DOCSLIB.ORG

Nae Ionescu Prin Discipolii Sai: Petre Tutea, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu Si Vasile Bancila

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Nae Ionescu Prin Discipolii Sai: Petre Tutea, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu Si Vasile Bancila <<La Prima Pagina Isabela Vasiliu-Scraba IN LABIRINTUL RÃSFRÎNGERILOR: Nae Ionescu prin discipolii sai: Petre Tutea, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu si Vasile Bancila "Geniul se rãzbunã întotdeauna. Mai curînd ori mai tîrziu, orice mare personalitate începe sã fie înteleasã si pretuitã cum se cuvine" Mircea Eliade CUPRINS: Cuvînt înainte de ION PAPUC / 1. Orice mare inteligen țã basculeazã între religie și filosofie (Nae Ionescu și Petre țuțea) / 2. Ideile -un decor variabil în opera lui Emil Cioran (Nae Ionescu și Emil Cioran) / 3. O aventurã dincolo de care totul e cu putin țã, afarã de repeti ție (Nae Ionescu și Constantin Noica) / Anexã: Ceva despre via ța și opera lui Constantin Noica / 4. "Nae Ionescu era un profesor extraordinar, excep țional, pe linia Maiorescu- Iorga-Pârvan" (Nae Ionescu și Mircea Eliade) / 5. De unde vine farmecul acestui gînditor? (Nae Ionescu și Mircea Vulcãnescu) / 6. În lumea cea trecãtoare nu existã perfec țiune (Nae Ionescu și Vasile Bãncilã) / I. Every great intelligence swings between religion and philosophy (Nae Ionescu and Petre țuțea) / II. Ideas -a variable background în Cioran's writings (Nae Ionescu and Emil Cioran) / III. An adventure beyond which everything is possible, except repetition (Nae Ionescu and Constantin Noica) / IV. Nae Ionescu and Mircea Eliade / V. Wherein lies the charisma of this thinker? (Nae Ionescu și Mircea Vulcãnescu) / VI. There is no perfection in this transitory world (Nae Ionescu and Vasile Bãncilã) / Bibilografie / De aceeasi autoare Volumul a aparut la Editura Star Tipp (Slobozia) in anul 2000 si cuprinde 264 pagini. Editura: 043.230.777 sau 094.525.153 <<La Prima Pagina << La Cuprins ISABELA VASILIU-SCRABA- Nãscutã (Scraba) în Bucure ști, într-o familie de intelectuali. La Liceul "Spiru Haret" o are ca profesoarã de englezã pe Aurelia Voinea, fiica filosofului Mihai Rãdulescu. Studii universitare la Facultatea de chimie a Institutului Politehnic din Bucure ști. Studii de filosofie la Sorbona (1988, 1991), la Universitatea Liberã din Bruxelles (1988), la Universitatea din München (1990) și la Universitatea din Nisa (1991). Între 1979 și 1984 lucreazã ca inginerã la I.A.M.N. Între 1885 și 1992 înva țã germana, italiana, spaniola, latina și greaca veche. La Universitatea din Bucure ști, în 1989-1990 (sem.II) și 1990-1991 (sem.I) predã douã cursuri despre Kant. Ca profesor suplinitor predã germana la Liceul "L.Blaga" din Bucure ști(1992-1993). Este membrã a Uniunii Scriitorilor din România, Sec ția Criticã-Eseisticã. SCRIERI - Filosofia lui Noica, între fantasmã și luciditate (1992); Inefabila metafizicã (1993); O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile și Ideile platonice (1995); Despre existen țã, fiin țã și esen țã (1996); Filosofie acroamaticã la Platon (1997); Atena lui Kefalos (1997); Configura ții noetice la Platon și la Eminescu (1998); Mistica platonicã (1999); Metafizica lui Nae Ionescu, în unica și în dubla ei înfã țișare (2000). "Este un element dinamic, cu o pregãtire adecvatã în domeniul pe care-l ilustreazã, domeniu de frontierã, cum se spune, și pe deasupra un condei prob și plin de vivacitate, cu un stil al polemicii de idei de o certã originalitate" (Cornel Regman ). "Este o eseistã de prim rang, cu remarcabile virtu ți literare. În materie de comunicare urmînd, cred, modelul Noica, volumele sale respirã o cãldurã cuceritoare fãcînd accesibile desbateri care altminteri nu incitã pe nespeciali ști. Nu e pu țin lucru sã regînde ști, sã reconstruie ști și, mai ales, sã pui ceva din propria personalitate în comentariile atît de subtile destinate aprofundãrii unui homo humanus "( Const. Ciopraga , Membru de Onoare al Academiei Române). "Autoarea unor cãr ți ca "Filosofia lui Noica, între fantasmã și luciditate ", " Inefabila metafizicã ", " Atena lui Kefalos ", " Filosofie acroamaticã la Platon " sau " Configura ții noetice la Platon și la Eminescu ", între altele, mînuind un condei care e cînd penel, cînd floretã, pe alei nebãnuite, "rãtãce ște" printre gînditori români și strãini cu degajare și dezinvolturã, adesea cu gra ție. În Isabela Vasiliu-Scraba (unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gînditorul sãu preferat -Platon- î și aflã unul din cei mai profunzi și mai subtili interpre ți în cultura noastrã"( Alexandru Husar ). "Doamna Isabela Vasiliu-Scraba are temeritatea de a strãbate cele mai dificile texte platonice direct în originalul elin. Fapt încã și mai rar pentru timpul acesta, o face nu numai cu o elegantã gra ție femininã care î și anexeazã vaste și aride teritorii ale erudi ției în domeniu, ci pãtrunde temele filosofice în cauzã cu o capacitate de aprofundare de-a dreptul bãrbãteascã. Sincer vorbind, cine ar putea sã nu o invidieze?"( Ion Papuc ). << La Cuprins Isabela Vasiliu-Scraba <<La prima pagina << La Cuprins CUVÎNT ÎNAINTE Trãim în ace ști ani momente patetice în care se spulberã mitul negativ al unui Nae Ionescu -filozof fãrã operã, denigrãrii abil difuzate în epocã și stãruitor sus ținutã peste timp luându-i locul edi ția monumentalã a scrierilor profesorului de metafizicã. Acestei acțiuni salutare i se alãturã demersul Doamnei Isabela Vasiliu-Scraba care, cu o capacitate rarã de a amplifica ecoul ideatic al metafizicii naieionesciene, monografiazã gândirea ilustrului filozof* pentru a intreprinde apoi o descriere a raporturilor dintre Nae Ionescu și discipolii sãi. Ceea ce doar se bãnuia, începe sã se contureze prin contribu ția originalã a autoarei cãr ții de fa țã. Doamna Isabela Vasiliu-Scraba, dupã ce a radiografiat masivul central al operei filozofice naeionesciene, înal țã apoi cartografia unei școli de gîndire, trasînd izobare, fixînd altitudini ale reliefului spiritual, conturînd direc ții ale curen ților de gîndire, desenînd astfel zona centralã a unei vaste spiritualitã ți interbelice. Viitorii cercetãtori al filozofiei naeionesciene, într-o onestã preocupare pentru valoarea și unicitatea ei ireductibilã, nu vor putea desigur ocoli aceste intreprinderi care dovedesc - o datã în plus - marile calitã ți ale spiritului Doamnei Isabela Vasiliu-Scraba. Ion Papuc ----------- * Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu, în unica și în dubla ei înfã țișare , Ed. Star Tipp (Slobozia) 2000. << La Cuprins Isabela Vasiliu-Scraba <<La prima pagina << La Cuprins "ORICE MARE INTELIGEN țÃ BASCULEAZÃ ÎNTRE RELIGIE ȘI FILOSOFIE" (Nae Ionescu și Petre țuțea) "Cãlinescu, fa țã de Nae Ionescu, nici n-a existat. L-am cunoscut personal, am stat de vorbã cu el. N-avea voca ție filosoficã nici cît un mãturãtor. Cãlinescu era un simplu scriitor. Nae Ionescu nu se mãsura în vremea lui cu nimeni. Era el însu și. Era nemaipomenit de de ștept. La conferin țele Criterionului, Nae Ionescu era ãl mai interesant " Petre țuțea Mare serviciu a adus culturii comuniste micul articol despre Nae Ionescu din Istoria literaturii române a lui Cãlinescu (1988-1965). O perfectã ilustrare a dorin ței criticului literar de a "se plasa în luptã cu un om mare -fie chiar și pe teme mici, fie și NUMAI pe teme mici -, la standardul persoanei sale" (1). Fiindcã nu este nici un secret pentru nimeni, iar opera, oricît de bine scrisã, nu a putut-o ascunde: intrat pe terenul filosofiei, pentru care nu a avut nici o înclina ție, "marele" Cãlinescu devenea deodatã mic, chiar foarte mic și foarte stingher, încercînd în van sã se ascundã dupã me ște șugitele sale fraze. Ce-o fi în țeles George Cãlinescu din "actiunea" propusã de Nae Ionescu "al cãrei program rãmîne mereu în alb" nu se știe. Ce-au în țeles însã al ții, mai pu țin talenta ți la scris decît Cãlinescu, se știe. Pînã la Revoluția anti-comunistã din decembrie 1989, -în capul culturnicilor (bine situa ți dupã repetatele epurãri ale culturii române de tot ce o punea în pericolul de a-și redobîndi aspectul elitist al unei adevãrate culturi), "cazul" Nae Ionescu se clãtina atras magnetic de doi poli opu și, la fel de puternici. Sã-l ignore cu ignoran ța lui Cãlinescu? Sau sã-l ignore din pruden țã, pentru cã a șa se cerea de sus? Abia dupã 1989 chinul lor a luat sfîr șit. Atunci, rezisten ții prin cultura grîului, a porumbului și a fasolei (urmãrite cu mare aten ție de forurile jude țene de Partid) au putut în deplinã libertate sã decidã, sã treacã alãturi de "colosul" Cãlinescu crescut pînã în 1989 la dimensiuni colosale, sã fie și ei, dacã nu prin altceva, mãcar prin asta, "colosali". De prost inspira ți, se-nțelege! Dar nu numai "cazul" Nae Ionescu a fost ( și rãmîne) o grea problemã pentru ei, ci și "cazul" țuțea. Fiindcã s-a dovedit și rãs-dovedit cã niciuna dintre schimbãrile post-revolu ționare nu le-a fost mai greu de suportat decît aceea de a îndura, chiar și numai doi ani, scoaterea la vedere a unui geniu cu adevãrat colosal: Petre țuțea. În anii cînd aflaserã cã filosoful "amuzã cu spectacolele lui" pe cei care frecventau Restaurantul Scriitorilor, culturnicii mai aveau o scãpare: nu se duceau pe acolo (2) . Sã nu supere Partidul și sã nu ri ște a figura în categoriile neconvenabile de spectatori, enumerate de Petre țuțea unui securist: "eu la Restaurantul Scriitorilor întîlnesc tot felul de lume: oameni de ștep ți, imbecili, scriitori, curve și popi. Știu eu cu care din ace știa sta ți dumneavoastrã de vorbã?". Dupã decembrie 1989, "trezit cu gigafonul popularitã ții în mînã"- cum scria cu prosteascã invidie un culturnic într-o revistã unde era redactor șef (3) -, țuțea, prin însã și persoana sa, le dãdea peste cap toate aranjamentele referitoare la deplina lichidare a marilor personalitã ți, de naturã harismaticã. Oriunde s-a gãsit, în temni țã sau pe stradã, filosoful Petre țuțea a atras cu o for țã irezistibilã pe cei din jur (4). De aici i s-a tras și criminala pedeapsã de totalã recluziune din pu șcãrie, de ajunsese bietul om, cum singur o recuno ștea, de o sociabilitate excesivã.
Load more

Recommended publications
  • Alice Voinescu – Teritoriul Jurnalului Intim
    JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no. 10/2017 Alice Voinescu – teritoriul jurnalului intim Amalia Drăgulănescu, cercetător științific grad III, Institutul de Filologie Română ,,A. Philippide”, Filiala din Iași a Academiei Române As Tolstoy was preaching a kind of theory of everything in his own diary, the writer Alice Voinescu dedicates hundreds of pages to her autobiographical writing which are overwhelming for the reader, in fact there are only a few fragments of a life subjected to fate. Comprising brief or panoramic sociological considerations or notations somewhat sentimental about couple relationships, or most of ten designed considerations of the self, the Diary becomes a three-dimensional perspective on that period of time. Although extremely like a mosaic, as any autobiographical volume, however it decants some coordinates that relate to their own character and personality traits, to the complicated relationship with her husband, or others, or to the embracing idea of divinity. It seems that Alice Voinescu’s diary conveys little emotion to the readers; however, the calculated appearance does not fully cancel the thrilling experiences, showing the strength of the reader’s transposition in the inter-war period. Not only through memories has the writer indulged a sort of addiction to the past, although she has a subtle representation of the times, and especially a fantastic intuition of the following periods of distress. However, the writer tries to follow a self-discipline, too complex for the society in which she lives, and the pages of the journal prove this. Egocentrism is another defining feature for the diaristic portrait, sketched by others, but also as a self-portrait, referring to the positive assertion of individualism and a variety of hidden misanthropy, under different masks of sociability.
    [Show full text]
  • TITUS LATES, N. Bagdasar. O Reevaluare
    FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ NICOLAE BAGDASAR. O REEVALUARE BIBLIOGRAFICĂ TITUS LATES Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române Nicolae Bagdasar. Bibliography. The following pages represent a comprehensive bibliography of the romanian philosopher N. Bagdasar’s work, author of a monumental book on the Theory of knowledge (Teoria cunoştinţei), as well as a remarkable historian of philosophy. Among the many activities in the field of philosophy he was the editorial secretary for „Revista de filosofie”, between 1928–1943, where he published many studies, articles and reviews. Keywords: N. Bagdasar, Romanian philosophy, history of philosophy, „Revista de filosofie”, bibliography. Odată cu publicarea, în cursul anului 2014, în şase numere consecutive ale „Revistei de filosofie”, a unei ample selecţii din lucrarea în manuscris a lui Nicolae Bagdasar, Autori şi opere existenţialiste, se conturează posibilitatea unei noi abordări a operei filosofului român, în întregul ei. Propun pentru început o reevaluare bibliografică, cu atât mai necesară cu cât toate bibliografiile de până acum, care i-au fost dedicate, sunt fie sumare sau incomplete, fie trunchiate ori fără trimiteri bibliografice exacte. Am încercat să îndepărtez, măcar în parte, aceste neajunsuri şi am completat bibliografia cu apariţii din ultimii ani, menţionând o serie de reeditări şi antologări de texte. Apariţia acestei bibliografii în paginile „Revistei de filosofie” este cât se poate de potrivită, deoarece Nicolae Bagdasar şi-a desfăşurat aici o bună parte din activitate, între anii 1928–1943, publicând numeroase studii, articole şi recenzii. În calitate de secretar de redacţie, probabil tot el a redactat multe dintre paginile revistei care nu au fost semnate şi nu sunt semnalate mai jos.
    [Show full text]
  • Revistă Lunară Editată De Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T
    DATINA Serie nouă, anul 6, nr. 80, decembrie 2020 www.cctb.ro Revistă lunară editată de Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” al Consiliului Județean Constanța Piesă vestimentară semnată de Lucia Niculescu, expert în cadrul compartimentului Școala Populară de Arte și Meserii, catedra Arte Vizuale, clasa Design Vestimentar Cuprins De pe la noi 4 „Pentru toate este un timp” Profesorii noştri 25 Amor vincit omnia! Doru Iftene Obiceiuri de pe la noi 7 Ignat și inătoarea Românii sunt pretutindeni 27 Valentina Andrei a cucerit Elveţia Dobrogea – locuri şi oameni de poveste 10 O iarnă înverșunată 2020 Anul Gusti 29 Contribuţia lui Dimitrie Gusti Eveniment în crearea știinţei sociologice 13 Festivalul Internaţional de Muzică Corală „I.D.Chirescu” Cernavodă - Ediţie Online Inedit 33 Liviu Rebreanu și Constanţa Spiritualitate 15 Ovidius în fondul patrimonial al Reconstituiri bibliotecilor constănţene 35 N. Mihăescu - un poet erou „Pe căi dificile, către astre” Remember 18 Interviu cu prof. univ. dr. hab. Floretina Nicolae 36 Decembrie în istoria Dobrogei La pas prin Dobrogea istorică Copilărie 20 Tulcea cosmopolită a secolului al XIX-lea; 37 Expoziţie de desene ale copiilor mahalalele etnice Datina, fondată în 1991, serie nouă, Revistă lunară editată de Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” al Consiliului Judeţean Constanţa ISSN 1221-2253 DIRECTOR GENERAL INTERIMAR: ALINA ONEL REDACTOR ŞEF: CONF.UNIV. DR. AURELIA LĂPUŞAN REDACTORI: ANA MARIA ŞTEFAN, IULIA PANĂ, RALUCA PETRE, OVIDIU DUNĂREANU, ADRIAN NICOLA Director economic interimar:Andreea TOADER Tehnoredactor: Traian Mircea VOINEAGU Corectură: Daniela Andra COJOCEA Copyright text şi fotografii © Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” Copyright prezentare grafică © 2016 Editura Datina Iconografie: arhiva Centrului şi colecţii particulare Tiparul FOTO STORY SRL Constanţa, bd.
    [Show full text]
  • Revista Fundaţiilor Regale
    ANUL XIII SERIE NOUĂ MARTIE 1946 ftr 3 REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE TUDOR ARGHEZI Versuri (481) MICHEL DARD Rolul Imaginilor In poezia modernă (485) OLIMPIA FILITTI-BORÀNESCU Aşteptarea (527) SANDA MOVILA Versuri (535) EUGEN SEIDEL Heinrich Heine, poet politic şi geniu profetic (538) JULIAN M. PETER Mitologia constituţională (559) PUNCTE DE VEDERE AL. ROSETTI, Diverse (I. V. Stalin), 569; PERPESSICIUS Turnai de lector ( Pre/a(a din umbra), 571. COMENTARII CRlllCE Perpessicius, Menţiuni critice (Un rapsod al pământului şi al sufle­ tului românesc: Emanoil Bucuţa), 573; Pompiliu Constantinescu, Romantismul românesc, 5X0 ; Şcrl/an Cioculescu, Aspecte epice contemporane (< Unde începe noaptea » de Sergiu Dan), 586 ; Vladimir Streinii, Cronologia vrsului liber francez, 589 ; Petru Comarnescu, Walt Whitman şi revoluţionarea poeziei moderne, 603. CRONICI Douăzeci <le ani delà moartea lui Scrghei Esenin, de Sorana Gurian, CfilS) ; Beaumarchais, dramaturg al poporului, de Sanda Popescu, — {.frTTŢ; Erskine Caldwell, de Pericle Martinescu, (630); Romancierul Henry James, de Adina Arsenescu-Iamandi, (637); Maurice Na- deau: Histoire du Surréalisme, de ViroiI feronca, (641). LUMEA DE AZI « Ultima oră • la Studio, de Alice Voinescu, (649) ; Legislaţia română de drept privat a anului 1945, II, de Lazăr Focşăneanu (652) ; Con­ ferinţa mondială a tineretului, de Călin Poporici, (657). RECENZII PRESA MONDIALA I.omână — Sovietică — Americană — Engleză — Elveţiană. ANIVERSARI Marx — Stendhal NOTE Inocenţa morţilor, de Tudor Arghezi ; Botanica şi Niculae Grigorcscu, 3é ' Perpessicius ; Toscanini In Manhatan, Philipps Oppenheim, Un scriitor, Un om, de N. Steinhardt ; Ari­ stide Briand, de Alexandru Daciu ; Creaţie—nu teorie, Concurenţă şl imponderabile întâlnire, de Dan Pelraşincu ; Problemele de bază ale Teatrului românesc, Ţâri mari- ţări mici, A fi contemporan, « A face pe nebunul •, Moartea lui Harry Hopkins, de Petru Comarnescu; Simfonia lui Andricu, Transfigurări, Un Marivaux modern, de Ocidiu Con­ stantinescu.
    [Show full text]
  • Studia Politica Nr. 42014
    www.ssoar.info Ghiță Ionescu on the BBC Goșu, Armand Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Goșu, A. (2014). Ghiță Ionescu on the BBC. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(4), 439-468. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-446573 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de Ghi ță Ionescu on the BBC ARMAND GO ŞU On 9 March 1947, Ghi ță Ionescu landed in London. He had a transit visa to “Belgium-France”, bearing the date 24 February 1947 1. He had obtained the visa at the General Consulate of Great Britain in Istanbul, Galata. The British clerk crossed out with his pen “valid for one day” and wrote “one month”. Ghi ță Ionescu had to hurry. On 22 March 1947, his diplomatic passport was set to expire 2. He had its validity extended by the chargé d'affaires at the Romanian legation in Ankara. He had just been recalled by Alexandru Cretzianu, Romania's Minister Plenipotentiary in Turkey. Shortly after, a new ambassador to Ankara was appointed, convenient to the Petru Groza government, which was dominated by communists. Most likely, his chances of carrying on as economic adviser at the Romanian legation in Turkey's capital, and therefore of having his passport renewed, were rather slim, and the political events in Bucharest did not inspire optimism, since Ghi ță Ionescu made meticulous preparations to head over the the West.
    [Show full text]
  • 1948 – Anul Imensei Jertfe a Academiei Române
    Istorie 1948 – Academia Română, forul suprem al ştiinţei şi culturii româneşti, „persoană morală şi indepen- ANUL IMENSEI JERTFE dentă în lucrările sale de orice natură”, după cum A ACADEMIEI ROMÂNE se menţionează în legea din anul 1879 [1], avea să primească, în vara anului 1948, cea mai grea lovitu- ră din istoria ei de peste opt decenii. Decapitarea şi Acad. Păun Ion OTIMAN epurarea masivă a acesteia n-au fost decât preludiul Academia Română degradării intelectuale şi instituţionale, timp de pat- ru decenii (1948–1989), până la limita dispariţiei şi Summary. Under the title 1948. THE YEAR OF al imensei sale jertfe umane şi materiale. THE TREMENDOUS SACRIFICE OF THE ROMA- Prin Decretul nr. 76 din 8 iunie 1948, întărit apoi NIAN ACADEMY we briefl y present the extended de Statutul de organizare şi funcţionare din 12 au- tragedy that Romanian Academy been passing thro- gust al aceluiaşi an, Academia devenea instituţie de ugh following the catastrophic transformations that stat, subordonată direct Consiliului de Miniştri, sub took place in Romania at the end of the year 1947 numele de Academia Republicii Populare Române. – the forced abdication of the King Michael I – the Măsura, în sine, nu a constituit o surpriză pentru settlement of the communist regime. „Reforming” the Romanian Academy in the summer of 1948, that membrii înaltului for. Spectrul unor schimbări radi- triggered the loss of the autonomy, the most remarka- cale apăruse odată cu actul din 6 martie 1945, prin ble of its members (113 prominent personalities of li- instalarea
    [Show full text]
  • Teză De Doctorat
    UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL-POLITICE ȘCOALA DOCTORALĂ DOMENIUL: FILOSOFIA CULTURII ȘI AXIOLOGIE TEZĂ DE DOCTORAT Coordonator științific: PROF.UNIV.DR. NICOLAE RÂMBU Doctorand: EUGENIA ZAIȚEV IAȘI, 2018 TEZĂ DE DOCTORAT - Rezumat - Imaginația creatoare și jocul ideilor estetice la Immanuel Kant 2 CUPRINSUL TEZEI INTRODUCERE CAPITOLUL I 1. TEORII ALE ESTETICII 1.1. Definirea principalelor concepte 1.2. Gnoseologia ca estetică la Alexander Baumgarten 1.2.1. Kritik der Urteilskraft – o sintagmă intraductibilă 1.2.1.1. Despre Common Sense ca universalizare a gustului CAPITOLUL AL II-LEA 2. TEORII ALE IMAGINAȚIEI 2.1. Perspective kantiene asupra imaginației 2.2. Imaginația în Criticile lui Immanuel Kant 2.2.1. Imaginație versus intuiție. Aspecte transcendentale în creativitate 2.2.2. Ipostaze ale imaginației în raport cu intelectul 2.2.3. Imaginație, fantezie, reprezentare. Asemănări și deosebiri 2.2.4. De la imaginația reproductivă la imaginația productivă 2.2.4.1. Rolul imaginației creatoare în estetica kantiană 2.2.5. Inconștientul creator ca izvor al imaginației (creatoare). Ideea normală estetică versus ideea rațiunii 2.2.5.1. Perspective creative la Kant și Schelling. Conștientul versus inconștientul CAPITOLUL AL III-LEA 3. IMPORTANȚA GENIULUI ÎN ACTUL CREATOR 3.1. Semnificația etimologică a termenului geniu 3.2. Geniul în limitele rațiunii kantien 3.2.1. „Agerimea productivă” – sursă a imaginației 3.2.2. Imaginația în sfera geniului. Luciditate și creație 3.3. Legătura critică dintre geniu și gust 3.4. Geniu versus talent 3.5. Geniu, natură, cultură și artă 3.5.1. Latura psihologică a geniului în viziunea lui Lucian Blaga 3.5.2.
    [Show full text]
  • Reflectarea Fenomenelor Literare În Presa Românească Între Anii 1990 2000
    UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAłI FACULTATEA DE LITERE REFLECTAREA FENOMENELOR LITERARE ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE ANII 1990 - 2000 Teză de doctorat - rezumat - Conducător de doctorat, Prof. Univ. Dr. Nicolae IOANA Doctorand, Zanfir Ilie GalaŃi 20 octombrie 2012 CUPRINS 1. CONSIDERAłII GENERALE ASUPRA FENOMENULUI LITERAR ROMÂNESC LA MOMENTUL TRANZIłIEI 1.1. Preliminarii 4 1.2. Prefigurarea schimbării politice şi ideologice. Anticamera libertăŃii de exprimare 9 1.3. Mistificări auto-identitare în contextul schimbării 12 1.4. Literatura română şi presa literară în momentul „decembrie ’89” 16 1.5. Noua presă literară din România. Orientări şi paradigme 22 2. PRINCIPALELE REVISTE CULTURALE. MODELUL CAPITALEI 2.1. Presa literară de tranziŃie. Reviste, directori şi lideri 48 2.2. România literară . Nicolae Manolescu şi implicarea politică 54 2.3. Caiete critice . Eugen Simion şi autonomia esteticului 80 2.4. Contemporanul – Ideea europeană şi Nicolae Breban 97 2.5. Literatorul . Marin Sorescu şi Fănuş Neagu 113 2.6. Dilema şi Andrei Pleşu 132 3. PRESA LITERARĂ DIN PROVINCIE, DIN BASARABIA ŞI DIN NORDUL BUCOVINEI 3.1. EmergenŃa revistelor literare în Ńară 139 3.2. Abordarea literaturii în marile cotidiene 173 3.3. Reviste de limbă română din Chişinău şi din CernăuŃi 180 2 4. TEMELE MAJORE ALE DEZBATERII LITERARE POSTDECEMBRISTE 4.1. Între estetic şi politic. Controverse 191 4.2. GeneraŃii şi promoŃii literare 194 4.3. Critica de întâmpinare şi critica de sinteză 205 4.4. Revizuiri, reevaluări şi restructurări canonice 212 4.5. Spiritul polemic. Contestatari şi detractori 224 5. FENOMENOLOGIA LITERARĂ SUB SEMNUL GLOBALIZĂRII 5.1. Consumul cultural din perspectiva „satului global” 235 5.2.
    [Show full text]
  • Sociologie Românească on Behalf Of
    Sociologie Românească ISSN: 2668-1455 (print), ISSN: 1220-5389 (electronic) REZONANȚE GUSTIENE: LEGĂTURI ISTORICE, EPISTEMOLOGICE ȘI DE DESTIN ÎNTRE SOCIOLOGIE ȘI ANTROPOLOGIE Gheorghiță GEANĂ Sociologie Românească, 2020, vol. 18, Issue 2, pp. 140-162 https://doi.org/10.33788/sr.18.2.7 Published by: Expert Projects Publishing House expert projects publishing On behalf of: Asociația Română de Sociologie 3 SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ - VOLUMUL 18(2)/2020 REZONANȚE GUSTIENE: LEGĂTURI ISTORICE, EPISTEMOLOGICE ȘI DE DESTIN ÎNTRE SOCIOLOGIE ȘI ANTROPOLOGIE Gheorghiță GEANĂ1 Abstract In the interwar period of time, a team of four to six biological anthropologists headed by Francisc Rainer attended the monographical researches in the framework of Dimitrie Gusti’s Sociological School. After war, while sociology was abolished by the communist political regime, anthropology survived under the leadership of the physician Ștefan Milcu, an ex-member of Rainer’s team. As Director of the Anthropological Research Centre, Milcu took over the idea of monographical research ‒ this time from a bioanthropological perspective. However, he invited to researches a few social scientists to cover some aspects of demography, family studies, ethnography etc. Among them, especially Traian Herseni and Vasile Caramelea (under the protection identity of “demographer”, “or statistician”) produced outstanding contributions to the monographs of the villages Clopotiva, Bătrîna, Nucșoara & Cîmpu lui Neag ‒ all of them in the district of Hațeg, an ancient county of great importance for understanding the genesis of the Romanian people. A collateral super-eff ect of this activity was the foundation ‒ în 1964, at Vasile Caramelea’s initiative ‒ of the Section of cultural anthropology in the organization of the Anthropological Research Centre.
    [Show full text]
  • Resistance Through Literature in Romania (1945-1989)
    DePaul University Via Sapientiae College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations College of Liberal Arts and Social Sciences 11-2015 Resistance through literature in Romania (1945-1989) Olimpia I. Tudor Depaul University, [email protected] Follow this and additional works at: https://via.library.depaul.edu/etd Recommended Citation Tudor, Olimpia I., "Resistance through literature in Romania (1945-1989)" (2015). College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations. 199. https://via.library.depaul.edu/etd/199 This Thesis is brought to you for free and open access by the College of Liberal Arts and Social Sciences at Via Sapientiae. It has been accepted for inclusion in College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations by an authorized administrator of Via Sapientiae. For more information, please contact [email protected]. Resistance through Literature in Romania (1945-1989) A Thesis Presented in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Master of Arts October, 2015 BY Olimpia I. Tudor Department of International Studies College of Liberal Arts and Social Sciences DePaul University Chicago, Illinois Acknowledgements I am sincerely grateful to my thesis adviser, Dr. Shailja Sharma, PhD, for her endless patience and support during the development of this research. I wish to thank her for kindness and generosity in sharing her immense knowledge with me. Without her unconditional support, this thesis would not have been completed. Besides my adviser, I would like to extend my gratitude to Dr. Nila Ginger Hofman, PhD, and Professor Ted Anton who kindly agreed to be part of this project, encouraged and offered me different perspectives that helped me find my own way.
    [Show full text]
  • Sociology Versus Ideology in Communist Romania: Sociology’S Re-Emergence and Role
    SOCIOLOGY VERSUS IDEOLOGY IN COMMUNIST ROMANIA: SOCIOLOGY’S RE-EMERGENCE AND ROLE Stefan Bosomitu Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile, Bucharest By the end of the Second World War, Romanian sociology was an aca- demic discipline with a distinguished tradition. It was hoping to obtain international recognition during the 1939 International Sociological Con- gress, which was scheduled to take place in Bucharest, but the outbreak of the Second World War annulled what was supposed to be Romanian so- ciology’s “finest hour.” Interwar Romanian sociology was to a certain de- gree synonymous with its most important figure, Dimitrie Gusti, who was also the founder of the Bucharest Sociological School (the “Monographic School”), a scholarly infrastructure built around an impressive institutional network. Dimitrie Gusti became the chair of the Sociology Department of the University of Bucharest just after the end of the First World War, and subsequently initiated several projects that led to the institutionalisa- tion of sociology in Romania. He was the founder and manager of various institutions: the Association of Science and Social Reform (1919–1921), the Romanian Social Institute (1921–1939, 1944–1948), the Romanian Insti- tute of Social Sciences (1939–1944), and the Village Museum (founded in 1936). He also initiated the publication of several periodicals: the Archive for Science and Social Reform (1919–1943), and Romanian Sociolog y (1936–1944). Gusti and his “school” focused on monographic rural studies, and initiated intensive research into Romanian villages. The main purpose was to imple- ment an extensive project of modernising Romanian society through so- cial intervention, community development, and social engineering.
    [Show full text]
  • No. 15 TRONDHEIM STUDIES on EAST EUROPEAN CULTURES
    No. 15 TRONDHEIM STUDIES ON EAST EUROPEAN CULTURES & SOCIETIES Constantin Iordachi CHARISMA, POLITICS AND VIOLENCE: THE LEGION OF THE “ARCHANGEL MICHAEL” IN INTER-WAR ROMANIA December 2004 Constantin Iordachi is Assistant Professor of Comparative History at the Central (XURSHDQ8QLYHUVLW\ &(8 %XGDSHVW+HJUDGXDWHGIURPWKH8QLYHUVLW\RI %XFKDUHVW %$ DQGWKH,QVWLWXWHRI,QWHUQDWLRQDO6WXGLHV8QLYHUVLW\RI/HHGV 0$ DQGKDVHDUQHGKLV3K'LQKLVWRU\DWWKH&(8,RUGDFKLLVVSHFLDOL]LQJ in the comparative social and institutional history of Central and Southeastern Europe, with an emphasis on citizenship studies, fascism and the history of historiography. He published numerous articles in various scholarly journals and edited books, mainly in Romanian, Hungarian and English. His book The Making of Citizenship in Southeastern Europe during the Long Nineteenth Ceuntry: The Case of Romania, is forthcoming with the CEU Press. ISSN 1501-6684 ISBN 82-995792-3-6 © 2004 Constantin Iordachi and the Program on East European Culture and Societies, a program of the faculty of Arts. Norwegian University of science and Technology. Trondheim studies on East European Cultures and Societies Editor: György Péteri Editorial board: Trond Berge, Tanja Ellingsen, Knut Andreas Grimstad, Arne Halvorsen, Sabrina P. Ramet We encourage submission to the Trondheim Studies on East European Culture and Societies. Inconclusion in the series will be based on anonymous review. Manuscripts are expected to be in English (exception is made for Norwegian 0DVWHUCVDQG3K'WKHVLV DQGQRWH[FHHGGRXEOHVSDFHGSDJHV3RVWDODGGUHVV
    [Show full text]