PLANUL DE ANALIZĂ I ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD

SE APROBĂ PREEDINTE AL CONSILIULUI JUDEłEAN ARAD

NICOLAE IOłCU

PLAN DE ANALIZĂ I ACOPERIRE A RISCURILOR JUDEłUL ARAD

INSPECTORATUL PENTRU SITUAłII DE URGENłĂ “VASILE GOLDI” AL JUDEłULUI ARAD INSPECTOR EF COLONEL ING. IOAN BOGDĂNESCU

1 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD

CAPITOLUL I DispoziŃii generale SecŃiunea 1. DefiniŃie, scop, obiective Planul de analiză i acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potenŃiale identificate la nivelul judeŃului Arad, măsurile, acŃiunile i resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul P.A.A.R. este de a asigura cunoaterea, de către toŃi factorii implicaŃi, a sarcinilor i atribuŃiilor ce le revin premergător, pe timpul i după apariŃia unei situaŃii de urgenŃă, de creare a unui cadru unitar i coerent de acŃiune pentru prevenirea i gestionarea riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă i de a asigura un răspuns optim în caz de urgenŃă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiectivele P.A.A.R. sunt: • Prevenirea riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenŃei de producere ori limitarea consecinŃelor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării i evaluării tipurilor de risc, confomr schemei cu riscurile teritoriale; • Amplasarea i dimensionarea unităŃilor operative i a celorlaltor forŃe de pe raza judeŃului Arad, destinate asigurării funcŃiilor de sprijin privind prevenireai gestionarea situaŃiilor de urgenŃă; • Stabilirea concepŃiei de intervenŃie în situaŃii de urgenŃă i elaborarea planurilor operative; • Alocarea i optimizarea forŃelor i mijloacelor necesare prevenirii i gestionării situaŃiilor de urgenŃă pe raza judeŃului Arad. SecŃiunea a 2 – a. ResponsabilităŃi privind analiza i acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinŃă: P.A.A.R. se întocmete în baza următoarelor acte normative: • O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare i a Structurii – cadru a Planului de analiză i acoperire a riscurilor înaintat cu O.I.G. nr. 514 din 26.01.2007; • O.U.G. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul NaŃional de Management al SituaŃiilor de UrgenŃă; • H.G. 2288 din 09.12.2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcŃii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale i organizaŃiilor neguvernamentale privind prevenirea i gestionarea situaŃiilor de urgenŃă; • H.G. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuŃiile, funcŃionarea i dotarea comitetelor i centrelor operative pentru situaŃii de urgenŃă; • H.G. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, funcŃionarea i atribuŃiile serviciilor de urgenŃă profesioniste. 2.2. Structuri organizatorice implicate: ResponsabilităŃile privind analiza i acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuŃii ori asigură funcŃii de sprijin privind prevenirea i gestionarea situaŃiilor de urgenŃă. 2.3.ResponsabilităŃi ale organismelor i autorităŃilor cu atribuŃii în domeniu: • P.A.A.R. la nivel judeŃean, se întocmete de către Comitetul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă al JudeŃului Arad i de aprobă de către Consiliul JudeŃean Arad; • Prefectul răspunde de asigurarea condiŃiilor pentru elaborarea P.A.A.R.; • C.J.S.U. va actualiza prezentul plan la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în structura organismelor care au atribuŃii sau asigură funcŃii de sprijin privind prevenirea i gestionarea situaŃiilor de urgenŃă.

2 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD

CAPITOLUL II – Caracteristicile judeŃului Arad SecŃiunea 1. Amplasarea geografică i relieful Situat în partea de vest a Ńării, în zona de contact a Câmpiei Tisei i CarpaŃii Occidentali, de o parte i de alta a Mureului i Criului Alb, JudeŃul ARAD se învecinează la Nord cu judeŃul Bihor, la Sud cu JudeŃul Timi, la Est cu judeŃul Alba i judeŃul Hunedoara, iar la Vest cu Republica Ungaria. Cu o suprafaŃă de 7654 Km 2, judeŃul Arad deŃine 3,2% din suprafaŃa Ńării, fiind ca mărime al aselea judeŃ din Ńară. Cele mai extreme localităŃi ale judeŃului, din punct de vedere geografic, sunt: • satul TârnăviŃa 22 grade 33 minute longitudine estică; • oraul Nădlac 20 grade 40 minute longitudine vestică; • satul Berechiu la 40 grade 38 minute longitudine nordică; • satul LabainŃ la 45 grade 58 minute latitudine sudică

JUDEŢUL ARAD

România – harta administrativă, aezarea judeŃului Arad

Peisajul natural al judeŃului este caracterizat de prezenŃa unui relief, uniform distribuit, etajat de la Vest spre Est, de o reŃea hidrografică dominată de cele celor două râuri importante, Mureul i Criul Alb, de prezenŃa uni climat temperatcontinental cu influenŃe oceanice i nu în ultimul rând, de prezenŃa unei flore i faune cu elemente de mare valoare. Relieful este grupat în proporŃii aproximativ egale, fiind reprezentat de treapta montană, treapta dealurilor, depresiunilor i culoarelor i de treapta câmpiilor, fiecare dintre aceste grupe reprezentând aproximativ o treime din suprafaŃa totală a judeŃului. Cele mai reprezentative forme de relief ale judeŃului sunt:
MunŃii Codru Moma, cu cel mai înalt punct, Vârful Pleu (1112 m) i Depresiunea intramontană MoneasaRănua;
MunŃi Bihorului, reprezentaŃi de versanŃii sudvestici ai Muntelui Găina (1486 m) i Vârful Aradului (1429 m);
MunŃii Zărandului, formaŃiuni muntoase de înălŃimi mici, cu Vârful Drocea – 836 m;
Dealurile Lipovei;
Depresiunea AlmaGurahonŃ; 3 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD
Depresiunea Hălmagiu
Culoarul Mureului (cuprins între Petri i Lipova);
Câmpia Aradului;
Câmpia Vingăi;
Câmpia Criului Alb;
Câmpia Teuzului
Lunca Mureului, cuprinsă între Arad i Nădlac, zonă ridicată la rangul de rezervaŃie naturală.

JudeŃul Arad – harta fizică

SecŃiunea a 2–a. Caracteristici climatice JudeŃul Arad beneficiază de o climă temperatcontinentală, moderată, în care sunt prezente influenŃe oceanice. Vestul judeŃului se încadrează în categoria topoclimatului de câmpie (Câmpia Criurilor), unde relativa uniformitate a reliefului, lipsa obstacolelor naturale i deschiderea largă către toate direcŃiile de vânt determină unele particularităŃi climatice, specifice zonelor joase. În schimb, în Estul judeŃului predomină un relief mai înalt, constituit din Ńinuturi deluroase i montane (Dealurile Lipovei, MunŃii CodruMoma, MunŃii Zărandului) unde se întâlnesc topoclimatice de deal i de munte. În judeŃul Arad îi desfăoară activitatea staŃiile meteorologice: Arad (altitudine 116 m. – Câmpia Criurilor), ChiineuCri (altitudine 96 m. Câmpia Criurilor), GurahonŃ (altitudine 177 m. – valea Criului Alb) i iria (altitudine 477 m. – zona Dealurilor Vestice). Cei mai calzi ani, la staŃia meteorologică Arad au fost 2000 i 2007, iar cei mai reci 1980 i 1985. Dintre cei mai secetoi ani menŃionăm anul 2000 i 2007. Clima temperatcontinentală a judeŃului Arad se manifestă printro repartiŃie neuniformă a precipitaŃiilor pe parcursul anului, cu cantităŃi suficiente de precipitaŃii, care permit menŃinerea umidităŃii în sol.

4 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD

Ca i repartiŃie, precipitaŃiile medii multianuale cresc de la Vest spre Est, din zona de câmpie spre zona de munte, conform hărŃii de mai jos.

CantităŃile extreme de precipitaŃii înregistrate la staŃiile meteorologice din judeŃul Arad: StaŃia meteorologică Cantitatea maximă Cantitatea Cantitatea cea mai anuală minimă anuală mare căzută în 24 de ore Arad 1680 l/m 2 1966 254,2 l/m 2 2000 71,0 l/m 2 1998 ChiineuCri 800,5 l/m 2 1999 297,7 l/m 2 2000 98,3 l/m 2 1974 iria 836,8 l/m 2 1991 254,2 l/m 2 2000 59,2 l/m 2 2003 GurahonŃ 1008,0 l/m 2 1970 494,6 l/m 2 2000 86,7 l/m 2 1975

Valorile extreme de temperatură înregistrate la staŃiile meteorologice din judeŃul Arad: StaŃia meteorologică Temperatura maximă absolută Temperatura minimă anuală

Arad 40,2 O – 2007 27,2 O – 1987 ChiineuCri 39,5 O – 1988 30,0 O – 2003 iria 38,1 O – 2007 20,0 O – 1985 GurahonŃ 38,9 O – 2007 26,2 O – 1963

Principalele fenomene meteorologice, ca evenimente pe linie de dezastre, în judeŃul Arad se referă la: variaŃiile brute de temperatură, îngheŃurile târzii i timpurii, căldurile excesive, gerul, ploile torenŃiale, seceta, grindina, vijelia, căderile masive de zăpadă i viscolul. Toate aceste fenomene au fost prezente pe teritoriul judeŃului Arad, dar sau produs cu o frecvenŃă mai redusă. Fenomenul de vijelie se produce în judeŃul Arad în special în sezonul cald, între lunile aprilie i septembrie. Dintrun studiu efectuat de autorităŃile meteorologice a rezultat că între anii 1985 – 2010, pe teritoriul judeŃului Arad au fost înregistrat fenomenul de vijelie, astfel: • StaŃia meteorologică Arad – 5; • StaŃia meteorologică ChiineuCri – 6; • StaŃia meteorologică iria – 25;

5 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD Se poate remarca că acest fenomen este prezent mai ales în zona de câmpie a judeŃului Arad, iar din datele de care dispune inspectoratul vârful acestor fenomene sa produs în anul 2003 în localitatea Mica i în anul 2005 în localitatea Socodor. Fenomenul de grindină este i el prezent pe teritoriul judeŃului, acesta fiind specific sezonului cald i însoŃete fenomenul de ploaie torenŃială sau vijelie. Tot în intervalul 1985 – 2010 au fost înregistrate 57 fenomene de grindină la staŃiile meteorologice din judeŃul Arad, în special la staŃiile din Câmpia de Vest. Fenomenul de uscăciune i secetă apare doar în anii secetoi i foarte calzi, dar climatul moderat cu influenŃe oceanice determină o prezenŃă episodică a acestora în judeŃul nostru. Cei mai secetoi ani au fost: 1983, 1993, 2000 i 2007. FrecvenŃa i intensitatea fenomenului de secetă este mult mai redusă decât în regiunile de câmpie din sudul i sudestul Ńării. Înzăpezirile i căderile masive de zăpadă se înregistrează pe teritoriul judeŃului Arad, dar nu cu aceiai intensitate ca în nordul i estul Ńării, în care se înregistrează precipitaŃii sub formă de ninsoare datorate fronturilor nordice i siberiene. În ultimi 20 de ani, pe teritoriul judeŃului Arad au fost înregistrate precipitaŃii masive sub formă de ninsoare în anii: ianuarie – februarie 1985 (pe tot teritoriul judeŃului), decembrie 1999 (în zona de Est a judeŃului) i în ianuarie 2003 (în zona de Vest a judeŃului). SecŃiunea a 3a. ReŃeaua hidrografică ReŃeaua hidrografică înscrie în peisajul judeŃului Arad o serie de particularităŃi geografice, acestea fiind reflexul diversităŃii teritoriale. Arterele hidrografice mari se desfăoară în extremitatea nordică, Criul Alb i Criul Negru, precum i în extremitatea sudică, Mureul, către acestea din urmă dirijânduse un adevărat păienjeni de ape care amplifică structura bazinelor hidrografice. DirecŃia Est Vest este a arterelor colectoare mari pe care se suprapun afluenŃii perpendiculari, schiŃând astfel configuraŃia rectangulară. Cumpenelor de ape din zona montană bine individualizate, le corespund în câmpie cumpene nesigure care favorizează pendularea apelor dintrun bazin în altul. Această caracteristică a fost utilizată în rectificarea i regularizarea apelor pe cale antropică prin construirea unei reŃele hidrografice noi. Ploile torenŃiale sunt frecvente pe toate arterele hidrografice, ceea ce condiŃionează mutaŃii periodice în structura albiilor, prezenŃa unui debit solid abundent care are ca efect colmatarea i supraînălŃarea albiilor, elemente ce confirmă o intensă mobilitate a cursurilor de ape. În cele ce urmează vom face o prezentare a principalelor cursuri de apă din judeŃul Arad.

6 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD

Râul Crişul Negru

Râul Crişul Alb

Râul Mureş

Principalele râuri ce străbat judeŃul Arad 1. Râul Mure, constituie principala arteră care drenează judeŃul, pe o lungime de circa 250 km (lungimea sa totală fiind de 766 km). Înregistrează pe acest parcurs o denivelare de aproximativ 78 m i un bazin hidrografic de circa 4800 km 2. În limitele judeŃului Arad, Mureul primete afluenŃii mici din MunŃii Zarandului i din Dealurile Lipovei. Cumpăna de ape este apropiată de Mure ceea ce explică i bazinele hidrografice mici: Troa (71 km 2), Bârzava, Conop, oimo, Cladova, .a., toate acestea cu o suprafaŃă a bazinului hidrografic sub 50 km 2. Masele de aer umede iarna i primăvara generează în aceste zone o scurgere mai ridicată. De exemplu, la Arad sa înregistrat iarna 20,0%, primăvara 44,4%, vara 25,1%, iar toamna 10,5%. Scurgerea i debitele maxime sunt caracteristice vara, ca urmare a ploilor torenŃiale, sau primăvara atunci când topirea zăpezii se suprapune ploilor. Principalii afluenŃi ai Mureului în limitele judeŃului Arad pe versantul drept i stâng sunt redaŃi în tabelul ce urmează. Denumirea cursului de PoziŃie confluenŃă Bazinul Lung. curs de apă apă (mal drept sau stâng) hidrografic în jud. Arad (km) Petri d Mure 14 Crăciuneasca d Mure 8 Pesti s Mure 9 Căpriorica s Mure 6 Troa d Mure 22 SomoniŃa s Mure 20 Vineti d Mure 18 Birchi s Mure 9 Izvor s Mure 10 Corbul s Mure 7 Stejar d Mure 16 JuliŃa d Mure 25 Sulini d Mure 11 Grosul (DumbrăviŃa) d Mure 20 7 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD Monorotia d Mure 12 LabainŃ s Mure 8 Bârzava d Mure 18 Nadă d Mure 6 Conop d Mure 11 Cornic d Mure 8 Ch elmac s Mure 6 Pârâul Mare s Mure 18 Milova d Mure 16 Jernova d Mure 6 oimo d Mure 11 Radna d Mure 7 itarovăŃ s Mure 11 Cladova d Mure 16 Valea FâneŃelor de Jos s Mure 17 Crac d Mure 21 Ier d Mure 61

La sud de Mure, din Câmpia Vingăi se strâng o serie de pâraie mici (Slatina, Apa Mare, Ardelenilor etc.), toŃi fiind afluenŃii ai râului Bega. 2. Criul Alb , o altă arteră hidrografică importantă a judeŃului, îi are izvoarele extrem de ramificate, majoritatea lor fiind în afara judeŃului, excepŃie făcând pâraiele repezi de sub Muntele Găina. Străbate circa 146 km (lungimea totală 238 km) în limitele judeŃului, cu o cădere generală de 900 m i cu un bazin hidrografic de circa 3600 km 2. Denivelările cele mai mari le înregistrează în afara limitelor judeŃului, respectiv în zona montană (9 25 m/km), pentru ca în depresiuni i în câmpie valoarea pantei să scadă între 0,7 i 0,3 m/km, datorită intenselor procese de colmatare. Încă de la izvoare primete numeroi afluenŃi de pe versantul vestic al MunŃilor Bihorului, din Muntele Găina i de pe versantul vestic al MunŃilor CodruMoma, ceea ce face ca debitul solid să fie abundent. Bazinul hidrografic are în general o formă dendritică, predominând reŃeaua permanentă, căreia în regiunea de dealuri i de câmpie i se adaugă o serie de văi intermitente. Valorile cele mai mari ale densităŃii reŃelei hidrografice sunt caracteristice sectorului superior (0,9 1,2 km/km 2) i mai ales depresiunilor intramontane ce alcătuiesc adevărate pieŃe de adunare a apelor, un exemplu în acest sens fiind Depresiunea Hălmagiu Vârfurile. Valori ridicate se înregistrează i în zona de câmpie, unde densitatea reŃelei hidrografice se explică pe baza meandrării accentuate i a frecventelor despletiri. Aa este sectorul din aval de icula cu valori ale densităŃii reŃelei hidrografice de peste 1 km/km 2, unde în afara meandrării mari, se dezvolta i un braŃ, cunoscut sub denumirea de Criu Mort, precum i numeroi afluenŃi ai Teuzului, fiind de fapt cursurile părăsite odinioară de Criul Alb. ExpoziŃia în general vestică a bazinului Criului Alb, explică i marea cantitate de precipitaŃii pe care o primete i care asigură scurgerea permanentă a reŃelei de văi. Astfel, debitul lichid ridicat înregistrat atât pe Criul Alb, cât i pe afluenŃi devine explicabil. Debitul mediu (în m 3/s), în perioada 1950 – 1967, prezintă următoarele valori pe Criul Alb, la staŃiile: Cricior 3,29; GurahonŃ 13,9; Bocsig 18,6; ChiineuCri 21,4; pe Valea Deznei la Sebi 2,62 i pe Valea Hălmagiu la staŃia cu acelai nume 1,75. Valorile debitelor i ale scurgerii înregistrează variaŃii lunare condiŃionate de particularităŃile surselor de alimentare. Pentru bazinul Criului Alb este de menŃionat faptul că viiturile sunt frecvente i toamna i iarna, datorită influenŃei oceanice care duce la topirea timpurie a zăpezii i la ploi de iarnă. Pentru Criul Alb, la GurahonŃ, valoarea cea mai 8 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD ridicată a scurgerii este caracteristică pentru lunile februarie (16,4%) i martie (16,5%), iar cea mai scăzută în august (1,40%) i septembrie (1,85%). De fapt ultimele date ilustrează secetele hidrologice de lungă durată care au ca efect pentru râurile mici secarea acestora. În cadrul judeŃului Arad putem distinge pentru bazinul Criului Alb trei sectoare: sectorul superior, care aparŃine zonei montane, sectorul mijlociu, al dealurilor, i cel inferior, al câmpiei. În totalitatea sa, bazinul Criului Alb are un aspect dendritic, fiind relativ simetric dezvoltat în zona montană i de dealuri, în câmpie asimetria accentuânduse net. AfluenŃii de pe partea stângă sunt mai extini, cumpăna de ape faŃă de Criul Negru prin afluentul său Teuzul fiind foarte apropiată i nedecisă. Sectorul superior Ńine până în amonte de Sebi i se caracterizează printrun relief mai accidentat datorită atât litologiei variate (gresii, calcare, piroclastite, isturi cristaline etc.), cât i numeroasei reŃele de văi. Numeroi afluenŃi mici îi au obâria pe versanŃii sudici ai Bihorului, în Muntele Găina, Piatra Aradului, versantul de vest al MunŃilor Codru Moma, versantul nordic al MunŃilor Zărandului sau pe alŃi versanŃi din zonă. Principalii afluenŃi ai Criului Alb sunt:  pe partea dreaptă: (în sensul de scurgere) Hălmagiu cu Hălmăgelul (suprafaŃa bazinului hidrografic fiind de 113 km 2), Tăcăele (cu o suprafaŃă bazinală de 70 km 2, în bazinul căruia se află izvorul de la Călugări), Iosăelul, Dezna cu Moneasa (210 km 2);  pe partea stângă: Zeldi (suprafaŃa bazinului hidrografic 166 km 2) i Chiindia (suprafaŃa bazinului hidrografic 102 km 2), pe partea stângă. Semnalăm, pentru acest sector, prezenŃa confluenŃelor în serie, duble (deci pe ambele părŃi), a punctelor de convergenŃă hidrografică (ca cel de la GurahonŃ), a sectoarelor de vale îngustă (chei), VârfurileGurahonŃ i Cociuba, precum i a bazinetelor de la Hălmagiu i GurahonŃDieci. În sectorul superior, în zona de contact cu sectorul mijlociu, Criul Alb primete ca afluent mai mare pe Dezna. Acesta izvorăte la o altitudine de 838 m din MunŃii Codru Moma, are o lungime de 33 km i are ca afluenŃi principali cursurile de apă: ebi, Fumuri i Moneasa. Înregistrează variaŃii de debite i niveluri de amplitudini mai mici, scurgerea maximă fiind de 15,9% în februarie, iar cea minimă de 2,04% în septembrie i octombrie. Sectorul mijlociu corespunde marelui golf depresionar al Zărandului, care pătrunde în amonte de Sebi i care se continuă cu celelalte depresiuni din valea Criului Alb. Din acest sector, bazinul Criului Alb devine asimetric. Cel mai extins este bazinul Cigher (suprafaŃa 670 km 2), pe stânga, care confluează în colector în zona de câmpie. De la Sebi i până la Ineu râul devine foarte îngust; circa 1,502 km despart bazinul Criului Alb de bazinul Criului Negru prin afluentul acestuia, Teuzul. De la Răpsig, golful Zărandului se deschide larg, confundânduse cu Câmpia Criului Alb. Acesta este ultimul sector al bazinului. Criul Alb meandrează puternic i prezintă numeroase braŃe părăsite. Cigherul este afluentul cel mai mare râul Criului Alb i izvorăte de la altitudinea de 521 m, din MunŃii Zărandului. Are o lungime de 58 km i o suprafaŃă bazinală de 670 km 2. În acest bazin, regularizarea scurgerii a impus construirea lacului de acumulare de la TauŃ, cu un volum de peste 40 mil. m 3 de apă. Bazinul Cigherului înregistrează o scurgere medie lunară de 20,2 % în februarie i de 17,0% în martie, mai mare decât cea a Criului Alb, iar din iunie până în decembrie oscilează între 2,78 i 0,91%. Acest curs de apă înregistrează amplitudini mari care evidenŃiază amplasarea bazinului în cea mai mare parte întro zonă de dealuri i câmpie, cu un coeficient de împădurire redus i pe formaŃiuni geologice cu o permeabilitate ridicată. Bazinul Criului Alb, ca de fapt întreaga suprafaŃă aferentă sistemului hidrografic al Criurilor, poartă amprenta activităŃii antropice. Câteva date sunt extrem de sugestive în acest sens: sistemul de îndiguire are o lungime de circa 150 km, ceea ce face ca suprafaŃa

9 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD protejată contra inundaŃiilor să fie de aproximativ 55000 ha), rectificarea meandrelor a făcut ca albia Criului Alb să fie scurtată cu circa 40 km.

Denumirea cursului de PoziŃie confluenŃă Bazinul Lung. curs de apă apă (mal drept sau stâng) hidrografic în jud. Arad (km) Valea Băneti d Criuri 19 Leasa d Criuri 5 Valea de la Lazuri d Criuri 22 Valea Mare s Criuri 6 Tăcăele d Criuri 19 GruieŃ d Criuri 4 Sighioara s Criuri 18 Zimbru d Criuri 20 Musteti s Criuri 14 Feni d Criuri 9 Crocna d Criuri 9 DumbrăviŃa d Criuri 10 Craicova d Criuri 9 Alma s Criuri 9 Topasca d Criuri 8 Denumirea cursului de PoziŃie confluenŃă Bazinul Lung. curs de apă apă (mal drept sau stâng) hidrografic în jud. Arad (km) Chiindia s Criuri 21 Cleceova s Criuri 13 Sebi d Criuri 30 Hodi s Criuri 16 Potoc s Criuri 12 Trei Holâmburi s Criuri 6 Gut s Criuri 23 Cigher s Criuri 56 Valea nouă Chier s Criuri 15 Canalul Morilor s Criuri 45

3. Criul Negru drenează extremitatea nordică a judeŃului Arad, cursul său desfăurânduse pe circa 4 km lungime iar în limitele judeŃului Arad are ca afluent Teuzul, ce izvorăte de sub vârful Izoiul MunŃii CodruMoma. Are o lungime de 87 km, în judeŃul Arad, i o suprafaŃă bazinală de 963 km 2. Bazinul principalului afluent al Criului Negru, Teuzul, este asimetric, primind numeroi afluenŃi din CodruMoma: Valea Nouă, Valea Groilor (suprafaŃa bazinului fiind de 60 km 2), Sartiul (suprafaŃa bazinului 270 km 2), etc. Pe partea stângă, afluenŃii sunt mai puŃin numeroi, cu regim intermitent, iar prin configuraŃia lor sugerează evoluŃia anterioară dintre acest bazin i Criul Alb. De la Barajul Cărand Răpsig, în aval, Teuzul prezintă o pantă redusă (între 0,1 si 0,5 m/km), ceea ce face ca meandrarea să fie foarte accentuată, confluenŃele paralele i cursurile părăsite extrem de frecvente. Teuzul înregistrează variaŃii mari în regimul scurgerii. Astfel în luna februarie scurgerea este maximă, fiind de 18,3% (cea a Criului Negru este de 16,4 %), iar în lunile august, septembrie i octombrie oscilează în jur 1,291,49%. De asemenea la Cermei, debitul minim în ianuarie 1954 a fost de 0,16 m 3/s, iar în septembrie 1961 de 0,001 m 3/s.

10 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD InfluenŃa temperaturilor reduse în unele ierni aspre conduc la prelungirea regimului de îngheŃ, condiŃionând în mod direct debitele. Toate aceste elemente aveau o influenŃă negativă, în sensul că suprafeŃe întinse erau expuse excedentului de apă i mai ales revărsărilor. Astfel au fost canalizate o serie de văi cu regim torenŃial de mare periculozitate (Frunziul), iar Teuzul a fost protejat cu un dig pe ambele maluri aval de Sintea Mare, ceea ce evită revărsarea apelor pe suprafaŃa câmpiei (unde au fost construite i sisteme de desecare).

Denumirea cursului de PoziŃie confluenŃă Bazinul Lung. curs de apă apă (mal drept sau stâng) hidrografic în jud. Arad (km) 46 prin canal Beliu s Criuri CermeiTauŃ Teuz s Criuri 87

La principalele artere hidrografice ale judeŃului Arad trebuie adăugate canalele antropice . Între Valea Mureului i cea a Criului Alb funcŃionează în prezent Canalul Matca. Pe Mure, la Păuli, staŃia de pompare furnizează acestui canal o cantitate de apă apreciabilă (circa 4 m 3/s). La aceasta se adaugă, în aceeai albie, apele ce se scurg de pe versantul de vest al Zărandului, astfel încât Canalul Matca la deversarea sa în Cigher are un debit maxim de 20 m 3/s. În Câmpia Mureului, principalul canal antropic este cel al Ierului construcŃia acestuia a început din 18901900, iar pe rând i sau adăugat noi canale de legătură, astfel încât astăzi este cunoscut sub denumirea de sistemul Ierului. Lungimea canalului este de 65 km., este alimentat din Mure, are în apropierea frontierei un debit de 8,95 m 3/s i a fost construit în scopul înlăturării excedentului de umiditate de pe suprafeŃe întinse. Pe harta judeŃului Arad sunt consemnate în prezent în sistemul complex de desecare Mure Ier următoarele canale: TurnuDorobanŃi, Mureel, Bujac, Crac, Pe sub Vii, Mureul Mort Forgacea i MicalacaTudor Vladimirescu. Relativ paralel cu Criul Alb este Canalul Morilor, care are o lungime de circa 83,5 km. Cursul său urmărete, în general, limita sudică a conului de dejecŃie al Criului Alb, de unde adună o serie de ape, i care trece printrun sifona pe sub albia Cigherului i a Canalului Matca, de unde îi continuă cursul în câmpie, condiŃionând în această parte ridicarea nivelului freatic; în apropiere de graniŃă revine în Criul Alb. Canalul BeliuCermeiTăut, cu o lungime de 27 km, se dezvoltă pe direcŃia nord sud în partea de nord a bazinului Teuzului. El intersectează văile Sarti RenielCălacea i Frunzi toate cu un regim de scurgere torenŃial, ceea ce face ca excedentul de apă să fie acumulat în acest canal i în cele trei poldere de pe malul drept. Debitul solid abundent periclitează însă funcŃionalitatea canalului. La acestea, tot în scopul regularizării scurgerii i al irigării terenurilor, din aval, au mai fost construite tronsoane de canale cum sunt: Canalul CălaceaSpineŃ si Canalul Dumbrava. Pe lângă acestea au mai fost realizate cu diverse scopuri i următoarele lucrări hidrotehnice cu rol de acumulare de apă:

SuprafaŃa la Volumul la Bazin Denumirea nivel normal de nivel normal de Tipul lacului hidrografic retenŃie retenŃie

11 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD (ha) (mil.m 3) Ghioroc Mure 48 1,92 de excavaŃie DrauŃ Mure 3 1,26 acumul. neperm . itarovăŃ Mure 4 2,25 acumul. neperm. Cladova Mure 1,5 0,8 acumul. neperm. Mănătur Bega 1,8 10,15 acumul. neperm. Izvorin Bega 1,28 6,6 acumul. neperm. Mailat Bega 7 0,4 acumul. neperm. Firiteaz Bega 3 0,1 acumulare perm. TauŃ Cris (Cigher) 240 33,7 acumulare perm. Cărand Răpsig Cri 950 20,2 acumul. neperm. Chier Cri 350 9,95 acumul. neperm. Beliu Cri 75 2,7 acumul. neperm. Sarti Cri 63 3,6 acumul. neperm. Levele I Cri 150 4,2 acumul. neperm. Levele II Cri 165 2,0 acumul. neperm. Rovina Cri 8 3,66 acumulare perm. Zerindu Mic Cri 475 23,5 acumul. neperm.

În judeŃul Arad sunt prezente i o serie de acumulări de apă, cu caracter piscicol, ce sunt redate în tabelul de mai jos:

Bazin SuprafaŃa la nivel Denumirea Tipul lacului hidrografic normal de retenŃie (ha) Chiineu Cri Cri 225 acumul. neperm. Socodor Cri 180 acumul. neperm. Pilu – Grăniceri Cri 293 acumul. neperm. Bocsig Cri 200 acumul. neperm. Cărand Cri 6,4 acumul. neperm. Ineu Cri 135,5 acumul. neperm. Cermei Cri 65 acumul. neperm. Seleu Cri 108 acumul. neperm. Pescari Cri 23 acumul. neperm. Olari Cri 22,5 acumul. neperm. Mocrea Cri 2,5 acumul. neperm. iclău Cri 6 acumul. neperm. DrauŃ Cri 40 acumul. neperm. Hăma Cri 2 Ac. Nepermanentă Zimand Cuz Mure 8 Ac. Nepermanentă Aradul Nou Mure 1 Ac. Nepermanentă Zădăreni Mure 1 Ac. Nepermanentă Vladimirescu Mure 2 Ac. Nepermanentă Firiteaz Cri 5 Ac. Nepermanentă Deyna Cri 3 Ac. Nepermanentă Căprioara Cri 0,6 Ac. Nepermanentă Adea Cri 2 Ac. Nepermanentă Felnac Mure 2 Ac. Nepermanentă

12 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD Canalele Turnu Mure 16 Ac. Nepermanentă Lipova Mure 1,5 Ac. Nepermanentă Nădlac Mure 145 Ac. Nepermanentă SecŃiunea a 4a. PopulaŃie: PopulaŃia judeŃului Arad, numără la ultimul recensământ din anul 2002, 461.791 locuitori din care 233.992 locuitori aparŃin mediului urban i 227799 mediului rural. Din punct de vedere etnic, la recersământul din anul 2002, populaŃia judeŃului prezenta următoarea structură: 82,1% români, 10,6% maghiari, 3,8% rromi, 1,0% germani, 1,2% slovaci, 0,3% ucrainieni, 0,2% sârbi i 0,8% alte naŃionalităŃi. Structura confesională are următoarea configuraŃie: ortodoxă 73%, romano catolică 10,1%, reformată 2,7%, grecocatolică 1,1%, penticostală 6,3%, baptistă 4%, alte religii. Structurat pe sexe, 222.248 sunt de sex bărbătesc i 239.543 sunt de sex feminin. SituaŃia populaŃiei urbane, reprezentând 50,67% din populaŃia judeŃului, se prezintă astfel: 1. Arad 170.827 2. Pecica 13.076 3. Sântana 13.024 4. Lipova 11.136 5. Ineu 10.207 6. Curtici 9.722 7. ChiineuCri 8.343 8. Nădlac 8.144 9. Pâncota 7.186 10. Sebi 6.327 În comparaŃie cu recensământului din 1977, care ne indică un număr de 512.327 locuitori din care 259.241 în mediul urban i 252.685 în mediul rural, constatăm o descretere a populaŃiei cu 5,3 %. În tabelul de mai jos sunt specificate creterea i descreterea numărului de locuitori începând din anul 1930 până în anul 2002.

Data recensământului Numărul locuitorilor Densitatea (locuitorilor) loc/kmp 29 decembrie 1930 488.359 63,0 25 ianuarie 1948 478.207 61,4 21 februarie 1956 475.620 61,3 15 martie 1966 481.248 62,1 5 ianuarie 1977 512.020 66,0 7 ianuarie 1992 487.617 62,9 18 martie 2002 461.791 59,6 Sub raportul densităŃii, populaŃia judeŃului Arad face parte dintre unităŃile administrativ teritoriale cu valori relativ scăzute, fiind cu mult sub media pe Ńară. Astfel în 1977 sau înregistrat 66,9 locuitori/km 2, fiind înregistrat un spor de 1,7 locuitori/km 2 faŃă de 1948, iar în 2002 densitatea a scăzut la 59,6 locuitori/km 2. Sporul este negativ, de – 5,3 locuitori/km 2. Datorită configuraŃiei generale a reliefului, cele mai mari densităŃi, de 64,7 locuitori/km 2, se înregistrează în zonele de câmpie ( Sântana 141, locuitori/km 2; Macea 96,4 locuitori/km 2, Peregu Mare 72,1 locuitori/km 2t e) i în comunele suburbane, cu intense activităŃi industriale. Acestea din urmă înregistrează densităŃi peste media pe judeŃ , depăind 95,1 locuitori/km 2 (Livada, Macea, Sântana, care a devenit ora din decembrie 2003, Pecica – ora din anul 2004, Ghioroc). LocalităŃile rurale care cuprind în limitele lor întinse spaŃii montane i deluroase au densităŃi scăzute, între 11,1 30,1 locuitori/km 2 (Vârfurile, Hălmăgel, GurahonŃ, Moneasa, Igneti, Hăma, TauŃ, etc.).

SecŃiunea a 5a. Căi de transport 5.1.Căi de transport rutiere 13 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD PoziŃia geografică a judeŃului impune dezvoltarea unui sistem rutier i feroviar adecvat legăturilor cu vestul continentului i de deservire a zonelor adiacente graniŃei. Traficul intern nu este suficient deservit de reŃeaua de drumuri i străzi comunale încă nemodernizate. JudeŃul Arad are în compunere o reŃea de drumuri publice, astfel: drumuri naŃionale (DN): 405,378 km; drumuri judeŃene (DJ): 1189,007 km, drumuri comunale (DC): 756,765 km; Starea tehnică a drumurilor judeŃene din judeŃul Arad la sfâritul anului 2010 precum i principalele caracteristici ale acestora sunt prezentate în Anexa nr. 19 . Pe reŃeaua de drumuri judeŃene din judeŃul Arad, se găsesc un număr de 118 poduri. Starea tehnică a podurilor de pe drumurile judeŃene, la sfâritul anului 2010, este: stare tehnică Foarte Bună: 14 poduri, stare tehnică Bună: 24 poduri, stare tehnică Satisfăcătoare: 77 poduri, stare tehnică Nesatisfăcătoare: 3 poduri. Din acestea un număr de două poduri sunt cu restricŃii de circulaŃie i se află sub urmărire specială: Pod Sintea Mică pe DJ 791 km 25+166, Sintea MicăCherelu, variantă de ocolire Pod icula DJ 709 km 45 + 193 unde există limitare la 30t. Pod Săvârin pe DJ 707A km 1+271, SăvârinValea Mare, există restricŃie de tonaj la 30 t. si inaltime.max. 3.80 m. Reparatie capitala a podului a fost executată in perioada 20062008.

ReŃeaua de drumuri naŃionale din judeŃ are orientare Vest – Est i Nord – Sud i prin forma sa descrie cel mai bine direcŃiile principale pe care se desfăoară traficul auto i principalele activităŃi comerciale. Principalele caracteristici ale reŃelei de drumuri naŃionale sunt prezentate în tabelul următor: Lungime Număr Drumul Tip Reabilitat RelaŃia Traseu în judeŃ (Km) poduri DN 7 E Da Nădlac Deva Nădlac Zam 160,0 33 DN 7 B N Nu Turnu – Han Turnu – Han 10,2 DN 69 E Da Arad – Timioara Arad – Vinga 21,0 DN 79 E Nu Arad – Oradea Arad – Zerind 52,0 6 DN 79 A N Nu Vârfurile Vărand Vărfurile – Vărand 127,0 20 DN 76 E Nu Oradea . Brad Ioneti Lazuri 27,5 6

5.2. Căi de transport feroviare JudeŃul Arad dispune de o reŃea de căi ferate caracterizată prin: • 485 Km din care 196 Km electrificată; • total linii de circulaŃie i manevră 750,300 Km; • noduri de cale ferată 6 (ARAD, ARADU NOU, SÂNTANA, INEU, NĂDAB, RADNA); • Densitatea medie 69 Km / 1.000 Km2; • 47 staŃii de cale ferată; • o magistrală – 200 CURTICI DEVA; • linii electrificate:  duble: CURTICI – SĂVÂRIN, ARAD – UTVINI;  Simple: ARAD – SÂNANDREI; • linii neelectrificate: ARADUL NOU – PERIAM, ARAD – NĂDLAC, SÂNTANA – BRAD, NĂDAB GRĂNICERI, INEU – CERMEI; 14 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD • linie dublă neelectrificată: ARAD – SÂNTANE; • staŃii centralizate: CURTICI – SĂVÂRIN, ARAD – SÂNANDREI; • o magistrală cu linie simplă TIMIOARA ORADEA; • o direcŃie secundară ARAD BRAD; • rampe de încărcare / descărcare în fiecare staŃie de circulaŃie de pământ sau beton;

5.3. Căi de transport aerian • Aeroportul Arad este situat la 4 km Vest faŃă de centrul oraului Arad, poziŃia sa geografică raportată la centrul pistei este 21°15'14'' Est, 43°10'35'' Nord , la 106 metri deasupra nivelului mării, în suprafaŃă totală de 157 ha. Activitatea aeroportului se desfăoară potrivit prevederilor Codului Aerian Roman, acordurilor i convenŃiilor autorităŃilor aviatice internaŃionale Ia care România a aderat. • Principalele caracteristici sunt:  Aeroport de categoria „C”; permite aterizarea i decolarea avioanelor de tip Airbus;  Zona de responsabilitate : circular în jurul aeroportului cu o rază de 20 Km;  Lungimea pistei 2000 m;  LăŃimea pistei 45 m (60 m cu balizaj);  Grosimea pistei 1m;  DirecŃia de orientare a pistei 27 0 – 09 0;  Sistem de balizare IDMAN cu 5 trepte de intensitate;  Aparatură de dirijare: ILS de pantă, ILS de direcŃie, staŃie meteo semiautomată ROMAVOS;  Altitudinea de tranziŃie a aeronavelor de la CDZ Arad 900 m;  Capacitate deservire pasageri 50 pasageri – oră;  Terminal CARGO cu: • 1 Platforma aeronave ce permite staŃionarea concomitentă a doua aeronave, de cod "C" si una de cod "D" • Platforma operare auto asigura 32 locuri pentru autoturisme si 5 locuri de ateptare pentru vehicule de transport marfă; • 13 porŃi acces pentru platforma auto; • SuprafaŃa de depozitare 3700 mp; • CapacităŃi depozitare: o sosire 300 to/zi; o plecare 300 to/zi; • Capacitate de trafic 50 to • Centrul de Dirijare a Zborurilor Arad  Este un centru regional coordonator asigură dirijarea, controlul i informarea despre traficul aerian pe rută i în apropierea finală pentru aeroporturile ARAD, TIMIOARA, CARANSEBE i ORADEA;  Are zonă de responsabilitate în zona delimitată între ORADEA – DEVA – TÂRGU JIU – OROVA;  Asigură dirijarea aeronavelor pe două zone de înălŃime UPER pentru aeronavele aflate în survol pe curse internaŃionale i LOWER pentru aeronave aflate în survol în trafic intern; limita de separaŃie între zone este la nivelul de 24.000 ft.;  Organizează i asigură serviciul de alarmare în vederea căutării i salvării aeronavelor aflate în dificultate;  Are legături directe de serviciu cu centrele de dirijare a zborurilor din BUDAPESTA, BELGRAD i BUCURETI;  Schimbă imagini RADAR cu centrele de dirijare a zborurilor din BUCURETI i BUDAPESTA. 15 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD SecŃiunea a 6a. Dezvoltare economică Până în martie 2011 în judeŃul Arad sunt înregistrate la Oficiul Registrului ComerŃului un număr de 29407 societăŃi comerciale, structura acestora se prezintă astfel: 13 regii autonome, 356 societăŃi pe acŃiuni, 19.928 societăŃi comerciale cu răspundere limitata, 6.141 persoane fizice autorizate si asociaŃii familial i 2969 alte forme juridice de societăŃi comerciale. Rata medie a omajului înregistrată în anul 2010 a fost de 5.35%. Principalele domenii de activitate economică ale acestor societăŃi comerciale sunt prezentate în tabelul de mai jos:

ComerŃ Import An ProducŃie Servicii ConstrucŃii intern export 1990 3 3 3 2 2 1991 638 783 771 643 198 1992 568 711 721 619 177 1993 422 504 526 415 144 1994 744 865 978 682 292 1995 233 321 317 256 108 1996 280 358 369 305 123 1997 214 284 285 235 107 1998 299 373 386 312 163 1999 236 308 322 172 104 ComerŃ Import An ProducŃie Servicii ConstrucŃii intern export 2000 264 326 368 178 95 2001 327 408 479 219 134 2002 527 684 752 279 241 2003 936 1137 1404 259 623 2004 1323 1551 2016 250 983 2005 1439 1653 1922 205 1159 2006 1615 1805 2016 100 1390 207 1566 1843 2114 46 1469 2008 163 155 200 27 136 2009 89 78 100 18 69 2010 105 43 91 6 33 2011 10 7 9 1 5

JudeŃul Arad are un important potenŃial agricol, având o suprafaŃă agricola de 511.520 ha (66 % din suprafaŃa totala a judeŃului si 3,4 % din suprafaŃa agricolă totală a României). Acest 16 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD potenŃial îl clasifică pe locul al 4lea în ierarhia judeŃelor agricole ale Ńării. GraŃie fertilităŃii solului, producŃiile agricole obŃinute sunt foarte mari. Din totalul suprafeŃei cultivate, 80 % o reprezintă cerealele urmată de producŃia de legume i fructe. In anul 2003, judeŃul Arad sa clasat pe locul al 2lea in Ńară la producŃia obŃinută la porumb si pe locul al 5lea in ceea ce privete producŃia de legume. O situaŃie cu principalele culturi i societăŃi comerciale din judeŃul Arad ce desfăoară activităŃi în domeniul agricol este prezentată în Anexa nr. 20. Creterea animalelor pare să revină ca ramură importantă a economiei judeŃului, după ce în anii ce au urmat evenimentelor din 1989 aceasta a fost în mare declin. O situaŃie concretă a efectivelor animalelor i a distribuŃiei pe zone administrative în Anexa nr. 18 . ProducŃia industrială este realizată de 12001 de firme de profil. Volumul preponderent al producŃiei judeŃului constă in activitatea de procesare, urmat de industria textilă, industria lemnului, metalurgică, construcŃiilor, fabricarea echipamentelor electrice, maini i utilaje. O particularitate a evoluŃiei economice a judeŃului Arad o reprezintă interesul firmelor japoneze, două firme funcŃionând deja (TAKATA PETRI ROMANIA si YAZAKI COMPONENT TECHNOLOGY). Dinamica i structura economiei judeŃului Arad favorizează dezvoltarea cooperării cu judeŃele din vecinătatea graniŃei, la fel ca si cu regiuni din Italia si Germania, care sunt practic cei mai mari parteneri si investitori străini. Dezvoltarea economiei judeŃului Arad a fost caracterizată în ultimii ani prin investiŃiile făcute în infrastructura, fapt ce a influenŃat substanŃial cadrul economic al judeŃului. Din acest punct de vedere, Aradul are un avantaj remarcabil în comparaŃie cu alte judeŃe.

1. ZONELE INDUSTRIALE ZONA INDUSTRIALĂ DE NORDVEST reprezintă primul parc industrial pus in funcŃiune in România. Această realizare a fost posibilă graŃie hotărârii municipalităŃii de a vinde teren amplasat întro anume zonă, investitorilor români i străini, zonă în care sau asigurat utilităŃile necesare construcŃiilor. Deoarece întreaga suprafaŃă dedicată de 100 hectare a primei zone industriale a fost integral vândută investitorilor, Consiliul Local al Municipiului Arad a pregătit alte două zone, cu scopul de a permite extinderea capacităŃilor economice. La sfâritul anului 2003, suprafeŃele aparŃinând acestor ultime două zone industriale au fost în totalitate vândute investitorilor romani i străini. PARCUL INDUSTRIAL NORD este o iniŃiativă privată a Grupului de firme CODLEA si are o suprafaŃă de 116 hectare. Terenul este acum urbanizat (conectat la utilităŃi) fiind pus la dispoziŃia investitorilor interesaŃi. ZONA INDUSTRIALĂ CHIINEUCRI este rezultatul eforturilor primăriei din localitate de a valorifica utilităŃile i infrastructura rămase disponibile după 1989. Consiliul Local Chisineu Cri vinde, de asemenea, teren investitorilor, iar locaŃia sa situată la o distanŃă aproximativ egală cu cea de Arad de la frontieră ca i de la autostrada din Ungaria, a determinat mai mulŃi investitori străini importanŃi cum ar fi ALKOA FUJIKURA, MASCHIO GASPARDI si NEXANS să se stabilească in zonă. PARCUL INDUSTRIAL NĂDAB este, la fel, localizat la intrarea in oraul ChiineuCri, i se întinde pe o suprafaŃă de 24 de hectare, oferind 18 loturi dotate cu principalele servicii. Parcul este gestionat de firma italiană MODUS din Montebelluna. Inspirânduse din aceste două exemple, Primăria Pecica pregătete ZONA INDUSTRIALĂ TURNU, care va fi dată în folosinŃă graŃie firmei italiene IDEA PRO SRL, aflată in Arad. 2. ZONA LIBERĂ ARADCURTICI Zona Liberă AradCurtici este un teritoriu dedicat, in care investitorii beneficiază de facilităŃi fiscale si vamale in desfăurarea activităŃii. Zona Liberă AradCurtici a fost înfiinŃată in baza OrdonanŃei Guvernului României nr. 449/08.06.1999si are doua platforme: locaŃia Curtici, aflată în vecinătatea frontierei maghiare pe calea ferată; 17 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD locaŃia din partea de vest a Aradului, adiacentă pistei Aeroportului InternaŃional Arad. Comparativ cu celelalte zone libere din România, Zona Liberă AradCurtici este singura zona liberă situată pe traseul unui coridor Paneuropean de transport, Coridorul 4, în vecinătatea a patru puncte de frontieră. Ea poate fi accesată pe trei din cele patru mijloace existente de transport: osea, cale ferată i aeriană. De asemenea, Zona Liberă AradCurtici este singura zona liberă situată în partea de vest a României, celelalte fiind localizate în partea sudică i cea estică a Ńării, lângă porturile de la Dunăre i Marea Neagră. 3. TERMINALUL CARGO DE PE AEROPORTUL ARAD INTERNAłIONAL Infrastructura a fost realizată graŃie unui proiect PHARE CBC, prin care Consiliul JudeŃean Arad a obŃinut fonduri de 2 milioane €, având o contribuŃie proprie de 700.000 €. Terminalul este primul după cel din Bucureti, care a fost proiectat si construit specializat pentru a îndeplini funcŃia de terminal cargo cu scopul de ai realiza misiunea de transport aerian al mărfurilor. Terminalul cargo a fost dat in funcŃiune in iunie 2004. 4. EXPO ARAD INTERNATIONAL Această deosebit de importantă realizare a municipiului i judeŃului Arad este prima capacitate expoziŃională specializată construită în România in ultimii cincizeci de ani. Camera de ComerŃ, Industrie si Agricultură a JudeŃului Arad are o experienŃă de 14 ani în domeniul organizării târgurilor si expoziŃiilor, deŃinând in momentul actual un spaŃiu dedicat, dotat la standarde europene. Cu cele 12 târguri anuale pe care le organizează, dintre care 10 târguri specializate si două de bunuri de larg consum, Camera de ComerŃ, Industrie si Agricultura a JudeŃului Arad oferă atât firmelor autohtone cat si celor străine, oportunitatea de ai studia concurenŃa, de a cerceta si ai lărgi piaŃa proprie, precum i de ai promova produsele. Primul pavilion al Complexului ARAD EXPO INTERNATIONAL a fost dat în funcŃiune în iunie 2002, cu ocazia Târgului TRANSPORT – ARAD 2002, când suprafaŃa de 1.500 mp sa dovedit a fi deja insuficientă pentru a satisface cererea firmelor. Aspecte ale economiei arădene: • Principalele ramuri industriale i cele mai reprezentative firme din Arad: vagoane de marfă Astra Vagoane Mărfuri, Astra Vagoane Călători. mobilă i accesorii pentru mobilă : MGA, Cotta InternaŃional, Maxtile, Ditre International, Feroneria. confecŃii i textile : Jolidon, Moda, Manitoba, Rosko Textil. industrie alimentară : Lazar & Shone, Hibax, Prodalin, CAICurtici, Helevetica Pecica, Apemin Lipova, Ropini, Marbeto, Lacto Food, Darimex International, Agrirom, Astral Impex. componente pentru industria auto : Leoni Wiring Systems, TakataPetri Romania, Yazaki Component Technology, Coficab Eastern Europe, Bos Automotive Products Romania. componente electronice : Eastern Technology, HT Est Division (Pecica). contoare : Contor Zenner, Victoria. încălŃăminte : West Shoes Industry. • Principalele produse de export constau în vagoane de marfă i material rulant, confecŃii i textile, mobilier i accesorii, componente pentru industria auto i încălŃăminte. • PoziŃie geo – situarea în extremitatea vestică a Ńării, nod de importanŃă naŃională i europeană în reŃeaua de drumuri rutiere i feroviare. • ForŃa de muncă calificată. • ExistenŃa unei game variate de materii prime locale : resurse ale subsolului bogate i diverse (minereuri metalifere, metale preŃioase, materiale de construcŃii), material lemnos, produse agricole, etc.

18 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD • TradiŃie industrială: în special în domeniul industriei constructoare de maini, industriei uoare (alimentară, textile, încălŃăminte) i ramurile de prelucrare (a metalelor, a lemnului, a materialelor de construcŃii). • Diversificarea domeniilor de activitate a firmelor. • Pondere importantă a IMMurilor în ocuparea forŃei de muncă. • ExistenŃa unei infrastructuri de susŃinere a activităŃii economice: Zona Liberă CurticiArad, Zone Industriale, Camera de ComerŃ Industrie i Agricultură. Incubator de Afaceri, firme de consultanŃă, AgenŃiei de dezvoltare i promovare economică a judeŃului Arad i a Biroului Phare CBC Ro/Hu la Arad. • Dezvoltarea unor ramuri noi, cu grad ridicat de prelucrare. • Stabilirea in judeŃ a unor investitori strategic.

În Anexa nr. 21 se regăsesc cei mai importanŃi agenŃi economici ai judeŃului Arad.

Turismul reprezintă i el o latură importantă a economiei judeŃului Arad. Fiind poarta principală a Romaniei pentru călătorii din vestul Europei, peisajele pitoreti ale zonei deluroase i montane din văile Mureului i Criului Alb îndeamnă turitii români i străini să viziteze numeroasele zone turistice Moneasa, Lipova, Ńinutul Halmagiu, Valea Cladova, Săvârin, Valea MareCăprioara. In municipiul Arad, în oraele Lipova i Ineu, in staŃiunile balneo climaterice Moneasa i Lipova, în alte zone turistice se găsesc hoteluri, hanuri, moteluri tabere de vacanŃă i vile. JudeŃul Arad are o multitudine de rezervaŃii tiinŃifice, în special rezervaŃii botanice, forestiere, zoologice si speologice. Remarcabile prin raritatea si variatatea florei sunt: RezervaŃia naturală Moneasa, rezervaŃia "Dosul Laurului" din Zimbru, Gradina Botanica de la Castelul Macea, parcurile dendrologice de la Gurahont, Bulci, Capâlnas, Neudorf, Savârsin, Odvos si Manastur cat si rezervatiilepadure de la RuncuGrosi, Râul Mare – Halmagel, Prundul Mare – Securigiu. Deasemenea se gasesc multe locuri de vânătoare i pescuit. Foarte bine cunoscute sunt cele de la ChiineuCri – Socodor – Adea, Săvârin – Troa i Vârfurile – Hălmăgel. Bisericile i mănăstirile vechi situate în judeŃul Arad deŃin adevarate comori artistice i unele dintre ele sunt expuse. Cele mai cunoscute mănăstiri ortodoxe sunt cele de la HodoBodrog, datată din 1177, de la Bezdin, datată din 1334, de la AradGai construita intre 17601762, Sf. Maria – Radna Manastire Franciscana, construita intre 1727 – 1826 the Princely Orthodox Church de la Halmagiu, datata din secolul al XIVlea, Biserica RomanoCatolica de la Sânpetru German, construita in 1774. Pe Valea Crisului Alb si Mures se gasesc biserici ortodoxe din lemn constuite in secolele XVII – XIX. Autentice monumente de arhitectură populară sunt bisericile de lemn de la Bodeti, Corbeti, Cristeti, Groii Noi, Ioneti, Luncoara, Mădrigeti, Poiana, Vârfurile, JuliŃa, Troa. De o mare valoare arhitecturală sunt de asemenea numeroasele castele si clădiri seculare situate în acest judet. Cele mai importante sunt Cetatea Aradului, construită între 17631785, Castelulcetate de la Ineu, construit între 16451652, castelele de la Săvârin, Bulci, Căpâlna, Petri, Conop, Odvo, Macea, Fântânele, iria. JudeŃul Arad conservă o veche i autentică artă populară în łara Zărandului, Ineuicula i BirchiCăpâlna. Broderiile in rosu si negru, hainele din blana de oaie facute de catre blănarii di Buteni, vestele facute la Birchi i Bata sunt renumite. łesăturile tradiŃionale cât i ceremica populară pot fi găsite în majoritatea gospodăriilor Ńărăneti din łara Zărandului, Valea Mureului i câmpia Criului Alb. Trebuie să menŃionăm remarcabila păstrare a unor gospodării tradiŃionale în principal în satele situate în zonele montane. Peterile judeŃului sunt: Petera Liliecilor lângă Moneasa, Petera Cristalelor formată din roca de calcar negru i Fântâna de la Groapa Urilor . Alte aspecte ale turismului arădean:

19 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD • Infrastructura rutieră (drumuri naŃionale i europene modernizate i poziŃia geografică favorizează dezvoltarea turismului de tranzit i de afaceri; • Resurse de apă geotermală i minerală (Lipova); • Varietatea peisajului (alternanŃa deal–câmpie–munte); • Podgoria Mini unde se organizează degustări de vinuri; • Fond cinegetic i salmonicol, rezervaŃii naturale; • Natură în mare parte bine conservată i nepoluată; • Capacitatea de comunicare in alte limbi de circulaŃie internaŃională (engleză, germană, franceză) a locuitorilor i ospitalitatea populaŃiei ; • Obiceiuri, tradiŃii i artizanat cu multiple influenŃe culturale etnice, maghiare i germane, ce atrag turiti din Germania i Ungaria (ex: Kirchweih – festival popular tradiŃional german i Bucsu – târg popular tradiŃional maghiar); • ExistenŃa unor unităŃi de alimentaŃie publică i de prestăriservicii diversificate ; • ExistenŃa unor zone de agrement urbane deosebite: trandul din Arad, cu activităŃi de agrement adresate în special tinerilor, malul Mureului, pădurea Ceala, i unele lacuri Ghioroc, TauŃ.

InformaŃii statistice: În judeŃul Arad există 63 de spaŃii de cazare care pot fi folosite în cazul unor situaŃii de urgenŃă. SituaŃia acestora este prezentată în Anexa nr. 10 . StaŃiunile turistice princiale ale judeŃului sunt: • Lipova ( 138 m altitudine , la 35 km de Arad ) , staŃiune balneoclimaterică în lunca Mureului , înconjurată de păduri de stejari . Apare în documente la 1315 , dar izvoarele sale de apă minerală sunt cunoscute abia in sec XVI . Clima este continental moderată , cu influenŃe mediteraneene .Temperatura medie anuală este de 10,5°C , fiind astfel ferită de vânturi .Căile de acces pot fi: feroviare gara Radna , pe linia Bucureti Arad sau pe linia Timioara – Radna , rutiere DN7 de la Arad sau de la Deva până la Lipova i DJ 691 Timioara – Lipova. • Moneasa ( 280 m altitudine , la 101 km de Arad i 18 km de Sebis ) ,staŃiune balneoclimaterică ale cărei ape minerale erau apreciate încă de pe vremea romanilor . StaŃiunea sa cuibărit la poalele munŃilor CodruMoma , în jurul ei etalînduse un peisaj de basm : culmi împădurite , fenomene carstice , marmură roie , pârâuri limpezi .Clima este continental moderată , cu veri răcoroase i ierni blânde . Căile de acces pot fi: rutiere DN 709 i DJ 762 Arad – Moneasa , DN 76 si DJ 762 Brad – Moneasa ,feroviare gara Sebi , linia Arad – Brad . SecŃiunea a 7a. Infrastructuri locale: 7.1. InstituŃii de cultură JudeŃul Arad dispune de o reŃea de instituŃii de cultură cu vechi tradiŃii, unele fiind construite în secolul alIXlea i prin care au trecut o seamă de personalităŃi ai culturii româneti i mondiale:  teatre i instituŃii muzicale: Teatrul de Stat „Ioan Slavici” Arad , Teatrul Vechi , Filarmonica de Stat Arad, Palatul Cultural ;  232 de biblioteci pe tot cuprinsul judeŃului dintre care cea mai reprezentativă prin bogăŃia lucrărilor este Biblioteca JudeŃeană Arad ;  2 unităŃi cinematografice;  8 muzee; 7.2. Edificii religioase mai importante a) Catedralele ortodoxe, din PiaŃa Catedralei i PiaŃa Podgoria, Catedrala romanocatolică, Biserica Evanghelică „Roie”, Biserica Sârbească, Biserici din lemn în localităŃile Buceava, Groii Noi, Hălmagiu, Săvârin; b) Mănăstirile : HodoBodrog (1177), Mănăstirea franciscană Radna (1756), Mănăstirea Sfântul Simion – Gai (1762), Mănăstirea Bezdin. 7.3. InstituŃii de ocrotire a sănătăŃii 20 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD JudeŃul Arad beneficiază de o reŃea de spitale i instituŃii sanitare, atât subordonate ministerului de resort, cât i aflate în sectorul privat:  Spitalul Clinic JudeŃean Arad , cu secŃiile aflate pe teritoriul Municipiului Arad: psihiatrie, boli infecŃioase, dermatologie, etc.;  Spitalul Municipal Arad , cu secŃia TBC;  Spitalul de Obstretică Ginecologie „Salvator Vuia” ;  Spitalul Orăenesc Ineu ;  Spitalul de boli cronice Lipova;  Spitalul Teritorial GurahonŃ  Centru de Diagnosticare Imagistică „EUROMEDIC”  Spitalul CFR;  Centrul de Sănătate Sîntana ;  Centrul de Sănătate ChiineuCri ;  Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna ;  Serviciul de AmbulanŃă JudeŃean Arad; 7.4. Alimentarea cu gaze Alimentarea cu gaz a localităŃilor i operatorilor economici din JudeŃul Arad este realizată prin intermediul unui transportator i a trei distribuitori astfel: Transportator : SNTGN „TRANSGAZ” SA MEDIA Regionala Arad prin două magistrale de înaltă presiune (40 atm.). Limita de avarie pe magistrale este de 29 atm. în funcŃie de materialul de construcŃie al conductelor.

Distribuitori:  SC EON GAZ ROMÂNIA asigură alimentarea Municipiului Arad, a oraelor Chiineu Cri, Nădlac, Pecica, Sîntana, Ineu i a 7 comune: Cicir, Fîntînele, Horia, Livada, Sintea Mare, Vladimirescu i Zădăreni.  SC GAZ VEST SA : asigură alimentarea Oraului Curtici i a comunelor:Zerind, imand, Zimand i ofronea;  SC AMARAD SA : asigură alimentarea SC CET SA Arad în cele două locaŃii; 7.5. Alimentarea cu energie electrică Energia electrică este un produs industrial i în acelai timp o materie primă esenŃială în susŃinerea proceselor tehnologice sau asigurarea condiŃiilor de viaŃă pentru populaŃie. Furnizarea energiei electrice în judeŃul Arad este asigurată prin operatori economici specializaŃi în transportul i distribuŃia acesteia. Transportatul energiei este asigurată de către SC TRNSELECTRICA SA pe reŃele electrice de înaltă tensiune de 220, 400 sau 750 kV. DistribuŃia acesteia este asigurată de către SC ENEL ELECTRICA BANAT SA Sucursala Arad (97 %) i alŃi 3 operatori de pe piaŃa de energie (3%), prin reŃele de înaltă tensiune de 110 kV, medie tensiune 20 i 6 kV i reŃele de joasă tensiune de 0,4 KV. SC ENEL ELECTRICA BANAT SA Sucursala Arad asigură cu energie electrică 109.230 consumatori persoane fizice i 9.256 operatori economici. Anual în judeŃ sunt consumate 750.000 MW, din care în Municipiul Arad se consumă 650.000 MW. 7.6. Alimentarea cu apă potabilă Alimentarea cu apă potabilă a unităŃilor administrative ale judeŃului este asigurată în proporŃie de 89%. Gradul de racordare a populaŃiei la aceste reŃele variază foarte mult între 19 % i 98%, iar 8 unităŃi administrative ale judeŃului: Conop, Dorgo, DorobanŃi, Hăma, Moneasa (mai puŃin zona turistică), Petri, Secusigiu, itarovăŃ nu sunt racordate la reŃele de apă. SC COMPANIA DE APĂ ARAD SA, singurul operator economic specializat din judeŃ, asigură alimentarea a 48 de localităŃi (unităŃi administrative), celelalte îi asigură alimentarea în regie proprie, prin societăŃi ale consiliilor locale. SC COMPANIA DE APĂ ARAD SA înregistrează 53.926 de abonaŃi în judeŃ, din care 21761 în municipiul Arad. Acesta din urmă are un consum mediu de 45000 m 3/zi. 21 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD 7.7 Locuri de adunare i cazare a sinistraŃilor Locurile de adunare i cazare a sinistraŃilor sunt cele prevăzute în Planul de evacuare în situaŃii de urgenŃă. SecŃiunea 8 Specific regional: Luând în considerare aezarea judeŃului Arad, la frontiera de Vest a României, o caracteristică regională ce trebuie luată în considerare este riscul transfrontalier la producerea unor dezastre precum:  InundaŃiile pe râul Mure, Criul Alb i Criul Negru, care au gura de vărsare în Republica Ungaria;  Poluările accidentale pe cursurile de apă ce traversează frontiera românomaghiară;  Accidentele pe căi de comunicaŃii unde sunt implicate substanŃe periculoase pot avea efecte transfrontaliere dacă se produc în apropierea zonei de graniŃă.

CAPITOLUL III – Analiza riscurilor generatoare de situaŃii de urgenŃă SecŃiunea 1. Analiza riscurilor naturale : 1.1. Fenomene meteorologice periculoase a. Vijeliile, furtunile i ploile torenŃiale . Se produc în judeŃul Arad în special în sezonul cald, între lunile aprilie i octombrie. Acestea constituie unul din fenomenele meteorologice care încep să se manifeste din ce în ce mai des pe teritoriul judeŃului din cauza schimbărilor climaterice din ultimii 20 de ani. Dintrun studiu efectuat de autorităŃile meteorologice a rezultat că între anii 1985 – 2010, pe teritoriul judeŃului Arad au fost înregistrat fenomenul de vijelie, astfel: • StaŃia meteorologică Arad – 5; • StaŃia meteorologică ChiineuCri – 6; • StaŃia meteorologică iria – 25 ; Se poate remarca că acest fenomen este prezent mai ales în zona de câmpi e a judeŃului Arad, iar din datele de care dispune inspectoratul vârful acestor fenomene sa produs în anul 2003 în localitatea Mica i în anul 2005 în localitatea Socodor. Fenomene similare dar cu intensitate mai scăzută sau produs i în localităŃile Zăbrani, Dieci, Cermei, Peregul Mare. Principalele efecte ale acestui fenomen pot fi:  Întreruperea alimentării cu energie electrică a localităŃilor;  Avarierea locuinŃelor, gospodăriilor i obiectivelor economicosociale;  Distrugerea culturilor agricole;  Întreruperea alimentării cu energie electrică poate să ducă i la întreruperea alimentării cu apă, în cazul localităŃilor ce au staŃii de pompare;  Întreruperea reŃelei de telefonie fixă  Producerea de inundaŃii; b. Fenomenul de grindină este i el prezent pe teritoriul judeŃului, acesta fiind specific sezonului cald i însoŃete fenomenul de ploaie torenŃială sau vijelie. Tot în intervalul 1985 – 2010 au fost înregistrate 57 de cazuri de grindină la staŃiile meteorologice din judeŃul Arad, în special la staŃiile din Câmpia de Vest. Principalele efecte ale acestui fenomen pot fi:  Distrugerea culturilor agricole;  Avarierii la locuinŃe, gospodării i obiectivelor economicosociale; c. Fenomenul de secetă i uscăciune apare doar în anii secetoi i foarte calzi, dar climatul moderat cu influenŃe oceanice determină o prezenŃă episodică a acestora în judeŃul nostru. Cei mai secetoi ani au fost: 1983, 1993, 2000 i 2007). FrecvenŃa i intensitatea fenomenului de secetă este mult mai redusă decât în regiunile de câmpie din sudul i sudestul Ńării. Ca efect principal acest fenomen poate să ducă la o lipsă de apă, mai ales pentru agricultură. d. Înzăpezirile i căderile masive de zăpadă se înregistrează pe teritoriul judeŃului Arad, dar nu cu aceiai intensitate ca în nordul i estul Ńării. Fenomenul de înzăpezire este cauza t în special de viscol i se manifestă în zonele de câmpie i în zona de munte în momentul căderii unor

22 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD cantităŃi mari de zăpadă în timp foarte scurt, acestea ducând la blocarea căilor de comunicaŃii i izolarea localităŃilor pentru o perioadă scurtă de timp. Efecte:  Întreruperea circulaŃiei pe drumurile publice;  Întreruperea alimentării cu energie electrică;  Avarierii la locuinŃe, gospodării i obiectivelor economicosociale;  Izolarea localităŃilor; Din evidenŃa pe care ISUJ Arad o deŃine, cele mai afectate căi de comunicaŃii rutiere sunt: drumurile judeŃene 709, 709B, 709C, 791, 792, 792C, 793, 794. 1.2. InundaŃiile Riscul de inundaŃii pe raza judeŃului Arad este determinat de existenŃa a trei cursuri majore de apă râurile Mure, Criul Alb i Criul Negru, pe afluenŃii acestora, pe canalele de diverse tipuri i de diferite întrebuinŃări, i pe acumulările permanente i nepermanente de apă.

Cauze:
Unde de viitură produse pe cele trei mari cursuri de apă generate de cantităŃi mari de zăpadă accumulate, ploi generale de mare amploare în bazinele hidrologice ale acestora sau combinarea celor două fenomene;
InundaŃii rapide produse pe principalii afluenŃi a celor trei cursuri de apă, în special în zona montană;
Ruperea barajelor sau construcŃiilor cu rol de apărare;
InundaŃii din ape interne datorate fie slabei capacităŃi de preluare a apei de către reŃelele de canalizare din mediul urban fie de infiltraŃiile produse prin lucrările de apărare sau datorate unor ploi torenŃiale i un grad mare de saturaŃie cu apă a solului; ConsecinŃe:
Inundarea localităŃilor, din zona neîndiguită i chiar din cea protejată prin lucrări de apărare;
Afectarea drumurilor naŃionale i judeŃene i a căilor ferate;
Întreruperea traficului CFR i auto;
Inundarea unor importante suprafeŃe agricole;
Inundarea unor obiective economice ;
Afectarea extracŃiei ŃiŃeiului în parcurile industriale de pe raza localităŃii Pecica;
Afectarea alimentării cu apă ;
Afectarea alimentării cu energie electrică ;
Întreruperea comunicaŃiilor;
Îngreunarea funcŃionării staŃiilor de epurare ;
Poluarea apelor i solului;
Evacuarea populaŃiei;
Întreruperea activităŃilor economice i sociale;
Distrugerea sau avarierea gravă a locuinŃelor i a bunurilor populaŃiei ;
Alunecări de teren. În analiza riscului de inundaŃii a localităŃilor de pe raza judeŃului Arad sau stabilit următorii pai : 1. Încadrarea bunurilor inundate pe niveluri de pagube potenŃiale ( reduse, medii sau mari ) exprimând vulnerabilitatea pentru fiecare nivel; 2. Stabilirea unei tipologii a bunurilor inundate i încadrarea acestora în clase i categorii. Se definesc trei mari categorii:  bunuri cu dezvoltare de suprafaŃă ;  bunuri cu dezvoltare lineară ;  bunuri de tip punctual ; 3. Pentru fiecare categorie se acceptă între 37 clase de vulnerabilitate , vulnerabilitatea crescând din ce în ce mai mult pe măsură ce se trece de la clasa A la clasa G; 23 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD 4. Atribuirea pentru fiecare clasă, funcŃie de natura efectelor, a unui nivel de pagube pe cele trei componente principale: vieŃi omeneti, pagube materiale, efecte secundare; 5. Stabilirea unor priorităŃi de apărare , care trebuie asigurate pentru fiecare clasă prin diverse măsuri structurale i nestructurale de combatere a inundaŃiilor funcŃie de perioada de repetare a viiturii i de nivel de pagube potenŃiale. PriorităŃile de apărare se ierahizează astfel: 1. prioritate 0 – nu se acceptă în nici o situaŃie inundarea; este cazul zonelor urbane sau de locuit de mare densitate, sau valoare, al zonelor comerciale sau a celor de campare; 2. prioritate 1 – se acceptă inundarea de către viituri cu grad de pericol redus; 3. prioritate 2 – se acceptă inundarea de către viituri cu grad de pericol mediu; 4. prioritate 3 – se acceptă inundarea de către viituri cu grad de pericol mare.

O contribuŃie importantă la producerea inundaŃiilor o au i podurile peste cursurile de apă, astfel intradosul grinzii podului poate produce fenomenul de „remuu” care să ducă la revărsarea cursului în amonte de pod. În cele ce urmează, prezentăm în tabelul de mai jos, cote la podurile mai importante din judeŃ:

Deschidere Felul podului Amplasament Curs apă Cota grindă (m) Rutier DN Arad Mure 123,060 330,00 Rutier DJ Lipova Mure 133,640 177,00 Rutier DN Ilteu Pârâul Petri 160,86 16,7 Rutier DN Ilteu Pârâul Ilteu 162,19 9,0 Rutier DN Toc Pârâul Toc 161,19 12,0 Rutier DN Săvârin Pârâul Săvârin 157,73 19,5 Rutier DN Săvârin Pârâul Vineti 155,15 15,45 Rutier DN Hălăli Pârâul Hălăli 152,71 8,60 Rutier DN Vărădia Pârâul Stejar 148,97 10,50 Rutier DN JuliŃa Pârâul JuliŃa 151,06 10,60 Rutier DN N.Bălcescu Pârâul VălcuŃa 149,12 10,40 Rutier DN N.Bălcescu Pârâul Bălcescu 146,80 14,00 Rutier DN CăpruŃa Pârâul Grosu 146,10 7,00 Rutier DN CăpruŃa Canal Grosu 143,92 6,50 Rutier DN CăpruŃa Pârâul CăpruŃa 143,63 21,00 Rutier DN Bârzava P. Monorotea 146,46 14,00 Rutier DN Bârzava Pârâul Bârzava 144,39 24,60 Rutier DN Conop Pârâul Nadă 138,35 20,00 Rutier DN Conop Pârâul Conop 137,20 16,25 Rutier DN Conop Canal Sibiel 140,89 8,10 Rutier DN Conop Pârâul Cornic 141,54 6,00 Rutier DN Milova Pârâul Milova 134,41 42,00 Rutier DN Milova Pârâul Jernova 133,15 14,00 Rutier DN Lipova Pârâul oimo 130,55 30,40 24 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD Rutier DN Lipova Pârâul Radna 131,47 12,00 Rutier DN Lipova Pârâul Cladova 125,98 14,00 Rutier DN Răscruce Canal Ier 105,15 5,80 Rutier DN Pecica Cn.AradPecica 102,96 18,00 Zonele i punctele critice care pot provoca blocaje de gheŃuri i care este necesar să fie supravegheate permanent. Nr. Cursul de apă Zona sau punctul critic crt. 1. Pod plutitor Săvârin 2. LalainŃ CăpruŃa 3. Conop Milova 4. MURE Lipova 5. Sâmbăteni 6. Captare ARCHIM 7. Arad Evacuare p luvial Alfa 8. Arad Pod CFRBalastieră 9. Arad Micălaca, Pod Decebal 10. Arad Pod Traian i Insula Mure 11. Pecica 12. MURE Nădlac 13. StaŃie de epurare a municip. Arad 14. StaŃia de epurare a platform. industriale de N V Nr. Zona sau punctul critic Cursul de apă crt. 1. Pod CFR Vârfuri 2. Pod rutier GurahonŃ 3. Dieci Alma 4. Pod CFR Joia Mare 5. CRIUL ALB Pod rutier Buteni 6. Buteni priză Canalul Morilor 7. Pod DN 79 Sebi Bârsa 8. Pod rutier BocsigBeliu 9. Pod rutier i CFR Ineu 10. Pod rutier icula 11. Pod rutier Sintea Mică łipari 12. Pod CFR i rutier 13. Pod rutier 14. Poduri rutiere Vărand 1. CIOHO Pod Vărand 1. Pod CFR Chier, pod rutier CIGHER 2. Pod rutier 1. CRI Pasarelă pietonală Tămada 2. NEGRU Pod CFR i rutier Zerind 1. Pod rutier i CFR 2. Pod rutier TEUZ 3. Pod rutier Mica 4. Podul Rou

25 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD CANAL 1. BeliuCermeiApateu CERMEI TĂUT 1. VALEA Vale Sebi SEBI 1.3. Incendii de pădure Evaluarea riscurilor de incendii în fondul forestier de stat al JudeŃului Arad, sa efectuat utilizânduse informaŃiile furnizate de către DirecŃia Silvică Arad, după cum urmează: 1. Statistica incendiilor de fond forestier a ultimilor 5 ani. 2. Lista ocoalelor silvice existente la nivelul DirecŃiei Silvice Arad. 3. SituaŃia arboretelor tinere i a punctelor vulnerabile de pe raza ocoalelor silvice. 4. HărŃi silvice – extrase ale amenajamentelor ocoalelor. Riscul mediu anual de incendiu rezultat din calculele matematice, au următoarele valori:

Perioada medie Nr. Valoarea rezultată Ocolul silvic între 2 incendii Nivelul de risc. crt. din calcul. RMA (ani) 1. O.S. Radna 5,12 1,5 Extrem de ridicat 2. O.S.Beliu 4,51 Foarte ridicat 3. O.S. Bârzava 4 2,5 Extrem de ridicat 4. O.S. GurahonŃ 5,11 Foarte ridicat 5. O.S. Chiineu Cri 4 Ridicat 6. O.S. Iuliu Moldovan 1,9 Mediu 7. O.S. Ineu 4,6 1,5 Extrem de ridicat 8. O.S. Lipova 1,8 Mediu Perioada medie Nr. Valoarea rezultată Ocolul silvic între 2 incendii Nivelul de risc. crt. din calcul. RMA (ani) 9. O.S. Săvârin 1,38 >5 Mediu 10. O.S. Sebi Moneasa 4,37 1,5 Extrem de ridicat 11. O.S. Valea Mare 6,41 > 5 Foarte ricat

Statistica incendiilor ultimilor 8 ani indică izbucnirea a 3 incendii la O.S. Radna i O.S. Sebi Moneasa, 2 incendii la O.S. Ineu, 2 incendii la O.S. Bârzava, situaŃie care plasează unităŃile silvice amintite, la nivelul riscului extrem de ridicat. Sub aspectul periodicităŃii, probabilitatea apariŃiei a două incendii de fond forestier crete la începutul i la sfâritul perioadelor de vegetaŃie ale fiecărui an, dar se păstrează ridicată i în alte anotimpuri secetoase. 1.4 Cutremure i alunecări de teren JudeŃul Arad se află în zona a D i E a cutremurelor bănăŃene de tip intraplacă, cu epicentrul în zona Banloc, judeŃul Timi. Cutremure de pământ, localizate în zona Banat, considerată a doua ca importanŃă după cea vrânceană, datorită faliilor existente în interiorul plăcilor tectonice. Zona are o activitate seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari dar inconstante, producânduse cutremure de tip intraplacă. Seismele sunt de suprafaŃă, cu adâncimi ale surselor de 520 km., afectând puternic zone restrânse în jurul epicentrului de cca 510 km. Datele istorice privind seismele bănăŃene, încep la sfâritul secolului XVIII. Pentru municipiul Arad sunt menŃionate 11 cutremure cu intensitate mai mare de IV grade i 9 cu magnitudini mai mari decât 4,1 (tabelul 1). Se observă că cele mai mari seisme de magnitudine maximă 4,7 (intensitate VII) sau produs în secolele trecute. Trebuie menŃionat că zona Banat este caracterizată de mutarea zonelor active. Dacă în perioadele anterioare, zonele active au fost cele din

26 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD sud (Moldova Nouă) i nord (Arad, Sânicolau Mare), în secolul nostru au fost mai active zonele centrale (Banloc, ParŃa). Catalogul cutremurelor din Banat (M ≥≥≥ 4,1) în perioada 17941993 Nr. Date Timp Lat Long H Intensitatea Magnitudi propag. (km) la epicentru nea pe (GMT) N0 E0 scara h m s Richter 0 1 2 3 4 5 6 7 1 1794 oct. 19 09 46,2 21,3 10 VII 4,7 2 1847 oct. 15 06:15 46,2 21,3 10 VII 4,7 3 1859 oct. 17 09:30 46,1 20,9 10 VII 4,7 4 1879 oct. 10 15:45 44,7 21,7 7 VIII 5,3 5 1879 oct. 11 02:45 44,7 21,7 10 VII 4,7 6 1879 oct. 17 02:53 44,7 21,7 10 VI 4,1 7 1879 oct. 20 10:45 44, 7 21,7 10 VI 4,1 8 1879 oct. 31 18:30 46,1 20,7 10 VII 4,7 9 1879 nov. 1 06:30 46,1 20,7 10 VI VII 4,5 10 1879 nov. 19 23:10 45,7 21,2 10 VI 4,1 11 1879 dec. 22 04:03 44,7 21,7 10 VI 4,1 12 1880 apr. 13 11:20 44,7 21,7 10 VI 4,1 13 1887 iul. 10 02:56 46,0 21,2 10 VI 4,1 14 1894 dec. 19 21:30 45,0 21,7 8 VII 4,7 15 1900 ian. 29 01:15 46,0 21,2 8 VII 4,7 16 1901 apr. 2 16:55 45,5 20,75 18 VII 5,0 Nr. Date Timp Lat Long H Intensitatea Magnitudi propag. (km) la epicentru nea pe (GMT) N0 E0 scara h m s Richter 17 1902 ian. 21 12:46 45,8 21,5 5 VI 4,1 18 1903 iul. 20 10:40 45,5 21,1 6 VI 4,1 19 1909 aug. 31 21:21:29 45,1 21,9 20 VI 4,4 20 1910 oct. 11 11:52:09 44,9 22,4 7 VI 4,3 21 1912 apr. 16 04:30 45,2 21,9 10 VI 4,1 22 1915 oct. 9 21:30 45,4 21,1 4 VIVII 4,4 23 1915 oct. 19 08:30 45,4 21,1 5 VII 4,8 24 1915 oct. 27 45,4 21,1 (5) VI 4,1 25 1927 mai 31 22:58:15 44,9 21,7 10 VI 4,4 26 1936 sep. 6 04:49:02 45,7 21,1 10 VII 4,8 27 1938 iul. 8 06:32:49 46,0 20,7 6 VIVII 4,3 28 1941 aug. 30 04:41:44 45,7 20,85 7 VII 4,8 29 1956 oct. 1 23:23 45,4 21,1 4 VI 4,1 30 1957 sep. 22 14:44 45,6 21,1 4 VI 4,1 31 1959 mai 29 20:38:28 45,65 21,2 5 VIIVIII 5,0 32 1960 oct. 22 19:17:48 45,6 21,1 12 VI 4,1 33 1973 aug. 23 14:52:43 45,71 21,15 25 VI 4, 2 34 1974 apr. 17 01:31:34 46,0 21,1 20 VI 4,1 35 1978 ian. 17 02:29:33 45,77 21,06 15 VI 4,0 36 1991 iul. 12 10:42:21 45,38 21,05 11 VIII 5,7 37 1991 iul. 18 11:56:31 44,9 22,35 12 VIII 5,6

27 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD 38 1991 iul. 19 01:27:32 45,31 21,05 10 VII 4,8 39 1991 aug . 12 04:59:39 45,47 21,15 14 VI 4,2 40 1991 aug. 14 23:36:03 45,32 21,22 10 VII 4,6 41 1991 dec. 2 08:49:41 45,45 21,12 9 VIII 5,6 42 1991 dec. 19 03:12:22 45,91 21,57 10 VI 4,1 43 1992 dec. 19 09:34:06 45,64 20,94 16 VII 4,1

Municipiul Arad este amplasat în partea de nord a zonei seismogene Banat , o falie trecând chiar prin apropierea lui. De asemenea alte falii trec pe lângă oraele Lipova, Chiineu Cri, Curtici i Nădlac, precum i pe lângă comunele Pecica i Vinga. Pe baza studiilor efectuate la pentru zona seismogenă Banat, magnitudinile i perioadele de revenire a seismelor în zona Arad sunt prezentate în tabelul de mai jos: Magnitudine Perioada de revenire M varianta 1 varianta 2 4 8 16 4,5 20 40 5 50 100 5,5 125 250 5,75 220 440 6 560 1120 6,25 6600 13200 Sunt date două variante, una optimistă cu perioade de revenire mai mari i una pesimistă cu perioade de revenire mai mici. Considerând varianta optimistă, rezultă următoarele valori, Ńinând seama de literatura de specialitate:

Starea limită Magnitudine Intensitate  de serviciu (perioada de revenire 810 ani) 4 VI  de avariere (perioadă de revenire 50 ani) 5 VIIVIII  ultimă (perioadă de revenire de peste 450 ani) 6 IX Seismele de suprafaŃă au i componente verticale mari i sunt caracterizate de perioade foarte scurte 0,20,4 sec., amplificând foarte mult acceleraŃiile structurilor rigide, cum sunt zidăriile. Ca urmare a evaluării riscurilor identificate i inventariate, în cadrul judeŃului Arad există zone de risc la cutremur pe teritoriul judeŃului Arad. De asemenea, se apreciază că efectele cele mai puternice pot fi pe direcŃia VINGA ARAD CURTICI. În cazul judeŃului Arad, un cutremur de magnitudinea i intensitatea precizată poate provoca efecte deosebite în localităŃile urbane Arad, Nădlac, Curtici i Lipova. Zonele de risc seismic, conform prevederilor din Normativul P.10092, se caracterizează prin: zona D : Arad, Nădlac Ks=1,0 i Tc=0,16 zona E : Curtici Ks=1,0 i Tc=0,12 Lipova Ks=0,7 i Tc=0,12 zona F : Chiineu Cri Ks=0,7 i Tc=0,08

28 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD

Alunecări de teren. Arealele afectate de alunecări de teren pot fi, în caz de cutremur, desemnate în toată zona colinară a judeŃului, cele mai importante fiind: • Oraul Lipova; • Comuna itarovăŃ, satele LalainŃ i Cuvedia; • Comuna Dorgo, satele Pătâr i Bruznic; • Comuna iria i satul Gala; • Satul Cuied; • Comuna TauŃ, satul Miniel; • Comuna Buteni; • Comuna Hăma, satul Urvi de Beliu; • Comuna ilindia, satul Luguzău: • Comuna Archi, satele Nermi, Bârzeti, Groeni; • Comuna Dieci, satele Roia, Reveti, Crocna; • Comuna Hălmagiu, satele Bodeti, Letioara, Cristeti; • Comuna Vârfuri, satele Mărineti i Măgulicea. Alunecările de teren ce se pot produce în localităŃile amintite cu următoarele caracteristici: • sunt de suprafaŃă < l m; • de mică adâncime = 15 m; • au viteza de alunecare extrem de lentă < 0,106 m/an.

SecŃiunea a 2a. Analiza riscurilor tehnologice: 2.1. Riscuri industriale Dezvoltarea economică în continuă desfăurare, a dus la apariŃia pe teritoriul judeŃului a operatorilor economici care utilizează în procesul producŃiei substanŃe periculoase, existând riscul producerii de accidente în care sunt implicate substanŃe periculoase, care pot afecta pe lângă angajaŃii socităŃii i populaŃia dispusă în zonele de acŃiune ale substanŃei. La nivelul judeŃului Arad sunt inventariaŃi un număr de 2(doi) operatori economici care prezintă pericolul de accidente majore i 3(trei) de accidente minore în care sunt implicate substanŃe periculoase, în conformitate cu H.G.95/2003, după cum urmează:

Nr. Denumire Denumire operator economic LocaŃia Tipul riscului crt. substanŃă 1 S.C. OMV PETROM S.A. Arad, str. Cometei, Benzin ă, motorină Minor 29 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD nr.1 2 S.C. ARCHIM Vladimirescu, FN Azotat de amoniu Major AGROINDUSTRIAL SRL 3 SC ROMPETROL Vladimirescu, FN Benzină, motorină Minor DOWNSTREAM SRL 4 Vladimirescu, str. Gaz petrolier Major SC ROMPETROL GAS SRL Jandarmeriei, nr. 9 lichefiat 5 SC RDF SRL ofronea, FN Azotat de amoniu Minor Pe raza judeŃului Arad au fost identificaŃi 13 operatori economici risc chimic i care nu intră sub incidenŃa HGR nr. 804/2007 sau a legii nr. 92/2003, acetia fiind prezentaŃi în Anexa nr. 16 . Operatorii economici sursă de risc nuclear sau radiologic din judeŃul Arad existenŃi în număr de 40 sunt prezentaŃi în Anexa nr. 17 . 2.2. De transport i depozitare produse periculoase Pe teritoriul judeŃului, în afara operatorilor economici care prezintă pericolul de accidente majore prezentaŃi mai sus, în activitatea activitatea economică există riscul producerii: • incendiilor sau exploziilor la: • 4 depozite carburanŃi • 133 staŃii de distribuŃie carburanŃi • accidentelor chimice în care pot fi implicate sustanŃe periculoase la operatori economici abilitaŃi de a efectua transporturi periculoase , în conformitate cu ADR. O probabilitate mărită de producere a accidentelor pe timpul transportului substanŃelor periculoase există pe următoarele trasee: • pe căile ferate : • 1 punct de trecere a frontierei (CURTICI); • rutele Curtici Petri; Vinga Zerind; Arad Brad; • pe căile rutiere : • puncte de trecere a frontierei (NĂDLAC, TURNU, VĂRAND); • osele : Nădlac Petri, DN7 Timioara – Arad DN69; Vinga Zerind, DN 79; ChiineuCri Hălmagiu DN 76

2.3. Accidente deosebit de grave pe timpul pe căile de comunicaŃii: Analizând căile de comunicaŃie cu cel mai mare tranzit ale judeŃului i evenimentele petrecute în ultimii ani, rutele următoare sunt cele mai probabile pentru producerea unor accidente deosebit de grave: • rutiere : • Nădlac Arad Lipova Petri Deva (DN 7); • Timioara Vinga Arad Zerind Oradea (DN 79); • ChiineuCri Ineu Hălmagiu Brad (DN 76); • căi fer ate: • magistrala 200 Curtici Arad Petri; • magistrala 310 Timioara Vinga Sîntana Oradea; • magistrala Arad Sîntana Ineu Brad; • căi aeriene : • pe Aeroportul InternaŃional Arad; • pe căile aeriene din sfera de competenŃă a Centrului de Dirijare a Zborurilor Arad; 2.4. Riscuri nucleare i urgenŃe radiologice

30 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD Dispunerea judeŃului Arad 574 km de Centrala atomoelectrică de la Cernavodă , la 329 km de Centrala atomoelectrică de la Kozlodui, BULGARIA i la 196 km de centrala atomoelectrică de la Pecs, UNGARIA , arată că teritoriul judeŃului nu poate fi afectat de către un accident nuclear produs la aceste centrale, doar de efectele ulterioare ale accidentului, respectiv de contaminarea radioactivă produsă în urma accidentului. Căderi de obiecte cosmice, cu încărcătură nucleară, se pot produce pe întreg teritoriul judeŃului. ToŃi utilizatorii de surse radioactive din judeŃ au autorizaŃiile necesare eliberate de către CNCAN i îi desfăoară activitatea în conformitate cu prevederile legale, iar la nivelul judeŃului există un „Plan de urgenŃă radiologică”, care se va pune în aplicare în cazul producerii unei urgenŃe în care sunt implicate substanŃe radioactive. În judeŃul Arad există 40 de operatori economici care utilizează în procesul de producŃie, medical sau cercetare surse radioactive.

2.5. Poluări accidentale Poluarea apelor în judeŃul Arad, ca i sursă de risc, trebuie analizată în funcŃie de cele două bazine hidrografice: al Mureului, precum i al Criului Alb i Criului Negru. În bazinul hidrografic Mure , pe teritoriul judeŃului Arad, sau produs în timpul anilor 20052006 următoarele poluări accidentale: 1. Poluarea cu păcură pe canalul Mureel – poluator CET Arad secŃia Hidrocarburi, 24 noiembrie 2005, datorată avariei la vana rezervorului de 1000 tone. 2. Poluarea cu ŃiŃei i ape de sondă în pădurea Bodrog, provocată de Schela de Petrol Timi, secŃia Arad, datorată avariei la sonda de injecŃie nr. 6 aprilie2006. Poluări cu substanŃe de altă natură nu au existat, nu sau produs distrugeri de vegetaŃie sau mortalitate piscicolă. În zonă nu există industrie care să fie potenŃial poluatoare, cu substanŃe toxice ce pot acŃiona ireversibil, în cazul unor poluări accidentale sau ca urmare a unei poluări cronice. Există mai multe unităŃi aflate în programul de monitorizare a Sistemului de Gospodărie a Apelor Arad care au emisii de substanŃe organice peste limitele admise sau deŃin în depozite substanŃe poluante care în caz de accidente ar produce catastrofe ecologice. Toate aceste unităŃi monitorizate au întocmite „Planuri de prevenire a poluărilor accidentale”.

Denumire Sursa / Curs de apa ce Indicatori de poluare poate fi afectat S.C. PRODCOM ANDANTE S.R.L. Mures Mort, Mures CBO 5 ,NH 4, Extract. S.C. SIATRA PROD S.R.L. Mures NH 4, Extract. CET HIDROCARBURI Canal Muresel Extract. S.C. COMERA S.A. PECICA Mures NH 4 S.C. URBISSERV S.A. LIPOVA Mures Detergenti, NH 4, Extract. STAłII PETROM (din orice locaŃie a Orice curs de apa ExtracŃie, Petroliere judeŃului Arad) SCHELA DE PETROL TIMISOARA Canale de desecare Petroliere; Cloruri

Pe teritoriul judeŃului Arad, în bazinul hidrografic al Criului Alb i Criului Negru, nu au fost înregistrate poluări accidentale cu substanŃe petroliere sau chimice. Principalilor utilizatori de apă care pot fi afectaŃi în caz de poluări accidentale, în bazinul Criului Alb i Criului Negru sunt prezentaŃi în tabelul următor: Nr. Denumire folosinŃei Curs de Adresa crt Apă, poziŃia 31 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD hectometrică 1 S.C. BOMONI SRL BOCSIG Com. Bocsig S.C. CARPI O ROVINA 2 Ora Ineu S R L INEU Canalul Morii 3 S.C. PESCADOR INEU Ora Ineu 4 S C EGRETA SELEU Com. Seleu FERMA PISCICOLA Canalul Com 5 FERMA PISCICOLA Pilu Grăniceri Morilor Pilu SOCODOR 1192

SECłIUNILE DE INTERVENłIE ÎN CAZUL POLUĂRILOR ACCIDENTALE CU PRODUSE PETROLIERE ÎN BAZINUL CRIULUI ALB I CRIULUI NEGRU Viteza apei în Localizare secŃiune LăŃime secŃiune PotenŃial Râul pe râu secŃiune (medie/max.) poluator Mc/s Ora Ineu  Fil Bradmin Brad Criul Alb St. hidro. Ineu 41 m 0,925/1,00  SC Acvacalor Brad Km 55+400 Ora Ch. Cri  Fil Bradmin Brad Criul Alb Pod rutier 32 m 0,550/1,15  SC Acvacalor Brad Km 22+100  St. Epurare Ineu  St. de epurare tei  S.Minieră BăiŃa tei Com Zerind  Platf.Ind.Sudrigiu Criul Negru Pod rutier 39 m 0,900/0,800  St. de epurare Beiu Km 7+300  St. de epurare Tinca

PRINCIPALII UTILIZATORI DE APĂ CARE POT PREZENTA SURSE POTENłIALE SEMNIFICATIVE DE POLUĂRI ACCIDENTALE PE RÂUL CRIUL ALB JUDEłUL .ARAD Nr. Denumirea folosinŃei de apă crt 1 CN CAF Minvest Deva – Sector minier Brusturi iaz Luncoara 2 RAAC Arad SecŃia GurahonŃ 3 RAAC Arad SecŃia Moneasa 4 SC Comera S A Arad punct de lucru Sebi 5 Consiliul Local Ineu 6 Consiliul Local Chiineu Cri

2.6. Eecul utilităŃilor publice: A. ALIMENTAREA CU GAZE Eecul alimentării cu gaze reprezintă imposibilitatea asigurării în reŃelele de distribuŃie a unei presiuni minime de 0,4 atmosfere la nivelul terminal al reŃelei (consumator), presiune sub care colapsează orice sistem de ardere a gazului.

32 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD Cauzele producerii acestui eec pot fi:
Consumuri supradimensionate în timpul scăderii drastice a temperaturilor exterioare în condiŃiile imposibilităŃii pompării unor cantităŃi suplimentare în magistrale (minim 3 atm.);
Accidente pe magistralele de transport pe reŃelele de înaltă presiune sau la staŃiile de comprimare/decomprimare datorită producerii unor dezastre sau a unor accidente antropice; ConsecinŃele unui astfel de eec, în condiŃiile unor temperaturi exterioare foarte scăzute, sunt multidimensionale, ele manifestânduse cu preponderenŃă în 3 planuri:  Disconfort termic ridicat prin nefuncŃionarea mijloacelor de încălzit (centrale termice, sobe, plite, etc.)  Reducerea capacităŃii de preparare a hranei calde în gospodării sau operatori economici;  Scoaterea din funcŃiune a sistemelor de termoficare care funcŃionează pe gaz, păcură, cărbune; PopulaŃia urbană, în special cea care locuiete în blocuri cu apartamente, este puternic afectată în condiŃiile unui astfel de eec. Imposibilitatea folosirii unor surse alternative, termoficarea centralizată i tipologia construcŃiei pot pune în pericol grav viaŃa oamenilor. În condiŃiile unui astfel de eec, Municipiul Arad este localitatea cea mai grav afectată. Gradul ridicat de urbanizare, amplitudinea reŃelei de termoficare centralizată, capacitatea redusă de folosire a surselor alternative de încălzite, transformă eecul alimentării cu gaze întro situaŃie de urgenŃă majoră, întrun dezastru. În Arad sunt 24.679 de abonaŃi (asociaŃii de proprietari sau persoane fizice i 1828 de operatori economici dependenŃi de alimentarea cu gaze. În condiŃiile scăderii presiunii pe reŃelele de distribuŃie cei mai afectaŃi sunt cetăŃenii de pe str. Trenului (Grădite), alimentaŃi dintro reŃea terminală, subdimensionată. Transportatorul i distribuitorii fac eforturi permanente de reducere a surselor de risc prin asigurarea alimentărilor în buclă ( 23 surse), înlocuirea conductelor vechi, securizarea reŃelelor i al staŃiilor, mentenanŃă calificată, etc. B. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ Eecul alimentării cu energie electrică reprezintă imposibilitatea asigurării la nivelul consumatorului a tensiunii i frecvenŃei contractate ( 380 V sau 220 V i respectiv 50 Hz. ).

Cauzele care pot genera un astfel de eec pot fi :
afectarea gravă a instalaŃiilor i sistemelor de producere sau transport al energiei electrice ca urmare a producerii unor dezastre naturale de origine geologică, solară, fenomene meteorologice extreme sau accidente antropice;
colapsul sistemului de transport ca urmare a supraîncărcării reŃelelor;
deficienŃe majore în funcŃionarea componentelor sistemului energetic ( staŃii de transformare, linii electrice, etc.);
mentenanŃă deficitară (vegetaŃie în linie, componente cu durată de normare depăită); Efectele produse de un astfel de eec, în condiŃiile unuia de lungă durată (peste 48 de ore), se manifestă cu putere în toate domeniile economic, social, sănătate publică, siguranŃă etc. Cele mai importante efecte sunt :  oprirea sau limitarea fluxurilor tehnologice;  suspendarea sau limitare transporturilor publice, feroviare, aeriene;  paralizarea sistemului de comunicaŃii i securitate a vieŃii;  limitarea rezervelor de hrană i apă;  eecul celorlalte utilităŃi publice;  scăderea drastică a confortului casnic; 33 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD i în acest caz, populaŃia din mediul urban este cea mai afectată de un astfel de eec. Densitatea populaŃiei, limitele resurselor alternative, dependenŃa de un sistem centralizat de aprovizionare i distribuŃie, de funcŃionarea serviciilor face ca un astfel de eec să aibă consecinŃe grave, în special pe o durată îndelungată. În judeŃul Arad, ca urmare a incidentelor apărute în ultimii 2 ani i a structurii tehnice a reŃelelor din zonă, sunt identificate 5 zone cu risc crescut privind întreruperea alimentării cu energie electrică, care cuprind localităŃile: 1. Pe axa Lipova – Ususău : Lipova, oimo, Milova, Odvo, Conop, Bîrzava, Ususău, Chelmac, BalotinŃ, LalainŃ, ZăbalŃ, Bruznic, Pătâr, LabainŃ, Cuvedia, itarovăŃ. 2. Pe axa Făget – Săvîrin : Bârzava, Monorotia, CăpruŃa, DumbrăviŃa, Groii Noi, Slatina de Mure, Baia, Obâria, Roia Nouă, Troa, Corbeti, Pârneti, Lupeti, JuliŃa, Nicolae Bălcescu, Bulci, Vărădia de Mure, Temeeti, Petri, Selitea, Ilteu, Toc, Guia, Căprioara, Săvârin, Hălăli, Valea Mare, Birchi, Ostrov, Virimont, Bacău de Mijloc, łela, Bata. 3. Pe axa Sebi – GurahonŃ : Sălăjeni, Laz, Prăjeti, Donceni, Buhani, Miniad, Dezna, Slatina de Cri, Rănua, Moneasa, Buteni, Livada, Berindia, Roia, Reveti, Alma, Rădeti, Musteti, Cil, BonŃeti, Pescari, Crocna, Feni, Iosa, Iosăel, GurahonŃ, Valea Mare, Zimbru, Dulcele, Brusturescu, Poiana, HonŃior, Brazii, Iacobini, Buceava, Buceava oimo, Mădrijeti. 4. Pe axa Vîrfurile GurahonŃ : Rostoci, Dumbrava, Budeti, Tălagiu, AciuŃa, PlecuŃa, Vidra, Avram Iancu, Măgulicea, Lazuri, Brusturi, Cristeti, Răstoci, Leasa, Băneti, Sârbi, Tisa, łărmure, Ioneti, Poienari, Hălmăgel, TârnoviŃa, łoheti, Dereti. 5. Zona de frontieră cu PCTF Nădlac, Vărand, Turnu, Curtici ; Prin politica de investiŃii al distribuitorilor pentru perioada viitoare se are în vedere:  scurtarea liniilor de transport (medie tensiune );  închiderea buclei de 110kv ( Pîncota – Sebi);  dezvoltarea reŃelei liniilor de transport prin construcŃia a 2 noi linii;  punerea în funcŃiune a noi staŃii de transformare ( staŃia CFRVărădia);  mutarea liniilor pe trasee cu grad mare de siguranŃă;  dezvoltarea capacităŃii de intervenŃie în zone greu accesibile;

C. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ Eecul alimentării cu apă potabilă a populaŃiei, pentru o perioada mai mare de 24 de ore, se manifestă cu o forŃă deosebită în zonele urbane cu o mare densitate a populaŃiei. Efectele unui astfel de eec se amplifică în condiŃii de temperaturi extreme. Amplitudinea efectelor manifestate de eec sunt direct proporŃionale cu durata eecului (lipsa apei potabile) i invers proporŃionale cu existenŃa surselor alternative. Efecte produse :  limitarea fluxurilor tehnologice;  disconfort casnic care se amplifica prin imposibilitatea utilizării instalaŃilor sanitare;  creterea gradului de risc privind îmbolnăvirea populaŃiei datorita posibilităŃilor izbucnirii unor epidemii; Cauzele care pot genera un astfel de eec :  producerea unor dezastre naturale ;  accidente tehnologice ;  contaminarea gravă a surselor de apă;  secetă extremă;  acŃiuni teroriste ; 34 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD Operatorii economici specializaŃi în transportul i distribuirea apei potabile promovează o politică de reducere a riscului prin :  asigurarea unor rezerve tampon ;  diversificarea surselor de captare;  creterea performanŃei tehnologice privind calitatea apei ;  Extinderea reŃelelor de apă potabilă.

2.7. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos: Căderi de obiecte cosmice (meteoriŃi, sateliŃi sau elemente ale acestora, cu încărcătură nucleară sau fără), aparate de zbor atmosferice sau stratosferice, se pot produce pe întreg teritoriul judeŃului. Datorită evoluŃiei aleatoare a factorilor de mediu i a gradelor i tipurilor extrem de diversificate ale avariilor care se pot produce nu se poate face o clasificare i nu pot fi încadrate pe tipuri i zone probabile de producere . În ultimii 10 ani , pe teritoriul judeŃului sau înregistrat 3 accidente aviatice :  1999 prăbuirea unui avion militar (MIG23) pe teritoriul administrativ al comunei Birchi. O victimă, pilotul avionului;  2003 – prăbuirea unui aparat de zbor uor pe teritoriul localităŃii Bocsig. Nu sau înregistrat victime;  2006 – prăbuirea unui avion militar (MIG 21 LANCER) pe teritoriul localităŃii Beliu. Sa înregistrat o victimă, pilotul avionului;  2010 – prăbuirea unui aparat de mici dimensiuni pe teritoriul localităŃii iria. Nu s au înregistrat victime.

2.8. PrezenŃa muniŃiei neeplodate pe teritoriul judeŃului: În timpul celui deal doilea război mondial, mai ales după 23 August 1944, judeŃul Arad a fost teatru de operaŃiuni militare. i înainte de această dată unele obiective, în cele special din Municipiul Arad, au fost supuse bombardamentului angloamerican. Celei mai puternice lupte sau dat după 23 August 1944, acestea începând cu ofensiva trupelor germanomaghiare de pe Valea Mureului, oprită de trupele române la Păuli, i ulterior ofensiva de eliberare dusă de trupele române i sovietice pe culoarul Mureului i al Criului Alb până peste graniŃa maghiară. Nu trebuie să uităm i bombardamentele puternice la care a fost supus Aradul, după 23 August 1994 de către aviaŃia germană. Practic, de peste 60 de ani, oriunde pe teritoriul judeŃului se găsesc elemente de muniŃie, relicve a războaielor mondiale. Statistica ne arată că cele mai multe misiuni de asanare au fost efectuate în zona de vest a judeŃului, între graniŃa cu Ungaria i MunŃii Zărandului, unde operaŃiunile militare au fost mai intense. Harta ce urmează prezintă o statistică a localităŃilor în care misiunile de asanare au fost mai preponderente.

35 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD

SecŃiunea a 3a. Analiza riscurilor biologice: Riscurile biologice care pot avea loc pe raza judeŃului Arad sunt epidemiile i epizootiile. Cele mai probabile locuri de izbucnire a epidemiilor sunt: • Zonele inundabile din ape interne de pe raza municipiului Arad: Bujac, Gai, Grădite, ega; • UnităŃile spitaliceti; • UnităŃile de învăŃământ.

Epizootiile pot să apară cel mai probabil la: • ColectivităŃile mari de animale; • În anii 2005 – 2007 au fost afectate de pestă porcină localităŃile: Curtici, Sâmbăteni, Alma, Livada, Sintea Mare, eitin, Arad. • În anul 2008 a fost afectat de leucoză localitatea Sintea Mică i de rabie localităŃile Semlac, Pecica, Turnu, Variaul Mare, Iratoul, Bodrogul Nou. • În anul 2009 au fost afectate de rabie localităŃile Seleu, Caporal Alexa, iria, fondul de vânătoare Mini i Ghioroc.

SecŃiunea a 4a. Analiza riscurilor de incendiu: Principalii indicatori de performanŃă ai activităŃii de intervenŃie în anul 2010, (comparativ cu anul 2009) au fost îndepliniŃi astfel: 2009 2010

36 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD Val. PoziŃia în Califi Val. PoziŃia în Califi clasamentul cativ clasamentul cativ naŃional naŃional

Numărul incendiilor la suta de mii de 77 34 S 24 26 B locuitori

Numărul incendiilor la mia de 47 12 FB 14 11 FB kilometri pătraŃi

Numărul victimelor la incendii la suta 23 FB 18 FB de mii de locuitori

Valoarea timpului mediu de răspuns la 16 17 B 11 12 FB incendii (min)

Cele mai multe incendii au fost generate de: focul deschis fără respectarea normelor (32% din totalul incendiilor); fumat în locuri cu pericol de incendiu (30% din totalul incendiilor), mai ales la gospodăriile cetăŃeneti; instalaŃii electrice defecte (21% din totalul incendiilor), la gospodării cetăŃeneti, industrie i mijloace de transport. alte cauze (17%). La locuinŃe i anexele acestora, în perioada 01.01 30.11.2010 sau înregistrat 285 incendii, ceea ce înseamnă, în medie, 0,9 pe zi. Din totalul incendiilor produse la gospodăriile populaŃiei, 51% au avut loc în mediul rural i 49% în mediul urban. Din statisticile avute la dispoziŃie putem trage următoarele concluzii despre riscul la incendiu pe teritoriul judeŃului Arad:  industria , care este în continuă dezvoltare, reprezintă sectorul cu cel mai ridicat risc de incendiu din judeŃ;  ponderea incendiilor la gospodăriile cetăŃeneti este cea mai mare, în comparaŃie cu celelalte ramuri;  un sector cu risc ridicat de incendiu îl reprezintă i transporturile , mai ales datorită specificului tranzitării judeŃului nostru de căi de comunicaŃii principale;  riscul de incendiul în sectorul comercial i al serviciilor se menŃine ridicat, mai ales datorită nerespectării normelor specifice. Zonele cu cel mai ridicat la incendiu din judeŃul Arad se află în parcurile industriale i pe platformele agenŃilor economici din: Arad, Ineu, Sebi, Pâncota, Sântana, Lipova, Pecica, Curtici, Chiineu Cri, Nădlac, Vladimirescu, agu, Vinga, Nădab, Bocsig, Beliu, Bârsa, Buteni i Zădăreni, unde se află cei mai importanŃi agenŃi economici.

SecŃiunea a 5a. Analiza riscurilor sociale 5.1. Participarea populaŃiei la manifestări periodice Manifestările tradiŃionale periodice sunt cele desfăurate cu ocazia strânsului recoltelor, sărbători religioase, praznice, sărbători câmpeneti, nedei, târguri de animale sau ale meterilor

37 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD populari, precum i pe timpul festivalurilor, concertelor în aer liber, În funcŃie de participare prezentăm calendarul anual al activităŃilor sociale din judeŃul Arad:

Nr, Perioada Activitatea socială Loc de desfăurare parŃicipanŃi 15.03. Manifestări organizate de UDMR Parcul Reconcil ierii, 800 Arad 15.03 Procesiune religioasă Învierea Catedrala Romano 2.000 Domnului organizată de Parohia catolică romanocatolică Aprilie – Manifestări religioase cu ocazia Catedrala Ortodoxă 15.000 mai Sărbătorilor de Pati 26.05 Târgul meterilor populari PiaŃa Avram Iancu, 1.000 Arad 30.06 Festivalul Moto – Rock Ora Pecica 2.000 02.07 Iulie Târgul de fete Muntele Găina 5.500 15.08 Sărbătoare religioasă „Sfânta Mănăstirea Bodrog, 10.000 Maria” Gai, Radna 1820.08 Praznicul de Pită Nouă Oraul Pecica 2.000 August Festivalul Vinului Arad, PiaŃa Avram 1.000 Iancu 0506.10. Manifestări cu ocazia Arad, Parcul 1.500 comemorării martirilor celor „13 Reconcilierii Generali” PieŃe agroindustriale din municipiul Arad : • PiaŃa Catedralei zilnic • PiaŃa Mihai Viteazul – zilnic • PiaŃa Aurel Vlaicu – zilnic • PiaŃa Fortuna – zilnic • PiaŃa MioriŃa – zilnic • PiaŃa Alfa – zilnic PiaŃa „talcioc” • PiaŃa strada Pădurii – zilnic Târguri de cereale i animale • Aradul Nou – marŃi • Obor – strada Pădurii – vineri Târguri de animale de companie • PiaŃa Casa Sindicatelor – duminică Târguri de maini auto • PiaŃa Hipodrom – duminică Micări sociale posibile . Evenimentele social economice sunt reprezentate de manifestări promoŃionale comerciale, desfăurate pe tot parcursul anului, fără ritmicitate, cu excepŃia târgurilor tradiŃionale ce se organizează la date sau zile fixe, specifice pentru fiecare localitate. Manifestările politice sunt ocazionate de vizite oficiale ale demnitarilor străini i români pe teritoriul judeŃului, intensificate în anii electorali. Principalele ramuri industriale i cele mai reprezentative firme din Arad, care au putea duce la posibile micări sociale sunt:  Sindicatul liber ARIS i Sindicatul ASTRA VAGOANE ARAD (aproximativ 1.000 persoane);

38 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD  SocietăŃile comerciale: de mobilă i accesorii pentru mobilă : M.G.A. COTTA InternaŃional, FERONERIA ; confecŃii textile : MODA, TEBA, MANITOBA; componente pentru industria auto : LEONI WIRING, ALCOOA FUJIKURA, TAKATA PETRI . SecŃiunea a 7a. Zone cu risc crescut: Zonele cu risc crescut pe teritoriul judeŃului Arad sunt: Nr. Zona / obiectivul cu risc crescut Tipul de risc Crt. 1 Hipermarketuri: SELLGROS, PRAKTIKER, Incendii METRO, KAUFLAND, JACKSON; ARMONIA, REAL, DEDEMAN, ATRIUM MALL. 2 LocalităŃi: ZERIND InundaŃii 3 Obiective economice: CET Arad, S.C. ASTRA Incendii, explozii, poluări VAGOANE CĂLĂTORI, S.C. ASTRA VAGOANE MARFĂ, S.C. COMESO COLOR S.A., S.C.PRODAGRO BIAN S.R.L, S.C.NUOVAARIO S.A., S.C. GENERAL COM INVEST S.R.L., S.C. DELPHY PAKARD ROMANIA SRL, S.C. PRIMA GAZ S.R.L., S.C. TAKATA PETRI ROMANIA SRL, S.C. AGROSEM S.A., LEONI WIRING SYSTEMS, TAKATAPETRI ROMANIA, YAZAKI COMPONENT TECHNOLOGY, COFICAB EASTERN EUROPE, BOS AUTOMOTIVE PRODUCTS ROMANIA., LAZAR & SHONE, HIBAX, PRODALIN, CAICURTICI, HELEVETICA PECICA, APEMIN LIPOVA, ROPINI, MARBETO, LACTO FOOD, DARIMEX INTERNATIONAL, AGRIROM, ASTRAL IMPEX.

CAPITOLUL IV – Acoperirea riscurilor SecŃiunea 1. ConcepŃia desfăurării acŃiunilor de protecŃie i intervenŃie:

39 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD AcŃiunile de protecŃie i intervenŃie pentru limitare i înlăturarea efectelor tipurilor de riscuri produse pe raza judeŃului Arad se vor desfăura întro concepŃie unitară, cu respectarea principiului suficienŃei forŃelor i mijloacelor. Cursul acŃiunilor va fi stabilit funcŃie de tipul de risc produs, intensitatea i amploarea acestuia. Nivelurile de acŃiune sunt următoarele: nivelul local: acŃionează forŃe i mijloace din subordinea comitetelor locale pentru situaŃii de urgenŃă; nivelul zonal: acŃionează forŃe i mijoace ale mai multor comitete locale pentru situaŃii de urgenŃă dispuse în aceeai zonă (bazine hidrografic); nivelul judeŃean: acŃionează forŃe i mijloace din subordinea comitetului judeŃean pentru situaŃii de urgenŃă; nivelul interjudeŃean: acŃionează forŃe i mijloace de intervenŃie ale judeŃului Arad i ale judeŃelor vecine. O atenŃie deosebită se acordă riscurilor cu manifestare transfrontalieră, care afectează judeŃul Arad i judeŃul Bekes. Planificarea cursului acŃiunilor în acest caz se va baza pe structura DKMT i protocoalele de colaborare cu partea maghiară. La toate nivelurile de acŃiune pot fi angrenate forŃe i mijloace ale inspectoratului pentru situaŃii de urgenŃă al judeŃului Arad i ale serviciilor publice deconcentrate i organizaŃiilor nonguvernamentale care asigură funcŃii de sprijin. Teritoriul judeŃului Arad se zonează în 7 raioane de intervenŃie, identice cu cele ale subunităŃilor inspectoratului poentru situaŃii de urgenŃă, prezentate grafic mai jos:

FormaŃiunile de urgenŃă, reanimare i descarcerare acŃionează pe teritoriul judeŃului Arad atât cele aparŃinând I.S.U.J. Arad cât i ale altor servicii voluntare pentru situaŃii de urgenŃă, situaŃia existentă în prezent fiind cea din tabelul de mai jos:

40 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD SITUATIA CENTRALIZATOARE CU EXISTENT SMURD ARAD

JUDET SUBUNITATI AMBULANłĂ DE TIP B AMBULANłĂ DE TIP C OPERATIVE REZERVA OPERATIVE REZERVA Detaamentul Arad 0 0 1 1 SecŃia Bârzava 1 0 0 0 G.I.nr.2 Birchi 1 0 0 0 SecŃia Sebi 1 1 0 0 G.I.nr.2 GurahonŃ 1 0 0 0 ARAD SecŃia Ineu 1 0 0 0 G.I.nr.2 Chiineu Cri 1 0 0 0 TOTAL SUBUNITATI 6 1 1 1 SVSU Nădlac 1 0 0 0 SVSU Vinga 1 0 0 0 TOTAL SVSU 2 0 0 0

Raioanele de intervenŃie SMURD pentru zona de competenŃă sunt cele prezentate grafic mai jos:

ComandanŃii subunităŃilor vor fi comandanŃii acŃiunii. SubunităŃile inspectoratului pentru situaŃii de urgenŃă vor constitui nucleele grupărilor de forŃe i mijloace constituite de comitetele locale, serviciile publice deconcentrate i organizaŃiilor nonguvernamentale. Se stabilesc ca zone de maxim interes cele două bazine hidrografice: Bazinul râului Mure i Bazinul Criurilor, inundaŃiile reprezentând riscul cu cea mai mare frecvenŃă de manifestare pe raza judeŃului Arad.

La producerea tipurilor de riscuri se va acŃiona astfel:

41 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD • Salvarea vieŃii persoanelor aflate în zona de acŃiune a riscului este prioritară . Salvarea persoanelor trebuie să fie urmată în cel mai scut timp de asigurarea condiŃiilor de cazare, hrănire i acordare a asistenŃei medicale pentru sinistraŃi; • Ulterior salvării persoanelor se va acŃiona pentru salvarea animalelor, bunurilor materiale, valorilor culturale aflate în zona de acŃiune a riscului. • Concentrarea efortului prin alocarea forŃelor i mijloacelor la dispoziŃie se face pentru salvarea persoanelor, în zonele cele mai afectate de tipul de risc produs. • Constituirea rezervelor de intervenŃie este obligatorie. De regulă, funcŃie de situaŃia produsă, rezervele de forŃe i mijloace vor fi dispuse cât mai aproape de zonele în care se intervine, folosinduse spaŃiile de dispunere a tehnicii, de hrănire i cazare a personalului existente pe raza unităŃilor administrativ – teritoriale; • Manevra de forŃe i mijloace constituie principala modalitate de adaptare a dispozitivului de intervenŃie la evoluŃia riscului produs. Manevra stă la baza concentrării efortului. Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenŃei de producere ori limitarea consecinŃelor acestora se realizează prin următoarele acŃiuni: • Monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, i transmiterea avertizărilor / alertelor către C.J.S.U. i C.L.S.U. de pe raza judeŃului Arad:
Monitorizarea tipurilor de riscuri pe teritoriul judeŃului Arad are loc prin eforturile conjugate ale dispeceratelor serviciilor de urgenŃă profesioniste precum i ale InspecŃiei de Stat în ConstrucŃii, S.G. Ape Mure Arad, S.H.I. Criul Alb, SecŃiei Drumurilor NaŃionale Arad, AdministraŃiei Drumurilor JudeŃene Arad i centrelor operative cu activitate nepermanentă care după activare asigură permanenŃa la primăriile localităŃilor, respectiv activitatea de secretariat a C.L.S.U.;
Datele i informaŃiile despre tipurile de riscuri se vor concentra la Dispeceratul Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă „Vasile Goldi” al JudeŃului Arad, care întocmete rapoarte informative către Comitetul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Arad / Prefectura JudeŃului Arad, Consiliul JudeŃean Arad i Inspectoratul General pentru SituaŃii de UrgenŃă;
Datele i informaŃiile de interes general vor fi transmise prin grija dispeceratului I.S.U. „V. Goldi” al Jud. Arad tuturor instituŃiilor implicate. • Pregătirea forŃelor i mijloacelor, dotarea cu materiale i mijloace, supravegherea punctelor critice, identificarea clădirilor care prezintă risc, etc.:
Se stabilesc 4 etape de pregătire a forŃelor i mijloacelor destinate intervenŃiei în situaŃii de urgenŃă:  Gradul I: informarea factorilor de conducere despre evoluŃia potenŃial periculoasă a tipurilor de risc;  Gradul II: verificarea forŃelor i mijloacelor avute la dispoziŃie de către comitetele locale pentru situaŃii de urgenŃă i de către serviciile de urgenŃă; actualizarea bazelor de date;  Gradul III: activarea centrelor operative cu activitate nepermanentă care să asigure serviciul de permanenŃă la sediile primăriilor i desfăurarea edinŃelor extraordinare ale comitetelor locale pentru analiza situaŃiei create i stabilirea măsurilor ce vor fi luate pentru limitarea i înlăturarea efectelor situaŃiilor de urgenŃă;  Gradul IV: alertarea forŃelor i mijloacelor, aducerea acestora în stare completă de operativitate i desfăurarea acŃiunilor de intervenŃie.
Dotarea cu mijloace i materiale de intervenŃie se realizează în două direcŃii principale:

42 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD  Dotarea cu tehnică i materiale de intervenŃie a serviciilor voluntare pentru situaŃii de urgenŃă;  Dotarea cu materiale i tehnică de intervenŃie pentru constituirea rezervei operative a comitetelor locale pentru situaŃii de urgenŃă. • Informarea populaŃiei asupra modului de comportare la producerea riscurilor i pregătirea pentru punerea în aplicare a măsurilor de autoprotecŃie, respectiv autoevacuare:
Informarea populaŃiei asupra modului în care să acŃioneze în cazul producerii diferitelor tipurie de riscuri este o îndatorire principală, permanentă, a tuturor structurilor care au atribuŃii în domeniul situaŃiilor de urgenŃă;
Căile de informare a populaŃiei sunt următoarele:  Informarea elevilor, în cadrul programelor instituite de către Inspectoratul colar JudeŃean Arad;  Concursurile de protecŃie civilă i prietenii pompierilor;  Difuzarea materialelor ninformative de genul brourilor i pliantelor, în rândul populaŃiei, cu ocazia diferitelor manifestări;  Utilizarea mijloacelor mass media.  SCOPUL ULTIM al activităŃii de informare a populaŃiei este DEZVOLTAREA UNEI CULTURI A SITUAłIILOR DE URGENłĂ în rândul populaŃiei judeŃului arad; • ExerciŃii i aplicaŃii:
ExerciŃiile i aplicaŃiile desfăurate de serviciile de urgenŃă i structurile comitetelor judeŃean / locale pentru situaŃii de urgenŃă vor urmări realizarea interoperabilităŃii între structurile care intervin, creterea capacităŃii de acŃiune, verificarea documentelor de organizare i planificare a măsurilor de protecŃie i intervenŃie;
IniŃierea exerciŃiilor i aplicaŃiilor poate fi rezultatul iniŃiativei oricăreia dintre struturile cu atribuŃii în realizarea intervenŃiei;
AplicaŃiile pe bazine hidrografice, cu comitetele locale pentru situaŃii de urgenŃă se vor organiza i desfăura cu fiecare bazin (Mure, Criuri) o dată la doi ani, de cărte serviciul de protecŃie civilă i S.G. Ape Mure i S.H.I. Criul Alb;
În cadrul exerciŃiilor i aplicaŃiilor se va urmări realizarea unei cooperări largi între toate structurile care asigură funcŃii de sprijin;
O atenŃie specială se va acorda desfăurării exerciŃiilor i aplicaŃiilor comune, cu participare internaŃională, cu angrenarea forŃelor i mijloacelor transfrontaliere, în cadrul Euroregiunii DKMT. În principiu, se va desfăura minim o aplicaŃie internaŃională pe an. ActivităŃi preventive planificate, organizate i desfăurate în scopul prevenirii riscurilor pe raza judeŃului Arad: • Toate structurile cu atribuŃii de control pentru prevenirea manifestării tipurilor de riscuri vor desfăura controale, în domeniile specifice, conform planificării proprii i a reglementărilor din domeniul de competenŃă; • Structurile care execută controale i inspecŃii de prevenire a maniestării riscurilor sunt:
Prefectura JudeŃului Arad;
Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă „Vasile Goldi” al JudeŃului Arad;
InspecŃia de Stat în ConstrucŃii;
Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Arad;
Inspectoratul JuedŃean de Jandarmi Arad;
S.G. Ape Mure;
S.H.I. Independent Cirul Alb; • Controalele i inspecŃiile de prevenire vor fi efectuate de către colective mixte formate din specialiti ai serviciilor publice deconcentrate care vor urmări pe domenii specifice 43 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD modul de pregătire de către C.L.S.U. a: monitorizării riscurilor, capacitării forŃelor i mijloacelor pentru intervenŃie, dotării cu mijloace i materiale destinate intervenŃiei, organizării personalului, informării populaŃiei, gradului de operativitate a serviciilor voluntare i private pentru situaŃii de urgenŃă; • Avizarea / autorizarea de securitate la incendiu i de protecŃie civilă: va urmări respectarea prevederilor cadrului legal privind securitatea la incendiu i îndeplinirea criteriilor din punct de vedere al protecŃiei civile; • AsistenŃatehnică de specialitate se va acorda de către personalul destinat în acest scop, la solicitatea C.L.S.U., instituŃiilor publice, operatorilor economici sau persoanelor fizice; • Constatarea i sancŃionarea încălcării normelor legale se face de către serviciile specializate în scopul de a elimina comportamentele i activităŃile dăunătoare care pot favoriza producerea riscurilor.

SecŃiunea a 2a. Etapele de realizare a acŃiunilor: Alertarea i / sau alarmarea pentru intervenŃie a structurilor sistemului judeŃean de management al situaŃiilor de urgenŃă: • Niveluri ierarhice:
Nivel local : se face de către preedintele C.L.S.U. din proprie iniŃiativă sau ca urmare a mesajului primit de la Centrul OperaŃional JudeŃean;
Nivel judeŃean : se face de către Centrul OperaŃional JudeŃean. • Organizarea întiinŃării / alarmării i mijloacele prin care se execută sunt specificate în Planul de întiinŃare / alarmare în cazul producerii situaŃiilor de urgenŃă al judeŃului Arad. Informarea personalului de conducere asupra situaŃiei create are loc prin următoarele forme:
Transmiterea de SMS prin intermediul portalului Orange;
Transmiterea de faxuri;
edinte ale comitetelor locale pentru situaŃii de urgenŃă;
edinŃe ale comitetului judeŃean pentru situaŃii de urgenŃă;
edinte de comandă;
edinŃe de cooperare. • Transmiterea alertelor / avertizărilor i a informărilor privind depăirile de cote pe raza judeŃului Arad:
Alertele i avertizările hidro / meteo i informările despre depăirile de cote pe raza judeŃului Arad sunt recepŃionate de către dispeceratul inspectoratuuli pentru situaŃii de urgenŃă i au ca sursă de provenienŃă A.N.M., I.G.S.U., S.G. Ape Mure i S.H.I. Criul Alb;
Transmiterea alertelor / avertizărilor i a informărilor către C.L.S.U. este responsabilitatea centrului operaŃional al I.S.U. iar în cazul activării Centrului JudeŃean de Conducere i Coordonare a IntervenŃiei, respectiv în faza a IVa de activare), această activitate va fi aprijinită de membrii grupurilor de suport tehnic care execută serviciul în cadrul centrului, susŃinând sistemul informaŃional decizional prin utilizarea S.M.I.S.U.;
Responsabilitatea pentru menŃinerea în stare de operativitate a mijloacelor de comunicaŃii i informatică la dispoziŃia comitetelor locale revine preedinŃilor acestora din urmă;
Responsabilitatea menŃinerii în funcŃiune a mijloacelor de comunicaŃii i informatică la dispoziŃia serviciilor publice deconcentrate i instituŃiilor publice cu atribuŃii în domeniul situaŃiilor de urgenŃă revine managerilor generali;
Responsabilitatea menŃinerii în funcŃiune a mijloacelor de comunicaŃii i informatică ce constituie suportul informaŃional decizional al S.M.I.S.U. revine

44 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD în sarcina comenzii Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă „Vasile Goldi” al JudeŃului Arad i a Consiliului JudeŃean Arad; Deplasarea la locul intervenŃiei are loc pe traseele stabilite cu respectarea regulilor i măsurilor de siguranŃă în cazul deplasării pe drumurile publice. Deplasarea la locul intervenŃiei a forŃelor i mijloacelor de urgenŃă se face conform deciziei proprii fiecărui serviciu, locul de întâlnire fiind locul intervenŃiei. Deplasarea se face cu mijloacele de semnalizare optică i acustică în funcŃiune. Intrarea în acŃiune a forŃelor, amplasarea mijloacelor i realizarea dispozitivului preliminar de intervenŃie au loc cu respectarea următoarelor reguli: • Dispozitivul preliminar de intervenŃie trebuie să faciliteze realizarea dispozitivului de intervenŃie; • ProtecŃia personalului i tehnicii proprii este prioritară; • În cazul intervenŃiilor de amploare i durată se instituie cele trei zone: bronz zona de intervenŃie efectivă, argint zona de conducere tactică a celor care intervin i aur zona de suport i decizie; • În zona „bronz” intervin echipajele serviciilor de urgenŃă pentru salvarea victimelor, transportul răniŃilor la punctele de adunare / acordare a primului ajutor, limitarea i înlăturarea efectelor tipului de risc produs. Conducerea în această zonă este atributul comandanŃilor de echipaje; • În zona „argint” se află punctele de comandă mobile, mijloacele de comunicaŃie cu sediile serviciilor de urgenŃă i releele de comunicaŃii dintre zonele „bronz” i „aur”. În această zonă de centralizează toate raportările i solicitările celor care intervin în zona „bronz”; • În zona „aur” vor fi dispui membrii Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă al JudeŃului Arad i specialitii instituŃiilor publice / operatorilor economici afectaŃi, respectiv reprezentanŃii comitetelor locale pentru situŃii de urgenŃă în raza administrativ teritorială a cărora sau produs situaŃiile de urgenŃă; dacă nu se hotărăte altfel, nivelul „aur” va fi activat în cadrul Centrului JudeŃean de Conducere i Coordonare a IntervenŃiei pentru a putea utiliza eficient facilităŃile oferite de Sistemul de management InformaŃional al SituaŃiilor de UrgenŃă produse pe raza judeŃului Arad. Transmiterea dispoziŃiilor preliminarii urmărete pregătirea tehnicii i materialelor i realizarea unor măsuri minime de protecŃie i intervenŃie funcŃie de datele deŃinute înainte de realizarea recunoaterii. DispoziŃiile preliminarii pot fi transmise astfel:  Pe timpul deplasării către locul intervenŃiei, prin mijloacele de comunicaŃii i informatice;  La ajungerea în zona afectată de tipul de risc produs, înainte sau concomitent cu executarea recunoaterii. Recunoaterea, analiza situaŃiei, luarea deciziei, darea ordinului de intervenŃie se realizează urmărinduse: • Stabilirea cât mai exactă a caracteristicilor riscului produs; • Prezentarea de către responsabili pe probleme specifice a unor evaluări concrete a ale situaŃiei; • Stabilirea a 2 – 3 cursuri ale acŃiunilor i selectarea celui mai adecvat; • Darea oportună a ordinului de intervenŃie. Evacuarea, salvarea i / sau protejarea persoanelor, animalelor i bunurilor: • Se va acŃiona cu prioritate pentru salvarea persoanelor i asigurarea condiŃiilor de supravieŃuire pentru sinistraŃi; • Detalierea măsurilor de evacuare este cuprinsă în Planul de evacuare în cazul producerii situaŃiilor de urgenŃă pe raza judeŃului Arad.

45 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD Realizarea, adaptarea i finalizarea dispozitivului de intervenŃie la situaŃia concretă: • Se va realiza un dispozitiv de intervenŃie flexibil, păstrând libere căile de acces necesare pentru realizarea manevrei; • Pentru dispozitivul de intervenŃie adoptat se va realiza un sistem de comunicaŃii care să permită coordonarea forŃelor i mijloacelor; • efii sectoarelor de intervenŃie vor fi stabiliŃi de către comandantul intervenŃiei, de regulă dintre comandanŃii formaŃiunilor de intervenŃie, ale I.S.U.J. sau ale forŃelor de cooperare; • Se va realiza rezerva de forŃe i mijloace; • Atât dispozitivul de intervenŃie cât i rezerva de forŃe i mijloace vor fi astfel dispuse încât personalul i tehnica să nu se afle sub acŃiunea efectelor riscului produs. Manevra de forŃe i mijloace: • Este metoda principală prin care dispozitivul realizat se adaptează situaŃiei concrete; • Manevra în cadrul celor trei zone se hotărăte astfel:  Pentru nivelul „bronz” comandanŃii de echipaje (similari) sau efii gărzilor de intervenŃie (similari, efi de formaŃiuni de intervenŃie), cu informarea nivelului „argint”;  Pentru nivelul „argint” efii punctelor de comandă mobile cu aprobarea nivelului „aur”;  Pentru nivelul „aur” în urma deciziei preedintelui Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă, la propunerea specialitilor din cadrul comitetului. Localizarea i limitarea efectelor riscului produs: • AcŃiunile de protecŃie i intervenŃie vor fi astfel hotărâte încât să aibă drept rezultat localizarea i limitarea efectelor riscului produs, în special prin eliminarea posibilităŃii propagării efectelor riscului prin declanarea altor tipuri de riscuri; • OperaŃiunile concrete de localizare i limitare a efectelor riscului produs se vor desfăura cu respectarea procedurilor standard operaŃionale i a măsurilor de siguranŃă; • Prioritară este asigurarea securităŃii persoanelor care intervin. Înlăturarea efectelor riscului produs: • Este o acŃiune specializată a structurilor cu atribuŃii în domeniu, care asigură funcŃii de sprijin; • Este prioritară reabilitarea infrastructurii pentru a se crea posibilitatea ca prin acŃiunile ulterioare să se restabilească starea de normalitate; • Înlăturarea efectelor riscului produs se va realiza sub coordonarea preedinŃilor C.L.S.U., respectiv C.J.S.U. Regruparea forŃelor i mijloacelor după îndeplinirea misiunii: • Raionul de regrupare se stabilete de către comandantul acŃiunii; • CondiŃiile minime necesare pentru alegerea raionului de regrupare sunt: existenŃa căilor de acces, posibilitatea de trecere rapidă la îndeplinirea unei noi misiuni, existenŃa mijloacelor te comunicaŃii, existenŃa spaŃiilor de cazare i hrănire. Stabilirea cauzei producerii riscului, a condiŃiilor care au favorizat evoluŃia acestuia i a urmărilor: • Cauza producerii riscului va fi stabilită de către un colectiv de specialiti numiŃi de comandantul acŃiunii i efii structurilor de cooperare; • La nivelul C.L.S.U. se vor numi comisii de evaluare a urmărilor riscului produs care vor înainta către S.T.P. al C.J.S.U. documentele rezultate în urma evaluării. Întocmirea procesului – verbal de intervenŃie i a raportului de intervenŃie: • Procesul verbal de intervenŃie i raportul de intervenŃie la acŃiunile de intervenŃie specifice desfăurate de către I.S.U.J. se întocmesc conform metodologiei în vigoare de către fiecare dintre structurile care participă la intervenŃie;

46 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD • Rapoartele de intervenŃie pentru celelalte tipuri de riscuri de întocmesc conform DispoziŃiei comune nr. 1910315 din 24.10.2005 privind procedurile de raportare de către structurile Ministerului AdministraŃiei i Internelor, în cazul apariŃiei sau producerii situaŃiilor de urgenŃă; • Centralizarea rapoartelor subunităŃilor i ale C.L.S.U. se face de către dispeceratul I.S.U.J.; • Rapoartele informative se transmit de cătr dispeceratul I.S.U.J. la I.G.S.U., Prefectură, Consiliul JudeŃean, dispeceratele forŃelor de cooperare. Retragerea forŃelor i mijloacelor de la locul intervenŃiei în locurile de dislocare permanentă: • Retragerea în locurile de dislocare permanentă se face la ordinul comandantului acŃiunii; • Despre ajungerea în locurile de dislocare permanentă comandanŃii forŃelor de intervenŃie vor raporta la dispeceratul inspectoratului. Restabilirea capacităŃii de intervenŃie: • Restabilirea capacităŃii de intervenŃie trebuie să aibă loc în cel mai scurt timp pentru a da posibilitatea executării altor misiuni de intervenŃie; • De restabilirea capacităŃii de intervenŃie răspunde comandanŃii forŃelor de intervenŃie. Informarea Inspectoratului General despre modul de desfăurare al acŃiunilor de protecŃie i intervenŃie: • Informarea Inspectoratului General are loc în următoarele faze ale desfăurării intervenŃiei: la primirea anunŃului despre riscul produs, la începerea acŃiunilor de intervenŃie, la modificarea situaŃiei create, la terminarea acŃiunilor de intervenŃie; • FuncŃie de durata acŃiunilor de intervenŃie, comandantul acŃiunii poate stabili i alte faze de raportare. Analiza intervenŃiilor i evidenŃierea măsurilor de prevenire / optimizare necesare: • Analiza intervenŃiilor, respectiv stabilirea măsurilor de optimizare i generalizarea experienŃei pozitive au loc cu întregul personal care a participat la intervenŃie în cadrul activităŃilor periodice de evaluare; • Pentru forŃele coordonate de către C.L.S.U., respectiv de C.J.S.U., analiza intervenŃiilor va avea loc în edinŃe de comitet. SecŃiunea a 3 a. Faze de urgenŃă ale acŃiunilor Fazele de urgenŃă ale acŃiunilor de intervenŃie ale structurilor serviciilor profesioniste pentru situaŃii de urgenŃă, funcŃie de locul, natura, amploarea i evoluŃia riscului produs, sunt următoarele: • UrgenŃa I – asigurată de către gărzile de intervenŃie ale subunităŃilor în raionul cărora sa produs riscul; • UrgenŃa a II – a – asigurată de către subunităŃile Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă „Vasile Goldi” al JudeŃului Arad; • UrgenŃa a III – a – asigurată de către subunităŃile I.S.U.J. Arad în coperare cu cele ale inspectoratelor judeŃelor limitrofe; • UrgenŃa a IV – a – asigurată de grupări operative dislocate la ordinul I.G. al I.G.S.U., în cazul unor intervenŃiie de amploare i de lungă durată. Din punct de vedere al structurilor coordonate de către comitetele pentru situaŃii de urgenŃă, fazele de urgenŃă sunt: • UrgenŃa I – asigurată de forŃele existente pe raza unităŃii administrativ teritoriale unde s a produs riscul; • UrgenŃa II – asigurată de către forŃele coordonate de către C.J.S.U. Arad.

47 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD SecŃiunea a 4a. AcŃiuni de protecŃie – intervenŃie Salvarea i / sau protejarea oamenilor, animalelor i bunurilor materiale, evacuarea i transportul victimelor, cazarea sinistraŃilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente i materiale de primă necesitate: • Salvarea i protejarea oamenilor este prioritară în toate situaŃiile; • Salvarea persoanelor care se află sub acŃiunea efectelor riscurilor produse are loc pe toată durata intervenŃiei, începând cu etapa executării recunoaterii; • Când se constată existenŃa unui număr mare de victime se vor constitui echipe întrun număr suficient de mare; • Salvarea i protejarea populaŃiei reprezintă o acŃiune deosebit de complexă la care participă toate forŃele care cooperează; • Transportul victimelor de va executa cu ambulanŃele I.S.U.J., ale Serviciului de AmbulanŃă Arad, ale structurilor sanitare existente pe raza judeŃului Arad; • Transportul sinistraŃilor, animalelor i bunurilor materiale, spre locurile în care se evacuează, se va efectua conform prevederilor Planului de evacuare în situaŃii de urgenŃă al judeŃului Arad; • Animalele evacuate vor fi dislocate în locurile stabilite prin planul judeŃean de evacuare asigurândulise hrană i asistenŃă sanitar – veterinară; • Se va acorda o atenŃie deosebită asistenŃei medicale acordate sinistraŃilor precum i preîntâmpinării apariŃiei epidemiilor în taberele de sinistraŃi. Acordarea primului ajutor medical i psihologic, precum i participarea la evacuarea populaŃiei, instituŃiilor publice i operatorilor economici afectaŃi: • Primul ajutor premedical i medical se va acorda de către personalul structurilor sanitare în cooperare cu personalul Filialei JudeŃene a Crucii Roii; • Evacuarea în situaŃii de urgenŃă va fi coordonată de Centrul de Coordonare a Evacuării; • Toate serviciile publice deconcentrate, instituŃiile publice i organizaŃiilor neguvernamentale vor contribui la realizarea acŃiunilor de evacuare, prin funcŃiile de sprijin pe care le asigură; • Primul ajutor psihologic va fi acordat de structurile desemnate de Autoritatea de Sănătate Publică a JudeŃului Arad. Aplicarea măsurilor privind ordinea i siguranŃa publică pe timpul producerii situaŃiei de urgenŃă specifice: • Asigurarea măsurilor de ordine i siguranŃă publică revine structurilor Inspectoratului JudeŃean de PoliŃie, Inspectoratului JudeŃean de Jandarmi i PoliŃiei Comunitare; • În raioanele evacuate vor fi instituite restricŃii de acces i se va asigura paza clădirilor evacuate i a bunurilor materiale rămase; • Persoanele evacuate vor fi luate în evidenŃă de organele serviciului de evidenŃă informatizată a populaŃiei precum i de către personalul posturilor de poliŃie din zonele rurale. Dirijarea i îndrumarea circulaŃiei pe direcŃiile i în zonele stabilite ca accesibile: • Pe itinerariile de deplasare pentru evacuare vor fi intituite restricŃii de circulaŃie i vor avea prioritate convoaiele ce transportă evacuaŃi; • În taberele de sinistraŃi se va asigura ordinea i siguranŃa publică, respectiv: prevenirea panicii, prevenirea apariŃiei elementelor infracŃionale, respectarea dispoziŃiilor organelor de conducere ale taberelor; • Organele care administrează comunicaŃiile rutiere i de cale ferată vor stabili, vor marca i vor comunica organelor de poliŃiei, organelor media i participanŃilor la trafic, rutele ocolitoare care să permită continuarea deplasărilor fără a intra în zonele afectate de tipul de risc produs.

48 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD Diminuarea i / sau aliminarea avariilor la reŃele i clădiri cu funcŃiuni esenŃiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecŃia populaŃiei: subunităŃile de pompieri i sediile poliŃiei, spitale i alte construcŃii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secŃii de chirurgie i de urgenŃă, clădirile instituŃiilor cu responsabilitate în gestionarea situaŃiilor de urgenŃă, în apărarea i securitatea naŃională, staŃiile de producere i distribuŃie a energiei i / sau care asigură servicii esenŃiale pentru celelalte categorii de clădiri menŃionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenŃă de diferite categorii, rezervoarele de apă i staŃiile de pompare esenŃiale pentru situaŃii de urgenŃă, clădiri care conŃin gaze toxice, explozivi i alte substanŃe periculoase, precum i pentru căi de transport, clădiri pentru învăŃământ. • Inspectoratul în ConstrucŃii al JudeŃului Arad gestionează evidenŃa clădirilor posibil a fi afectate de situaŃii de urgenŃă, în special cutremure i alunecări de teren i determină gradul de afectare după producerea tipului de risc; de asemenea va stabili dacă clădirile afectate pot fi în continuiare utilizate, va institui dacă este cazul restricŃii privind utilizarea clădirilor i măsuri de consolidare; • Structurile cu atribuŃii în situaŃii de urgenŃă, conform planurilor proprii de evacuare vor fi în măsură să organizaze în alte locaŃii desfăurarea activităŃilor specifice i asigurarea funcŃiilor de sprijin repartizate; • Operatorii economici i instituŃiile publice deŃinătoare de substanŃe periculoase, la producerea riscurilor vor pune în aplicare planurilor proprii întocmite (Sevesso); • Furnizorii de utilităŃi publice vor opri furnizarea în obiectivele i zonele afectate iar după desfăurarea acŃiunilor de intervenŃie vor reface reŃelele afectate; • Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă în cooperare cu Regia Autonomă Apă – Canal gestionează baza de date referitoare la posibilităŃile de alimentare cu apă a autospecialelor de stingere; • ForŃe ale poliŃiei i trupelor de jandarmi vor asigura paza clădirilor afectate în care se află explozivi, până la restabilirea stării de normalitate. Limitarea proporŃiilor situaŃiei de urgenŃă specifice i înlătuarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare: • FuncŃie de tipul riscului produs acŃiunile de limitare i înlăturare a efectelor vor fi desfăurate de forŃele i mijloacele specifice; • În toate situaŃiile se va organiza cooperarea între forŃele i mijloacele care desfăoară intervenŃia. SecŃiunea a 5a. Instruirea: • Pregătirea personalului Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă are loc prin următoarele forme: pregătirea subofiŃerilor încadraŃi din sursă externă i pregătirea continuă a personalului; • Pregătirea personalului Serviciilor Voluntare pentru SituaŃii de UrgenŃă are loc sub coordonarea inspectoratului, prin convocări, participarea la exerciŃii i aplicaŃii; • Pregătirea personalului Comitetelor Locale pentru SituaŃii de UrgenŃă are loc prin convocări, cursuri în centrele zonale i participarea la exerciŃii i aplicaŃii; • Pregătirea personalului Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă are loc prin desfăurarea de edinŃe de pregătire, participarea la exerciŃii i aplicaŃii; • Pregătire forŃelor serviciilor publice deconcentrate, ale instituŃiilor publice, operatorior economici i organizaŃiilor neguvernamentale care asigură funcŃii de sprijin are loc conform reglementărilor specifice, precum i prin participarea la exerciŃii i aplicaŃii desfăurate în cooperare;

SecŃiunea a 6a. Realizarea circuitului informaŃional – decizional i de cooperare : • Structurile cu atribuŃii în domeniul situaŃiilor de urgenŃă existente pe raza judeŃului Arad interconectează sistemele de vehiculare a datelor i informaŃiilor prin intermediul dispeceratului inspectoratului pentru situaŃii de urgenŃă; 49 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD • Transmiterea datelor i informaŃiilor privind observarea, detectarea, măsurarea, înregistrarea, stocarea i prelucrarea datelor specifice, alarmarea, notificarea, culegerea i transmiterea informaŃiilor i a deciziilor către factorii implicaŃi în acŃiunile de prevenire i gestionare a situaŃiilor de urgenŃă se realizează astfel: o Datele provenite de la dispeceratele serviciilor publice deconcentrate, comitetele locale pentru situaŃii de urgenŃă i operatorii economici, sunt transmise dispeceratului inspectoratului, care le sintetizează i le pune la dispoziŃia comitetului judeŃean pentru situaŃii de urgenŃă; o Hotărârea comitetului judeŃean este transmisă dispeceratului inspectoratului pentru situaŃii de urgenŃă care o transmite structurilor în părŃile ce le revin; o Datele i informaŃiile despre situaŃia operativă sunt centralizate de dispeceratul inspectoratului i sunt transmise Inspectoratului General; • Suportul tehnic al sistemului informaŃional – decizional i de cooperare îl constituie mijloacele tehnice de comunicaŃii i informatică: telefonie fixă i mobilă, fax, tehnică de calcul, staŃii radio pe unde scurte i ultrascurte; • Cooperarea între structurile Ministerului AdministraŃiei i Internelor i cele ale Ministerului Apărării NaŃionale pentru desfăurarea acŃiunilor comune de intervenŃie în cazul producerii situaŃiilor de urgenŃă este organizată pe baza Planului de cooperare special întocmit în caest scop; • În cadrul sistemului informaŃional – decizional un rol special i se conferă comandantului acŃiunii, care se va afla din punct de vedere conceptual la intersecŃia magistralelor de comunicaŃii între nivelelel de executŃie i nivelele de decizie.

CAPITOLUL V – Resurse: umane, materiale, financiare Alocarea resurselor umane, materiale i financiare necesare desfăurări activităŃii de analiză i acoperire a riscurilor se realizează prin Planul de asigurare cu resurse umane, materiale i financiare pentru gestionarea situaŃiilor de urgenŃă prezentat în anexă. Consiliul judeŃean Arad i consiliile locale vor prevedea în bugetele anuale, fonduri necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale i financiare necesare analizei i acoperirii riscurilor din unităŃile administrativ – teritoriale pe care le reprezintă. Tipurile de forŃe implicate în gestionarea situaŃiilor de urgenŃă produse de diferitele tipuri de riscuri sunt prezentate în anexă.

CAPITOLUL VI – Logistica acŃiunilor Logistica acŃiunilor pentru limitarea i înlăturarea urmărilor riscurilor i pentru restabilirea stării de normalitate se stabilete prin planurile de protecŃie i intervenŃie întocmite pe tipuri de riscuri.

CAPITOLUL VII – DispoziŃii finale Planul de analiză i acoperire a riscurilor al judeŃului Arad are următoarele anexe: Anexa nr. 1.ComponenŃa nominală a Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Arad; Anexa nr. 2.AtribuŃiile membrilor Comitetului JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă al JudeŃului Arad; Anexa nr. 3.Riscurile potenŃiale în judeŃele vecine care pot afecta judeŃul Arad; Anexa nr. 4.HărŃi de risc; Anexa nr. 5. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenŃei de producere ori de limitare i înlăturare a consecinŃelor acestora, pe tipuri de riscuri; Anexa nr. 6. Sisteme existente de preavertizare / avertizare, a atingerii unor valori critice i de alarmare a populaŃiei în cazul evacuării;

50 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD

PLAN DE ANALIZĂ I EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEłULUI ARAD Anexa nr.7. Tabel cu localităŃile i obiectivele care pot fi afectate de producerea tipurilor de riscuri; Anexa nr. 8.Planuri i proceduri de intervenŃie se păstrează împreună cu P.A.A.R.; Anexa nr. 9.Schema fluxului informaŃional – decizional; Anexa nr.10.Locuri / spaŃii de evacuare în caz de urgenŃă i dotarea acestora; Anexa nr.11.Planificarea exerciŃiilor / aplicaŃiilor conform reglementărilor tehnice specifice se păstrează împreună cu P.A.A.R.; Anexa nr.12.Rapoarte lunare de informare i analiză către prefect se păstrează împreună cu P.A.A.R.; Anexa nr.13.Protocoale de colaborare cu instituŃii similare din Ungaria, în cazul producerii unor situaŃii de urgenŃă; Anexa nr.14.SituaŃia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace i materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităŃi locale i cu sprijinul Comitetului pentru situaŃii de urgenŃă ierarhic superior; Anexa nr. 15. Reguli de comportare în cazul producerii situaŃiilor de urgenŃă; Anexa nr.16.Operatorii economici risc chimici care nu intră sub incidenŃa H.G.R. nr. 804/2007 sau a Legii nr. 92/2003; Anexa nr. 17. Operatorii economici sursă de risc nuclear sau radiologic din judeŃul Arad; Anexa nr.18.SituaŃia cu efectivele de animale din judeŃul Arad i distribuŃia pe unităŃi administrativteritoriale. Anexa nr.19.Starea tehnică a drumurilor judeŃene din judeŃul Arad la sfâritul anului 2010. Anexa nr.20.Principalele culturi i societăŃi comerciale din judeŃul Arad ce desfăoară activităŃi în domeniul agricol. Anexa nr. 21.Principalii agenŃi economici ai judeŃului Arad.

51 CENTRUL OPERAłIONAL JUDEłEAN ARAD