STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR / SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
SITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE A RESURSELOR DE APA
VOLUMUL 1A - MEMORIU
2008 PT-08-QMS/A
Studiul a fost elaborat in coordonarea:
Ministerului Administratiei Nationale Mediului si Dezvoltarii Durabile “Apele Romane”
Departamentul Ape Director General Secretar de Stat Marius POSTELNICESCU
Lucia Ana VARGA Director General Adjunct
Ovidiu GABOR Directia Amenajare Bazine Hidrografice
Director
Altan ABDULAMIT
Folosirea in scop comercial a datelor si informatiilor din acest studiu se face numai cu acordul scris al elaboratorului.
STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR / SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
SITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE A RESURSELOR DE APA
VOLUMUL 1A - MEMORIU
DIRECTOR: Dr. Petre STANCIU DIRECTOR TIINłIFIC: Dr. Marinela SIMOTA DIRECTOR DGA: Dr. ing. Daniela RADULESCU RESPONSABIL TEMA: Dr .ing. Elisabeta OPRI AN SEF LABORATOR S.D.S.H. Dr. ing. Elisabeta OPRISAN BANAT – OLTENIA
Form cod PO 11 QMS/B a
ELABORATORI
Elaborarea tiinŃifică Dr. ing. Elisabeta OPRISAN Dr. ing. Ion TECUCI Colectivul de lucru Dr. ing. Elisabeta OPRISAN Dr. ing. Ion TECUCI Ing. Ramona DUMITRACHE Ing. Florin Claudiu FLORESCU Drd.ing. Alexandru MOLDOVEANU Drd. biol. Marinela MOLDOVEANU Chim. Ileana TANASE Tehn. Florina Daniela LEPADATU Tehn. Niculina PIRVA Tehn. Maria STOICA Grupul de lucru Responsabil Directia Apelor Olt Ing. Smaragd GARD
Form cod PO 11 QMS/B b STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR/SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT SITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE A RESURSELOR DE APA
VOLUMUL 1A – MEMORIU
CUPRINS
PREFATA CAPITOLUL 1 ISTORICUL AMENAJARILOR IN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT …………….....………...... 1 CAPITOLUL 2 DATE GENERALE PRIVIND BAZINUL HIDROGRAFIC OLT …………….....………...... 3 2.1. Prezentarea generala a bazinului hidrografic 3 2.1.1. Delimitare si caracteristici generale ….. 3 Clima ……………………………….. 3 Relief si geologie ………………….. 9 Hidrografie ……………………….. 12 Soluri ………………………………. 25 Vegetatie …………………………… 30 Fauna ………………………………. 33 Zone de protectie ……………...... 33 Zone umede……………...... 38 2.1.2. Organizarea bazinului hidrografic din punct de vedere al habitatului si utilizarii terenului, al populatiei, al productiei si transporturilor ...... 39 Impartirea administrativ-teritoriala 39 Principalele activitati economice … 39 Repartizarea pe folosinte a terenurilor ………………………….. 43 Principalele cai rutiere si feroviare 46 Date generale sintetice privind accesul populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa si canalizare publica ...... 46 2.2. Evaluarea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafata si a resurselor de apa subterana ………………………………………… 47 2.2.1. Evaluarea resurselor de apa de suprafata ………………………………… 47 2.2.2. Evaluarea resurselor de apa subterana 54 2.3. Resurse socio-economice de apa de suprafata si subterana ………………………….. 57 2.3.1. Resurse socio-economice de apa de suprafata ………………………………… 57 2.3.2. Resurse socio-economice de apa subterana ……………………………….. 59 CAPITOLUL 3 FOLOSINTELE ACTUALE SI CERINTELE LOR DE APA …………………………………………………………. 61 3.1. Alimentarea cu apa in sistem centralizat a populatiei si sistemul public de canalizare … 61 3.1.1. Alimentarea cu apa in sistem centralizat a populatiei …………………. 61 3.1.2. Sisteme publice de canalizare ………… 63 3.2. Alimentarea cu apa in scop industrial ……..... 64 3.3. Irigatii, zootehnie, piscicultura ………………... 64 3.4. Producerea energiei electrice …………………. 65 3.5. Instalatii hidromecanice ………………………... 65 3.6. Navigatia …………………………………………... 65 3.7. Extragerea de materiale de constructii ……… 65 3.8. Ecosisteme acvatice de importanta economico – sociala sau situate in arii protejate ...... 69 3.9. Turism, agrement, peisaj ………………………. 69 CAPITOLUL 4 FENOMENE NATURALE CU EFECTE NEGATIVE ASUPRA VIETII, SANATATII, BUNURILOR, ACTIVITATILOR UMANE SI MEDIULUI ...... 70 4.1. Seceta. Fenomene de aridizare si desertificare ...... 70 Cauzele secetei ...... 71 Indicatori si indici ai secetei ...... 71 Impactul sectorial al secetei ……… 72 Impactul economic al secetei ……. 73 Impactul asupra mediului ………… 73 Impactul social …………………….. 73 Deficitul de apa ……………………. 73 Lipsa apei ………………………….. 74 Presiunea cerintelor de apa asupra resurselor ………………………….. 74 Managementul secetei …………… 75 Caracteristicile secetei hidrologice 80 4.2. Eroziunea solului ...... 85 Eroziunea de adancime ………….. 85 Identificarea factorilor favorizanti ai eroziunii de suprafata ...... 85 Fenomene de degradare din fondul forestier …………………….. 86 4.3. Exces de umiditate si inundatii ……………….. 87 4.4. Saraturarea terenurilor …………………………. 88 4.5. Relatiile dintre activitatile umane si fenomenele naturale. Efecte …………………... 88 CAPITOLUL 5 AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE SI PRINCIPALII PARAMETRII DE PERFORMANTA AI ACESTORA ...... 95 5.1. Amenajari hidrotehnice avand ca folosinta exclusiva producerea energiei electrice ...... 95 5.2. Amenajari hidrotehnice avand o singura folosinta (alta decat producerea energiei electrice sau atenuarea viiturilor) ...... 126 5.3. Amenajari hidrotehnice avand doua folosinte (altele decat atenuarea viiturilor) 127 5.4. Amenajari hidrotehnice avand mai mult de doua folosinte (altele decat atenuarea viiturilor) ...... 128 5.5. Amenajari structurale existente pentru asigurarea diponibilelor la sursele de apa (altele decat barajele si lacurile de acumulare cu folosinte multiple, ce includ si alimentarea cu apa) ...... 128 5.6. Amenajari structurale pentru irigatii ...... 130 5.7. Amenajari structurale pentru piscicultura ... 130 5.8. Amenajari structurale pentru navigatie ...... 131 5.9. Amenajari structurale existente pentru satisfacerea cerintelor de apa ale altor folosinte (turism, agrement, peisaj) ...... 131 5.10. Amenajari structurale existente pentru reducerea eroziunii solului ...... 131 5.10.1 Amenajari structurale existente pentru . amenajarea bazinelor hidrografice torentiale ……………………………….. 131 5.10.2 Amenajari structurale existente pentru . reducerea eroziunii solului ……………. 132
5.11. Amenajari structurale existente pentru reducerea excesului de umiditate ...... 135 CAPITOLUL 6 PRINCIPALELE PREVEDERI ALE CONVENTIILOR SI TRATATELOR INTERNATIONALE LA CARE ROMANIA ESTE PARTE ...... 140 CAPITOLUL 7 CONCLUZII ………………………………………………... 143 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA …………………………………………………. 144
STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR/SPATIILOR HIDROGRAFICE
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT SITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE A RESURSELOR DE APA
VOLUMUL 1B – ANEXE
CUPRINS
ANEXA 1 Specii din flora salbatica a bazinului hidrografic Olt. ANEXA 2 Specii din flora salbatica valorificata economic. ANEXA 3 Speciile de fauna salbatica. ANEXA 4 Speciile de fauna salbatica valorificate economic. ANEXA 5 Zone de protectie pentru captari de apa din surse de suprafata pentru potabilizare. ANEXA 6 Zone de protectie pentru captari de apa din surse subterane pentru potabilizare. ANEXA 7 Zone pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic localizate pe rauri. ANEXA 8 Zone pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic localizate pe lacuri. ANEXA 9 Zone destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde apa este un factor important. ANEXA 10 Debite medii lunare si zilnice minime cu diverse probabilitati la statiile hidrometrice. ANEXA 11 Debite medii multianuale la statiile hidrometrice din bazinul hidrografic Olt. ANEXA 12 Scurgerea de aluviuni in suspensie medie multianuala in sectiuni principale. ANEXA 13 Prezentarea fenomenelor de inghet – formarea zaiului si a podurilor de gheata. ANEXA 14 Captari din ape freatice de adancime. ANEXA 15 Captari din ape subterane de adancime. ANEXA 16 Captari din drenuri. ANEXA 17 Captari din izvoare. ANEXA 18 Centralizatorul agentilor economici care au autorizatii de gospodarire a apelor pentru activitatea de exploatare a agregatelor minerale din albiile minore ale cursurilor de apa din bazinul hidrografic Olt. ANEXA 19 Evolutia formatiunilor eroziunii in adancime – toate formele de manifestare. ANEXA 20 Terenuri afectate de fenomene de degradare din fondul forestier. ANEXA 21 Zonele de risc la inundatii din revarsarea cursurilor de apa. ANEXA 22 Formula unitatilor de teren afectate de saraturare. Bazinele afectate de fenomenul de salinizare. Localitati in care se manifesta fenomenul de salinizare a terenurilor. ANEXA 23 Amenajari structurale pentru piscicultura / acvacultura. ANEXA 24 Amenajari structurale pentru satisfacerea cerintelor de apa ale altor folosinte (turism, agrement, peisaj). ANEXA 25 Reteaua hidrografica torentiala din fondul forestier.
PREFATA
Aceasta documentatie este o sinteza a primului dintr-o serie de studii elaborate sau in curs de elaborare de catre Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor si care au ca scop fundamentarea planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt, plan ce se constituie in parte componenta a Schemei Directoare de Amenajare si Management a bazinului hidrografic Olt. Potrivit articolului 43 din Legea Apelor Nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, Schema Directoare constituie instrumentul de planificare in domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic sau grupe de bazine hidrografice, destinat stabilirii orientarilor fundamentale privind gospodarirea durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice, precum si pentru protejarea zonelor umede. In vederea fundamentarii planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt este evident ca trebuie pornit de la cunoasterea scopului si obiectivelor acestui plan. Acestea sunt stipulate in „Metodologie si instructiuni tehnice pentru elaborarea schemelor directoare” elaborate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si aprobate prin Ordinul Nr. 1258 din 20 noiembrie 2006 al aceluiasi minister. Potrivit ordinului susmentionat (articolele 9 si 10), Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic constituie componenta de gestionare cantitativa a resurselor de apa. El are ca scop fundamentarea masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pentru: a) realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale folosintelor si disponibilul de apa la surse; b) diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate, seceta, eroziunea solului); c) utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica si hidroelectrica, navigatie, extragerea de materiale de constructii, acvacultura, turism, agrement, estetica, etc); d) determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are potrivit Ordinului susmentionat urmatoarele obiective principale: a) inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafata si subterana; b) determinarea situatiei actuale a utilizarii pe folosinte a resurselor de apa;
I c) identificarea amenajarilor structurale existente pentru asigurarea disponibilului la surse si a principalilor parametri de performanta; d) determinarea cerintelor viitoare socio-economice si de mediu privind resursele de apa; e) identificarea optiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul la surse si cerintele de apa ale folosintelor; f) evaluarea preliminara a riscului potential la inundatii pe bazinul hidrografic; g) identificarea actiunilor, masurilor, solutiilor si lucrarilor necesare pentru: • atingerea gradului acceptat de protectie la inundatii a asezarilor umane si a bunurilor; • diminuarea efectelor secetelor, tendintelor de aridizare, excesului de umiditate si a eroziunii solurilor; • utilizarea potentialului apelor; • satisfacerea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa (cerinte hidrologice, hidraulice si ecologice). h) identificarea constrangerilor, a conflictelor de interese si a solutiilor de rezolvare; i) analiza de impact si evaluarea riscurilor induse de actiunile, masurile, solutiile si lucrarile propuse in planul de amenajare al bazinului hidrografic. In vederea fundamentarii actiunilor, masurilor, solutiilor si lucrarilor necesare pentru realizarea scopului si atingerea obiectivelor planului de amenajare, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor a elaborat, elaboreaza si va elabora o serie de studii. Primul din aceasta serie de studii este intitulat “Studii pentru cunoasterea resurselor de apa in vederea fundamentarii planurilor de amenajare ale bazinelor / spatiilor hidrografice”. El a fost elaborat in anul 2007 si a avut urmatoarele tinte principale: • determinarea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafata si subterana din bazinul hidrografic Olt; • determinarea situatiei actuale a utilizarii resurselor de apa pe folosinte; • identificarea la nivelul bazinului hidrografic a amenajarilor structurale existente pentru asigurarea disponibilelor de apa la surse si a principalilor parametri de performanta ai acestora. Urmeaza ca celelalte obiective ale planului de amenajare sa fie fundamentate pe baza altor studii aflate in derulare sau care se vor realiza in anii urmatori.
II Studiul susmentionat elaborat de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, a integrat in el si documentatii ale Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, cele elaborate de Grupul de lucru de la Directia Apelor Olt, precum si studiile de specialitate referitoare la tematica abordata, elaborate de Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS), Institutul de Cerecetari Pedologice si Agrochimie (ICPA), Institutul de Studii si Proiectari pentru Imbunatatiri Funciare (ISPIF), Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA) si Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice (ISPH). La elaborarea acestui studiu, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor a folosit in afara documentatiilor susmentionate si o gama larga de date publice disponibile provenind de la Institutul National de Statistica, societati comerciale din domenii sectoriale, date furnizate la cerere de catre Consiliile judetene, precum si date din baza de date a Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, date din literatura de specialitate etc., asa cum se poate vedea si din lista bibliografica selectiva anexata. Pe parcurs, elaborarea studiului s-a dovedit a fi o intreprindere deosebit de dificila. Pe de o parte datorita complexitatii problematicii abordate, iar pe de alta, datorita lipsei a numeroase date, sau a neconcordantei unora dintre ele. Dificultatea a fost sporita si de faptul ca o serie de institutii au avut reticente in a furniza datele solicitate. Refuzul a fost fie direct si explicit, fie tacit, prin ignorarea numeroaselor solicitari de a furniza date din portofoliul lor de activitate. Prezenta sinteza a studiului susmentionat este intitulata “Situatia actuala a uitilizarii pe folosinte a resurselor de apa” si cuprinde doua volume numerotate 1A – Memoriu si 1B – Anexe . Ea a fost structurata si a abordat problematica asfel incat sa usureze foarte mult elaborarea planului de amenajare. In acest scop, continutul sau urmareste practic, in desfasurarea sa, prevederile Ordinului Nr. 1258/2006 susmentionat. In elaborarea acestui studiu a carui sinteza o constituie documentatia de fata, s-a pornit de la premiza ca o gestionare a resurselor de apa care sa satisfaca cerintele unei dezvoltari durabile este posibila doar in contextul unei gestionari durabile a tuturor resurselor naturale, ale eliminarii abordarilor sectoriale si ale implementarii unei gestionari integrate a resurselor de apa. Gestionarea integrata a resurselor de apa pleaca de la perceptia apei ca o resursa naturala, parte integranta a ecosistemelor si simultan un bun cu valoare sociala si economica. Gestionare integrata a resurselor de apa semnifica faptul ca diferitele folosinte de apa sunt interdependente si ca urmare alocarea resurselor de apa si deciziile de gestionare ale acestora trebuie sa ia in considerare efectele ficarei folosinte asupra celorlalte. In acelasi timp, folosintele de apa trebuie sa fie capabile sa ia in consideratie ansamblul obiectivelor economice si sociale in domeniul apei si sa incorporeze forma participativa in adoptarea deciziilor.
III Principalele trasaturi ale unei gestionari integrate a resurselor de apa, se identifica cu urmatoarele caracteristici: • interdependenta sporita dintre aspectele fizice (cantitative), chimice si biologice (calitative) ale gospodaririi apelor de suprafata si subterane; • considerarea folosintelor sub aspectul conjugat de cerinte de apa si surse de poluare, respectiv in contextul oferit de politicile, planurile, obiectivele si strategiile de dezvoltare a sectoarelor economice din care fac parte; • analiza critica a aspectelor legate de impactul asupra mediului, cu referire speciala la capacitatea de suport pe termen lung a sistemelor naturale; • atentia sporita acordata modului de distribuire a sarcinilor si responsabilitatilor intre agentiile publice si private, respectiv mecanismelor de conlucrare dintre acestea; • existenta mecanismelor de implicare si participare a opiniei publice si a tuturor partilor cointeresate, in paralel cu considerarea aspectelor sociale, culturale si a practicilor traditionale de utilizare a apei; • recunoasterea rolului decisiv al activitatilor din faza de implementare (finantare, monitorizare si control) a procesului de management al apelor; • dezvoltarea resurselor umane si perfectionarea capacitatilor manageriale. Mecanismul functional al conceptului de gestionare integrata a resurselor de apa este descris folosind termenii de „actori” si „roluri”. Cele patru roluri care compun un sistem de gestionare integrata a resurselor de apa corespund urmatoarelor entitati: • sistemul bazinal al resurselor de apa; • folosintele de apa; • mediul inconjurator; • societatea. Actorii corespunzatori acestor roluri sunt reprezentati de organizatii si colectivitati, grupuri sau indivizi umani investiti cu responsabilitati sau avandu-si propriile interese in domeniile respective. Scopul gestionarii integrate a resurselor de apa este acela al realizarii echilibrului dintre disponibilul de apa la surse si cerintele de apa ale folosintelor. Relatia dintre aceste doua entitati este mentinuta fie prin implementarea unor masuri tehnico-ingineresti de crestere a disponibilelor la sursele de apa, fie prin masuri administrativ-financiare pentru a influenta folosintele de apa spre a-si reduce cerintele. Simultan, relatia dintre disponibil si cerinte afecteaza si la
IV randul ei este afectata de starea mediului inconjurator si a mediului social in care se desfasoara si pe care il deserveste. Starea mediului inconjurator si a celui social influenteaza in mod direct, inclusiv sistemul de organizare si conducere al activitatilor din domeniu prin stimuli care afecteaza politica, planurile, strategiile si metodele de gestionare a resurselor de apa. Toate aceste aspecte trebuie avute in vedere de elaboratorii planurilor de amenajare a bazinului hidrografic. Data fiind cresterea continua in timp a cerintelor de apa, in multe cazuri extinderea amenajarilor hidrotehnice si implicit a capacitatilor de alimentare cu apa nu mai ofera solutii viabile in raport cu resursele existente si costurile aferente disponibilizarii lor. Satisfacerea neconditionata a cerintelor nemaifiind posibila, se cauta un echilibru intre cerere si oferta, bazat pe analiza economica a beneficiilor rezultate in urma utilizarii apei, respectiv al costurilor aferente furnizarii ei. Analiza cerintelor de apa ale folosintelor, in paralel cu posibilitatile de a influenta comportamentul acestora privind modalitatile si amploarea consumurilor, sunt denumite cu termenul generic de „gestionarea cererii”. Evident o asemenea abordare nu isi are rostul in cazurile in care resursele existente sunt mai mult decat suficiente din punct de vedere cantitativ si calitativ. Obiectivele urmarite prin managementul cererii, se refera la urmatoarele aspecte: • imbunatatirea alocarii resurselor in vederea promovarii utilizarii apei in scopurile cele mai valoroase; • extinderea numarului de consumatori prin reducerea consumurilor specifice pentru a putea sprijini o politica de dezvoltare sociala si/sau economica; • sporirea veniturilor in domeniul gospodaririi apelor printr-o politica de preturi rationala, bazata pe principiile economiei de piata; • amanarea amenajarii unor resurse suplimentare prin utilizarea integrala si eficienta a celor existente; • controlul fenomenelor de seceta; • diminuarea pierderilor si/sau a unor consumuri nejustificate; • conservarea resurselor de apa; • controlul calitatii apelor; • dezvoltare durabila. Modul in care au fost tratate in acest studiu, problemele apei au avut in vedere tocmai o gestionare integrata a resurselor de apa. Abordarea este una sistemica prin introducerea conceptului de sistem bazinal al resurselor de apa. Acest sistem este alcatuit din trei subsisteme: subsistemul natural, subsistemul infrastructural si subsistemul administrativ.
V Subsistemul natural are in centru apa si este alcatuit din raurile din bazinul hidrografic, lacurile, vegetatie si soluri. Continutul celorlalte subsisteme este usor de intuit. Intrarile in sistemul bazinal al resurselor de apa sunt considerate cerintele de apa ale folosintelor, bunuri si servicii bazate pe apa, ca si alte resurse (naturale, financiare, umane). Iesirile din sistem sunt considerate ca fiind apa prelevata folosintelor, alte bunuri si servicii bazate pe apa, precum si eventuale efecte nedorite precum inundatii, secete, poluari, modificari ale albiilor, etc. Pe considerentele de mai sus a fost stabilit si dezvoltat continutul acestui studiu, structurat pe sase capitole. Capitolul 1 este destinat prezentarii isoricului amenajarilor in bazinul hidrografic Olt. Capitolul 2.1.1. este destinat prezentarii generale a bazinului hidrografic. Sunt tratate problemele climei bazinului hidrografic, a reliefului si geologiei, a solurilor si a vegetatiei, factori cu influenta hotaratoare asupra formarii si distributiei in timp si spatiu a resurselor de apa. Flora si fauna n-au fost abordate doar ca entitati botanice si zoologice, ci si ca habitate aflate in coridorul cursurilor de apa. Aceasta, deoarece raurile sunt coridoare naturale importante pentru transferul de energie, materiale si specii. Aceste coridoare formeaza ecosisteme complexe care includ atat terenurile adiacente, cat si plante si animale. Ele indeplinesc numeroase functii ecologice cum ar fi modelarea scurgerii, retinerea apei si a materialelor si care se constituie totodata in habitate pentru plante si animale acvatice si terestre. Sistemul ce insoteste un curs de apa se afla intr-un echilibru dinamic in care debitele, transportul sedimentelor, temperatura si alte variabile au un rol bine definit. In cazul producerii unor modificari ale acestor variabile fata de valorile ce exista in mod natural, atunci echilibrul amintit este dereglat aparand dereglari ale ecosistemului. De aceea, tratarea detaliata in studiu a problemei si problematicii habitatelor este pe deplin justificata. Spatiul larg acordat habitatelor in prezentul studiu isi are justificarea si in faptul ca in cadrul planului de amenajare vor fi incluse si masurile, actiunile si proiectele de reconstructie ecologica. Un spatiu larg in acest studiu (capitolul 2.1.2.) este dedicat organizarii bazinului hidrografic Olt din punct de vedere al habitatului, utilizarii terenului, al populatiei, productiei si transporturilor, elemente esentiale care au nevoie de apa si in acelasi timp au influenta asupra apei. Evaluarea resurselor de apa este esentiala in stabilirea strategiilor si politicilor in gestionarea resurselor de apa. Drept urmare, sunt determinate (capitolul 2.2.) atat resursele hidrologice (naturale) ale apelor de suprafata si ale apelor subterane, cat si resursele socio-economice de apa de suprafata si subterana (capitolul 2.3.), concept nou introdus prin acest studiu in terminologia de
VI gospodarire a apelor de la noi. In fapt, resursele socio-economice de apa sunt cele care evidentiaza daca dispunem de resursa necesara pentru satisfacerea cerintelor folosintelor de apa. Resursele socio-economice de apa sunt constituite din acea parte a resurselor hidrologice care au fost transformate in resurse utilizabile pentru folosinte prin intermediul unor infrastructuri. Pentru apele de suprafata aceste infrastructuri sunt alcatuite din lacuri de acumulare, cu lucrarile aferente, derivatii, prize de apa etc, iar pentru apele subterane prin denumirea generica de captari care cuprinde izvoare, drenuri, puturi cu diametru mare si fronturi de captare prin foraje. O mare dezvoltare in acest studiu o are cunoasterea folosintelor actuale si a cerintelor lor de apa (capitolul 3): alimentarea cu apa potabila si industriala, irigatiile, zootehnia, piscicultura, producerea energiei electrice, instalatiile hidromecanice, navigatia, extragerea de materiale de constructii, turismul, agrementul etc. Cunoasterea folosintelor si a cerintelor lor de apa, cuplate cu prevederile planului strategic national, strategiilor de dezvoltare regionala si judeteana, strategiei de dezvoltare rurala si a strategiilor de dezvoltare sectoriala, evolutia acestor cerinte in ultimii 4-5 ani, vor constitui punctele de plecare pentru elaborarea scenariilor privind dezvoltarea acestor cerinte pe intervalul 2009 – 2022. Un capitol aparte (capitolul 4) din studiu este constituit de prezentarea fenomenelor naturale cu efecte negative asupra vietii, sanatatii, bunurilor, activitatilor umane si mediului. Sunt prezentate aici secetele si fenomenele de aridizare/desertificare, abordand cauzele secetei, indicatori de seceta, impactul sectorial al secetei, precum si concepte privind deficitul de apa si lipsa apei. Se prezinta de asemenea unele aspecte care privesc managementul secetei, metode de caracterizare a secetei, a tipurilor de seceta, cu evidentierea perioadelor secetoase produse in bazinul hidrografic si a zonelor expuse secetei endemice. Avand in vedere efectul direct al apei supra solurilor, dar si al eroziunii acestora asupra gestionarii resurselor de apa, studiul trateaza in detaliu situatia eroziunii solurilor in bazinul hidrografic Olt. Se stie ca un rol important in formarea resurselor de apa, in stabilitatea solului si in microclimat, il are padurea. Sub acest aspect studiul prezinta situatia actuala a fondului forestier din bazin, a starii sale de sanatate, a zonelor cu deficit de vegetatie forestiera si a disponibilitatilor de impadurire. Unul din cele mai importante capitole ale acestui studiu abordeaza problema amenajarilor structurale existente (capitolul 5), cele care furnizeaza resursa socio-economica de apa, precum si principalii parametri de performanta ai acestora. Aceste structuri sunt prezentate grupat, dupa folosintele ale caror cerinte de apa le asigura. S-a realizat astfel un inventar aproape complet al structurilor hidrotehnice din bazinul hidrografic Olt.
VII Prezentarea este astfel realizata incat sa cuprinda toate componentele amenajarilor hidrotehnice: barajul, lacul de acumulare, derivatiile secundare, prizele de apa, golirile de fund, folosintele ale caror cerinte de apa le satisfac etc. In legatura cu amenajarile hidrotehnice prezentate in acest capitol se fac urmatoarele precizari: • parametri de performanta (in care se includ si folosintele de apa) prezentati sunt cei care figureaza documentele de promovare si aprobare a investitiei respective (Decret, Hotarare de Guvern, etc). • pentru barajele care au facut obiectul analizelor Comisiei Nationale pentru siguranta barajelor si a altor lucrari hidrotehnice s-au prezentat atat categoriiile de importanta, cat si clasele actuale de importanta. • nu s-au prezentat amenajarile hidrotehnice nefinalizate sau care nu sunt puse in functiune ca spre exemplu Canalul Siret – Baragan, Derivatia Nord – Fagaras, Derivatia Draganesti, Canalul navigabil Bucuresti – Dunare. • nu s-au prezentat decat acele amenajari hidrotehnice cu rol semnificativ din punct de vedere al gestionarii resurselor de apa. Micile amenajari de interes cu totul local, de altfel foarte numeroase n-au facut obiectul acestei etape a studiului. Aceste amenajari urmeaza a constitui obiect de analiza cu ocazia elaborarii schemelor locale de amenajare si de gospodarire a apelor pentru bazine mici sau parti de bazine hidrografice asa cum prevede articolul 45 din Legea Nr. 107/1996 cu completarile si modificarile ulterioare. In sfarsit, ultimul capitol (capitolul 6) al acestei sinteze face un scurt rezumat al principalelor prevederi ale conventiilor si tratatelor internationale in domeniul gospodaririi apelor la care Romania este parte. In aceasta sinteza, toata problematica abordata este ilustrata printr-un mare numar de anexe (volumul 1B). Cu eforturi deosebite, s-a reusit ca pentru prima oara dupa anii 1959 – 1960 cand au fost elaborate primele planuri de amenajare pe bazine hidrografice din Romania sa se realizeze un document unitar care sa prezinte situatia actuala a resurselor de apa si a utilizarii pe folosinte a acestora in bazinul hidrografic Olt. Modul in care au fost analizate, studiate si prezentate problemele abordate, constituie o buna baza de plecare in procesul de planificare in domeniul apei, respectiv elaborarea Planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt si implicit a Schemei directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic Olt. In etapele urmatoare, studiile ce se vor elabora vor urmari determinarea pe baza strategiilor nationale si sectoriale, a planurilor de devoltare regionala si judeteana a evolutiei folosintelor si a cerintelor lor de apa si de aici identificarea proiectelor fezabile pentru acoperirea acestor cerinte, pentru protectia populatiei si a bunurilor impotriva inundatiilor, diminuarea efectelor secetei si a excesului
VIII de umiditate, utilizarea potentialului apelor, satisfacerea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa, dar si a impactului proiectelor propuse asupra mediului inconjurator. Avand toate aceste aspecte elucidate, se poate trece direct la elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt si implicit a Schemei Directoare de amenajare si management a acestui bazin hidrografic pana la 22 decembrie 2009, asa cum prevede Legea Nr. 107/1996 cu completarile si modificarile ulterioare.
IX STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
CAPITOLUL 1
ISTORICUL AMENAJARILOR DE GOSPODARIRE A APELOR
Nu este usor de precizat data aparitiei primelor lucrari hidrotehnice in bazinul hidrografic Olt. Cert este ca ele au fost in directa legatura cu dezvoltarea istorica si economico – sociala care dealtfel a si generat aparitia targurilor, adica a locurilor unde se vindea si se cumpara, dar care insemnau in acelasi timp asezarile stabile unde se facea negot, ele fiind precursoarele oraselor. In anul 1192 este atestata infiintarea Sibiului iar ceva mai tarziu respeciv la anul 1271 si cea a Brasovului. Prima lucrare hidrotehnica in bazinul hidrografic Olt este consemnata ca fiind relizata in anul 1240, an in care cavalerii teutoni ce primisera pamanturi in aceasta zona mlastinoasa au realizat primele lucrari de asanare in Tara Barsei. Depresiunea Barsei este o depresiune intramontana, formta din trei subunitati: depresiunea Barsei (Zarnesti – Baraolt, Sesul Frumos si depresiunea Tg. Secuiesc. Depresiunea Barsei este cuprinsa intre muntii Bucegi, Ciucasului, Vrancei, Nemirei, Bodocului, Baraoltului si Pesani. Fundul depresiunii are forma unei campii inalte (500 – 700 m) drenata de Olt si afluentii sai (Raul Negru, Timis, Ghimbav, Barsa etc.). Depreiunea Barsei are un caracter tectonic. Ea s-a format in neogen in urma prebusirilor care au avut loc in timpul inaltarii Carpatilor. Depresiunea a fost colmatata de materialul carat de rauri din muntii vulcanici, calcarosi si de gresie din jur. Ea a devenit lac si a functionat ca atare pana la formarea vaii Oltului, care a drenat regiunea la sfarsitul pliocenului. Datele referitoare la infiintarea comunelor Sanpetru, Prejmer, Harman, povestesc despre lucrarile susmentionate. Lucrarile de asanare constau din simple canale de evacuare a baltilor si mlastinilor din apropierea centrelor locuite. Aceste lucrari au fost realizate de catre populatia locala dupa necesitati, fara a avea un plan prealabil. Ele raspundeau de regula unor nevoi de moment. Lucrarile vechi se refereau numai la asanarea terenurilor mlastinoase, indiguiri desi necesare neexecutandu-se deoarece necesitau bani mai multi ori acestia nu erau disponibili. Primele lucrari realizate dupa documentatii tehnice au aparut in acesta zona abia in anii 1895 – 1898 cand a fost realizat proiectul de desecare din zona Prejmer – Harman – Teliu, dar aceste lucrari au fost executate abia intre anii 1900 si 1910 prin contributia locuitorilor constituiti intr-un sindicat hidraulic care a preluat apoi si intretinerea lor.
INHGA - DGA 1 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Dupa anul 1400, lucrarile hidrotehnice s-au diversificat din ce in ce mai mult. Nu s-au mai realizat numai lucrari de desecare sau de protectie impotriva inundatiilor dar, au aparut si lucrari de aprovizionare cu apa. Din acest punct de vedere, in bazinul hidrografic Olt s-a pus in functiune in anul 1500 canalul Timis, un canal de derivatie din raul Timisul Sec pentru un debit de 0,8 m 3/s pentru alimentarea cu apa a Brasovului, iar in anul 1640 este realizat canalul de irigatii Slatina – Olt (canalul Brancoveanu). Au urmat si alte lucrari, printre care alimentarea cu apa a orasului Sibiu prin captarea unor izvoare. Dupa anul 1890, pe teritoriul Romaniei si-a facut aparitia o noua folosinta de apa si anume producerea energiei electrice. Daca prima uzina hidroelectrica de pe teritoriul Romaniei a fost cea de pe raul Dambovita de la Grozavesti – Bucuresti in anul 1892, a doua uzina hidroelectrica a fost realizata in bazinul hidrografic Olt – UHE Sadu I pusa in functiune in anul 1896, uzina avand o putere instalata de 1050 kW, urmata in anul 1907 de UHE Sadu II de 1950 kW, ambele fiind amplasate pe raul Sadu. Deoarece caile ferate au cunoscut o dezvoltare din ce in ce mai mare in zona, in anul 1910 a fost pusa in functiune captarea subterana pentru aprovozionarea cu apa a statiei CFR Caracal. Au urmat si alte lucrari dintre care se mentioneaza regularizarea in anul 1909 a raului Cibin (0,8 km), captarea de apa pentru alimentarea orasului Brasov (1932) etc. In anul 1924 a fost promulgata Legea regimului apelor, iar in anul 1930 Legea energiei care insa au produs putine efecte in ceea ce priveste realizarea lucrarilor de amenajare a apelor. Abia incepand cu anul 1950, odata cu aprobarea Planului de electrificare a Romaniei si mai ales dupa elaborarea primelor planuri de amenajare a bazinelor hidrografice din 1959 – 1960, se poate spune ca a inceput si activitatea de gestionare a apelor pe bazine hidrografice. Printre primele lucrari realizate dupa aceste planuri se mentioneaza barajul si CHE Sadu V (1950 – 1955), amenajarea hidroenergetica a raului Lotru (1966 – 1974), iar incepand din anul 1970 a inceput amenajarea hidroenergetica propriu-zisa a raului Olt, in prezent fiind in functiune pe acest curs de apa un numar de 24 de amenajari hidrotehnice, in general cu folosinte multiple,lacurile de acumulare insumand un volum de circa 1 miliard m3. Lucrarile realizate in ultimii 40 de ani in bazinul hidrografic Olt sunt deosebit de diversificate, in afara amenajarilor hidroenergetice un loc important ocupandu-l si lucrarile pe protectie impotriva inundatiilor (circa 900 km de diguri), 17 lacuri de acumulare nepermanente, lucrari de reducere a excesului de umiditate, peste 300000 ha amenajate pentru irigatii, amenajari piscicole insumand o suprafata de circa 800 – 1000 ha.
INHGA - DGA 2 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
CAPITOLUL 2
DATE GENERALE PRIVIND BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
2.1. PREZENTAREA GENERALA A BAZINULUI HIDROGRAFIC 2.1.1. Delimitare si caracteristici generale Bazinul hidrografic Olt se intinde intre 46 o45’ si 43 o47’ latitudine nordica si intre 23 o55’ si 26 o24’ longitudine estica. El este delimitat la nord si nord – vest de bazinul hidrografic Mures, la vest de bazinul hidrografic Jiu,la sud de fluviul Dunarea, la est si sud – est de bazinul hidrografic Arges iar la nord – est de bazinul hidrografic Siret. Suprafata bazinului hidrografic Olt este de 24050 km 2, lungimea cursului principal fiind de 615 km. Clima Pozitia geografica a bazinului hidrografic Olt si relieful sau determina in mare masura si manifestarea elementelor climatice. Pe teritoriul bazinului clima este de tip temperat – continentala, cu o nuanta mai umeda in nord si mai arida in sud. In zona superioara a bazinului , situata in judetul Harghita, clima este in general mai rece ca in alte regiuni ale tarii, precipitatiile fiind cuprinse intre 500 si 1000 mm anual. In acest judet, la Joseni (in depresiunea Gurghiu) se considera a fi polul frigului din Romania. In judetul Covasna, clima este relativ moderata, pentru ca in judetul Brasov, desi este o clima relativ moderata, la Bod sa se inregistreze temperatura de -38,5 o (in anul 1942) ca minima absoluta din Romania. Cantitatea de precipitatii variaza intre 600 si 700 mm anual in zonele mai joase si ajund pana la 1400 mm/an in zona montana. La nivelul judetelor ce intra total sau partial in componenta bazinului hidrografic Olt situatia in ceea ce priveste caracteristicile climei se prezinta in cele ce urmeaza. Datorita asezarii si conditiilor de relief, o mare parte a judetului Harghita apartine tinutului climatic al muntilor mijlocii. Orientarea aproximativ perpendiculara a unitatilor de relief fata de directia dominanta – vestica - a circulatiei atmosferice generale, existenta treptelor de relief si a sirului de depresiuni intramontane, imprima conditiilor climatice ale judetului cateva particularitati. Ca urmare, in partea vestica se individualizeaza tinutul cu clima continental moderata de deal, caracterizata prin veri calde, precipitatii relativ bogate si prin iernile reci.
INHGA - DGA 3 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT In zona cu clima de munte verile sunt racoroase, precipitatiile abundente si iernile reci cu strat de zapada pe perioada indelungata. In depresiunile intramontane se evidentiaza un topoclimat specific, caracterizat prin frecventa mare a inversiunilor termice de iarna si nocturne, facand parte printre regiunile cele mai reci ale tarii. Inghetul se produce in depresiunile intramontane pe timp de peste 160 zile anual, apare foarte frecvent iarna, dar se produce si primavara si toamna. Durata de stralucire a soarelui este intre 1400 - 1500 ore anual. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este puternic influentata de pozitia teritoriului fata de calea maselor de aer. Astfel se explica cantitatea mai mare de precipitatii din vestul judetului, fata de cele din depresiunile intramontane. Durata zilelor cu strat de zapada, in functie de altitudine si expunere, este cuprinsa intre 60 - 160 de zile. Vanturile sunt influentate puternic de relief. Frecventa anuala cea mai mare o au vanturile din vest, nord-vest si nord-est. In depresiunile intracarpatice predomina calmul, mai ales in perioadele de producere a fenomenului de inversiune termica. Vanturile de nord-vest au in general viteze mai mari, pe culmile muntilor ajungand pana la 7 - 8 m/s, uneori producand intensificari pana la 25 - 30 m/s. Frecventa mare a calmului, viteza redusa a vantului si inversiunile termice fac ca zona depresiunilor intramontane sa fie cea mai sensibila fata de poluarea atmosferica. Zona dealurilor vestice si cea montana beneficiaza de efectul de curatire a curentilor de aer, oferind conditii prielnice dezvoltarii unor statiuni climaterice (Izvorul Muresului, Lacul Rosu). Datele meteorologice semnificative in judetul Harghita STATIA METEOROLOGICA M-Ciuc Joseni Toplita Bucin Odorhei Temperatura medie anuala, in ºC 5,3 5,3 5,6 4,0 8,1 Temperatura maxima, in ºC 32,3 31,4 31,8 26,2 32,7 Temperatura minima, in ºC - 33,3 - 30,6 - 28,3 - 21,7 - 24,2 Precipitatii-cantitatea anuala (l/mp) 594,3 513,4 506,2 1180,7 587,5 Viteza vantului, media anuala (m/s) 1,7 1,0 1,2 1,8 Temperaturile maxime au fost masurate in cursul lunii august 2006, iar minimile in luna ianuarie 2006. Judetul Covasna Datele meteorologice semnificative in judetul Covasna STATIA METEOROLOGICA Sf. Gheorghe Tg. Secuiesc Temperatura medie anuala 7,6 0C 7,1 0C Temperatura maxima anuala 37,8 0C (11.08.1951) 36,8 0C (09.08.1953) (valori absolute)
INHGA - DGA 4
TEMPERATURA
STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT STATIA METEOROLOGICA Sf. Gheorghe Tg. Secuiesc Temperatura minima anuala -32,0 0C (11.02.1929) -34,2 0C (02.02.1961) (valori absolute) Umiditatea relativa 78% 75% Precipitatii 584 l/m 2 491,7 l/m 2 In sezonul cald - NV In sezonul cald - NV Directia dominanta a vantului In sezonul rece - NE In sezonul rece - NE Teritoriul judetului Sibiu apartine in proportie de cca. 75% (N si centru) sectorului cu clima continental-moderata si in proportie de cca. 25% (S) sectorului cu clima de munte. Regimul climatic general este diferentiat pe cele doua trepte principale ale reliefului in functie mai ales de altitudine si expozitie. In sectorul montan sunt caracteristice verile racoroase cu precipitatii abundente si iernile friguroase, cu ninsori bogate si strat de zapada stabil pe o perioada indelungata. Sectorul de podis si dealuri se caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii relativ frecvente si prin ierni reci, cu strat de zapada relativ stabil, punctate din cand in cand de intervale de incalzire. Inversiunile termice frecvente si persistente in semestrul rece al anului fac ca in depresiunile Sibiu si Fagaras sa se individualizeze topoclimate specifice de depresiune, cu ierni mai reci decat pe pantele cu altitudini mijlocii ale muntilor din vecinatate. Radiatia solara globala inregistreaza peste 115,0 kcal/cm2/an in depresiunile Sibiu si Fagaras si sub 110,0 kcal/cm2 pe culmile montane cele mai inalte. Circulatia generala a atmosferei este caracterizata prin frecventa mare a advectiilor de aer temperat-oceanic din V si NV (mai ales in semestrul cald) si prin frecventa relativ mica a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E. Temperatura aerului se diferentiaza foarte mult in functie, mai ales, de altitudinea reliefului. Temperatura medie anuala a inregistrat in anul 2006, valori de 8,8°C la Sibiu, 9,0°C la Boita, 8,5°C la Dumbraveni, 0,8°C la Balea Lac si 4,8°C la Paltinis. Maximele absolute au depasit 31°C in luna august 2006, inregistrandu-se 33,1°C la Sibiu, 31,1°C la Boita si 33,8°C la Dumbraveni. In zona montana inalta sau inregistrat 20,0°C la Balea Lac iar in zona montana mijlocie s-au inregistrat 29,8°C la Paltinis, in luna august 2006. Minimele absolute au coborat pana la - 23,7°C la Sibiu, -20,7°C la Boita, -20,5°C la Paltinis, in luna ianuarie 2006 si -22,5°C la Balea Lac, in luna februarie 2006. Numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 117,4 la Brateiu, 123,8 la Sibiu, 155,2 la Paltinis si de peste 200 pe varfurile inalte ale muntilor. Precipitatiile atmosferice insumeaza, in linii generale, cantitati cu atat mai mari cu cat altitudinea este mai mare. Cantitatea anuala de precipitatii a totalizat 728,8 l/mp la Sibiu, 880,4 l/mp la Boita, 656,8 l/mp la Dumbraveni,1309,5 l/mp la Balea Lac si 1021,6 l/mp la Paltinis, in anul 2006.
INHGA - DGA 5 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Stratul de zapada are caracteristici deosebite pe cele doua trepte majore de relief. Durata medie anuala a acestuia este de 54 zile la Sibiu, 120,6 zile la Paltinis si peste 200 zile pe culmile cele mai inalte ale muntilor. Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in privinta directiei, cat si a vitezei. Viteza medie anuala a vantului a fost de 2,1 m/sec la Sibiu, 2,3 m/sec la Balea Lac si 1,4 m/sec la Paltinis in anul 2006. Media anuala a presiunii atmosferice inregistrata in anul 2006, a fost de 964,9 mb la Sibiu, 957,2 mb la Boita, 793,3 la Balea Lac si 854,1 la Paltinis. Media anuala a nebulozitatii totale inregistrata in anul 2006, a fost de 6,0 zecimi la Sibiu, 6,3 zecimi la Dumbraveni, 6,0 zecimi la Balea Lac si 5,5 zecimi la Paltinis. Judetul Brasov se incadreaza – zonal – in climatul temperat, iar regional se situeaza la tranzitia dintre climatul continental vest-european, de nuanta oceanica, si cel excesiv continental, din est. Apreciat la scara proceselor macrosinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat, dominat de circulatia atmosferica din nord-vest. In sens latitudinal, climatul acestei regiuni este influentat si de advectiile maselor de aer reci, polare, precum si de cele calde, de componenta sudica. In raport cu etajarea generala a fenomenelor climatice din tara noastra, sesurile depresionare ale Barsei si Fagarasului, fac parte din etajul climatic al dealurilor si podisurilor, iar rama muntoasa inconjuratoare se inscrie in etajele climatice de munte. Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de conditiile fizico-geografice locale. Sub influenta reliefului muntos, in cuprinsul judetului se realizeaza o compartimentare a climatului general si o etajare evidenta a fenomenelor climatice. Astfel, incepand cu cele mai joase trepte ale reliefului depresionar si pana pe crestele cele mai inalte ale muntilor inconjuratori, in cuprinsul judetului Brasov se intalnesc numeroase etaje si compartimente climatice: etajul climatic depresionar, premontan, montan si alpin. Datele meteorologice semnificative in judetul Brasov STATIA METEOROLOGICA Ghimbav Temperatura medie anuala 7,7 0C Temperatura maxima anuala (valori absolute) 33,1 0C (luna iulie) Temperaturaminima anuala (valori absolute) -25,0 0C (11.02.1929) Precipitatii 609,4 l/m 2 Viteza vantului (media anuala) 2,7 m/s Nebulozitatea totala (media anuala) 6,5 zecimi Presiunea atmosferica (media anuala) 995,1 (mb) Prin pozitia sa fizico-geografica, judetul Valcea cuprinde un teritoriu apartinand mai multor forme de relief, ce se desfasoara in trepte, de directia nord-sud, de
INHGA - DGA 6
PRECIPITATII MEDII ANUALE STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT la altitudini de 1348 m (Obarsia Lotrului), 573 m (Voineasa), la 237 m (Rm.Valcea). Datele meteorologice semnificative in judetul Valcea STATIA METEOROLOGICA Obarsia Voineasa Rm. Valcea Dragasani Lotrului Temperatura medie 3,2 7,3 10,5 11 anuala, in ºC Temperatura maxima 29,0 31,3 33,8 33,8 absoluta, in ºC (20.08.2006) (27.06.2006) (20.08.2006) (24.07.2006) Temperatura minima -29,5 -20 -22,7 -18,6 absoluta, in ºC (26.01.2006) (25.01.2006) (24.01.2006) (24.01.2006) Cantitatea de 1019,1 773,5 725,7 745,4 precipitatii, in mm Directia predominanta V N V N a vantului Viteza maxima a 6 9 16 15 vantului, in m/s Clima acestei regiuni se incadreaza in general in climatul temperat–continental, specific Romaniei. Conditiile fizico-geografice locale care imprima nuantele fiecarui topoclimat in parte si-au pus amprenta si asupra caracteristicilor climatice ale acestei zone, astfel ca datele meteorologice analizate sunt reprezentative pentru platformele meteorologice: Obarsia Lotrului, Voineasa, Rm. Valcea si Dragasani. Statia meteorologica Obarsia Lotrului (1348 m) reprezinta zona montana, statia meteorologica Voineasa (573 m) este amplasata intr-o depresiune intramontana, iar climatul de deal este reprezentat de statiile meteorologice Rm.Valcea (237 m) si Dragasani (280 m). In anul 2006, valorile medii ale temperaturii aerului au oscilat de la 3.2°C (Obarsia Lotrului) la altitudini de peste 1300m, la 7.3°C (Voineasa), 10.5°C (Rm.Valcea), pana la 11.0°C la Dragasani (280 m ). Anul 2006 poate fi caracterizat din punct de vedere termic, un an apropiat de normala climatologica, valorile medii anuale au fost apropiate sau chiar identice cu mediile multianuale. In acest an cea mai mare medie s-a inregistrat la Dragasani, oras ce beneficiaza de o insolatie mai puternica datorita topoclimatului local, iar cea mai redusa, conform factorului altitudinal, la Obarsia Lotrului. Temperaturile maxime absolute s-au inregistrat in lunile iulie si august, la statiile meteorologice Obarsia Lotrului, Rm.Valcea si Dragasani si in luna iunie la Voineasa. Cele mai mari valori s-au masurat la Dragasani si Rm.Valcea (33.8 °C), iar cele mai reduse la Obarsia Lotrului (29.0°C). Temperaturile minime absolute, in anul 2006, s-au inregistrat in luna ianuarie si prezinta valori cuprinse intre –29.5.0°C (la peste 1300 m altitudine, -22.7°C, la Rm.Valcea si –18.6°C, la Dragasani.
INHGA - DGA 7 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Din punct de vedere pluviometric, anul 2006 poate fi caracterizat ca un an usor excedentar, la statiie meteorologice Voineasa si Rm. Valcea si excedantar la statiile meteorologice Dragasani si Obarsia Lotrului, unde cantitatea anuala de precipitatii a fost mai mare cu aproximativ 100 mm comparativ cu cantitatea medie multianuala. In ultima perioada, cel mai secetos an poate fi considerat anul 2000, la toate statiile meteorologice din subordinea S.M.A.C. (Serviciul Meteorologie si de Asigurarea Calitatii) Valcea, cand cantitatea anuala de precipitatii a avut valori cuptinse intre 323.2 mm (Dragasani) si 666.2 mm (Obarsia Lotrului) Variabilitatea climatica determina o gama diversa de fenomene meteorologice, unele dintre ele fiind periculoase sau cu risc climatic, deoarece prin geneza, evolutie si consecinte conduc la efecte negative atat asupra mediului inconjurator, cat si asupra comunitatilor locale. Printre fenomenele meteorologice specifice anotimpului rece, ninsoarea, viscolul si depunerile de gheata pe conductorii aerieni pot deveni si fenomene de risc climatic. La statiile meteorologice avute in vedere, fenomenul de ninsoare este mai frecvent la munte, astfel la Obarsia Lotrului se inregistreaza, in medie, in 59 de zile/an cu ninsoare, iar la celelalte statii meteorologice se inregistreaza aproximativ 20 de zile pe an cu ninsoare. Depunerile de gheata pe conductorii aerieni si transportul de zapada la sol au fost fenomene meteorologice destul de reduse ca frecventa. Fenomenul meteorologic de vant tare s-a inregistrat mai frecvent la statia meteorologica Dragasani (4 - 5 zile /an), la Rm.Valcea acest fenomen fiind destul de redus. In anul 2006, la Voineasa si Obarsia Lotrului nu s-a semnalat fenomenul de vant tare, acest fapt fiind si consecinta topoclimatului local. Dintre fenomenele meteorologice specifice semestrului cald al anului cele mai frecvente sunt aversele de ploaie, grindina si descarcarile electrice. Astfel de averse s-au semnalat la statia meteorologica Dragasani, in 12 aprilie 2006, cand in 24 de ore au cazut 41.6 mm, iar raul Pesceana s-a revarsat inundand terenurile riverane. In iunie 2006, la Dragasani, Rm.Valcea si Obarsia Lotrului sau inregistrat averse de ploaie, insotite de descarcari electrice si de grindina cu diametrul cuprins intre 3 - 5mm. Stratul de zapada persista, in zonele situate la peste 1300mm, din luna noiembrie pana la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai. La Obarsia Lotrului, grosimea medie a stratului de zapada a fost mai mare in perioada ianuarie – martie (50 - 73 cm), iar la Voineasa a existat strat de zapada din noiembrie pana in martie, dar grosimea acestuia a fost sub 20 cm. In celelalte zone stratul de zapada a fost nesemnificativ, avand grosimi medii situate intre 1 - 8 cm. Pe teritoriul judetului Olt clima este de tip temperat -continentala, cu o nuanta mai umeda in nord si mai arida in sud, datorita valurilor de aer uscat din est, care determina ierni aspre si veri uscate.
INHGA - DGA 8 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Temperatura medie anuala variaza de la 11,2 0 C in punctul extrem sudic (orasul Corabia) la 9,8 0 C in partea de nord a judetului. Punctul cel mai friguros este in jurul orasului Caracal – 3,1 0C, cea mai mica medie a lunilor de iarna – ce se datoreste curentilor reci din estul Campiei Romane care isi au punctul terminus in aceste locuri. Zona orasului Corabia se distinge atat prin media lunilor de vara cea mai ridicata (23,2 0C) cat si prin valorile extreme ce s-au inregistrat pana acum, 42 0C in luna iulie a anului 1945 si – 32 0C in ianuarie 1924 si 1942. Aproximativ 200 - 210 zile din an nu se produce inghet. Cantitatea de precipitatii anuale este in medie de 500 mm, cu valori minime la Vadastra (453 mm) si maxime la Oporelu (600 mm), influentand diferentiat evolutia perioadei de vegetatie si desfasurare a lucrarilor la culturile agricole. Relief si geologie Bazinul hidrografic Olt apartine mai multor zone fizico – geografice. Izvorul Oltului se afla pe muntele Hasmasul Mare, acolo de unde, din apropiere, izvoraste de fapt si Muresul. Legenda spune ca de la acest munte au plecat candva, in nestiute timpuri – sa-si caute tatal, nemaintors dintr-o incrancenata batalie, doi fii de imparat. Si aveau cei doi fii ai imparatului firi atat de diferite. Cel mai mare, Muresul, ascultator, s-a tinut drumul pe care fusesera sfatuiti sa-l urmeze. Dar, cel mai mic, navalnicul Olt, chiar de la bun inceput a pornit pe un alt drum, nesocotind povata inteleapta. Cand mai tarziu a fost cuprins de pareri de rau, s-a intors sa-si caute fratele dar din nefericire nu l-a mai putut gasi. Prefacuti de soarta in rauri , pierduti unul de celalat pentru vesnicie, ei ratacesc de atunci mereu in cautarea tatalui dar si a fratelui pierdut. Felul in care curg cele doua rauri da si astazi temei frumusetei legendei. Pe cand fiul cel mare Muresul strabate visator Ardealul, manandu-si tot timpul apele spre apus, mezinul, Oltul si le poarta, cand spre o zare, cand spre alta, vesnic nelinistit si nesigur de calea pe care a ales-o. Patetic, razvratit, cautand primejdiile, provocand soarta, vesnic in lupta cu lumea si cu sine insusi, in cele din urma impacat cu sine si poate cu lumea, urca si coboara intr-un destin eroic, arauncandu-se in final in bratele avide ale Dunarii in ale carei ape isi recunoaste poate fratele cel atat de iubit: Muresul. Oltul izvoraste din muntele Hasmasul Mare, parte componenta a Carpatilor Orientali. Orentarea, morfologia si geologia Carpatilor Orientali si a Carpatilor Meridionali sunt conditii naturale care impun ata directia cursului raului Olt cat si pe cea a afluentilor sai. Orientarea NV – SE a megaanticlinalului Carpatilor Orientali si apoi curbarea lor brusca spre SV si V (Curbura Carpatilor) se datoreste pe de o parte Platformei Ruse din partea de est iar pe de alta parte horstului dobrogean, situat in sud – est. In timpul orogenezei alpine, acestea din urma au functional ca blocuri rigide de platforma. Megaanticlinalul Carpatiolor Meridionali este orientat est – vest, paralel cu Platforma Moesica (Prebalcanica), ca si Balcanii, situatia la sud de Depresiunea Transilvaniei formandu-se prin scufundare treptata incepand de la sfarsitul
INHGA - DGA 9
PRINCIPALELE FORME DE RELIEF STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT cretcicului si pana in pliocen, timp in care aceasta s-a umplut cu depozite marine si continentale, cu o grosime totala, in unele zone de peste 4000 m. Vasta campie de subsidenta de la sfarsitul pliocenului, care ocupa fundul depresiunii Transilvaniei, datorita noilor miscari orogenice din pragul cuaternarului, de aceasta data insa cu caracter pozitiv, s-a transformat intr-o regiune colinara, si chiar de muscele in interiorul careia s-au diferentiat doua zone geomorfologice bine diferentiate:Piemonturile si Subcarpatii interni ai Transilvaniei. In partea rasariteana a Depresiunii Transilvaniei s-a ridicat marele lant vulcanic Calimani – Harghita, al carui caracter muntos obliga la reunirea sa intr-un tot unic cu Carpatii Orientali, incluzand in componenta acestora si depresiunile de baraj vulcanic, ocupate de lacuri din pliocen si pana in cuaternar. O caracteristica a cursului raului Olt este strabaterea unui numar insemnat de depresiuni montane care compartimenteaza relieful facandu-l usor accesibil pentru circulatie si reducandu-i foarte mult masivitatea. Unele depresiuni sunt de natura tectonica formate in neogen ca rezultal al scufundarilor treptate cum este sre exemplu depresiunea Tara Barsei. Ea a functionat ca lac pana la sfarsitul pliocenului iar in prezent are caracterul unei campii de acumulare aluvio – pluviala, cu terase si sesuri mlastinoase cu dune (Reci) si cu rauri puternic meandrate. Altele sunt de natura tectono – vulcanice, numite in literatura romana si depresiuni de baraj vulcanic. Asa este spre exemplu depresiunea Ciucului. Ea are atat prin relief, cat si dupa caracterul depozitelor care o umplu, un aspect de campie aluvio – pluviala, cu vale larga, terase de acumulare, meandre si turbarii. Cand Oltul iese din muntii Persani, in fata lui se deschide una dintre cele mai calme si marete privelisti pe care le-a intalnit vreodata. Spre miazazi, un lant de munti desparte lumea in doua, de creste profilate pe cer, parand ca n-ar putea fi trecute nici cu inchipuirea. Asa se zaresc, intaia oara, muntii Fagarasului. Printi ai geologiei, neintinati si albastri, ei par cele mai nobile plasmuiri ale acestui pamant. Muntii Fagarasului sunt alcatuiti in principal din sisturi cristaline cutate in panze de sariaj si puternic inaltati epirogenetic, poseda relieful cu cele mai caracteristice trasaturi de masivitate din toti Carpatii romanesti. De la sfarsitul cretacicului si indeosebi in tertiar, Carpatii Meridionali n-au mai suferit cutari, ci mai mult miscari de basculare pe verticala, in care timp s-au fragmentat intr-o serie de blocuri (horsturi) care se inaltau si depresiuni (grabenuri) care se scufundau. Asa s-a format printre altele depresiunea Lovistei. Importantele inaltari epirogenetice la care au fost supusi in pliocen si cuaternar au condus la faptul ca importante cantitati de aluviuni care au luat nastere cu aceasta ocazie sa fie transportate la poalele muntilor, constituind vaste campii piemontane atat in sud – Piemontul getic – cat si in nord, la contactul cu Depresiunea Transilvaniei.
INHGA - DGA 10 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Asa a aparut Podisul Tarnavelor, formand in aceasta zona asa numita „Tara Oltului” delimitata la nord de Podisul Hartibaciului, o depresiune de contact tipica, situata foarte probabil pe o temelie tectonica. Ea se largeste continuu spre nord in detrimentul podisului datorita actiunii de impingere a numerosilor afluenti din Muntii Fagarasului. Acestia au alcatuit campia piemontana etajata, cu soluri argiloase putin fertile (puternic podzolica) si cu zone inundabile pe fundul vailor largi, mai ales in lunca Oltului. Afluentii Oltului (Homoroadele) vin din dealurile inalte ale Odorheiului aflate sub Muntii Vulcanici ai Harghitei. Este o regiune de dealuri inalte in jur de 700 m, local pana la 900 – 1000 m, sculptate intr-o veche campie inaltata si iclinata. La contactul piemontului cu muntii vulcanici au fost sculptate depresiunile Praidului, Odorheiului si Homoroadelor. De aceste miscari recente se leaga si originea vailor transversale ale Oltului, Argesului, Jiului etc., care strabat carpatii Meridionali. Totodata, datorita acestor inaltari, ei au ajuns sa aiba inaltimile cele mai mari dintre toti Carpatii (cu medii de circa 1500 m si maxime trecand de 2500 in muntii Fagaras, Prang, Retezat). Relieful mai inalt de 2000 m apare sub forma unor creste alpine, puternic fragmentate. De sub aceste creste alpine, coboara in trepte, vai glaciare avand uneori 6 – 8 km lungime (Topologul din Fagaras, Lotrul din Parang). Parasind apusul, spre care, cu o tot mai matura constiinta, atata vreme si-a purtat fiinta, fratele nelinistit si tragic al Muresului se pregateste sa lase Ardealul in urma, traversand ultimul rand de munti din viata lui si cel mai inalt. Semeti, implacbili, de netrecut, apar Carpatii la miazazi, umpland cu fruntea lor toata bolta cerului. Si nu sunt doar un perete, ci un intreg sistem de fortificatii, alcatuit din metereze masive ce se intrepatrund si se sprijina unele pe altele. Asa ii zareste Oltul cand, schimbandu-si pentru a treia oara cursul, se indreapta spre ei, cu gandul sa-i strapunga. Asa ii zareste – si, o clipa se infioara. In spatele celei mai apropiate creste, o alta se ridica. Nelinistit, nerabdator, impartit intre teama si cutezanta, Oltul se indreapta spre cetatile ce – i tin calea. Acum din lantul Fagarasilor, nu se mai vede decat ultima za: muntele Suru. Este foarte batran, ros indelung de neinduratorul dinte al vremii: cu cat Oltul se apropie de Carpati, pregatindu-se sa-i infrunte, ecouri de nume si de fapte din trecut se inmultesc pe malurile lui. Inainte ca Oltul sa patrunda mai adanc in munti, el isi ia ramas bun de la ultimul sat ardelean Boita. Fiind bogat in valuri si foarte puternic, napusteste in Carpati despicandu-i pana in temelii. Atunci cand Lotrul il sporeste cu cristalinul torent, Oltul a dezlegat toate problemele pe care si le poate pune o fiinta care mediteaza asupra vietii sale si a ceea ce vede in jur. Cu ape mai multe si intinerite, Oltul ocoleste zidul negru de vremi al Coziei. Cand brazii incep sa se rareasca, Oltul poate socoti ca a incheiat traversarea Carpatilor.
INHGA - DGA 11
GEOLOGIA STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Ca forma de relief ii urmeaza zona Subcarpatilor Meridionali, formata dintr-o asociatie de munceluri si dealuri, cu inltimi cuprinse intre 600 si 1218 m, cu o fragmentare adanca. In stransa legatura cu structura lor geologica apar o serie de depresiuni cum este cea de la Horezu, Campulung etc. Limita sudica a Subcarpatilor meridionali este aproximativ pe linia ce uneste localitatile Retevoiesti – Domnesti – Curtea de Arges. La sud de Subcarpatii Meridionali s-a format piemontul getic. Limita sudica a acestuia se afla pe linia Tismana, Plenita, Radovanu – Craiova – Bals, Slatina – Potcoava, Pitesti – Gaesti si Dragomiresti – Dambovita. Potolindu-si, pe o albie de pietre din ce in ce mai marunte zbuciumul apelor, Oltul strabate o zona de dealuri care, la randul lor, scad mereu, deschizandu-i in fata zari tot mai largi. Dupa ce lasa in urma Ramnicu Valcea, Oltul nu mai curge printre maluri precis conturate, ci, dupa marile ploi isi muta undele cand intr-o parte cand in alta, pe o albie mult mai vasta. Cu cat se apropie de Dunare, Oltul devine tot mai domol. Dealurile ce se zaresc pe un mal si pe altul, tot mai departate, lungindu-si spinarea de peste spre Dunare, scad, topindu-se intr-una. Ele mai izbucnesc odata, pentru ultima oara, pe inaltimea pe care sta zidita Slatina. Aceasta limita separa campia acumulativa dunareana, de varsta cuaternara, de piemontul de acumulare villafranchiana, transformat in cuaternar, in urma inaltarilor epirogenetice in piemont de eroziune, puternic fragmentat. Are o latime de 70 – 80 km pe directia nord – sud. Pe directia vest – est, piemontul are o lungime de 240 km. Inaltimea medie a piemontului este de 500 – 600 m, iar la contactul cu Cmpia Romana coboara pana la 200 m. Dupa maretia muntilor, Oltul cunoaste o alta maretie: cea a campiei absolute. Toate furtunile geologice prin care a trebuit sa treaca s-au potolit, iar acum e o mare liniste. De la o zare la alta, nu se mai vede decat aceeasi suprafata neteda, pe care ninic nu indrazneste sa o tulbure. Pe aceste taramuri ale melancoliei si presimtirii, unde totul arata ca domnia campiei nu mai poate dura,lunga calatorie a Oltului ajunge la capat. Cat se poate cuprinde cu privirea, se vad numai ape si pamanturi care incearca neincetat sa se desparta si pana la urma raman impreuna. Privita de pe pragul de nisip de la gura Oltului, Dunarea se dovedeste covarsitoare si de necuprins. Hidrografia Culegandu-si izvoarele din Carpatii Orientali, Oltul strabate in drumul sau spre varsare forme variate de relief, drenand o serie de depresiuni si masive muntoase dintre cele mai inalte din tara noastra. Datorita varietatii mari a surselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor in timp, Oltul are un regim hidrologic compensat, bine echilibrat. Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defilee, praguri, cu multiple posibilitati de amenajari hidroenergetice. In functie de elementele caracteristice cursului sau, de morfologia vaii care se largeste in multiple depresiuni pe care le dreneaza raul, se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior (pana la Racos), Oltul mijlociu (Racos – Ramnicu - Valcea) si Oltul inferior pana la varsare.
INHGA - DGA 12 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Cursul superior al Oltului. Raul se formeaza la contactul dintre masivul calcaros al Hasmasului Mare (1793 m) cu cristalinul masivului Siposului (1566 m), de la altitudinea de 1280 m. Dupa primirea micilor sai afluenti (Mediasul si Siposul), trece prin localitatea miniera Balan, in amontele careia se afla un mic lac de acumulare, care acopera nevoile de apa ale centrului industrial. De la Sandominic, Oltul patrunde in Depresiunea Ciucului, compartimentata in trei bazinete: Ciucul de sus, Ciucul mijlociu si Ciucul de jos, separate prin ingustarile de la Racu - Jigodin. In bazinetele Ciucului superior si mijlociu se dezvolta o retea dendritica vasta, care tinde spre cursul sinuos al Oltului incadrat de zone mlastinoase eutrofe. Panta raului scade rapid de la circa 25 m/km din zona de izvoare, la circa 2,5 m/km pe fundul depresiunii. Asemenea franturi de panta se observa si la iesirea paraielor afluente din munti, din care cauza la bordura bazinetelor se formeaza un sir de conuri de dejectie, glacisuri, care inconjoara toata depresiunea. Ele sunt umplute complet cu ape de infiltratii din rauri, dand nastere la numeroase izvoare si cursuri mici parazitare. Afluentii din dreapta vin din Muntii Harghitei (1801 m), care de fapt inchide depresiunea spre Podisul Transilvaniei. Primul afluent din dreapta Lunca Mare sau Vasaraia, (S = 54 km 2; L = 15 km), cu afluentul sau Sadocut, isi are obarsia in regiunea sisturilor cristaline din Muntii Ciucului, iar restul afluentilor – Lunca cu Rata, (S = 38 km 2; L = 12 km), Loc cu Groapa Apei, (S = 62 km 2; L = 12 km) si Silasul, Varul, Seghesul, Beta sau Borvizul, Capolnasul, Techera cu dimensiuni mai mici, in jur de 12 - 26 km 2 si lungimi pana la 11 km – din zona piroclastitelor Harghitei. Afluentii din stanga au dimensiuni apreciabile. Ei traverseaza regiuni montane, cu pante mari, constituite din roci eruptive, sisturi cristaline si sisturi negre de varsta cretacic inferior. Primii, Galcutul, Sedlocul, Baboslacul, Agrisul si Cadul au dimensiuni relativ mici, cu bazine pana la 20 - 25 km 2 si lungimi pana la 10 - 12 km. Urmeaza apoi o serie de paraie, care o data ajunse in depresiuni, divagheaza in mai multe directii, cum este Paraul Racului (S = 133 km 2; L = 17 km) cu Frumoasa, care are un curs secundar spre Frumoasa Delnita (S = 36 km 2; L = 16 km). Dupa primirea catorva afluenti mai mici, ca Pustnicul (S = 24 km 2; L = 14 km), Sumuleul si Fitodul (S = 41 km 2; L = 10 km), Oltul patrunde in zona de ingustare dintre Depresiunea Ciucului mijlociu si inferior de la Jigodin. Ingustarea se datoreste unui promontoriu alcatuit din sisturi de varsta cretacic inferior, care se prelungeste spre vest, fiind inchisa in partea opusa de roci eruptive. La Sancraieni, Oltului i se deschide perspectiva Depresiunii Ciucului inferior. In Depresiunea Ciucului inferior, panta longitudinala a Oltului scade pana la Defileul de la Tusnad, ajungand la valori de 1,0 – 1,2 m/km, ceea ce duce si la despletirile dintre Sincraieni si Tusnad. Din dreapta sosesc cateva paraie cu bazine sub 23 km 2, cum sunt Valea Mare, Chenderes, Merilor, Cheres, Paraul mare si Mitaci, iar din stanga Oltul primeste pe cel mai mare afluent din cadrul acestui sector, Fisagul (S = 161 km 2; L = 22 km). Tot din aceasta regiune sunt colectati de catre Olt, Cozmeniul si Paraul Tusnadului (S = 38 km 2; L = 13 km),
INHGA - DGA 13
RETEAUA HIDROGRAFICA STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT ultimul izvoraste de pe versantul nordic al caldarii vulcanice a Ciomatului, care adaposteste lacul Sf. Ana. Oltul paraseste Depresiunea Ciucului strabatand pitorescul defileu de la Tusnad, unde si-a sapat in roci eruptive o vale intercolinara ingusta, cu pante longitudinale pana la 3 - 4 m/km. Dupa scaparea din inclestarea defileului, raul patrunde in depresiunea Brasovului, domolindu-si din nou cursul (pante in jur de 1,5 m/km) in aval de Sfantu Gheorghe. In cuprinsul sectorului depresionar, Oltul face o cotitura ampla pe calapodul sudic al Muntilor Baraoltului, fiind impins spre nord atat de miscarile tectonice actuale cat si de conul de dejectie al Tarlungului – Barsa (Sacele). Depresiunea Brasovului reprezinta cea mai intinsa depresiune plana (1400 km 2) din masa de orogen a Carpatilor Rasariteni, cu pante line pe toata intinderea, cu exceptia zonei unde se face contactul cu muntii. Ea se divide in Depresiunea Trei Scaune, drenata de Raul Negru, si Depresiunea Barsei legate intre ele prin coridorul larg de circa 10 km de Reci. Fundul depresiunii, umplut cu depozite pliocene si cuaternare de origine fluvio - lacustra – in general permeabile- , este incadrat in cea mai mare parte de flisul cretacic median si intern din cadrul segmentului curburii carpatice. Reteaua hidrografica in aceste conditii are caracter convergent, dominand trei bazine aferente Oltului: Raul Negru, Ghimbaselul si Barsa. In cursurile lor inferioare, aceste sisteme strabat campii largi de divagare, alimentate dinspre zona piemontana din abundenta cu ape de infiltratie provenite in mod preponderent din raurile montane care le strabat. Prin urmare, zona centrala de campie sufera de exces de umiditate, apele freatice fiind aproape de suprafata. In aceste conditii, raurile si Oltul au o alimentare subterana bogata care reprezinta 35 pana la 45% din scurgerea anuala totala. In aval de defileul de la Tusnad, Oltul primeste cativa afluenti mai mici, veniti dinspre Muntii Baraoltului, cum sunt Calnicul, Valea Crisului, Arcusul, Debrenul, Sanbrazii, Ilienii si Baciul. In dreptul satului Lunca Calnacului se varsa in Olt cel mai mare afluent din cursul sau superior-Raul Negru. Raul Negru sau Valea Neagra (S = 2243 km 2; L = 106,3 km) isi are izvorul pe versantul sudic al masivului Sandrul Mare (1639 m) de la o altitudine de 1280 m. In zona de izvoare pantele sunt mari, in jur de 35 m/km; de la Lemnia, raul patrunde in campia depresionara, pantele sale scazand rapid. In aval de postul hidrometric –Tinoasa- pe o distanta de 79 km, Raul Negru are o cadere de 56 m, care se mentine pana la varsare (0,71 m/km). Pe conul de dejectie de la Lemnia, din cauza franturii de panta, se observa o instabilitate accentuata a albiei raului, aceasta despletindu-se in doua brate, care se unesc abia la confluenta primului afluent pe care il primeste din stanga – Bretcul (S = 36 km 2; L = 11km). In bratul drept se varsa Lemnia sau Ragadul (S = 35 km 2; L = 12 km). Spre aval, Raul Negru are o asimetrie puternica spre dreapta, primind dupa Estelnic (S = 91 km 2; L = 19 km) apele Casinului (S = 480 km 2; L = 44 km), afluent important care depaseste ca dimensiuni cursul principal.
INHGA - DGA 14 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Casinul izvoraste de la nord de vf. Nemira (1648 m), de la altitudinea de circa 1000 m, modelandu-si o vale cu forme variate pe linia de contact dintre flisul cretacic si eocen. Fracturile de natura tectonica pun in evidenta mofetele si solfatarea de langa Turia. Casinul are si el o serie de afluenti, dintre care amintim pe stanga pe Repatul Mare, sosit de sub Nemira, Borviz si Cetatii. Afluentii din dreapta, cum sunt: Primejdios, (S = 78 km 2; L = 13 km) Bella, Paraul Adanc, Paraul Mare, Cetatea de Piatra si Turia (S=132 km 2; L= 23 km) sunt mai dezvoltati si prezinta numeroase fenomene postvulcanice (intre altele, in bazinul sau se afla si pestera Pucioasa cu H 2S si CO). In aval de Casin, din dreapta, se mai varsa in Raul Negru cateva paraie mai putin insemnate, ca Valea Mare (S = 52 km 2; L = 17 km), Marcusa sau Saigoul (S = 91 km 2; L = 23 km), Dalnicul (S = 38 km 2; L = 15 km), Beseneu (S = 54 km 2; L = 22 km) si Reciul. Dintre afluentii pe care-i primeste din stanga merita atentie paraiele Capolna (S = 25 km 2; L = 15 km), Ojdula (S = 48 km 2; L = 17 km), Ghelnita (S = 97 km 2; L = 21 km), Paraul de Borviz, Zabala (S = 42 km 2; L = 15 km), Fundul Paraului, Covasna, cu Zagonul (S = 288 km 2; L = 31,5 km), Beldii, Lisnaul si, in fine, Tarlungul (S = 457 km 2; L = 51,5 km), cel mai bogat curs de apa. Paraiele aflate la est de Zagon-Covasna sunt bogat alimentate in zona de contact cu muntii, de ape freatice carbogazoase, minerale. La iesirea lor din munti, paraiele isi alcatuiesc conuri vaste de dejectie, urmate de zone de divagare, in care cursurile de apa trebuiau sa fie corectate, indiguite (Zabala, Covasna, Tarlung). Tarlungul primeste numerosi afluenti din dreapta, din directia Muntilor Intorsurii, in aval de Sacele jucand chiar rolul cursului colector piemontan. Izvoraste de la altitudinea de 1440 m din zona de inseuare a Ciucasului (1956 m) si a Grohotisului (1771 m), doua masive conglomeratice calcaroase. Din stanga, din Muntii Barsei, primeste numai doi afluenti mai mici cum sunt Doftana (S = 52 km 2; L = 12 km) si Garcinul (S = 40 km 2; L = 11 km). In cursul sau superior, unde pantele medii pana la Sacele sunt de 30 m/km, primeste din dreapta numai doi afluenti mici, prapastiosi, pe Ramura Mica cu Valea Dracului. In aval de Sacele, Tarlungul patrunde in zona extinsa a Piemontului Sacele, construit de el insasi, cu contributia Durbavului si Timisului in partea vestica. In partea inalta a Piemontului, in dealurile Cernatului, este bine evidentiata zona superioara de dispersare a apelor, cu puternice infiltratii, iar mai spre aval, zona de efilare a apelor freatice, care pe linia Prejmer-Harman a inlesnit ivirea numeroaselor cursuri mici, alimentate aproape exclusiv din ape freatice, care se indreapta spre Olt. Ca urmare a acestei situatii, se considera ca o parte a apelor din Tarlung ajunge direct in Olt, fara intermediul Raului Negru. Tarlungul curge in prezent pe flancul estic al Piemontului Sacele si colecteaza o serie de paraie din dreapta, ca: Zizinul (S = 33 km 2; L = 19 km), Seaca sau Morii (S = 33 km 2; L = 13 km), Valea Popii (S = 30 km 2; L = 12 km), Teliul (S = 75 km 2; L = 14 km) si Dobarlaul (S = 119 km 2; L = 14 km), care la iesirea lor din munti formeaza o serie de conuri de dejectie imbibate cu apa si care, prin dezvoltarea lor, au impins cursul Tarlungului spre vest.
INHGA - DGA 15 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Intre elementele hidrografice din bazinul Raului Negru amintim si mlastinile de la Reci. Ele se afla cantonate intre dunele de nisip de pe malul stang al Raului Negru, in jumatatea sudica a portii de la Reci. Dunele au directia NE - SV, ceea ce dovedeste participarea vantului Nemira la formarea lor. Mlastinile dintre ele, precum si micile lacuri (365 la numar), in majoritate cu apa temporara au, de asemenea, forme alungite in aceasta directie. In aval de confluenta cu Raul Negru, in zona Piemontului Sacele, s-au efectuat lucrari vaste de drenaj, grupate in sisteme de desecare, cum sunt: Sistemul Prejmer (4365 ha), Sistemul Harman (2035 ha) si Sistemul Sanpetru (conul de dejectie Timis 769 ha). Dupa primirea din stanga a Vaii Negre (S = 42 km 2; L = 11 km) si a Canalului Morii (S = 61 km 2; L = 19 km), in Olt se varsa Ghimbaselul sau Ghimbavul (S = 434,5 km 2; L = 49,8 km), care izvoraste de sub poalele nordice ale masivului Bucegi. Dupa ce trece pe langa Brasov si Ghimbav, raul primeste din dreapta apele Timisului, canalizate si derivate din cursul initial la Darste. Cursul vechi se foloseste pentru decongestionari la ape mari si ca colector pentru canalele de desecare. Ghimbaselul se varsa in Olt la Bod. Pe malul stang, in dreptul localitatii Bod, a existat un camp vast, cu exces de umiditate si frecvent inundat de Ghimbasel. Pentru a preveni inundarea unor zone din cursul Ghimbaselului in amonte de Bod, valea raului a fost indiguita construindu-se un canal de derivatie spre stanga, in directia cursului inferior al Barsei. Canalul Ghimbasel – Olt este insa izolat printr-un dig de aparare de Barsa pentru a evita eventualele suprapuneri de viituri. Intre canalul de descarcare Ghimbasel si Olt, se intinde sistemul de desecare al Bodului, care apara o suprafata de 3000 ha de excesul de umiditate. Ghimbaselul este totodata si artera de descarcare a apelor uzate ale Brasovului, Rasnovului si Ghimbavului. Partea vestica a Depresiunii Barsei este dreanata de doua sisteme, legate intre ele in mod artificial, cel al Barsei si al Vulcanitei – Hamaradia. Barsa (S = 530 km 2; L = 66 km) isi are obarsia la capatul estic al Muntilor Fagarasului, sub varful Comisul (1883 m), de la altitudinea de circa 1600 m. Sapandu-si o vale prapastioasa in sisturi cristaline, cu pante de 40-50 m/km, ajunge la poalele nordice ale masivului calcaros de varsta jurasica ale Pietrei Craiului, de unde se deplaseaza spre golful depresiunii Barsei, pentru a iesi in campia proprie de divagare. In aval de Zarnesti, panta medie a cursului scade la 5 m/km,. Dintre afluentii montani ii amintim pe Barsa lui Bucur (S = 32 km 2; L = 12 km) si Barsa Fierului din stanga (S = 49 km 2; L = 14 km), iar din dreapta raul Turcului sau Moeciul (S = 200 km 2; L = 25 km), organizat intre masivele Bucegi si Piatra Craiului si Sohodolul (S = 39 km 2; L = 11 km). Mai in aval, o parte din apele sale sunt captate printr-o priza de apa spre Vulcanita (bazinul Hamaradia), pentru alimentarea cu apa industriala a Uzinelor de produse chimice de la Codlea. Hamaradia sau Homorodul Persanilor (S = 322 km 2; L = 35 km) este cel mai mare sistem de pe flancul estic al Muntilor Persani. In cursul superior, colecteaza din stanga pe Popilnica, Hamaradia (S = 23 km 2; L = 10 km), Valea
INHGA - DGA 16 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Caselor si Homorodul Vechi. Din dreapta primeste mai intai cateva paraie mici (Geamana, Auriu), iar in Depresiune conflueaza cu Vulcanita (S = 113 km 2; L = 25 km), parau submontan care este alimentat prin priza de la Tohan si din apele Barsei. Mai in aval, Oltul patrunde in culoarul Maierus si Depresiunea Baraoltului. In acest sector primeste afluenti mai mici veniti dinspre Persani, cum sunt: Crizbavul (S = 45 km 2; L = 20 km), Hotarul, Maierusul, Bozomul, Valea Lunga, Remetea pe stanga, iar din dreapta, dinspre Muntii Baraoltului, pe Valcele (S = 33 km 2; L = 10 km), Haghigul, Iarasul, Corlatul, Belinul Mic si Belinul Mare, Aita (S = 133 km 2; L = 22 km), dupa care primeste pe ultimii sai afluenti mai mari, sositi dinspre eruptivul Harghitei: Baraoltul si Varghisul. Baraoltul (S = 206 km 2; L = 29,8 km) izvoraste de sub varful Cucu al masivului Harghitei (1558 m), taindu-si o vale adanca in rocile andezitice (mai ales piroclastice). In amonte de comuna Baraolt se gasesc renumitele izvoare carbogazoase de la Biborteni si Ozunca care se imbuteliaza. Panta longitudinala a raului atinge 30 m/km (in medie). Varghisul (S = 512 km 2; L = 40,1 km) isi are obarsia pe versantul sudic al Harghitei (1801 m), de la altitudinea de 840 m din zona unui larg podis vulcanic. In aval, raul si-a adancit valea in extremitatea sudica a podisului de piroclastite, dezgolind chiar epigenetic spre sud formatiunile miocene si cretacice. Pe linia lor de contact Varghisul si-a format o vale ingusta sub forma de chei – Cheile Varghisului. Dintre afluentii mai importanti ai raului se evidentiaza, mai ales, cei din stanga cum sunt Holosagul (S = 23 km 2; L = 8 km), care se varsa in recipient in depresiunea Vlahitei, Chiruiul (S = 76 km 2; L = 16 km) si Cormosul (S = 23 km 2; L = 28,8 km). In aval de confluenta cu Varghisul, Oltul intra in cursul mijlociu, drenand zona interioara a cotului carpatic. Dupa Defileul de la Racos, patrunde in Podisul Transilvaniei. Primii zeci de kilometri ii strabate prin zona subcarpatica marginala a Transilvaniei, adaptandu-se la primele cute normale, care vin dinspre Homoroade si impinge cursul Oltului pana in apropierea Sercaiei. Primul sau afluent mai mic, din dreapta, Sarata, ne indica deja aparitia izvoarelor sarate, caracteristice in aceasta zona puternic cutata. Tot de aceste procese este legat si izvorul termal carstic de la Hoghiz, in prezent captat pentru alimentari. Homorodul (S = 837 km 2; L = 56,7 km) este format de fapt din trei rauri care se unesc la Baile Homorodului: Homorodul Mare (S = 335 km 2; L = 48,6 km) izvorat de sub varful Harghitei, Homorodul Mic (S = 241 km 2; L = 56,7 km) si Cohalmul (Valea Mare – S = 281 km 2; L = 35 km), afluent din dreapta, care isi colecteaza apele deja din Podisul Tarnavelor. Homorodul Mare si Homorodul Mic, avand izvoarele in apropierea Varghisului, in sectorul lor superior, isi formeaza valea in conditii asemanatoare cu aceasta. Homorodul Mic, intre altele, traverseaza si formatiunile calcaroase de la Meresti in care se gasesc 68 de pesteri. In zonele de tranzitie de la rocile vulcanice spre cele sedimentare, pantele raurilor sunt foarte mari, ating 40-60 m/km, pentru ca in sectorul subcarpatic, ele sa scada pana la 1 - 2 m/km (in aval de Sanpaul –
INHGA - DGA 17 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT 1,8 m/km). Pantele Cohalmului sunt si mai mici (intre izvor si Lovnic, pe o distanta de 10 km, 18 m/km, iar de aici, pana la varsare, sub 1 m/km). Pe linia cutelor sinclinale din vaile Homorodului Mare si a Homorodului Mic apar o serie de izvoare sarate cu namol terapeutic, cum sunt cele de la Craciunel, Satu Nou, Jimbor, Aldea, Martinis, Baile Homorod etc. In aval, Oltul patrunde in Depresiunea Fagarasului, depresiune submontana de contact intre Podisul Transilvaniei si muntii Persani – Fagaras. Pe sectorul depresionar, pana la primirea Cibinului, Oltul parcurge o distanta de 100 km, cu cadere totala de 68 m, producand aluvionari puternice si meandrari mai ales pana la Voila, unde pantele sale sunt de abia 0,43 m/km. Pe sectorul depresionar, raul are tendinta de abatere, mai ales spre dreapta, spre Podisul Hartibaciului, cursul sau fiind impins in acesta directie de aluviunile aduse de afluentii din stanga, din aval de Sercaia. Pana la varsarea Sercaiei, afluentii pe care ii primeste Oltul sunt mai mici. Astfel, din muntii Persani, se evidentiaza Bogata, Lupsa (S = 29 km 2; L = 12 km), Comana (S = 58 km 2; L = 17 km), Venetia (S = 49 km 2; L = 17 km), Paraul (S = 84 km 2; L=17 km), iar din directia Podisului Hartibaciului, din dreapta, Daisoara (S = 36 km 2; L = 12 km), Craita si Ticusul (S = 78 km 2; L = 19 km). Sinca , sau Sercaia (S = 352 km 2; L = 42,6 km) este primul afluent important, organizat in golful de contact dintre Muntii Persani – Piatra Craiului si Muntii Fagaras. Isi are izvorul in apropierea Zarnestiului de pe Barsa, langa Poiana Marului, de la altitudinea de 870 m. Are o panta medie pana la varsarea in Olt de 10,5 m/km. In sectorul montan are un singur afluent important, Hobavul, din dreapta (S = 83 km 2; L = 11 km), dupa care iese in vastul con de dejectie care captuseste tot golful, construit impreuna cu afluentii sai din stanga, cum sunt: Stramba, (S = 40 km 2; L = 12 km), Plopasa, Sercaita (S = 62 km 2; L = 14 km), Scurta (S = 23 km 2; L = 13 km), precum si cu afluentii directi ai Oltului, insirati mai sus. In zona inferioara, efilarea apelor freatice produce inmlastiniri locale. In aval, urmeaza seria afluentilor de pe versantul nordic al Muntilor Fagarasului, care curg paralel. Masivul se ridica brusc ca o cuesta, in partea sudica a Depresiunii Fagarasului, cu diferente de nivel de 1500 – 1900 m intre zona de creasta si linia de contact cu depresiunea. Pe o distanta medie de abia 12 - 16 km, pantele medii in sectorul montan ale paraielor este in jur de 100 m/km, atingand in unele cazuri 120 m/km. Flancul nordic al Muntilor Fagaras, cu o umiditate ridicata, face ca valorile scurgerii medii de pe versant sa creasca spre vest de la 700 mm la peste 1000 mm. In aceste conditii, raurile care patrund in depresiune prezinta rupturi bruste de panta, de la valorile indicate mai sus pana la 5-8 m/km in zona depresionara. Aluvionarea in zona de contact este deosebit de puternica, albiile raurilor schimbandu-si configuratia dupa fiecare viitura. Nu sunt rare nici schimbarile de curs, chiar de mai multe ori in timpul unui an. Oltul isi adanceste treptat valea. Nivelul teraselor din stanga raman suspendate tot mai mult, iar cursurile viguroase urmaresc rapid schimbarile de nivel ale bazei de eroziune. Astfel, daca la nivelul vechiului fund depresionar exista o vasta campie de divagare, in apropierea Oltului paraiele isi taie azi adevarate
INHGA - DGA 18 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT canioane de dimensiuni mici, sapate in formatiuni de terasa. Fenomenul se accentueaza mai ales in aval de Voila, unde incepe deja cresterea pantelor longitudinale ale Oltului, raul pregatindu-si intrarea in Defileul Turnu Rosu din cuprinsul Carpatilor. Pe linia raurilor si teraselor din stanga ale Oltului sunt foarte frecvente izvoarele alimentate din panza freatica a zonei de divagare, ceea ce denota un drenaj bun. Majoritatea raurilor fagarasene din stanga isi au izvoarele la nivelul circurilor glaciare din Fagaras. Multe dintre ele izvorasc chiar din circuri glaciare; sunt insa numeroase si cursurile mici parazitare care se formeaza in zona glacisului, in buna parte din apele de infiltratie ale cursurilor principale. Ele isi insusesc pana la urma si cursurile parasite ale raurilor de munte. Acestea prezinta cele mai avansate fenomene de inmlastinire, mai ales in amonte de Voila, unde densitatea retelei fluviatile depresionare atinge circa 1,4 km/km 2. Primul dintre afluentii de pe stanga este Mandra (S = 31 km 2; L = 21 km), din care paraziteaza paraiasul Iazul in dreptul comunei Margineni. Urmeaza apoi Sebesul (S = 90 km 2; L = 32 km), nascut din caldarea glaciara Scoarta de sub varful Berevoiesului (2039 m) si Berivoiul (S = 86 km 2; L = 29 km), cu un mic lac glaciar la izvoare. In partea inferioara, raul este cunoscut si sub numele de Fagarasel si alimenteaza pe cale subterana paraul subalpin Racovita (S = 23 km 2; L = 22 km). Un alt curs paralel este Valea Dejanilor, nascut de sub varful Ludisorului (2392 m) si care este cunoscut in partea sa inferioara sub numele de valea Savastrenilor (S = 52 km 2; L = 30 km). De el se leaga cursurile parazitare Hurezul si Valcioara, unul in amonte de varsarea, altul in aval. Valea Netotului (S = 43 km 2; L = 20 km) nu a patruns cu izvoarele sale pana la nivelul zonei alpine. In aval de Voila, Oltul primeste apele raului Breaza (S = 73 km 2; L = 30 km), format dintr-o serie de torenti proveniti din caldarea glaciara a Brezei. Pe afluentul sau din dreapta, Pojorata, se afla lacul Urlea (S = 20150 m2; h = 4,05 m). Cursul sau parazitar, in aval de Pojorata, este Dridiful. In apropierea Brezei se varsa in Olt, Valea Sambatei, nascuta in caldarea Sambatei, aflata sub varful Galasescu Mare (2474 m). Dupa ce traverseaza un prag extins format din morene glaciare, raul coboara rapid spre zona piemontana, unde primeste din dreapta pe Lisa (S = 35 km 2; L = 15 km). Cursul sau parazitar este raul Racovita. Seria afluentilor continua cu Vistea (S = 42,1 km 2; L = 22,5 km), care se naste din doua paraie, ambele provenite din circuri glaciare, Vistea Mare si Vistisoara. Pe Vistisoara exista un mic lac cu caracter temporar si o frumoasa cascada instalata pe o trepta glaciara. Are trei cursuri parazitare, doua in amonte (Dragusul si Hotarul), iar unul in aval de varsare (Corbul Vistei). Urmeaza apoi Ucea (S = 39 km 2; L = 21,9 km), care este formata din Ucea Mare si Ucisoara. In amonte, Ucea are si un curs parazitar cunoscut sub numele de Corbul Ucei. Arpasul Mare (S = 83 km 2; L = 23 km) este unul dintre cei mai mari afluenti din seria raurilor fagarasene. El se formeaza din doua sisteme montane, alpine, si anume: Arpasul Mare, coborat de sub vf. Arpasului Mic (2459 m) si Arpaselul.
INHGA - DGA 19 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Pe Arpasul Mare intalnim doua lacuri glaciare dintre cele mai pitoresti. Pe afluentul Podragul se afla lacul cu acelasi nume (S = 28550 m 2; h = 15,5 m), iar pe Podragel – Podragelul (S = 7110 m 2; h = 3,9 m). In interiorul lacului Podragu este separat prin morene frontale de avalansa un alt laculet: Podragu Mic (S = 2400 m 2; L = 2,2 m). Cursul parazitar al Arpasului Mare este Valea Neagra. Cartisoara (S = 80 km 2; L = 23 km) se compune tot din doua cursuri: din Valea Laitei, care vine de sub vf. Negoiu (2535 m) si Valea Balei, de sub Vanatoarea lui Buteanu (2506 m). Are obarsia in cel mai cunoscut si pitoresc lac glaciar, aflat in circul glaciar cu acelasi nume, Lacul Balea (S = 46508 m 2; h = 11,35 m). Dupa ce paraul a parasit cascada Balei, formata pe treapta glaciara, primeste mai in aval Paraul Doamnei, izvorat din Lacul Doamnei (S = 5060 m 2; h = 1,5 m). In zona piemontului din aval construit mai ales de Laisa, se nasc trei paraie parazitare: Opatul, Scorei si Sarata. Ultimul, prin topicul sau, ne indica ivirea unor izvoare sarate din cuta diapira ce strabate depresiunea cursului Oltului. Raul Mare sau Porumbacul (S = 84 km 2; L = 24 km) are o retea hidrografica destul de complexa. Raul Mare se formeaza de fapt din doi afluenti alpini: Serbota (S = 36 km 2; L = 13 km) si Porumbacelul. Pe Serbota si afluentul sau Valea Saratii, izvorati de sub vf. Serbotei, se afla cate o cascada de treapta glaciara. In amonte de varsare, raul primeste inca un afluent piemontan: Liscovul. Avrigul (S = 68 km 2; L = 22 km) izvoraste de sub varful Ciortea (2427) din pitorescul lac al Avrigului (S = 14770 m 2; h = 4,5 m). Dupa ce formeaza o cascada de treapta glaciara, se indreapta rapid spre zona piemontana, unde primeste un afluent –pereche: Valea Jibrii cu Moasa Avrigului, izvorati de sub vf. Surul (2281 m), ultimul masiv din capatul vestic al crestei Fagarasului, cu urme glaciare. Tot de aici izvorasc Moasa Sebesului si Sebesul (S = 48 km 2; L = 11 km), care incheie seria afluentilor de pe versantul nordic al Fagarasului. Din dreapta, in aval de Sercaia, sosesc in Olt, dinspre Podisul Hartibaciului, o serie de afluenti cu scurgere redusa dar cu dimensiuni uneori mai ,mari ca : Felmerul (S = 104 km 2; L = 24 km), Galatiul, Poienita, Cincul (S = 139 km 2; L = 17 km), Noul sau Somartinul (S = 249 km 2; L = 25 km), Fermelor si Bradul. Piemonturile si terasele largi din stanga Oltului asigura conditii favorabile irigatiilor, fapt care a inlesnit practicarea acestora de mai bine de o suta de ani. Ultimul si cel mai important afluent al Oltului din cursul mijlociu este Cibinul (S = 2237 km 2; L = 80,3 km), care isi formeaza cursul din unirea a doua rauri izvorate din circurile glaciare nordice ale Candrelului (2245 m) si anume din Raul Mare (S = 95 km 2; L = 20 km) si din Raul Mic (S = 46 km 2; L = 12 km). Ca origine a sistemului este socotit Raul Mare, care izvoraste de la altitudinea de 1920 m, din frumosul lac glaciar al Iezerului Mare (S = 34100 m 2; h = 13,3 m). Raul Mic izvoraste tot dintr-un lac glaciar – Iezerul Mic (S = 2520 m 2; h = 17 m), dar colecteaza excedentul de apa al inca doua lacuri mici glaciare: al Iezerului
INHGA - DGA 20 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Nardin (S = 1832 m 2; h = 0,65 m) si al Iezerului Mariucii (S = 521 m 2; h = 0,46 m). In zona montana are profil longitudinal in trepte, cu praguri in dreptul Cheilor Cibinului, Gura Sadurelului, Gatul Berbecului, Tilisca etc. Primul afluent important al Cibinului, venind dinspre Marginime, este paraul Salistei (S = 215 km 2; L = 26 km), care in amonte de Sacel primeste afluenti numai din dreapta, cum sunt Drojdiei, Tilisca (S = 30 km 2; L = 11 km), Sibielul (S = 41 km 2; L = 14 km) si Orlatul. Singurul afluent mic in amonte de varsarea Salistei este Cernavoda (S =21 km 2; L = 9 km). Cursul raului se dezvolta la contactul sisturilor cristaline cu depozitele neogene. In aval, pana la Sibiu, primeste afluenti de dimensiuni mici, dar in jurul orasului, Cibinul primeste o serie de cursuri montane si submontane, atrase de zona joasa a Depresiunii Sibiului. Intre acestea se pot aminti Rusciorul (S = 132 km 2; L = 16 km) si Hartibaciul (S = 1031 km 2; L = 88,2 km) din stanga, dinspre Podisul Transilvaniei si Valea Sebesului (S = 94 km2; L = 28 km), Valea Cisnadiei (S = 42 km 2; L = 17 km), Tocilelor, Saratii si Sadul – din dreapta, dinspre Muntii Sibiului – Steflesti. Hartibaciul este cel mai mare afluent – ca dimensiuni morfometrice – al Cibinului. Depaseste Cibinul la confluenta atat ca lungime, cat si ca suprafta bazinala. El dreneaza partea sudica a Podisului Transilvaniei si traverseaza perpendicular patru anticlinale, care isi lasa amprentele atat in profilul sau longitudinal, cat si in formarea cursului sau si in organizarea retelei hidrografice. Intre altele, unor cute anticlinale i se datoreste si cotului lui cu directie nordica, format in aval de Agnita, intre Benesti si Altina si piata de ape din amonte. In culoarul sau larg, dar bine adancit in platforma, se pot intalni o serie de zone de subsidenta locala, chiar si in apropiere de izvoare la Noistat. Hartibaciul isi are originea in formatiunile pliocene nisipoase de langa Barcut, la limita vestica a Piemontului Odorheiului, de la altitudinea de 600 m. In lungul cursului sau, pe distanta de 88,2 km, are loc o cadere totala de 212 m (panta medie 2,4 m/km), care in aval de Noistat devine mult mai mica (0,9 m/km). Afluentii sai au pante mari, putere de eroziune accentuata si procese de versant evoluate. Dintre afluentii mai importanti ii amintim pe cei din dreapta: Halmerul, Iacobeni, Prostea, V. Infundaturii, V. Stricata, Covesul, (S = 33 km 2; L = 14 km), Harghisul (S = 50 km 2; L = 14 km), Zlagna (S = 55 km 2; L = 10 km), Harta (S = 50 km 2; L=9 km), Vurparul, Zavoiul (S = 113 km 2; L = 17 km), Daia si Casoltul, iar din stanga pe V. Morii, Albacul (S = 108 Km 2; L = 28 km), V. Androchinei, Marpodul (S = 31 km 2; L = 9 km) si Fofeldea. Sadul (S = 301 km 2; L = 45 km) isi culege izvoarele din circurile glaciare nordice adapostite de culmea Steflestilor (2244 m), de la o altitudine de 1940 m. Pantele longitudinale ale raului sunt foarte mari, in medie 35 m/km, ajungand la confluenta cu Sadurelul la o cadere de 64 m/km. Aceste elemente, precum si prezenta in apropierea raului a orasului Sibiu au determinat construirea primelor hidrocentrale (Sadu I si Sadu II) pe Sadu inca de la sfarsitul secolului trecut (1896 – 1905). Posibilitatile reale hidroenergetice ale raului au fost folosite pe deplin din anul 1960 cand s-a realizat complexul hidroenergetic Sadu V.
INHGA - DGA 21 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Oltul, in aval de Cibin, patrunde in valea sa transversala reprezentata de Defileul Turnu Rosu, unde are o cadere de 128 m pe distanta de 80 km, intre Gura Cibinului si Ramnicu Valcea (1,6 m/km). Defileul se poate imparti in doua sectoare principale: cel superior, intre Turnu Rosu – Brezoi, se distinge prin caderi mai mici (1,38 m/km), iar cel inferior prin caderi mai accentuate (1,9 m/km). Pe sectorul superior al defileului, afluentii se insira simetric din directia Muntilor Lotrului, cat si din directia Muntilor Fagaras. Afluentii din stanga au insa dimensiuni mai mari abia in aval de Caineni, unde Oltul patrunde in Depresiunea Lovistei. Primul afluent mai important al Oltului pe sectorul superior este Lotrioara (S = 120 km 2; L = 21,9 km), izvorata de la altitudinea de 1600 m. Raul avand pante foarte mari (media 55 m/km), se preteaza la amenajari hidroenergetice. Urmeaza apoi tot pe dreapta Vadu (S = 47 km 2; L = 12 km), Valea lui Vlad, Uria (S = 33 km 2; L = 15 km), Robestii si Calinestii (S = 40 km 2; L = 16 km), inainte de varsarea Lotrului. Putem spune ca simetric sosesc si afluentii din stanga Oltului, pe acest sector, cum sunt Stramba, Tandibou, Curpanul, Valea Satului, Boia (S = 156 km 2; L = 22 km), Secul (S = 48 km 2; L = 11 km) si Baiasul (S = 89 km 2; L = 17 km); ultimii dreneaza Depresiunea Lovistei (de vest). Lotrul (S = 1024 km 2; L = 76,6 km) este unul dintre raurile carpatice longitudinale clasice, exceptand zona de izvoare, care s-a adaptat la o falie tranversala. Strajuita de munti inalti, atat cursul principal, cat si afluentii au pante foarte mari. Altitudinea medie a bazinului de receptie atinge 1374 m, iar panta medie a reliefului 327 m/km). Cursul Lotrului se formeaza in Muntii Parang, la altitudinea de 1830 m, prin unirea mai multor paraie mici nascute in circuri si lacuri glaciare, adapostite de vf. Setea Mare (2358 m). Formele glaciare sunt bine pastrate datorita rocilor rezistente, dominant granodiorite. Ca izvor al Lotrului se poate socoti paraul Calcescu, in lungul caruia se insira mai multe lacuri glaciare ca: Iezerul Pasarii (S = 3000 m 2; h = 3m), Calcescu Mic (S = 1600 m 2; h = 2,9 m) si Calcescu (S = 30200 m 2; h = 9,3 m). I. Pisota aminteste de inca patru lacuri mai mici in caldarea Calcescu, cu suprafete intre 150 - 712 m 2. Pe primul sau afluent din stanga, pe Zanoaga, exista, de asemenea, un lac glaciar, Zanoaga Mare (S = 9700 m 2; h = 1,05 m), iar pe un alt afluent – din dreapta – Lacul Iezerului Parang. Lacul Gauri inchide sirul acestei salbe de lacuri deosebit de pitoresti. In aval, Lotrul urmareste printr-o vale prapastioasa linia tectonica transversala, care se continua spre nord pana la primirea din stanga a Izvorului Gropii, de unde face o cotitura de 90 o spre est. De aici, Lotrul devine o vale longitudinala intracarpatica tipica. Afluentii sai din stanga, cum sunt Balu, Izv. Gotia, Hanesul, Balindru, Hoteag, Voinesita (S = 85,4 km 2; L = 14,4 km), Vatafu si Rudaru sunt perpendiculari pe cursul Lotrului. Toate aceste cursuri se formeaza dinspre Muntii Lotrului, constituiti din sisturi cristaline. Afluentii din dreapta se adapteaza unei tectonici complicate, pe liniile de contact intre granite, calcare jurasice, sisturi cristaline. In majoritate sunt cursuri longitudinale, paralele cu Lotrul, cum
INHGA - DGA 22 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT sunt Vidruta (curs opus), Manileasa (S = 36 km 2; L = 12 km) si cel mai mare afluent al Lotrului Latorita (S = 210 km 2; L = 29,1 km), sosit tot din Muntii Parangului, de sub varful Udrele (2165 m). Acesta se formeaza din confluenta mai multor paraie care izvorasc din circurile glaciare ale Udrelor. Ca punct de izvor se poate socoti tocmai izvorul paraului Udrelui (1750 m). Pe afluentul din stanga al Latoritei, Muntinul Mic, se gasec trei lacuri mici glaciare, necartate inca, dintre care cel mare pare sa fie Iezerul Latoritei. Pe afluentii mici din dreapta exista inca doua iezere: Cioara si Sanguratic. Latorita are pante mari (43 m/km), iar cursul sau vijelios se mentine pana la varsarea sa in Lotru. Din stanga, Lotrul primeste pe Rudareasa (S = 32 km 2; L = 12 km) si Malaia (S = 28 km 2; L = 8 km). Dintre afluentii de pe partea stanga, Lotrul primeste in cursul sau inferior pe Pascoaia (S = 118 km 2; L = 20 km) si Vasilatu (S = 44 km 2; L = 15 km). In aval de Gura Lotrului, in cuprinsul defileului, Oltul primeste afluenti mici cum sunt: Lotrisoru, Caldararilor, Muierusca (S = 49 km2 , L = 18 km) din dreapta, iar din stanga Pausa, Coisca sau Salatrucelul (S = 95 km 2; L = 15 km), raul colector al depresiunii Jiblei si Aluneasa (S = 33 km 2; L= 12 km). De aici spre aval, Oltul patrunde in vastul sau con de dejectie mascat de terase si conuri de dejectie ale unor serii de afluenti sositi de pe versantul sudic al Muntilor Fagaras si culmea Capatanei. Zona subcarpatica este traversata de Olt intre Jiblea si Ramnicul Valcea, ultimul aflandu-se in culoarul subcarpatic depresionar extern. In aval de confluenta cu raul Govora incepe cursul inferior al Oltului, unde pantele scad pana la confluenta cu Oltetul, in medie pana la 1,0 m/km. De aici si pana la varsare, valoarea medie a pantei devine de 0,45 m/km. Intre Ramnicu Valcea si Babeni, Oltul primeste o serie de afluenti mai mari, izvorati in parte din Carpati, in parte din zona subcarpatica. Primul dintre acestia care traverseaza zona subcarpatica, este Olanestiul (S = 231 km 2; L = 38 km), cunoscut mai ales dupa Baile Olanesti. Dimensiuni mai mari are afluentul sau de dreapta, Cheia (S = 88 km 2; L = 24 km). Urmeaza apoi cativa afluenti mici subcarpatici, ca Sarata si Govora (S = 122 km 2; L = 42 km), care patrunde adanc in Muntii Capatanei prin izvoarele sale. Ultimul rau amintit are la randul sau mai multi afluenti, ca: Bistricioara (S = 79 km 2; L = 22 km) din dreapta si Costestii (S = 45 km 2; L = 18 km) si Otasaul din stanga (S = 106 km 2; L = 28 km). In fine, seria afluentilor carpatici care vin din dreapta, din sectorul piemontan, se incheie cu Luncavatul (S = 299 km 2; L = 57 km), care soseste de pe versantul sudic al vf. Ursului (2129 m) din Muntii Capatanei. In zona cristalina pe care o traverseaza, cursul sau are pante mari; in depresiunea subcarpatica Horezul primeste paraul Ursanilor (S = 43 km 2; L = 12 km) si Manastirea. Are un bazin puternic alungit (latimea medie 5 km) si este lipsit de afluenti mai importanti in zona piemontana.
INHGA - DGA 23 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Din zona subcarpatica, din partea stanga, Oltul primeste afluenti mici (V. Satului, Samnicul, Aninoasa), in schimb dinspre crestele inalte ale extremitatii vestice ale Muntilor Fagaras soseste Topologul (S = 547 km 2; L = 83,7 km), un reprezentant tipic al raurilor din Carpatii Meridionali. Izvoarele sale se gasesc sub vf. Negoiului (2535 m), Topologul formandu-se din confluenta a doua paraie sosite din zona circurilor glaciare, Negoiul si paraul Scara, primul fiind considerat ca obarsie a sistemului (1880 m). In partea superioara a cursului sau pana la Capul Bulzului, raul are pantele medii de 45 m/km, valea sa fiind sapata in sisturi cristaline cu frecvente injectari de gneis, ceea ce duce la dezvoltarea unei eroziuni selective evidente. Mai in aval, traverseaza culoarul longitudinal al Lovistei, umplut cu depozite miocene si impunatoarele chei epigenetice din creasta Coziei constituita din gnaisuri de Cozia. Raul, in drumul sau spre varsare, trece prin depresiunile si spinarile Subcarpatilor, pe care le taie perpendicular pentru ca apoi sa patrunda in Piemontul Getic, in aval de Tigveni. De aici, urmarind caderea generala a piemontului, se indreapta printr-un cot larg spre Olt. Pantele sale, chiar si in zona piemontana, sunt inca destul de mari (in jur de 3 m/km), ceea ce ii asigura raului o putere destul de mare de eroziune. In sectorul depozitelor friabile levantine, la apele mici, se observa pierderi de apa prin infiltratii, dar nu in asemenea masura care sa duca la secarea raului. Dintre afluentii mai de seama ai Topologului amintim pe Topologelul (S = 18 km 2; L = 8 km) din sectorul montan. Din Depresiunea Salatrucului primeste, din stanga, paraul Cumpana (S = 26 km 2; L = 10 km) si Valea Plopilor, iar din dreapta pe Carpinisul, Badislava (S = 28 km 2; L = 14 km), Ciutestii si Serbaneasa, paraie cu scurgere intermitenta. Dupa primirea Topologului, majoritatea afluentilor Oltului veniti dinspre regiunile piemontane au cursuri intermitente, cu exceptia Oltetului, desi multe dintre ele au suprafete bazinale destul de mari. Astfel, din stanga se varsa in Olt: Ursana (S = 29 km 2; L = 14 km), Geamana (S = 67 km 2; L = 9 km), Cugra (S = 138 km 2; L= 30 km), Cepturaru, Cunarea Mica (S = 147 km 2; L= 24 km), Teslui (S = 81 km 2; L = 28 km), Streharei (S = 43 km 2; L = 12 km), Milcovul (S = 31 km 2; L = 12 km), Oboga (S = 33 km 2; L = 18 km), Darjovul (S = 167 km 2; L = 35 km) si Iminogul (S = 235 km 2; L = 47 km). Afluentii din dreapta, de pe acest sector, sunt in general mai mari, mai bine organizati, ca: Nisipoasa (S = 61 km 2; L = 17 km), Pesceana (S = 247 km 2; L = 45 km), Dalga (S = 89 km 2; L = 23 km), Mamu (S = 110 km 2; L = 25 km), Beica (S = 163 km 2; L = 49 km), Oltisorul (S = 203 km 2; L = 46 km), Oltetul (S = 2474 km 2; L = 183,6 km), Tesluiul (S = 624 km 2; L = 92 km) si Gologanul (S = 122 km 2; L = 22 km). Oltetul este colectorul principal al interfluviului Olt – Jiu. Bazinul sau este ingust, putin dezvoltat in zona Muntilor Candrelului, unde isi are obarsia (de la altitudinea de 1600 m), dar se desfasoara pe larg in zona subcarpatica si mai ales in cea piemontana. Sapandu-si valea in roci eruptive vechi (granodiorite), Oltetul strabate sectorul montan in linie dreapta, cu pante mari (45 – 50 m/km)
INHGA - DGA 24 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT si fara afluenti. In amonte de Polovragi, in calea lui apare un masiv calcaros de varsta jurasica, prin care raul si-a taiat impunatoarele chei de la Polovragi, si in care s-a format pestera cu acelasi nume. Isi continua drumul tot in linie dreapta, traversand cele doua culoare depresionare si sirul de dealuri longitudinale subcarpatice. La Rosia, in culoarul extern, reuseste sa-si capteze doi afluenti mai mici, Cornatelul (S = 34 km 2; L = 11 km) din dreapta si Taraia din stanga (S = 133 km 2; L = 37 km). Imediat, in aval, patrunde deja in Piemontul Getic, in care pierde din debit, fenomen ce poate fi observat mai ales in perioada apelor mici. Astfel, debitul minim observat in 1961 la Nistoresti a fost de 1,07 m 3/s, la Otetelis, in amonte de varsarea Cernei, 1,30 m 3/s, iar la Bals chiar dupa aportul Cernei – abia de 0,300 m 3/s (in septembrie). Panta medie a raului pe acest sector variaza in jur de 1 m/km. In aceste conditii, in sectorul piemontan raul primeste abia cativa afluenti mai mici, cu scurgere intermitenta ca: Obislavul, Tulburea, Sascioara, Sasa (S = 106 km 2; L = 30 km) si Pesteana (S = 92 km 2; L=30 km). La Balcesti, in Oltet se varsa cel mai mare afluent al sau, care-l intovaraseste chiar din zona inalta a culmilor Capatanei: Cerna (S = 617 km 2; L = 99 km). Cu exceptia Maritei (S = 11 km 2; L = 12 km) si Plopului sau Recea (S = 39 km 2; L = 17 km), pe care raul ii primeste in zona sa de izvoare, Cerna este lipsita de afluenti; cu Cernisoara (S = 83 km 2; L = 25 km), singurul afluent montan mai de seama, se uneste la patrunderea sa in regiunea piemontana. Tot aici primeste si unele paraie mici intermitente din dreapta, ca Igiminea si Clamana, si Draganu din stanga. Din zona piemontana, din dreapta, Oltetul primeste inca o serie de afluenti, cum sunt: Aninoasa, Caluiul (S = 74 km 2; L = 15 km), Brancoveanca (S = 35 km 2; L = 8 km), Frasinetul (S = 84 km 2; L = 19 km) si Potopinul (S = 48 km 2; L = 20 km) in majoritatea din Campia interna. In lunca sa larga, dezvoltata in aval de Draganesti, Oltul sufera o abatere spre dreapa. Saiul (S = 352 km 2; L = 81 km), un curs parasit este dovada acestui proces, el fiind instalat in lunca externa a Oltului. Acest proces este foarte recent si face parte probabil din ciclurile de pendulare est-vestica a Oltului, prin care cursul sau in cuaternar a ajuns spre vest pana la Caracal. Acest proces este semnalat de prezenta teraselor precum si de lacurile tip liman fluviatil care se insira la contactul teraselor (27,35 m) cu campia. Pe aceste paraie, de altfel, se intalnesc si lacuri de tip mostiste. Procesele intense de divagare pe sectorul inferior al Oltului provoaca si in prezent o mobilitate mare a albiei, mai ales in aval de Dragasani, precum si pe sectorul inferior al afluentilor. Sunt frecvente procesele de eroziune laterale de mare amploare. Soluri In bazinul hidrografic Olt solurile au o mare varietate ce este generata de actiunea complexa exercitata de conditiile litologice, formele de relief, factorii hidrogeologici, hidrologici precum si de cei topoclimatici.
INHGA - DGA 25 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Spre exemplu, in judetul Covasna, cea mai mare extindere o au solurile brune si argiloiluvuale podzolice, dar se intalnesc si cernoziomuri levigate. In judetul Olt o mare raspandire o au solurile grele. Judetul Harghita Repartitia solurilor pe clase de calitate Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Harghita se poate urmari dupa tabelul urmator:
CLASA I CLASA II CLASA III CLASA IV CLASA V Total Specificare ha ha ha ha ha ha folosinta folosinta folosinta folosinta folosinta % din total % din total % din total % din total % din total % din Arabil 92729 - - 2297 2,4 22797 24,5 49850 53,7 17785 19,1 Pajisti 312214 2938 0,9 12675 4,0 67199 21,5 114299 36,6 115103 36,8 Vii 77 ------77 100 Livezi 1416 ------1416 100 Total 406436 2938 14972 89996 164149 134381 Judetul Covasna Pe teritoriul judetului Covasna exista o gama foarte variata de soluri, aceasta diversitate rezultand din actiunea complexa exercitata de conditiile litologice, formele de relief, factorii hidrogeologici, hidrologici precum si topoclimatici. Astfel, la o altitudine de peste 1500 m, sub padurile de molid se intalnesc solurile montane brune podzolice , care se caracterizeaza printr-o aciditate ridicata si un continut mare de materie organica. O alta categorie de soluri o reprezinta solurile brune si brune acide de padure – acestea avand o raspandire mai mare in muntii Baraolt, dar apar insular si in muntii Bodoc, Vrancei si Intorsurii. Aceste soluri s-au format in conditiile unui climat rece si umed, sub paduri de fag, gorun sau amestec. Se poate remarcate in acest teritoriu o repartitie diferentiata a solurilor din aceasta grupa, astfel pe versantii cu o panta mai accentuata se intalnesc soluri brune acide, in timp ce pe versantii cu pante mai line se afla soluri cu caractere podzolice. Cea mai mare extindere pe cuprinsul acestui judet o au solurile brune si argioiluviale podzolice, aceste soluri intalnindu-se in special pe culmile largi si joase ca dealtfel si pe versantii slab inclinati ai muntilor Intorsurii, Vrancei, nemira, Bodoc si Baraolt. De asemenea, acest tip de soluri se regaseste si pe relieful depresionar unde acopera in totalitate zona piemontana si o parte din terasele Oltului si ale Raului Negru ele caracterizand etajul de padure predominat de stejar, gorun acestea din urma aflandu-se uneori in amestec cu fagul. O alta categorie de soluri este cea reprezentata de cernoziomurile levigate sau prataziomurile , ce se intalnesc in special in jurul localiatilor Targu Secuiesc si
INHGA - DGA 26 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Campu Frumos. Aceste soluri sunt caracterizate printr-un continut ridicat de humus si de substante nutritive. Partea cea mai joasa a judetului este ocupata de soluri hidromorfe cu subgrupele soluri gleice, humicogleice si turbele eutrofe, acestea prezentand un grad de fertilitate redus dar si un exces de umiditate ce se face simtit in special in perioadele ploioase ale anului. In sfarsit, un ultim tip de soluri, care se intalneste pe o suprafata de circa 18 km 2, in apropiere de localitatea Reci, este reprezentat de nisipurile nesolificate cunoscute in literatura de specialitate sub denumirea de “Dunele de la Reci”. Repartitia terenurilor pe clase de calitate Cea mai mare suprafata de teren arabil (35825 ha) corespunde clasei a III-a de calitate, umata de clasele a II-a si a IV-a de calitate ce ocupa o suprafata de 24243 ha, respectiv 23069 ha, fapt specific zonelor cu un relief diversificat in care predomina formele de deal si de munte. La categoriile pasuni si fanete din total ponderea o detin terenurile incadrate in clasa a III-a de calitate cu o suprafata de 46873 ha., urmate de clasa a IV-a de calitate cu o suprafata de 34195 ha, clasa a II-a de calitate cu o suprafata de 9098 ha, clasa a V-a cu 7343 ha si clasa i-a de calitate cu o suprafata de 1325 ha. Clasa medie de calitate este clasa a III-a. Judetul Brasov Calitatea solurilor Repartitia solurilor pe clase si tipuri CLASA I CLASA II CLASA III CLASA IV CLASA V
Specificare ha ha ha ha ha folosinta folosinta folosinta folosinta folosinta % din total % din total % din total % din total % din total % din Arabil 1291 1,0 11086 9,3 40544 34,3 60588 51,2 4670 3,9 Pajisti 798 0,4 2704 1,5 59083 33,3 100025 56,4 14621 8,2 Vii - - - - - 176 93,6 12 6,3 Livezi - - - 412 22,9 1141 63,4 246 13,6 Total 2089 13790 100039 161390 19549 Din studiile realizate cu privire la clasele de bonitare, rezulta urmatoarea situatie, in judetul Brasov : Repartitia terenurilor pe clase de calitate (fertilitate) Suprafata CLASA DE FERTILITATE Specificare (ha) I II III IV V Arabil 118179 1291 11086 40544 60588 4670 Pasuni + 177231 798 2740 59083 100025 14621 Fanete Livezi 1799 412 1141 246 Vii + Hamei 188 176 12
INHGA - DGA 27
SOLURILE
STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Suprafata CLASA DE FERTILITATE Specificare (ha) I II III IV V Suprafata 297397 2089 13790 100039 161390 19549 agricola totala % din clase 100 0,7 4,6 33,6 54,5 6,6 Rezulta ca sprafetele agricole cu soluri fertile (clasa I si II) au o pondere extrem de mica. Judetul Sibiu Incadrarea solurilor pe clase si tipuri CLASA I CLASA II CLASA III CLASA IV CLASA V
Specificare ha ha ha ha ha folosinta folosinta folosinta folosinta folosinta % din total % din total % din total % din total % din total % din
Arabil 3612 3.2 18393 15.9 70133 60.4 28835 20.5 Pasuni 2854 2.7 16273 15.3 59153 55.3 28446 26.7 Fanete 249 0.3 2398 3.1 11363 15.0 36478 48.1 25420 33.5 Vii 18 0.6 343 12.5 957 34.6 1441 52.3 Livezi 347 7.1 2012 41.1 2535 51.8 Repartitia terenurilor pe clase de calitate (fertilitate)
CLASA DE FERTILITATE Specificare Total (ha) I II III IV V Arabil 115973 - - 6830 101193 7380 Pasuni 106483 - - 10966 68283 27234 Fanete 75728 - - 9564 39209 26955 Vii 2729 - - - 705 2054 Livezi 4892 - - - 1862 3030 TOTAL 3058035 - 27930 211252 66653 Judetul Valcea Repartitia solurilor pe clase de calitate (fertilitate) CLASA DE FERTILITATE Specificare I II III IV V Arabil 1521 15367 32798 31971 6305 Pasuni si fanete 4631 21876 62153 46071 5681 Vii 47 715 1772 1410 24 Livezi 347 2593 5436 4884 318 Judetul Olt In ceea ce priveste solurile din judetul Olt situatia terenurilor arabile este urmatoarea: • soluri cu textura fina (grele) – 307 825 ha = 70,3% • soluri cu textura mijlocie – 114 750 ha = 26,2% • soluri cu textura grosiera (usoara) – 15 270 ha = 3,5%
INHGA - DGA 28 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Solurile grele cu textura fina se intalnesc cu predilectie in Campia Boianului si in partea de N a judetului Olt (Podisul Getic). Solurile cu textura mijlocie se intalnesc pe suprafete intinse in Campia Caracalului si Campul Leu – Rotunda. Solurile cu textura grosiera se intalnesc pe suprafete apreciabile in partea de S- V a judetului Olt (zona localitatii Ianca), iar pe suprafete mai restranse in luncile principalelor cursuri de apa. Continutul solului in humus determina gradul de fertilitate al acestuia. In ceea ce priveste aprovizionarea cu humus a solurilor din judetul Olt acestea se prezinta astfel: • soluri sarace si foarte sarace ( sub 2%) – cca. 39 362ha = 9% • soluri mediu aprovizionate ( 2 – 3 %) – cca. 389 183 ha = 88,8% • soluri bine aprovizionate ( peste 3%) – cca. 9 300 ha = 2,2% Scaderile continutului de humus se explica prin faptul ca, fertilizarile organice (gunoi de grajd) se realizeaza pe suprafete din ce in ce mai mici, in timp ce s-a extins foarte mult (aproape s-a generalizat) practica arderii miristilor cerealelor paioase fara motiv, lipsind astfel solul de materia organica necesara formarii humusului. O cauza colaterala scaderii cantitatii de humus din sol o constituie si faptul ca s-au redus foarte mult dozele de ingrasaminte chimice aplicate la plantele de cultura datorita scaderii puterii economico - financiare a agricultorilor cat si folosirii unilaterale a anumitor ingrasaminte chimice si in special cele pe baza de azot. Reactia solului este determinata de raportul dintre concentratia de ioni H + si OH - Pe teritoriul judetului Olt, in general reactie acida au argiluvisolurile, raspandite in partea de N a judetului; reactie alcalina au solurile halomorfe din Lunca Oltului si a Dunarii; reactie slab acida si neutra au molisolurile, cambisolurile, solurile aluviale si verisolurile. Geografic solurile judetului Olt se impart in mai multe unitati zonale si intrazonale, care constituie potentialul pedologic, valorificat ca baza de dezvoltare a biocenozelor si culturilor de tot felul, in raport cu conditiile mediului inconjurator. In functie de categoriile de folosinta a terenurilor acestea erau repartizate in anul 2005 pe clase de calitate la nivelul judetului Olt astfel: Categoria de Suprafata CLASE DE CALITATE folosinta totala I II III IV V (ha) Arabil 391254 18581 177788 146094 34617 14174 Pasuni 32660 40 1126 5104 13403 12972 Fanete 300 - 14 58 223 5 Vii 7392 - 1284 2458 3365 285 Livezi 6249 - 341 3365 1208 1335 TOTAL AGRICOL 437845 18621 180553 157079 52816 28776
INHGA - DGA 29 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Repartitia spatiala a claselor de fertilitate pe teritoriul judetului Olt se prezinta astfel: • terenurile apartinand clasei I, pentru categoria de folosinta arabil se intalnesc pe suprafete mici, dispersate la nivelul fiecarui teritoriu comunal, cu precadere in jumatatea sudica a judetului Olt si in special comuna Izbiceni. • terenurile apartinand clasei a II – a pentru categoria de folosinta arabil ocupa majoritatea teritoriilor comunale, incepand aproximativ de pe aliniamentul Dobrun – Coteana – Valcele – N.Titulescu si pana in Lunca Dunarii (DN Corabia – Bechet), exceptie facand teritoriul comunei Ianca, precum si localitatile Draganesti, Daneasa, Sprancenata. • terenurile apartinand clasei a III – a pentru categoria arabil se intalnesc in zona centrala a judetului, fiind aproximativ delimitate la S de aliniamentul Voineasa – Brancoveni – Schitu – Tufeni, iar in partea de N de soseaua nationala (DN Pitesti - Dragasani). • terenurile apartinand clasei a IV – a pentru arabil se gasesc in partea de N a judetului, pe arii mai restranse se intalnesc si in zona ocupata cu soluri de clasa a III – a, precum si in zona joasa a Luncii Dunarii. • terenurile apartinand clasei a V – a pentru arabil se intalnesc pe suprafete dispersate, cu precadere in zona de N a judetului, in perimetrul ocupat de zona a IV – a dar si in cel al zonei a III – a. O suprafata insemnata este ocupata in cadrul judetului de soluri podzolice cat si alte soluri acide. Vegetatia Bazinul hidrografic Olt are o vegetatie diversa si foarte bogata in concordanta cu relieful si clima sa. El dispune de circa 600 de specii salbatice. In bazinul hidrografic Olt se gasesc toate tipurile de habitate naturale majore in afara de habitatele costiere si marine. Habitate de ape dulci: • Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition; • Rauri alpine si vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria germanica; • Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane; • Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane. Habitate de paiisti si tufarisuri • Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin; • Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi; • Fanate impadurite;
INHGA - DGA 30 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT • Fanete montane; • Pajisti aluviale din Cnidion dubii; • Pajisti boreale si alpine cu substrat silicios; • Pajisti calcaroase subalpine; • Pajisti calcifile alpine si subalpine; • Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ( Molinion caeruleae); • Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); • Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase; • Pajisti saraturate continentale; • Pajisti stepice subpanonice; • Pajisti uscate seminaturale si faciesuri acoperite cu tufisuri pe substrat calcaros; • Tufarisuri alpine si boreale; • Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium ; • Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix; • Tufarisuri subcontinentale peri-panonice. Habitate din turbarii si mlastini • Depresiuni pe substraturi turboase; • Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris - atrofuscae; • Izvoare petrifiante cu formare de travertin ( Cratoneurion ); • Mlastini alcaline; • Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus; • Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate de substrat); • Turbarii active; • Turbarii de acoperire; • Turbarii degradate inca capabile de o regenerare naturala; • Turbarii impadurite. Habitate de stancarii si pesteri • Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana In cel alpin (Thlaspietea rotundifolii ); • Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin ( Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani ); • Grote neexploatate turistic; • Pante stancoase calcaroase cu vegetatie chasmofilica; • Pesteri in care accesul publicului este interzis;
INHGA - DGA 31 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT • Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase; • Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase. Habitate de padure • Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio- Piceetea ); • Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); • Paduri cu Castanea sativa; • Paduri dacice de fag ( Symphyto-Fagion ); • Paduri dacice de stejar si carpen; • Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum ; • Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum ; • Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana; • Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; • Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene; • Paduri medioeuropene de fag din Cephalanthero- Fagion; • Paduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; • Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris); • Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli; • Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp .; • Vegetatie forestiera panonica cu Quercus pubescens; • Zavoaie cu Salix alba si Populus alba. Flora bazinul hidrografic Olt este bogata in relicte glaciare, plante endemice si alte plante incluse in diferite categorii IUCN de periclitare. Elementele meridionale, ca si cele orientale sunt si ele bine reprezentate datorita curentilor calzi, ce patrund in culoarul Oltului. Cele mai importante specii de plante din flora salbatica sunt prezentate in anexa 1, iar cele valorificate economic in anexa 2. Dintre cormofite, un numar de peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati, printre care: romanita de munte ( Achillea schurii ), caldarusa ( Aquilegia transsilvanica ), cornutul ( Cerastium transsilvanicum ), mixandrele ( Erysinum transsilvanicum ), etc. In bazinul hidrografic olt se afla o serie de specii extrem de rare in Romania dintre acestea amintindu-se: patlagina uriasa ( Plantago maxima ), amareala siberiana ( Polygala sibirica ), angelica de balta ( Angelica palustris ), coada
INHGA - DGA 32 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT zmeului ( Calla palustris ), osul iepurelui ( Osonis repens ), telina salbatica ( Apium nodiflorum ), etc. Alte specii de plante aflate pe listele rosii sunt: Ribes alpinum , Veronica bachofenii , Symphyandra wanneri , Gymnodenia conopsea , Listera ovata , Neottia nidus-avis , Angelica archangelica , Dianthus glacialis ssp. gelidus , Doronicum carpaticum , Trollius europaeus , Botrychium matricariifolium , Veronica baumgartenii etc. Dintre speciile de interes comunitar se amintesc: Echium russicum, Crambe tataria, Campanula serrata, Tozzia alpina ssp. carpatica, Cirsium brachycephalum , Angelica palustris , Meesia longiseta , Drepanocladus vernicosus , Buxbaumia viridis , Dicranum viride, etc. Fauna Extrem de variata fauna din bazinul hidrografic Olt insumeaza peste 350 de specii de amfibieni, reptile, pesti, pasari si mamifere. Aceste specii sunt prezentate in detaliu in anexa 3 iar cele valorificate economic in anexa 4. Zone de protectie In conformitate cu legislatia in vigoare care inglobeaza si legislatia europeana, in bazinul hidrografic Olt sunt identificate mai multe tipuri de arii/zone protejate: zone destinate protectiei habitatului sau speciilor unde apa este un factor important, zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic (pe rauri si pe lacuri), zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii si zone vulnerabile la nitrati. In bazinul hidrografic Olt au fost identificate 48 captari de ape de suprafata, din care 64,6% au zone de protectie (anexa 5) si respectiv 148 de captari de apa subterana, dintre care 89,9 % au desemnate zone de protectie (anexa 6). Exista un numar de 163 de zone pe cursurile de apa desemnate pentru protectia speciilor acvatice din punct de vedere economic localizate pe rauri (anexa 7) si un numar 24 de zone protejate pentru protectia speciilor din punct de vedere economic localizate pe lacuri (anexa 8). De asemenea exista un numar de 48 de zone destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde apa este un factor important (anexa 9). Starea ariilor naturale protejate Parcuri Nationale S DENUMIRE JUDET (ha) Piatra Craiului 14795 Brasov Parcului National Cozia 17100 Valcea Parcul National Buila – Vanturarita 4186 Valcea
INHGA - DGA 33
ZONE DE PROTECTIE PENTRU CAPTARILE DE APA DESTINATE POTABILIZARII STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
Parcuri Naturale S DENUMIRE JUDET (ha) Bucegi 32663 Brasov Cindrel 9873 Sibiu Parcul natural Golul Alpin al Muntilor Fagaras Sibiu Parcul natural Dumbrava Sibiului Sibiu Parcul Natural Cindrel adaposteste lacurile glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic in vaile glaciare cu acelasi nume. In perimetrul parcului au fost identificate in jur de 500 de specii de plante apartinand tuturor increngaturilor regnului vegetal (alge, ciuperci, muschi, licheni, ferigi, gimnosperme si angiosperme). Asociatiile caracteristice sunt formate din: jneapan cu afin (Vaccinio - Pinetum mugi), ienupar cu afin (Vaccinio - Juniperetum nanae), bujor de munte (Rhododenronetum kotschyi), arin de munte cu salcii pitice (Saliceto silesiacae- Alnetum viridis), steregoaie (Veratretum albi), branca cu scaiete (Cardueto personatae - Heracleetum palmati). Pajistile alpine sunt dominate de asociatii de coarna (Caricetum curvulae) si de pais cu sclipeti de munte (Potentillo ternatae - Festucetum sudeticae.
Printre raritatile floristice se pot enumera: muschiul Aulacomnium turgidum , lichenul Cladonia spumosa , zambrul ( Pinus cembra ), caldarusa ( Aquilegia vulgaris ), bulbucii ( Trollius europaeus ), angelica (Angelica archangelica ), zmeoaia (Laserpitium krapfii ), bujorul de munte (Rhododendrum kotschyi ), gentienele (Gentiana kochiana si G. punctata ), volovaticul ( Sweria punctata ), soparlitele (Veronica bellidioides si V. baumgartenii ), clopoteii ( Campanula transsilvanica si
C. cochlearifolia ), capul calugarului ( Leontodon croceus ), etc. Din punct de vedere faunistic, mai studiate au fost pasarile si mamiferele. Cea mai importanta specie de mamifer prezenta in parc este capra neagra (Rupicapra rupicapra ), iar dintre pasari interesante de amintit sunt: prundarasul de munte (Eudromias morinellus ) - relict glaciar aflat la marginea sudica a arealului sau, acvila de stanca ( Aquila chrysäetos ), cocosul de munte ( Tetrao urogallus ), pasarea omatului ( Plectrophenax nivalis ) - pasare foarte rara pentru ornitofauna Romaniei si ciocarlia urechiata balcanica ( Eremophila alpestris balcanica ) - gasita clocind pentru prima data pe teritoriul Romaniei aici, pe platoul Frumoasei.
INHGA - DGA 34
ZONE DESTINATE PENTRU PROTECTIA HABITATELOR SI SPECIILOR UNDE APA ESTE UN FACTOR IMPORTANT
STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Starea de conservare este buna, turismul neecologic si pasunatul adesea excesiv reprezentand surse de presiune antropica asupra ariei protejate. Monumente ale naturii NR. S NR. S DENUMIRE JUDET DENUMIRE JUDET CRT. (HA) CRT. (HA) Calcarele cretacice 1 Locul fosilifer Ormenis 2,84 Brasov 11 0,9 Sibiu de la Cisnadioara Coloanele de bazalt de Vulcanii noroiosi de 2 5,23 Brasov 12 1 Sibiu la Racos la Hasag Stanca bazaltica de la 3 1,85 Brasov 13 Canionul Mihaileni 15 Sibiu Rupea Vulcanii noroiosi de la 4 2,78 Brasov 14 Masa jidovului 2 Sibiu Homorod 5 Cheile Dopca 2063 Brasov 15 La Grumaji 2 Sibiu Coloanele de bazalt de Pintenii din Coasta 6 22,74 Brasov 16 2 Sibiu la Piatra Cioplita Jinei Stejarul (Quercus Microcanionul in bazalt 7 109 Brasov 17 robur) din Gradina Sibiu de la Hoghiz zoologica 8 exemplare de tisa 8 Locul fosilifer Carhaga 9,33 Brasov 18 Sibiu (Taxus bacata) Speciile forestiere Locul fosilifer 9 13,63 Brasov 19 exotice din Parcul Sibiu Purcareni Sub Arini Formatiunile de Pestera Barlogul larice ( Larix 10 18,22 Brasov 20 Sibiu Ursului decidua var. polonica) Rezervatii naturale NR. S NR. S DENUMIRE JUDET DENUMIRE JUDET CRT. (ha) CRT. (ha) 1 Mlastina Harman 4,81 Brasov 16 Mlastina Mosoroasa 0,25 Valcea 2 Muntele Tampa 203 Brasov 17 Padurea Tisa Mare 50 Valcea 3 Padurea Bogatii 6330 Brasov 18 Padurea Silea 25 Valcea 4 Poienile cu narcise 396 Brasov 19 Padurea Calinesti 200 Valcea din Dumbrava Brezoi Vadului 5 Postavarul Muntele 1236 Brasov 20 Caldarea Calcescu 200 Valcea 6 Dealul Cetatii - 366 Brasov 21 Rezervatia Miru Bora 25 Valcea Lempes 7 Cotul Turzunului 399 Brasov 22 Rezervatia Ocnele 15 Valcea Mari 8 Stejarisul Mare 293 Brasov 23 Rezervatia Radita 10 Valcea Manzu 9 Padurea si mlastinile 356 Brasov 24 Iezerul Latoritei 10 Valcea de la Prejmer 10 Complexul Geologic 95 Brasov 25 Muntele Stoga 10 Valcea Racosul de Jos 11 Holbav 4,1 Brasov 26 Padurea Latorita 7,1 Valcea 12 Pestera Comana 42 Brasov 27 Rezervatia Sterpu 5 Valcea Dealul Negru
INHGA - DGA 35 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
NR. S NR. S DENUMIRE JUDET DENUMIRE JUDET CRT. (ha) CRT. (ha) 13 Dealul Ciocas - 977 Brasov 28 Rezervatia Cristesti 3 Valcea Dealul Vitelului 14 Golul Alpin al 6989 Sibiu 29 Padurea Valea Cheii 1,5 Valcea Muntilor Fagaras 15 Dumbrava Sibiului 993 Sibiu 30 Rezervatia 10 Valcea paleontologica Golesti 31 Dumbrava Sibiului 993 Sibiu 46 Rezervatia 10 Valcea paleontologica Golesti 32 Balea 180 Sibiu 47 Rezervatia Lacul 322 Iezer din Caliman 33 Iezerele Cindrelului 609,6 Sibiu 48 Rezervatia botanica 2 Borsec 34 Dealul Zackel 5 Sibiu 49 Cheile Bicazului si 2128 Harghita Slimnic Lacul Rosu 35 Lacul si golul alpin 180 Sibiu 50 Masivul Hasmasul 800 Harghita Balea Mare, Piatra Singuratica - Hasmasul Negru 36 Calcarele eocene 60 Sibiu 51 Cheile Varghisului 800 Harghita de la Porcesto si pesterile din chei 37 Dealul Zackel 5 Sibiu 52 Rezervatia de Olt arborete de garnitã 38 Suvara Sasilor 20 Sibiu 53 Rezervatia de bujori Olt a Academiei 39 Arpasel 726 Sibiu 54 Rezervatia 2020 Covasna Mestecanisul Reci baltile de la Ozun- Santionlunca 40 Lacul fara fund 0,2 Sibiu 55 Rezervatia Ariusd 977 Covasna 41 Elesteele de la 250 Sibiu 56 Turbaria Ruginosu 355 Covasna Mandra Zagon 42 Lacul Tatarilor 6 Sibiu 57 Rezervatia Covasna ornitologica DoboseniTurbaria Ozunca - Bai 43 Piramidele din Valea 12 Valcea 58 Rezervatia botanica Covasna Stancioiului Miclosoara 44 Piramidele de la 10,5 Valcea 59 Rezervatia Ciomad- Covasna Slatioara Balvanyos Turia 45 Jnepenisul Stricatul 15 Valcea
INHGA - DGA 36 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
Arii de protectie speciala avifaunistica S DENUMIRE JUDET (ha) Complexul piscicol Dumbravita 414 Brasov Rotbav 42 Brasov Popasul pasarilor de la Sanpaul 10 Harghita Aria de protectie speciala avifaunistica Iris Olt Lacul Strejesti 2378 Olt si Valcea Arii protejate
NR. S NR. S DENUMIRE JUDET DENUMIRE JUDET CRT. (ha) CRT. (ha) Mlastina Budos- 1 Pestera Liliecilor 4,78 Brasov 16 3 Harghita Santimbru 2 Cheile Zarnestilor 118 Brasov 17 Mlastina Nadas 4 Harghita Mlastina Locul fosilifer de 3 0,77 Brasov 18 Dumbrava 2 Harghita la Vama Strunga Harghitei Mlastina Muntele de sare 4 60 Harghita 19 Borsaros- 1 Harghita de la Praid Sancraieni Rezervatia 5 geologica de la 10 Harghita 20 Scaunul Rotund 40 Harghita Sancraieni 6 Lacul Rat 10 Harghita 21 Piatra Soimilor 1 Harghita 7 Dealul Melcului 8 Harghita 22 Lacul Sfanta Ana 240 Harghita Vulcanii Noroiosi 8 1 Harghita 23 Tinovul Mohos 240 Harghita de la Filiasi 9 Pestera Sugau 17 Harghita 24 Dealul Firtus 40 Harghita
INHGA - DGA 37
ZONE PENTRU PROTECTIA SPECIILOR ACVATICE IMPORTANTE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT NR. S NR. S DENUMIRE JUDET DENUMIRE JUDET CRT. (ha) CRT. (ha) 10 Avenul Licas 5 Harghita 25 Mlastina Nyirkert 4 Harghita cascada de apa 11 Tinovul Luci 273 Harghita 26 0,5 Harghita termala Mlastina Dupa Mlastina Csemo - 12 40 Harghita 27 5 Harghita Lunca Vrabia Tinovul de la 13 15 Harghita 28 Lacul Dracului 20 Harghita Plaiesii de Jos Poiana Narciselor Baile Jigodin - 14 20 Harghita 29 253 Harghita de la Vlahita Dealul Cetatii Aria protejata 15 Piemontul Nyires 20 Harghita 30 Olt Strejesti Aria protejata 31 Pietrele Rosii 10 Harghita 36 Olt Slatina Mlastina cea Aria protejata 32 4 Harghita 37 Olt mare Izbiceni Mlastina Valea de Aria protejata 33 4 Harghita 38 Olt Mijloc Oltet Aria protejata 34 Mlastina Benes 4 Harghita 39 Olt Resca Paraul 35 4 Harghita Dobreanului
Printre raritatile floristice se pot enumera: muschiul Aulacomnium turgidum, lichenul Cladonia spumosa , zambrul ( Pinus cembra ), caldarusa (Aquilegia vulgaris ), bulbucii ( Trollius europaeus ), angelica ( Angelica archangelica ), zmeoaia ( Laserpitium krapfii ), bujorul de munte (Rhododendrum kotschyi ), gentienele (Gentiana kochiana si G. puntata ), Rezervatia Naturala Galcescu volovaticul ( Sweria punctata ), soparlitele ( Veronica ellidioides si V. baumgartenii ), clopoteii ( Campanula transsilvanica si C. cochlearifolia ), capul calugarului (Leontodon croceus ), etc. Zone umede Zone umede de importanta internationala (Situri RAMSAR) S DENUMIRE JUDET (ha) Complexul piscicol Dumbravita 414 jud. Brasov
INHGA - DGA 38 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT 2.1.2. Organizarea spatiului bazinului hidrografic Olt din punct de vedere al habitatului si utilizarii terenului, al populatiei, al productiei si transporturilor Impartirea administrativ – teritoriala Bazinul hidrografic Olt se intinde pe teritoriul a opt judete: Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea, Olt, Arges si Teleorman, judete dintre care integral in bazinul hidrografic Olt se situeaza numai judetul Valcea. Populatia din bazinl hidrografic Olt insumeaza 2111239 locuitori din care in mediul urban 1213698 locuitori si 897541 in mediul rural. Repartitia populatiei pe judete si medii de locuire este prezentata in tabelele urmatoare. Principalele activitati economice din bazin a) Industria Industria reprezintã principalul sector de activitate, fiind reprezentatã de toate ramurile industriale, insã ponderea este detinutã de industria metalurgicã, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului. Principalele activitati economice din bazinul hidrografic Olt sunt reprezentate de industrie si agricultura. Gradul de industrializare al judetului Harghita este de 23,56 %, ponderea fiind detinuta de industria extractiva, metalurgica si constructoare de masini, de prelucrare a lemnului si industrie usoara. In judetul Covasna gradul de industrializare este de 52,2 %, predomina industria constructoare de masini, industria textila si de confectii, industria electrotehnica, exploatarea lemnului si a materialelor de constructii. Judetul Brasov are un grad de industrializare de 43 %, predominand industria constructoare de masini, industria chimica, materialele de constructii, industria alimentara, ind.textila si turismul. Judetul Sibiu are un grad de industrializare de 52 % reprezentat in principal prin industria textila, industria alimentara, zootehnie, industria constructoare de masini, ind.materialelor de constructii. In judetul Valcea gradul de industrializare este de 51,8 % ponderea economica fiind detinuta de industria chimica, miniera si usoara. Judetul Olt are un grad de industrializare de 13,8 %, predomina industria metalurgica, constructii masini, material rulant, industria alimentara. Pe ramuri industriale agenti economici reprezentativi din spatiul hidrografic Olt sunt:
INHGA - DGA 39
IMPARTIREA ADMINISTRATIV - TERITORIALA STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
APARTENENTA ADMINISTRATIV - TERITORIALA A BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT Harghita Covasna Brasov Sibiu Valcea Olt TOTAL B.H. OLT B.H. 127763 210705 621568 269171 413245 468787 2111239 OLT urban rural urban rural urban rural urban rural urban rural urban rural urban rural 64197 63566 110324 100381 468361 153207 204613 64558 177080 236165 189123 279664 1213698 897541
MUNICIPIILE SI ORASELE IN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Harghita Covasna Brasov Sibiu Valcea Olt orase pop. orase pop. orase pop. orase pop. orase pop. orase pop. M.Ciuc 45646 Sf.Ghe. 66120 Brasov 302388 Sibiu 155045 Rm.Valcea 107725 Slatina 86350 Tusnad 1818 Tg.Secuiesc 21703 Codlea 25132 Agnita 10866 Dragasani 20789 Caracal 38720 Balan 9235 Baraolt 10346 Fagaras 44118 Avrig 14259 Govora 2868 Bals 22710 Vlahita 7498 Covasna 12155 Sacele 30576 Cisnadie 15615 Olanesti 4610 Corabia 21570 Predeal 6318 Talmaciu 8828 Calimanesti 8605 Draganesti 13080 Rasnov 16090 Horezu 6807 Rupea 6195 Oc.Mari 3563 Victoria 10808 Balcesti 5779 Zarnesti 26736 Babeni 9475 Brezoi 6859 4 64197 4 110324 9 468361 5 204613 10 177080 5 182430 NUMARUL COMUNELOR DIN B.H.OLT Nr. comune Harghita Covasna Brasov Sibiu Valcea Olt TOTAL Peste 10000 loc. ------5000 - 10000 5 - 8 1 6 8 27 2000 - 5000 9 14 20 13 62 59 178 Sub 2000 2 17 4 14 9 - 46 TOTAL 16 31 32 28 77 67 251
INHGA - DGA 40 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
Industria metalurgicã societãtile reprezentative sunt S.C. ALRO S.A. Slatina unic producãtor de aluminiu primar din Romania si S.C. ALPROM S.A. Slatina societate care prelucreazã aluminiu prin deformare plasticã, producand laminate plate, profile din aluminiu, extrudate trase din aluminiu si aliaje de aluminiu, benzi, folii. Industria textilã si a confectiilor textile este reprezentatã de urmatoarele societati: S.C. GAMA S.A. Scornicesti, S.C. MINATEX S.R.L. Slatina, S.C. MARLENE COM Scornicesti, S.C. ROMANITA Caracal. Industria alimentarã S.C. ALUTA S.A., S.C. ALIMENTARA SA, S.C. PANDIPO SRL - produse specifice de panificatie ; S.C. SPAR SRL, S.C. COM-IDEAL SRL, S.C. SALOS SA, S.C. COM MARCOS SRL- produse de mezelãrie ; S.C. VITIPOMICOLA S.A. SIMBURESTI produce vinuri de marcã, vechi si curente, din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteascã Regalã si Sauvignon, tuicã si rachiuri naturale, prune in stare proaspãtã, mere in stare proaspãtã; S.C. OLTINA S.A. produse lactate. Industria constructoare de masini Industria chimica: OLTCHIM SA si UZINA DE SODA GOVORA, ale caror produse sunt utilizate in industrie, agricultura si constructii si sunt exportate in numeroase tari din intreaga lume. industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului si afluentilor sai, realizand o productie de 1000 MW, din care 510 MW numai la CHE Lotru-Ciunget, cea mai mare hirdrocentrala din Romania. exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai importante unitati din acest domeniu sunt COZIA FOREST SA si CARPATINA SA, prima avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de a doua prelucrarea acestuia si productia de mobila. Principalii parteneri la export sunt tari ca Germania, Suedia, Belgia, Olanda. b) Agricultura In bazinul hidrografic Olt terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de 16441,6 Km 2 si respectiv 68% din suprafata totala. In ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii, Bazinul hidrografic Olt este mare producãtor de cereale, insã conditiile climatice din ultimii ani, in special din anul 2002 au influentat mult sectorul agricol prin scãderea nivelului productiilor obtinute. Pe judetele componente, principalele produse industriale si agricole din bazilul hidrografic Olt sunt prezentate sunt prezentate tabelar in cele ce urmeaza.
INHGA - DGA 41 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
Principalele produse industriale si agricole JUDETUL PRODUSE INDUSTRIALE PRODUSE AGRICOLE Harghita minereuri, mobila, produse cartofi, sfecla de zahar, grau, alimentare secara, orz, orzoaica Covasna motoare electrice, cherestea cartofi, cereale,sfecla de zahar, izolatori electrici, produse plante de nutret alimentare, tigarete, carbune Brasov masini, utilaje, prod.chimice, cartofi, porumb, orz, ovaz, sfecla materiale de constr., produse de zahar alimentare, produse textile Sibiu masini si echipamente, produse grau, porumb, secara, plante de alimentare, confectii, pielarie, nutret, cartofi, legume, orzoaica incaltaminte, mobila, sticlarie, ceramica, mijloace de transport Valcea produse chimice, produse cereale, legume, cartofi, plante alimentare, carbune, sare de nutret, plante uleioase Olt titei, gaze naturale, otel, aluminiu, porumb, paioase, legume, electrozi, cabluri el., tevi, rulmenti, plante tehnice si de nutret osii si boghiuri, fibre si fire sintetice, tesaturi, tricotaje si confectii, preparate din carne, produse lactate, paste fainoase, zahar, vin pentru consum c) Turism Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita potentialului geografic turistii veniti in judetul Brasov pot practica activitati sportive atat vara cat si iarna. Astfel, Poiana Brasov ofera turistilor o gama larga de sporturi practicabile iarna sau vara. Dintre acestea putem mentiona ski-ul, snowboard-ul, inotul, tenis de camp, alpinism etc. Poiana Brasov, situata la poalele versantului de nord al Postavarului, detine cea mai densa si mai moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (Hotelul Sporturilor) la noile hoteluri de doua si trei stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor - si iarna al schiorilor - spre culmile Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleschi. O alta atractie turistica o constituie statiunile balneo-climaterice, vestite pentru apele termale si frumusetea peisajului, ele constituind adevarate oaze de liniste, atat de recomandate pentru odihna si tratament. Pe langa tratamentul a boli,
INHGA - DGA 42 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT aceste statiuni ofera multiple posibilitati de petrecere a timpului liber prin efectuarea de drumetii si practicarea sporturilor de toate genurile. Statiunea Baile Olanesti detine cel mai mare numar de izvoare minerale din Romania si a obtinut Medalia de Aur la Expozitia Internationala de al Viena in 1873 pentru calitatea curativa a apelor sale. Acestea sunt recomandate pentru tratamentul afectiunilor aparatului digestiv si urinar, afectiunilor digestive si metabolice. Statiunea Baile Govora este renumita pentru pentru tratamentul afectiunilor respiratorii, locomotorii si neurologice. Izvoarele minerale de la Calimanesti - Caciulata sunt recomandate pentru tratamentul bolilor aparatului digestiv si celor asociate. Statiunea Voineasa, asezata pe Valea Lotrului, este vestita pentru practicarea sporturilor de toate felurile si a drumetiilor montane. Muntii inconjuratori constituie cadrul natural optim pentru practicarea sporturilor de iarna. Repartizarea pe folosinte a terenurilor Judetul Harghita Suprafata totala a judetului Harghita este de 663.890 ha, din care 394.324 ha este teren agricol, ceea ce reprezinta 59 % suprafata totala si 41 % teren neagricol, adica 269.566 ha. Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Harghita, in perioada 2000-2006 este prezentata in tabelul urmator: CATEGORIA DE SUPRAFATA (ha) FOLOSINTÃ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Arabil 92696 92729 92729 92729 92502 92504 91755 Pasuni 147820 148156 148156 148156 122405 122499 145479 Fanete si pajisti 163329 164058 164058 164058 143725 143725 156293 naturale Vii 77 77 77 77 35 35 35 Livezi 1414 1416 1416 1416 1416 1324 762 TOTAL AGRICOL 405336 406436 406436 406436 360083 360087 394324 Judetul Covasna La sfarsitul anului 2005 din suprafata totala a judetului Covasna de 376000 ha, 186289 ha o reprezintau terenurile agricole iar 189595 ha padurile. Judetul Brasov Fondul funciar al judetului Brasov in anul 2006, pe categorii de folosinta se prezinta astfel :
INHGA - DGA 43 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Fondul funciar pe categorii de folosinte SUPRAFATA SPECIFICARE % (ha) Suprafata judetului 536309 100,00 Suprafata neagricola 239101 44,58 Suprafata agricola 297208 55,42 Pasuni 118536 22,10 Fanete naturale 59044 11,00 Livezi + arbusti fructiferi 1428 0,01 Vii + hamei 179 0,00 Arabil 118021 22,01 Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Brasov in perioada 2002 - 2006 SUPRAFATA SPECIFICARE (ha) Anul 2002 2003 2004 2005 2006 Arabil 118151 118118 118094 118060 118021 Pasuni 119890 119890 119890 119877 118536 Fanete naturale 56577 56575 56574 56569 59044 Vii + hamei 188 188 188 188 179 Livezi + arbusti fructiferi 2561 2561 2561 2561 1428 Suprafata agricola 297367 297332 297307 297255 297208 Judetul Sibiu Fondul funciar Suprafata administrativa a judetului Sibiu este de 543.248 ha, ponderea principala fiind reprezentata de terenuri agricole (56%) si terenuri cu vegetatie forestiera (34%), terenurile neagricole ocupand doar 10% din suprafata totala. Repartitia solurilor pe categorii de folosinte CLASA DE CATEGORIA DE SUPRAFATA PRETABILITATE FOLOSINTA (ha) Terenuri agricole Arabil 115973 Pajisti naturale 182681 Patrimoniul viticol 2759 Patrimoniul pomicol 4894 Total 306370 Paduri 204124 Terenuri negricole 32817 TOTAL GENERAL 543248 Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte SUPRAFATA SPECIFICARE (ha) Anul 2002 2003 2004 2005 2006 Arabil 116404 116039 116268 115973 115973 Pasuni 107222 106994 106925 106895 106895 Fanete naturale 75479 75402 75400 75786 75786 Vii 2759 2759 2759 2759 2759
INHGA - DGA 44
UTILIZAREA TERENURILOR
STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT SUPRAFATA SPECIFICARE (ha) Anul 2002 2003 2004 2005 2006 Livezi 5269 5275 5275 4894 4894 TOTAL AGRICO 307133 306749 306627 306307 306307 Judetul Valcea Repartitia solurilor pe categorii de folosinta Tinand cont de forma de proprietate si de tipul de teren, situatia fondului funciar al judetului Valcea in anul 2006 se prezinta astfel: SUPRAFATA SPECIFICARE ha % TEREN AGRICOL TOTAL 245920 100,00 Pasuni naturale 108738 44,22 Arabil 87962 35,77 Fanete 31674 12,88 Plantatii viticole 3968 1,61 Plantatii pomicole 13578 5,52 Evolutia suprafetei agricole in judet in perioada 2002 - 2006 Anul 2002 2003 2004 2005 2006 Suprafata 245138 244582 245290 246071 245920 (ha) Repartizat in teritoriu, situatia fondului funciar al judetului evidentiaz urm toarele categorii de folosinta: 1) Teren agricol – arabil, p sune, fanete, livezi, vii 245920 ha; 2) P duri –la fondul forestier de stat si la fondul forestier privat 290880 ha (total 50,46% din total terenuri); 3) Ape curg toare, lacuri 12544 ha (2,18%); 4) Drumuri si c i ferate 6877 ha (1,19%); 5) Cl diri, curti 11498 ha (2.10%); 6) Alte folosinte 8758 ha (1,52%). Pe teritoriul judetului Valcea solurile existente prezint o mare varietate. Acest lucru se datoreaz diversit tii conditiilor geografice dar si celor patru factori ce de a lungul timpului au contribuit la formarea lor: clima, materialul parental, fenomenele biologice si forma de relief. Transformarea terenurilor, a solurilor prin defris ri sau prin cultivarea pantelor dealurilor este dificil la nivelul judetului, pentru c implic costuri mari si pericole pentru mediu. Pe luncile raurilor Olt, Oltet, Lotru, Bistrita solurile intalnite sunt de tip aluvial. Dup utilizarea fizic a solurilor, suprafata teritoriului judetului Valcea se prezint astfel: terenul agricol reprezint 42.66 % din total suprafat , p durile si
INHGA - DGA 45 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT alte terenuri cu vegetatie forestier 50,46%, curtile si cl dirile ocup 2.1 % din suprafete, apele si lacurile 2,18%, alte suprafete ocupand doar 1,52%. Judetul Olt Suprafata agricola la nivelul judetului Olt este de 437845 ha repartizata astfel: • arabil – 391254 ha • pasuni naturale – 32 650 ha • fanete naturale – 300 ha • patrimoniu viticol – 7392 ha • patrimoniu pomicol – 6249 ha, suprafata care este in scadere cu 538 ha fata de anul precedent. S au inregistrat scaderi ale suprafetelor: pasuni, vii si livezi, in timp ce suprafata arabila a crescut cu 255 ha. Principalele cai rutiere si feroviare Prin pozitia sa in centrul teritoriului Romaniei, caile de comunicatii joaca un rol esential nu numai pentru acest bazin hidrografic, ci si pentru tara. Lungimea drumurilor publice in bazinul hidrografic Olt este de circa 6500 km din care 620 km drumuri nationale (europene – E68, E70, E81), iar restul drumuri judetene si comunale. Si caile ferate sunt destul de dezvoltate in bazin, lungimea acestora depasind 700 km. Date generale sintetice privind accesul populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa si canalizare publica Din totalul populatiei din bazinul hidrografic Olt de 2111239 locuitori, un numar de 1156186 locuitori (54,7%)sunt racordati la sistemele centralizate de alimentare cu apa, iar 971195 locuitori (46,0%) sunt racordati la sistemele publice de canalizare. Dintr o analiza mai de detaliu a datelor de care se dispune se desprind urmatoarele aspecte: • din totalul populatiei urbane, 84,8% este racordata la sistemele centralizate de alimentare cu apa, procentele cele mai mari de racordari fiind in judetele Covasna si Sibiu (95,8%), iar cele mai mici in judetele Valcea (68,5) si Olt (61,4%); • din populatia urbana aferenta bazinului hidrografic Olt numai 73% este racordata la sistemele publice de canalizare, procentele maxime fiind in judetele Sibiu (87,4%) si Covasna (79,2%) iar cele mai mici in judetele Valcea (63,4%) si Olt (54,4%); • 14,1% din populatia rurala este racordata la sisteme centralizate de alimentare cu apa, procentele cele mai mari de populatie racordata fiind in judetele Sibiu (38,7%), Brasov (34,7%) si Harghita (22,9%), in timp ce
INHGA - DGA 46
PRINCIPALELE CAI RUTIERE, FEROVIARE SI NAVIGABILE
STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT ponderea cea mai mica se prezinta in judetele Covasna (10,9%), Valcea (4,5%) si Olt (4,38%); • din totalul populatiei rurale numai 1,4% este racordata la un sistem public de canalizare, cel mai mare procent de racordare fiind in judetul Brasov (4,9%) in timp ce in judetele Sibiu si Olt nu exista la data realizarii acestei statistici nici o localitate rurala racordata la sisteme publice de canalizare. 2.2. EVALUAREA RESURSELOR HIDROLOGICE (NATURALE) DE APA DE SUPRAFATA SI A RESURSELOR DE APA SUBTERANA 2.2.1. Evaluarea resurselor hidrologice de apa de suprafata Resursele de apa de suprafata ale bazinului hidrografic Olt se compun din resursele hidrologice ale cursurilor de apa din bazin si ale lacurilor naturale. Evaluarea acestor resurse nu este posibila fara existenta unor date hidrologice sigure, determinate pe baza unor valori aduse la zi si pe o perioada de timp destul de intinsa pentru a putea include variatiile multianuale ale regimului apelor. In structura retelei hidrologice de pe teritoriul unitatii bazinale de gestionare a apelor Olt se gasesc 7 statii hidrologice: miercurea Ciuc, Sf Gheorghe, Brasov, Sibiu, Rm Valcea, Horezu si Slatina care cuprind un numar de 101 de statii hidrometrice. Principalele activitati hidrometrice desfasurate pentru cunoasterea apelor sunt: • masurarea nivelului apei la statiile hidrometrice de pe rauri si canale, la folosinte, in bazine reprezentative si pentru studiul unor probleme speciale, la lacurile de acumulare si naturale, la foraje; • masurarea debitului de apa la statiile hidrometrice de pe rauri si canale, la folosinte, in bazine reprezentative, la sectiunile statelit si izvoare; • masurarea debitului de aluviuni in suspensie si analize granulometrice la statiile hidrometrice de pe rauri si canale, in bazine reprezentative si pentru studiul unor probleme speciale, la lacurile de acumulare si naturale, la foraje si izvoare; • observatii si masuratori asupra precipitatiilor la statiile hidrometrice de pe rauri si canale, in bazine reprezentative si pentru studiul unor probleme speciale, la lacurile de acumulare si naturale; • masurarea grosimii si densitatii stratului de zapada pe platforme si profile nivometrice; • masurarea evaporatiei pe lacuri de acumulare si naturale, la suprafata solului si a zapezii; • recoltarea probelor de apa pentru determinarea caracteristicilor fizico – chimice si RA, la statiile hidrometrice de pe rauri si canale, acumulari si foraje.
INHGA - DGA 47 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Importanta statiilor hidrometrice in cunoasterea resurselor hidrologice naturale ale apelor de suprafata, in gestionarea acestor resurse, ca si in managementul riscului la inundatii este binecunoscuta si nu necesita alte comentarii. Ca urmare, in prezentul studiu se fac numai cateva referiri asupra rezultatelor ce se obtin in urma prelucrarii datelor furnizate de la statiile hidrometrice. Ele constau in: • studii hidrometrice cu reconstituirea regimului natural de scurgere la statiile hidrometrice de pe rauri si canale, din bazine reprezentative si pentru studiul unor probleme speciale, de pe lacuri naturale si de acumulare; • documente pentru intocmirea anuarului pe tara; • determinarea transportului de aluviuni pe organisme de apa si la baraje de stingerea torentilor; • bilantul zilnic al apei pe sectoare de rau implicate in alimentarea cu apa / alte folosinte importante; • evidentierea si determinarea pierderilor de apa pe sectoare de rau caracteristice; • sinteze asupra unor fenomene hidrologice periculoase (viituri deosebite, secete hidrologice si fenomene de inghet severe); • aportul de aluviuni in / din lacurile de acumulare; • validarea si transmiterea datelor necesare elaborarii avertizarilor si prognozelor hidrologice; • actualizarea datelor pentru prognoza hidrologice, chei limnimetrice reactualizate o data la 3 luni sau ori de cate ori este cazul. In bazinul hidrografic Olt functioneaza 7 statii hidrologice: Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Brasov, Sibiu, Ramnicu Valcea, Horezu si Slatina. Statiile hidrometrice arondate la DA Olt si principalele caracteristici ale acestora caracteristice se prezinta in tabelul urmator.
INHGA - DGA 48
RETEAUA HIDROMETRICA STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
STATII HIDROMETRICE ARONDATE LA BAZINUL HIDROGRAFIC OLT NR. CODUL STATIA An Coordonate geografice Lungime Altitudine Suprafata RIUL 2 CRT CADASTRAL HIDROMETRICA infiintare Latitudine Longitudine (km) (m) (km ) 1 OLT VIII.1 TOMESTI 1949 46 31 20 25 46 11 25.0 1070 214 2 OLT VIII.1 SANCRAENI 1932 46 18 45 25 50 35 58.0 937 902.0 3 OLT VIII.1 MICFALAU 1918 46 02 41 25 50 48 91.0 912 1424 4 OLT VIII.1 SF. GHEORGHE 1973 45 50 58 25 48 23 117.0 883 1690 5 OLT VIII.2 PODU OLT 1997 45 45 55 25 44 54 137.0 843 4198 6 OLT VIII.1 FELDIOARA 1898 45 50 50 25 36 00 159.0 820 5678 7 OLT VIII.1 HOGHIZ 1932 46 00 02 25 17 52 241.0 797 7225 8 OLT VIII.1 SEBES 1949 45 39 22 24 18 11 379.0 748 10990 9 OLT VIII.1 CORNET 1966 45 23 31 24 18 04 405.0 754 13903 10 MADARASUL MARE VIII.1.10 MADARAS 1978 46 29 43 25 44 12 17.0 1128 60.0 11 FRUMOASA VIII.1.14.2 FRUMOASA 1990 46 27 03 25 51 18 20.0 980 50.0 12 FISAG VIII.1.26 ARMASENII NOI 1982 46 18 55 25 57 38 14.0 1032 85.0 13 RAUL NEGRU VIII.1.45 LEMNIA 1999 45 59 28 26 11 14 18.0 892 101 14 RAUL NEGRU VIII.1.45 RECI 1932 45 49 54 25 55 21 70.0 760 1698 15 CASIN VIII.1.45.8 PLAIESII DE JOS 1983 46 07 13 26 08 10 13.0 954 85.0 16 CASIN VIII.1.45.8 RUSENI 1949 45 59 28 26 09 40 42.5 830 476.0 17 COVASNA VIII.1.45.18 COVASNA 1987 45 50 26 26 10 50 9.0 1150 31.0 18 COVASNA VIII.1.45.18 BOROSNEUL MARE 1952 45 50 12 26 01 09 28.0 739 232 19 TELIU VIII.1.45.22.7 TELIU 1987 45 41 29 25 51 32 12.0 786 36.0 20 GHIMBASEL VIII.1.48 RASNOV 1953 45 35 02 25 28 04 15.4 1022 121 21 TIMIS VIII.1.48.3 DAMBUL MORII 1979 45 36 22 25 39 36 28.0 1090 75.0 22 BARSA VIII.1.50 ZARNESTI 1929 45 33 27 25 19 36 26.5 1192 193 23 TURCU VIII.1.50.4 MOECIU DE SUS 1976 45 26 32 25 21 55 6.0 1592 11.2 24 TURCU VIII.1.50.4 TOHANU NOU 1964 45 30 47 25 22 18 30.0 1268 176 25 HOMOROD (CIUCAS) VIII.1.51 DUMBRAVITA 1974 45 45 23 25 27 05 19.0 638 121 26 AITA VIII.1.64 AITA MARE 2003 45 58 05 25 33 48 23.4 708 132 27 BARAOLT VIII.1.66 BARAOLT 1981 46 04 01 25 36 28 39.0 762 215 28 OZUNCA VIII.1.66.3 BATANII MARI 1979 46 05 53 25 42 44 17.0 739 64.0 29 CORMOS VIII.1.67 BRADUT 1979 46 07 46 25 38 49 27.0 897 186
INHGA - DGA 49 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
NR. CODUL STATIA An Coordonate geografice Lungime Altitudine Suprafata RIUL 2 CRT CADASTRAL HIDROMETRICA infiintare Latitudine Longitudine (km) (m) (km ) 30 VARGHIS VIII.1.67.7 VARGHIS 1949 46 07 30 25 33 19 39.3 863 234 31 VALEA MARE VIII.1.69 DOPCA 2003 45 57 32 25 25 27 10.2 681 29.2 32 HOMORODUL MARE VIII.1.71 BAILE HOMOROD 1974 46 02 24 25 16 51 12.0 954 40.0 33 HOMORODUL MARE VIII.1.71 SANPAUL 1949 46 11 15 25 22 44 32.0 720 153 34 HOMOROD VIII.1.71 RUPEA GARA 1974 46 00 32 25 16 45 62.0 603 835 35 HOMORODUL MIC VIII.1.71.6 CAPALNITA 1974 46 21 19 25 31 22 4.0 1006 7.30 36 HOMORODUL MIC VIII.1.71.6 LUETA 1974 46 16 20 25 29 36 14.0 836 34.0 37 VALEA MARE VIII.1.71.7 DACIA 1979 46 00 16 25 08 01 23.7 570 174 38 SERCAIA VIII.1.80 SERCAIA 1948 45 49 44 25 08 07 46.0 728 346 39 FELMER VIII.1.81 FELMER 2003 45 54 50 25 00 00 15.2 543 63.3 40 FAGARAS VIII.1.89 RACOVITA 2003 45 50 43 24 57 37 25.0 894 106 41 BREAZA VIII.1.96 BREAZA 1959 45 39 54 24 53 25 15.5 1604 48.0 42 ARPAS VIII.1.106 ARPASU DE SUS 1979 45 43 36 24 37 56 18.0 1144 52.0 43 ARPASEL VIII.1.106 ARPASU DE SUS 1979 45 42 49 24 36 46 16.0 1048 23.0 44 NOUL VIII.1.108 NOU ROMAN 1974 45 48 22 24 34 27 27.0 511 244 45 CARTISOARA VIII.1.109 CARTISOARA 1952 45 43 04 24 34 27 19.0 1290 58.5 46 PORUMBACU VIII.1.114 PORUMBACU DE SUS 1979 45 42 01 24 28 50 19.0 1180 57.0 47 AVRIG VIII.1.116 AVRIG 2001 45 43 00 24 22 27 23.4 927 65.0 48 CIBIN VIII.1.120 PISC 1983 45 41 45 23 52 15 23.0 1445 89.0 49 CIBIN VIII.1.120 GURA RIULUI 1979 45 43 20 23 58 27 31.0 1326 158 50 CIBIN VIII.1.120 SIBIU 1952 45 47 35 24 06 42 49.8 943 480 51 CIBIN VIII.1.120 TALMACIU 1949 45 39 23 24 16 52 96.0 713 2190 52 RAUL MIC VIII.1.120.3 PISC 1983 45 41 13 23 54 11 13.0 1248 48.0 53 SALISTE VIII.1.120.4 SALISTE 1972 45 47 18 23 52 38 19.0 967 94.0 54 SEBES VIII.1.120.9 RASINARI 1964 45 42 15 24 03 52 16.0 1172 41.0 55 VALEA CASELOR VIII.1.120.9.1 RASINARI 1964 45 41 29 24 03 28 11.0 928 22.0 56 HARTIBACIU VIII.1.120.11 AGNITA 1951 45 57 21 24 36 51 36.0 548 279 57 HARTIBACIU VIII.1.120.11 CORNATEL 1951 45 47 18 24 20 30 75.3 517 952 58 SADU VIII.1.120.14 SADU 1947 45 39 01 24 09 17 59.0 1285 263 59 LOTRIOARA VIII.1.124 GURA PREJBEI 1975 45 34 21 24 11 32 18.0 1350 107 60 BOIA MARE VIII.1.130 GREBLESTI 1964 45 31 43 24 22 18 23.0 1179 153
INHGA - DGA 50 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
NR. CODUL STATIA An Coordonate geografice Lungime Altitudine Suprafata RIUL 2 CRT CADASTRAL HIDROMETRICA infiintare Latitudine Longitudine (km) (m) (km ) 61 LOTRU VIII.1.135 OBARSIA LOTRULUI 1968 45 25 38 23 37 18 13.5 1760 63.0 62 LOTRU VIII.1.135 VOINEASA 1927 45 25 06 23 57 18 45.0 1581 305 63 LOTRU VIII.1.136 MALAIA 1999 45 21 14 24 03 51 63.0 1483 725 64 LOTRU VIII.1.135 GURA LATORITEI 1949 45 23 31 24 00 46 53.0 1496 450 65 LOTRU VIII.1.135 VALEA LUI STAN 1958 45 20 42 24 13 04 73.0 1424 921 66 CIBAN VIII.1.135 OBARSIA LOTRULUI 1989 45 25 13 23 36 55 5.0 1664 11.0 67 MANILEASA VIII.1.135.9 VOINEASA 1966 45 25 22 23 55 46 13.0 1293 33.0 68 VOINESITA VIII.1.135.10 PICHET 1955 45 26 25 23 59 13 16.0 1380 75.0 69 LATORITA VIII.1.135.13 GURA LATORITEI 1978 45 22 49 24 00 00 32.0 1530 203 70 SALATRUCEL VIII.1.140 BERISLAVESTI 2003 45 15 48 24 25 30 7.5 675 56.0 71 OLANESTI VIII.1.145 OLANESTI BAI 1969 45 12 12 24 13 50 24.0 900 69.0 72 OLANESTI VIII.1.145 RAMNICU VALCEA 1959 45 06 07 24 20 15 33.0 764 226 73 CHEIA VIII.1.145.2 CHEIA AMONTE 1982 45 16 07 24 06 52 24.0 976 72.0 74 GOVORA VIII.1.149 GOVORA SAT 1979 45 05 01 24 20 15 17.0 545 71.0 75 BISTRITA VIII.1.150 COSTESTI 1953 45 10 53 24 02 41 18.3 1243 59.0 76 BISTRITA VIII.1.150 GENUNENI 1958 45 00 31 24 08 01 33.4 941 211 77 BISTRITA VIII.1.150 BABENI 1981 44 58 39 24 13 22 50.0 777 355 78 BISTRICIOARA VIII.1.150.3 TOMSANI 1987 45 08 59 24 00 45 22.0 1065 72.0 79 OTASAU VIII.1.150.4 PAUSESTI 1979 45 03 04 24 08 47 26.0 645 80.0 80 TOPOLOG VIII.1.151 SALATRUC 1974 45 19 06 24 30 46 38.0 1319 193 81 TOPOLOG VIII.1.151 MILCOIU 1947 44 58 23 24 24 27 73.0 894 427 82 LUNCAVAT VIII.1.152 VAIDEENI 1979 45 11 21 23 58 05 22.0 1345 56.0 83 LUNCAVAT VIII.1.152 OTESANI 1961 45 05 18 24 00 00 42.0 855 185 84 LUNCAVAT VIII.1.152 SIRINEASA 1983 44 55 57 24 12 13 57.0 758 249 85 URSANI VIII.1.152.2 HOREZU 1987 45 09 30 23 58 51 14.0 909 43.0 86 CUNGRA MARE VIII.1.158 CAMPU MARE 1985 44 45 16 24 17 50 28.0 372 135 87 PESCEANA VIII.1.161 ZLATAREI 1951 44 38 18 24 14 48 39.0 296 231 88 CUNGREA MICA VIII.1.162 CAZANESTI 1985 44 36 57 24 20 07 32.0 301 147 89 MAMU VIII.1.164 STREJESTI 1982 44 31 36 24 15 05 35.0 228 105 90 TESLUI VIII.1.165 CORBU 1982 44 32 24 24 23 23 21.0 270 51.0 91 BEICA VIII.1.168 PLESOIU 1979 44 27 35 24 15 05 47.0 240 158
INHGA - DGA 51 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
NR. CODUL STATIA An Coordonate geografice Lungime Altitudine Suprafata RIUL 2 CRT CADASTRAL HIDROMETRICA infiintare Latitudine Longitudine (km) (m) (km ) 92 OLTET VIII.1.173 NISTORESTI 1954 45 05 17 23 47 46 29.0 1241 122 93 OLTET VIII.1.173 OTETELIS 1927 44 43 55 23 53 09 92.0 551 709 94 OLTET VIII.1.173 BALS 1920 44 21 09 24 05 39 137.0 414 2095 95 TARAIA VIII.1.173.3 POLOVRACI 1987 45 10 50 23 48 32 9.0 940 18.0 96 CERNA VIII.1.173.9 CERNA 1966 45 11 21 23 50 26 23.0 1250 38.0 97 CERNA VIII.1.173.9 MACIUCA 1953 44 51 55 24 02 16 7.7 555 459 98 GEMARTALUI VIII.1.173.13 GROPSANI 1958 44 27 26 23 55 05 30.2 238 184 99 IMINOG VIII.1.174 MARUNTEI 1979 44 13 07 24 27 22 50.0 160 219 100 TESLUI VIII.1.175 PIELESTI 1979 44 20 21 23 55 05 42.0 203 168 101 TESLUI VIII.1.175 RESCA 1953 44 11 43 24 23 24 85.0 162 509
INHGA - DGA 52
SCURGEREA MEDIE ANUALA
STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
In tabelul de mai jos se prezinta o serie de parametri caracteristici ai scurgerii in sectiunile Sebes Olt pe raul Olt, Reci pe Raul Negru, Talmaciu pe raul Cibin, Valea lui Stan pe raul Lotru si Bals pe raul Oltet. PARAMETRII HIDROLOGICI STATIA F H RAUL med Qmma Qmax 1% Qmed. lun. min.95% R HIDROMETRICA (km 2) (m) (m 3/s) (m 3/s) (m 3/s) (kg/s)
Olt Sebes Olt 10990 748 82.50 1820 15.5 15.00 Raul Negru Reci 1698 760 8.29 305 0.42 2.37 Cibin Talmaciu 2190 713 14.90 665 2.48 4.66 Lotru Valea lui Stan 921 1424 17.50 770 3.35 5.00 Oltet Bals 2095 414 10.80 1160 0.35 42.60 NOTA: Valorile debitelor de mai sus sunt calculate pentru regimul natural de scurgere. Debitele medii lunare minime si zilnice cu asigurarea de 80, 90, 95 si 97% sunt prezentate in anexa 10. Stocul mediu multianual al Oltului la varsarea in Dunare ete de 5301 mil.m 3, ceea ce corespunde unui debit mediu multianual de 168 m 3/s. Trebuie precizat ca in anii secetosi, asa cum a fost spre exemplu anul 1990, stocul anual al raului Olt a fost de 2998 mil.m 3, adica de numai 56,5% din stoculmediu multianual. Debitele medii multianuale pentru raul Olt si unii dintre afluentii sai mai importanti, in sectiuni de inchidere situatia sunt prezentate in anexa 11, iar in anexa 12 sunt prezentate date privind scurgerea solida. Fenomenul de inghet si efectele asociate Data fiind intinderea bazinului hidrografic Olt pe aproape 3 o longitudine estica si latitudine nordica precum si diversitatea fizic-geografica a acestui bazin, fenomenul de inghet se manifesta in mod diferit pe cele trei sectoare: superior, mijlociu si inferior. Astfel, numarul mediu anual cu temperaturi negative este de 70 – 100 in depresiunea Transilvaniei ajungand la peste 200 de zile in zona muntilor inalti. Detalii privind perioadele in care se manifesta fenomenul de inghet in bazinul hidrografic Olt sunt prezentate in anexa 13. Ani si perioade de ani secetosi si ploiosi Configuratia si asezarea bazinului hidrografic Olt face sa existe in lungul bazinului sau mai multe diferente in ceea ce priveste perioadele ploioase sau secetoase. Daca in ceea ce priveste anii secetosi acestia se manifesta cu precadere in sectorul sudic al bazinului si uneori chiar in cel mijlociu, anii ploiosi se manifesta in general, chiar daca nu simultan in tot bazinul hidrografic al Oltului. Cei mai secetosi ani in zona inferioara a bazinului hidrografic Olt au fost 1942 – 1945, 1990, 2002 si 2007 iar in Podisul Transilvaniei in perioada 1950 – 1953.
INHGA - DGA 53 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Ca ani ploiosi, se pot considera 1932 - in partea superioara si mijlocie a bazinului hidrografic Olt - si 1923, 1924, 1930, 1932, 1939, 1941 si 1948 pe cursul sau inferior ani in care dealtfel au avut loc si viituri semnificative. Astfel, la statia hidrometrica Sebes – Olt debitul maxim inregistrat a fost de 1550 m 3/s (p = 1,5%), in aul1948 acelasi rau avand la Rm Valcea un debit de 2580 m 3/s. Viituri mari s-au produs si in anii 1972, 1975, 1991, 1998 (ianuarie – februarie), 2000. Dealtfel, debitul maxim istoric pe raul Olt s-a produs in anul 1972 (octombrie) de 2900 m 3/s la Izbiceni. Lacuri naturale In bazinul hidrografic Olt exista numeroase lacuri naturale ele fiind in marea lor majoritate lacuri glaciare. Printre cele mai importante lacuri glaciare se mentioneaza: Iezerul – Fagaras, Zirna, Jgheboasa, Geamanul de Sus si de Jos, Musetescu, Mioarelor, Scolca, Bandea, Galasescu, Vistea, Galbenul (2 lacuri), Podul Gurghiului, Budas, raiosu, Hartegu, Paltinu, Caltun, Urlea (S = 2 ha, h = 4 m), Podragu (S = 2,88 ha, h = 15,5 m), Podragel (S = 0,71 ha, h = 3 m), Doamnei (S = 0,51 ha, h = 1,5, m), Avrig (S = 1,47 ha, h = 4,5 m), Balea (S = 4,65 ha, h = 11,35 m), Iezerul Mare (S = 3,41 ha, h = 13,3 m), Iezerul Mic (S = 0,25 ha, h = 1,7 m), Iezerul Pasarii (S = 0,3 ha, h = 3 m), Lacul lui Vdal (S = 0,59 ha, h = 3,6 m), Calcescu Mic (S = 0,16 ha, h = 2,9 m), Calcescu (S = 3,02 ha, h = 9,3 m), Zanoaga Mare (S = 0,97 ha, h = 1,05 m). 2.2.2. Evaluarea resurselor de apa subterana Cunoasterea resurselor/rezervelor de apa subterana pe corpuri de apa este necesara la elaborarea planurilor de amenajare ale bazinelor hidrografice in scopul identificarii resurselor de apa disponibile pentru satisfacerea folosintelor de apa si pentru identificarea infrastructurilor ingineresti necesare asigurarii disponibilului la sursa. Resursele de ape subterane evaluate in anul 1995 s-au atribuit pe corpurile de ape subterane delimitate in perioada 2003-2005 conform Directivei Cadru a Apei, tinand seama in ceea ce priveste clasificarea acestora de prevederile instructiunilor tehnice aprobate prin Ordinul nr. 146/1998 al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. In cadrul bazinului hidrografic Olt au fost delimitate un numar de 14 corpuri de apa subterana, dintre care 10 corpuri sunt de tip poros permeabil delimitate in depozite de varsta cuaternara, pleistocen inferior-romaniana, sarmatiana si precambrian superioara, 2 corpuri de tip fisural-carstic, cantonate in depozite de varsta cretacica si doua corpuri de tip fisural-carstic, dezvoltate in depozite jurasice si cretacice. In cazul corpurilor de ape subterane freatice in numar de 10, au fost calculate resursele conform metodologiei cunoscute. Harta corpurilor de ape subterane freatice pentru care s-au calculat resursa este prezentata alaturat impreuna cu graficul repartitiei resurselor si valorile resurselor totale obtinute.
INHGA - DGA 54
CORPURILE DE APE SUBTERANE FREATICE
STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
Repartitia resurselor de ape subterane pe corpurile de ape subterane freatice din cadrul bazinului hidrografic Olt Situatia resurselor de apa pentru corpurile de ape subterane freatice din cadrul bazinului hidrografic Olt
Suprafata Codul corpului corpului de Modulul de Resursa total Numele corpului de apa de ape apa exploatare de apa subterana subterane subterana (l /s/km 2) (l /s) (km2) ROOT01 Depresiunea Ciuc 269,36 0,15 40,40 ROOT02 Depresiunea Brasov 1917,14 0,50-1,50 2292,47 ROOT03 Muntii Persani 264,08 0,40 105,63 ROOT04 Muntii Barsei 238,43 0,40-1,25 193,08 ROOT05 Depresiunea Sibiu 182,89 0,07-2,00 137,68 ROOT06 Lunca paraului Hartibaciu 100,66 0,30-0,50 40,27 ROOT07 Depresiunea Fagaras 1172,28 0,05-3,00 1081,39 Lunca si terasele Oltului ROOT08 3574,51 0,10-4,50 7497,24 inferior Lunca Dunarii (Bechet- ROOT09 95,72 3,00 287,16 Turnu Magurele) ROOT14 Vanturarita-Buila 21,75 2,00 43,50 Resursele totale ale corpurilor de ape subterane freatice 11718,82 Din prelucrarile efectuate rezulta ca resursa cea mai mare de apa freatica este cantonata in corpul ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior, care ocupa o suprafata de 3574,51 km 2 si caruia ii corespunde o resursa calculata de 7497,24 l/s. Cele mai mici resurse determinate in cadrul bazinului hidrografic Olt sunt cele calculate pentru corpurile de apa care se dezvolta in zona montana, ROOT03 (Muntii Persani), ROOT04 (Muntii Barsei) si ROOT14 (Vanturarita-
INHGA - DGA 55 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Buila). Aceste resurse sunt cantonate in acvifere de tip carstic - fisural sau fisural - carstic; ca urmare a suprafetelor mici ale acestor corpuri resursa este redusa. S-au calculat, de asemenea, resursele de apa si pentru cele patru corpuri de ape subterane de adancime ROOT10 (Depresiunea Ciucului) de varsta precambrian superioara, ROOT11 (Depresiunea Brasov) de varsta cretacica, ROOT12 (Nocrich - Bunesti) de varsta sarmatiana si ROOT13 (Vestul Depresiunii Valahe) de varsta pleistocen inferior-romaniana.
Repartitia resurselor de ape subterane pe corpurile de ape subterane de adancime in cadrul bazinului hidrografic Olt Situatia resurselor de apa pentru corpurile de ape subterane de adancime din cadrul bazinului hidrografic Olt Suprafata Modulul Codul corpului Resursa totala Numele corpului de corpului de apa de de ape de apa apa subterana subterana exploatare subterane (l /s) (Km 2) (l /s/km 2) ROOT10 Depresiunea Ciuc 306,03 1,14 348,87
ROOT11 Depresiunea Brasov 1803,41 1,00 1803,41
ROOT12 Nocrich-Bunesti 621,56 0,50 310,78 Vestul Depresiunii ROOT13 12584,35 0,40-3,00 13117,62 Valahe Resursele totale ale corpurilor de ape subterane de adancime 15580,68
INHGA - DGA 56
CORPURILE DE APE SUBTERANE DE ADANCIME
STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
2.3. RESURSELE SOCIO – ECONOMICE DE APA DE SUPRAFATA SI SUBTERANA 2.3.1. Resursele socio-economice de apa de suprafata Din punct de vedere al gestionarii / managementului lor, resursele de apa se clasifica in doua categorii principale: • resurse hidrologice, numite si resurse naturale, fizice sau teoretice; si, • resurse socio economice de apa. In paralel, unii specialisti identifica si alte categorii de resurse de apa cum ar fi resursele tehnic utilizabile sau economic utilizabile, determinate apreciativ ca parte din resursele hidrologice (naturale). Aceste tipuri de resurse au doar un caracter orientativ, nu prezinta un interes practic imediat si sunt legate direct de etapa de dezvoltare economica si tehnologica a societatii. Dealtfel, in prezent aceste notiuni sunt tot mai putin utilizate. In ultimul deceniu, in unele tari s-a introdus si conceptul de resurse mobilizabile de apa. Acest concept pleaca de la ideea ca resursele de apa trebuie abordate si sub aspectul folosintelor de apa. In acest sens, conceptul de resurse mobilizabile de apa cauta sa defineasca acele resurse care pot fi utilizate fara a produce conflicte de apa intre folosinte sau utilizatori. Conceptul de resurse mobilizabile nu a capatat insa o raspandire larga, deoarece prin introducerea conceptelor de dezvoltare durabila si de management integrat al apei, dezideratele conceptului de resurse mobilizabile sunt satisfacute. Unul dintre obiectivele majore ale gestionarii resurselor de apa este transformarea resurselor hidrologice (naturale) in resurse utilizabile in diferite scopuri de catre societate. Resursele astfel obtinute poarta denumirea de resurse socio-economice. Aceste resurse se obtin prin intermediul unor proiecte ingineresti sau de infrastructura si constituie acea parte a resurselor naturale (fizice) care pot fi disponibilizate pentru a fi utilizabile. De aceea, aceste resurse se mai numesc si disponibil la surse, sau pur si simplu, resurse de apa. Cunoasterea resurselor socio – economice de apa este deosebit de importanta in gestionarea resurselor de apa, deoarece rezultatele calculelor in sectiunile de bilant, care identifica deficite sau excedente de apa, trebuie judecate comparative cu resursele socio – economice existente in acea sectiune, de aici rezultand fie necesitatea unor noi proiecte de infrastructura care sa transforme inca o parte din resursele hidrologice in resurse socio – economice, fie adoptarea unor masuri nestructurale (administrative – financiare, institutionale etc.). Resursele socio-economice de apa pot fi, in functie de provenienta, resurse de apa de suprafata si resurse subterane. La prima vedere, conform definitiei generale a notiunii de resurse socio- economice, ar rezulta ca resursele socio-economice de suprafata ar fi constituite din suma volumelor utile si a volumelor din rezerva de fier ale
INHGA - DGA 57 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT lacurilor de acumulare, precum si a volumelor medii derivate din alte bazine hidrografice. Nu trebuie uitat insa ca in acelasi timp resursele socio-economice de apa reprezinta in fapt disponibilul de apa la sursa. Din acest punct de vedere, rezulta ca pot fi considerate ca resurse socio-economice de apa si volumele de apa utilizabile din lacurile naturale, precum si stocurile lichide medii multianuale disponibile in regim natural pe cursurile de apa. Acest disponibil in regim natural a fost determinat pe baza debitelor medii lunare minime cu asigurarea de 95%. Ca urmare a acestor considerente, a rezultat ca resursele socio-economice de apa de suprafata ale bazinului hidrografic Olt din raurile interioare totalizeaza 2237,71 mil. m 3/an din care: - disponibil in regim natural – 994,7 mil.m 3 /an - din lacuri de acumulare – 1243,01 mil. m 3 /an. Trebuie facuta remarca, ca in bazinul hidrografic Olt se afla derivatia Topolog – Vidraru cu un debit instalat de 2,35m 3/s care transfera apa din acest bazin in bazinul hidrografic Arges. Rezerve de apa din transele utile ale lacurilor de acumulare din B.H. Olt Volum acumulat (mil. mc.) Nr. Ordinea de Denumire Detinator La crt. prioritate Nmin.energ. La NNR Nmin.expl. 1. Mesteacanu D.A. Olt 0.435 0.575 a.a.pop (0.3 mc/s) 2. Frumoasa D.A. Olt 6.5 7.6 a.a.pop (0.2 mc/s) 3. Sacele D.A. Olt 15.0 25.0 a.a.pop+ind (2.05mc/s) 4. Dopca D.A. Olt 0.11 0.66 a.a.pop (0.08 mc/s) 5. Gura-Raului D.A. Olt 14.0 15.5 a.a.pop+energ 15.0 (1.44 mc/s+Qi=7.8 mc/s) 6. Sadu II S.H. Sibiu 0.049 0.146 a.a.pop+energ (0.715 mc/s+Qi=5.62 mc/s) 7. Bradisor S.H. Valcea 22.4 39.7 a.a.pop (1.2 mc/s) 36.5 8. Rm. Valcea S.H. Valcea 5.84 11.17 a.a.ind (0.08) 5.32 9. Raureni S.H. Valcea 1.69 7.64 a.a.ind (1.2 mc/s) 4.32 10. Govora S.H. Valcea 3.95 12.82 a.a.ind+irig 9.11 (13.5+1.2 mc/s) 11. Babeni S.H. Valcea 29.2 52.05 a.a.irig (3.88 mc/s) 45.0
INHGA - DGA 58 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Volum acumulat (mil. mc.) Nr. Ordinea de Denumire Detinator La crt. prioritate Nmin.energ. La NNR Nmin.expl. 12. Ionesti S.H. Valcea 9.3 29.7 a.a.irig (4 mc/s) 17.3 13. Zavideni S.H. Valcea 19.72 55.83 2 prize a.a.irig 39.64 (4.0 mc/s) 14. Dragasani S.H. Valcea 22.04 72.73 2 prize a.a.irig 54.43 (4.0 mc/s) 15. Strejesti S.H. Slatina 70.09 191.67 2 prize (14.3 mc/s) 157.11 16. Arcesti S.H. Slatina 22.27 53.6 a.a.ind+2 prize irig. 37.6 (3+12.1 mc/s) 17. Slatina S.H. Slatina 4.48 18.97 a.a.ind+irig 14.29 (1.6 + 10.8 mc/s) 18. Ipotesti S.H. Slatina 25.8 99.34 4 prize irig (35.92 69.89 mc/s) 19. Draganesti S.H. Slatina 20.3 82.75 2 prize a.a.irig 44.02 (154.56 mc/s) 20. Frunzaru S.H. Slatina 25.86 91.75 a.a.irig (56.86 69.32 mc/s) 21. Rusanesti S.H. Slatina 20.78 82.21 2 prize a.a.irig 34.93 (9.12 mc/s) 22. Izbiceni S.H. Slatina 18.03 62.8 a.a.irig (4.56 mc/s) 49.06 Pe sucursale ale SC HIDROELECTRICA volumele utile ale altor lacuri de acumulare, necuprinse in tabelul de mai sus sunt prezentate in tabelele de la capitolul 3.4. – Producerea energiei electrice. 2.3.2. Resursele socio-economice de apa subterana In ceea ce priveste resursa socio-economica de apa subterana, aceasta este data de disponibilul de apa pus la dispozitia societatii prin intermediul unor infrastructuri ingineresti denumite generic captari (izvoare, drenuri, puturi cu diametru mare, fronturi de captare prin foraje in cazul apelor subterane freatice si de adancime). Resursele socio-economice totala de apa subterana sunt estimate la nivelul anului 2006 ca fiind de 119,4 mil. m3/an. Dinamica realizarii balantei de apa dupa anul 2000 arata scaderea continua a volumelor de apa urmare a scoaterii din functiune a unor capacitati industriale, zootehnice, irigatii, etc., pe de o parte si micsorarea continua a capacitatilor ramase in functiune, pe de alta parte. Alaturi de scoaterea din functiune a importante capacitati ale folosintelor de apa, la diminuarea volumelor de apa utilizate de beneficiari s-a adaugat si obligativitatea punerii in functiune a contorizarii folosirii apei. In mod firesc si
INHGA - DGA 59 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT conform legislatiei promulgate contorizarea ar fi trebuit sa inceapa de la utilizator (populatie, agent economic) si sa se incheie cu contorizarea la sursa. Practica a dovedit ca nu s-a intamplat mereu asa, dar in prezent una din conditiile atribuirii autorizatiei de gospodarire a apelor este existenta dispozitivelor de masurare a debitelor/volumelor de apa. Date privind captarile de apa din subteran (freatic si de adancime), drenuri si izvoare prezentate in anexele 14, 15, 16 si 17.
INHGA - DGA 60 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
CAPITOLUL 3
FOLOSINTELE ACTUALE SI CERINTELE LOR DE APA
3.1. ALIMENTAREA CU APA IN SISTEM CENTRALIZAT A POPULATIEI SI SISTEMUL PUBLIC DE CANALIZARE 3.1.1. Alimentarea cu apa in sistem centralizat a populatiei Pe teritoriul bazinului hidrografic Olt exista un numar de 288 de localitati din care 37 sunt municipii si orase. Repartizarea acestora pe judete este dupa cum urmeaza: NR. NUMAR MUNICIPII ASEZARI JUDETUL CRT. SI ORASE RURALE 1 Harghita 4 16 2 Covasna 4 31 3 Brasov 9 32 4 Sibiu 5 28 5 Valcea 10 77 6 Olt 5 67 TOTAL 37 251 Pe judete, situatia racordarii populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa si canalizare se prezinta astfel: POPULATIA POPULATIA RACORDATA LA RACORDATA LA NR. POPULATIA SISTEME JUDETUL SISTEME PUBLICE CRT. TOTALA CENTRALIZATE DE DE CANALIZARE ALIMENTARE CU APA numar % numar % 1 Harghita 127763 69944 54,7 44000 34,4 2 Covasna 210705 116683 55,4 98345 46,7 3 Brasov 621568 488340 78,5 419264 67,4 4 Sibiu 269171 220975 82,1 178852 66,4 5 Valcea 413245 131904 31,9 115134 27,8 6 Olt 468787 128340 27,4 115600 24,7 TOTAL 2111239 1156186 42,8 974195 46,0 Pe judete si pe medii de locuire (urban si rural), situatia accesului populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa si canalizare se prezinta astfel:
INHGA - DGA 61 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
a. in mediul urban POPULATIA POPULATIA RACORDATA LA RACORDATA LA NR. POPULATIA SISTEME JUDETUL SISTEME PUBLICE CRT. URBANA CENTRALIZATE DE DE CANALIZARE ALIMENTARE CU APA numar % numar % 1 Harghita 64197 55355 86,20 44000 68,50 2 Covasna 110324 105738 95,80 87400 79,20 3 Brasov 468361 435092 92,90 366016 78,10 4 Sibiu 204613 195985 95,78 178852 87,40 5 Valcea 177080 121314 68,50 112329 63,40 6 Olt 189123 116100 61,40 102890 54,40 TOTAL 1213698 1029584 84,80 891487 73,40 b. in mediul rural POPULATIA RACORDATA LA POPULATIA SISTEME RACORDATA LA NR. POPULATIA JUDETUL CENTRALIZATE SISTEME PUBLICE CRT. RURALA DE ALIMENTARE DE CANALIZARE CU APA numar % numar % 1 Harghita 63556 14589 22,90 - - 2 Covasna 100381 10945 10,90 2400 2,40 3 Brasov 153207 53248 34,70 7505 4,90 4 Sibiu 64558 24990 38,70 - - 5 Valcea 236165 10590 4,50 2805 1,20 6 Olt 279664 12240 4,38 - - TOTAL 879541 126602 14,10 12710 1,40 Din totalul localitatilor existente in bazinul hidrografic Olt 232 au sisteme centralizate de alimentare cu apa, repartizate pe judete si pe medii astfel: NUMAR LOCALITATI CU NR. RETEA DE DISTRIBUTIE A JUDETUL CRT. APEI Mediu urban Mediu rural 1 Harghita 9 39* 2 Covasna 5 19 3 Brasov 10 35 4 Sibiu 10 21* 5 Valcea 11 29 6 Olt 8 37 TOTAL 53 179 * Cuprind intreg judetul In ceea ce priveste lungimea simpla a retelei de distributie a apei pe judete si pe medii de locuire aceasta este dupa cum urmeaza:
INHGA - DGA 62 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
LUNGIMEA RETELEI DE ALIMENTARE CU NR. TOTAL JUDETUL APA CRT. (km) (km) urban rural 1 Harghita 402,40 625,30 1027,70 2 Covasna 200,20 170,80 371,00 3 Brasov 882,10 630,60 1512,70 4 Sibiu 591,20 256,20 847,40 5 Valcea 550,60 463,80 1014,40 6 Olt 363,70 481,30 845,00 TOTAL 2990,20 2698,00 5618,20 3.1.2. Sisteme publice de canalizare Din cele 288 de localitati din bazinul hidrografic Olt 92 au sisteme publice de canalizare dupa cum se prezinta in tabelul urmator. Numarul localitatilor racordate la sistemele publice de canalizare, pe judete si pe medii NUMAR LOCALITATI CARE NR. DISPUN DE SISTEME JUDETUL CRT. PUBLICE DE CANALIZARE Mediu urban Mediu rural 1 Harghita 9 39 2 Covasna 5 11 3 Brasov 10 6 4 Sibiu 10 5 5 Valcea 11 5 6 Olt 8 2 TOTAL 53 39 Repartitia lungimii retelei de canalizare pe judete LUNGIMEA RETELEI NR. PUBLICE DE JUDETUL CRT. CANALIZARE (km) 1 Harghita 246,10 2 Covasna 161,20 3 Brasov 650,90 4 Sibiu 442,70 5 Valcea 309,50 6 Olt 247,50 TOTAL 2057,90 Alimentarea cu apa potabila In anul 2006, in bazinul hidrografic Olt au functionat un numar de 162 de captari pentru asigurarea apei potabile.
INHGA - DGA 63 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Debitul instalat a fost de 15,77 m 3/s din care 7,725 m 3/s din sursa subterana si 8,045 m 3/s din sursa de suprafata. Debitul captat a fost insa mult mai mic, de 3,66 m 3/s, conducand la un volum total captat de 112,18 mil. m 3, si de 85,357 mil. m 3 restituit. 3.2. ALIMENTARI CU APA IN SCOP INDUSTRIAL In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 286 captari pentru apa industriala, cu un debit total instalat de 16,98 m 3/s, din care 4,02 m 3/s captati din fluviul Dunarea. Din subteran, la un debit instalat de 4,77 m 3/s instalat, nu s-a captat nimic astfel ca volumul captat total a fost de 123,15 mil.m 3, care a fost captat in totalitate din fluviul Dunarea. 3.3. IRIGATII, ZOOTEHNIE, PISCICULTURA In bazinul hidrografic Olt la nivelul anului 2003 era amenajata pentru irigatii o suprafata de 323231 ha, cu un debitul instalat fiind de 185,4 m 3 /s. Principalele amenajari pentru irigatii din bazinului hidrografic Olt SUPPRAFATA NR. SUPRAFATA DEBIT VOLUM IRIGATA CR DENUMIRE SISTEM AMENAJATA INSTALAT ANUAL (ha) 3 T (ha) (l/s) (mii m ) ANUL 2003 JUDETUL BRASOV 1 Sanpetru 105 105 40.0 591 TOTAL JUDET 105 105 40.0 591
JUDETUL VALCEA 2 Draganesti-Voicesti 1185 100 1890 316 TOTAL JUDET 1185 100 1890 316
JUDETUL OLT 3 Ipotesti 113482 - 59686,9 4 Potelu 18739 - 13290 1666 5 Radomiresti 21138 - 28300 - 6 Ganeasa 29058 4196 2800 - 7 Caracal 77400 730 5400 371 8 Stoenesti 27105 - 21400 - 9 Am. Terasa Corabia 35019 129 4000 100 TOTAL GENERAL 323231 5260 185406,9 4722 In prezent in bazinul hidrografic Olt sunt in functiune 12 sisteme de irigatii. Debitul instalat este de 163,34 m 3/s din raurile interioare si 97,25 m 3/s din surse subterane. Volumul de apa total prelevat a fost nesemnificativ – 1,79 mil. m 3. Considerand o norma de circa 400 m 3/an/ha, rezulta ca in bazinul hidrografic Olt s-au irigat numai circa 4000 ha.
INHGA - DGA 64 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Zootehnie Pentru alimentarea cu apa a fermelor zootehnice, sunt in functiune 61 de captari, al caror debit instalat este de 0,244 m 3/s si doar din surse de apa subterane. Debitul captat a fost de 48 l/s, ceea ce a condus la un volum prelevat de 1,3 mil. m3. Piscicultura si acvacultura In pofida existentei a 32 iazuri in bazinul hidrografic Olt, volum total captat in anul 2006 a fost doar de 0,81 mil. m 3. 3.4. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 33 de centrale hidroelectrice (conform tabelelor urmatoare) insumand o putere instalata de 1736 MW si o energie furnizata in anul hidrologic mediu de 4113,6 GWh din care: PUTEREA ENERGIA DENUMIREA CHE INSTALATA PRODUSA AMENAJARII (numar amenajari) (kW) (GWH/an) AMHE Lotru 643,0 1337,00 3 AMHE Olt (Fagaras 245,5 503,60 11 – Cornetu) AMHE Gura 469,0 1384,00 11 Lotrului – Dragasani AMHE Strejesti - 379,0 889,00 8 Izbiceni 3.5. INSTALATII HIDROMECANICE In bazinulhidrografic Olt functioneaza pe cursurile de apa un numar de 27 instalatii hidromecanice, majoritatea functionand ca mori. Puterea lor instalata este de 270 CP, iar debitul captat este de circa 7200 l/s cu un volum anual prelevat de ordinul a 70 mil.m 3. 3.6. NAVIGATIE In bazinul hidrografic Olt nu exista cai navigabile in functiune. 3.7. EXTRAGEREA DE MATERIALE DE CONSTRUCTIE In anul 2004, in bazinul hidrografic Olt au functionat un numar de peste 110 exploatari autorizate pentru extragerea materialelor de constructie volumultotal extras a fost de 1,3 mil. m 3. Inanul 2006 in bazinul hidrografic Olt au functionat 132 exploatari de materiale de constructii, cantitatea de balast extrasa a fost de 1,29 mil. m 3 fata de cantitatea de 1,93 mil. m 3 autorizata.
INHGA - DGA 65 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
AHE A RAULUI OLT Volumul Cota (mdM) Caderea Debit Debit Puterea Energia Nr. Denumire Cursul An (mil.mc.) Nr. si tipuri de Judetul bruta mediu instalat instalata medie crt. centrala de apa PIF grupuri amonte aval (m) total util (mc/s) (mc/s) (MW) (GWh/an)
1 CIUNGET Lotru Valcea 1972 1289.0 480.0 809.0 340.0 300.0 18.7 80.0 510.0 1080.0 3PTV-188-788 2 MALAIA Lotru Valcea 1978 480.0 457.5 22.5 3.4 2.8 22.8 96.0 18.0 34.0 2KVB-9,3-21,2 3 BRADISOR Lotru Valcea 1982 452.0 300.0 152.0 38.0 33.0 25.0 110.0 115.0 223.0 2FVM-60-140 TOTAL Valcea 643.0 1337.0 SH SIBIU Volumul Cota (mdM) Caderea Debit Debit Puterea Energia Nr. Denumire Cursul An (mil.mc.) Nr. si tipuri de Judetul bruta mediu instalat instalata medie crt. centrala de apa PIF grupuri amonte aval (m) total util (mc/s) (mc/s) (MW) (GWh/an)
1 FAGARAS Olt Brasov exec. 443.5 423.5 20.0 316.0 260.0 52.2 180.0 27.0 57.0 2K 2 VOILA Olt Brasov 1989 423.5 413.5 10.0 12.3 2.0 59.3 180.0 14.2 29.1 2KVB-8,3-10,3 3 VISTEA Olt Brasov 1989 413.5 403.5 10.0 4.3 0.9 64.5 180.0 14.2 33.3 2KVB-8,3-10,3 4 ARPASU Olt Sibiu 1991 103.5 393.5 10.0 7.3 1.2 69.3 180.0 14.2 37.0 2KVB-8,3-10,3 5 SCOREIU Olt Sibiu 1992 393.5 383.5 10.0 5.2 0.9 73.5 180.0 14.2 37.0 2KVB-8,3-10,3 6 AVRIG Olt Sibiu 1996 383.5 373.5 10.0 10.8 1.6 76.3 180.0 14.2 38.7 2KVB-8,3-10,4 7 RACOVITA Olt Sibiu exec. 373.5 360.0 13.5 26.7 11.0 76.2 330.0 29.9 46.4 2KVB 8 LOTRIOARA Olt Sibiu exec. 360.0 348.0 12.0 5.3 2.3 92.5 330.0 27.7 51.4 2KVB 9 CAINENI Olt Valcea exec. 348 336.0 12.0 5.8 1.9 95.3 330.0 28.2 54.1 2KVB 10 ROBESTI Olt Valcea exec. 336.0 324.0 12.0 6.8 2.5 99.0 330.0 28.5 56.5 2KVB 11 CORNETU Olt Valcea 2002 324.0 312.0 12.0 7.9 3.8 101.7 330.0 33.2 63.1 2KVB-16,6-13
INHGA - DGA 66 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
SH RM. VALCEA Volumul Cota (mdM) Caderea Debit Debit Puterea Energia Nr. Denumire Cursul An (mil.mc.) Nr. si tipuri de Judetul bruta mediu instalat instalata medie crt. centrala de apa PIF grupuri amonte aval (m) total util (mc/s) (mc/s) (MW) (GWh/an)
GURA 1 LOTRULUI Olt Valcea 1986 312.0 300.0 12.0 8.2 5.0 103.0 330.0 27.0 62.0 2KVB-15,5-10,7 2 TURNU Olt Valcea 1982 300.0 276.0 24.0 13.1 8.0 127.0 330.0 70.0 194.0 2KVB-36-24 3 CALIMANESTI Olt Valcea 1981 276.0 261.5 14.5 5.0 1.5 128.0 330.0 38.0 107.0 2KVB-22,4-12,5 4 DAESTI Olt Valcea 1976 261.5 248.0 13.5 11.2 5.3 129.0 330.0 37.0 106.0 2KVB-19,15-13 5 RM. VALCEA Olt Valcea 1974 248.0 231.5 16.5 19.0 10.7 130.0 330.0 46.0 134.0 2KVB-24-16 6 RAURENI Olt Valcea 1977 231.5 213.5 18.0 7.3 3.2 132.0 330.0 48.0 141.0 2KVB-24,8-16,7 7 GOVORA Olt Valcea 1975 213.5 198.0 15.5 18.5 10.3 134.0 330.0 45.0 135.0 2KVB-24-16 8 BABENI Olt Valcea 1978 198.0 184.0 14.0 56.9 32.2 140.0 330.0 37.0 120.0 2KVB-20-14 9 IONESTI Olt Valcea 1978 184 170.0 14.0 27.9 15.1 142.0 330.0 38.0 125.0 2KVB-20-14 10 ZAVIDENI Olt Valcea 1979 170.0 156.0 14.0 45.0 32.0 144.0 330.0 38.0 120.0 2KVB-20-13,7 11 DRAGASANI Olt Valcea 1980 156.0 140.0 16.0 48.0 37.0 146.0 330.0 45.0 140.0 2KVB-23-15,7
INHGA - DGA 67 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
SH SLATINA Volumul Cota (mdM) Caderea Debit Debit Puterea Energia Nr. Denumire Cursul An (mil.mc.) Nr. si tipuri de Judetul bruta mediu instalat instalata medie crt. centrala de apa PIF grupuri amonte aval (m) total util (mc/s) (mc/s) (MW) (GWh/an)
1 STRAJESTI Olt Olt 1979 140.0 122.0 18.0 202.7 162.0 148.0 330.0 50.0 173.0 2KVB-28-19 2 ARCESTI Olt Olt 1980 122.0 108.0 14.0 43.4 33.6 149.0 330.0 38.0 122.0 2KVB-20-13,7 3 SLATINA Olt Olt 1981 108.0 98.0 10.0 19.2 13.7 150.0 330.0 26.0 82.0 2KOT-13,7-9,5 4KOTR-13,97- 4 IPOTESTI Olt Olt 1986 98.0 84.5 13.5 110.0 30.0 151.0 500.0 53.0 98.0 12,8 4KOTR-13,97- 5 DRAGASANI Olt Olt 1987 84.5 71.0 13.5 76.0 21.0 164.0 500.0 53.0 106.0 12,8 4KOTR-13,97- 6 FRUNZARU Olt Olt 1988 71.0 57.5 13.5 96.0 24.0 166.0 500.0 53.0 104.0 12,8 4KOTR-13,97- 7 RUSANESTI Olt Olt 1989 57.5 44.0 13.5 78.0 20.0 166.0 500.0 53.0 103.0 12,8 4KOTR-13,97- 8 IZBICENI Olt Olt 1996 44.0 30.5 13.5 74.0 20.0 167.0 500.0 53.0 101.0 12,8
INHGA - DGA 68 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT 3.8. ECOSISTEME ACVATICE DE IMPORTANTA ECONOMICO-SOCIALA SAU SITUATE IN ARII PROTEJATE Pentru cursurile de ape de suprafata interioare in bazinul hidrografic Olt nu au fost luate in in considerare pana inprezent speciile acvatice din punct de vedere economic. Se considera ca pentru perspectiva, cursurile de apa in care se gaseste pastravulcomun (Salmo trutta fario) si lipanul (Thymallus thymallus) ar putea fi incluse in categoria zonelor protejate, avand in vedere importanta acestora pentru activitatile de pescuit si turism. In bazinul hidrografic Olt lungimea cursurilor de apa pentru protectia pastravului comun si alipanului (asa cum sunt ele definite de RNP – ROMSILVA) au o lungime totala de 2331 knpentru pastrav si 76 km pentru lipan. 3.9. TURISM, AGREMENT,PEISAJ (PE CURSURI DEAPA AMENAJARE CU INFRASTRUCTURI SPECIFICE) Cele mai importante zone de agrement sunt cele situate pe lacurile de acumulare cu folosinte cmplexe si pentru care nu sunt necesare volume de apa rezervate. In afara acestora in bazinul hidrografic Olt mai exista un numar de 20 de mici acumulari situate in special in judetele Brasov, Sibiu si Olt si destinate in special agrementului. In afara de acestea se evidentiaza in bazinul hidrografic Olt o serie de locuri de agrement cum sunt lacul Sf. Gheorghe, mlastinile de la Harman – Prejmer, Dumbrava vadului (Sercoaia), Timisu de Jos si de Sus, Cisnadioara, Miecurea Sibiului, lacul si golul alpin balea,lacurile glaciare din Muntii Fagaras si Cindrelului, Lacul fara fund, baile Govora si Olanesti, Defileul Oltului, masivul Cozia, Valea Lotrului, Ocnele Mari etc.
INHGA - DGA 69 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
CAPITOLUL 4
FENOMENE NATURALE CU EFECTE NEGATIVE ASUPRA VIETII, SANATATII, BUNURILOR, ACTIVITATILOR UMANE SI MEDIULUI
4.1. SECETE. FENOMENE DE ARIDIZARE/DESERTIFICARE
Desi considerata eronat ca un eveniment extraordinar si neasteptat, seceta este o caracteristica normala, repetabila a climei. Ea se produce pretutindeni, desi caracteristicile ei difera de la o regiune la alta. In consecinta, o definitie universal valabila a secetei este deosebit de dificila. In sensul cel mai larg, seceta isi are originea in deficitul de precipitatii care se manifesta intr-o perioada lunga de timp, avand drept rezultat diminuarea disponibilului de apa la sursa pentru o serie de activitati sau pentru cerintele de mediu. Seceta este un hazard natural care difera de alte fenomene prin faptul ca ea evolueaza lent, poate dura luni sau ani si afecteaza mari spatii geografice. Seceta are un impact deosebit asupra mediului economic, social si natural la nivel regional si national si provoaca putine pagube structurale. In general, seceta este rezultatul unei combinatii a factorilor naturali, care poate fi intensificata prin influenta antropogena. Cauza primara a oricarei secete o constituie deficitul de precipitatii si in special distributia lor in timp si marimea acestui deficit in raport cu apa acumulata in lacurile de acumulare, cerinta de apa si utilizarea ei. Acest deficit de precipitatii poate avea ca rezultat un deficit de apa in functionarea sistemelor agricole, de aprovizionare cu apa, etc. Temperaturile ridicate si rata evapotranspiratiei poate conduce in combinatie cu lipsa precipitatiilor la agravarea severitatii si duratei fenomenului de seceta. O definire a secetei este insa deosebit de importanta, aceasta conditionand stabilirea politicilor in domeniul diminuarii efectelor ei. Deaceea, pe plan mondial s-a impus introducerea unei definitii operationale a secetei. Aceasta definitie poate ajuta decidentii si populatia sa inteleaga inceputul, sfarsitul si gradul de severitate al secetei. S-au elaborat astfel definitii operationale pentru seceta meteorologica, agricola, hidrologica si seceta socio-economica. Seceta hidrologica ia in consideratie persistenta debitelor mici, a volumelor de apa din lacurile de acumulare, nivelurile apelor subterane din ultimele luni sau ani. Desi seceta hidrologica este un fenomen natural, ea poate fi accentuata ca
INHGA - DGA 70 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT urmare a activitatilor umane. De regula, seceta hidrologica este in stransa legatura cu seceta meteorologica intre care exista o relatie directa. Exista un decalaj de timp intre lipsa precipitatiilor si scaderea nivelurilor apei in rauri, lacuri naturale si artificiale; in conformitate cu masuratorile hidrologice, aceste scaderi nu constituie primul indicator al fenomenului de seceta. Totusi, ei reflecta consecinta precipitatiilor reduse pe o perioada intinsa de timp, luand in consideratie efectele asupra solului si a vegetatiei. Desi climatul este principalul factor contributor al secetei hidrologice si alti factori precum schimbarea in utilizarea terenurilor (ex. despadurirea), degradarea solurilor, sau constructia de baraje afecteaza caracteristicile hidrologice ale bazinului hidrografic. Seceta hidrologica se manifesta prin reducerea debitelor raurilor, a debitelor afluente in lacuri, lacuri de acumulare si in balti prin reducerea zonelor umede si a habitatului. Cauzele secetei naturale – generate de precipitatii reduse, acompaniate de o rata mare a evapotranspiratiei pe o lunga perioada de timp. antropogene – ce maresc impactul secetei. Ele se datoreaza: cresterii populatiei – in anul 2020 se preconizeaza ca planeta sa aiba 7,9 miliarde locuitori, cu 50% mai mult ca in anul 1990 (deci cerinte de hrana si apa mai mari). schimbarile si variabilitatea climatica utilizarea terenurilor – degradarea si conversia utilizarii terenurilor in bazinul hidrografic (reducerea vegetatiei), diminuarea procesului de infiltrare a apei in subteran, aluvionarea lacurilor de acumulare. degradarea calitatii apei – reduce resursa disponibila utilizarii. cresterea cerintelor de apa legislatia si managementul – inadecvate pot exacerba deficitul de apa apele transfrontiera – utilizate excesiv in tarile din amonte pot conduce la seceta in tarile din aval. Indicatori si indici ai secetei Deoarece nu exista o definitie unica a secetei, inceputul si sfarsitul acestui fenomen sunt dificil de stabilit. In fapt, seceta nu incepe cu un eveniment meteorologic extrem, precum viiturile, inceputul ei este dificil de recunoscut. Mai mult, inceputul secetei este gradual, iar seceta se manifesta in diferite regiuni ale unei tari, cu diferite niveluri de intensitate si la momente diferite. Un indicator al secetei constituie o masurare obiectiva care poate ajuta la identificarea inceputului secetei, crestera sau scaderea severitatii ei. Dar un singur indicator sau indice nu poate sa descrie precis inceputul si severitatea fenomenului.
INHGA - DGA 71 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Drept urmare, sistemele eficace de avertizare prealabila in caz de seceta trebuie sa aiba la baza indicatori multipli pentru o descriere completa a fenomenului de seceta, a evolutiei si severitatii lui. Monitorizarea secetei presupune urmarirea mai multor indicatori. Indicatorii comuni ai seceti includ variabile meteorologice cum ar fi precipitatiile si evaporatia, dar si variabile hidrologice precum debitele raurilor, nivelurile apelor subterane, ale lacurilor si lacurilor de acumulare, rezerva de apa in stratul de zapada si umiditatea solului. Indicii secetei asimileaza un mare numar de date intr-un ansamblu comprehensiv. Desi sunt utilizati numerosi indicatori ai secetei, nu se poate spune ca unii sunt superiori altora in orice circumstante. In publicatiile internationale sunt prezentati, discutati si aplicati o serie de indicatori. Dintre acestia se mentioneaza: • procentul fata de Normal; • decilii; • indicele de severitate a secetei (Palmer); • indicele disponibilului de apa de suprafata la sursa; • indicele precipitatiei standard. Interesul pentru identificarea de noi indici ai secetei este continuu si ca urmare in literatura stiintifica se intalnesc noi abordari, precum Indicele de ariditate Palfai (PAI) sau Indicele de recunoastere a secetei (IRS), etc. Impactul sectorial al secetei Seceta nu trebuie privita numai ca un fenomen fizic sau fenomen natural. Impactul ei asupra societatii este rezultatul influentei reciproce dintre un fenomen natural (precipitatii mai reduse decat cele asteptate ca rezultat al variabilitatii naturale climatice) si cerintele de apa ale populatiei locale. Cand incepe seceta, sectorul agricol este de regula primul care va fi afectat, datorita marii sale dependente de apa acumulata in sol. Cantitatea de apa din sol se poate reduce rapid daca perioada secetoasa este indelungata. Daca deficitul de precipitatii continua, sectorul agricol incepe sa fie dependent de alte surse de apa care vor incepe si ele sa simta efectul deficitului de apa. Sectoarele de activitate care se bazeaza pe apele de suprafata (ex. lacuri de acumulare si lacuri naturale) si pe apele subterane, sunt de regula ultimele sectoare ce sunt afectate de seceta ce persista 3-4 luni. Seceta are in general un impact redus asupra acestor sectoare, in functie de caracteristicile sistemului hidrologic si de gradul de solicitare a sistemului de aprovizionare cu apa. Cand precipitatiile au revenit la normal, iar conditiile de seceta meteorologica au incetat, secventele de mai sus se repeta. Rezervele de apa din sol sunt primele care se refac urmate de refacerea debitelor raurilor, lacurilor si a apei subterane. Impactul secetei poate scadea rapid in sectorul agricol, dar poate dura luni sau chiar ani in alte sectoare care depind de aprovizionarea cu apa acumulata la suprafata sau in subteran. Utilizatorii apei subterane sunt adesea
INHGA - DGA 72 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT ultimii afectati de seceta, insa pot fi si ultimii la care se restabileste nivelul normal al apei. Impactul economic al secetei Seceta are un mare impact asupra agriculturii si sectoarelor conexe, inclusiv asupra silviculturii si pisciculturii datorita dependentei acestora de aprovizionarea cu apa de suprafata sau subsuprafata. In afara de pierderea cauzata recoltelor atat in productia de cereale, cat si in cea zootehnica, seceta este asociata si cu cresterea numarului de insecte daunatoare, boli de plante si eroziunea vantului. Incidenta incendiilor creste in perioada secetoasa, expunand atat populatia cat si fauna la un nivel ridicat de risc. Pentru evaluarea impactului secetei se utilizeaza ca indicator pierderea de venit pe fiecare sector. Tot seceta, are ca impact si cresterea preturilor unor bunuri si servicii, a deficitului de produse etc. Impactul asupra mediului Ca rezultat al secetei, sunt afectate speciile de plante si animale, habitatele naturale, calitatea aerului si a apei. Padurile sufera incendii numeroase; are loc degradarea calitatii peisajului, pierderi de biodiversitate, eroziunea solului, etc. Unele dintre aceste efecte se manifesta pe termen scurt si se poate reveni rapid la situatia normala dupa sfarsitul secetei. Alte efecte asupra mediului sunt de lunga durata si in anumite cazuri pot deveni permanente. Aceste efecte sunt exacerbate daca gestionarea resurselor de apa nu este durabila in totalitate. Impactul social Impacturile sociale, privesc in special siguranta populatiei, sanatatea, conflictele intre utilizatorii de apa, scaderea calitatii vietii si inechitati in distributia impactului. Multe impacturi considerate de natura economica si de mediu au in fapt componente sociale. Definirea si evaluarea dezechilibrulul dintre disponibilul de apa la sursa si cerintele de apa Dezechilibrul dintre disponibilul de apa la sursa si cerintele de apa ale folosintelor este dat de situatia in care nu exista suficienta apa pentru a satisface pe termen lung si mediu cerintele de apa. Trebuie facuta diferenta dintre dezechilibrul ce apare cand cerintele de apa ale societatii depasesc capacitatile disponibile la sursele de apa ale sistemului natural si ariditatea, care ca fenomen natural este descris in general ca avand un disponibil redus de apa ca urmare a unor precipitatii reduse si/sau unei evaporatii ridicate. Deficitul de apa Deficitul de apa poate fi descris ca fiind acea situatie in care disponibilul de apa la surse nu este capabil sa satisfaca cerinta de apa. Notiunea de “deficit de apa” are urmatoarele semnificatii specifice:
INHGA - DGA 73 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT • lipsa apei sau deficit absolut; • un nivel scazut al disponibilului la sursa in comparatie cu nivelul minim necesar acoperirii cerintei de baza. El poate fi masurat impartind stocul anual regenerabil de apa (exprimat in m 3) la numarul de locuitori ce depind de acest stoc. Frecventa si/sau cauza deficitului indica si cea mai buna cale de acoperire a lui. Seceta este temporara, dar are perioade de revenire. Ca urmare, in functie de frecventa secetei, solutionarea problemei generate de seceta poate fi reducerea cerintei de apa si/sau cresterea disponibilului la sursa. Pe de alta parte, contaminarea apei poate conduce la anularea autorizatiei de functionare sau cel putin a unei tratari prealabile cu o tehnologie permisa. Acest ultim caz este similar cu realizarea unei noi surse de apa. Deficitul de apa generat de o planificare inadecvata poate fi acoperit prin reproiectare si noi investitii. Deficitul de apa rezultat doar ca urmare a cresterii cerintelor de apa poate fi eliminat, cel mai bine prin intermediul gestionarii pe termen lung a resurselor de apa, cum este de exemplu in Romania, Schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic. Lipsa apei In limbajul uzual, “lipsa apei” exprima acea situatie in care nu exista suficienta apa pentru a satisface cerintele normale. O asemenea definitie nu este insa de folos decidentilor. Definirea lipsei de apa in scopul stabilirii unor decizii e foarte dificila. De aceea, se considera ca notiunea “lipsa apei” are urmatoarele semnificatii specifice: • un dezechilibru intre disponibilul la sursa si cerinta de apa datorita prevederilor unor aranjamente institutionale si/sau a preturilor apei; • cerinta de apa ce depaseste disponibilul la sursa; • mare rata de utilizare in comparatie cu disponibilul la sursa, in special daca potentialul sursei existente este dificil de utilizat ori costisitor de a fi utilizat. Deoarece acest concept este relativ, este greu de identificat un singur indicator. De aceea, in mod current se utilizeaza ca indicator exprimarea procentuala a raportului dintre cerinta de apa si totalul disponibilului la sursa. Unele cauze ale lipsei de apa sunt naturale, altele sunt de natura antropogena. Presiunea cerintelor de apa asupra resurselor Presiunea asupra apei, sau cum este denumita in limbaj de specialitate “water stress” este in general legata de o supra-prelevare a apei in raport cu resursa disponibila intr-o anumita zona. Raportul dintre totalul apei dulci prelevate si
INHGA - DGA 74 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT resursa totala de apa indica la modul general disponibilul de apa si presiunea asupra resurselor de apa. Presiunea asupra apei apare atunci cand cerinta de apa depaseste cantitatea disponibila intr-o anumita perioada, sau cand calitatea proasta a apei restrictioneaza utilizarea ei. Ea apare frecvent in zonele cu precipitatii reduse si densitate mare a populatiei, sau in zonele unde agricultura sau industria sunt activitati intense. Pentru a stabili presiunea asupra apei se utilizeaza ca indicator, indicele de exploatare a apei. Indicele de exploatare a apei (I.E.A.) intr-o tara, reprezinta cerinta medie anuala de apa dulce raportata la resursa de apa medie pe termen lung. Potrivit Agentiei Europene de Mediu (E.E.A.,2002) un total de 20 de tari (50% din populatia Europei) pot fi considerate ca fiind fara presiune asupra resurselor de apa, in special tarile din Europa Centrala si de Nord. Altele, ca Danemarca, Romania, Grecia, Portugalia si Turcia (15% din populatia Europei) sunt considerate ca avand o presiune redusa asupra resurselor de apa. In schimb, sase tari (Germania, Belgia, Cipru, Italia, Malta si Spania) pot fi considerate ca avand presiune asupra resurselor de apa. Managementul secetei Desi in domeniul managementului resurselor de apa exista o larga terminologie, exista in ultimul timp la nivel european tendinta de a agrea o terminologie comuna. Acesti termeni sunt prezentati succint in cele ce urmeaza: impactul secetei – efectul specific asupra economiei, vietii sociale si asupra mediului, care sunt simptome ale vulnerabilitatii. vulnerabilitatea – exprima magnitudinea pierderilor rezultate in urma unui fenomen potential producator de pagube. Vulnerabilitatea cuprinde expunerea, adica valorile si vietile prezente in respectiva locatie precum si lipsa capacitatii de rezistenta sau de aparare in fata amenintarii. Vulnerabilitatea este o masura „agregat” a bunastarii umane si care include mediul, expunerea economica si sociala la un sir de perturbatii periculoase. riscul – este rezultatul produs de hazard asupra cuiva sau ceva care este vulnerabil la hazard. Riscul poate fi cuantificat prin pierderile produse ca urmare a unui hazard specific intr-o anumita zona si intr-o anumita perioada de timp de referinta. Matematic riscul este produsul dintre hazard si vulnerabilitate. Desi seceta are doua componente – una climatica prin scaderea precipitatiilor si o alta ce priveste cerinta de apa, pentru a contracara efectele secetei, mai peste tot, nu pana demult, concentrarea eforturilor era directionata spre reducerea cerintei de apa, aceasta datorita faptului ca in privinta controlului componentei climatice optiunile sunt limitate. In consecinta, gestionarea resurselor de apa in conditii de seceta s-a bazat pe reactii imediate la o criza
INHGA - DGA 75 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT curenta, obiectul imediat fiind reducerea cerintelor de apa, iar autoritatile locale erau cele insarcinate cu indeplinirea acestui obiectiv. In ultimii ani s-a ajuns la concluzia ca este necesara trecerea la masuri active de diminuare a efectelor secetelor prin introducerea unor strategii si politici adecvate de management al fenomenului de seceta. Astfel, Directiva Cadru privind Apa a Uniunii Europene si Strategia Comuna de implementare au introdus un mecanism pentru elaborarea si implementarea unei Politici Europene in domeniul secetei. Unele tari mediteraneene au elaborat si dezvoltat numeroase proiecte si ghiduri pentru managementul secetei, altele fiind in curs. S-au instituit deasemenea Programe regionale, si s-a infiintat un Centru European pentru Seceta. S-a initiat deasemenea un proiect pan-european de prognoza si monitoring in vederea diminuarii efectelor secetei. Numeroase state au planuri nationale pentru managementul secetei, astfel incat in prezent se poate spune ca exista un complex de masuri si actiuni ce se pot grupa in asa numite Cele mai Bune Practici in Diminuarea Efectelor Secetei. Intr-o abordare sintetica, conceptele de baza ale managementului actual al secetei constau in: abordarea reactiva care are in vedere implementarea unor masuri si actiuni dupa ce fenomenul de seceta a inceput si este perceput; aceasta abordare se produce in situatiile de urgenta. Rezultatele unei asemenea abordari constau in solutii ineficiente tehnic si economic din moment ce nu se acorda timpul necesar pentru o evaluare optima a actiunilor, iar participarea celor interesati si afectati de seceta sunt foarte limitate. o abordare pro-activa sau preventiva care include toate masurile proiectate a fi luate in avans, cu instrumentele adecvate de planificare si cu participarea celor interesati si afectati.Abordarea pro-activa prevede atat masuri pe termen scurt si lung, cat si monitorizarea sistemelor pentru avertizarea la timp asupra conditiilor secetei. Ea include deasemenea un plan de interventie pentru situatii de urgenta. Aceasta abordare poate fi considerata ca fiind de tipul a gestiona riscul. Managerii din domeniul Apei si Agriculturii dintr-o serie de tari (S.U.A., Australia) promoveaza cu succes aceasta abordare de cateva decenii. Implementarea abordarii pro-active implica elaborarea unor planuri preliminare in care masurile de diminuare a efectelor secetei sunt clar definite si insotite de instructiuni pentru aplicarea lor. Impartirea competentelor intre diferitele institutii implicate apare drept cheia succesului abordarii. Ca urmare, in numeroase tari sunt promulgate acte legislative care definesc aceste responsabilitati. Asemenea acte legislative trebuie sa intre in componenta politicilor in domeniul apei sau a Strategiilor de lupta impotriva desertificarii. Alte aspecte importante care sunt luate in considerare, privesc: • participarea celor afectati si implicati;
INHGA - DGA 76 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT • gestionarea si modificarea legislatiei privind alocarea resurselor de apa in perioada de seceta; • definirea unor standarde de eficienta pentru utilizarea si conservarea apei si de sanctionare a celor care nu le respecta. In managementul secetei si in legatura cu el, se vehiculeaza uneori in afara de notiunea de seceta si alte notiuni precum ariditatea, deficitul de apa, lipsa apei, desertificarea . Trebuie subliniat ca seceta, ariditatea, deficitul de apa si desertificarea constituie procese care au ceva in comun iar uneori sunt suprapuse, dar notiunile sunt adeseori rau intelese si interpretate. Pentru elaborarea planurilor de management a secetei o corecta intelegere a acestor notiuni este de mare ajutor in elaborarea unor metode clare si a unei corecte interpretari a rezultatelor lor. seceta : conditie climatica naturala aleatoare, temporara, ce se manifesta prin reducerea precipitatiilor si ca urmare scaderea disponibilului de apa la sursa fata de valorile normale. Se intinde pe o perioada de timp semnificativa si poate acoperii arii geografice intinse; ariditatea : stare climatica naturala, permanenta, ce se caracterizeaza prin precipitatii medii anuale sau sezoniere foarte scazute; deficit de apa : deficit temporar de apa produs de om. Deficitul de apa intr-un sistem de alimentare cu apa reprezinta deficitul fata de cerinta. El poate aparea datorita secetei ori altor cauze antropice (slaba calitate a apei, servicii slabe); desertificare : degradarea terenurilor in zonele aride, semiaride si alte zone cu sezoane uscate, cauza constituind-o in principal supraexploatarea si utilizarea inadecvata a terenurilor in interactiune cu variabilitatea climatica. Seceta hidrologica poate fi identificata ca perioada celor mai mici debite ale raurilor cand alimentarea se face in exclusivitate in subteran. Seceta este definita in contextul utilizarii resurselor de apa ca perioada cu deficit de apa cauzat de imposibilitatea asigurarii cererii de apa din sursa avuta la dispozitie. Fenomenul de seceta pe teritoriul Romaniei constitue o caracteristica specifica in conditiile situarii tarii noastre intr-o zona climatica temperat excesiva cu abateri foarte mari de la valorile normale ale parametrilor climatici si hidrologici. Acest fenomen desi nu comporta o ciclicitate stricta se manifesta printr-o repetabilitate la intervale de timp de ordinul a 15-25 ani. Din punct de vedere al frecventei perioadelor secetoase si excesiv de secetoase se pot mentiona trei intervale lungi in care acesta s-a manifestat in mod deosebit de sever si anume:
INHGA - DGA 77 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT • intervalul 1894 - 1905; • intervalul 1942 - 1953; • intervalul 1982 - 1993. Au existat si intervale mai scurte secetoase ca de exemplu anii excesivi de secetosi 1958, 1964, 2000 - 2003 (P. Stanciu, 2007). Perioadele cu apa foarte scazuta pe rauri si in subteran au fost caracterizate prin deficite cu grade diferite de severitate afectand diverse zone din Romania: intervalul 1847 - 1900, 1961 - 1965, 1989 - 1993 in Transilvania si 1943 - 1952, 1958 - 1964, 1982 - 1993, 2000 - 2003 in Oltenia, Muntenia si Moldova. Fenomenele de seceta au tendinta generala de extindere si migrare catre regiunile din vestul si centrul tarii. Din punct de vedere hidrologic, deficitele de apa se manifesta prin perioade cu scurgere minima a raurilor. Aceste zone sunt localizate in bazinele hidrografice ale raurilor din sudul tarii, Dobrogea si partial in centrul Moldovei. Din punct de vedere al resurselor de apa, in perioada 1982 - 2003 s-au inregistrat 10 ani cu seceta hidrologica: 1983, 1985, 1989, 1990, 1992, 1993, 2000, 2002, 2003 si 2007, anii 1992-1993 fiind caracterizati prin severitate deosebita a fenomenului indeosebi in bazinele hidrografice din sudul tarii. In aceste areale scurgerea anuala a raurilor a reprezentat mai putin de 50% din scurgerea medie multianuala iar in zonele de campie chiar sub 30%. Debitele reduse pe raurile din sudul tarii s-au mentinut aproape continuu chiar si pe sezoane, fara sa existe intervale care sa modifice acest caracter de scadere continua. Stratul de zapada relativ redus din unele ierni si cantitatile scazute de precipitatii din perioada luata in considerare nu au permis refacerea rezervelor de apa din subteran si din lacurile de acumulare. Analiza dinamicii nivelurilor piezometrice pentru ultimii 5 ani indica o scadere evidenta si continua, ele fiind cu 25-300 cm sub media multianuala. Cronicizarea secetei in sudul tarii are ca efect instalarea unei stari de deficit acut in aceasta zona concomitent cu migrarea fenomenului de seceta catre zonele intracarpatice din Campia Transilvaniei si extremitatea vestica a tarii. Metode de caracterizare a secetei aplicate in studiile efectuate de INHGA Metoda indicilor de ariditate Seceta, expresie a dezechilibrului de umiditate din natura, a fost caracterizata prin intermediul unor indici de baza care exprima intensitatea secetei. Indicii mentionati, denumiti „indici de ariditate” iau in seama in primul rand conditiile termice si pluviometrice. Astfel de indici sunt cei ai lui Hellman, Lang, Emm. de Martone, Seliaminov, Thorntwaite, Palmer si Palfay.
INHGA - DGA 78 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Indicele Palfay (PAI) este cel mai utilizat in calculele privind seceta. Acest indice ia in considerare un complex de factori initiali T-P (temperatura si precipitatii) carora li se aplica unele corectii referitoare la numarul zilelor de canicula (K t), la precipitatii mai mici sau agale cu 0.5 mm (K p) si la aportul de apa freatica (K gw ). In figura se prezinta zonele caracteristice indicelui PAI. Se observa mai multe zone cu sensibilitate diferita la seceta, corespunzatoare unui indice cu valori mai mari de 6: * zona cu valori anuale ale PAI cuprinse intre 6-8 si frecventa anilor secetosi este de 40%-63% (ex. 63% pentru Calafat, 46% pentru Craiova); * zona cu valori anuale ale PAI cuprinse intre 4-6 si frecventa anilor secetosi este de 5%-34%; * zona cu valori anuale ale PAI cuprinse intre 2-4.
Zone cu risc diferit la secetã, caracterizate prin indici PAI ce tin cont de proprietatile solului, relief si apele subterane Metode statistice Metodele statistice clasifica severitatea secetei hidrologice bazandu-se pe frecventa, durata si probabilitatea de aparitie a unor valori caracteristice din punct de vedere statistic. Metodele statistice aplicate sirurilor de date privind scurgerea minima sunt cele mai utilizate in Romania. Se folosesc sirurile de valori provenite din observatiile si masuratorile efectuate in reteaua statiilor hidrometrice din Romania. Metodele statistice cele mai utilizate sunt: metoda coeficientilor moduli metoda decilelor
INHGA - DGA 79 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT calculul frecventei de aparitie curba de durata a debitelor medii zilnice calculul probabilitatilor valorilor scurgerii minime Metoda decilelor Cuantilele sunt indicatori cu ajutorul carora se realizeaza divizarea seriilor intr- un numar de parti egale. Cuantilele de oridn ”r” sunt valori ale parametrului studiat ce impart seria statistica ordonata in „r” parti egale. Astfel, daca: • r = 2; se obtin cuantile de ordinul 2, numite mediane, • r = 4; se obtin cuantile de ordinul 4, numite cuartile, • r = 10; se obtin cuantile de ordinul 10, numite decile, • r = 100, se obtin cuantile de ordinul 100, numite centile. Decilele sunt acele valori ale parametrului analizat ce impart seria in 10 parti egale, continand fiecare 10% din numarul obervatiilor. In practica hidrologica decilele sunt grupate in cinci clase:
Decil Calificativ Decili 1-2 Seceta extrema Decili 3-4 Seceta Decili 5-6 Normal Decili 7-8 Ploios Decili 9-10 Extrem de ploios Caracteristicile secetelor hidrologice In deceniile recente evenimentele meteorologice si hidrologice extreme au devenit mult mai frecvente si mult mai distructive. Evenimentele extreme care afecteaza cel mai mult viata si bunurile sunt cele legate de vreme si clima cum ar fi: secetele, viiturile, perioadele calduroase si uscate extreme, inghetul, ploile excesive, ciclonii tropicali, furtunile, etc. Viiturile si secetele sunt fenomene naturale care se manifesta periodic si cu intensitati diferite. Efectele acestor fenomene au impact negativ asupra vietii si bunurilor materiale conducand in unele situatii la dezechilibrarea economiei tarii afectate. Tipurile de seceta difera de la o zona la alta, de la sezon la sezon imbracand forme si durate diferite. Prezenta mult mai frecventa a perioadelor cu seceta hidrologica este determinata de anomaliile climatice care in areale restranse se manifesta ca schimbari climatice, in particular determinate de cresterile de temperatura pe glob. Vom prezenta aici numai urmatoarele constatari:
INHGA - DGA 80 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT • temperatura de suprafata medie globala in anul 2002 a fost de 0.48˚C peste media anuala a anilor 1961 – 1990; • aceasta valoare plaseaza anul 2002 pe locul secund in seria de temperaturi record; • cel mai calduros an ramane 1998 cu 0.55˚C peste media aceluiasi sir de observatii (1961 - 2006); • cei mai caldurosi 5 ani in ordine descrescatoare sunt: 1998, 2002, 2001, 1995 si 1997; Seceta poate fi definita ca „o perioada anormala de vreme uscata care persista destul de mult pentru a produce dezechilibre hidrologice serioase” sau ca „o perioada cu deficit de umiditate in sol astfel incat sa existe o cerinta insuficienta de apa pentru viata plantelor, animalelor si oamenilor”. Exista patru tipuri generale de secete, toate cu impact asupra oamenilor dar in moduri diferite: • meteorologica: precipitatiile masurate sunt de obicei scazute pentru o regiune particulara; • agricola: continutul de umiditate din sol nu este suficient pe lunga perioada pentru a satisface nevoia de apa a recoltelor in cultura; • hidrologica: alimentarile cu apa de suprafata si subterana sunt sub normal; • socio-economica: lipsa de apa afecteaza capacitatea economica a natiunii de a supravietui, adica afecteaza productia neagricola. Pe teritoriul Romaniei intervalele secetoase sunt corelate in majoritatea cazurilor cu prezenta unor mase de aer stabile si uscate, inglobate in structuri barice anticiclonice si mai rar de zone depresionare care trec cu sectorul anterior sau cu cel sudic peste teritoriul tarii noastre. Regimurile foarte secetoase nu se extind in acelasi an sau in aceeasi luna peste intreg teritoriul tarii. Analiza variatiei multianuale ale precipitatiilor anuale pentru teritoriul Romaniei indica aparitia dupa anul 1980 a unei serii de ani secetosi datorata diminuarii cantitatilor de precipitatii cu tendinta accentuata de scadere dupa anul 1980 coroborata cu tendinta de crestere a temperaturii medii anuale in special pentru Campia Romana si Podisul Barladului. Diminuarea cantitativa de precipitatii in ultimii 15 ani au condus la scaderea exagerata a debitelor pe majoritatea raurilor tarii si in special in sud si sud-estul Romaniei in contextul unei actiuni conjugate si simultane a unui complex de cauze: • scaderea cantitatilor anuale de precipitatii, dupa anii 1980 - 1981;
INHGA - DGA 81 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT • cresterea temperaturii medii anuale a aerului, cu influente de intensificare a evaporatiei si evapotranspiratiei; • scaderea nivelurilor apelor freatice din luncile si terasele raurilor, cu implicatii negative in alimentarea acestora in sezoanele lipsite de ploi; • frecventa si durata tot mai mare a fenomenelor de secare a raurilor cu bazine de receptie mai mici de 500 km2. Secetele meteorologice pot incepe in orice sezon al anului. Cele mai frecvente, cu intensitatea cea mai mare incep toamna, se continua in sezonul rece si chiar in primavara anului urmator. Secetele din 1982, 1991 si 2002 acoperind iarna si primavara urmatorului an sunt exemple tipice pentru zone intinse ale teritoriului tarii. Aspectele legate de seceta hidrologica si agricola sunt mult mai complexe fiind conditionate de rezerva de apa din sol, scaderea panzei freatice, consumatorii de apa, etc. Caracteristica secetelor meteorologice este alternarea perioadelor secetoase cu scurte perioade ploioase care nu schimba caracterul general al perioadei. Cele mai lungi intervale secetoase inregistrate in secolul XX au fost 1902 - 1904, 1927 - 1930, 1945 - 1953, 1962 - 1965, 1973 - 1976, 1982 - 1996, cu cate un an de culminatie: 1904, 1946, 1990. Aceste intervale au o periodicitate de 43 de ani, adica doua cicluri Hole, indicand existenta unei corelatii cu fenomenele geofizice la scara planetara. Caracteristici ale secetei hidrologice: • existenta a 4 perioade lungi de seceta: 1858 - 1866, 1888 - 1908, 1942 - 1954 si 1982 – 1996; • intervalul de revenire a secetei hidrologice este de 30 - 32 ani; • intre doua perioade de seceta severa apar alte doua perioade mai scurte secetoase; • anul 1953 - 1954 a fost excesiv de secetos pentru Moldova mai ales pentru Podisul Barladului; • in perioada 1942 - 1945 Oltenia si Campia Romana au fost puternic afectate; • in perioada 1950 - 1953 Podisul Transilvaniei a fost puternic afectat de seceta. Caracteristic pentru seceta hidrologica din Romania este faptul ca in ultimele decenii si inceputul mileniului 3, zona cea mai afectata de seceta hidrologica si meteorologica a fost cea din sudul Romaniei, cu aspecte excesive pentru zona Olteniei.
INHGA - DGA 82 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Deficitele de apa din sol au ca rezultat scurgeri intermitente in special pentru raurile din zonele de campie. Aceste areale sunt prezente in bazinele raurilor din partea de sud a Romaniei, Dobrogea si partial centrul Moldovei.
Zone de seceta endemica. Un alt aspect deosebit rezultat in urma analizei efectuate este aparitia fenomenului de seceta hidrologica si in unele zone inalte montane, fenomen care nu s-a mai inregistrat in alt interval secetos. Explicatia este influenta antropica prezenta in mediul alpin si subalpin al lantului muntos. Anul 2002 este secetos pentru Campia Romana si podisul Barladului, avand aspect de an normal pentru raurile situate in partea centrala a Romaniei. Pentru raurile interioare anul 2003 este caracterizat prin valori modul peste 50%, in timp ce debitul fluviului Dunarea in sectiunea Bazias a atins valoarea minima de 1520 mc/s (3 - 5 Septembrie), care este superior debitului minim de 1200 mc/s inregistrat in Ianuarie 1954 raportat la perioada 1840 - 2006.
INHGA - DGA 83 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
Harta cu repartitia debitelor medii lunare multianuale comparativ cu debitele medii multianuale si medii lunare din anul 2002 pentru cateva areale reprezentative ale tarii.
Harta cu repartitia debitelor medii lunare multianuale comparativ cu debitele medii multianuale si medii lunare din anul2003 pentru cateva areale reprezentative ale tarii.
INHGA - DGA 84 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT In concluzie, anii hidrologici excesiv de secetosi din estul Campiei Romane au fost: 1952, 1958, 1964, 1982, 1992 - 1993. Dar si dupa seceta severa incheiata cu anul 1996, in perioada 1999 - 2002 s-au inregistrat in mod constant deficite de la media anuala pentru zona Campiei Romane. Din punct de vedere sezonier, aceste deficite sunt mari mai ales in perioada de primavara martie - mai (moduli realizati 0.3 - 0.7). Se constata ca din punct de vedere al evolutiei in timp frecventa anilor secetosi a crescut aproape continuu, fapt care demonstreaza o tendinta de aridizare a zonei Campiei Olteniei, cea Romana si a Barladului, mai putin evidenta totusi pentru zona Campiei de Vest; exceptie fac bazinele Tisei, Somesului si Crisurilor, care in mod constant au depasit debitele medii anuale. Astfel, de la o frecventa de 33.4% de ani secetosi si deosebit de secetosi s-a ajuns la o frecventa de peste 80% in perioada ultimelor doua decenii 1982-2002. 4.2. EROZIUNEA SOLULUI Eroziune de adancime Pe grupe de pante suprafetele afectate de eroziune de adancime, lungimea ogaselor si a ravenelor (active, foarte active sau foarte active insotite de alunecari de teren sau prabusiri de maluri se prezinta sintetic in cele ce urmeaza, date de detaliu find prezentate in anexa 18. Ravene foarte Ravene active cu L Ravene Suprafata tot Ogase foarte alunecari Grupa de panta active (ha) agricol (km) active sau (km) (km) (km) prabusiri de maluri (km) 0 1 2 3 4 5 6 (1-2%) 712200 4011,6 2005,8 1203,48 601,74 200,58 (2-3%) 299600 2889,9 1300,46 953,7 462,38 173,38 (3-4%) 146100 1356,1 542,46 488,2 230,56 94,23 (4-5%) 66600 309,0 108,65 120,2 55,5 24,61 (5 – 6%) 79900 581,8 145,45 261,81 116,36 57,18 (7 – 10%) 53600 224,7 22,37 123,6 44,94 33,71 (10 – 12%) 2300 10,5 0,52 6,3 2,1 1,58 GENERAL 1360300 9383,6 4125,71 3157,29 1513,58 585,27 Identificarea factorilor favorizanti ai eroziunii in suprafata Geomorfologia influenteaza direct formarea si evolutia solurilor prin procesele de deplasare a maselor de pamant, prabusiri, alunecari, colmatari etc. Rolul indirect al reliefului se manifesta prin umezirea si incalzirea neuniforma a diverselor parti a formelor de versanti, in functie de expunerea pantelor si de unghiul lor. Inclinarea pantelor a influentat, de asemenea, fenomenul de eroziune al solurilor; cu cat pantele sunt mai puternice, lipsite de vegetatie si rocile mai moi cu atat eroziunea este mai importanta. Pentru terenurile interfluviale (fragmente de platou si culmi secundare), pedogeneza are o particularitate si anume, ramanerea pe loc a materialelor provenite prin
INHGA - DGA 85 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT dezagregare-alterare si transformarea materiei organice. In consecinta solurile au o grosime mare si prezinta orizonturi genetice bine dezvoltate. Cum in zona relieful este complex, grosimea solurilor este mai mare pe terenurile lipsite de panta iar pe versanti grosimea solului este cu atat mai mica cu cat relieful este mai inclinat. De asemenea continutul in humus si compozitia granulometrica se schimba in lungul pantelor lungi, solul fiind mai dezvoltat si mai bogat in humus pe spinarile mai largi ale platourilor interfluviale. In urma spalarii materialului fin, care este antrenat la baza pantei, se produce o imbogatire a solului in particule grosiere, in special in partea superioara a pantei. In plus fata de acestea relieful intervine si ca factor esential de redistribuire a regimului termic si al precipitatiilor. Versantii cu expozitie sudica si vestica sunt mai insoriti si baneficiaza de temperaturi mai mari decat versantii cu expozitie estica si mai ales nordica. Asa cum se mentiona anterior, relieful intervine si ca factor modificator al regimului aerohidric al solului, atat pe cale directa cat si pe cale indirecta. In cazul versantilor, forma de relief dominanta in cadrul bazinului studiat, acesta intervine direct asupra regimului aerohidric al solurilor, prin caracteristicile sale de baza: inclinarea, forma si expozitia. Pe cale indirecta, relieful intervine ca factor de conditionare a regimului aerohidric, prin rolul sau de factor pedogenetic determinand gradul de evolutie al solurilor, respectiv o capacitate de inmagazinare corespunzatoare a apei. Pe versanti, o parte din apa de precipitatii se scurge la suprafata solului,coeficientul de scurgere fiind conditionat de gradul de inclinare a terenului si de textura solurilor. Si expozitia versantilor intervine ca factor de conditionare a regimului aerohidric al solurilor de pe versanti, prin repartitia diferentiata a luminii si in special a caldurii. Expozitia determina cele mai mari deosebiri intre versantii cu expozitie sudica (sud-estica; sud-vestica) si nordica (nord-estica; nord-vestica). Iluminarea si incalzirea mai puternica a versantilor sudici determina o evaporatie a apei mai intensa, in solurile de aici alternand perioadele in care circulatia apei este descendenta, cu cele in care apa circula ascendent. De asemenea, expunerea sudica determina primavara topirea mai rapida a zapezii si pierderea din aceasta cauza a unei cantitati apreciabile de apa, prin scurgerea de suprafata. Dimpotriva, pe versantii nordici, evaporatia mai redusa si infiltrarea in sol a unei cantitati mai mari de apa, prin topirea lenta a zapezii, imprima solurilor un regim al apei si aerului specific si diferit de al solurilor situate pe versantii expusi sudic. Fenomene de degradare din fondul forestier Padurile sau terenurile destinate impaduririi, conform anexei 19, sunt afectate de urmatoarele tipuri de degradari : a) Alunecarile afecteaza din bazinul hidrografic Olt, 1% din suprafata padurilor. Dintre acestea preponderente sunt cele slabe (0.7%), urmate de cele mijlocii cu 0.2% si cele puternice si foarte puternice cu cate 0.05%. Suprafete mai mari cu alunecari se gasesc in judetele Valcea, Brasov, Arges si Sibiu, pe versantii directi intre Homorod si Topolog si in bazinele Oltet si Topolog.
INHGA - DGA 86 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT b) Eroziunea de suprafata , afecteaza 4% din suprafata padurilor, din care majoritara este cea moderata cu 3%. Eroziunile de suprafata afecteaza suprafete mai mari pe versantii directi intre Homorod si Topolog, in bazinele Lotru si Topolog, pe teritoriul judetelor Valcea, Sibiu, Brasov si Gorj. c) Roca la suprafata, afecteaza 21% din suprafata padurilor in S.H. Olt. Avand in vedere conditiile geomorfologice si geologice, cele mai afectate sunt padurile din judetele Covasna, Harghita, Sibiu si Valcea, pe sectiunea amonte de Barsa, pe versantii directi intre Homorod si Topolog, in bazinele Barsa, Cormos, Lotru si Oltet. Preponderente, cu 14.5%, sunt suprafetele pe care roca este raspandita pe 0-20% , urmat, cu 5%, de suprafetele pe care roca este raspandita pe 21-40%. Terenurile pe care roca la suprafata afecteaza mai mult de 40% din suprafata reprezinta 1.5% din suprafata padurilor. d) Eroziunea in adancime , afecteaza 1.7% din suprafata padurilor. Preponderente sunt cele slabe si moderate cu 1% respectiv 0.5%, eroziunea in adancime puternica, foarte puternica si excesiva insumeaza 0.2% din suprafata cu paduri. Acest tip de degradare se regaseste preponderent pe versantii directi intre Cibin si Lotru si in bazinele Lotru si Oltet. Avand in vedere ca padurile ocupa terenurile cu conditiile stationale cele mai grele (conditii gelogice si geomorfologice dintre cele mai grele in unele situatii) si ca unele suprafete din fondul forestier sunt reprezentate de perimetre de ameliorare constituite tocmai pentru combaterea fenomenelor de degradare, exista suprafete afectate de diversi factori destabilizatori si limitativi prezentate in anexa 19. Datorita faptului ca aceste terenuri sunt acoperite cu vegetatie forestiera, nu sunt necesare lucrari speciale de ameliorare iar prin modul de gospodarire se urmareste mentinerea si asigurarea continuitatii vegetatiei forestiere pentru consolidarea acestor terenuri si combaterea eroziunii solului. Suprafetele din tabel nu pot fi adunate, deoarece, in multe situatii pe aceleasi suprafete, diferite tipuri de degradari se suprapun. Arboretele instalate pe terenuri afectate de fenomene de degradare de intensitate slaba pana la moderata (roca la suprafata 0-30%) nu necesita masuri speciale de gospodarire. Arboretele instalate pe terenuri cu fenomene puternice de degradare urmeaza sa fie gospodarite prin lucrari speciale de conservare. 4.3. EXCES DE UMIDITATE SI UNUNDATII In bazinul hidrografic Olt exista numeroase zone cu exces de umiditate. Asa este spre exemplu zona inferioara a afluentilor Raului Negru, a Ghimbaselului, Barsei, in zonele Sanpetru, Harman, Prejmer, Hoghiz, Fagaras etc. Suprafata afectata de excesul de umiditate este estimat la circa 42000 ha, la care se adauga excesul de umiditate provenit din revarsarea cursurilor de apa. Pe total bazin hidrografic excesul de umiditate depasea 75000 ha.
INHGA - DGA 87 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT In prezent, suprafata inundabila in bazinul hidrografic Olt este estimata la circa 65000 ha. Cele mai semnificative zone potential inundabile sunt prezentate in anexa 20. 4.4. SARATURAREA TERENURILOR In acest spatiu hidrografic, totalul terenurilor slab afectate sau cu risc scazut de salinizare, care necesita masuri simple si unele lucrari de prevenire a salinizarii, este de 172731 ha. Aceste terenuri sunt situate in zone cu salinizare dominanta de tip sodic, cu un grad de salinizare al apei freatice mai mic decat 1.5 g/l, pe soluri neafectate, dar susceptibile la saraturare (clasa 3). Din totalul terenurilor slab afectate sau cu risc scazut de salinizare de 172731 ha, 89506 ha sunt ocupate de terenuri situate in lunci, apa freatica fiind situata la adancimi cuprinse intre 2 si 3 m, fiind situate pe soluri neafectate, dar susceptibile la saraturare (clasa 3), cu texturi de la fina la medie. Alte 83225 ha sunt ocupate de terenuri cu apa freatica situata la adancimi intre 3 si 5 m, pe soluri neafectate dar susceptibile la saraturare (clasa 3), cu textura medie. Terenurile puternic afectate de salinizare, pe care sunt necesare masuri si lucrari intensive pentru recuperarea terenurilor (dar in general neameliorabile din punct de vedere al eficientei economice, cu exceptia culturii orezului) ocupa un total de 13642 ha. Ele sunt situate pe lunci, au apa freatica situata la adancimi intre 1 si 2 m, cu un grad de salinizare mai mare de 2.0 g/l, in zone cu salinizare dominanta de tip sodic, pe salsodisoluri (soluri puternic afectate de saraturare) (clasa 1), cu textura fina. Zonele afectate de saraturare din bazinul hidrografic Olt sunt prezentate in figura 20 iar detalii referitoare la aceste zone sunt prezentate in anexa 21. 4.5. RELATIA DINTRE ACTIVITATILE UMANE SI FENOMENELE NATURALE. EFECTE Fondul forestier al BH Olt are o suprafata de aproximativ 906203 ha. Repartizate acestor suprafete dupa localizarea judetelor este prezentata tabelar in cele ce urmeaza. Suprafata fondului forestier BH Olt Localizare Suprafata fond forestier (judet) (ha) Harghita 225024 Covasna 189595 Brasov 57526 Sibiu 115512 Olt 54810 Valcea 263736 Total 906203
INHGA - DGA 88
ZONELE AFECTATE DE FENOMENUL DE SARATURARE
STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Functia economica a padurilor Padurea indeplineste in principal functia de protectie si multiple functii economice. In raport cu functiile prioritare, potrivit prevederilor Codului Silvic, padurile se impart in doua grupe: grupa I-a: paduri cu functii speciale de protectie; grupa II-a: paduri cu functii de productie (economice) si protectie; A. Functia de protectie participa la procesul de formare, de evolutie si conservare a solului, prin concentrarea in fitomasa arborilor a atomilor veniti din atmosfera, din apa, din roca dezagregata si alterata. Din aceasta fitomasa, ulterior s-a format solul. Astfel cu exceptia zonei de stepa, solul s-a format sub padure; favorizeaza inmagazinarea apei, impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa in urma ploilor torentiale si a topirii zapezilor, impiedicand producerea inundatiilor; apara solul impotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatarii lacurilor si a terenurilor din lunci; este un generator de gaze si regulator al compozitiei aerului atmosferic; sub acest aspect, padurea prin procesul de fotosinteza are o contributie deosebit de importanta in reglarea rezervei de oxigen la nivel local si global, eliberand oxigen si consumand bioxid de carbon. are un important rol de protectie in cazul poluarii fonice si chimice. In raport de natura functiei atribuite, padurile din grupa I se impart in urmatoarele subgrupe functionale: paduri cu functii de protectie a apelor; paduri cu functii de protectie a solului si terenului; paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali daunatori; paduri cu functii de recreere; paduri cu functii de interes stiintific si de ocrotire a genofondului forestier; B. Functia economica Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi: lemn pentru constructii, industrie si combustibil (lemn de foc); fauna padurii contribuie la pastrarea echilibrelor biocenotice, iar unele specii au si o valoare economica, fiind valorificate pentru blana si carne; fructele de padure si ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritiva si unele principii active;
INHGA - DGA 89 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT plante medicinale cu rol deosebit in prepararea unor ceaiuri, tincturi sau la sinteza unor medicamente. Masa lemnoasa pusa in circuitul economic Masa lemnoasa pusa in circuitul economic in anul 2006 a fost de 14706,108 mii mc. Distributia padurilor dupa principalele forme de relief Din totalul suprafetei fondului forestier al bazinului hidrografic Olt de 14.706,108 ha distributia arboretelor dupa forma de relief se se prezinta dupa cum urmeaza: SUPRAFATA SUPRAFATA FORMA DE RELIEF (ha) (%) Munte 525736 58,02 Deal 344856,82 38,06 Campie 35609,96 3,93
Starea de sanatate a padurilor Urmarirea starii de sanatate la nivel national se efectueaza prin Monitoringul forestier. Implementarea acestui sistem de monitoring s-a realizat in tara noastra in baza Ordinului Adjunctului Ministrului Silviculturii nr. 96/1990. In cadrul acestui sistem se efectueaza, culegerea informatiilor referitoare la starea de sanatate, datele fiind obtinute din suprafetele de proba permanent amplasate in cadrul fiecarui ocol silvic. Pentru estimarea starii de sanatate a arborilor, in toate suprafetele de proba se inregistreaza vatamarile fiziologice (defoliere, decolorarea frunzisului) si vatamarile fizice cauzate de diferiti factori. In anul 2006 s-au intreprins urmatoarele actiuni: a. In pepiniere : s-a efectuat combaterea larvelor de Melolontha melolontha pe suprafete cultivate si necultivate , tratarea cu aerosoli a vegetatiei din jurul pepinierelor in vederea prevenirii depunerii de oua de Melolontha m. tratamente pentru prevenirea fainarii stejarului (Microsphaera abreviata) tratarea culturilor de rasinoase din solarii, culturi in camp si paturi nutritive impotriva fuzariozei combaterea rozatoarelor sant minim sanitar in jurul solariilor si pepinierelor. b. In plantatii si arborete: combaterea insectelor Adelges larici, Hylobius abietis, Hilastes ater, Ipidae si al rozatoarelor.
INHGA - DGA 90 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT protejarea puietilor de rasinoase impotriva vatamarilor produse de vanat. tratarea coroanei si tulpinilor puietilor de rasinoase in scopul prevenirii atacului de Hylobius abietis. lucrari de depistare al daunatorilor Ips t. Lymantria m. Tortrix viridana, Geometridae – Operopthera br., Erranis def., Semasia r. Referitor la daunatorii de prognoza o atentie deosebita s-a acordat urmaririi dinamicii gradologiei populatiei defoliatorului Lymantria m . In arboretele in care molidul si bradul participa in proportie de peste 30 % in compozitia arboretelor, unde au fost amplasate curse feromonale. Este important de remarcat faptul ca artropodele (insecte, acarieni, paianjeni) cuprind cel mai mare numar de specii. Insectele (defoliatoare de scoarta, de lemn, radacina, flori, fructe) sunt in special numeric si structural de vegetatia arborescenta. Ele pot influenta uneori profund existenta arboretului si a padurii, producand vatamari importante, ceea ce face necesara cunoasterea biologiei lor, a naturii vatamarilor produse si a mijloacelor de prevenire si combatere. Din datele furnizate de catre Directiile Silvice, in anul 2006 s-au constatat fenomene de uscare (la rasinoase, gorun si stejar). Suprafetele din fondul forestier national parcurse cu taieri In cursul anului 2006 a fost taiata o suprafata de 66962,3 ha din fondul forestier, astfel: LOCALIZARE SUPRAFATA (judet) (ha) Harghita 2725 Covasna 21500 Sibiu 17470 Brasov 1888,3 Valcea 9325 Olt 14054 Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire Zonele cu deficit de vegetatie forestiera sunt in N - NV judetului Sibiu in jurul localitatilor Pauca, Loamnes, Seica Mica, Axente Sever, Micasasa Loamnes, Pauca, Micasasa, Alma, Dumbraveni, Bradeni, Chirpar etc.; in partea de nord a judetului Brasov in zona de sud a judetului Valcea avand disponibilitatea si capacitatea de preluare si impadurire a tuturor terenurilor care nu mai sunt apte pentru productia agricola.
INHGA - DGA 91 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari In anul 2006 in BH Olt s-au scos sdin suprafata fondului forestier o suprafata de 24 ha pentru alte utilizari ( in principal extragere de resurse minerale). Suprafete de paduri regenerate in anul 2006 Suprafata de padure regenerata in cursul anului 2006 a fost de 3207,4 ha, astfel: SUPRAFATA LOCALIZARE REGENERATA (judet) (ha) Harghita 179 Covasna 578 Sibiu 616,4 Brasov 659 Valcea 359 Olt 816 Total 3207,4 Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului Principalele activitati antropice cu impact semnificativ asupra padurilor sunt: • exploatari forestiere • taieri ilegale de masa lemnoasa • constructii efectuate in fond forestier sau in zonele limitrofe • deranjarea habitatelor naturale in cazul faunei salbatice. Impactul silviculturii asupra naturii si mediului Pe langa functia economica, padurile indeplinesc si o importanta functie sociala si ecologica, astfel pentru o mai buna protejare a mediului inconjurator arboretele au rol de protectie cu urmatoarele functii prioritare: • protectia surselor de apa minerala (Zizin) unde se executa doar taieri speciale de conservare si taieri de igiena; • arborete ce protejeaza versantii directi ai lacului de acumulare Tarlung, ce includ paduri cu functii speciale de protectie pentru care se admit doar tratamente cu perioada lunga de regenerare (30 ani); • arborete situati pe versantii raurilor ai paraielor in amonte de constructiile hidrotehnice, pentru care se admit tratamente cu perioada lunga de regenerare, dar si cu perioada normala (20 ani), dar cu impunerea un or restrictii speciale de aplicare; • arborete si paduri ce au ca obiectiv protejarea solurilor expuse eroziunii si degradarii situate pe inclinari mai mari de 30 grade si in care se executa doar taieri speciale de conservare si taieri de igiena;
INHGA - DGA 92 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT • paduri pentru protectia golului alpin in care se executa doar taieri speciale de conservare si taieri de igiena; • paduri situate de-a lungul soselelor turistice de importanta deosebita (Ploiesti - Brasov, Brasov - Sighisoara, Brasov - Pitesti, Brasov - Valenii de Munte, etc.) in care se executa taieri speciale de conservare si taieri de igiena; • paduri cu rol de protectie si agrement, pentru care se aplica tratamente cu perioada lunga de regenerare si intensitati mici de taiere; • rezervatii naturale ce cuprind paduri cu functii speciale pentru ocrotirea naturii si in care sunt interzise orice fel de exploatari de masa lemnoasa; • zone de padure destinate protectiei unor specii de vanat (cocos de munte). in care se executa taieri speciale de conservare si taieri de igiena; • arborete stabilite ca rezervatie de seminte si conservarea genofondului forestier in care se executa taieri speciale de conservare si taieri de igiena. Impactul exploatarilor de balast asupra mediului In ultimii cinci ani, volumele de balast exploatate au crescut de la circa 700 mii m3 in anul 2003 la 125 mil. m 3 in anul 2004. Problemele generate de extragerea necontrolata a balastului cu efecte asupra stabilitatii albiilor minore si a infrastructurilor ingineresti au fost in general solutionate sau extragerea balastului in unele zone critice a fost sistata. Exploatarea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor si baltilor a avut un impact pozitiv asupra mediului. Prin exploatarile de balast din lacurile de acumulare se constata o modificare a structurii terenului prin indepartarea materialului steril (levigabil) care anuleaza efectul de colmatare a lacurilor din aval si proliferarea vegetatiei. De asemenea exploatarile de balast se fac fara abandonari de rezerve de balast pana la cota talvegului, creandu- se luciu de apa pe toata suprafata lacului cu respectarea pilierilor de siguranta impusi de I.S.P.H. Bucuresti sau de S.C. HIDROELECTRICA S.A. Prin exploatarile de balast din albie s-a realizat igienizarea cursului de apa oferind imaginea unui peisaj curat bine gospodarit. Au fost constatate si exploatari de agregate minerale sub cota talvegului cum este cazul SC CARPAT AGREGATE SA BUCURESTI – perimetrul N. Balcescu unde s- au dispus masuri urgente de remediere. Exploatarea agregatelor minerale din albiile cursurilor de apa si din lacurile de acumulare a avut drept scop decolmatarea, recalibrarea si aducerea albiei la starea initiala in vederea anularii efectelor de eroziune a malurilor si a talvegului albiilor. Decolmatarea lacurilor de acumulare a condus la marirea capacitatii de
INHGA - DGA 93 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT inmagazinare a apei cu scop de crestere a productiei de energie electrice si de marire a volumului de atenuare. Prin exploatarea agregatelor minerale din albiile si lacurile cursurilor de apa nu au fost semnalate efecte negative asupra lucrarilor hidrotehnice. Agentii economici prezentati in Centralizator cu autorizatii de gospodarire a apelor emise in anul 2006 au valabilitate si in anul 2007 conform perioadei de valabilitate a permiselor de exploatare emise de ANRM Bucuresti. Exploatarea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor si baltilor a avut un impact pozitiv asupra mediului. Prin exploatarile de balast din lacurile de acumulare se constata o modificare a structurii terenului prin indepartarea materialului steril (levigabil) care anuleaza efectul de colmatare a lacurilor din aval si proliferarea vegetatiei. De asemenea exploatarile de balast se fac fara abandonari de rezerve de balast pana la cota talvegului, creandu- se luciu de apa pe toata suprafata lacului cu respectarea pilierilor de siguranta impusi de I.S.P.H. Bucuresti sau de S.C. HIDROELECTRICA S.A. Prin exploatarile de balast din albie s-a realizat igienizarea cursului de apa oferind imaginea unui peisaj curat bine gospodarit. Au fost constatate si exploatari de agregate minerale sub cota talvegului cum este cazul SC CARPAT AGREGATE SA BUCURESTI – perimetrul N. Balcescu unde s- au dispus masuri urgente de remediere. Exploatarea agregatelor minerale din albiile cursurilor de apa si din lacurile de acumulare a avut drept scop decolmatarea, recalibrarea si aducerea albiei la starea initiala in vederea anularii efectelor de eroziune a malurilor si a talvegului albiilor. Decolmatarea lacurilor de acumulare a condus la marirea capacitatii de inmagazinare a apei cu scop de crestere a productiei de energie electrice si de marire a volumului de atenuare. Prin exploatarea agregatelor minerale din albiile si lacurile cursurilor de apa nu au fost semnalate efecte negative asupra lucrarilor hidrotehnice. Detalii privind exploatarile de balast in bazinul hidrografic Olt sunt date in anexa 22.
INHGA - DGA 94 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
CAPITOLUL 5
AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE SI PRINCIPALII PARAMETRI DE PERFORMANTA AI ACESTORA
5.1. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND CA FOLOSINTA EXCLUSIVA PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICA
In bazinul hidrografic Olt exista 32 de amenajari hidrotehnice avand ca folosnta exclusiva producerea energiei electrice. Repartitia acestora pe cursul Oltului si a afluentilor sai este urmatoarea: • Oltul mijlociu -6 amenajari • Oltul inferior – 19 amenajari; • Lotru – 6 amenajari; • Sadu – 1 amenajare. Se face remarca, ca unele amenajari de pe Oltul inferior au fost gandite si pentru a furniza apa pentru irigatii. In prezent insa functioneaza doar pentru producerea de energie. 1. AMENAJAREA HIDROTEHNICA VOILA (OLTUL SUPERIOR VOILA – AVRIG) TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice PROIECTANT - ISPH BENEFICIAR - HIDROELECTRICA EXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior AN PIF - 1988 DATE TEHNICE BARAJUL VOILA Amplasament - raul Olt Tipul barajului - de greutate din pamant Tipul etansarii - parament aminte din beton Cota la coronament - 427.50 mdM
INHGA - DGA 95 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Inaltimea barajului - 21,00 m Inaltimea digului - 13,00m Lungimea barajului - 60,00 m Lungimea digului - 12035.00 m Volumul barajului - 55,00 mii m³ Volumul digului - 3335.00 mii.m³ Volumul acumularii - 12,30 mil.m³ CHE VOILA Tipul centralei - CB Cota amonte - 423,50 mdM Cota aval - 413,50 mdM Caderea - 10,00 m Nr.si tip agregat - 2 Kaplan Debit instalat - 180,00 m³/s Canal de fuga - 3040,00 m Puterea instalata - 14,20 MW Energia medie - 29,10 GWh/an In lipsa capului de cascada proiectat, celelalte 11 noduri hidroenergetice ale Oltului Superior, au un cap de cascada provizoriu in acumularea Voila, aflata in axul agregatelor, la 320 km de la izvor . Prima subzona a Oltului Superior este formata din nodurile Subcarpatilor podisului transilvan. Acumularile Voila, Vistea, Arpasu, Scoreiu si Avrig , puse in functiune, sunt aproape identice din punct de vedere constructiv si al performantelor si se caracterizeaza din punct de vedere geologic prin existenta a doua complexe de roci. 2. AMENAJAREA HIDROTEHNICA VISTEA (OLTUL SUPERIOR VOILA – AVRIG) TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice BENEFICIAR - Hidroelectrica S.A. EXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior AN PIF - 1989 DATE TEHNICE BARAJUL – VISTEA Amplasament - raul Olt
INHGA - DGA 96 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Tipul barajului – PG / TE Tipul etansarii – parament amonte din beton Cota la coronament – 417,50 mdM Inaltimea barajului – 22,00 m Inaltimea digului – 8,00 m Lungimea barajului – 60,00 m Lungimea digului – 6900,00 m Volumul barajului – 65,00 mii m³ Volumul digului – 1390,00 mii.m³ Volumul acumularii – 4,25 mil.m³ CHE – VISTEA Tipul centralei – CHE in frontul de retentie Cota amonte – 413,50 mdM Cota aval – 403,50 mdM Caderea – 10,00 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat – 180,00 m³/s Puterea instalata – 14,20 MW Energia medie – 33,30 GWh/an Realizarea retentiei este asigurata pentru fiecare nod de obiectele componente din frontul de retentie si digurile ce asigura retentia laterala si care sunt: - Barajul deversor, stavilar de tip mobil cu 3 deschideri echipate cu stavile de 16,00 x 10,43, dintre care una cu clapeta de 16,00 x (8,23 + 2,20). Doua stavile sunt dotate cu instalatie de incalzire pe timp de iarna. Lungimea barajului in frontul de retentie de 60,00 m, avind in aval o protectie formata dintr-un disipator si rizberma de cca 60 m lungime. 3. AMENAJAREA HIDROTEHNICA ARPASU TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice PROIECTANT - ISPH BENEFICIAR - Hidroelectrica S.A. EXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior AN PIF – 1989
INHGA - DGA 97 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
DATE TEHNICE BARAJUL – ARPASU Amplasament - raul Olt Tipul barajului – de greutate / din pamant Tipul etansarii – paramont amonte din beron Cota la coronament – 407.50 mdM Inaltimea barajului – 22.00 m Inaltimea digului – 10.50 m Lungimea barajului – 60.00 m Lungimea digului – 12,777.00 m Volumul barajului – 70.00 mii m³ Volumul digului – 2,065.00 mii m³ Volumul acumularii – 7.35 mil.m³ CHE – ARPASU Tipul centralei – CHE in frontul de retentie Cota amonte – 403.50 mdM Cota aval – 393.50 mdM Caderea – 10.00 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat – 180.00 m³/s Canal de fuga – 1,300.00 m Puterea instalata – 14.20 MW Energia medie – 36.40 GWh/an Centrala, adiacenta barajului spre malul drept la Voila si spre malul sting la celelalte 4 amenajari, compusa din blocul de montaj si blocul centralei echipat cu 2 hidroagregate de cate 7,1 MW care au un debit instalat de 90 m³/s si bazinul de linistire de 29,00 m prelungit cu o rizberma de 32,00 m. Caderea valorificata in toate centralele acestei subzone este constanta de 10 m. 4. AMENAJAREA HIDROTEHNICA SCOREIU (AM. OLTULUI SUPERIOR VOILA – AVRIG) TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT – ISPH BENEFICIAR: Hidroelectrica S.A.
INHGA - DGA 98 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior AN PIF – 1992 DATE TEHNICE BARAJUL – SCOREIU Amplasament - raul Olt Tipul barajului – de greutate / de pamant Tipul etansarii – parament amonte din beton Cota la coronament – 397.50 mdM Inaltimea barajului – 22.00 m Inaltimea digului – 10.50 m Lungimea barajului – 60.00 m Lungimea digului – 5,185.00 m Volumul barajului – 70.00 mii m³ Volumul digului – 1,363.00 mii m³ Volumul acumularii – 5.20 mil. m³ CHE – SCOREIU Tipul centralei – CHE in frontul de retentie Cota amonte – 393.50 mdM Cota aval – 383.50 mdM Caderea – 10.00 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat – 180.00 m³/s Canal de fuga – 2,315.00 m Puterea instalata – 14,20 MW Energia medie – 37.00 GWh/an Atat barajul cat si centrala din absolut toate amenajarile au etansarea de suprafata la rosturile permanente dintre ploturi formata din 2 randuri de banda PVC 035, incastrate in beton, atit la amonte cit si la aval. Etansarea in adincime a frontului deversor (baraj, centrala) este asigurata de roca de baza pe care sunt fundate, practic impermiabila. -Barajul de pamant nedeversor din frontul de retentie in lungime de 590 m la Voila, 230 m la Vistea, 570 m la Arpasu, 730 m la Scoreiu, 255 m – Avrig si 10 – 11 m inaltime, este constituit din umpluturi din balast din cuveta lacului, etansat in profunzime cu perete de beton sau gel-beton si la paramentul amonte cu pereu de beton armat de 20 cm.
INHGA - DGA 99 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT 5. AMENAJAREA HIDROTEHNICA AVRIG (AM. OLTULUI SUPERIOR VOILA – AVRIG) TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT – ISPH BENEFICIAR: Hidroelectrica S.A. EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior AN PIF – 1996 DATE TEHNICE: BARAJUL –AVRIG Amplasament - raul Olt Tipul barajului – PG / TE Tipul etansarii – fc Cota la coronament - 387.50 mdM Inaltimea barajului – 22.00 m Inaltimea digului – 11.00 m Lungimea barajului – 60.00 m Lungimea digului – 20710.00 m Volumul barajului – 75.00 mii m³ Volumul digului –3629.00 mii m³ Volumul acumularii – 10.80 mil.m³ CHE – HPP AVRIG Tipul centralei – CB Cota amonte – 383.50 mdM Cota aval – 373.50 mdM Caderea – 10.00 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat – 180.00 m³/s Canal de fuga – 1090.00 m Puterea instalata – MW 14.20 MW Energia medie –38.70 GWh/an Barajul lateral (dig) la unul sau ambele maluri in lungime de: Voila – 11.445 m la mal sting; Vistea – 3.494 m la mal sting si 3127 la mal drept;
INHGA - DGA 100 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Arpasu – 10.040 m la mal sting; Scoreiu – 4.809 m la mal sting; Avrig – 11.840 m la mal sting si 3120 la mal drept. Panta taluzului este de 1:2,5 la amonte si 1:2 la aval. Etansarea in adincime s-a facut cu ecran de gel-beton pe primii 2.220 m de la racordul cu barajul si la traversarea meandrelor si cu pinten de beton de 1,50 m adincime pe restul traseului. Deoarece fiecare acumulare si centrala fac parte dintr-o importanta cascada de amenajari hidroelectrice, exploatarea acestora se face in concordanta cu regulile de exploatare a intregii cascade, pentru a se asigura o exploatare corespunzatoare atit din punct de vedere energetic, cit si pentru asigurarea cu apa a consumatorilor, tranzitarea viiturilor si prezervarea mediului. 6. AMENAJAREA HIDROTEHNICA GURA LOTRULUI (AMENAJAREA OLTULUI SUPERIOR RACOVITA – GURA LOTRULUI) TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT – ISPH BENEFICIAR: Hidroelectrica S.A. EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior PERIOADA LUCRARILOR: 1989 - 2002 DATE TEHNICE BARAJUL CORNETU Amplasament - raul Olt Tipul barajului – de greutate / de pamant Tipul etansarii – paramentul amonte din beton Cota la coronament – 328.00 mdM Inaltimea barajului – 22.50 m Inaltimea digului – 12.00 m Lungimea barajului – 83.00 m Lungimea digului –9280.00 m Volumul barajului –63.00 mii. m³ Volumul digului – 2901.00 mii. m³ Volumul acumularii –7.30 mil. m³
INHGA - DGA 101 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
CHE CORNETU Tipul centralei – CHE in frontul de retentie Cota amonte – 324.00 mdM Cota aval – 312.00 mdM Caderea – 12.00 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat – 330.00 m³/s Puterea instalata – 33.20 MW Energia medie – 62.40 GWh/an Amenajarea Cornetu este amplasata la 12 km amonte de confluenta riului Lotru cu Oltul si se intinde pe o distanta de 5 km, incepind de la nodul hidrotehnic si pina in dreptul localitatii Balota, are o suprafata de 172 ha si a fost conditionata de calea ferata si existenta satelor Copaceni, Racovita si Balota. Daca barajul si centrala sunt asemanatoare cu celelalte amenajari, la diguri trebuie scos in evidenta ca digul mal sting se intrerupe in dreptul piriului Sec, pe care il urmareste pe ambele maluri cu diguri de remu. Datorita caracterului torential, albia piriului a trebuit regularizata. Dispozitia generala a obiectelor indicata mai sus a fost completata cu un canal de fuga in lungime de 3,463 m cu debusarea in lacul Gura Lotrului. Canalul de fuga si de ape mari a fost calibrat pentru debitele uzinate de 330 m³/s si verificat pentru debitele de asigurare de 10% (1.190 m³/s) pentru drumurile tehnologice. De asemenea s-a avut in vedere debitul de 2.535 m³/s, pentru asigurarea terasamentelor de la malul drept al caii ferate. Sectiunea curenta a canalului de fuga este de 90 m la baza, strangulata sub podul de sosea la 58 m. In canalul se varsa doi afluenti importanti Baiasu si Calinesti a caror debusare a trebuit regularizata, debitele de calcul cu asigurarea de 5% fiind de 103 si 76 m³/s. 7. AMENAJAREA HIDROTEHNICA TURNU TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT – ISPH BENEFICIAR : HIDROELECTRICA S.A. EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., AN PIF 1981 DATE TEHNICE BARAJUL – TURNU Amplasament – raul Olt
INHGA - DGA 102 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Tipul barajului – de greutate / de pamant Tipul etansarii – paramentul amonte din beton Cota la coronament – 304.00mdM Inaltimea barajului – 44.00 m Inaltimea digului – 28.00 m Lungimea barajului –60.00 m Lungimea digului – 343.00 m Volumul barajului – 120.00 mii m 3 Volumul digului – 618.00 mii m 3 Volumul acumularii –10.10 mil.m 3 CHE – TURNU Tipul centralei – CHE in frontul de retentie Cota amonte – 300.00 mdM Cota aval – 276.00 mdM Caderea – 24.00 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat – 330.00 m 3/s Canal de fuga – 1600.00 m Puterea instalata – 70.00 MW Energia medie – 194.00 GWh/an Desi localizata in plina zona montana, prima amenajare din sectorul Oltului Mijlociu este cea de la Turnu, care are citeva caracteristici care o personalizeaza. Este amplasata in imediata apropiere a Manastirilor Cozia si Turnu, monumente de mare importanta in istoria tarii, este amenajarea cu cea mai mare cadere (24 m) de pe intreg cursul Oltului, este singurul baraj de pe Olt cu stavile de fund, timpan si clapete, este acumularea de pe Olt cu cele mai scurte diguri (780 m). Ca urmare a deversarii in amonte a albiei naturale a riului Lotru si a galeriei de fuga de la amenajarea complexa a bazinului Lotru si a unor bazine adiacente, acumularea joaca rolul de compensare si regularizare a apelor debusate de centrala Bradisor, astfel ca debitele de calcul si de verificare au fost mai mari fata de acumularile din aval, respectiv 3.660 si 5.320 m³/s. 8. AMENAJAREA HIDROTEHNICA CALIMANESTI TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT : ISPH BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.
INHGA - DGA 103 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Superior AN PIF: 1981 DATE TEHNICE BARAJUL CALIMANESTI OLT Amplasament – raul Olt Tipul barajului – de greutate / de pamant Tipul etansarii – parament amonte din beton Cota la coronament –280.50 mdM Inaltimea barajului –28.50 m Inaltimea digului –18.50 m Lungimea barajului –97.50 m Lungimea digului – 4,469.00 m Volumul barajului – 99.00 mii mc Volumul digului – 2433.00 mii mc Volumul acumularii – 4.60 mil.mc CHE – CALIMANESTI Tipul centralei – CHE in frontul de retentie Cota amonte – 376.00 mdM Cota aval – 261.50 mdM Caderea – 14.50 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat – 330.00 mc/s Canal de fuga – 4000.00 m Puterea instalata – 38.00 MW Energia medie – 106.00 GWh/an 9. AMENAJAREA HIDROTEHNICA DAESTI Nu se dispune de date 10. AMENAJAREA HIDROTEHNICA RAMNICU VALCEA TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT – ISPH EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Superior AN PIF –1974
INHGA - DGA 104 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
DATE TEHNICE BARAJUL – RAMNICU VILCEA Amplasament – raul Olt Tipul barajului – de greutate / de pamant Tipul etansarii – paramentul amonte din beton Cota la coronament – 252.60 mdM Inaltimea barajului – 35.60 m Inaltimea digului – 22.60 m Lungimea barajului – 74.50 m Lungimea digului – 1904.00 m Volumul barajului –118.00 mii m 3 Volumul digului – 849.00 mii m 3 Volumul acumularii – 21.40 mil.m c CHE – RAMNICU VALCEA Tipul centralei – CHE in frontul de retentie Cota amonte – 248.00 mdM Cota aval – 231.50 mdM Caderea –16.50 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat –330.00 mc/s Puterea instalata – 46.00 MW Energia medie – 134.00 GWh/an 11. AMENAJAREA HIDROTEHNICA RAURENI (OLT MIJLOCIU) TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT – ISPH BENEFICIAR : HIDROELECTRICA S.A. EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., Sucursala Olt Superior AN PIF – 1977 DATE TEHNICE BARAJUL – RAURENI Amplasament – raul Olt Tipul barajului – de greutate / de beton
INHGA - DGA 105 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Tipul etansarii – parament amonte din beton Cota la coronament – 235.50 mdM Inaltimea barajului –29.00 m Inaltimea digului –12.00 m Lungimea barajului – 114.00 m Lungimea digului –13,028.00 m Volumul barajului – 120.00 mii m 3 Volumul digului – 1373.00 mii m 3 Volumul acumularii – 7.30 mil. m3 CHE RAURENI Tipul centralei – CHE in frontul de retentie Cota amonte – 231.50 mdM Cota aval – 213.50 mdM Caderea –18.00 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat – 330.00 mc/s Puterea instalata – 48.00 MW Energia medie –141.00 GWh/an Barajul de la Raureni este despartit de centrala printr-un baraj de pamant in frontul de retentie, conditiile naturale initiale permitand amplasarea barajului in albia naturala si a centralei pe un prival de ape mari existent in lunca de la malul drept. De mentionat ca in culeea dig mal sting s-a prevazut o priza de apa pentru irigatii care poate prelua 1,2 m³/s. 12.AMENAJAREA HIDROTEHNICA GOVORA Nu se dispune de date 13. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BABENI (OLT MIJLOCIU) TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT : ISPH BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A. EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Inferior AN PIF: 1978 DATE TEHNICE BARAJUL – BABENI Amplasament – raul Olt
INHGA - DGA 106 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Tipul barajului – de greutate / de pamant Tipul etansarii – paramentul amonte din beton Cota la coronament –202.50 mdM Inaltimea barajului –32.80 m Inaltimea digului –21.00 m Lungimea barajului –93.00 m Lungimea digului – 19671.00 m Volumul barajului –132.00 mii m 3 Volumul digului – 796.00 mii m 3 Volumul acumularii – 59.70 mil. m3 CHE BABENI Tipul centralei – CHE in frontul de retentie Cota amonte – 198.00 mdM Cota aval – 184.00 mdM Caderea – 14.00 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat –330.00 mc/s Puterea instalata – 37.00 MW Energia medie –120.00 GWh/an 14. AMENAJAREA HIDROTEHNICA IONESTI (OLT MIJLOCIU) TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT – ISPH BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A. EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Arges AN PIF: 1978 DATE TEHNICE BARAJUL – IONESTI Amplasament – raul Olt Tipul barajului – de greutate / de pamant Tipul etansarii – parament amonte din beton Cota la coronament – 188.50 mdM Inaltimea barajului – 33.50 m
INHGA - DGA 107 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Inaltimea digului –15.00 m Lungimea barajului – 80.00 m Lungimea digului – 19,953.00 m Volumul barajului – 112.00 mii m 3 Volumul digului –3870.00 mii m 3 Volumul acumularii – 24.90. mil. m3 CHE – IONESTI Tipul centralei – CHE in frontul de retentie Cota amonte – 184.00 mdM Cota aval – 170.00mdM Caderea – 14.00 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat – 330.00 m 3/s Puterea instalata –38.00 MW Energia medie – 120.00 GWh/an 15. AMENAJAREA HIDROTEHNICA ZAVIDENI TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT – ISPH BENEFICIAR : HIDROELECTRICA S.A. EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A. AN PIF 1979 DATE TEHNICE BARAJUL – ZAVIDENI Amplasament – raul Olt Tipul barajului – de greutate / de pamant Tipul etansarii – parament amonte din pamant Cota la coronament – 174.50 mdM Inaltimea barajului – 30.50 m Inaltimea digului – 15.00 m Lungimea barajului – 94.00 m Lungimea digului – 16950.00 m Volumul barajului – 110.00 mii m 3
INHGA - DGA 108 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Volumul digului – 1819.00 mii m 3 Volumul acumularii –50.00 mil.m 3 CHE – ZAVIDENI Tipul centralei – CHE in frontul de retentie Cota amonte – 170.00 mdM Cota aval – 156.00 mdM Caderea – 14.00 m Nr.si tip agregat – 2 Kaplan Debit instalat –330.00 m 3/s Puterea instalata – 38.00 MW Energia medie – 120.00 GWh/an 16. AMENAJAREA HIDROTEHNICA DRAGASANI Nu se dispune de date 17. AMENAJAREA HIDROTEHNICA STREJESTI TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT – ISPH BENEFICIAR : HIDROELECTRICA S.A. EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., AN PIF 1979 DATE TEHNICE BARAJUL STREJESTI Amplasament – raul Olt Tipul barajului - de greutate si de pamant Tipul etansarii - fc Cota la coronament - 145.00 mdM Inaltimea barajului - 33.00 m Inaltimea digului - 17.00 m Lungimea barajului - 101.00 m Lungimea digului - 21780.00 m Volumul barajului - 127.00 mii m 3 Volumul digului - 8224.00 mii m 3 Volumul acumularii - 225.00 mil. m3
INHGA - DGA 109 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT CHE STREJESTI Tipul centralei - CHE in frontul de retentie Cota amonte - 140.00 mdM Cota aval - 122.00 mdM Caderea - 18.00 m Nr.si tip agregat - 2 Kaplan Debit instalat - 330.00 m³/s Puterea instalata - 50.00 MW Energia medie - 173.00 GWh/an 18. AMENAJAREA HIDROTEHNICA ARCESTI (OLTUL INFERIOR) TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT : ISPH BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A. EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Inferior AN PIF: 1980 DATE TEHNICE BARAJUL ARCESTI Amplasament – raul Olt Tipul barajului - de greutate si de pamant Tipul etansarii - fc Cota la coronament - 126.50 mdM Inaltimea barajului - 31.00 m Inaltimea digului - 13.00 m Lungimea barajului - 101.00 m Lungimea digului - 18569.00 m Volumul barajului - 63.00 mii m 3 Volumul digului - 3947.00 mii m 3 Volumul acumularii - 43.40 mil. m3 CHE ARCESTI Tipul centralei - CB Cota amonte - 122.00 mdM Cota aval - 108.00 mdM
INHGA - DGA 110 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Caderea - 14.00 m Nr.si tip agregat - 2 Kaplan Debit instalat - 330.00 m³/s Puterea instalata - 38.00 MW Energia medie - 122.00 GWh/an 19. AMENAJATEA HIDROTEHNICA SLATINA TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT – ISPH BENEFICIAR : HIDROELECTRICA S.A. EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt inferior AN PIF – 1980 DATE TEHNICE BARAJUL SLATINA Amplasament – raul Olt Tipul barajului - de greutate si de pamant Tipul etansarii - fc Cota la coronament - 112.00 mdM Inaltimea barajului - 26.00 m Inaltimea digului - 9.00 m Lungimea barajului - 101.00 m Lungimea digului - 17650.00 m Volumul barajului - 96.00 mii m 3 Volumul digului - 2700.00 mii m 3 Volumul acumularii - 19.20 mil. m3 CHE SLATINA Tipul centralei - CB Cota amonte - 108.00 mdM Cota aval - 98.00 mdM Caderea - 10.00 m Nr.si tip agregat - 2 Brev Debit instalat - 330.00 m³/s Puterea instalata - 26.00 MW
INHGA - DGA 111 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Energia medie - 82.00 GWh/an 20. AMENAJAREA HIDROTEHNICA IPOTESTI Nu se dispune de date 21. AMENAJAREA HIDROTEHNICA DRAGANESTI TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT - ISPH BENEFICIAR - HIDROELECTRICA S.A. EXECUTANT - HIDROCONSTRUCTIA S.A., AN PIF - 1987 DATE TEHNICE BARAJUL DRAGANESTI Amplasament – raul Olt Tipul barajului - de greutate si de pamant Tipul etansarii - fc Cota la coronament - 89.00 mdM Inaltimea barajului - 34.00 m Inaltimea digului - 18.00 m Lungimea barajului - 100.00 m Lungimea digului - 54000.00 m Volumul barajului - 145.00 mii m 3 Volumul digului - 17900.00 mii m 3 Volumul acumularii - 76.00 mil. m 3 CHE DRAGANESTI Tipul centralei - CHE in frontul de retentie Cota amonte - 84.50 mdM Cota aval - 71.00 mdM Caderea - 13.50 m Nr.si tip agregat - 4 Brev Debit instalat - 500.00 m 3/s Puterea instalata - 53.00 MW Energia medie - 106.00 GWh/an Nodul Draganesti lungimea lacului de acumulare este de 13 km, latimea de 0,8 km, iar suprafata este de 1095 ha. Lungimea digului mal sting este de 13221 m,
INHGA - DGA 112 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT iar a celui drept este de 13126 m, la care se adauga 30 km pentru regularizarea riurilor Oltet si Teslui. Pentru irigatii s-au realizat o priza de rezerva in culeea dig mal sting si una in culee dig mal drept port amonte ecluza care pot prelua fiecare cite 4,56 m³/s. In digul mal drept la km 0+220 s-a realizat o priza cu hidocentrala care turbineaza debitele necesare irigarii gravitationale a unei suprafete de 84.000 ha in zona Caracal. S-a ales solutia unei centrale hidroelectrice de tip monobloc, cu dimensiunile in plan de 29 x 35 m, echipata cu 2 turbine Kaplan de 1,85 MW si 2 turbine EOS 900 de 0,25 MW care asigura prelucrarea unui debit de pina la 54 m³/s. In caz de nefunctionare partiala sau totala a centralei, asigurarea debitului necesar irigatiilor se face prin doua galerii de by-pass laterale prevazute cu vane in carcasa pentru reglarea debitelor. In digul mal sting, la km 0+900 mai exista o statie de pompe cu 3 cai care poate prelua un debit de pina la 150 m³/s pe care ii transfera in sistemul de irigatii Caracal. 22. AMENAJAREA HIDROTEHNICA FRUNZARU BARAJ SI CHE FRUNZARU – OLT TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT ISPH BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A. EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A AN PIF 1990 DATE TEHNICE BARAJUL FRUNZARU Amplasament – raul Olt Tipul barajului - de greutate si de pamant Tipul etansarii - fc Cota la coronament 75.50 mdM Inaltimea barajului - 30.00 m Inaltimea digului - 17.00 m Lungimea barajului - 100.00 m Lungimea digului - 36,000.00 m Volumul barajului - 128.00 mii m 3 Volumul digului - 18400.00 mii m 3 Volumul acumularii - 91.00 mil. m 3
INHGA - DGA 113 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT CHE FRUNZARU Tipul centralei - CB Cota amonte - 71.00 mdM Cota aval - 57.50 mdM Caderea - 13.50 m Nr.si tip agregat - 4 Brev Debit instalat - 500.00 m 3/s Puterea instalata - 53.00 MW Energia medie - 104.00 GWh/an La nodul Frunzaru lungime lacului de acumulare este de 15 km, latimea de 1,0 km si suprafata este de 1.280 ha. Lungimea digului mal sting este de 16.000 m, iar a celui drept este de 19.223 m. Pentru irigatii s-au realizat o priza de rezerva in culeea dig mal sting si una in culee dig mal drept port amonte ecluza care pot prelua fiecare cite 4,56 m³/s. Tot pentru irigatii in digul mal sting la km 2+700 s-a realizat o priza cu hidocentrala care turbineaza debitele necesare irigarii gravitationale. La fel ca si la Draganesti, s-a ales solutia unei centrale hidroelectrice de tip monobloc, cu dimensiunile in plan de 29 x 35 m, echipata cu 2 turbine Kaplan si 2 turbine EOS 900 care impreuna au o putere instalata de 2,5 MW si care asigura prelucrarea unui debit de pina la 24 m³/s, producind 2,8 GWh/an. In caz de nefunctionare partiala sau totala a centralei, asigurarea debitului necesar irigatiilor se face prin trei galerii de by-pass laterale prevazute cu vane in carcasa pentru reglarea debitelor. In digul mal drept la km 8+200 s-a mai realizat o statie de pompe – Pesta – cu 10 fire de priza cu Ø=1500 care pot prelua pina la 24 m³/s, iar in digul mal sting o statie cu 2 fire Ø=1000 care poate prelua pina la 4,3 m³/s 23. AMENAJAREA HIDROTEHNICA RUSANESTI BARAJ SI CHE RUSANESTI – OLT TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT ISPH BENEFICIAR: Hidroelectrica S.A. EXECUTANT: Hidroconstructia S.A AN PIF - 1989 DATE TEHNICE BARAJUL RUSANESTI Amplasament – raul Olt Tipul barajului - de greutate si de pamant
INHGA - DGA 114 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Tipul etansarii - fc Cota la coronament - 62.00 mdM Inaltimea barajului - 31.50 m Inaltimea digului - 16.00 m Lungimea barajului - 100.00 m Lungimea digului - 34000.00 m Volumul barajului - 127.00 mii m 3 Volumul digului - 13200.00 mii m 3 Volumul acumularii - 78.00 mil. m 3 CHE RUSANESTI Tipul centralei - CHE in frontul de retentie Cota amonte - 57.50 mdM Cota aval - 44.00 mdM Caderea - 13.50 m Nr.si tip agregat - 4 Brev Debit instalat - 500.00 m 3/s Puterea instalata - 53.00 MW Energia medie - 103.00 GWh/an La nodul Rusanesti lungimea lacului de acumulare este de 15,4 km, latimea pina la 1,0 km si suprafata este de 1.100 ha. Lungimea digului mal sting este de 15542 m, iar a celui drept este de 15148 m. La Rusanesti s-au realizat pentru irigatii o priza de rezerva in culeea dig mal sting si una in culee dig mal drept port amonte ecluza care pot prelua fiecare cite 4,56 mc/s. 24. AMENAJAREA HIDROTEHNICA IZBICENI Nu exista date 25. AMENAJAREA HIDROTEHNICA SADU V TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice PROIECTANT - ISPH BENEFICIAR - HIDROELECTRICA EXECUTANT - Hidroconstructia S.A AN PIF- 1960
INHGA - DGA 115 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT DATE TEHNICE BARAJUL NEGOVEANU Tipul barajului - VA Tipul etansarii - x Cota la coronament - 1158.00 mdM Inaltimea barajului - 62.00 m Lungimea barajului - 157.00 m Volumul barajului - 46.00 mii m 3 Volumul acumularii - 6.30 mil. m 3 CHE SADU V Tipul centralei - D Cota amonte - 1154.00 mdM Cota aval - 756.00 mdM Caderea - 398.00 m Nr.si tip agregat - 2 Pelton Debit instalat - 9.60 mc/s Puterea instalata - 15.40 MW Energia medie - 30.50 GWh/an Localizat pe cursul superior al riului Sadu, in defileul Gitul Berbecului, amplasamentul acestei amenajari a fost specificat inca din anul 1933 de catre dr. ing. Dorin Pavel in lucrarea sa „Plan general d’aménegement des forces hydrauliques en Roumanie” In anul 1945 a fost elaborat un plan general de electrificare a tarii prin care s-a stabilit ca amenajarea UHE Sadu V sa acopere virful de sarcina din zona Ardealului Central, iar prin Planul de electrificare a tarii din 1950 a fost reconfirmata aceasta solutie. In completarea schemei generale de amenajare a riului Sadu, care prevedea 6 uzine dintre care Sadu I si Sadu II existau, Sadu V urma sa devina cea mai importanta. Uzinele Sadu III si Sadu IV, nu au mai fost construite. Sadu V a fost proiectata cu o putere instalata de 2 x 7,7 MW, avind o acumulare de 6,5 mil m³ de apa, la o cadere de 375 m, un debit instalat de 2,5 m³/s, producind 70 MWh/an. Lucrarile au inceput in anul 1949. Resursele necesare se transportau pe o cale ferata ingusta forestiera, existenta din 1908 pe traseul Tilmaciu – Sadu – Riu Sadului – Gitul Berbecului. La 31 decembrie 1956 grupurile au fost puse in functiune, HC Sadu V devenind a doua hidrocentrala ca putere instalata din tara la acea vreme, dupa HC Dobresti. Pentru alimentarea grupurilor s-a facut priza
INHGA - DGA 116 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT definitiva, iar acumularea s-a realizat provizoriu cu un batardou care se va utiliza si pentru realizarea incintei in care se va betona barajul definitiv. In 1959 a inceput executia barajului Negovanu, in amplasamentul conceput initial, dupa proiectul realizat de prof. dr.ing. Radu Priscu si avizat de prof.dr.ing. A. Stuky (Elvetia). Este primul baraj din beton arcuit din Romania, executat de catre Intreprinderea de Constructii Hidroenergetice, viitoarea HIDROCONSTRUCTIA S.A. Barajul Proiectul pus in prectica la barajul Negovanu are cota coronamentului la 1.158 ocupind locul 5 in tara in ierarhia altitudinii barajelor. Este primul baraj din tara din beton arcuit, cu unghi la centru de cca 110º, raza la nivelul coronamentului de 78 m, si inaltimea in sectiunea maestra de 62,00 m. Asigura acumularea unui volum de 6,3 mil m³. Este constituit din 13 ploturi de latimi variabile intre 6 si 12 m. Ploturile centrale sunt amenajate pentru deversare si pot evacua un debit de 280 m³/s. Arcele din care este alcatuit barajul sunt circulare, cu grosime constanta pe toata lungimea si nasterile orientate radial. Grosimea betonului la baza este de 19,00 m, iar la coronament de 3,50 m. Nu s-a prevazut cale de circulatie pe coronament. Etansarea in profunzime a fundatiei a fost asigurata prin executarea unor injectii de legatura-consolidare de 5,00 m pe toata ampriza barajului pentru asigurarea legaturii beton-roca si a unui voal de injectie pe 2 rinduri de 30-40 m, pe tot conturul barajului. La data proiectarii barajului nu se executau sisteme de drenaj. In 1992 s-a realizat un sistem de drenaj aval de voal, cite 3 grupuri pe fiecare versant. Etansarea in rosturile dintre ploturi s-a realizat cu tola de cupru de 15 mm grosime la paramentul amonte si cu tola de tabla zincata de 1 mm la paramentul aval. Descarcatorul de ape mari se compune de 5 cimpuri deversante de 5,80 m. Deschiderea centrala are pragul cu 40 mai jos decit celelalte, pentru evacuarea debitelor mici. Pentru golirea lacului s-au prevazut o golire de fund in versant printr-o galerie de 150 m cu sectiunea de 2,20 x 2,60 m, cu priza evazata şi casa de vane put echipata cu 2 vane plane de 1,50 x 2,00 de tipul sertar, actionate hidraulic si o golire de fund in corpul barajului, plot 7, conducta metalica cu Ø=1.000 mm echipata cu vana fluture si vana conica. Capacitatea maxima de evacuare a celor 2 goliri de fund este de pina la 95 m³/s, functie de cota in lac si gradul de deschidere a vanelor. Deoarece in aval de baraj roca era compacta, nealterata, nu a fost necesar un sistem de disipare a energiei, executindu-se doar o dala de baton armat de 5,80 m, imediat in aval de baraj.
INHGA - DGA 117 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
Centrala Sadu V Centrala initiala din 1955 a fost executata de Sovromconstructia. Lucrarile de supra echipare din 1959-63 s-au executat sub antreprenoriatul HIDROCONSTRUCTIA. Priza lac Negovanu este amplasata la malul drept, masiv de beton cu 2 gratare dupa care este casa vanelor echipata cu 2 vane plane actionate manual. Aductiunea lunga de 5.350 m, din care 248 m conducta de coasta, este o galerie armata sau blindata cu Ø=1.50 – 1,80 m. In aductiunea principala este adus si pariul Sadurel captat la cota 1199, cu o captare tiroleza de 6,80 m inaltime si care acumuleaza in spate 500.000 m³, apa este transferata in aductiune printr-o galerie de 58 m si un put de 43 m care joaca si rol de castel de echilibru secundar. Castelul de echilibru principal este un put cu Ø=2.50 m si inaltimea de 31,00 m, cu camera inferioara intr-o galerie de 24 m si camera superioara, tronconica, deasupra putului avind diametrul extins la 9,85 m. Casa vanelor echipata cu 2 vane fluture este adiacenta masivului de ancoraj si din ea pleaca conducta fortata de 913 m si Ø=1.60 – 1,50 m, pina la distribuitor. Centrala Sadu V este o centrala de tip suprateran, compusa din sala masinilor, care reprezinta infrastructura propriu zisa prevazuta cu urmatoarele compartimentari: bazinul de linistire cu deversor lateral si racord la canalul de fuga, camerele spirale si statia de pompare ape de infiltratii. Suprastructura inchide sala masinilor, iar blocul de comanda este cladire separata. Fata de echiparea initiala din 1956, datele se schimba in 2 agregate Pelton de 7,7 MW +1 Francis de 12 MW, debitul instalat de fiind de 8,25 m³/s la o cadere de 398 m si productia de 54,40 MWh/an. Aceste performante nu au putut fi atinse. Ca urmare grupul Francis a fost demontat, iar caracteristicile ramase sunt cele din caseta. Un canal de fuga face legatura intre bazinul de linistire si albia riului Sadu, care a fost amenajata si calibrata, amonte si aval de centrala. Betonarea barajului a inceput in anul 1959, pus in functie in 1961 si terminate lucrarile in 1963, odata cu montajul turbinei Francis. Principalele cantitati de lucrari: excavatii – 28.000 m³, betoane – 46.000 m³ cu agregate de concasaj si nisip transportat de la 40 km, foraje – 2.000 ml. 26. AMENAJAREA HIDROTEHNICA VIDRA – CIUNGET TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice PROIECTANT - ISPH BENEFICIAR - HIDROELECTRICA EXECUTANT- Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior AN PIF - 1972
INHGA - DGA 118 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT DATE TEHNICE BARAJUL VIDRA Amplasament - raul Lotru Tipul barajului - ER Tipul etansarii - ie Cota la coronament - 1293.00 mdM Inaltimea barajului - 121.50 m Lungimea barajului - 350.00 m Volumul barajului - 3550.00 mii m 3 Volumul acumularii - 340.00 mil. m 3 CHE CIUNGET Tipul centralei - DS Cota amonte - 1289.00 mdM Cota aval - 480.00 mdM Caderea - 809.00 m Nr.si tip agregat - 3 Pelton Debit instalat - 80.00 m³/s Puterea instalata - 510.00 MW Energia medie - 1100.00 GWh/an Barajul Vidra Amplasat pe cursul superior al raului Lotru, in cheile Vidra de la iesirea din depresiunea Lovistei, la cca 30 km amonte de localitatea Voineasa, barajul Vidra este un baraj de anrocamente de 121,50 m inaltime, cu nucleu central din argila, protejat cu filtre si zone de tranzitie din material aluvial. Etansarea este continuata in roca de baza printr-un voal de etansare de 57 m adancime. Roca de fundare este constituita din gneise oculare tip „Vidra” si paragneise pe versantul stang si in albie, alterate pana la adancimi de 40 – 50 m pe versantul drept. Cota coronamentului este la 1.293 mdM, ceea ce il situeaza pe locul 3 in tara, dupa Bolboci si Galbenu. Centrala Ciunget Priza de apa amplasata in versantul drept, in imediata apropiere a barajului Vidra, este constituita dintr-un ansamblu de beton armat, tip trompa, cu 4 deschideri de acces a apei, prevazute cu gratare mobile tip sertar.
INHGA - DGA 119 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Casa vanelor priza – cu put umed – este echipata cu o vana plana de 5,50 x 6,00 m actionata hidraulic si un batardou de interventie actionat mecanic. De aici, pe un plan inclinat de 110 m, se manevreaza si gratarele din trompa prizei. Debitele acumulate in lacul Vidra sunt dirijate la centrala Ciunget printr-o galerie de aductiune de 13719 m, de tipul sub presiune, care este continuata pana la hidroagregate, cu o galerie fortata de 1350 m, dimensionate pentru un debit de 80 m³/s. Pe traseul aductiunii principale sunt captate apele paraielor Manaileasa, Nopteasa, Rudareasa I si II. Castelul de echilibru, amplasat intre aductiune si fortata, de tip diferential cu diafragma este format din doua camere subterane, put vertical deversant si o camera superioara aeriana. La cca 50 m aval de castelul de echilibru se gaseste caverna (12,10 x 17,95 x 21,00 m) casei vanelor fluture cu Ø=4,00 m. Sunt 2 vane cu timp de inchidere de 2 minute. Vanele sferice sunt amplasate intr-o caverna de 4,50 x 9,50 x 50,00 dispusa paralel cu sala turbinelor, deasupra galeriei de fuga si sunt montate pe ramificatiile care fac legatura intre galeria fortata si turbine, cate doua pe fiecare tubina. Timpul de inchidere este de 2 minute. Centrala hidroelectrica Ciunget este situata pe raul Latorita,in perimetrul localitatii Ciunget. Amplasata subteran, la 140 m adancime sub talvegul raului, in gneise cu intercalatii de amfibolite, caverna salii masinlor masoara 130 m lungime, 18 m latime si 35 m inaltime. Un tunel lung de 1.140 m (sectiunea de 32 m²) si panta de 10% serveste pentru accesul principal. Accesul secundar se practica printr-un tunel orizontal de 320 m lungime (sectiunea de 10 m²) si un put de 145 m (sectiunea de 12 m²). Centrala este echipata cu 3 agregate Pelton cu ax vertical de 170 MW fiecare. Parametrii tehnici ai centralei Ciunget ii confera urmatoarele functiuni caracteristice: • centrala de varf pentru acoperirea zonelor variabile ale curbei de sarcina, • participarea la reglajul puterii si a frecventei in Sistemul Energetic National, putand functiona atat in regim de generator cat si in regim compensator sincron, • centrala de interventie putand intra in functiune in 4 – 5 minute, • atenuarea undelor de viitura in perioadele de ape mari. Debitele turbinate sunt dirijate si restituite in albia Lotrului printr-o galerie de fuga cu nivel liber, lunga de 6.500 m, continuata cu un canal trapezoidal. Pe ultimii 1.000 m galeria este suprainaltata cu un metru pentru a se evita punerea sub presiune la niveluri mari ale lacului compensator din aval. Galeria strabate un complex cristalin constituit din gneise cuartitice, amfibolite si gneise mixte. Lucrarile au inceput in anul 1966 prin atacarea organizarii de santier, in anul 1972 a fost pus in functiune primul hidroagregat, iar in 1975 cel de al treilea.
INHGA - DGA 120 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT 27. AMENAJAREA HIDROTEHNICA MALAIA TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT - ISPH BENEFICIAR: HIDROELECTRICA EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior AN PIF - 1977 DATE TEHNICE: BARAJUL MALAIA Amplasament - raul Lotru Tipul barajului - PG / TE Tipul etansarii - fc Cota la coronament - 482.50 mdM Inaltimea barajului - 29.50&31.00 m Inaltimea digului - 19.00 m Lungimea barajului - 48.00&22.00 m Lungimea digului - 294.00 m Volumul barajului - 41.30 mii m 3 Volumul digului - 250.00 mii m 3 Volumul acumularii - 3.44 mil.m³ CHE MALAIA Tipul centralei - CB Cota amonte - 480.00 mdM Cota aval - 457.50 mdM Caderea - 22.50 m Nr.si tip agregat - 2 Kaplan Debit instalat - 100.00 m³/s Canal de fuga - 653.00 m Puterea instalata - 18.00 MW Energia medie - 34.00 GWh/an Cea de a doua treapta energetica a amenajarii complexe Lotru o reprezinta acumularea Malaia de pe cursul inferior a riului Lotru.
INHGA - DGA 121 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Amplasata la cca 8.600 m aval de centrala Ciunget, CHE Malaia amenajeaza sectorul de albie cuprins intre cotele 480 si 457,50, respectiv o cadere bruta de 22,50 m. Uvrajele nodului hidroenergetic sunt amplasate in albia riului Lotru pe gneise cuarto-biotitice cu intercalatii de filoane de pegmatite. Parametrii hidrologici s-au determinat functie de planul de exploatare al CHE Ciunget, deversarile de la barajul Vidra si aportul diferentei de bazin hidrografic pe sectorul Vidra-Malaia, rezultind un debit mediu multianual, in regim amenajat, de 22,50 m³/s. Cca 83% din debitele afluente sunt regularizate amonte in acumularea Vidra, iar restul de 17% sunt supuse unei regularizari zilnic-orare in lacul Malaia, ceea ce duce la un regim de functionare de cca 2.000 ore/an, asemanator cu CHE Ciunget. Mai simplu spus, acumularea Malaia are rolul de a uniformiza in aval debitele pulsatorii uzinate de CHE Ciunget. In acest scop cursul riului Lotru a fost barat cu un front de retentie lung de 364 m, constituit in ordine de la malul drept la malul sting din: baraj nedeversor (front de 48 m, inaltimea de 29,50 m), centrala de tip baraj (front de 21 m), barajul deversor (front de 22 m si inaltimea 31,00 m) echipat cu 3 stavile segment la golirile de fund, un timpan si o clapeta la partea superioara si barajul din pamint (front de 294 m, inaltimea de 19 m). Se realizeaza astfel o acumulare de 3,44 mil m³ pe o suprafata de 47 ha la cota 480. Centrala Malaia, centrala-baraj de tip clasic, echipata cu 2 turbine Kaplan, utilizeza o cadere de 22,50 m, un debit instalat de 90 m³/s si produce in medie annual 34 GWh energie electrica. Are un bazin de linistire lung de 51,60 m, o conducta de fuga lunga de 107,40 m si un canal de fuga de 602 m pentru revenirea in albia naturala. Lucrarile acestei amenajari au inceput in 1973, iar punerea in functiune in 1978. 28. AMENAJAREA HIDROTEHNICA GALBENU TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice PROIECTANT - ISPH BENEFICIAR - HIDROELECTRICA EXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior AN PIF - 1974 DATE TEHNICE BARAJUL GALBENU Amplasament - raul Latorita Tipul barajului - VA Tipul etansarii - x Cota la coronament - 1,307.00 mdM
INHGA - DGA 122 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Inaltimea barajului - 60.00 m Lungimea barajului - 172.00 m Volumul barajului - 41.00 mii m 3 Volumul acumularii - 2.80 mil. m 3 Realizat pe raul Latorita, barajul Galbenu creeaza o acumulare de 2,810 mil m³ de apa, pe care o transfera gravitational printr-o galerie de 4000 m, in aductiunea secundara care face legatura intre statia de pompe Petrimanu si lacul Vidra. Suprafata bazinului este de 27 km², lungimea retelei de galerii este de 12.880 m si colecteaza apa retinuta de 6 prize. Debitul captat este de 2,130 m³/s. Barajul din beton arcuit are 60 m inaltime, o lungime la coronament de 172 m (cota coronamentului la 1308 m dM) si inglobeaza un volum de beton de 41000 m³. 29. AMENAJAREA HIDROTEHNICA PETRIMANU TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice PROIECTANT - ISPH BENEFICIAR: HIDROELECTRICA EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior AN PIF - 1977 DATE TEHNICE BARAJUL PETRIMANU Amplasament - raul Latorita Tipul barajului - VA Tipul etansarii - x Cota la coronament - 1134.00 mdM Inaltimea digului - 49.00 m Lungimea digului - 170.00 m Volumul digului - 56.00 mii m³ Volumul acumularii - 2.50 mil.m³ STATIA DE POMPE PETRIMANU Inaltimea de pompare - 185.00 m Debit instalat - 14.00 m³/s Puterea instalata - 31.50 MW
INHGA - DGA 123 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Barajul si Statia de pompare Petrimanu Acumularea Petrimanu, realizata tot pe riul Latorita, aduna majoritatea apelor captate in reteaua de aductiuni secundare sud (fara cele acumulate in lacul Galbenu si captarea Insiratele) de pe o suprafata de 236 km². Numarul captarilor este de 28, lungimea galeriilor este de 55.416 m, iar debitul captat este de 5,384 m³/s. In total reteaua din sud are un numar de 31 captari la firul apei, lungimea aductiunilor de 67.551 m din care 745 m traversari si capteaza un debit de 7,514 m³/s. Barajul Petrimanu este de tip arcuit din beton, are inaltimea de 49 m, o lungime la coronament de 190 m (cota coronamentului la 1134 m dM), inglobeaza un volum de beton de 56.000 m³ si creeaza o acumulare de 2,500 mil m³ de apa. Statia de pompe Petrimanu dirijeata debitul acumulat la 185 m inaltime, intr-o galerie de unde gravitational se transfera in acumularea principala Vidra, colectind pe parcurs si apele derivate de la Galbenu si captarea Insiratele. 30. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BALINDRU TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice PROIECTANT - ISPH BENEFICIAR - HIDROELECTRICA AN PIF - 1978 DATE TEHNICE: BARAJUL BALINDRU Amplasament - raul Lotru Tipul barajului - VA Tipul etansarii - x Cota la coranament - 1034.00 mdM Inaltimea barajului - 42.00 m Lungimea barajului - 109.00 m Volumul barajului - 13.00 mii m 3 Volumul acumularii - 0.84 mil.m3 STATIA DE POMPARE BALINDRU Inaltime de pompare - 324.00 m Debit instalat - 2.00 m3/s Puterea instalata - 9.00 MW
INHGA - DGA 124 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT 31. AMENAJAREA HIDROTEHNICA JIDOAIA TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice PROIECTANT - ISPH BENEFICIAR - HIDROELECTRICA EXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior AN PIF - 1977 DATE TEHNICE BARAJUL JIDOAIA Amplasament - raul Jidoaia Tipul barajului -VA Tipul etansarii - x Cota la coronament - 1,184.00 mdM Inaltimea barajului - 50.00 m Lungimea barajului - 152.00 m Volumul barajului - 27.80 mii m³ Volumul acumularii - 0.40 mil.m³ STATIA DE POMPE JIDOAIA Inaltimea de pompare - 187.00 m Debit instalat - 10.00 m³/s Puterea instalata - 21.00 MW Barajul si statia de pompe Jidoaia Acumularea Jidoaia aduna apele de pe 243 km² prin 39 de prize de apa si 2 acumulari secundare, Jidoia si Balindru (sau Lotru pompaj). Lungimea totala a retelei este de 73170 m din care 587 m traversari, colecteaza si transmite in lacul Vidra, gravitational si prin pompaj, un debit de 5,794 m³/s. Barajul Jidoaia are inaltimea de 50 m, o lungime la coronament de 152 m (cota coronamentului la 1184 mdM), inglobeaza un volum de beton de 27000 m³ si creeaza o acumulare de 0,480 mil m³ de apa. Statia de pompe Jidoaia are o putere instalata de 21 MW, pompeaza un debit instalat de 10 m³/s la 187 m inaltime in aductiunea secundara care leaga statia de pompe de lacul Vidraru, colectind pe parcurs apele a 15 captari si a statiei de pompe Balindru. Pe raul Lotru exista si microhidrocentralele Voineasa I, II si III.
INHGA - DGA 125 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT 5.2. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND O SINGURA FOLOSINTA (ALTA DECAT PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE SAU ATENUAREA VIITURILOR) In aceasta categorie se incadreaza un numar de 4 amenajari hidrotehnice (Mesteacanu, Frumoasa, Sacele si Bogata). Unica folosinta o constituie alimentarea cu apa. Principalele caracteristici ale acestor amenajari sunt prezentate tabelar in cele ce urmeaza. NR. DENUMIREA CURSUL DE DEBIT FOLOSINTA CRT. AMENAJARII APA (m 3/s) 1 Mesteacanul Olt Alim. Apa 0,30 2 Frumoasa Frumoasa Alim. Apa 0,22 3 Sacele Tarlung Alim. Apa 2,05 4 Bogata (Dopca) Dopca Alim. apa 0,08 1. AMENAJAREA HIDROTEHNICA FRUMOASA ADMINISTRATOR: ANAR AN PIF: 1984 AMPLASAMENT : pe raul Frumoasa, amonte comuna Frumoasa, judetul Harghita FOLOSINTA : alimentare cu apa – 0,22 m 3/s DATE TEHNICE BARAJUL FRUMOASA Tip baraj - baraj din umplutura din balast cu nucleu central de argila Evacuator - tip palnie Inaltime baraj - 37 m LACUL DE ACUMULARE FRUMOASA NNR - 857,50 mdM Volum util - 6,7 mil. m 3 Volum total - 10,6 mil. m 3 2. AMENAJAREA HIDROTEHNICA SACELE ADMINISTRATOR: ANAR AN PIF: 1976/2004 AMPLASAMENT: raul Tarlung FOLOSINTA: alimentare cu apa 2,05 m 3/s
INHGA - DGA 126 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
DATE TEHNICE BARAJUL SACELE Tip baraj - baraj din umplutura de pamant cu nucleu central de argila Evacuator - descarcator canal Inaltime baraj - 40 m LACUL DE ACUMULARE FRUMOASA NNR - 741,00 mdM Volum util - 15,0 mil. m 3 Volum total - 20,0 mil. m 3 3. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BOGATA (DOPCA) ADMINISTRATOR: ANAR AN PIF: 1989 AMPLASAMENT: raul Dopca,afluent al raului Olt, amonte de comuna Dopca FOLOSINTA: alimentare cu apa 0,08 m 3/s DATE TEHNICE BARAJUL SACELE Tip baraj - baraj din umplutura de pamant cu etansare amonte – masca de beton armat Evacuator - evacuator lateral – descarcator canal Inaltime baraj -16 m LACUL DE ACUMULARE BOGATA NNR - 495,0 mdM Volum util - 1,08 mil. m 3 5.3. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND DOUA FOLOSINTE (ALTELE DECAT ATENUAREA VIITURILOR) In cadrul acestei categorii de amenajari, in bazinul hidrografic Olt sunt in functiune 3 amenajari hidrotehnice semnificative: Gura Raului, Sadu II si Bradisor. Aceste amenajari au ca folosinte alimentarea cu apa si producerea de energie electrica. 1. AMENAJAREA HIDROTEHNICA GURA RAULUI ADMINISTRATOR: ANAR AN PIF: 1979
INHGA - DGA 127 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT AMPLASAMENT: raul Cibin,amonte comuna Gura raului FOLOSINTA: alimentare cu apa – Sibiu – 1,44 m 3/s si producerea de energie electric – 6,3 GWh/an DATE TEHNICE BARAJUL GURA RAULUI Tip baraj - baraj din beton de tip contraforti ciuperca de grosime variabila (unic in tara) Evacuator - deversor frontal cu capacitate de evacuare de 880 m 3/s Inaltime baraj - 73 m LACUL DE ACUMULARE GURA RAULUI NNR - 553,0 mdM Volum util - 15,0 mil. m 3 Volum total - 15,5 mil. m 3 2. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BRADISOR ADMINISTRATOR: SC HIDROELECTRICA SA Sucursala Hidrocentrale Rm. Valcea AN PIF: 1981 AMPLASAMENT: raul Lotru FOLOSINTA: alimentare cu apa si producerea de energie electric – 6,3 GWh/an Tip baraj baraj de greutate din beton Inaltime baraj : 62,0 m Volum total: 39,05 mil. m 3 5.4. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND MAI MULT DE DOUA FOLOSINTE(ALTELE DECAT ATENUAREA VIITURILOR) In prezent in bazinul hidrografic Olt nu exista amenajari hidrotehnice cu mai mult de 2 folosinte. Este posibil ca in viitor, odata cu revitalizarea irigatiilor si introducerea navigatiei pe Oltul inferior, amenajarile Draganesti, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni sa aiba folosinte multiple. 5.5. AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE PENTRU ASIGURAREA DISPONIBILELOR LA SURSELE DE APA (ALTELE DECAT BARAJELE SI LACURILE DE ACUMULARE, CU FOLOSINTE MULTIPLE, CE INCLUD SI ALIMENTAREA CU APA) O buna parte din aceste infrastructuri au fost prezentate in cadrul amenajarilor hidrotehnice de pe raul Lotru: Galbenu, Petrimanu, Balindru etc.
INHGA - DGA 128 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Sistemul de captari si aductiuni secundare din bazinul Lotrului a fost creat in scopul maririi debitului instalat la UHE Lotru, ele contribuind cu cca. 77% la puterea instalata si energia furnizata de centrala. Din punct de vedere al amplasamentelor, captarile secundare ale UHE Lotru, se situeaza la cote inalte (1100 – 1400 m alt.), pe cursuri de apa cu bazine in general mici (1 – 20 kmp), caracterizate prin regimuri torentiale puternice si important transport de debit solid. Din punct de vedere hidraulic s-au realizat 4 tipuri de captari: • Captari tip I, avand Qi cuprins intre 0.0 – 0.663 mc/s - 28 buc; • Captari tip II, avand Qi cuprins intre 0.63 – 1.00 mc/s - 17 buc; • Captari tip III, avand Qi cuprins intre 1.00 – 1.60 mc/s - 17 buc; • Captari tip IV, avand Qi cuprins intre 1.60 – 2.50 mc/s - 21 buc. Din punct de vedere al schemei functionale, 79 sunt captari independente cu conducta de racord la aductiune si 4 sunt captari combinate cu traversare. Sistemul de captare mai contine (pe langa cele 83 captari secundare de tip tirolez): • 153 km galerii secundare; • 4 baraje in arc, cu inaltimea cuprinsa intre 40 – 60 m, care creeaza acumulari necesare compensarii zilnice la statiile de pompare; • din care, 3 statii de pompare. Ansamblul de aductiuni secundare este alcatuit din urmatoarele obiecte: a) Ramura Nord prin care se capteaza gravitational si prin pompaj afluientii din stanga Lotrului si din bazinul Lotrioara, Urica, Raul Vadului si Sadu (L=73,170 km, S=243 kmp, Qm=5,794 mc/s, Qi=22,0 mc/s); b) Ramura Sud, capteaza gravitotional si prin pompaj o parte din afluentii bazinului Latorita, Oltetului si Gilortului (L=68,296 km, S=236 kmp, Qm=7,514 mc/s, Qi=25,0 mc/s); c) Ramura Vest, prin care se deriva gravitotional debitele din bazinul Jietului (L=18,910 km, S=24,1 kmp); d) Captari de-a lungul aductiunii principale (L=9,140 km, S=15,4 kmp, Qm=0,442 mc/s). In bazinul hidrografic Olt, exista un numar de 8 derivatii, in administrarea D.A. Olt, doar doua cu rol de aparare impotriva inundatiilor: Canal Varghis – folosinta principala: alimentare cu apa si asigurarea debitului de servitute; L = 5.0 km, Q = 0.15 mc/s; Derivatie pr. Covasna – folosinta principala: alimentare cu apa potabila; L = 15.4 km, Q = 0.05 mc/s;
INHGA - DGA 129 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Canal Timis – folosinta principala: alimentare cu apa industriala; L = 17.0 km, Q = 0.8 mc/s; Canal Vulcanita – folosinta principala: alimentarea cu apa potabila; L = 24 km, Q = 2.0 mc/s; Derivatie Ipotesti – folosinta principala: alimentare cu apa irigatii; L = 9.0 km, Q = 25.0 mc/s; Derivatie Draganesti – folosinta principala: alimentare cu apa irigatii; L = 12.0 km, Q = 21.6 mc/s. O alta amenajare structurala mai importanta din aceasta categorie care este functionala este priza de pe raul Topolog, care deriveaza prin intermediul unei galerii hidrotehnice de 7,64 km lungime un debit de 2,35 m 3/s spre bazinul hidrografic Arges, pentru alimentarea lacului Vidraru, dupa ce in prealabil energia sa pune in miscare turbinele CHE Cumpanita. Tot in aceasta categorie ar putea fi incluse si lacurile Mittelzop, Cetatuia I si Pausa care sunt destinate alimentarilor cu apa, aflate insa in stare avansata de colmatare. 5.6. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU IRIGATII In bazinul hidrografic Olt este amenajata pentru irigatii o suprafata de 323231 ha, debitul instalat fiind de circa 185,4 m 3 /s. Principalele amenajari pentru irigatii existente pe teritoriul bazinului hidrografic Olt au fost prezentate in capitolul 3.3. Ar mai fi de adaugat: 3 • derivatia Ipotesti – L = 9,0 km; Q i = 25 m /s; 3 • derivatia Draganesti - L = 12,0 km; Q i = 21,6 m /s. In prezent nu se dispune de date privind starea functionala a acestor sisteme, dar dupa datele prezentate la capitolul 3.3. in bazinulhidrografic Olt irigatiile sunt foarte reduse. In ceea ce priveste amenajarile hidrotehnice avand drept scop asigurarea apei pentru irigatii in bazinul hidrografic exista un numar de 5 amenajari ce se inscriu in categoria de importanta C. Suprafata luciului de apa a acestor amenajari este de 349 ha, volumul total al acumularilor este de 11,625 mil. m 3, inaltimea barajelor variaza intre 3 si 14,5 m iar gradul de colmatare al acestora variaza intre 10% si 75%. 5.7. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU PISCICULTURA / ACVACULTURA In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 11 mici amenajari hidrotehnice locale avand drept unica folosinta piscicultura. Detalii privind acest tip de amenajari sunt prezentate in anexa 23.
INHGA - DGA 130 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT 5.8. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU NAVIGATIE In bazinul hidrografic Olt nu exista, in present, amenajari structurale functionale pentru navigatie. Totusi, in vederea navigabilizarii viitoare a Oltului inferior, la barajele Draganesti, Frunzaru si Rusanesti s-au executat anumite constructii care vor facilita utilizarea acestor lacuri pentru navigatie si o legatura directa cu fluviul Dunarea. 5.9. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU SATISFACEREA CERINTELOR DE APA ALE ALTOR FOLOSINTE (TURISN, AGREEMENT, PEISAJ). In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 6 amenajari hidrotehnice locale al caror scop este agrementul si pescuitul sportiv. Detalii privind acest tip de amenajari structurale sunt prezentate in anexa 24. 5.10 AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE PENTRU REDUCEREA EROZIUNII SOLULUI 5.10.1. Amenajari structurale existente pentru amenajarea bazinelor hidrografice torentiale Conditiile naturale de relief, substrat petrografic si clima specifice Romaniei, coroborate cu gospodarirea necorespunzatoare a fondului funciar (agricol si silvic), au dus la situatia in care procesele de torentializare a retelei hidrografice si a celor de eroziune a solului, sa afecteze grav o parte din teritoriul aferent bazinului hidrografic Olt. Ca urmare a actiunii si intensitatii acestor procese se diminueaza productivitatea fondului forestier, iar viiturile torentiale afecteaza grav sistemele de lucrari pentru gospodarirea apelor, a celor hidroenergetice, caile de comunicatie, localitatile, instalatiile industriale, terenurile agricole si silvice, drumurile forestiere, alte obiective economice si sociale. Transportul excesiv de aluviuni colmateaza reteaua hidrografica colectoare si ca urmare, diminueaza capacitatea de tranzitare a debitelor lichide, sporind astfel frecventa si durata inundatiilor. In functie de caracteristicile fizico-geografice ale zonelor tranzitate, reteaua hidrografica a b.h. Olt se poate individualiza astfel: • Reteaua hidrografica din zonele montane caracterizate prin vai inguste, versanti cu pante pana la abrupturi care imprima o scurgere rapida a apei si o putere de eroziune si transport de aluviuni mare, alimentare pluvio – nivala in general bogata, evapotranspiratia si infiltratie reduse, aceasta datorita formelor de relief, naturii rocilor si climatului muntos. Din aceasta categorie un exemplu concludent este r. Lotru care izvoraste din Parang, aduna apele de pe versantii nordici si muntilor Capatanii si de pe versantii sudici ai muntilor Lotrului. Suprafata bazinului de receptie este de 99.000 ha si lungimea firului principal de 83 km.
INHGA - DGA 131 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT • Reteaua hidrografica din zona cu relief deluros, respectiv a dealurilor subcarpatice si de podis piemontan, caracterizeaza prin deschideri mai mari ale albiilor de scurgere a apei, prin versanti cu pante mai putin abrupte pana la mici. Din aceasta categorie se amintesc urmatoarele formatiuni: Muiereasca, Bujoreanca, Bistrita – Babeni, Romani, Luncavat etc. In cursul anului 1996 ICAS a elaborat documentatia “Studiu privind schema de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale – Inventarul lucrarilor executate in intervalul anilor 1950-1992 si necesarul de lucrari in perspectiva – Bazinul hidrografic Olt”, in cadrul careia au fost inventariate toate formatiunile torentiale si perimetre de ameliorare din fondul forestier in care au fost executate lucrari de corectare a torentilor si de ameliorare a terenurilor degradate pana in anul 1992. Evidentele din studiul mai sus amintit au fost completate tot de catre ICAS, pentru perioada 1992 - 2007, cu ajutorul datelor furnizate de administratorii fondului forestier (directii silvice) sau organele de control al aplicarii regimului silvic din fondul forestier national (inspectii teritoriale de regim silvic si de vanatoare). In ce priveste evidenta bazinelor hidrografice in care fenomenele torentiale s-au intensificat recent sau in care nu au fost executate inca lucrari amenajare, au fost preluate din studiile intocmite de proiectantii de specialitate sau din propunerile administratorilor fondului forestier. Din anexa 25, rezulta: • au fost executate lucrari de corectare a torentilor sau lucrari de ameliorare a terenurilor degradate in 609 bazine hidrografice torentiale si perimetre de ameliorare; • prin executia lucrarilor s-a realizat o lungime consolidata de 554.51 km; • lungime de albii cu degradari ( albii si depozite de aluviuni in tranzit, cu baza malurilor erodate sau instabila) - 945.6 km, din care: 601.05 km in bazine torentiale cu lucrari executate si 344.30 km in bazine torentiale noi. 5.10.2. Amenajari structurale existente pentru reducerea eroziunii solului Lucrarile de amenajare pentru combaterea eroziunii solului, constand din cleionaje, amenajare ravene, impaduriri, benzi inierbate, canale etc. ocupa pe teritoriul bazinului hidrografic Olt o suprafata de circa 208 mii ha.
INHGA - DGA 132 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
Sinteza principalelor lucrari pentru combaterea eroziunii solului SUPRAFATA CES LOCALIZARE LUCRARI (ha) JUDETUL HARGHITA RACU-JIGODIN 5385 amenajare ravene, impaduriri, benzi inierbate TOTAL JUDET 5385 JUDETUL COVASNA OJDULA 536 cleionaje, amenajare ravene, impaduriri benzi inierbate ARIUSD – AITA MARE 4096 cleionaje, amenajare ravene, impaduriri benzi inierbate AITA MARE- VARGHIS 3446 cleionaje, amenajare ravene, impaduriri benzi inierbate TOTAL JUDET 8078 JUDETUL BRASOV SANPETRU-APATA 2709 canale COZD LOVNIC 4032 canale HOMORODUL MARE 6299 canale HOMORODUL MIC 3879 canale PERIMETRU ETALON APATA 1451 canale TICUS COBOR 4568 canale VALEA PALOS 3044 canale VARGHIS-AUGUSTIN 1056 canale VLADENI-DUMBRAVITA 859 drenuri SCROAFA BUNESTI 3500 canale si drenuri CINCU-CINCSOR 503 canale HARSENI-LUTA 2490 canale HARTIBACIU SUPERIOR 3622 canale SERCAIA-MANDRA 2069 canale VENETIA-SERCAIA 2846 canale VISTEA-UCEA 497 canale SAVA-HALMEAG 1426 canale CES TARLUNG 4310 canale , drenuri si tuburi TOTAL JUDET 49160 JUDETUL SIBIU BH. HARTIBACIU 39603 canale, debusee, caderi, podete BH. CRISTIAN-SURA MARE- 496 debusee, caderi POPLACA BH. DEALUL DAII 1154 canale, debusee, caderi, podete, terase
INHGA - DGA 133 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT SUPRAFATA CES LOCALIZARE LUCRARI (ha) BH. NOUL 455 canale, debusee, caderi, podete BH. ZAVOI 493 canale, debusee, caderi, podete TOTAL JUDET 42201 JUDETUL VALCEA DRAGASANI-MITROFANI- 1681 canale, podete, baraje, DEALUL OLT-PRUNDENI- traverse JIBLEA BALCESTI-IRIMESTI- 658 canale, debusee, podete, traverse GOVORA 4158 canale, debusee, caderi, baraje, traverse, ziduri sprijin, terase, benzi inierbate, plantatii OLANESTI 3998 canale, debusee, podete, baraje, traverse, ziduri sprijin, terase, benzi inierbate, plantatii OLTET MAL STANG-LALOSU- 16131 canale,debusee,baraje,tr BABENI averse, ziduri de sprijin, terase, benzi inierbate, plantatii DAESTI-RM.VALCEA 3005 canale, debusee, podete, baraje, traverse, terase, plantatii ANINOASA-BERCIOIU 1353 canale, debusee, podete, baraje, traverse, terase, plantatii BISTRITA 7072 canale, debusee, podete, CERNA 3720 canale, debusee, podete, LUNCAVAT 7076 canale, debusee, podete, PR.SARAT 500 canale, debusee, podete, baraje, traverse PESCEANA 850 canale, debusee, podete, baraje, traverse SIRINEASA-ORLESTI 1254 canale, debusee, podete, baraje, traverse TOPOLOGUL INFERIOR 3493 canale, debusee, podete, baraje, traverse TREPTEANCA-CUNGREA 913 canale,debusee,podete, baraje,traverse BUCSANI-CIOROIU 4075 canale, debusee, podete, baraje, traverse
INHGA - DGA 134 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT SUPRAFATA CES LOCALIZARE LUCRARI (ha) BABENI-MIHAIESTI 729 canale, debusee, podete, baraje, traverse LIVEZI-SINESTI 736 canale, debusee, podete, baraje, traverse CERNA-FARTATESTI 700 canale, debusee, podete, baraje, traverse BH. OLT AC. LOTRU 3282 impaduriri BH.OLT AC.TURNU 2287 impaduriri BH. OLT AC. VALCEA 1790 impaduriri BH. LOTRU AC. MALAIA 3823 impaduriri BH. OLT AC. IONESTI 4704 impaduriri TOTAL JUDET 77988 JUDETUL OLT SLATINA-DUNARE 878 canale, debusee, caderi, podete, baraje STREHARET 2900 canale, podete, baraje TESLUI 1511 canale, caderi, podete, baraje TREPTEANCA-CUNGREA 485 canale, debusee, caderi, podete, baraje BUCSANI-CIOROIU 2414 canale, caderi, podete, baraje DOBA-PLESOIU 2743 canale, caderi, podete, baraje GEMARTALUI 4958 canale, caderi, podete, baraje HOREZU 3058 canale, caderi, podete, drenuri, baraje PLAPCEA MICA 3857 canale, debusee, caderi, podete, baraje OTESTI-LELEASCA 470 baraje, traverse, praguri TREPTENI 746 baraje, praguri, traverse, canale CUNGRISOARA 895 baraje, praguri, traverse, podete. TOTAL JUDET 24915 TOTAL GENERAL 207727 5.11. AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE PENTRU REDUCEREA EXCESULUI DE UMIDITATE Suprafata amenajata in bazinul hidrografic Olt, pentru desecare si drenaj este de 138093, lungimea canalelor de drenaj insumand circa 3528 km. Principalele sisteme de desecare si drenaj din bazin, pe judete, sunt prezentate in cele ce urmeaza.
INHGA - DGA 135 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Principalele sisteme de desecare si drenaj
SUPRAF LUNGIME FUNCTIONARE DENUMIRE AMENAJ CANAL RECEPTORI (ha) (m) gravit mixt pomp JUDETUL HARGHITA MADARAS-RACU 860 15370 * OLT DANESTI- 574 3300 * OLT MADARAS SICULENI-RACU 296 1500 * OLT SICULENI-CICEU 365 18006 * OLT CICEU- 1170 51329 * OLT MIERCUREA-CIUC SINSIMION 473 3895 * OLT TUSNAD 100 3590 * OLT SINDOMINIC 100 2717 * LUNCA MARE CIRTA 118 3508 * SADOCUT CIRTA 102 600 * SOARECUL DANESTI 120 2342 * MODICEA SINTIMBRU 283 6752 * VALEA MERILOR SINMARTIN 230 1800 * FISAG COZMENI 146 7169 * COZMENI TOLVAJOS 145 4594 * CHIRUI TOTAL JUDET 5174 132077 JUDETUL COVASNA OLT INCINTA 1-22 6087 197800 * RAU OLT NEGRU INCINTA 3- 32348 609400 * RAUL 32 NEGRU NEGRU PIRIUL 132 7300 * RAUL OJDULA NEGRU NEGRU PIRIUL 120 4100 * RAUL RACILOR NEGRU NEGRU PIRIUL 120 4500 * RAUL HILIB NEGRU TOTAL JUDET 39074 874400 JUDETUL BRASOV FAGARAS – 2545 79700 * BREAZA BREAZA-SAMBATA FAGARAS-CRCC 776 19300 * BREAZA SAMBATA- CINCSOR SAMBATA CRCC 157 15000 * CORBUL UCEA UCEI
INHGA - DGA 136 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT SUPRAF LUNGIME FUNCTIONARE DENUMIRE AMENAJ CANAL RECEPTORI (ha) (m) gravit mixt pomp FAGARAS - 201 15600 * NECADASTRAT DRAGUS-POMI FAGARAS - 611 38900 * FELMER FELMER-SOARS FAGARAS - 1872 40000 * SEBES HARSENI-LUTA FAGARAS - 1872 40000 * BERIVOI HARSENI-LUTA FAGARAS - 1872 40000 * RACOVITA HARSENI-LUTA FAGARAS - 1872 40000 * HUREZ HARSENI-LUTA FAGARAS - 1872 40000 * NETOT HARSENI-LUTA FAGARAS - 1641 6260 * NETOT NETOTU-BREAZA FAGARAS - 1641 6260 * NECADASTRAT NETOTU-BREAZA FAGARAS - 1641 6260 * BREAZA NETOTU-BREAZA FAGARAS - 202 12500 * RODBAV RODBAV-SOARS FAGARAS - 1298 38600 * SIMBATA SAMBATA-VISTEA FAGARAS - 1298 38600 * DRAGUS SAMBATA-VISTEA FAGARAS - 1298 1298 * NECADASTRAT SAMBATA-VISTEA FAGARAS - 1298 38600 * VISTEA SAMBATA-VISTEA FAGARAS - 1491 30100 * NECADASTRAT SEBES-MANDRA FAGARAS - 1491 30100 * NECADASTRAT SEBES-MANDRA FAGARAS - SEBES- 1491 30100 * IAZ MANDRA FAGARAS - 1491 30100 * MINDRA SEBES-MANDRA (VILCEAUA,IAZ) FAGARAS - 2205 108000 * SERCAIA SERCAIA-MANDRA (SINCA) FAGARAS - 2206 108550 * SERCAIA SERCAIA-MANDRA (SINCA) FAGARAS - 2347 139000 * SERCAIA VENETIA-SERCAIA (SINCA)
INHGA - DGA 137 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT SUPRAF LUNGIME FUNCTIONARE DENUMIRE AMENAJ CANAL RECEPTORI (ha) (m) gravit mixt pomp FAGARAS - 2347 139000 * VENETIA VENETIA-SERCAIA (LARGA) FAGARAS - 222 13100 * NECADASTRAT VISTEA SISTEM FAGARAS - 511 14900 * CORBUL VISTEA-UCEA VISTEI FAGARAS - 511 14900 * CORBUL UCEI VISTEA-UCEA FAGARAS - 511 14900 * UCEA VISTEA-UCEA FAGARAS - 511 14900 * NECADASTRAT VISTEA-UCEA FAGARAS - 511 14900 * NECADASTRAT VISTEA-UCEA HALCHIU - 803 30800 * OLT AUGUSTIN-APATA HALCHIU - BARSA- 4061 87900 * BIRSA VULCANITA HALCHIU - BARSA- 4061 87900 * VULCANITA VULCANITA FAGARAS - COZD- 4032 88800 * COZD (STENA) LOVNIC HALCHIU - BARSA- 4061 87900 * HOMOROD VULCANITA (CIUCAS) HALCHIU - 1620 50100 * CRIZBAV CRIZBAV HALCHIU - 1903 90200 * HOMOROD HOMORODU MARE FAGARAS - 739 27700 * HOMORODUL HOMORODU MIC MIC HALCHIU - 506 17000 * OLT ROTBAV- FELDIOARA HALCHIU - 2003 139900 * OLT SANPETRU-APATA HALCHIU - TICUS- 489 33000 * TICUS (VALEA COBOR TICUSANILOR) HALCHIU - 453 23000 * OLT TURZUN HALCHIU - UNGRA 308 11400 * OLT HALCHIU - VALEA 400 6300 * PALOS PALOS
INHGA - DGA 138 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
SUPRAF LUNGIME FUNCTIONARE DENUMIRE AMENAJ CANAL RECEPTORI (ha) (m) gravit mixt pomp
HALCHIU - VISCRI 273 26700 * GORGAN (VALEA LUNGA) HALCHIU - 3480 168100 * HOMOROD(CI VLADENI UCAS) DUMBRAVITA HALCHIU - 201 8000 * VULCANITA VULCAN PREJMER - 100 4900 * DURBAV DURBAV PREJMER - BOD 1724 19500 * GHIMBASEL HARMAN- 5598 186300 * OLT PREJMER TOTAL JUDET 78738 2445028 JUDETUL SIBIU AVRIG - BRADU 126 4400 * OLT ARPASU DE JOS 130 5100 * VALEA NEAGRA TOTAL JUDET 662 31900 JUDETUL OLT INCINTA POTELU- 3611 15000 * DUNARE STATIA PS(CO) INCINTA POTELU- 3611 15000 * DUNARE STATIA VILCOVIA INCINTA POTELU- 3611 0 * DUNARE STATIA RACARI 2 INCINTA POTELU- 3612 15000 * DUNARE STATIA CELEI-SPE TOTAL JUDET 14445 45000 TOTAL GENERAL 138093 3528405
INHGA - DGA 139 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
CAPITOLUL 6
PRINCIPALELE PREVEDERI ALE CONVENTIILOR SI TRATATELOR INTERNATIONALE IN DOMENIUL GOSPODARIRII APELOR LA CARE ROMANIA ESTE PARTE
CONVENTIILE SI TRATATELE INTERNATIONALE IN DOMENIUL GOSPODARIRII APELOR LA CARE ROMANIA ESTE PARTE Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucuresti in data de 21 aprilie 1992 - Legea nr.98/16.09.1992 Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea (Conventia pentru protectia fluviului Dunarea), semnata la Sofia in data de 29 iunie 1994 - Legea nr. 14/24.02.1995. PRINCIPALELE PREVEDERI ALE CONVENTIILOR SI TRATATELOR INTERNATIONALE COMISIA PENTRU PROTECTIA MARII NEGRE IMPOTRIVA POLUARII Conventia pentru Protectia Marii Negre impotriva Poluarii (pentru care Romania este depozitara), este cunoscuta sub denumirea de Conventia de la Bucuresti, aprobata prin Legea nr.98/16.09.1992. Aceasta Conventie a stabilit o Comisie pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii, formata din reprezentantii fiecarei tari riverane care sa-i asigure implementarea. Pentru a se pune la dispozitia Conventiei un program practic de actiune , statele riverane au luat o initiativa majora la nivel de guverne, prin crearea Programului de Mediu pentru Marea Neagra (BSEP) infiintat in 1993 de catre Facilitatea Globala de Mediu (GEF) , cu fonduri aditionale ale Comunitatii Europene - Programe Phare si Tacis si prin contributia guvernelor Canadei, Olandei, Japoniei, Austriei si Frantei. Obiectivele generale ale BSEP-GEF au fost urmatoarele: • actiuni pe termen scurt pentru asigurarea unui ecosistem durabil al Marii Negre; • pregatirea si adoptarea unui Plan Strategic de Actiune la Marea Neagra; • suport pentru implementarea Conventiei de la Bucuresti si a Declaratiei Ministeriale de la Odessa ’93, privind protectia Marii Negre;
INHGA - DGA 140 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT • pregatirea resurselor umane, intarirea capacitatilor institutionale si dezvoltarea unor politici investitionale care sa asigure protectia mediului. Obiectivul principal al BSEP-GEF a fost insa dezvoltarea si implementarea politicilor si a cadrului legal de evaluare, control si prevenire a poluarii, de sporire a biodiversitatii, precum si de crearea si intarirea capacitatilor regionale de gestionare a ecosistemului Marii Negre. In cadrul BSEP a fost stabilita o retea institutionala cu sase Centre de Activitate pe domenii specifice: • raspunsul de urgenta; • monitoringul de rutina al poluarilor; • monitoringul special-standarde de calitate pentru mediu si efectele asupra sanatatii populatiei si biodiversitatii; • protectia biodiversitatii si a peisajului; • gestionarea integrata a zonei costiere-stabilirea de metodologii; • pescuitul si alte resurse vii marine. Fiecare Guvern a fost de acord sa gazduiasca unul din aceste Centre de Activitate. Romania detine coordonarea Centrului de activitate privind pescuitul, localizat la Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina – Grigore Antipa Constanta din 1995. Faza a doua a proiectului BSEP intitulata Proiectul UNDP-GEF pentru Reabilitarea Ecosistemelor Marii Negre ( UNDP-GEF-BSERP) a demarat in octombrie 2004. Cea mai importanta realizare a BSEP a fost pregatirea Analizei Diagnostice Transfrontiera ce a stat la baza pregatirii Planului Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre (BS-SAP). Planul a fost amendat in 2002 si raportul asupra implementarii si a primelor rezultate a fost sintetizat in 2003. Responsabilitatea Comisiei includea elaborarea criteriilor pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii marine. COMISIA INTERNATIONALA PENTRU PROTECTIA FLUVIULUI DUNAREA (ICPDR) ICPDR (International Commission for the Protection of the Danube River) – Comisia Internationala pentru protectia fluviului Dunarea, este organismul coordonator pentru implementarea Conventiei pentru protectia fluviului Dunarea si coordonatorul realizarii Planului de management al bazinului Dunarii. Aceasta Conventie a fost semnata la 29 iunie 1994 la Sofia si este denumita pe scurt Conventia protectiei fluviului Dunarea, aprobat prin Legea nr. 14/24.02.1995 Conventia urmareste realizarea unei gospodaririi durabile si echitabile a apelor fluviului Dunarea, in special, prin:
INHGA - DGA 141 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT • conservarea, imbunatatirea si folosirea rationala a apelor de suprafata si subterane din intreg bazinul hidrografic; • controlul situatiilor periculoase generate de accidente implicand substante periculoase pentru apa, viituri sau scurgeri de gheturi; • cooperarea asupra problemelor fundamentale de gospodarirea apelor prin luarea tuturor masurilor tehnice, administrative si legale adecvate pentru a imbunatati, sau cel putin a mentine, conditiile de calitate ale fluviului Dunarea. La Conventia pentru protectia fluviului Dunarea este parte si Uniunea Europeana. In conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa, pentru bazinul Dunarii, Statele Membre au obligatia sa elaboreze un Plan de management al bazinului hidrografic. Pana in prezent, la nivelul bazinului Dunarii a fost convenit un sistem bazinal de monitoring (TNMN), a fost infiintat un sistem de alarmare in caz de poluari accidentale (PIACs) si s-a realizat un inventar al surselor potentiale de poluare (ARS). In acest moment principala activitate a Conventiei este implementarea Directivei Cadru pentru Apa. Activitatea se realizeaza in cadrul unui grup de experti, si pana in prezent au fost realizate rapoartele pentru anii 2004 si- 2005.
INHGA - DGA 142 STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
CAPITOLUL 7
CONCLUZII
Prezenta sinteza intitulata „Situatia actuala a utilizarii pe folosinte a resurselor de apa din bazinul hidrografic Olt” constituie primul pas in fundamentarea planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt. In etapele urmatoare, studiile ce se vor elabora vor avea ca scop fundamentarea celorlalte obiective ale planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt si anume: determinarea pe baza Strategiilor Nationale si sectoriale, a planurilor de dezvoltare regionala si judeteana si a unor scenarii de dezvoltare a folosintelor de apa, a cerintelor viitoare socio-economice de apa si a cerintelor de mediu asupra resurselor de apa; identificarea optiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul la surse si cerintele de apa ale folosintelor; evaluarea preliminara a riscului potential la inundatii pe bazinul hidrografic; identificarea actiunilor, masurilor, solutiilor si lucrarilor necesare pentru: - atingerea gradului acceptat de protectie la inundatii a asezarilor umane si a bunurilor; - diminuarea efectelor secetelor, tendintelor de aridizare, excesului de umiditate si a eroziunii solurilor; - utilizarea potentialului apelor; - satisfacerea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa (cerinte hidrologice, hidraulice si ecologice). identificarea constrangerilor, a conflictelor de interese si a solutiilor de rezolvare; analiza de impact si evaluarea riscurilor induse de actiunile, masurile, solutiile si lucrarile propuse in planul de amenajare al bazinului hidrografic.
INHGA - DGA 143 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1 Adler M.J. National Report for the estimation and parameterization of low flows and droughts in Romania. Romanian Journal of Hydrology and Water Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania. 2 Adler M.J. Low flow methodologies and characteristics in Romania. Romanian Journal of Hydrology and Water Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania. 3 Blidaru. V, s.a Hidroamelioratiile in R.P.R. Monografie, Editura Agro-Silvica, Bucuresti, 1962. 4 Botzan. M Constructii hidrotehnice in Dobrogea antica, in Revista “Hidrotehnica”, vol.25, nr.3 si nr.10, Bucuresti, 1980 5 Constantinescu, D-T Constructii Monumentale, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989. 6 Farczadi, L Principii generale ale conceptului modern de management al resurselor de apa. Revista Hidrotehnica vol. 42, nr. 3 – 1997, Romania. 7 Geo Bogza Cartea Oltului. Editura Minerva, Bucuresti 1985. 8 Grumeaza. N, Kleps. C, Tusa. Climatical and irrigation conditions C, Radulescu. A, Bora. C, effect to the maize and soya crops Popescu. F, Domuta. C, Renea. productions in Romania. Romanian St, Groaza. N. Journal of Hydrology and Water Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania. 9 Institutul National de Statistica Cercetari statistice 1990 - 2007 10 Kleps C., Crutu Gh, Mardare V, Informative programmers for storage Magdalina C, Soimulescu V, and processing data from hydro Iancu M. ameliorative arrangements and soil water balance data from experimental fields of ICITID. Romanian Journal of Hydrology and Water Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania.
144 11 Nedelcu G, Dinca A, Vladucu C. Characteristic aspects of the means runoff of Romanian’s hydrographical network. Romanian Journal of Hydrology and Water Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania. 12 Oprisan. E Gestionarea Situatiilor de Criza. Vulnerabilitatea la inundatii. Teza de doctorat U.T.C.B, Bucuresti, 2006 13 Oprisan. E Inundatiile din Romania, in TERRA MAGAZIN nr.10, Bucuresti, octombrie 2005. 14 Oprisan. E, Tecuci. I Istoricul Amenajarilor de Gospodarire a Apelor in Romania, manuscris. 15 Priscu. R Constructii Hidrotehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974 16 Serban P, Pretorian R, Dobre E. Evaluation de la sécheresse and Roumanie. Romanian Journal of Hydrology and Water Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania. 17 Stanescu V. Al, Adler M. J, Study of droughts in Romania for the Cusursuz B, Tuinea P, Burcea assessment of the aridization and G, Ciuntu A. desertification trends. Romanian Journal of Hydrology and Water Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania. 18 Tecuci. I Lucrari de gospodarirea apelor in R.S.R, baraje, lacuri de acumulare, derivatii, aductiuni si alte amenajari complexe. Monografie, Consiliul National al Apelor, Litografia ICPGA, Bucuresti, 1989. 19 Tecuci. I, Oprisan. E Barajele, incotro? In Revista Hidrotehnica, vol.48, nr.4-5, Bucuresti, 2003. 20 Topor, N Ani ploiosi si secetosi in R.P.R, Institutul Meteorologic, Bucuresti, 1964. 21 Ujvary. I Geografia Apelor Romaniei, Editura stiintifica, Bucuresti, 1972. 22 Ungureanu, V, Corbus, C Program de calcul pentru prognoza scurgerii in perioadele de ape mici. Conferinta stiintifica “Apele Moldovei. Seceta si masurile complexe de combatere”, Chisinau 1995. 23 Ungureanu, V, Corbus, C Metoda de prognoza a scurgerii in perioadele de ape mici. Conferinta stiintifica “Apele Moldovei. Seceta si masurile complexe de combatere”,
145 Chisinau 1995 24 XXX I.S.C.H. Studii de Hidrologie XV Monografia hidrologica a bazinului hidrografie a raului Jiu, Bucuresti, 1966. 25 XXX Monografia geografica a R.P.R – Academia R.P.R, Editura Academiei R.P.R, Bucuresti, 1960. 26 XXX Atlasul Judetelor din R.S.R, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978. 27 XXX Strategia Nationala a Apelor din Romania, (proiect) ANAR si INHGA, Bucuresti, 2003. 28 XXX Dams in Romania, Romanian National Committee on Large Dams, Bucharest, 2000. 29 XXX Sinteza cunostintelor actuale legate de seceta in domeniul hidrologiei, hidrogeologiei, resurselor de apa si gestionarii acestora. Studiu Elaborat de Grupul de lucru “Seceta” INHGA, Bucuresti, 2006. 30 XXX Perspectiva evolutiei si a impactului fenomenului de seceta in domeniul gestionarii resurselor de apa. Studiu elaborat de Grupul de lucru “Seceta” INHGA, Bucuresti, 2006. 31 XXX Planul National de Dezvoltare Rurala – Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Bucuresti. 32 XXX Planul de Amenajare a Teritoriuli National, Sectiunea a V-a zone de Risc Natural. Legea nr.575/2000. 33 XXX Studiu climatologic la nivel de bazin hidrografic. ANM, 2007. 34 XXX Studiu privind combaterea eroziunii solului si amenajarea bazinelor hidrografice torentiale in patrimoniul Silvic, ICAS, 2007. 35 XXX Studii privind combaterea eroziunii solului si amenajarea bazinelor hidrografice torentiale in patrimoniul agricol la nivel de bazin/spatiu hidrografic conventional. ISPIF, 2007. 36 XXX Fenomene de saraturare a terenurilor din bazinele/spatiile hidrografice din Romania, ICPA, 2007.
146 27. XXX Studiu privind obiective hidroenergetice noi si obiective hidroenergetice existente ce ar putea sa fie supuse reabilitarii/ retehnologizarii/modernizarii/extinderii in intervalul 2007-2022. ISPH. 2007. 28. XXX Raport Anual de Mediu. Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului (judetele componente). 29. XXX Evaluarea parametrilor scurgerii lichide pentru raurile din Romania. Studiu INHGA – 2007. 30. XXX Anuar de Gospodarire a Apelor, A.N.A.R, anii 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, Bucuresti. 31. XXX Planuri de Dezvoltare Regionala 32. XXX Studiu privind situatia actuala a cailor navigabile fluviale existente si dezvoltarea in intervalul 2007 – 2022 de noi cai navigabile. IPTANA. 2007. 33. XXX Water Scarcity Management in the Context of WFD. Water Scarcity Drafting Group, June, 2006. 34. XXX Water Scarcity and Drought. First Interim report, version 2. European Commission, November, 2006. 35. XXX Materiale elaborate si furnizate de Grupul de lucru de la Directia Apelor Olt.
147