habilitat Maria Goncea- riuc cu un spectru larg de calităţi umane. Bunătatea, inteligenţa, modestia, abilitatea de a evalua valorile Născut la 30 noiembrie 1952, în s. Buteşti, adevărate sunt doar câteva din aceste virtuţi, prin Glodeni. care se impune printre colegi în mediul academic. Lingvist, domeniul ştiinţifi c: lingvistică ge- Cu ocazia acestei onorabile aniversări, expri- nerală, lingvistică comparată, lexicologie, lexi- măm cele mai sincere sentimente de recunoştinţă, cografi e, semantică, gramatică, ortografi e, socio- înaltele noastre consideraţiuni pentru aportul în dez- lingvistică. voltarea ramurii plantelor aromatice şi medicinale Dr. hab. în fi lologie (2007), prof. univ. (2001). şi-i dorim doctorului habilitat Maria Gonceariuc multă sănătate, prosperitate, perseverenţă şi noi re- Numele prof. Gheorghe Popa de câteva decenii alizări. este o permanenţă în domeniul cercetărilor lingvis- tice, dumnealui impunându-se în cele mai diverse Acad. Teodor Furdui compartimente ale ştiinţei despre limbaj şi devenind Dr. hab. Vasile Botnari cunoscut, prin studiile sale (unele dintre ele ajun- Dr. Gheorghe Tudorache gând lucrări de referinţă), în întreg spaţiul româ- Dr. Eugenia Cotenco nesc. Îşi începe activitatea foarte devreme, când, după absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii bălţene, la numai 22 de ani neîmpliniţi, i se propu- ne postul de asistent universitar, pe care îl deţine până în 1981. Ulterior este, pe rând, lector superi- or universitar (1981-1983), conferenţiar universitar (1983-2001) şi profesor universitar (2001). Totoda- tă, îndeplineşte funcţii administrative: decan al Fa- cultăţii de Filologie (1981-1984), şef al Catedrei de limba şi literatura română (februarie-mai 2000), şef al Catedrei de limba română (mai 2000-2010). În februarie 2010, senatul universitar, cu o majoritate de voturi, îl alege în funcţia de rector al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Concomitent cu activitatea de predare şi cea ad- ministrativă, Gh. Popa desfăşoară o intensă muncă de cercetare, numărul lucrărilor ştiinţifi ce elabora- te întrecând cifra de 150, inclusiv două monografi i

222 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu

(1992; 2007), trei dicţionare (1990; 2001; 2010), un taţii, autoreferate de disertaţii, dicţionare, programe, manual (1992, în colaborare); în calitate de cercetă- manuale etc. tor ştiinţifi c superior la Institutul de Lingvistică al Întreaga activitate de profesor universitar şi de AŞM, a participat la elaborarea Dicţionarului deri- om de ştiinţă a dlui Gh. Popa poate fi caracterizată vativ al limbii române, iar în calitate de membru al ca fi ind nu numai bogată, ci şi exuberantă. Îi place grupului de cercetare din cadrul proiectului interna- şi, foarte important, continuă să-i placă noul, acea ţional tripartit, intitulat „Limba română vorbită în schimbare pe care mulţi cu greu o acceptă. Numai Moldova istorică”, a participat la elaborarea a două cine nu cunoaşte amănuntele, astăzi devenite fapte volume (2000, 2002) apărute la Leipzig. istorice, poate să nu observe ce a făcut dumnealui Conştient de impactul benefi c al manifestărilor pentru organizarea Catedrei de limbă română, cu ştiinţifi ce, Gh. Popa, susţinut de colegii săi Maria proiecte de muncă de perspectivă, concrete şi foarte Şleahtiţchi şi Nicolae Leahu, este iniţiatorul şi or- ambiţioase, cu atragerea cadrelor tinere în munca de ganizatorul unui număr considerabil de conferinţe, predare. simpozioane, colocvii ştiinţifi ce (naţionale şi inter- Calitatea sa de bun organizator s-a manifestat în naţionale) consacrate unor subiecte de actualitate procesul de fondare a publicaţiei ştiinţifi ce bălţene din domeniul fi lologiei româneşti, dar şi cu prilejul Noua Revistă Filologică. Este la fel de activ într-o omagierii şi comemorării unor personalităţi remar- mulţime de comisii şi comitete ştiinţifi ce de organi- cabile ale culturii româneşti din Basarabia, cum ar zare a manifestărilor ştiinţifi ce, este vicepreşedinte fi Eugeniu Coşeriu, Silviu Berejan, Grigore Vieru al Seminarului ştiinţifi c specializat la specialitatea ş.a. În acelaşi timp, Gh. Popa este prezent în per- 10.02.01. – Limba română din cadrul Facultăţii manenţă, cu rapoarte şi comunicări, la diverse reu- de Filologie, redactor asociat al revistei „Semn” niuni ştiinţifi ce naţionale şi internaţionale, la care a (Bălţi), co-director al „Noii Reviste Filologice” participat sau pe care le-a prezidat. Aria geografi că (Bălţi), membru al colegiului de redacţie al re- a acestor participări impresionează, iar numărul lor vistei Institutului de Filologie Philologia (Chişi- este de cca 50. nău) şi al revistei Intercultural communications / Gh. Popa desfăşoară o largă activitate în calitate Межкультурные коммуникации (Tbilisi), mem- de coredactor, redactor responsabil şi redactor prin- bru al Comisiei de experţi din cadrul Consiliului cipal sau coordonator la mai multe lucrări colecti- Naţional pentru Acreditare şi Atestare. ve apărute la Bălţi şi la Chişinău. Printre acestea se Personalitate complexă, autor al unor lucrări de remarcă mai cu seamă volumul aniversar Un ling- înaltă ţinută ştiinţifi că, realizate cu multă acribie, vist pentru secolul XXI (Chişinău, Editura „Ştiinţa”, îndrumător, coordonator şi organizator al activită- 2002), consacrat împlinirii a 80 de ani ai reputatului ţii universitare, prof. Gheorghe Popa a devenit un savant cu renume mondial Eugeniu Coşeriu, avân- nume în lingvistica românească, bucurându-se de o du-i în calitate de coordonatori pe M. Şleahtiţchi, înaltă apreciere din partea specialiştilor fi lologi. N. Leahu şi Gh. Popa, lui revenindu-i şi studiul in- Aniversarea celor 60 de ani de curând împliniţi troductiv al acestei culegeri festive intitulat Eugeniu ne oferă onorantul şi fericitul prilej să-i urăm sănă- Coşeriu: drumurile vieţii şi ale afi rmării. În opinia tate, ani mulţi şi la fel de rodnici! acad. Silviu Berejan, acest studiu introductiv este „una dintre cele mai reuşite sinteze a biografi ei şi a Dr. Galaction Verebceanu operei ilustrului nostru conaţional din câte au fost Dr. Ala Sainenco publicate în decursul ultimului deceniu în Basara- bia (şi au văzut lumina tiparului destule încercări de acest fel)”. Un capitol aparte în activitatea prof. Gh. Popa îl ocupă cel legat de pregătirea cadrelor. Format ca cercetător la şcoala acad. S. Berejan, prof. Gh. Popa însuşi a ajuns să coordoneze activita- tea colegilor mai tineri. Sub îndrumarea sa ştiinţifi - că patru doctoranzi şi-au luat doctoratul, iar alţii doi sunt în fază avansată de susţinere a tezei de doctor în fi lologie. În afară de aceasta, prof. Gh. Popa a fost referent ofi cial la cinci candidaţi la gradul ştiinţifi c, autor a peste treizeci de avize la monografi i, diser-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 223 Akademos

Dar mai îndeaproape, lucrând şi eu la universitate, FONDATORUL ŞCOLII NAŢIONALE i-am apreciat calităţile deosebite de profesor univer- DE ŞTIINŢE POLITICE sitar, promotor al diferitor activităţi didactice, ştiin- ţifi ce şi sociale. Cunoştinţele acumulate şi aptitudinile cultivate, Acad. Gheorghe RUSNAC vocaţia de profesor şi cercetător, talentul şi capaci- la 70 de ani tăţile de manager s-au manifestat din plin anume în timpul ce s-a scurs de la proclamarea independenţei ţării noastre. Sub conducerea profesorului universitar Gheor- ghe Rusnac s-au produs schimbări cardinale în pro- cesul de învăţământ: s-a iniţiat pregătirea cadrelor la noi specialităţi, au fost editate o serie de manuale originale, s-a consolidat potenţialul pedagogico-şti- inţifi c; a crescut considerabil numărul studenţilor şi doctoranzilor; a derulat renovarea bazei tehnico- materiale; a fost implementat un nou tip de mana- gement universitar; s-a atestat o prezenţă masivă a universităţii pe arena internaţională ş.a. Aparte voi menţiona şi acţiunile sale întreprin- se în vederea derulării procesului de reformare şi Născut la 23 noiembrie 1942 în s.Ocniţa, restructurare a universităţii. Cu ajutorul colegi- r-nul Ocniţa. lor occidentali din România, Bulgaria, Germania, Istoric, domeniul de cercetare: tranziţia de- SUA, Franţa şi din alte ţări, cu tradiţii bogate şi mocratică, sistemului electoral şi scrutinul, for- experienţă valoroasă în predarea ştiinţei politice, marea şi evoluţia partidelor politice, fenomenul dumnealui a reuşit să traseze propria cale de pre- migraţiei. dare, de instruire şi de educare a viitorilor specia- Doctor habilitat în istorie (1989), profesor lişti în domeniul ştiinţelor politice, care corespunde universitar (1991), membru corespondent (2001), atât tradiţiilor noastre naţionale, cât şi valorilor de- membru titular (2007) al AŞM. mocratice ale sistemului actual de învăţământ din lume. Iată doar câteva repere. Academicianul Gheorghe Rusnac, vicepreşe- La Universitatea de Stat din Moldova, în 1995 dinte al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dez- a fost înfi inţată o facultate de relaţii internaţionale, voltare Tehnologică, este proaspăt înregimentat în ştiinţe politice şi administrative, a fost deschisă şi cohorta onorifi că a septuagenarilor. funcţionează cu succes forma de învăţământ prin Recitind sugestiile ce le-am expus cu ocazia doctorat şi postdoctorat. Numai sub îndrumarea ne- consemnării a 65 de ani din ziua naşterii doctorului mijlocită a profesorului universitar Gheorghe Rus- habilitat în politologie Gheorghe Rusnac, cu scur- nac, în perioada de referinţă au fost pregătite peste gerea timpului m-am convins în justeţea concluzi- 20 de teze de doctor şi doctor habilitat în ştiinţe po- ilor privind contribuţia substanţială a dumnealui la litice. reforma învăţământului în Universitatea de Stat din De o valoare deosebită teoretică, dar şi practică, sunt investigaţiile dumnealui în problemele tranzi- Moldova – principala forjerie de cadre de înaltă cali- ţiei democratice, sistemului electoral şi scrutinului, fi care şi ştiinţifi ce din ţara noastră după proclamarea formării şi evoluţiei partidelor politice, funcţionării independenţei. Dar, totodată, constat cu o deosebită sistemului partinic democratic, relaţiilor dintre putere mândrie pentru colegul nostru că în ultimii cinci ani şi opoziţie în contextul managementului politic, rela- a mai adunat în buchetul vieţii noi virtuţi, activând ţiilor interetnice şi minorităţilor naţionale din Moldo- în domeniile diplomaţiei şi relaţiilor internaţionale, va, dezvoltării spiritului activ de cetăţean în rândurile organizării cercetării şi inovării în universităţile din tineretului şi studenţilor, societăţii civile, mijloacelor Republica Moldova. de informare în masă şi proceselor de migraţiune, Fiind student, lider al organizaţiei de tineret stu- monitorizării opiniei publice, transformărilor politice dios, l-am cunoscut de la distanţă de cum am păşit şi social-economice din Moldova în condiţiile tranzi- pragul Universităţii, de mai bine de patru decenii. ţiei spre democraţie şi economia de piaţă.

224 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu

Astăzi, prin aportul personal al domnului aca- demician Gheorghe Rusnac şi al discipolilor săi PLANTELE AROMATICE C. Marin, V. Moşneaga, V. Saca, T. Spinei, ŞI MEDICINALE – PASIUNEA G. Pârţac, I. Sandu, C. Manolache, V. Sacovici, C. UNEI VIEŢI DE CERCETĂTOR Solomon ş.a., ştiinţele politice au atins nivelul de autogenerare, acumulând o experienţă solidă în pre- Dr. hab. Grigore MUSTEAŢĂ gătirea studenţilor şi doctoranzilor în diverse ramuri la 80 de ani şi se afl ă în ascensiune spre noi realizări. Conchidem că, pe bună dreptate, profesorul uni- versitar, savantul şi managerul Gheorghe Rusnac, în cadrul alegerilor în calitate de membru corespon- dent şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost recunoscut drept fondator al şcolii naţionale de ştiinţe politice din ţara noastră. Cu ocazia zilei de naştere îi exprimăm academi- cianului Gheorghe Rusnac sincere felicitări, urări de bine, sănătate, noi realizări în domeniul politologiei care i-a marcat cariera ştiinţifi că! Acad. Gheorghe Duca

„Prin forţa de adaptare la schimbări, rectorul Gheorghe Rusnac a ştiut să facă şi să pună în valoare cerinţele presante, dictate de Procesul Bologna în ve- derea armonizării structurii învăţământului superior Agronom, domeniul de cercetare: tehnologii din ţară şi adaptării la exigenţele celui european. Prin de cultivare a plantelor aromatice, prelucrarea muncă plină de dăruire, sprijinindu-se pe valorile şi şi comercializarea produsului fi nit al plantelor principiile fundamentale ale educaţiei şi operând aromatice transformări profunde în procesul de învăţământ Doctor habilitat în agricultură (1990). Profe- şi infrastructura universităţii, dezvoltă o instituţie sor universitar (2001). orientată spre rezultate, bazată pe inovaţie, diversi- fi care şi îmbunătăţirea continuă a performanţelor. ” S-a născut la 3 decembrie 1932 în comuna Mi- M. cor. Gheorghe Cimpoieş, rectorul haileni, judeţul Bălţi, într-o familie de ţărani, fi ind Universităţii Agrare de Stat din Moldova al patrulea din cei nouă copii. A absolvit în anul 1948 şcoala din satul natal. „O pagină aparte în activitatea acad. Gh. Rusnac În 1949 împreună cu familia a fost deportat în re- a constituit-o misiunea de Ambasador Extraordinar giunea Curgan, Rusia. În pofi da greutăţilor şi obsta- şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Italia şi colelor inemaginabile, absolveşte cu succes singura Malta. Este semnifi cativ faptul că fi ind în această şcoală medie funcţională din raionul administrativ înaltă şi responsabilă funcţie de stat, Domnia sa nu s-a Belozerskoe. Dovedind cunoştinţe profunde, în distanţat de învăţământul superior şi de viaţa USM, 1951 este înscris la Facultatea de Agronomie a In- contribuind în mod direct la iniţierea şi semnarea stitutului Agricol de Stat din Curgan. Datorită per- unui şir de acorduri de colaborare a USM cu Centre severentei, insistenţei şi muncii asidue, având ca Universitare din Italia. Un gest deosebit faţă de USM îndrumători mai multe personalităţi notorii precum: este şi donaţia unui lot de carte italiană de peste 120 V.P. Kuşnirenko, M.I. Lopatin, A.C. Verşinin, S.M titluri Bibliotecii Centrale Universitare a USM.” Râtov, Iu. Staroselskii ş.a., Gr. Musteaţă a obţinut Dr. prof. univ. Petru Gaugaş o bună pregătire teoretică şi practică. A fost unicul Dr., prof. univ. Petru Chetruş student la facultate din promoţia anului 1956 care Lector univ. sup. Ştefan Tiron pe parcursul întregii perioade era în exclusivitate cu Universitatea de Stat din Moldova califi cativul „foarte bine”. Obţinând diploma cu menţiune de inginer- (Din cartea Academicianul Gheorghe Rusnac: agronom, este repartizat să activeze la valorifi carea Biobibliografi e. -Ch.; Institutul de Studii Enciclo- „pământurilor înţelenite” în regiunea Novosibirsk, pedice al AŞM, 2012 -168 p.) Rusia. Tânărul specialist, în calitate de agronom-

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 225 Akademos

şef al „sovhozului Zubkovo”, raionul Veselovskoe primele lucrări ştiinţifi ce: Cultivarea plantelor ete- s-a evidenţiat prin implementarea cu succes a cul- ro-oleaginoase şi Cultura mentei la irigare în Mol- turii porumbului pentru siloz de rând cu culturile dova. Acestea şi alte lucrări publicate în perioada de tradiţionale ale zonei, a asolamentelor cu culturi referinţă au contribuit la formarea bazei material- noi, inclusiv a fl orii-soarelui, camelinei, testării didactice pentru instruirea cadrelor de cultivatori şi gaoleanului ca cultură de pajişte şi fâneţe, a sfeclei procesare a plantelor aromatice din ţara noastră. de zahăr pentru furaj ş.a. Conceptul teoretic şi practic de elaborare a Avansând în experienţa de producere, este asolamentelor specializate cu plante aromatice, frământat de mai multe probleme şi neclarităţi din inclusiv cu şerlai, este argumentat în monografi ile practica agricolă. Aceasta îl face să aleagă calea Cultivarea plantelor aromatice (1980) şi Vozdelâ- cercetărilor în agricultură. În anul 1959 este admis vanie aromaticeskih rastenii (1988). Ţinând cont de în doctorantură la Institutul de Cercetări Agricole condiţiile ecologice ale diferitor zone de cultivare, din Omsk, secţia Agrotehnica, ulterior transfe- au fost elaborate scheme şi procedee de cultură rându-se în doctorantura Institutului Unional de ascunsă dirijată şi cultură nativă a şerlaiului, care Cercetări pentru Plantele Oleaginoase şi Aromatice permit a majora substanţial efi cienţa acestei culturi. (IUCPOA) din oraşul Krasnodar, Rusia. Calităţile de cercetător şi capacităţile organiza- Revenind la baştină, se angajează în cali- torice de care a dat dovadă au determinat numirea, tate de agronom-şef în sovhozul-fabrică „Roza în 1977, a dr. Gr. Musteaţă, în funcţia de director Moldavii” din oraşul Leova, unde continuă ac- al Staţiunii de cercetări pentru plante aromatice tivitatea de cercetare prin doctorat cu frecvenţă şi uleiuri eterice în componenţa AŞP „Viorica”, redusă, realizează şi susţine cu succes teza de doc- funcţie pe care a deţinut-o pe parcursul următorilor tor în agricultură (1965). Cu participarea dlui Gr. 26 ani. Concomitent execută funcţia de vicepre- Musteaţă au fost testate în condiţii de producţie şedinte pe probleme de cercetare al Asociaţiei menta, busuiocul eugenolic, pelinul tămâios, feni- Ştiinţifi ce de Producţie „Viorica”, care includea culul, mărarul pentru ulei, mătăciunea, stânjenelul ramura cultivării, prelucrării şi comercializării pro- ş.a. În primii 3 ani de activitate devine posesor a dusului fi nit al plantelor aromatice în Republica peste 20 adeverinţe de raţionalizator al procedeelor Moldova. Efectuând studii asupra particularităţilor tehnologice la săditul mentei, creşterea materia- biologice, elaborează tehnologiile de cultivare a lului săditor de levănţică şi trandafi r prin metode peste 30 de specii de plante aromatice şi medicinale netradiţionale, recoltarea şerlaiului etc. sub aspectul posibilităţii şi impactului socio-eco- Pe parcursul activităţii ştiinţifi ce şi de produ- nomic al cultivării lor în ţară. cere acumulează cunoştinţe bogate privind biologia În 1990 susţine teza de doctor habilitat în şi tehnologiile de cultivare şi creştere a materialu- agricultură în domeniul tehnologiilor avansate de lui semincer şi săditor pe baze ştiinţifi ce, precum cultivare a plantelor aromatice – şerlaiului şi mentei. şi procesarea materiei prime de plante aromatice, Dr. hab. Gr. Musteaţă a contribuit esenţial la or- mai târziu şi a celor medicinale. Plantele aromatice ganizarea şi dezvoltarea ramurii etero-oleaginoase devin îndeletnicirea şi pasiunea vieţii sale. în ţară, la crearea şi dezvoltarea Staţiunii de Cercetări În 1965 doctorul în agricultură Gr. Musteaţă pentru Plante Aromatice care asigura producerea este angajat prin concurs în funcţia de cercetător cu elaborări ştiinţifi ce efi ciente. ştiinţifi c la Staţiunea experimentală pentru plante Realizările ştiinţifi ce au fost refl ectate în peste oleaginoase şi etero-oleaginoase din Moldova a In- 300 de publicaţii ştiinţifi ce şi metodico-didactice, stitutului Unional de acest profi l, unde peste câte- inclusiv 12 monografi i. El este autor a peste 30 de va luni este numit vicedirector pe ştiinţă, funcţie tehnologii de cultivare a plantelor aromatice. Rezul- pe care o deţine aproape 11 ani. Este preocupat tatele sale ştiinţifi ce sunt protejate de 5 brevete de de cultivarea mentei la irigare, cultivarea men- invenţie, 5 adeverinţe pentru soiuri de plante aro- tei în cultura multianuală şi cu două coase, înlo- matice şi medicinale. cuirea săditului prin rizomi cu cel prin răsad, stabi- Dr. hab. Gr. Musteaţă îmbină cu succes ac- lizarea în timp a producţiei la şerlai şi trandafi r, me- tivitatea ştiinţifi că cu cea didactică în cadrul tode de recoltare mecanizată la şerlai, metode noi şi Universităţii Agrare de Stat din Moldova. În 2001 i mai ieftine de producere a materialului semincer şi se conferă titlul ştiinţifi co-didactic de profesor uni- săditor la plantele aromatice cultivate. versitar la specialităţile Fitotehnie şi Agrotehnică. În baza propriilor cercetări şi generalizării re- A contribuit esenţial la pregătirea cadrelor de spe- zultatelor ştiinţifi ce şi practice în 1972 publică cialitate în domeniul cultivării plantelor aromatice

226 - nr. 4 (27), decembrie 2012 Jubileu

şi medicinale, fi ind conducător a peste 40 teze de UN MODEL DE PERSEVERENŢĂ licenţă şi 5 teze de doctorat. Graţie corectitudinii şi ŞTIINŢIFICĂ verticalităţii de care dă dovadă a fost nominalizat preşedinte al Comisiei de experţi în agricultură a Membrul corespondent Ion GERU CNAA, actualmente ocupând funcţia de membru al la 75 de ani comisiei nominalizate. Este membru al Consiliului Ştiinţifi c al IGFP, membru al seminarelor ştiinţifi ce de profi l: 06.01.01 – Agrotehnica şi 06.01.09 – Fito- tehnia la Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Datorită pregătirii profesionale, insistenţei, muncii asidue, vocaţiei de cercetător, abordării pro- funde şi originale a problemelor studiate, a obţinut importante realizări cu o rezonanţă benefi că pen- tru ştiinţă şi practică. Este autorul Concepţiei de relansare a ramurii etero-oleaginoase şi dezvoltare a cultivării plantelor aromatice şi medicinale în Re- publica Moldova (2002). Din 2006 activează în cadrul Centrului „Gene- tica şi ameliorarea plantelor aromatice şi medicina- le”, Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor Fizician, domeniul ştiinţifi c: fi zica corpului al ASM, efectuând cercetări în domeniul plantelor solid. aromatice şi medicinale (şerlai, lavanda, menta, Doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matematice fenicul, isop, cimbru de munte, pasifl ora ş.a.), (1983), profesor universitar (1986). Membru privind elaborarea procedeelor tehnologice per- corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei formante şi a tehnologiilor avansate, ecologic in- (2000). ofensive, economic efi ciente. Promovează cercetări privind perfecţionarea metodelor de producere a Este imposibil de a confunda stilul de activitate materialului săditor calitativ cu preţul de cost redus al dlui membru corespondent Ion Geru cu al altor de lavandă, cimbru de munte, mentă, fenomenul colegi de-ai săi din breasla de fi zicieni. Mereu în de degenerare şi elaborare a metodelor de asanare a căutare, a trecut pe parcursul vieţii de la cercetări mentei, utilizarea deşeurilor de plante aromatice în experimentale la cele teoretice, ca mai apoi să le producţia ecologică, perfecţionarea tehnologiei de îmbine în explorările sale. A contribuit la dezvoltarea cultivare a şerlaiului, implementarea în producere mai multor domenii, iniţiind cercetări noi anume şi elaborarea tehnologiei culturii de câmp a pasifl o- acolo unde era convins că există o problemă rei ş.a. ştiinţifi că de cea mai mare importanţă. Pentru merite deosebite în cercetare, profesorul S-a născut înainte de război, la 8 decembrie Gr. Musteaţă a fost distins în 1993 cu medalia „Me- 1937 în s. Cotiujenii Mari, azi r-nul Şoldăneşti. Aici, ritul civic”. la ţară, i-a fost altoită dragostea de muncă pe care Cu ocazia acestei onorabile aniversări, exprimăm a aplicat-o în permanenţă în cariera lui de savant. cele mai sincere sentimente de recunoştinţă pen- Are şi o pregătire fundamentală excelentă: în 1959 tru aportul în dezvoltarea ramurii etero-oleagi- a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică, secţia noase şi-i dorim profesorului universitar Grigore de fi zică, a Universităţii de Stat din Moldova. În Musteaţă multă sănătate, prosperitate, perseverenţă, perioada 1962-1965 şi-a făcut studiile doctorale în ani de viaţă lungă sanogenă şi noi realizări. cadrul Institutului de Fizică a Semiconductorilor al Academiei de Ştiinţe a Ucrainei (or. Kiev). Acad. Teodor Furdui Încă în anii ’90 ai secolului trecut, am iniţiat Dr. hab. Vasile Botnari o colaborare ştiinţifi că cu dl profesor universitar Dr. Gheorghe Tudorache Ion Geru, după ce dânsul a fondat Laboratorul de Dr. Eugenia Cotenco Supraconductibilitate şi Magnetism. Îmi amintesc, cu câtă pasiune vorbea pe atunci profesorul Ion Geru despre noile direcţii de cercetare în care intenţiona să se lanseze! Astfel, a iniţiat cercetări tehnologice de obţinere a fulerenelor şi studierea experimentală

nr. 4 (27), decembrie 2012 - 227 Akademos a proprietăţilor lor optrice, continuând cu insistenţă a membrului corespondent Ion Geru, care se investigarea caracteristicilor electrice şi magnetice caracterizează printr-un spectru larg al cursurilor sale ale supraconductorilor cu temperatură critică înaltă. de prelegeri: fi zica generală, astronomia, mecanica Totodată, n-a renunţat nici la cercetările teoretice, teoretică, fi zica tehnică, teoria grupurilor, rezonanţa dezvoltând domeniul rezonanţei magnetice şi, electronică paramagnetică, teoria oscilaţiilor, teoria concomitent, obţinând noi date privind simetria magnetismului, RES în chimie, istoria descoperirilor în raport cu inversarea timpului. În momentele de fundamentale în fi zică, bazele fi zicii moderne, izbândă era în al nouălea cer, ceea ce ne bucura şi mecanica cuantică, fi zica statistică, neliniarităţi în pe noi, colegii săi. corpurile solide, dinamica neliniară a ritmurilor Ştiinţa în ţara noastră, după cum se ştie, se fi ziologice, spectroscopia la frecvenţe supra-înalte menţine la un nivel relativ înalt graţie entuziasmului şi tehnica microundelor, electrodinamica tehnică, şi dăruirii de sine din partea unei pleiade bine mecanica cuantică şi chimia cuantică, rezonanţa defi nite de cercetători. Pot să afi rm cu certitudine că magnetică nucleară, rezonanţa magnetică şi printre aceşti fi zicieni pasionaţi se afl ă şi membrul mecanica cuantică a sistemelor compozite (cursuri corespondent Ion Geru, legat o viaţă de Academia postuniversitare). de Ştiinţe a Moldovei. Concomitent, a acumulat o Richard R. Ernst, laureatul Premiului Nobel pen- vastă experienţă internaţională în urma vizitelor pe tru Fizică, l-a caracterizat cât se poate de exact pe perioade extinse la Universitatea din Florida şi la alte m. cor. Ion Geru: „Dr. Ion Geru este un fi zician centre de cercetare din străinătate. În 2006 a fondat foarte talentat şi competent. Lucrarea sa cu privire un Laborator nou de cercetări ştiinţifi ce „Rezonanţa la aspectele matematice ale fi zicii în stare solidă este magnetică şi spectroscopia laser” în cadrul Centrului cunoscută la nivel internaţional experţilor din do- de metrologie şi metode analitice de cercetare al meniu. Fiind extrem de importantă din punct de vede- AŞM, care ulterior, ca rezultat al reorganizărilor re matematic şi teoretic, această lucrare are relevanţă din cadrul AŞM, a trecut în componenţa Institutului directă pentru fi zica experimentală, în particular de Chimie. În aceşti ani fi zicianul Ion Geru a fost pentru spectroscopie. Sunt cu adevărat impresionat interesat mult de procurarea unor noi unităţi de de capacităţile şi cunoştinţele dlui Geru.” echipament, de revitalizarea infrastructurii de De menţionat, că m. cor. Ion Geru este autor cercetare experimentală, însă fără a da uitării şi a peste 330 de publicaţii ştiinţifi ce, inclusiv a cercetările teoretice. monografi ei Низкочастотные резонансы Recent, am avut posibilitatea să mă familiarizez экситонов и примесных центров (1976) şi redactor cu rezultatele originale ale savantului Ion Geru, al cărţii Transactions on Metrology and Analytical publicate în lucrarea de sinteză Anomalous Methods of Research (2010). Totodată, importanţa Behavior of Trihomonuclear Magnetic Clusters lucrărilor publicate de dl Ion Geru este confi rmată due to their Four-Color Symmetry (vezi Journal of şi de referinţele la ele apărute în prestigioase reviste Nanoelectronics and Optoelectronics, vol. 6, n. 4, internaţionale şi în monografi i (C.A. Aльтшулер, pp. 381-392, 2011). Este o lucrare care scoate în В.М. Козырев. Электронный парамагнитный evidenţă nivelul cercetărilor, realizate de omul de резонанс ионов переходных групп, М.: Наука, 1972, ştiinţă Ion Geru şi arată frumuseţea fenomenelor изд. 2-е переработанное, стр. 314; В.А. Голенищев- fi zice explorate de acesta. Şi în acest caz, savantul Кутузов, В.В. Самарцев, Н.К. Соловаров, В.М. se impune prin cercetări de calitate în soluţionarea Хабибулин. Магнитная квантовая акустика, diverselor probleme ştiinţifi ce, fi e ele experimentale М.: Наука, 1977, стр. 138; А.Б. Ройцин. Некоторые sau teoretice. применения теории симметрии в задачах Printre domeniile de interes ştiinţifi c ale радиоспектроскопии, Киев: Наукова Думка, 1973, omagiatului pot fi nominalizate teoria simetriei стр. 100; Aurel Pop. Introducere în fi zica sistemelor (inclusiv simetria în culori), radiospectroscopia vortex, Editura EFES, Cluj-Napoca, p. 4, 331, 333, 348). mediilor condensate (metodele de rezonanţă Cu frumosul prilej aniversar – 75 de ani de la electronică paramagnetică, rezonanţa magnetică naştere – îi doresc membrului corespondent Ion nucleară, rezonanţa dublă electron-nucleară, rezonanţa Geru multă sănătate, să-şi păstreze elanul tineresc acustică, rezonanţa paraelectrică ş.a.), proprietăţile în continuarea investigaţiilor ştiinţifi ce, să aibă electrice şi magnetice ale supraconductorilor cu parte şi de noi granturi obţinute prin concurs, de temperaturi critice înalte, proprietăţi magnetice tineri talentaţi pentru a le transmite experienţa anomale ale compuşilor coordinativi, nanotuburile sa de nepreţuit, acumulată la această intersecţie a de carbon, punctele cuantice coloidale etc. secolelor şi a mileniilor! La mulţi ani! Este impresionantă şi activitatea didactică Acad. Ion Tighineanu

228 - nr. 4 (27), decembrie 2012