Numãrul 331 25 martie 2002 8 pagini 4.000 lei Mantaua lui Caragiale

ºi Ionescu. Noi nu spunem cã I.L. Caragiale este pãrintele Dumitru absurdului, noi susþinem doar cã în creaþia sa, ca ºi în producþia altor mari scriitori – Shakespeare, bunãoarã! – ca ºi în folclorul Radu popular (de ce nu?), existã nuclee de esenþã absurdã... În „Cântãreaþa cheal㔠nu întâlnim, într-un fel, aceeaºi lipsã Popescu, de oxigen din „Cãldurã mare”, stupoarea unor personaje ce se privesc cu candoare ºi discutã între ele fãrã sã poatã, paradoxal, Opinia membru comunica absolut de loc? Ce se întâmplã în „Conul Leonida faþã cu reacþiunea”? Un al Academiei bãtrân ºi o bãtrânã îºi amintesc de vremile de altãdatã ºi trãiesc apoi coºmarul unei revoluþii închipuite... Române Izbãvirea e adusã, în final, de al treilea personaj, purtãtorul de mesaj, care le dezleagã misterul falsei revoluþii. Mesagerul aºteptat în „Scaunele”, de cãtre un bãtrân ºi o bãtrânã, propune un canon Dramaturgii ieºiþi din mantaua domnului Caragiale au adâncit, al incifrãrii definitive, al incomunicãrii absolute. „Conul mai ales între cele douã rãzboaie, aspectele secundare ale creaþiei Leonida...” este o farsã într-un act. „Scaunele” este o farsã tragicã. magistrului... Ei au pus accentul pe conversaþia ºugubeaþã, pe Decorul, în „Conul Leonida”...: „O odaie modestã de mahala. În clocotul seminal idilic al provinciei, pe mahalaua precupeaþã ºi fund, la dreapta, o uºã; la stânga o fereastrã... În mijlocul odãii o pe þãþãria mahalalei. Epigonii lui Caragiale parcã au vizat, pe naþionalã masã împrejurul cãreia sunt aºezate scaune de paie...” În motive autohtone, în primul rând succesul de public, „Scaunele”: „O salã foarte goalã... În prim plan, douã scaune, unul îndepãrtându-se pe nesimþite de esenþa „Scrisorii pierdute” ºi a „Nopþii furtunoase” ºi apropiindu-se viguros de eficienþa lângã altul”. Conul Leonida, pensionar, are 60 de ani; coana mecanicã a teatrului de bulevard... Efimiþa, consoarta lui, are 56 de ani. Sãptãmânal de opinie, informaþie ºi idei de larg interes naþional Pe de altã parte, precocitãþile absurde din literatura domnului Caragiale ºi-au gãsit continuãri diferite în Arghezi, Urmuz, Ciprian (Continuare în pag. 3 ) Pe marginea sondajului ISOP Succesul ºi eºecul liderului Prof. univ. dr. Nicolae RADU, decanul Facultãþii de Sociologie - Psihologie, director ºtiinþific al ISOP, lector drd. Cristian POMOHACI Motivaþia preferinþelor pentru o anumitã negativã, o proiecþie idealã negativã, a celui Facultatea de Drept Facultatea de Sociologie-Psihologie personalitate (lider) indicatã într-un sondaj ce nu trebuie ales. Conþinutul acesteia poate de opinie se structureazã dupã anumite reguli. fi derivatã din opusul celei pozitive (corect 1. Un prim nivel îl constituie indicarea – incorect; capabil – incapabil; hotãrât – preferinþei lideriale ºi absenþa motivaþiei nehotãrât etc.). Condiþia beneficã a studentului la Universitatea Spiru Haret alegerii. De fapt, cei mai mulþi subiecþi aleg 4. În toate sondajele de opinie vom fãrã a motiva (nu doresc sã spun㠄de ce”, întâlni un prim nucleu motivaþional nu le este limpede „de ce”), preferinþa lor permanent, care trebuie luat în calcul de Pregãtirii la nivel de excepþie, încurajare ºi rãsplatã pe mãsurã. este vagã (peste 50% din alegãtori nu simt orice candidat, deoarece nu poate lipsi fãrã nevoia unei motivaþii explicite). În þãrile riscul descalificãrii opinionale: încrederea, mai puþin structurate politic, preferinþa este cinstea, patriotismul, hotãrârea, corec- adesea nedublatã de conºtientizarea titudinea, capabilitatea etc. Stabilirea lor Reportajul înmânãrii motivului preferinþei, fenomenul este real exactã mai necesitã încã cercetãri, dar ºi foarte important, deoarece el indicã o interesul pentru ele este justificat, deoarece anume „labilitate” motivaþionalã, de ele se leagã arhetipul lideral. Ele ofer㠄conjuncturalã”, uºor de influenþat prin informaþii serioase despre valorile DIPLOMELOR PENTRU BURSà DE MERIT propagandã în exces. Este motivul pentru fundamentale ale unui anumit popor. care în astfel de þãri „cheia succesului” este, Al doilea nucleu motivaþional poate Pagina 4 adesea, „construirea artificialã a imaginii” oscila, fiind mai legat de specificul unui unuia sau altuia din candidaþi. „Nucleul de anumit moment istoric. De exemplu, lupta baz㔠al alegãtorilor, neinfluenþabil sau împotriva corupþiei. La acest nivel a cãzut Dobrogei de cãtre trupele Puterilor Dupã 1919, politica externã a þãrii puþin influenþabil prin propagandã, este, de vechea coaliþie. A avut toate pârghiile în O personalitate remarcabilã Centrale. Au urmat marile victorii din noastre a fost orientatã spre Franþa ºi regulã, mic. De aceea, stimularea mânã pentru a combate corupþia ºi dacã nu vara anului 1917, de la Mãrãºti, Mãrãºeºti Marea Britanie, spre afirmarea ºi „preferinþei conjuncturale” rãmâne o a reuºit este, în opinia oamenilor, pentru ºi Oituz; apoi din nou, o perioadã grea, consolidarea Societãþii Naþiunilor, ca o preocupare majorã în care abundã cã nu a fost capabilã (nu poþi explica unei a diplomaþiei determinatã de ieºirea Rusiei din rãzboi, chezãºie a menþinerii pãcii ºi statu-quo- „promisiunile bombã”, „demagogia mase de oameni eºecul prin subtilitãþi a diplomaþiei în noiembrie 1917. Dupã încheierea pãcii ului teritorial, stabilit prin tratatele de extremã”, „goana dupã impresie”, „apelul relaþionale între oameni sau partide). Nu de la Buftea – Bucureºti (mai 1918), pace. Nicolae Titulescu a fost unul dintre la afect” ºi mai puþin la raþiune, atât adversarii, cât erorile proprii au stat la Nicolae Titulescu a plecat la Paris, unde artizanii acestei politici. În 1922, a fost „victimizarea” adversarului etc. baza eºecului, iar sancþiunea a fost pe româneºti ºi europene l-a sprijinit pe Take Ionescu la numit ministrul României la Londra ºi 2. O surprizã ºi mai mare o oferã cel mãsura înºelãrii aºteptãrilor (unele partide întemeierea Consiliului Naþional Român reprezentantul þãrii noastre la Societatea de-al doilea nivel al motivaþiilor au ieºit din parlament sau au fost pe punctul ºi propagarea intereselor României în Naþiunilor. A stabilit relaþii extrem de utile exprimate. Ceea ce uimeºte în acest caz de a ieºi, altele, probabil, vor ieºi). rândul opiniei publice europene. în lumea diplomaticã, a putut cunoaºte este „fondul comun motivaþional”. Un al treilea nivel motivaþional þine de Anul 1918, început sub negre auspicii, a psihologia marilor puteri, precum ºi a Adicã, aria motivelor, indiferent de imaginea fizicã a candidatului. Existã oameni devenit unul dintre cei mai luminoºi din celor mici, a depistat, de la început, candidat, este aceeaºi. Este ca ºi cum care plac celorlalþi ºi existã oameni care nu Nicolae Titulescu istoria românilor. Prãbuºirea celor douã mari contradicþiile franco-engleze ºi impactul ar exista un fond motivaþional specific plac. Cauzele pot fi o anumitã figurã, staturã imperii multinaþionale – rus ºi habsburgic – lor asupra evoluþiei vieþii internaþionale. unei anumite culturi. Acest „mental etc. Experimentele psihologice sunt în conflict: Antanta ºi Puterile Centrale. a facilitat înfãptuirea integralã a aspiraþiilor Astfel, din 1922, Titulescu a devenit o motivaþional” se transferã, în diferite tulburãtoare în aceastã privinþã: dintr-un grup Opþiunea era dificilã, deoarece Rusia (care naþionale ale românilor. Astfel, la 27 martie, personalitate reprezentativã a diplomaþiei mãsuri, liderilor politici. Succesul de fotografii, oamenii necunoscuþi aleg pe unii fãcea parte din Antanta) anexase Basarabia, Sfatul Þãrii, întrunit la Chiºinãu, a decis româneºti ºi europene; timp de un deceniu acestora în alegeri depinde de segmentul ºi resping pe alþii. Explicaþiile sunt uneori iar Austro-Ungaria (o forþã de bazã a Unirea Basarabiei cu România; la 28 ºi jumãtate va avea un cuvânt greu de spus de arie motivaþionalã cu care sunt biologice, alteori abisale, dar fenomenul existã: identificaþi de alegãtori ºi ponderea nu oricine are „faþã de lider”, ºi într-o anumitã Puterilor Centrale) stãpânea Transilvania noiembrie Congresul general al Bucovinei pe arena internaþionalã. fiecãrui motiv. Altfel spus, un candidat culturã unii au ºi alþii nu. ªi, dacã nu recurg la ºi Bucovina. Nicolae Titulescu a participat convocat la Cernãuþi, a votat unirea acesteia Titulescu aprecia cã Societatea le poate avea într-o mai mare sau mai dictaturã sau înºelãtorie, nu au nici o ºansã sã la marile manifestaþii din anii 1914-1916, cu patria mamã, iar la 1 decembrie Marea Naþiunilor avea un rol decisiv în menþinerea micã mãsurã. Cel care le are în cel mai câºtige alegerile. Alte cauze þin de incapacitatea cerând intrarea României în rãzboi alãturi Adunare Naþionalã de la Alba Iulia a hotãrât pãcii ºi rezolvarea prin negocieri a tuturor mare numãr, în opinia alegãtorilor unui lider de a comunica cu oamenii obiºnuiþi. de Antanta, pentru eliberarea fraþilor din unirea Transilvaniei cu România. S-a fãurit problemelor litigioase. Împreunã cu alþi virtuali, are ºansele cele mai mari pentru Subtilitatea artificialã, elitismul abstract etc. Transilvania ºi Bucovina. A rostit cuvinte astfel statul naþional unitar, prin voinþa liber diplomaþi, care fãceau parte din aceeaºi lojã a câºtiga alegerile. Dacã aceeaºi arie este fac pe unii lideri sã comunice slab sau memorabile, precum cele din 1915: exprimatã a românilor din teritoriile masonicã, Titulescu s-a implicat profund prezentatã la 2 candidaþi (sau mai mulþi), distorsionat cu astfel de oameni. „Ardealul nu e numai inima României respective, dar ºi prin sacrificiul militar fãcut în viaþa acestei organizaþii, ajungând una conteazã ponderea (numãrul) celor care Factorii care duc la succes (sau la eºec) politice; priviþi harta: Ardealul e inima de vechiul Regat. dintre personalitãþile de frunte ale emit acelaºi motiv. sunt mai numeroºi, deoarece unele situaþii Prof.univ.dr. Ioan SCURTU României geografice. Ardealul e leagãnul Noile graniþe urmau sã fie confirmate diplomaþiei europene ºi chiar mondiale. De 3. O problemã aparte, ºi poate de cel speciale (involuþia continuã, foametea, care i-a ocrotit copilãria, e ºcoala care i- prin tratate internaþionale la Conferinþa aceea, nu a fost surprinzãtor faptul cã, în mai mare interes, o constituie structura dezastrele de tot felul etc.) pot schimba a fãcut neamul, e farmecul care i-a pãcii de la Paris. Nicolae Titulescu a fãcut septembrie 1930, ºi-a pus candidatura la calitãþilor umane percepute de subiecþi. complet tabloul motivaþional, liderii devin Nicolae Titulescu s-a afirmat în viaþa susþinut viaþa”. parte din delegaþia României la aceastã funcþia de preºedinte al Adunãrii Generale Din datele de care dispunem rezultã cã, ei înºiºi, în aceste cazuri, conjuncturali. politicã într-o perioadã complexã din istoria Vestea intrãrii României în rãzboi, în Conferinþã, a negociat tratatul de pace cu a Societãþii Naþiunilor. Succesul a fost într-o anumitã culturã, existã o proiecþie Este cazul majoritãþii liderilor pe care i-am românilor, când în prim-plan se afla august 1916, i-a umplut inima de bucurie. Ungaria, pe care l-a semnat în ziua de 4 deplin: a întrunit 46 de voturi din cele 50 idealã a liderului. Toþi „preferaþii” au ceva avut dupã decembrie 1989. desãvârºirea unitãþii naþionale. Izbucnirea Dar, foarte curând bucuria s-a iunie 1920 la palatul Trianon de lângã exprimate, deºi îi erau suficiente 26 din ea (mai mult sau mai puþin) ºi acest fapt Iatã câteva din problemele care se primului rãzboi mondial, în iulie 1914, transformat în amãrãciune ca urmare a Versailles. ªi-a legat astfel numele de (jumãtate plus unul). le asigurã succesul sau eºecul. Ipoteza opusã adunã, se complicã ºi continuã sã se punea în faþa clasei politice din România înfrângerilor suferite de armata românã unul dintre cele mai importante acte din se impune ºi ea: pare a exista ºi o imagine rafineze cu fiecare sondaj nou de opinie. problema de a opta între douã tabere aflate ºi a ocupãrii Olteniei, Munteniei ºi istoria României. (Continuare în pag. 3 ) PRACTICA STUDENÞILOR: Cum o organizãm? Cum decurge? Ce importanþã îi acordãm în procesul de învãþãmânt?

• Rãspunsurile profesorilor (Pagina 6 ) • Pentru studenþii Facultãþii de Geografie - un laborator cât e þara de mare (Pagina 8) 25 martie 2002 OPINIA NAÞIONALà 331 pag. 2 Consultaþii pentru studenþi REFORMA PROTECÞIEI SOCIALE

Prof. univ. dr. Victor STOICA, compensate din serviciile de sãnã- unei societãþi. De aici provine ºi într-o manierã arbitrarã. Pe Teza obiºnuitã de relansare prin tate publicã: se satisface orice cerere denunþul mitului justiþiei sociale scurt, lipsa dezetatizãrii, face sã consum constituie o eroare asistent univ. drd. Eduard IONESCU ºi apoi se cautã o finanþare, care al lui Friedrich Hayek9 împotriva disparã orice libertate de alegere intelectualã majorã: economiile nu este obþinutã, întotdeauna, prin securitãþii sociale apãratã de unii – un drept individual indiscutabil. dispar din circuitul economic, ci, constrângere. Orice sistem care din ignoranþã sau din interes. dimpotrivã, ele sunt investite în Pentru cã, întotdeauna, prezentul (nu existã, dar) are un funcþioneazã în acest mod conduce Este necesar sã se dea priori- • Economisirea ºi protecþia beneficiul creºterii economice. viitor, ceea ce presupune existenþa unei durate de viaþã, la un deficit. Dacã cheltuielile, tate preferinþelor individuale în individualã Singura relansare imaginabilã este indiferent la ce obiect sau fiinþã ne-am putea gândi, existã angajate în aceastã manierã alegerea riscului împotriva cãruia prin economisire. Astfel, existã întotdeauna un risc, mai mic sau mai mare, care impune o iresponsabilã, cresc prea repede, doreºte sã se asigure. Un exemplu: Solidaritatea se exercitã, oameni care economisesc ºi protecþie împotriva acestuia, numitã, îndeobºte, asigurare. se dramatizeazã situaþia ºi se „Atât timp cât individul este liber înainte de toate, faþã de cei care investesc ºi trecerea la capitali- Modul în care acest risc este luat în considerare ne face o sporesc cotizaþiile obligatorii sub sã ia anumite decizii, poþi alege nu-ºi pot satisface singuri nevoile zare poate sã transforme peisajul idee despre cum funcþioneazã o societate. o formã sau alta. Satisfacerea sã te asiguri împotriva riscului lor. Aºa este cazul copiilor faþã de economic al unei þãri. Ostilitatea Astfel, orice acþiune umanã, la rândul ei, presupune un deficitelor prin prelevãri obliga- care cade nu numai asupra acelora care familia este locul natural de în privinþa trecerii la capitalizare risc. Împotriva acestuia funcþioneazã, deseori, o iluzorie torii suplimentare înseamnã ce decid ci, de asemenea, asupra solidaritate. Pe de altã parte, dacã utilizeazã drept argument costul protecþie socialã, ca un fel de mecanism de asigurare a legitimarea iresponsabilitãþii. descendenþilor lor.”10 Dacã, pentru se ajunge la o vârstã la care nu mai tranziþiei de la un sistem la altul. Acesta este un exemplu de ca sã luãm un exemplu, proba- poþi veni cu munca în întâm- Acest lucru se întâmplã din cauz㠄capitalului uman”, sub forma de asigurare de viaþã, pinarea satisfacerii nevoilor tale, asigurare de bãtrâneþe ºi asigurare împotriva ºomajului. consecinþã perversã. bilitatea riscului înainte de cã, o perioadã de timp, indivizii Un alt exemplu: ºomerii nu naºtere este identicã cu cea a trebuie sã fi avut prevederea de a trebuie sã cotizeze concomitent plãtesc cotizaþii sociale, cu alte altora, este suficient ca pãrinþii pune ceva deoparte pe parcursul pentru capitalizare ºi sã plãteascã duratei vieþii active. Cãci nu este ale celor cãrora le pretinde cã le cuvinte ei beneficiazã de sã-ºi asigure copilul înainte de pentru pensionãrile celor care au Monopolul public asigurãri gratuite care sunt naºtere (împotriva riscului de admisibil sã satisfaci din fost, mai înainte, afiliaþi la sistemul satisface necesitãþile, cum ar fi, de transferurile obligatorii nevoile finanþate din cotizaþiile celor naºtere cu un handicap oarecare de repartiþie. Dificultate inerentã, al protecþiei sociale exemplu, nevoile de protecþie de sãnãtate, de exemplu, ale individualã. În aceastã stare de care muncesc. Cotizaþiile sociale sau de naºtere cu apariþia unei unui bãtrân care mai are de poate, pentru o generaþie, dar devin, aºadar, un impozit pe probabilitãþi de risc specific care avantajele noului sistem sunt Dacã se vorbeºte de protecþie lucruri, derivatã din lipsa con- trãit 5 ani, în loc de a presta preferinþele individuale. Se ar implica o primã de asigurare considerabile. socialã sau de securitate socialã, curenþei, este absenþa inovãrii – servicii de sãnãtate, cu aceeaºi poate oare scãpa în vreun fel de mai ridicatã). Mai rãmâne cazul, aceasta este numai pentru cã, din ca sursã de progres ºi de reducere sumã de bani, pentru un copil ciclul infernal deficit creºterea evident foarte rar, unde existã • Dezvoltarea sistemului de raþiuni instituþionale, asigurãrile a costurilor. Ca sã dãm doar un care mai are de trãit 70 de ani. cotizaþiilor-reechilibrare-nou certitudinea unui factor de risc asigurãri individuale în condiþii împotriva riscurilor se fac prin exemplu: existã o multitudine de Este ceva cinic în acest enunþ an- deficit creºterea cotizaþiilor? Nu, specific mai înainte de naºtere, de libertate mecanisme colectivizate, ceea ce servicii de sãnãtate ºi, chiar dacã terior, dar el pune cu claritate în atât timp cât sistemul se bazeazã datoritã antecedentelor familiale.11 explicã denumirea de protecþie au apãrut, pe alocuri, cabinete luminã cã acesta este rolul esenþial pe monopolul de partea ofertei Trebuie, mai întâi, sã probezi Trecerea de la repartiþie la socialã. Securitatea socialã îºi trage particulare, întrucât masa enormã al economisirii. Problema este de ºi pe gratuitatea (sau sistemele de liberã alegere pentru capitalizare este posibilã numai numele nu din faptul cã ea de beneficiari se adreseazã servi- a ºti în ce mãsurã trebuie sã într-o societate liberã. Condiþia furnizeazã un bun colectiv – cãci ciilor de sãnãtate ale statului – substitui, în numele unei vagi libertãþii provine de la faptul cã cheltuielile de sãnãtate sunt datoritã sistemului existent de noþiuni colectiviste de solidaritate numai aºa se poate acorda cheltuieli tipic individuale – , ci din asigurãri medicale, care, prin preþ, între generaþii, sisteme de transferuri obligatorii între oamenilor ºansa satisfacerii faptul cã aceste cheltuieli sunt nãruie concurenþa particular㠖 Într-o societate liberã, Statul indivizi de vârste diferite cu preferinþelor individuale. „Funcþia efectuate de un organism public existã o preocupare complet nesa- sisteme de economisire, în spe- regulilor de conduitã este pusã care beneficiazã de o poziþie de tisfãcãtoare de îmbunãtãþire a nu administreazã afacerile cial dacã economisirea este cel mai clar în luminã dacã se monopol public. Dimpotrivã, nevoilor individuale pentru servicii individualizatã. „Pentru a examineazã raporturile între douã protecþia nu poate fi decât de sãnãtate. Monopolul public este oamenilor. El administreazã supravieþui, pensionarii ºi-au expresii pe care noi le-am utilizat individualã (aºa cum vom arãta una dintre expresiile cele mai întors în mod evident faþa cãtre în mod regulat împreunã pentru a mai jos), deoarece ea priveºte cu elocvente ale manifestãrii puterii justiþia dintre oameni care îºi Stat, care nu a gãsit nimic mai defini situaþiile de libertate. Noi am necesitate indivizii, oamenii. De în interes electoral: „Pentru un mult decât de a substitui un sistem definit aceste situaþii ca starea în aceea, vom spune cã sistemului reprezentant ales, a avea de oferit conduc propriile lor afaceri. de repartiþie (colectivistã) cu care se gãsesc indivizii, atunci când colectivist de protecþie socialã i se un avantaj special ºi gratuit este, un sistem de capitalizare (indi- sunt lãsaþi sã utilizeze propriile lor opune, ori trebuie sã aibã ca în mâinile lui, o cheie a puterii cu vidualã). Prelevarea obligatorie a cunoºtinþe pentru a atinge propriile alternativã, un sistem care þine cont mult mai interesantã ºi eficace Walter Lippman, înlocuit actul de economisire ºi lor obiective Rãmâne de arãtat de preferinþele individuale: decât orice altã binefacere pe An Inquiry into the Principles of Good Society bunul cuvânt de <> cã ei nu pot sã o facã decât dac㠄Dupã cum ºtim, justificarea funda- care el ar putea-o procura, fãrã a salvat aparenþele, fãcând sã se Boston, 1937, p. 267. sunt lãsaþi, de asemenea, sã mentalã a pieþei sau, mai precis, deosebire, tuturor.”4 Dar, chiar ºi uite spolierea statalã.”13 hotãrascã obiective pentru care ei a unui sistem de drepturi de admiþând buna intenþie – prezump- Oamenii de stat obligã pe cei utilizeazã ceea ce ºtiu.”15 proprietate privatã ºi de preferinþe þia de nevinovãþie – „Ideea cã care muncesc sã le furnizeze cvasi-gratuitatea) de partea a demonstra cã ele nu garanteazã Asigurãrile individuale oferã individuale (subl. ns.), nu este puterea ar fi capabilã sã determine resurse. În mod evident, actuala cererii, ceea ce este, desigur, un solidaritatea dintre oameni. Nu avantaje multiple, dacã ne eficacitatea unui astfel de sistem – ceea ce este posibil pentru fiecare, practicã a sistemului public ºi sistem aberant. este deloc admisibil sã accepþi ca gândim, de exemplu, numai la totuºi incontestabil㠖 sau ºi, îndeosebi, cã ar fi capabilã sã colectivizat al pensionãrii prin „solidaritatea” sã exercite o supra- faptul cã nu existã nici o legãturã capacitatea sa de a asigura <>. Justificarea lui este de sã fie egale pentru toþi, iatã ceea a economisirii. Prin acest model Critica principiului Pentru gândirea colectivistã împotriva bolii ºi faptul de a fi ordin moral (subl. ns.): piaþa, ce este în conflict cu întreaga logicã de protecþie se stimuleazã menta- totul este solidaritate, adicã, în salariat sau funcþionar: „Dar bazatã pe drepturi de proprietate le- fundamentalã a unei societãþi solidaritãþii în litatea de a consuma imediat ce ai realitate, transfer obligatoriu. aceastã ficþiune poate sã fie gitime este <>, deoarece libere.”5 fãcut economii, deoarece, oricum protecþia socialã Trebuie operatã distincþia menþinutã, deoarece, în loc de a-l este conformã cu natura umanã ºi viitorul îþi este garantat de altul ºi dintre solidaritate ºi asigurare, face pe fiecare responsabil de plata ea permite, deci, exerciþiul respon- nu depinde de propriile tale eforturi. Protecþia socialã Forma fundamentalã de între actele de constrângere ºi cotizaþiilor sale de asigurare, cum sabilitãþii individuale (subl. ns.).”1 solidaritate, esenþialã pentru actele voluntare. Dar nu pot fi aceasta ar fi normal, se utilizeazã Este suficient sã reflectezi puþin ca impozit • Privatizarea ºi trecerea supravieþuirea individului, este opuse sau distinse solidaritatea un sistem de prelevãri obligatorii pentru aþi da seama cã protecþia de la repartiþie la capitalizare solidaritatea familialã, desigur, ºi asigurarea, ci, pe de o parte, soli- percepute cu ocazia exerciþiului socialã din þara noastrã ºi chiar Cum vom arãta ºi mai departe, bazatã pe o suficientã raþiona- daritatea obligatorie ºi solida- contractului de muncã.”16 ºi în alte þãri dezvoltate, prin legãtura care se face între faptul Unui sistem public de asigurãri litate economicã: „Astfel, deºi fa- ritatea liber consimþitã iar, pe de ªtim, orice schimbare este grea, caracteristicile ei esenþiale, este de a avea un serviciu, bazat pe îi este mai greu sã-i descurajeze milia apare, de regulã, ca urmare altã parte, asigurarea voluntarã ºi mai ales când este vorba despre organizatã sub forma unui monopol contractul de muncã, ºi garanþia pe iresponsabili, ca ºi pe „creatorii a atracþiei naturale de a convieþui asigurarea obligatorie.12 acest mamut vechi ºi sclerozat, de stat: „Orice monopol este rãu, dar cã eºti asigurat, de exemplu, de riscuri” ºi, drept consecinþã, se dintre indivizi de sexe opuse, care este protecþia socialã. Trebuie singurele monopoluri veritabile sunt împotriva bolii, prin intermediul ajunge la o creºtere obligatorie a totuºi, decizia care stã la baza cotizaþiilor. Concluzia este cã doar învinsã inerþia. acelea care beneficiazã de protecþia cotizaþiilor sociale, în loc sã actului cãsãtoriei presupune o Soluþii de stat. Monopolul Securitãþii devinã un preþ de plãtit pentru un monopolul public al asigurãrii anumitã dozã de raþionalitate numitã socialã duce la dez- 1 sociale este un superb –, dar ansamblu de servicii de care sã • Dezetatizarea protecþiei Pascal Salin, Libéralisme, Edition economicã Cele mai multe voltarea iresponsabilitãþii, fie cã Odile Jacob, Paris, 2000, p. 330. dezastruos – exemplu. (subl. ns.) beneficiezi, potrivit preferinþelor sociale ºi dezvoltarea cãsãtorii, cum putem lesne este vorba despre sãnãtate, 2 Pascal Salin, op. cit., p. 331. El se manifestã printr-o proastã individuale, tocmai cotizaþiile observa, se întemeiazã între concurenþei pensionare, ºomaj, salariaþi care 3 Pascal Salin, op. cit., p. 332. organizare a activitãþii de sãnãtate, sociale se transformã într-un 4 parteneri care au, fiecare, câte un practicã absenteismul etc., etc. F. A. Hayek, Droit, Législation et printr-o insuficientã libertate de impozit pe contractul de muncã loc de muncã, adicã dispun de un Reforma sistemului de protec- Faþã de aceastã situaþie nu existã Liberté, volume 2, Presses Universitaires preferinþe individuale ºi, deci, prin a cãrui mãrime ºi poziþie sunt de- venit propriu care devine ºi o þie socialã are o singurã soluþie: De France, Paris, 1986, p. 8. 2 decât o soluþie: privatizarea 5 deficite de binefacere.” Bineînþeles, terminate în mod arbitrar. condiþie frecventã pentru un autodistrugerea prin introducerea sistemului de asigurãri, fie cã este F. A. Hayek, op. cit., p. 10-11. 6 Pascal Salin, op. cit., p. 332-333. justificarea monopolului þine de Într-un sistem de asigurãri, echilibru de convieþuire în ºi dezvoltarea concurenþei, vorba despre boalã, ºomaj sau 7 Victor Stoica, Statul ºi familia, necesitatea pretinsã de a garanta cotizaþia este, în mod normal, interiorul familiei.”7 În sânul trecerea la satisfacerea preferin- pensionare. Acest proces nu este egalitatea tuturor la accesul proporþionalã cu riscul. În cazul Editura Artemis, Bucureºti, 1999, celulei familiale, redistribuirea þelor individuale. Insistãm asupra lipsit de riscuri: „Statul, în epoca p. 133-134. îngrijirilor. Dar nu pentru cã eºti unui monopol public, ca cel al este asiguratã de cãtre cei care acestei soluþii, deoarece asigu- noastrã, este principalul factor de 8 Pascal Salin, op. cit., p. 330. sãrac trebuie sã fii lipsit de libertatea securitãþii sociale, cotizaþiile sunt creeazã bogãþiile.8 Chiar dacã rarea de boalã, asigurarea de insecuritate socialã. El este la 9 Friedrich Hayek, Droit, Légis- de alegere – de exemplu, de a hotãrî proporþionale cu venitul, ceea ce societatea este mai vastã decât fa- bãtrâneþe ºi asigurarea împotriva originea ºomajului ºi inflaþiei, el lation Et Liberté, volume 2, Le mirage riscuri pentru care doreºti sã fii nu are nici o justificare ºi creeazã milia, conceptul de repartiþia ºomajului vãdesc, în prezent, este cel care, prin schimbãri la de la justice sociale, Presses Univer- asigurat – mai mult, bineînþeles, efecte perverse considerabile.6 bogãþiei este lipsit de sens, existenþa unui monopol (admi- voia întâmplãrii a legislaþiei ºi sitaires De France, Paris, 1986. decât dacã eºti bogat.3 Astfel, atunci când cheltuielile nistrarea securitãþii sociale) a fiscalitãþii, face incerte activitãþile 10 F. A. Hayek, op. cit., p. 11. deoarece bogãþia este creatã de 11 Datoritã lipsei de concurenþã sunt colectivizate, dispare orice unul ºi aparþine unuia. Este cãrui consecinþã este aceea oamenilor Ce asigurator ar Pascal Salin, op. cit., p. 349. din domeniul protecþiei sociale, responsabilitate personalã. Toatã 12 Cum bine o subliniazã titlul lucrãrii dãunãtor sã cazi în capcana cã administrarea oferã un accepta sã asigure un individ lui Alain Laurent, Solidaire si je le care, am spus, este monopolul lumea este interesatã sã obþinã repartiþiei, cãci nu este nimic mai ansamblu de servicii pe care împotriva riscului creºterii veux, Paris, Les Belles Lettres, 1991. statului, acesta nu trebuie sã se maximum de la acest sistem ºi sã uºor de a face caritate unora cu cetãþenii sunt obligaþi sã le impozitului pe venit sau împotriva 13 Pascal Salin, op. cit., p. 336. lupte pentru piaþa lui, adicã sã lase cheltuielile sã creascã fãrã banii altora. Pe de altã parte, cumpere în bloc, la un preþ care riscului falimentului datorat unei 14 Pascal Salin, op. cit., p. 338. manifeste un interes mãcar nici o constrângere. Aºa este cazul aceasta nu înseamnã decât a este, de altfel, variabil, în crize economice provocatã de o 15 F. A. Hayek, op. cit., p. 9-10. suficient pentru nevoile veritabile reþetelor medicale gratuite ºi ignora regulile de funcþionare ale funcþie de persoanã, ºi aceasta politicã economicã greºitã?”14 16 Pascal Salin, op. cit., p. 332. 25 martie 2002 OPINIA NAÞIONALà 331 pag. 3 O personalitate remarcabilã a diplomaþiei româneºti ºi europene 2002

încheierii unor tratate de asistenþã mutualã între francez) care sã nu vizeze în mod special un un numãr cât mai mare de state, care sã stat, ci, în general, orice agresor european. constituie o plasã uriaºã aºezatã peste þãrile 2. Intrarea în acþiune a fiecãrei din cele Anul revizioniste, astfel încât ele sã nu se poatã douã þãri se va face numai când Franþa va fi ridica împotriva statu-quo-ului teritorial. În intrat în acþiune. acest spirit ministrul de externe român a 3. Guvernul URSS recunoaºte cã, în Nicolae susþinut semnarea în mai 1935 a pactelor de virtutea diferitelor sale obligaþii de asistenþã, asistenþã mutualã între Franþa ºi Uniunea trupele sovietice nu vor putea trece niciodatã Sovieticã, precum ºi între Cehoslovacia ºi Nistrul fãrã o cerere în acest sens din partea Uniunea Sovieticã. Potrivit principiului guvernului regal al României, la fel cum „prietenii prietenilor noºtri sunt prietenii guvernul regal al României recunoaºte cã Caragiale noºtri”, Nicolae Titulescu avea în vedere trupele române nu vor putea trece niciodatã încheierea unui pact de asistenþã mutualã între Nistrul în URSS fãrã o cerere formalã a România ºi Uniunea Sovieticã. guvernului URSS. În cea de-a doua parte a anului 1935 ºi în 4. La cererea guvernului regal al României, prima jumãtate a lui 1936, pe arena internaþionalã trupele sovietice trebuie sã se retragã imediat au survenit mutaþii importante. În octombrie de pe teritoriul român la est de Nistru, dupã 1935, Italia a atacat Abisinia, iar Consiliul cum, la cererea guvernului URSS, trupele Titulescu Societãþii Naþiunilor a cerut aplicarea unor române trebuie sã se retragã imediat de pe sancþiuni economice împotriva agresorului. Cu teritoriul URSS la vest de Nistru”. acest prilej, s-a putut observa cã, în fapt, forul cu Documentul, datat 21 iulie 1936, avea sediul la Geneva nu putea asigura independenþa semnãtura lui Litvinov – care în dreptul statelor membre. Mai mult, atunci când împãratul punctelor 1, 3 ºi 4 a scris „acceptat”, iar în Hailé Sélasie a luat cuvântul de la tribuna dreptul punctului 2 a notat: „Nu se accept㔠– MantauaMantaua Societãþii Naþiunilor a fost huiduit de ziariºtii ºi a lui N. Titulescu, care a menþionat: „Nu pot MantauaMantauaMantaua italieni aflaþi în tribuna rezervatã publicului, iar semna convenþia fãrã articolul 2”. În fapt, singurul diplomat care a intervenit pentru a cere punctele-cheie erau 3 ºi 4, acceptate de restabilirea liniºtii a fost Nicolae Titulescu. În Litvinov, fapt ce-l determina pe Titulescu sã mai 1936, Abisinia a fost anexatã de Italia, act aprecieze c㠄Nistrul era recunoscut ca acceptat de Societatea Naþiunilor. frontierã, fãrã ca Basarabia sã fie cedatã La 7 martie 1936, Germania a ocupat zona României de URSS.” demilitarizatã a Rhenaniei, încãlcând astfel În timp ce Titulescu era împuternicit de luiluilui CaragialeCaragialeCaragiale tratatul de pace de la Versailles ºi acordurile guvernul român sã încheie acest pact, Litvinov de la Locarno. Nicolae Titulescu a reacþionat a propus amânarea semnãrii lui pânã în prompt: „Dacã repudierea unilateralã a septembrie 1936; de asemenea, el a cerut sã tratatelor de pace ar putea fi acceptatã fãrã nu fie transmis prin cifru la Bucureºti, ci sã fie consecinþe, aceasta ar fi sfârºitul securitãþii prezentat personal de Titulescu, regelui ºi (Continuare din pag. 1 ) Cãldura începe sã fie din ce în ce mai colective ºi al Societãþii Naþiunilor. Am intra guvernului României. În fapt, Litvinov nu avea mare în unele scrieri semnate de Tudor într-o lume din care ne credeam ieºiþi pentru împuterniciri din partea guvernului sovietic Bãtrânul, din „Scaunele”, are 95 de ani, Arghezi. Schiþa articol-monolog „Cum totdeauna ºi care ar fi guvernatã nu de forþa pentru semnarea unui asemenea pact de iar Bãtrâna, 94 de ani. Ionescu, uneori, se stârpesc ºoarecii de tot” este o dreptului, ci de dreptul forþei”. Previziunea asistenþã ºi nici nu le putea obþine. Motivul parcã dubleazã vârstele personajelor lui capodoperã de teatru absurd! Maºina sumbrã a lui Nicolae Titulescu s-a dovedit, din este unul singur: în 1924, când Biroul Politic Caragiale. Ionescu îºi îmbãtrâneºte infernalã care va prinde ºoareci pãcate, exactã. Marea Britanie a protestat al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a personajele pânã la limita degenerescenþei aproximeazã o stare paradoxalã, formal; la fel ºi Franþa, deºi aceasta era direct decis înfiinþarea Republicii Sovietice cerebrale ºi a imposibilitãþii comunicãrii... absurdã, o naturã omeneascã absurdã, pe afectatã de ocuparea Rhenaniei. Titulescu Socialiste Autonome Moldoveneºti, s-a În finalul „Scaunelor”, în locul Saftei, considera cã principalul vinovat pentru prevãzut cã graniþa de Apus a acestei Republici care Tudor Arghezi o defineºte chiar aºa: adoptarea acestei atitudini capitularde era va fi pe râul Prut, ceea ce însemna decizia de slujnica din „Conul Leonida...”, care „o naturã omeneascã absurdã”. „Cum se ministrul de externe Pierre Laval, pe care nu anexare a Basarabiei „la momentul oportun”. limpezeºte misterul realitãþii, apare stârpesc ºoarecii de tot” a apãrut – se sfia sã-l caracterizeze astfel: „Pentru acest În consecinþã, guvernul sovietic nu putea oratorul învrednicit de Bãtrân sã Atenþie! – în anul Domnului 1928! minunat pursânge care este Franþa, Pierre acorda împuterniciri ministrului sãu de externe comunice mesajul mult aºteptat... „Cântãreaþa cheal㔠(1950) a precedat, Laval este un rândaº îngrozitor ce a luat locul sã semneze un document care prevedea, de Oratorul este un soi de Agamiþã la Paris, piesa „Aºteptându-l pe Godot”, tradiþionalului jocheu de rasã la care acest patru ori, cã graniþa între România ºi URSS Dandanache dezarticulat total în cuget ºi dar nu s-a impus decât în 1955, datoritã pursânge are dreptul.” era pe râul Nistru. simþiri, bulversat de þingãlitul unor unui articol elogios semnat de Jean Peste câteva luni, în iulie 1936, a izbucnit Eºuarea politicii de securitate colectivã clopoþei invizibili, ce-i sunã în cap Anouilh. Dar iatã cum aratã, dupã noi, rãzboiul civil din Spania; Germania ºi Italia i-a creat lui Nicolae Titulescu o situaþie extrem abracadabrant, fãcându-l sã pronunþe doar primul personaj al absurdului: „atârnat au susþinut „rebeliunea” generalului Franco, de dificilã. Glasul sãu pe plan internaþional era frânturi de cuvinte fãrã noimã, nici de el în timp ce Franþa ºi Marea Britanie au adoptat tot mai puþin ascultat, iar în þarã criticile la înþelese... Cãldurã mare – ºi în cãpãþâna cu elastic în vânt, cu purici pe el, cu politica de neintervenþie. Nicolae Titulescu era adresa activitãþii sale se intensificau. Dupã 7 muzicã la saxofon sub dos, cu nasul convins cã o victorie a lui Franco echivala cu martie 1936, „cercul de foc” se strângea în jurul Oratorului! O lipsã de oxigen, în creier, remarcabilã, grefatã pe scleroza vârstei. verde, cu urechile indigo ºi cu gura o încurajare pentru guvernanþii de la Roma ºi ministrului de externe român, iar momentul portocalie”. Acest personaj – mãscãrici Berlin de a face noi paºi pe calea rãzboiului; debarcãrii sale era aproape. El devenise þinta Paralizia gândirii face din noul orator un de aceea, a dispus ca 100 de tunuri ºi 15 atacurilor presei ºi oficialitãþilor din Germania, Dandanache desãvârºit, un decrepit ce nu – atenþie! – s-a nãscut în anul Domnului avioane – comandate de guvernul român în Italia, Ungaria, Polonia ºi chiar Franþa ºi Marea mai ºtie ce mesaj aduce – pentru ei, pentru 1932, într-o piesã de Arghezi. Tudor Franþa – sã fie trimise în sprijinul Republicii Britanie. Nu odatã, aceste atacuri erau lume, pentru el, pentru nimeni!... Conul Arghezi este primul autor care Spaniole. suburbane, vizând fizicul sãu, obiceiurile din Leonida stâlceºte cuvintele, stâlceºte transformã omul într-un bohoþ al Pe acest fond – caracterizat prin eºuarea viaþa cotidianã etc., etc. În fapt, era atacatã numele, stâlceºte adevãrurile... Discursul existenþei, într-un clovn al universului, politicii de securitate colectivã ca urmare a politica externã a României promovatã de lui e dus mai departe de unele personaje cãruia i se cântã dedesubt la saxofon. politicii conciliatoriste promovatã de Nicolae Titulescu. Presa de dreapta ºi extrema create de Arghezi ºi de unele fulgurãri Mulþi cârcotaºi au vãzut în Caragiale guvernele de la Londra ºi Paris - Nicolae dreaptã din þarã era ºi mai virulentã, cerând un fel de detractor al naþiei române! Titulescu depunea eforturi pentru încheierea demisia ministrului de externe, care era urmuziene. Fraza ultimativã, ca un decret, pactului de asistenþã mutualã cu Uniunea prezentat ca fiind promotorul unor interese este la modã. „Patru vorbe, numai patru, Personajele sale ar fi o insultã adusã Sovieticã. În iulie 1935, el a obþinut din partea strãine, ale iudeo-masoneriei, cu consecinþe da’ vorbe, ce-i drept! „Bravos naþiune! bravului nostru popor? Bravos naþiune! regelui Carol al II-lea ºi a guvernului Tãtãrescu nefaste pentru România. Vivat Prinþipatele Unite!” Conversaþiile Halal sã-þi fie!... Aceastã eroare a fost îndelungatã tradiþie, întemeiatã pe afinitãþile împuterniciri depline pentru negocierea unui Dar rolul decisiv îl aveau liderii politici imaginare ale bãtrânilor din „Scaunele” împãrtãºitã ºi întreþinutã ºi de condeie (Continuare din pag. 1 ) de origine, limbã, culturã. De aceea, Titulescu asemenea pact. Pe aceastã bazã a început, în care þineau în mâinile lor frâiele politicii nu sunt departe de imaginaþiile conului mai puþin obosite din naºtere... De-am declara fãrã ezitare: „Nu cunosc prietenie mai septembrie 1935, negocieri cu Maksim naþionale. Gheorghe Tãtãrescu, preºedintele Leonida, care ºtie precis, de, cum fi cu adevãrat rãuvoitori, am putea spune Rezultatul exprima – dupã cum aprecia dezinteresatã ca aceea ce stã la baza Litvinov, comisarul poporului pentru afacerile Consiliului de Miniºtri, nu mai era dispus sã Garibaldi i-a bãgat în rãcori pe toþi cã azi multe dintre personajele lui reprezentantul Venezuelei - „mãrturia externe al Uniunii Sovietice. Deºi întâlnirile se lase dominat de ministrul sãu de externe ºi raporturilor franco-române”. Dar el nu împãraþii ºi pe Papa de la Roma! „C-a zis Caragiale n-au nimic cu limpezitele simpatiei pe care persoana sa a gãsit-o printre înþelegea ca România sã se afle la remorca dintre cei doi aveau loc noaptea ºi în cel mai propusese în mai multe rânduri regelui noi. Este, totodatã, un omagiu adus înaltelor strict secret, ele au fost sesizate de agenþii înlocuirea lui Titulescu. Carol al II-lea se Papa – iezuit, aminteri nu-i prost! – când noastre realitãþi contemporane!... Mai Franþei. Atunci când constata unele abateri ale a vãzut cã n-o scoate la cãpãtâi cu el?„Mã, sale calitãþi personale ºi sentimentelor cu care diplomaþiei franceze de la litera ºi spiritul statelor revizioniste, care se simþeau lezate de simþea eclipsat de personalitatea lui Titulescu existã azi vreun Ghiþã Pristanda, care sã a colaborat atâþia ani la munca Societãþii tratatelor de pace, Titulescu nu ezita sã o eventualã înþelegere româno-sovieticã. ºi aprecia cã sosise vremea sã se dispenseze nene, ãsta nu-i glumã; cu ãsta, cum vãz fure steaguri?... Nepoþii lui Pristanda sã Naþiunilor”. A fost reales pentru a doua oarã, intervinã energic, atrãgând atenþia asupra Deosebit de vehemente au fost cercurile de un colaborator incomod ºi sã preia în eu... mai bine sã mã iau cu politica pe fure steaguri, când au sute de vile, de la în octombrie 1931, cu unanimitatea voturilor. faptului cã România nu putea accepta guvernamentale de la Berlin, care acuzau „mâinile regale” conducerea politicii externe lângã el, sã mi-l fac cumãtru”. În faþa lui Târgu-Mureº la Tulcea, ºi de la Un ziar englez scria cu acest prilej c㠄alegerea asemenea „derapaje”. El ºtia c㠄pacea este România cã duce o politicã de „încercuire” a a României. Camarila regalã era tot mai ostilã Galibardi..., „toþi se închinã ca la Cristos; Timiºoara, Arad la Sulina, unde-i ieftinã lui Titulescu ca preºedinte al Adunãrii doi ani indivizibil㔠ºi cã orice concesie fãcutã într-o Germaniei. La rândul lor, oficialii de la lui Titulescu; Elena Lupescu nu putea uita de hatârul lui sunt în stare, trei zile la rând, benzina? Mai se gândeºte vreun succesivi este fãrã precedent ºi împotriva Budapesta susþineau cã România devenea „un faptul cã acesta „se þinea la distanþ㔠ºi a evitat anumitã zonã putea avea consecinþe sã nu mãnânce ºi sã nu bea, dacã n-ar avea Trahanache sã corupã un director de ziar tradiþiei Ligii. Este un tribut de cinste personalã imprevizibile asupra întregului continent. agent al Rusiei Sovietice în Europa”. Oarecum sã-i facã o vizitã la vila din Aleea Vulpache. ce”. Retorica bonomã a Conului Leonida cu niºte propuneri de douã parale? care-l aduce pentru modul remarcabil în care Semnificativã este reacþia sa faþã de surprinzãtor, guvernul Poloniei se declara Socotind cã terenul era deja pregãtit, Carol propune înþelepciuni paradoxale, ce au, a condus ºi a controlat Adunarea de anul propunerea lui Mussolini, din februarie 1933, împotriva unui pact româno-sovietic, susþinând al II-lea ºi Gheorghe Tãtãrescu au pus la cale Bãiatul lui Trahanache se afla la studii trecut”. cã el va spori ostilitatea Germaniei faþã de „lovitura de graþie”. Sub pretextul cã se parcã, hazul unor proverbe absurde. în Bucureºti! Azi copiii bãrbaþilor privind încheierea „Pactului celor patru”, prin „Dacã e republicã, nu mai plãteºte Evident, calitãþile excepþionale ale lui care Italia, Germania, Franþa ºi Marea Britanie statele din aceastã zonã a Europei. impunea „omogenizarea guvernului”, politici ce se respectã îºi fac ºi studiile Titulescu au avut un rol extrem de important se angajau sã colaboreze pentru reglementarea În þarã existau cercuri politice ostile unui Tãtãrescu ºi-a depus mandatul la 29 august niminea bir”... „se face ºi lege de primare în America, Suedia, Germania... în alegerea sa în cea mai înaltã demnitatea tuturor chestiunilor europene, inclusiv în asemenea pact, deoarece el ar fi permis trupelor 1936, iar regele l-a însãrcinat cu constituirea murãturi”... „adicãtele cã nimini sã nu aibã Singura moºtenire caragialianã valabilã drept sã-ºi plãteascã datoriile”... Farfuridi, existentã atunci pe plan internaþional. Dar, în privinþa unor eventuale revizuiri teritoriale. sovietice sã intre pe teritoriul României ºi apoi unui nou cabinet. În fapt, era vorba de o azi vine de la cuplul Brânzovenesc- acelaºi timp, era ºi expresia noului statut sã o ocupe. Între criticii cei mai fervenþi ai remaniere guvernamentalã, în urma cãreia în „O scrisoare pierdutã”, este pentru Reacþia lui Nicolae Titulescu – împuternicit Farfuridii. Cei ieºiþi din mantalele geopolitic dobândit de România dupã 1918, de toate statele Micii Înþelegeri a fost extrem politicii lui Titulescu se aflau Gheorghe funcþia de ministru de externe a fost atribuitã reformele ce nu schimbã nimic! Absurdul acestor stâlpi ai societãþii au de ce sã fie când a devenit o þarã de mãrime medie pe plan de vehementã. El nu a ezitat sã declare: „Dacã Brãtianu, Corneliu Zelea Codreanu, A. C. Cuza, lui Victor Antonescu, fruntaº al Partidului e la el acasã. Tot Caþavencu: „România european ºi cu o politicã activã ºi constructivã. Franþa renunþã la sfânta sa misiune de Octavian Goga, Constantin Argentoianu. Naþional-Liberal. Titulescu, neavizat despre sã fie bine ºi tot românul sã prospere”. bucuroºi! Învãþãtura farfuridianã- Nicolae Titulescu era deplin conºtient de protectoare a micilor puteri, ne vom lipsi de Dincolo de o anumitã afinitate ideologicã între aceastã remaniere, a fost anunþat printr-o Tot Caþavencu: „Sã mã ierþi ºi sã mã brânzoveneascã le-a lãsat românilor valoarea sa ºi pretindea sã fie consultat în toate ea! Nu suntem într-atât de pãrãsiþi de zei încât aceºtia se aflã preocuparea unei pãrþi a clasei telegramã cã nu mai este ministru de externe drept moºtenire creºterea telegramelor problemele de politicã externã. Atunci când a politice de a gãsi noi cãi ºi mijloace pentru al României. iubeºti – pentru cã... toþi suntem români! sã nu mai putem gãsi prietenii mai loiale ºi ... mai mult sau mai puþin oneºti!” Culmea anonime, discreþia telegrafului, înalta fost ocolit, nu a ezitat sã provoace o crizã mai curajoase. ªi chiar de-ar fi sã rãmânem apãrarea integritãþii teritoriale a României. În Dupã remanierea din 29 august 1936, conºtiinþã civicã a politicii combatante guvernamentalã. Astfel, în octombrie 1932, logicii absurde o atinge Farfuridi: „la 48, singuri, nu ne vom închina în faþa deciziei opinia lor – mai ales a lui Gh. Brãtianu – Carol al II-lea, Gheorghe Tãtãrescu ºi Victor anonime, armagedonizarea omului de Alexandru Vaida-Voevod, preºedintele România nu trebuia sã se apropie de Uniunea Antonescu au fãcut repetate declaraþii potrivit la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea ºi la 84, clubului pãcii al vostru. iar eu, eu am misiunea cãtre om... Consiliului de Miniºtri, a iniþiat tratative cu sã vã previn în mod caritabil cã revizuirea Sovieticã, ci sã caute o alianþã cu Germania, cãrora politica externã a României nu avea un ºi 94, ºi eþetera...” guvernul sovietic, fãrã a-l fi anunþat pe tratatelor va aduce rãzboiul urmat de þara care se afla în plinã ascensiune, tinzând sã caracter personal, nu era expresia voinþei unui Titulescu. Îndatã ce a aflat, acesta ºi-a prezentat bolºevizarea Europei”. devinã principala putere a Europei. Gh. Brãtianu singur om, ºi cã ea va continua pe linia demisia din funcþiile publice pe care le deþinea. Titulescu devenise exponentul tuturor reuºise sã-ºi creeze importante relaþii la Berlin, tradiþionalã, bazatã pe marile democraþii Deoarece conflictul era puternic mediatizat în forþelor pacifiste ºi antirevizioniste din Europa. iar la 16 noiembrie 1936 avea sã fie primit de occidentale (Franþa ºi Marea Britanie), pe Mica presa internã ºi internaþionalã, Vaida a fost Conºtient de acest rol, el intra fãrã a cere Hitler, care i-a declarat cã: „dacã România s-ar Înþelegere ºi Înþelegerea Balcanicã, pe relaþii nevoit sã prezinte demisia guvernului pe care-l audienþã în biroul ministrului de externe al elibera de tendinþele bolºevice [ ... ], interesul amicale cu toþi vecinii, inclusiv cu Uniunea prezida. În noul guvern, condus de Iuliu Maniu, Marii Britanii ºi în cel al ministrului Franþei, Germaniei ar spori sã vadã în acest colþ al Sovieticã în vederea definitivãrii pactului de funcþia de ministru de externe al României era nu ezita sã ridice tonul atunci când Europei o Românie independentã ºi puternicã.” asistenþã mutualã. ocupatã de Nicolae Titulescu, pe care o va reprezentanþii acestor mari democraþii nu Faptul cã cele mai active forþe antisovietice Uniunea Sovieticã s-a folosit de deþine pânã în august 1936. þineau seama de interesele statelor mici ºi erau erau de dreapta ºi de extrema dreaptã i-au oferit înlãturarea lui Nicolae Titulescu din guvern, În concepþia sa „orice politicã externã gata sã facã tranzacþii oneroase pe seama lor, lui Litvinov prilejul de a afirma cã politica lui pentru a susþine cã politica externã a serioasã se întemeiazã pe bune raporturi cu cãlcând în picioare tratatele ºi convenþiile Titulescu nu era ºi cea a României, care ar României s-a schimbat ºi cã semnarea statele vecine”. În acest sens a acþionat pentru internaþionale. Apusese demult vremea când aluneca spre fascism. În faþa acestor aprecieri, pactului de asistenþã mutual㠄nu mai este de dezvoltarea unor relaþii amicale cu Iugoslavia, Ion C. Brãtianu, însoþit de Mihail Titulescu s-a deplasat la Bucureºti, unde a actualitate”. Astfel, Litvinov nu se mai simþea Cehoslovacia ºi Polonia, pentru normalizarea Kogãlniceanu erau admiºi la un Congres obþinut, la 14 iulie 1936, un document prin care angajat faþã de cele convenite cu omologul raporturilor cu Ungaria, Bulgaria ºi Uniunea internaþional – cel de la Berlin din 1878 – guvernul îºi reafirma orientãrile de politicã sãu român la 21 iulie 1936. Sovieticã. A adus o contribuþie esenþialã la pentru a fi „auziþi, dar nu ascultaþi”. Acum, externã ºi reconfirma deplinele puteri acordate O datã cu înlocuirea lui Nicolae Titulescu, consolidarea Micii Înþelegeri, la întemeierea glasul lui Nicolae Titulescu era ºi „auzit ºi ministrului de externe de a încheia un pact de la 29 august 1936, se încheia o etapã importantã ºi afirmarea Înþelegerii Balcanice. A avut un ascultat”. Primul ministru Edouard Daladier a asistenþã mutualã cu Uniunea Sovieticã. din istoria relaþiilor diplomatice ale României, rol decisiv în stabilirea relaþiilor diplomatice fost nevoit sã declare la 6 aprilie 1933 cã Franþa Revenit la Montreaux, unde se desfãºura caracterizatã prin iniþiativã, consecvenþã, între România ºi Uniunea Sovieticã, în 1934. „rãmâne fidelã principiului egalitãþii naþiunilor, Conferinþa privind Strâmtorile Mãrii Negre, dinamism ºi autentic prestigiu mondial. Prin A vizitat Budapesta ºi Sofia, cãutând sã egalitate care implicã asocierea la toate Titulescu i-a prezentat lui Litvinov noile numirea în fruntea Ministerului de Externe a netezeascã asperitãþile dintre þara noastrã ºi negocierile statelor interesate”. Recunoscând împuterniciri. Comisarul sovietic i-a declarat: unei personalitãþi ºterse, puþin cunoscute pe plan vecinul din Vest ºi cel din Sud. calitãþile ºi rolul european al lui Nicolae „De data aceasta vãd cã nu sunteþi singurul internaþional, Carol al II-lea ºi Gheorghe Alianþa cu Franþa era pentru Nicolae Titulescu, Edouard Herriot avea sã aprecieze: care vreþi pactul de asistenþã cu URSS”. Tãtãrescu au urmãrit retragerea României din Titulescu un factor esenþial în lupta pentru „Acest ministru al unei þãri mici face o politicã Cei doi au trecut la redactarea proiectului prim-planul diplomaþiei în contextul eºuãrii menþinerea „sistemului de la Versailles”. în stil mare. Ce om uimitor!” de asistenþã mutualã, ajungând la urmãtorul text: securitãþii colective europene ºi promovarea Aceastã opinie era împãrtãºitã de aproape Pentru concretizarea politicii de securitate „1. Asistenþa mutualã în cadrul Societãþii unei politici cât mai prudente, vizând strict întreaga clasã politicã româneascã ºi avea o colectivã, Titulescu a acþionat în scopul Naþiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau interesele naþionale. Titulescu la Paris, 1934 25 martie 2002 OPINIA NAÞIONALà 331 pag. 4 Înmânarea diplomelor pentru BURSà de MERIT studenþilor Universitãþii Spiru Haret

Pregãtirea de calitate a studenþilor constituie principiul fundamental pe care se sprijinã întreaga activitate Facultatea de Drept, Bucureºti desfãºuratã la Universitatea Spiru Haret. Ca atare, cultivarea, ca ºi promovarea valorilor, chiar din fazele de început ale formãrii viitorilor specialiºti, sintetizeazã întregul program universitar de lucru, de la prelegerea de înaltã þinutã, la dezbaterile din seminarii, de la elaborarea ºi desfãºurarea proiectelor de lucru în laboratoare ºi pe terenurile de practicã, la cercetarea ºtiinþificã din cercurile ºi din sesiunile studenþeºti de specialitate. Din aceastã perspectivã creatoare decurge ºi recenta hotãrâre a Fundaþiei România de Mâine de a acorda, anual, din fonduri proprii, burse de merit studenþilor Universitãþii Spiru Haret, cu rezultate deosebite în pregãtirea profesionalã. Cuantumul acestor burse se ridicã, în acest an, la 1 miliard de lei ºi el este diferenþiat, potrivit prevederilor Regulamentului de acordare a burselor studenþeºti de merit, în raport de mediile obþinute în anul universitar anterior ºi de taxele de ºcolarizare pentru fiecare facultate sau colegiu. Drept urmare, bursele de merit sunt acordate în douã categorii: categoria A, pentru studenþii cu medii între 10 ºi 9,50; categoria B, pentru studenþii cu medii cuprinse între 9,49 ºi 9. Aceastã hotãrâre a Fundaþiei România de Mâine creeazã o ambianþã de studiu favorabilã emulaþiei creatoare ºi faptul ca atare iese grãitor în evidenþã, chiar în aceste zile, inclusiv cu prilejul festivitãþilor, organizate la nivelul facultãþilor, în cadrul cãrora Diplomele pentru burse de merit se înmâneazã studenþilor care în anul universitar precedent au obþinut media generalã de cel puþin 9. Bucureºti Facultatea de Drept Ambianþã de studiu favorabilã emulaþiei creatoare Pentru studenþii Facultãþii de Drept, reuniþi În aplauzele celor prezenþi, au fost însufleþit-o. Printre cãlduroasele felicitãri ce le-au în marele amfiteatru din ªoseaua Berceni nr. 24, nominalizaþi ºi invitaþi pe rând, la prezidiul fost adresate din partea colegilor, am reuºit, înmânarea diplomelor pentru burse de merit, adunãrii, cei opt studenþi bursieri: Trepcea (Marica) totuºi, sã reþinem câteva dintre mãrturisirile celor mai muncitori dintre ei, s-a desfãºurat sub Alexandra Simona, anul IV, media 9,50; Epifanov bursierilor. Trepcea (Marica) Alexandra Simona semnul angajãrii într-o luptã cu timpul, pentru I. Adela, anul IV, media 9,37; Mardale I. Daniela îmbinã studiul psihologiei cu cel al dreptului Câmpulung Muscel o înaltã pregãtire profesionalã ºi o autoexigenþã Simona, anul IV, media 9,25; Stancu R. Mãdãlina, pentru cã vrea sã se specializeze în psihologia sporitã. Înaintea deschiderii festivitãþii, ca ºi anul III, media 9,25; Vasilache O. Filofteia Roxana, judiciarã, scop în care are în vedere susþinerea dupã încheierea ei, discuþiile din amfiteatru, abia anul II, media 9,12; Vãcãrelu T. Marius, anul III, unei teze de doctorat pe aceastã temã ºi, ulterior, ºoptite sau purtate cu glas tare, gravitau în jurul media 9,11; Barbu Gh. Alexandra Raluca, anul deschiderea unui cabinet de profil. Alexandra Facultatea de Finanþe ºi Contabilitate, unor deja verificate sau proiectate tehnici IV, media 9; Frone V. Monica, anul IV, media 9. Raluca Gh. Barbu vrea sã ajungã în procuraturã individuale de învãþare, al modalitãþilor celor Prof. univ. dr. Gheorghe Diaconescu, ºi cum ºtie cã îndeplinirea acestui ideal cere o mai performante de lecturã, de participare activã decanul facultãþii, înmâneazã fiecãruia Diploma pregãtire foarte bunã, ºi-a propus ca, pe lângã Colegiul Universitar Pedagogic la cursuri ºi la dezbaterile din seminarii, la pentru bursa de merit, îi felicitã ºi le ureazã frecventarea regulatã a cursurilor ºi seminariilor, activitãþile cercurilor ºtiinþifice. Pentru un succese tot mai mari. Rând pe rând, diplomaþii sã lucreze cel puþin 10-15 ore sãptãmânal în asemenea „generic” al reuniunii ca atare a pledat sunt felicitaþi de ceilalþi componenþi ai bibliotecã. Marius T. Vãcãrelu ne mãrturiseºte ºi alocuþiunea de deschidere, rostitã de prof. prezidiului adunãrii: prof. univ. dr. Vasile Creþu cã a ales Universitatea Spiru Haret pentru cã Satisfacþie ºi recunoºtinþã univ. dr. Gheorghe Diaconescu, decanul ºi lector univ. dr. Petre Buneci, prodecani ai aici taxele au fost ºi sunt mai mici decât în alte Facultãþii de Drept. Dupã ce a transmis felicitãri facultãþii, conf. univ. dr. Florin Fãiniº ºi lector pãrþi. El are o situaþie financiarã grea, motiv În ziua de 18.III.2002, la Facultatea de Finanþe ºi Contabilitate. Studenþii ºi-au - Este un lucru extraordinar aceastã celor mai merituoºi dintre studenþi, din partea univ. dr. Ortansa Brezeanu. pentru care deseori ºi-a pus întrebarea dacã va Finanþe ºi Contabilitate ºi la Colegiul exprimat satisfacþia cã în Municipiul acordare a buselor de merit pentru preºedintelui Fundaþiei România de Mânie, prof. Dintre bursieri ºi-a exprimat dorinþa sã reuºi sã-ºi termine studiile. Acum, cã Fundaþia Universitar Pedagogic din Câmpulung Muscel, Câmpulung Muscel existã o facultate ºi un recunoaºterea ºi aprecierea eforturilor depuse univ. dr. Aurelian Bondrea, a conducerii spunã câteva cuvinte, deþinãtoarea bursei de România de Mâine acordã burse studenþilor a avut loc festivitatea de înmânare a diplomelor colegiu care prin procesul instructiv-educativ în obþinerea rezultatelor noastre. Cred cã este facultãþii ºi a întregului corp profesoral, merit, categoria A, Trepcea (Marica) Alexandra merituoºi, aceastã temere a dispãrut. ªtie cã pentru burse de merit. formeazã viitori specialiºti, atât pentru zona una dintre cele mai frumoase acþiuni, de aceea vorbitorul a evidenþiat însemnãtatea acordãrii Simona: „Sunt sincer emoþionatã ºi mândrã de acum rezultatul depinde de strãdania lui. Într-o atmosferã sãrbãtoreascã, activitatea Muscel, cât ºi pentru alte zone ale þãrii. þin sã mulþumesc consiliului de conducere al burselor de merit pentru stimularea pregãtirii de succesul meu. Mã adresez domnilor profesori Mulþumeºte tuturor profesorilor pentru cã sunt a debutat prin cuvântul domnului prof. univ. Fragmente din declaraþiile studenþilor: Fundaþiei România de Mâine ºi rectorului calitate a tinerilor, pentru respectarea disciplinei cu respect pentru ce m-au învãþat ºi cu alãturi de studenþi. S-a convins de acest fapt dr. Constantin Ciotei, prorector al - Bursa care mi s-a acordat astãzi o Universitãþii Spiru Haret care au fãcut posibil universitare ºi adoptarea, în toate cazurile, a unei recunoºtinþã pentru cã mi-au îmbogãþit inclusiv în lucrãrile Consiliului profesoral pe Universitãþii Spiru Haret ºi decan al Facultãþii consider o nouã expresie a interesului pe care acest eveniment. (...) Oricare dintre noi poate þinute civice demne. A prezentat cele douã tipuri percepþia despre învãþãmântul superior facultate, din care face parte ca reprezentant al de Finanþe ºi Contabilitate. conducerea universitãþii o are pentru obþine succesul dacã îºi doreºte foarte mult, dar de burse ºi valoarea nominalã, dupã care a particular. Dupã absolvirea Facultãþii de studenþilor. „Cele mai multe dintre problemele Momentul decernãrii diplomelor pentru creºterea calitãþii procesului de învãþãmânt. fãrã multã muncã, dãruire ºi pasiune dorinþa precizat: Psihologie în învãþãmântul de stat, am venit la noastre îºi aflã soluþionarea înainte ca noi sã le burse de merit a fost emoþionant, iar cuvântãrile Calitatea procesului de învãþãmânt depinde nu este de ajuns. (ªuba (Vintilã) Daniela, anul – La Facultatea de Drept, au obþinut Universitatea Spiru Haret cu inima strânsã, dar sesizãm, graþie faptului cã toate cadrele studenþilor au scos în evidenþã preocuparea de nivelul bazei materiale, de competenþa II, Facultatea de Finanþe ºi Contabilitate). asemenea burse de merit opt studenþi. Sunt mulþi? ajunsã aici mã consider norocoasã. Pregãtirea didactice vin în întâmpinarea noastrã. Le Universitãþii Spiru Haret pentru îmbunãtãþirea cadrelor didactice ºi, nu în ultimul rând, de - Acordarea unor diplome pentru burse Sunt puþini? Noi credem cã sunt puþini în raport este de foarte bunã calitate ºi am cunoscut aici mulþumesc tuturor ºi le adresez recunoºtinþa ºi creºterea performanþei actului instructiv- receptivitatea ºi interesul studenþilor. De de merit în cadrul instituþiilor de învãþãmânt cu potenþialul studenþilor noºtri ºi de aceea am cele mai frumoase clipe. N-am petrecut la stat mea ºi a colegilor”. educativ, nivelul ridicat de pregãtire a corpului aceea, consider cã decizia acordãrii superior conferã un plus motivaþional pentru credinþa cã în anul viitor vor fi mai mulþi. Dar vã clipe atât de frumoase ca aici. Meritã sã învãþãm Ce comunitate universitarã nu ºi-ar dori profesoral, eforturile susþinute ale Fundaþiei diplomelor pentru bursele de merit studenþilor studiu ºi atrage dupã sine o mare satisfacþie. rog sã reþineþi cã acest numãr poate spori nu prin cât mai bine întrucât pentru noi învãþãm!” asemenea studenþi cu asemenea sentimente? România de Mâine pentru oferirea unor condiþii cu rezultate bune vine sã stimuleze Mã bucur nespus ºi mã consider privilegiatã scãderea exigenþei universitare, ci prin creºterea Adunarea a luat sfârºit în aplauzele celor excelente de studiu printr-o bazã materialã bine preocuparea studenþilor pentru a obþine sã fiu studentã ºi bursierã în aceastã prestaþiei dumneavoastrã. prezenþi. Nu însã ºi spiritul de emulaþie care a Mihai IORDÃNESCU consolidatã ºi în permanentã dezvoltare. rezultate cât mai bune în pregãtire. Din instituþie. (Damian Cristina, anul III, De asemenea, s-au subliniat rezultatele aceastã competiþie vor câºtiga în primul rând Colegiul Universitar Pedagogic, speciali- obþinute în cadrul Departamentului de Studii, studenþii, dar va câºtiga ºi facultatea prin zarea institutor-limba englezã). Facultatea de Sociologie-Psihologie Cercetãri ºi Consultanþã al Facultãþii de consolidarea prestigiului pe care ºi l-a creat. Festivitatea s-a încheiat cu un program (Andreescu, (Zãrnescu) Odi Mihaela, anul IV, artistic oferit de corul „Animato” al Facultatea de Finanþe ºi Contabilitate). Colegiului Universitar Pedagogic sub bagheta - Evenimentul pe care îl petrec astãzi este dirijorului lect. univ. Moise Mitulescu. Studenþi cu proiecte care-i solicitã integral un prilej de bucurie, dar ºi de a aduce mulþumiri celor care, prin strãduinþã, ne Asist.univ.drd. cãlãuzesc paºii spre cunoaºterea tainelor Adina Cezarina TOFAN economice în scopul de a deveni economiºti Prep.univ. de calitate. (Bãlãlãu (Stãnescu) Monica, anul II, Facultatea de Finanþe ºi Contabilitate). Iuliana Florentina ZAHARIA Constanþa Facultatea de Management Financiar-Contabil Cu mulþumiri

Cele trei diplome au fost înmânate în didactice ºi a celor de cercetare ºtiinþificã. prezenþa studenþilor din anii de studii II-IV, Studenþii premiaþi au fost plãcut din care fac parte bursierii, în ziua de 15 impresionaþi de aceastã iniþiativã ºi, Întrebat asupra proiectelor sale converg spre comunicãrile prezentate în pentru Studiul Totalitarismului, diverse noi proiecte de viitor. Natura acestora rezultã martie 2002. aducând mulþumiri conducerii Fundaþiei ºi profesionale, studentul Facultãþii de sesiunile celor patru cercuri ºtiinþifice unitãþi cu profil medico-sanitar, se oferã ca din în însuºi profilul proaspeþilor laureaþi. Stoica Prorectorul universitãþii, d-na prof. univ. Senatului Universitãþii, au promis sã-ºi Sociologie-Psihologie face apel, într-un fel studenþeºti (psihologie judiciarã, psihoterapie bazã de cercetare, conlucrând cu cadrele Gh. Gabriel Cãtãlin este acum în anul al IV- dr. Olga Duþu, precum ºi decanul facultãþii, continue studiile în condiþii de sau altul, la însuºirea sa de cercetãtor ºtiinþific, experienþialã, istorie oralã ºi sociologie ruralã didactice ºi cu studenþii acestei facultãþi, în lea, iar în anul precedent a obþinut media 9,84. prezenþi la aceste festivitãþi, au prezentat competitivitate colegialã. pe care ºi-o reclamã în legãturã cu oricare ºi urbanã), care-ºi desfãºoarã activitatea în temeiul unor înþelegeri mutuale. Este posesorul a douã premii obþinute la hotãrârea Consiliului de conducere al Studenþii prezenþi la festivitate au dintre viitoarele sale locuri de muncã. aceastã facultate. Iar asemenea practici anuale Era firesc, aºadar, ca înaintea ºi dupã sesiunile de comunicãri ale cercurilor ºtiinþifice Fundaþiei România de Mâine ºi a Senatului înþeles cã în cadrul Universitãþii Spiru Cunoscând aceastã preferinþã, invocarea se rãsfrâng favorabil inclusiv, sau mai ales, festivitatea de înmânare a amintitelor Diplome ºi este autor, împreunã cu douã colege, al unei Universitãþii sã stimuleze studenþii merituoºi Haret munca este apreciatã, prilej de însuºirii ca atare nu ne-a surprins, în discuþiile asupra lucrãrilor de licenþã, a cãror tematicã pentru burse de merit, studenþii Facultãþii de ample cercetãri sociologice, de pe urma cãreia prin acordarea burselor de merit. reflecþie pentru a se angaja câþi mai mulþi pe care le-am avut cu unii dintre cei mai buni este prefiguratã ºi, nu o datã, se însumeazã Sociologie-Psihologie, reuniþi în marele au rezultat 10 ore de interviuri, cu „subiecþi” Festivitatea a dat prilej de a se face în aceastã onorantã întrecere intelectualã, studenþi ai facultãþii, respectiv cu cei cãrora, tocmai din asemenea demersuri succesive ºi amfiteatru din modernul local al Universitãþii din zona actualã a fostei Sarmizegetusa, ºi peste referiri la preocuparea constantã a rãsplãtitã nu numai moral, dar ºi material. miercuri, li s-a înmânat Diploma pentru bursã cumulative de cercetare. ªi o astfel de Spiru Haret, situat pe bulevardul Basarabiei, sã- 150 de imagini fotografice, toate acestea fiind Universitãþii Spiru Haret ºi a cadrelor de merit. În aceastã facultate, cercetarea însumare a eforturilor de cercetare se ºi concentreze discuþiile în jurul cercetãrii adoptate, pentru calitatea lor, de Arhiva didactice în a motiva studenþii, pentru o cât ºtiinþificã se aflã, aºa-zicând, la ea acasã. realizeazã nu numai la nivel individual, ci ºi ºtiinþifice, ca activitate complexã, formativã ºi naþionalã de folclor. Îl pasioneazã lucrãrile de Prof.univ.dr. Ionel DUMBRAVÃ, Drept componentã de bazã a procesului de în succesiunea promoþiilor. Lucrãri de informativã, de care depinde hotãrâtor evoluþia graniþã, dintre sociologie ºi psihologie, în mai temeinicã pregãtire în viitoarea lor decanul Facultãþii de învãþãmânt superior, ea este prezentã în anvergurã, precum Crestomaþia sociologiei lor ca studenþi ºi profilul lor de viitori specialiºti. legãturã cu care are mari proiecte de viitor. Radu profesie, precum ºi la preocupãrile cadrelor Management Financiar-Contabil activitatea tuturor facultãþilor de la româneºti, Mica enciclopedie a ºtiinþelor De altminteri, tocmai din aceastã perspectivã a Daniela Corina a obþinut, anul trecut, media didactice pentru perfecþionarea activitãþilor Universitatea Spiru Haret, dezvoltã socio-umane, temeinice studii de sociologie deschis reuniunea de înmânare a diplomelor generalã 9, în baza cãreia este acum posesoarea pretutindeni spiritul de analizã ºi de sintezã ruralã sau cele consacrate unor profesii, în conf. univ. dr. Florian Tãnãsescu, prodecan al bursei de merit, categoria B, care-i dã, dupã cum al studenþilor, faciliteazã conexiunile curs de elaborare sub egida Facultãþii de Facultãþii de Sociologie-Psihologie; subliniind ne-a mãrturisit, o ºi mai mare încredere în sine. interdisciplinare, cultivã apetenþa pentru Sociologie-Psihologie, includ ºi remarcabile însemnãtatea cercetãrii pentru buna pregãtire a Anul trecut a obþinut premiul sesiunii cercurilor inovare, dar toate aceste atribute comportã, cercetãri studenþeºti, preluate ºi dezvoltate de studenþilor, domnia sa s-a referit pe larg, între ºtiinþifice studenþeºti pentru lucrarea: Interese firesc, un specific legat de profilul facultãþii. la un an la altul, în succesiunea promoþiilor, altele, la aplicarea, în procesul pregãtirii ºi motivaþii în muncã ale studenþilor. Întrebatã În cazul Facultãþii de Sociologie-Psihologie, pânã la stadiul lor definitiv, de lucrãri studenþilor, a metodelor ºi tehnicilor de cercetare asupra concluziei din aceastã lucrare, care i-a acest specific se regãseºte sub douã aspecte: ºtiinþifice încheiate. Fireºte, aceastã legãturã sociologicã, la utilizarea experimentului în reþinut cel mai mult atenþia, rãspunsul a fost procesul de iniþiere a studenþilor în cercetarea organicã între toate componentele procesului psihologie, la familiarizarea studenþilor cu scurt: majoritatea tinerilor doresc sã rãmânã în ºtiinþificã este conceput într-o amplã universitar, ºi care-i conferã activitãþii de spaþiile psiho-sociale în care se vor integra dupã þarã ºi sã aibã loc de muncã în domeniul pentru perspectivã, nu numai spaþialã, ci ºi temporalã cercetare caracter formativ în devenirea absolvire sau sunt deja în curs de integrare. A care s-au pregãtit. mai cu seamã, iar eforturile astfel desfãºurate specialiºtilor cu profil larg, a putut ajunge la dat apoi citire hotãrârii Fundaþiei România de De altminteri, una din notele comune au o finalitate cumulativã, fiind însumate în rezultatele remarcabile de astãzi cu sprijinul Mâine de a acorda, anual, din fonduri proprii, discuþiilor cu asemenea tineri este rãspunsul lucrãri din ce în ce mai vaste ºi cu un caracter activ al unei structuri de profil: Institutul de burse de merit studenþilor Universitãþii Spiru lor scurt, precis ºi la obiect. Chiar de la vârsta de sintezã. Referatele ºtiinþifice prezentate Sociologie ºi Opinie Publicã este integrat Haret. Dupã care asist. univ. drd. Laura Goran lor crudã, ei simt cã nu au timp de divagaþii. individual de studenþi ºi dezbãtute în Facultãþii de Sociologie-Psihologie ºi el i-a nominalizat pe cei 36 de studenþi bursieri ai Proiectele lor îi solicitã ºi-i angajeazã seminarii ori în orele de laborator converg efectueazã sondaje sociologice inclusiv cu Facultãþii de Sociologie-Psihologie ºi fiecãruia integral. ªi atitudinea lor conferã astfel o cãtre acele lucrãri elaborate în scris, la sfârºit concursul studenþilor. Sã reþinem ºi faptul i s-a înmânat, în aplauzele întregii adunãri, aurã de nobleþe celebrului vers din de semestru sau de an, pentru „fixarea” cã ºi alte unitãþi, între care Institutul de Diploma pentru bursa de merit. O datã cu Gaudeamus: Vita nostra brevis est! calificativului de examen, obþinut la Sociologie ºi Institutul de Psihologie ale felicitãrile de rigoare, bucuria a devenit generalã disciplina respectivã. Acestea, la rându-le, Academiei Române, Institutul Naþional ºi, cum se întâmplã adesea, ea a generat noi ºi Mihai IORDÃNESCU 25 martie 2002 OPINIA NAÞIONALà 331 pag. 5

Simþi o trãire afectivã, o solidaritate pe drumul fãrã întoarcere. Cãrþile nu-i umanã atunci când evocã discursul apãreau. România în marele rãzboi, de þinut de Ion Mihalache în calitate de lansarea cãreia se ocupase fiica sa ministru al Agriculturii, când Viorela, apãrutã într-o editurã parizianã descoperise cele 600.000 de hectare cunoscutã, Minard, fusese semnalatã în sustrase de la reforma agrarã, discurs presã, dar nu avusese rãsunetul aºteptat Pamfil care a dus la dizolvarea ilegalã a ca sã deschidã ºi calea altor þãri, aºa cum Adunãrii Constituþionale de regele credea, aºa cum spera Pamfil ªeicaru. Ferdinand I, manevrat de camarila Henri Massis, publicistul ºi scriitorul cu Barbu ªtirbei, Ionel Brãtianu. N. Iorga care se cunoºtea „exact de 41 de ani ºi era preºedintele Adunãrii ºi lucrase totdeauna mi-a arãtat o prietenie pe care împreunã cu Ion Mihalache pentru a anii n-au alterat-o”, nu i-a scris prefaþa aduce proiectul de lege deloc promisã. Erau legaþi spiritual prin ªeicaru convenabil celor precum Ionel admiraþia pe care scriitorul francez o Brãtianu, care, dupã cum spune dovedise pentru Charles Maurras, despre I.G.Duca, îºi vedea periclitatã care – adãugãm noi – prietenul francez proprietatea de la Florica. E una din al lui Pamfil ªeicaru scrisese – în 1951 – cele mai patetice pagini scrise de o carte intitulatã Maurras et notre temps. Pamfil ªeicaru. ªi tot atât de elocvent Nu cunoaºtem motivele pentru care este faptul cã Pamfil ªeicaru îi imputã Henri Massis nu a scris prefaþa. Prefaþa credincios – în aceeaºi carte – lui Ion Mihalache a fost scrisã de Ion Gh. I. Brãtianu, fiul faptul cã din momentul fuziunii cu lui Gheorghe I. Brãtianu. Partidul Naþional a pãrãsit atitudinea „Autorul a avut bunãvoinþa – spune radicalã manifestatã pânã atunci pe prefaþatorul – sã cearã, strãnepotului ºi tãrâmul susþinerii cauzei þãrãneºti. nepotului fãuritorilor independenþei ºi Ceea ce înseamnã cã Pamfil ªeicaru îl unitãþii româneºti ºi fiului unuia din aprecia pe Ion Mihalache, omul poli- principalii apãrãtori ai marilor teze valorilor tic format în atmosfera radicalã istorice naþionale, grija de a-i prezenta dinainte de 1918, pe luptãtorul pentru lucrarea. Onoarea ce mi se fãcea era, drepturile þãrãnimii ºi pe luptãtorul în în acelaºi timp, o datorie: aceea de a-l anii primului rãzboi mondial. Nu-l susþine, în numele unei tradiþii uitase nici pe Macedonski, cu ale sale centenare, pe prietenul ºi omul care nu Rondeluri ºi nici pe poeþii francezi ai mai are nevoie de elogii, precum ºi op- tinereþii lui. Mãrturisea c㠄în general, era publicistului ºi istoricului a cãrui României rãmânem credincioºi poeziei care ne-a contribuþie pentru România de ieri ºi vrãjit primele bãtãi ale inimii”. κi de totdeauna va rãmâne esenþialã”. Prin aducea aminte în exil de o povestire a prefaþa celui din urmã bãrbat din lui Nicu Gane ºi câte alte exemple s-ar dinastia Ion, Ionel, Gheorghe Brãtianu, putea da. Altã mãrturie care justificã Pamfil ªeicaru urmãrise sã confere perspectiva noastrã o aflãm tot într- cãrþii sale ºi o legitimaþie sentimental una din scrisorile trimise Mariei istoricã. Gheorghe I. Brãtianu fusese Ciorãnescu, publicate de Mircea apropiat de Pamfil ªeicaru care îi eterne Coloºenco în volumul tipãrit de Editura deschisese larg paginile „Curentului”, Elion. Fiica lui Pamfil ªeicaru, Viorela, în special în anii rãzboiului, publicând fusese în þarã ºi-i adusese un disc care extrase din conferinþele lui, articole Valeriu RÂPEANU conþinea Balada lui Ciprian elogioase precum cel al lui In Vinea Porumbescu, interpretatã de Ion Voicu. Eternul voluntar. κi aminteºte cã pe vremea când era În orice caz, peste doi ani Henri Massis Pamfil ªeicaru face parte în chip Pamfil ªeicaru se despãrþise de ziarul care Vlahuþã, pe care l-am cunoscut în anii grei reciteascã acolo departe în Apus, în „administrator delegat” la Radio „am înceteazã din viaþã la vârsta de 84 de ani. exponenþial din generaþia care s-a format i-a sporit în mod considerabil notorietatea. ai rãzboiului. N. Iorga mi-a spus cã regretã amurgul vieþii sale. Ceea ce atestã încã însãrcinat pe (Grigoraº) Dinicu sã Aºa cum aflãm tot dintr-o scrisoare din intelectual ºi moral în primele douã Nae Ionescu, bineînþeles, nu-l citeazã pe cã n-a fãcut o copie dupã scrisoarea odatã legãturile sufleteºti cu atmosfera fixeze pe portativ vechi romanþe ºi volumul tipãrit la Editura Elion, Mircea decenii ale secolului XX, când ªeicaru, dar articolul se referã la generaþia memoriu trimisã regelui Ferdinand, în culturalã în care crescuse pânã în anul cântece populare care se uita. Cred cã Eliade apreciase cartea. Dar cum spune problemele esenþiale ale României erau lor. Îi despãrþea numai patru ani, Nae ianuarie 1917, sã curme tocmeala în jurul 1918. Cã Vlahuþã nu era un caz izolat ne vor fi pãstrate în Arhiva Societãþii de Pamfil ªeicaru, nu fãcusem nimic pentru unitatea naþionalã ºi chestiunea Ionescu, nãscut în 1890, Pamfil ªeicaru exproprierii ºi a votului universal, spre a demonstreazã ºi un alt fragment din Radio”. (Într-adevãr, vor mai fi propagarea volumului. þãrãneascã. Atât de puternicã a fost în 1894. La „Cuvântul” erau „admiratori da ce i se cuvine clasei pe umerii cãreia scrisorile cãtre Maria Ciorãnescu. Ne pãstrate?) Balada lui Ciprian Cred cã lipsa ecoului pe care l-a aceastã amprentã spiritualã, atât de mult fanatici ai lui Iorga”, aºa cum i-a pãstrat stã destinul neamului. N. Iorga spunea cã aflam în 1971, când îi trimite aceste Porumbescu ºi ea o compoziþie tipicã dorit Pamfil ªeicaru, care ar fi fost de l-a marcat pe el, ca dealtfel pe toþi cei în amintire Mircea Eliade, dupã ce erau cele mai elocvente pagini ce s-au rânduri revelatoare pentru opþiunile sale sensibilitãþii începutului de secol îi dorit, porneºte dintr-o nepotrivire din generaþia lui din epoca respectivã, publicase în paginile ziarului articolul scris în limba noastrã”. Pamfil ªeicaru estetice. Prozatorul spre care a mers in- stârneºte nostalgii: „În fiecare searã stilisticã: ziaristul scria cum ar fi scris încât aici în þarã unde era atotputernicul critic Cetind pe Iorga. Lecturile: „A doua avea o memorie foarte bunã din moment tegral ºi nereticent preþuirea sa a fost ascultãm vioara lui Ion Voicu ºi în România, deºi mãrturiile strãine nu comentator ºi cenzor (în sensul moral) zi, dupã apariþia articolului, trecând pe la ce þinea minte acest episod pe care N. Cezar Petrescu, colaborator din primul pribegim cu gândurile când cântã lipseau. Dimpotrivã, cum spuneam, al vieþii noastre politice, cât ºi în redacþie, l-am gãsit pe Pamfil ªeicaru Iorga îl povestise în anii rãzboiului, când, numãr al ziarului „Curentul”, ultimul Balada lui Ciprian Porumbescu care a cititorul împãtimit care era Pamfil strãinãtate, unde din ce în ce mai mult vânãt de mânie „Ne-ai fãcut-o!”, a ºuierat aºa cum savantul consemneazã în prieten vãzut în þarã în ziua de 10 august concentrat tot ce formeazã esenþa ªeicaru adunase o bibliografie devenea un om al trecutului în contratimp el printre dinþi. ªi a urmat aspra dojanã la Memoriile sale, primea vizita tânãrului 1944, înainte de marea ºi definitiva melancolicã a sufletului românesc”. impresionantã, dar structurarea ei, cu evoluþia vieþii politice, nimic nu i-a care a participat, printre conducãtorii ziarist. Despre scrisoarea adresatã de Al. plecare: „În general, oraºul, activitatea, Aceastã pecete spiritualã explicã de modul de expunere nu era cel al clintit convingerile ºi opþiunile formate cotidianului, ºi Nae Ionescu, protectorul Vlahuþã regelui Ferdinand I, N. Iorga mai ales intelectualã ne dezrãdãcineazã, ce a pus atâta pasiune ºi s-a dãruit istoriografiei, aºa cum se practica în atunci. ªi corespondenþa cu doctoriþa lui Mircea Eliade. În momentul apariþiei vorbeºte în articolul Al. Vlahuþã ºi cum a redat-o Cezar Petrescu în elaborãrii ºi lansãrii cãrþii sale România Occident în anii ’60. Nu înseamnã cã Maria Ciorãnescu, tipãritã de Editura articolului lui Mircea Eliade, N. Iorga se în marele rãzboi. O situez printre cele volumul lui Pamfil ªeicaru România în Elion (editor Virginia Carianopol), în afla în strãinãtate la revenirea lui în þar㠖 marele rãzboi ar fi lipsit de valoare. îngrijirea lui Mircea Coloºenco, pentru a se mai amortiza ceva din ºocul Dimpotrivã. Dar modul de expunere reprezintã o mãrturie elocventã în acest ce avea sã-l producã cetirea foiletonului Cazul Pamfil ªeicaru nu poate sã fie izolat aparþinea unei epoci pe care sens. Nu surprinzãtoare. Dar aduce semnat de tânãrul de 20 de ani. Pamfil istoriografia europeanã începea sã o elemente probatorii care atestã cã omul ªeicaru a scris un articol în termeni depãºeascã. Traducerea cãrþii în aflat departe de þarã, unde fusese superlativi intitulat Întoarcerea de contextul cultural românesc. Context care româneºte de Editura Eminescu în condamnat la moarte în 1945, ºi pânã la Semãnãtorului, tipãrit pe prima paginã a 1994 a fost binevenitã ºi lectura ei este un moment dat cu numele-i citat doar în ziarului „Cuvântul”. oricând folositoare. Scrierea ºi contexte infamante nu a fost clintit de ªi dupã moartea lui N. Iorga, Pamfil l-a format intelectual ºi spiritual. Astfel încât, publicarea acestei importante cãrþi nu nici unul din seismele care i-au bântuit ªeicaru a pãstrat atât în þarã, cât ºi în a reprezentat un act de conjuncturã. existenþa. Sã nu se înþeleagã de aici cã strãinãtate aceeaºi atitudine faþã de N. Iorga. departe de þarã, condamnat la moarte, ani de Aºa cum mãrturiseºte într-o scrisoare Pamfil ªeicaru nu a mai citit, cã lecturile În volumul recent apãrut de Editura Gramar cãtre Maria Ciorãnescu, Pamfil ªeicaru sale s-au oprit la un moment dat. N. Iorga, 1940-1947, am reprodus mai multe înþelegea sã reacþioneze împotriva Dimpotrivã, aºa cum rezultã din acest contribuþii ale sale, cu privire la zile hulit, el a rãmas credincios valorilor propagandei revizioniste din Occident: volum, aºa cum rezultã din cãrþile sale, personalitatea lui N. Iorga. Mica sa „Începând din 1966, ungurii din exil – aºa cum rezultã din articolele sale bu- monografie scrisã în anii exilului, evident finanþaþi de guvernul comunist limia lecturii nu l-a pãrãsit niciodatã. Una republicatã în þarã la Editura Clio, reprezintã României eterne. din Budapesta – au început o campanie din trãsãturile esenþiale ale personalitãþii un moment însemnat al interpretãrii operei revizionistã pe tema «Transilvaniei – sale a fost aceastã neistovitã curiozitate ºi personalitãþii savantului. o problemã europeanã». A fost intelectualã pe care nici trepidaþia vieþii ªi aici, ca în tot ce a scris în pribegie, reformele, publicat la câteva zile de la Întunecare. Este, oricât de bine trei cãrþi majore scrise în exil de Pamfil comanda pe care a auzit-o inima sale din România, nici izolarea exilului nota memorialisticã este prezentã. Cã moartea scriitorului iubit (29 noiembrie organizatã ar fi conspiraþia tãcerii în jurul ªeicaru, fãrã sã neg importanþa celorlalte. bãtrânului soldat ºi a atacat cu violenþa n-au diminuat-o. Astfel, trebuie înþeleasã trãirea în exil conectat la valorile primelor 1919). În articolul respectiv, N. Iorga operei lui, el care rãmâne cel mai mare Dar aici trãieºte la o mare tensiune cu care, în 1916 ºi 1917, tânãrul ºi atenþia cu care urmãrea ceea ce se douã decenii ale secolului XX ne atestã aminteºte de vizita lui Vlahuþã în urma romancier al nostru. Reciteºte Întunecare sufleteascã Pamfil ªeicaru, aici el aflã sublocotenent din Regimentul 17 publicã în þarã, nerãbdarea cu care aºtepta ºi solicitarea pe care o face doamnei Maria cãreia N. Iorga a scris primului – ministru – zguduitoare evocare a epocii 1914- corzile unei vibraþii patetice, aici aduce Mehedinþi pornea la atac”. – de pild㠖 cãrþile promise de regretatul Ciorãnescu în anul 1971, dupã 27 de ani – Ion I.C. Brãtianu. Acesta i-a fãcut o 1920 – ºi opreºte-te la capitolul Fierul, mãrturii, ºi citeazã luxuriant, adunã tot Pamfil ªeicaru, cel care cunoscuse nostru coleg, criticul ºi istoricul literar de când pãrãsise þara, ca sã-i trimitã ediþia vizitã lui N. Iorga, dar când sã ia o hotãrâre fonta ºi oþelul, mi se pare, când Comºa, ce acumulase din lecturile sale ºi peste douã decenii de glorie în þara lui, Aurel Martin, atunci directorul Editurii subsemnatului din opera lui Al. Vlahuþã: a refuzat sã se atingã de privilegiile clasei eroul romanului se întoarce – murise înfãþiºeazã tot la ceea ce a fost martor ºi cel care de douãzeci ºi mai bine de ani Minerva, care l-a vizitat la Madrid, aºa „Am sã-þi fac o rugãminte. Te rog sã cauþi de sus, „care, Doamne fereºte!, ar putea mama lui – în satul de unde plecase la participant. Era cavaler al Ordinului se afla în Apus, izolat de patrie ºi de cum rezultã din scrisorile cãtre Maria Scrieri alese de Al. Vlahuþã, sub îngrijirea face o revoluþie”. Numai dupã ce s-a ºcoalã înainte. Eu nu am decât volumul „Mihai Viteazul” ºi din copilãrie ne românii aflaþi ca el în pribegie, trãia Ciorãnescu. Aurel Martin nu era un om lui Valeriu Râpeanu. Sunt trei volume ºi adresat regelui Ferdinand I, N. Iorga a I din prima ediþie 1928. amintim fotografiile care îl înfãþiºau cu încã ºi avea sã trãiascã pânã la sfârºitul locvace. Suferinþele prin care trecuse în sã mi le trimiþi. Îþi mulþumesc anticipat ºi, obþinut accelerarea procesului reformei În zadar se promoveazã cu o pelerina specificã ordinului. Era mândru vieþii sub imperiul formaþiei sale anul de închisoare unde stãtuse nevinovat dacã vii, îþi voi rãsplãti trimiterea cu agrare. Dar cel care l-a îndemnat la acest insistenþã publicitarã Camil Petrescu, ºi cã i se recunoscuse participarea la rãzboi spirituale ºi morale, în vremurile îl determinase sã fie foarte puþin vorbãreþ buchete de flori”. ªi în post scriptum act (spune N. Iorga) a fost Vlahuþã. toþi Stancii (aluzie la Zaharia Stãncu – ºi faptele sale de vitejie fuseserã romantice ale tinereþii sale. E o ºi sã nu se destãinuiascã celor din jur. precizeazã: „Volumele lui Al. Vlahuþã au Oricum s-ar fi desfãºurat faptele, un n.n.) ºi Stãncuþele zisei literaturi. recompensate pe mãsurã. Cã scriind trãsãturã care înnobileazã aceastã Totuºi mi-a povestit cã Pamfil ªeicaru, apãrut în 1964, la Editura pentru lucru este cert: memoria lui Pamfil În mare apreciere Cezar Petrescu rãmâne: aceastã carte îºi retrãia tinereþea, personalitate atât de accentuatã în arãtându-i marea de manuscrise de care literaturã”. În continuare, îi spune Mariei ªeicaru a reþinut acest episod legat de Al. îl vor descoperi generaþiile viitoare”. momentele tragice ºi sublime ale credinþele sale fundamentale, atât de era înconjurat, fapt confirmat ºi de aceste Ciorãnescu: „Mi-am amintit cã bãtrânul Vlahuþã ale cãrei scrieri voia sã le Cã n-avea dreptate în ceea ce priveºte rãzboiului nu mai este nici o îndoialã. controversatã care nu înceteazã sã ne scrisori, ºi de mãrturiile aflate în cartea comparaþia dintre Cezar ºi Camil este Dar aºa cum spune în scrisorile din acest facã sã ne apropiem de el cu admiraþia lui Victor Frunzã Destinul unui evident. Doar noi aici urmãrim altceva, volum, noua sa carte „nu mai este cartea faþã de cel care a rãmas credincios unei condamnat la moarte, i-a spus: ºi anume, modul în care Pamfil ªeicaru mea, ci o pledoarie pentru cauza þãrii epoci de glorie a istoriei româneºti, „Domnule Martin, pe când alþii au plecat se aflã, din punct de vedere intelectual mele. Sigur va stârni polemici de presã: când s-au format convingeri ce nu s- din þarã încãrcaþi cu tablouri ºi lucruri ºi afectiv, tot în epoca formãrii sale, adicã ungurii vor fi furioºi sã li se aminteascã au clintit nici dupã ce idealul României de valoare, eu am plecat numai cu fiºe ºi primele douã decenii ale secolului XX, un trecut de milenarã opresiune, dar senin Mari a fost împlinit. Privit astfel, documente despre istoria României”. apreciind pe cei care precum Cezar reacþia lor o aºtept, precum ºi a eternului Pamfil ªeicaru iese din jocul Ceea ce dacã pentru a doua parte e Petrescu evocau societatea româneascã pretendent Otto de Habsburg, care va fi conjuncturilor pe care orice om al furios de prezentarea monarhiei, pe cât condeiului le trãieºte cu sau fãrã voia riguros exact, pentru cea dintâi, aºa cum Expresia unui ºi marile evenimente din perspectiva rezultã din documentele publicate în moralã a acelor vremuri. Ca sã nu mai de perfidã, pe atât de mediocrã. În sfârºit, lui ºi se înscrie prin opera lui monografia lui Victor Frunzã nu mai e vorbim de sentimentul dezrãdãcinãrii mi-am asigurat toate vrãjmãºiile. Ce jurnalisticã de aici ºi prin cea de istoric întru totul adevãrat. devotament neþãrmurit tipic începutului de secol prin poezia lui vieux coeur de soldat n-a uitat cã doi – memorialist din Apus în cadrul unor Revenind la relaþia carte – Pamfil Octavian Goga ºi proza lui Sadoveanu. ani ºi-a riscat vijelios viaþa pentru a permanenþe româneºti. Care sunt mai ªeicaru vom observa ca o trãsãturã faþã de Nicolae Iorga. Cu douã sãptãmâni înainte, îi scria realiza Dacia Traianã”. presus de cedãrile momentane sau de definitorie a scrisului sãu în orice tot Mariei Ciorãnescu: „Ce rol au Nu era o carte izvorâtã numai din lipsa de flexibilitate din ultima parte a aducerile aminte ale tinereþii sale, ci ºi vieþii. Am impresia cã în ultimii ani circumstanþã s-ar fi aflat – articol de ziar Valoroasa monografie învãþãtorii? ªtii tu când, dupã mine, sau volum, prezenþa unui mare numãr de învãþãtorii au avut cea mai mare din datoriile faþã de þarã. Faþã de o þarã devenim din ce în ce mai mult citate. Nu parafrazeazã, ci foloseºte autoritate în sat? Între 1895-1914. Mult care se dovedise cât se poate de ingratã prizonierii unui mod de a lua act de citatul elocvent, citatul larg ºi indicarea publicatã în exil de se datoreºte lui Spiru Haret”. Totul, faþã de el, aruncându-i anatema de document, de a-l prezenta, dar de a nu exactã a sursei. E o trãsãturã stilisticã, dar absolut totul, dovedeºte faptul cã condamnat la moarte. trece dincolo de litera lui. Dar un docu- repetãm, care îi uneºte pe ziarist de Pamfil ªeicaru pecetea spiritualã pusã în acei ani nu Dar Pamfil ªeicaru fãcea diferenþa, o ment nu e valabil decât în mãsura în istorie. Aºa cã lecturile lui au continuat, s-a ºters niciodatã. Unul din diferenþã fundamentalã între þara veºnicã care este înscris în dinamica istoriei fie s-au lãrgit în timp ºi în spaþiu, dar n-au argumentele cu cea mai mare pondere ºi regimul trecãtor. Dacã nu înþelegem acest cã este vorba de destinul unei þãri. al uitat niciodatã fondul românesc. îl constituie ºi preþuirea de care s-a fapt, vom rãtãci prin explicaþii colaterale, unui grup uman, al unui om. Pentru cã Pamfil ªeicaru fãcea parte bucurat Ion Mihalache din partea lui vom imagina scenarii, dar nu vom ajunge Cazul Pamfil ªeicaru nu poate sã fie din ceea ce colegul sãu din primii ani ai Pamfil ªeicaru. În volumul Istoria la esenþa personalitãþii sale, nu vom da izolat de contextul cultural românesc. ziarului „Cuvântul”, Nae Ionescu, numea Partidului Naþional, Þãrãnesc ºi decât explicaþii colaterale ºi nu pe cele care Context care l-a format intelectual ºi printr-o fericitã metafor㠄Promoþia Naþional, Þãrãnesc, Pamfil ªeicaru atestã organicitatea unei vieþi. spiritual. Astfel încât, departe de þarã, istoricã Neculai Iorga”. Articolul lui Nae scrie despre Ion Mihalache nu doar ca Exilul nu-l acceptase, îl izolase, condamnat la moarte, ani de zile hulit, Ionescu a apãrut în „Cuvântul” din 13 un istoric, nu doar ca un memorialist, porþile „Europei Libere” îi rãmãsese el a rãmas credincios acestor valori care august 1930. Trecuserã doi ani de când ci cu o evidentã vibraþie sufleteascã. închise, oamenii generaþiei lui plecaserã erau ale României. 25 martie 2002 OPINIA NAÞIONALà 331 pag.6 Practica studenþilor Cum o organizãm. Cum decurge. Ce importanþã îi acordãm în procesul de învãþãmânt

ºi complementare) a fost ºi este astfel conceput, aceºtia sã fie apþi sã acopere, sub raport încât sã se asigure volumul optim al profesional, întreaga arie de disponibilitãþi Parte componentã a viziunii integratoare asupra procesului 1. Cum este conceputã organizarea ºi efectuarea practicii cunoºtinþelor de specialitate, într-o viziune oferite de sociologie ºi psihologie, sã poatã instructiv-educativ, practica la Universitatea Spiru Haret studenþeºti ? pluridisciplinarã, cu accent asupra celor douã tranzita dintr-o zonã în alta în relaþie de discipline care dau profilul Facultãþii. propriile opþiuni ºi de ºansele ocupãrii unui beneficiazã de o strategie aparte, organizarea ºi desfãºurarea Pregãtirea studenþilor se realizeazã astfel încât post corespunzãtor pregãtirii lor. ei fiind organic articulatã în planurile de învãþãmânt, 2. Ce forme ºi modalitãþi moderne sunt folosite în scopul armonizatã cu profilul, specializãrile pentru care au optat armonizãrii acestor ore de instruire, integrãrii lor în procesul Facultatea studenþii. Proiectate în spaþii diferite de efectuare, orele de global de învãþãmânt ? practicã sunt concepute nu ca o alternativã la cursuri, la 3. Existã parteneriate sau contracte încheiate cu firmele seminarii, ci ca o modalitate de întregire a cunoºtinþelor sau instituþiile în care studenþii desfãºoarã practica ºi cum de Marketing ºi teoretice, dar ºi un veritabil test asupra potenþialului vedeþi perfecþionarea acestei relaþii ? studenþilor, viitorilor profesioniºti, de valorificare a Comerþ Exterior cunoºtinþelor teoretice dobândite, de adaptare la exigenþele 4. Ce experienþe s-au acumulat în decursul anilor, cum le valorificaþi ºi pe ce planuri le continuaþi ºi modernizaþi ? învãþãmântului universitar de calitate. Conf.univ.dr. Manuela EPURE Pentru a prezenta o parte din registrul modalitãþilor de 5. Care este ponderea activitãþilor interdisciplinare ºi ce 1. Practica de specialitate ocupã un loc • Activitate de advertising direct în organizare ºi desfãºurare a practicii, a condiþiilor optime de mãsuri veþi întreprinde pentru ca fluxul lor sã devinã mai important în planul de învãþãmânt al favoarea universitãþii, prin distribuirea unor Facultãþii de Marketing ºi Comerþ Exterior pliante, a revistei Opinia naþionalã etc. realizare a acesteia, ne-am adresat cadrelor didactice implicate consistent, mai eficient, specializarea fiind conceputã atât prin numãrul de ore alocat anual, cât ºi Începând cu anul universitar 2000-2001, direct în acest proces complex cu urmãtoarele întrebãri: într-un orizont larg de culturã? prin conþinutul tematic al acesteia. s-a extins formarea practicã a studenþilor Studenþii din anii II ºi III – învãþãmânt ºi în afara graniþelor þãrii, prin accesul la de zi ºi anii II, III ºi IV – învãþãmânt cu fondurile programului educaþional comunitar frecvenþã redus㠖 îºi desfãºoarã orele de „Leonardo da Vinci”. Astfel, 8 dintre cei mai specifice de control sanitar-veterinar. Alte aprobarea Directorului Agenþiei Naþionale practicã de specialitate în unitãþi economice. buni studenþi ai facultãþii noastre au beneficiat Facultatea 60 de ore practice sunt dedicate încheierii Sanitar-Veterinare. Le suntem recunoscãtori Fiecare student trebuie sã urmãreascã o serie de stagii de instruire practicã de 3 luni, în lucrãrilor de licenþã. colegilor din M.A.A.P. ºi colegilor din unitãþile de obiective, pe tot parcursul perioadei de companii britanice, având astfel ºansa de a Þin sã remarc faptul relevant cã la acest agroindustriale cu care avem contracte de practicã ºi, la final, sã se regãseascã se confrunta cu mediul de muncã occidental, proces complex de instruire participã toate colaborare încheiate, pentru cã au acceptat transpuse într-o lucrare practicã. de a-ºi verifica cunoºtinþele ºi de a-ºi însuºi de Medicinã Veterinarã cadrele didactice din facultate, de la prepara- prezenþa studenþilor în aceste unitãþi, Tematica a fost stabilitã cu multã atenþie, altele noi. Accesul la aceste programe sperãm tor la profesor, precum ºi colegii noºtri medici înþelegând rolul important pe care-l au fiecare disciplinã de specialitate regãsindu- sã fie pe termen nelimitat, astfel încât ºi alþi veterinari din unitãþile cu profil veterinar. activitãþile practice cât mai diversificate Prof.univ.dr. Toma COMAN se cu sarcini precise pentru studenþi, dându- studenþi sã poatã beneficia de o astfel de 2. Consiliul profesoral al facultãþii a desfãºurate în formarea medicilor veterinari. le astfel posibilitatea de a aplica toate acele instruire practicã. decanul facultãþii introdus în planul de învãþãmânt activitãþile 4. Pe parcursul anilor s-a acumulat o cunoºtinþe teoretice însuºite la orele de curs. 3. Pânã în prezent, timp de 4 ani, am de practicã specificã, desfãºurate sub experienþã bogatã în activitatea de desfãºurare 1. Profesia de medic veterinar este prin preocupãrii Consiliului facultãþii privind Studenþii noºtri beneficiazã, încã din avut încheiate convenþii anuale de practicã îndrumarea specialiºtilor din unitãþile de profil a practicii, instruirii aplicative. Lunar, aceste 1998, de o bazã de practicã proprie, cu SC ROMEXPO SA ºi tot cu acelaºi excelenþã o profesie liberalã, care se bazeazã instruirea practicã-aplicativã a studenþilor, în baza unor programe analitice complexe, aspecte sunt discutate ºi fãcute cunoscute în pe practicã completatã prin sistemul de în perioada 1995-2001, toþi absolvenþii au datoritã colaborãrii fructuoase cu SC partener am încheiat ºi contracte de întreaga activitate aflându-se sub coordonarea ºedinþele de catedrã, iar bianual sunt analizate ROMEXPO SA – principalul organizator de cercetare, în cadrul cãrora au participat atât pregãtire postuniversitarã ºi documentarã. promovat examenul de licenþã, examen prodecanului facultãþii, prof. univ. dr. în ºedinþele de Consiliu al facultãþii. În aceste Prin planul de învãþãmânt este prevãzutã care este foarte complex, verificând târguri ºi expoziþii din România. cadrele didactice, cât ºi o parte a studenþilor. Gheorghe Pârvu. Mai mult decât atât, cadre ºedinþe studenþii contribuie la îmbunãtãþirea Dupã încheierea perioadei de practicã, Deoarece colaborarea a decurs foarte bine, instruirea studenþilor, structuratã pe douã pregãtirea practicã, teoreticã ºi aptitudinile didactice din facultate au efectuat deplasãri activitãþii practice, prin observaþii pertinente, direcþii: activitãþi practice care însoþesc ex- de cercetare ale absolvenþilor. toate deprinderile ºi noile cunoºtinþe, de curând s-a semnat convenþia pentru anul în aceste unitãþi, în scopul controlului însuºite de Consiliul facultãþii. abilitãþile de comunicare formate se regãsesc calendaristic 2002, partenerul nostru punerile teoretice ºi practica de specialitate. A doua direcþie de instruire practicã o studenþilor aflaþi în practicã, discutând cu De asemenea, am iniþiat în revista editatã Activitãþile practice, care se desfãºoarã constituie practica de specialitate. în proiectul de practicã individual elaborat exprimându-ºi disponibilitatea de a majoritatea colegilor din teren asupra rolului de studenþii facultãþii, în sponsorizarea Fir- de studenþi. Aceastã lucrare permite continua colaborarea ºi, totodatã, opinia sa în cadrul programului didactic, reprezintã Practica de specialitate se desfãºoarã în acestor activitãþi în formarea profesionalã a mei „Eucanuba”, pentru studenþii facultãþii 58% din ponderea totalã a orelor prevãzute unitãþi cu profil veterinar, având tematicã evaluarea activitãþii studentului din mai favorabilã faþã de prestaþia noastrã. absolvenþilor facultãþii noastre. noastre, a unor rubrici care abordeazã ins- multe „unghiuri” ºi oferã cadrului didactic 4. În toþi aceºti ani, experienþa în planul de învãþãmânt. Activitãþile ºi programe analitice întocmite pe baza 3. Existã contracte de colaborare ºi truirea practicã a studenþilor, fie cã este vor- aplicative se efectueazã individual de cãtre noþiunilor teoretice însuºite în anul de coordonator posibilitatea sã îmbunãtãþeascã acumulatã a fost foarte bogatã, pornind de parteneriat nonprofit ºi nepatrimoniale cu toate ba de practica curentã, fie cã este vorba de permanent tematica de practicã, pentru a la identificarea de noi metode de studenþi în anii preclinici, pe baza unor pro- studiu respectiv. Studenþii din anul II unitãþile unde se desfãºoarã activitãþile de noutãþi practice în profesie. tocoale de lucru, sub supravegherea cadrelor executã o practicã specificã de 90 de ore, surprinde corespunzãtor toate coordonatele îmbunãtãþire a comunicãrii studenþilor practicã, iar pentru activitãþile de practicã speci- 5. Disciplinele de specialitate reprezintã activitãþii curente de marketing dintr-o într-un mediu de afaceri, ºi continuând cu didactice. În acest scop, cadrele didactice au dupã încheierea sesiunii de examene din ficã, acestea se desfãºoarã în baza aprobãrii 68% din totalul disciplinelor prevãzute în elaborat sau vor elabora îndrumãtoare luna iunie, având ca tematicã activitatea în companie. însuºirea unor metode moderne de lucru, Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi planul de învãþãmânt, restul fiind discipline 2. Instruirea practicã se realizeazã efectiv unor tehnici specifice de marketing. pentru lucrãrile practice, în care sunt tratate laboratorul de biochimie, în domeniul Pãdurilor, conform Ordinului 75/95, cu complementare. protocoalele de lucru ºi etapele pe care sanitar-veterinar, controlul calitativ al prin urmãtoarele modalitãþi: Fiecare activitate practicã a adus un plus trebuie sã le parcurgã fiecare student pentru furajelor, laborator clinic. La sfârºitul • Participarea activã a studentului la de experienþã atât pentru studenþi, cât ºi a obþine rezultatele estimate în orele de curs. practicii, se susþine colocviul de practicã Facultatea de acþiunile curente ale companiei unde-ºi pentru cadrele didactice care au reuºit astfel Studenþii din anii clinici în cadrul orelor care este notat de cãtre cei care îndrumã desfãºoarã orele de practicã (anchete de teren, sã menþinã contactul permanent cu relaþiile practice realizeazã examene de semioticã, practica. În anul III, studenþii executã o consultanþã pe perioada târgurilor, activitate din întreprinderi. Ceea ce trebuie reþinut este ecografice ºi de radiologie, proiecþii de practicã de specialitate de 90 de ore în de organizare a unei expoziþii, advertising etc.). tocmai faptul cã ne propunem sã pregãtim aparate ºi organe animale clinic sãnãtoase, domeniul diagnosticului morfologic, Sociologie-Psihologie • Activitatea de documentare directã în tineri economiºti care sã poatã sã se integreze de la operaþia de micã chirurgie ºi pânã la bacteriologic, microbiologic, virusologic, vederea realizãrii proiectului individual de în muncã cât mai rapid dupã absolvire, iar consolidãri de fracturi pe animale de biochimic de profil metabolic, în cel mai practicã (interviu cu personalul de specialitate aceastã integrare sã fie dublatã de o calitate experienþã, înainte de a trece la activitatea modern complex de diagnostic veterinar Conf.univ.dr. Florian TÃNÃSESCU, din compania-gazdã, studierea unor rapoarte ºi deosebitã a prestaþiei lor ca specialiºti. din clinicã. din Sud-Estul Europei, Institutul de prodecanul facultãþii documente emise de companie, alte activitãþi). 5. Practica de specialitate a fost În luna ianuarie 2002, cu ajutorul Diagnostic Sanitar-Veterinar pentru Ani- • Practica studentului la activitãþile conceputã ca o activitate cu pronunþat Biroului Executiv al Fundaþiei România de male care este, totodatã, centrul de referinþã 1. Cunoºtinþele generale ºi de specialitate consolideazã noþiunile însuºite. Acestei din instituþiei de învãþãmânt pe care o reprezintã caracter interdisciplinar, studenþii noºtri fiind Mâine, sub egida Universitãþii Spiru Haret european în diagnosticul unor boli la dobândite la cursuri, seminarii ºi laboratoare urmã forme de informare, cu demonstraþii în cadrul târgurilor ºi expoziþiile la care puºi în situaþia de s valorifica cunoºtinþele a fost pusã în funcþiune Clinica veterinarã animale. Practica se încheie printr-un de cãtre studenþi, oricât de substanþiale ºi practice, ne strãduim sã-i dãm un caracter de Universitatea Spiru Haret participã ca dobândite la statisticã economicã, marketing, a Facultãþii de Medicinã Veterinarã, locul colocviu susþinut în faþa cadrelor didactice sistematice sunt ele, fãrã un suport aplicativ, permanenþã, cum de altfel suntem foarte expozant, cu stand propriu (activitate de merceologie, informaticã ºi nu numai, unde studenþii din anii V ºi VI, sub ºi îndrumãtorilor de practicã. Studenþii din practic bine conceput ºi realizat, devin aproape de aplicarea, începând din acest an, a operator de interviu pentru anchetele de teren, fiecare disciplinã din planul de învãþãmânt îndrumarea cadrelor didactice, executã anul IV beneficiazã de o practicã specificã vulnerabile. Acest aspect are o relevanþã unei noi organizãri a activitãþilor desfãºurate iniþiate de Catedra de marketing, activitate în regãsindu-se cu obiective specifice, bine activitãþi de consultaþii etc., pe animale individualã în cabinete veterinare, deosebitã pentru sociologie ºi psihologie, în modulul psiho-pedagogic, îndeosebi a stand pentru prezentarea instrucþiei etc.); conturate, în tematica de practicã. bolnave, de companie sau de interes circumscripþii rurale etc., fireºte, ºi ei sub discipline al cãror obiect de studiu îl constituie relaþiei cu ºcolile ºi liceele din Bucureºti ºi zootehnic. Clinica este funcþional îndrumarea colegilor medici veterinari din universul social ºi psihic uman, nu provincie. Concomitent, cele mai reuºite ºi organizatã, având cabinete de consultaþii, aceste unitãþi. La sfârºitul practicii, contemplativ, mediat sau ocazional, ci direct, semnificative sub raport ºtiinþific sunt Facultatea de Drept sãli de operaþie pentru animale mari ºi studenþii primesc note din partea colegilor permanent ºi asiduu, având un caracter prezentate în emisiuni speciale ale postului de animale mici, salã de sterilizare a ºi caracterizãri asupra activitãþii desfãºu- pregnant aplicativ. De altfel, în prezent, nu televiziune al Fundaþiei România de Mâine (tvRM), iar datele furnizate de cãtre sondajele Prof.univ.dr. Dorin CLOCOTICI, instrumentelor, laboratoare clinice pentru rate, completeazã carnetele de practicã ºi se mai poate aprecia cã în procesul învãþãrii decanul Facultãþii de Drept, Constanþa examene biochimice, parazitologice etc., susþin colocviul de practicã în faþa cadrelor ºi cunoaºterii, în general, prevaleazã cumulul de opinie efectuate de cãtre studenþi în cadrul punct farmaceutic, salã de internare didactice din facultate. Studenþii din anul de cunoºtinþe fãrã coroborarea lui cu sfera ISOP, sunt prelucrate, interpretate ºi comentate 1. Practica de specialitate a studenþilor În sfârºit, a fost încheiat un protocol postoperatorie ºi pentru terapie intensivã V executã o practicã specificã de 120 de aplicativã sau experimentalã. Practica în revista Facultãþii ºi a ISOP „Analele se organizeazã în douã modalitãþi, ºi anume: cu Tribunalul Constanþa, pe lângã care etc., dispunând de aparat ecografic ºi ore, având ca tematicã controlul sanitar- studenþeascã, în acest orizont de cunoaºtere, Universitãþii Spiru Haret. Seria Sociologie- a) În ultimii ani de studii, anume în anul funcþioneazã un departament de radiologic ºi urmeazã sã fie dotatã cu veterinar al produselor animale ºi igiena este imaginatã ca o modalitate eficace ºi Psihologie, precum ºi în Opinia naþionalã. III, pentru disciplina Drept procesual penal probaþiune. aparaturã modernã de investigare pentru alimentelor, fiind efectuatã individual, în indispensabilã verificãrii noþiunilor 3. Avem convenþii încheiate cu institute ºi în anul IV pentru disciplina Drept În acest an universitar ºi-a început diagnostic biochimic, hematologic. Clinica unitãþi industriale de sacrificare ºi acumulate în procesul învãþãrii, aplicãrii de cercetare ºtiinþificã (Institutul de procesual civil, în cadrul ºi cu ocazia orelor activitatea, un cerc ºtiinþific axat pe este deservitã de cadrele didactice ale prelucrare a animalelor, în laboratoare metodelor ºi tehnicilor de cercetare Psihologie ºi Institutul de Sociologie ale de seminar, fiecare student întocmeºte câte problematica drogurilor, sub conducerea facultãþii ºi studenþii din anii V ºi VI, care uzinale, unitãþi de prelucrare a laptelui, sociologice, utilizãrii experimentului în Academiei Române, Institutul Naþional un dosar penal ºi, respectiv, civil. unui lector universitar, realizând activitãþi asigurã serviciul de gardã ºi consultaþiile carne etc. La sfârºitul practicii, studenþii psihologie, precum ºi familiarizãrii pentru Studiul Totalitarismului, aflat sub Este vorba de un dosar penal în anul III ºi teoretice, dar ºi practice la Spitalul de zilnice. Aceºtia efectueazã în afara susþin colocviul de practicã în faþa cadrelor studenþilor cu spaþii psiho-sociale în care se egida aceluiaºi for academic), ºcoli ºi licee un dosar civil în anul IV, unde se porneºte de la psihiatrie ºi laboratorul de specialitate de activitãþilor practice din clinicã, deplasãri didactice din facultate, în baza caracterizã- vor integra sau sunt în curs de integrare. („I. Neculce”, „D. Bolintineanu”, Liceul acþiunea penalã, respectiv de la acþiunea civilã, la Poliþia Judeþeanã Constanþa ºi în unitãþi agroindustriale din jurul Capitalei, rilor primite de la unitãþile unde fac practica Practica este astfel conceputã încât sã aibã Pedagogic º.a. din Capitalã), relaþii de cu stãri de fapt diferite pentru fiecare student, Inspectoratul General al Poliþiei Bucureºti. unde sub îndrumarea cadrelor didactice ºi a caietului de practicã întocmit de fiecare caracter formativ, în sensul configurãrii unui colaborare cu alte institute de cercetare iar pânã la sfârºitul anului, studentul întocmeºte Toate aceste modalitãþi sunt examinate efectueazã lucrãri practice pentru student. În anul VI, studenþii desfãºoarã set cât mai cuprinzãtor de deprinderi ºi ºtiinþificã, instituþii medico-sanitare singur, dar sub controlul asistenþilor universitari ºi teoretic sub îndrumarea cadrelor didactice, diagnostic, curativ sau preventiv, la animale practica specificã de 60 de ore în domeniul abilitãþi ce sunt reclamate de viitoare (spitale, policlinici, ambulatorii), precum toate actele de procedurã specifice organelor de întocmindu-se în acest sens ºi rapoarte. mari de fermã, de interes zootehnic. Fiecare inspecþiei sanitar-veterinare, în circums- traiectorii profesionale ale absolvenþilor ºi cu un numãr de alte instituþii din urmãrire penalã ºi, respectiv, instanþelor, inclusiv 3. Existã parteneriate cu instanþele ºi din aceste activitãþi se încheie prin colocvii cripþiile sanitar-veterinare din pieþele Facultãþii noastre. Astfel, având în vedere Bucureºti ºi provincie. Avem solicitãri sã încheieri ºi hotãrâri de fond, de apel ºi recurs, parchetele din Constanþa, cu Penitenciarul de practicã, promovarea lor condiþionând Capitalei, unde, sub îndrumarea colegilor întregul ansamblu de aºteptãri ºi oportunitãþi încheiem convenþii pentru desfãºurarea pe care le motiveazã, în fapt ºi în drept. Poarta Albã, Inspectoratul Judeþean de obþinerea examenului teoretic. Datoritã medici veterinari, executã activitãþi ale practicii studenþeºti, aceasta este practicii studenþeºti de specialitate la insti- Este o modalitate deosebit de eficace Poliþie, Camera de Comerþ, Industrie ºi conceputã pe douã planuri distincte, dar tuþii de asistenþã socialã pentru ocrotirea pentru ca fiecare student sã lucreze singur Navigaþie Constanþa. complementare: practica de specialitate, care copiilor handicapaþi, bãtrânilor etc. acte pe care le întocmesc, în mod obiºnuit, 4. A rezultat cã activitãþile practice duc se desfãºoarã timp de douã sãptãmâni dupã 4. Implicarea studenþilor în zona procurorii, judecãtorii ºi avocaþii. la o mai bunã înþelegere a noþiunilor sesiunile din vara anilor I, II ºi III ºi practica activitãþilor cu pregnant caracter aplicativ b) În luna aprilie a fiecãrui an studenþii sunt teoretice predate la orele de curs. pedagogicã, care se organizeazã în douã nu este un obiectiv în sine, având numai repartizaþi pentru practicã la parchetele ºi Ne-am propus sã dezvoltãm în continuare etape: în anul al III-lea (o sãptãmânã, aspectul exclusiv al unui demers didactic instanþele din Constanþa, alãturi de ei aflându- cercurile de studii pe diverse probleme. comasatã, în semestrul al doilea, la ºcoli din complementar. Acest tip de activitate Astfel, în viitorul apropiat vom stabili se în tot timpul practicii atât asistenþii, cât ºi parteneriate cu autoritãþile administraþiei Capitalã) ºi în anul al IV-lea (o sãptãmânã, implicã deopotrivã exersarea mijloacelor câte un judecãtor ori procuror care au ºi calita- comasatã, ºi primul semestru, la licee de ºi tehnicilor de cercetare ºi investigaþii publice locale, dar ºi cu agenþii economici, tea de cadru didactic la universitatea noastrã. unde studenþii sã realizeze activitãþi practice referinþã din Bucureºti). concrete, fie individuale, fie de grup, ºi 2. Avem deja o experienþã de doi ani în 2. Pentru a evita capcanele tendinþelor deopotrivã analizarea ºi interpretarea ºi, eventual, în viitor sã fie încadraþi ca spe- organizarea ºi desfãºurarea cercului numit cialiºti la unitãþile de practicã menþionate. rutiniere, aspirãm ºi ne strãduim sã dãm materialului empiric colectat. Mai mult, Procese simulate. practicii de specialitate ºi pedagogice solicitãm studenþilor noºtri ca fiecare 5. Ne-am propus ca acþiunile interdisci- Studenþii participã la aceste procese în roluri plinare sã le realizãm în colaborare cu studenþeºti un aspect de continuum didactic, cercetare sã fie urmatã de valorificarea diferite, anume, de pãrþi ori de procurori, judecãto- în sensul de a crea preocupãri ºi zone de acesteia prin realizarea de studii, rapoarte autoritãþile publice menþionate mai sus, cu alte ri sau avocaþi, aceste roluri fiind mereu schimbate instituþii de învãþãmânt superior ºi atunci când aplicaþii pe tot parcursul anului universitar. În de cercetare etc. Rezultatele obþinute în pentru ca fiecare student sã aibã posibilitatea de acest sens, am apropiat ºi integrat grupuri de urma practicii de specialitate pot fi acreditarea facultãþii va deveni o realitate, a acþiona în toate poziþiile juridice menþionate. sigur, ne vom integra în programele europene. studenþi în activitatea ISOP , unii studenþi care comunicate la sesiunile ºtiinþifice ale În acelaºi timp, existã deja o experienþã au dovedit aptitudini în cercetare continuã ºi studenþilor ºi cadrelor didactice organizate În prezent, ne preocupãm ºi de pregãtirea de doi ani în activitatea cercului ºtiinþific unor absolvenþi în specializãrile care sunt dincolo de perioadele de practicã sã participe la nivelul Facultãþii sau sunt dezbãtute în numit Probaþiune judiciarã. la investigaþii efectuate la institute ºi instituþii cadrul cercurilor studenþeºti. Cele mai necesare zonei maritime ºi pentru aceasta Sub îndrumarea unui conferenþiar, studenþii s-au iniþiat cursuri speciale de comerþ specializate din Bucureºti, cercurile studenþeºti reuºite comunicãri, dar ºi alte contribuþii se deplaseazã sãptãmânal la Penitenciarul Poarta Orã de practicã la Facultatea de Medicinã Veterinarã care au funcþionat ºi funcþioneazã în cadrul studenþeºti sunt publicate în volume maritim, protecþia mediului ambiant maritim, Albã, studiazã dosarele diferitelor categorii de probleme de drept vamal ºi altele.Vom încerca Facultãþii, implicã pe membrii lor în demersuri separate sau în revista Facultãþii noastre ºi deþinuþi, au discuþii individuale cu aceºtia ºi, ºtiinþifice, dezbaterile ºi demonstraþiile fãcute Institutului de Sociologie ºi Opinie Publicã sã stabilim relaþii de parteneriat în acest scop totodatã, participã la ºedinþele comisiei de ºi cu Zona Economicã Liberã Constanþa. În numãrul urmãtor al revistei, vom continua publicarea de specialiºti români sau strãini, în calitate de al Fundaþiei România de Mâine. propuneri pentru liberare condiþionatã, dar ºi la rãspunsurilor primite la redacþie invitaþi ai Universitãþii sau Facultãþii noastre, 5. Întregul set de discipline sociologice diversele activitãþi instructiv-educative deschid noi orizonturi ale cunoaºterii ºi ºi psihologice (fundamentale, de specialitate organizate de conducerea penitenciarului. Paginã realizatã de Adela DEAC 25 martie 2002 OPINIA NAÞIONALà 331 pag. 7

De ani de zile asistãm la o degradare în societate; un nivel al salarizãrii în teribilã a unui domeniu de interes naþional, concordanþã cu specificul, complexitatea ºi cum este considerat a fi cel al cercetãrii- MultMult aºteptatulaºteptatul statutstatut importanþa activitãþii; perspective de dezvoltãrii ºi, implicit, al statutului socio- dezvoltare ºi stabilitate pentru lucrãtorii din profesional al acesteia. Aºteptatã cu domeniu. Se sperã aceste elemente optimism de sutele de cercetãtori, stimulative sã contribuie la mai buna proiectanþi, laboranþi care fãceau eforturi socio-profesionalsocio-profesional alal cercetãtorilorcercetãtorilor valorificare a resurselor umane calificate disperate pentru supravieþuire, reforma a ºi la diminuarea migrãrii acestora spre alte fost, de cele mai multe ori, sinonimã cu sectoare de activitate sau în strãinãtate. De reducerea de personal sau cu desfiinþarea obiective dintre cele mai generoase, aºa cum semnul întrebãrii eficienþa managemen- Se urmãreºte alinierea obiectivelor este un organism consultativ al asemenea, se prevede posibilitatea peste noapte a unor unitãþi de cercetare- a fost strategia naþionalã de privatizare pentru tului reformei, restructurãrii acestui interne la cele ale Uniunii Europene, autoritãþilor de stat pentru cercetare. personalului atestat ºtiinþific de a exercita dezvoltare, din cauza micºorãrii, an de an, anul 1998, care prevedea politicile de domeniu, care, de altfel, a lipsit cu prioritatea fiind calitatea cercetãrilor, Pentru asigurarea continuitãþii ºi cumulat activitãþi în cercetare-dezvoltare, a fondurilor alocate de la buget. privatizare, chiar ºi în domeniul cercetãrii desãvârºire în ultimii ani în România. dezvoltarea acestui potenþial printr-un sprijin recunoaºterea activitãþii anterioare, legea învãþãmânt ºi/sau producþie, de a beneficia Ideea de privatizare a unitãþilor de ºtiinþifice ºi tehnologice. Dar fãrã a fi Aceste pierderi mari au fost posibile ºi important în sensul instruirii ºi mobilitãþii prevede echivalarea gradelor ºtiinþifice de rezervarea postului la gradul ºtiinþific cercetare-dezvoltare a fost înþeleasã finanþate, fãrã a se elabora normele datoritã faptului cã, în domeniul cercetãrii cercetãtorilor ºi prin îmbunãtãþirea accesului dobândite cu cele stabilite în prevederile sale. dobândit, în cazurile prevãzute ºi pentru într-un mod de-a dreptul eronat, statul metodologice de aplicare a unor prevederi, dezvoltãrii, nu a existat un cadru legislativ la infrastructurile de cercetare. În acest fel, De asemenea, pentru asigurarea mobilitãþii sistemul de învãþãmânt. În acest fel, se va vânzând în realitate aceste unitãþi sub între care garantarea pãstrãrii ºi dezvoltãrii de reglementare, clar, unitar ºi coerent. se statueazã misiunea de interes naþional a specialiºtilor în mediul universitar ºi în cel crea baza legalã prin care guvernul susþine formã de societãþi comerciale. Noii obiectului de activitate din acest domeniu, Programul de guvernare pe perioada specialiºtilor din sistemul naþional de ºtiinþific, precum ºi între activitãþile de elitele, stimuleazã formarea, dezvoltarea ºi proprietari au vândut, la rândul lor, pe pãstrarea personalului încadrat pe funcþii de 2001-2004 încearcã sã reabiliteze locul cercetare ºi principiile care stau la baza cercetare fundamentalã ºi aplicativã, se motivarea resurselor umane pentru sume de pânã la 50 de ori mai mari, specialitate pentru o perioadã de minimum ºi rolul cercetãrii-dezvoltãrii în ansamblul activitãþii lor. Sunt reglementate categorii de prevede echivalarea funcþiilor din cercetare asigurarea competenþei naþionale în clãdiri ºi terenuri din patrimoniul 5 ani de la data privatizãrii, protecþia mãrcilor vieþii economico-sociale, în creºterea personal implicat în activitatea de cercetare- cu cele din învãþãmânt, în conformitate cu cercetare-dezvoltare în cadrul Comunitãþii respectivelor unitãþi, schimbând sau de fabricã etc., multe din aceste strategii ºi economicã durabilã, sã valorifice dezvoltare, funcþiile ºi gradele ºtiinþifice, prevederile legale în vigoare. Europene. suprimând profilul lor de activitate programe au rãmas simple intenþii, de la un potenþialul românesc de cercetare, unele dintre acestea regãsindu-se în alte Drepturile ºi obligaþiile personalului de De fapt, statutul personalului de ºtiinþificã. În aceste condiþii, nimeni nu an la altul socotindu-se a fi depãºite. limitând pericolul disipãrii lui în alte sectoare de activitate. În scopul asigurãrii cercetare-dezvoltare urmãresc sã asigure cercetare-dezvoltare va asigura baza de s-a sesizat cã se vinde un institut, luându- Consecinþele unei asemenea stãri sectoare de activitate sau în afara þãrii. obiectivitãþii ºi tratãrii unitare a personalului motivarea salariaþilor, îmbunãtãþirea accesului recunoaºtere ºi racordare a sistemului se în calcul doar valoarea de contabilitate, anormale, umilitoare a cercetãrii-dezvol- Primul pas în aceastã direcþie constã de cercetare-dezvoltare, au fost incluse reguli la informaþii, intensificarea relaþiilor între naþional de cercetare la sistemele ºtiinþei fãrã sã-i pese cuiva cã aceastã conþine tãrii au fost ºi ele dintre cele mai nefaste. în adoptarea statutului personalului care care se vor respecta în procesul de acordare unitãþile de cercetare, mobilitatea specialiºtilor ºi tehnicii europene ºi internaþionale. un inegalabil capital uman de specialitate Mirajul migrãrii descalificante a specialiº- lucreazã în domeniul cercetãrii- a gradelor profesionale ºtiinþifice ºi de din cercetare, protecþia patrimoniului ºtiinþific Un motiv în plus de a crede cã, în ºi o zestre ºtiinþificã de interes naþional. tilor de mare valoare, formaþi în sistemul dezvoltãrii, printr-o lege mult aºteptatã, încadrare pe funcþii. naþional, eliminarea constrângerilor în sfârºit, cercetarea-dezvoltarea va ieºi din Paradoxal, în decursul anilor, cercetarea- naþional de educaþie ºi cercetare, în alte care va reglementa rolul, competenþele, Ca element de noutate faþã de situaþia activitatea acestora, simultan cu promovarea marasm, beneficiind de statutul pe care-l dezvoltarea n-a dus lipsã de strategii de sectoare de activitate din þarã ºi, cel mai responsabilitãþile, drepturile ºi obligaþiile actualã, acordarea gradelor profesionale eticii profesionale. meritã o prioritate naþionalã. privatizare, de restructurare, beneficiind de adesea, în strãinãtate a marcat puternic specifice de încadrare ºi promovare a ºtiinþifice se certificã de Consiliul Naþional În context sunt prevãzute elemente mai multe programe care-ºi propuneau starea cercetãrii-dezvoltãrii, punând sub cercetãrilor. de Atestare a Titlurilor ºi Diplomelor, care stimulative, precum: recunoaºterea poziþiei Adela DEAC Programul Televiziunii România de Mâine (tvRM)

Luni Marþi Miercuri Joi 25 martie 2002 26 martie 2002 27 martie 2002 28 martie 2002 6:00 Matinal 6:00 Matinal 6:00 Matinal 6:00 Matinal - Informaþii utile, sfatul medicului, - Informaþii utile, sfatul medicului, - Informaþii utile, sfatul medicului, - Informaþii utile, sfatul medicului, gimnasticã, revista presei, interviuri gimnasticã, revista presei, interviuri gimnasticã, revista presei, interviuri gimnasticã, revista presei, interviuri ºi muzicã ºi muzicã ºi muzicã ºi muzicã 10:00 Drept civil (12) 10:00 Drept penal – partea specialã (14) 11:00 Bazele contabilitãþii (21) 10:00 Drept roman (27) 10:00 Teoria generalã a dreptului. Sintezã (1) 11:10 Limba latinã (9) 11:30 Psihologia educaþiei (13) 10:25 Istoria economicã a României (9) 11:20 Pedagogie generalã (3) 11:40 Geografie economicã mondialã (5) 12:00 Lingvisticã generalã (5) 11:00 Pedagogie generalã (2) 11:50 Lingvisticã generalã (7) 12:40 Istorie ºi civilizaþie francezã (6) 13:30 Etnografie ºi folclor (1) 12:45 Economie politicã (21) 11:30 Anatomie funcþionalã (5) 12:45 Biroticã (7) 14:00 ªtiri 13:30 Metode ºi tehnici de cercetare în 11:55 Economie politicã (22) 13:10 Istoria economicã a României (10) sociologie (5) 14:15 Drept civil an II 12:40 Teoria comunicãrii (5) 14:00 ªtiri 14:00 ªtiri 15:30 Limba francezã 14:00 ªtiri 16:10 Bazele contabilitãþii (22) 14:15 Drept internaþional public (11) 14:15 Drept comercial (2) 16:40 Teoria comunicãrii (6) 15:30 Istorie ºi civilizaþie francezã (5) 14:15 Drept penal - partea specialã (13) 14:40 Istoria literaturii române (4) 17:35 Istoria literaturii române (5) 16:20 Maeºtrii artei ºi culturii româneºti: 15:30 Metode ºi tehnici de cercetare în 15:15 Geografie economicã mondialã (4) 18:10 Melodii populare româneºti Ilinca Tomoroveanu ºi Tr. Stãnescu sociologie (6) 15:55 Psihologia educaþiei (14) 18:35 Multiculturalism. Documentar 18:00 Orizonturi economice. Tranziþia - 16:00 Club internaþional. Ucraina (r) 16:45 În slujba adevãrului: Cercetarea la 19:00 Sãnãtate pentru toþi: Despre stress. mai grea decât un rãzboi; România 18:00 Bretagne. Documentar faþa locului ºi reconstituirea (r) Emisiune de Eugenia Grosu Popescu 1990-2000. Emisiune de Eugen 19:00 Litera ºi spiritul legii: Daune 18:00 Orizonturi economice. Probleme 19:30 Societatea româneasc㠖 încotro? Ghiorghiþã morale imorale (r) actuale ale comerþului exterior Trecerea de la sat la oraº – cercetare 19:05 Arta fotograficã. Documentar sociologicã. Emisiune de Nicolae Radu 20:00 Diplomaþie ºi diplomaþi: Diplomaþia românesc (în direct). Emisiune de 19:30 Lecþia de englez㠖 Not yet but soon 20:00 Cântecele Oltului La tvRM (3). Emisiune de Doru Enache ºi actorii de pe scena lumii. Emisiune Constantin Mecu 20:30 Actualitãþi 20:00 Melodii populare româneºti de Constantin Vlad 19:00 Provence. Documentar 21:15 Sportul la momentul adevãrului. SOS 20:30 Actualitãþi 20:30 Actualitãþi 19:50 Step – spectacol ºcoalã sportul la copii ºi juniori (r) 21:15 Sportul la momentul adevãrului. 21:15 Regii ritmului din Manhattan 20:30 Actualitãþi 22:30 Orizonturi economice. Tranziþia – Talk-show realizat de Mugur Popovici mai grea decât un rãzboi; România 21:45 Lumea sporturilor (r) 21:15 Oraºe româneºti: Târgoviºte – docu- (în direct) 1990-2000 (r) Orizonturi 22:45 Filosofie ºi culturã. Umanism ºi 22:45 Ora de românã (r) mentar. Coproducþie tvRM-TVRi (r) 23:30 Universitaria. Comunicarea – un 23:20 Moment Caragiale la UNITER (r) iluminism în filosofia româneascã (r) 21:45 Lumea sporturilor (r) concept pentru secolul XXI (r) 00:40 Program muzical nocturn 23:40 Program muzical nocturn 22:45 Program muzical nocturn 24:00 Program muzical nocturn economice Vineri Sâmbãtã Duminicã 15:30 Satul românesc. Documentar 29 martie 2002 30 martie 2002 31 martie 2002 16:00 Videoclipuri muzicale: Florent Pagny 6:00 Matinal 6:00 Matinal 6:00 Matinal 17:00 Lumea sporturilor. ªcoala campio- Stimaþi cititori. În aceastã sãptãmânã vã dãm întâlnire la orele 18,00 - Informaþii utile, sfatul medicului, pentru a urmãri o tematicã care vã intereseazã în ciclul de emisiuni - Informaþii utile, sfatul medicului, gimnasticã, interviuri ºi muzicã - Informaþii utile, sfatul medicului, nilor: Clubul sportiv „Olimpia” Bu- „Orizonturi economice” gimnasticã, revista presei, interviuri 9:00 Ora de românã. Emisiune de Valeriu gimnasticã, interviuri ºi muzicã Marinescu cureºti. Info-sport. Realizator: Septi- ºi muzicã 8:00 Sãnãtate pentru toþi. Despre stress. (r) 9:30 Universitaria. Rolul universitãþii mo- miu Todea ºi Eugen Rãducãnescu Luni, 25 martie orele 18,00: Orizonturi economice. Tranziþia mai 10:00 Teoria generalã a dreptului. Sinteze (2) derne. Emisiune de Sultana Craia 8:30 Cultura Sanxingdui. Documentar grea decât un rãzboi. Invitat: prof. univ. dr. Nicolae Belli. 18:00 Maeºtrii artei ºi culturii româneºti: 11:30 Statisticã economicã (13) 10:00 Atelier studenþesc. Studenþia pro- Realizatori: lector univ. dr. Eugen Ghiorghiþã ºi prof. univ. fesorilor noºtri – convorbire cu prof. 9:00 Dialog juridic (r) 11:50 Biroticã (8) actorul Mihai Mãlaimare. Emisiune dr. Victor Axenciuc univ. dr. Valeriu Râpeanu (2) 9:30 Repere spirituale. Emisiune de Mihail 12:20 Pedagogie generalã (4) 10:30 Dicþionar economic. Impozitul pe de Carmen Stoianov ºi Valeriu Râpeanu Miercuri, 27 martie orele 18,00: Orizonturi economice. Probleme Diaconescu actuale ale comerþului exterior. Realizator: prof. univ. dr. 12:55 Geografia economicã mondialã (6) venitul global (3) (r) 20:30 Actualitãþi 11:00 Lecþia de englez㠖 Not yet but soon (3) (r) 10:20 Patrimoniul cultural al umanitãþii – Constantin Mecu 14:00 ªtiri 11:30 Puncte cardinale – talk-show. Emi- 21:00 Atelier studenþesc. Întâlnire colegialã Salamanca. Documentar Vineri, 29 martie orele 18,00: Dicþionar economic. Impozitul pe 14:15 Drept internaþional public (12) siune de Constantin Vlad ºi Nicolae cu studenþi ai Universitãþii Naþionale venitul global (III). Invitat: prof. univ. dr. Marin Dumitru Mardari 11:25 Magazin cultural britanic. Documentar 15:15 Limba latinã (10) de Artã Teatralã ºi Cinematograficã. Realizator: lector univ. dr. Eugen Ghiorghiþã 12:30 Ora de muzicã. În vizitã la Liceul de 11:50 Virtuozi ai muzicii populare 16:00 Muzica pentru toþi. Portret de inter- muzic㠄Dinu Lipatti” (5). Realizator: Emisiune de Daniel Paraschiv pret: Polina Manoilã (r) Dumitru Cucu 12:00 Lumea în clipa 2000: Pe lângã istorie (2) (r) Aºteptãm ºi în aceastã sãptãmânã sugestiile dv. la telefon 334.99.93 13:30 Litera ºi spiritul legii: Talk-show de 21:50 Puncte cardinale (r) fax 334.49.50. Scrieþi-ne pe adresa: Televiziunea România de Mâine, 17:00 Lumea sporturilor. ªahul de la A la 13:00 Café concert cu Nicolae Banciu la Corneliu Turianu 22:50 Ora de muzicã. În vizitã la Liceul de Departamentul Economic – ªoseaua Berceni nr. 24, Sector 4, Bucureºti. Z – emisiune de Elisabeta Polihro- 14:30 Idei în contemporaneitate. Conceptul orgã. Emisiune de Dumitru Cucu de libertate. Emisiune de prof. univ. dr. muzic㠄Dinu Lipatti” (5) (r) niade. Realizator Eugen Rãducãnescu 13:30 Club internaþional: Chile. Emisiune Ioan Roºca 23:50 Program muzical nocturn 18:00 Dicþionar economic: Impozitul pe 15:30 Concert de orgã de Ioana Nitobe venitul global (3). Emisiune de Eugen 16:00 În slujba adevãrului. Administraþia localã. Talk-show de Petre Buneci REVISTA OPINIA NAÞIONALà ESTE EDITATà Ghiorghiþã 17:00 Lumea sporturilor. Glorii ale spor- 18:30 Dialog juridic. Consultaþii juridice tului românesc: Corneliu Ion, cam- Opinia DE FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE. Instituþie social - umanistã de culturã, ºtiinþã ºi învãþãmânt cu prof.univ.dr. Corneliu Turianu pion olimpic la tir. Info-sport. Emisiune de Septimiu Todea ºi naþionalã Revista se poate procura prin abonament de la toate oficiile poºtale din 19:00 Lumea în clipa 2000: Pe lângã istorie Eugen Rãducãnescu þarã. În Catalogul RODIPET, revista se regãseºte la poziþia 2.256. (2) – talk-show de Marian Oprea 18:00 Muzica pentru toþi. Portret de interpret: Telefoane: Solicitãri de abonamente se pot adresa redacþiei, cu plata prin mandat poºtal Alexandru Arºinel. Emisiune de 20:00 Din folclorul românesc 410.39.11 ºi sau dispoziþie de platã pe adresa: Opinia naþionalã, Splaiul Independenþei nr. Carmen Stoianov 313, Sectorul6, Bucureºti, Cont 2511.1-23.1/rol - B.C.R. – Sucursala Unirea. 20:30 Actualitãþi 19:00 Mark Twain. Documentar 410.39.13, 21:15 Cântece de petrecere 19;30 Jazz în stradã interioare: ISSN 1221-4019 20:30 Actualitãþi Machetarea computerizatã ºi tiparul executate de 21:45 Societatea româneasc㠖 încotro? (r) 21:00 În atelierul de creaþie. Scriitorul Ion 117, 122 LABORATORUL DE TEHNOREDACTARE ªI TIPOGRAFIA 22:15 Orizonturi economice. Probleme actuale Brad. Emisiune de Ion Dodu Bãlan Fax: 22:20 Diplomaþie ºi diplomaþi: Diplomaþia FUNDAÞIEI ROMÂNIA DE MÂINE ale comerþului exterior românesc (r) ºi actorii de pe scena lumii (r) 411.33.84 Publicaþia OPINIA NAÞIONALà este înregistratã la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci la 23:15 Program muzical nocturn 22:50 Program muzical nocturn nr. 24.000/7.090.672 din 3 septembrie 1997. 25 martie 2002 OPINIA NAÞIONALà 331 pag.8 Pentru practica studenþilor de la Facultatea de Geografie Un laborator cât e þara de mare

Pentru aprofundarea cunoºtinþelor dobândite în sãlile etc.). La disciplina biogeografie se prezintã vegetaþia de curs ºi a metodelor specifice cercetãrii geografice specificã acestei regiuni ºi impactul asupra ecosistemelor deprinse în laboratoare, în fiecare an, studenþii Facultãþii pe care l-a avut construirea barajului de la Porþile de Fier ºi de Geografie participã la activitãþi practice în teren. prezentarea rezervaþiilor naturale din zonã. Conform planului de învãþãmânt, fiecare an de studiu se Aplicaþia anului III are caracter itinerant, desfãºurându- încheie cu o aplicaþie complexã pentru disciplinele se pe trasee ce urmãresc fixarea cunoºtinþelor de geografie fundamentale, cu obiective operaþionale specifice ºi regionalã a României – Depresiunea Transilvaniei, Carpaþii într-o zonã adecvatã. Meridionali, Culoarul Mureºului, Munþii Apuseni. Se Studenþii anului I au baza de practicã la Buºteni, unde viziteazã obiective de interes pentru geografia fizicã, umanã, aprofundeazã cunoºtinþele de geologie (recunoaºterea tipurilor economicã ºi a mediului, localitãþile Alba Iulia (cetatea), Blaj de roci ºi a structurii geologice ºi colectarea de eºantioane de (Câmpia Libertãþii, monumente istorice), Copºa Micã roci), hidrologie (cercetarea ºi cartarea morfologiei albiei, (obiective industriale, funcþionale ºi dezafectate, impactul determinarea debitului ºi vitezei apei), meteorologie asupra populaþiei ºi mediului), Ocna Sibiului (exploatãrile (prezentarea staþiilor meteorologice Omu ºi Cota 1500, de sare, amenajãri balneare), Sibiu (vizitarea centrului vechi), mãsurãtori instrumentale ºi directe de temperaturã, umezealã Pãltiniº (amenajãrile turistice), Râpa Roºie, Peºtera Urºilor, relativã, viteza vântului), topografie (orientarea, identificarea Salina de la Turda etc. ºi localizarea în teren cu ajutorul hãrþii, busolei ºi GPS, În afara acestor aplicaþii practice de teren de la sfârºitul deplasare dupã azimut dat) ºi geografie globalã (efectuarea anilor de studiu, sunt organizate practici de specialitate de de schiþe panoramice ºi profile geografice complexe). scurtã duratã (1 – 2 zile la sfârºit de sãptãmânã) la: Slãnic Pentru studenþii din anul II practica are un caracter Prahova, Munþii Mãcin, Berca – Arbãnaºi (Vulcanii complex, reflectat de structura pe discipline ºi zonele de Noroioºi), Tuºnad – Lacul Sfânta Ana, Munþii Iezer-Pãpuºa, desfãºurare (Valea Cernei, Defileul Dunãrii – cazare la Piatra Craiului, Piatra Mare etc. Orºova, Podiºul Mehedinþi – camparea se face în corturi Pentru viitor se urmãreºte lãrgirea ºi diversificarea zonelor puse la dispoziþie de facultate). Astfel, la disciplina pentru desfãºurarea aplicaþiilor practice de teren (Retezat, geomorfologie generalã s-au prezentat ºi analizat elementele Delta ºi Lunca Dunãrii, Cãlimani etc.) prin atragerea de relief întâlnite (versanþi, interfluvii, suprafeþe de nivelare, studenþilor în activitãþi de cercetare ale Facultãþii de Geografie. terase, lunci etc.), insistând asupra proceselor actuale. La Sorin BÃNICÃ, geografia populaþiei ºi aºezãrilor umane se analizeazã Gheorghe HERIªEANU, structura demograficã ºi tipurile de aºezãri, se viziteazã Florin VARTOLOMEI, diferite obiective economice ºi culturale (oraºele Orºova ºi Cezar GHERASIM, Drobeta-Turnu Severin, Hidrocentrala ºi Muzeul Porþile de asistenþi universitari la Facultatea de Geografie, Fier, localitãþi reprezentative pentru tradiþiile culturale locale autorii imaginilor prezentate în aceastã paginã La grabenul Cernei, studenþii din anul II primesc explicaþii de la conf.univ.dr. Ioan POVARÃ, decanul Facultãþii de Geografie

Anul II, pe Ciomatul Mare În drum spre Delta Dunãrii

Anul II studiind vegetaþia de tip mediteranean. (Ciucarul Mare - Defileul Dunãrii) În drum spre lacul glaciar Iezer din Munþii Iezer

La Staþia meteorologicã Vârful Omu (anul I)

Anul I, la Sfinxul din Bucegi Depozite de versant. (Dealul Moºului - Orºova)

La cabana Babele-Bucegi Studenþi din anul I studiind relieful granitic din Munþii Mãcinului În rezervaþia geologicã Detunata din Munþii Apuseni (an III) (anul I)