DEZVOLTARE RURALĂ România Produselor Din Plante Medicinale Și Aromatice

România Rurală Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

Numărul 15 Anul II, IANUARIE 2015

VIOREL MORĂRESCU Sectorul plantelor medicinale nu este valorificat în acest moment, cu toate că are un potențial enorm în domeniu LA CULES DE PLANTE MEDICINALE SIMION FLORIAN Suntem foarte mândri că oamenii au început să știe din nou de plafar Culturile de lavandă – nuanța de mov de pe piața plantelor aromatice din românia Andrei Barbu - de la computere, la culturi de plante aromatice

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale România Rurală – nr. 15

BIROURILE REGIONALE Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală

BRĂILA B-dul Independenței, nr. 282, et. 1, cod poștal 810124, [email protected] Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVA Str. Libertății, nr. 19, cod poștal 200421, [email protected] Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂU Str. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poștal 450010, [email protected] Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREȘ Str. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poștal 540331, [email protected] Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAȘI Zona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poștal 700064, [email protected] Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIȘOARA B-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poștal 300074, [email protected] Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIȘTE Str. Vărzaru Armașu, nr. 7A, cod poștal 130169, [email protected] Tel.: 0345 100 605, Fax: 0345 100 025

BUCUREȘTI Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poștal 020961, [email protected] Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicații are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informații suplimentare despre MADR și USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicații, Ianuarie 2015 ISSN 2284-8665 ISSN-L 2284-8665 © RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicații este autorizată cu condiția menționării sursei. Tipărit în România.

Copyright fotografii: Cristian-Alexandru Catană, Monica Anghelovici, MADR, GAL Valea Muntelui, GAL Colinele Buzăului, Stațiunea de Cercetare –Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea, Muzeul Național al Țăranului Român, www.fao.org, www.gruenewoche.de. Cuprins

EDITORIAL...... 3

INTERVIU Viorel Morărescu: Sectorul plantelor medicinale nu este valorificat suficient în acest moment, cu toate că are un potențial enorm în domeniu...... 4

DEZVOLTARE RURALĂ România produselor din plante medicinale și aromatice...... 8 Culturile de lavandă – nuanța de mov de pe piața plantelor aromatice din România...... 12 La cules de plante medicinale...... 14 Uleiurile esențiale, o afacere frumoasă ce conferă frumusețe și relaxare ...... 18 Calendar – Festivalurile începutului de an...... 20 Simion Florian: Suntem foarte mândri că oamenii au început să știe din nou de Plafar...... 22 Andrei Barbu - de la computere, la culturi de plante aromatice...... 26

OAMENI Lăcrămioara Ionescu, meșter popular din Argeș - săculeţe cu levănţică, cusute manual cu modele muscelene...... 28

EXPERIENȚE Ferma mea: Victorița Meiroșu pornește o afacere dâmbovițeană „parfumată” în domeniul culturilor de lavandă...... 30 Afacerea mea: Pensiunea „Casa Matei” din Berca - ospitalitate și rafinament pe malul Buzăului...... 32 Comunitatea mea: Valorificarea plantelor medicinale și aromatice recoltate din zone nepoluate ale Transilvaniei.... 36

LEADER LA ZI GAL Valea Muntelui...... 40 GAL Colinele Buzăului...... 42

ȘTIRI ȘI EVENIMENTE Știri...... 44 Reprezentanții Grupurilor de Acțiune Locală și oficiali ai MADR și AFIR, reuniți la Sinaia...... 46

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂ...... 50

1 România Rurală – nr. 15

2 Editorial

Cultivarea plantelor medicinale și aromatice, o activitate rentabilă

Plantele medicinale și aromatice sunt folosite încă din Antichitate, cunoscute fiind proprietățile lor considerate miraculoase. Datori- tă virtuților lor în vindecarea sau ameliorarea bolilor am ales să le prezentăm în acest număr cititorilor revistei producători și procesatori de plante medicinale, precum Ho- Și dacă tot am menționat lavanda, te, acestea sunt folosite și în rețetele figal, Dacia Plant și Fares. Nu a fost datorită parfumului puternic al aces- multor restaurante, pentru a impri- uitat nici Plafar, companie ce deținea teia, ce îi conferă proprietăți medi- ma o notă aparte bucatelor. Proprie- supremația în acest domeniu înainte cinale de înlăturare a stresului, vom tarii pensiunii „Casa Matei” din Ber- de 1989. Dintr-un interviu cu Simi- afla în acest număr și sub ce formă ca ne dezvăluie rețete din gastrono- on Florian, directorul Plafar, aflăm poate fi prezentată pentru a ne în- mia specifică zonei, în care se adaugă informații despre evoluția societății miresma casa, chiar de la meșterul plantele aromatice. și despre noutățile pe care firma le popular din Argeș care coase cu mult aduce pe piața produselor din plante Din paginile revistei aflăm despre drag săculețe cu lavandă. Mai mult medicinale. cum culesul plantelor medicinale și decât atât, vom face o incursiune și aromatice poate reprezenta o soluție Vom afla informații despre sprijinul printre culturile de lavandă din țară pentru servicii de tip agrement, acordat acestui domeniu prin PNDR noastră. team-building-uri și organizarea ta- 2014-2020, de la domnul Viorel Mo- În ceea ce privește plantele aromati- berelor în cadrul pensiunilor din me- rărescu, director general al Direcției ce, datorită proprietăților medicale și diul rural. Generale Industrie Alimentară din culinare, multe dintre acestea sunt la cadrul MADR. Pe lângă universul atât de plăcut al mare căutare pe piața din România. plantelor medicinale și aromatice Domeniile terapeutice de utilizare a În țara noastră, cele mai răspândite vom mai afla că anul 2015 a fost de- plantelor medicinale sunt foarte va- culturi sunt cele de busuioc, rozma- clarat de către Organizația pentru riate. De exemplu, menta și lavanda rin, salvie, mentă, dafin și maghiran. Hrană și Agricultură a Națiunilor se pot consuma sub formă de ceai, În acest număr, aflăm povestea unui Unite (FAO) – Anul Internațional al dar se pot folosi și sub formă de tinc- tânăr ce a lăsat deoparte cariera în Solurilor. turi, extracte uleioase macerate ori IT, înființându-și o cultură de plante uleiuri volatile, folosite în industria aromatice și medicinale în localita- de cosmetice. Despre succesul unei tea Valea Măcrișului. Viviana Vasile, Team Leader al afaceri cu uleiuri, creme și produse de proiectului „Înființarea și Sprijinirea Tocmai datorită gustului aromat și întreținere pe bază de plante medici- Rețelei Naționale de Dezvoltare parfumat pe care îl dau unele plan- nale aflăm în paginile ce urmează. Rurală”

3 România Rurală – nr. 15

interviu

Viorel Morărescu, director general al Direcției Generale Industrie Alimentară din cadrul MADR „Sectorul plantelor medicinale nu este valorificat suficient în acest moment, cu toate că are un potențial enorm în domeniu.”

Conform datelor deținute de odolean, saschiul mic, crăițe). ghințura, sunătoarea, pătlagina, MADR, câte soiuri de plante me- odoleanul, saschiul mic). În cultură au fost introduse circa 24 dicinale și aromatice sunt la noi de specii preluate din flora sponta- Alte 10 specii de plante medicinale în țară? nă, care au fost „domesticite” relativ care nu există în flora spontană au Viorel Morărescu: În urma ușor, datorită plasticității lor ecolo- fost aclimatizate la condițiile de cul- gice remarcabile; populații valoroase selecției și ameliorării efectuate la tură de la noi din țară (degețelul lâ- Stațiunea de Cercetare Fundulea, în din punctul de vedere al conținutului nos-Digitalis lanata; Echinacea pur- anul 2002 erau raportate 29 de so- de principii active (chiar rase lo- iuri omologate (coriandru, tarhon, cale) au fost identificate în diverse purea; macul galben – Glaucium fla- fenicul, levănțică, mentă, busuioc, bazine geografice din țară (coada vum; castravetele amar- Momordica cimbru, mac, degețel lânos, degețel șoricelului, angelica, mătrăguna, charantia, cimbrul – Satureja mon- roșu, cicoare, mușețel, anghinare, chimionul, rostopasca/negelarița, tana și altele).

4 Are România produse tradi- combinate cu produse ale stupu- și legumicultura. ționale atestate, pe bază de lui, vitamine și minerale și ex- MADR se poate implica în mai mul- plante medicinale și aromatice? tracte animale. te domenii: reglementarea, arbitra- Câte sunt? rea problemelor știintifice și tehnice întâlnite în cursul activității de no- Viorel Morărescu: Există o În opinia dumneavoastră acest tificare, supravegherea și controlul tradiție îndelungată de folosire a sector este valorificat suficient SNPMAPS (prin Comitetul tehnic a plantelor medicinale și aromatice de (atât de producători, cât și de cărui președinție o asigură Direcția către locuitorii acestor meleaguri. instituțiile statului)? Ce ar tre- Generală Industrie Alimentară), su- Multe secole la rând mănăstirile au bui făcut pentru o îmbunătățire fost adevărate laboratoare de leacuri. pravegherea și controlul pieței su- a situației? plimentelor alimentare, cercetare- În anii 1980-1990, industria far- Viorel Morărescu: Sectorul dezvoltare, obținerea de sămânță maceutică și cea de cosmetice din plantelor medicinale nu este valo- certificată etc. România aveau secții de prelucra- rificat suficient în acest moment; re a plantelor medicinale pentru cu toate că are un potențial enorm obținerea de „medicamente natura- în domeniu, România a pierdut Care sunt mecanismele de le”, din plante (Antibiotice Iași, de poziția fruntașă de exportator și sprijin pentru producătorii de exemplu) sau produse de întreținere procesator de plante medicinale (în plante medicinale și aroma- corporală (Miraj, care folosea ule- anii 1980-90 se găsea între prime- tice? Ce linii de finanțare și iuri esențiale extrase la SCPMA le cinci state din Europa la export subvenții le stau la dispoziție? Fundulea chiar și la fabricarea par- și primele șapte la procesare). Nu Viorel Morărescu: În PNDR fumurilor, nu numai a cremelor și mai există o corelare a activităților agricole cu cele industriale, pe fi- 2014-2020 sunt prevăzute măsuri șampoanelor). financiare, ca de exemplu măsura liera de produs: în lipsa marilor 6 - submăsura 6.3. „Sprijin pentru În prezent există pe piață două cate- consumatori de plante medicinale dezvoltarea fermelor mici”, spri- gorii de produse atestate: și aromatice, suprafețele agrico- jin public nerambursabil care este • medicamente tradiționale din le alocate acestora s-au diminuat. de până la 15.000 de euro, pentru plante medicinale care, probabil, Lipsesc sursele locale de semințe o exploatație agricolă pe o perioa- certificate. Stațiunile de Cercetări sunt de ordinul zecilor de produ- dă de maximum cinci ani, în două Agricole au fost desființate sau trec se (la nivelul UE existau, în anul tranșe (80% - 20%). O altă măsură prin dificultăți financiare, surse- 2012, peste 700 astfel de medica- este măsura 11 „Agricultură ecologi- le de germoplasmă sunt restrânse, mente tradiționale); că”, submăsura 11.1. „Sprijin pentru iar colecțiile de plante medicina- conversia la metodele de agricultură • suplimente alimentare care le sunt tot mai greu de întreținut. ecologică, prin plăți pentru conver- conțin plante medicinale și aro- Cultivarea plantelor medicinale nu sie”, acordate în procent de 100%; matice ca atare sau sub formă de este simplă, necesită cunoștințe și plăți pentru menținerea practicilor extracte vegetale, singulare sau echipamente agricole specifice, ca de agricultură ecologică. De ase-

5 România Rurală – nr. 15

menea există şi pachetul 5 „Plante corarea mâncărurilor, băuturilor, produce în condiții controlate ma- medicinale şi aromatice” în cadrul înghețatei (salvie, mentă, rozma- teriile prime. submăsurii 11.1. rin, oregano, cimbru etc.). Sunt investitori străini în În România, în anii 2005-2007 România care se axează pe așa nu puteau fi asigurate culturile de România exportă plantele me- ceva? Atragerea lor este un scop plante medicinale și mulți produ- dicinale/aromatice sau cererea al autorităţilor române? cători erau dezamăgiți (încheiase- vine mai mult de pe piața inter- ră contracte cu procesatorii, dar nă? Ar exista în afară o piață pe Viorel Morărescu: În domeniul au fost refuzați în momentul livră- care România ar putea fi compe- culturii de plante aromatice există o rii mărfurilor, pentru că agenții titivă? investiție italiană de referință, care economici respectivi cumpăraseră Viorel Morărescu: Export mai s-a facut în Bihor (Agriro Fresh). mai ieftin din import sau de la alte realizează doar PLAFAR (plante de Aceștia au culturi în seră și livrează firme, aceeași marfă). în lanțurile de retail (supermarket) cultură), și din ce în ce mai puțin și lăstari/frunze proaspete de plante Există, însă, tendința pozitivă a ROMSILVA (specii din floara spon- aromatice în cutii de plastic, pen- unor firme mari din România de tană), însă volumul exporturilor este tru utilizare la aromatizarea și de- a-și dezvolta propriile ferme și a-și diminuat de circa 10 ori (ajungând la

6 sute de tone) față de anii de referință ’80-90 (când se exportau mii de tone). Interes există în UE, Germania e cel mai mare importator (firma Martin Bauer), România fiind cunoscută ca exportator, doar că în ultimul timp se cere material ecologic, plante proaspete congelate, cantități mari de zeci de tone/specie, calitate și standarde UE – condiții tot mai greu de înde- plinit, din motive obiective.

Ministerul încearcă de ceva timp să promoveze ideea struc- turilor asociative pentru micii producători români. Cum stau lucrurile în ceea ce privește plantele medicinale - câte astfel de structuri există și care sunt avantajele? Viorel Morărescu: Există o reținere la asociere, multe suspiciuni privind valorificarea plantelor (și modul de împarțire a profitului) și din ce în ce mai puține persoane interesate de agricultură capabile să se ocupe de cultivarea pamântului (populație îmbătrânită, tineri atrași de oraș și existența alternativei de plecare la muncă în străinătate, care rămâne atractivă). Desigur că avantajele pot fi numeroase. Am vizitat o cooperativă ecologi- că în Elveția (zona Crans-Montana), formată din fermieri mici (aveau în- tre 0.5-5 ha/persoană), care furnizau materiile prime pentru o fabrică de bomboane și sucuri naturale (Ricola) și care erau foarte mulțumiți. Aveau un parc de mașini și un uscător comun, un plan de cultură asigurat pe cinci ani, cei cu suprafețe mai mici aveau repartizate speciile care se vindeau mai scump (floare de colț, de exemplu), managementul asociației, Având în vedere sezonul rece în tare cu rol de susținere a sistemului marketingul și contractările erau care ne aflăm, ce plante medici- imunitar (Echinacea, propolis, vita- făcute de către un economist (anga- nale/aromatice nu ar trebui să mina C), sucurile naturale (coacăze, jat, nu membru al cooperativei), iar lipsească din casele românilor? cătină, măceșe) și siropurile (pătla- investițiile în irigații, sera pentru ră- Care sunt avantajele lor? gină, muguri de brad). saduri și panourile solare erau parțial suportate de fabrică, prin proiecte, în Viorel Morărescu: În sezonul calitate de co-finanțator. Proiectele rece, când suntem predispuși la ră- Ce plante conține băutura pre- celi, este bine să avem în casă ceaiuri erau realizate de o stațiune de cerce- ferată a dumneavoastră? tare montană, situată în apropiere, din plante (soc, tei, cimbrișor, busu- care propunea aplicații practice pen- ioc, mușețel) pe care să le consumăm Viorel Morărescu: Tei, mușetel și tru terenurile membrilor cooperati- calde, cu lămâie și îndulcite cu miere. mentă, îndulcit cu miere, în cantități vei. De folos sunt și suplimentele alimen- mai mari iarna.

7 România Rurală – nr. 15

dezvoltare rurală

România produselor din plante medicinale și aromatice

Țara noastră are o tradiție îndelun- gată în ceea ce privește prepararea produselor naturiste, precum și soluri ce avantajează culturile de plante medicinale și aromatice. Iar când vorbim de produse naturale pe piața autohtonă, trei nume vin în minte oricărui român: Fares, Hofigal și Da- cia Plant. Compania Hofigal Export Import S.A. s-a înființat în 1990 și s-a impus rapid pe piața românească drept unul dintre principalii furnizori de produse naturale. Hofigal produce și comercializează o gamă largă de produse din plante medicinale și aromatice, medicamente, suplimente alimentare, cosmetice și substanțe farmaceutice active, sub formă de comprimate (obișnuite sau acoperite), capsule cu conținut solid/lichid (acoperite sau neacoperite), soluții de uz extern și intern, multi și mo- nodoze, ovule, supozitoare, creme și geluri. Hofigal se bazează pe plante medicinale și aromatice obținute din culturi proprii, în condiții ecologice. An de an, firma a cunoscut o evoluție con- tinuă, atât în ceea ce privește teh- nologizarea fluxurilor de producție și a laboratoarelor de analize fizico- chimice și microbiologice cu echipamente moderne și personal calificat, cât și în ceea ce privește creșterea productivității și diversificarea gamei de produse. Toate produsele Hofigal îndeplinesc cerințele GMP (Good Manufacturing Practice), iar laboratoarele de con- trol al calității fizico-chimice și microbiologice îndeplinesc cerințele prevăzute în Farmacopeea Europea- nă și alte farmacopei de circulație internațională. Echipa Hofigal este reprezentată de tineri specialiști cu un bagaj bogat de cunoștințe, precum și de persoane experimentate în domeniile farmaceutic, medical, chimico-biologic și inginerie. Aceste colaborări fructu- oase au avut un rol determinant în dezvoltarea firmei, ducând la produse noi, originale, create după tehnologii proprii, brevetate în țară și

8 premiate la târguri internaționale. acestei clinici se folosesc metode de Reprezentanții firmei se mândresc De la trei produse fabricate în 1990, diagnostic și tratament ce contribuie cu faptul că produsele lor sunt prin- Hofigal a ajuns în anul 2010 la 500. la stimularea forțelor proprii de refa- tre cele mai sigure și eficiente reme- Această creștere a fost sprijinită de cere și autovindecare ale organismu- dii naturiste de pe piața românească. construirea, în anul 2001, a unei fa- lui, evitându-se astfel reacțiile ad- brici moderne dotate cu cele mai noi verse. Specialiștii centrului se mân- Compania s-a înființat în 2002 și a echipamente. dresc cu eforturile de a trata „omul pornit de la o investiție foarte mică bolnav, și nu boala”. - 100 de euro. Această sumă a fost În 2003, Hofigal a deschis Centrul împrumutată de doi colegi de la fa- de Terapie Naturală „Alexandra” în Un alt producător autohton de reme- cultatea de Silvicultură de la părinții Breaza, județul Prahova, iar trei ani dii naturale este Dacia Plant, care de lor. Banii au fost investiți în năpraz- mai târziu, a lansat Centrul Medi- 11 ani realizează produse care au la nic și brânca-ursului, iar la scurt cal HOFIMED în capitală. În cadrul bază plante medicinale și aromatice. timp producția de alimente naturale

9 România Rurală – nr. 15

a început să crească. Inițial, aceasta unde peste 150 de angajați produc nic, pentru Interferonat, iar echipa a fost bazată pe tincturi și plante de aproape 250 de suplimente alimen- a fost prezentă în marile orașe din leac (ceaiuri). tare, 100% naturale, din plante ne- țară, unde a informat peste 3 500 tratate și neprelucrate chimic, fără După patru ani, au apărut primele de medici și farmaciști cu privire la coloranți, conservanți, arome sau culturi proprii ale companiei. Dacia beneficiile produselor Dacia Plant. îndulcitori artificiali, după rețete noi Plant cultivă peste 30 de specii de Anul 2012 a fost marcat și de lansa- plante medicinale și aromatice, pe sau vechi din tradiția românească. Aproximativ 200 de plante intră în rea unei game de ceaiuri realizate în patru hectare certificate ecologic, fi- colaborare cu acad. dr. Ovidiu Bojor, ind singurul producător român cer- componența acestor produse. Tot părintele fitoterapiei românești și a tificat în ceea ce privește înmulțirea în 2010, conducerea Dacia Plant a eco la plantele medicinale și aroma- achiziționat o flotă de automobile cu unei game pentru copii. care realizează distribuția proprie. tice. În 2013, Dacia Plant a lansat o gamă În 2007, a fost lansată prima linie de Un an mai târziu, Dacia Plant a tre- de comprimate în format blisteri- comprimate, în prezent acest depar- cut la parteneriate cu distribuitori de zat, o parte dintre acestea purtând tament producând 60 de produse, produse farmaceutice și lanțuri de semnătura prof. dr. farm. Ursula atât pentru piața autohtonă, cât și farmacii, vânzări online și crearea Stănescu, membru al Academiei de pentru cea externă. unui call center, precum și imple- Științe Medicale. În 2010, a fost inaugurată la Bod, mentarea unui sistem performant Produsele Dacia Plant sunt distri- lângă Brașov, o fabrică modernă, de gestiune (ERP). În 2012, compa- buite, în prezent, în peste 3 000 de construită după standardul GMP, nia a demarat primul său studiu cli- magazine naturiste și farmacii din

10 țară și se remarcă prin cea mai mare concentrație de substanță activă per comprimat. Compania Fares a fost înființată în urmă cu mai bine de opt decenii, în 1929. Numele său este însă legat de tradițiile dacice și de înființarea, la Orăștie, a primei farmacii, „La Leul de Aur”, consemnată în 1697. Două secole mai târziu, mica farmacie avea să se schimbe alături de Andrei Farago, farmacistul care a trecut sub semnul științei înțelepciunea po- pulară. El a fondat, în 1929, firma „Digitalis, Prima Companie Română pentru cultivarea plantelor medicinale”, care astăzi se numește Fares. Sub îndrumarea lui Farago, au apărut ceaiuri, siropuri și uleiuri esențiale, produse într-o manieră riguroasă, cu uscătoare, mașini de tocare și selec- tare. În acea perioadă, Fares a utili- zat prima linie de extracție a uleiurilor esențiale din România. În perioada interbelică, succesul companiei a depășit granițele țării, iar uleiul esențial de mentă a ajuns să fie considerat nivelul celor preparate în Germania sau Marea Britanie, în vreme ce frunzele cultivate au fost declarate Etalon Național Român. Relațiile comerciale ale firmei s-au întins în toată Europa și chiar în Sta- tele Unite ale Americii. În anul 1934, Andrei Farago a primit distincția re- gală Meritul Comercial și Industrial Clasa I. În perioada comunistă, firma a fost inclusă în mod forțat în structura de stat Plafar, timp în care aproximativ 70% din cifra de afaceri a acesteia din urmă provenea din sucursala de la Orăștie. După căderea regimului comunist, s-a desprins compania privată Fares, una din cele mai importante pe piața ceaiurilor și a remediilor din plante medicinale. Fares comercializează, în prezent, peste 350 de produse sub formă de capsule, ceaiuri, complexe naturale, creme și geluri, ovule și supozitoare, preparate solubile și pul- beri, siropuri, tonice și tincturi, dar și uleiuri. Potrivit reprezentanților companiei, succesul Fares nu este întâmplă- tor, iar faptul că activitatea lor se desfășoară în apropiere de Sarmise- getuza este o marcă a identității ecologice și românești a firmei.

11 România Rurală – nr. 15

Culturile de lavandă, nuanța de mov de pe piața plantelor aromatice

din România Istoria lavandei începe pe vremea fenicienilor, egiptenilor și a arabi- lor care foloseau această plantă fie ca parfum, fie pentru procedeele de mumificare (mumiile erau înfășurate în veșminte îmbibate în ulei de la- vandă). Ulterior, lavanda este din ce în ce mai folosită cu scop aroma- tizant, mai ales în Imperiul Roman, cunoscute fiind băile romane cu la- vandă. De aici și originea cuvântului „lavandulă” de la latinescul „lavare” care se traducea prin a spăla. Lavan- da a fost printre primele plante aduse de coloniștii europeni pe pămân- tul Americii.

„Parfum” de profitabilita- te În ceea ce privește cultura lavandei în România, aceasta este de dată recentă. Se preconizează că primele tufe de lavandin au fost întâlnite în grădinile din jurul Bucureștiului având proveniență bulgărească. De la an la an cultura de lavandă își dovedește din ce în ce mai mult pro- fitabilitatea. Florile de lavandă se prelucrează imediat după procesul de recoltare. De pe un hectar cultivat cu lavandă se poate obține minimum o tonă de flori. Florile de lavandă uscate sunt valorificate la un preț cuprins între 10 și 20 de euro/kilo- gram. La un calcul simplu rezultă un venit de cel puțin 15.000 de euro/ hectar. Foarte puține culturi din Ro- mânia își dovedesc o asemenea ren- tabilitate.

Ce trebuie să știți despre cultura lavandei: • Dacă nu aveți experiență în domeniu, este recomandat să începeți cu o suprafață mică, astfel încât să vă obișnuiți cu procedurile de cultivare;

12 peraturi medii zilnice ridicate (peste 20 de grade Celsius) se ma- turizează timpuriu; • Recoltarea lavandei se face de obicei manual, prin secerare, în luna iunie; • Lavanda ajunge la maturitate abia în anul trei; • Prețurile de cumpărare ale uleiului de lavandă pornesc de la 70 de euro/litru. De pe un hectar de lavandă se pot obține 100 de litri de ulei; • În România este omologat erbici- dul Gesagard 50 (în doze de 8 – 10 kg/ha). Acesta se poate aplica în lunile octombrie și noiembrie sau la sfârșitul lunii februarie, înainte ca planta să înverzească.

Uleiul volatil de lavandă – cea mai avantajoasă valorificare a culturii Pentru obținerea unui ulei de lavan- dă cât mai bun calitativ, florile trebuie culese în perioada de înflorire deplină, când conțin maximum de eteri. Uleiul de lavandă este un compus complex însumând peste 150 de • Se recomandă plantarea butașilor constituenți activi. Uleiul este bo- Uleiul volatil de lavandă pe un teren înclinat. Solul nu trebu- gat în esteri (molecule aromatice cu se poate obține prin disti- ie să băltească de apă, inundațiile proprietăți antispasmodice calman- larea inflorescențelor la- fiind cel mai mare pericol pentru te și stimulatoare), constituenți bo- vandei, utilizând urmă- culturile de lavandă; tanici cu rol antiinflamator, antiviral toarele metode: • Este foarte important ca solul să și antibacterian. • Distilarea cu abur: mate- aibă un pH cu valori cuprinse între ria primă se va pune într-un 6,5 și 7,5; cazan uscat. Prin instalații • Plantarea butașilor se face fie în speciale, aburii sunt produși În ce domenii se poate va- luna martie, fie în octombrie-no- în afara cazanului, introdu- lorifica producția de la- iembrie; cându-se apoi sub materia vandă? primă din cazan. • Butașii de lavandă se vor sădi la o distanță de aproximativ 50 de cen- • companii farmaceutice naturiste; • Distilarea cu abur și cu apă: timetri unii de ceilalți, respectiv de • producători de ceaiuri; apa va fi adăugată în cazan, 100 de centimetri între rânduri; dar sub materia primă. • industria alimentară; Astfel, aburii vor trece inițial • Se recomandă să investiți într-un • industria parfumurilor și distile- prin apă, apoi prin materia sistem de irigație bine pus la punct rii; primă de unde vor prelua (prin picurare), mai ales în primul • companii de produse cosmetice și uleiul volatil; an, când planta se află în creștere. de înfrumusețare; • Distilarea în apă: materia O alternativă foarte întâlnită în • apicultură; primă va fi în totalitate aco- cazul culturilor din România este perită cu apă. Încălzirea udarea printre rânduri dintr-un • persoane/firme interesate de poate fi efectuată la foc di- tractor/mașină cu rezervor exteri- achiziția butașilor; rect sau la aburi. or de apă; • firme de decorațiuni și cu profil pe- • Plantațiile situate în zone cu tem- isagistic.

13 România Rurală – nr. 15

La cules de plante medicinale, de la teorie la practică „Trăiește natural” – program special promovat în pensiuni

Medicina tradițională nu mii ani, România participă activ cu acest scop. Dintre acestea, 200 sunt trebuie ignorată. 75% - specialiști în studiul și prelucrarea recoltate și valorificate prin rețeaua 80% din populația lunii se plantelor medicinale la realizarea Plafar. Pentru a evita importurile, unor studii științifice și programe ale în țară se cultivă aproximativ 70 de tratează în mod naturist Organizației Națiunilor Unite pentru specii de plante medicinale aclima- Conform datelor furnizate de Dezvoltarea Industrială pe piețele tizate. asiatice și africane. Organizația Mondială a Sănătății, În România, din flora spontană și 75% - 80% din populația lumii se din culturi se recoltează anual circa tratează în mod naturist, folosind 10 000 de tone de plante medicinale. plantele medicinale. Astfel, se ob- În România, medicina Acestea sunt utilizate atât ca mate- servă cât de imperativă va deveni tradițională este prea rii prime pentru fabricile de medi- integrarea medicinei tradiționale puțin valorificată camente, cât și pentru farmaciile și naturale în medicina modernă. Atât magazinele naturiste, în industria pe piața Uniunii Europene cât și pes- Dintr-un total de aproximativ 3600 ceaiurilor medicinale și pentru valo- te ocean se observă o preocupare tot de specii de plante superioare care rificare pe piețele externe. mai mare pentru dezvoltarea și pro- cresc spontan în zone necultivate movarea industriei naționale de me- din România, indiferent de forma Aceste statistici prezintă doar o mică dicamente prin valorificarea plan- de relief, circa 750 au proprietăți parte din potențialul încă nevalorifi- telor medicinale autohtone. În ulti- medicinale, putând fi valorificate în cat în materie de plante medicinale.

14 Astfel, din cauza lipsei de cunoștințe, informare și educație sau chiar din cauza dezinteresului, multe plante medicinale și culturi rămân nevalo- rificate. Trebuie profitat de pe urma numă- rului în continuă creștere al persoa- nelor preocupate de proiecte europene privind investițiile în culturile de plante medicinale în România. Aceste proiecte asigură continuitatea valorificării resurselor medicale obținute din flora românească. Nu trebuie să uităm nici că este vorba de o activitate plăcută, prin care omul se apropie de natură și interacționează • Mugurii se recoltează în principal Un astfel de program eco-turistic cu aceasta. în lunile de început de primăvară este promovat în cadrul pensiunii (uneori și în luna februarie, oda- „La Mesteceni”, din localitatea Să- „Trăiește natural” – pro- tă cu începutul circulației sevei). licea, județul Cluj. Zona vizată este gram turistic din ce în ce Mugurii se vor recolta cu mâna, Sălicea-Ciurila-Vălișoara-Băișoara. mai promovat în pensiu- când se constată că sunt destul de Programul ia forma unui circuit în dezvoltați, însă nedesfăcuți; natură cu scopul cunoașterii și re- nile din mediul rural • Scoarțele se recoltează odată cu în- coltării plantelor medicinale cres- În România, există pensiuni care își ceperea circulației sevei prin plan- cute pe diferite trasee eco-turistice diversifică oferta de programe pen- tă, în lunile de primăvară. În aces- din zona munților Apuseni. Timp de tru turiști introducând invitația de a te condiții, scoarța este mai ușor patru zile, participanții vor fi însoțiți participa într-un cadru organizat la de desprins. De obicei, scoarțele se de un ghid local și de un fitoterapeut. cules de plante medicinale. Pachetul recoltează de pe plante cu vârsta Rolul acestuia va fi de a-i învăța pe turistic este ideal pentru familiile cu de minimum trei ani. Recoltarea turiști procesul de culegere, prelu- copii, grupuri de elevi (excursii orga- se va face cu ajutorul unui obiect crare și folosire a plantelor ca reme- nizate, tabere) și chiar pentru team- ascuțit (cuțit, briceag), crestând dii naturiste. building-uri. scoarța circular, la o distanță de Ziua 1- Cazare și cină „La Mesteceni”. 15-25 cm. Pentru desprindere se În prealabil, grupurilor interesate li Turiștii se vor organiza în echipe și recomandă inciziile longitudinale; se va face un scurt instructaj de că- vor participa la discuții pentru pro- tre un specialist în domeniu, prin • Florile se recoltează atât în perioa- gramarea zilei următoare și a între- care le vor fi prezentate soiurile de da de îmbobocire, cât și în cea de gului sejur de 4 zile. plante medicinale, beneficiile aces- înflorire. Specialiștii ce vor însoți turiștii vor alege recoltarea optimă Ziua 2- După micul dejun, turiștii tora, metode de recoltare și de prese pregătesc de începerea programu- lucrare. Instructajul poate lua forma în funcție de concentrația principiilor active ale plantei; lui de identificare și de cunoaștere a unei prezentări susținute într-o sală vegetației și a plantelor medicinale • Frunzele se recomandă a fi recol- de conferințe a unității de cazare sau din zona Sălicea-Ciurila. Prânzul va tate doar uscate, în zilele cu soare. folosind mapele de studiu puse la fi servit la pachet, în timpul unui po- dispoziția participanților. • Fructele se culeg la coacerea aces- pas în mijlocul naturii. Pe parcursul Tipuri de organe de plante medicina- tora, în lunile de sfârșit de toamnă, drumeției turiștii vor întâlni și vor înainte de căderea brumei, când se le ce pot fi recoltate: culege următoarele soiuri de plante: consideră a fi mature; • Afinul - Vaccinum Myrtillus (frun- • Părțile rădăcinoase, stolonii, rizo- • Semințele se recoltează la maturi- ze-fructe) - proprietăți curative mii, bulbii și tuberculii se recoltea- tate deplină, când ajung la forma și pentru diabet, afecțiuni urinare, ză înainte de începerea perioadei culoarea specifice. de vegetație, cu predilecție în luni- cistite. Recoltarea optimă se efec- le de început de primăvară, respec- tuează în perioada iunie – octom- tiv sfârșitul toamnei, la încheierea „Trăiește natural – cunoa- brie; perioadei de vegetație. Procedeul șterea florei spontane” - • Arnica - Arnica Montana (flori) - de recoltare este smulgerea din proprietăți curative pentru leuco- pământ a rădăcinilor, folosindu-ne program eco-turistic pro- ree, acnee, afecțiuni dermatologi- fie de tulpina plantei, fie de sapă, movat și de Pensiunea „La ce. Recoltarea optimă se efectuea- săpăligă sau o altă unealtă; Mesteceni”, Sălicea, Cluj ză în perioada iunie – septembrie;

15 România Rurală – nr. 15

ziua precedentă și vor încerca condimente din flora spontană. În timpul drumeției din cea de-a treia zi, turiștii vor culege: • Crețișoara - Alchemilla Vulgaris (planta) - hemostatică, antiinfla- matoare, tratament recomandat pentru răni. Recoltarea optimă se efectuează în perioada mai – septembrie; • Pedicuța - Lycopodium Clavatum (planta) - antialcool, antitabac, tratament recomandat pentru ciroze. Recoltarea optimă se efectuează în perioada iunie – noiembrie; • Ienupărul - Juniperus Communis (fructe) - depurativ, antitoxic, tratament recomandat pentru acnee. Recoltarea optimă se efectuează în perioada septembrie – noiembrie; • Osul iepurelui - Onosis Spinosa (flori) - depurativ, calmant, tratament recomandat pentru alergii diverse. Recoltarea optimă se efec- tuează în perioada iunie – septembrie; • Ventrilica - Veronica Officinalis (planta) - tratament recomandat în cazul afecțiunilor dermatologi- ce, cicatrizant, recomandat pentru memorie. Recoltarea optimă se efectuează în perioada iunie – sep- • Bradul - Abies Alba (rășină, mu- timă se efectuează în perioada au- tembrie; guri) - proprietăți curative pentru gust – noiembrie; • Brândușa de toamnă - Colchicum dermatite, răni, afecțiuni renale. • Iarba roșie - Polygonum Persica- Autumnale (semințe) - proprietăți Recoltarea optimă se efectuează în ria (planta) – recomandată pentru curative pentru: cancer, reuma- perioada aprilie – noiembrie; diminuarea transpirației, antiin- tism. Recoltarea optimă se efectu- • Merișorul -Vaccinum Vitis Idaea flamator pentru răni. Recoltarea ează în perioada iulie – octombrie; (fructe) – bun diuretic, folositor în optimă se efectuează în perioada Seara, turiștii se vor întoarce pentru cazul afecțiunilor oculare. Recol- iunie – septembrie; cazare și cină la pensiunea din Săli- tarea optimă se efectuează în peri- • Turița mare - Agrimonia Eupatoria cea. oada mai – august; (planta) - proprietăți curative pen- Ziua 4 - Turiștii vor servi micul de- • Sunătoarea - Hypericum Perfora- tru TBC și hemoragii. Recoltarea tum (flori) – antibiotic, proprietăți jun, vor purta discuții, vor împărtăși optimă se efectuează în perioada impresii privind zilele precedente și curative pentru afecțiuni hepatice. iunie – octombrie; Recoltarea optimă se efectuează în vor pleca spre un nou areal, la cules perioada iunie – septembrie; Înainte de apusul soarelui, turiștii de plante și de ciuperci. se vor întoarce spre cazare, bogați în • Fierea Pământului - Erytraea Cen- • Spânzul - Helleborus Purpuras- plante medicinale și sănătate (cazare taurium (planta) - proprietăți cura- cens (rădăcină) – tratament reco- și cină „La Mesteceni”). tive pentru boli de piele și stomac. mandat în cazul bolilor infecțioase, Recoltarea optimă se efectuează în Ziua 3- Turiștii vor servi micul de- cancer, afecțiuni ale inimii. Recol- perioada iulie – septembrie; jun, vor participa la discuții și la pre- tarea optimă se efectuează în peri- • Iarba mare - Inula Helenium (ră- zentarea câtorva tratamente locale. oada aprilie – august; dăcină) - folosită pentru tratarea Urmează deplasarea spre un alt are- • Vâscul - Viscum Album (planta) – dermatitelor și pentru creșterea al de plante. La micul dejun, turiștii normotensor și cardiotonic, trata- eficientă a părului. Recoltarea op- vor servi ceai din plantele culese în ment recomandat pentru preveni-

16 rea cancerului. Recoltarea optimă timpul liber va fi alocat sănătății se efectuează în perioada februarie în natură. Programul este varian- – august; ta ideală de a petrece un sfârșit de • Ciuperci din flora spontană din săptămână prelungit sau câteva zile care turiștilor li se va prepara o de vacanță împreună cu familia sau masă tradițională. prietenii. Turiștii vor fi asistați în Seara se încheie cu cazarea și Prima stațiune experimen- permanență de studenții secțiilor cina la pensiunea „La Mesteceni”. tală din lume, specializată în IMAPA și IMIT din cadrul USAMV Participanții vor primi diplome de recoltarea și studiul plantelor participare și pachețele cu plantele Cluj, ei fiind cei care vor dezvălui medicinale, a fost înființată la Cluj, în anul 1904. Este prac- culese. informații despre plantele culese, tic startul dat cercetării expe- modul de conservare, remediile la *Notă: plantele menționate sunt rimentale și științifice în do- identificate în fiecare zonă în funcție care sunt utilizate în medicina na- meniul plantelor medicinale și de perioada anului în care se face re- turistă, precum și produsele care se aromatice din țara noastră. zervarea. obțin din acestea. Recomand acest „Acest program turistic presupune program ca fiind o cură de turism drumeții cu un nivel scăzut de difi- sănătos!”, declară Ioana Oprea – cultate. Îmbinând utilul cu plăcutul, Pensiunea „La Mesteceni”.

17 România Rurală – nr. 15

Uleiurile esențiale, o afacere frumoasă ce conferă frumusețe și relaxare

Încă din Antichitate, istoria folosi- iurile esențiale cu produși chimici plantă se pot distila diferite părți rii uleiurilor esențiale este strâns s-au obținut remedii terapeutice cum ar fi rădăcinile, frunzele, flori- legată de cea a plantelor medicina- ale căror rezultate au condus la le, semințele, rășinile și scoarța. le. Primele popoare care au folosit dezvoltarea medicinei moderne. Ca beneficiile aromoterapiei prin uti- o consecință directă, consumul de lizarea uleiurilor esențiale au fost uleiuri esențiale pure a scăzut. chinezii, egiptenii și indienii. Prin Andreea Sipoș – de la pa- arderea tămâii, chinezii creau o atmosferă de armonie și de calm. siune la începutul unei Câțiva ani mai târziu, egiptenii au Ce sunt uleiurile esențiale? afaceri cu produse natu- construit o distilerie ce le permitea rale homemade, având la extragerea uleiului de cedru crud. Tot ei sunt și cei care au început Uleiurile esențiale sunt, de fapt, bază uleiurile esențiale să utilizeze plantele medicinale și substanțe aromatice volatile pro- aromatice, pentru proprietățile lor duse de plante, ce pot fi extrase sub Andreea Sipoș este o tânără băcă- curative, în scopuri cosmetice și formă de lichid. Deși denumirea uancă de 28 de ani, pasionată de me- medicinale, dar și pentru îmbălsă- de ulei poate crea confuzii, uleiuri- dicina naturistă, mai ales de cea ba- marea faraonilor. Perșii și indienii le esențiale pure nu vor lăsa nicio zată pe utilizarea uleiurilor esențiale. au creat, la rândul lor, mașinării urmă, spre deosebire de uleiurile ve- De la o simplă pasiune la începutul de distilat ulei, punând bazele unei getale. Întregul proces de obținere unei mici afaceri a fost doar un pas, veritabile culturi pe care o întâl- și extracție de uleiuri esențiale este așa că tânăra din Bacău și-a înființat nim și astăzi în țările asiatice. Mai foarte costisitor, justificând astfel un S.R.L prin care comercializea- târziu, pe continentul european, prețul ridicate de pe piață al uleiu- ză produse de medicină naturistă, separarea compușilor din uleiurile rilor esențiale pure. De exemplu, realizate de ea prin achiziționarea esențiale a dus la apariția chimica- pentru obținerea unui litru de ulei și combinarea uleiurilor esențiale. lelor sintetice și a medicamentelor. esențial sunt necesare aproxima- Uleiurile provin de la distribuitori Combinând ingredientele din ule- tiv 35 de kilograme de plante. Din autorizați din țară. Sub denumirea

18 acești ani, am studiat foarte mult pe Internet și am participat la un curs de medicină ayurvedică și terapii panchakarma în India”, afirmă An- dreea.

Tânăra băcăuancă și-a amenajat aca- să un spațiu special destinat pentru a lucra la produsele sale. Uleiurile de corp și tratamentele de păr nu nece- sită foarte mult timp, acestea fiind lucrate la rece. În schimb, săpunu- rile, untul de corp și balsamurile de buze sunt lucrate la cald. De partea de ambalare și promovare a produselor sale pe Internet se ocupă tot ea. În viitor, Andreea dorește să inves- tească într-un laborator specializat.

„Țările asiatice, în special India și China, folosesc beneficiile uleiurilor esențiale și au aceste terapii înrădă- cinate în cultura lor. Pentru ei este un stil de viață și unul chiar foarte sănătos. Din păcate, noi nu avem o cultură dezvoltată legată de folosirea acestor terapii, deși utilizarea uleiurilor esențiale ajută foarte mult atât sistemul imunitar, cât și la înfrumusețare și relaxare. În Româ- nia, aceste lucruri sunt privite mai mult drept fițe”, conchide Andreea Sipoș.

Știați că… de Maruna Handmade, gama produ- Andreea preferă să cumpere uleiuri • …uleiul de mușețel este un selor Andreei cuprinde tratamente esențiale de foarte bună calitate de pentru păr, uleiuri de masaj, seruri la un distribuitor din Oradea. Aceste bun calmant, reduce febra și refermizante, balsam de buze, unt de produse vin deja însoțite de o fișă a combate insomnia? corp și săpunuri exfoliante, antisep- analizelor aferente fiecărui produs în • …uleiul de cimbru adăugat tice și hidratante. parte, simplificând substanțial munca Andreei, dar reducând foarte mult în șampon conferă străluci- „Pentru mine, totul a început acum și costurile. În România, analiza de re părului? trei ani ca o obsesie de a-mi îngriji eficacitate pentru un produs costă • …uleiul de busuioc combate părul utilizând tot felul de măști și aproximativ 800 de euro, la care se adaugă restul analizelor și certifică- epuizarea și stresul și poate uleiuri de păr. Astfel, am început să fi folosit împotriva migrenei? achiziționez uleiuri esențiale și să rilor necesare, care ajung și ele la o valoare de 600-700 de euro. studiez cele mai bune căi de a le com- • …uleiul de lavandă poate bina. Rezultatele erau foarte bune, „Foarte mulți producători din fi eficace în calmarea nou- așa că încetul cu încetul am înce- România intră în acest domeniu născuților? Se poate folosi put să fac și pentru prieteni, care la motivați de pasiune. Când se lovesc drept odorizant în camera rândul lor au recomandat produsele de legislație și mai ales de costuri, bebelușului; mele mai departe. «Jaanam – hra- foarte mulți renunță. În cazul meu, nă pentru păr» este denumirea pri- investiția inițială pornește de la • …uleiul de trandafir, unul mului tratament de păr realizat și 20.000 de euro pentru toate pro- dintre cele mai scumpe ule- pe care astăzi îl comercializez. Este dusele Maruna. Faptul că lucrez cu iuri esențiale, este un leac printre cele mai vândute și apreci- uleiuri esențiale cu toate analizele anti-rid, ajutând la tonifica- ate produse, având la bază uleiuri în regulă nu conferă deloc finali- esențiale de rozmarin și salvie, ulei tate produsului meu. Combinarea rea tenului și catifelarea pie- vegetal de cânepă și alți compuși acestor uleiuri și compuși necesită lii ? naturali”, povestește Andreea. foarte multă răbdare și atenție. În

19 România Rurală – nr. 15

Calendar - Festivalurile începutului de an

Începutul de an aduce cu sine o serie iarnă din zona din care provin și o nimentul se desfășoară în parcarea de evenimente specifice anotimpului festivitate de premiere. Hipermarketului Cora din Cluj-Na- friguros, unele dintre ele legate de poca. În folclorul românesc, printre obice- tradițiile și obiceiurile iernii, altele iurile de iarnă se numără umblatul marcând debutul târgurilor apicole cu steaua, dansul cu capra, jocuri- din 2015. Târgurile de iarnă repre- le cu măști, plugușorul, umblatul 10 ianuarie 2015 – Festiva- zintă un bun prilej de a aduce în prim cu sorcova și cântatul colindelor. lul „D’ale porcului”, Oradea, plan datinile și tradițiile strămoșești Dacă unele dintre ele sunt specifice județul Bihor adânc înrădăcinate în cultura popo- sărbătorii de Crăciun sau au loc în rului român. Festivalul are ca scop promovarea ajunul Anului Nou, altele țin până tradițiilor populare bihorene. În ca- la Bobotează, cum este umblatul cu drul festivalului are loc un concurs steaua, obicei vechi ce se întâlnește de preparare tradițională a porcu- 2 ianuarie 2015 - Festivalul obi- la aproape toate popoarele creștine și lui, care pune față în față echipe din ceiurilor și tradițiilor de Anul care amintește de steaua care a vestit 22 de comune (Aușeu, Borș, Căbești, Nou, Târgu Neamț, județul nașterea lui Iisus și i-a călăuzit pe cei Diosig, Girișu de Criș, Ineu de Criș, Neamț trei magi. Mădăras, Nojorid, Oșorhei, Pomezeu, A treia ediție a Festivalului obice- Popești, Răbăgani, Săcuieni, Sânni- iurilor și tradițiilor de Anul Nou colau Român, Sânmartin, Tileagd, este organizată de Casa Culturii 3 - 31 ianuarie 2015 - Târgul de Tinca, Toboliu, Tulca, Vadu Crișului, „Ion Creangă” în parteneriat cu Pri- iarnă, Cluj Napoca, județul Cluj Valea lui Mihai și Vârciorog). Fiecare măria orașului Târgu Neamț și se „Târgul de iarnă pe căsuțe” este echipă concurentă pregătește toroș desfășoară în „Piața Adormirea Mai- un târg de gastronomie și tradiții (pomana porcului), cârnați, caltaboș cii Domnului” din Târgu Neamț. În ce marchează începutul de an. La și jumări, preparate ce sunt servite cadrul festivalului are loc o paradă eveniment participă producători participanților, alături de pălincă de a formațiilor participante, cu pre- tradiționali alimentari și non-ali- casă. Concursul se desfășoară de la zentarea celui mai frumos obicei de mentari, dar și meșteșugari. Eve- ora opt dimineața, începând cu ritu-

20 alul degustatului palincii, urmat de prelucrarea și pârjolirea tradițională a porcului. Ziua se încheie cu o cină festivă și o ceremonie de premiere. Locul de desfășurare este la ERA Shopping Park Oradea. Evenimentul are și o conotație internațională prin participarea, în calitate de invitați, a două echipe din Ungaria, ce reprezintă județul Békés și orașul Derecske ce găzduiesc în fiecare an manifestări similare.

14 - 18 ianuarie 2015, Expo Na- poca 2015, Cluj Napoca, județul Cluj Expoziția internațională de porumbei de agrement, păsări de curte și animale mici are loc la Expo Transilvania din Cluj Napoca, în perioada 14 - 18 ianuarie 2015. În cadrul expoziției vor fi prezentați și premiați porumbeii, păsările de curte și animalele cu blană aduse de crescători din toată țara.

23 ianuarie – 17 februarie, Ser- bările Zăpezii, Bran, județul Brașov „Serbările Zăpezii” din acest an vor bucura iubitorii de schi și nu numai, chiar pe Pârtia Zănoaga din Bran. În cadrul „Serbărilor Zăpezii” se orga- nizează concursuri de schi destinate amatorilor. După ce competițiile de pe pârtie se încheie, cei prezenți pot participa la diferite concerte de mu- zică pop-rock, precum și la spectaco- le de muzică populară.

24 - 25 ianuarie 2015, Târgul Apicol, Târgu Mureș, județul Mureș Prima ediție a Târgului Apicol din Târgu Mureș se desfășoară în incin- ta Sălii Polivalente, situată în Piața „Matei Corvin”. Mierea și produsele apicole, cosmeticele naturiste, dul- ciurile, utilajele și echipamentele apicole aduse din toate regiunile țării și din străinătate vor fi prezen- te la prima ediție a Târgului Apicol Târgu Mureș.

21 România Rurală – nr. 15

Simion Florian, director general al Societății Naționale PLAFAR „Suntem foarte mândri că oamenii au început să știe din nou de Plafar. În ultimii doi ani am înregistrat profit, iar de patru ani suntem pe locul cinci la capitolul branduri românești notorii.”

22 Povestiți-ne despre istoria Plafar. Care au fost momentele decisive de-a lungul timpului? Simion Florian: Plafar s-a înființat în 1948. A fost o structură în cadrul Cooperației de Consum care se ocupa cu achiziționarea plantelor medicinale. În 1955, s-a înființat o entitate mai mare, fabrica de la Orăștie (firma Digitalis), unde a început să se dezvolte această activitate a procesă- rii plantelor medicinale. În anul 1975 a luat ființă trustul Plafar. Au început să se dezvolte mici întreprinderi au- tonome la Cluj, Timișoara, Brașov, Craiova, Roman, Brăila și Botoșani, iar exportul se făcea prin trust. În 1990, trustul a fost desființat și s-a înființat Regia Autonomă Plafar, iar în 1999 a apărut Societatea Națională Plafar cu nouă sucursale în țară. Fiecare dintre aceastea avea în subordine patru județe. Aproximativ jumătate își desfășurau activitatea în culturi, iar cealaltă jumătate în floră spontană, România fiind una dintre țările cu cea mai bogată floră sponta- nă din Europa. În 1997, a venit însă criza. Colegii specializați pe culturi aveau suprafețe foarte mari de coriandru, muștar și fenicul. Piața din Asia era o mare cumpărătoare. Se vindeau 6-7,000 de tone/an la vremea aceea în Thailanda, Indonezia, Malaezia și Singapore. În 1997 a venit criza din Asia, iar prețul coriandrului s-a înjumătățit. Costurile de producție din România, pe fondul creșterii prețului carburanților, au fost tot mai mari, motiv pentru care a înce- put picajul. De atunci, au apărut pro- blemele. Înainte de a ajunge director ge- director de sucursală la Cluj, post pe S-au înregistrat datorii mari la bu- neral, ați condus unitatea de la care l-am avut până în 2012. Acum get, așa că s-a impus sechestru asi- doi ani m-au adus la București, pen- gurator până în 2009, când s-a intrat Cluj. Cât timp ați lucrat acolo și cum ați ajuns să lucrați în do- tru că sucursala de la Cluj fusese cea în insolvență. Nu avea însă rost să mai bună, avea și potențial, iar admi- meniul plantelor medicinale? ținem oamenii și entitățile și să ne nistratorul judiciar a propus ca eu să scufundăm cu toții, astfel că s-au Simion Florian: După facultate preiau Plafarul. De atunci, Plafarul a vândut toate sucursalele, în afară de fost încontinuu pe profit. cea din Cluj. m-am angajat la Plafarul de la Cluj. Nu aveam serviciu, eram economist La Cluj s-au investit aproape 500 000 și nu exista un post de economist, de euro. În 2012 am ieșit din așa că am fost arhivar. Apoi am lu- Fabrica de la Cluj este, de altfel, insolvență, iar în 2013 și 2014 am în- crat la desfacere cinci ani, ceea ce cunoscută drept cea mai longe- registrat profit. De patru ani suntem m-a ajutat să învăț dedesubturile vivă și eficientă dintre puncte- pe locul cinci la capitolul branduri vânzărilor. Ulterior, am fost revizor le de lucru Plafar. Cu ce a fost românești notorii, conform unui stu- contabil (cinci ani), iar în 1989 am aceasta deosebită? diu media. Am trecut și printr-un dat concurs și am ajuns contabil-șef. proces de rebranding. Suntem foarte Simion Florian: Longevitatea mândri că au început oamenii să știe Din 2000, am venit la București, am Plafarului din Cluj are ca justifica- din nou de Plafar. dat concurs și am obținut postul de re faptul că a fost specializată pe

23 România Rurală – nr. 15

achiziția de plante medicinale. Noi rile lanțuri de supermarketuri și hi- fructe, fără arome. Acestea sunt și știam foarte bine zonele cu plante, permarketuri precum Real, Auchan, ele separate în două categorii, pentru cunoșteam flora spontană, am avut Cora, Kaufland, Carrefour etc. plăcere și medicinale. puncte de colectare în toate comunele din zonă, precum și o colaborare foarte bună cu agențiile de mediu, Ce gamă de produse are în pre- De unde obțineți plantele medi- cu Institutul de Cercetări Biologice zent Plafar? cinale folosite în produse? Le și și filiala Academiei Române la Cluj, importați? ceea ce ne-a ajutat la obținerea acre- Simion Florian: Avem o gamă ditărilor. foarte variată. Producem șase Simion Florian: În primul rând, mari categorii de ceaiuri: ceaiuri avem zonele noastre din Cluj, dar De asemenea, am fost specializați în tradiționale (coada-calului, flori de acum luăm plante din toată țara - producția de ceaiuri. Noi colectam tei, urzică etc.) care sunt aproape 90 cele din flora spontană le culegem cu plantele, le procesam și apoi valorifi- la număr. Producem ceaiuri în doză predilecție din zonele Brașov, Satu cam produsele. Nu ne-am concentrat simplă (mușețel, mentă, sunătoa- Mare, Oradea. Există în acele locuri pe culturi. Ne-am specializat în floră re etc.), care sunt mai accesibile ca și o cultură a culesului de plante me- spontană și cred că a fost alegerea preț. Apoi avem ceaiurile Premium, dicinale, oamenii sunt instruiți, le cea mai bună. din fructe, care sunt tot un amestec cunosc. Trebuie subliniat și faptul de produse naturale, însă fiecare că sunt plante care se pot confunda pliculeț este pus într-o anvelopă se- foarte ușor - brusturele și căptălanul, parată. Plafar a avut de înfruntat multe de exemplu. De aceea este cu atât mai dificultăți în ultimul deceniu. Mai avem o gamă de ceaiuri pentru bine să apelezi pentru cules la oame- Care este situația în prezent în echilibru, așa-numitele ceaiuri de nii care știu foarte bine, care sunt din ceea ce privește distribuția? „good shape”, dieta zilei, ceai negru acele zone. cu trandafir și altele. Avem ceaiurile Simion Florian: Nu mai avem din fructe - fructe de pădure, afine, Aducem plante și din străinătate, din magazine proprii, în 1998 acestea coacăze negre, măr cu scorțișoară Republica Moldova, Ungaria, Egipt etc. au fost cesionate Centrofarm-ului. etc. Producem, de asemenea, o gamă Noi lucrăm cu ei și le furnizăm cea- de ceaiuri negre - cu anason, cu men- iuri. Noi suntem însă producătorii tă, scorțișoară sau trandafir. Care sunt produsele cele mai so- numărul unu de ceaiuri în România, licitate de clienții Plafar? iar valorificarea produselor noastre Nu în ultimul rând, avem o gamă de se face numai prin retail modern și 32 de siropuri din plante și fructe, Simion Florian: Sunt diverse ca- magazine naturiste. Suntem în ma- din care 25 sunt doar din plante sau tegorii: iarna se vând cel mai bine

24 siropurile care se folosesc ca adju- zante. La siropuri, în sezonul cald se europene pentru echipamente per- vante în tratamentul unor afecțiuni vând cele de vișine sau de coacăze. formante. Tot la capitolul fonduri eu- precum gripă, guturai, tuse sau sinu- ropene, am vrea să ne dotăm cu un zită. Tot iarna se consumă mugurii uscător nou. Este un pas pe care tre- de brad, de pin, ceaiul de mentă, de Care sunt prioritățile Plafar în buie să-l facem pentru a ne menține tei, de soc sau sunătoare. Sunătoarea viitor? calitatea. este foarte bună și pentru afecțiunile hepatice, ajutându-i pe cei care mă- Simion Florian: Vrem să accesăm Un lucru la care ținem foarte mult nâncă mult de sărbători. fonduri europene. Intenționăm să este pătrunderea cu produsele noas- dezvoltăm o linie de ice tea și deo- tre în rețeaua turistică: restaurante, Este foarte bun și ceaiul de măr camdată nu am renunțat la idee. Este hoteluri și pensiuni. Apoi, am vrea cu scorțișoară. Echinaceea este însă foarte greu să ajungi din urmă ca ceaiurile noastre să se consume și un imunostimulator foarte utili- jucătorii mari de pe piață. Totuși, de către cei care călătoresc cu CFR și zat, iar cătina și propolisul sunt având în vedere că avem o linie de si- Tarom. Acestea sunt planuri de per- polivitaminizanți de excepție. ropuri, am putea să pătrundem și în spectivă, trebuie să ne mișcăm încet- acest sector. Vara sunt preferate ceaiurile recon- încet în acea direcție și să le arătăm fortante: ceaiul verde, ceaiurile de Vrem să dezvoltăm și o linie de oamenilor că și în România se fac lu- mentă și de măceșe și cele vitamini- producție bio și să accesăm fonduri cruri de calitate.

25 România Rurală – nr. 15

Andrei Barbu - de la computere, la culturi de plante aromatice

de succes în IT, la care ai renunțat pentru a urma un vis, poate părea ireal. Așa s-a întâmplat cu tânărul Andrei Barbu, care a cumpărat un teren viran de 16 hectare în Bără- gan, în localitatea Valea Măcrișului din județul Ialomița cu gândul de a cultiva plante medicinale și aromatice, îndeletnicire pe care tatăl său, de profesie geolog, o practica de câțiva ani în Dâmbovița, considerând că există o nișă în acest sens pe piața din România. A început cu o suprafață de numai 2000 mp cu busuioc, levănțică, tarhon, mentă, schinel, isop, rozmarin, maghiran, anghinare și cimbru, acestea fiind doar câteva dintre plantele medicinale și aromatice cultivate de tânărul fermier în mica stațiune de cercetare, în loturi de înmulțire ce au fost mutate ulterior pe câmpul din Bărăgan. A construit și o hală de uscare, folosind scânduri de lemn, nu folii de plastic, așa cum se face industrial, pentru ca frunzele și florile Cultivarea plantelor medicinale și „Plantele medicinale tre- să rămână vii. Semințele le-a cumpă- aromatice reprezintă o activitate buie să aibă miros, gust și rat inițial din stațiunile de cercetare din ce în ce mai profitabilă dacă ne efect terapeutic” înființate înainte de 1989, dar și din gândim la multitudinea magazine- afară, în țară oferta fiind limitată. lor de produse naturiste care apar în fiecare an. Românii au început să Chiar dacă anul 2009, când a în- perceapă beneficiile acestora și să se A face agricultură de când te-ai năs- ceput să se ocupe de agricultură, a orienteze nu numai către consumul cut poate părea normal. A începe fost dificil (deoarece a locuit chiar de ceaiuri și de produse farmaceuti- să faci agricultură după o carieră într-o baracă din lemn), în următorii ce din plante, ci și spre utilizarea de cosmetice ori diversele suplimente alimentare naturiste. Cert este că potențialul natural al României este destul de ridicat, flora medicinală fiind reprezentată de 800 de specii, din cele 3700 care cresc în țara noastră. Tot mai multe firme private, la care se adaugă în ultima vreme și produ- cătorii agricoli individuali au început să acorde importanță acestui sector, ocupându-se fie numai de cultivarea plantelor medicinale, fie inclusiv de procesarea și valorificarea acestora. Cultivarea plantelor medicinale ar putea reprezenta tehnologia viitoru- lui pentru cei care dețin pământ ara- bil, fiind o afacere foarte rentabilă.

26 Tânărul a început să se documenteze cu privire la agricultura ecologică și să meargă pe aceeași linie, a produselor sănătoase, de calitate, hrănite cu îngrășământ natural. În afara fondurilor europene neram- bursabile, primite pentru dezvoltarea de mici afaceri în agricultură, pentru cultivarea legumelor, Andrei a făcut investiții în modernizarea exploatației, cu ajutorul banilor obținuți din cultivarea plantelor medicinale și aromatice. Astfel, a achiziționat un tractor, utilaje, so- larii și sisteme de irigat, precum și o bază logistică pentru livrări (de la camera frigorifică, spații de ambalat, ani lucrurile au început să se limpe- consumatorului final, eliminând, zească și afacerea să prindă contur. astfel, intermediarii, deși astăzi co- până la mașina de livrări). Cel mai bine se cultivă busuiocul, chetează și cu distribuția la scară Alături de cultura cartofului și a levănțica, menta și salvia. Pe un largă. Andrei s-a axat pe comerțul sfeclei de zahăr, plantele medici- hectar de nalbă, de exemplu, poate online ce pare să fie mediul propice nale reprezintă elemente esențiale obține producție în valoare de maxi- pentru tranzacționarea produselor mum 15.000 de euro, însă în spatele din agricultura ecologică, intrând în agricultura sustenabilă, Andrei succesului se află multă muncă. Suc- în parteneriat cu alt fost IT-ist, și Barbu cultivându-le fără pesticide și cesul afacerii depinde și de găsirea implicându-și, în cele din urmă în- îngrășăminte chimice, așa cum se fă- unui sistem eficient de valorificare treaga familie. cea odinioară. a producției. După recoltare, a ambalat plantele și le-a vândut fie în târguri tradiționale, fie prin rețeaua HoReCa, pe care a ajuns să o cunoas- că foarte bine. Experiența și-a căpătat-o lucrând mai întâi cu tatăl său. Acesta i-a in- suflat dragostea pentru agricultu- ră. La început a fost vorba de multă muncă fizică, de la dat cu sapa până la bătut cuie. Atunci când începi un lucru de la zero, îl faci singur, dar, ulterior, tânărul a reușit să delege din atribuții până a ajuns să se ocupe în mare parte doar de antreprenoriat, activitate pe care o stăpânește foarte bine. Deși a cochetat cu o posibilă plecare în străinătate, pe domeniul IT, Andrei a ales să rămână în România pentru că aici oamenii sunt calzi și sufletiști. Viața la țară este frumoa- să, însă Andrei Barbu nu a renunțat definitiv la viața de la oraș, unde își distribuie produsele. Inițial, antreprenorul absolvent de Automatică și Calculatoare la Poli- tehnică și-a folosit fondurile proprii pentru a începe cultivarea acelor plante aromatice care nu sunt foarte căutate în România. A urmat cultivarea ecologică a legumelor destinate

27 România Rurală – nr. 15

Oameni

Lăcrămioara Ionescu, meșter popular din Argeș - săculețe cu levănțică, cusute manual cu modele muscelene

Lavanda, cunoscută și sub numele de Planta cu florile de culoare mov se fiind ținută la intrarea în casă și la levănțică, iar popular ca „aurul vio- folosește în industria farmaceutică și icoane. let”, este o plantă aromatică medici- cosmetică, florile putând fi utilizate Aflând de aceste proprietăți deosebi- nală de origine mediteraneană care pentru prepararea ceaiurilor și tinc- te ale lavandei, Lăcrămioarei Iones- numără nu mai puțin de 30 de specii. turilor, fiind benefică organismului, cu, meșter popular din județul Argeș, Dacă Franța a reușit să facă renumite iar mirosul acesteia alungă stresul și care de mai bine de zece ani s-a ocu- dealurile din Provence prin cultiva- insomnia. rea lavandei, aducând prosperitate pat cu realizarea de șervete și fețe satelor, aceasta încă nu este cultivată Uleiul esențial de lavandă este pro- de masă brodate cu multă măiestrie pe scară largă în România. În Roma dusul principal obținut din dis- și talent, i-a venit ideea să realizeze antică era folosită inclusiv pentru tilarea inflorescențelor. Pentru a manual săculețe pe care să le umple parfumarea băilor publice. nu-și pierde din proprietăți, se culeg cu semințele acestei plante parfuma- dimineața, pe rouă, iar uleiul care te. Levănțica se plantează toamna sau se obține are proprietăți antisepti- Ideea nu s-a născut oriunde, ci chiar primăvara și se poate recolta și de ce și antiinflamatorii, regenerând în Franța, țara celebră pentru culti- două ori pe ani, în lunile de vară, iar țesuturile și ajutând la cicatrizarea și varea plantei, devenită o veritabilă terenul pe care se cultivă trebuie să vindecarea rănilor. fie puțin înclinat, orientat către sud. ambasadoare a lavandei, în timpul Înălțimea acesteia la maturitate este Legenda spune că lavanda ar fi fost unui festival al lavandei, care a fas- de un metru, iar circumferința de 1,8 luată din grădina Raiului și că este cinat-o. În satele din Provence se țin metri. benefică și împotriva duhurilor rele, astfel de festivaluri când au loc para-

28 curoasă că a reușit să îmbine tradiția cu utilul, datorită parfumului cu proprietăți terapeutice ale lavandei care este introdusă în săculețele lucrate cu migală. Iubind această plantă, ea încearcă în acest moment să o cultive la scară redusă, iar dacă proiectul îi reușește, Lăcrămioara Ionescu se gândește chiar să devină cultivator de lavandă. Lavanda reechilibrează sistemul nervos și este indicată în stările de depresie, tensiune, melancolie, dar și în stări de surmenaj. Planta reușește să combată afecțiunile respiratorii și să inducă un somn odihnitor. Moti- ve suficiente pentru ca Lăcrămioara Ionescu să meargă mai departe cu pasiunea ei. În afară de lavandă, săculețele ar pu- de și străzile se parfumează cu apă lar realizează din pânză brodată și tea fi umplute și cu alte plante medi- de lavandă, aceasta fiind comerciali- magneți de frigider, semne de carte, cinale aromatice și benefice organis- zată în toate formele, de la lavanda în gentuțe, fețe de masă și ștergare. mului uman, care să înlăture stresul sine și până la săpunurile și lumână- și oboseala și să ofere o stare de re- Produsele sunt mereu admirate de rile decorative. vigorare. către potențialii cumpărători, mai Întoarsă acasă, Lăcrămioara Ionescu ales de către străini care doresc să Indiferent ce plante medicinale a început să confecționeze manual își achiziționeze amintiri ce simbo- sau aromatice pot umple săcuțelele săculețe în miniatură, din pânză bro- lizează România, cele mai căutate tradiționale, acestea reprezintă o dată cu diferite motive tradiționale săculețe cu lavandă fiind cele care amintire frumoasă și utilă oricui le românești, în funcție de sărbătorile au broderii tricolore sau care sunt cumpără, fiind foarte rezistente în care au loc în cursul unui an. Astfel, inscripționate cu numele țării. timp, planta conținută de ele putând pe săculețe regăsim brăduți, clopoței, Lăcrămioara Ionescu iubește foarte fi înlocuită atunci când își pierde iepurași, flori sau tricolorul, unele mult tradițiile și a căutat întotdeauna proprietățile curative sau pot fi păs- modele fiind realizate cu fir prin ră- să le pună în valoare. Acum este bu- trate ca atare, în scop decorativ. sucire. Săculețele căptușite cu pânză din bumbac sunt umplute cu semințe de lavandă și legate cu un șnur croșetat în diferite culori. Lavanda este luată de la distribuitorii autorizați. Produsele sunt comercializate prin diferite magazine de artizanat, însă cel mai mult prin târgurile tradiționale la care Lăcrămioara Io- nescu participă cu drag. Un astfel de târg a fost la Muzeul Național al Țăranului Român, la care Lăcră- mioara Ionescu a participat pentru prima dată și care i-a dat curaj în realizarea visului ei, acela de a aduce în casele oamenilor mirosul parfumat al lavandei în săculețele confecționate manual, cu motive tradiționale. A participat chiar la Piața de Crăciun din București (Bu- charest Christmas Market), unde săculețele au fost foarte căutate. Pe lângă săculețe, meșterul popu-

29 România Rurală – nr. 15

Experiențe: Ferma mea

Victorița Meiroșu pornește o afacere dâmbovițeană „parfumată” în domeniul culturilor de lavandă

Pentru Victorița Meiroșu, ideea unei glia și Bulgaria. Pentru mine, lavan- care etapă acele persoane necesare plantații de lavandă a apărut în anul da este regina plantelor aromatice, desfășurării activității în cele mai 2011. A studiat acest domeniu timp ea fiind folosită deopotrivă atât în bune condiții, bazate pe rezultat. de trei ani, astfel că în anul 2014 s-a industria farmaceutică, cât și în in- Legat de producție, ea va fi valori- decis să aplice la un proiect pe fon- dustria cosmetică, astfel că decizia ficată către un procesator. În Româ- duri europene, pe măsura 121 „Mo- înființării plantației a venit oarecum nia, lavanda se cultivă pe suprafețe dernizarea exploataţiilor agricole” natural. Măsura 121 din PNDR a fost destul de mici, așa că nu ne putem din PNDR, semnând în luna decem- cea mai potrivită alegere pentru referi încă la o piață organizată a brie a anului trecut contractul de înființarea unei astfel de culturi”, ne lavandei, chiar dacă există mari finanțare cu o durată de implemen- declară doamna Meiroșu. companii farmaceutice sau de pro- tare de 12 luni. Valoarea contractu- duse cosmetice care achiziționează lui este de 264 809 de euro, din care Achiziția butașilor de lavandă lavanda de pe piața locală. În ultima contribuția proprie este de 132 405 va fi făcută în lunile de primăva- perioadă, am inițiat discuții cu pri- de euro. ră, conform procedurilor aferente vire la valorificarea producției atât achizițiilor publice. Butașii se vor cu reprezentanți ai unor companii „Am citit foarte mult despre culturi- planta pe 11 hectare, în localitatea românești, cât și cu reprezentanți le de lavandă până să mă decid asu- Vadu Stanchii, comuna Corbii Mari, din Bulgaria, Germania și Franța. pra unui astfel de proiect. În acest județul Dâmbovița. Cultura mea va intra pe rod abia în sens, am efectuat mai multe vizite „Odată cu înființarea plantației de anul trei, ceea ce înseamnă suficient la Stațiunea de cercetări Fundulea, timp pentru stabilirea legăturilor lavandă o să mă dedic doar acestei unde am avut ocazia să stau de vor- comerciale interne, dar și externe”, culturi. Consider că este necesar bă cu singurul specialist în plante afirmă fermiera dâmbovițeană. aromatice care mai lucrează acolo. să aloc toată atenția și resursele Nefiind o cultură foarte răspândită pentru ca această cultură să aibă În perioada următoare, în funcție de în România, am citit și diverse studii rezultatele pe care mi le doresc. În posibilitatea efectuării investițiilor realizate în țări cu tradiție în culti- ceea ce privește munca agricolă în aparatură și echipamentele spe- varea lavandei precum Franța, An- efectivă, voi contracta pentru fie- cifice prelucrării lavandei, pe lângă

30 cultura efectivă de lavandă, Victorița Meiroșu va analiza posibilitatea pre- lucrării unei părți a producției sale, ce s-ar transforma în produse ce pot fi promovate. „Având în vedere că sunt încă la debutul proiectului, va urma punerea la punct a unei strategii de relații publice și marketing. Promovarea în mediul online este imperativă, astfel că voi apela la o echipă de specialiști în marketing online și IT. Este foarte important ca potențialii clienți să conștientizeze beneficiile pe care le poate aduce folosirea lavandei. De exemplu, băile de lavandă au un efect de relaxare, lucru cunoscut și studiat încă din Antichitate. Lavan- da are un rol esențial și în industria farmaceutică și cosmetică”, afirmă Victorița Meiroșu.

31 România Rurală – nr. 15

Experiențe: Afacerea mea

Pensiunea „Casa Matei” din Berca - ospitalitate și rafinament pe malul Buzăului

Situată pe malul Buzăului, în locali- din Berca vom regăsi în ghidurile de cazare și gastronomie, cât și de tatea Berca, pensiunea „Casa Matei”, europene de turism „Michelin Vert” agrement, oferind oaspeților pen- clasificată cu patru margarete, își și „Guide du routard”. Nici pe plan siunii posibilitatea petrecerii unor așteaptă oaspeții. Deschisă pe data național, serviciile pensiunii nu sunt sejururi de neuitat. Un lucru de apre- de 1 ianuarie 2007, odată cu adera- ignorate, astfel că, de-a lungul anilor, ciat și poate și un exemplu pentru rea României la Uniunea Europeană, „Casa Matei” a primit două distincții celelalte unități de cazare este grija pensiunea buzoiană avea să strângă „Margareta de aur”, din partea AN- pe care o au proprietarii pentru in- de la an la distincții ce o situează ală- TREC România, pentru gastrono- struirea angajaților. Acest demers turi de pensiunile cu servicii demne mie și promovarea tradițiilor prin este evidențiat de gradul ridicat de de un turism rural la standarde eu- organizarea Festivalului Cârnaților apreciere pe care turiștii îl au față de ropene. de Pleșcoi. De asemenea, pensiu- serviciile oferite de pensiune. nea a fost apreciată cu o diplomă „Am reușit să transformăm de- de excelență în anul 2012, marcând viza-slogan a pensiunii – ospita- buna colaborare între pensiunea Distincții și recunoașteri litate și rafinament - într-o mar- buzoiană și Universitatea de Științe că de calitate și prestigiu. Pentru care certifică serviciile de Agronomice și Medicină Veterinară oaspeții noștri fideli, fiecare nouă calitate ale pensiunii bu- din București. zoiene vizită la pensiunea noastră va fi, cu În toți acești ani, „Casa Matei” și-a siguranță, o surpriză plăcută. Prin Recomandări și recunoașteri ale menținut rigurozitatea în prestarea serviciile de agrement propuse, pu- ospitalității pensiunii „Casa Matei” serviciilor de calitate, atât pe partea nem în valoare atracțiile naturale

32 Gastronomia, pusă în valoare în restaurantul pensiunii Atenția pentru calitatea servirii și satisfacerea celor mai rafinate gus- turi primează în bucătăria pensiunii. Meniurile tradiționale se armoni- zează cu cele internaționale, turistul fiind purtat într-o adevărată excur- sie a gustului pentru a descoperi în fiecare farfurie autograful culinar al bucătăriei pensiunii „Casa Matei”.

Preparate tradiționale din ale zonei (Vulcanii Noroioși, Munte- un grup sanitar cu cabină de duș. meniul restaurantului: le de sare, lacurile Mociru, Meledic De asemenea, dispune și de aer și Vulturilor, trovanții de la Ulmet), condiționat. • Vulcanii Noroioși; obiectivele istorice și culturale (ceta- • Gigantica de Berca; tea de la Berca, Cetățuia, așezările • Tigăița de Pleșcoi; rupestre, mănăstirile buzoiene, Facilități camere și servi- zona tezaurului de la Pietroasa, cii gratuite: • Fasolea lu’ boier Ciolanu; șantierul de la Cârlomănești, terme- • Cloșca cu puii de aur; • aer condiționat (la parter și în le romane), atracțiile gastronomice • Pofta lui Athanariq; și oenologice (cârnații de Pleșcoi, apartament); • Ospățul Goților. babicul de Buzău, numeroasele cra- • telefon, mini-bar, televizor, inter- me recunoscute la nivel național net wireless; și internațional)”, ne informează • plata prin card bancar; doamna doctor Simona Tănase, pro- Plantele aromatice – plu- • micul dejun inclus în tariful camerei; prietara pensiunii „Casa Matei”. sul de aromă și de gust • room-service la cerere; în preparatele bucătăriei • acces la piscină; „Casei Matei” • parcare păzită; Condiții de cazare Folosirea plantelor aromatice aduce Pensiunea „Casa Matei” pune la • la cerere se poate adăuga pătuț- un plus de aromă și savoare prepara- dispoziția turiștilor 16 camere duble țarc pentru bebeluși. telor bucătăriei pensiunii. Rozmari- și un apartament. Atât camerele, cât Accesul cu animale de companie este nul este o plantă des folosită în bu- și apartamentul sunt dotate cu gru- interzis! cătăria zonei, datorită proprietăților puri sanitare individuale.

Distribuția camerelor: • Parter: patru camere duble cu te- rasă proprie. Camerele sunt dotate cu aer condiționat; • Etajul 1: opt camere duble și un apartament. Atât camerele cât și apartamentul sunt prevăzute cu balcon, oferind o perspectivă spre râul Buzău; • Mansardă: patru camere cu câte două paturi; • Apartamentul este spațios, având o suprafață de 110 metri pătrați. Este alcătuit din două dormitoa- re (un pat matrimonial și două single), living, o baie cu cadă și

33 România Rurală – nr. 15

sale de activare a funcțiilor digestive, fiind un bun colagog și antispastic. În zona Berca, rozmarinul se folosește atât sub formă de ceai (accelerează tranzitul intestinal, optimizează activitatea hepatică etc.), cât și în com- prese pentru cazurile de reumatism. Zona Berca nu este întâmplător cu- noscută pentru relaxare. Astfel, în aceste locuri, rozmarinul este prezent sub formă de cultură în majoritatea culturilor din grădini. „Noi îl folosim, în principal, pentru cartofii copți cu rozmarin - conferă o aromă inconfundabilă- și pentru friptura de miel. Zona Berca este cunoscută pentru carnea de oaie și pentru produsele tradiționale buzoiene, cârnații de Pleșcoi, babicul, cârnații uscați și pastrama. Folosim aroma rozmarinului în preparate precum friptura de oaie, drobul, ciorba de miel, stufatul și altele”, de- clară doamna doctor Simona Tănase. De-a lungul timpului, gastronomia pensiunii a fost promovată în cadrul diverselor evenimente de turism și gastronomie la care doamna Tăna- se a participat: târguri naționale de turism, concursuri și festivaluri gastronomice, Congresul internațional de tradiții culinare desfășurat la București în anul 2014 și multe altele. Bucătăria autohtonă este pro- movată an de an prin organizarea în cadrul pensiunii a Festivalului Cârnaților de Pleșcoi, manifestare ce se bucură de o mare popularitate.

34 Evenimente speciale în Există și o miniterasă pe marginea minarii, pensiunea dispunând și de cadrul pensiunii râului Buzău, cu opt-zece locuri. săli cu o capacitate mai redusă, de cinci până la zece locuri. La pensiunea „Casa Matei” se pot or- Restaurantul pensiunii are o capa- ganiza evenimente speciale precum citatea de 120 de locuri, fiind prevă- nunți, aniversări, petreceri tematice zut cu instalație de aer condiționat. și team-building-uri. Un catalog cu Posibilități de agrement Acestuia i se alătură o terasă tip fotografii de la evenimente este dis- și de petrecere a timpului „café-bar” cu o capacitate de 50 de ponibil la recepția pensiunii. Pen- persoane și un foișor de lemn unde tru activitățile corporatiste se poate liber în cadrul pensiunii se pot organiza diverse aniversări închiria sala de conferințe având „Casa Matei” și activități în aer liber. Capacita- suprafața de 110 metri pătrați. Se pot tea acestuia este de 40 de persoane. organiza și ateliere de lucru sau se- • piscină în aer liber; • loc de joacă special amenajat pentru copii; • curte cu grădină unde se pot organiza chiar și ședințe foto; • micro-fermă de animale; • terenuri de tenis de câmp, mini- fotbal, mese de ping-pong; • închirieri de biciclete; • spațiu în interior cu bibliotecă, mese de biliard, rummy și cărți de joc; • drumeții și off-road; • rafting pe râul Buzău; • pescuit; • echitație la herghelia Cislău; • căutare de trufe; • saună și masaj.

35 România Rurală – nr. 15

Experiențe: Comunitatea mea Valorificarea plantelor medicinale și aromatice recoltate din zone nepoluate ale Transilvaniei

36 Binefacerile utilizării plantelor medicinale pentru tratarea diverselor afecțiuni sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Învățații din An- tichitate și Evul Mediu au consemnat însușirile medicinale de netăgăduit a numeroase plante. Este bine cunoscut faptul că aproximativ jumătate dintre produsele farmaceutice ce se fabrică astăzi pe glob au la bază plante medicinale ori principii active extrase din acestea. Plantele medicinale nu au încetat, însă, să fie utilizate și în stare pură pentru menținerea sănătății sau ca adjuvante în procesul de vindecare a numeroase boli, diversificarea utili- zării lor fiind în plin avânt. Plantele medicinale ascund în ele puteri tămăduitoare ce se datorează substanțelor active pe care le conțin. În extractele obținute din ele, princi- piile active au virtuți vindecătoare. Datorită condițiilor pedo-climate- rice din România, cultivarea plane- telor medicinale și aromatice este favorizată în țara noastră. Cererea pentru astfel de plante este în plină ascensiune, indiferent că ne referim la piața internă sau la cea externă, în special europeană, fără să mai vorbim de randamentul ridicat al acestor culturi.

VITAPLANT – 100% natural, din județul Mureș Cu o vechime de peste 15 ani, SC VITAPLANT SRL realizează în prezent o gamă largă de produse 100% naturale, plantele medicinale ce intră în compoziția ceaiurilor sale fiind recoltate din zone nepoluate din Transilvania, regiune re- cunoscută pentru aerul sau puternic ozonat. Cele 40 de tipuri de plantele medicinale pe care le comercializează sunt atent selecționate, prelucra- te și ambalate, respectându-se cu strictețe normele în vigoare de igie- nă și siguranță a alimentelor. Deși activitatea firmei s-a desfășurat la început în Sovata, din 2007, aceasta activează în comuna Eremitu din județul Mureș, aflată la numai 15 km de cunoscuta stațiune balneoclimaterică.

37 România Rurală – nr. 15

Ceaiurile pe care SC VITAPLANT SRL le pune în vânzare pot fi atât simple cât și în combinații de mai multe plante medicinale. Compania oferă pe piață: • ceaiuri în doze filtru: ceaiuri de fructe cu diferite arome (de pier- sici, zmeură, fructe de pădure); • ceai din plante medicinale: mentă, mușețel, sunătoare, tei, măceșe, dar și negru, aromat; • ceaiuri în doze concis (vrac mă- cinat): păpădie, coada-calului, coada-șoricelului, păducel, crușin, salvie, urzică, rostopască, vâsc, gălbenele; • ceaiuri în doze concis (amestec din plante medicinale): Sedativ, Lacto- vit, Expectorant, Gastric, Vitadil, Vitafi.

Ingredientele din produsele compu- se sunt alese de către un farmacist cu vastă experiență în fitoterapie, pentru ca rezultatul să fie cel mai bun. Cu toate acestea, Laszlo Bokor, unul dintre patronii firmei, declară că e bine ca „fiecare persoană să fie doc- torul său”, în sensul că fiecare dintre noi simte ce este bine pentru orga- nism. Un ceai compus poate fi benefic pentru 60 de persoane din 100, pentru aceeași afecțiune, de exemplu, iar pentru restul, rezultatele ar putea să nu fie la fel de spectacu- loase. Tocmai de aceea există și mai multe combinații de plante medicinale adaptate pentru diferite nevoi. Pe lângă ceaiuri, compania VITA- PLANT mai produce și comerciali- zează tinctură hepatică și semințe de in, fenicul, chimion, anason, dar și oțet de mere. Acesta se prelucrează în combinații cu diferite plante aromatice, obținându-se oțet de mere cu busuioc, chimion, salvie, tarhon, cimbrișor, coriandru, mărar, ie- nupăr, iarbă de lămâie, oregano și rozmarin. Folosirea plantelor aromatice în combinație cu oțetul de mere pentru salate aduce beneficii suplimentare. De exemplu, oțetul de mere cu chimion cu aromă de nucă și lemn dulce se poate folosi pentru a aromatiza preparatele din legume. Proprietățile antihistaminice ale uleiului volatil din chimen reduc reacțiile alergice în caz de astm

38 bronșic, având și o acțiune tonică asupra sistemului nervos ori efect anti-tumoral. Oțetul de mere cu coriandru se poate administra intern, în caz de aciditate gastrică, calmând durerile și extern, pentru a grăbi erupția cutanată în caz de vărsat de vânt. Diversificarea produselor obținute din plante medicinale și aromatice necesită investiții ridicate, astfel că, pe viitor, Laszlo Bokor speră să ac- ceseze și fonduri europene pentru creșterea gamei existente, cu atât mai mult cu cât plantele ce intră în compoziția produselor sunt cultivate în sistemul de agricultură ecologică. Acest sistem presupune mai multe aspecte, printre care zonarea ecolo- gică, rotația culturilor și asolamentul, lucrări de îngrijire prin metode preventive de combatere a buruieni- lor și metode curative, fertilizarea, semănatul, precondiționarea și us- carea plantelor medicinale și aromatice, distilarea materialului vegetal provenit. Nu toate zonele sunt propice dezvol- tării unei agriculturi ecologice, exis- tând zone foarte favorabile unei anumite plante, dar și zone mai puțin favorabile sau zone chiar nefavorabile. În orice fermă, mai ales în cele în care se practică agricultura ecolo- gică, este recomandată cultivarea mai multor plante, fapt ce duce la o activitate echilibrată. Asolamentul, respectiv rotația culturilor în timp, reprezintă una dintre cele mai importante măsuri agrofitotehnice de a spori producția. În același timp, în vederea unei activități biologice maxime a solului, fertilitatea acestuia în cadrul sistemului de agricultură ecologică trebuie să fie menținută și ameliorată printr-un sistem de măsuri care să ducă la conservarea resurselor sale. Pentru a obține ceaiuri din plan- pentru prelucrarea plantelor medici- medicinale peste tot în țară. Valo- te medicinale de calitate din flora nale și aromatice care să completeze rificarea ceaiurilor și semințelor se spontană, compania colaborează și utilajele neautomate. face și prin propriul magazin online: cu Academia Română pentru a afla www.vitaplant.ro. În ceea ce privește valorificarea de la ce cultivatori zonali poate va- plantelor medicinale și aromatice, Majoritatea clienților VITAPLANT lorifica plantele la care s-au folosit compania s-a adresat și pieței de pro- sunt de vârsta a III-a, după cum îngrășăminte naturale, iar pentru cele 12 tipuri de plante aromatice fil din Italia, iar în acest moment, pe recunoaște Laszlo Bokor, însă ar tre- cultivate în sere se fac demersuri lângă piața din România, o parte din- bui conștientizate beneficiile plante- pentru obținerea certificării BIO. tre produsele realizate se distribuie lor medicinale, adevărate daruri ale pe piața din Ungaria. VITAPLANT naturii, și de către persoanele mai Cu scopul unei mai bune desfășurări are relații de colaborare cu un dis- tinere pentru că medicamentele nu a activității, VITAPLANT a tribuitor important din București, cu sunt 100% naturale, în timp ce plan- achiziționat și utilaje performante ajutorul căruia își valorică plantele tele medicinale, da.

39 România Rurală – nr. 15

Leader la zi

GAL Colinele Buzăului

Cunoscut ca leagăn al culturii Prioritățile de dezvoltare ale GAL Planului Național de Dezvoltare Ru- și civilizației române, teritoriul Colinele Buzăului se axează pe: rală 2007-2013, exclusiv cheltuieli județului Buzău conservă vestigii de organizare și funcționare a fost de • diversificarea economiei rurale și 2 550 000 de euro. ce atestă existența omului în regiu- creșterea calității vieții la nivelul ne încă din cele mai vechi timpuri. teritoriului; Ca activitate, de la început și până Dovadă stau atât uneltele și armele • dezvoltarea sectorului agri- în prezent, GAL Colinele Buzăului a din oase sau pietre cioplite ce au fost col și silvic pe baza creșterii lansat 12 apeluri de selecție, din care scoase la lumină în câteva locuri, cât competitivității și adaptării econo- cinci apeluri în anul 2013 și șapte în și obiectele ceramice din Neolitic și miei, bazată pe cunoaștere; anul 2014, apelul 7/2014 fiind încă în din Epoca Bronzului, ce au aparținut curs de desfășurare. Culturilor Boian, Gumești și Monte- • valorificarea potențialului natu- oru. ral și uman local pe baza adop- Rezultatul final s-a concretizat în tării principiilor durabilității, a depunerea la GAL Colinele Buzăului GAL Colinele Buzăului și-a propus protecției mediului și prin dezvol- a unui total de 95 de proiecte dintre valorificarea potențialului natural și tarea resurselor umane; care 63 au fost declarate eligibile de uman local în cele nouă comune ce • dezvoltarea cooperării atât în in- către AFIR, cu o valoare de 2 451 262 sunt incluse în teritoriul asociației, teriorul, cât și în exteriorul terito- de euro, valoarea publică a contrac- opt comune din județul Buzău și riului, dar și stimularea adoptării telor semnate fiind de 2 423 262 de anume Măgura, Unguriu, Berca, unor tehnologii și practici inovati- euro. Scorțoasa, Pârscov, Bozioru, Cozi- ve. Unul dintre proiectele realizate în eni, Tisău și o comună din județul Valoarea publică alocată GAL pe Axa cadrul GAL și care a fost finalizat Prahova, Jugureni, având o arie de 4 LEADER pentru finanțarea pro- este „Modernizare drumuri de inte- acoperire de 504,66 km pătrați și iectelor în conformitate cu Planul res local în comuna Măgura, județul 33 472 de locuitori. de Dezvoltare Locală și cu măsurile Buzău”.

40 Măsură: 413-322 - Renovarea, • DS 518 - 403,05 m sau de piatră spartă amestec dezvoltarea satelor, îmbunătățirea • DC 1053 - 396,544 m optimal; serviciilor de bază pentru econo- Principalele caracteristici tehni- • îmbrăcăminți rutiere bitumi- mia și populația rurală și punerea ce urmărite în urma modernizării noase, cilindrate, executate la în valoare a moștenirii rurale, Axa drumurilor au fost: cald; 4 LEADER • asfaltarea celor 1 257,91 de metri • dispozitive de scurgere și evacu- • Beneficiar: Comuna Măgura - de drum, inclusiv lucrări de tera- are a apelor de suprafață (rigole); Reprezentant legal primar sare și realizare a fundațiilor; Cîrstea Daniel; • podețe din elemente prefabricate; • asigurarea unei lățimi a carosa- • Proiect: „Modernizare dru- • semnalizare rutieră verticală. bilului de 4 metri; muri de interes local în comuna Ca impact la nivel local, prin reali- Măgura, județul Buzău”; • realizarea de rigole de pământ zarea proiectului s-au atins obiec- • Sesiunea: 2/12.08.2013 pentru scurgerea apelor; tivele propuse ce au constat în - 20.09.2013; • realizarea unui podeț tubular cu îmbunătățirea accesului locuitori- • Valoare totală proiect:123 132 de diametrul de 60 cm și o lungime lor din zonă la drumul național DN euro; de 4,66 metri pe drumul DS 518; 10, creșterea gradului de siguranță și confort al circulației, dezvolta- • Valoare nerambursabilă proiect: În ceea ce privește lucrările de rea infrastructurii rutiere la nivel 98 437 de euro; construcție, proiectul a fost finalizat, urmând ca beneficiarul să rea- local, asigurarea posibilității unor • Contract de finanțare: C4133220 lizeze documentația și să depună la intervenții rapide a echipajelor 111221046326/13.02.2014. AFIR ultima cerere de plată. serviciilor de urgență (pompieri, Proiectul a constat în moderniza- Astfel, activitățile realizate în ca- poliție, salvare) în zona deservită rea a trei drumuri de interes local drul proiectului au constat în: de drumuri, asigurarea scurgerii (sătești și comunale) din satul apelor pluviale în condiții optime, • lucrări de terasamente; Măgura, comuna Măgura, județul crearea unui număr de 5 locuri de Buzău, însumând o lungime totală • fundații balast și/sau de balast muncă temporare pentru populația de 1 257,91 de metri, astfel: amestec optimal; din localitate, în perioada execută- • DS 720 - 458,32 m • fundații de piatră spartă și/ rii investiției.

41 România Rurală – nr. 15

GAL Valea Muntelui

GAL Valea Muntelui activează într- mice; voltarea satelor, îmbunătățirea ser- un cadru natural deosebit, marcat de 2. Conservarea mediului natu- viciilor de bază pentru economia și culmi și depresiuni care aparțin gru- ral și a peisajelor, protejarea și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale” și 33 344 de pei Munților Trotușului. Localitățile îmbunătățirea resurselor naturale, aflate în componența GAL sunt euro pentru Măsura 421 „Coopera- prin protejarea biodiversității, Na- orașul Dărmănești și comunele Agăș, re”, fonduri disponibile prin lansarea tura 2000 și a zonelor cu valoare Brusturoasa, Ghimeș-Făget, Asău, ultimului apel din decembrie 2014. Poduri și Palanca. Prin acest ținut naturală ridicată; Un proiect realizat cu succes în ca- trece pasul Ghimeș – Palanca, calea 3. Îmbunătățirea calității vieții în drul GAL Valea Muntelui este „Con- ferată de legătură între Transilvania zona Valea Muntelui și încurajarea struire clădire piață comuna Palan- și Moldova. diversificării activităților econo- ca” din județul Bacău. mice; Regiunea în care se află amplasat 4. Creșterea impactului unor Stadiul actual al proiectului „Con- teritoriul GAL Valea Muntelui este o struire clădire piață comuna Palan- priorități-țintă ale strategiei Valea zonă locuită din cele mai vechi tim- ca”, județul Bacău este următorul: puri, încă din Neolitic, cu așezări din Muntelui, prin crearea unor pro- perioada culturii Cucuteni. iecte de cooperare. • au fost finalizate lucrările într-un procent de aproximativ 95 %; Programul prin care GAL Valea Până în acest moment, la GAL Valea Muntelui dorește să își realizeze pla- Muntelui au fost contractate fon- • a fost luat avans în luna mai 2014 nul de dezvoltare locală se axează pe duri în valoare totală de 2 057 492 în valoare de 73 161 de euro; de euro, 41 de contracte de finanțare următoarele priorități: fiind deja semnate. • în luna noiembrie 2014 a fost de- contat primul dosar de plată: 64 1. Crearea de condiții optime pentru Mai sunt puse la dispoziția benefi- 090 de euro; înființarea și dezvoltarea de micro- ciarilor publici fonduri în valoare întreprinderi și întreprinderi mici, de 217156 de euro pentru corespon- • în luna martie 2015 va fi depus ul- ținând cont de schimbările econo- dentul Măsurii 322 „Renovarea, dez- timul dosar de plată.

42 Anterior realizării proiectului, exis- selor tradiționale, comercializarea În vederea promovării GAL Valea ta un spațiu cu destinația de piață fructelor de pădure, a ciupercilor și a Muntelui, s-au realizat materiale pu- de desfacere de produse, dar aces- produselor derivate din acestea, spe- blicitare (fluturași, pliante și afișe) și ta era insuficient și condițiile nu cifice zonei de munte, toate acestea s-au organizat întâlniri cu cetățenii corespundeau cu nevoile reale ale contribuind la ridicarea gradului de și asociațiile în fiecare localitate din comercianților și potențialilor cum- bunăstare a locuitorilor zonei. zona proiectului, pentru prezentarea părători. acestuia. Față de comuna Palanca, cea mai apropiată piață de desfacere se află la 30 km, în orașul Comănești, astfel că se impunea necesitatea unei astfel Titlu proiect: „Construire Datele privind etapele de de piețe de desfacere, acesta fiind și clădire piață comuna evaluare a proiectului: obiectivul proiectului aflat în deru- Palanca”, județul Bacău. lare. Apelul de selecție: 19.10.2012 Axa III – „Calitatea vieții în zone- – 19.11.2012; Proiectul prevede construirea unei le rurale și diversificarea econo- Depunerea proiectului la GAL: clădiri necesare pieței. Construcția miei rurale”. va avea, în final, regim de înălțime P 19.11.2012; (parter) și o suprafață construită de Măsura: 413 322 - „Renovarea, Depunerea proiectului la 546,56 mp. dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru econo- O.J.P.D.R.P.: 17.12.2012; Clădirea va avea patru căi de acces, mia și populația rurală și punerea Solicitare informații suplimenta- pentru producători și cumpărători, în valoare a moștenirii rurale”. cu opt zone de amplasare tarabelor re C.R.P.D.R.P.: 23.01.2013; pentru expunerea produselor și spații Beneficiar: comuna Palanca; Notificare eligibilitate C.R.P.D. pentru circulația cumpărătorilor. Valoare totală: 216 776 de euro; R.P.: 06.02.2013; Impactul preconizat al proiectului Valoare eligibilă: 166 084 de euro; Semnarea contractului de este zonal, respectiv comuna Palanca Valoare neeligibilă: 47 483 de finanțare: 14.05.2013; și comunele limitrofe Brusturoasa, euro; Ghimeș-Făget, care vor beneficia de Durată de realizare: 24 de luni, piața de desfacere. Intensitate sprijin: 100%; 14.05.2013 – 14.05.2015. Prin realizarea acestei investiții se dorește valorificarea și punerea în valoare a produselor alimentare specifice zonei, comercializarea produ-

43 România Rurală – nr. 15

știri și evenimente

2015 - Anul Internațional al Solurilor

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a declarat 2015 Anul Internațional al Solurilor. FAO a fost nominaliza- tă să implementeze Anul Solurilor în cadrul Parteneriatului Global pentru Soluri, în colaborare cu guvernele lumii și cu secretariatul Convenției Națiunilor Unite pentru Combatere Deșertificării. Potrivit FAO, solurile noastre sunt în pericol din cauza expansiunii așezărilor urbane, a defrișărilor, a utilizării nesustenabile a pământu- lui și practicilor manageriale slabe, a poluării și a schimbărilor climatice. Rata curentă a degradării solurilor amenință capacitatea agriculturii de În viziunea organizației, Anul protecția solului; a satisface nevoile generațiilor vii- Internațional al Solurilor are urmă- • să militeze pentru o centralizare și toarele obiective: toare. o colectare rapidă a informațiilor Atâta vreme cât solurile sunt în • să ridice nivelul de conștientizare care redau un tablou complet și pericol, agricultura sustenabilă, privind importanța și impactul de- real al situației solurilor la nivel lo- siguranța hranei și serviciile ce con- ciziilor și acțiunilor umane asupra cal, regional, național, global. tribuie la prezervarea ecosistemului solului; FAO a publicat pe site-ul www.fao.org sunt compromise. Organizația mai • să educe publicul cu privire la rolul și un calendar de evenimente pentru arată că depindem de soluri pentru crucial pe care solul îl are în cadrul anul 2015, care începe cu Săptămâna a avea hrană sănătoasă și medica- securității alimentare, al schimbă- Verde la nivel internațional, în peri- mente naturiste de calitate, pentru rilor climatice, ecosistemului și oada 16-25 ianuarie. Organizația a continuitatea biodiversității, comba- pus, de asemenea, la dispoziția pu- dezvoltării durabile; terea schimbărilor climatice și lupta blicului și a presei diverse materiale împotriva perioadelor secetoase prin • să susțină politicile și acțiunile ce audio, video și infografice pe tema reținerea apei în ele. privesc managementul durabil și solurilor. Săptămâna Verde 2015 la Berlin

Săptămâna Verde (Internațional Gre- pentru grădinărit, animale de compa- en Week) a fost organizată la nivel nie, precum și unelte pentru vânătoare internațional pentru prima oară în și pescuit. 1926, iar în perioada 16-25 ianuarie are loc cea de-a 80-a ediție la Berlin. Târgul se extinde pe o suprafață de Evenimentul include organizarea unei peste 120,000 de metri pătrați, găz- expoziții unice de produse alimentare, agricultură, horticultură și industrie. duind expozanți din 69 de țări. Costul Săptămâna Verde este și punctul de pe care aceștia din urmă l-au plătit origine al Forumului Global pentru pentru a-și expune produsele la Berlin Alimentație și Agricultură (GFFA). a fost între 145 și 153 de euro/metru Producători din lumea întreagă vor fi pătrat. prezenți în ianuarie la Berlin pentru a testa produse alimentare și de lux, În cadrul evenimentului vor fi organi- precum și pentru a-și promova bran- zate și seminarii, conferințe, prezen- durile. Vizitatorii vor găsi la cele pes- tări, forumuri și reuniuni de comite- te 1,600 de standuri produse proas- te. De asemenea, va avea loc a șaptea pete, bere, vin, șampanie, produse Conferință Internațională a Miniștrilor tradiționale din carne, fructe de mare și pește, ierburi și condimente. De Agriculturii în concordanță cu cel de- asemenea, vor fi expuse echipamen- al șaselea Summit Ministerial pe Agri- te agricole, semințe, sere și ustensile cultură de la Berlin.

44 Expoziția fotografică „Marea Hoinăreală”, la Clubul Țăranului Român Hoinarii fotografului Sorin Onișor se precum Maramureșul, Delta Dunării, rea riturilor și tradițiilor românești. întorc pentru a patra ediție a expoziției Bucovina, Oltenia de sub munți, Apu- Expoziția va ajunge și în alte mari „Marea Hoinăreală” și ajung în senii, gura de intrare a Dunării în țară orașe ale României în 2015, așa cum o București, la Clubul Țăranului Român, și altele. face an de an. în 11 ianuarie. Această zi marchează Sorin Onișor fotografiază de aproape Prin astfel de activități, Muzeul Națio- și Ziua Artei Fotografice în România. 20 de ani lumea rurală și documentea- nal al Țăranului Român încearcă să Deschiderea oficială are loc la ora ză puținele sate românești tradiționale fie nu doar un păstrător al identității 18.00, pe strada Monetăriei nr. 3. care au supraviețuit. Expoziția „Ma- culturale a națiunii, ci și un observator Expoziția va prezenta cele mai reușite rea Hoinăreală”, organizată anual în- implicat în ceea ce înseamnă civilizația 100 de fotografii realizate în anul pre- cepând din 2011, trage și un semnal rurală românească. cedent de către Sorin Onișor și tinerii de alarmă privind conservarea pei- Muzeul Naţional al Ţăranului Român care l-au însoțit la workshopuri și se- sajelor și a patrimoniului natural ale siuni pe teren. Fotografii au documen- României, valorificarea meseriilor Strada Monetăriei, nr.3, tat diferite zone rurale ale României, și meșteșugurilor, precum și păstra- Sector 1, Bucureşti

45 România Rurală – nr. 15

știri și evenimente

Reprezentații Grupurilor de Acțiune Locală și oficiali ai MADR și AFIR, reuniți la Sinaia

Reprezentanți ai Grupurilor de legate de stadiul plăților în proiectele apoi cuvântul reprezentanților GAL Acțiune Locală (GAL) din toată țara finanțate prin Măsura LEADER. din sală pe tema problemelor legate s-au reunit în cadrul unui grup de lu- de implementarea proiectelor. Alecsandra Rusu, șef serviciu din cru organizat de Rețeaua Națională cadrul AM-PNDR, a continu1at Mai mulți reprezentați ai Grupu- de Dezvoltare Rurală (RNDR), în explicând ce prevede PNDR 2014- rilor de Acțiune Locală din diverse perioada 10-11 decembrie 2014, la 2020 la capitolul investiții locale. zone ale țării (Vaslui, Maramureș, Sinaia. Aceștia au discutat despre „În viitoarea programare, se pune Satu Mare etc.) au ridicat proble- implementarea strategiilor GAL în accent pe incluziune socială, mai ma eligibilității studiilor de zonă, programul LEADER. Aproximativ ales cea a romilor. Totuși, PNDR subiect care a fost discutat și cu 160 de persoane au participat la cele rămâne un program investițional, reprezentanții MADR în ultima două zile de dezbateri. nu social”, a declarat aceasta. Rusu lună. Concret, membrii GAL s-au În prima sesiune a grupului de lucru, a adăugat că MADR va colabora cu declarat îngrijorați că studiile de prezidiul a fost format din Viviana Ministerul Fondurilor Europene zonă nu mai pot fi decontate pentru Vasile - team leader al proiectului pentru a compila două programe că nu mai sunt sesiuni deschise. „Înființarea și Sprijinirea Rețelei investiționale, eficientizând astfel De cealaltă parte, Alecsandra Rusu Naționale de Dezvoltare Rurală”, obținerea de fonduri europene pen- a spus că acest fenomen nu devine Alecsandra Rusu - șef serviciu LEA- tru potențialii beneficiari. o regulă generală și a subliniat ne- DER din AM-PNDR și președintele Alexandru Potor a subliniat că 2014 cesitatea ca studiile de zonă să fie Federației Naționale a GAL (FN- a fost un an dificil pentru multe calitative și să nu fie scoase din con- GAL), Alexandru Potor. GAL și că membrii acestor grupuri text - multe dintre datele conținute Viviana Vasile a deschis dezbateri- au fost greu încercați în implemen- de acestea fiind incluse în partea de le spunând că RNDR își propune să tarea strategiilor. El a ținut totuși să strategie a proiectelor. Ea a asigurat găsească modalități prin care să vină mulțumească directorului general reprezentanții GAL de disponibili- în sprijinul GAL. Astfel, prima zi a AM-PNDR, Mihai Herciu, pentru tatea MADR pentru rezolvarea aces- grupului de lucru s-a axat pe discuții sprijinul acordat GAL. Potor a dat tor neînțelegeri.

46 „Studiile de zonă nu sunt legate de soluție la problema studiilor de zonă, cretarul general al Partidei Romilor, implementarea unei măsuri active subliniind și el necesitatea unor studii a explicat că organizația sa dorește să financiar, ci de obiectivele generale calitative. „Unele sunt prea stufoase, devină un membru activ al RNDR și ale unui program. În ceea ce privește altele sunt prea laconice”. El a admis FNGAL, subliniind însă că membrii obiecțiile Agenției de Finanțare a că ar trebui să existe un set de reguli comunităților de romi mai au de că- Investițiilor Rurale (AFIR) și îndoie- privind forma și conținutul acestor pătat experiență în ceea ce privește lile privind calitatea studiilor, trebu- studii. „Nu am pornit însă de la pre- proiectele europene și implementarea ie dezvoltat un set de reguli concrete misa «NU se decontează»”, a ținut să acestora. pentru acestea, dar nu pot fi interzise precizeze Bucătaru. studiile în totalitate”, a conchis Rusu. Președintele Agenției Naționale pen- Mihaela Popa a adăugat că membrii tru Romi, Daniel Vasile, a reamintit Discuțiile au continuat până seara, GAL se pot concentra și pe alt gen de că în România locuiesc aproximativ fiind reluate a doua zi dimineață, activități, pentru a nu se baza pe stu- în prezența și cu contribuția re- 1,8 milioane de romi și că țara noas- dii de zonă, precum promovarea și tră pierde în jur de 850 000 de euro prezentanților AFIR, Iulian Bucăta- informarea. ru - director general adjunct Infra- pe an ca urmare a neintegrării romi- structură, LEADER și Investiții Non- Totodată, Alexandru Potor a admis că lor pe piața muncii. El a evidențiat Agricole, Mihaela Popa - Direcția dacă un studiu de zonă nu este calita- astfel necesitatea incluziunii sociale a Asistență Tehnică și LEADER și Iulia tiv, atunci este normal să fie respins la romilor, care reprezintă singurul pol Vasiliu - director al Direcției Selecta- decontare. de creșterea a natalității în România. re Contractare. Ultima zi de discuții s-a încheiat cu Întâlnirea reprezentaților GAL și a Iulian Bucătaru a asigurat, ulteri- două intervenții ale reprezentanților oficialilor din MADR și AFIR s-a în- or, că AFIR va încerca să găsească o minorității rome. Cătălin Manea, se- cheiat în jurul prânzului.

47 România Rurală – nr. 15

Membrii RNDR se prezintă

Agroecologia, pionierul agriculturii ecologice în România

Agroecologia este primul grup de fermieri care au practicat agricultura ecologică din România, creat în 1994 de către studenți și profesori ai USAMV Cluj Napoca, în urma unei colaborări cu Federația Regională de Agricultură Biologică din Bretania. În prezent, Agroecologia are peste 150 de membri - în mare parte agricultori certificați sau în conversie la agricultura ecologică, respectiv agricultori atestați tradițional sau în curs de atestare. Din organizație face parte și Daci- an Cioloș, fostul comisar european pentru agricultură, care a fost unul dintre co-fondatorii inițiativei. Prin- tre membrii fondatori se numără și conferențiarul și, totodată, agricultorul Avram Fițiu, profesorul Ioan Drocaș și agricultorul Vasile Bodea. În 2010, Agroecologia a lansat ser- viciul Coșul țărănesc, în premieră națională la Cluj. Acesta este un sistem original de distribuție săptămâ- nală a produselor agricole direct la domiciliul consumatorului. Coșul țărănesc este un sistem echi- tabil de distribuție de produse ecologice și tradiționale, pe bază de abonament, care vizează transfor- marea consumatorului într-un actor responsabil de actul de cumpărare și de consecințele acestuia, potrivit reprezentanților asociației. Producătorii de mere, suc de mere, cătină și sirop de cătină, dulceață de casă, legume, brânză de burduf, cașcaval, cârnați, slănină, tobă, pas- te făinoase de casă, produse apicole, prăjituri și vinuri de calitate sunt din județul Cluj și din cele învecinate cu acesta. Nouă producători agricoli din Tran- silvania au pus pe picioare această nouă metodă pentru vânzarea produselor tradiționale și ecologice: ferma Zetea din Satu Mare (țuică tradițională Zetea), ferma El Greco din Satu Mare (brânzeturi ecologice de capră), măcelaria Dominique Simon din Cluj (produse ecologice din carne), ferma PopAvi, din Cluj

48 (ouă ecologice), ferma Ecoplant din Cluj (pâine ecologică). Produsele bio și tradiționale cu certificat vor putea fi comandate și online. În plus, ele le pot fi aduse doritorilor la ușă. Coșul țărănesc este un program de succes în Statele Unite ale Americii și în unele țări din Europa. Sistemul de distribuție din zona Ardealului va fi gestionat de o echipă operativă care va încheia abonamente cu con- sumatorii, va prelua comenzile de la aceștia și le va transmite agricultori- lor. Producătorii agricoli vor adapta acest sistem specificului local. Obiec- tivul asociației Agroecologia a fost inițial formarea unei rețele de 100 de familii, în șase luni de la lansare. „În aceste condiții, cei nouă producători vor avea profit”, potritit lui Avram Fițiu, președintele Agroecologia. Publicul-țintă, în accepțiunea membrilor asociației, e reprezentat de persoane cu venituri medii și superioare. Un astfel de sistem funcționează și la Timișoara, însă sunt vândute doar legume și fructe. Președitele Agroecologia, Avram Fițiu, este conferențiar la Universi- tatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și deține funcția în cadrul asociației din 1997. El a fost și director de cabinet al lui Dacian Cioloș în perioada în care acesta a fost ministru al Agriculturii. Avram Fițiu a publicat 87 de articole și opt cărți în calitate de co-autor. În 2005, aceasta a câștigat Premiul ASAS pentru cartea „Bazele Agricul- turii Ecologice”, precum și Premiul de Excelență acordat de Asociația Bi- oterra. Conform Agroecologia, un produs ecologic provine dintr-o tehnologie care nu folosește substanțe chimice de sinteză - pesticide, îngrășăminte. Sunt permise doar câteva substanțe chimice în stare brută, ca de exemplu piatră vânătă naturală. Pentru a putea pune etichetă de produs ecologic, ești obligat, ca producător, să semnezi un contract de certificare cu o firmă europeană sau românească, care, în schimb, monitorizează procesul de producție anual. „Abia după ce s-a încheiat conversia la agricultura ecologică, ai dreptul să pui etichetă de produs ecologic”, a explicat Avram Fițiu.

49 România Rurală – nr. 15

Membrii RNDR se prezintă

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Vâlcea, un sprijin pentru pomicultorii români

ate portaltoaie noi pentru prun (Oteșani 8, Oteșani 11, Rival, Miro- val, etc), nuc (Portval) și castan comestibil (Casval). Soiurile adaptate condițiilor ecologice din România și portaltoaiele corespunzătoare sunt necesare pentru cultura modernă a plantelor pomicole, bazată pe tehnologii performante, unele chiar de tip ecologic, apte să asigure producții de fructe bogate și de calitate. Tot la SCDP Vâlcea, ca urmare a unei activități de selecție desfășurate inițial în flora spontană a României, au fost obținute soiuri de salcie pentru producerea de biomasă (Robisal, Fragisal, Cozia 1 și Pesred), în vederea obținerii de energie nepoluată și regenerabilă. Prin pepiniera proprie, care are peste 100 de ani de tradiție pe meleagu- rile vâlcene, SCDP Vâlcea a înmulțit soiuri românești și străine, adaptate condițiilor de mediu de la noi. Anu- al, se produc zeci de mii de plante de Universitatea din Craiova, prin Alutus; soiurile de nuc: Valcor, Val- mare valoare biologică din aproa- Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare rex, Valmit, Timval, Unival; soiurile pe toate speciile pomicole. Plantele pentru Pomicultură Vâlcea, dispune de alun: Vâlcea 22, Romavel, Cozia, obținute în pepiniera SCDP Vâlcea de o puternică bază științifică, edu- Uriașe de Vâlcea, Arutela, Roverd; au fost distribuite cu prioritate în cativă și de dezvoltare în domeniul soiurile de soc negru: Ina și Nora, județul Vâlcea, dar și în Prahova, pomiculturii. În cadrul stațiunii precum și un soi de castan comesti- Dolj, Argeș, Brașov etc). Cu câțiva își desfășoară activitatea cercetă- bil (Romval). ani în urmă, de aici s-au expediat tori cunoscuți și apreciați în țară și În plus, la SCDP Vâlcea au fost cre- pomi în cantități semnificative în străinătate, precum și doctoranzi și masteranzi de la Universitatea din Craiova. SCDP Vâlcea a fost înființată în urmă cu aproape patru decenii, într-o zonă pomicolă tradițională și importantă a României, având ca obiectiv principal modernizarea și intensificarea pomiculturii în Oltenia, dar și la nivel național. Baza genetică valoroasă (câteva sute de specii și soiuri din întreaga lume) existentă în colecțiile naționale SCDP Vâlcea - de la nuc, alun, castan comestibil și prun până la măr, pier- sic și trandafir - a permis cercetători- lor de aici să creeze 40 de soiuri noi. Amintim între acestea soiurile noi de prun: Andreea, Vâlcean, Topval și

50 Germania, Franța, Polonia, Ungaria. În ultima perioadă, cercetătorii de la er care dorește o investiție profitabi- SCDP Vâlcea, alături de colegi de la lă în plantații pomicole. „Anual, în pepiniera SCDP Vâlcea se Institutul de Cercetare - Dezvoltare produc 7 - 8 mii de nuci altoiți din pentru Pomicultură Pitești – Mărăci- În ultimii ani, s-au depus eforturi soiurile recomandate a fi cultivate neni și de cei de la alte câteva stațiuni pentru orientarea fermierilor către în România. Altoirea nucului se face pomicole, au fost preocupați de reali- sisteme de cultură eficiente, lucrări într-o instalație specială, singura zarea unei zonări cât mai eficiente a tehnologice și soiuri în concordanță existentă la noi în țară,” a declarat pomiculturii în România și, mai ales, cu condițiile ecologice existente în Mihai Botu. în Oltenia. Pentru prima dată în țara România. O atenție deosebită s-a noastră s-au luat în calcul pentru acordat combaterii bolilor și dăună- După 1989, SCDP Vâlcea a partici- zonarea pomiculturii și factorii so- pat prin proiecte, asistență tehni- torilor, irigării și fertilizării plantelor ciali, istorici, ecologici etc. S-a mers pomicole, precum și necesității de că și material săditor la înființarea cu stabilirea structurii de specii și a unor plantații moderne la Sărulești utilizare a materialului săditor de sortimentelor de soiuri adecvate cul- foarte bună calitate. (județul Călărași), Moara Domneas- turii până la nivel de bazin pomicol că (Ilfov), Șura Mare (Sibiu). Același și chiar până la nivel de localitate. Dorința SCDP Vâlcea a fost să se dea lucru s-a realizat pe suprafețe mai Aceste informații sunt deosebit de o orientare modernă și durabilă po- mici și în județul Vâlcea (în comune- utile și valoroase pentru orice fermi- miculturii. le Nicolae Bălcescu, Stroești, Copă- ceni etc). SCDP Vâlcea a promovat culturile pomicole intensive și chiar cele supe- rintensive, cu irigare și protecție an- tigrindină, care pot asigura producții mari și de calitate (30-60 t/ha sau chiar mai mult, la măr). Preocupările cercetătorilor au fost întotdeauna în consonanță cu dorințele și necesitățile pomicultori- lor și ale consumatorilor de fructe. În funcție de condițiile sociale și ecologice existente în anumite areale pomicole, SCDP Vâlcea a militat pentru dezvoltarea unor ferme capabile să facă față concurenței existente pe piața de fructe din România, fie că aceste ferme sunt mari (10 - 30 ha), fie că sunt foarte mici (1 - 3 ha).

51 România Rurală – nr. 15

52 Vă invităm să participați la redactarea revistei

Doriți să împărtășiți din experiența dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii și imagini Ghid de • Imaginile trebuie să ilustreze o experiență. participare • Imaginile se vor transmite ca fișiere electronice separate Aceste indicații sunt orientative pentru omogenizarea contribuțiilor. Au- (rezoluție înaltă >300 dpi și > 850 KB). torii înțeleg că redacția poate modi- fica textul primit, pentru o mai bună • Toate fișierele care conțin imagini vor fi trimise în format înțelegere. .JPEG

• Autor: Trebuie identificat cu nume, • Vă rugăm să includeți un titlu scurt pentru fiecare fotografie/ prenume și ocupația actuală. imagine transmisă, precum și numele fotografului/autorului. • Introducere: Trebuie inclusă o scur- tă introducere care să evidențieze relevanța subiectului prezentat. Scrisori către Redacție

• Lungimea articolului: 400 – 800 • Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de cuvinte dezvoltare rurală și să nu depășească 200 de • Informații corecte: Nu prezentați cuvinte. decât informații de care sunteți 100% sigur și pe care le puteți susține. • Redactorii pot interveni asupra textului, Menționați sursa informațiilor, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea atunci când prezentați date care provin de la alte instituții sau și acuratețea necesare și nu garantează că toate organizații. scrisorile vor fi publicate.

• Stil: Vorbind despre un articol de • Atunci când spațiul este insuficient, scrisorile revistă, este de dorit ca textul să nu care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate semene cu un raport. De aceea, sunt pe website-ul RNDR. indicate: »»O exprimare simplă. »»Date relevante pentru a susține ideea principală a articolului, și nu toate detaliile proiectului. »»Evitarea excesului de acronime. »»Denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text. Vă invităm să ne trimiteți experiențele »»Evitarea comentariilor și a dumneavoastră, fotografii, scrisori și referințelor externe care pot fi controversate sau greșit înțelese. articole la adresa: [email protected] Deschiși Către Viitor

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

CONTACT: Sediul Național al Unității de Sprijin a Rețelei (USR) Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, București, cod poștal 020961 Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215 E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicație a fost realizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înființarea și sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanțat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013. Ianuarie 2015 Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene. Se distribuie gratuit.