Studiu Privind Zonele De Risc.Pdf
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe
Munich Personal RePEc Archive From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin and Moisa, Gabriel and Cepraga, Dan Octavian and Brie, Mircea and Mateoc, Teodor University of Oradea, Romania, University of Padova, Italy 2014 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/59276/ MPRA Paper No. 59276, posted 15 Oct 2014 12:04 UTC Edited by: Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Ivaşca Alexandra Bere Ionuţ Ciorba CONTENTS Sorin ŞIPOŞ, Dan Octavian CEPRAGA, From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe ………..………..… 5 I. PERIPHERY VIEWED FROM THE CENTRE …………………..… 13 Lorenzo RENZI, «Terra Romena» ……………………………………..… 15 Ion Alexandru MIZGAN, The Crusades – Cause of Tension between Eastern and Western Europe ………………………………………...…..…21 Florin DOBREI, Transylvanian “Schismatics”, “Heretics” and “Infidels” in the Vision of 13th-16th Century Catholic Europe ……………………..… 47 Ioan-Aurel POP, 16th Century Venetian Bailiffs‟ Reports on Realities in the Ottoman Empire …………………………………………………..… 61 Ion EREMIA, A False Theory Still Persists at the Eastern Border of Latinity .. 76 Delia-Maria RADU, From Centre to the Periphery and the Other Way Round ………………………………………………………..……..… 88 Teodor MATEOC, Identity and Race. The Problem of Otherness in Contemporary Cultural Studies …………………………………...……..…96 II. SELF-IMAGES AT EUROPE’S EASTERN BORDERS -
Administraţia Bazinală De Apă Mureş
PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor -
Ziridava Studia Archaeologica 26/1 2012
ZIRIDAVA STUDIA ARCHAEOLOGICA 26/1 2012 MUSEUM ARAD ZIRIDAVA STUDIA ARCHAEOLOGICA 26/1 2012 Editura MEGA Cluj-Napoca 2012 MUSEUM ARAD EDITORIAL BOARD Editor-in-chief: Peter Hügel. Editorial Assistants: Florin Mărginean, Victor Sava, George P. Hurezan. EDITORIAL ADVISORY BOARD M. Cârciumaru (Târgoviște, Romania), S. Cociş (Cluj-Napoca, Romania), F. Gogâltan (Cluj-Napoca, Romania), S. A. Luca (Sibiu, Romania), V. Kulcsár (Szeged, Hungary), J. O'Shea (Michigan, USA), K. Z. Pinter (Sibiu, Romania), I. Stanciu (Cluj-Napoca, Romania), I. Szatmári (Békéscsaba, Hungary). In Romania, the periodical can be obtained through subscription or exchange, sent as post shipment, from Museum Arad, Arad, Piata G. Enescu 1, 310131, Romania. Tel. 0040-257-281847. ZIRIDAVA STUDIA ARCHAEOLOGICA Any correspondence will be sent to the editor: Museum Arad Piata George Enescu 1, 310131 Arad, RO e-mail: [email protected] Th e content of the papers totally involve the responsibility of the authors. Layout: Francisc Baja, Florin Mărginean, Victor Sava ISSN: 1224-7316 EDITURA MEGA | www.edituramega.ro e-mail: [email protected] Contents Peter Hügel, George Pascu Hurezan, Florin Mărginean, Victor Sava One and a Half Century of Archaeology on the Lower Mureş 7 Tibor-Tamás Daróczi Environmental Changes in the Upper and Middle Tisza/Tisa Lowland during the Holocene 35 Florin Gogâltan, Victor Sava War and Warriors during the Late Bronze Age within the Lower Mureş Valley 61 Victor Sava, George Pascu Hurezan, Florin Mărginean Late Bronze Age Metal Artifacts Discovered in Şagu, Site “A1_1”, Arad – Timişoara Highway (km 0+19.900 –0+20.620) 83 Dan Matei Abandoned Forts and their Civilian Reuse in Roman Dacia 109 Silviu Oţa Tombs with Jewels in the Byzantine Tradition Discovered on the Present-Day Territory of Romania, North of the Danube (End of the 11th Century–the 14th Century) 123 Luminiţa Andreica Dental Indicators of Stress and Diet Habits of Individuals Discovered in the Ossuary of the Medieval Church in Tauţ (Arad County) 143 Anca Niţoi, Florin Mărginean, George P. -
Restrictii De Capacitate
DOCUMENTUL DE REFERINTA AL RETELEI CFR - 2022 ANEXA 26 SECȚII ȘI STAȚII CU RESTRICȚII DE CAPACITATE Valabilitate: 12.12.2021 – 11.12.2022 Versiune: 11.0.2 Actualizare: 07.06.2021 Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” S.A. România 1) Secții cu restricţii de capacitate Procent/ Durata Încadrare/ Secţia Distanţa Perioada Observaţii (zile) Categorie restricţie (conf. L 202/2016) Un fir de circulaţie închis, iar 200 Barzava - Conop 25.09.2017 – 14.06.2022 1723 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie viteza maximă este 50 km/h Un fir de circulaţie închis, iar 200 Conop - Milova 01.03.2019 – 14.06.2022 1201 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie viteza maximă este 50 km/h Un fir de circulaţie închis, iar 200 Milova- Radna 05.07.2021 – 08.03.2023 611 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie 50 km/h restricție de viteză 200 Barzava - Milova 09.06.2022 – 14.06.2022 6 C (Z ≤ 7zile; Y ≥ 50%) Inchidere totală Un fir de circulaţie închis, iar 200 Barzava - Milova 14.06.2022 – 08.03.2023 267 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie 50 km/h restricție de viteză Un fir de circulaţie închis, iar 200 Radna- Paulis 14.06.2022 – 08.03.2023 267 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie 50 km/h restricție de viteză Un fir de circulaţie închis, iar 200 Ilteu - Savarsin 21.04.2021 – 10.06.2022 415 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas în circulaţie 50 km/h restricție de viteză Un fir de circulaţie închis, iar 200 Savarsin - Varadia 19.08.2021 – 10.06.2022 295 B (Z > 7 zile; Y ≥ 30%) pe firul rămas -
INTRODUCERE Actualizarea Planului De Amenajare a Teritoriului
INTRODUCERE Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Arad, Proiect Nr. 6961/2007 este elaborat de INCD URBANPROIECT, având colaborator pentru capitolele referitoare la cadrul natural şi activităţile economice INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMÂNE. De asemenea, studiul istoric care fundamentează analiza patrimoniul cultural este realizat de un colectiv al MUZEULUI DE ISTORIE ARAD. Proiectul se constituie într-o documentaţie de amenajarea teritoriului a cărei necesitate este stabilită conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp scurtă, medie şi de largă perspectivă. Orizontul de timp al strategiei de dezvoltare care va fi detaliată în ultima fază a acetui proiect are ca repere: perioada scurtă şi medie(2-5 ani) până în anul 2013 şi o perioadă lungă, de 10 ani. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean trebuie să se coreleze cu prevederile Secţiunilor din Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), cu Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ) daca acesta există, cu programele guvernamentale sectoriale precum şi cu alte programe de dezvoltare la nivel european şi naţional. Pentru Judeţul Arad se va avea în vedere corelarea cu Planul de Dezvoltare al Regiunii Vest, cu Studiile privind Planului de Amenajare a Teritoriului Bazinului Tisei, precum şi cu Programele de cooperare transfrontalieră Romania Ungaria şi cele din Euroregiunea Carpatica. Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază.. Conţinutul lucrării Lucrarea cuprinde trei etape şi are următorul conţinut: ETAPA I – Elemente care condiţionează dezvoltarea. -
LEGE Nr. 5 Din 6 Martie 2000 Privind Aprobarea Planului De Amenajare A
LEGE Nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 152 din 12 aprilie 2000 Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. 1 (1) Se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, potrivit anexelor nr. I - IV care fac parte integrantă din prezenta lege. (2) În înţelesul prezentei legi, zone protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. ART. 2 Legea evidenţiază zonele naturale protejate de interes naţional şi identifică valorile de patrimoniu cultural naţional, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori. ART. 3 Lucrările de salvare, protejare şi de punere în valoare a patrimoniului din zonele protejate sunt de utilitate publică, de interes naţional. ART. 4 (1) Zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii, precum şi gruparea geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes naţional sunt prevăzute în anexa nr. I la prezenta lege. (2) Regimul zonelor naturale protejate de interes naţional se reglementează prin lege specială. ART. 5 (1) Valorile de patrimoniu cultural de interes naţional sunt prevăzute în anexa nr. III la prezenta lege. (2) Autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul autorităţilor publice centrale cu atribuţii în domeniu, vor delimita, în baza unor studii de specialitate, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, zonele de protecţie a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexa nr. -
Academos Nr 4, 2012 Pentru PDF.Indd
CUPRINS akademos E. Tofan. O recompensă pentru un istoric, care a ales calea de a crea viitorul . ....................3 Preşedintele Poloniei Bronislaw Komorowski, DHC al AŞM. Polonia, un exemplu demn de urmat pentru Moldova ..........................................................................................................5 Revistă de ştiinţă, E. Tofan. 2012: distincţii pentru ştiinţă şi inovare . ................................................................9 inovare, cultură şi artă Acad. Gh. Duca, drd. S. Porcescu. Un an de la asocierea Republicii Moldova la PC7 ....... 11 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Dr. V. Kulciţki. Conceptul de cercetare şi inovare responsabilă reflectat în Programul 25.05.2005, nr. 189. „Orizont 2020" . .......................................................................................................................14 M. cor. I.Guceac. O nouă platformă strategică pentru comunitatea ştiinţifică . ....................16 Acad. V. Canţer, acad. S. Toma, dr.hab. V. Minciună, dr. L. Bileţchi. Evaluarea şi acredita- rea ştiinţifică – una din modalităţile de ierarhizare a instituţiilor de cercetare . .......................19 Dr. hab. T. Spătaru. De la performanţă în cercetare la teze de doctorat de excelenţă . .........26 Cerc. A. Ciobanu (IIT AR), dr. hab. S. Cojocaru (IMI, AŞM), m. cor. C. Gaindric (IMI, AŞM), dr. G. Magariu (IMI, AŞM), m. cor. Horia N. Teodorescu (IIT, AR), cerc. T. Verlan (IMI, AŞM). Sistem analitic informaţional pentru managementul activităţii de cercetare ....31 Dr. E. Hîrbu. -
Christian Church8
www.ssoar.info From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin (Ed.); Moisa, Gabriel (Ed.); Cepraga, Dan Octavian (Ed.); Brie, Mircea (Ed.); Mateoc, Teodor (Ed.) Veröffentlichungsversion / Published Version Konferenzband / collection Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Şipoş, S., Moisa, G., Cepraga, D. O., Brie, M., & Mateoc, T. (Eds.). (2014). From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe. Cluj-Napoca: Ed. Acad. Română. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-400284 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY Lizenz (Namensnennung) zur This document is made available under a CC BY Licence Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden (Attribution). For more Information see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.de Edited by: Sorin §ipo§, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Iva^ca Alexandra Bere IonuJ Ciorba Romanian Academy Center for Transylvanian Studies Cluj-Napoca 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României From periphery to centre : the image of Europe at the Eastern border of Europe/ Sorin Çipoç, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie (ed.). - Cluj-Napoca : Editura Academia Românâ. Centrul de Studii Transilvane, 2014 ISBN 978-973-7784-97-1 I. Çipoç, Sorin (ed.) II. Moisa, Gabriel (ed.) III. Cepraga, Dan Octavian (ed.) IV. Brie, Mircea (ed.) 930 Volume published with the support of Bihor County Council The volume gathers the papers presented at the international symposium From Periphery to Centre. -
Evoluția Văii Mureșului Și a Rețelei De Așezări În Sectorul Lipova-Cenad
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE ȘCOALA DOCTORALĂ, MEDIU GEOGRAFIC ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ TEZĂ DE DOCTORAT EVOLUȚIA VĂII MUREȘULUI ȘI A REȚELEI DE AȘEZĂRI ÎN SECTORUL LIPOVA-CENAD Rezumat COORDONATOR Prof. univ. dr. Crețan Remus DOCTORAND Timofte Fabian Timișoara, 2019 Cuprins CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ..........................................................................................................3 1.1. Argument ............................................................................................................................3 1.2. Scop. Ipoteze. Obiective ......................................................................................................4 CAPITOLUL 2. FUNDAMENTARE TEORETICĂ ...................................................................................6 2.1. Sistemul geomorfologic fluvial ....................................................................................6 2.2. Repere cronologice ale sistemului de așezări în Banat și sudul Crișanei .......................7 CAPITOLUL 3. AREALUL DE STUDIU ................................................................................................9 3.1. Delimitarea arealului .........................................................................................................9 3.2. Substratul geologic ............................................................................................................ 10 3.3. Caracteristici climatice ...................................................................................................... -
Nr. Crt. Nume Arie Naturală Protejată Cod Național
Nr. Crt. Nume Arie Naturală Protejată Cod Na țional 1 Zona naturală protejată Scrovi ștea 1.1990 2 Detunata Goală 2.1. 3 Râpa Ro șie 2.2. 4 Detunata Flocoasă 2.3. 5 Oul Ar șiței 2.5. 6 Stânca Grunzii 2.7. 7 Piatra Despicată 2.8. 8 Pe ștera Vânătările Ponorului 2.9. 9 Pe ștera Ghețarul Scărișoara 2.10. 10 Pe ștera Ghețarul de la Vârtop 2.11. 11 Cheile Râme țului 2.12. 12 Huda lui Papară 2.13. 13 Pădurea Vidolm 2.14. 14 Poiana cu narcise de la Negrileasa 2.15. 15 Molha șurile Căpățânei 2.16. 16 Poienile cu narcise din Tec șești 2.17. 17 Iezerul Șurianul 2.18. 18 Calcarele de la Ampoi ța 2.19. 19 Cheile Întregalde 2.20. 20 Cheile Văli șoarei 2.21. 21 Șesul Craiului - Scărița - Belioara 2.22. 22 Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului 2.23. 23 Dealul cu Melci 2.24. 24 Pârâul Bobii 2.25. 25 Calcarele de la Valea Mică 2.26. 26 Pădurea Sloboda 2.27. 27 Iezerul Ighiel 2.28. 28 Tăul fără fund de la Băgău 2.29. 29 Cheile Gârdi șoarei 2.30. 30 Cheile Ordâncu șei 2.31. 31 Cheile Albacului 2.32. 32 Cheile Văii Morilor 2.33. 33 Cheile Po șegii 2.34. 34 Cheile Runcului 2.35. 35 Cheile Pociovali ștei 2.36. 36 Cheile Glodului 2.37. 37 Cheile Cibului 2.38. 38 Cheile Caprei 2.39. 39 Cheile Ampoi ței 2.40. 40 Cheile Văii Ce ții 2.41. -
Valorificarea Turistică a Lacurilor Din Judeţul Mureş
VALORIFICAREA TURISTICĂ A LACURILOR DIN JUDEŢUL MUREŞ Dumitru VOICU Colegiul Economic „Transilvania”, str. Călimanului nr. 1, Târgu-Mureş, Judeţul Mureş. [email protected] THE TOURISTIC CAPITALIZATION OF THE LAKES FROM THE DISTRICT OF MUREŞ Abstract: The lakes from the district of Mureş contribute to the setting up of the touristic landscape in a specific way. They generate various forms of tourism (watering tourism – the salty lakes and the sapropel mud, pleasure and sporting – piscicultural tourism – the sweet lakes, in general) that can diversify according as we know the curative effects of the waters of the lakes. The salty lakes can be found along the salt-covered plicas that traverse the district of Mureş in the eastern part (the area of the Subcarpathians of the Mureş and the Târnavelor rivers) where numerous salty lakes are to be found at Sovata, Ideciu de Jos and Jebeniţa. Sovata, known for the curative effects of its waters and mud, was declared touristic resort of national interest in 2002. Here there are approximately 10 salty lakes out of which Lake Ursu is the most important salty lake from Transylvania due to the phenomenon of heliothermy. From a therapeutic point of view, the following lakes are important too: Negru Lake, Aluniş Lake, Roşu Lake, Verde Lake, etc. Treatment establisments can also be found in the watering resorts of local interest from Ideciu Băi, Sângiorgiu de Mureş (very modern), Jabeniţa, Sărmăşel. A unique category of lakes from the district of Mureş is represented by the fishponds from the Field of Sărmaşului (a sub-unit of the Transylvanian Field). -
The Maros / Mures Petru Urdea, György Sipos, Tímea Kiss, Alexandru Onaca
The Maros / Mures Petru Urdea, György Sipos, Tímea Kiss, Alexandru Onaca iver Maros/Mureş is the fourth largest waterflow of the Carpathian Basin after the Danube, Tisa and the Dravarivers. The alluvial fan of the river is among the most Rextensive geographical units of the region. The river itself has a high energy and changes quickly, thus the understanding of actual processes requires compound inves- tigations. Before we start to introduce in detail the past, present and expectable evolution of the lowland section of the river it is important to get an overview on the characteristics of its catchment, its hydrology and the most significant human impacts on the basis of the available literature. The Maros/Mureş is the most significant tributary of River Tisza/Tisa. It drains the water of the Transylvanian Basin into the direction of the Hungarian Great Plains (Fig. 1). Its total length is 769 km, while its so called lowland section from Lipova to Szeged is 175 km. It forms the border between Romania and Hungary on a 22 km sec- tion between Nădlac and Apátfalva. From the remaining length 122 km goes for Roma- nia and 28 km for Hungary. Fig. 1. – page 10 The catchment of the Maros/Mureş The area of the Maros/Mures catchment is approximately 30 000 km2, comprising this way one fifth of the entire Tisza/Tisa catchment. The Maros/Mureş watershed is situ- ated mostly in Romania (92%). In terms of its shape it can be divided into two parts (Laczay 1975). The upstream part is rectangular (250x100 km), while the downstream section starting from Deva is elongated (200x30km) (Fig.