243 ANGVSTIA, 2, :997, 243-250 p.
ACTIVITAT EA LUI AUREL C. POPOVICI DE LA ELABORARE LA PROCESUL "REPLICII"
Nicolae Cord Cu prilejul declanşării mişcării memorandiste şi ac!iunilor studenţimii din a Bucureşti şi Iaşi, studenţimea română din Transilvan ia ;;imţea �i ea nevoia de a�şi strânge rân durile şi de a-şi face auzi le vocile, pentru ca să acţLon,!ZC într-un fr on comun de luptă naţio nală cu ceilalţi reprezentanţi ai poporului român, la "in unei datorinţe faţă de poporul plinirea care ne-a născut" l. Pe lângă contribuţia tuturor stuc:entilor români la acţiunea de redactare şi tipărire a Replicii, cum declara Aurel C. Popovici în 181)32, tinerimea va încerca pentru ÎŢtceput să ceară în această direcţi şi aj utorul unor melll'ori :�i Partidului Naţional Român din e Transilvania şi Ungaria. În acest sens la 15 iul ie 1 !!9 1 George Candrca şi Ion Sârbu în numele juni mii academice din Viena şi Graz trimit o scrisoare lui Vas ile Mangra , sclicitiindu-i materiale cu privire la inter zicerea înfiinţării gimnaziilor romaneşti şi a drepturilor dl' asociere garantate prin lege, pentru a fi introduse în capitolele "menite a apoi legate într-un Intreg şi publicate imediat după răspunsul fi junimii academice maghiare". Îi trimit şi planul scrieri i lor, cerând răspuns scris până la 20 sep tembrie st.n. 1891 pe adresa lui Aurel C. Popovici (Graz, Parbtrassc 7)3. La 29 august 1891 Aurd C. Popovici scria dill Graz lui Septimiu Albini tot în acest sens, comunicându-i că: "Cu re plica noastră stăm bine Dl Brote nu mi-a răspuns nimic. OI. Diaconovici mereu mă chiamă Sibiu iar cu nu pot veni; îmi scrie că dl Vichentie stăruieşte la să vin ca verbalmente sf1 ne înţelegem. O să meargă şi cât nu lucru. Lumea la care ne ;1şa. D am adresat (Coroian, Luqci, Oncu, Brote, Gr. Maior Gazetă,e dr. !sac), nici răspuns nu de la ne dau. Egal . Cei de dincolo ne asigură de toate cheltuidilc şi replica noastră va apărea, adică trebuie să apară"4. Aurel C. Popovici li solicita lui Albini să-i trimită sub fo rmă de împrumut ca bibliografie pentru întocmirea de st atistici, protocoa lei,: unor arhidicceze ortodoxe şi greco catolice româneşti, ca şi unele luc:·ări ungureşti, rug:lm'u-1 s;l publice in "Tribuna" luările de poziţie ale presei maghiare germane cu privire la memoriul maghiarilor. Îl informa că a şi tradus memoriul studenţilor maghiari pe care nu 1-a trimis Sibiu, ci "1-arn trimis lui la Lupulescu de la Ligă, să-I plaseze în mai multe ziare mai fa că curaj Ia oameni"5. sa De altfel, la 27 fe bruarie st.n. 1892 acelaşi urei C. Popovici îi solicita lui Septimiu A Albini să vorbească cu Eugen Brote pentru a desmtnţi acmaţia inexactă ce o aducea presa maghiară că studenţii români ar fi fost însărcinaţi de ditre conuucerea partidului cu redactarea memoriului către Tron6. Frământările din cadrul partidului privind soa11a Memorandului vor face ca în această perioadă clanul tinerimii studioase să nu fie apre,:iat cum se cuvine de generaţia vârst nică din mişcarea naţională. Era ceva din ceea ce Aurd C. Popovici consemna la 1888 că tinerimea ar trebui să-şi vadă de studii şi nu de viaţa politică şi probabil tocmai de aceea www.cimec.ro / www.mncr.ro Ş 244 NICOLA CORD E O documentele mişcării memorandiste tac in pri vin'J elaborării şi tipăririi Replicii1. Nu acelaşi lucru îl va face însă presa românească din Tra nsi lvaniaS şi mai ales gruparea tribunistă de la Sibiu prin Septimiu Albi ni, ce şi-a adus contr uţia la elaborarea, traducerea şi ipăr rea i J . � � Replicii şi apoi Eugen Brote ca propri tar al lnstilutu/ui' Tip ografic unde s-a tlpănt pnma e ediţie a Replicii (martie-iulie 1892)�. De soarta Replicii şi a lui Aurel Popovil·i va interesa în schimb grup ea C bănăţeni lor (Al. Moc ioni Babeş), care pri n Cornelse Diaconovici şi Vincenţiu Babeşar - V convorbiri stăruiau ' cum am văzut mai sus, să aibă Sibiu. directe la La 21 decembrie 1891 Cornel Diaconovlci, redactorul revistei "Românische Revue" ş i unul din secretari i Parti dului Naţional Român, într-1.) s risoar către preşedintele acestuia, e Vincenţiu Babeş, fă cea consideraţii privitoare cşi activitatea lui Aurel C. Popovici, la persoana caracterizându-1 astfel: că are însemnate cunoştinţe �i un bun condei că este un jurnalist ; pasionat, ceea ce constituie una din primele .;ondiţii pentru a putea persevera în domeniul publicisticii; remarcă existenţa puţinilor tineri care să ti citit şi să fie instruiţi din politică ca el; şi-a făcut însă toată pr ctica în cafenea; e în stare de a da capul şi în perete pentru a se a cu realiza, necunoscând limite, ceea ce neînd oiclr ic ar provoca conflicte iminente. Cornel Diaconovici presupune că, dacă I-ar putea câştig�• de partea lor pe Aurel C.Popovici, ar fi o fo rţă de muncă valoroasă, fără însă a i se încred nţa �ub nici un motiv conducerea ziarului (probabi l viitorul ziar "Dreptatea" de la Timişoara), până n-o să�şi tocească coarnele în câţi va ani şi să dobândeasc mai mult tactiO. În corespondenţa directă cu Vincenţiu Babeş, din 30 ianuarie 1892, Aurel C. Popovici îi va comunica că primit suma de 160 tl orin i valută austriacă: "Junimea academică a română vă transmite O-voastre şi ilustrei famili l\tocsonyi călduroase mulţumiri pentru spri i jinul ce aţi dat Replicii. Sfaturile cu care ne-aţi o11orat ne sunt preţioase şi nu vom lipsi a le da cuvenita considerare" va pomeni însă 7'!imic despre încercarea grupării de a-1 anga li. Nu ja la noul ziar ce se proi cta, ceea ce-l fa ce probabil pe Vincenţiu Babeş să adnoteze pe această scrisoare la 3 februariee 1892 că a răspun:; lui Aurel C. Popovici, întrebându-1 dacă acceptă prel uarea redactări lui l . i 2 Pregătirea tipă iri i şi răspândirii Replicii Inaintarea Memorandului la Viena îl vor r face pe Aurcl C. P opovi i să se alăture grup:iri i tri buniste şi celei a lui Ioan Raţiu, noul c preşedinte al Partidului Naţional Român şi s�t; nu dea un răspuns fa vorabil propunerii lui Vincenţiu Babeş. Vincenţiu Babeş, intuind calităţile lui Aurel C. Popovici, nu abandonează ideea de a-i încredinţa redacţia noului ziar al români lor bănăţeni, ce urma să ia locul "Luminătoriului". Astfel, la 6 decembrie 1892, Coriolan Brediceann, caracterizându-1 pe Aurel C. Popovici, vărul său primar, îi comunica lui Babeş că: "Azi nu mar poţi vorbi cu el. Aud el\a luat parte şi la ultimul cortegiu triumfal al lui dr.L[ucaciu] Bucureşti. Are simţ curat, materialmente in aranjat prin căsător e şi croieşte politica românil Gra;�, fără nici o considerare la program, i în puteri, şi dispune efectuirea. Om în genul modern Din cestea poţi vedea eli precum n-am a putut simpatiza de la început cu el, azi divergenr.el între noi au devenit tot mai mari, şi aşa nu pot spera ca el să primească la noi o redacţic:' ·IJ � De altfel, în corespondenţa către Septimiu Albini, Aurel C. Popovici remarca că tineretul din Banat simpatiza cu "Tribuna" de la Sibiu, dorindu-i să devină un ziar menit a grupa pe lângă el toate elementele pozitive ah! naţiunii şi mulţi bănăţeni şi-au pierdut dl încrederea în gruparea Al. Mocioni - Babeş ("s�: şi se huleşte dogma infailibilităţii V surpă Mocsonyi-babeşiste. Era şi vremea!")'4. Explicabil de c:? ti neretul studios se va pune la dis poziţia noului Comitet central al Partidului Naţion,d Român, plasându-se în aripa radicală a www.cimec.ro / www.mncr.ro 245 ACTI VITAT EA LUI AUREL C. POPOVICI . . . mişciirii naţionale şi dorind imediat înaintarea Me mor.-•mlului la Viena. Iar un reprezentant al acestui tineret, Aurel C. Popovic\, va fi ales între cei de membri ai Comitetului central al :.� Partidului Naţional Român la conferinţa naţionalii din ianuarie 1892 care a hotiirît înaintarea Memorandului la Tron 15. Aurel C. Popovici prezent la şedinţa Couitetului central din 25-26 martie 1892 va ti de la Sibiu' când se va stabili tl:xtul definitiv al MeJnorwuh1ui, timpul şi modalitatea prezen tiirii lui. În ziua de 26 manie 1892, dupii încheierea dezbaterii pe seama Memorandului, A urei C. Popovici pus în discuţi în ce limbă să ti c rcd t t documentul. Se gândea probabil şi la a limbile în care urma să fiee tr adusă Replica. Cum m: a.ie, după discutii, la care au luat parte ş R.Patiţia, D. Comşa, S. Albini, N. Cristea, D.P. BaSt!rc it llu, u aciu şi G. Manu, Comitetul V. L central hotiirl'işte ca Memorandul să fieredactat şi p:egătit :;pr� prezentac re împăratului Franz Joseph în limbile română, germană şi maghiară16. Va fi prezentat la Viena în mai-iunie 1892 ddcgaţia ronn1nilor transilvăneni pen cu tru a înainta împăratul ui textul Me morandului, Aurcl C. Popovici dovedindu-se a fi elemen tul cel mai dinamic pri vi nd încartiruirea românilor. ,turi de Eugen Brote, Popovici va aler AL ga pe la toate redacţiile ziarelor, remarcând mai târziu acestora "le place, că accentuăm atât f1 de mult fe deralismuJ"17 şi căutând prietenii printre dil1t :ritclc partide din Reichsrat-ul austri ac iR. La masa intimă a delegaţiei memorandiste, înaintl' de pleca spre casă, din localul stu a denţilor " Saxonia " , a vorbit în numele tineretului Lază1 Pop.:JVici, iar urei C. Popovici a toa A stat pentru dr. Ioan Raţiu, îndtmnându-1 pc Al. Va ida Vocvod sa profite de prezenţa slova cilor şi a sârbilor şi să vorbească în limba germană pen i antat a acestor naţionalităţi 19• �ru sol d După momentul Aurel C. Popovil"i, i�1 continuăc activitatea legată de Vitnci, tipărirea şi răspândirea Replicii, făcând în iulie 1892 vizi tă lui Panaiot G. Cantilli, o vicepreşedinte al secţiei Ligii culturale de la Paris2••. Încă din 1891 apare ideea convocării unui congres general al tuturor universitarilor români din Transilvania şi Ungaria, care să constitui'� un pri ej afirmare al unităţii culturale l de române. După dezbateri confidenţiale, această idee a fo st � mânaLâ. deoarece ţinerea congresului ar fi fhcut imposibilă publ icarea şi distribuirea Replicii datorită măsurilor represive luate de guver nanţi. Tocmai de aceea "Comitetul juni mei acad. rom. din Transilvania :;oi Ungaria pentru replica la contra- emoriul maghiar Vicna-Graz'' a lucrat cu mn i n tact, în tă ere şi linişte "în mai multe m uit părţi, dar nu acolo unde se ştie adresa din ziare"2 1. c Dorind să organizeze acest congres al junimii uni\ ersitare sub egida unor asociaţii culturale cum ar fi adunarea generală a ce awa loc ti.:care an, se propune ca el să Astrei în aibă loc în paralel cu aceasta, "fără convocator şi scop publicat" în cursul lunii august 1892 la Blaj sau Ar d2 . a Aurel C 2Popovici dorca ca acest congres, nu putea altfel, să fie organizat la dac� Budapesta, "locul cel mai potrivit şi mai apropiat de se de apus", scria el lui Septimiu Viena, Albini la 21 august 1892. Îl rug pe Albi ni "ca să dăm 1 xrului i mport nţă", să se adreseze in a acest sens lui George Morariu, preşe<� dintele subcomitetului la Budapesta (de asemenea lui de Sabin Secula la Viena şi dr. George !lea la Cluj), care lans ze convocarea unei conferinţe �ă a comitetului etc.2�. .: Scriindu-le de altfel şi el acestora, Aurel C. PopoviL:imărturisea din Graz că: "Eu prea puţine pot fa ce, sunt si ngur şi nu ştiu ..unde-mi stă capul d;;: lucruşi de alergături [ ...]24. De altcum am un miros, că vor să-mi dea gefurta. să mă expulzeze din Austria, ca mine. Rususs5war ce sunt. Pe Austriac din creştet până ·n tălpi ! . . . Aşa-i, pe cel ce nu-l laşi să crape nu te lasă să trăieşti!"2�. Proiectatul congres studenţesc din motivele consemnate mai sus nu va avea loc, dar www.cimec.ro / www.mncr.ro NICOLAE CORDOŞ 246 activitatea lui Aurel C. Popovici nu va stagna. În toamna acestui an va fa ce o vizit!i in Italia, Grigore T. Brătianu, preşedintcle Ligii culturale, informându-1 în prealabil pe ziaristul italian Roberto Fava de călătoria lui. Fava îi va răspunde Ia 18 Sl�ptembrie 1892, bucurându-se de-al cunoaşte pe Popov ici şi de a avea prilejul să di�;wlc cu d despre problema româneasc!i26. Aurel C. Popovici soseşte în Italia şi cu o :;crisoare de recomandare de la V. A. Urcchia c!itrc marchizul Bcniamino Pandolti,cornunicându-i de aici lui Gr. T. Br!itianu, din Roma Ia 23 septembrie 1 !!92printr-o carte poştaif1 că: "E bine. Am fficut isprav!iîn Milano, Turin şi Roma. Mâne plec la Ncapol şi de acoiD Florenţa. Lumea plină de simpatii pentru la noi. Raport detaliat mai t:Jrziu. Acum n-am timp; aici fiecare minută mă costă un leu. 200 Trimiteţi ex. [din Replicâ] la fava în Parma Eu am 50 ex. pe care le împărţesc în per soană. Salutări Dipsi"27.A doua zi îi va scrie I'Ji to Fava, informându-1 probabil despre l·�obe1 expedierea Replicii pe adresa lui şi punând la cale tip;irirca ediţiei a Il-a în limba italian!i la Parma, într-un tiraj de 1000 ex. în cursul anului R9J2R. 1. Reintors la Graz, îi va trimite la 1 octombrie 1892 un mic raport lui Gr. T. Brătianu, comunicându-i că: "În tine am sosit din Italia. Am dat o raiUl. prin Milano, Turiu, Genua, Roma, Florenţa, Bologna, Ve nezia şi Triest. Am fo st !a redacţiile tuturor ziarelor de frunte, am fo st la persoane marcante (Palma, Brunialti etc.). Toată lumea ne iubeşte şi ne-ar preţui şi mai mult dacă În Tr ansilvania am fi mai spornici în munca politică. OI Moreta de la Secolo [î]mi zicea: Bine, Domnule, dacă-i aşa cum spui dta, a oi dm'Uitepar la guerra!. Cu articoli p de gazete se poate câştiga atenţia Romii dar nu 1 upta însăşi. Toţi mi-au promis, că vor: 1) dis cuta cestiunea română pe baza Replicii; 2) nu or lă.>a amăgiţi de apuc!iturile ungureşti; 3) vor primi de la noi info rmaţiuni şi articoli"29. �": \ Îi intormcază în finaldesp r ziarele italiene vor publica articole despre români, punându-1 în gardă pc preşedinte: "Săe nu uitaţi, c{ italcareienii au simpatii mari pentru unguri. A trebuit să-mi exploatez to tă arta retorică, ca s:�-i umi11ez, să le dovedesc, că ungurii nu sunt a decât ceea ce sunt: i tedeschi ve/e 'A ustria pe ge de/ Tre nto e di Tr iesle". Mărturiseşte 'italiani că are foarte multe lucruri dt• împărtăşit, încât nu ;tie nde să înceapă, "dar nici nu voi să de L le pun pe hârtie ... Am să dau o fu gă la Bucureşti zilele acestea: şi o s!i ne înţelegem în grai viu mai lâmurit"10. Spre sfârşitul anului 1892 Aurel C. Popovici se pregât pentru examenele de doc torat, sperând să se vadă debarasat prin ianuarie l-:93,cum decleara el, "de fleacurile astea". Activitatea din jurul tipăririi şi răspândirii Rep/idi,l şi înrolarea lui politică în acţiunile Comitetului central Partidului Naţional Rom<în dinca Tras ilvania şi Ungaria, îl fac însâ pe Popovici să nu-şi poatăal incheia studiile universitan::11. Indignat de noile măsllri de deznaţionalL:nre Ligii culturale; el consemnează că "toaH! mişcar,;:a n-a nici un Dzeu dacă va fi in!ibuşităprin n tăcerea infamă a presii germane". Îndeamnă pe conducă: torii Ligii culturale să-i convingă pe corespondenţii din Bucureşti ai ziarelor germane că românii nu sunt antisemiţi, dar că purtarea presei gennane ( " ovreieşti ) şi conti nu rea tactica lor ostil!i de până atunci "a " cu mânat şi mână mişcarea noastră în apele antisema1ţilor din Viena". Solicita ca Liga culturală să îndemne lumea spre Sibiu la Conferinţa naţion})ă a partidului, ce "ar fi un lucru teribil în r situaţia actuală", când "oamenii însă sunt foarte :;!abi şi f icoşi ", afirmând că nu li se poate întâmpla nimi�. Încheie această corespondenţă sr•sită la Liga culturală in 16 iunie 1893 cu îndemnul ca presa din capitală sâ-1 "someze pc C rol a interveni la Berlin, arătând primejdia ce cuprinde prigonirea ungureascA pentru pace geanerală"4�. Membru al Comitetului central al Partidulu; l\'aţional Român, Aurel C. Popovici va fi prezent şi la Confe rinta naţională a partidului di11 11/23-12/24 iulie 1893 de la Sibiu. Aici va fi ales în biroul de lucru ( 11/2:\ iulie) ca notar al conferinţt:i alături de Constantin Lucaciu. Ştefan Petrovici, Demetriu Ciuta, Ştefan Cicio Pop şi Silviu Moldovan. Va avea deplina satisfacţie că in raportul Comitetului central al partidului , prezentat de secretarul Dimitrie Comşa, în pasajul ce se referea la publicarea şi răspândi rea Mem orandului dm 1892, care a "contribuit in mod insemnat la orientarea opiniei publice de la noi", să înregistre w arrecierea şi constatarea ..in această eli: direcţie am fost sprij iniţi şi aj utaţi de brava tinerime univ.:rsitarli românli, care in Replica sa cătră studenţii universitari aghiari a cuprins o mulţime de a(:�c şi dovezi publice pentru urmărirea şi m aplisarea neamului românesc din Ungaria şi Transi h ania"44. Primeşte delegaţia slovacilor cu un toast rom ino-german, ca şi pe cea a tineretului român care cu atâta dragoste şi-a oferit partea .de muncă; în susţinerea problemei naţionale. Vo rbeşte la prânzul comun in numele tinerimii ur.ivcnitare din Austro-Ungaria, asemânând epocile dezvoltării noastre istorice cu cele patru a 1otimpuri: " Iarna a trecut. Solii primâverii - rândunelele se arată. Aceşti soli sunt fraţii şi dekgaţiunile din România"4�. În 12/24 iulie !893 A urei C. Popovic va prezenta Conferinţei o mulţime de i telegrame de aderenţă sosite din toate colţurile lo,:uite de români, primite de participanţi cu entuziasm şi s,trigăte de ,,să trăiască", ceea ce inse11na :ă românii încuviinţau paşii şi proce dura înaintării Memorandului din 1892 ca şi df·plina activitate a Comitetului central46, În fa ţa amplclor manifestaţii de solidaritate din ţaă şi străi ătate generate de Memorand n şi Replică, autorităţile. u gurcşti le vor intenta, dup� cum se ştie , lui Aurel C. Popovici, Eugen n Brate şi Nicolae Roman procesul din 30 august 1893 je la Cluj47. Prezentarea lui pe baza cercetării documentelor instanţelor de judecată urmc;,ză sll facă obiectul unei alte lucrări. NOTE 1. "Gazeta Transilvaniei", nr.220 din 4/16 octombrie 18ltJ; Ve zi scrisoarea şi articolul O cestiune momenruoasă a celor studenti români din Clu.i dir, 5117 ianuarie 1892, semnate printre alţii de Pompiliu Dan, Ale)(18andru Bohătel, Zosim şi Iuliu Maniu (cf. "Tribuna", 1892, nr.29-30). Chirtop 2. ,.Tribuna", nr. l 85 din 21 august/2 septembrie 1893. 3. E. GlUck-N. Roşu\, Arad şi IV, Arad, 1978, p. I00-101. 4. mişcarea memorandistri, voi. Biblioteca Academiei Românt: Bucureşti, mss.S departe B. A.R.). _ tc�1fi (mui _lli6j_ 6.5. Ib1dem.ldem, mss. S 7. Ş. Polver ITVTT ej an-N. Cordoş, (1885-1897), Cluj, 1973; B.A.R., , Mişcarea memorandislă ln d'Jcum?nte mss. StcUit'. www.cimec.ro / www.mncr.ro 249 ACTIVITATEA LUI AUREL C. POPOVICI ... 8. Spre exemplu, "Gazeta Transilvaniei", nr.188 din 25 augus:/6 scplen brie 1 salutlic � buc ri � 18� . � � . ideea studenţilor români din Transilvania şi Ungaria care �;tudl�li la dtfentele �mversttA�t�m monarhia austro-ungarn, de r spunde la tend�nţLoast\ a st�denţ1lor �aght A întâmpin�1n::a , cu scopul de "a continua luptaa pentru constatare� su�ra stării poporulu roman adev�rulu1 a � sub ocârmuirea ungureasdl". Fiind vorba de o d1spuă mtr tmenmea s�udente�cA,i redacita e . ziarului afirmli că nimeni poate fi mai competen : a ri!l: �unde, decât msuş1 tmeretul r��� care a crescut în cond ti il nu care se află poporul In lina!, ziarul recomandă ca 101ţ1an i in român. . tiva pentru replicli a s tudeen ţilor de la Viena şi Graz sa. fi� pr luatli de o inţel�gere sohdară a tuturor studenţilor români din imperiu, care intr-o cunfen :1ţă ege nerala sirl stabileasca modul de colaborare in această acţiune. :-lapocensis'',XX(1983), 9. N. Cordoş, D n istoricul elaborărU şi tipăririi ,. Replic:ii '', "Acta Musei i in p. 1 87-2 12. o voi. Cluj- 1 O. Ş. Polverej an-N. Cordoş, op. p. 186- 187; Coresponde �ţa lr..1 Vincenţiu Babeş, cii., 1, Napoca, 1976, p.9 1-94 . 11. Va semna corespondenţa pentru p rima dată cu titulatur dr. ,:Jo tor). 12. Corespondenţa lui Vincenţiu Boheş, vol. l, Cluj-Napo·�a.a de 19 76. p. lc99-200. 13. /dem, p.5 1 -52 (Lugoj, 6 decembrie 1892). 14. B.A.R., mss. S (Gr z, ianuarie 1 893). � a 28 15. T.V. P căţian, Cartea de luptele politice naţional� ro â lor de a .wu 1. ale m ni sub coroana ungară, voi. VII, Sibiu, 1913,aur p.5 04 ; Maniu, Aurel Popovicl, "Convorbiri literare", ianuarie aprilie 1927, p. IJS- 137. C în 16. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, 1r. inv. M .2205 . 17. Aurel C. Popovici va realiza de altfel strânse legături cu .�iarislul social-creştin Schreiber de la "Deutsches Vo lksblatt" din Viena, sincer susţin:.\tor al .ca'JZei românilor transilvăneni (cf. B.A.R., mss. S 2(!.8/1 Al Va ida Vo ievod, Me rnoni, voi Cluj-Napoca, 1994). 18. V. Netea, /s or u memorundului; tvmăni/or din Banat,1, Bucureşti, 1947,p. 152-157; / i Tr ansilvania şi Al. Vai da Vo evod, memorandist, "Gi1ZL ia juridică a Transilvanei", nr.S-1 O din 30 Ma rtiriul in octombrie 1944, p . 69-2 1 . 2 7 19. Al. Va ida Vo ievod, 1, Cluj-Napoca, 1994, p.70; Afarliriul memorandis l, p.273 -274. Me moni, voi. ldcm. 20. Corespondenţa lui George Mo roicmu (1891-1920) , vo l.l, 1uj -Napoca, 1981, p.58. 2 21. /dem, p. l 91- 1 96. 22. ldem, p. 58 , 191-196; V. opean ă, Aradul, centru politic lup tei naţionale in per o da P g al i dualismul � 67-1918), Timişoara, 1978. p.40. a 23. B.A.R., mss. S ;� . · w e9 � 24. Aşa se explică de ce, in sprijinul activităţii subcomitetului de la Graz, Aurcl C. Popovicişi Corneliu Nyeş solicitau la Il iunie 1892 de la Liga ,·ulturală sprij inu l lui Ion Lupusescu, careşt ia limba germană şi cunoştea toate f<1zele mişcării nationale de până atunci şi s-ar româneşti potrivit mai bine misiunii de propagandă în occ:dert (BAR., mss.A. 2185a, f.407). ti 25. B.A.R., mss. S � . 26. D. Braharu, Ch estiunea ro mână în Italia in timpul în "Anuarul Institutului de istorie " Me morndu/r.·i, naţionalirl , IX ( 1943- 1 944), Sibiu, 1944, p.l 1 B, 111-124; mss.A.2185b. 27. B.A.R., mss.A.2 1 85b,f290; M.C. Gheorghiu, Mo mentul4- !' urei PoB.A.R.povici in c:. istoria şi cultura românească, în "M itrop l ia Banatului", 1986, nr.l, p. 52-53. 28. D. Braharu, op. N. ordoşo, cit., p. l 97 . 29. B.A.R., mss.A.2cit.;185b, C26C 9,278.op. 30. /bidem. 31. ldem, mss.S � . 32. O asemenea acţiune era prevazută şi în proiectul de program al românilor, slovacilor şi sârbilor întruniţi în prima consf!ltuire a naţionalităţilor din i nu ri 1893 la Viena (cf. a 9-10 Core.1pondenţa lui George Mo roi n (1 891-1920), 1,a Cluaj-Nae poca, 1 981, p. 125). 33. Nu u "OI. putem preciza dacă aceste articole au fo st publicat . do:oarcce in paginile ziarului, probabil pen Iru securitatea autorului, nu mai întâlnim s mnăt•�ura . nici :;ub fo rmă de pseudonim a lui Aurel e www.cimec.ro / www.mncr.ro 250 NICOLAE CORDOŞ în C. Popovi i. Remarcăm un singur articol nes•!mnal, titlul, Autonomia Ardealului, "Tribuna",c nr.283 din 18/30 decembrie 1 892 cu J 34. B.A.R. mss. S (Graz, decembrie 1892. 28. 1 89 13 martie l 893). 9t�vW ianu AUREL C. f'Of'OV1CI'S ACTJVITY ANO REPLY'.•; ACTION AT LAW (Abstract) Ba�ed on publish and unpublish documents \11e present the activityof the politica1man Aurel C. Po vici between 1891-1 893, his con ribution to thc statement named Repl and the action at 1aw of this statement.po t y There was an attempt of colaboration betwe•�n a thors of Memorandum and Rep/y and A.C. Popovici was an active person in the ofthe the Romaniansu Austro-Hungary. We under line Popovici's act vit like membership onationalf the Roma11 ll gh . ian N t al Party and his contribution to the agree between nationali y ities from the monarchy. • a ion In thesame time we present attempt ofthe group ocioni Babeş to win A.C Popovici AL M V on its side in order to publish a new newspaper in Ba.nat. - . www.cimec.ro / www.mncr.ro