Descarca Oltart Nr.5.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
octombrie-decembrie SUMARSUMAR 3 File de hronic 19 Proză 33 Remember Scrisoare din scorbură Mai mult ca trecutul Spectacole susținute Pan M. VIZIRESCU C. VOINESCU la Caracal, înainte și după 1900, 23 Prolegomene de diferite formații 4 Din clasicii filosofiei Post scriptum teatrale și muzicale Despre modestie la Scrisorile lui Stanca românești (I) Mircea FLORIAN Maria IONICĂ Alexandru-Chirilă 6 Vitralii 29 Revelațiile lecturii STANCIU FORTUNY – Dumitru Băluță, melancolia luminii un artizan al „rostuirii” 38 Poesis Silviu GORJAN poetice Alina BĂDĂLAN 11 Paradigma Virgil DUMITRESCU Pentru a nu muri 30 Calendar 40 Interferențe Cornel NICULAE Octombrie Șarpele casei 13 Poesis în Țara Oltului Alte poeme 31 Poesis ciscarpatin Mihai ENE Ioan SMEDESCU Veronica CONSTANTIN 15 Rememorări esențiale 44 In memoriam Restauratorul Să-l primim cum se monumentelor cuvine! istorice din Oltenia... Teodor FIRESCU Pavel POPESCU oltart ä www.oltart.ro 1 SUMAR oltart SUMAR Redacția octombrie-decembrie Redactor-șef: C. Voinescu Secretar de redacție: Cosmin 45 Sophia 61 În dulcele stil clasic Barcan Frithjof Schuon Gheorghe OLTEANU Corectura: Costel Drejoi despre unitatea Tehnoredactare: Hoffman Design transcendentă 62 Intarsii [email protected] a religiilor Dr. Charles Laugier – George MOCANU Etnoiatrie 47 Trecute vieți și etnobotanică Adresa Anastase Simu (III) – în Oltenia Str. Acad. P.S. Aurelian nr. 44, Ioan Kalinderu sau Adrian MICHIDUȚĂ Slatina, județul Olt o rivalitate fecundă 71 Însemnări Cod poștal: 230076 Florin M. POPESCU În căutarea sinelui Telefon: 0723 638 840 51 Calendar pierdut Articolele pentru numărul 6 al Noiembrie Teodor FIRESCU revistei, redactate în MS Word, cu 73 Interviuri restante diacritice,format A4, la un rând, Universalia corectate, vor fi trimise pe adresa 52 Virgil Carianopol [email protected] până la 15 Binomul individ- (1908-1984) decembrie 2013. istorie sau Cum Dumitru BOTAR repară soldatul Întreaga responsabilitate pentru 75 Critice conținutul articolelor aparține gramofonul, de Saša Caragiale, autorilor. Stanišić un precursor Revista publică articole conținând C. VOINESCU doar contribuții originale, din al absurdului diverse domenii ale culturii. 54 Carnet Constantin ION O palmă dată la timp 77 Calendar © OltArt, 2013 Ion GEORGESCU Decembrie Toate drepturile rezervate. Nicio 55 Poesis parte din această ediție nu poate Ina Florica POPA 78 Note de lector fi copiată prin orice formă sau Un roman-document: prin orice mijloace, electronic sau 56 Orga de vânt ÎNTOARCEREA – mecanic, incluzând fotocopierea, înregistrarea sau orice alt suport Psihograme livrești de Ion Catrina de stocare-redare, fără acordul (II) Rafaela TRĂISTARU scris al autorilor. George Nina ELIAN 80 Raftul cu cărți Revistă editată de Asociația 57 Evocări Ion Zbârcot – poetul Culturală OltArt Slatina și figurile ei de gingășiei și al Proiect sponsorizat ceară topită. Își mai umorului nevinovat de Editura Hoffman amintește cineva de Dan Eugen Tiparul realizat la imprimeria editurii Hoffman Octav Pârvulescu?... DUMITRESCU www.EdituraHoffman.com Virgil DUMITRESCU 82 Poemul-capodoberă Tel./fax: 0249 460 218 59 Limba noastră Geamul spart 0740 984 910 Tristețe târzie/ ISSN 2285 – 598X Umberto SABA ISSN-L 2285 – 598X de vacă-duduie Constantin VOINESCU 2 oltart ä www.oltart.ro File de hronic Scrisoare din scorbură Pan M. VIZIRESCU Dragă Coco, îmi propusesem vara asta să preistorice unde se pot găsi turme întregi de sfredelesc zările sudice şi să mă opresc tocmai în Dinosauri şi Mastodonţi. Comerţ întins se face cu ţinutul faraonilor, să fac băi de soare egiptean ca pietriş, deaceia Slatina este foarte bine pavată. Ca să-mi întăresc trupul ca al Sfinxului. Dar planul producţie oraşul e sterp în ceace priveşte regnul mi-a eşuat din cauza unei mâini criminale ş’atunci vegetal, în schimb produce mamifere de neamuri m’am exilat de bună voe în Slatina. variate, insecte, oameni politici de mâna întâi, Ce oraş, dragă Coco, un adevărat miracol! funcţionari de bancă şi vara o bogată recoltă de Eu te-aşi ruga să vii odată, dar să potriveşti s’ajungi ofiţeri. în gară cînd se crapă de ziuă, să iei trăsura şi să-i Viaţă culturală nu există din cauza spui birjarului să te ducă „în vale” . depresiunii şi a rezistenţei. Există însă o clasă O să rămâi uimit când ai să vezi că pe „cultă” în care poţi pătrunde dacă eşti posesorul măsură ce pătrunzi în inima oraşului se face unui ceas de aur şi ai influenţe politice. Tot aşa întunerec. se face şi dragostea, cu recomandaţii pe lângă Când ar şti străinii minunea asta, dragă părinţii fetei din partea oamenilor mari. Coco, ar utiliza-o pentru vindecarea boalelor Noutăţi din vara asta nu aşi putea să-ţi de ochi. Ce laborator de experienţe oculistice spun dragă Coco, decît că s’a terminat divorţul ar deveni oraşul văgăunos şi ce desvoltare ar dogarului care şi-a prins nevasta în adulter şi tot lua ştiinţele oculte! Cu acest atribut Slatina ş’ar el nenorocitul a rămas învins. Un alt eveniment creia o industrie şi o viaţă cultural necunoscute, e că muzica militară care cântă de trei ori pe caracteristice ei, care desigur i-ar conferi pentru săptămână în grădina publică a înscris în repertoar eternitate autonomia. două cântece moderne: Sonia şi Valencia. Un Dar Slatina, Dragă Coco, la noi e aspect cu totul nou, însă, îl dau elevii de clasa VII-a necunoscută, de aceia şi eu indignat ca toţi liceală, adică studenţii în perspectivă după noua cetăţenii ei că nu i-am văzut până acum numele lege a învăţământului secundar. Sunt foarte mulţi tipărit în vreun cotidian, mă simt dator să spun şi toţi şi-au lăsat părul peste cap. Poartă lavaliere ceva despre ea. pestriţe, iar la butonieră chipul D-lui Ministru E oraş românesc; pe hartă îl găseşti în Angelescu. Vechiul Regat la hotarul de apus al Munteniei pe Un subiect de roman senzaţional în Slatina malul stâng al Oltului. Când vrei să-l cauţi însă este cazul ofiţerului văduv cu trei neveste şi cinci în natură, să nu te iei după hartă căci cu ochii e copii: Romanul e în căutarea unui autor ! imposibil de descoperit; să-ţi angajezi o călăuză. Termin, dragă Coco, revoltat de felul cum La înfăţişare, este un fel de scorbură, înghesuită eşti ignorant aici; când am cerut la un depozitar de între două maluri preistorice, o râmătură de ziare „Bilete de Papagal”, vânzătorul s’a uitat crunt porci în care au crescut corpuri geometrice de la mine, mi-a a zis că-mi bat joc de el şi m’a trimis cărămidă, acoperite cu tinichea roşie. Străzile au la Sfântul Munte. Noroc că există un alt depozitar 3 sau 4 dimensiuni, niciodată 2; şi sunt repezi civilizat care este şi cel mai cult om din oraş. ca Oltul. Casele sunt trainice ca să nu le ia apele După ce voi termina exilul şi voi ieşi din când se revarsă, în schimb ferestrele sunt cârpite scorbură, am să vin să te văd. cu păienjeniş ca ochi urduroşi de covrigăreasă Până atunci la revedere, dragă Coco. şi toate au bilete de vânzare, de parcă ar fi nişte fete bătrâne ce ş’au aninat pe sâni inscripţia „de Slatina 18 august 1928 măritat”. Locuitorii se ocupă cu vrăjitoria, cu Sandu Plavile (n.r. – pseudonim pentru Pan M. pescuitul de copii din apele Oltului, cu scăldatul Vizirescu) şi cu cercetări geologice în cele două dealuri oltart ä www.oltart.ro 3 Din clasicii filosofiei Despre modestie Mircea FLORIAN Ce mult nutream dorința să înșir pe hârtie multe – anume, trei. Așa s-ar putea explica câteva gânduri asupra modestiei. În prima linie, rezonanțele contrare ale acestui cuvânt, voința ce pentru a mă lămuri pe mine însumi. Ca oricare el include de a înjosi sau de a înălța un merit, de altul, am auzit și eu, aproape zi de zi calificativul a bagateliza sau de a măguli o valoare. S-a făcut de „modest“ aplicat la caractere, activități și o legătură strânsă între modestie și merit. Pilda opere. Am auzit, repetându-se cuvântul cu ne-o oferă moralistul La Bruyère care în capitolul sentimente împărțite, așa cum de altminteri era „Despre meritul personal“ din celebrele sale și intenCția cu care se întrebuința, într-un caz Caractere atribuie modestiei un rol foarte greu, sau altul, banalul calificativ. Sentimentul era sau dar cel mai potrivit ei: „modestia este pentru de indignare ușor plictisită sau de nelămurită merit ceea ce umbrele sunt pentru figurile dintr- satisfacție după cum recunoașterea modestiei un tablou: le dă putere și relief“. De bună seamă, urmărea să micșoreze cu perfidie oameni și compararea modestiei cu umbra nu e de natură fapte sau, dimpotrivă, să pună lucrurile la locul de a liniști pe practicanții acestei virtuți, dar ea cuvenit care este totdeauna locul de cinste. Da, recunoaște cu generozitate funcția eminentă modestia e un cuvânt cu tonalitate bivalentă, cu a modestiei, vocația ei reală: de a sublinia un subînțelesuri mai mult sau mai puțin mascate, merit, de a pune în lumină o valoare autentică. este o laudă care jenează chiar când este sinceră. Dar tocmai aci stă greutatea. Izbutește Pe scurt, nesuferit cuvânt! Şi totuși necesar și totdeauna modestia în menirea ei de a salva greu de înlocuit. meritul, de a pune în valoare o realizare? Este modestia o virtute minoră, mediocră Acum se impune să facem cunoștință cu fețele și obscură, efect al unui nivel mental scăzut, modestiei, fețe care se reduc la trei, potrivit cu sau este, dimpotrivă, o virtute majoră, adică un trei complexe temperamentale și situații umane. alt nume pentru marile virtuți consacrate? De Întâi e modestia omului care e stăpânit la moraliștii antici ni s-a transmis un fel de listă de conștiința în sine onorabilă, a capacităților oficială a virtuților cardinale care sunt în număr de și mijloacelor sale reduse, sau care posedă o cinci: înțelepciune, cumpătare sau temperanță, vitalitate scăzută, un tonus mental depresiv, o smerenie sau pietate, dreptate și curaj.