Revista Memoria Oltului Si Romanatilor Nr. 83/Ianuarie 2019
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
An. VIII, nr. 1 (83) IANUARIE 2019 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Revistă de istorie şi cultură Anul VIII, nr. 1 (83), ianuarie 2019 Editată de Asociaţia Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Comitetul de redacţie: Mircea Şerbu, dr. Nicolae Scurtu, Ion Andreiţă, Dumitru Botar, Ioan Smedescu, Cornel Manolescu, Floriana Tîlvănoiu, col. (r.) Dumitru Matei, Vasile Radian. Planşele noastre 1. Nicolae Titulescu în anul 1912 când a fost ales pentru prima oară deputat de Romanaţi pe listele Partidului Conservator-Democrat. 2. Profesorul Caracalean Pătru Crăciun a surpins aceste instantanee în care apare fiica sa în faţa Teatrului Naţional din Caracal. Fotografiile poartă titlul ,,Teatrul şi Anca” şi fac parte din fondul personal Pătru Crăciun de la S.J.A.N. Olt. 3. Poetul Ion Minulescu, tablou executat de Vasile Popescu (reprodus din revista Vremea din 2 iunie 1934, p.4). 4. Sus: Baronul Manfred von Killinger înmânând decoraţia ,,Vulturul german” profesorului romanaţean Pan M. Vizirescu (reproducere din revista ,,Muncitorul Român”, An. V, nr. 5/30 octombrie 1942- revistă condusă de Pan M. Vizirescu). Jos: Clădirea Liceului ,,Radu Greceanu” din Slatina (carte poştală din anii 1975- 1980). ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218; 0740 984 910 www.memoriaoltului.ro 1 An. VIII, nr. 1 (83) IANUARIE 2019 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Cuprins 1. Ion Andreiţă- Românii în Arhivele Secrete ale Vaticanului................................/3 2. Ion Lazu- Amintirile unui scriitor slătinean (XXIX).........................................../7 3. Cornel Manolescu- Prefecţii judeţului Olt (X).................................................../14 4. Ion D. Tîlvănoiu- Din viaţa culturală a Caracalului de altădată (1971-1975) /22 5. Ileana Monica Barbu, Mihai Barbu- Plasa Mijlocu- importantă unitate administrativă a judeţului Olt............................................................................../28 6. Dan Dumitru Anastesescu- Participarea clerului din Olt şi Romanaţi la răscoala ţărănească din anul 1907....................................................................../39 7. Ion Tîlvănoiu, Floriana Tîlvănoiu, Dumitru Botar- Teatrul Nostru. Contribuţii la istoricul Teatrului Naţional din Caracal (1941)............................................./44 8. Marin Petran-Vlădila- Mobilizaţi, veterani şi eroi din comuna Vlădila 1916- 1918......................................................................................................................./54 9. Ion Smedescu- Istoria Slatinei în date şi documente (V).................................../58 10. Nicolae Scurtu- Inscripţii. Poetul Virgil Carianopol şi revista Front Literar.../63 11. Comandor (r.) Nicola Tudor- Eroi din Deveselu morţi din cauza tifosului în primul război mondial........................................................................................../64 12. Ioan Smedescu- Pagini despre gimnaziul-liceu Radu Greceanu (II)................/74 13. Calendarul Memoriei Oltului şi Romanaţilor- Ianuarie..................................../79 14. Ioan Smedescu, Ion Tîlvănoiu- Dosarele Pan M. Vizirescu (V)......................./81 15. Mircea Damian-Viaţa unui băiat de ţară (I)....................................................../84 16. Floriana Tîlvănoiu- Virgil Carianopol în corespondenţă cu profesorul Pătru Crăciun (II).........................................................................................................../91 17. Ion S. Floru- Un copil, un sat... (I)....................................................................../96 18. Pentru biblioteca dumneavoastră....................................................................../103 19. Dialog cu cititorii................................................................................................/104 www.memoriaoltului.ro 2 An. VIII, nr. 1 (83) IANUARIE 2019 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Românii în Arhivele Secrete ale Vaticanului Ion Andreiţă În primăvara anului 1994, la Vatican s-a deschis o expoziţie cuprinzând documente vechi, străvechi, cele mai multe inedite, existente în Arhivele Secrete ale acestei enigmatice Cetăţi, privitoare la istoria şi soarta românilor. Un astfel de eveniment se petrece rar, poate o singură dată în existenţa unui popor. Pentru ţara noastră a fost/este unic. El se datorează atât bunăvoinţei Papei Ioan Paul II, cât şi (mai ales) strădaniei profesorului universitar doctor Ion Dumitriu-Snagov (fie-i ţărâna uşoară) care a trudit în Biblioteca Apostolică şi în Arhive vreme de 30 de ani. O parte din munca lui de ocnaş al spiritului se afla înmănuncheată în această expoziţie, care a reunit în vitrinele sale 152 de documente (manuscrise, cărţi, autografe, hărţi). La vernisaj – care a avut loc în prezenţa Eminenţei sale Cardinalul Angelo Sodano, Secretar de Stat (prim-ministru) al Sfântului Scaun – cardinalul Luigi Poggi, parafrazând o declaraţie a Papei Ioan Paul II în timpul unei vizite la ONU, sublinia: „Mă aflu în faţa dumneavoastră pentru a mărturisi despre demnitatea românilor”. Din păcate, puţină suflare românească se afla în faţa măritului vorbitor. Mă refer în mod deosebit la acea necesară, largă prezenţă naţională, la nivel corespunzător: academic, social, cultural, mediatic – subiectul fiind foarte important, arzător chiar. În ceea ce priveşte presa, mărturisesc că am fost doar doi ziarişti: Marian Ştefan, de la revista „Magazin istoric” – invitat special al profesorului Snagov (pe banii lui!) – şi subsemnatul, de la „România liberă”, invitat al domnului Gheorghe Pancaţiu Iuliu Gheorghiu, ambasador pe lângă Sfântul Scaun (de asemenea, pe cheltuiala lui). Cu greu, în ultima clipă, a aterizat Dionisie Şincan de la TVR, cu un operator. (Să nu se uite: în acea perioadă, multe ziare şi televiziuni aveau corespondenţi permanenţi în Cetatea Eternă). Încolo, de-acasă, nicio mişcare: marea mută – de parcă am fi fost plătiţi să ne sabotăm pe noi înşine. (De altfel, nici n-am prea văzut în ziare informaţii premergătoare; nici după). Între marile adevăruri istorice, culturale, sociale şi politice atestate de documentele existente în Vatican (şi expuse, acum, în fastuosul Salon Sixtin al Bibliotecii Apostolice) două sunt esenţiale: 1. neîntrerupta continuitate daco-romană şi românească în Dacia celor trei provincii – Transilvania, Moldova şi Muntenia; 2. statul naţional unitar român a fost o necesitate istorică, iar nu o creaţie artificială (cum bat monedă falsă unii). * Ion Dumitriu-Snagov avea o vorbă: „La Roma, dacul are o forţă emblematică”. Acelaşi lucru se poate spune despre urmaşii acestora: daco-romanii, românii străvechi, românii de azi – care, atestă documentele, au dat pildă întregii lumi de credinţa, cultura şi demnitatea lor. Alături de credinţă, cultura a însoţit poporul român încă de la naşterea sa. Atestând vechimea şi trăinicia vieţii religioase, documentele expuse – coborând în timp până prin secolele II-III şi urcând până în clipa prezentă – consemnează fapte pilduitoare. Câteva exemple. Eticus Istrus (301-380) originar din Histria Dobrogei, este autorul unei Cosmografii, o autentică enciclopedie a timpului, răspândită în toată lumea creştină a Europei. În ea sunt oferite multe şi variate informaţii din spaţiul danubian, între care câteva de natură medico-farmaceutică de mare valoare. Manuscrisul se încheie cu un alfabet inedit, preglagolitic (precursor sau izvor al scrierii paleoslave) transliterat fonetic cu litere latine; din păcate, nu au fost descoperite încă scrieri cu acest alfabet. „Cosmografia” lui Eticus Istrus este prima lucrare laică a unui autor român din antichitatea www.memoriaoltului.ro 3 An. VIII, nr. 1 (83) IANUARIE 2019 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR timpurie, care descrie teritoriul şi societatea din zona carpato-danubiano-pontică nu mult timp după Aurelian şi Constantin cel Mare. Un alt învăţat român, Ioan Cassian (365-435) născut tot în Dobrogea, este fondator al monahismului, primele mânăstiri din Occident fiind ctitorite de el: în Franţa, în regiunea Marsiliei (unde a şi murit). Educat în mânăstirile Tomisului, Bizanţului, Egiptului şi Palestinei, el s-a bucurat de preţuirea Sântului Ioan Gură de Aur. Opera sa, existentă în Vatican, a circulat ca scriere de bază în literatura patristică şi în spiritualitatea creştină. Celor doi li se alătură Dionisie Exiguus – cel Mic – (470-540) părintele calendarului creştin modern, care s-a impus apoi în întreaga lume. Nu întâmplător, toţi provin din Dobrogea – Scytia Minor – locul unde a propovăduit credinţa creştină Apostolul Andrei, fratele Sfântului Petru. * Despre istoria veche a românilor au referit însă multe personalităţi străine – după cum glăsuiesc documentele din Vatican. Paolo Pompilio (1455-1491) – specialist în studierea evoluţiei limbii latine în formele sale romanice – scrie, în lucrarea De antiquitate linguae latinae: „Latina a început să fie modificată în timpul lui Marcus Terentius Varro (116-27, î. Chr.) până şi în Latium (datorită, în principal, năvălirilor barbare – n. n.). Ea s-a păstrat cu dârzenie într-un singur loc. Acolo ea a rămas, până astăzi, la nişte oameni demni care o folosesc cu statornicie, un popor din părţile nordice, care vorbeşte chiar limba latină, cel mai curat din toate popoarele – şi ei îşi spun valahi, odinioară cunoscuţi sub numele de daci. Ei sunt dincolo de Moesia Inferioară, peste Dunăre”… În aceeaşi perioadă, o altă personalitate de seamă a Renaşterii, care s-a oprit cu atenţie asupra românilor, este Enea Silvio Piccolomini (devenit mai târziu Papa Pius