Nicolae Titulescu

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Nicolae Titulescu Numãrul 331 25 martie 2002 8 pagini 4.000 lei Mantaua lui Caragiale ºi Ionescu. Noi nu spunem cã I.L. Caragiale este pãrintele Dumitru absurdului, noi susþinem doar cã în creaþia sa, ca ºi în producþia altor mari scriitori Shakespeare, bunãoarã! ca ºi în folclorul Radu popular (de ce nu?), existã nuclee de esenþã absurdã... În Cântãreaþa chealã nu întâlnim, într-un fel, aceeaºi lipsã Popescu, de oxigen din Cãldurã mare, stupoarea unor personaje ce se privesc cu candoare ºi discutã între ele fãrã sã poatã, paradoxal, Opinia membru comunica absolut de loc? Ce se întâmplã în Conul Leonida faþã cu reacþiunea? Un al Academiei bãtrân ºi o bãtrânã îºi amintesc de vremile de altãdatã ºi trãiesc apoi coºmarul unei revoluþii închipuite... Române Izbãvirea e adusã, în final, de al treilea personaj, purtãtorul de mesaj, care le dezleagã misterul falsei revoluþii. Mesagerul aºteptat în Scaunele, de cãtre un bãtrân ºi o bãtrânã, propune un canon Dramaturgii ieºiþi din mantaua domnului Caragiale au adâncit, al incifrãrii definitive, al incomunicãrii absolute. Conul mai ales între cele douã rãzboaie, aspectele secundare ale creaþiei Leonida... este o farsã într-un act. Scaunele este o farsã tragicã. magistrului... Ei au pus accentul pe conversaþia ºugubeaþã, pe Decorul, în Conul Leonida...: O odaie modestã de mahala. În clocotul seminal idilic al provinciei, pe mahalaua precupeaþã ºi fund, la dreapta, o uºã; la stânga o fereastrã... În mijlocul odãii o pe þãþãria mahalalei. Epigonii lui Caragiale parcã au vizat, pe naþionalã masã împrejurul cãreia sunt aºezate scaune de paie... În motive autohtone, în primul rând succesul de public, Scaunele: O salã foarte goalã... În prim plan, douã scaune, unul îndepãrtându-se pe nesimþite de esenþa Scrisorii pierdute ºi a Nopþii furtunoase ºi apropiindu-se viguros de eficienþa lângã altul. Conul Leonida, pensionar, are 60 de ani; coana mecanicã a teatrului de bulevard... Efimiþa, consoarta lui, are 56 de ani. Sãptãmânal de opinie, informaþie ºi idei de larg interes naþional Pe de altã parte, precocitãþile absurde din literatura domnului Caragiale ºi-au gãsit continuãri diferite în Arghezi, Urmuz, Ciprian (Continuare în pag. 3 ) Pe marginea sondajului ISOP Succesul ºi eºecul liderului Prof. univ. dr. Nicolae RADU, decanul Facultãþii de Sociologie - Psihologie, director ºtiinþific al ISOP, lector drd. Cristian POMOHACI Motivaþia preferinþelor pentru o anumitã negativã, o proiecþie idealã negativã, a celui Facultatea de Drept Facultatea de Sociologie-Psihologie personalitate (lider) indicatã într-un sondaj ce nu trebuie ales. Conþinutul acesteia poate de opinie se structureazã dupã anumite reguli. fi derivatã din opusul celei pozitive (corect 1. Un prim nivel îl constituie indicarea incorect; capabil incapabil; hotãrât preferinþei lideriale ºi absenþa motivaþiei nehotãrât etc.). Condiþia beneficã a studentului la Universitatea Spiru Haret alegerii. De fapt, cei mai mulþi subiecþi aleg 4. În toate sondajele de opinie vom fãrã a motiva (nu doresc sã spunã de ce, întâlni un prim nucleu motivaþional nu le este limpede de ce), preferinþa lor permanent, care trebuie luat în calcul de Pregãtirii la nivel de excepþie, încurajare ºi rãsplatã pe mãsurã. este vagã (peste 50% din alegãtori nu simt orice candidat, deoarece nu poate lipsi fãrã nevoia unei motivaþii explicite). În þãrile riscul descalificãrii opinionale: încrederea, mai puþin structurate politic, preferinþa este cinstea, patriotismul, hotãrârea, corec- adesea nedublatã de conºtientizarea titudinea, capabilitatea etc. Stabilirea lor Reportajul înmânãrii motivului preferinþei, fenomenul este real exactã mai necesitã încã cercetãri, dar ºi foarte important, deoarece el indicã o interesul pentru ele este justificat, deoarece anume labilitate motivaþionalã, de ele se leagã arhetipul lideral. Ele oferã conjuncturalã, uºor de influenþat prin informaþii serioase despre valorile DIPLOMELOR PENTRU BURSà DE MERIT propagandã în exces. Este motivul pentru fundamentale ale unui anumit popor. care în astfel de þãri cheia succesului este, Al doilea nucleu motivaþional poate Pagina 4 adesea, construirea artificialã a imaginii oscila, fiind mai legat de specificul unui unuia sau altuia din candidaþi. Nucleul de anumit moment istoric. De exemplu, lupta bazã al alegãtorilor, neinfluenþabil sau împotriva corupþiei. La acest nivel a cãzut Dobrogei de cãtre trupele Puterilor Dupã 1919, politica externã a þãrii puþin influenþabil prin propagandã, este, de vechea coaliþie. A avut toate pârghiile în O personalitate remarcabilã Centrale. Au urmat marile victorii din noastre a fost orientatã spre Franþa ºi regulã, mic. De aceea, stimularea mânã pentru a combate corupþia ºi dacã nu vara anului 1917, de la Mãrãºti, Mãrãºeºti Marea Britanie, spre afirmarea ºi preferinþei conjuncturale rãmâne o a reuºit este, în opinia oamenilor, pentru ºi Oituz; apoi din nou, o perioadã grea, consolidarea Societãþii Naþiunilor, ca o preocupare majorã în care abundã cã nu a fost capabilã (nu poþi explica unei a diplomaþiei determinatã de ieºirea Rusiei din rãzboi, chezãºie a menþinerii pãcii ºi statu-quo- promisiunile bombã, demagogia mase de oameni eºecul prin subtilitãþi a diplomaþiei în noiembrie 1917. Dupã încheierea pãcii ului teritorial, stabilit prin tratatele de extremã, goana dupã impresie, apelul relaþionale între oameni sau partide). Nu de la Buftea Bucureºti (mai 1918), pace. Nicolae Titulescu a fost unul dintre la afect ºi mai puþin la raþiune, atât adversarii, cât erorile proprii au stat la Nicolae Titulescu a plecat la Paris, unde artizanii acestei politici. În 1922, a fost victimizarea adversarului etc. baza eºecului, iar sancþiunea a fost pe româneºti ºi europene l-a sprijinit pe Take Ionescu la numit ministrul României la Londra ºi 2. O surprizã ºi mai mare o oferã cel mãsura înºelãrii aºteptãrilor (unele partide întemeierea Consiliului Naþional Român reprezentantul þãrii noastre la Societatea de-al doilea nivel al motivaþiilor au ieºit din parlament sau au fost pe punctul ºi propagarea intereselor României în Naþiunilor. A stabilit relaþii extrem de utile exprimate. Ceea ce uimeºte în acest caz de a ieºi, altele, probabil, vor ieºi). rândul opiniei publice europene. în lumea diplomaticã, a putut cunoaºte este fondul comun motivaþional. Un al treilea nivel motivaþional þine de Anul 1918, început sub negre auspicii, a psihologia marilor puteri, precum ºi a Adicã, aria motivelor, indiferent de imaginea fizicã a candidatului. Existã oameni devenit unul dintre cei mai luminoºi din celor mici, a depistat, de la început, candidat, este aceeaºi. Este ca ºi cum care plac celorlalþi ºi existã oameni care nu Nicolae Titulescu istoria românilor. Prãbuºirea celor douã mari contradicþiile franco-engleze ºi impactul ar exista un fond motivaþional specific plac. Cauzele pot fi o anumitã figurã, staturã imperii multinaþionale rus ºi habsburgic lor asupra evoluþiei vieþii internaþionale. unei anumite culturi. Acest mental etc. Experimentele psihologice sunt în conflict: Antanta ºi Puterile Centrale. a facilitat înfãptuirea integralã a aspiraþiilor Astfel, din 1922, Titulescu a devenit o motivaþional se transferã, în diferite tulburãtoare în aceastã privinþã: dintr-un grup Opþiunea era dificilã, deoarece Rusia (care naþionale ale românilor. Astfel, la 27 martie, personalitate reprezentativã a diplomaþiei mãsuri, liderilor politici. Succesul de fotografii, oamenii necunoscuþi aleg pe unii fãcea parte din Antanta) anexase Basarabia, Sfatul Þãrii, întrunit la Chiºinãu, a decis româneºti ºi europene; timp de un deceniu acestora în alegeri depinde de segmentul ºi resping pe alþii. Explicaþiile sunt uneori iar Austro-Ungaria (o forþã de bazã a Unirea Basarabiei cu România; la 28 ºi jumãtate va avea un cuvânt greu de spus de arie motivaþionalã cu care sunt biologice, alteori abisale, dar fenomenul existã: identificaþi de alegãtori ºi ponderea nu oricine are faþã de lider, ºi într-o anumitã Puterilor Centrale) stãpânea Transilvania noiembrie Congresul general al Bucovinei pe arena internaþionalã. fiecãrui motiv. Altfel spus, un candidat culturã unii au ºi alþii nu. ªi, dacã nu recurg la ºi Bucovina. Nicolae Titulescu a participat convocat la Cernãuþi, a votat unirea acesteia Titulescu aprecia cã Societatea le poate avea într-o mai mare sau mai dictaturã sau înºelãtorie, nu au nici o ºansã sã la marile manifestaþii din anii 1914-1916, cu patria mamã, iar la 1 decembrie Marea Naþiunilor avea un rol decisiv în menþinerea micã mãsurã. Cel care le are în cel mai câºtige alegerile. Alte cauze þin de incapacitatea cerând intrarea României în rãzboi alãturi Adunare Naþionalã de la Alba Iulia a hotãrât pãcii ºi rezolvarea prin negocieri a tuturor mare numãr, în opinia alegãtorilor unui lider de a comunica cu oamenii obiºnuiþi. de Antanta, pentru eliberarea fraþilor din unirea Transilvaniei cu România. S-a fãurit problemelor litigioase. Împreunã cu alþi virtuali, are ºansele cele mai mari pentru Subtilitatea artificialã, elitismul abstract etc. Transilvania ºi Bucovina. A rostit cuvinte astfel statul naþional unitar, prin voinþa liber diplomaþi, care fãceau parte din aceeaºi lojã a câºtiga alegerile. Dacã aceeaºi arie este fac pe unii lideri sã comunice slab sau memorabile, precum cele din 1915: exprimatã a românilor din teritoriile masonicã, Titulescu s-a implicat profund prezentatã la 2 candidaþi (sau mai mulþi), distorsionat cu astfel de oameni. Ardealul nu e numai inima României respective, dar ºi prin sacrificiul militar fãcut în viaþa acestei organizaþii, ajungând una conteazã ponderea (numãrul) celor
Recommended publications
  • ASOCIATII LOCATARI SECTOR 1 Asociatia Adresa A.L. BD. DUCA NR. 17 BD. GH. D. DUCA Ing Nr. 17 A.L. BL. 7 CALEA GRIVITEI Nr. 222 A.L
    ASOCIATII LOCATARI SECTOR 1 Asociatia Adresa A.L. BD. DUCA NR. 17 BD. GH. D. DUCA ing nr. 17 A.L. BL. 7 CALEA GRIVITEI nr. 222 A.L. BL. 2B CALEA GRIVITEI nr. 152 A.L. BL. C SC. A,C,D CALEA GRIVITEI nr. 238 A.L. VILA NR. 8 STR. HRISOVULUI nr. 28 A.L. BL. P CALEA GRIVITEI nr. 401 A.L. BL. 25 B STR. STIRBEI VODA nr. 95 A.L. BL. A 6 STR. BUZESTI nr. 61 A.L. BL. 10 D2 CALEA PLEVNEI nr. 94 A.L. BL. 6 SC. A,B,C CALEA GRIVITEI nr. 224 A.L. BL. 1,2,3 AL. C-TIN SANDU ALDEA nr. 2-4-6 A.L. BL. 5 BD. DINICU GOLESCU nr. 39 A.L. BL. 46A STR. SERDARULUI nr. 7 A.L. BL. 7 CALEA GRIVITEI nr. 222 A.L. BL. 6 SC. A,B,C CALEA GRIVITEI nr. 224 A.L. BL. A7 SOS. NICOLAE TITULESCU nr. 1 A.L. BD. ION MIHALACHE 66 BD. ION MIHALACHE nr. 66 A.L. BL. 1 STR. TURDA nr. 129 A.L. BL. 10A1 BD. 1 MAI nr. 117 A.L. BL. 16A BD. 1 MAI nr. 47 A.L. BL.G6 STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 4-6 A.L. BL. 16C STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 16 A.L. BL. III K STR. MAGURICEA nr. 7-11 A.L. BL. VIIIF STR. BORSA nr. 25 A.L. BL. 3H-ANSAMBLU AVIATIEI STR. BORSA nr. 26-28 A.L. BL. 6F STR. AVIATIEI nr.
    [Show full text]
  • Great Romania Under the Menace of the European Extremism and Revisionism
    RSP • No. 58 • 2018: 62-72 R S P ORIGINAL PAPER Great Romania under the Menace of the European Extremism and Revisionism Florin Nacu* Abstract: In this article, there is presented the way in which the adversaries of Great Romania made efforts to fight for its dismemberment, immediately after 1918. The Great Union coincided with the revolution from 1917, and the reinvigoration of revisionism, due to the degree of permissiveness in the Peace Treaties from Paris-Versailles, 1919-1920. The actions meant to destabilise Romania were carried out both from the interior and exterior. There were subversive, violent actions, coordinated by the Soviet and German secret services. Romania did not manage to have a position on the international plan for counteracting the effects of the German and Soviet proximity, which had been foreseen by the diplomat Nicolae Titulescu. In the 22 years, the period Great Romania resisted, there could be seen how complex the evolution of the internal and external politics was, promoted by the decisional factors from Bucharest. The conclusion is that the degradation of the international political system, the ascension of the revisionism, the lack of a coherent dialogue between the representatives of the Romanian political currents, the emerging and the evolution of the extremes represent the causes that led to the collapse of Great Romania, in the summer of 1940. Keywords: right extreme; left extreme; Germany; USSR; revisionism * Ph.D., „CS Nicolăescu Plopșor” Social Humanistic Research Institute, 3rd degree researcher, Craiova; Phone: 0040761617067; Email: [email protected] 62 Great Romania under the Menace of the European Extremism and Revisionism Introduction In the present article, there is to be presented the way in which the Great Union from 1918 was influenced by both the internal and external context.
    [Show full text]
  • International Scientific Committee
    INTERNATIONAL SCIENTIFIC COMMITTEE Ion NEAGU, "Nicolae Titulescu" University; Jose Luis de la CUESTA, University of the Basque Country, San Sebastian, Spain; Viorel CORNESCU, "Nicolae Titulescu" University; Mihai HOTCA, "Nicolae Titulescu" University; Gabriel BOROI, "Nicolae Titulescu" University; Ion M. ANGHEL, President of the Romanian Society of European Law; Lorena BACHMAIER WINTER, Complutense University, Madrid, Spain; Felipe GÓMEZ ISA, University of Deusto, Spain; Elena ANDREEVSKA, SEE University, Tetovo, Macedonia; Augustin FUEREA, "Nicolae Titulescu" University; Vasile DOBRINOIU, "Nicolae Titulescu" University; Traian DIMA, "Nicolae Titulescu" University; Serghei MĂRGULESCU, "Nicolae Titulescu" University; Bogdan MICU, "Nicolae Titulescu" University; Elena NEDELCU, "Nicolae Titulescu" University; Nicolae POPA, "Nicolae Titulescu" University; Viorel ROȘ, "Nicolae Titulescu" University; Mircea DAMASCHIN, "Nicolae Titulescu" University; Valentina VASILE, "Nicolae Titulescu" University; Constantin BRĂGARU, "Nicolae Titulescu" University; Liviu RADU, "Nicolae Titulescu" University; Claudia CLIZA, "Nicolae Titulescu" University; Adina CREȚAN, "Nicolae Titulescu" University; Cristian GHEORGHE, "Nicolae Titulescu" University; Roxana Mariana POPESCU, "Nicolae Titulescu" University; Mirela GORUNESCU, "Nicolae Titulescu" University; Constantin NEDELCU, "Nicolae Titulescu" University; Mircea SINESCU, "Nicolae Titulescu" University; Maria GRIGORE, "Nicolae Titulescu" University; Vasile NEMEȘ, "Nicolae Titulescu" University; Mădălina RĂDOI,
    [Show full text]
  • George G. Potra, Nicolae Titulescu. Arhive Pierdute. Dosarul Unei
    Recenzii. Note – Reviews, Notes 133 George G. Potra, Nicolae Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei recuperări, Centrul Cultural “Lucian Blaga” – Sebeş, Fundaţia Culturală “Lucian Blaga” – Sebeş, 2015, 600 p. + 209 ilustraţii The archives are some of the main repositories of information we appeal to as individuals, as a community or people. They represent a form of memory we go to for long term research or for immediate interests. We check almost on a daily basis their role and importance in society. Taking the risk of a reproof for exaggerating, I state that in any historical evocation, in any contemporary evaluation and in any future project, we cannot ignore data and ideas kept in archives as premises of any material or spiritual construction. As an institution, the archives in Romania identify their act of birth 170 years ago. The explanation for this tardive reality is to be found in both objective and subjective factors, which have been rigorously identified and analyzed by the historians of the Romanian archives. I am in a rush to underline that, despite all legal regulations, of the stage corrections, administrative, economic and financial measures to consolidate their structures and functionality, under the sign of organicity and efficiency, the institution of the archives has recorded in Romania serious dysfunctions and grave accidents (during war or calamities). With each of these, the informational content of Romanian archives has been affected. The subsequent efforts – no matter how consistent or well-intended – could only reconstruct and restore in a fragmentary and uncertain manner the segments of local and even national history – economic, ethnic, confessional, cultural a.s.o.
    [Show full text]
  • Romanian Prime Minister Gheorghe Tătărescu in the Capitals of the Little Entente: Belgrade (1936) and Prague (1937)
    Institute for Political Studies UDC 327(498)(437)(497.1)”1936/1937” Serbian Political Thought https://doi.org/10.22182/spm.6642019.1 No. 4/2019, Year XXVI, Article received: 27.08.2019. Vol. 66 Accepted for publishing: 05.11.2019. pp. 05-23 Original scientific paper Marusia Cîrstea*1 University of Craiova – Faculty of Social Sciences, Romania Romanian Prime Minister Gheorghe Tătărescu in the Capitals of the Little Entente: Belgrade (1936) and Prague (1937) Abstract The present article presents certain aspects of the relations between Romania, the Czech Republic and Yugoslavia in the inter- war period. The fourth decade of the last century in particular was extremely rich in political, diplomatic and military events. Within this international context, Romanian Prime Minister Gheorghe Tătărescu (1934-1937) sought to establish bilateral contacts – with the great powers of Europe, but mainly with the members of the Little Entente – meant to both strengthen bilateral relations and clarify the states’ perspective on the events in progress. During his visits to Belgrade and Prague – as emerges from the press of the time – Gheorghe Tătărescu permanently advocated maintaining the status-quo and the political, economic and military cooperation between the states of the Little Entente. Key words: the Little Entente, Gheorghe Tătărescu, Milan Hodža, Milan Stojadinović. * Associate Professor [email protected] 5 SERBIAN POLITICAL THOUGHT Introduction Gheorghe Tătărescu was appointed Prime Minister of Roma- nia on 5 January 1934 by King Carol II (Giurescu 2003: 428). He left his mark on the entire government activity in 1934-1937, promoting, on the economic plane, a policy of stimulation of the national industry; on the social plane, he supported the assertion of a middle-class group connected to the state; and on the foreign plane he sought to preserve the Versailles system, to promote regional alliances – the Little Entente and the Balkan Entente, – to prevent both Germany and the Soviet Union from dominating south-eastern Europe (Chistol 2007).
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș
    Ways of Forgetting and Remembering the Eloquence of the 19th Century: Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș Abstract: The paper presents a critical evaluation of the existing anthologies of Romanian oratory and analyzes the pertinence of a new research line: how to trace back the foundations of Romanian versatile political memory, both from a lexical and from an ideological point of view. As I argue in the first part of the paper, collecting and editing the great speeches of Romanian orators seems crucial for today’s understanding of politics (politicians’ speaking/ actions as well as voters’ behavior/ electoral habits). In the second part, I focus on the particularities generated by a dramatic change of media support (in the context of Romania’s high rates of illiteracy at the end of the 19th century): from “writing” information on the slippery surface of memory (declaimed political texts such as “proclamations,” “petitions,” and “appeals”) to “writing” as such (transcribed political speeches). The last part of the paper problematizes the making of a new canon of Romanian eloquence as well as the opportunity of a new assemblage of oratorical texts, illustrative for the 19th century politics, and endeavors to settle a series of virtual editing principles. Keywords: oratory, personal memory, political memory, recording strategies, professional editing 1. Introduction Beginning with the end of the 19th century, when the Romanian politicians understand how crucial for one’s career it is to have a good command over the art of eloquence, the interest in the selection, organization and editing of influential public speeches becomes manifest.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu
    GGEORGE GG.. PPOTRA NNICOLAE IIORGA –– NNICOLAE TTITULESCU IINTERFERENȚE Fundația Europeană Titulescu NICOLAE IORGA – NICOLAE TITULESCU INTERFERENŢE GEORGE G. POTRA NICOLAE IORGA – NICOLAE TITULESCU INTERFERENŢE FUNDAŢIA EUROPEANĂ TITULESCU BUCUREȘTI 2011 Lucrare apărută cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional Copertă și tehnoredactare: Victor Potra Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României POTRA, GEORGE G. Nicolae Iorga - Nicolae Titulescu : interferenţe / George G. Potra. - Bucureşti : Editura Fundaţia Europeană Titulescu, 2011 Index ISBN 978-606-8091-09- 9 930(498) Iorga,N. 94(498)"19" Titulescu,N. Studierea vieţii politice din România interbelică m-a pus în faţa unor constatări extrem de contrariante privind relaţiile interumane dintre unele personalităţi afirmate în prima jumătate de veac. Am trecut peste stereotipuri, peste afirmaţii din partea unor necunoscători sau alegaţii din partea unor oameni care sunt „specialişti“ în toate epocile, problemele şi personalităţile istoriei naţionale. Mă voi limita să afirm că este greu de acceptat că Nicolae Iorga, Octavian Goga şi Gheorghe Brătianu s-au regăsit solidari în denigrarea lui Nicolae Titulescu, în „războiul“ pentru scoaterea acestuia din viaţa politică. Desigur, raţiunile de ordin general şi particular au fost diferite de la caz la caz, după cum la fel de diferite au fost şi mijloacele de acţiune. Rămâne de elucidat, până la capăt, în toate aceste trei cazuri, care au fost raţiunile, forţele şi reţelele care s-au regăsit, voluntar sau involuntar, în spatele acestor adversari anti-Titulescu. Cei trei au acţionat din interese şi impulsuri diferite, conştient sau inconştient, nu se poate analiza şi evalua atitudinea lor pornind de la şi sprijiniţi pe premisa că ar fi fost plătiţi sau că ar fi avut raţiuni eminamente subiective şi meschine.
    [Show full text]
  • Raporturile Lui Gheorghe Tătărescu Cu Nicolae Titulescu, În Problema Încheierii Unui Pact De Asistenţă Mutuală Cu Uniunea Sovietică
    MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESSIS, STUDII I COMUN/CARI, seria ISTORIE, TOM X, 2001 RAPORTURILE LUI GHEORGHE TĂTĂRESCU CU NICOLAE TITULESCU, ÎN PROBLEMA ÎNCHEIERII UNUI PACT DE ASISTENŢĂ MUTUALĂ CU UNIUNEA SOVIETICĂ TEODOR CIOFLAN După stabilirea relaţiilor diplomatice normale între cele doull state (România tl IJ.R.S.S., iunie 1934), concomitent cu stabilirea relaţiilor diplomatice între ele, s-au tl~pus stăruitoare eforturi pentru realizarea unui pact de asistenţă mutuală, pact ce 11 rhuia de fapt să consacre într-o fonnă juridică adecvatll, toate acele principii cuprinse 111 Iratatele generale şi în cadrul cărora evoluau de mulţi ani, deşi neoficializate, relaţiile l111rc guvernele de la Bucureşti şi Moscova. Relaţiile guvernului român condus de Gheorghe Tlltărescu cu Uniunea 'iovietică erau relaţii între un guvern al unei ţări capitaliste şi un guvern al unei ţări -.1i.:ialiste. În întreaga perioadă interbelica, guvernele româneşti care s-au perindat la 1 onducere, indiferent de partidul politic au reprezentat, au promovat aceeaşi politică 111lcmă anticomunistă, din care nu lipsesc, într-o fonnă sau alta, propaganda de denigrare a regimului sovietic'. Politicienii cu vederi lucide însă, de felul lui Nicolae Titulescu, care a dominat 1·11 personalitatea lui un deceniu şi jumătate de politică externă românească, plecând de lu considerentele date de imperativul consolidării statului unitar naţional român, au vazut în mod realist necesitatea existenţei unor raporturi normale de bună vecinlltate cu ~latul vecin. Această poziţie lucidll, dar care nu comportă nici un fel de simpatie pentru Ideologia comunistă sau regimul sovietic, era exprimată astfel de însuşi Titulescu: „politica noastră fata de U.R.S.S.
    [Show full text]
  • Nicolae Titulescu 1. Introduction
    ACTA UNIVERSITATIS DANUBIUS Vol. 8, no. 2/2015 Personalities of the Romanian Interwar Diplomacy: Nicolae Titulescu Anişoara Popa1 Abstract: This paper investigates the activity of one of the most representative personality of the Romanian Interwar Diplomacy, Nicolae Titulescu. We will point out the value of his vision on the role that the Society of Nations had in preserving the peace and rebuilding the international system and we conclude on the novelties of his intuitions. Keywords: Interwar period; Romanian diplomacy; Nicolae Titulescu; peace; cooperation 1. Introduction NicolaeTitulescu’s diplomatic activity promoted him as a notable figure of the Romanian and international inter-war diplomacy whose complex sides are extensively reflected in the rich Romanian and foreign both contemporary and posthumous historiography (Agrigoroaiei, 1982, pp. 19-53; Dobrinescu, 1982, pp. 349-362; Titulescu politico-diplomatic work: Correspondence / volume cared by George G. Potra, 2004; Potra (Ed), 2007). “A strong personality who used to enchant and amaze”, stated the historian Ioan Ciupercă, starting from the numerous records about “the strong impression left on his contemporaries from inside and outside the country “and from” the perpetuity of his thoughts and actions” (Ciupercă, 1982, p. 133). 1.1. Objective and Hypotheses The value and the importance of his presence during 20 years in the Romanian political life, at the external political leadership of the state and in the big forum of the United Nations were the object of numerous analysis. 1 Professor, PhD, Danubius University of Galati, Faculty of Communication and International Relations, Romania, Address: 3 Galati Blvd, Galati, Romania, Tel.: +40372 361 102, Fax: +40372 361 290, Corresponding author: [email protected].
    [Show full text]
  • Nicolae Titulescu
    FUNDAŢIA EUROPEANĂ TITULESCU NICOLAE TITULESCU OPERA POLITICO-DIPLOMATICĂ 1 IANUARIE 1937–31 DECEMBRIE 1937 Partea III Volum îngrijit de: GEORGE G. POTRA Colaboratori: Delia Razdolescu, Daniela Boriceanu, Ana Potra, Gheorghe Neacou Bucureşti, 2007 367 INTERVIU ACORDAT DE GEORGE ANASTASIU POSTULUI DE RADIO „EUROPA LIBERĂ“ CU PRIVIRE LA NICOLAE TITULESCU ŞI LA LUCRAREA SA POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI Omul, oratorul, diplomatul I 6 iulie 1981 S-au împlinit nu de mult 40 de ani de la moartea lui Titulescu. În martie viitor vor fi 100 de ani de la naşterea lui. Activitatea lui Titulescu, aşa de cunoscută în lumea politică şi diplomatică între cele două războaie mondiale, face acum, mai ales în Occident, obiectul unor cercetări active. Au apărut o seamă de teze de universitate, în Europa ca şi în Statele Unite ale Americii. În România, de asemenea, cercetări şi publicaţii au reîmprospătat memoria celor în vârstă şi alimentat dorinţa celorlalţi de a cunoaşte cât mai îndeaproape viaţa şi opera acestui mare român care a fost Nicolae Titulescu. Dumneavoastră, domnule Anastasiu, aţi avut privilegiul de a-l fi cunoscut îndeaproape. Aţi fost nu numai şef de cabinet la Ministerul Afacerilor Străine, dar aţi lucrat cu Titulescu şi după ce nu a mai fost în guvern. Eraţi cel mai tânăr din echipa lui de colaboratori imediaţi. Vă rugăm să ne povestiţi, azi, în cadrul acestei emisiuni, date şi fapte din viaţa şi activitatea lui Titulescu, la începutul carierei şi la sfârşitul vieţii, adică două perioade asupra cărora lipsesc încă scrisori şi amintiri autorizate. Când Titulescu s-a înapoiat în ţară, după ce a obţinut la Paris titlul de doctor în drept, el era deja un tânăr român foarte cunoscut în lumea universitară pariziană.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga, Alexandru Averescu, Nicolae Titulescu, Ceasuri Key-Words: the Great Union, Nicolae Iorga, Alexandru Averesc, Nicolae Titulesc, Clocks
    ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, XXXIII, 2012 337 TREI CEASURI, TREI PERSONALITĂŢI ŞI UN SINGUR EVENIMENT - UNIREADE LA 1918 Tatiana RISTEA • Cuvinte-cheie: Marea Unire, Nicolae Iorga, Alexandru Averescu, Nicolae Titulescu, ceasuri Key-words: The great union, Nicolae Iorga, Alexandru Averesc, Nicolae Titulesc, clocks Abstract: From the illustrious names with a great deal of contribution in the act of the Great Un ion, three personali/ies - Nicolae Iorga, Alexandru Averescu and Nicolae Titulescu - contributed, in different periods, to the carrying out of this great event, a historical necessity stronger than any other government or party. The clocks of these personalities from three different categories (table watch, poket watch and the regular watch) are part of the patrimony of the " Clock museum "Nicolae Simache Ploieşti. La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, s-a înfăptuit cel mai mare deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Măreţia acestui eveniment, considerat a fi principalul eveniment al istoriei României, vine din faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera unui singur om politic, al unui singur partid sau guvern - este fapta istorică a întregii naţiuni române. Atunci, la Alba Iulia românii veniţi din toate colţurile Transilvaniei, au consfinţitîn mod liber de orice constrângere hotărârea de unire cu patria-mamă. Acest act istoric a fo st precedat de hotărârea Congresului Naţional al românilor din Bucovina, care la 15/28 noiembrie 1918 a proclamat unirea acestei părţi din Moldova
    [Show full text]