243 ANGVSTIA, 2, :997, 243-250 p. ACTIVITAT EA LUI AUREL C. POPOVICI DE LA ELABORARE LA PROCESUL "REPLICII" Nicolae Cord<J Ş Cu prilejul declanşării mişcării memorandiste şi ac!iunilor studenţimii din a Bucureşti şi Iaşi, studenţimea română din Transilvan ia ;;imţea �i ea nevoia de a�şi strânge rân­ durile şi de a-şi face auzi le vocile, pentru ca să acţLon,!ZC într-un fr on comun de luptă naţio­ nală cu ceilalţi reprezentanţi ai poporului român, la "in unei datorinţe faţă de poporul plinirea care ne-a născut" l. Pe lângă contribuţia tuturor stuc:entilor români la acţiunea de redactare şi tipărire a Replicii, cum declara Aurel C. Popovici în 181)32, tinerimea va încerca pentru ÎŢtceput să ceară în această direcţi şi aj utorul unor melll'ori :�i Partidului Naţional Român din e Transilvania şi Ungaria. În acest sens la 15 iul ie 1 !!9 1 George Candrca şi Ion Sârbu în numele juni mii academice din Viena şi Graz trimit o scrisoare lui Vas ile Mangra , sclicitiindu-i materiale cu privire la inter­ zicerea înfiinţării gimnaziilor romaneşti şi a drepturilor dl' asociere garantate prin lege, pentru a fi introduse în capitolele "menite a apoi legate într-un Intreg şi publicate imediat după răspunsul fi junimii academice maghiare". Îi trimit şi planul scrieri i lor, cerând răspuns scris până la 20 sep­ tembrie st.n. 1891 pe adresa lui Aurel C. Popovici (Graz, Parbtrassc 7)3. La 29 august 1891 Aurd C. Popovici scria dill Graz lui Septimiu Albini tot în acest sens, comunicându-i că: "Cu replica noastră stăm bine Dl Brote nu mi-a răspuns nimic. OI. Diaconovici mereu mă chiamă Sibiu iar cu nu pot veni; îmi scrie că dl Vichentie stăruieşte la să vin ca verbalmente sf1 ne înţelegem. O să meargă şi cât nu lucru. Lumea la care ne­ ;1şa. D am adresat (Coroian, Luqci, Oncu, Brote, Gr. Maior Gazetă,e dr. !sac), nici răspuns nu de la ne dau. Egal . Cei de dincolo ne asigură de toate cheltuidilc şi replica noastră va apărea, adică trebuie să apară"4. Aurel C. Popovici li solicita lui Albini să-i trimită sub fo rmă de împrumut ca bibliografie pentru întocmirea de statistici, protocoa lei,: unor arhidicceze ortodoxe şi greco­ catolice româneşti, ca şi unele luc:·ări ungureşti, rug:lm'u-1 s;l publice in "Tribuna" luările de poziţie ale presei maghiare germane cu privire la memoriul maghiarilor. Îl informa că a şi tradus memoriul studenţilor maghiari pe care nu 1-a trimis Sibiu, ci "1-arn trimis lui la Lupulescu de la Ligă, să-I plaseze în mai multe ziare mai fa că curaj Ia oameni"5. sa De altfel, la 27 fe bruarie st.n. 1892 acelaşi urei C. Popovici îi solicita lui Septimiu A Albini să vorbească cu Eugen Brote pentru a desmtnţi acmaţia inexactă ce o aducea presa maghiară că studenţii români ar fi fost însărcinaţi de ditre conuucerea partidului cu redactarea memoriului către Tron6. Frământările din cadrul partidului privind soa11a Memorandului vor face ca în această perioadă clanul tinerimii studioase să nu fie apre,:iat cum se cuvine de generaţia vârst­ nică din mişcarea naţională. Era ceva din ceea ce Aurd C. Popovici consemna la 1888 că tinerimea ar trebui să-şi vadă de studii şi nu de viaţa politică şi probabil tocmai de aceea www.cimec.ro / www.mncr.ro Ş 244 NICOLA CORD E O documentele mişcării memorandiste tac in pri vin'J elaborării şi tipăririi Replicii1. Nu acelaşi lucru îl va face însă presa românească din Tra nsi lvaniaS şi mai ales gruparea tribunistă de la Sibiu prin Septimiu Albi ni, ce şi-a adus contr uţia la elaborarea, traducerea şi ipăr rea i J . � � Replicii şi apoi Eugen Brote ca propri tar al lnstilutu/ui' Tip ografic unde s-a tlpănt pnma e ediţie a Replicii (martie-iulie 1892)�. De soarta Replicii şi a lui Aurel Popovil·i va interesa în schimb grup ea C bănăţeni lor (Al. Moc ioni Babeş), care pri n Cornelse Diaconovici şi Vincenţiu Babeşar - V convorbiri stăruiau ' cum am văzut mai sus, să aibă Sibiu. directe la La 21 decembrie 1891 Cornel Diaconovlci, redactorul revistei "Românische Revue" ş i unul din secretari i Parti dului Naţional Român, într-1.) s risoar către preşedintele acestuia, e Vincenţiu Babeş, fă cea consideraţii privitoare cşi activitatea lui Aurel C. Popovici, la persoana caracterizându-1 astfel: că are însemnate cunoştinţe �i un bun condei că este un jurnalist ; pasionat, ceea ce constituie una din primele .;ondiţii pentru a putea persevera în domeniul publicisticii; remarcă existenţa puţinilor tineri care să ti citit şi să fie instruiţi din politică ca el; şi-a făcut însă toată pr ctica în cafenea; e în stare de a da capul şi în perete pentru a se a cu realiza, necunoscând limite, ceea ce neîndoiclr ic ar provoca conflicte iminente. Cornel Diaconovici presupune că, dacă I-ar putea câştig�• de partea lor pe Aurel C.Popovici, ar fi o fo rţă de muncă valoroasă, fără însă a i se încred nţa �ub nici un motiv conducerea ziarului (probabi l viitorul ziar "Dreptatea" de la Timişoara), până n-o să�şi tocească coarnele în câţi­ va ani şi să dobândeasc mai mult tactiO. În corespondenţa directă cu Vincenţiu Babeş, din 30 ianuarie 1892, Aurel C. Popovici îi va comunica că primit suma de 160 tl orin i valută austriacă: "Junimea academică a română vă transmite O-voastre şi ilustrei famili l\tocsonyi călduroase mulţumiri pentru spri­ i jinul ce aţi dat Replicii. Sfaturile cu care ne-aţi o11orat ne sunt preţioase şi nu vom lipsi a le da cuvenita considerare" va pomeni însă 7'!imic despre încercarea grupării de a-1 anga­ li. Nu ja la noul ziar ce se proi cta, ceea ce-l fa ce probabil pe Vincenţiu Babeş să adnoteze pe această scrisoare la 3 februariee 1892 că a răspun:; lui Aurel C. Popovici, întrebându-1 dacă acceptă prel uarea redactări lui l . i 2 Pregătirea tipă iri i şi răspândirii Replicii Inaintarea Memorandului la Viena îl vor r face pe Aurcl C. Popovi i să se alăture grup:iri i tribuniste şi celei a lui Ioan Raţiu, noul c preşedinte al Partidului Naţional Român şi s�t; nu dea un răspuns fa vorabil propunerii lui Vincenţiu Babeş. Vincenţiu Babeş, intuind calităţile lui Aurel C. Popovici, nu abandonează ideea de a-i încredinţa redacţia noului ziar al români lor bănăţeni, ce urma să ia locul "Luminătoriului". Astfel, la 6 decembrie 1892, Coriolan Brediceann, caracterizându-1 pe Aurel C. Popovici, vărul său primar, îi comunica lui Babeş că: "Azi nu mar poţi vorbi cu el. Aud el\a luat parte şi la ultimul cortegiu triumfal al lui dr.L[ucaciu] Bucureşti. Are simţ curat, materialmente in aranjat prin căsător e şi croieşte politica românil Gra;�, fără nici o considerare la program, i în puteri, şi dispune efectuirea. Om în genul modern Din cestea poţi vedea eli precum n-am a putut simpatiza de la început cu el, azi divergenr.el între noi au devenit tot mai mari, şi aşa nu pot spera ca el să primească la noi o redacţic:' ·IJ � De altfel, în corespondenţa către Septimiu Albini, Aurel C. Popovici remarca că tineretul din Banat simpatiza cu "Tribuna" de la Sibiu, dorindu-i să devină un ziar menit a grupa pe lângă el toate elementele pozitive ah! naţiunii şi mulţi bănăţeni şi-au pierdut dl încrederea în gruparea Al. Mocioni - Babeş ("s�: şi se huleşte dogma infailibilităţii V surpă Mocsonyi-babeşiste. Era şi vremea!")'4. Explicabil de c:? ti neretul studios se va pune la dis­ poziţia noului Comitet central al Partidului Naţion,d Român, plasându-se în aripa radicală a www.cimec.ro / www.mncr.ro 245 ACTI VITAT EA LUI AUREL C. POPOVICI . mişciirii naţionale şi dorind imediat înaintarea Me mor.-•mlului la Viena. Iar un reprezentant al acestui tineret, Aurel C. Popovic\, va fi ales între cei de membri ai Comitetului central al :.� Partidului Naţional Român la conferinţa naţionalii din ianuarie 1892 care a hotiirît înaintarea Memorandului la Tron 15. Aurel C. Popovici prezent la şedinţa Couitetului central din 25-26 martie 1892 va ti de la Sibiu' când se va stabili tl:xtul definitiv al MeJnorwuh1ui, timpul şi modalitatea prezen­ tiirii lui. În ziua de 26 manie 1892, dupii încheierea dezbaterii pe seama Memorandului, A urei C. Popovici pus în discuţi în ce limbă să ti c rcd t t documentul. Se gândea probabil şi la a limbile în care urma să fiee tr adusă Replica. Cum m: a.ie, după discutii, la care au luat parte ş R.Patiţia, D. Comşa, S. Albini, N. Cristea, D.P. BaSt!rc it llu, u aciu şi G. Manu, Comitetul V. L central hotiirl'işte ca Memorandul să fieredactat şi p:egătit :;pr� prezentac re împăratului Franz Joseph în limbile română, germană şi maghiară16. Va fi prezentat la Viena în mai-iunie 1892 ddcgaţia ronn1nilor transilvăneni pen­ cu tru a înainta împăratul ui textul Me morandului, Aurcl C. Popovici dovedindu-se a fi elemen­ tul cel mai dinamic pri vi nd încartiruirea românilor. ,turi de Eugen Brote, Popovici va aler­ AL ga pe la toate redacţiile ziarelor, remarcând mai târziu acestora "le place, că accentuăm atât f1 de mult fe deralismuJ"17 şi căutând prietenii printre dil1t :ritclc partide din Reichsrat-ul austri­ ac iR. La masa intimă a delegaţiei memorandiste, înaintl' de pleca spre casă, din localul stu­ a denţilor " Saxonia " , a vorbit în numele tineretului Lază1 Pop.:JVici, iar urei C. Popovici a toa­ A stat pentru dr. Ioan Raţiu, îndtmnându-1 pc Al.