Poluarea Din Valea Jiului Şi Efectele Acesteia
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
EFECTELE ACTIVITĂŢII MINIERE ASUPRA MEDIULUI ACVATIC DIN PERIMETRUL BRAD POLUAREA DIN VALEA JIULUI ŞI EFECTELE ACESTEIA Ing.drd. Angelica-Nicoleta DRĂGHICI, Absolventă a Universităţii din Petroşani, specializarea Ingineria mediului în minerit, promoţia 1997. Doctorand în domeniul fundamental Ştiinţe inginereşti, la Universitatea din Petroşani, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. Are patru lucrări ştiinţifice publicate în domeniul protecţiei mediului şi în probleme de radioactivitate. REZUMAT Lucrarea îşi propune în prima parte inventarierea principalelor surse de poluare a aerului, apei şi solului din judeţul Hunedoara, precum şi gradul de poluare al acestora şi factorii care conduc la această poluare. În a doua parte a lucrării este descrisă metodologia utilizată în evaluarea problemelor de mediu şi câteva categorii de risc: sănătate, mediu şi calitatea vieţii. ABSTRACT The paper is propposing in its first part the inventary of the main pollution sources of air, water and ground from Hunedoara distrinct, also the pollution degree of those and the factors that lead at this pollution. In the second part of the paper is described the methodology used in the environment problems valuation and some of risk categories: the health, the environment and the life quality. 1. POLUAREA SOLULUI – deşeuri periculoase; – deşeuri menajere. De regulă, solurile din perimetrul municipiului Petroşani Deşeurile industriale rezultate în urma proceselor tehno- sunt favorabile vegetaţiei forestiere, cu condiţia asigurării ur- logice şi a activităţilor industriale desfăşurate de agenţii eco- mătoarelor cerinţe: apă, aeraţie, afânare şi preocuparea pen- nomici constau în: steril, zgură, deşeuri metalice, şlamuri, tru acoperirea solurilor cu vegetaţie forestieră. nămoluri, uleiuri uzate, carburanţi, deşeuri de lemn, alte ti- Caracteristicile principale ale acestor tipuri de sol sunt: puri de deşeuri. – pH în general acid, cu valori cuprinse între 4 şi 5,5; Haldele de steril amplasate pe teritoriul municipiului Pe- – conţinut de humus, scăzut spre mediu; troşani provin de la E.M.Dâlja, E.M. Livezeni, U.P.Livezeni – productivitate mijlocie, ce oferă condiţii bune de vege- şi E.M. Petrila Sud. taţie pentru făgete premontane, făgete amestecate cu răşi- Haldele de steril precum şi drumurile de acces către la ele noase şi molidişuri. sunt amenajate pe terenuri expropriate. Activităţile desfăşurate la nivelul municipiului Petroşani Sterilul haldat este rezultat în urma lucrărilor de investiţii, acţionează negativ asupra solului, poluându-l. în urma sortării cărbunilor. Principalele surse de poluare sau degradare a solului sunt Din punct de vedere petrografic, sterilul haldat este un constituite din: amestec eterogen constituit din: marne argiloase, argile gre- – ocuparea şi impermeabilizarea solului cu clădiri, in- zoase, nisipoase şi sericitoase, microgresii argiloase şi slab cinte, drumuri de acces; carbonatice, gresii, şisturi bituminoase, cărbunoase etc. – deşeuri (industriale, toxice, periculoase, menajere); Deşeurile periculoase rezultate în urma activităţilor des- – deformaţiile terenului din cauza exploatărilor subterane; făşurate la nivelul municipiului Petroşani sunt constituite din – emisiile de gaze şi pulberi; deşeurile de spital speciale, care cer o atenţie aparte, atât la – degradarea peisajului etc. faza de colectare cât şi la cea de tratare / eliminare. Deşeurile de spital speciale sunt deşeuri de tipuri precum: 1.1. Deşeurile – deşeuri de la pacienţi cu boli infecţioase; – toate ustensilele tăioase sau ascuţite: seringi, bisturie etc. În urma activităţii economice desfăşurate la nivelul muni- – deşeuri infecţioase de la laboratoarele chimice de mi- cipiului Petroşani, rezultă trei categorii de deşeuri: crobiologie; – deşeuri industriale; – deşeuri biologice din zonele operatorii etc. Buletinul AGIR nr. 3/2006 ● iulie-septembrie 49 IMPACTUL ACTIVITĂŢII MINIERE ASUPRA MEDIULUI Aceste tipuri de deşeuri se caracterizează prin faptul că 2. APELE sunt fie foarte inestetice, fie periculoase, din cauza riscului de infecţie, fie amândouă. Ele trebuie împachetate cu grijă, Măsurile şi lucrările legate de satisfacerea cerinţelor de apă, pentru a evita scurgerile şi ruperile sacilor în timpul din punct de vedere cantitativ, ale diferitelor sectoare ale eco- transportului. nomiei naţionale fac obiectul activităţii de folosire a apelor. Deşeurile menajere sunt reprezentate de deşeurile rezul- A gospodări apele înseamnă a le stăpâni, a le folosi inte- tate în urma altor activităţi decât cele industriale (casnice, co- gral şi multilateral şi a le proteja împotriva diferitelor degra- merţ etc.). Principalele componente ale reziduurilor menajere dări ale calităţii lor. sunt: hârtie, ambalaje (carton, lemn, PVC), materiale plastice, Gospodărirea apelor are ca obiect studiul ansamblului de sticlă, ceramice, deşeuri textile, resturi elimentare etc. lucrări şi de măsuri pentru satisfacerea necesităţilor de apă ale activităţilor umane, pentru prevenirea şi combaterea acţi- unilor dăunătoare ale apelor şi conservarea resurselor de apă 1.2. Degradarea solului prin deformaţiile pentru generaţiile viitoare. terenului din cauza exploatărilor Principalele cursuri de apă de pe teritoriul municipiului subterane Petroşani ar fi: Jiul de Est, Jieţul, Maleia, Slătinioara, Sălătruc, Băniţa, Jupâneasa, Roşia. Degradarea solului, datorată exploatărilor subterane, poate apărea în perimetrul exploatărilor miniere amplasate pe teritoriul municipiului Petroşani. Deformarea suprafeţei 2.1. Surse de poluare a apelor depinde de mai mulţi factori, dintre care cei mai impor- Se poate spune că Jiul de Est, principalul curs de apă al tanţi ar fi: oraşului Petroşani, intră în oraş poluat atât din cauza gospo- – proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor, în special tăria dăriilor ţărăneşti din amonte cât şi din cauza trecerii prin rocilor; zona cu activitate industrială a localităţilor Lonea şi Petrila, – adâncimea lucrărilor miniere; pe teritoriul cărora există exploatări miniere (E.M.Lonea şi – metoda de exploatare; E.M.Petrila) şi o uzină de preparare a cărbunelui (la Petrila). – grosimea şi exploatarea stratului; Aşadar, principalele surse de poluare a apelor de pe teritoriul – dimensiunile spaţiului exploatat; oraşului Petroşani ar fi date de: – unghiurile de înclinare ale stratelor; – apele uzate evacuate din subteran; – factorul timp. – apele reziduale impurificate chimic – evacuate în urma Ca efecte principale ce pot apărea în urma scufundării te- proceselor tehnologice de la uzinele S.C.UPSRUEEM S.A. şi renurilor se menţionează: S.C.UMIROM S.A., care sunt de tipul: ape reziduale cro- – acumulări de ape pluviale, atunci când stratul vegetal mice, ape reziduale acido-alcaline, ape reziduale cianurice, se impermeabilizează şi nu mai permite pătrunderea apei care însă nu sunt evacuate ca atare în emisar, ci numai după o în sol; epurare prealabilă, iar o parte sunt recirculate prin instalaţii; – apariţia unor forme de relief accidentat, cu crăpături şi – apele reziduale evacuate de la spital; denivelări; – apele reziduale evacuate de service-uri şi staţii PECO, – imposibilitatea amplasării construcţiilor; cu conţinut de uleiuri şi grăsimi; – imposibilitatea cultivării terenurilor de acest gen pre- – apele reziduale menajere. cum şi a utilizării în orice fel a acestora; Analizele efectuate asupra apelor râului Jiu la trecerea – afânarea rocilor din acoperişul lucrărilor miniere, ce prin zona cu activitate industrială îl situează pe acesta în do- poate conduce la infiltrarea apelor de suprafaţă precum şi la deşertizarea terenului. meniul „apelor de categoria III“. Punctul maxim de poluare a Jiului este în apropierea ora- şului Petroşani, şi anume, la confluenţa celor două mari râuri 1.3. Emisiile de gaze şi pulberi care traversează depresiunea Văii Jiului: Jiul de Est şi Jiul de Vest. Analizele efectuate au arătat că Jiul de Est este deose- În Valea Jiului, poluarea atmosferei din cauza evacuării bit de poluat din cauza cantităţilor mari de suspensii solide. în aer a produselor gazoase şi solide rezultate pe coşurile de Suspensiile argilo-cărbunoase deversate de industria mi- fum ale unităţilor care produc agent termic, a centralelor ter- nieră în Jiu conferă apei o culoare cafenie, dezagrabilă. Din mice care funcţionează în incintele unităţilor miniere şi a al- această cauză, pe lângă dispariţia faunei şi florei specifice râ- tor întreprinderi, a focurilor izbucnite pe halde, a transportu- urilor de munte, Jiul este scos din circuitul turistic, cu toate lui auto etc. are efecte negative şi asupra solului. că brăzdează un excepţional defileu, apa lui fiind improprie Produsele gazoase evacuate în atmosferă, în contact cu folosinţelor agricole şi industriale în aval. apa dau naştere ploilor acide care conduc la fenomene de Reducerea poluării surselor de apă poate fi realizată pe acidifiere a solului. mai multe căi, din care amintim: 50 Buletinul AGIR nr. 3/2006 ● iulie-septembrie POLUAREA DIN VALEA JIULUI ŞI EFECTELE ACESTEIA – introducerea pe scară largă a unor tehnologii nepo- în suspensie sunt constituite de: centralele termice; transpor- luante în procesele industriale; tul auto; staţiile de ventilatoare de la unităţile miniere; proce- – reducerea cantităţilor de ape uzate evacuate în râuri, sele tehnologice (vopsitoriile, turnătoriile, sudura etc.). prin introducerea practicii recirculării apei; Arderea combustibililor fosili în surse staţionare şi mo- – recuperarea materialelor utile din apele uzate, având ast- bile reprezintă principala activitate umană – ca răspândire