"l.:'~
Arad, ~-dul Revolu~ieiDr. 71, ap. 13, teV fax. 0257-214423,0744997597
FOAIE DE CAP AT
DENUMIRE PROIECT: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA PILU B ENEFI CIAR: CONSILIUL LOCAL PILU PROIECT Nr.: 16 FAZA: P.U.G. PROIECTANT: S.C.PRO URBAN S.R.L. -
-If
~.
,-'"" -,.oA~~/. /
.~..~?.~
\~
P .V.G. COMUNA PLAN URBANISnC GENERAL PILV ProNr.16 Faza : P.V.G.
BORDEROUVOLUMUL I.
PlESE SCRISE Foaie de capit Fisa de responsabilitati Borderou de volume Borderou volumul I Memoriu general 5.1.INTRODUCERE 5.1.1.Date de recunoastere. P.U.G , 5.1.2.Obiecrol P.U.G . 5.1.3.Surse documentare
~.2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARD 5.2.1.Evolufie 5.2.2.Elemente ale cadrului natural 5.2.3.Relapi in teritoriu 5.2.4.Avtivitap economice 5.2.5.Populatia .Elemente demografice .,i sociaIe 5.2.6.Circulatie 5.2.7.Intravilan existent. Zone functionale.Bilant teritorial. 5.2.8.Zone cu riscuri naturale 5.2.9. Echipare edilitara 5.2.10.Problemede mediu 5.2.11.Necesitap .,i optiuni ale populatiei
5.3. PROPUNERI DE DEZVOL T ARE URBANISTICA
5.3.1. Studii de fundamentare 5.3.2. Evolupe posibila, prioritati 5.3.3. Optimizarea relapilor in teritoriu 5.3.4. Dezvoltarea activitatilor 5.3.5. Evolutia populatiei 5.3.6. Organizarea circulatiei 5.3.7. Intravilan propus.Zonificare functionala.Bilant teritorial. 5.3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale 5.3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare 5.3.10.Protectiamediului 5.3.11.Reglementariurbanistice ~\\, ~.
S.3.12.0biectivede utilitate publici
5.4. CONCLUZII- MASUR! iN CONTINUARE
5.5. ANEXE ( scheme,cartograme, grafice}
. PlESE DESENATE.
INCADRARE IN TERITORIU sc. 1 : 20.000 01 SmJA 11E EXISTENTA DISFUNCTIONALITAn LOCALIT A TEA PILU sc. 1: 5000 02A SITUAnE EXISTENTA DISFUNCTlONALITA n LOCALIT A TEA V ~AND sc. 1: 5000 02B REGLEMENTARI URBANISnCE - ZONIFICARE LOCALIT A TEA PILU sc. 1: 5000 03A REGLEMENTARI URBANI STICE - ZONIFICARE w , LOCALIT A TEA V AR$AND sc. 1: 5000 03B REGLEMENTARI ECffiP ARE EDILIT ARA ALIMENT ARE CU APA SI CANALIZARE LOCALITATEA PILU sc. 1: 5000 04A1a REGLEMENTARI ECffiP ARE EDILIT ARA ALIMENT ARE CU APA SI CANALIZARE LOCALIT A TEA V ~AND sc. 1: 5000 04B/a REGLEMENTARI ECHIPARE EDILIT ARA ALIMENT ARE CU ENERGIE ELECTRlCA SI TELEFONIE LOCALIT A TEA PILU sc. 1: 5000 04A1b REGLEMENTARI ECHIPARE EDILIT ARA ALIMENT ARE CO ENERGIE ELECTRICASI TELEFONIE LOCALIT A TEA V ARFJANDsc. 1: 5000 04B/b REGLEMENTARI ECHIPARE EDILIT ARA PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR LOCALIT A TEA PILU sc. 1: 5000 05A PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR LOCALIT A TEA V ARFJANDsc. 1: 5000 05B
In~~.: EIW \\\
P.U.G. COMUNA PLAN URBANISnC GENERAL PILU PreNr.16 Faza: P.U.G.
5. MEMORIU GENERAL
5.1. INTRODUCERE
5.1.1.Date de recunoastereaP.U.G
. Denumirealucrarii : P.00. Pilu . Beneficiar : Consiliul Local ,Pilu . Faza :P.U.G. . . Nr. Proiect : 16 . Proiectantgeneral :S.C. PRO URBAN SRL.
5.1.2.Obiectul P.V.G.
Obiectullucrarii il constituie elaborareaPlanului Urbanistic General al comuneiPilu , allocalitatii principale Pilu ~i allocalitatii apaqinatoareV~d Temaprogram s-a intocmit de catreemisarul comenzii - Consiliul Local Pilu in colaborarecu proiectantulgeneral a1 Planului UrbanisticGeneral S.C. PRO URBAN SRL. PlanurileUrbanistice Generale, cuprind analiza,reglementAri ~i regularnent local de urbanismpentru intregul teritoriu administratival unitatii de baza, delimitat conforDllegii,atat pentru suprafetele din intravilan (localitateade bazA,localit!tii ap8I1irultoare,trupuri izolate ) cat ~i pentru cele din extravilan( terenuriagricole, forestiere,cai de comunicatie,ape, etc.). PlanulUrbanistic General - P.U. G. - estedocumentatia de urbanismcare stabile~ obiectivele,actiunile ~i mAsurilede dezvoltarepentru localitatea principala , localitatileapaqiruitoare ~i trupurile izolate ale comunei, pe 0 perioada de timp determinat!de maxim 10 ani. - Seva studiasituatia existent! ~i posibilimtilede extinderea intravilanului atat pentru localitateaprincipal a cat ~i pentrulocalitatea apartinAtoare. - Sevcr prevedeazone pentruconstruirea de locuinte~i prestariservicii, precum~i spatii de depozitare~i industriemica ,\\\\ 1\~.. ,,~
,:. Necesitatea elaborArii documentatiilor de urbanism sejustificA ~i prin faptul cA intr-o economie bazatA pe liber schimb ~ pe relafia de piafA , nu poate fi vorbA de 0 planificare economica sau de 0 dezvoltare planificatA. Acest lucru nu inseamna lipsa totala de planificare. Prin documentatiile de urbanism trebuie savenim in intAmpinareaposibililor investitori , asigurandu-Ie arnplasamente,echipate cu utilitAfi ~i infonnandu-i cu resursele naturale, ale solului ~i subsolului , precum ~i cu obiectivele turistice care soot avutia comunei ~i care ar putea fi un punct de plecare intr-o noua afacere,ar putea sta la baza unei viitoare investitii. In cadrul documentafiei prezentului P.U.G. se vor studia:
. problemela nivel tentorial- incadrareinjudet -incadrarein subsistem
- probleme la mvel comunal - localitateprincipala - localitApapaqinatoare - trupuri izolate.
. probleme la nivel intravilan -zonifica;te - evolutie demografica - potential economic - delimitareazonelor de interdicpe - protejareamediului.
. lucrAri tehnico edilitare - probleme legate de extravilan - regulament local de urbanism.
Documentatiava respecta.. Ghidul privind metodologiade elaboraTe~i CadmlConfinut al Planului Urbanistic General,indicativ GPO.38/99, ghid elaboratde " Institutul National de Cercetare, Dezvoltarein Urbanism~i AmenajareaTeritoriului URBAN PROIECTBucure~ti ~i avizat de C.T .S.-M.L.P .A. T. Directia Coordonare, Cercetare-5tiinfific! ~i ReglementAritehnice in constructii~i de Directia Urbanism. Programulde dezvoltareal localitatilorcomunei Pilu initiat de Consiliul Local prevede: - dezvoltareazonei de locuit - prin construireaterenurilor libere, neconstruiteexistente in prezentulintravilan, (pentrutoate localitafile comunei ) ~i pentru extindereaintravilanului . - Prevedereaunor spafii rezervatepentru unitati de dotari , prestari servicii ~i industriemicA, atit in intravilanulexistent cat ~i in cazul in careeste necesar,in zoneleprevAzute pentru extinderea intravilanului in acestscop.
Dupaanul1989, in anul 1991 a Costfacutde cAtreInstitutul de Proiectari Arad, Planul Generalal comunei Pilu, projectnr .23.180l1991. In acestproject au fost prezentatefoarte swnar, directiile de dezvoltareale localitatilor ( extinderi de intravilan ~i regim de inaltime ). ,"
Prin prezentadocumentatie de urbanismse urmAre~tesa se stabileascA0 directiede dezvoltarea locaiitAtilorcomunei Pilu , dezvoltarepe 0 analizAamAnuntiti a situatieiexistente , ~i a potentialuluizonei - tinAndcant ~i de evolutiapopuiatiei ~i de necesitateade satisfacerea necesaruluide dotiri ~i locuri de muncA,precum ~i de pozitia comuneiPilu fat! de ~dinta dejudet ~i de pozitia sa fat! de frontiera.
5.1.3.Surse documentare
Pin! in 1989,au fast elaboratenenumlrate Schite de Sisternatizare, prin carese urmareareducerea perimetruJui construibil, pentro a" reda" agriculturii suprafete marl de teren.Ultima schifAde acestfel a fast elaborati in anul 1985. - SchitAde sistematizare comuna Pilu proiectNr .17.260/11/8/1985 , elaborat de C.Pr.J .Arad. - PlanGeneral proiect Dr. 23.180/1991,elaborat de Institutul de Proiectiri Arad. - Plande amenajarea teritoriuluijudetuiui Arad, project nr.25.052, elaboratde C.Pr.J.Arad. ' - - Plande amenajarea teritoriului judetuiui Arad, proiect elboratde URBAN PRDIECT Buc~. - Zonede marefisc - proiect elaboratde "Universitateade Vest" Vasile Gol~. - Datelestatistice au fast furnizate de Directia de Statistic! a judetului Arad. - Datelereferitoare la invAfAmint au fast fmnizatede InspectoratuJ ~lar al judetuIui Arad. - Datereferitoare la suprafeteleteritoriului administratival comuneiPilu (intravilan ~i extravilan) precum~i categoriilede folosinti au fast fmnizatede D.C.A.D.T. Arad. - Datereferitoare la situatia .,omerilor~i rata .,omajuluiin judet au fast fwl1izate de Directia Muncii. - Datereferitoare la activitateaeconomic! ~i comercialAa comuneiau fast fwl1izatede Consiliul Local ~i Sectia financiaraa comunei. - Suportultopografic al P.U.G. il constituiepl~le D.C.A.D.T.A planuri localitAti 1:2000 ~i teritoriul administrativplan cadastral 1: 10.000 precum~i 1:25.000. Aceste planuri au fost reactualizate.
5.2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOL T ARII 5.2.1.Evolutie ,~
" Viafa omeneasc!in acestcolt ~ tali esteatestati arbeologic, incepind cu neoliticul ,continuandin epocabronzului, a fierului ~i de-aluogul ewlui mediu. LocalitateaPilua Costatestata documental in anul1283,jar localitateaV~d este atestat!documental in anul12l4 ca 0 asezarede campiecare s-a dezvoltat la inceput in lunguiprincipalei artere de circulatie. Din docmnentepublicate mai tarziu evolutia localititii si a denumirii ei, a evoluat astfel: "- in 1283cAnd regele Ladislau aI IV, redaaseyarea si terenuriledin jW', familiei Apa, denumireaapare ca TerraPyl, - in anul1334, asezareaeste cunoscuta ca possessiePyli - in anul1403 se numeaWamospewl ~i Nemespyl - in anul1433esteconsemnata Pel - intre 1437~i 1467este consemnata Pelli, Paly, Pywl, Peel - dupA1467 se numeaNagy Pyl - in 1746se numeaPel , - in 1828denwnirea era Nagy Pel, ~ - in 1851se numeaNagy Pi!
Din punctde vederegeomorfologic teritoriul administratival comuneiPilu apaqine unitAtii Cimpiei devest a Rom8nieidestrictul Cimpiei Cri~or, parteasa vestici. in partede vest ~ nord vest teritoriul comuneiPilu seinvecinea-:lA cu RepublicaUngari (frontiera de stata Romaniei), in parteade nord est ~i est cu teritoriul administratival comuneiZerind , la sud est cu teritoriul administratival comunei Socodorjar la sud seinvecineazi cu teritoriul administratival comunei GrAniceri. Pontia geografic! a comunei Pilu ii confert 0 important! deosebitAin traficul intern ~i internationalprin punctul de trecerea frontierei V~d, carepermite comunei largi posibilititi de legituri de schimb~i de participareactiva la viata economic!. Ca subunitAtide relief se disting douAtrepte, respectiv cimpia joasaa Cri~urilor ~i lunca Cri~ului Alb. a) camDiaioasa a Cri~urilor - este0 treaptade relief cu inclinarepe directia sud-estc!tre nord- vest ~i prezintAaltitudini cuprinseintre 105 ~i 96 m. AceastAconfiguratie sugereaza imaginea unui vastcon de dejectieasimetric. Panta extrem de redusaa talvegului a favorizat dezvoltareafenomenelor de meandrareputemic! a viii Cri~ului Alb. Debitul solid transportata condus la 0 suprainaltarea patului Cri~ului Alb ~i a afluentilor (canalede desecare),care in acesteconditii au migrat pe suprafatacampului. In sectorulcomunei Pilu aceasti campieprenntA un aspecttabular., plan, cu frecventezone depresionare,Coste zone de divagareale Cri~ului Alb. ,"
b) .L1mC8Crisului Alb Pe intreg sectorul comunei Pilu riul Cri~ul Alb a fost indiguit pentru evitarea inundapilor din revarsArl. Sectorul de l1mc8se mArgine~e la portiunea dintre cele 2 diguri ~i are 1maspect plan, cu zone de divagaTe ale raului Cri~ Alb. La nivele scAzute ale debitului se observl meandrAriputemice ale viii in cuverturade aluviuni grosiere.
Geologie
Din punct de vedere geologic teritoriul a~inistrativ este situat in DepresiWleaP~c!, care in zona cuprinde fonnafiuni de la ~~_ziCr.1a-cI1atcI!'~r, care apare la "zi" prin altemanfe de nisipuri ~i argile.Pentru a analiza evolufiei geologice a zonei obiectivului este necesarAextinderea investigArii ~i asupra zonelor limitrofe, str3ns legate de dinamica produselor geologice. Paleozoicul este reprezentat prin ~i~ cristaline, metamorfozate in timpul orogenezei hercinice, care apar in munfii Codru Moma sub Cannaunor ~ii alungite N-S. in Munfii Hi~ -Drocea aceastAfonnafiune fonneaza zona centlalA ~i este cunoscutAsub nwnele de seria de PAi~ni (ctJartite, filite sericito-cloristoasem ~~ amfibolice, calcare cristaline etc.), cu 0 inclinare generalA sudica, fiind strAbAtutAde fOCi granitice (G!aDitele de Highi~) sau gnaisice (Gnaisele de Radna). Permianul- aceastafonna~iune are 0 dezvoltare destul de redusA in judef, in munfii Highi~ fiind reprezentatAprin ~ numita " Serie neagrA" (~i~ argiloase, titlite CuaJ1ite negre), prin tufuri riolitice ~i fOCigranitice. in munfii Codru mama Pennianul este reprezentat prin . nwnita "Serie ro~ie" (conglomerate, gresii, brecii, ~i~ argiloase) la care se asocim cmgeri de piroclastite riozitice. Triasicul OCupAsuprafefe restrAnseatat in munpi Highi~ (sud de Iocalitatea Taut ~i la est de ~iria) fiind litologic reprezentat prin conglomerate, gresii dolomite, calcare cat ~i in munfii Codru Moma (lito logic asemAmtoare). lurasicul are 0 dezvoltarea restrinsa, aria lui aparifie situindu-se spre sud de riul Mure~, in zona CA~- Pojoga. Cretacicul - fonnafiunile cretacice apar biDe dezvoltate in parta centlalA a masivului Drocea~ dispar la vest de Lipova sub cuvertura orizontalA de depozite Panoniene.Litologic este alcatuit din gresii, brecii, aglomerate, ~i~ argiloase, marne, calcare. Eruptivul - formafiunile descrise in zona muntoasA, biDe dezvoltatAin jumAtatea esticA a judetuiui sunt strabAtutede numeroase intruziuni de fOCieruptive(granite , sienite, diorite, fOCi granitoide,etc.) Intensa activitate vulcanicA de neogen s-a soldat de asemeneacu punereain lac a uno andezite, insofite de aglomerate ~i brecii, la suprafa~ frecvent caolinizate, cloritizate, betonitizate. Panonianul - prezenfa depozitelor panoniene se semnaleaza spre nord de masivul Hi~ -Drocea ~i pe rampa vestica a munfilor Codru Morna, formand zona colinam . In zona de cimpie a Aradului majoritatea forajelor hidrogeologice care au avut 100 r adancime sau mai mult , au interceptat partea superiom a depozitelor panoniene , litologic reprezentate prin argile ~i nisipuri fine ~i medii. Grosimea maximA apreciatAa panonianului este de cca.1500 m. Cuatemerul -pleistocenul Superior ~i Holocenul inferior sunt reprezentateprin depozitele aluvionare ale teraseijoase( nisipuri, pietri~uri secundar argile), avdnd 0 grosime ce variazA intre 5 ~i 15m. \~\,
Holocenulsuperior este reprezentat prin aluviunilerecente din luncile murilor(nisipurilor. pietri~ bolovAni~). Obiectivul estesituat in PleistocenulSuperior-Holocel inferior. Acesteetaje sunt reprezentateprin depoziteleconului de dejecfieat riului Mure~~i prin depozitelede teras!. Frecventin parteasuperioar! a pleistocenuluisuperior apare 0 argilAro~catA cu grosimi de 5-15m. Pe 0 n:taresuprafatA s-au depus in pleistocendepozite loesoide , la nivel superior depoziteloesoide mai noi corespundpArfii superioarea pleistocenului~i primei pArfi a holocenului. in privinta dezvoltirii in adancime a depozitelorapartinand bazinului riului Mure~yom menfionaca ea este aproximativ 180min zonao~ui Arad ~i cavariazA in jurul adincimii de 100 m, in zonao~ului Curtici. Depozitelede terasAsunt formatedin argile,pietrisuri nisipuri ~i secundarbolovAni~uri. Tot la pleistocenintrA ~i depoziteledeluviale, litologic reprezentateprin argile, grohoti~uri,nisipuri pietri~uri.
Din punct de vedere hidrogeologic teritoriul administrativ al comunei PILU apaqine conului aluvionar al Cri~ului Alb. ' . Fat! de axa Cri~ui Alb se observA 0 dezvoltare asimetric! in sensul c! sectorol situat la sud de riu OCupA0 suprafat! mutt mai mare fat! de sectorul situat la sud de Cri~ Alb. Limitele acestei hidrostructuri sunt unn!toarele: la sud 0 linie ce trece prin dreptul localif.Atilor SELEU-5,zARAND, -5IMAND, LA NORD LIMIT A JUDETULUI Arad iar la vest granita de stat cu Republica Ungar!. De mentionat ca in lungullimitei nordice depozitele conului aluvionar al Cri~ui Alb se intI'ep!trund cu cele ale conului Mure~ului delimitarea lor fiind dificil!. Pe marginea estica a conului aluvionar al Cri~ului Alb intre SELEU-5 ~i -5EPREU-5pe 0 lungime de cca. 23 kIn, se individualizeazA un sector de depuneri aluvionare grosiere - bolov!ni~uri , pietri~uri, nisipuri, acoperite cu un strat argilos degrosime variabilA 1-8 m. Bolov!ni~le au un grad limitat de rulare, parte din acesteafiind aduse de torenfi ce coboarA pe versantul vestic al CODRU MOMA BolovAn~urile au un grad limitat de rulare , parte din aceastafiind aduse de torenfi ce coboara pe versantul vestic al Munfilor Codro Morna. Prezentaa nurneroase elemente de roci care nu provin din Muntii Codro Moma, precum ~i panta terenului care urcA de la CRI-5UL ALB spre MURE-5 pe 0 diferent! de nivel de 17 m pe 25 kin lungime , ne face s! presupunem c! intr-o anurnitAperioadA a evolupei sale CRI-5UL ALB curgea aproximativ pe actualul traseu al canalului TEUZ. Acviferul din depozitele aluvionare grosiere ale acestui sector comunic! cu depozitele conului de dejecfie al riului CRI-5UL ALB ~i din cauza c! nu pot fi delimitate din punct de vedere hidrogeologic, au fost luate in considerafie impreunA cu depozitele propriu -zise ale conului, atat ca suprafat! cat ~i ca rezervare de apA subterana. Depunerile aluvionare ale conului difer! ca granulometrie ~i gosime, atat pe direcpa NS ~i EV. Astfel pe lina Sintea Mare - ZArand l!fimea conului este de cca. 10 kin. iar grosimea depozitelor aluvionare de 30 -40 m. Granulatia formafiunilor este predominant grosier! (pietri~uri cu nisipuri ~i bolov!ni~uri) cu diametre de 7 -25 cm., cu un grad limitat de ruIare. ,~"
Orizonturileacvifere din con sunt separatein unelesectoare =toareprinprin intercalatii intercalatii lenticulare lenticulare deargile nisipoase~i prafuri argiloasecare nu asigum decAtpartial izolareaizolareastratului stratului acvifer acvifer freaticfreatic de strateIe acviferede medicadancirne. Intercalapile argiloase sunt in in generalgeneralrnai rnai groase groase~i~i din din ce ce in in ce mai numeroasespre ex1remitltile vestice, nordice ~i sudice. Strateleacvifere au caracter ascensionalnivelul piezometricsitunindu-se intre 3-73-7 m.m. LaLa pompArile pompArileexperimentale, debitele forajelor de studii, de exploatare~i fintini cond\K:fa oonclunacA directi g~nera1ide curgerea apei subteraneeste SE- NV sau chiar S-N sauE- V , in funcfie de zonaluatA in considerare. lar pantamedie estede 0,5-1%. 400 350 300 250
ore 200 .- . ¥i;~. ,;;,:.:::~ .,;:: :i11;;. . ,. 150 ' . , ...1 ...f- .,
100 50 .. ','; ;::"
0 I II III IV V VI VII VII IX X XI XII
5.2.2.2.Reteauahidrol!:rafica ,. Din punctde vederehidrografic teritoriul administratival comuneiPilu apartine bazinului hidrografical C~ui Alb, sectorulsiu inferior. Reteauahidrografica pennanenta este format! de raul Cri~ Alb ~i afluentul acestuia Canalul Morilor. RAulCri~ Alb avind o~ia pe versantulsudic al Muntilor Bihorului , subvarful Paro~ta, in jurul altitudinii de 980 m dreneazateritoriul comuneiPilu e directia sud-est , nord-vest~i are un bazin de fonna dentriticacu valori marl ale densitatii retelei hidrografice~i in sectoruIsuperior ~i cu valori redusein zonacomunei Pilu. Expozitiain generalvestica a bazinului Cri~ului Alb explica~i mareacantitate de precipitatii pe care0 prime~te~i careasigura scurgerea permanent! a reteleivaii. Astfella statia Chi~ineuCri~ seinregistrea:zi valori ale debitului mediu in jurul valorii de 21,4 mc/s. Valorile debitelor~i ale scurgeriiinregistreazA variatii lunareconditionate de particularitatilesurselor de alimentare. Pentrubazinul Cri~ului Alb estede mentionatfaptul ca viiturile sunt frecventetoamna ~i iarnadatorita influentei oceanice. ';,\
Scurgereasolidi pre~ ~i ea valori diferentiate. Debitulde aluviuri in suspensie detenninatin sectiuneaChi~ineu Cri~ estede 11,4kgJs adici 1 ton! /ha/an. Bazinul Cri~u1uiAlb ca de rapt intreaga suprafaf! aferenf! sistemuluihidrografic a1 Cri~urilor poarti amprentaactivititii antropiceactive. C3teva date suntextrem de sugerstive in acest sens: sistemulde indiguire intotal cca. 150 kin. (.dm~areDe teri.tQri~.comuneiPilu cca. 12 kin.) ceca ce faceca suprafatatotal! protejatacontra inundatiilorsafie de circa 55.000ha. (respectiv:ji iritreaga suprafaf!a comuneiPILU) Rectificareameandrelor a tacutca albia Cri~ului Alb sa fie scurtat! cu cca. 40 kin. , iar densitateacanalelor de drenarede~ valoareade 0,50 kg./km2
Relativ para1elcu caul Cri~ul Alb curgeCanalul Morilor careare 0 lungirnetotala de 83,5km., fiind desprinsdin cri~ul Alb in amontede Buteni ~i reintegratacestuia inainte de intrareain localitateaVarsan. Pe teritoriul comunei PILU lungimeaCana1u1ui Morilor este DE 9,5 ~, canalul fiind indiguit pe toataaceasta portiune. Acestcana1 este unul de tip antropic,fiind initial amenajatpentru alimentarea cu apaa morilor hidrauliceinstalate pe traseu.Pe parcursultimpului canalula primit ~i alte functiuni, respectiv functia de colector al paraielorce vin din zonaDealurilor Cuiedului,alimentarea cu apaa ele~lor de la Ineu ~i din aval panala Socodor.Canalul reperezinta de asemenea0 sursade irigatii ale terenurilorlunca Cri~ului in prezentneutilizata. , I..-Refeauahidrografica nepermanenta este fonnata din reteiua cana1elorde desecare. Aceastaretea prezinta valori mai ridicate ale densitatiiin zonanord esticaa teritoriului administrativa1 comuneiPilu ~i valori mijlocii in parteacentral sudica. in parteade vest al comunei in apopiereazonei de granifi au fost identificatezone de inml~ afectatede excesde umiditate freatic.
5.2.2.3.Clima
Datele climatologice ale zonei Din punctde vedereclimatic zona studiatase incadrea7A tipului climatic temeperat continentalmoderat , cu ~are influenta submediteraniene. Pentrucaracterizarea regimului climatic seprezinta cateva date preluate de la statia Chi~ineuCri~., reprezentativA pentru obiectivulluat in studiu.
Regimul termic
Temperatura medie multianuala este de 10,6 °C la Chi~ineu Cri~. Luna cea mai calda este iulie , cu temperatura medie de 21,4 OC . Lunacea mai receeste ianuarie cu temperaturamedie de 1,4 °C . in general iemile sunt blinde , fiind numeroasecazurile in care nu s-a intregistrat nici 0 medie negativA . Altitudinea Campiei Cri~urilor influentea7A, in micA mAsmAtemperatura aerului, cu exceptia lunilor feci, cand se produc frecvent fenomene de inversiune de temperatura, zoneIe joase avand temperaturi mai scazutedecat zonele inalte ale campiei. in ce prive~te mersul anual at temperaturii aerului . in zona este un regim normal, ca at intregii tAri ~i anUlDe: temperaturile medii lunare cresc din ianuarie panA in iulie ~i scad, apoi . paM in ianuarie. 0 particularitate remarcabilA a climei zonei este aceeaca primlvara apare brusc ~i mai devremedecat in restul t!rii. De asemenea, mention4m diferente marl (5,2 °C ) intre ,~.~ "\:
te~ratura medica lunii martei (5,8 °C ) ~i aprilie (11,0 °C ). Ridicareabrnscl a temperaturii se datore~ extinderiidorsalei anticiclonului Azoric pestepartea sudica a Europei. Diferentamare de temperaturamediu (5,5 °C ) apare~i intre luna septembrie( 17,0°C ) ~i lunaoctombrie (11,5 °C ). Intre celelalteluni diferentelede temperaturimedii suntmai mici. Particularitafiletermice ale zonei sunt un rezultatal pozitiei geografice~i a interactiuni circulatieiatmosferice cu relieful , rol important avandpozitia muntilor , ca paravan, in calea maselorde aer~ din nord ~i nord-est.LantuI Carpa~ilorbarea:zA invaziile aeruluirece continental( anticiclonulSiberian), in schimb , influentele maselor de aermaritim sefac simtite in timpul iernii, dand0 nuanti mai bland! climei din acestepaqi ale tarii. Analizandtemperatura medie pe anotimpuri se constataca iama estemai bland! , avand valoareamedie de 0,2 °C , iernile relativ blande, sunt 0 consecintaa infulen~eimaselor de aer mediterianean. Anotimpul de varaeste calduros avand valoareamedie de 20,5 °C . Anotimpurilede tranzitieau 0 temperaturaMellie mai apropriata: 11,0°C primavara~i 11,4°C toamna.In generalanotimpul de toamnaprezinta valori termice mai constantecomparativ cu celede primavara, datoritafaptului ca , de obicei, toamnele se gasescsub influentaunui anticiclon pronuntatcare men~ine timpul senin~i cald mai multe sapt8m8nila rand. Amplitudineatermica medie anuala este de 22,5 OC ~ cejustifica incadrareazonei in climatul temperatcontinental. Temperaturamedie a perioadeivegetative (I apr.- 1 oct.) estede 17,6°C . Ceamai ridicatatemperatura medie lunares-a inregistratin luna august1952, fiind de 24,3 OC . Ceamai mica temperaturamedie lunarein anotimpulde iamAs-a inregistrat in luna ianuarie 1942, fiind de - 9,5 °C . Temperaturamedie anuali ceamai mares-a inregistrat in anul 1934,fiind de 12,3°C cu 1,5OC mai ridicata decatcea normala, iar temperaturamedie anuala ceamai mica s-ainregistrat in 1940,fiind de 8,3 cu 2,5 °C mai scazut! decatcea normala. Temperaturamaxima absoluta s-a inregistratin zilla de 16 august1952, fiind de 40,4 °C . Minima absolutas-a inregistratin zilla de 6 februarie 1954,fiind de - 30,1°c . Datamedie a primului inghet estede 21 octombrie. Ultimele ingheturidispar in mod normalin luna aprilie (21 aprilie ) iar in mod exceptionalin luna maioInghetUl eel mai tArziu inregistrat a fost la 21 mai 1934.Durata medie a intervalului de zile fara ingheteste cca. 186 de zile. Numarulzilelor de iamA (cu temperaturamaxima ~ 0 °C ) estede 24,3rile. Numarulzilelor de vara ( cu temperaturamaxima ~ 0 OC) estede 93,5zile. Num4ru1mediu al zilelor cu temperaturitropicale (temperatura maxima ~ 30 °c ) estede peste30 de zile in zonastudiata.
Vantul esteun factor climatologic importantdeoarece directia lui indica origineamaselor de aercare vin deasupracampiei modificand mersul vremii. Regimulvanturilor estedetenninat de dezvoltateadiferenfelor sisteme barice ce traverseazaCampia Cri~lor: - anticiclonulAzoric , anticilonul Euroasiatic,ciclonul Islandic~i ciclonul Mediteranian.
Din dateleprezentate reiese ca vantul dominantin zon! estecel din sectorulsud-estic ( 13,7%) ~i sudic(13,0 %) . Acestevalori scot in evident! influenfa dominantaa meselorde aer \r\\
mediteraniance detenninaun climat cu 0 nuantl mai bland!. De menfionateste ~i frecventa destulde ridicata a vanturilor din sectorulnordic (12,4%) ~i nord-vestic(10,7%) care aducmase de aerrete. DacaanalizAm frecventa vantului pe anotimpuri, constatarnca in anotimpul de iama vdntul batedin sectorulsudic (17,3% in decembrie~i 17,1% in februarie) ~i din sectorulsud- estic (16,2%in ianuarie),domindnd deci maselede aer mediteranism.In anotimpul de primavarapredqmina vantul din sectorul Nordic (15,2%-luna aprilie) ~i sectorulsud-estic (13,9-luna aprilie). in anotimpul de vara, vantuldominant este cel din sectorulnord-vestic (15,6%- in luna iunie ~i 15,3%in luna iulie), careaduce mase de aer wned din Oceanul Atlantic. In acestanotimp mai sunt frecvente~i vanturilecare bat din sectomlnordic ( 14,6%in luna iunie ~i 13,4%in luna iulie). in anotimpulde toamna,vantul dominanteste tel din sud-est (17,5%in luna noiembrie) ~i de sud (16,~/oin lunanoiembrie). Procentajulcel mai mare de vant cald s-ainregistrat ,in luna octombrie(29,5%) ~i septembrie(26,8%). in acesteluni intensitateafronturilor esteslaba , dominanddeasupra carnpieianticiclonul Continental. Cele rnai mari valori ale vitezei medii anualea vantului Ie prezintavantul de nord ~i de nord-vest(4,4 rn/s respectiv4,1 rn/s).
In anotimpul de iarna, vantul de nord arecea rnai .. mare~viteza (4,5 mls in luna ianuarie). La fel ~i in anotimpul primaverii (5,9 rn/sin lunamai). In anotimpulde vara ceamai mareviteza are vantul de nord-vest (4,5 rn/s in lWJaiulie) ~i tel de nord 4,2 m/s in luna iunie ~i iulie). Toamna,vantul de nord-vestare ceamai mareviteza (4,3 m/s in noiembrie). Din dateleprezentate se observaca frecventacea mai mare0 au vanturile cu viteze de sub 5 m/s iar cele mai pufine sunt vanturilecu vitezede peste13 mls. Umiditatearelativa medie anualaatinge valori marl (77%) fiind influentatade frecventa ridicataa meselorde aer de origine atlanticasau mediteraniana.Mersul anual al umidita~ii relativeprezinta doua maxime ~i douaminime bineconturate , dar inegale ca intensitate. Maximul principal aparein decembrie ~i corespundeintensificarii activita~ii ciclonice din nordulbazinului marii Mediterane, urmatade invaziaaerului rete ~i wned; maximwn secundar aparein luna iunie, cand regimul precipitafiilor prezintavalorile cele mai ridicate. Umezeala relativaeste atenuata in aceastaperioada de temperaturileridicate. Unnmnd numaruI mediu al zilelor cu umiditaterelativa rnai mare sauegala cu 80% se observaca frecvenfelecele mai marl se inregistreazaiama , de regulain decembrie(20,9 zile), pentruca apoi sascada spre lunile de varaatingand un minim in august(1,8 rile).
Nebulozitateaaerului
Nebulozitateamedie anual~este de 5,8 iar in cursu!unui an intre 8,1 -4,0 .Anotimpul cu ceamai marenebulozitate este iama, candgradul de acoperirevariaza intre 8, 1 ~i 7,0 ; anotimpulcel mai putin noros estevara, cu valori cuprinseintre 4,0 ~i 5,2.
Precipita{iile
Regimulpluviometric esteinfluentat de circulatiamaselor de aer oceanic,cat ~i a celli tropicalmaritim detennindndun plus de precipitatiifat! de extremit!~ilesudice ~i esticeale tArii.
L.. Precipitatiile medii anualela stapameteo Chi~ineuCri~ au valori de 564,2mm cu varlatii marl de la un an la altul (275,2mm/an in 1928~i 853,0mm/an in 1915). Peanotimpuri, repartipa precipitatiilor este urmAtoarea: vara 33%; iarna 20%; primAvara25% ; toamna22%. CantitAtilelunare de precipitatii la fel ca ~i celeanotimpuale, surer! din cauza fluctuatiilor circulatiei atmosferice, abaterineperiodice insemnate. in acestsens a existatluni lipsite completde precipitatii: iunie 1930,septembrie 1946, decembrie 1942 ,etc, precum~i luni in carecantitAple de precipitatii au de~it de 4-5 on medialunam. Precipitatiile medii lunare prezintAun maxim putemic in lunile mai 62,3mm) ~i iunie (71,Smm) , sub influentamaselor de mm).aer umed oceanic~i datoritAconvectiei termite. Precumun maxiIn-. ,... secundarin noiembrie(54,4 in perioadade vegetape (01.04.-01.10) se inregistreazA317,7 mm (56,31%-din cantitateaanuata). . I Ploile torenpalecad in generalin lunile de vara , frind produsede norii cumulonimbusal frontului rece,contribuind la aceasta.,i la factorii locali (convecpatermica). Numarul mediu al zilelor cu ninsoareeste de 18,3; cele mai numeroaserile fiind in luna ianuarie(6,0). Data medie a primei ninsori este01.12 .,i aultimei ninsori este 12.03. ) Roza vinturilor
FRECVENTA V ANfURILOR (%) VTTEZAV ANroLUI (%)
N NE NE /' 10,7 12,4 ~. I "'--."I ~
1.0 7,0 1.3 v E V E :. ,.~ :;. ';I -1;6- ~-
, \, " " 101 '\ '. s SE 'SE
Tabele:
Num!rul zilelor cu stratde lApad! (1934-1980) Mediile lunare~i anuale ale temperaturii; amplitudinile anuale(C) (1964 - 1980)
Ceamai mare (M) ~i ceamai micA(m) temperaturimedie lunar! ~i anual! (C) 1963-1980 Mediile lunare,anotimpuale ~i anualeale precipitatiilor atmosferice(mm); sumaprecipitatiilor in perioada cu temperaturimedii zilnice ~100c (1896-1915; 1921-1980)
. '.~ ~
. . .
inveli~ul de sol al teritoriului administrativ al comunei Pilu reflect! in mod fidel conditiile pedogenetice. Tncadrul teritoriului studiat pondereacea mai mare esteocupat! de cemoziomuri t (1978 ha) cu urm!toarele subtipuri: cemoziomurifreatic umede(1313 ha), cemoziomuri gelizate ( f 418 ha) ~i cemoziomuri alcalizate ~i /sau salinizat,e,(247ha). Urmeaz! suprafeteleocupate cu l!covi~ti (1493 ha) cu subtipurile : l!covi~i tipice (1360 ha) ~i l!covi~iti ml~inoase (133 ha). Solurile neevolutateocupA 0 suprafafl,total! de 533 ha., din care solurile aluviale ocupi 134 ha, jar aluviurile recenteocupA 399 ha. Pe arealemai restr4nsese int41nesc~i protosoluri antropicetipice soluri alcalice ~i alcalizate(soloneturi) Din punct de vederegranulometric se remarcAsuprafete extinse ocupate cu soluri de textur! mijlocie ~i suprafeteargiloase ~i extrem de argiloase.
5.2.2.5.Riscuri naturale:
in ceeace prive~teriscurile naturaleapreciem factori de fisc rcdu~i pentru teritoriul studiat. ! Teritoriul comunei Pilu esteincadrat in zona seismic! cu potential redus conform " Normativului pentru proiectare antiseismicAa construcpilor de locuinte social -culturale agrozootehnice~i industriale- indicativ P- 100-92" teritoriul fiind incadrat in zona D din punct de vedereal coeficientului Ks, ceeaceinseamnA Ks= 0, t 6, jar din punct de veder~al perioadelor de colt Tc (sec)in zona Tc= to. Pe bazaacestor date din tabelul A2 al actului normativ mentionat mai susrezult! cA teritoriul se incadreazAin zona de intensitateseismicA VII (exprimat in grade MSK). Pericolul de inundatii din revArsAria fost redusconsiderabil prin indiguirea vAilor Cri~ului Alb ~i a canalului Morilor. Parteade vest a teritoriului comuneiprecum ~i arealerazlete sunt afectatede excesde umiditate stagnant.
Probleme de mediu
- Cadrul natural
In perimetrul administratival comunei Pilu nu se inregistreaz! degradArimajore ale factorilor de mediu. Cursu1 v!ii Cri~ului Alb estemenitorizat permanent de catre autoritate~i gospodArirea apelor pe diverse sectiuni . Nu au fast inregistratemodific!ri ale calit!tii ~i nu s-auinregistrat polu!ri ale acesteiape.
~ I'~
Activitatea industrial! pe raza comuneieste aproape inexistent!, fiind mai dezvoltate serviciile ~i comertul , activitlti BrA imapct asuprafactorilor de mediu .A vAndin vedereaceste aspectein zonAnu se inregistreazAafectiri ale ecosistemelorterestre ~i acvatice.
- Resurselenaturale ale solului ~i subsolului.
Teritoriul comunei Pilu cuprinde suprafeteextinse de soluri de calitate bun! ~i foarte bun!, favorabile culturilor agricole. Dezvoltateaagriculturii zonei a pennis dezvoltarea ~ptelului de animaIe prin creareade microfenne zootehnicein zona localitAtilor PILU ~i V~nd. Din punct de vedere al resurselor subsoluluicom una PILU nu dispune de rezerve exploatabile de resurse.tn trecut au existat exploatArineorganizate de argilA.. in vederea produceriide clrAmizi nearse pentru constructia sie case in intravilan.~ ~ : Fostelegropi de imprumut din acestezone sunt utilizate in prezentca depozitepentru gunoiul menajer.
Indentificareasurselor de poluare
" Sursele de poluare din raza comunei Pilu sunt reduse ca ul1l1area activitltii economice , , reduse. ! Ca SUrgede poluarein zonAau fast identificate unn!toarele obiective: - statii de distributie carburanti prin emisii de substantevolatile generatede stocarea~i manipulareacarburantilor prin respiratiarezervoarelor de depozitare (prin gurile de aerisire) prin pierderi la umplerearezervoarelor de depozitare~i prin pierderi prin manipulare prin pompele de distributii . Emisiile de fractiuni volatile cuprind noxele tolueni , xileni, alcani, hidrocarburi nesaturate~i altele. La acesteemisii se adaugi emisiile de la gazelede e~pament ale autovehiculeloraflate la alimentaresau in trafic. Acesteemisii sunt constituite din axizi de carbon,oxizi de sulf, bromurl de plumb, metale grele acrolein! ~i altele. , Alte Surgede poluare sunt reprezentatede centralatel1l1ici de la punctul de trecerea frontierei Vi~nd precum ~i alte sursepunctifol1l1e cum ar fi gospodirii ale populatiei (emisii t generatede ardereacombustibililor solizi sau lichizi).
Calitate------factorilor- de mediu.
Calitateasolurilor
- Efectele de degradarea solurilor sunt generatede factorul antropic precum ~i de degradiri I datorate conditiilor pedogenetice. Degrad!rile generatede factorul antropic sunt legatede proceselede tasaresecundarA a solurilor ca urmarea efectulrii lucrArilor de mecanizare agricol! la nivele ridicate ale umiditatii solurilor. Pe arealemai restra.nseapar fenomene de dezechilibrarede nutritie generate de lucrAri de fertilizare unilateral! f}rA a cunoa~testarea real! de aprovizionarea solurilor cu elementenutritive (N,P ,K). . injurullocalitatilor Pilu §i V!r§and se constatadegradiri ale solurilor prin lucrAri de decopertare§i prin depozitlri necontrolate de de~urimenajere.
Calitateaapelor Cursurile principale ape ce traverseazAcom una (riul Cri~ul Alb ~i Canalul Morilor) nu suntafectate de poluari , datoritllipsei surselorde poluare.
Calitatea aerului
Datorit! surselor de poluarea aerului precum~i datorit! dispersiei bunea poluanfilor calitateaaerului din zonAeste bunl ~i foarte bunl. Nivelele de poluanfi in aer sunt reduse incadrandu-sein prevederileprivind emisiile de noxe in atmosferA. Vegetatia ~i fauna . in lipsa surselormajore de polare aoosistemeleterestre ~i"-ac~ative se dezvolta normal, in raport cu conditiile naturale de clim! ~i geologice ~i geomorfologie specificezone. Teritoriul comunei Pilu ofer! conditii propicezonelor de pasaj~i cuiba.rital p!s!rilor prin pozitionareaintre bazineacvatice extinse ( iazurile piscicole din zona comunei Socodor~i cele din republica Ungar!).
f' "t'. 5.2.3.Relatiiin teritoriu
La elaborareaprezentului P.U.G. s-au avut in vederedirectiile de dezvoltare si propunerile Planului de Arnenajarea Teritoriului National (PATN) ~i anume : Sectiunea 1 - Cai de comunicatie- nu prevadschimbari majore pentru comunaPilu Pe teritoriul administratival comunei Pilu isi desfasoaratraseul in prezent urmatoareledrumuri : . drumul national ON 79 A Varsand-Pilu-Chisineu-Cris- Ineu- Bocsig-Gurahont-Varfurile. . drumuljudetean DJ 792 J Sanmartin-Graniceri-Pilu. Comuna Pilu ca si localitateaapartinatoare Varsand se gase$te.amplasata de-a lungul drumului national ON 79 A Varsand-Pilu-Chisineu-Cris-Ineu- Bocsig- Gurahont-V arfurile. Din punctul de vedereal stani de viabilitate acestdrum se prezinta satisfacatorcu 0 structurarutiera de tip nerigid corespunzatoareunui trafic greu alcatuita din mixturi asfaltice . Drumul judetean OJ 792 J are structurarutiera de tip nerigid din piatra cu un grad mai mare de degradaredecat drumul national. Analizand reteauade drumuri clasificate , putem spuneca dumul national ON 79 A impreunacu drumul judetearlOJ 792 J asigura0 buna legaturaa localitatilor apartinatoarecomunei Pilu atat cu municipiul Arad cat si cu celelalte localitati ale judetului inclusiv deschidereaspre vama Varsandsi sprejudetul Bihor. Conform PA TJ- situatiaexistenta -cai de comunicatiese poateafirma ca : I. drumul national ON 79 A pe sectorul ce strabatecom una Pilu are 0 capacitateportanta insuficienta datorita cresterii traficului rutier 2. drumuljudetean ce strabateteritoriul comunei Pilu desi a fast reclasificatde curanddin drum comunal , nu asigurain totalitate fluenta traficului datorita imbracamintii rutiere a carei duratade exploatareeste depasita. ., 3. Orumurilepietruite si depam ant nu asigura 0 suprafatade rulare corespunzatoaredesfasurarii unui trafic in conditii normale. 4. Traseuldrumului national DN 79 A intalnestecateva podete tubularecare sunt subdimensionateiar ca starede viabilitate sunt necorespunzatoare.
- Sectiunea 2 - Apa -este prevazutl la capitolul suprafeteamenajate cu lucrAri de desecare-drenaj,in sistemede peste1000 ha, pentru reabilitare ulterioara, pe termeD lung 0 suprafati de 3.402 ha, in sectorulPilu - V~and. - Sectiunea 3 -Zone protejatenaturale si construite- conform acestei sectiuni pe teritoriul comunei Pilu nu sunt Rezervatiisi monumenteale naturii si nici Valori de patrimoniu cultural de interesnational ( Monumenteistorice de valoare national! excepponala.) . In Planul de Amenajarea Teritoriului Judetean(PATJ) localitateaPilu continua sa mm4na localitateade re~dinta a comunei Pilu, comun! cu profil agricol.
. ~
~ tDcadrarea iD reteaua de localititi: Conform Planului de arnenajarea judetului Arad,comunaPilu face parte din Sistemulurban o~ului Chi~ineuCri~. Sistemul Chi~ineuCri~, are tn ~ componentasa urm!toarele localitAti:
POPULATIA ~ 1992 2000
o~ Chi~ineuCri~ 9.021 8.341 ~ - Chi~ineuCri~ - NAdab ..
-
Comuna Apateu 3.960 1.804 I -Apateu - Berechiu - Motiori - ComunaCennei 3.029 2.859 -CenTIei I -Avram lancu . - Somo~he~
I Comuna araniceri 2.462 .1.3.11 - araniceri - ~icl!u
, Comuna Mi~ 3.510 3.SS1 - Mi~ca ~ - SatuNou - Vanitori - Zerindu Mic
Comuna Olari 2.011 1.937
I, I
I -IocalitateaPilu - reprezint! 53,41% din totalullocuitori comun! ~i 2,02 % din total subsistem -IocalitateaV~d - reprezint! 46,59 % din totalullocuitori comun! ~i 1,76% I din total subsistem
t Relatii in tentorial administrativ al comunei: Comuna Pilu are 0 populatiede 1.906locuitori in anul 1998,incadrAndu-se in grupa comunelordin judet care au 0 populapeintre 1.000~i 3.000 de locuitori ~i are I in componentasa unnAtoarelelocalitAti: Pilu - localitate de re~edintA .. I V~nd - localitateapartinAtoare . ~ , . I 5.2.4.Activitati economice: "
I Functiile economice~i sociale din teritoriul comunei Pilu sunt date de . . ., I - Pozitia fatAde municipiul Arad ~i or~ul Chi~ineuCri~.or~ul cel mai . ; aproplat - Cadrul natural I . resurselesolului -fond forestier - fond agricol
resurseale subsolului- materiaIe de constructii I . - ape geotennale . pozipe geograficA - localitatede frontier! I Pe teritoriul comunei Pilu . funcpuneaeconomic! predominant! este agriculturA. 5.2.4.1.Activita ozitare: 1 in localitateaPilu unitatile de tip industrial si depozitaresunt izolate. Principala unitate industrial este: W s.c. BOSEL!S.R.L.- Fabrica de inc!ltiminte in incintafostului C.A. P In localitateaV!r~nd nu suntunit!ti detip industrialsau depozitare. I Populafia ocupatAin industrie(pe total comunA)este de:
} 1995 1996 1997 1998 1999 2000 - NumAr mediu salaria1i . in industrie - Total' 7 7 4 II 12 12
. Numir mediusalariati - - in industria Prelucratoare 2 2 4 8 9 9 - NumAr mediu salariati I in activ. construcpi 91 90 80 24 . 28 W
I w NumAr mediu salariati w in activo transport,depozitare ~i comunicatii 35 24 8 30 11 11
5.2.4.2.ActivitAti 8ericole si zootehnice: Teritoriul administrativ al comunei Pilu estede 7.177 ha., din care 6.401 ha. suntteren agricol. Peteritoriul administratival comuneiPilu i~i des~ activitatea asociafii agricole. .. I Ca ~i trupuri izolatein carese des~oar! 0 activitateairic~l! avem:
PILU TRUPAI s= 0,59 ha cc 453 SAN AN TRUPA5 S= 0,08 ha cc 984 SAIVAN TRUPA6 S= 0,02 ha cc 985 SAIVAN. TRUPA7 S= 0,06ha cc 888 SAIVAN.. S= 0,80ha ' TRUPAS cc 539 SAIV AN. + PESCARIE TRUPAI3 s= 0,10 ha cc 508/1 LOCUINT A + SAIV AN TRUPAI4 S- 0,79 ha cc 339 GRAJD TRUPAI5 S= 0,11 ha cc 452 GRAm TRUPAI6 S=( 0,03 ha) cc 451 DESFIINT A T TRUPAI7 S= (0,11 ha) cc 654 DESFIINT AT TRUPAI8 S= 0,20ha cc 981 SAIV AN TRUPAI9 S= 0,08 ha cc 887/1 SANAN TRUPA20 S= 0,08 ha cc 986 SAIV AN TOTAL S= 2,91ha
1 V ~AND TRUP81 $= 0,10 ha cc S CANTON SCIELIF, S1. , , POMPARE TRUP 82 $= 0,50ha cc 12 CANTON SCIELIF, S1. POMPARE TRUP 85 s= 0,08ha CC 731 CANTON SCIELIF TRUP 86 S= 0,04ha CC 732 CANTON SCIELIF, S1. POMPARE TRUP87 s= 0,11 ha CC 736 CANTON SCIELIF TRUP88 S= 1,58 ha CC 231 SAIV AN TRUP89 S= 1,07 ha CC 259 SAIVAN TRUP812 S=0,10 ha CC 312 CANTON SCIELIF, 81. POMPARE TRUPB 3 s= 0,10ha cc 313 CANTON SCIELIF TRUPB 4 S= 0,07ha cc 321 SAN AN TRUPB 5 S= 0,48ha cc 15 SAIV AN TRUPB 6 S= 0,37ha cc 766 SAIVAN TRUPB 7 S= 0,32ha cc 785 SAIV AN TRUP 818 s= 0,04 ha CC 399 SAIVAN TRUP 819 S= 9,52 ha CC 419 CENTRU GOSPODARESC UNIT A TlINDUSTRlALE TRUP822 S= 0,10 ha cc. 149 SAIV AN TRUP823 S= 0,30 ha cc 161 SAIV AN TRUP824 S= 0,19 ha cc 162 SAIV AN TRUP825 S= 0,28 ha cc 209 SAIVAN TRUP826 S= 0,30 ha cc 315 SAIVAN TOTAL S= 15,65ha
Pilu
In localitatea Pilu exist! activitAti agricole. Fennaatlata pc parteadreapta la ie~ireadin localitate in directia vArnii ocup! 0 suprafatl de 6,84 ha. Total suprafati ocupatAde unitAti cu profit agricol- 9,75 ha din care: I - 6,84 ha in localitate - 2,91 ha in trupuri izolate Vir~and
La intrarea in localitate intr-un trup este0 alt! ferm! in suprafatade 9,52 ha , unde se desfAsaor!mai multe societlp, jar 15,65ha sunt in celelalte trupuri izolate
Total suprafatiocupatl cu activitAti agricole25.17 ha.
Situatiafondului funciar pc categoriide folosintAeste : La 15.05.2000
- Arabil 4.121 ha. - P~uni 2.106 ha. - Fanete 174 ha Livezi Oha.
-Plduri total: 9 ha. -fond forestier (S ha.) -vegetatie forestierl (4 ha.)
- Ape 382ha. - Drumuri 119 ha. . Constructii 247 ha. - Neproductiv 19 ha. II 0' TOTAL NEAGRICOL: 776ha.
TOTALGENERAL: 7.177 ba
Din total suprafatA,terenul agricol reprezint! 89,19 % jar arabilul ocupl 0 suprafat! de 4.121 ha, ceeace reprezint! 57,42 % din totalul suprafat! teritoriu administrativ. ProductiaagricolA medie nu reprezintA0 pondereprea mare.Daca. facem 0 agricolAcomparatie a comunei cu productia Pilu realizatA estescAzut!. pe judet (griu. ~i secarA)constatlQ1lu ~ productia Din punct de vedereal formei d~ proprietate situatia se prezint! astfel : -Domeniul public -' 455 ha. 6,34% - Domeniul privat - 6.722 ha. 93,66% dincare: - privatal Statului 1.672ha.
privatparticular S~O59ha.
1. ,- SITU A TIA FONDULUI FUNCIAR La data de : 15.05.2000 Situatia terenurilor pe detinAtori~i detaliereaacestora pe categorii de folosinti esteprezentatA 10 tabelulanexat. Conform datelor fumizate de Directia Judetean! de Statistic! Arad, situatia productiei agricole se prezint! astfel :
.. - ,! 1995 ' 1996 1997~ 1998 1999 2000
Grin ~i secarA - suprafatAha 7S0 688 330 405 51 347 productie to. 2363 1722 590 973 129 704
Porumb boabe ., - suprafatl ha. 1782 1850 2655 2531 1766 1984 - productieto. '4983 9990 12735 5329 4002 1699 Cartofi - suprafatlha 15 15 15 15 10 10 - producpeto. 134 67 127 90 55 55 FloareaSoarelui - suprafatlha. 609 720 500 355 250 180 - productieha 600 .923 225 229 175 111
Sfecli de zahAr: - suprafataha. 89 58 47 50 15 3 - productieha. 1914 1060 846 859 288 42 ! Legume: - suprafatlcultivat! ha 34 25 20 40 25 28 - productieto. 197 126 ':100 171 110 169 Productiede fructe to.: 42 113 84 40 61 239 Numir animate: - Bovinetotal 524 565 S07 S3S 519 522 din carein gospodAriilepopulatiei 524 565 S07 532 S15 518
- Porcinetotal II SO 1454 2305 2293 2626 2518 din care in gospodAriilepopulatiei II SO 1454 2300 2288 2620 2512
-Ovine total 4585 4230 4260 4280 5875 5250 din care in gopodAriile popula~iei 4585 4230 4260 4280 5850 5250 PAsAri total 10850 8170 8270 8280 0850 12932 din carein gospodariile popula~iei 10850 8170 8270 828010850 12932 Productia agricolA : - came total tone gr.vie IS3 220 lSS 180 216 209 - lapte de vacA~i bivoliti (hI. flZic) 9645 9792 9568 10582 9149 9099 - lanA (kg.flZic) 11620 11780 12000 12600 12560 9910 ~ Qua mii bucAti 795 899 900 720 620 731 In ceca ce prive~te productia de anima1e este preponderenta.in sectoru1 privat ,in gospodArii1e populatiei. 31 redusea p~unilor ~i a flnefelor, acesteareprezent4nd 2,42 % din total suprafati... Plantatiile de pomi fructiferi soot neesentialein pondereaeconomic! a zonei. NumArangajapin agriculturA: - 54 in 1995 - 42 in 1996 8 - 22 in 1997 - 11 in 1998 -17in1999 8 - 15 in 2000
, Evolufia funcpunilor. eo Se constat! cA in ultirnii ani atit agriculturacAt~i industria aq Bcut progreseatit din punct de vederecalitativ cAt ~i din punct de vedereal suprafetelorocupate de acestea. In continuaresunt solicit!ri 8 pentrunoi unitati de productie. . 8 DisfuncfionalitAfi: Neajunsurilelegate de modul de aplicareal Legii nr.18/1991rezultind fragmentareaterenurilor agricole in exploatafii ~i parcelede 3,0 ha. in m~die,relieful , precum ~i faptul ci 0 mare parte din
I suprafataarabil! este in zonainundabil! ," ducla urm!toareleconsecinfe: . Randamentinsuficient al productiei vegetale/ha; . Fragmentareasuprafetelor ~i diversificareaoptiunii proprietarilor pe anumite culturi. I . Utilizarea seminfelordin productieproprie a proprietarilor individuali. . Insuficienta resurselorfinanciare in scopul modemizarii ~i inzestrarii tehnice a micilor gospod!rii. I - Scidereasuprafefei cultivate cu plante tehnice.(sfecla de zahArde la 89 ha. - la 58 ha. in 1986 ~i 50 ha. in 1998 ~i 3 ha in 2000) . Diminuareaefectivelor de animate(ovine de la 4585 in 1995, la 4280 in 1998~i 5250 in 8 2000). - Insuficienta punctelor de colectarea produseloranimaliere. . Insuficienta capacitatede prelucrare~i valorificare a productiei zootehnicedin cadrul gospod!riilor individuale. . Insuficienta lucmrilor de imbunAtatirifunciare, combatereaeroziunii solului. ~ PonderearedusA a activititilor complementareagriculturii: (servicii,prelucrareaproduselor - agricole ~i animate,turism rural, etc.)
5.2.5. Po ula ia .Elemente demo i sociale: 8 . 4 -
5.2.5.3.Structura DoDulatiei De DrinciDalele I!rUDede varsti La recensAmantuldin 1992~i la finele anului 2000 din punct de vedereal populatiei pe gropede varstasituatia se rezinta astfel: ,
,
, . ,
1
,
~
- Structurapopulatiei pe relie:ii RELIGIA TOTALCOMUNA PILU VARSAND ~
! ~ POPULATIA STABILA TOTAL: 1861 994 867
ORTOOOxA 1584 890 - ROMANOCATOLICA 165 37 GRECOCATOLICA 2 2 . REFORMATA 19 3 16 ~ BAPTISTA 30 7 23 PENTICOSTALA 47 47 - ADVENTIST A 8 8 . ~ AL T A RELIGIE 6 . .
~ ATEI - . . FARA RELIGIE . - - RELIGIA NEDECLARA T A . . - ~
~ in perioada 1992-2000se constat! 0 u~oaracre~tere a populatiei de la 18611a1904, ceea ce I reprezint! 0,23%.
I . --. 34
-. Mifcareanatural! ,I migratoriea populatiei(pe com un! )
1995 1996 1997 1998 !2~~ ~~~~ Populatiala inceputulperioadei 1844 1890 1860 1906 1885 1924 Niscup vii 21 29 35 31 24 27 ~oqi 34 52 52 39 38 34 ~orP sub un an - 3 1 1 - 2 Spor natural -13 -23 -17 -8 -14 - 7 Stabiliri de domiciliu 38 44 38 33 44 S9 Plec!ri din localitate 18 28 22 29 18 24 Sold schimbAride domiciliu 20 16 16 ..4 26 35 Sportotal 13 . -7 -1. .-4} I; 12 28 Imigriri 10 19 2S 70 44 S9 EmigrAri 19 . I~ 30 29 16 15 Soldmi~ extern! -9 1 -5 -41 28 44 Ritmul de cre~terein perioada1995 - 1998este negativ cu valori intre 13 ~i - 7
Pecomun! evolutia indicelui de natalitatese preziQtAastfel:
A 22 ~ - In 1992- I.N. =-x1000 = 11,lS2 1861 - In 1996- I.N.=-xl000 29 = 15,34 1890
A 3S - In 1997 - I.N.=-xl000 = 18,82 1860 - In 1998 - I.N. =- -xl00031 = 16,26 1906
. I
.~ .~~- .~- '3i~'-'~~~-'--~-
I.N. =- -xl 000 = 16 26 In 1998- 1906 '
Indicele de mortalitate a evoluat astfel: ! 33 . - In 1992 - I.M.=-xl000 = 17,73 1861 - InA 1996- I.M. =-xl00052 = 27.51 1890 - In 1997- I.M. =-xl00052 = 27,96 1860 - In~ 1998 - I.M. =-xl00039 = 20,46 1906 Se constat! c! in aceast! perioad! indicele de mortalitateeste mai mare decatcel de natalitate, atr!gand valori duble ~i chiar mai mari. Indicatorii de caracterizareai imb!trinirii populapei sunt : - pondereapopulatiei in virst! . indicelede imbitrinire
populatieiin vanta. P - P60 + s/peste . Ponderea . - xl 00 p~
1992 2000 \~
P.V.G. COMUNA PLAN URBANISTIC GENERAL PILU ProNr.16 Fau : P.U.G.
FISA DE RESPONSABILITAn
1. INSUSIREA DOCUMENT A nEI : '
Director arb. Elvira Serban# \'L
Sef proic arb. Elvira SerbanSerban"';A \~
2 COLECTIV DE ELABORARE :
Urbanismsi amenajareateritoriului arganizareacirculatiei ing.Gabriela Damacus Ll-- Alimentarecu energieelectrica ing. CandidLui Y# \- AIimentarecu apa si canalizare ing. GeorgyF orgac~~- AIimentarecu gaze i ing. FranciscBegov'~~-
3 TEHNOREDACT ARE : arb. Elvira Serban Tehn.Irina Terek 36 I V~d I d.d.- 138+313X1000 = 1084 ,'c':l',' 416
La 1000persoane active sunt dependente (in intretinere) - 1010persoane pe cornun! in anut 1992 - 844 persoanein Pitu - 1084persoane in V~and ~i 848 persoanepe cornun! in anul 2000
Se consider! resursede muncA: .. . populatia masculinAintre 16- 59 ani. . Populatia femininAintre 16- 54 an
-in anul1992 situatia se prezint! astfel: R.muncA= 250+223 = 473 locuitori-Iocalitatea Pilu (1992) R.muncA= 197+161= 358 locuitori- localjtatea VA~and(1992) R.muncA = 457+ 385= 842 locuitori - comunaPilu (1992) R.munc! = 510+448= 958 locuitori - comuna PiJ" (2000)
Popolatia ocopatl = locori de monel + Daveti~ti Sitoatia pe comool Populapaocupata - in anul - 1995 - 687 locuitori - 37,25 % din total populatie - 1996 - 664 locuitori - 35,13 % din total populatie - 1997 - 693 locuitori - 31,25 % din total popula~ie - 1998 - 628 locuitori - 32,94 '% din total popula~ie - 2000 - 685 locuitori - 35,98 % din total populatie PopulapaactivA = Populatia ocupat! + ~omeri Populatiaactiva = in anul -1995 - 709 loco - 38,44 % din total
! -1996 - 689loco - 36,45% din total - 1997- 7111oc. - 38,22% din total - 1998- 6911oc. - 36,25% din total - 2000- 112loco - 37,39% din total
I, = Pop.. S - 29ani . Indice de inoire a forfei de munca: Pop.30- 44ani
pe comuns
Pilu
V~and
- 18nivelul anului 2000 456 1,=- = 1,46 pe comuna 315
. 37 Se observA cA valoareaindicelui de inoire a fortci de muncAeste supraunitarl , de unde rezultAcA exist! posibilitAti de reinoire a fortci de muoci, deoarecepopulatia intre 15-29ani estemai maredec4t populatia jntre 30-44 ani, lucru specific populatiei din mediul rural. . Raport de dependent! economic!
RcI - Pactiv.xlOOO Pinactiv.
709 - in 1995 - Rd- -xl000 = 625 1135 689 - in 1996 -Rd --xl000=569 1210 .. 711 - in 1997 - Rd --xIOOO = 619 1149 ~
691 - in 1998 -Rd --xlOOO=S69 121S
712 01 - in 2000 -Rd --xIOOO=S97 1192
- ~ total comunl . in 1995la 1000 persoaneactive revin 625 persoaneinactive . in 1996 la 1000 pesoaneactive revin 569 persoaneinactive . in 1997la 1000 persoaneactvie revin 619 persoaneinactive . in 1998 la 1000 persoaneactive revin 569 persoaneinactive . in 2000 la 1000 persoaneactive revin 597 persoaneinactive
- Locari de maud: Pc total cornun! nurn!rul de locuri de munc! estedat de numAruItotal al salariatilor din cornun! din care s~ scadnaveti~ii care pleac! din comun! ~i i~i des~ activitatea in alte localitAti. Num!rul salariatilor pe ramuri de activitate, pe total comun! , conform datelor fumizate de Directia Judetean!de Statistic! Arad, se prezintAastfel:
95 1996 1997 1998 1999 2000 - Salariati total- nurn!r rnediu persoane 367 349 373 302 195 232
.Numlr mediu salarlati in agriculturl 54 42 22 11 17 I'
-Numlr mediusalariati in industrie 7 '7 4 II 12 12
-Num!r mediu salariati In industria prelucrAtoare 2 2 4 8 3 3
-Numlr mediu salariati in constructii 91 90 80 24 - 28
-NumAr mediu salariati in activitlti decomert 57 62 102 29 27 28 repararea~i intretinerea autovehiclolelor ~i motocicletelor~i iI '.c 'YC '- 38- - a bunurilorpersonate casnice. -NumAr mediu salariati in activitAtide transport, 3S 24 8 30 11 11 depozitare~i comunicatii.
-NumAr mediu salariati in activitAti financiare , 2 2 - . bancare~i de asigurAri -persoane -NumAr mediu salariati in administratiepublicA 65 57 95 ) I, 90 ~i apa.rare;asistentA social! obligatorie.
-NumAr mediu salariati in inv!t!mant 19 19 20 20 20 20 -NumArmediu salariati ,. , in activitAti sAnitate 13 18 \ J 22 1.1 4 4 ~i asistenti social!.
78 % din numArullocurilor de muncAsunt locuri de muncl in satul de re~intA Pilu . In aceastA localitatei~i des~arA activitatea unitAtile industriale;administratia publici, activitAtile comerciale, invAtimint, slnltate , ~i prestAriservicii. Structurapopulatiei pe cele trei maTiramuri de activitate ( pe total comunA).: Au fost luatein consideraTelocurile de muncAdin comun!.
Sectorprimar ! - Agricultura - Silvicultura - Pescuitul~i vanatoarea
~ Industria extractiva Sectorsecundar . Industria pre)ucrAtoare ~ Constructii Sectorteqiar - servicii
1995 % 1996 % 1997 % 1998 % Sectorprimar 54 15,42 42 12,80 22 8.27 ,II 3,73 Sectorsecundar 100 28,57 99 30,18 18 24,65 4916,61 Sectortertiar 196 56,01 187 57,02 247 69,18 235 79,66 TOTAL 350 100,00 328 100,00 357 100,00 295 100,00
1999 % 2000 % Sectorprimar 11 9,24 15 1.58 Sectorsecundar 24 13,04 24 12,12 Sectortertiar 143 11,72 159 80,30 TOTAL 184 100,00 198 100,00 39
Seconstat! cI din total populapeactiv! pondereace mai mare lucreazAin sectorulter1:iar, aceasta variind intre 56,01% in 1995~i 80,30in 2000 tn sectorul Secundar-procentul de ocuparea populapeiactive estede 28,57%in anul 1995~i 12,12% in anul2000 - se observ! 0 descre~terea procentului in acestsector. Pentrua aveapopulapa ocupata la locurile de munc! din comunl va trebui sAadunim ~i naveti~ii. La nivelul anului 2000 populatiaocupat! estede 198din care 325 sunt naveti~ti. . 5.2.5.5.Disfunctionalititi orivind evolutia oooulatiei - tendinta de scaderea numarului de locuitori dupArecens4mAntuldin 1977.Populatiascade pe intrevalu11977-1998- cu 21,14 %
- se observ! 0 degradarea fenomenelordemografice cu impact.. asupraevolutiei populatiei datorititnr!utitirii calitipi vietii ~ia declinuluieconomic.. ~ '. . Sporul natural inregistreaz! valori negativetn perioada 1995-1998- valori cuprinsetntre 13(1995)~i -8 (1998). , . Accentuareafenomenului de imb!tdnrre'a populatiei in mediul rural. Pondereapopulatiei in vArst! (pc comun!) P= 20,90% (1992) ~i P= 18,22% (2000)
~ Indice de imb!trinire (pe comun!) nu exist! capacitatade regenerarea populapei. limb. = 1,40 (1992) si 11mb.= 1,14(2000) . Grad redusde populatieajudetului'cu.o densitatede 62,9% locuitori/kmp. - media pe tar! este95,7loc./kmp. in comunaPil/u - ~~~/kmp. . Criza ocup'Ariifortei de munc! .Ratasc4zut! de ocuparea populatiei : . 47,1% pe tar! . 49,7%pcjudet . 35,7%comun Pilu
- procentul de ocuparea fortei de munc! tn 1998a ajuns la 9,08 % de la 18,88% tn 1995 - sporireapopulatiei ocupat! in agricultur!. - Sc!dereapopulapei ocupate in industrie - Indreptareapopulatiei ocupate spre servicii. - Cre~terata ~majului . Dezvoltarea fenomenului de sArAcie- datorat: . Cre~terea indicelui de dependent! I.dd.= 848 persoanesunt in intrepnerela 1000 persoane active( 1998) . Num!r ridicat de personaein v4rst! lipsite de pensii sau cu pensii foarte mici (fo~ii tArani cooperator i)
Aspecte caracteristice ale fondului locuibil existent: 5.2.4.2 AsDectecaracteristice ale fondului locuibil existent: 40
Se constatAc! 96,28% din numArullocuintelor sunt locuinte din fondurile private. In ultimii ani nu au fost construitepres multe locuinte, astfel in anul1995 a fost tenninatA1 locuinti din fondurile populatiei , iar in anii 1996, 1997nu au fost construite site cl!diri de locuit , iar in anul1998 a mai fost tenninatA0 locuint!, in anul I 999aufost tenninate 2 locuinte, jar in anul 2000 au fost tenninate2 locuinte din fondurile populatiei..
Din punct de vedereal anului in care au fost construitecl!dirile situatia se prezintAastfel . ~ 1.
f ,..
. in aceastaperioadA suprafata locuibil! /loco Scadede la 17,05 mp.la 16,82mp. Aceasta sc!derea suprafeteilocuibilepe locuitor se datoreaz! faptului ca in aceastaperioadA populatia comuneia crescut,jar num!rul de locuinte noi a cerscutfoarte putin, in aceast! perioad! s-au construit doar dou! locuinte ~i acesteaau fast din fondurile populatiei.
5.2.6CIRCULA nA
Pe teritoriul administrativ al comunei Pilu sunt amplasateurmatoarele localitati : -comuna Pilu 41 -sat apartinator Varsand Schemastradala a localitatii Pilu s-a dezvoltatavind ca axa principala drumul national ON 79 A respectivpartea stradala a acestuia.Pe aceastaaxa sc sprijina 0 reteade strazi colectoareperpendiculare si paraleleintre etc. Axa principala a localitatii isi desfasoaratraseul pe directia nord-sudpe 0 lungime de 1,8 kin. Trama stradalaeste alcatuita din reteaua ortogonalade strazi in cea mai mare parte de categoriaa III-a. Strazile existenteimportante ale localitatii au fronturi largi , intre casefiind circa 8-28 m. In rest spre marginile comunei, strazile sunt scurtesi au fronturile ingustede 10-12m. In centrul civic al comunei se intersecteazadrumul national ON 79 A si OJ 792 J printr-o intersectiela acelasinivel neamenajata. Intersectiile existenteintre strazile comuneiPilu si parteastradala a ON 79 A nu sant amenajate corespunzatorstasurilor referitoare la drumul national precumnici corespunzatorstasurilor referitoarela intersectiile in localitati. . ", , Circulatia pietonalain localitate esteasigUrata de trotuareleexistente'intre case si parteacarosabila .. ~'I"",I' . Ca starede viabilitate a acestora,se mentioneazafaptul ca in mareamajoritate a trotuarelor, acesteasunt nemodemizaterespectiv din piatra sau pamant,exceptie facand numai aleile pietonalede pe stradaprincipala care sunt realizatedin beton. Reteauastradala existenta in localitateaPilu estealcatuita in maremajoritate din strazi de categoriaIII-a uncle modemizatealtele nu , c.6nfC?rmtabelului de mai jos. TRAZI CO r. crt. Lungime (m) Latime (m) Natura DeaDmire strada imbracamintii Strazimodemizate 1. DN79 A 1.800 00 asfalt LUNG IME STRAZI 1.800 m MOD ERNIZA TE Strazinemodemizate - I. Stnda Of. 1 115 4 t 2. Strada Of. 2 810 t 3. Strada Df.3 730 t '4. Strada Of. 4 230. 6 t 5. Strada Of. S 66S S t 6. Strada Of. 6 410 7. Strada or.7 ~-,:' ': 42S 4 ,-- t 8. Strada Dr.8 36S S t 9. Strada ar.9 200 4 t 10. Strada Dr. 10 260 4 t II. Strada Dr. 11 liS 4 t 12. Strada Of. 12 370 6 t 13. Stfada Dr. 13 112S t 14. Strada Of. 14 390 S t 15. Strada Dr. IS 22S 4 t 16. Strada Dr. 16 IOS 4 t 17. Strada Of. 17 990 6 18. Strada Dr. 18 120 4 t LUNG IME STRAZI 6800 m NEMODERNIZA TE diD care: piatra 1400 amaot 5400 LUNGIME TOTALA 8.600m STRAZIPILU Repartizareapc categorii a strazilor localitatii pjlu este: - Cat. I . 42 - Cat.11- - CatIll-5,165krn - Cat. IV - 1,635krn Din totalul strazilor de categoria a m-a = 6,965 km 1,80 KIn sunt strazi modemizate 5,635 KIn sunt strazi nemodemizate Schemastradala a localitatii Varsand s-a dezvoltatavind ca axa principala drumul national DN 79 A respectivpartea stradala a acestuia.Pe aceastaaxa se sprijina 0 retea de strazi colectoare perpendicularesi paraleleintre ele. Axa principala a localitatii isi desfasoaratraseul pe directia nord-sud pe 0 lungime de 1,90 kIn. Strazile existenteimportante ale localitatii au fronturi largi , intre casefiind circa 7-25 m. In rest spremarginile comunei,strazile sunt scurtesi au fronturile ingustede 10-12 m. Intersectiile existenteintre strazile localitatii Varsandsi partea sttadalaa DN 79 A nu sant amenajatecorespunzator stasurilor rcferitoare la drumul national precu!r1nici corespunzatorstasurilor referitoarela intersectiile in localitati. . Circulatia pietonalain localitateeste ~igurata de trotuarele existenteintre casesi parteacarosabila , , a strazii . Ca starede viabilitate a acestora,se mentioneazafaptul ca in mareamajoritate a trotuarelor, acesteasunt nemodemizaterespectiv din piatra saupamant, exceptie facand numai aleile pietonalede pe stradaprincipala care soot realizatedin beton. Reteauastradala existenta in localita:{eaYarsand este alcatuita in maremajoritate din strazi de categoriaIII-a unele modemizatealtele nu t;conformtabelului,expus maijos. 43 I LUNGIME TOTALA I 9.800 m I I I I STRAZI VARSAND I I 11 I Repartizareape categorii a strazilorlocalitatii Varsand este: - Cat.I' - - Cat.11- I - Cat. III - 9.25 krn - Cat. IV - 0.55 krn Din totalul strazilor de categoria a llI-a = 9,80 km I 1.9 Krn soot strazi modernizate 7.9 Krn soot strazi nemodernizate Atat in comuns Pilu cat si in satul apartinatorVarsand se desfasoaraurmatoarele tipuri de trafic; I . Trafic de tranzit . Trafic de penetratie .. . Trafic local ~ ~ 1. I Traficul de tranzit si de penetratie'se desfasoarape traseeledrumurilor clasificaterespectiv pe: drumul national ON 79 A si drumul judetean, DJ 792 J. In localitatile Pilu si Varsandfiind localitati apropiatevamei Varsandse desfasoaraun I trafic de tranzit si de penetratiefoarte dezvoltat in specialtrafic greu de marfa. In prezentdatorita cozilor prelungite ale masinilor de mare tonaj prezentepermanent in apropiereavamii Varsand.atat traficul in localitate cat si multe alte activitati soot perturbategrav. I Traficullocal utilizeazatrama strada(aexistenta in localitati care nu prezinta cuchesau intersectii amenajate.nici imbracaminteasfaltica ceca ce duct la desfasurareaunui trafic cu viteze mici. fara confort optic.etc. In concluzie, datorita acestordisfunctionalitati existenteprecizate pe fiecare localitate , circulatia I rutiera in localitati se desfasoaragreoi, cu viteze mici. fara sigurantain trafic. TRANSPORTUL IN COMUN Pe teritoriul administrativ al comunei Pilu nu exista traseede transport in comun locale. I In schimb se prezinta linii de transport intre localitati, respectiv: - Arad-Chisineu-Cris-V arsand-Zerind-A.IanciJ- 2 curse pe zi si - traseul internationalArad-Chisineu-Cris- V arsand-Bekescsaba I Transportul in comun se desfasoarape aceeasitrama stradalasi reteade circulatie existentain localitatile comunei Pilu respectivpe parteastradala a ON 79 A.si pe ! OJ792J. CIRCULA nA FEROVIARA Localitatea Pilu nu are garaCFR. Transportui'feroviar esteasigurat de linia CF Arad-Oradeacare are statia rea mai apropiatade ~ comunaPilu in orasul Chisineu-Cris..
5.2.7. INTRA VILAN EXISTENT. ZONE FUNCI'IONALE.BILANT TERITORIAL.
5.2.7.1. Intravilan existent S-a luat in calcul intravilanul prevAzut de legeafondului funciar, la 01.01.1990. Intravilanul existent s-a materializat in P.V.G. prin corelarea suprafeteloraflate in evidenta Oficiului Judeteande Organizarea Teritoriului Agricol, cu cele aflate in evidenta Consiliului Local. ~ In componentaintravilanului existent intrA: . Localitateade re~dint8 Pilu - LocalitateaapartinAtoare V~and , . Unititi economiceizolate (curti constructii) Unititi izolate de gospodAriecomunalA ~i echipareedilitara . Unititi izolate pentru functionareasistemelor hidroameliorative. , - UnitAti izolate turistice ~i de agrement.
Activitafi industriale ~i de depozitare , Pilu , I 44 localitateaPilu unitatilede tip industrialsi depozitaresunt izolatc. Principalaunitate industrial em: S.C.BOSEL! S.R.L.-Fabrica de inclltlrninte in incintafostului C.A. P
VirJaod In localitateaV~d nu suntunitAp de tip industrialsau depozitare. Suprafetele cu activitAtiindustria Ie ocupil,33% din total intravilan.
ActiVitlti agricole - PUn Pe teritoriul comunei Pilu exista dou! asociapi agricole. In localitateaPilu exist! 0 unitate agricola care ocup! 0 suprafati de 6,84 ha, jar trupurilc izolate care au activitAti cu profil agricol ocup! 0 suprafat! de 2,91 ha. Unitatile agricole rcprezintA6,48 % din total. intravilan., .. VI rJa Dd . ~ in localitatca V~d nu sunt unitApcu profit agricol. ActivitAtilc cu specific agricol se des~oar! in trupuri izolatc ~i totalizeazA13,65 ha. Unitatilc agricolc reprczintA9; 10% din total intravilan.
DestiDa1iespeciall Pian In intravilanullocalitApi Pilu e~i,tA unitAti cu destinaticspecial! care ocup! 0 suprafati de 0,27 ha, ceia ce reprezintA0,76% din total intravilan. VlrfaDd ) in intravilanullocalitipi V~d nu exist! unitAti cu destinatiespecial!. Pc tcritoriul comunei Pilu a existat 0 suprafat! de tcren cu destinatiespecial! , dar carea Cost dezactivati ~i trecuti in administratis PrimArici cstc voros de TDS 515 in suprafat! de 0,99 ha. in prezent pe tcritoriul comunei Pilu cxistA unitAti cu destinatiespecial!: ms 371 0,88 ha - U.M. Tds I 3,15 ha - F~ie Tds 27 0,60 ha - F~ie Tds 29 1,38 ha - F~ie Tds 32 8,29 ha - Fi~ie ActivitAtile vamalc isi des~ activitateape 0 suprafati de 5,70 ha, aflate in trupuri izolate, cecace reprezintA3,10% din total intravilan.
!
Alte soprarefe iD intravilan: Plio: in localitatca Pilu pe lang4suprafetele ocupatc cu curti constructii, mai sunt ~i sIte terenuri agricole in intravilan care sunt de rapt gradinile:58,65ha In localitatca V~d pc lAng4suprafctelc ocupate cu curti constructii, mai sunt ~i BItetcrenuri agricole in intravilan, gradinile 72,55 ha.
Locuintele- zona de locuit:
COMUNA PILU
. . In aceast! perioadAsuprafata locuibiiA /locoStade de la 17,05 mp.la 16,45mp, iar apoi crestedin nou la 17,05mp/loc.. Aceast! scidere a suprafeteilocuibilepc locuitor se datorea7Jfaptului cAin aceast! perioadApopulatia comunci a crescut,iar numAruIde locuinte noi a cerscutfoarte pu~in, in aceast!pcrioadA s-au construit doar saselocuinte ~i acesteaau fast din fondurile populapei.
Procentuls-a calculat din totallocuinte. Se constat! un procent foarte scAzutde locuinte caredispun de 0 echiparetehnico- edilitari corespunzAtoare.
Din t de vedereal densitl ilor intravilan i in zonade locuit situatiase prezintl astfel: Densitateain zona nsitateain de locuitloc/ha. IntravilanlocJ11a. Pilu 1828 694 V d 26,46 6,96 Totalcomunl 22 08 7 18
Dup! anul 1960,au fast construite clAdiri din cirimidA cu pla~ de b.a., 83 locuinte pan! in ] 992, jar in perioada] 992-] 998 au mai fast construite2 locuinte , totalizand 85 locuinte cecace - - -...... '. reprezintl 11,31% din totalull ocumte. fondurile populapei.
~litatea resedintl Pilu In localitatea Pilu zona de locuit ocupA0 suprafati de 54,36 ha., reprezentind 37,95%din total suprafati intravilan localitate. Locuintele sunt locuinfe parter,accidental P+l, construite din materialetradiponale.
.. ;. t ~
Localitatea a~inatoare Varsand in localitatea V~and zona de locuit ocupa 0 de .32,76 ha., reprezentAnd 26,300/0 l1prafati intravilan localitate. j suprafati din totalsupra Locuinfele-s~nt loc~inte parter.accidental P+ 1, construite din materiale traditionale.
Disfunctionalitati: Locuirea - fondullocativ nu acoperAcerintele populatiei ca numAr,suprafaf! locuibila/loc ~i ca functionalitate. - CIAdiri de locuit executatedin materialeperisabile , paianta,chirpici, lemn.
Principala cale de transport care asigum legAtura intre I ocal itAti Ie judetului ~i localitAtile comunei Pilu este transportul carosabil LegAtura localitAtii Pilu cu celelalte localitAti ale judetului se face pe ON.79, Arad- Chisineu Cri~ V~d.
In activitatea de transportdepozitare ~i comunicatii numAruIsalariaplora scAzutde la 351n anul 1995la 8 angajati in anul 1998~i II angajatiin anul 2000.
.Spatii verzi ,i sport. Turism: Pe teritoriul comunei Pilu exista unitAti de cazaresau alte spapi sau amenajArituristice. In aceastAzonA sunt considerate elementede atractie turisticA: 47 -pozitia localitAtii in cadruljudetului - specific!~sului. -pescAriacare sunt punctede atractie Localitatea Plio Ipe teritoriul comunei Pilu exista 0 bazAde agrementintr-un trup izolat ms 515 in suprafatade 0,99 ha. In localitateaPilu la ie~ireadin localitate Agroturismul a inceput sa se dezvolte prin amenajarea unci minipensiuni. In localitateaPilu nu putem sAvorbim de spatii verzi inchegate.Singurele spatii verzi soot spatiile verzi de aliniament care insotescdrumul national pe tot traseulei in localitate. Aceasta~ie de spapuverde estein suprafat!,de 5,04 ha. Localitatea Vi~and in localitateaV!~nd exist! in zonade locuit un punct turistic cu spatii de cazare~i alimentatie publici. $i aici a inceput sa.se dezvolte aroturismul. Spatiul care-I ocup! aceast!dotare estede 843 mp. .. ~onecomerciale . tArguri ~iete: ~ ' in cadrul comunei Pilu existAtArg sAptAmMal.Pentru valorificareaproduselor agricolelocuitorii din zonA se mai pot deplasa~i la ~iclAu ~i la Chi~ineu.cri~.
Unitafi din domeniul public .,i al serviciilor
Institufii .,i servicii de interes public:' I i Localitatea Pilu
in acestsector intra.unitAtile administrativ.tinanciare, spatiile comerciale, prestAriservicii , dotAri de inv!t!mAnt, cultur!, sAnitateprecum ~i dotArilede cult. In ceeace prive~tespapile comerciale~i de prestAriservicii, acesteasunt intr-o continuA transformarein functie de cerere, economiade piatAeste cea care face ca anumite unitAti comercialesA tie mentinute,sA-~i schimbe protilul sau s4 se desfiinteze.
Administrafie publicA, unitifi financiar- bancare.
~ceStedotari in marealor majoritate sunt situatein zona central! a localitAtii adiacentAON 79A. . PrimArie+ Finante . Politie StareacI!dirilor in care functioneazAaceste unitAti estesatistac4toare. in plan~ 02 Situapa existentAsunt evidenpateaceste unit4p. Salariatii sunt din rAndullocuitorilor comunei Pill! in proportie de 98%.
Localitatea VAr~and In aceastAlocalitate nu sunt unitAti ale administratieipublice ~i nici unitAti financiar bancare.
Unitifi comerciale Num!rul unitAtilor comercialeexistente din intravilanullocalitApi Pilu esteintr-o tluctuafie continuA.UnitAtile se infiinteazA t dau faliment saui~i schirnbAprofilul in mod frecvent. La data cand au fost inveptariateaceste unitAp situapase prezentaaStfel:
. Magazin universal proprietateparticular! . Complex comercial (cooperatie) proprietateparticular! LocalitateaVi~and in localitateaV!~nd exist! la oraactual! : . un magazinsltesc . un buret. . un spa~iucomercial 48 . 0 cofetArie
Prestiri senicii Situatiaexistent! se prezintA astfel:
Pilu: in localitateaPilu exist! urmatoareleservicii brutArie- mom -proprietate privata
Vi~and : in localitateaV!~d nu exist! unit!ti de prest!ri servicii.
Dotlri de invltlmant . Pilu Pe total comuna 10 perioada 1995- 1998 situtia se prezentaastfel :
1995 1996 1997 1998 19992000 - numAruItotal de unitAti de invitamAnt 4 4 4 4 4 4 - numAruItotal de unititi de invitamAnt pre~Qlar 2 2 2 2 2 2 -numAruIde ~oli din invitAmAntul primar ~i gimnazial 2 2 2 2 2 2 -copii inscri~i in gridinite J 82 60 59 60 62 61 -etevi inscri~i - total persoane 151' 176 191 205 204 208 - elevi inscri~i in invit!mAnt primar ~i gimnazial - IS7 176 191 205 204 208 persoane - elevi inscri~i in invAtAmint primar - persoane 102 114 lIS 120 120 115 -elevi inscri~i in invitAmAnt gimnazial - persoane 55 62 76 85 84 93 -personal didactic total - persoane 17 18 18 20 IS 16 - personaldidactic in invit!mint pre~colar- persoane 3 3 3 3 3 4 - personaldidactic in invAt. primar ~i gimnazial - 14 IS IS 17 12 12 persoane - personaldidactic in invito primar - persoane 6 8 8 9 8 7 ~ personaldidactic in invito gimnazial- persoane 8 7 7 8 4 S - sili de clasi ~i cabinete~colare - numir 10 11 11 12 12 16 -laboratoare ~olare - numir - -
Pilu . Existent--5coal! general! cl.I-VIII - fir. clase 10 ( 1998) - starebuna - GradinifA - nr.Sali 2 - cladire stare buna . Necesarconform normelor: - nr locuitori 1020 ~coalA generalA - SsAli de clasA /1000 loc - 5 sAli clasA - Suprafat! teren = 1,80mp./loc. x 1020= 1836mp. - 0,18 ha.
Gridiniti: 40 locI} 000 loco 1020 x 40: } 000 = 41 locun- 2 grope cn
49 Virfaod . Existent--5coall generall cl.I-IV - fir. crase 4 ( 1998) -nr .elevi 2S - starebuna (exces de spatiu) -GradinitA --nr.SAli2 nr.SAli 2 - clAdire in starebun! . Necesarconform normelor: nr locuitori 904 - ~coal! general! -5s!li de clasA 11000 lac - 5 sAli clasA - SuprafatA teren = 1,80 mp./loc. x 904 a 1627 mp. - 0,16 ha. . Gmdinita: . "" 40 locI1000 loco 904 x 40: 1000 = 361ocuri -+ 2 gro~
DotAri de sAnitate
Pilu In localitateaPilu existAun singur dispensaruman. CIAdireaeste situatA in zona central! si esteintr- 0 clAdireparter in staresatist'lcAtoare ~i este proprietateprivata.
Terenul aferent construtiei are 0 suprafati de 0,09 ha. In cadrul dispensaruluimedical functioneazAurmAtoarele specialitAti: medicin! general! ~i stomatologic.Personalul de specialitateeste compus din 2 medici ~i 2 asistenti.Starea fizic! a constructiilor este bun!, necesitAndreperatii minore.
VI~and ! DispensarolfunctioneazA in clldirea parter. Personalulde specialitateeste campus dintr-un medic ~i 0 asistent!. Stareafazicl a constructiilor estebunt. Pe teritoriul administrativ al comunei Pilu nu functioneazAnici 0 alt! unitate din domeniul ocrotiri slnAtitii. Pentruurgente ~i spitalizare,se apeleazi la unitltile sanitarespecializate din o~ul Chi$ineuCri$ sau din municipiul Arad 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Medici -sector public - I 2 2 2 2 1 persoane
Personalmediu sanitar- 2 6 2 2 2 I sectorpublic - persoane Dispensaremedicale - 1 1 1 1 - sectorpublic - numar Dispensaremedicale teritorial- I I I 1 - - sectorpublic - numar
. Necesarconform Dormelor: 2 paturi/1000 locuitori com una 2 x 1,9= 3,8 locuri EXISTENT NECESAR Paturiin spital - 4 -4 Dispensar I unit 1unit - Dotiri de cultura Peteritoriul comunei Pilu isi des~ar! activitateaurmatoarele unitati: Cimiri cultural- Pilu -cl!dire proprietateprivata Cimin cultural- V~nd - cl!dire proprietateprivata a Primariei Biblioteci -1 Biblioteci publice - 1 Aceste unitap i~i des~~oar! activitatea in cl!diri parter in starebun!. Ciminele culturale nu au 0 activitate specific! prea intensa.
Dotlri de cult Biserici Pilu .. Biserica ortodoxA situatAin zona central! a locali~tii} Oladireamai necesit! mici reparapi.Terenulaferent este de 1202,OOmp. . Biseric! penticostal! situatAadiacent zonei centrale. CIAdireaeste tn starebun!. Terenul aferentcl!dirii estede 715,00mp. . Biserica baptist! estesituatA in zona de locuit a localitAtii, cla.direaeste in starebun!. Terenul aferent cla.dirii estede 441,00 mp. Biserica adventist! de ziua a 7 -a estesituatA in zona de locuit a localitAtii. Terenul aferenteste de 857,00mp. "
! Vi r.,and Biserica catolic! estesituat! in centrullocalitAtii in zona de locuit, ocupind 0 suprafati de 635,OOmp Biserica ortodox! situata.in zona central! a localitAtii. Cl!direa mai necesitAmici reparatii.Terenulaferent este de 1240,OOmp. Biserica baptist! estesituat! in zonade locuit a localitAtii, clldirea estein starebun!. Terenul aferentcl!dirii estede 625,00mp.
Disfuncfionalitifi : DotAripentru inv!i!m!nt: - baz! material!redus!
Conform normelor in vigoare, acestespatii sunt suficiente ~i corespunzatoaredes~ur!rii activitAtilordidactice, avind in vedereprognoza privind evolutia populatiei in .urmAtorii5 ani. Populatia comuneinu va inregistra cre~teriale populatiei spectaculoase.In mASurain care in viitor se vor dezvolta reteleleedilitare in localitAtile comunei, se impunemodemizarea acestor institutii, in special prin echiparea cu centraleterm ice proprii care sAasigure confortul termic necesardesf!~urarii in bune conditii al procesului de invatamant~i construireade grupuri sanitarecare sa fie conforme cu normele igienico-sanitarein vigoare.
Dotiri pentru sinitate - Asistentamedicala este asiguratA de un personalformat din doi medici ~i doua asistentemedicale. Se efectueaz!in prezentdoar tratamenteambulatorii. - Nu exista nici un spital pe teritoriul administrativ al comunei. Numarul populatiei comuneinu justifica realizareaunci asemenea. investitii, tinand cont in specialdefenomenul " de scaderea populatiei ~i de . distanta relativ mica a localitatilor comunei rata de Ora~ul Chi~ineu Cri~. In prezent interventiile ~i tratamentele ce necesita spitalizare sunt rezolvate la unitatile sanitare din municipiul Arad. ~ Dot!ri de culton in prezent,pe teritoriul administrativ al comunei functioneaza: - 2 casede cultura ( cate una in fiecare din localitAtiile apartinatoare) :I - I biblioteca publica in Pilu - Capacitateaacestor dotAri estein prezentsuficienta. -- ~ I Dotlri de cult In prezent,pc teritoriul administrativ al comuneifunctionew: - 1 biseric1 ortodox! - 2 biserici catolice - 2 biserici baptist! - 1 bisericA adventistA - 1 biseric1 penticostalA
Acestespatii de cult sunt suficientein prezentca ~i capacitate.
Dotlri pentru activitlti tertiare. - lipsaprincipalelor servicii ~i dotlri comerciale .,. - diversitateascuut! a comertului cu amAnuntul.~i a serviciilor - in specialin localitatea apartinAtoare,inexistenta spatiilor adecvate. - Lipsa unor depoziteengros
Bilantul teritorial al suDrafetelorcuDrinse in limita teritoriului administrativ De la O.C.A.O.T.A au fast preluateurm~toarele date: . Bilantul teritorial al terenurilor pe categorii de folosinti per total comuna . Bilantul teritorial al terenurilor din intravilan pe categorii de folosintl, per total comunl Bilantul teritorial al terenurilor cuDrinseTn teritoriul admlnistrativ al comunei
I!i".~ ;' '; INTRA,VI LAN EXISTENT = Suprafati total! intravilan + Suprafati curti constnlcpi din extravilan = 267,80 ha + 32,71 ha = 300,51ha Prin urmare,suprafata totalA a intravilanului existent este de 300,51 ha.
Confonn d, defalcatpe
Intravilanul comunei Pilu esteformat din urmAtoareletrupuri (trupuri principale ~i trupuri izolate): Repartitiazonelor functionale se analizeaz! pe douAtrepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al comuneiPilu ~i in cadrul intravilanului localitttilor. Aceasti abordareeste indispensabilA,deoarece pArtite ce compun intravilanul cuprind 0 seriede trupuri reprezentAnd: . localitatealocalitateade re~intirc~dinti . localitatelocalitate apartinAtoare apartinAtoare . trupuritrupuri izolateizolate in in teritoriuteritoriu cucu diversediverse functiuni: functiuni: - unitAti economiceizolate (industriale, agrozootehnice,de depozitare) - unitAti de gospodirie comunall ~i echipareedilitarl (cimitirc, platforrne pentru depozitarea de~urilor, puturi de captareapt, statii de epurare,statii de transforrnarcetc.) - saivane 1. Pilu S= 143,25 ha (re~edintade cornun!) 2. Vi~Dd S= 124,55 ha (sat apaftin!tor) 3. Trupuri izolate S- 32,71ha TOTAL S- 300,51ha
Pilu TRUPAI S- 0,59 ha CC 4S3 SAIVAN TRUPA2 Sa 0,73 ha CCI 4S8 CIMITIR. TRUPA3 S- 0,99 ha TOS SIS PRIMARIE. TRUPA4 S- O,lOha CC 881 CANTONOGA TRUPAS S=0,08 ha CC 984 SAIV AN TRUPA6 S= 0,02 ha CC 98S SAIVAN. TRUPA7 S= 0,06 ha CC 888 SAIVAN.. TRUPAS S- 0,80 ha CC S39 SAIVAN.+ PESCARIE TRUPA9 S= 0,46 ha P.U.D TURISM. TRUPAI0 S- 0,88 ha illS 371 M.Ap.N. TRUPAl1 S- 0,80 ha CC 4S3 RAMPA DE GUNOI TRUPA12 S= 0,32 ha CC 466 CANTON OGA. STA TIE. POMPARE TRUP AU Ss 0,10ha cc 508/1 LOCUINTA + SAIVAN TRUPA"14 S- 0,79ha cc. 339 ORAJD TRUPAIS S- 0,11ha cc 452 GRAJD TRUPAl6 Sa( 0,03ha) cc 451 DESFIINT AT DESFIINTA T i TRUPAl7 S- (0,11ha) cc 654 . S- 0,20ha TRUPAl8 cc 981 SAIV AN TRUPAl9 S= 0,08ha cc 887/1 SAIVAN TRUP A20 Sa 0,08 ha cc 986 SAIV AN
TOTAL S= 7,19 ba
vARo5 AND TRUPBl s= 0.10ha cc S CANTON SCIELIF, ST. POMPARE TRUP B2 S= O,SOha cc 12 CANTON SCIELIF. ST. POMPARE TRUP B3 S- 0.20ha CC 70S CANTON OGA TRUPB4 S- o,n ha CC 26S CANTONOGA TRUP BS S= 0,08 ha CC 731 CANTON SCIELIF TRUP B6 S~ 0,04 ha CC 732 CANTON SCIELIF. ST. .. POMPARE TRUPB7 s- 0,11ha CC 736 CANTON SCIELIF TRUP88 s- 1,58ha CC 231 SAIV AN TRUP89 s-1,07ha CC 259 SAIV AN TRUP810 s= 1,10 ha cc 303 VAMA S= 1,86ha TRUP811 S- 2,74 ha P.U.D. VAMA TRUP812 S=0,10 ha CC 312 CANTONSCIELIF, ST. TRUPBI3 s= 0,10 ha CC 313 CANTON SCIELIF TRUPBI4 S= 0,07 ha CC 321 SAIVAN TRUPBIS S= 0,48 ha CC IS SAIVAN TRUPBI6 S= 0,37 ha CC766 SAIV AN TRUPBI7 S= 0,32 ha CC 78S SAIV AN TRUPBI8 S= 0,04 ha CC399 SAIVAN TRUPB19 S- 9,52 ha CC 419 CENTRU GOSPODARESC UNIT A TI IND U STRIALE TRUP 820 (s= 2,18 ha) P.U.D. S.C.PETROBANATOIL s= 1,72ha LINE S.R.L. TRUP 821 S= I,S3ha P.UD. PRESTARI SERVICII S.C. SMA IMPORT EXPORT s.C.~REIHAN S.R.L. TRUP 822 s= 0,10 ha CC 149 SAIV AN TRUP 823 s= 0,30 ha CC161 SAIVAN TRUP 824 S= 0,19 ha CC 162 SAIV AN TRUP 825 S= 0,28 ha CC209 SAIV AN TRUP 826 s= 0,30 ha CC 3 i 5 SAIV AN TOTAL Sa 25,52 ha
Bilantul suprafetelorprincipalelor zonefunctionaledin intravilanul existent esteprezcntatin tabelul urmAtorpentru: In localitatea Pilu zona de locuit ocupA36,137 %, iar zo~4'~eterenuri libere, terenuri agricole grAdinile gospodariilor ocup838,99 % din total suprafati localitate. Cecace duce la 0 densitate de: - 28,34 loc / ha in zonaocupatA cu constructii - 9,06 loc / ha in zona de locuit ( curti constructii + grAdini) - 6,81 loc / ha in intravilan Zona unitatilor ago zootehniceocupA 6,48 % din total intravilan jar circulapile 4,87 % din suprafataintravilanului. Zonele verzi ocupA0 suprafatArelativ micA in raport cu populatia~i conform necesarului4,31 %(aici sunt cuprinsezona verdede aliniament.
I
~ tn localitateaV~and zona de locuit ocup! 21,83 %, iar zona de terenuri libere, terenuri agricole gr!dinile gospodAriilorocup! 50,34 % din total suprafat! localitate. Ceeace duce la 0 densitate de: - 27,59 lac I ha in zona ocupatAcu constructii - 8,35 lac I ha in zona de locuit ( curti constructii + gr!dini) - 6,02 lac I ha in intravilan Zona industrial! ~i de depozitareocup! 1,33% din total intravilan iar circulapile 6,17 % din suprafataintravilanului. Zonele verzi ocup! 0 suprafat! relativ micA in raport cu populatia~i conform necesarului1,89 %, zona verde estede rapt zona verdede aliniament.
Petotal comUM Pilu, zona de locuit ocup! 28,99 %, jar zona de terenuri libere, terenuri agricole grAdinilegospodlriilorocup! 44,65 % din total suprafat! localitate. Ceeace duce la 0 densitate de: - 22,08 loc / ha in zona ocupat! cu constructii 57 -"C- - 8,69 loc / ha in zona de locuit ( curti construcpi + gridini) - 6,40 loc / ha in intravilan Zona industrial! ~i de depozitareocupA 0,66 %, iar unitaple agricole ocupA7, 7g% din total intravilan in timp ce circulatiile 6,17 % din suprafataintravilanului. Zonele verzi ocup! 0 suprafati relativ micA in raport cu populatia ~i conform necesarului3,10 %, zona verde estede fapt zona verde de aliniament.
5.2.8.Zonecu riscuri naturale
In ceeace prive~e riscurile naturaleapreciem factori de fisc redu~ipentru teritoriul studiat. Teritoriul comunei Pilu esteincadrat in zona seismic! cu potential redusconform " Normatiwlui pentru proiectare antiseismicAa constructiilor de locuinte social-culturale agrozootehnice~i industriale - indicativ P- 100-92" teritoriul tiind inca~ratin zona D din punct de vedereal coeticientului Ks, ceeaceinseamn! Ks= 0,16, jar din punct d~ vedereal perioadelorde colt Tc (sec)in zonaTc= 10. Pe bazaacestor date din ta~lul A2 al actului normativ mentionatmai sus rezultA ca teritoriul se incadreazain zona de intensitateseismica VII (exprimat in gradeMSK). Pericolul de inundatii din revlrsAri a fost redus'considerabil prin indiguirea vailor Cri~ului Alb ~i a canalului Morilor. Parteade vest a teritoriului comunei precum~i arealerAzlete sunt afectatede excesde umiditate stagnant.
Probleme de mediu
Cadrul natural
In perimetrul administrativ al comuneiPilu nu se inregistreazAdegradari majore ale factorilor de mediu. CursuI vaii Cri~ului Alb estemenitorizat permanentde catre autoritate ~i gospodarireaape lor pe diversesectiuni . Nu au Costinregistrate modificari ale calitatii ~i nu s-auinregistrat poluari ale acesteiape. Activitatea industriala pe raza comuneieste aproape inexistent!, fiind mai dezvoltateserviciile ~i comertul , activitati flra imapct asuprafactorilor de mediu .A vand in vedereaceste aspecte in zona nu se mregistreazaafectari ale ecosistemelorterestre ~i acvatice. !
Indentificarea surselor de poluare
Surselede poluare din raza comunei Pilu sunt reduseca urmarea activit!tii economicereduse. Ca surgede poluare in zona au fast identificate urm!toarele obiective: - statii de distributie carburanti prin emisii de substantevolatile generatede stocarea~i manipulareacarburantilor prin respiratiarezervoarelor de depozitare (prin gurile de aerisire) prin pierderi la umplerearezervoarelor de depozitare~i prin pierderi prin manipulareprin pompele de distributii . Emisiile de fractiuni volatile cuprind noxeletolueni , xileni, alcani, hidrocarburi nesaturate~i altele. La acesteemisii se adaugaemisiile de la gazelede e~pament ale autovehiculeloraflate la alimentare sauin trafic. Aceste emisii sunt constituite din axizi de carbon,oxizi de sulf, bromum de plumb, metale grele acrolein! ~i altele. Alte surse de poluare sunt reprezentatede centralatermic! de la punctul de trecerea frontierei V!~and precum~i alte surgepunctiforme cum ar fi gospod!rii ale populatiei (emisii generatede arderea combustibililor solizi sau lichizi).
Calitate factorilor de mediu.
Calitateasolurilor -Efectele de degradarea solurilor sunt generatede factornl antropic precum ~i de degradaridatorate conditiilor pedogenetice. DegradArile generatede factorul~ - antropic sunt legatede proceselede~ ~ tasare~- secundara. J__. a- solurilor__I..":I~~ ca umtare a efectuArli lucmilor de mecanizareagricolA la nivele ridicate ale umidit!tii solurilor. Pe arealemai restrnnseapar fenomene de dezechilibrarede nutripe generatede lucrAri de fertilizare unilateramtarA a cuno~e stareaream de aprovizionarea solurilor cu elementenutritive (N,P,K). injurullocalit!tilor Pilu ~i VAr~nd se constat! degradlri ale solurilor prin lucrAri de decopertare ~i prin depozitArinecontrolate de de~urimenajere.
Calitateaapelor Cursurile principale ape ce traverseaz! comuna(riul Cri~ul Alb ~i Canalul Morilor) nu sunt afectate de poluiri , datoritAlipsei surselorde poluare.
Calitateaaerului
DatoritA surselor de poluare a aerului precum ~i datorita dispersiei bune a poluantilor calitatea aerului din zonA este bun! ~i foarte bunA. Nivelele de poluanti in aer sunt reduse incadrandu-se in prevederile privind emisiile de noxe in atmosferA.
Vegetapa ,i fauna , in lipsa surselor majore de polare acosistemele terestre ~i acvative se dezvoltA normal, tn raport cu conditiile naturale de climA ~i geologice ~i geomorfologie specifice zone. Teritoriul comunei Pilu of erA conditii propice zonelor de pasaj ~i cuibArit al pAsArilor prin pozitionarea intre bazine acvatice extinse ( iazurile piscicole din zona comunei Socodor ~i cele din republica UngarA).
5.2.9. Echioare edilitarA
5.2.9.1.GosDodarirea aoelor
! . Lucrari hidrotehnice:
Din punct de vederehidrografic teritoriul administrativ al comunei Pilu apartine bazinului hidrografic al Cri~ului Alb, sectorulsiu inferior. Reteauahidrografic! permanent!este format! de rAul Cri~ul Alb ~i atluentul acestuiaCanalul Morilor. Rdul Cri~ul Alb av!nd ob8~ia pe versantulsudic al Muntilor Bihorului , sub vdrful Paro~ita, in jurul a Ititudinii de 980 m dreneazAteritoriul comunei Pilu e directia sud-est , nord-vest~i are un bazin de forma dentritica cu valori mari ale densitAtiiretelei hidrografice ~i in sectorul superior ~i cu valori reduse in zonacomunei Pilu. Expozitia in generalvestic! a bazinului Cri~ului Alb explica ~i mareacantitate de precipitatii pe care 0 prime~e ~i care asigum scurgereapermanent! a retelei v!ii. Astfella statia Chi~ineuCri~ se inregistreazi valori ale debitului mediu in jurul valorii de 21,4 roc/so Valorile debitelor ~i ale scurgerii inregistreaz! variatii lunareconditionate de particularit!tile surselorde alimentare. Pentrubazinul Cri~ului Alb estede mentionatfaptul c! viiturile sunt frecventetoamna ~i iarna datorit! intluentei oceanice. Scurgereasolid! prezint! ~i ea valori diferentiate . Debitul de aluviuri in suspensiedeterminat in sectiuneaChi~ineu Cri~ estede 11,4kg./s adic! I ton! /ba/an. Bazinul Cri~ului Alb ca de rapt intreaga suprafat! aferent! sistemului hidrografic al Cri~urilor poartAamprenta activit!tii antropiceactive. CAtevadate sunt extrem de sugerstive in acestgens : sistemul de indiguire intotal cca. 150 km. (din care pe teritoriul comunei Pilu cca. 12 km.) ceeace face ca suprafata total! protejat! contra inundatiilors! fie de circa 55.000ha. (respectiv ~i intreagasuprafat! a 59 densitateacanale lor de drenaredep~~ valoarcade 0.50kgJkm2
Relativ paralel cu rAul Cri$ul Alb curgeCanalul Morilor care are 0 lungime totall de 83,Skin., fiind desprins din cri$ul Alb in amontede Buteni $i reintegratacestuia inainte de intrareain localitatea Virsand. Pe teritoriul comunei PILU lungimeaCanalului Morilor este DE 9,S kin , canalul fiind indiguit pe toati aceastI portiune. Acest canal este unul de tip antropic, fiind initial amenajatpentru alimentareacu apt a morilor hidraulice instalatepe traseu.Pe parcursultimpului canalul a prim it ~i alte funcpuni, respectiv functia de colector al paraielorce vin din zona Dealurilor Cuiedului, alimentareacu apt a ele~elor de la Ineu ~i din aval pAnt la Socodor.Canalul reperezint!de asemenea0 sursAde irigatii ale terenurilor lunca Cri~ului in prezentneutilizatA. ReteauahidrograficA nepermanent!este format! din reteaua canalelor de desecare.AceastA retea valoriprezintA mijlociivalori inmai partea ridicatecentral ale densitAtii sudicA.' in zonanord esticAa teritoriului .administrativ al comuneiPilu $i afectatein parteade excesde de vest umiditate al comunei freatic. in apopierea zQnei de . granijA au fast identificate zone de inmlA~tinire
Pe teritoriul administrativ al comunei Pilu, lucrArile hidrotehniceexistente sunt de important! medie,acestea reducAndu-se doar la lucrlri de desecarea apelor in excesdin precipitapi, in zonAneexistAnd cursuri naturalede apt saualte clementenaturale care s! necesiteaceste categorii de lucrlri. ' Ca lucrlri hidrotehnicsuntretelele rigole (~turi) stradale~i canalede desecare,acestea avind rolul de a canalizaexcesulde apemeteorice de pc suprafatateritoriului, zona relativ secetoasl datoritAcapacit!pi de infiltrare a solului, problemelede evacuarea apei in excesfiind de important! redus!.
Peteritoriul administrativ al comuneiPilu, lucrlrile hidrotehniceexistente sunt importante, fiind traversatde cursul Riului Cri~ul Alb, careatinge limita localitAtii apartinAtoareVA~d, precum~i de Canalul Cri~ul Morilor, care traversealAteritoriul pe 0 lungime considerabilA. Ca lucrAri hidrotehnice importantede pe suprafatateritoriului administratival comuneise pot aminti: - tndiguirea malurilor Riului Cri~ul Alb, pe toat! lungimea de pe teritoriul comunei; ! - indiguirea malurilor CanaluluiCri~ul Morilor pc toat! lungimeade pc teritoriul comunei - Retelelede rigole (~anturi)stradale ~i canalede desecare,acestea avind rolul de a canaliza excesulde ape meteoricede pe suprafatateritoriului, zonAinundabilA in perioadele cu debite de apemeteorice ridicate. . gorse de api: Pe teritoriul administrativ al comuneiPilu exist! sursede apAde suprafatA,cu specificapacA acesteasunt in primul rind din debitul Riului Cri~ul Alb, precum ~i din debitul Canalului Cri~ul Morilor, dar acestesurse sunt in primul rind variabile ca debit, in funcpe de perioadelesecetoase sau ploioase,jar in al doilea rAnd,calitatea apei din acestesurse este de * naturAincit tratareaacesteia ar necesita investipi de amploarepentru a se atinge parametriide calitate a apei potabile. 0 alt! sursAcare poate fi luatAin considerarefiind tea subteranAdestul de important! ca ~i cantitateavind in vedereamplasarnentul acestui teritoriu care este in conul hidrografic al Riului Cri~ul Alb, avand capacit!p care satisfaccantitativ necesitAplepopulapei pcntru toate activitaple ce se desta~oarA,dar cu conpnut ma~ in diversesubstante poluante, datorit! dizolvArii acestorsubstante din cursul de api, acestafiind poluat din cauzaangrenArii de substantepoluante de pe traseu,precum ~i a preluArii de multi afluenp care sunt mai alescursuri torenpalecu conpnuturi ridicate de materii poluante. . Disfonctionalititi. Una dintre problemele existente in ceea ce prive~te gospodArirea apelor, 0 reprezintA starea avansatA de degradarea indiguirilor Riului Cri~ul Alb ~i a Canalului Cri~ul Morilor, degradAridatorate eroziunilor, ~i a lipsei unei intrepneri corespunzAtoare. 0 altA problemAce se poateam inti estestarea avansat! de degradarea rigolelor (~anturilor)de colectare~i evacuarea apei meteoricein exces,precum ~i a canalelor de desecaredin teritoriu, acestea prezentind pc toat! lungimea acestoradegradAri, datorate in primul rand lipsei lucrArilor de intrepnere etc.
5.2.9.2.Alimentarea co anA.
Localitatea Pilu - r~edlntl de comnnl: in localitate nu existAun sistemcentralizat de alimentarecu api, existind doar un foraj de 121 m adancime,amplasat in centrul civic al comunei,dar aceestanu esteechipat corespunzitor pentru satisfacereanecesarului de spa din punct de vederecantitativ ~i calitativ. . Debitul ,I calitatea sonel de api: - Oebitul de apAce ar puteafi exploatatde la forajul existent( in conditiile unei echipiri corespunz!toare)este de 9,80 l/sec.(conform fi~i forajului, executatde SAFAR S.A. Timi~) - Calitateaapei din foraj (conform analizelor anterioare),nu satisfacecondipile de potabilitate fiind necesarAtratarea aceseia, apa brutAconpnand impuritAp pestenivelul admisib1tdupAcum urmeazA: 0 Substanteorganice 15,4mg/i, fatAde 10 mg/i (STAS 1342/1991) 0 Fier ... 0,8 mg/i, fatAde 0,1 mg/i (STAS 1342/1991) 0 Amoniac 6,0 mg/l, fatAde 0,0 mg/i (STAS 1342/1991= . Probleme conflictuale ,i disfunctionalititi: - Una dintre problemelesistemului de alimentarecu apAa comunei Pilu 0 reprezintAstarea tehnicl a surseide spa aceastanefiind exploatatAniciodatA cprespunzator, astfel prezentAndun grad avansatde innisipare,cu efecte negativeasupra calitAtii apei. - 0 problem! de 'unP9rtantAvital! privind alimentareacu apAa localitAtii este inexistentaunei uzine de api cu 0 inmagazinarepentru satisfacereanecesarului de api pentru cel putin 24;orc. - in localitate nu existAde lac retele de alimentarecu api, locuitorii fiind obligap sa foloseascl apa din surseimproprii, necontrolate,cu riscuri de imboln!vire pri contaminarede la acesteSUr5e.
Localitatea VlrJand - sat apartinltor: In localitateaV~d, sat apartinAtorcomunei Pilu exist! un sistem centralizat de alimentarecu &pi, respectiv0 gospodAriede apAin vecinAtateaPunctului de trecerea Frontierei VA~nd, de undeprintr-o conductAde alimentarecu apt din teavl PVC-M, Dn 125rom, apa esteadusl in localitate,existAnd 0 conduct! de distributie a apei din teavl PVC-M Dn 125 rom, cu 0 lungime de cca. 800 m, amplasatA paralelc,u drumul national DN 79A. Pe strlzile adiacenteDN 79A, nu existAretele de distributia apei, locuitorii de aici utilizAndspa ori transportAndde la distantemari, ori din diverse surselocale. necontrolate.cum ar fi flntAnile sApate, puturi realizatenecorespunzAtor (etc.). avind ca erect pericolul utilizlrii de apAcu calitAti nesatisficAtoare din punct de vederea potabilitAtii acesteia,prezentAnd pericolul contaminArii locuitorilor. iar de multe ori in perioadelesecetoase existA riscullipsei totale de apt. . Probleme conflictuale ~i disfuncfionalitAti: Problemacare dominAin localitate privind alimentareacu apt, este dezvoltareanecorespunzAtoare a sistemuluicentralizat pentruasigurarea acestei utilitAti de important! vitali, cu efecte imprevizibile asupraactivitAtilor, a sAnAtatii,conditiilor de igienA~i confort a locuitorilor satului VA~and.consideratA ca una din importantelelocalitAti de accesin tarA. 0 altA problemAcu care se confruntAsistemul de alimentareexistent este insuficienta surseide apt aceastaconstAnd dintr-un singur foraj. care nu are debitil necesarsatisfacerii cerintei de apA( mai alesin cazul unei dezvoltAri a retelelor de distributie). De asemenease pasteaminti ca disfuntionalitate gradul ridicat de degradarea statiei de tratarea apei. cu utilaje uzateatAt fizic cat ~i moral, avind ca erect nerealizareaconditiilor de potabilitate a apei, ~i a debitului de apA tratatA necesarA.
5.2.9.3.Canalizare.
Localitatea Pilu- re~edintl de comunl ~i satul VlrJand -Iocalitate apartinltoare: in localitateaPilu-re~dintA de comuna ~i in satul Va~and-iocalitate apartinatoarenu existl sisteme de canalizaremenajera ~i pluviala. . Probleme conflictuale ~i disfunctionalitlti
~ 81
priv~e conditiile de trai a locuitorilor celor doullocalititi. precum ~i asupraconditiilor de protectiea mediului. in specialin localitatea VA~nd unde partial exist! retele de distributie a apei. dar apeleuzate rezultatesunt deversatein mod necontrolatin flntini transformatein puturi absorbante.rezervoare vidanjabile neetan~e.sau chiar in ~turile ~i rigolele existentepe strAzilelocalitAtii.
5.2.9.4. Alimentarea CDenef2ie electrica Pilu Alimentarea cu energieelectricA a localita.tiise realizeazAprin LEA 20 kV derivata.din linia electric! aerian! care alimenteaz!orasul Chisineu Cris. Din linia electric! aerianAmentionata. se racordeazAcele 3 posturi de transformare20/0,4 kV existente. Distributia la consumatorise face prin reteleaeriene de 0,4 kV. VArsand ", Alimentarea cu energieelectricA a localitatii se realizeazAprin LEA 20 kV derivatl din linia electric!cele 8 posturi aerianA decare transfonnare alimenteazA20/0,4 localitatea kV. Pilu.Din linia. electric! aerianAmenponatl se racordeazA Distributia la consumatorise face prin reteleaeriene de 0,4 kV.
5.2.9.5.Telecomunicatii Pilu ., De-a lungul DN 79A trece 0 retea telefo:nicA subteranA. Pe plan s-au trasat retelele telefonice subterane~i subtraversaieaexistente in Iocalitate.Oficiul Romtelecom,situat in centrullocalitltii dispune de un comutatortelefonic manualCTM, 126 linii, 126 abonati ,100%. Reteleletelefonice pentru distributie sunt aereiene~i subterane,iar gradul de telefonizareasigurat estede 12,7% (raportat la numAruIde locuitori). VA~d Linia telefonica aerianacare deserve~teabonatii localitlpi folosesteaceiasi stalpi cu linia de alimentarecu energie electrica. 195abonap sunt conectati la comutatorul telefonic digital CTD de 259 linii ~i mai funcponeazA~i 8 posturi publice, liniile sunt ocupatein proportie de 83%, iar gradul de telefonizareasigurat este de 23,4 % (raportat la numArulde locuitori).
5.2.9.6.Alimentarea co caldora
Pilu in localitatea Pilu nu exist! un sistem de incAlzirecentralizat. in prezentincAlzirea se face cu sobe,~i centralepropri care folosescfie combustibil solid, fie combustibillichid. V!~nd in localitatea V~d nu exist! un sistemde inc!lzire centralizat. in prezentinc!lzirea se face cu sobe,~i centralepropri care folosescfie combustibil solid, fie combustibillichid.
5.2.9.7. Alimentarea cu I!aze naturale
Comuna Pilu este situata din punct de vedereadministrative in judetul Arad si se gaseste amplasatala intersectiadrumul,ui judetean DJ 792 J(Pilu - Graniceri) si drumul national DN79A (Arad - Nadlac). Satul apartinator de comunaPilu este:VA~nd Schemastradala a localitatilor Pilu ~i VAr~d s-a dezvoltat avandca axa principala drumul national DN79A, respectivepartes stradala a acestuia.Peaceasta axa se sprijina 0 reteade strazi colectoareperpendiculare si paraleleintre cleo In prezent, acestelocalitati, in mare majoritate, sunt formate din gospodariiindividuale de tip satescsi objective social culturale. Din analiza situatiei existentea alimentarii cu gazenaturale se constataurmatoarele: -in prezent comuna Pilu, nu dispune de un sistem de alimentare cu gaze naturale. Cea mai apropiatAfetes de gaze naturaleeste in or~ul Chi~ineuCri~ ~i in viitorul apropiat nu exista nici propunere 62 de extindere a retelei de alimentare cu gaze naturale. Pentru etapa de perspectivl se va putea vorbi de posibilitatearealizlrii unui sisterncomun de alimentarecu gazea comunelor Pilu, Grlniceri ~i Socodor.
5.2.9.8.Gosoodarie comunalA
LocalitateaPilu dispunein prezentde un depozit de gunoi menajeramplasat in extravilanul localitatii, in parteade sud vest a localit!tii V~d la 0 distant! de cca. 0,500 kIn de localitate,de DN 19A, amplasatApc un teren neproductiv~i ocup! 0 suprafat! de 0,80 ha. Din punct de vedereal cimitirelor situatia se prezintAastfel: - in localitateaPilu, exist! un cimitir in parteade nord a localitAtii ~i unul in parteade sud a localitAtii., jar unul in trnp izolat. - in localitateaV~d existAun cimitir in sudullocaliti,tii. . t 5.2.10 PROBLEME DE MEDIU: ~
5.2.10.1.Resursele naturale ale solului si subsolului: Teritoriul administrativ al comunei Pilu in suprafatAtotal! de 7177 ha. extravilan este structuratdin punct de vedereal categoriilor de folosintA dupAcum urmeazl: . Totalagricol6401 ha.,dincare4121 haaral}il,2106hap~uni,174ha.finete. . Total neagricol 776 ha., din care P!duri 9 ha., ape ~i stuf382 ha, drumuri 119ha., construcpi247 ha ~i neproductiv 19 ha. . Resurselenaturale ale solului ~i subsolului.
Teritoriul comunei Pilu cuprindesuprafete extinse de soluri de calitate bun! ~i foarte bun!, favorabile culturilor agricole. Dezvoltateaagriculturii zonei a permis dezvoltarea ~ptelului de animaleprin creareade microfenne zootehnicein zona localitAtilor PILU ~i V!~d. 1 Din punct de vedere al resurselor subsoluluicomuna PILU nu dispune de rezerveexploatabile de resurse.in trecut au existat exploatArineorganizate de argil! in vedereaproducerii de c!r!mizi nearse pentru constructiade casein intravilan. Fostelegropi de imprumut din acestezone sunt utilizate in prezentca depozitepentru gunoiul menajer. ! , 5.2.10.2.Riscuri naturale: i ~ . , i in ceeace prive~e riscurile naturaleapreciem factori de risc redu~ipentnl teritoriul studiat. f Teritoriul comunei Pilu esteincadrat in zona seismic! cu potential redusconfonn " , Nonnativului pentru proiectare antiseismic! a constructiilor de locuinte social-culturale agrozootehnice ~i industriale- indicativ p. 100-92" teritoriul fiind incadratin zona D din punct de vedereal coeficientului Ks, ceeaceinseamn! Ks= 0,16, jar din punct de vedereal perioadelorde colt Tc (sec)in zonaTc= 10. Pe bazaacestor date din tabelul A2 al actului normativ mentionatmai susrezultA c! teritoriu se incadreazl in zona de intensitateseismic! VII (exprimat in gradeMSK). Pericolul de inundatii din rev!rsAri a Costredus considerabil prin indiguirea v!ilor Cri~ului Alb ~i a canalului Morilor. Parteade vest a teritoriului comunei precum~i arealerAzlete sunt afectatede excesde umiditate stagnant.
Probleme de mediu
Cadrul natural
tn perimetrul administrativ al comunei Pilu nu se 1nregistreazAdegrad4ri majore ale factorilor de mediu. Cursul v4ii Cri~ului Alb estemenitorizat permanentde cAtreautoritate ~i gospod4rireaapelor pe diverse sectiuni . Nu au fast inregistratemodificAri ale calit4tii ~i nu s-au inregistrat poluAriale acesteiape. 63 Activitatea industrialApe raza comuneieste aproape inexistent!, fiind mai dezvoltateserviciile ~i comertul , activitlti tarAimapct asuprafactorilor de mediu A vAndin vedereaceste aspecte in zonAnu se inregistrew afectAri ale ecosistemelorterestre ~i acvatice.
Indentificareasunelor de poluare
Surselede poluare din raza comunei Pilu sunt reduseca urmare a activitApi economicereduse. Ca sursede poluarein zonAau fost identificate urm!toarele objective: - stapi de distribupe carburanp prin emisii de substantevolatile generatede stocarea~i - manipulareacarburantilor prin respiratiarezervoarelor de depozitare (prin gurile de aerisire) - prin pierderi la umplerearezervoarelor de depozitare~i prin pierderi prin manipulareprin - pompele de distributii . Emisiilede fractiunivolatile cuprind noxele tolueni , xileni, alcani, hidrocarburi nesaturate~i altele. . ", La acesteemisii se adaug! emisiile de la gazeIe de e~pament ale autovehiculeloraflate la alimentare sauin trafic. Aceste emisii sunt constituite din axizi de carbon,oxizi de sulf, bromura.de plumb, metalegrele acrolein!~i altele. ' Alte surse de poluare sunt reprezentatede centralatermic! de la punctul de trecerea frontierei VAr~d precum ~i alte sursepunctiforme cum ar fi goSpodAriiale populatiei (emisii generatede ardereacombustibililor solizi sau lichizi). ,
Calitate factorilor de merlin. , Calitateasolurilor
- Efectelede degradarea solurilor sunt generatede factorul antropic precum~i de degradAridatorate conditiilor pedogenetice. Degrad!rile generatede factorul antropic sunt legatede proceselede tasaresecundar! a solurilor ca urmarea efectu!rii lucr!rilor de mecanizareagricol! la nivele ridicate ale umiditAtii solurilor. Peareale mai restrinse spar fenomene de dezechilibrarede nutritie generatede lucrAri de fertilizare unilateral! BrA a cuno~te Stareareal! de aprovizionarea solurilor cu elementenutritive (N,P,K). injurullocalitAtilor Pilu ~i V!r~nd se constatAdegradAri ale solurilor prin lucrAri de decopertare~i prin depozitArinecontrolate dede~uri menajere. !
Calitateaapelor
Cursurile principale ape ce traverseazAcom una (raul Cri~ul Alb ~i Canalul Morilor) nu sunt afectate de poluari , datorita lipsei surselorde poluare.
Calitatea aerului
Datorit! surselor de poluarea aerului precum~i datoritA dispersiei bunea poluan~ilorcalitatea aerului din zonAeste bun! ~i foarte bun!. Nivelele de poluanti in aer sunt reduseincadrandu-se in prevederile privind emisiile de noxe in atmosferA.
Vegetatia ,1 fauna
In lipsa surselormajore de polare acosistemeleterestre ~i acvative se dezvolt! normal, in raport cu conditiile naturale de climi ~i geologice ~i geomorfologiespecifice zone. Teritoriul comunei Pilu of era conditii propice zonelor de pasaj ~i cuibirit al pisarilor prin pozitionareaintre bazine acvaticeextinse ( iazurile piscicole din zona comunei Socodor~i cele din republica Ungara). 84 ;1 -
Monumente ansambluri ,i situri arbeologice Peteritoriul comunei Pilu in apropierealocalitAtii Var~d la 300 m E de localitate , pe malul drept at riului Cri~ul Alb intre rau ~i drumul agricol existent,existA 0 A~EZARE NEOLITICA (cultura TISA) DE TIP TEL. Tot in apropierealocalitAtii Va~and la locul numit de localnici INTRE VII, la 300m vest de localitate ~i la 150 m de drumul de tarAcare leagAsatul de pa~uneeste 0 A~EZARE din epocabronzului (cultura Otomani )NECROPOLA, sec. VI - XI.
5.2.10.4. Zone de recreere .odihna si al!rement:
.Spapi verzi ~i sport. Turism: Pe teritoriul comunei Pilu exista unitAti de cazaresau alte spapi sau ~menaj!ri turistice. in aceastAzonA sunt considerate clemente de atractie turistic!: - ' -pozitia localitAtii in cadrul judetului - specific! ~esului. -pesc!ria care sunt puncte de atractie Localitatea Pilu Ipe teritoriul comunei Pilu exista 0 bazAde agrementintr-un trup izolat ms 515 in suprafatade 0,99 ha. In localitateaPilu la ie~ireadin localitate Agroturismul a inceput sa se dezvolte prin amenajarea unei minipensiuni. In localitateaPilu nu putem sAvorbim de spatii verzi inchegate. Singurelespatii verzi sunt spatiile verzi de aliniament care insotescdrumul natio~alpe tot traseulei in localitate. Aceastara~ie de spatiuverde estein suprafat! de 5,04 ha. Localitatea VI~aDd in localitatea Var~nd exista in zonade locuit un punct turistic cu spatii de cazare~i alimentatie publicA. -5iaici a inceput sAse dezvolte agroturismul.Spatiul care-I ocupAaceastA dotare estede 843 mp.
5.2.10.5. Deoozite de deseuri menaiere si industriale Localitatea Pilu dispunein prezentde un depozit de gunoi menajerarnplasat in extravilanul localitatii in parteade sud vest a localitatii VAr~andla 0 distant! de cca. 0,500 km de localitate,de ON 79A, amplasatApe un teren neproductiv~i ocupA0 suprafat! de 0,80 ha.
! Disfunctionalititi-priorititi mediu. Se poatespune cA pe teritoriul comuneiPilu inmlnim patru sursede poluare - rampa de gunoi; t - depozitareanecontrolata a gunoaielor; - statii de distributie carburantiprin emisii de substantevolatile generatede stocareasi manipulareacarburantilor; - apa menajem; ActivitAtile de gospodAriecomunalA contribuie la poluareaapei prin substanteminerale ~i organice in suspensie~i dizolvate, vir~i ~i bacterii pe care Ie evacueazAodatA cu apele reziduale. Chiar ~i depozitele de gunoaiemenajere, in specialcele neorganizatesau incorect organizate, devin sursede poluare. . Aspectede incompatibilitate ~i incomodarein relatiile dintre diverse zone functionalede constatAunele disfunctionalitAtiprivind zonareautilizArii teritoriului astfel: intre unit!tile economiceexistente ~i zona de locuinte nu exist! zone de protecpe,unit!tile economicefunction!nd in generalin clAdiri existente,a cArorfunctiune a fast schimbatA; in localit!tile componenteale comunei, nu exist! suficiente spatii verzi ~i nici spapi verzi de protectie intre zona de locuit ~i cimitire; nu existArampe de gunoi ecologice; nu exist! sistem de canalizare; nu existAstatii de epurareecologice a apelor uzate; 65 Estenecesam amenajarea unor platforme industriale care sA grupeze activitltile industriale. Constituireade zone de protectiefat! de zoneIe de locuit Priorititi in interventie Rezolvareazonei de protecpeintre cimitire ~i zonade locuit;( Pilu, V~d) Rezolvarea~i controlareadepozit!rii de gunoaiemenajere in locuri specialamenajate; Dezvoltarearetelei de api ~i canalizarein toatelocalitltile ; Construireade statiide epurareecologice pentru tratarea apelor uzate;
~:1::11:. DISFUNCnONALITAn (LA NIVELULTERIIOB!YLUI SI ~O~~IT ATn ) In unnaanalizei situatiei existente se constat! c~ atat In teritoriu,cat ~i In localitat~tile componenteale comunei Pilu exista0 seriede disfunctionalitati: ~' Celemai Intalnite disfunqionalitati sunt: .. Disfunctionalititi in dezvoltarea economici Tncazullocalitatii Pilu ~i a localitatii apartinatoareproblema majora esteslaba industrializare a zonei, mo~tenirea perioadeianterioare lui 1989.Nu exist! unitati industriale mari ca ~i capacitatesau numar de locuri de munca.Principala activitate desf!~uratain zona esteagricultura. Cauzele acestui regresin domeniul industrial sunt urmAtoarele: - situatia de recesiuneeconomic! inregistratAla nivelul intregii economii nationale; - lipsa unei politici coerente.in m!surA sArevigoreze zona tlcAnd-o atractivApotentialilor investitori; - lipsa investitiilor de stat; - pozitia geografica( faptul ca se situeaza1ntr-un judet de granitAface ca 90% din activitatea industriala~i de tranzit comercial sa fie concentratain zona municipiului Arad ~i a o~ului Chi~ineuCri~. Pentrua veni in inmmpinareainvestitorilor, estenecesara sprijinirea lor pe plan local prin: . acordareaunor posibilitati avantajoasede amplasarea capacitatilor; - creareaunor stimulente~i scutiri; . rezervareaunor terenuri intr-o zona periferica a localitatilor in vedereaconstruirii de objective industriale pe platforma industriala propusa.Gasirea unor amplasamenteu~r accesibileprin traficul auto; . !asigurareacu utilitati a amplasamentelor;
Disfunctionalitatiin agriculturi
Neajunsurile legatede modul de aplicareal Legii nr .18/1991rezultAnd fragmentarea terenurilor agricole in exploatapi ~i parcelede 3,0 ha. in medie,- duc la urmAtoareleconsecinte: - Randamentinsuficient al productiei vegetale/ha; - Fragmentareasuprafetelor ~i diversificareaoptiunii proprietarilor pe anumiteculturi. - Uti I izareasemintelor din productieproprie a proprietarilor individuali. - Insuficienta resurselorfinanciare in scopul modemizarii ~i inzestr!rii tehnice a micilor gospod!rii. - Sc~dereasuprafetei cultivate cu plantetehnice.( sfecla de zah~rde la 89ha.- la 58 ha. in 1996 ~i 3 ha. in 2000) . Insuficienta punctelorde colectarea produseloranimaliere. '. Insuficienta capacitatede prelucrare~i valorificare a productiei zootehnicedin cadrul gospod~riilor individuale. . Insuficienta lucririlor de imbun~t!tiri funciare, combatereaeroziunii solului. ~ Ponderearedus~ a activit!tilor complementareagriculturii. (servicii,prelucrareaproduselor agricole ~i animate,turism rural, etc.) lipsa initiativei private in sensu1 cre~rii unor societ!ti agricole care sa fac! posibil! practicareaunei agriculturi performante,pe loturi mai mari de teren; lipsa unei legislatii coerentecare sAvin! in sprijinul produc~torilor particulari; slaba mecanizarea lucrarilor agricole ~i a transporturilor; 66 disfunc~ionalitA~i privind func~ionarea activitA~ilor de imbunAtA~iri funciare; disfunc~ionalitA~i in rela~ia societA~ilor agricole ~i producAtorilor particulari cu organele din domeniulagriculturii apartinftnd statului; lipsa in zonA a unor unitAti industriale de achizitionare ~i prelucrare a laptelui ~i a cArnii;
Probleme sociaIe Disfunctionalit~ti: - tendinta de sc!dere a numlrului de locuitori dup! recens!rnantuldin 1977.Populatiascade pe intrevalu11977-2000- cu 21,2 % - se observ! 0 degradarea fenomenelordemografice cu impact asupraevolutiei populatiei datoritl inrlutltirii calita.tii vietii ~i a declinului economic. - Sporol natural inregistreazl valori negativein perioada 1992-2000 - valori cuprinseintre --
13(1995)~i -7(2000). . ~, - Accentuareafenomenului de imb!tranire a.populatieiin mediul rural. - Pondereapopulatiei in varst! (pe comun!) P= 20,90% (1992) ~i P= 18,22% (2000) Iodice de imb!trinire (pe comun!) nu exist! capacitatade regenerarea populatiei. 11mb.= 1,40 (1992) si 11mb.= 1,14(2000) - cre~terearatei ~omajuluidatorit! slabei industrializlri a zonei ~i faptului c! populatiaactivA. ( apt! de muncA.) este in numA.r mai mare decat numA.rul de locuri de muncl aflate pe plan local; - cre~terea numA.rului de naveti~ti in cA.utarede locuri de muncA.; - procesulde imbltranire a populatieiin specialdin cauzascA.derii natalitatii, renameDcare are in mare mAsuri cauzeeconomice; . - un transfer al fortei de muncA.din industrie spre agriculturl ~i activita.ticomerciale;
Conditii nefavorabile ale cadrului natural necesar a fi remediate Conform datelor furnizate de Consiliul Judeteanprivind zoneIe din Judetul Arad expusela riscuri naturale,pe teritoriul administrativ al comuneiPilu intalnim urmatoareleprobleme: Terenuri degradate Nu exist! terenuri afectatede alunecAride teren ~i nici terenuri erodate; Pe teritoriul administrativ al comunei Pilu avem urm!toarele terenuri neproductive: Ngi 396, Nm 566, Nms 681, Ngi 761, Nms 356, Ng1247, acesteatotalizand 19,00ha. Peextravilanul comunei Pilu s-au intalnit in Ngi 396 depozitareadejectiilor de la unit!tile de cre~terea animalelor.
. Necesitatea protejArii unor zone cu resurse naturale valoroase, situri sag rezervatii de arhitecturA ~i arheologie Obiectivele protejateprin lege sunt: Pe teritoriul comunei Pilu in apropierealocalitatii Var~andla 300 m E de localitate , pe malul drept al raului Cri~ul Alb intre r4u ~i drumul agricol existent,exista 0 A-5EZARE NEOLITICA (cultura TISA) DE TIP TEL. Tot in apropierealocalitatii V~and la locul numit de localnici INTRE VII, la 300m vest de localitate ~i la 150 m de drumul de tara care leagasatul de pa~uneeste 0 A-5EZARE din epoca bronzului (cultura Otomani )NECROPOLA, sec . VI - XI.
. Acesteaau fost descriseamAountit la paragraful2.10 Probleme de mediu - Monumenteale naturii ~i istorice.. tn vedereaprotejarii acestorobjective se impune respectareain continuarea legilor in domeniu, in vigoare.
Nivelul de poluare sag de degradare constat in unele zone - poluareaurban~ ~i agricol! asupraape lor, prezentasubstantelor organice ca rezultatal polu!rii cu ape menajere,dejectii animaliere,depozite de de~euriurbane; - poluareaprodusa cu pesticide; - poluareaprodus! de ingr!~!minte chimice; . Disfunctionalitlti generate de insuficienta sag absenta Door institutii publice Calculul necesaruluide dot!ri se regase~tela paragraful3.10,"Dezvoltarea activitatilor" Calculul necesaruluide dotati s-a f!cut pornind de la prognozapopulatiei pe urm!torul interval de timp (2000-2010). tnvltlmint In prezent,pe teritoriul administrativ al comunei functioneaza: - 2 ~coli - 2 gradinite Conform nonnelor in vigoare, acestespatii sunt suficiente ~i corespunzatoaredes~urarii activitatilor didactice,avAnd in vedereprognoza privind evolutia populatiei in urmatorii 10 ani. In viitor, in momentul in care se vor dezvolta reteleleedilitare in localitatile comunei,se impune modernizareaacestor institutii, in specialprin echipareacu centraletennice proprii care sa asigureconfQrfuJ tennic necesardesfa~urarii in buneconditii al procesului de invitAmant ~i construireade grupuri sanltarecare sAfie conformecu normele igienico-sanitarein vigoare. , Sinitate In prezent,pe teritoriul administrativ al comunei functioneaza: - 2 dispensaremedicate, Unul teritorial ~i unul sectorial,cite unul in fiecare din localitAple componente.Asistenta medicalaeste asigurata de un personalformat din doi medici ~i doua asistente medicale.Se efectueazain prezentdoar tratamenteambulatorii. - Nu exists nici un spital pe teritori\ll administrativ al comunei.Numarul popula~ieicomunei nu justifica realizareaunei aserlteneainvestipi, tinind cant in special de fenomenulde scaderea populapei~i de distantsrata de Chi~ineuCri~. In prezentintervenpile ~i tratamentelece necesitaspitalizare sunt rezolvatela unitatile sanitaredin o~ul Chi~ineuCri~ ~i municipiul Arad. Culturi in prezent,pe teritoriul administrativ al comunei functioneaza: 2 casede cultura (cate unain fiecare din localitatiile apartinAtoare) - 2 bibliotec! public! in Pilu din care una estepublic! - Cpacitateaacestor dotAri estein prezentsuficient!. Coate ! Dot!ri pentru inv!t!mant: - baz! material! redus! - stareanesatistac!toare a cl!dirilor de inv!t!mant. Conform normelor in vigoare, acestespatii sunt suficiente ~i corespunzatoaredesta~ur!rii activit!tilor didactice,av!nd in vedereprognoza privind evolutia populapei in urm!torii 5 ani. Populapa comunei nu va inregistra cre~eri ale populapeispectaculoase. in m!sura in care in viitor se vor dezvolta reteleleedilitare in localit!ple comunei, se impune modemizareaacestor institupi, in special prin echiparea cu centraletermice proprii care sa asigureconfortul termic necesardesta~ur!rii in bune condipi al procesului de inv!tAmant ~i construireade grupuri sanitarecare sAfie conforme cu normele igienico-sanitarein vigoare.
Dotari pentru sanatate -Asistenta medicala este asigurata de un personalformat din doi medici ~i dou! asistentemedicale. Se efectueaz!in prezentdoar tratamenteambulatorii. - Nu exista nici un spital pe teritoriul administrativ al comunei.Num!rul populatiei comuneinu justifici realizareaunei asemeneainvestipi, pnand cont in specialde fenomenulde scaderea populapei~i de distantarelativ micA a localitatilor comunei rata de Or~ul Chi~ineuCri~. in prezent intervenpile ~i tratamentele ce necesitAspitalizare sunt rezolvate la unitAtile sanitaredin municipiul Arad. Dot!ri de eoltor! In prezent, pe teritoriul administrativ al comunei functioneaz!: 2 casede culturn ( cate una in fiecare din localit!tiile apartin!toare ) 1 bibliotec! public! in Pilu Capacitateaacestor dotAri estein prezentsuficientA.
~ 88 Dotlri de cult in prezent,pe teritoriul administratival comuneifunc1ioneazi: - 1 bisericAortodox! - 2 bisericicatolice - 2 bisericibaptist! t - 1 bisericaadventista - 1 bisericapenticostala
, Acestespatii de cult suntsuficiente in prezentca ~i capacitate.
Dotari pentru activitlti tertiare. - lipsaprincipalelor servicii ~i dotaricomerciale ~ ~
DotAri comerciale ~ In prezent,pe teritoriul administratival comunei functioneaza: - unitati comerciale - unitati de alimentatie publica 1 Acestespatii sunt intr-o continuatransformare ca ~i numar, amplasament,natura profilului ~i marealor majoritate functioneazain spatii reamenajate. Calculul necesaruluide dotari se regase~tela paragraful3.1 O,"Dezvoltarea activitltilor" - DisfuncfionalitAti in reteaua de circulatie ~i a transportului in comun LocalitateaPilu - Ca ~i punctecritice in desf~urarea circulapeiactuale se mentloneaz! faptul ca traseelestrAzilor existente nu sunt modemizatedecat partial. La intrareasi ie~ireadin localitate,traseul ON 79A intersectea7AstrAzile existente de legaturaale - localitatii ,prin intersectii amenajatela acel~i nivel intre douAdrumuri principale. LocalitateaVA~and Lipsa oricarei modernizAri a traseelor rutiere in localitatea V!r~nd se considera ca 0 - disfunctionalitatemajorA in circulatia actual!.
! DisfuncfionalitAtiin domeniullocuirii - Indicatorii reprezentandconditiile de locuit ale populatiei: In cadrullocalitAtii Pilua zona de locuit ocupAcea mai mare suprafatA54,36 ha., ceeace reprezinta 37,95 % din total suprafatAlocalitate. - In general,locuintele sunt locuinte parter,construite in majoritatedin materiaIe, pereti de cArArnidAsau piatra cu plan~euldin lemn ~i invelitoare din tiglA. DupAanul 1960,au fost construiteclAdiri din cirAmidA cu plan~e de b.a., 178 locuinte - panA in 1992,iar in perioada 1992-2000 au mai fost construite 6locuinte, totalizand 1841ocuinte ceeace reprezinta24,44% din totalullocuinte. De remarcatcA dupA 1992 toate locuintele construite au fost proprietateprivata, din - fondurile populatiei. - trebuie asigurat :, - 16 mp A.loc./locuitor - - 1 locuitor/camera principala disfunctionalitate la nivelullocuirii 0 constituie lipsa retelelor edilitare, respectiv - apa,gaz, canalizare,ceea ce duce la un grad redus de confort; Disfuncfionalitifi in domeniul ecbipirii edilitare Alimentare cu Bpi ,i canalizare I LocalitateaPilu in localitate mai sunt strftzi pe care nu esteasigurata alimentarea cu api, iar in zoneIe propusea fi incluse I in intravilan nu sunt re~elede ap!. . 69 n Pilu nu exist! canalizaremenajeri, localitatea fiind considerat!Bri sistemcenb'alizat de canalizare , menajerl- retelestradale statii pompare~i statiede epurare. Scurgereaapelor pluviale din localitateeste realizat! prin rigole~i ~turi. sprevAile existente in zonA, carein specialin zonelefinale sunt colmatate. LocalitateaVA~nd Lipsescinstalatiile centralizate de alimentare cu apApotabilA ~i de canalizaremenajerl AlimentareCD energie electric!: - consumcasnic preponderent; - instalatiielectrice exterioare insuficiente; - st!lpii comunipentru telefonie ~i instalatiielectrice; Telefonie: - reteatelefonicA slab dezvoltat!; - reteIe de tip aeriansb'adal; .. - cenb'aletelefonice de~ite moral; . . ~ - stAlpiicomuni pentru telefonie ~i instalatiielectrice; Alimentareaco gaze: - nu existaretea de alimentare cu gazenaturale;
5.2.12 Necesititi ,i optiuni ale populatiei Tema de proiectarece st! la bazaelaborarii prezenteidocumentatii, reflectA stAt punctul de vedereal administratiei locale asuprapoliticii proprii de dezvoltarea localitAtilor componente,cAt ~i cerintele~i optiunile populatiei. Elementele,de tern! majore sunt urrn!toarele: - extindereaintravilanului care are in vedereasigurarea unor terenuri atAt pcntru constructiede locuinte, cAt ~i pcntru realizareaunor investitii publice menite sacreascA calitatea locuirii in localitateaPilu ~i localitateaVa.r~d (castelde apa.,statii ecologice de epurarea apelor,rampe de gunoi ecologice,zone de agrement). - propuneri concretein sensuI valorific!rii potentialului natural; - sprijirea liberei initiative; - aducereala zi a situatiei de pc teren prin introducereain intravilan a unor construqii existente - rezolvareaun or disfunqionalitAti existentepc plan local ( retele tehnico-edilitareslab dezvoltate sau inexistente); - optimizarearelatiilor in teritoriul administrativ prin modemizareaunor drumuri ~i rezolvarea ~ altoraspecte critice ale circulatiei;
5.3. ProDuneri de ore:anizareurbanistica
Pentruelaborarea Planului urbanistic generals-au luat in considerare0 serle de studii existente, precum~i dateIe recens4mantuluidin anul 1992. - Schiti de sistematizarecomuns Pilu project Nr .17.260/l1/a/1985 , elaboratde C.Pr.J.Arad. - Plan Generalproiect fir. 23.180/1991,elaborat de Institutul de ProiectAriArad. - Plan de amenajarea teritoriuluijudetului Arad, project nr.25.052,elaborat de C.Pr.J. Arad. - Plan de amenajarea teritoriului judetului Arad, project elborat de URBAN PROIECf Bucure~i. - Zonede marerisc - projectelaborat de "Universitatea de Vest" VasileGoldi~. - Datelestatistice au fast fumizate de Directiade Statisticla judetului Arad. - Datelereferitoare la invAtimint au fast fumizatede Inspectoratul~colar al judetului Arad. 70
extravilan) precum~i categoriilede folosinti au fost furnizate de O.C.A.O.T. Arad. Date referitoare la situatia~omerilor ~i rata ~majului in judet au fost fumizate de Directia Muncii. - Date referitoare la activitateaeconomic! ~i comercial! a comunei au fost fumizate de Consiliul Local ~i Sectia financiar! a comunei. . Suportul topografic al P.U.G.l1 constituie plan~le D.C.A.D.T.A planuri localitAti I :2000 ~i teritoriul administrativplan cadastral 1: 10.000 precum ~i 1:25.000. Aceste planuri au fost reactualizate. - Lucrarea" Zone expusela riscuri naturaledinjudetul Arad" elaboratde Fundatia "V asile Goldi~"-Arad - Studiul " Zone construiteprotejate din judetul Arad". ~ , S.c. "PROJECT ARAD" S.A.2000
5.3.2. Evolutie oosibill. orioritlti Propunerilede interventie in sensuldezvoltArii comunei cu toate localitatile componente,vin atit din parteabeneficiarului, Consiliullocal al comuneiPilu cAt ~i din parteaproiectantului S.C. PRO URBAN S.R.L in urma analizei situatiei existentese pOtin.trevedea niste directii posibile de evolutie a localitAtilor, prin valorificarea potentialului natural, economic~i uman existentin teritoriu . in solutionareaacestorprobleme Sea jinut cont de prevederiledin sectiunile P.A.T.N. ~i P.A.TJ. legatede: 1- Ca.ide comunicatie, 2 - Apa, 3 - Zone protejate naturale~i construite, 4 -Reteaua de localitAti, 5 - Zone de riscuri naturale,cAt ~i de programeale primariei locale ce sunt in curs de derulare. Conform temei de proiectareaprobate de Consiliullocal al comunei Pilu , se dore~temArirea intravilanului comunei. Suprafatace se dore~tea fi introdusAin intravilan estenecesar! pentru: - constructiade locuinte, extindereazonei de locuit; localitateaPilu ~i localitateaVAr~nd ! - valorificarea potentialului turistic al zonei, dezvoltareaagroturismulul;localitatea Pilu ~i VAr~and - propunereaunci zone rezervat! pentru construireaunitatilor de industrie;localitateaV~d - introducereain intravilan a unor terenuri ocupatede constructii ~i amenaja.ri,aflate la limita intravilanului existent; - extindereazonei de spatii verzi, sport, agrement,~i de protectie;localitateaPilu ~i localitatea VA~and - realizareade rampe de gunoi ecologice~i de puturi seci; - realizareade rezervoarede apApotabil!, a unci uzine de api, in vedereaextinderii retelei de alimentarecu apApotabilA ~i in localitatea apartina.toare; - extinderearetelelor edilitare; Zonele propusea fi introdusein intravilan vor fi descriseamAnuntit la paragraful 3.7. LocalitateaPilu i~i pAstreazAin continuarefunctia de re~dintA de comunA ~i se va dezvoltain continuarein acestsens, cu dotArilenecesare. intravilan. ~recum si re2ulamenteleaferente. nentru ca acesteasA ooata fi aolicate. Trebuie sAse facA schimbareacate2oriei de folosinta.a terenurilor care urmeazAa fi introdusein
amAnuntitla ~ara2raful 3.11. 71 Estenecesar sA se asiwre 0 echioareedilitarl coresoun2Atoarecentru zonele noi. introdusein in vilan ntru a u i confort in z Dele ntru ui i unAfunc ionare mai bun in zoneIe industriaIe si de deoozitare. Valorificarea cadrului natural, a resunelor solului ,i subsolului Conform proiectului C.Pr.J.A. Nr .15.165"Studiu de identificare de materii prime pentru dezvoltarea industriei mici din cadruljudetului Arad .. intocmit in 1983.in zona comunei Pilu nu au fast identificate resurseale subsolului respectivsubstante minerale solide. sau gazoase. Resunele solului FArAa abordabaza agricolA a industriei alimentarecare a fast tratatAdistinct. se analizeaza introducereain circuitul economica materiilor prime ~i materialelordisponibile prin: - valorificarea terenurilor neproductiveimproprii agriculturii, care ar servi la producereaunor materii prime pentru industria micA; .. Energie neconventionali . ' - energiesolari - energieeolianA - biogazul - resurseenergetice refolosibile - apa termalA , 5.3.3. Ootimizarea relatiilor in teritoriu
Pe bazaprevederilor. propunerilor oferite de planul de amenajarea teritoriului ~i de studiile de fufundamentare,se prezintA propunerilede optimizarea relatiilor in teritoriu astfel:
Comuna Pilu va face partein continuaredin acela~icentro intercomunal,sistem Chi~ineu Cri~, alAturi de comuneleApateu, Cennei, GrAniceri,Mi~,Olari, Seleu~,Sepreu~, Sintea M, Socodor,$icula, ZArand~i Zerind. LocalitateaPilu i~i pistreazipozitia de re~intA a comunei.
.UYllMI£AKt;A Kt;LAllILUK IN 1"I::KfIUKIU PATJ Arad este un studiu de fundarnentareelaborat de URBANPROIECT Bucuresti anterior documentatieiPUG Pilu In PATJ Arad - volumul PROPUNERI- Cai de comunicatiese specifica urmatoarele: - dezvoltareasi modemizarearetelei de cai de comunicatiereprezinta un elementde baza in relansareaeconomica ajudetului Arad, in crestereacalitatii vietii populatiei, in inscriereajudetului in reteauaeuropeana de transport. - Pentru reabilitarearetelei rutiere locale sunt necesarelucrari de imbunatatireastarii de viabilitate,prin consolidareasi modemizareatuturor traseelorde drurnuri judetene si comunale,priori tate acordandu-secelor care asiguralegatura intre localitati, cat si a celor cu record la drurnurile nationale. - Realizarealucrarilor de arta pe traseelede drumuri, nationale,judetene si comunale respectiv,poduri, podete,ziduri de sprijin si consolidari si aparari de maluri, regularizari de vai vor contribui la sporireacapacitatii de circulatie .
S.3.3.3.Mut8tii interveoite 18folosint8 tereourilor La nivelul Consiliului Judetean- Sectiade Urbanism~i Amenajareateritoriului nu sunt prevAzute nici un reI de modificAri in cadrul teritoriului administratival comunei. ModificAri intervenitein folosinte terenurilor din teritoriul administrativ allocalitAtii vor fi detenninatede introducereain intravilan, a unor suprafetede teren,aceste terenuri schimbandu-~i categoriade folosintl cu timpul fiind scoasede circuitul agricol, pe mlsuri ce se construiesc. Din punct de vedereal teritoriului administrativ,situatia esteactualizati, trupurile izolate au fast identificate ~i clarificate din punct de vederejuridic.. Situatia terenurilor propusea fi introdusein 72 fiecarelocalitate component! .
5.3.3.4.LucrAri maiore in teritoriu Pe teritoriul comunei Pilu nu au Costprevuute lucriri majore .
5.3.3.5.Deolaslri Denug mond AVMd in vedere distantamicA la care se aftA amplasat! comuna Pilu fat! de Ora~ulChi~ineu Cri~ in prima etap! deplasArilepentru muncAinspre Chi~ineuCri~ nu vor scAdeaprea multoIn etapade perspectivaprin dezvoltareazonelor industriale propuseprin prezentadocumentatie ~i prin dezvoltarea serviciilor cAtrepopulatie se va reducenumAruI deplasArilor pentru muncA.
5.3.3.6.Dezvoltarea in teritoriu a echioarii edilitare Din punct de vedereal echipAriiedilitare la nivelul teritoriului se prevadextinderi de retelede alimentarecu apA~i se preconizeazirealizarea unci retele de canalizare.Acestepropuneri sunt tratate detaliat la capitolul echiparetehnico - edilitar!.
5.3.4. Dezvoltareaactivititilor Vor fi prezentatesuccint propuneriprivind relansareaeconomic! a localitAtilor, axatepc valorificarea resurselorsolului ~i subsolului, a capacitAtilorexistente ~i fortei de munc! din teritoriu. Principalele scctoarede activitate care au fost vizate prin prevederileprezentului P.U.G. sunt urmAtoarele: . Pentrua venii in int8mpinareainvesti.torilor in localitAtile comunei au Costrezervate spatii pentru mica industrie~i prcstAri servicii. DeasemencaConsiliullocal are in vcderc asigurareacu utilitAti a zonelor ce urmcazl a fi pusc la dispozitie investitorilor, precum~i a zonelor propusepcntru construire de locuinte. NumAruIde locuri de munc! cste mic in raport cu populatia apti de munc!.
-Pilu ------
Se urm!re~e in primul rind folosirea resurselornaturale ~i a capacitAtilorde producpeexistente in zonA.Acestea sunt nevalorificate sau insuficient valorificate. La ora actualAcapacitltilorsunt spatii de producpe insuficint exploatate.Pentru a venii in intampinareainvestitorilor ora in CostaincintA a C.A.P-ului , au Cost rezervatespatii pentru mica industrie~i prestAriservicii. DeasemeneaConsiliullocal are in vedereasigurarea cu utilitAp a zonelor ce urmeazAa fi pusela dispozitie investitorilor, precum~i a zonelor propusepentru construire de locuinte.
V6.~and in localitatea V~d a fast introdus! in intravilan 0 suprafati de teren destinatl dezvoltirii industriei mici si prestirilor de scrvicii. Aceasti zon6.cstc in lungul drumului national pe parteastAng6. a acestuiain directia Arad -V~nd ~i va aveaacces carosabil din drumul national. Pc parteaopus! a acestuiamplasament se af16.0 senede unititi de productie ~i prestlri servicii.
Se analizeazAintroducerea in circuitul economica materiilor prime ~i materialelordisponibile prin: - valorificarea terenurilor neproductiveimproprii agriculturii, care ar servi la producereaunor materii prime pentru industriamicA; - incurajareamicilor m~te~ugari. Prin prezentul P.U.G. se prevederealizarea unor platforme industriale. in aceststOp au fost rezervatespatii pentru dezvoltareaunitAtilor industriale noi, grupatein incinta fostului CA.P, valorificareaspatiilor disponibile din acesteunitati. Mentionam ca aceastazona industrialase afla in apropierea unei cAi de circulape carosabilAcu posibilitatea dotArii cu echipamentetehnico - edilitare.Se propuneca in viitor sAse dezvolteindustria micA, me~te~ugareascA~i artizanala. Prin creareade noi unitAti industriale se vor crca noi locuri de muncA,astfel inclt se presupune0 diminuarea ~majului ~i a navetismului. 73 Agricultura Profilul agricol al comunei estedeterminat de pondereaterenurilor arabile. Din analizanote lor de bonitatepotentate cu cele ce exprimAconditiile naturale,se constat! cA existi marl resursede sporirea productiei pe diferite categorii de folosinti. Conform PATJ, teritoriul administratv al comunei face parte din subzonala a zonei de campie. Pondereacea mai mare a productiei agricole 0 are porumbul, sfecla de zahir ~i graul. Agricultura a fast ~i rlmAne ~i in perspectivAocupapa de bazi a locuitorilor din zonA. Dezvoltarea~i consolidareaagriculturii, prin intensificareacontinuA a productiei agricole, constituie obiective permanentein activitateape care 0 desfa~oaricei care lucreazi in agriculturi. in contextul acestorobiective trebuie urmiriti realizareaconcomitenti a urmAtoarelorprobleme: orientarea ~i dezvoltarea productiei agrozootehnicein conformitate cu cerintele economici nationale; - consolidareaeconomicA a exploatatiilor agricole particulare~i f~rmarea unor structuri agricole performanteca productie ~i valorificare a produselorvegetale ~ animale; - cre~tereaeconomic! ~i asigurareaunci activititi rentabile fiecArei societiti comercialeagricole ~i formelor private; - organizarea~tiintificA a productiei ~i a muncii pe bazacelor mai modemeprincipii ~i tehnici; - integrareaeconomicA, in scopul utililArii eficiente a resurselor materiale ~i umane,cre~terea productivitAtii muncii, a diminuirii costurilor de productie ~i a sporirii calititii produselor
agroalimentare. .# Orientarea~i dezvoltareain perspectivaa productiei agricole in scopul satisfaceriinecesititilor de aprovizionarecu alimente, necesiti 0 analizAa conditiilor naturale,economice ~i sociale,in scopul fundamentirii indicatorilor economici in perspectivA. Din analizadinamicii fortei de munca,a numAruluide persoane~i a gradului de participarein procesulde productie se remarcA0 cre~ere. Aceastase datoreazi de pe 0 parte reducerii locurilor de muncAin unititile industriale, iar pe de alti partepunerii in posesiea multor localnici cu suprafetelede pimAnt ce Ie revin. Se constati 0 imbunatitire a aprovizionarii cu produseagrozootehnice ~i totodati 0 sursa importanti de venituri pentru producAtoriiagricoli. S-a avut in vederede asemeneafolosirea unor constructii existente. Peteritoriul administrativ al comunei,majoritatea efectivelor de animale provin din gOSpodiriile populatiei. Acest lucru se datoreazi faptului ca majoritateacomplexelor de cre~tereaanimalelor au fast desfintate. Sarcinile agriculturii integrate(~i intensive)care se pot constitui in principii definitorii ale acestui conceptsunt: - Creareaunor sisteme~i facilititi care sa permiti intre anumite limite, adaptarea~i dirijarea factorilor din ambiantafizico - climatic! de caredepinde productia agricola. Aici trebuie sAincludem: - adaptareaculturilor ~i sistemelorde cre~erea animalelor la conditiile climatice ale zonei; - creareade facilititi de control ~i corectarea factorilor fizici. - intretinerea p~unilor, fanetelor ~i a terenurilor arabile existente prin lucrari specifice. Pentru terenurile cultivate, trebuie efectuatelucrari de imbunAtipri funciare ~i in specialde combatere a excesuluide umiditate, datorat condipilor geografice~i climaterice din zona; - Promovareacu precidere a acelor metodede cultivare a solului care s! asigureregenerarea lui in primul rand prin circulareaelementelor nutritive prin materiaorganic! incorporati in sol ~i prin aplicareaingr~mintelor organice ~ia composturilor. Trebuie adaugatfaptul c! se impune utilizareain~Amintelor minerale cu scopul completirii balanteielementelor principale, nutritive sau chiar pentruimbog!tirea circuitului elementelorin scopul asigurarii cre~teriifertilit!tii solului, cerinta minim! care ar trebui satisfacutl, ar constain echilibrarea exportului de elementenutritive prin recolti cu in~minte organice ~i chimice. . Cre~tereade soiuri noi de plante ~i rasenoi de animaleproductive ~i cu 0 mai redusa vulnerabilitate ecogenetic!. . Reintroducereaasolamentelor ~i a rotatiei culturilor acolo undeeste posibil. I'\~"' \' 74 n evaluareanecesarului de forti de muncAdin agricultura, trebuie avutl in vedereposibilitatea dezvoltlrii productiei agricole, IArgireabazei materiale a agriculturii, indeosebi mecanizareacomplexi, a lucrarilordin camp ~i din zootehnie,sporol naturalal populapeide la sate ~i disponibi1itApiece apardin industrie. Este de ~ptat ca atat in actualeleasociatii cat ~i in cadrul fermelor particulare sAaibi lac transformlrl importante. Este vorbain primul rAndde creereaunor ferme prin asociereaproducAtorilor particulari, care sApermit! c~ gradului de mecanizarea lucrarilor agricole, care sAducA Ia cre~erea productiei agricole ~i scAdereapretului de producpe.in acela~itimp se urmare~e disponibilizareaunei mari piqi a fortei de munc! ocupat! in agricultur! ~i orientareacesteia spre alte sectoare,sectorul serviciilor in speci.al.
Tonsm ,i agrement In scopul valorificArii potentialuluituristic at zonei, se propune dezvoltareaagroturismului in zona, ~i dezvoltrea unei zone de recreere~i agrement. Se dore~ folosirea ~i punereain vatoarea potentialului piscicol din zona,trup A8, amenajareaunui punct de interes. In acestsens, se propune extindereazonei de agrementexistente.
Alte activititi 0 amploare mai mare, vor trebui sa.aiba in viitor activitatile de presta.riservicii. Acest lucru ar fi posibil prin incurajarea micilor intreprin7Atori~i prin acordareaDoor facilitati celor care ar investi in activitati prestatoarede servicii catrepopulatie, precum ~i punereala dispozitie a ODorspatii pentruastfel de activitati. ,
. INSTITUTII PUBLICE Pomind de la analiza situapeiexistente ~i a studiilor privind completarea~i diversificarearetelelor de servicii publice in concordant! cu optiunile popula~iei~i necesarulpreliminar in raport cu nonnativeIe in vigoare pentru toate categoriilede servicii, si luindu-se in continuare crestereapopulatiei, se fac urrn!toarele propuneri. Administratie
Dotari pentruinvatimant Pilu . Existent--5coala generala cl.I-VIII - Dr.clase 10 ( 1998) - starebuna - GrAdinitA - Dr.SAli 2 - cladirestare buna . Necesar conform normelor: nr locuitori 1.131 loc ~ -5coalAgeneral A - 5sali de clasa/1000 roc - 5 sili clasA - SuprafatAteren = 1,80mp./loc. x 1131=2.036 mp. - 0,20 ha. Grldiniti: 40 locIl000 loco 1131 x 40: 1000 = 451ocuri- 2 grope
I ~:.aGrldini I ~ISTENT 2 I ~NECESAR 2- I: Sc. 10 s-
Vi,.ud . Existent- -5coaIAgeneralA cl.I-IV - nr. clase 4 ( 1998) - nr .elevi 25 - stare buna ( excesde spatiu) -Gridini1i - or.SlJi 2 - clAdire in stare bunA
or locuitori 1.003 -5coal1general. -5s1li de clasi 11000loc - 5 sAli clasl - Suprafati teren = 1,80mp./loc. x 1.003= 1.805mp. - 0,16 ha. , ~ Grldinitl: 40 loc/lOOO 1.003x 40: 1000 = 40 locuri - 2 grope
Dotiri de calt in prezentexist! suficientebiserici ortodoxe, catolice, baptiste~i adventiste.Se vor construi dotiri de cult in funcpe de posibilititile financiare~i de necesitiple fieclrui cult in parte.
Dodri de comert, publica ~i prestiri servicii
Pila . Necesarcoaform aormelor: Spatii comerciale~i de alimentatiepublicA 37Ornp/l000lac 1,131x 37Omp= 418,47mp S.teren= 0,73 x 1131= 825,63mp.
Piatatarg 150mp/lOOOloc 1,131 x 15Omp= 169,65mp S.teren= 0,25 x 1131=282,15 mp.
Spatii penb'uprestari servicii 78mp/l000 lac 1,131x 78mp= 88,22mp S.teren=O,16x1131 = 180,96mp. I\~ ' to "\, "
Atelier de tamplarie- dogarie,fierarie 5Omp/l0001oc 1,131x 5Ornp= 56,55 mp S.teren= O,25x 1131 = 282,75 mp.
i
I
I Vlrfand . Necesar confonn normelor: Magazin satesc I 165mp/IOOO loc 1,003 x 165mp = 165,49mp I S.teren= 0,40 x 1.003= 401,20mp. Mici unitatide prestariservicii 68mp/lOOO loc I 1,003 x 68mp = 68,20 mp S.teren = 0,20x 1.003 = 200.60 mp. - - - I
Spatiile comerciale $i serviciile se vor dezvoltain perioadaurmAtoare in functie de necesitlti, de I evolutia economiei de piati, in concordan1icu dezvoltarealocaIititii, cu cre$tereanivelului de trai al populatiei. , Spatii verzi .,i amenajiri sportive Pilu I 15 mp/loc x 1.131= 16.965mp . " ~""j',':""".'~--~" 11
'"
VA~nd 9mp/loc x 904 = 8.136 mp
I Necesar conf. Existent Propos Observatii normelor Spatiiverzi ~i terenuride 8.136mp 9.430mp 8.136mp In aceastasuprafata I joacApentru copii, terenmi no treboieincluse de sport spatiileverzi de I - aliniament ~
Se propunede asemenearealizarea de perdelede protecpe ( sub forma unorplantatii de aliniament) I in zoneleunde s-a propusrealizarea unor platforme industriaIe, ( Pilu ~i V~d) in zonarezervorului de inmagazinare,in zonacirnitirelor ~i a rarnpelorde gunoi ecologice. I- 5.3.5. Evolutia populatiei Estimarea evolupei populapei I- Confonn Planului de Amenajarea teritoriului judetului Arad, pentru a evaluaevolutia populatiei in viitorul apropiat,se va folosi modelul de cre~teretendential!, care tine cant de sporul mediu anual( - spor natural~i migrator ), inregistratin ultimii ani. Se va folosi acestmodel de calcul deoarecein ultimul timp mi~ migratorie a populatiei reprezintAun procent relativ maretinand coot de numarultotal al locuitorilor comunei. t Seestimeaza ca populatiacomunei va evaluaastfel : .I . in anu12000 1.9241ocuitori (totalcomun!) . in anul 2005 2.029 locuitori II . in anu12010: 2.1341ocuitori
Pilu II . in anul 2000 1.020locuitori . in anul 2005 1.075locuitori . in anu12010: 1.131locuitori 8 V~d . in anul 2000 904 locuitori . in anul 2005 954 locuitori ,I . in anul 2010: 1.003locuitori
~ - ~ '\'\\ 78 1 Estimarearesurselor de munci Corifonn datelor preluatedin P.A. T J., seestimeazl ci evolutia rcsurselor de munci ~i a populapei ocupatear trebui sAse inscrie, in raport cu potcn~lul ~ uman ~i productiv al judetului ~i localitltilor, in unn!torii parametriicare ~ regIsescin tabelul unnltor: Jadetal Arad 1998 2005 2010 POp8latie totali Populatietotal! 478.108 472.300 47S.(XM) . Resursede munci 29S.9S0 29S.200 300.700 PopulatieOCUpati 194.601 193.000 197.S00 Pondercapopulatiei 0CUp8Ie(%) din: - rcs~ de munci 6S,1 6S,4 6S,6 - populatiatotall 40,7 40,9 41,6 RURAL Populatia~ 229.664 222.000 213.500 Resursede muncl 80.003 77.900 78.200 Pondercapopulatiei ~~ (%) din: - resursede muncl S8,4 51,2 57,8 - populatiatotall 34,1 35,1 36,6
I , , Pentrucomuna Pilu, considerandpopulatia apt! de munc! situati in grupa devarsti16 - 64 ani, obtinem um1!toarelevalori: Se consideri resursede munc!: - populatia masculinl intre 16- Mani. - Populatia femininl intre 16- 54 an
- in anul 1992 situatia se prezintaastfel: R.muncl= 457+ 385= 842 locuitori - comunaPilu (1992) R.muncl = 510+ 448= 958 locuitori - comunaPilu (2000) R.muncl = 1.5381ocuitori - comunaPilu (2010)
Populafia ocupats = locuri de muoel + oaveti,ti Situatia pe comuns Popula~iaocupatA - in anul - 1992 - 670 locuitori - 36,25% din total popula~ie - 2000 - 685 locuitori - 35,98 % din total populatie - 2010 - 8891ocuitori- 41,57 % din total populatie
I, = Pop.} 5 - 29ani . Iodice de inoire a de monca: fol1ei Pop.30- 44ani
Pilu
V~d ;~,\:0" 79- - - Ia nivelul anului 2000 456 II=-=~46 pecomunl 315
Trebuie menponatcI acestevalori includ ~i elevii, studentii, casnicele,pensionarii de boal!. Pentruestimarea locurilor de munca,se va aveain vederecorelarea locurilor de muncacu variantade evolutie a populapei.Din punct de vedereallocurilor de muncl, in prezentsituapa este instabil!, rata ~majului va c~ in continuare,cadrullegal existent la ora actual! nu incurajeaz! preamutt investitorii. SchimbAriimportante se apreciaz! c! se vor producein cecace prive~ structuraocupaponal! a populatiei. Strategiade restructurare~i modemizarea economiei dup! modelul tArilor cu 0 economicde piati dezvoltat! va conducein viitor la transformlri structuraledemoeconomice semnificative. in viitor se presupunec! se vor face un transfer allocurilor de muncl din sectorulsecundar spre sectorulprimar ~i tertiar. 0 dinamic! mai important! se estimeazAc! va inregistrapopulapa ocupat! in activiple terpare( comert, prestAriservicii, turism, blnci, asigurlri, transport.informatici, etc. ) SeestimeazA cI propunerileprevAzute in actualul Plan Urbanistic General,zona destinatA dezvoltArii industriilor, (Pilu ~i V~d) a depozitlrii ~i prestArilorde servicii (pilu ~i V~d) sadea posibilitateainvestitorilor sAconstlUiasc! spatii de productie, contribuind astfel \a creareade locuri de munc!. Prin creareade locuri de munc! se preconizeazAsc!derea ratei ~majului ~i a navetismuluipentru munc!. Relansareaeconomicl a zonei estecel mai important factor ce ar duce la cre~ nivelului de trai al populatiei~i ar ducein timp la 0 cre~terea populatiei, atit prin s~r natural cat ~i prin spar migratoriu.
S.J.6.1.0manizarea circulatiei rutiere si a transponu.ui in comun
In localitatile comuneiPilu se propun unnatoarele: I. modemizareatuturor strazilor trarnei localitatilor prin asfaltareacarosabilelor, amenajareacostarnente, Create de rigole deschiseadiacente carosabilului, podete tubulareetc 2. amenajareatrotuarelor de-alungul strazilor existente 3. crearede spatii de parcare 4. amenajareaintersectiilor din localitati in special aceleaaferente drumurilor clasificate 5. amenajareaintersectiei OJ 792 J cu ON 79 A ca 0 intersectiela acelasinivel in comunaceca ce ar aduceun spor de capacitatede circulatie, sporireavitezei de deplasaresi diminuareaconsumului de carburant 6. dotareastrazilor cu indicatoarede circulatie, marcajerutiere si mobilier stradal. Organizareacirculatiei confonn prevederilor legislatiei in vigoare in localitatile comuneiPilu, se axeazain mod specialpe descongestionareatraficului din centrul civic al acestora. In acestsens se propunemodemizarea strazilor tramei majore din centrullocalitatilor in prima etapa. Ulterior se propunemodemizarea restului strazilor avand in vedereca in prezentgradul de modemizareat carosabilelordin comunaPilu si din satul apartinatoreste destul redus. In comuna Pilu din totalul strazilor de categoriaa In-a 6,965 krn 1,80 KIn sunt strazi modemizate 5,635 KIn sunt strazi nemodemizatepropuse pentru modemizare In localitateaVarsand din totalul strazilor de categoriaa III-a = 9,25 krn 1,9 KIn sunt strazi modemizate 7,35 KIn sunt strazi nemodemizatepropuse pentru modemizare Intersectiileexistente intre ON 79 A si strazile adiacentedin comunaPilu si satul Varsand,se propunea se modemizaca intersectii la acelasi nivel intre douadrumuri de categoriaIII-a, prin dotareaacestora cu razede racordareconfonn stasurilor, insule de dirijare, insule separatoarede fluxuri, indicatoarede circulatie si marcajerutiere de toatc tipurile. "'\\ ",\\.\ 80 I t In comuna Pilu si in satulapartinator Varsand intersectiile existente intre DN 79 A si strazile adiacentedin localitat~ se propunea se modemizaca intersectii la acelasi nivel intre donadrumuri de . categoriaHI-a, prin dotareaacestora cu raze de racordareconform stasurilor, insole de dirijare, insole separatoarede fluxuri, indicatoarede circulatie si marcajerutiere de toate tipurile. In marea majoritate a trotuarelor,acestea soot nemodemizaterespectiv din piatra sanpamant, . exceptie facand numai aleile pietonalede pe stradaprincipala care desi soot cam ingustesoot realizatedin beton. Se propune modemizareatrotuarelor adiacente strazilor odata cu amenajareaacestora.
Rigolele existenteintre carosabilsi trotuaresau zone verzi se vor decolmatasan inlocui cu un , sistemde colectarea apelormeteorice. De asemenease propuneamenajarea unor parcajein centrul civic allocalitatilor -cel putin 20 spatii de parcarepentru autoturisme.
TRANSPORTUL IN COMUN In etapade perspectiva,pentru localitatile cornuneiPilu se prevede mentinereatraseelor de transport in comun interurbaneadica: - Arad-Chisineu-Cris-Varsand-Zerind-A.Iancu- 2 curse pe zi si - traseul internationalArad-Chisineu-Cris- V arsand-Bekescsaba Daca se iau in calcul dateledemografice, coeficientii de crestereai acestora,posibilitatile de dezvoltareale industriei locale, seconsidera ca in situatia de viitor,sunt suficiente mijloacelede transport in comun pentru localitateaPilu. CIRCULA nA FEROVIARA. In situatia de viitor nu seprevad a se deschidetrasee feroviire noi asaca se mentinesituatia existentarespectiv traseul cel mal apropiatfiind Arad Oradeacu statie de oprire in Chisineu-Cris. .
I TrebuiesA se fac4 schimbareacate2oriei de folosinti a terenurilor care unneazAa fi introdusein intravilan. aceastAschimbare a catC2orieide folosintl a terenurilorpropuse a fi introdusein intravilan se va face 3 mlsuri ce acesteterenuri - VOl"fi constJUite.Terenurilor propusea fi introdusein intravilan au diferite categorii de folosintl si aoume:arabil. finete. pAsuni.teren neproductiv si sunt Rrezentate amlnuntit Ia ~fuI3.11. - Estenecesar sA se asi~ 0 echiRm edilitara coresRunzitoare~ntru zoneIe "oj. introduse.inintravilan. ~ntru a ~uteaasi2Ura con fort in zonele~tru locuinte ~i 0 bunAfunctionare mai bunA.in zonele industriale si de d~zitare. I Valorificarea cadrului natural, a resurselor solulni fi samolalui Confonn proicctului C.Pr.J.A.Nr.15.165 "Studiu de identificare de materii prime pentrudezvoltarea industriei mici din cadrul judetului Arad .. intocmit in 1983,in - zonacomunei Pilu nu au Costidentificate resurseale subsolului respectivsubstante mineralesolide. sau gazoase. Resarselesolulni - Fir! a abordabaza agricolA a industriei alimentarecare a CosttratatA distinct, se analizeazAintroducerea in circuitul economic a materiilor prime ~i materialelor ------disponibileprin: - vaiorificareaterenurilor neproductiveimproprii agrlc'utturii, - care ar servi la producereaunor materii prime pentru industria micA; - EDergieneconventioDall - energiesalam - energieeol ianA - biogazul - . resurseenergetice refolosibile - . apa tennalA 5.3.3. Ootimizarea relatiilor in teritoriu
Pebaza prevederilor, propunerilor oferite de planul de amenajarea teritoriului . ~i de studiile de fundamentare,se prezintA propunerile de optimizarea relatiilor in 8 teritoriu astfel: 5.3.3.1.Pozitialocalititii in reteaua iudetului ComunaPilu va face partein continuaredin acela~icentro intercomunal, .I sistemChi~ineu Cri~, al~turi de comuneleApateu, Cerrnei, Griniceri, Mi~Olari, Seleu~,Sepreut SinteaM, Socodor,~icula, l.arand ~i Zerind. LocalitateaPilu i~i pistreazApozitia de re~dint1 a cornunei.
5.3.3.2.Clile de comunicatii si transport .OPTIMlZAREA RELA TIILOR IN TERITORIU PATJ Arad este un studiu de fundarnentareelaborat de URBANPROIECTURBANPROIECf Bucurestianterior documentatieiPUG Pilu In PATJ Arad - volumul PROPUNERI- Cai de comunicatiese specifica unnatoarele: - dezvoltareasi modemizarearetelei de cai de comunicatiereprezinta un elementde bazain relansareaeconomica a judetului Arad. in ~
1- crestcreacalitatii vietii populatiei, in inscricreajudetului in reteaua europeanade transport. - Pentrureabilitarea retelei rutiere locale sunt necesarelucrari de - imbunatatireastarii de viabilitate,prin consolidareasi modernizarea tuturor traseelorde drumurijudetene si comunale, prioritate acordandu-secelor careasigura legatura intre localitati, cat si a celor I cu racord la drumurile nationale. Realizarealucrarilor de arta pe traseelede drumuri, nationale, judetenesi comunalerespectiv, poduri, podete, ziduri de sprijin si consolidarisi apararide maluri, regularizari de vai vor contribui la sporireacapacitatii de circulatie .
I 5.3.3.3.Matatii iatervenite la folosinta terenurilor La nivelul Consiliului Judetean- Sectiade Urbanism~i Arnenajarea teritoriului nu sunt previzute nici un fel de modificlri in cadrul teritoriului I administrativ al comunei. Modificlri intervenitein folosinte terenurilor din teritoriul administrativ al locaiitApi vor fi determinatede introducereain intravilan, a unor suprafetede teren, I acesteterenuri schimb3ndu-~icategoria de folosinti cu timpul ijind scoasede circuitul agricol, pe mAsuri ce se construiesc. . Din punct de vedereal teritoriului administrativ, situatia este actualizatl,actualizatA, I trupurile izolate au fost identificate~i clarificate din punct de vederejuridic.. Situatia terenurilor propusea fi introdusein intravilan estetratat! arnAnuntit la paragraful3.7. I (Intravilan propus.ZonefunctionaJe), separat pentru fiecare localitate component! . I Pe teritoriul comunei Pilu nu au fast prevazutelucrlri majore . 5.3.3.5. DeDlasiri oeotra mood A vmd in vederedistanta micA la care se aftA arnplasatAcomuna Pilu fat! de I ~ul Chi~ineuCri~ in prima etapAdeplasArile pentru muncAinspre Chi~ineuCri~ ]nu vor scAdeaprea multoin etapade perspectivaprin dezvoltareazonelor indusbiale propuseprin prezentadocumentatie ~i prin dezvoltareaserviciilor cAfre populatiese I va reduce numAroIdeplasArilor pentru muncA. 5.3.3.6. Dezvoltarea in tentonB a echioarii edilitare Din punct de vedereal echipirii edilitare la nivelul teritoriului se prevad extinderi de retele de alimentarecu apa~i se preconizeazarealizarea unci retelede canalizare.Aceste propuneri sunt tratate detaliat la capitolul echipare tehnico - edilitara.
5.3.4. Dezvoltarea activititilor Vor fi prezentatesuccint propuncri privind relansareacconomicA a localitaplor, axate pe valorificarea resurselorsolului ~i subsolului,a capacitatilor existente ~i fortei de muncAdin teritoriu. Principaielesectoare de activitate care au fost vizate prin prevederileprezentului P.U.G. sunt urmMoarele: . Pentrua vcnii in intdmpinareainvestitorilor in localitatile comunei au fost rezervatcspatii pcntru mica industric ~i prestAriservicii.
I \\\ 83
De8semeneaConsiliullocal are in vedereasigurarea cu utilit!ti a zonelorce unneazla fi puseIa dispozitieinvestitorilor, precum ~i a zonelorpropuse pentnl constroirede locuinte. Numlrul de locuride munc! este mic in raportcu populatiaapt! demunc!.
Activititi economice- industrie si deoozitare Pilu Se unna~te in primul rand folosirea resurselornaturale ~i a capacita~ilorde produc~ieexistente in zona.Acestea sunt nevalorificate sau insuficient valorificate. La ora actualasunt spatii de productieinsuficint exploatate.Pentro a venii in int!mpinarea investitorilor in fosta incinta a C.A.P-ului , au fost rezervatespatii pentro mica industrie~i prestarlservicii. DeasemeneaConsiliullocal are in vedereasigurarea cu utilitati a zonelorce unneazaa fi pusela dispozitie investitorilor, precum ~i a zonelor propusepentro conStruirede locuinte.
V~d in localitateaV~d a fost introdusAin intravilan 0 suprafati de teren destinatAdezvoltarii industriei mici si prestarilor de servicii. Aceasti zonA estein lungul drumului national pe parteastftng! a aceStuiain directia Arad -V~d ~i va aveaacces carosabil din drumul national. Pe partea opus! a acestuimnplasament se aft! 0 serlede unitAti de productie~i prestarl servicii.
Mid indnstrie - mestesu2:uri- artizauat Se analizeazAintroducerea in circuitul economic a materiilor prime ~ materialelordisponibile prin: - valorificareaterenurilor neproductiveimproprii agriculturii, care ar servi la producereaunor materii prime pentru industria mica.; - incurajareamicilor me~ugari. Prin prezentulP .V.G. se prevederealizarea unor platforme industriale.in acestscop au fost rezervatespatii pentru dezvoltareaunitAtilor industrialenoi, grupate in incinta foStului C.A.P, valorificarea spatiilor disponibile din acesteunitati. Mentionamca aceastazona industrialase afla in apropierea unci c1i de circulape carosabil! cu posibilitateadotarii cu echipamentetehnico - edilitare.Se propune ca in viitor s! se dezvolte industriamicA, me~e~uga.reasc! ~i artizanalA.Prin creareade noi unitAti industrialese vor creanoi locuri de muncA,astfel incit se presupune0 diminuarea ~omajului~i a navetismului.
Agricu lto ra Profilul agricol al comuneieste deterrninat de pondereaterenurilor arabile. Din analizanotelor de bonitatepotentate cu cele ce exprima condipile naturale,se constataca existi marl resursede sporire a productiei pe diferite categorii de folosinti. Conform PATJ, teritoriul administratv al comunei face partedin subzonala a zonei de cimpie. Pondereacea mai mare a productiei agricole 0 are porumbul, sfecla de zahAr~i graul. Agricultura a fost ~i rarnane~i in perspectivaocupatia de bazaa locuitorilor din zona. Dezvoltarea~i consolidareaagriculturii, prin intensificareacontinua a productieiagricole, constituie obiective permanentein activitateape care 0 des~ cei care lucreazain agriculturA.. in contextul acestorobjective trebuie urmAritArealizarea concomitenta a urmltoalelor probleme: - orientarea ~i dezvoltarea productiei agrozootehnice in conformitate cu cerintele economicinaponale; - consolidarea economicl a exploatatiilor agricole particulare ~i formarea unor structuri agricole performanteca productie ~i valorificare a produ~lor vegetate~i animate; - c~ economicl ~i asigurareaunci activitAti rentabile fiecArei societiti comen:ialeagricole ~i formelor private; - organizarea~inpficl a producpei ~i a muncii pc baza celor mai moderne principii ~i tehnici; - integrareaeconomic!, in scopul utilizArii eficiente a resurselor materiale~i umane,c~ productivitlpi muncii, a diminulrii costurilor de productie ~i a sporirii calitlpi produseloragroalimentare. Orientarea~i dezvoltareain perspectivAa productiei agricole in scopul satisfacerii necesitltilor de aprovizionarecu alimente, necesitl 0 analizAa conditiilor naturale,economice ~i sociale,in scopulfundarnentlrii indicatorilor economici in perspectivA. 8 Din analizadinamicii fortei de munc!, a numArului de persoane~i a gradului de participare in procesulde productiese remarc! 0 cre~tere.Aceasta se datoreazAde pe 0 parte reducerii locurilor de muncl in unitltile industriale, iar pe de altl parte :J punerii in posesiea multor localnici cu suprafetelede pAmAntce Ie revin. Se constatl 0 imbunltlpre a aprovizionAriicu produseagrozootehnice ~i totodatA0 sursl importantAde venituri pentru producAtorii agricoli. S-a avut in vedere de asemeneafolosirea unor constructiiexistente. Pe teritoriul adrninistratival comunei,majoritatea efectivelor de animale provin din gospodllriile populatiei.Acest lucru se datoreazAfaptului cA majoritatea complexelor de ~rea animalelorau fost desfintate. Sarcinile agriculturii integrate(~i intensive)care se pot constitui in principii definitorii ale acestuiconcept sunt: - Creareaunor sisteme~i facilitlti care sApermitA intre anumite limite, adaptarea~i dirijarea factorilor din ambiantaflZico - climaticAde caredepinde productia agricolA.Aici trebuie sAincludem: - adaptareaculturilor ~i sistemelor de cre~ere a animalelor la condipile climatice ale zonei; - creareade facilitlti de control ~i corectarea factorilor fizici. - intretinerea~unilor, finetelor ~i a terenurilor arabile existente prin lucrari specifice. Pentru terenurile cultivate, trebuie efectuate lucrari de imbunititiri funciare ~i in special de combatere a excesului de umiditate, datoratconditiilor geografice~i climaterice din zonA; - Promovareacu preclderea acelor metodede cultivare a solului care sA asigureregenerarea lui in primul rand prin cin:ularea elementelornutritive prin materiaorganic! incorporatAin sol ~i prin aplicarea ingr!~intelor organice~i a composturilor. Trebuie adAugatfaptul cI se impuReutilizarea in~intelor mineralecu scopul completlrii balanteielementelor principaJe, nutritive sau chiar pentru imbogAtireacircuitului elementelorin scopul asigurAriicre~terii fertilitAtii solului, cerinta minima carear trebui satisf'acutA,ar constain echilibrarea exportului de clementenutritive prin recoltl cu in~inte organice ~i chimice. . C~rea de soiuri noi de plante ~i rase noi de animateproductive ~i cu 0 mai redusl wlnerabilitate ecogenetic!. . Reintroducereaasolamentelor ~i a rotatiei culturilor acolo undeeste posibil. in evaluareanecesarului de forti de munc! din agriculturi, trebuie avutl in vedereposibilitatea dezvoltArii productiei agrioole, lirgirea bazeimateriale a agriculturii, indeosebimecanizarea complexa, a lucrlrilor din camp ~i din zootehnie, sporul natura)at populatiei de la sate~i disponibilit!tile ce apardin industrie. Estede ~ptat ca atAtin actualeleasociatii cat ~i in cadrul fermelor particularesa aiblloc transformAri importante. Estevorba in primul rind de creerea uoor ferme prin asociereaproduc!torilor particulari, care sa permit! cre~ereagradului de mecanizarea lucrArilor agricole, care sa doc! la cre~tereaproductiei agrioole~i scidereaprefului de productie. in acel~i timp se urm~ disponibilizareaunei marl Pil1i a fortei de munc! ocupatAin agricultur! ~i orientareacesteia spre alte sectoare, sectorulserviciilor in special.
T.rism fi agrement in scopulvalorificArii potenfjalului turistic al zonei, se propunedezvoltarea agroturismuluiin zonA,~i dezvoltrea unei zone de recreere~i agrement. Se dore~e folosirea~i punereain vaJoarea potenfjalului piscicol din zonfia.trup A8, amenajarea unui punct de interes.In acestsens, se propuneextinderea zonei de agrement IJ existente. Alte activititi 0 arnploaremai mare, vor trebui sAaibA in viitor activir.aplede prestAri servicii. Acest lucru ar fi posibil prin incurajareamicilor intreprinzatori~i prin acordareaODor facilitati celor care ar investi in activitati prestatoarede servicii catre populafie,precum ~i punereala dispozitie a ODorspatii pennu astfel de activitati.
. INSTrTUTII PUBUCE Pomind de la analiza situatiei existente~i a studiilor privind completarea~i diversificarearetelelor de servicii publice in concordant! cu optiunile populatiei ~i necesarulpreliminar in raport cu normativeIe in vigoare pentnl toate categoriilede servicii, si luAndu-sein continuarecresterea populatiei, se fac urmAtoarelepropuneri. Administratie
Dotiri pentru invlflmant \" 86
Pita . Existent-$coall generallcl.I-vm - nr. clase 10 ( 1998) - starebona - Gridiniti - or.Slii 2 - cladire starebun! . Necesar coaform Dormelor: nr locuitori 1.131lac . $coaIl general! - 5s1lide clasl /1000loc -+ 5 slii clasl - Suprafatl teren = I,SOmp.lloc. x 1131=2.036 mp. - 0,20 ha.
Gmdiniti: 40 loc/l000 kx:. 1131 x 40: I(KM)= 45 locuri -+ 2 grope
Vi~Dd . Existent-~coal! general! cl.I-IV - Dr. clase 4 ( 1998) - Dr.elevi 25 - stare buna ( exces de spatiu) -G~initi - Dr.SIli 2 - cladire in stare bun! . Necesar conform normelor: . nr locuitori 1.003 - ~coal! general! - 5s1li de clasl /1000 loc - 5 sIli clasl - Suprafati teren= 1,80mplloc. x 1.003= 1.805 mp. - 0,16 ha.
Gradiniil; 40 loc/lOOOloco 1.003x 40: 1000= 40 locori-2gntpe
Dodri de cult in prezentexist! suficientebiserici ortodoxe. catolice. baptiste ~i adventiste. Se vor construi dotAri de cult in functie de posibilitAtile financiare ~i de necesitatile fiecarui cult in parte.
Dotiri de comert, publici ~i prestiri servicii
Piau . Necesar conform normelor: Spatii comerciale~i de alimentatiepublica \~ 87 ,'.. I . , --
37Omp/l000loc 1,131x 37Omp= 418,47 mp S.teren= 0,73 x 1131= 825,63mp.
Piatatarg 15Omp/l000loc 1,131x 15Omp= 169,65mp S.teren= 0,25.x 1131=282,75 mp.
Spatii pentru prestari 78mp/lOOOlac 1,131x 78mp = 88,22 mp S.teren= 0,16x 1131= 180,96mp.
Atelier de tarnplarie-dogarie, fierarle -tinichigerie 50mp/l000 loc 1,131 x 5Omp = 56,55 mp S.teren = O,25x 1131 = 282,75 mp. ,.
~ Vil18nd . Necesar conform normelor: I. Magazin satesc ~ I 65mp/lOOOloc 1,003x 165mp= 165,49mp S.teren= 0,40 x 1.003= 401,20 mp. I Mici unitati de prestariservicii 68mp/lOOOloc I 1,003 x 68mp = 68,20 mp S.teren = O,2Ox 1.003 = 200,60 mp. I
I . ",,\\
Spapile comerciale~i serviciile se vor dezvolta in perioada urmitoare in functie de necesitAti,de evolutia economieide piatA,in concordant! cu dezvoltarea localitAtii, cu cre~tereanivelului de trai al populapei.
Spafii verzi ~i amenajlri sportive
Pilu 15 mp/loc x 1.131= 16.965mp ".
Vi~Dd 9mp/loc x 904 = 8.136 mp
Se propunede asemenearealizarea de perdelede protectie ( sub Cannaunor plantatii de aliniament) in zoneleunde s-a propusrealizarea unor platfonne industriale, ( Pilu ~i V~d) in zona rezervoruluide inmagazinare,in zona cimitirelor ~i a rampelorde gunoi ecologice. I I 5.3.5.Evolutia DODulatiei Estimarea evolupei populapei
I Confonn Planului de Amenajarea teritoriului judetului Arad, pentrua evalua evolutia populatieiin viitorul apropiat, se va Colosimodelul de cre~teretendentialA, caretine coot de sporul mediu anual (spor natural ~i migrator), inregistratin ultimii I ani. Seva Colosiacest model de calcul deoarecein ultimul timp mi~ migratorie a populatieireprezint! un procent relativ mare tinand coot de numarultotal al I locuitorilor comunei. * Seestimeaza ca populatiacomunei va evalua astfel : . in anul 2000 1.924locuitori (total comunA) . in anul 2005 2.029 locuitori i- . in anul 20 I 0: 2.134 Iocuitori
I- Pilu . in anul2000 1.020locuitori . in anul2005 1.075locuitori j . in anu12010: 1.131locuitori Vaqand . in anul2000 904 locuitori - . in anul2005 954 locuitori . in anu12010: 1.003locuitori :I
I Estimarea resurselor de munca Confoml datelor preluate din P .A. T.J., se estimeaza ca evolutia resurselor de munca~i a populatiei ocupatear trebui sa se inscrie, in raport cu potentialul natural, :I urnan~i productiv al judetului ~i localitatilor, in umlatorii pararnetriicare se regasesc in tabelul unnator: 8 8 8 I8 I
I POI1derQ IX}JX1Jatiei0CUJ8te (%) din: -~dem&mci Sa,4 S1,2 S7,I I - populatiatotal! 34,1 3S,I 36,6
Pentnl comunaPilu. considerindpopulatia apt! de munca situat! in gropade I v8rstl16 - 64 ani, obpnentunnA.toarele valori: Se conSideri resursede muncl: - populapamasculini intre 16- 64ani. - - Populapafeminini intre 16 - 54 an
- - in anul 1992situapa l ~se prezint4 astfel: R.munci= 457+385- 5= 842locuitori .- comunaPilu (1992) R.munci= 510+448=8= 958locuitori -. comuna Pilu (2000) - R.muncA = 11.538locuitori -. comuna Pilu (2010)
Populatia ocupati = locori de moDel + oave~ti I Sitoatia pe comBO! '. PopulapaocupatA - in anul - 1992 - 670 locuitori - 36.25 % din total populape - 2000- 685 locuitori - 35,98 % din total populatie I - 2010 - 889locuitori - 41,57 % din total populape It - Pop.IS - 29ani . Iodice de iooire a forfei de muoci: I Pop.30 - 44oni
IJ - la nivelo) anoloi 1992 339 - 1 26 ir , pe COmOO3 I 269 ir-~=1.50 Pilu 140
I ir-~ = 1,00 V~d 129 I la nivelul anului 2000
-~=l,46 pecomuna 11-315 I
Trebuie mentionatci acestevalori includ ~i elevii, studentii, casniccle, I pensionariide boal!. Pentruestimarea locurilor de munci, se va aveain vedere corelarealocurilor de munci cu variantade evolupe a populatiei. Din punct de vedere allocurilor de munci, in prezentsituatia este instabili, rata ~omajului va cre~ in I continuare,cadrullegai existentla ora actuaiAnu incurajeazAprea mutt investitorii. SchimbAriimportante se aprecia7Aci se vor produce in ceeace prive~te structuraocupationalA a populatiei. Strategiade restructurare~i modemizarea I
I . '" 91 "I - - ,
economiei dupa modelul tlrilor cu 0 economicde pia1i dezvoltatAva conducein viitor la transfonniri structuraledemoeconomice semnificative. in viitor se presupuneci se vor face un transfer allocurilor de munci din sectarul secundarspre sectorulprimar ~i teftiar. 0 dinamicl mai important! se estimeazi ci va inregistrapopulatia ocupat! in activiple teftiare ( comert, prestlrl servicii, turism, blnci, asigurlri, transport,informaticA, etc. ) Se estimeazl ci PfQpunerileprevlzute in actualul Plan Urbanistic General, zona destinat! dezvoltlrii industriilor, (Pilu ~i V~d) a depozitlrii ~i prestlrilor de servicii (pilu ~i ViI1and) sAdeB posibilitatea investitorilor sAconstruiasc! spatii de productie, contribuind astfella creareade locuri de munci. Prin creareade locuri de muncl se preconizeazl sclderea ratei ~majului ~i a navetismului pentrumuncl. Relansareaeconomici a zonei estecel mai important factor ce ar duce la c~ nivelului de trai al populatiei ~i ar duce in timp la 0 c~re a populatiei, aW prin spar natural cat ~i prin spar migratoriu.
~..J.u. VI ~aUILaI ~ ~II ~UIA~I~I
S.3.6.1.0Nanizarea circulatiei rotiere si a transportului in coman , In localitatile comuneiPilu se propun unnatoarele : - I. modemizareatuturor strazilor trarnei localitatilor prin asfaltarea carosabilelor,arnenajare acostarnente, creare de rigole deschise adiacentecarosabilului, podete tubulare etc 2. amenajareatrotuarelor de-alungul strazilor existente 3. crearede spatii de parcare 4. amenajareaintersectiilor din localitati in specialace lea aferente drumurilor clasificate 5. amenajareaintersectiei OJ 792 J cu ON 79 A ca 0 inte~tie 1a acelasinivel in comunaceea ce ar aduceun spor de capacitatede circulatie, sporireavitezei de deplasaresi diminuareaconsumului de carburant 6. dotareastrazilor cu indicatoarede circulatie, marcajerutiere si mobilier stradal. Organizareacirculatiei conform prevederilor legislatiei in vigoare in ocalitatile comuneiPilu, se axeazain mod special pe descongestionareatraficului din :entrulcivic al acestora. In acestsens se propunemodemizarea strazilor trarnei majore din centrul ocalitatilor in prima etapa. Ulterior se propunemodernizarea restului strazilor avand in vedereca in lrezentgradul de modernizareal carosabilelordin comuns Pilu si din satul apartinator :stedestul redus. In comunaPilu din totalul strazilor de categoriaa III-a 6,965 kIn 1,80 KIn soot strazi modemizate 5,635 KIn sunt strazi nemodemizatepropuse pentru modemizare In localitateaVarsand din totalul strazilor de categoriaa III-a = 9,25 kIn 1,9 KIn soot strazi modemizate 7,35 Km sunt strazi nemodemizatepropuse pentru modemizare Inte~iile existenteintre ON 79 A si strazileadiacente din comunsPilu si satul Varsand,se propunea se modemiza ca intersectii la acelasinivel inb'edoua drumuri de categoriaIII-a, prin dotareaacestora cu raze de racordare ," 82 conform stasurilor, insule de dirijare, insult separatoarede fluxu~ indicatoarede circulatie si marcajerutiere de toatctipurile. In comunaPilu si in satul apartinatorVarsand intersectiile existenteintre DN 79 A si strazile adiacentedin localitati, se propunea se modemiza ca intersectii la acelasi nivel intre douadrumuri de categoriaIII-a, prin dotareaacestora cu razede racordareconfonn stasurilor,insule de dirijare, insult separatoarede fluxuri, indicatoarede circulatie si marcajerutiere de toate tipurile. In mareamajoritate a trotuarelor,acestea sunt nemodemizaterespectiv din piatra sau pamal1t,exceptie facand numai aleile pietonalede pc stradaprincipala care desi sunt cant ingustesunt realizatedin beton. Se propunemodemizarea trotuarelor adiacente Strazilor odata cu amenajarea acestora. Rigolele existenteintre carosabilsi trotuare sauzone verzi se vor decolmata sau inlocui cu un sistemde colectarea apelor meteorice. De asemenease propuneamenajarea unor parcajein centrol civic aI localitatilor -cel putin 20 spatii de parcarepentru autoturisme.
TRANSPORTUL IN COMUN In etapade perspectiva,pentnllocalitatile comunei Pilu se prevedementinerea traseelorde transportin comun interurbaneadica: , - Arad-Chisineu-Cris-Varsand-Zerind-A.Iancu- 2 cursepe zi si - traseul internationalArad-Chisineu-Cris- V arsand-Bekescsaba Daca se iau in calcul dateledemografice, coeficientii de cresrereai aceStora, posibilitatile de dezvoltareale industriei locale, se consideraca in situatia de viitor,sunt suficientemijloacele de b'8nsportin cornunpentro localitatea Pilu. CIRCULATIA FEROVIARA In situatia de viitor nu se prevada se deschidetrasee feroviare noi asaca se mentine situatia existentarespectiv traseul cel mai apropiat fiind Arad Oradeacu statie de oprire in Chisineu-Cris. \\\ ~" !
.5.3. 7. Intravilan propos. Zonificare functioDali. HilaDt teritorial Ca unnarea necesitAtilorde dezvoltare,precum $i pe bazaconcluziilor studiilor de fundarnentare,zone Ie functionale existentepot suferi modificiri in structura~i mirimea lor (amplasaride noi objective, arnenajlri sau reamenajAri).De asemenea,s-au awt in vederenoile suprafetede teren introdusein intravilan la solicitareaConsiliului Local, ce vor modifica intravilanul existent. Astfel, limita intravilanului localitAplor s-a modificat, noua limiti incluzand toate suprafetelede terenocupate de constructii ~i amenajAri,precum ~i suprafetele necesaJedezvoltirii pc 0 perioadi de 10 ani. Propunerileprivind noul intravilan ~i relatia cu intravilanul existent sootjustificate in pieselescrise ~i figurate in piesele ~ desenate. Totalul suprafetcijustificate pentru includereain intravilaDal propas, implicA,dopA aprobarea PUG, in bazaactelor nonnative in vigoare,componente diferite: - pin! la I,Oha intrA in competenta Oficiului judetean pentru cadastrul agricol ~i organizareateritoriului agricol; - pin! la lOOha intrA in competenta Ministerului Agriculturii ~i Alimentafiei; - pestelOOha intri in competentaGuvemului; Suprafeteleinclose in noul intravilan se scot din circuitul agricol prin efectul autorizatieide construire.Pentru toate terenurile din loca1itApdestinapa este stabilitA in functie de destinatialor actual! sag propos!. Zonele c._clioDale soot detenninatein functie de activitAtile dominanteaferente suprafetelorrespective de teren. Zonificarea functional! a intravilanului are ca scop stabilireamAsurilor de reglementarea destinapeituturor terenurilor din localitate.La stabilireazonelor functionale s-a tinut coot in m!sura posibilitAplor de activitatea dominant! a teritoriului. DificultAtile unci impArtiri corecterezid! din faptul c! in loca1itapleapartinltoare comunei nu existAzone funcponaledistincte, unitAtile economice(industriale, agricole, depozite); unitAtile comerciale~i cele administrativ bancare,se intrep!trund cu zona de locuit. Aceste interfer!ri de funcpuni nu pennit delimitareaneti a fiecAreizone functionale (intravilan existent).in cadrul zonelor introdusein intravilan putem vorbi de 0 zonificare functional! a acestora(zon! de locuinte,zonA de unitAti economice~i depozirare,zonA de gospodArirecomunal!), functie de scopulpentru care se dore~e a fi introdusein intravilan. imPirtireaintravilanului localitAtilor Pilu ~i V~d in U.T.R.-uri precum~i numerotarealor s-a ~cut in primul rand pentru intravilanul existent~i apoi pcntru zonelenoi, introdusein intravilan. Situapa lor se prezinti in cadrul Regularnentelor Localede Urbanismcare inso~te acestPlan Urbanistic general.Unitatile teritoriale de referin1i au fost delimitate pe strAzi sau acolo undea fost cazul, pe limite cadastrale. in detenninareazonificArii functionale s-a mentinut,in general,configuratia existent! a pArtjlor ce compun intravilanul, cu un truP principal (iocalitateade ~int!. localitateaapaJ1in!toare) ~i trupuri izolate in teritoriu (unitati economice etc.).
Hilaornl teritorial al zonelor cuprinsein intravilanul propusare la bazA bilantul teritorial al intravilanului existent, corectatcu mutatiilor de suprafeteintrc zonelefunctionale sau majorat cu suprafetelejustificate pentru introducereain intravilan. Intravilanul comunei Pilu esteformat din urmltoarele trupuri (trupuri principale~i trupuri izolate): I I 1. Pila S- 151,03ha (~inta decomun!) I Vi~Dd S= 169,48ha (satapartin!tor) 3. Trapari izolate S= 10,33ha - TOTAL S= 330,84 ha i I I
~ - - I 95
In localitateaPilu. zona de: locuit c~ cu 2,042,~ Ita ocupind 35,93 % din total intravilan,vilan. jariar zona de terenuriterenuri libere,ibere, terenuriterenuri agricole agricol gridinile gospodAriilorscade cu 3,46 ha, ocupin.ocupind 35,17 % din total intravilan.inti RezultA0 densitatesitatede: - 20,05 lacloc / haa in zonaocupatl cu constructi4 i - 10,13 loc / ha! in zonade locuit ( curtic constructii+ gridini) - 7,21 loc / ha in intravilan Zona industrial! ~i de depozitarecre~ cuO,92ha, ocupind 0,59 % din total intravilanr1 jariar circucirculatiile reprezinti 4,93 % din suprafataintravilanului. Zonele verzi cresccu 6,45 ha, ocupind 8,24 %.
LocalitateaVi~nd "",
in localitateaV~d zona de locuit creste cu 12,25ha ocupi25,88 -Ie, iar zona de terenuri libere, terenuriagricole grAdinile gospodiriilor ocupi39,83 % din total suprafa~ localitate.Ceea ce duce la 0 densitatede: - 22,28 roc I ha in zona ocupati cu construcpi - 8,78 roc I ha in zona de locuit ( curti constnlcpi + gridini) - 5,77 roc I ha in intravilan Zona industriall ,i de depozitareocupi 8.09 % din total intravilan iar circulatiile 6,26 % din suprafataintravilanului. Zonele verzi ocupi 0 suprafa~ relativ micA in raport cu populatia~i conform necesarului2,97 %. in comuna Pilu, zona de locuit cre¥e cu 14,29ha ocupand30,65 % din total intravilan, jar zona de terenuri libere, terenuri agricole gridinile gospodAriilor scadecu 9,74 ha, ocupind 37,63 % din total intravilan. Rezult! 0 densitatede: - 21,04 lac / ha in zonaocupat! cu constructii - 9,45 lac / ha in zonade locuit ( curti constructii + gmdini) - 6,45 lac / ha in intravilan Zona industrial! ~i de depozitarecTe¥e cu 12,99ha, ocupand4,53 % din total intravilan iar circulatiile reprezintA5,63 % din suprafataintravilanului. I Zoneleverzi cresccu 8,75 ha, ocupand5,46 %.
Pitu I TRUPAI s= 0,59 ha CC 453 SAN AN TRUPA2 s= 0,73 ha CCI 458 CIMITIR. TRUP A3 s= 0,99 ha 1DS 515 PRIMARIE. I TRUP A4 s= 0, 1Oha CC 881 CANTONOGA TRUP AS s= 0,08 ha CC 984 SAN AN TRUP A6 s= 0,02 ha CC 985 SAN AN. rl TRUP A7 s= 0,06 ha CC 888 SAN AN.. TRUP A8 s= 0,80 ha CC 539 . SAN AN. + PESCARIE TRUP A9 s= 0,46 ha P.UD TURISM. I. TRUPAIO s= 0,88 ha 1DS 371 M.Ap.N. TRUPAII s= 0,80 ha CC 453 RAMPA DE GUNOI TRUP Al2 s= 0,32 ha CC 466 CANTON OGA, STA TJE. I POMPARE TRUPAI3 8= 0,10 ha cc 508/1 LOCUINT A + SAIV AN (8= 0,79 ha) cc 339 GRAJD..DESFIINT A T I (8= 0,11 ha) cc 452 GRAm -DESFIINT A T (8=0,03 ha) cc 451 DESFIINTA T (8= 0,11 ha) cc 654 DESFIINr AT I (8= 0,20ha) cc 981 SANAN-DESFIINTAT (8= 0,08 ha) cc 887/1 SAIVAN-DESFIINTAT (8= 0,08 ha) cc 986 SAIV AN - DESFIINT A T 1 TOTAL S= 5,93 ha
8 V AR$ AND TRUP BI s= 0,10 ha cc s
- TRUP B2 S= O,50ba CC 12
TRUP B3 S= 0,20 ha CC 705 - TRUPB4 S= 0,72 ha CC 265 TRUP B5 S= 0,08 ha CC 731 - TRUP B6 S= 0,04 ha CC 732 TRUP 87 s= 0,11 ha CC 736 TRUP 88 S= 1,58ha CC 231 TRUP 89 S= 1,07ha CC 259 .\\ \ 98
(8= 1,10 ha) CC 303 v AMA- TRECE IN TRUPUL (8= 1,86 ha) PRINCIPAL (8= 2,74 ha) P.U.D. V AMA - TRECE IN TRUPUL PRINCIPAL (8= 0,10 ha) CC 312 CANTON SClELIF, ST. POMPARE TRECE IN - ; TRUPUL PRINCIPAL (8= 0, I 0 ha) CC 313 CANTONSCIELIF-TRECE IN TRUPUL PRINCIPAL
CC 321 SAIV AN - DESFlINT AT i (s= 0,07 ha) \ (S= 0,48 ba) CC 15 SAIV AN - DESFIINTAT SAIV AN - DESFIINTAT I (S= 0,37 ha) CC766 . (S= 0,32 ha) CC 785 SAIV AN - DESFIINTAT (S= 0,04 ha) CC399 SAIVAN - DESFIINTAT I I (S= 9,52 ha) CC 419 CENTRU GOSPODARESC UNn' A TI INDUSTRIAL E - I TRECE IN lRUPUL i PRINCIPAL I (S= 2,18 ha) P.U.D. , S.C.PETROBANATOIL (S= 1,72ha) LINE S.R.L. - TRECE IN TRUPUL PRINCIPAL (s= 1,53ha) P.U.D. PRESTARI SERVICII S.C. SAPA IMPORT EXPORT S.C. REIHAN S.R.L.- TRECE IN TR UPUL P RIN C IP AL (S= 0,10 ha) CC 149 SAN AN - DESFIINT A T (S= 0,30 ha) CC 161 SAIVAN - DESFIINTAT (S= 0,19 ha) CC 162 SAN AN - DESFIINT AT (S= 0,28 ha) CC 209 SAN AN - DES FlINT AT (S= 0.30 ha) CC 31S SAN AN - DESFIINT AT TOTAL S= 4,40 ha
INTREA
MArirea intravilanului seaflcut cu unnitoarele suprafete:
SUPRAFAT LOCALITATB INTRODusANOll fN INI'RAVILAN . I 7,78 V 44,93 T izolate -22,38 3 - ~~\~, I! .
+ Suprafaticurti constructi I
: = 320,51ha + 10,33ha = 330,84ha .. Prin urmare.suprafata total! a intravilanului propos este de 330,84 ha.
INSlirltm Sf SERVICII DE INTERES PUBLIC Zona cenb"al~Care are.tin caractercomplex din punct de vederefunctional, I estetratati ca atare. Se impune amenajareade dotirl comerciale~i financiare.Astfel aici se vor amplasa,al!turi de institutiile existente,sediile financiare,spatiile comerciale,unititi de prestlri servicii servicii, etc, prin reamenajarea~i ~odelarea coDSb1Jctiilorexistente, in specialcu regim de in!ltime parter,parter ~i ulfetaj. Amenajareade spapi de parcare,este 0 necesitatepentru rezolvareaparClrilor. in specialpentru persoaneleaflate in tranzit prin localitate Spatiuexista av8nd in vedere prospectulstradal mare care exist! la ora actuall. Atit in l Yn localitatea V~d - un lot de teren situat in nord-vestullocalitlpi, in suprafati de 2,44 ha, lot care estein intravilan, dar care la ora actuali esteteren agricol in intravilan. Se propune parcelarealui in vedereaconstmirii de locuinte. Categoriede folosin{! actual!: teren agricol in intravilan. - un lot de teren situat in nord - vestullocalitatii, in suprafati de 1,46 ha, teren agricol in intravilan. propus pentru lotizare in vedereaconstmirii de locuinte. Categoriede folosin{! actual!: Terenagricol in intravilan. I 0 suprafati de teren situat in nord - vestullocalitltii, inb'estatia de distribupe carburanti~i locuintele propuse,teren agricol in intravilan, propuspentru lotizare in vedereaconstruirii de spatii comerciale~i prestlri servicii. Acest teren in suprafati de 5,79 ha, estecompus din unnltoarele categoriide folosinti: -2,13hadinA317 . - 0,64 ha din A 317 - 0,53 ha din A 315 - 0,35 ha din A 314 . -0,40 ha din A 319 . - 1,41 ha din A 322 - 0,33 ha din Nms 316 . ZONA UNITATILOR INDUSTRIALE ~I DE DEPOZITARE in localitateaPilu: ~ . In zona lirnitrot'i au apirut noi capacititi de producpe.Toati aceasti activitate industrial! ~i de depozitareeste asfel grupati in incinta fostului C.A.P., Ia marginea localitapi, cu accesfacilla cAile de transport rutier, precum~i la reteleleedilitare. Se do~ creereaunci zonedestinate in mod special depozitArii,care sAfie situatl in apropiereaclii de accesrutier. Pentnl activitlti cu profit agricol se propune introducereain intravilan a unci suprafetede 0,89 ha, suprafatl adiacentl actualei zone cu profit agricol in pai1eade nord a localitltii in acestscop se dore~e introducereain intravilan a urmltorului teren: . - un lot de terensituat in nordullocalitltii, in suprafati de 0,89 ha; Categorie de folosin~ actual!: A474 Concluziile asupraconceperii ~i conformArii zonelor, subzonelor, ansamblurilorurbane s-au materializat, prin reglementlrile instituite in regulamentele de urbanism. in IocalitateaV~d: In parteade suda localitltii, la intrarea in localitatepc parteadreaptl a drumului national,unde este un inceput de platform! industrialase propune0 suprafati de 3,65 ha din A406 ~i 0 suprafati de 0,87 ha din A4l8, suprafetedestinate activitAtilor industriale. Pe pai1easting! a lui DN79A, este prevAzutl 0 suprafati de 4,74 ha din A398 ~i 0 suprafati de 4,25 ha din A40I, cu destinatia de micA industrie~i depozitare. . ZONA DE SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECflE Prin prevederileprezantului P.U.G. se dore~e incurajarealiberei initiative in scopulimpulsionlrii dezvoltArii turismului ~i agroturismuluiin zonA.. in toate localitAtile se vor realiza spatii verLi de protectieintre zona de locuinte~i cea industrial! ~i plantatii de aliniamentde-a lungul drumurilor cu trafic intens,precum ~i in zoneIe nou introdusein intravilan destinate constructieide locuinte. in localitateaPilu terenul de footbal existent a fost prins in intravilanul localitltii ~i 0 datAcu el ~i un teren rezervatspatiilor verzi ~i terenurilor de - - sport in vederearealizArii unui complex sportiv.AceastI suprafaiAtotalizeazA 6,33 ha din p~ 556. Deasemenease propuneca trupul izolat A3, in suprafati de O,99hasA fie - amenajatca~i spatiu verde ~i de agrement.(TDS515). . ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA I Cimitirele existentesunt suficienteca ~i suprafati. Se impune luareade mAsuri n scopul asigurlrii normelor de protectie sanitarA. - Se propunerealizarea de rampede gunoi ecologice precum ~i a unor puturi I seci, cu respectareanormelor de protectie sanitarAin toate localitltile componente.De asemenea.in vedereaextinderii alimentirii cu api potabilA,se vor realiza puturi de captarea apei poiabi'Ie'precum,rezervoare precum ~i statii de epurareecologice. Pentru localitatea Pilu, rezervorulde I apAeste situat in zona centralAa localitAtii ~i se regAsescpe plan~le aferenteP.U.G . -- Pentruetapa de perspectivAse propuneamenajarea unor depozitepentru I de~eurileurbane. In aceastAzonA se va amenajaun astfel de depozit in localitateaChi~ineu Cri~, .careva deservii o~le: Chi~ineuCrist P!ncota ~i Ineu, ~i comunele: I - Grlniceri - Pilu -. Zerind I -- Mi~a -. Apateu -- Socodor I -- ~epreu~ -- SinteaMare -. Cermei I -- ~icula -~ Seleu~ -- Olari 'I -- ZArand - $imand - Taut I - TAmova - $ilindia - SAntana I - $iria I Statii de transfer la PAncota~i Ineu I In comuna Pilu va fi doar un punct de colectare. 5.3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare. I 5.3.9.1.GospodArirea apelor. . Locriri hidrotehnice propose: LucrArile hidrotehnicecare se propun prin prezentadocumentatie sunt in I principal arnenajariale regularizArii cursurilor Riului Cri~ul Alb ~i a Canalului Cri~ul Morilor, precum ~i a canalelor de descaredin teritoriul comunei, fiind necesare lucrAri de consolidarea digurilor acestora,amenajari ale albiei, decolmatAri~i t reprofilarea pantelor,in vedereaunci functionlri corespunzltoare. 1 I . ~i extinderi ale capacitAfilor instalapilor de alimentare co tirea conditiilor de alirnentarecu apaa locuitorilor comunei ~i satului apartinAtorse propun lucrAri de retehnologizAriale captirilor de ap!, realizarea de statii de tratarea apei brute, cu tehnologie modem!, extinderi ale capacit!tilor existente,repectiv infiintiri de noi capacit!ti undeacestea nu exist!. 5.3.9.2.1.LocalitateaPilu- re~edintl de comunl: in localitateaPilu, se propun urmatoarelelucrari privina"alimentareacu apa: - Lucrari de regenerarea captarii existente,prin deznisipareaforajului de ap~ existent, dotareacu utilaje de pompare~i instalatii hidraulice aferentecorespunzatoare cerintelor, realizareaunei statii de tratareaapei care sAsatisfaca cerintele calitative ~i cantitative de apa potabilanecesaralocalitatii, realizarea unei zone de proteqie sanitarA,conform legislapeiin vigoare, ~i dotareaacestor utilitati cu personalcalificat in domeniu, care s! poataasigura buna funqionare a sistemului,in condipi de eficienta maxima, functionalitateJ1ermanenta, ~i intrepnerecorespunzatoare acestor categorii de utilitap. - Realizareadeconducte de distribupe a apei pe toate strAzilelocalita~ii, cu tevi din materiale modeme,cu duratanormata de viatA mare (min. 50 ani), recomandandu- se in acestscop utilizareatevilor de polietilena de inalta densitatepentru re~ele,sau in cazul aparipei unor materialemai modeme la data realizarii acestora,folosirea acestora. - Creearea posibilitatii de control ~i monitorizare a sistemului de alimentare cu ap~. . Lucrlri prioritare: Dintre lucrarile propusese pot considerapriori tare in primul rand, reaHzareaunei Uzine de apa compus! din: - Deznisipareaforajului de ap~existent - Dotareacu utilaje, instalatii hidraulice ~i accesoriileaferente unei captaride apa corespunz!toare din punctde vedere tehnic, al eficientei, . funcponalitapi ~i fiabilitatii, pen~ 0 perioadAindelungatl, (minim 50 ani) ; - Realizarea unei st1tiiide tratareaapei, cu utilaje ~i dotl.ri modeme,care ~ sa asigureamt calitativ, cat ~i cantitativ, necesarulde ap! pentru localitate, avandu-se in vederedezvoltarea in perspectivade min. 20 ani a localitl.pi ; - Rezervorde inmagazinarepentru asigurareaunui necesarde ap~ pentru cele dou~ locaHtapde reI pupn 24 ore, respectivde 200 mc; - Stapede pomparede tip hidrofor cu grup de pomparecare sAasigure presiuneanecesara ~i debitul (variabil) pentru funqionarea optimAa sistemului de alimentarecu apa a celor doua localitl.~i; - Executareade retele de distribupa apei pe toate strAzile localitl.tii, avandu-sein vedere~i dotareacu mijloace de interventiein caz de incendii, (hidranp exteriori de incendiu),acestea pumnd fi executateetapizat in funqie de posibilitltile ~i cerintele locuitorilor comunei. 5.3.9.2.2.Localitatea VA~nd- sat apartinltor: In locaHtateaPilu, se propun urmAtoarelelucrari privind alimentareacu apA: - Lucrari de regenerarea captarii existente,prin deznisipareaforajului de ap! existent, realizareaunui front de captarea apei, pentru debitelenecesare vamii ~i localitApi V~and, dotareacu utilaje de pompare~i instalapi hidraulice aferente corespunzAtoarecerintelor, realizareaunei statii de tratareaapei care sAsatisfacA cerintele calitative ~i cantitative de apt potabil! necesar! localitAtii, realizareaunei zone de protectie sanitar!, confonn legislatiei in vigoare, ~i dotareaacestor utilitlti cu personalcalificat in domeniu, care sApoatl asigurabuna functionare a sistemului, in conditii de eficienti maxim!, funcponalitatepennanenti, ~i intretinere corespunzAtoareacestor categorii de utilitlti. - Realizareade conductede distributie a apei pe toate str!zile localitltii, cu tevi din materialemodeme, cu durata nonnatl de viati mare (min. 50 ani), recomandindu- se in acestStOp utilizarea tevilor de polietilen! de inaltl densitatepentru retele, sauin cazul aparitiei unor materialemai modemela data realizlrii acestora,folosirea acestora. . ~, '. - Creeareaposibilitapi de control ~i monitorizarea sistemului de alimentarecu apa. . Lucriri prioritare: Dintre lucmrile propusese pot consideraprioritare in primul rind, realizareaunci Uzine de ap! compusAdin: - Deznisipareaforajului de apaexistent - Extindereacaptlrii de-apabruta la cerintele localitAtii ~i a Punctului de trecerea frontierei V~d, prin realizateade alte foraje de captare; - Do,t,areacu utilaje, instalapi hidraulice ~i accesoriile aferenteunci captlri de ap! corespunzltoaredin punct de vederetehnic, al eficientei, funcponalitlpi ~i fiabilitApi, pentru 0 perioadAindelungati, (minim 50 ani) ; - Retehnologizareastatiei de tratareaapei, cu utilaje ~i dotlri modeme, caresA asigure atAt calitativ, tit ~i cantitativ, necesarulde ap! pentru localitate, avindu-se in vederedezvoltarea in perspectiv! de min. 20 ani a localitltii ; - Static de pomparede tip hidrofor cu grup de pomparecare sAasigure presiuneanecesarA ~i debitul (variabil) pentru funcponareaoptimA a sistemului de alimentarecu apa a celor douAlocalitlp; - Executareade retelede distribupa apei pe toate strAzile localitlpi, avindu-se in vedere~i dotareacu mijloace de intervenpein caz de incendii, (hidranp exteriori de incendiu), acesteaputind fi executateetapizat in funcpe de posibilitAple ~i cerintele locuitorilor comunei. t':' (';"" 5.3.9.3 Canalizare. 5.3.9.3.1.Localitatea Pilu- re~edin.1 de comunl: A vAnd in vedere inexistenta sistemului de canalizare a apelor uzate menajere in ~ localitate se propune infiintarea acestuia, prin realizarea de colectoare stradale de canal menajer pe toate strAzile localitA~ii, ~i a unor colectoare principale in localitate, - astfel in cAt sA existe posibilitatea racordarii tuturor gospodAriilor ~i unitA~ilor social- economice la sistemul de canalizare. Colectoarele de canalizare se propun a se realiza din materiale modeme, care sA confere lucrArilor eficientA maxim!, conditii de exploatare economice ~i 0 fiabilitate - conform cerin~elor actuale de calitate. Se recomandA utilizarea de tuburi pentru canalizAri exterioare din PVC, imbinate cu mufe ~i gamituri de cauciuc, pe traseele colectoarelor prevWndu-se cArnine de vizitare ecologice, eliminAndu-se posibilitA~ile - de exfiltrare, deci a poluArii solului ~i subsolului din zonA. A vind in vedere configura~ia topograficA a terenului (relativ plat) sistemul de canalizare se va putea realiza gravitafionallungimile colectoarelor fiind mici, iar adAncimile de pozarea - acestora neimplicAnd cheltuieli mari ~i dificultA~i in realizarca lor. - 1 Datorit4 faptului cA terenul din localitate are un caracter plan, iar lungimile colectoarelor de canal sunt lungi, ceea ce presupune adincimi mari de pozare ale conductelor. se propune ca in centrul geometric allocalit4pi sA se prevadl 0 static de pompare ape uzate. Constructia acestei statii va fi de tip cheson, din beton armat, cu sectiune circulari, avind diametrul interior de DI = 4,OOm,~i adAncimea de cca. H = 7,OOm. Din acesat4 static de pompare spa uzatA va fi pompat! spre statia de epurare. Pentru epurarea ~i evacuarea apei epurate se propune realizarea unei statii de epurare de tip ecologic amplasat in patrea sud-esticA a localitApi la limita intravilanului, in apropierea Canalului Cri~ul Monlor, res~t!ndu-se diStantele normate ratA de gospodAriile ~i aIle unitAp din zonA. Se recpmandA ca Statia de epurare sA realizeze 0 epurare de cca. 98% luind in considerare cA emisarul existent in zonA este Canalul Cri~ul Morilor cu un debit de spA variabil, realizAndu-se astfel 0 dilutie corespunzAtoare care sA satisfacA conditiile de descArcarein apele de suprafati din zoni, respecti Raul Cri~ul Alb. . Propunerestatie de epurare. in localitatea Pilu se propune construirea unci statii de epurarea apei uzate, de tip ecologic care sA rezolve epurarea mecana-biologicA a apei, cu posibilitate de etapizare a acestor lucrlri, astfel incat acestea sA poatA fi realizate in functie de dezvoltarea retelelor de canalizare din localitate. Pentru epurarea ~i evacuarea apei epurate se propune realizarea unci statii de epurare de tip ecologic amplasat in patrea sud-esticA a localitApi la limita intravilanului, respect!ndu-se distantele normate ratA de gospodAriile ~i aile unitAti din zonA. Se recomandA ca statia de epurare sA realizeze 0 epurare de cca. 98% luind in considerare cA emisarul existent in zonA este Canalul Cri~ul Morilor cu un debit de apA variabil, realizAndu-se astfel 0 dilutie corespunzAtoare care sA satisfacA conditiile de descArcarein apeIe de suprafati. Statia de epurare va fi imprejmuitA cu gard, realizAndu-se astfel perimetrul de protectie sanitarA necesarA.accesul in incinta Statiei fiind permis doar personalului autorizat. S-a optat pentru aceast4 propunere intru-cat aceste statii de epurare sunt prevAzute cu automatizare totalA nesolicitAnd un numAr mare de personal de ~ 'I" exploatare , precum ~i performant~or tehnice ale acestor statii, apa epuratA in acestea ~ :. avAnd calit4ti care sA permitA evacuarea in emisarii naturali tarI sA polueze acestea. . LucrAri prloritare: Toatelucrlrile propusese pot considersprioritare, intru-cat acestea sunt inexistentein localitate,iar pentru asigurareaconditiilor igienico-sanitare~i a protectiemediului sunt lucrAri absolut necesare. 5.3.9.3.3.Localititile Vi~and- sat apartinitor: Situatia acestuisat din puntul de vedereal sistemuluide canalizarea apelor uzate menajereeste asemAnAtoare cu cea din localitateaPilu-re~inti de comunl, respectiv nici aici nu existAaceste lucrlri edilitare, din acestmotiv se propuneinfiintarea acestuia,prin realizareade colectoarestradale de canal menajerpe poatestrIzile localitltii, care sApreis ~i sAconducA apele uzatespre 0 stapede epurare,de unde apa epuratl sAfie deversatl intr-un canal de desecaredin apropierealocalitltii, respectandu-secondipile de calitate pentru apeledeversate in emisari de suprafati. Ca in cazullocalitltii Pilu, colectoarelede canaliAarese propun a se realiza din materialemodeme, care sAconfere lucrArilor eficientAmaximA, condipi de exploatare economice~i 0 fiabilitate conform cerintelor actualede calitate. Se recomandi I I utilizarea de tuburi pentru canalizlri extcrioaredin PVC, imbinate cu mufe ~i gamituri de cauciuc, pe traseelecolectoarelor prevazindu-se ca.mine de vizitare ecologice, eliminAndu-seposibilitAple de exfiltrare, deci a polua.riisolului ~i subsolului din zona.. I DatoritA faptului ca.terenul din localitate are un caracterplan, iar lungimile colectoarelorde canal sunt lungi, cecace presupunead4ncimi mari de pozareale conductelor, se propuneca in centrul geometricallocalitAtii sa.se prevada.0 statie de I pompareape uzate.Constructia acestei stapi va fi de tip cheson,din beton annat, cu secpunecircular!, av4nddiametrul interior de DI = 4,OOm,~i ad4ncimeade cca. H = 7,OOm. I . Propunere stafie de epurare. ~ In localitatea Va.~d, asemenealocalita.pi Pilu, se propunetonstruirea unci stapi de epurareaapei uzate,de tip ecologic care sa.rezolve epurareamecano- I biologica.a apei, cu posibilitate de etapizarea acestorlucra.ri, astfel incAt acesteasa. poata.fi realizatein funcpe de dezvoltarearetelelor de canalizaredin localitate. Pentru epurarea~i evacuareaapei epuratese propunerealizarea unci statii de I epurarede tip ecologic amplasatin patreasud-estica. a localita.tii la limita intravilanului, respectAndu-sedistanteje nonnate ratA de gospodAriile~i alte unitAti din zona..Se recomanda.ca statia de epuraresa. realizeze0 epurarede cca. 98% luind in I considerareca. emisarul existentin zona.este Canalul Cri~ul Morilor cu un debit de apt variabil, reaJizAndu-seastfel 0 dilutie corespunzltoarecare sa.satisfacA conditiile de descArcarein apelede suprafatA. I Stapa de epurareva fi imprejmuita.cu gard, realizAndu-seastfel perimetrul de protecpesanitar! necesarA,accesul in incinta statiei fiind pennis doar personalului autorizat. I S-a optat pentru aceasta.propunere intru-cAt acestestapi de epuraresunt prevlzute cu automatizaretotala. nesolicitAnd un numlr mare de personalde expJoatare, precum ~i perfonnanteJortehnice ale acestorstatii, apa epurata.in acestea I av4ndcalita.p care sa.pennita. evacuarea in emisarii naturali fir! sa.polueze acestea. . Lucriri prioritare: 1 Toate lucrArile propusese pot consideraprioritare, intru-cAt acesteasunt inexistentein localitate, iar pentru asigurareaconditiilor igienico-sanitare~i a protectie mediului sunt lucrAri absoltft'llecesare. J.~, ;1'" 5.3.9.4.Alimentare co ener2ie electrici si telecomonicatii I Sistemul energeticallocalitatii permite preluarea in bune conditii a consumului generat de aparitia noilor consumatori. A vand in vederesituatia existent! ~i propunerilede urbanism f'Acute,prin I extindereaintravilanului cu suprafetecon stand in zone de locuinte ~i functiuni complementare,unitoti agroindustriale,institutii ~i servicii de interespiblic, zone de agrement,adicA consumatori noi de energieelectric!, precum ~i distantelenoilor I consumatorifata de posturile de transformareexistente, se propuneamplasarea a 4 posturi noi de transformarede 20/0,4 kV in zonelecu odezvoltareputemicA a localitatii. Deasemenease impunefi extinderearetelei electrice aerienede 20 kV cu I cca. 1,1 kin pentru alimentareacelor 4 posturi. Distribufia la noii consumatorise va face prin reteIe aeriene0,4 kv de tip torsadat, care necesitAinvestitii mai reduse,precum ~i prin cabluri subterane,pin! la t firidele de bran~ment. Pentru bran~ent se propune utilizarea noilor Blocuri de MAsur! ~i Protectie omologatede cAtre" ELECTRICA " , echipatecu intrerup!toare cu rclee diferentiale pentru deconectareautomatA in caz de avarie. In felul acestase asigurA~i 0 bun! protectie impotriva incendiilor, statisticile ar!tAnd ca avariile eelctrice sunt 0 sum majorA a producerii incendiilor. Este necesarAameliorarea iluminatului public. Se propune folosirea dominant! a corpurilor echipatecu lAmpi vapori de sodiu de inalt! presiunede nuant! galbencald. Acesteaau eficacitate foarte bun! dar intr-un spectru rcdus de frecvente.Se va rcaliza ~i armonizareacu corpuri echipatecu lAmpi cu vapori de mercur avAndspectru larg cu redarebun! a culorilor, dar eficac~te mai redus!. Comandailuminatului se va face centralizat de la un punct de.comand! echipat , cu luxmetru pentru aprindercautomat! funciie de nivelul iluminArii naturale. I Situatia telefoniei s-a imbun!titit co~siderabilprin realizareanoii centrale automatedigitate din clasaAlcatel cu 400 de linii ~i racordului in cablu cu fibre optice. Se vor extinde ~i retelelede distributie pentru acoperireatuturor necesit!tilor. I in privinta telefoniei mobile estenecesarA realizarea unci antenespecialzate ~i a statiei de amplificare aferentApentru obtinereaintensitAtii adecvate a semnalului ~i acoperireain buneconditii a localit!tii~ . I Deasemeneaeste necesarA ~i realizareaunci statii de receptie~i amplificare pentru televiziuneain cablu , impreunAcu distributia afercntA. Se recomand!, in functie de resurseledisponibile, implementareasistemului I integrat pentru distributia televiziune,telefonie ~i date, aflat in curs de extindere in o~ul Arad. In acestsens se impunerealizarea unor retele pentru distributie aeriene, folosind cabluri cu fibre optice care vor realiza simultan acestefunctii. 5.3.9.5..Telecomunicatii In viitor se va puteaasigura infrastructura de telecomunicatii, inclusiv prin extinderi de retea,esalonat cu realizareainvestitiilor publice si dezvoltarii socio- economic! in zona respectivi. In localitateaPilu esteprevAzut a se inlocuii comutatorul manual cu unul digital ~i inloCuireavechii retelecu d~fetes noui , realizAndu-seastfel 0 modernizarea i comunicatiilor ~i 0 cre~terea gradului de telefonizare la 18,00%. Localitatea Vi~nd are prevAzutAextinderea retelei telefonice spre varni. I 5.3.9.6.Alimentare co clldorl ~ In localitaple comunei Pilu in prima etap! incAlzirease va face tot individual deoarece0 incalzire in sistemcentralizat este costisitoare in conditiile actuate.in I mAsurain care se va realiza reteauade alimentarecu gazenaturale, incalzirea imobilelor se va realiza treptat pe acestcombustibil, in instalatii individuale. In paralel I se vor folosi ~i combustibilii traditionali lichizi sau solizi. . 5.3.9.7.Alimentare cu 2aze naturale in prima etapi nu se vor face extinderi de retele de alimentarecu gaze naturale. . GosDodirie comunali Cimitirele existentein localitAtilecomponente ale comunei corespundca ~i suprafati Se propunerealizarea de zone verzi de protectie intre cimitire ~i zona de locuinte existentA,acolo unde esteposibil. A vand in vederecA la ora actualAdepozitarea gunoaielor se face in mod neorganizat in zone de la periferia localitAtilor se propuneeducarea locuitorilor in activitateade stringere a gunoaielor - selectareagunoaielor (sticl!, hArtie,plastic. etc.) ~i depozitareacorespunzAtoare a gunoaielorin locurile amenajatecu 0 structurA geologicAadecvata Se propuneamenajarea de rampe de gunoi ecologice . Pentru etapade perspectivase prevedeca in comuna Pilu.s! reun punct de colectarea de~urilor care apoi sAfie transportatela 0 depozitul zonal de la Chi~ineu Cri~. ~ Protectia mediului In concordantacu disfuncponalitatileaminite la paragraful2.l0 ( Problemede mediu - Disfuncponalitati ), ca ~i masuri de proteqia mediului, se fac urmatoarele recomandari: I "" Depozitareac90trolati a de.,eurilormeoajere ~i iodustriale. . In arestsens s-a propusprin prezentadocumenta~ie realizarea de rampede gunoi ecologice, cu respectareanormelor de protec~iesanitara, In toate localita~ilecomponente. Aceasta masurA trebuie dublata de ac~iunide educarea locuitorilor In activitatea de stringere a gunoaielor - selectareagunoaielor (sticla, hartie, plastic. etc.) ~i depozitareacorespunzitoare a gunoaielorIn locurile amenajate;in cadrul ac~iuniide modemizarea serviciului de salubritate,imbun!taprea starii de curA~eniea strazilor, spatiilor publice. Aducereatuturor pie~elorla nivel de dotare,organizare, salubritate corespunzitoaresm~itului de secol, lichidareazone lor de comer!. stradalcare constituie sursede infec~ie,insalubritate ~i de aspectestetic necorespunzitor. Men~ionamc! in prezentpoluarea reprezentata de activita~ileindustriale este neansemnataca pondere; . lichidarea rampelor ilegale de depozitarea gunoiului, paralel cu imbunatatireasistemului decolectarea gunoiului menajer,dotarea ~i " '.\ ~ organizareacorespunzitoare a unui serviciu modem de salubrltate; f In etapade perspectivagunoaiele vor fi depozitatein depozitul de gunoi zonal de la Chi~ineuCri~. . Epurarea si oreeourarea aoelor uzate: - in cazul outurilor de caDtarea aDeiootabile. se recomand4ca in viitor autoritatile locale. s4 interzica DesuDrafetele invecinate acestor~uturi tratamenteDoluante in a2riculturaorec_um si fertilizarile cu ing~inte naturale sau artificiale. s4 fie limitate. in acestsens se instituie zoneIe d~ rotec ie severain .urnl u urilor de ca tare a a ei otabile recum i in cazul rezervoarelorde ana. Marimea zonelor de Drotectiesanitara oentru caRtarile de ana si rezervoarea fost stabilitAin conformitate cu le2eaaoelor nr. 107/96. caoitol I. art. I]. Conform le2ii mai susmentionate. zon,3; de ~rotectiesevera trebuie 54 fie de minim 50 m in amontesi 20 m in aval. in cazul conductelor de aductiunea aoei ootabile.zona de orotectie rata de orice Dotentialasurs! de contaminarede 30 m. saude 20 m c!nd acestease aft4 situatein amonte.In cazul retelei de distributie a aDei~otabile. trebuie Da.strat!0 distant! minima hidro&rafic im~triva ~oluArii. se ~ro~unerealizarea de statii de e~urare ecologicein fiecare din localitAtile a~rtinAtoare: - realizarea sistemului de canalizare tn toate localitltile comPOnente; . Diminuarea pinlla eliminare a surselor de poluare majorA ( emisii, deverslri ) . inlAturareafenomenelor de poluareprovenite de la ingrA~Amintelechimice, echilibrareaaprovizionArii solurilor cu elementese poaterealiza numai pe bazacuno~terii stArii de asigurarecu azot, fosfor ~i potasiu ~i a indicilor agrochimici necesaricalculArii dozelor optime economice(care sunt in acel~i timp ~i optim ecologice) ~i prin aplicareastrict! a acest.o~doze. In domeniul poluArii solului cu pesticidetrebuie ca la tratamente,obiectivul principal sa fie nu eradicareadaunatorilor, ci mentinerealor la un nivel care nu se produc pierderi pAgubitoaredin punct de vedereeconomic; a in prezentpoluarea reprezentat! de activitAple industriale este neansemnat!ca pondere,astfel cI in prezentnu exist! emisii poluante; Se interzice dezvoltareaindustriilor mari ~i a industriilor poluantein apropierea zonelorde locuit; , . Organizarea sistemelor de spatii veni se propuneamenajarea de spatii verzi in toate zonele nou introdusein intravilan destinateconstruirii de locuinte saucase de vacant!, cAt ~i de zone verzi de protectiea acestorafat! de SUrgepoluante ( industrie, circulatii majore,cimitire, rarnpede gunoi ). Acest lucru este valabil ~i in cazul zonelor de locuinte existente. - intretinereaspatiilor verzi existente; 5.3.3.Re2Iementiri urbanistice Vor fi prezentatereglementarile ~i categoriilede interventii urbanistice,dupA cum urmeaza: Reglementareadestinatiei terenurilor din localitates-a t1cut in cadrul plan~i 03 A - Reglementari- zonificarea teritoriului. Zonele functionale au fast descrisela paragraful 5.3.7. - Zonificare fun(;tionaIA.Intravilan propus. Odata cu incheiereaaplicArii Legii nr. 18, va trebui sa se treacAla 0 actualizare a tuturor terenurilor ~i trupurilor izolate din punct de vedereal proprietarilor. in cecace prive~teintravilanullocalititilor componenteale comunei, se va respectazonificarea functionalA conform plan~lor: . localitateaPilu ReglementAri- nr.plan$i 03A. . localitatea VA~nd Reglementlri - nr.plan~A 03B Zonele oroteiate si limitele acestora Oelimitareasuprafetelor de teren protejatecu valoare istoric4, arheologicA~i a zonelor protejatesanitar. in plan~a01 "incadrareain teritoriu", sunt marcatezone Ie de protecpea monumenteloransambluri ~i situri arheologigeprecum ~i zoneIe de protecpesanitarA pentru puturi de captarea apei potabile, uzinAde apA,rezervoare de api, cimitire, rampede gunoi. Interdictii temoorare de construire Vor fi enumeratepentru fiecare localitate in parte zoneIe in care s-a instituit interdicfie temporar! de construire.Aceste zone se pun sub interdicpe temporarl de construire p!n! la elaborareaunui P.U.Z. sau P.U.D. Interdicfiile de construirei~i pierd valabilitatea in momentul eliminirii cauzelorce Ie-audeterminat. . LocalitateaPilu in intravilanullocalitlfii Pilu, prin prevederileprezentului P.U.G. se pun sub interdicfie temporarl de construire urmltoarele.. zone: - , , - Zone noi, propuse Pehtrua puteaasigura necesarul de locuinte s-a propusintroducere. a fi introdusein intravilan a unor terenuri, in scopul construirii de locuinfe particulare.in i ntraviIan acel~i timp,' s-a propus introducereain intravilan a unor terenuri cu construcfii aflate la limita intravilanului existent,terenuri pe careau fost construite deja locuinte. in localitatea Pilu nu au fost introduse in intravilan terenuri pentru 'construcpi de locuinfe. - 'agricol in intravilan. , ',.' , ..", ., Pentruaceste terenuri se instituie interdictie temporarl de construire pina la elaborareaP .U.D. Pentruprotecfia zonelor rezidenfialed fatAde noxele produsede activitlfile industriale se impune realizareaunei plantafii de aliniament ~i protecfie.Zonele rezidentialese vor proteja ~i fatA clile de trafic rutier majore prin plantatii de aliniament, atit cu rol function, cat ~i cu rol decorativ. - pentu uni!ti industriale: in localitateaPilu Pentruactivit!ti cu profil agricol se propuneintroducerea in intravila a unei suprafetede 0,89 ha, suprafat! adjacent! actualeizone cu profil agric in parteade nord a localit!pi In acestscop se dore~e introducereain intravii a acestuiteren. ~ : Categoric de folosint! actual!: A474 Concluziile asupraconceperii ~i conformirii zonelor, subzonelor, ansarnblurilorurbane s-au materializat, prin reglementArileinstituite in regulamentelede urbanism. . LocalitateaV4~d In intravilanullocalititii V~d, prin prevederileprezentului P .V.G. se punsub interdictie temporarA de construire urm4toarele zone: Zonenoi, propuse a fi introdusein Pentrua puteaasigura necesarul de locuinte s-a propusintroducerea intravilan intravilan a unor terenuri,in scopul construirii de locuinte particulare.In acel~i tirnp, s-a propusintroducerea in intravilan a unor terenuricu construcpi aflate la limita intra~it8J:1uluiexistent, terenuri pe careau fost construitedeja locuinte. - in localitateaV!r~nd - un lot de teren situat in nord-vestullocalit!tii, in suprafatAde 2,L ha, lot care estein intravi Ian, dar care la ora actual! esteteren agricol in intravilan. Se propuneparcelarea lui in vederea , construirii de locuinte. Categoricde folosintAactual!: terenagri in intravilan. - un lot de terensituat in nord- vestullocalitatii, in suprafati de 1,46ha, teren agricol in intravilan, propuspentru lotizarein vedereaconstruirii de locuinte. Categoric de folosintAactual!: Teren agricol in intravilan. - pentu unilti industriale: In localitateaV~d: In parteade sud a localitAtii, la intrareain localitate pe parteadreapti drumului national, undeeste un inceput de platform! industrialase propune suprafati de 3,65 ha din A406 ~i 0 suprafati de 0,87 ha din A418, suprafete destinateactivitAplor industriale. Pe partesstinga a lui DN79A, este prevAzuta: -0 suprafati de 4,74 ha din A398 - 0 suprafati de 4,25 ha din A401, cu destinatia de micA industrie ~i d .. ~ . epozttate. Concluziile asupraconceperii ~i conformarii zonelor, subzonelor, ansamblurilorurbane s-au materializat,prin reglementArileinstituite in regulamentelede urbanism. . Restrictii Drivind re2imul de inlltime in general s-a propus respectarearegimului de inAltime al zonei. Pentruzona centralAs-a propusun regim de inAltime de P+ 1; P+2. Pentruprincipalele arterede circulape ON 79A S-8propus un regim de inAltime P+I; P+I+M. in restullocalitApi regimul de inAltime va fi P; P+M; P+ I. , - 3.2 Obiective de utilitate Dublicl Tinind coot de tema de proiectare,de posibilitAtile reale de finantare (relativ reduse)cat ~i de necesarulde dotAri rezultat din calcul, se propunerealizarea ~ urmitoarelor objective: Zone verzi §i terenuri de SDort: Se propuneamenajarea de spatii verzi in toate zoneIe nou introdusein intravilan ~ destinateconstruirii de locuinte, cat ~i de zone verzi de protectie a acestorafatA de sursepoluante ( industrie, circulapi majore,cimitire, rampe de gunoi ). Aceste zone sunt descrisela paragraful3.7. Se dore~teamenajarea spatiilor verzi existenteprin creereade locuri dejoaci pentru copii, de locuri de odihni, agrementarealor cu ~ obiectede mobilier urban in lungulluiDN79A . , GosDodArie comunalA: ~ . pentru toate localitAple Se propuneamenajarea de rampeecologige de depozitarea gunoaielor manajere~i de puturi seci pentru fiecare localitateapartinitoare in parte.Aceste au - fost descrisela paragraful3.7. Circulatia: ' - strizi noi in zoneleintrOduse in intravilan; ~ - amenajiri de intersecpi; amenajareaintersectiilor conflictuale LucrAri edilitare: - - realizarearetelei de alimentarecu apt potabilA; - realizarearetelei de canalizare; - - realizareade puturi de captarea apei potabile; - realizarea de rezervoarede apt; - realizareade statii ecologicede epurarea apelor uzate; , - realizarearetelei de distributie a gazelor naturale; :rinu" de nron"etate asunra terenurilor din intravilao -- In plan~ - Proprietateaasupra terenurilor sunt prezentatetipurile de LII:'; proprietatea terenurilor, in functie dE infonnatiile primite. ~.. PentruPilu ~i pentru localitateaapartinatoare cat ~i pentru trupuri izolate in , intravilanul existent avem unnatoareletipuri de proprietate: . proprietate publici - terenuri proprietatepublic! de interesnational ~ - terenuri proprietatepublic! de interes local . proprietate privati - terenuri proprietateprivatA (ale unitAtilor administrativ teritoriale) de , interes local - terenuri proprietateprivatA a persoanelorfizice saujuridice in cecace prive~tesituatia juridic! a terenurilor datele nu sunt actulizate nu - sunt date suficiente ~i la zi pe toat! suprafataintravilanului. A vAndin vederec! nu toate unitAtile economices-au privatizat, c! nu s-a incheiat actiuncade inventarierea terenurilor confonn H.G. nr. 834/1991,aplicarea deficitari a legii 18, fac ca datele - privind regimul juridic al terenurilor s! fie actualizatepentru intreagasuprafati studiatA.Pentru terenurile ce se propun a fi introdusein intravilan, situapa proprietAtii asupraterenurilor ~i actualacategorie de folosinta este urmatoarea: t Marirea intravilanului s-a flcut cu unnAtoarelesuprafete: 1 I ~ - SUPRAFA T LOCALITA TE INTRODusA NOU IN - INTRAVILAN p' 1,18 V 44,93 - T izola1e -22,38 ~ T 30,33 In localitateaPilu ~ - Nu s-a propus introducereain intravilan a unor terenuri, in scopul construirii de locuinte particulare deoarecein localitate exist! 0 suprafatA mare de terenuri libere neconstruitepe care se pot construii locuinte. . - pentu uni!ti industriale: In zona limitroB au apArut~noicapacititi de productie.Toati aceasti activitate industrial! $i de depozitareeste ,asfel grupati intr-o platform! industrial! la marginea . localitati i, cu accesfacilla cAile de transport rutier, precum $i la reteleleedilitare. Se dore$tecreerea unei zone destinatein mod specialdepozitArii, care sAfie situati in apropiereacirculatiei rutiere. in acestscop se dore~teintroducerea in intravilan a . urm!torului teren: -. un lot de teren situat in nordullocalititii, in suprafati de 0,89 ha; Categorie de folosinti actual!: A . - un teren adiacentterenului de sport existent, In localitateaV~d . un lot de teren situat in nord-vestullocalitApi, in suprafatAde 2,44 ha, lot care estein intravilan, dar care la ora actual! esteteren agricol in intravilan. Se propuneparcelarea lui in vedereaconstruirii de locuinte. Categoriede folosintA~tual!: teren agricol in intravilan. '..~ . un lot de teren situat in nord - vestullocalitatii, in suprafatAde 1,46ha, teren agricol in intravilan, propus pentru lotizare in vedereaconstruirii de locuinte. Categoriede folosintA actualA:Teren agricol in intravilan. . pentu uniAp industriale: In localitateaVA~nd: In parteade sud a localitAtii, la intrareain localitate pe parteadreaptA a drumului national, undeeste un inceput de platfonnA industriala se propune0 suprafatAde 3,65 ha din A406 ~i 0 suprafatAde 0,87 ha din A418, suprafeJedestinate activitiJilor industriale. Pe parteastangl a lui DN79A, esteprevlzutA: -0 suprafatA de 4,74 ha din A398 -0 suprafatA de 4,25 ha din A401, cu destinaJia de micA industrie ~i depozitare. Concluziile asupraconceperii ~i confonnArii zonelor, subzonelor, ansamblurilorurbane s-au materializat, prin reglementArileinstituite in regulamentele I~ Clrculatla terenurllor Circulatia terenurilor intre detinAtori.in functie de necesitAplede arnplasarea noilor objective de utilitate publica, esteevidentiatA in plan~le 05. 08. "Proprietatea asupraterenurilor". Situatia se prezintAastfel: . terenuri ce se intentioneazAa fi trecutein domeniul public al unitAple administrativ - teritoriale - sunt terenurile pe care se intentioneazAa fi arnplasateobjective de utilitate publicA: - drumurile din zonelenoi propusepentru construcpi de locuinte ~i din zoneIe industriale . - zoneIe verzi de protectie . terenuri aflate in domeniul privat al statului. destinateconcesionArii in aceastAcategoric intrA terenurile care au fast introdusein intravilan ~i care urmeazAa fi concesionatepentru construirede locuinte sau pentru unititi economice(industrie). depozite. prestAri servicii). De asemenea~i terenurile din intravilanul existentcare sunt in proprietateaPrimAriei sunt destinateconcesionArii pentrU ul)itip industriale~i depozitare. I . terenuri aflate in domeniul privat, destinateschimbului. in aceastAcategorie intrA terenurile situatein intravilan. in zona central!. scola unde se propuneamenajarea centrului civic. , 3. Concluzii- MIsuri in continuare . AMENAJAREA~I DEZVOLI AREA UNIT A TII ~RITORIAL - I COADMINISTRATIVETERITORIILE ADMINISTRATIVE DE BAzA IN TOTAUT INCONJURA ATE EI. TOAREIN CORELARE . Posibilit!1ile de dezvoltare,in continuare,a comunei sunt legatede de~irea , crizei economiceacute prin caretrece intreagaeconomie nationalA ~i evitarea cronicizArii ei. Planul UrbanisticGeneral a fast elaborattinind cant de 0 serie de factori precum: prevederileP.A.T.J. privind strategiile de termen scUrt,mediu, si lung 1 de dezvoltareajudetului, de situareacomunei in reteauade localitAti ajudetului, de cAile de comunicatie ~i de transport,lucrArile majore propusein teritoriu, mutatiile -" intervenitein folosinta terenurilor, de~oltarea in teritoriu a echiparii edilitare. ~..' ~; . Sanselede relansareeconomico - socialAa localititilor. in corelarecu Qrogramul ~roQriu de dezvoltare. I Obiectivele conducerii locale sunt indreptatespre atragereade cAt mai multi investitori, care prin realizareainvestitiilor pe care Ie au in plan sAasigure relansarea economicAa localitAtii, atat pe termenmediu cAt ~i pe termen lung. De asemenea I realizareaunui plan de dezvoltarecat mai flexibil prezinti ~se mari de rezolvarea dezideratelorpropuse. Nu sunt neglijabile nici grija pentru asigurareadotirilor ~i a cAilor de acces I pentru tot teritoriul administrativ. In era informationalA.a cAreiaparitie se preconizeazAintr-un timp relativ scurt, distantelenu vor mai constitui 0 barieri, eventualii investitori, luind in calcul mai mult calitateamAinii de lucru ~i a conditiilor optime de dezvoltare. In vedereaatragerii de investitori, conducerealocalA trebuie sA- ~i sustina.punctul de vedere,sA prezinte avantajele locale privind amplasarea comunei, a amplasamentelorrezervate pentru zonele industrialecAt ~i facilititile , I . Aorecieri ale elaboratorului PUG asuoraunor constran2eri(limite flZice in dezvoltare).oozitii diferite elaboratorPUG - beneficiar (mAriri I neiustificate ale intravilanului etc.) Pentrua putea pune in practici propunerilePlanului urbanistic general,este necesamin primul rand actualizareacadastrului localitAtii, precum ~i elaborarea I urmA.toarelor lucrAri: - Planuri urbanisticede zonA.pentru toatezone Ie noi, introdusein intravilanul localitAtii; I - Planuri urbanisticede zonA.pentru zonelecu interdictle temporamde construire; - - Planuri urbanistice de detaliu, in zonele unde vor fi arnplasate objective de interes public. E~alonareain timp a acestorproiecte se va face in funcpe de strategia~i posibilitAtile bugetareale Consiliului local al comunei -5ofronea.Atacarea acestor proiecte~i studii se va face prealabil in funcpe de inipativele particulare~i de solicit'4rile pe care Ie va primi Consiliul Local, structuraactualA. a bugetului local nepermitind finantareatuturor acestor'lucrnri. ZoneIe unde s-au instituit interdictii temporarede construire panA.la elaborarea documentafiilor cerute prin lege, au fost enumeratepentru fiecare localitatein parte la paragraful3.11 ReglementA.riurbanistice; Interdictiitemporare de construire. ~ . Intocmlt: Urbanism si amenajareateritoriului arh.Elvira Serban \~ Organizareacirculatiei ing. GabrielaDamac 5 Alimentare cu energie electrica .t ing. CandidLut Alimentare cu apa si canalizare . ing. GeorgyForgacs cP' Alimentare cu gaze ing. FranciscBegov ~ t '&\1: f'