DOCSLIB.ORG

ASOCIATII LOCATARI SECTOR 1 Asociatia Adresa A.L. BD. DUCA NR. 17 BD. GH. D. DUCA Ing Nr. 17 A.L. BL. 7 CALEA GRIVITEI Nr. 222 A.L

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
ASOCIATII LOCATARI SECTOR 1 Asociatia Adresa A.L. BD. DUCA NR. 17 BD. GH. D. DUCA Ing Nr. 17 A.L. BL. 7 CALEA GRIVITEI Nr. 222 A.L ASOCIATII LOCATARI SECTOR 1 Asociatia Adresa A.L. BD. DUCA NR. 17 BD. GH. D. DUCA ing nr. 17 A.L. BL. 7 CALEA GRIVITEI nr. 222 A.L. BL. 2B CALEA GRIVITEI nr. 152 A.L. BL. C SC. A,C,D CALEA GRIVITEI nr. 238 A.L. VILA NR. 8 STR. HRISOVULUI nr. 28 A.L. BL. P CALEA GRIVITEI nr. 401 A.L. BL. 25 B STR. STIRBEI VODA nr. 95 A.L. BL. A 6 STR. BUZESTI nr. 61 A.L. BL. 10 D2 CALEA PLEVNEI nr. 94 A.L. BL. 6 SC. A,B,C CALEA GRIVITEI nr. 224 A.L. BL. 1,2,3 AL. C-TIN SANDU ALDEA nr. 2-4-6 A.L. BL. 5 BD. DINICU GOLESCU nr. 39 A.L. BL. 46A STR. SERDARULUI nr. 7 A.L. BL. 7 CALEA GRIVITEI nr. 222 A.L. BL. 6 SC. A,B,C CALEA GRIVITEI nr. 224 A.L. BL. A7 SOS. NICOLAE TITULESCU nr. 1 A.L. BD. ION MIHALACHE 66 BD. ION MIHALACHE nr. 66 A.L. BL. 1 STR. TURDA nr. 129 A.L. BL. 10A1 BD. 1 MAI nr. 117 A.L. BL. 16A BD. 1 MAI nr. 47 A.L. BL.G6 STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 4-6 A.L. BL. 16C STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 16 A.L. BL. III K STR. MAGURICEA nr. 7-11 A.L. BL. VIIIF STR. BORSA nr. 25 A.L. BL. 3H-ANSAMBLU AVIATIEI STR. BORSA nr. 26-28 A.L. BL. 6F STR. AVIATIEI nr. 20 A.L. BL.15 STR. NICOLAE CONSTANTINESCU nr. 12 A.L. BL. 7E STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 13-15 A.L. BL. X-I (CONVENTII) STR. FELEACU nr. 6 A.L. BL. XF STR. BORSA nr. 5-7 A.L. BL. 19A STR. GEORGE CALINESCU nr. 20 A.L. BL. VII F SC. 1 STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 17 A.L. BL. 11B STR. AVIATOR DARIAN nr. 9 A.L. BL.7A STR. ANDREI POPOVICI nr. 10-12 A.L. BL.7 STR. ANDREI POPOVICI nr. 10-12 A.L. BL. XIXE STR. SIRIULUI nr. 41-43 A.L. BL. 17A STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 30 A.L. BL. 11C SC. A STR. NICOLAE G. CARAMFIL nr. 42 A.L. BL. XX-I STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 37-39 A.L. BL. 21 F STR. SMARANDA BRAESCU nr. 43 A.L. BL. 7H STR. BORSA nr. 47 A.L. BL. 22H STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 51 A.L. BL. 17 A SC. 2 STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 28 A.L. BL. 22D STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 49 A.L. BL. F1 SC. 4 CALEA FLOREASCA nr. 91-97 A.L. BL. XIV C STR. CPT. AV. ALEXANDRU SERBANESCU nr. 8 A.L. BL.F1 SC.5 CALEA FLOREASCA nr. 91-111 ASOCIATII LOCATARI SECTOR 2 Asociatia Adresa A.L. STR. ION MAIORESCU nr. 7 A.L. BL. 205 SOS. MIHAI BRAVU nr. 190 A.L. BL. 204 SC. B SOS. MIHAI BRAVU nr. 192 A.L. BL. 33 BASARABIA nr. 52 A.L. BL. R 49 SC. 1 SOS. COLENTINA nr. 29 A.L. BL. 5 SOS. COLENTINA nr. 8 A.L. ASOCIATIA CIVILA BL. 5 STR. MASINA DE PAINE nr. 20B A.L. ASOCIATIA CIVILA . BL. 77 AL. SINAIA nr. 16 A.L. BL. 5A1 LACUL TEI nr. 119 A.L. BL. 4 IRTA STR. MASINA DE PAINE nr. 20C A.L. BL. 8 IRTA STR. TEIUL DOAMNEI nr. 1 A.L. BL. 1A SOS. COLENTINA nr. 23A A.L. BL. 31B STR. VASILE LASCAR nr. 207 A.L. BL. L 1 OPANEZ nr. 2 A.L. BL. 27A SOS. STEFAN CEL MARE nr. 32 A.L. BL. 50 SC. 4 STR. FAINARI nr. 26 A.L. BL. 16 SC. 1+2 STR. ZAMBILELOR nr. 4 A.L. BL. 24B SC. A SOS. STEFAN CEL MARE nr. 24 A.L. BL. 26 STR. PETRE ANTONESCU nr. 8 A.L. BL. 32 TEIUL DOAMNEI nr. 9 A.L. BL. 33 TEIUL DOAMNEI nr. 11 A.L. BL. 31 TEIUL DOAMNEI nr. 7 A.L. BL. 40 BD. GHICA TEI nr. 114 A.L. SOS. STEFAN CEL MARE NR. 18 SOS. STEFAN CEL MARE nr. 18 A.L. BL. 11B CALEA MOSILOR nr. 205 A.L. BL. T 8 STR. ARH. GRIGORE IONESCU nr. 90 A.L. BL. 5 PIATRA MARE nr. 2 A.L. BL. 14 SC. 1 RASCOALA DIN 1907 nr. 10 A.L. BL. 42 STR. RADOVANU nr. 7 A.L.BL. T 3A STR. P. ANTONESCU nr. 1 A.L. BL. T 7B STR. ARH. GRIGORE IONESCU nr. 94 A.L. BL. 11 PIATRA MARE nr. 1 A.L. BL. T 7C STR. ARH. GRIGORE IONESCU nr. 92 A.L. BL. 21 STR. RADOVANU nr. 1 A.L. BL. 22 STR. RADOVANU nr. 2 A.L. BL. T23B STR. OTESANI nr. 20 A.L. BL. T 75 STR. ARH. GRIGORE IONESCU nr. 61 A.L. BL. T72 SC. 1 STR. ARH. GRIGORE IONESCU nr. 65 A.L. BL. T56 STR. MAICA DOMNULUI nr. 6 A.L. BL. 3 STR. DINU VINTILA nr. 3 A.L. BL. G 2 STR. MANOLIU POMPILIU nr. 13 A.L. BL. G 2 STR. MAIOR ION CORAVU nr. 39 A.L. BL. 8 AL. PANTELIMON nr. 6 A.L. BL. P3 SC. 3 SOS. MIHAI BRAVU nr. 29 A.L. BL. P 5 STR. AVRIG nr. 10 A.L. BL. B9 AL. PANTELIMON nr. 20-21 A.L. BL. 27 STR. MARCU ARMASUL nr. 5 A.L. BL. 9 SOS. PANTELIMON nr. 291 A.L. BL. 26 STR. MARCU ARMASUL nr. 7 A.L. BL. 56 AL. ILIA nr. 3 A.L. BL. 49 AL. DOBRINA nr. 2 A.L. BL. 104 SOS. IANCULUI nr. 35 A.L. BL. 48 SOS. PANTELIMON nr. 249 A.L. BL. 117B AL. MAGURA VULTURULUI nr. 66 A.L. BL. P7A VATRA LUMINOASA nr. 26 A.L. BLOC 110 A SOS. IANCULUI nr. 5 A.L. BL. B1 SOS. PANTELIMON nr. 357 A.L. BL. 54 SOS. PANTELIMON nr. 247 A.L. BL. 109A SOS. IANCULUI nr. 9 A.L. BL. 400B SOS. PANTELIMON nr. 113 A.L. BL. 208A SOS. PANTELIMON nr. 112 A.L. BL. 449 STR. ELEV STEFANESCU STEFAN nr. 9 A.L. BL. 420B STR. ELEV STEFANESCU STEFAN nr. 57 A.L. BL. O 13 BD. FERDINAND I nr. 124 A.L. BL. 450 STR. ELEV STEFANESCU STEFAN nr. 11 A.L. BL. 451 STR. ELEV STEFANESCU STEFAN nr. 13 A.L. BL. 466 STR. SACHELARIE VISARION nr. 19 A.L. BL. 452 STR. ELEV STEFANESCU STEFAN nr. 15 A.L. BL. O 17 STR. AVRIG nr. 58 A.L. BL. B15 DIHAM nr. 3 A.L. BL. B21 DIHAM nr. 4 A.L. BL. D3 CODLEA nr. 4 A.L. BL. M8 BD. CHISINAU nr. 18 A.L. BL121A SOS. IANCULUI nr. 132 A.L. BL. H11 STR. HATISULUI nr. 7 A.L. BL. P 33A STR. AVRIG nr. 30 A.L. BL. O10 BD. FERDINAND I nr. 116 A.L. BL. M15 BD. CHISINAU nr. 26 A.L. BL. P7A SOS. MIHAI BRAVU nr. 88A A.L. BL. H1 STR. DOBROIESTI nr. 8 A.L. BLD28 STR. CIOCARLIEI nr. 24 A.L. BL. D 24 STR. CIOCARLIEI nr. 32 A.L. BL. 2 STR. BAICULUI nr. 4 A.L. BL. 1B TAMPA nr. 1 A.L. BL. P36B STR. CHIRISTIGIILOR nr. 6 A.L. BL. 6 B STR. COSTACHE CONACHE nr. 10 A.L. BL. 9B AL. CISLAU nr. 10 A.L. BL. 1A STR. BAICULUI nr. 2 A.L. BL. D26 SOS. MIHAI BRAVU nr. 124 A.L. BL. 5B SOS. PANTELIMON nr. 16 A.L. BL. 2 STR. SILISTEA nr. 1 A.L. BL. 17 ALEEA LUNCA FLORILOR nr. 5 A.L. BL. 222 SOS. MIHAI BRAVU nr. 178 A.L. BL. 15 STR. DOAMNA GHICA nr. 38 A.L. BL. 17 STR.RAUSENI nr. 5 A.L. BL. 83 STR. BAICULUI nr. 59 A.L. BL. 68 SC. 2 BISTRICIOARA nr. 12 A.L. BL. 33A STR. ZAMBILA IONITA nr. 1 A.L. BL. 48 SC 3 SOS. PANTELIMON nr. 249 A.L. BL. 6 SC. B AL. PANTELIMON nr. 6 A.L. BL. 6 SC. C AL. PANTELIMON nr. 12 A.L. BLOC 8 STR. STOLNICU VASILE nr. 14 A.L. BL. 3 STR. DOAMNA GHICA nr. 16 A.L. BL. 15 STR. PANCOTA nr. 3 A.L. BL. 16 SC. B SINAIA nr. 18 A.L. BL. 61 STR. ZAMBILELOR nr. 7 A.L. BL. 16 SINAIA nr. 18 A.L. BL. 71 OPANEZ nr. 5 A.L. BL. 11 SC. 5 STR. PANCOTA nr. 9 A.L. BL. 39A SC. I STR. ARDELENI nr. 1 A.L. BL. 62 STR. ZAMBILELOR nr. 8 A.L. BL. 75 OPANEZ nr. 9 A.L. BL. T58 SC.1 STR. MAICA DOMNULUI nr. 2 A.L. BL. 16 AL. LUNCA FLORILOR nr. 6 A.L. BL. 99 SC 1 STR. MAIOR BACILA VASILE nr. 1 A.L. BL. 2 STR. ABANOSULUI nr. 4 A.L. BL. 5 STR. ABANOSULUI nr. 10 A.L. BL. 109A SC. B SOS. IANCULUI nr. 9 ASOCIATII LOCATARI SECTOR 3 Asociatia Adresa A.L. BL. M7A AL. BARAJUL CUCUTENI nr. 8 A.L. BL. M40 AL. VASILE GOLDIS nr. 8 A.L. BL. Z7 STR. PLESESTI nr. 2 A.L. BL. V3 JEAN ALEXANDRU STERIADI nr. 29 A.L. BL. X20 STR. PLT. PETRE IONESCU nr.
Load more

Recommended publications
  • Great Romania Under the Menace of the European Extremism and Revisionism
    RSP • No. 58 • 2018: 62-72 R S P ORIGINAL PAPER Great Romania under the Menace of the European Extremism and Revisionism Florin Nacu* Abstract: In this article, there is presented the way in which the adversaries of Great Romania made efforts to fight for its dismemberment, immediately after 1918. The Great Union coincided with the revolution from 1917, and the reinvigoration of revisionism, due to the degree of permissiveness in the Peace Treaties from Paris-Versailles, 1919-1920. The actions meant to destabilise Romania were carried out both from the interior and exterior. There were subversive, violent actions, coordinated by the Soviet and German secret services. Romania did not manage to have a position on the international plan for counteracting the effects of the German and Soviet proximity, which had been foreseen by the diplomat Nicolae Titulescu. In the 22 years, the period Great Romania resisted, there could be seen how complex the evolution of the internal and external politics was, promoted by the decisional factors from Bucharest. The conclusion is that the degradation of the international political system, the ascension of the revisionism, the lack of a coherent dialogue between the representatives of the Romanian political currents, the emerging and the evolution of the extremes represent the causes that led to the collapse of Great Romania, in the summer of 1940. Keywords: right extreme; left extreme; Germany; USSR; revisionism * Ph.D., „CS Nicolăescu Plopșor” Social Humanistic Research Institute, 3rd degree researcher, Craiova; Phone: 0040761617067; Email: [email protected] 62 Great Romania under the Menace of the European Extremism and Revisionism Introduction In the present article, there is to be presented the way in which the Great Union from 1918 was influenced by both the internal and external context.
    [Show full text]
  • International Scientific Committee
    INTERNATIONAL SCIENTIFIC COMMITTEE Ion NEAGU, "Nicolae Titulescu" University; Jose Luis de la CUESTA, University of the Basque Country, San Sebastian, Spain; Viorel CORNESCU, "Nicolae Titulescu" University; Mihai HOTCA, "Nicolae Titulescu" University; Gabriel BOROI, "Nicolae Titulescu" University; Ion M. ANGHEL, President of the Romanian Society of European Law; Lorena BACHMAIER WINTER, Complutense University, Madrid, Spain; Felipe GÓMEZ ISA, University of Deusto, Spain; Elena ANDREEVSKA, SEE University, Tetovo, Macedonia; Augustin FUEREA, "Nicolae Titulescu" University; Vasile DOBRINOIU, "Nicolae Titulescu" University; Traian DIMA, "Nicolae Titulescu" University; Serghei MĂRGULESCU, "Nicolae Titulescu" University; Bogdan MICU, "Nicolae Titulescu" University; Elena NEDELCU, "Nicolae Titulescu" University; Nicolae POPA, "Nicolae Titulescu" University; Viorel ROȘ, "Nicolae Titulescu" University; Mircea DAMASCHIN, "Nicolae Titulescu" University; Valentina VASILE, "Nicolae Titulescu" University; Constantin BRĂGARU, "Nicolae Titulescu" University; Liviu RADU, "Nicolae Titulescu" University; Claudia CLIZA, "Nicolae Titulescu" University; Adina CREȚAN, "Nicolae Titulescu" University; Cristian GHEORGHE, "Nicolae Titulescu" University; Roxana Mariana POPESCU, "Nicolae Titulescu" University; Mirela GORUNESCU, "Nicolae Titulescu" University; Constantin NEDELCU, "Nicolae Titulescu" University; Mircea SINESCU, "Nicolae Titulescu" University; Maria GRIGORE, "Nicolae Titulescu" University; Vasile NEMEȘ, "Nicolae Titulescu" University; Mădălina RĂDOI,
    [Show full text]
  • George G. Potra, Nicolae Titulescu. Arhive Pierdute. Dosarul Unei
    Recenzii. Note – Reviews, Notes 133 George G. Potra, Nicolae Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei recuperări, Centrul Cultural “Lucian Blaga” – Sebeş, Fundaţia Culturală “Lucian Blaga” – Sebeş, 2015, 600 p. + 209 ilustraţii The archives are some of the main repositories of information we appeal to as individuals, as a community or people. They represent a form of memory we go to for long term research or for immediate interests. We check almost on a daily basis their role and importance in society. Taking the risk of a reproof for exaggerating, I state that in any historical evocation, in any contemporary evaluation and in any future project, we cannot ignore data and ideas kept in archives as premises of any material or spiritual construction. As an institution, the archives in Romania identify their act of birth 170 years ago. The explanation for this tardive reality is to be found in both objective and subjective factors, which have been rigorously identified and analyzed by the historians of the Romanian archives. I am in a rush to underline that, despite all legal regulations, of the stage corrections, administrative, economic and financial measures to consolidate their structures and functionality, under the sign of organicity and efficiency, the institution of the archives has recorded in Romania serious dysfunctions and grave accidents (during war or calamities). With each of these, the informational content of Romanian archives has been affected. The subsequent efforts – no matter how consistent or well-intended – could only reconstruct and restore in a fragmentary and uncertain manner the segments of local and even national history – economic, ethnic, confessional, cultural a.s.o.
    [Show full text]
  • Romanian Prime Minister Gheorghe Tătărescu in the Capitals of the Little Entente: Belgrade (1936) and Prague (1937)
    Institute for Political Studies UDC 327(498)(437)(497.1)”1936/1937” Serbian Political Thought https://doi.org/10.22182/spm.6642019.1 No. 4/2019, Year XXVI, Article received: 27.08.2019. Vol. 66 Accepted for publishing: 05.11.2019. pp. 05-23 Original scientific paper Marusia Cîrstea*1 University of Craiova – Faculty of Social Sciences, Romania Romanian Prime Minister Gheorghe Tătărescu in the Capitals of the Little Entente: Belgrade (1936) and Prague (1937) Abstract The present article presents certain aspects of the relations between Romania, the Czech Republic and Yugoslavia in the inter- war period. The fourth decade of the last century in particular was extremely rich in political, diplomatic and military events. Within this international context, Romanian Prime Minister Gheorghe Tătărescu (1934-1937) sought to establish bilateral contacts – with the great powers of Europe, but mainly with the members of the Little Entente – meant to both strengthen bilateral relations and clarify the states’ perspective on the events in progress. During his visits to Belgrade and Prague – as emerges from the press of the time – Gheorghe Tătărescu permanently advocated maintaining the status-quo and the political, economic and military cooperation between the states of the Little Entente. Key words: the Little Entente, Gheorghe Tătărescu, Milan Hodža, Milan Stojadinović. * Associate Professor [email protected] 5 SERBIAN POLITICAL THOUGHT Introduction Gheorghe Tătărescu was appointed Prime Minister of Roma- nia on 5 January 1934 by King Carol II (Giurescu 2003: 428). He left his mark on the entire government activity in 1934-1937, promoting, on the economic plane, a policy of stimulation of the national industry; on the social plane, he supported the assertion of a middle-class group connected to the state; and on the foreign plane he sought to preserve the Versailles system, to promote regional alliances – the Little Entente and the Balkan Entente, – to prevent both Germany and the Soviet Union from dominating south-eastern Europe (Chistol 2007).
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș
    Ways of Forgetting and Remembering the Eloquence of the 19th Century: Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș Abstract: The paper presents a critical evaluation of the existing anthologies of Romanian oratory and analyzes the pertinence of a new research line: how to trace back the foundations of Romanian versatile political memory, both from a lexical and from an ideological point of view. As I argue in the first part of the paper, collecting and editing the great speeches of Romanian orators seems crucial for today’s understanding of politics (politicians’ speaking/ actions as well as voters’ behavior/ electoral habits). In the second part, I focus on the particularities generated by a dramatic change of media support (in the context of Romania’s high rates of illiteracy at the end of the 19th century): from “writing” information on the slippery surface of memory (declaimed political texts such as “proclamations,” “petitions,” and “appeals”) to “writing” as such (transcribed political speeches). The last part of the paper problematizes the making of a new canon of Romanian eloquence as well as the opportunity of a new assemblage of oratorical texts, illustrative for the 19th century politics, and endeavors to settle a series of virtual editing principles. Keywords: oratory, personal memory, political memory, recording strategies, professional editing 1. Introduction Beginning with the end of the 19th century, when the Romanian politicians understand how crucial for one’s career it is to have a good command over the art of eloquence, the interest in the selection, organization and editing of influential public speeches becomes manifest.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu
    GGEORGE GG.. PPOTRA NNICOLAE IIORGA –– NNICOLAE TTITULESCU IINTERFERENȚE Fundația Europeană Titulescu NICOLAE IORGA – NICOLAE TITULESCU INTERFERENŢE GEORGE G. POTRA NICOLAE IORGA – NICOLAE TITULESCU INTERFERENŢE FUNDAŢIA EUROPEANĂ TITULESCU BUCUREȘTI 2011 Lucrare apărută cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional Copertă și tehnoredactare: Victor Potra Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României POTRA, GEORGE G. Nicolae Iorga - Nicolae Titulescu : interferenţe / George G. Potra. - Bucureşti : Editura Fundaţia Europeană Titulescu, 2011 Index ISBN 978-606-8091-09- 9 930(498) Iorga,N. 94(498)"19" Titulescu,N. Studierea vieţii politice din România interbelică m-a pus în faţa unor constatări extrem de contrariante privind relaţiile interumane dintre unele personalităţi afirmate în prima jumătate de veac. Am trecut peste stereotipuri, peste afirmaţii din partea unor necunoscători sau alegaţii din partea unor oameni care sunt „specialişti“ în toate epocile, problemele şi personalităţile istoriei naţionale. Mă voi limita să afirm că este greu de acceptat că Nicolae Iorga, Octavian Goga şi Gheorghe Brătianu s-au regăsit solidari în denigrarea lui Nicolae Titulescu, în „războiul“ pentru scoaterea acestuia din viaţa politică. Desigur, raţiunile de ordin general şi particular au fost diferite de la caz la caz, după cum la fel de diferite au fost şi mijloacele de acţiune. Rămâne de elucidat, până la capăt, în toate aceste trei cazuri, care au fost raţiunile, forţele şi reţelele care s-au regăsit, voluntar sau involuntar, în spatele acestor adversari anti-Titulescu. Cei trei au acţionat din interese şi impulsuri diferite, conştient sau inconştient, nu se poate analiza şi evalua atitudinea lor pornind de la şi sprijiniţi pe premisa că ar fi fost plătiţi sau că ar fi avut raţiuni eminamente subiective şi meschine.
    [Show full text]
  • Raporturile Lui Gheorghe Tătărescu Cu Nicolae Titulescu, În Problema Încheierii Unui Pact De Asistenţă Mutuală Cu Uniunea Sovietică
    MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESSIS, STUDII I COMUN/CARI, seria ISTORIE, TOM X, 2001 RAPORTURILE LUI GHEORGHE TĂTĂRESCU CU NICOLAE TITULESCU, ÎN PROBLEMA ÎNCHEIERII UNUI PACT DE ASISTENŢĂ MUTUALĂ CU UNIUNEA SOVIETICĂ TEODOR CIOFLAN După stabilirea relaţiilor diplomatice normale între cele doull state (România tl IJ.R.S.S., iunie 1934), concomitent cu stabilirea relaţiilor diplomatice între ele, s-au tl~pus stăruitoare eforturi pentru realizarea unui pact de asistenţă mutuală, pact ce 11 rhuia de fapt să consacre într-o fonnă juridică adecvatll, toate acele principii cuprinse 111 Iratatele generale şi în cadrul cărora evoluau de mulţi ani, deşi neoficializate, relaţiile l111rc guvernele de la Bucureşti şi Moscova. Relaţiile guvernului român condus de Gheorghe Tlltărescu cu Uniunea 'iovietică erau relaţii între un guvern al unei ţări capitaliste şi un guvern al unei ţări -.1i.:ialiste. În întreaga perioadă interbelica, guvernele româneşti care s-au perindat la 1 onducere, indiferent de partidul politic au reprezentat, au promovat aceeaşi politică 111lcmă anticomunistă, din care nu lipsesc, într-o fonnă sau alta, propaganda de denigrare a regimului sovietic'. Politicienii cu vederi lucide însă, de felul lui Nicolae Titulescu, care a dominat 1·11 personalitatea lui un deceniu şi jumătate de politică externă românească, plecând de lu considerentele date de imperativul consolidării statului unitar naţional român, au vazut în mod realist necesitatea existenţei unor raporturi normale de bună vecinlltate cu ~latul vecin. Această poziţie lucidll, dar care nu comportă nici un fel de simpatie pentru Ideologia comunistă sau regimul sovietic, era exprimată astfel de însuşi Titulescu: „politica noastră fata de U.R.S.S.
    [Show full text]
  • Nicolae Titulescu 1. Introduction
    ACTA UNIVERSITATIS DANUBIUS Vol. 8, no. 2/2015 Personalities of the Romanian Interwar Diplomacy: Nicolae Titulescu Anişoara Popa1 Abstract: This paper investigates the activity of one of the most representative personality of the Romanian Interwar Diplomacy, Nicolae Titulescu. We will point out the value of his vision on the role that the Society of Nations had in preserving the peace and rebuilding the international system and we conclude on the novelties of his intuitions. Keywords: Interwar period; Romanian diplomacy; Nicolae Titulescu; peace; cooperation 1. Introduction NicolaeTitulescu’s diplomatic activity promoted him as a notable figure of the Romanian and international inter-war diplomacy whose complex sides are extensively reflected in the rich Romanian and foreign both contemporary and posthumous historiography (Agrigoroaiei, 1982, pp. 19-53; Dobrinescu, 1982, pp. 349-362; Titulescu politico-diplomatic work: Correspondence / volume cared by George G. Potra, 2004; Potra (Ed), 2007). “A strong personality who used to enchant and amaze”, stated the historian Ioan Ciupercă, starting from the numerous records about “the strong impression left on his contemporaries from inside and outside the country “and from” the perpetuity of his thoughts and actions” (Ciupercă, 1982, p. 133). 1.1. Objective and Hypotheses The value and the importance of his presence during 20 years in the Romanian political life, at the external political leadership of the state and in the big forum of the United Nations were the object of numerous analysis. 1 Professor, PhD, Danubius University of Galati, Faculty of Communication and International Relations, Romania, Address: 3 Galati Blvd, Galati, Romania, Tel.: +40372 361 102, Fax: +40372 361 290, Corresponding author: [email protected].
    [Show full text]
  • Nicolae Titulescu
    FUNDAŢIA EUROPEANĂ TITULESCU NICOLAE TITULESCU OPERA POLITICO-DIPLOMATICĂ 1 IANUARIE 1937–31 DECEMBRIE 1937 Partea III Volum îngrijit de: GEORGE G. POTRA Colaboratori: Delia Razdolescu, Daniela Boriceanu, Ana Potra, Gheorghe Neacou Bucureşti, 2007 367 INTERVIU ACORDAT DE GEORGE ANASTASIU POSTULUI DE RADIO „EUROPA LIBERĂ“ CU PRIVIRE LA NICOLAE TITULESCU ŞI LA LUCRAREA SA POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI Omul, oratorul, diplomatul I 6 iulie 1981 S-au împlinit nu de mult 40 de ani de la moartea lui Titulescu. În martie viitor vor fi 100 de ani de la naşterea lui. Activitatea lui Titulescu, aşa de cunoscută în lumea politică şi diplomatică între cele două războaie mondiale, face acum, mai ales în Occident, obiectul unor cercetări active. Au apărut o seamă de teze de universitate, în Europa ca şi în Statele Unite ale Americii. În România, de asemenea, cercetări şi publicaţii au reîmprospătat memoria celor în vârstă şi alimentat dorinţa celorlalţi de a cunoaşte cât mai îndeaproape viaţa şi opera acestui mare român care a fost Nicolae Titulescu. Dumneavoastră, domnule Anastasiu, aţi avut privilegiul de a-l fi cunoscut îndeaproape. Aţi fost nu numai şef de cabinet la Ministerul Afacerilor Străine, dar aţi lucrat cu Titulescu şi după ce nu a mai fost în guvern. Eraţi cel mai tânăr din echipa lui de colaboratori imediaţi. Vă rugăm să ne povestiţi, azi, în cadrul acestei emisiuni, date şi fapte din viaţa şi activitatea lui Titulescu, la începutul carierei şi la sfârşitul vieţii, adică două perioade asupra cărora lipsesc încă scrisori şi amintiri autorizate. Când Titulescu s-a înapoiat în ţară, după ce a obţinut la Paris titlul de doctor în drept, el era deja un tânăr român foarte cunoscut în lumea universitară pariziană.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga, Alexandru Averescu, Nicolae Titulescu, Ceasuri Key-Words: the Great Union, Nicolae Iorga, Alexandru Averesc, Nicolae Titulesc, Clocks
    ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, XXXIII, 2012 337 TREI CEASURI, TREI PERSONALITĂŢI ŞI UN SINGUR EVENIMENT - UNIREADE LA 1918 Tatiana RISTEA • Cuvinte-cheie: Marea Unire, Nicolae Iorga, Alexandru Averescu, Nicolae Titulescu, ceasuri Key-words: The great union, Nicolae Iorga, Alexandru Averesc, Nicolae Titulesc, clocks Abstract: From the illustrious names with a great deal of contribution in the act of the Great Un ion, three personali/ies - Nicolae Iorga, Alexandru Averescu and Nicolae Titulescu - contributed, in different periods, to the carrying out of this great event, a historical necessity stronger than any other government or party. The clocks of these personalities from three different categories (table watch, poket watch and the regular watch) are part of the patrimony of the " Clock museum "Nicolae Simache Ploieşti. La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, s-a înfăptuit cel mai mare deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Măreţia acestui eveniment, considerat a fi principalul eveniment al istoriei României, vine din faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera unui singur om politic, al unui singur partid sau guvern - este fapta istorică a întregii naţiuni române. Atunci, la Alba Iulia românii veniţi din toate colţurile Transilvaniei, au consfinţitîn mod liber de orice constrângere hotărârea de unire cu patria-mamă. Acest act istoric a fo st precedat de hotărârea Congresului Naţional al românilor din Bucovina, care la 15/28 noiembrie 1918 a proclamat unirea acestei părţi din Moldova
    [Show full text]
  • Titulesciana NICOLAE TITULESCU ROMÂNUL EUROPEAN
    Titulesciana NICOLAE TITULESCU ROMÂNUL EUROPEAN Ioan SCURTU Nicolae Titulescu a fost un român european în cel mai deplin sens al cuvântului, unul dintre cei mai mari diplomaţi ai tuturor timpurilor. S-a realizat plenar după Marea Unire din 1918, care a generat o stare de spirit nouă, caracterizată perin afirmarea valenţelor creatoare ale românilor. A fost perioada în care Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Mircea Eliade, Gogu Constantinescu, Henri Coandă şi încă mulţi alţii erau recunoscuţi pe toate meridianele Globului ca personalităţi autentice şi cinstite ca atare. A fost, după Primul Război Mondial şi mediul internaţional prielnic, când vechea diplomaţie de birou - bazată pe scrisori, telegrame, negocieri de culise - a fost înlocuită cu o diplomaţie deschisă, în care contactele interumane, inteligenţa şi spontaneitatea aveau rolul decisiv. Prin Tratatul de la Versailles din iunie 1919 s-a decis înfiinţarea Societăţii Naţiunilor, care a devenit o tribună deschisă, în care toate statele membre, mari şi mici, îşi puteau exprima punctele de vedere. Dotat cu o inteligenţă deosebită, cu o memorie excepţională, dar şi cu o mare putere de muncă şi cu capacitatea de a cultiva relaţii interumane, cu un dar oratoric bine cultivat, Nicolae Titulescu a devenit una dintre cele mai prestigioase personalităţi din perioada interbelică. După mai puţin de 8 ani de prezenţă la Geneva, a fost ales, în 1930 preşedintele Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor, cea mai înaltă demnitate internaţională ocupată până atunci de un român. A fost reales în 1931, act fără precedent în analele acestei prestigioase instituţii. În întreaga sa activitate a pus pe primul plan interesele României, pe care le-a promovat cu demnitate.
    [Show full text]