Regele Carol I“ Ionel-Valentin Vlad, Regele Carol I În Academia Română
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REVISTĂ EDITATĂ DE ACADEMIA ROMÂNĂ DIRECTOR: ACAD. IONEl-VAlENTIN VlAD, pREşEDINTElE ACADEMIEI ROMÂNE Nr. 10 OCTOMBRIE 2014 Anul XXIV 288 DIRECTORI: CONSIlIul EDITORIAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Dinu C. GIURESCU octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Cristian HERA Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Dan BĂLTEANU Acad. Eugen SIMION Acad. Alexandru BOBOC februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Solomon MARCUS Acad. Ioan-Aurel POP Acad. Ionel HAIDUC Acad. Eugen SIMION mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Răzvan THEODORESCU Constantin IONESCU- Acad. Ionel-Valentin VLAD TÂRGOVIŞTE, membru mai 2014 – corespondent al Academiei Române Maria ZAHARESCU, membru corespondent al Academiei Române COlEgIul DE REDACŢIE: SECTOR TEHNIC: Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Operatori-corectori Sofia ŢIBULEAC Aurora POPA Ioneta VLAD Redactori I Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins SESIuNEA şTIINŢIFICĂ „REgElE CAROl I“ Ionel-Valentin Vlad, Regele Carol I în Academia Română . 5 Dan Berindei, Bilanţul unei domnii . .7 Dan Berindei, Păun Ion Otiman, Dorina Rusu, Regele Carol I – primul protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române . 10 Alteţa sa Regală Principele Radu, Regele Carol I – o sursă de inspiraţie pentru generaţia tânără . .20 Mircea Duţu, Carol I şi Constituţia din 1866 . .21 SuB CupOlA ACADEMIEI Cristian Hera, Al VIII-lea Congres Mondial de ştiinţa Solului, eveniment de referinţă în ştiinţa românească . .26 Nicolae Florea, Societatea Internaţională de ştiinţa Solului la 90 de ani . .33 Magda Stavinschi, 140 de ani de la naşterea celui mai mare astronom român – Nicolae Donici . .41 Ion Tighineanu, Nicolae Donici – o viaţă dedicată cercetării astronomice . .42 Cristian Hera, Academicianul Dan giuşcă, prestigios participant la progresul pedologiei româneşti . .44 Gheorghe Ilinca, Dan giuşcă – tinereţea spiritului . 46 Ioan Mârza, Academicianul Dan giuşcă – omul, geologia şi relaţia cu Clujul . .48 Ion Petreuş, Academicianul Dan giuşcă: performanţe în geodiversitatea ştiinţelor petrografice şi mineralogice . 51 Ioana Vlasiu, Alexandru Ţipoia şi Italia . 55 George Ţipoia, Alexandru Ţipoia şi simfonia fantastică a operei sale . 59 CulTuRĂ şI CIVIlIZAŢIE Alexandru Surdu, probleme perene şi concepte deschise în istoria filosofiei . 62 ISTORIOgRAFIE Alexandru Zub, Istorici români în căutarea Europei . 66 EVENIMENTE INTERNAŢIONAlE Nicolae Anastasiu, Resursele energetice neconvenţionale în dezbatere la Conferinţa internaţională de la Varşovia . 68 IN MEMORIAM gleb Drăgan (1920–2014) . 70 CRONICA VIEŢII ACADEMICE . 71 ApARIŢII lA EDITuRA ACADEMIEI . 73 gHID pENTRu AuTORI . 77 3 . Sesiunea ştiinţifică „Regele Carol I“ Regele Carol I în Academia Română* Acad. Ionel-Valentin Vlad Preşedintele Academiei Române În viața popoarelor există personalități emble- matice, care și-au pus amprenta asupra dezvoltării unei întregi epoci. O asemenea personalitate pro - vidențială a fost Regele Carol I. În lunga sa domnie, România a cunoscut o perioadă de profunde înnoiri în interior și de afirmare ca un stat respectat în exterior. Așa cum a promis în momentul în care a pășit pe pământul noii sale patrii, de a deveni român, Regele Carol I s-a dovedit, de-a lungul întregii sale domnii, prin toate actele sale, că a fost un suveran român, strâns legat de țara în fruntea căreia se afla, pe care a știut să o cârmuiască cu înțelepciune, tact și multă diplomație. A fost preocupat de dezvoltarea economiei și de modernizarea instituțiilor statului, a învățământului de toate gradele, de sprijinirea culturii și artei, de schimbarea statutului internațional al României, devenită stat independent, de sine stătător. Una dintre instituțiile care s-au bucurat de atenția și de sprijinul Regelui Carol I a fost Acade- mia Română. Treboniu Laurian au fost numiți în Societatea Aca- După cum se știe, la 1 aprilie 1866, la capătul demică Română, poartă semnătura Domnitorului unor eforturi susținute, Locotenența Domnească Carol I. Acesta, la rândul său, avea să devină, la 15 semna decretul de întemeiere a Societății Literare septembrie 1867, cel dintâi membru de onoare și Române, devenite, în scurt timp, Societatea Acade- protector al instituției academice. Din acest mică Română, iar din 1879 Academia Română. moment, legăturile dintre Societatea Academică Peste numai o lună, la 10 mai 1866, Principele Carol Română, ulterior Academia Română, și suveranul de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul țării au fost deosebit de strânse. ca principe domnitor al României. Încă de la începutul domniei, noul suveran s-a Văzând în instituția academică „un izvor pentru interesat îndeaproape de tânăra instituție academică știință, pentru limbă și istoria noastră națională”, a țării. La numai două luni de la sosirea sa în țară, Domnitorul, iar din 1881 Regele Carol I, s-a intere- avea să semneze cel dintâi decret ce viza com - sat îndeaproape de activitatea Academiei Ro mâne, a ponența Societății Literare, aflate în plin proces de sprijinit-o moral și material, convins fiind că constituire, pentru ca, peste un an, să-și pună sem- prosperitatea țării nu putea fi asigurată decât prin nătura pe un alt decret similar. Actele prin care Vasi- formarea unei elite culturale. Demn de remarcat este le Alecsandri, Costache Negruzzi, Ion Heliade- și faptul că mulți dintre sfetnicii săi apropiați erau Rădulescu, C.A. Rosetti, Titu Maiorescu, August membri ai înaltului for academic. În pofida progra- * Alocuţiune susţinută la Sesiunea ştiinţifică „Regele Carol I. 175 de ani de la naştere – 100 de ani de la moarte“ (6 octombrie 2014, Aula Academiei Române) 5 mului său deosebit de încărcat, Re gele Carol I și-a Regele Carol I și-a înscris totodată numele prin- făcut întotdeauna timp pentru a asista la ședințele tre cei mai de seamă donatori ai Academiei Ro mâne. Academiei Române, în care se dez băteau probleme Începutul făcut în 1884, când a hotărât să suporte legate de limba română sau se prezentau discursuri financiar alcătuirea dicționarului limbii române – de recepție ce tratau diverse aspecte ale științei și Etymologicum magnum Romaniae –, a fost conti- culturii. În același timp, Regele Carol I și-a onorat nuat. În 1893 a susținut material apariția celor șase titlul primit de membru al înaltului for academic, volume ale sintezei lui A.D. Xenopol, Istoria româ- prezentând el însuși câ teva comunicări, toate ținute nilor din Dacia Traiană, pentru ca în 1900 și 1901 într-o frumoasă limbă română, pe care și-a însușit-o să doneze Bibliotecii Academiei câteva documente imediat după sosirea sa în țară cu sprijinul unuia istorice importante. dintre membrii fondatori ai Societății Academice, Prețuirea acordată permanent Academiei Ro - filologul August Treboniu Laurian. mâne, grija pentru bunul mers al lucrărilor ei răz- Considerând limba română „o adevărată po - bat cel mai bine însă din Testamentul său scris în doabă a neamului românesc”, în 1884 a propus mem- 1899, considerat de Nicolae Iorga „așa de măreț în brilor Academiei alcătuirea unui dicționar, care urma simplicitatea sa și așa de uman în rezerva sa re - să fie, după propria expresie, „un fel de «Etymologi- gală”, sau, după cum îl caracteriza un alt membru cum magnum Romaniae», conținând toate cuvintele al înaltului for, scriitorul și diplomatul Duiliu Zam- vechi, cari altmintrelea vor fi pierdute pentru firescu, „una din cele mai frumoase pagini de generațiile viitoare: «verba volant, scripta manent»“. literatură și pilde de smerenie sufletească, de În calitatea sa de protector și de președinte de înălțare de cuget și de dragoste de țară”. Regele onoare, Regele Carol I a avut o contribuție impor- Carol I a lăsat Academiei Române o treime din tantă la mutarea, în 1898, a Academiei Române din averea sa pentru publicațiile ei, între care se afla și Palatul Universității, în care funcționase vreme de „cartea graiului românesc”, Dicționarul limbii trei decenii, în casele Cesianu-Zaleski din Calea române, coordonat, între 1906 și 1944, de Sextil Victoriei, unde își desfășoară și astăzi activitatea. Pușcariu. Grija manifestată de Regele Carol I în vederea Pentru opera de adevărat ctitor, pentru continua asigurării succesiunii dinastice s-a manifestat și în ocrotire de care s-a bucurat, pentru sprijinirea con- Academia Română, el introducându-l pe Principele stantă a monumentului ridicat limbii române, ca și moștenitor Ferdinand în atmosfera academică, cei pentru ultima danie făcută publicațiilor ei, Acade- doi reprezentanți ai Casei Regale a României luând mia Română păstrează mereu vie memoria Regelui parte la unele ședințe importante. Mai mult decât Carol I, cel dintâi președinte de onoare și protector, atât, Regele Carol I a reușit să-i insufle nepotului dar și unul dintre marii ei generoși, aducându-i pri- său dragostea pentru limba română, pe care a culti- nosul ei de recunoștință. vat-o într-un mod desăvârșit. Devenit membru de Testamentul Regelui României ne lasă moște - onoare la doar zece zile după ce Academia Română, nitori ai marilor acte de cultură făcute de Carol I aflată sub conducerea ilustrului om politic Mihail pentru poporul român. Destinele Casei Regale și ale Kogălniceanu, îl alesese în rândurile ei pe viitorul Academiei Române se împletesc în decursul unei rege al Italiei, Victor Emmanuel al III-lea, Prin ci - istorii făurite împreună și ne amintesc continuu