SEPTIMIU ALBINI*) (1861 — 1919) De: VICTOR LAZAR
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ANUL VII * No. 4-5 * APRIL Uàishaia Director: PETRU BORTES CiclOpUl-Studiu de EUGEN CIUCA PREŢUL: 20 LEI Literară * Politică * Economică * Socială gazeta ilustrata Redacţia şi adm.: Cluj, Str. Regina Marla 36 * Telef.: 17-4Q Apare lunar Director-editor: Petru Borteş Abonamente de încurajare Lei 2000 Manuscrisele şi fotografiile primite la revistă na se Foto-col ab oratori: înapoiază Autorităţi, instituţii Lei 1000 Fotofilm, Ciuf, Strada Regina Maria S Cărţile, revistele, ziarele, etc, primite la redacţie, Particulari Lei 200 se vor nota în bibliografia revistei Florescu, Cluj, Str. Regina Maria 32 Un exemplar Lei 20 Splendid (Mircea fuga), Poiana-Sibiulut Secţia reclame: Primeşte anunţări, inserate, In străinătate dublu. Abonamentele se plătesc înainte etc, pe lângă preţurile cele mai moderate Kovács, Oraviţa Nu uitaţi că COLECŢIILE REVISTEI „GAZETA ILUSTRATA de pe anii 1932. 1933, 1934, 1935, 1936 şi 1937 este o podoabă pen tru biblioteca Dv. Preţul unui volum numai 200 lei, inclusiv porto. COMENZILE LA „GAZETA ILUSTRATĂ" CLUJ, STR. REG. MĂRIA 36 fTIoutăţi şi specialităţi E Depozitul fabricei : Cluj, Calea Regele Ferdinand 13 S. A. •X- SIBIU-CISNADIE O/ r pentru costume, pardesiuri bărbăteşti, stofe pentru parde- CJlOjG siuri, tailleururi şi rochii. ^/aiduri, paturi, covoare Nu vă pierdeţi căutând în ziare şi reviste articole cari pomenesc numele dvs. sau tratând problemele cari vă timpul! interesează, căci o instituţie special creată şi bine organizată pentru aceasta poate face acest lucru mai bine şi mai eftin ca dvs. vi' Agenţie internaţională de presă şi publicitate Director: Emil Samoilă „SERVICIUL GAZETELOR Bucureşti, Str. Sf. Constantin 24. Tel. 3-16-15. Cereţi telefouic sau în scris urmăreşte tot ce se publică în cele c'rca 1400 publicaţii din România, iar prin intermediul celor prospecte lămuritoare sau o 102 agenţii similare din străinătate, tot ce se scrie în presa din toată lumea şl procură probă gratuita de o săptă- ° T r văMe%iie%tsabiectulcare tăeturi de presă asupra oricărei personalităţi sau subiect. 33 ANUL VII * No. 4-5 Sa%eta ilustrataAPRIL—MA I 1938 Lite r a r ă * Politi c ă * E C O n o m i c ă * Socială Redact a ş administraţia: C uj, Strada Reg na Maria Nr. 36 * Te I e f o n : 17-69 lllllllllllllllil! mmmmmmmm wmmammm IllllllIBlillillliülDIIÜIII SEPTIMIU ALBINI*) (1861 — 1919) de: VICTOR LAZAR sigurată ziua de mâine, căci foaia la care lucra, pu SEPTIMIU ALBINI tea fi oricând sistată de barbarele sentinţe date mai ales de Tribunalul din Cluj ,iar scriitorul se aştepta în tot momentul să ieie drumul spre închisoarea de stat din Segedin sau Vaţ, sau spre temniţa ordinară din Cluj, sau Sibiu. Se cerea deci deplină abnegaţie de sine, puţină consideraţie faţă de viitorul său şi al familiei. Starea aceasta a contribuit apoi, ca oamenii presei ardelene de dinainte de războiul mondial *$ nu-şi marcantilizeze nici când munca lor, socotită un apostolat. * O epocă frumoasă în activitatea ziaristică din Transilvania o formează timpul dela întemeierea „Tribunei" din Sibiu şi până după procesul Memo randului. Este epoca, în care lupta e mai vie, nece sitatea unităţii naţionale mai accentuată, convinge rea, că soarele Românilor răsare la Bucureşti, mai In Ardeal, până în 1918, ziaristul român avea o tare. Loviturile date de duşmanul de veacuri sunt situaţie, care se deosebia mult de a confratelui său tot mai dese, dar totodată şi mai oţelitoare pentru din vechiul Regat. El era înainte de toate dascăl al luptăori. neamului, pe care trebuia să-1 apropie prin munca In epoca aceasta s'a desfăşurat şi activitatea zia sa de treapte culturală a neamurilor privelegiate de ristică a lui Septimiu Albini. pe pământul Ardealului românesc. Aceştia lucraseră Septimiu Albini (n. 28 Maiu v. 1861 în Şpring sute de ani, ca să ţină pe Români în robie nu numai jud. Alba) a fost vlăstarul unei familii, în care lupta politică, ci şi materială şi culturală. Izbânda acestei pentru ridicarea culturală şi politică a neamului nos munci a străinilor putea fj cu atât mai sigură, cu tru a fost un cult. Tatăl său, Vasile Albini, proprietar cât ei dispuneau de întreg aparatul administraţiei şi viticultor în Şpring, a fost în 1848—49 tribun în de stat. legiunea lui Ion Axente Sever, mama sa era nepoată După 1848 s'a schimbat numai forma acestei acti de soră a mitropolitului unit Alexandru Şterca Şu- vităţi de nimicire a Românilor ca popor, fondul, ten luţ din Blaj, acesta o mlădiţă din familia Aron, care dinţa rămăsese. Lupta era, pentru ofiţerii neamului, a dat în secolul al 18-lea pe vestitul episcop Petru gazetarii români, grea, i— nu atât pentrucă erau veci Pavel Aron din Blaj. nie expuşi lipsurilor şi pierderii libertăţii personale, Septimiu Albini îşi câştigă învăţătura, după obi ci pentrucă Românilor ardeleni trebuia să li se facă ceiul impus de împrejurările prin cari trecea nea educaţia politică necesară şi pentrucă trebuiau con mul nostru în timpul acela, la scoale cu limba de vinşi, că drepturile lor vechi şi superioritatea lor de predare diferită. Cursul primar îl face la şcoala ro rasă faţă de neamurile străine, invadate în această mânească din Blaj, cursul inferior secundar la li parte a pământului românesc, le impune lupta ne ceul săsesc (german) din Sibiu, bacalaureatul îl ia curmată pentru a obţine o complectă înlăturare a la liceul românesc din Blaj. Din 1879—1882 face lite- nedreptăţilor de veacuri. rile la Universitatea din Viena. Inscriindu-se mem Gazetăria mai era în Ardeal pentru Români şi bru la „România Jună" a st'idenţilor români dela un martiraj. Gazetarul român nu avea nici când a- această Universitate, Septimiu Albini a fost dela în ceput în tabăra „fonetiştilor", adică a aderenţilor so *) Acest articoty a fost scris de regretatul Victor Lazăr cietăţii «Junimea" din Iaşi condusă de Tit Liviu pentru un „Almanah al Presei ardelene", care n'a mai apă Maiorescu, în luptă aprigă cu „etimologişti" şcoalei rut însă. Iată de ce îi facem loc în revista noastră, socotind publicarea lui binevenită în acest an, când s'a vorbit atâta lui Cipariu din Blaj. Prin 1880 s'a format, în sânul do trecutul glorios- al presei ardelene. Septimiu Albini a fost acestei societăţi studenţeşti, un cerc mai îngust de unul din eroii acestei prese, activitatea căruia,, din păcate, studenţi ardeleni, în frunte cu I. S. Paul (mort ca n'a fost îndeajuns pusă în lumină. Victor Lazăr, care a lu profesor universitar în Cluj), în care se citeau dife crat mult alăturea de el la Academie, era în măsură mai mult decât oricine! să o facă aceasta. Redacţia. rite dizertaţiuni cu caracter mai mult literar şi in- fluenţat 'de spiritul „Criticelor" lui Maiorescu. In cer „liberă" le menţinuse şi în epoca constituţională de cul acesta şi-a citit Septimiu Albini conferenţa sa cu după 1867,, dar numai pentru Ardeal, adecă pentru subiectul „Tit Maiorescu şi poezia română". Români. In anul 1886 e numit profesor la şcoala civilă S. Albini a simţit în curând efectele acestei legi (gimnaziul real) de fete a Asociaţiunei „Astra" din excepţionale, căci până în 1894, când cu procesul Sibiu, iar în anul şcolar următor e însărcinat şi cu Memorandului a stat de trei ori în închisoare ordi direcţia acestei scoale. Preocupările lui le dovedeşte nară şi odată în cea de stat. studiul (său Limba română in şcoalele de fete, publi Legea cea veche de presă din timpul absolutis cat în Anuarul II al acestui institut. mului austriac prevedea între penalităţi şi temniţa Se interesa însă şi de luptele politice naţionale, ordinară, cu toţi tâlharii şi înşelătorii împreună, de aceia colabora şi la „Tribuna", iar în anul 1887 câne? cel' acuzat de delict de presă s'ar fi atins cum e ales delegat al poporului pentru adunarea electo va şi de persoana vinovată, sau, fără a fi autorul ar rală naţională ţinută în acest an în Sibiu. ticolului încriminat, era redactorul responsabil sau Avea o fire de dascăl, dar o catedră şcolară editor al foii. Aşa a fost posibil, ca S. Albini să fie nu-1 satisfăcea. Ii trebuia una de pe care să vorbeas condamnat la o lună temniţă ordinară în Cluj, opt că mulţime! Această catedră a găsit-o, în „Tribuna" zile în Sibiu, alte şase luni tot în Sibiu. Tocmai după- din Sibiu. ce se logodise, a trebuit să plece din nou, acum în In anul 1881 partidul naţionali român din Tran închisoarea de stat din Segedin, unde ial făcut trei luni. silvania şi Ungaria se organiză şi-şi stabili şi un In toate patru procesele ,motivele de acuză erau program ide luptă potrivit ou împrejurările de luptă cele obişnuite în Ungaria: agitaţie contra statului un de atunci. Comitetul acestui partid naţional era com gar, agitaţie contra naţionalităţii maghiare, pe care gu pus din fruntaşii poporului ,unii dintre ei luptători vernele ungureşti nu o socoteau, când le venea la din anii 1848—49. Dai* în lupta mai înteţită, care se socoteală, ca existând separat, ele susţinând, că în pornise, şi cei din generaţia mai tânără îşi cereau lo Ungaria există o singură naţiune: cea maghiară, oare cul lor ,nu numai ca simpli gregari, ci eu vot hotărî-, cuprinde însă şi „Maghiari de buze, valahe, de buze tor. Acestora li se părea că cei din comitet nu lu slovace, germane etc". crează icu destulă energie, nici cu destul curaj, nici Unele din aceste procese eraiu precedate de per î cu destul entusiasm, oaire să pătrundă în massele chiziţii la redacţie sau Ia domiciliu pentru a se afla cât mai largi ale poporului românesc. Doreau să se manuscrisul original, când se bănuia un alt autor al accentueze eu mai multă tărie, că soarele răsare pen articolului (împricinat. tru toţi Românii la Bucureşti. Aceasta să se dove De cea mai grea condamnare s'a învrednicit S.