La Culture Roumaine: Complexes D'infériorité, Modernisation, Problèmes D'identité OASIS, Núm

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

La Culture Roumaine: Complexes D'infériorité, Modernisation, Problèmes D'identité OASIS, Núm OASIS ISSN: 1657-7558 [email protected] Universidad Externado de Colombia Colombia Valcan, Ciprian La culture roumaine: complexes d'infériorité, modernisation, problèmes d'identité OASIS, núm. 13, 2008, pp. 89-114 Universidad Externado de Colombia Bogotá, Colombia Disponible en: http://www.redalyc.org/articulo.oa?id=53113141005 Comment citer Numéro complet Système d'Information Scientifique Plus d'informations de cet article Réseau de revues scientifiques de l'Amérique latine, les Caraïbes, l'Espagne et le Portugal Site Web du journal dans redalyc.org Projet académique sans but lucratif, développé sous l'initiative pour l'accès ouverte OASIS, No 13 89 La culture roumaine: complexes d’infériorité, modernisation, problèmes d’identité* Ciprian Valcan** A. COMPLEXES D’INFÉRIORITÉ simples copies ridicules des institutions de l’étranger, pour finir par une analyse acide des Tout essai de compréhension des don- moeurs, considérées tantôt comme primitives nées essentielles concernant la formation de et barbares, tantôt comme déchues et perver- la culture roumaine moderne nous place face ties129. Le démagogue nationaliste adopte la à un paradoxe initial, le paradoxe qui gouver- position contraire, en affirmant avec emphase ne toutes les interrogations issues du milieu que les Roumains sont un peuple unique, qui roumain concernant l’identité des Roumains ignorent leur vraie importance et leurs trésors et leur place parmi les autres peuples euro- artistiques, plus précieux que les trésors de péens. Ainsi, selon Mihai Ralea, nous aurions tous les autres peuples ensemble, justement à affaire, d’une part, à la position du sceptique cause du criticisme excessif les caractérisant. radical et, d’autre part, au discours du déma- De cette perspective, la seule chance qui reste gogue nationaliste128. Le premier se lance dans aux Roumains est le retour aux valeurs natio- une critique dévastatrice à l’adresse de tout ce nales et le repli dans une sorte d’autarchie à qui est roumain, en partant de la structure capacités régénératrices, qui leur fasse éviter les ethnique, considérée comme inférieure et influences nocives de l’étranger, d’autant plus impossible à améliorer, en continuant par le qu’ils disposent et de ressources économiques caractère national, considéré comme lâche et suffisantes, étant les habitants d’un pays riche servile, par les différentes institutions de l’État, en pétrole et en blé, et d’une dot culturelle qui * Artículo recibido el 17 de enero de 2008. Aceptado el 7 de febrero de 2008. ** Faculté de Lettres et Philosophie de l’Université de l’Ouest de Timisoara, spécialisation philosophie. Docteur en lettres de l’Université de l’Ouest de Timisoara. Docteur en histoire culturelle de l’Ecole Pratique des Hautes Etudes de Paris. Membre du comité scientifique international de laRevista Colombiana de Filosofia de la Ciencia. 128 Nous empruntons cette dichotomie à l’essai de Mihai Ralea, «Fenomenul românesc», publié en 1927 dans la revue Viaţa Românească, Nº. 6-7, pp. 337-361, essai republié dans le volume Fenomenul românesc, Bucureşti, Albatros, 1997. 129 Mihai Ralea, Fenomenul românesc, pp. 65-66. TEMas GLOBALES LA SOCIEDAD INTERNACIONAL 90 leur permet de vivre en isolation, sans avoir devoir de s’exprimer, d’une façon définitive, besoin du contact avec les courants d’idées tranchante, presque apocalyptique, d’un ton de l’extérieur. Néanmoins, pour ce faire, il ultimatif et solennel, en esquissant soit des faut éliminer en totalité les critiques venues visions cauchemardesques sur un peuple sous- de l’intérieur à l’adresse des Roumains, voire humain, condamné à porter à tout jamais son les critiques bien intentionnées, car elles ne recul culturel et sa pauvreté comme un châti- représentent qu’un acte de trahiso.130 ment immanent pour ses tares morales et pour Pour cette raison, nous nous trouvons face son comportement toujours indigne, soit des à deux séries de discours parallèles qui propo- portraits idylliques d’une nation éminemment sent des images impossibles à réconcilier d’un rurale à caractéristiques quasi-angéliques, qui même et unique objet, en nous faisant souvent assurera la régénération de l’humanité entière nous interroger si par hasard une erreur ne s’est par la pureté de son âme nationale maintenue glissée dans la façon dont nous avons enregis- non corrompue par les influences nuisibles de tré nous-même le témoignage des parties, si la civilisation. Néanmoins, quels que soient par hasard leur rhétorique ne concernait deux les camps dont ils font partie, presque tous réalités complètement dissimilaires et hétéro- ceux qui s’engagent dans cette dispute sur une gènes, réunies de façon arbitraire sous la même présumée essence de l’ensemble des Roumains, dénomination. Bien qu’il semble difficile à presque tous ceux qui essaient d’analyser les croire que nous puissions traiter, avec la même causes du retard des Roumains (phénomène vigueur et avec le même enthousiasme, d’un accepté à l’unanimité par tous les observateurs, thème regardé de deux angles de vue com- même si les interprétations qu’on lui donne en plètement opposés, pourtant le chercheur qui sont tout à fait contraires, étant reparties selon s’arrête sur une analyse de la culture roumaine le même axe des opinions rappelé ci-dessus) et sur les discours produits à son intérieur sur se placent instantanément sur une position l’identité nationale et sur les caractéristiques défensive, en essayant de trouver les justifica- présumées de l’ethnique roumain se trouve tions extérieures de cette situation dans ce que dans la situation de devoir enregistrer jus- Lucian Boia appelle ,,le mythe de la lutte pour tement deux tels discours, car les positions l’indépendance”131. Selon l’historien roumain, médianes, les visions équilibrées et dédrama- ce mythe, - qui remplit la triple fonction 1) tisées sont extrêmement rares. D’ordinaire, le de mettre en évidence les vertus et l’héroïsme long des deux derniers siècles, le sujet de leur des Roumains, 2) de justifier leur retard his- propre condition provoque une telle émotion torique par les agressions ininterrompues parmi les créateurs de discours dans l’espace auxquelles ils ont dû faire face et 3) d’attirer roumain que ceux-ci sentent qu’il est de leur l’attention de l’Occident sur le devoir de re- 130 Ibid., p. 67. 131 Lucian Boia, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Bucureşti, Humanitas, 1997, p. 180. OASIS, No 13 91 connaissance envers les Roumains qui les ont sont pas venus en aide, bien que cela eût été défendus contre l’invasion turque -, a empêché de leur devoir”132. la dédramatisation du passé roumain et son Ce besoin de trouver une explication pour traitement d’une façon moins événementie- les différences de développement entre les te- lle et guerrière. À cause de la persistance de rritoires habités par les Roumains et l’Europe ce mythe, ,,L’image d’un Occident protégé Occidentale semble avoir commencé à se cris- grâce au sacrifice roumain et à une société talliser entre la fin du XVIIIe siècle et le début roumaine qui s’est tourmentée et qui a eu du du XIXe siècle sous la forme d’un puissant recul justement puisqu’elle a accompli la tâche complexe d’infériorité. Si, selon la remarque de défense de la civilisation occidentale s’est de Vlad Georgescu133, les textes du début du fortement inscrite dans la vision politique des XVIIIe siècle ne font encore aucune distinction Roumains, dans leur comportement et dans entre les Pays Roumains et l’Europe, et que les leurs réactions. L’Occident a une dette qu’il Balkans sont considérés, malgré la domina- n’a pas encore liquidée. Les Roumains doivent tion turque, comme appartenant à la zone de maintenant être récompensés et non pas se la civilisation européenne, une fois les règnes sacrifier encore. Tout défaut de l’Occident est phanariotes instaurés, ce sentiment de commu- perçu comme trahison, compte tenu de leur nauté des intellectuels dans les Principautés par dette susmentionnée. Tout ce qui va mal en rapport à l’Europe disparaît, en étant remplacé Roumanie ne vient pas de quelque orientation par le triste constat des immenses différences erronée ou de la mauvaise gestion roumaine; culturelles et économiques qui finissent par c’est la faute aux autres: aux autres qui nous s’installer entre les deux zones. L’argument ont pillés, tout comme aux autres qui ne nous principal pour ce changement d’attitude sem- 132 Ibid., pp. 180-181. Lucian Boia cite aussi deux textes caractéristiques pour cette mentalité, deux textes qui méritent d’être reproduits pour la force paradigmatique des clichés qu’ils véhiculent. Ainsi, dans un discours prononcé dans le Parlement le 25 février 1879, discours publié dans le volume IV de Acte şi cuvântări, Bucureşti, Cartea Românească, 1938, p. 241, Ion C. Brătianu, le chef du Parti National Libéral, premier ministre de la Roumanie a plusieurs reprises, affirmait avec beaucoup de conviction: ,,Nous avons été l’avant-garde de l’Europe depuis le 13e siècle jusque récem- ment; nous avons été le boulevard de l’Europe contre toutes les invasions asiatiques à l’époque. Les États européens ont eu la possibilité de se développer pendant tout ce temps, car il y a eu d’autres qui se sont sacrifiés pour les protéger. C’est pourquoi – à part les restes immémoriaux de la civilisation roumaine – nous nous sommes engagés nous aussi à peine récemment sur le chemin de la civilisation moderne” (Lucian Boia, op. cit., p. 181). P. P. Panaitescu, l’un des plus influents historiens roumains des années ‘30, continue l’idée de Brătianu, mais en lui donnant une nuance rhétorique un peu plus tempérée: Il est connu que les Roumains ont retardé l’avancement ottoman vers le centre du continent et que ce retard n’a pas représenté seulement, selon les dires de nos historiens, une faiblesse du pouvoir offensif turc usé par l’opposition des Roumains au bord du Danube.
Recommended publications
  • HOTĂRÂRE Privind Aprobarea Nomenclatorului De Artere Al Municipiului Iaşi
    Municipiul Iaşi Consiliul Local HOTĂRÂRE privind aprobarea Nomenclatorului de artere al Municipiului Iaşi Consiliul Local al Municipiului Iaşi, întrunit în şedinţa ordinară în data de 31 mai 2017; Având în vedere iniţiativa Primarului Municipiului Iaşi prin expunerea de motive la proiectul de hotărâre; Având în vedere avizul favorabil întocmit de Comisia de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a Consiliului Local al Municipiului Iași ; Având în vedere avizul favorabil întocmit de Comisia Juridică şi De Disciplină a Consiliului Local al Municipiului Iaşi; Având în vedere O.U.G. nr.64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996; Având în vedere referatul de specialitate întocmit de Serviciul G.I.S.-Cadastru, Având în vedere prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata ; Având în vedere dispoziţiile Legii privind normele de tehnică legislativă nr.24/2000 cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere dispoziţiile Legii nr.215/2001, privind administraţia publică locală, republicată cu modificările ulterioare, În temeiul art.115, alin.1, lit.b din Legea nr.215/2001, 1 / 2 la H.C.L. nr. 208 din 31 mai 2017 HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă Nomenclatorul de artere al Municipiului Iaşi cuprins în anexa care face parte integranta din prezenta hotărâre. Art.2. Se radiază următoarele denumiri de arteră: strada Octav Băncilă, trecătoarea Hotin. Art.3. La data adoptării prezentei hotărâri îşi încetează aplicabilitatea reglementările anterioare. Art.4. Copie după prezenta hotărâre va fi comunicată: Primarului Municipiului Iaşi; Directiei de Arhitectura si Urbanism; Serviciul G.I.S.-Cadastru, Direcţiei Locale de Evidenţă a Persoanelor, Direcţiei Generale Economice şi de Finanţe Publice Locale, Biroului Judeţean de Administrare a Bazei de Date şi Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi.
    [Show full text]
  • Analele Universităńii Din Craiova. Istorie, Anul XXI, Nr. 1(29)/2016
    Analele UniversităŃii din Craiova. Istorie, Anul XXI, Nr. 1(29)/2016 CONTENTS STUDIES AND ARTICLES Florian Olteanu, THE DOMINATION OF THE PTOLEMIES IN THE AEGEAN ...................... 9 Cosmin-Ştefan Dogaru, THE NATIONAL-LIBERAL PARTY (1875) AND THE CONSERVATIVE PARTY (1880): A NEW APPROACH SEEN THROUGH POLITICAL SCIENCE LENSES ....................................................................................................................................... 17 Stoica Lascu, THE CONTEXT OF THE ASSASSINATION IN BUCHAREST OF MACEDONIAN ROMANIAN ŞTEFAN MIHĂILEANU (1859-1900) – IN THE LIGHT OF SOME EPOCH TESTIMONIES ................................................................................................................. 25 Adrian DuŃuc, THE INVOLVEMENT OF THE CLERGY IN THE STRUGGLE FOR THE UNIFICATION OF THE ROMANIAN PRINCIPALITIES. NEOFIT SCRIBAN ....................... 41 Jakub Charvat, FROM THE PRINCIPLE OF DELEGATION TO SEARCH FOR A UNIFORM ELECTORAL PROCEDURE: THE EUROPEAN PARLIAMENT ELECTIONS IN A HISTORICAL PERSPECTIVE ................................................................................................................... 55 Alexandra Porumbescu, SHIFTS OF THE FOREIGN POLICIES IN THE COLD WAR ERA FROM THE THREAT OF CONTAINMENT TO THE CHALLENGES OF THE POST-SOVIET DEMOCRACIES ..................................................................................................67 Ekaterina Mikhaylenko, REVISIONIST REGIONALISM OF THE RUSSIAN FEDERATION IN POST-SOVIET SPACE ..........................................................................................................................
    [Show full text]
  • From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe
    Munich Personal RePEc Archive From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin and Moisa, Gabriel and Cepraga, Dan Octavian and Brie, Mircea and Mateoc, Teodor University of Oradea, Romania, University of Padova, Italy 2014 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/59276/ MPRA Paper No. 59276, posted 15 Oct 2014 12:04 UTC Edited by: Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Ivaşca Alexandra Bere Ionuţ Ciorba CONTENTS Sorin ŞIPOŞ, Dan Octavian CEPRAGA, From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe ………..………..… 5 I. PERIPHERY VIEWED FROM THE CENTRE …………………..… 13 Lorenzo RENZI, «Terra Romena» ……………………………………..… 15 Ion Alexandru MIZGAN, The Crusades – Cause of Tension between Eastern and Western Europe ………………………………………...…..…21 Florin DOBREI, Transylvanian “Schismatics”, “Heretics” and “Infidels” in the Vision of 13th-16th Century Catholic Europe ……………………..… 47 Ioan-Aurel POP, 16th Century Venetian Bailiffs‟ Reports on Realities in the Ottoman Empire …………………………………………………..… 61 Ion EREMIA, A False Theory Still Persists at the Eastern Border of Latinity .. 76 Delia-Maria RADU, From Centre to the Periphery and the Other Way Round ………………………………………………………..……..… 88 Teodor MATEOC, Identity and Race. The Problem of Otherness in Contemporary Cultural Studies …………………………………...……..…96 II. SELF-IMAGES AT EUROPE’S EASTERN BORDERS
    [Show full text]
  • The English Political Model in Barbu Catargiu's Public Discourse Vlad, Laurenţiu
    www.ssoar.info The english political model in Barbu Catargiu's public discourse Vlad, Laurenţiu Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Vlad, L. (2014). The english political model in Barbu Catargiu's public discourse. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(2), 261-274. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-446330 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de The English Political Model in Barbu Catargiu’s Public Discourse ∗∗∗ LAUREN ŢIU VLAD INTRODUCTION Local historiography has often insisted on the models that have influenced Romanian civilization in the 19 th and 20 th centuries, in its various manifestations, cultural, economic, social or political. In a brief article of 1993, Lucian Boia outlined the destinies of some Western models which had come in contact with the Romanian culture; a Belgian model, seen as an appendage of the French, an English one, which in his opinion was completely marginal, and others that enjoyed a more or less brilliant fate (German, Italian, etc.) 1. Please note that each of the topics mentioned above enjoyed special attention in Romanian historiography; see for instance the studies authored by Aurel Filimon, Gheorghe Platon and even my own, dedicated to the Romanian- Belgian relations; those by Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga and Nicolae Isar for the French case; those by Zigu Ornea regarding the German influences on the political and literary thought of the Junimea group; those by Eugen Denize and George L ăzărescu, on the cultural and political interferences between Italy and Romania, etc.
    [Show full text]
  • Sabina Cantacuzino (1863‒1944) Era Cunoscută De Contemporani Ca „fiica Cea Mare a Lui Ion C
    Sabina Cantacuzino (1863‒1944) era cunoscută de contemporani ca „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu“ și „sora cea mai mare a Brătienilor“ ‒ Ionel, Con- stantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de ba- calaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, de- venind cu timpul proprietara unei importante colecții de pictură românească și de obiecte de artă populară. A contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ și a Universității Libere (asociație culturală aflată sub patronajul reginei, în cadrul căreia se organizau conferințe și concerte); și-a lăsat prin testament locuința din București ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi“, conceput ca o fundație academică. Pe lângă sprijinirea instituțiilor culturale, s-a dăruit asistenței publice: a lucrat o lungă perioadă la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naș- terea lui Ion C.
    [Show full text]
  • Page 1 ARGEȘ VALEA MARE PRAVĂŢ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR
    Localitatea unității de Iniț.tatăl Județ Unitate de învățământ Numele solicitantului Loc. de domiciliu Localitatea superioară Nume elev Prenume elev învățământ ui ALBA BAIA DE ARIEŞ LICEUL 'DR. LAZAR CHIRILA' BAIA DE ARIES / AB Bedelean S Silvia Letitia BAIA DE ARIEŞ ORAŞ BAIA DE ARIEŞ Bedelean M Alex-Andrei ALBA BAIA DE ARIEŞ LICEUL 'DR. LAZAR CHIRILA' BAIA DE ARIES / AB Magurean A Dorin Alexandru BAIA DE ARIEŞ ORAŞ BAIA DE ARIEŞ Magurean D Alexandru Emanuel ALBA ARIEŞENI LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM SI ALIMENTATIE ARIESENI / AB Bate T Viorel COBLEŞ ARIEŞENI Bate V Daria Gabriela ALBA ARIEŞENI LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM SI ALIMENTATIE ARIESENI / AB Prata I Florentina NUCET ARIEŞENI Suciu Sebastian Ioan ALBA JIDVEI LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI / AB Moldovan C Elena-Sonita-Tabeia VESEUŞ JIDVEI Moldovan I Tabeia-Gabriela-Maria ALBA JIDVEI LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI / AB Rat D Madalina-Gabriela VESEUŞ JIDVEI Singerean G Gheorghe-Alessio ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pătruşel D Nicoleta ALBAC ALBAC Pătruşel C Adelina ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Petrea C Silvia ALBAC ALBAC Petrea C Andreea-Maria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Petrea N Marcel-Nicolae ALBAC ALBAC Petrea M Gavril-Mădălin ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pleşa N Nicolae ALBAC ALBAC Pleşa N Maria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Pleşa V Ioan ALBAC ALBAC Pleşa I Anamaria ALBA ALBAC LICEUL TEHNOLOGIC 'TARA MOTILOR' ALBAC / AB Todea I Gheorghe ALBAC ALBAC Todea G Andreea
    [Show full text]
  • Christian Church8
    www.ssoar.info From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin (Ed.); Moisa, Gabriel (Ed.); Cepraga, Dan Octavian (Ed.); Brie, Mircea (Ed.); Mateoc, Teodor (Ed.) Veröffentlichungsversion / Published Version Konferenzband / collection Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Şipoş, S., Moisa, G., Cepraga, D. O., Brie, M., & Mateoc, T. (Eds.). (2014). From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe. Cluj-Napoca: Ed. Acad. Română. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-400284 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY Lizenz (Namensnennung) zur This document is made available under a CC BY Licence Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden (Attribution). For more Information see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.de Edited by: Sorin §ipo§, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Iva^ca Alexandra Bere IonuJ Ciorba Romanian Academy Center for Transylvanian Studies Cluj-Napoca 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României From periphery to centre : the image of Europe at the Eastern border of Europe/ Sorin Çipoç, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie (ed.). - Cluj-Napoca : Editura Academia Românâ. Centrul de Studii Transilvane, 2014 ISBN 978-973-7784-97-1 I. Çipoç, Sorin (ed.) II. Moisa, Gabriel (ed.) III. Cepraga, Dan Octavian (ed.) IV. Brie, Mircea (ed.) 930 Volume published with the support of Bihor County Council The volume gathers the papers presented at the international symposium From Periphery to Centre.
    [Show full text]
  • Ateneului Roman Pentru 1936 Publicat Sub Ingrijirea D-Lui Adamescu, Vice-Preedinte Al Comitetului
    ATENEUL DIN INTEMEIAT IN ANUARUL ATENEULUI ROMAN PENTRU 1936 PUBLICAT SUB INGRIJIREA D-LUI ADAMESCU, VICE-PREEDINTE AL COMITETULUI SECTIA 11E1 1MPRIMERIILE INDEPENDENTA STR. R. POINCARE, 17 7 www.dacoromanica.ro PRETUL 150 LEI ATENEUL ROMAN BUCURESTI INTEMEIAT IN 1865 ANUARUL ATENEULUI ROMAN E 1936 PUBLICAT SUB INGRIJIREA D-LUI GH. ADAMESCU, VICE-PRE EDINTE AL COMITETULUI IMPRIMERIILE INDEPENDENTA STR. R. POINCAR, 17 7 www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro MEMBRII TENEULUI ROMAN www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro COM1TETUL ATENEULUI ROMAN IUNIE 1934 - IUNIE 1939 Presedinte :Dr. C. ANGELESCU : tefan C. loan, Adamescu Burileanu, A. Popovici-B5zno§anu : G. C. Dragu, Or. C. Poenaru-05plescu Reprezentan(i P. Antonescu, luliu Valaori aiSectiunilor : N. N. Sáveanu, C. Kiritescu Censori:Dr. N. Minovici, C. St5tescu, M. Mora :Dr. C. Bacaloglu, C. MEMBRII ATENEULUI MEMBRII DE ONOARE Balthasard Victor(Paris) Enescu George Bertoni Giulio(Roma) loan Charles(Nancy) lorga Nicolae De Emmanuel(Paris) Maniu luliu 1) Decedat la 14 Octombrie 1936. www.dacoromanica.ro VI SECTIUNEA ARTISTICA Biuroul Sectiunii Artistice pe durata 6 Maiu 1933-6 Maiu 1936 Pre§edinte : Petre Antonescu Vice-preeclinte : Petrescu : Botez, L Fonescu MEMBRI: Numelepronumele Data alegerii de Locul data na§terii membru al Antonescu Petre R. 1873 3 lunie 1923 2Banu Constantin Bucure§ti, 207111/1873 25 lunie 1911 3Bärsan Zaharia 1879 3 lunie 1923 4Botez loan 1883 3 lunie 1923 5Bräiloiu 7 lulie1935 6Cälinescu Grigore 8 Maiu 1908 7Fonescu loan Suräne (Vas) 5/1/1871 3 1923 8Georgescu George 3 1923 9Jalea loan 27 Maiu 1933 10Livescu loan 18/111/1973 15 1906 11Munteanu Lazär 1869 3 lunie 1923 12Murnu George Macedonia, 1/1/1868 3 lunie 1923 13Olszewski George 27 Maiu 1933 14Otescu-Nona loan 27 1933 15Perieteanu loan Gr.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]
  • Oameni Cari Au Fast
    NICOLAE IORGA Oameni cariau fast Antologie, editie Ingriptd, note ;i comentarii de VALERIU ;i SANDA RAPEANU Studiu introductiv de VALERIU RAPEANU EDITLIR A MILITAR A 1975 Oameni canau fost C 0 L U M N A Ilustrat la copertel ARMAND CRINTEA Oameni cari au fost,. in contextul operei luiNicolae lorga Personalitatea lui N. Iorga nu are in istoria culturii romanesti inaintasi.El nu poateficomparat cu marii savanti §i carturari de tipul lui Dimitrie Cantemir, Nico- lae Milescu, Ion Eliade-115dulescu, B. P. Hasdeu, alaturi de care numele ii este rostit intotdeauna, deoarece enci- clopedismul era doar una din dimensiunile fiintei sale. Formula in cazul sau este mai degraba constringatoare, folositl ca un automatism, din considerente pur didactice, ea determinind genul proxim, dar nu si diferenta speci- fics a personalitatii sale unice si nerepetabile. Pentru ca nimeni n-a intrunit asemenea lui darurile plurivalentei in- telectuale, ale omniprezentei publice, ale abordarii simul- tane a tuturor domeniilor scrisului. Omul proteic, tempe- ramentul vulcanic ce irupea cu fulgere in fiecare fraza si in ifiecare gest, spiritul justitiar ce s-a considerat intot- deauna purtator al unei misiuni nationale si morale, cer- cetatorul care cu o abnegatie monahala s-a cufundat in intunericul arhivelor, scriitorul care stapinea tainele ver- bului ca cei mai desavirsitiartistiaiacesteitari,zia- ristulcaruia nu-i scapa nimic din tumultul vielii spu- nindu-si cuvintulfie asupra unor probleme capitale ale omenirii, fie asupra unor intimplari cotidiene si sanctiona
    [Show full text]
  • Muzeul National, XV, 2003
    POMPILIU ELIADE, UN ROMÂN „NORMALIAN SCHIŢĂ BIOGRAFICĂ ι Nicolae Trohani La 13 aprilie 1870, în Bucureşti, se năştea Pompiliu Eliade. In unele lucrări apare', în mod eronat, anul 1869 în privinţa naşterii sale. Tatăl său George D. Eliade era funcţionar al Ministerului de Finanţe - când îşi va sfârşi cariera va îndeplini funcţia de inspector financiar. Mama, Sofia Pală, descindea dintr-o familie relativ înstărită şi adusese ca zestre o mică moşioară. Prin 1892 ea însă încetează din viaţă. Deşi numele de Eliade are o rezonanţă greacă, bănuim că patronimicul, în acest caz, provine dintr-o grecizare a autohtonului Ilie. Soţii Eliade au avut şase copii - doi băieţi şi patru fete. Dintre băieţi Pompiliu era cel mai mare. Fratele mai mic se numea Anton (Toni) - a urmat Dreptul şi a profesat avocatura în Focşani. înainte de a-şi fi luat licenţa, în februarie 1895 se afla la Caracal şi era recent divorţat de prima sa soţie cu care a avut doi fii - Mircea şi Decebal. Mai apoi se va recăsători şi va mai avea o fiică, rămasă nemăritată. Cele patru surori au fost: Paulina - căsătorită cu profesorul macedo-român Ştefan Mihăileanu, asasinat pe străzile Bucureştilor la 22 iulie 1922 de către un iredentist bulgar. Din această căsătorie au rezultat doi copii - un băiat, mort pe front în Primul Război Mondial, şi o fiică, Zoe, căsătorită cu ziaristul Timoleon Pisani2. Sabina - sora preferată a lui Pompiliu, cu care a purtat o lungă şi regulată corespondenţă în timpul anilor de studiu. Licenţiată în ştiinţe, a fost profesoară de liceu. A fost căsătorită cu un ofiţer de cavalerie - Mântulescu.
    [Show full text]
  • Alexandru Marghiloman (1854 – 1925)
    ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI INSTITUTUL DE ISTORIE „A. D. XENOPOL” TEZĂ DE DOCTORAT Conducător științific: doctorand: dr. Mihai – Ştefan Ceauşu, cercet. st. I Balan Maria – Daniela IAŞI 2018 ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI INSTITUTUL DE ISTORIE „A. D. XENOPOL” ALEXANDRU MARGHILOMAN (1854 – 1925). OMUL POLITIC ŞI EPOCA SA Conducător științific: dr. Mihai-Ştefan Ceauşu, cercet. st. I doctorand: Balan Maria – Daniela IAŞI 2018 CUPRINS Introducere ..................................................................................................................................................... 1 I. Portretul unui om din La Belle Époque ................................................ Error! Bookmark not defined. I.1. Ascendența, formarea și debutul în viața politică .......................Error! Bookmark not defined. I.2. Viața privată: politică și familie ..................................................Error! Bookmark not defined. I.3. Ipostaze inedite: mare sportsman și filantrop .............................Error! Bookmark not defined. I.4. Afiliere ideologică: conservatorism şi junimism ..........................Error! Bookmark not defined. I.5. Concepţii social-politice ............................................................Error! Bookmark not defined. II. Discurs și practică politică: de la debut până la războaiele balcaniceError! Bookmark not defined. II.1. „Podoabă” a tribunei parlamentare ..........................................Error! Bookmark not defined. II.2. Activitatea parlamentară și ministerială în vremea guvernărilor
    [Show full text]