1/5/2020 Strategie pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului Analiza principalelor provocări și oportunități din Valea Jiului
Material tradus după documentul PwC în limba engleză, prin grija Ministerului Fondurilor Europene Prefață
Proiectul „Strategie pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului” este finanțat de Comisia Europeană prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG-REFORM) și implementat în colaborare cu PricewaterhouseCoopers în baza Contractului cu numărul SRSS/SC2019/119, încheiat între PricewaterhouseCoopers EU Services EESV și Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM – Clientul) al Comisiei Europene, semnat la data de 23 octombrie 2019, având drept Beneficiar Ministerul Fondurilor Europene (MFE). Raportul de față a fost întocmit de PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL (în cele ce urmează „PwC”). Acesta reprezintă al treilea livrabil și a fost redactat cu scopul de a prezenta provocările și oportunitățile actuale din Valea Jiului, care acoperă dimensiunile politice și administrative, economică, sociale și culturale, tehnologice și de mediu. În identificarea și fundamentarea provocărilor și oportunităților, au fost utilizate surse publice de informații, precum și informații obținute în interviurile realizate de PwC cu părțile interesate în perioada ianuarie-februarie 2020 în Valea Jiului. Sursele de date și de informații sunt indicate atât sub grafice, scheme și tabele, cât și în notele de subsol. Informațiile utilizate au fost considerate corecte și de încredere, și nu au fost verificate separat de noi. Orice persoană care nu este destinatarul acestui raport sau care nu a semnat și returnat către PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL o scrisoare de acceptare a termenilor PwC privind furnizarea de informații („Release Letter”) nu este autorizată să aibă acces la acest raport. În cazul în care o persoană neautorizată primește și citește acest raport, prin citirea raportului, acceptă și agreează următorii termeni: Persoana care citește acest raport înțelege că lucrările desfășurate de PwC a fost executate în conformitate cu instrucțiunile furnizate de clientul-destinatar al raportului și au fost efectuate exclusiv în beneficiul clientului- destinatar al raportului și pentru a fi utilizate de către acesta. Persoana care citește acest raport ia la cunoștință că acest raport a fost întocmit la cererea clientului-destinatar al raportului și poate să nu includă toate procedurile considerate necesare de către cititorul raportului. Persoana care citește acest raport este de acord că PwC, partenerii, directorii, angajații și agenții săi nu au și nu își asumă nicio responsabilitate față de aceasta, fie că este stipulată în contract sau rezultată dintr-un prejudiciu (inclusiv limitare, neglijență și încălcarea responsabilității statutare), și nu și nu sunt responsabili cu privire la nicio pierdere, daună sau cheltuială de niciun fel, cauzată de utilizarea acestui raport de către cititor, sau care este în alt mod consecința faptului că cititorul a primit acces la raport. În plus, cititorul este de acord că nu poate face referire la acest raport, nu îl poate cita sau distribui fără consimțământul scris prealabil al PwC. Acest raport a fost întocmit exclusiv pentru uzul intern al clientului-destinatar în scopul enunțat în Contract, în conformitate cu termenii și condițiile stipulate în Contract și nu va fi folosit în niciun alt scop sau distribuit niciunei terțe părți. Noi nu ne asumăm niciun fel de responsabilitate pentru pierderile cauzate clientului-destinatar sau oricărui terț ca urmare a transmiterii, reproducerii sau utilizării raportului nostru final sau a celui preliminar într-un mod care să contravină prevederilor anterior menționate. Raportul nu include efecte, dacă există, ale evenimentelor sau circumstanțelor care ar fi putut apărea sau ale informațiilor care ar fi putut fi aflate ulterior acestei date. În acest sens, nu oferim nicio reprezentare referitor la faptul că, dacă am fi desfășurat astfel de lucrări sau am fi avut astfel de comunicări, ar fi avut un impact semnificativ asupra raportului. Dumneavoastră nu puteți pune copii ale acestui raport la dispoziția altor persoane, cu excepția celor menționate în contract și în condițiile prevăzute de acesta. PwC nu își asumă nicio responsabilitate față de nicio persoană, cu excepția Dumneavoastră, pentru utilizarea raportului. PwC nu își asumă nicio responsabilitate referitor la consecințe față de nicio persoană, cu excepția Dumneavoastră, pentru nicio decizie care s-a luat sau nu s-a luat ca urmare a acestui raport, indiferent de forma de acțiune, fie că este stipulată în contract, rezultată din prejudiciu sau în alt mod, și în măsura permisă de legea aplicabilă.
1 Cuprins
1. Prefață ...... 1 2. Tabelul figurilor ...... 4 3. Lista acronimelor și abrevierilor ...... 6 4. Rezumatul principalelor rezultate ...... 7 5. Dimensiunea politică și administrativă ...... 13
Situația politică și administrativă ...... 14
Provocările politice și administrative ...... 22 Percepția cu privire la puterea administrativă ...... 22 Provocările de accesare a fondurilor ...... 22 Zonele urbane vs rurale ...... 22
Oportunități politice și administrative ...... 24 Colaborarea în vederea atingerii unui obiectiv comun ...... 24 Proximitatea ca avantaj ...... 24 Banca Națională de Dezvoltare – o sursă de fonduri suplimentare...... 24 6. Dimensiunea economică și de mediu ...... 26
Situația economică ...... 27 Creșterea economică ...... 27 Industria și energia ...... 31 Istoricul acțiunilor recente din minerit ...... 32 Mediul de afaceri ...... 34 Infrastructura ...... 45 Turism ...... 52 Agricultura, creșterea animalelor și activitățile forestiere ...... 56 Investiții și atragere de fonduri nerambursabile ...... 58
Provocări economice ...... 62 Zonă monoindustrială ...... 62 Zonă săracă într-o regiune bogată ...... 62 Lipsa stimulentelor specifice pentru atragerea investitorilor...... 62 Fermierii locali nu fac parte din lanțurile valorice ...... 63 O problemă juridică ce împiedică exploatarea economică a cuarțului pe termen mediu ...... 63 Nu există un concept de turism integrat pentru activități pe tot timpul anului ...... 64
Oportunități economice ...... 65 Dezvoltarea turismului se poate baza pe mediul natural, precum și pe diversitatea culturală și cea a tradițiilor ...... 65 Dezvoltarea altor atracții locale ...... 66 Crearea unei mărci locale pentru bunuri și servicii ...... 67 Mica industrie și meșteșugurile ar putea completa dezvoltarea turismului ...... 67 Dezvoltarea infrastructurii rutiere ar aduce beneficii economiei Văii Jiului ...... 68 Minerit – dar o resursă diferită: cuarțul (I) ...... 69 Dezvoltarea rețelei de energie poate atrage interesul întreprinderilor din domeniul energiilor regenerabile ...... 69 Active imobiliare cu prețuri reduse pot atrage forța de muncă în zonă ...... 69 Regenerarea urbană – bazele pentru promovarea orașelor din Valea Jiului ...... 70 Alte investiții din sectorul public: relocarea anumitor instituții regionale în Valea Jiului ...... 71 Terenurile ieftine și clădirile cu utilități existente pot fi de interes pentru IMM-uri ...... 72
2 Situația mediului înconjurător ...... 73 Poluarea aerului ...... 75 Poluarea apelor ...... 79 Poluarea solului ...... 81
Provocări de mediu ...... 84 Reabilitarea terenurilor ...... 84 Bazine din cenușă ...... 84
Oportunități de mediu ...... 85 Utilizare alternativă a minelor ...... 85 7. Sociale și culturale ...... 86
Situația socială și culturală ...... 86 Demografia ...... 86 Forța de muncă ...... 92 Învățământul ...... 94 Sănătatea ...... 102 Servicii sociale ...... 105 Cultură și timp liber ...... 107
Provocări sociale și culturale ...... 108 Migrația populației afectează negativ toate domeniile socio-economice ...... 108 Abandonul școlar timpuriu afectează viitorul forței de muncă din Vale Jiului ...... 108 Învățământul local nu este adaptat la piața locală a muncii ...... 108 Serviciile sociale limitate fac populația și mai vulnerabilă ...... 109 Reconversia profesională a minerilor – o provocare tradițională ...... 109 Ritmul lent al schimbării duce la scepticism și resemnare ...... 109
Oportunități sociale și culturale ...... 110 Numărul de persoane angajabile poate fi de interes pentru investori ...... 110 Există învățământ superior în Valea Jiului ...... 110 Interesul de a păstra tradițiile locale poate contribui la crearea brandului Văii Jiului ...... 110 Diversitatea etnică și religioasă poate sprijini incluziunea socială ...... 110 8. Tehnologie ...... 111
Situația tehnologică ...... 111
Provocări tehnologice ...... 121 Provocarea aportului intensiv de forță de muncă ...... 121
Oportunități tehnologice ...... 122 Investiția în tehnologie – un potențial motor de creștere economică...... 122 Minerit – dar o resursă diferită: cuarțul (II) ...... 122 Centrul de cercetare în robotică – o ocazie de furnizare a oportunităților de muncă de înaltă calificare în Valea Jiului ...... 123 Centrul de cercetare a energiei regenerabile ...... 123 9. Analiza SWOT ...... 125 10. Bune practici la nivel european...... 127
Împărtășirea bunelor practici ...... 127
Studii de caz ...... 128 Silezia (Polonia) ...... 128 Aragon(Spania) ...... 131 Bilbao (Spania) ...... 131 Limburg (Olanda) ...... 134 Nord-pas-de-Calais (Franța) ...... 135
3 Ruhr – Essen (Germania)...... 138 Slovacia (Horna Nitra) ...... 139 Compararea studiilor de caz și relevanța acestora pentru Sistemul Urban Valea Jiului ...... 144 11. Anexă ...... 146 Situația mediului de afaceri ...... 146 Terenuri disponibile pentru noi investiții ...... 151
Tabelul figurilor Imagine 1 – Sfârșitul segmentului asfaltat al DN 66A, granița dintre județele Hunedoara și Gorj (asfaltat în Hunedoara) ...... 45 Imagine 2 – Peștera Scorota ...... 54 Imagine 3 – Vagonete pe șina de cale ferată îngustă din Lonea ...... 68 Imagine 4 – Clădire istorică din Petroșani ...... 70 Imagine 5 – Clădire mare din Petrila ...... 71 Imagine 6 – O imagine de la Muzeul Sileziei ce prezintă mineritele de cărbune din Silezia Superioară la începuturile sale ...... 129 Imagine 7 – Amplasamentul centralei din Horna Nitra ...... 141 Imagine 8 – Centru de reparații și mentenanță a vagoanelor a HBP ...... 141 Imagine 9 – Platformă de foraj experimentală a GA Drilling ...... 142 Imagine 10 – Sera de roșii și ferma piscicolă a HBP...... 142
Hartă 1 – Spitalele din Valea Jiului ...... 15 Hartă 2 – Harta drumurilor - Regiunea Vest ...... 20 Hartă 3 – Harta rețelei feroviare - Regiunea Vest ...... 21 Hartă 4 – Harta pârtiilor de ski din stațiunea Straja ...... 52 Hartă 5 – Exemplu de traseu MTB x-country ...... 53 Hartă 6 – Imagine 3D a Văii Jiului ...... 65 Hartă 7 – Perimetrul cetății Comarnicel 1 ...... 66 Hartă 8 – Localizarea geografică a Văii Jiului ...... 73 Hartă 9 – Harta minelor din Valea Jiului în februarie 2020 ...... 75 Hartă 10 – Termocentrala Paroșeni – statistici ...... 76
Grafic 1 – PIB per locuitor, în funcție de regiunea de dezvoltare [mii EUR] ...... 27 Grafic 2 – PIB per locuitor în Regiunea Vest și în Hunedoara [mii EUR] ...... 28 Grafic 3 – PIB Regiunea Vest vs. PIB Hunedoara [M EUR] ...... 28 Grafic 4 – PIB Valea Jiului vs. PIB județul Hunedoara, 2018 [M EUR] ...... 29 Grafic 5 – Formarea PIB-ului Văii Jiului în anul 2018 [M EUR] ...... 30 Grafic 6 – Formarea PIB-ului județului Hunedoara în anul 2018 [M EUR] ...... 30 Grafic 7 – Evoluția și prognoza capacităților nete disponibile pe bază de cărbune [MWe] ...... 31 Grafic 8 – Nr. de companii per municipiu/oraș ...... 34 Grafic 9 – Nr. de companii, Valea Jiului vs. județul Hunedoara ...... 35 Grafic 10 – Nr. și % de companii cu rezultate operaționale pozitive (EBIT pozitiv) per municipiu / oraș ...... 35 Grafic 11 – Nr. & % de companii cu rezultate operaționale pozitive (EBIT pozitiv), Valea Jiului vs. Jud. Hunedoara ...... 36 Grafic 12 – Nr. și % de companii profitabile după impozitare, per municipiu ...... 36 Grafic 13 – Nr. și % de companii profitabile după impozitare, Valea Jiului vs. județul Hunedoara ...... 37 Grafic 14 – Sumar al situației economice din Petroșani, 2018 ...... 38 Grafic 15 – Sumar al situației economice din Lupeni, 2018 ...... 39 Grafic 16 – Sumar al situației economice din Vulcan, 2018 ...... 40 Grafic 17 – Sumar al situației economice din Petrila, 2018 ...... 41 Grafic 18 – Sumar al situației economice din Uricani, 2018 ...... 42 Grafic 19 – Sumar al situației economice din Aninoasa, 2018 ...... 43 Grafic 20 – Sumar al situației economice din județul Hunedoara, 2018...... 44 Grafic 21 – Absorbția de fonduri europene din POR, perioada 2014 – 2020 [M EUR] ...... 58 Grafic 22 – Evoluția populației din fiecare municipiu din Valea Jiului între 1992-2019 [‘000] ...... 86
4 Grafic 23 – Structura etnică a populației în Valea Jiului conform recensământului din 2011 [%] ...... 87 Grafic 24 – Structura confesională a populației din Valea Jiului conform recensământului din 2011 [%]...... 87 Grafic 25 – Evoluția și predicțiile privind populația din Valea Jiului [‘000] ...... 88 Grafic 26 – Evoluția mișcării naturale a populației în Valea Jiului între 1992-2018 ...... 89 Grafic 27 – Evoluția ratei nete a migrației populației în Valea Jiului între 1992-2018 ...... 90 Grafic 28 – Populația din Valea Jiului după vârstă și gen (1992 vs 2019) ...... 91 Grafic 29 – Evoluția forței de muncă din Valea Jiului în perioada 1992-2018 [‘000] ...... 92 Grafic 30 – Evoluția numărului de șomeri în Valea Jiului între 2010-2019 ...... 93 Grafic 31 – Comparație între salariile medii nete din Hunedoara, din Regiunea Vest și din România în 2018 [RON] ...... 93 Grafic 32 – Evoluția numărului de elevi după nivelul de învățământ între 2011-2018 ...... 97 Grafic 33 – Evoluția numărului de absolvenți după nivelul de învățământ între 2011-2017 ...... 98 Grafic 34 – Evoluția numărului de profesori după nivelul de învățământ între 2011-2018 ...... 98 Grafic 35 – Evoluția ratei abandonului școlar în Hunedoara după nivelul de învățământ între 2011-2017 [%] ...... 99 Grafic 36 – Evoluția facilităților în instituțiile de învățământ din Valea Jiului între 2013-2018 ...... 100 Grafic 37 – Numărul facilităților din unitățile de învățământ din Valea Jiului în funcție de tipul instituției în 2018 ... 100 Grafic 38 – Evoluția numărului de săli de clasă si PCs în unitățile de învățământ din Valea Jiului între 2013-2018 ...... 101 Grafic 39 - Numărul de săli de clasă și PCs din unitățile de învățământ din Valea Jiului în funcție de tipul instituției în 2018 ...... 102 Grafic 40 - Evoluția numărului de paturi din spitalele din Valea Jiului în perioada 1992-2018 ...... 103 Grafic 41 - Evoluția numărului de cadre medicale din Valea Jiului între 1995-2018 ...... 104 Grafic 42 - Evoluția raportului dintre populație și cadrele medicale între 1998-2018 ...... 105 Grafic 43 – Evoluția bibliotecilor din Valea Jiului în perioada 1995-2018 ...... 107 Grafic 44 – Companiile din fiecare industrie în Valea Jiului [2017, nr.] ...... 111 Grafic 45 – Companiile active din fiecare industrie din județul Hunedoara [2018, nr.]...... 112 Grafic 46 – Aninoasa: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018]...... 113 Grafic 47 – Lupeni: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018] ...... 114 Grafic 48 – Petrila: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018] ...... 115 Grafic 49 – Petroșani: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018] ...... 116 Grafic 50 – Vulcan: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018] ...... 117 Grafic 51 – Uricani: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018] ...... 118
Tabel 1 – Populația, suprafața și bugetul de cheltuieli al principalelor municipii/ orașe din Valea Jiului ...... 14 Tabel 2 – Primarii aleși între 1996-2016 în Valea Jiului ...... 15 Tabel 3 – Sprijinul financiar alocat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 pe regiuni ...... 17 Tabel 4 – Contribuția maximă a ajutoarelor de la stat pe regiune ...... 18 Tabel 5 – Companii care se ocupă cu activități agricole în Valea Jiului ...... 56 Tabel 6 – Companii care se ocupă cu creșterea animalelor în Valea Jiului ...... 57 Tabel 7 – Suprafața de teren din fiecare municipiu / oraș după categoria de utilizare ...... 57 Tabel 8 – Universitatea din Petroșani - facultăți, domenii de studiu, programe de studiu și numărul maxim de studenți ce pot fi școlarizați în fiecare an pentru studiile de licență ...... 95 Tabel 9 – Universitatea din Petroșani - domenii de studiu, programe de studiu și numărul maxim de studenți ce pot fi școlarizați în fiecare an pentru studiile de masterat ...... 96 Tabel 10 - Instituții pentru copii și adulți cu dizabilități din Valea Jiului la data de 30 septembrie 2019 ...... 106
5 Lista acronimelor și abrevierilor
‘000 Mii ADR Agenția pentru Dezvoltare Regională ADI Asociații de Dezvoltare Intercomunitară Mld. Miliard C Central RACC Rata Anuală Compusă de Creștere EBIT Rezultatul brut înainte de deducerea Dobânzilor și Impozitului pe profit FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională UE Uniunea Europeană EUR Euro PIB Produsul Intern Brut Ha Hectare CEH Complexul Energetic Hunedoara ÎT Înaltă Tensiune SUVJ Regiunea Valea Jiului Km Kilometri kV Kilowatt JT Joasă Tensiune M Milion M Metru MT Medie Tensiune NE Nord-est NV Nord-vest POR Program Operațional Regional S Sud SE Sud-est SUVJ Sistemul Urban Valea Jiului IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii SV Sud-vest
V Vest
6 Rezumatul principalelor rezultate
Valea Jiului este unul dintre cele mai afectate sisteme urbane ale României din punct de vedere socio-economic. Evoluția economică din ultimii ani, nivelul de trai din prezent și perspectivele vieții în sistemul urban Valea Jiului (SUVJ) sunt consecințele directe ale procesului dezindustrializării rapide și ale politicilor implementate după căderea regimului comunist, impactul acestora extinzându-se inclusiv la nivelul județului Hunedoara. Industria carboniferă a fost forța motrică a majorității activităților economice din SUVJ. Prăbușirea mineritului și scăderea subsecventă a veniturilor a avut un impact semnificativ asupra nivelului general de angajare pe piața muncii din Valea Jiului. Criza economică din 2008 a avut consecințe care au adâncit semnificativ discrepanțele deja existente între Hunedoara și județele vecine. Putem presupune în acest moment că efectele actualei crize economice vor fi cel puțin la fel de puternice, înainte ca implementarea Strategiei pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului să înceapă să aibă efect. Prin urmare, trecerea de la perioada monoindustrială se dovedește a fi un proces complex și lent, cu provocări semnificative pentru toate părțile interesate. Cu toate acestea, SUVJ are potențial pentru renașterea economică și dezvoltarea socială a comunităților, atât timp cât resursele de orice tip existente aici vor fi utilizate optim, în acord cu evoluțiile economiei naționale și globale. Acest raport sumarizează analizele preliminare PEST și SWOT și prezintă provocările și oportunitățile actuale identificate în SUVJ pe patru dimensiuni: politico-administrativă, economică și de mediu, socio-culturală și tehnologică. Concluziile acestui raport vor sta la baza identificării pilonilor principali de dezvoltare a Văii Jiului în cadrul Strategiei de dezvoltare socială, economică și de mediu și a Planului de acțiune. Planul de acțiune va include proiecte realiste și fezabile, aliniate celor mai stringente nevoi sociale și economice ale Văii Jiului.
Principalele provocări politico-administrative în Valea Jiului și factori determinanți Puterea administrativă din Valea Jiului este distribuită inegal. Petroșani este cunoscut în mod tradițional drept capitala informală a Văii Jiului, asigurând populației singura universitate, singura judecătorie, cel mai mare spital și singurele clinici private din Valea Jiului. În general, liderii locali sunt realeși de comunitate pentru mai multe mandate, chiar și pentru 20 de ani consecutivi. Tendința în SUVJ a fost menținerea aceleiași administrații pentru perioade lungi de timp. În pofida continuității guvernanței din aceste orașe, există dificultăți în atingerea obiectivelor de dezvoltare. Investițiile sunt “deficitare”, Valea Jiului fiind subordonată Regiunii Vest, care are un nivel de dezvoltare mai ridicat. Pentru accesarea de fonduri europene, companiile din SUVJ trebuie să contribuie cu un nivel mai crescut al costurilor de investiție comparativ cu alte regiuni. Administrațiile locale întâmpină dificultăți în atragerea fondurilor europene și punerea în aplicare a proiectelor astfel finanțate, având în vedere dimensiunea și nivelul de calificare a personalului. Multe proiecte sunt slab redactate și ulterior respinse. Proiectele aprobate sunt insuficient implementate, iar costurile eligibile nu pot fi rambursate. În cazul proiectelor aprobate, contractul de finanțare nu poate fi semnat din cauza incapacității de a îndeplini cerințele de cofinanțare. Sistemul urban Valea Jiului este format din 3 orașe și 3 municipii, toate având statutul de zone urbane, chiar dacă acestea au în componență și sate. Deși satele nu beneficiază de aceleași caracteristici urbane, asocierea lor cu zone considerate urbane îngreunează accesarea asistenței pentru anumite activități specifice zonelor rurale, oferite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), în special subvenții pentru animale și culturi.
7 Principalele oportunități politico-administrative și factori determinanți Se dorește colaborarea pentru implementarea de proiecte finanțate de UE în perioada 2021-2027. Cei șase primari s-au angajat printr-un memorandum semnat la Bruxelles să conlucreze pentru tranziția energetică și dezvoltarea economică a SUVJ, prin alinierea obiectivelor strategice, precum și prin implicarea activă a organizațiilor publice și private din propria lor jurisdicție. Distanțele dintre orașe / municipii sunt relativ mici. Fiind traversate de un drum important și de o cale ferată, oamenii obișnuiesc să se deplaseze între orașele din SUVJ pentru muncă, îngrijiri medicale sau activități recreative.
Provocări economice și de mediu și factori determinanți Valea Jiului este o zonă minieră monoindustrială, iar exploatarea cărbunelui va înceta până în anul 2030. De peste 150 de ani, în Valea Jiului se exploatează cărbune, iar economia locală s-a dezvoltat exclusiv pe baza acestei resurse. Un efect secundar al acestei auto-suficiențe este și faptul că zona a rămas deconectată fizic și economic de cele adiacente. Singurele infrastructuri solide de interconectare au fost rețeaua de energie și calea ferată, însă ambele se deteriorează pe zi ce trece în absența investițiilor. Valea Jiului face parte din relativ bogata Regiune Vest unde finanțarea din surse publice a investițiilor se face într-o proporție mai mică. Conform reglementărilor actuale privind ajutoarele de stat, investițiile din Regiunea Vest sunt eligibile pentru cofinanțarea publică de până la 35% (în general, întreprinderile mijlocii pot avea acces la finanțare de 55%, iar întreprinderile mici de 45%). Investițiile în Valea Jiului sunt supuse sistemului fiscal general, fără a beneficia de stimulente speciale. Chiar dacă impozitele locale sunt relativ mici, investitorii nu sunt dispuși să se relocheze sau să înființeze întreprinderi în Valea Jiului, în absența unui regim fiscal care să compenseze deficiențele zonei. Fermierii locali nu fac parte din lanțurile de producție și distribuție, iar facilitățile locale de prelucrare lipsesc. Deși fermierii au la dispoziție terenuri pentru a-și extinde activitatea, momentan nu au posibilități de distribuție. Valea Jiului nu are abatoare, fabrici de prelucrare a cărnii, instalații de colectare a laptelui, spălătorii și procesatoare de lână sau alte facilități necesare micilor producători. Resursele existente de cuarț nu sunt valorificate din cauza unei probleme juridice a cărei soluționare poate fi de durată. Detaliile referitoare la problema juridică sunt prezentate pe larg în cuprinsul documentului. Afacerile din turism sunt fragmentate în absența unui concept integrat care să asigure activități diversificate pentru vizitatori, pe tot parcursul anului. În prezent, schiorii și cicliștii montani au alternative limitate pentru a-și petrece timpul în Valea Jiului, atât în privința activităților ce pot fi derulate, cât și opțiunilor de relaxare. Un concept turistic integrat ar putea crea un mecanism de cooperare unitară între întreprinderile din zonă, care să contribuie la stimularea turismului prin extinderea facilităților pentru vizitatori, generând un consum crescut în zonă. Nu toate minele închise au fost ecologizate corespunzător. Interviurile derulate pe plan local au indicat existența unor incidente (de exemplu, prăbușiri ale galeriilor) în unele dintre mine închise în trecut. Cenușa rezultată în urma arderii cărbunelui a fost depozitată în halde ce au format două iazuri. Pământul din jurul iazurilor nu este afectat deocamdată, însă o potențială rupere a barajelor ar contamina o suprafață extinsă.
Principalele oportunități economice și de mediu și factori determinanți Mediul natural este favorabil dezvoltării turismului pe multiple segmente - sportiv, rural, vizitarea siturilor industriale, speologie, turism de vânătoare, turism cultural, etc. Zona Văii Jiului este o atracție turistică în creștere, în special pentru practicanții sporturilor de iarnă – în special datorită stațiunilor de schi Parâng și Straja, cea de la Vulcan necesitând îmbunătățiri. Traseele de ciclism montan sunt a doua cea mai mare atracție turistică a Văii Jiului. Pe lângă acestea, există diferite inițiative antreprenoriale mici, cum ar fi turismul ecvestru sau cultural, însă acestea sunt izolate și nu pot asigura prezență turistică pentru perioade mai lungi. Alte atracții care pot face parte dintr-un concept turistic integrat sunt două castre romane, Peștera Bolii, dar și atracții ce ar putea fi dezvoltate, precum un festival anual și diverse evenimente mai mici. Crearea brandului „Valea Jiului” poate fi realizată pe cel puțin trei piloni: 1) tranziție energetică; 2) dezvoltarea unui concept integrat de regenerare urbană; 3) brand comun pentru produse locale și turism. În competiția mondială pentru turiști și investiții, brand-ul orașului a devenit politică urbană, deoarece orașele aplică din ce în ce mai multe principii de branding pentru a-și construi un profil și o reputație bună.
8 Dezvoltarea turistică ar sprijini activități conexe, cum ar fi industria ușoară și meșteșugurile, inclusiv prelucrarea lemnului pentru produse cu valoare adaugată. În urma interviurilor și analizei PwC, a rezultat că principalele activități conexe care s-ar putea dezvolta în Valea Jiului dacă numărul turiștilor crește sunt: producția de produse naturale necesare hotelurilor și pensiunilor, reabilitarea apartamentelor de către proprietarii care vor dori să le închirieze prin aplicații precum Airbnb și Booking.com, fabricarea de haine tradiționale, dezvoltarea de magazine pentru repararea bicicletelor etc. Modernizarea drumurilor ar avea impact favorabil asupra întregului mediu economic din Valea Jiului. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere între orașele din Valea Jiului ar optimiza tranzitul angajaților și mărfurilor dintr-o localitate în alta, reducând în același timp și frecvența accidentelor rutiere. Calea ferată poate susține dezvoltarea economică. Dacă vor fi realizate investiții pentru reabilitarea căii ferate din Valea Jiului, aceasta ar putea deveni o rută activă pentru operatorii de transport feroviar privați și o alternativă viabilă de transport pentru angajații care fac naveta între orașele din zonă. Depozitul de cuarț din Șiglău – Uricani are potențial pentru a fi exploatat. Acest depozit a fost exploatat deja până la o adâncime de 10 m și este în proprietatea statului român, cu posibilități de exploatare pe baza unei licențe emise de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). Dezvoltarea rețelei de energie poate atrage interesul întreprinderilor din domeniul energiilor regenerabile. Dacă rețeaua de transport a energiei electrice ar fi modernizată, iar conexiunea la rețea ar fi mai ieftină, oportunitățile de dezvoltare economică ale Văii Jiului s-ar diversifica, întrucât companiile de energie regenerabilă ar putea manifesta interes pentru dezvoltarea centralelor eoliene sau solare. Prețurile mici ale apartamentelor, dar și faptul că administrațiile publice sunt dispuse să ofere teren gratuit celor care vor să se stabilească în Valea Jiului sunt doi factori favorabili pentru atragerea forței de muncă și a tinerilor în zonă. Toate orașele au nevoie de proiecte de regenerare urbană. Conceptul de regenerare urbană presupune reglementarea planificării și dezvoltării urbane, brandingul orașului și promovarea identității locale într-un context național și internațional. Posibilitatea relocării unor autorități centrale / crearea unei instituții publice de interes regional în Valea Jiului ar crea locuri de muncă în mod direct și indirect. Minele închise și reabilitate corespunzător pot fi reintroduse în circuitul economic. Pentru a permite implementarea unei astfel de inițiative, Ministerul Economiei ar trebui să transfere proprietatea terenurilor către Consiliul Județean sau către primăriile locale.
Principalele provocări sociale și culturale și factori determinanți Situația socio-economică actuală reprezintă rezultatul unui proces complex și sensibil, care, pentru a putea fi analizat în întregimea sa, necesită generalizări. Aspectele sensibile derivă din impactul social divers, până la nivel de individ. Se remarcă faptul că astăzi, la 23 de ani de la momentul incipient al declinului economic, autoritățile locale nu dețin o bază de date a necesităților sociale care să abordeze întreaga populație a localităților și nu a fost urmărit succesul sau eșecul diverselor măsuri implementate. Migrația populației afectează negativ toate domeniile socio-economice. Localnicii părăsesc Valea Jiului din cauza oportunităților de angajare limitate, în special pentru tinerii educați. Abandonul școlar timpuriu afectează viitorul forței de muncă din SUVJ. Cauzele pentru care tinerii renunță la școală se referă la contextul socio-economic, la problemele personale și familiale și la dificultățile de învățare. Tinerii din Valea Jiului nu sunt consiliați referitor la carieră. Învățământul local nu este adaptat la piața locală a muncii. Profesorii nu folosesc instrumente moderne - fișe de lucru, portofolii pentru elevi, software educațional etc. Pregătirea practică este de obicei o repetare a cunoștințelor teoretice predate anterior în clasă. Creativitatea cadrelor didactice nu este susținută, acestea neputându-se abate de la programele laborioase obligatorii. Mulți profesori au o atitudine conservatoare și sunt rezistenți la schimbări precum concentrarea pe nevoile elevilor, modernizarea lecțiilor și digitalizarea procesului de învățământ. Școlile tehnice sunt slab finanțate, laboratoarele lipsind de echipamente moderne, majoritatea covârșitoare fiind mai vechi de 40 de ani. Serviciile sociale limitate fac populația și mai vulnerabilă. Există un număr relativ mare de persoane cu dizabilități care nu au posibilitatea de a locui într-o instituție specializată. Numărul insuficient de creșe pentru copii are un impact mare asupra dezvoltării și bunăstării lor, în special a celor ai căror părinți sunt plecați din Valea Jiului. Acești copii sunt crescuți fie de rude, fie de comunitate. Interviurile au evidențiat existența unui număr considerabil de persoane vulnerabile care nu beneficiază de o locuință decentă, resurse financiare suficiente pentru un trai decent
9 sau care sunt supuse violenței domestice din cauza alcoolului, consumului de droguri sau dependenței de jocuri de noroc. Minerii au mândrie profesională și salarii/pensii relativ bune. Schimbarea profesiei de miner este o provocare atât pentru miner, cât și pentru angajator deoarece, pe lângă mândria profesională, există multe avantaje financiare în cazul mineritului. Prin urmare, rezistența la schimbare și recalificare a actualilor sau foștilor mineri este relativ mare. Ritmul lent al schimbării duce la scepticism și resemnare. Cele mai discutate aspecte se referă la: numărul limitat de locuri de muncă disponibile, migrația forței de muncă, puținele opțiuni de petrecere a timpului liber și lipsa de încredere în capacitatea autorităților publice de a implementa proiecte de mare anvergură.
Principalele oportunități sociale și culturale și factori determinanți În SUVJ este un număr relativ mare de persoane angajabile. Cu toate acestea, ar fi necesară recalificarea populației în anumite sectoare. Existența Universității din Petroșani în SUVJ. Universitatea poate stimula activități de inovare, cercetare și dezvoltare, putând de asemenea să-și adapteze programa universitară pentru a susține mai bine piața muncii. Interesul de a păstra tradițiile locale poate contribui la crearea brandului Văii Jiului. Existența miturilor și superstițiilor ar putea fi valorificată prin dezvoltarea unui tip de turism bazat pe viața și obiceiurile momârlanilor.
Principalele provocări tehnologice și factori determinanți Majoritatea companiilor existente activează în sectoare ce necesită aport intensiv de forță de muncă și nu în sectoare high-tech. Tentativele de diversificare economică implementate în regiune s-au concentrat în principal pe sectoare caracterizate de un grad de tehnologizare scăzut, abilități tehnice reduse și capital de investiții limitat. În consecință, profilul economic actual este dominat de sectorul serviciilor (comerț), urmat de sectorul de producție, transport, construcții și hoteluri.
Principalele oportunități tehnologice și factori determinanți Există oportunitatea de a valorifica resursele existente de cuarț pe termen mediu și lung. Produsele din cuarț ultra- pur, precum cel de la Siglau-Uricani sunt utilizate pe scară largă în aplicațiile moderne. Dată fiind disponibilitatea unei forțe de muncă cu experiență relevantă (foști mineri din industria cărbunelui), aceștia ar putea trece de la mineritul cărbunelui la cel al cuarțului.
Parteneriatele actuale ale Universității pot fi extinse pe viitor prin înființarea unui centru de robotică în SUVJ. Universitatea din Petroșani a stabilit recent un parteneriat cu liceele din regiune care dezvoltă pasiunea elevilor pentru robotică și tehnologie. Universitatea își propune să obțină acreditarea pentru o nouă diplomă de specializare în domeniul roboticii. Activitatea de cercetare a Universității ar putea fi extinsă prin crearea unui centru de cercetare în domeniul energiei regenerabile. Având în vedere tranziția Văii Jiului de la cărbune, există oportunitatea ca Universitatea din Petroșani să-și extindă activitățile de cercetare în domeniul energiei regenerabile. Centrul de cercetare în domeniul energiei regenerabile din Valea Jiului ar putea desfășura cercetări privind utilizarea regenerabilelor și optimizarea modului de utilizare a surselor regenerabile.
10 Principalele active din SUVJ ce ar putea susține diversificarea economică Având în vedere închiderea minelor în Valea Jiului și scăderea semnificativă a activității celor rămase, mai multe parcele de teren au devenit disponibile pentru noi investiții. Principalul avantaj al acestor zone constă în faptul că sunt sub proprietate unică și bine conectate la infrastructura de transport rutier și feroviar, având inclusiv toate utilitățile la fața locului. Unele foste site-uri de mină (de exemplu, la Mina Petrila) au încă hale industriale, transformatoare de putere și macarale grele. În 2018, existau 31 de zone industriale (25 publice și 6 private) de închiriat sau de vânzare, totalizând aproape 2,5 M m2 de teren, din care 20.000 mp suprafață construită (hale industriale și clădiri administrative). Toate site-urile pot fi accesate pe cale rutieră, 11 dintre acestea având și acces feroviar. Cel mai apropiat transport public este în medie la mai puțin de 0,5 km de fiecare. Pentru o întreprindere de dimensiuni medii, terenurile ieftine, existența utilităților, infrastructura de acces (în special calea ferată), precum și activele provenite de la fostele mine pot reprezenta avantaje competitive semnificative, mai ales pentru companiile aflate în expansiune.
Concluzii desprinse din strategiile și încercările anterioare de revitalizare economică a zonei Neasigurarea finanțărilor ulterior finalizării împrumuturilor de la Banca Mondială nu a permis continuarea măsurilor care s-au dovedit viabile și benefice. În lipsa unui mediu de afaceri sănătos, precum și a culturii manageriale a antreprenorilor locali, corelate cu accesul dificil la credite bancare, dar și cu nivelul profesional scăzut al potențialilor angajați pe fondul migrației masive a forței de muncă tinere, programele menționate nu s-au finalizat conform planurilor inițiale. Existența în același areal geografic a 6 localități separate, cu priorități și scopuri diferite, a condus la imposibilitatea accesării de fonduri comunitare pentru dezvoltarea unitară a întregii zone. La aceasta a contribuit atât aplicarea unor proceduri interne de achiziție foarte birocratice, cât și lipsa unei experiențe reale în întocmirea și promovarea documentațiilor necesare.
Bune practici de succes în regiuni similare din Europa Pe baza principalelor concluzii prezentate în studiul „Regiunile post-miniere din Europa Centrală” (Peter Wirth, Barbara Mali și Wolfgang Fischer), rezultă că fostele regiuni miniere trebuie să își consolideze capacitățile organizaționale și manageriale pentru a utiliza concepte integrate de dezvoltare urbană și regională, rețelele de guvernanță participativă și pentru a lua deciziile în mod transparent. Există o varietate de opțiuni de dezvoltare în fostele regiuni miniere: locația, abilități industriale ale populației, atracții turistice, și multe altele în funcție de specificul zonei ar putea antrena investiții în alte sectoare industriale decât cel minier. Producția industrială este sectorul care ar putea oferi oportunități de angajare la scară mai mare prin exploatarea competențelor disponibile ale forței de muncă locale. Studiile de caz la nivel european relevă câteva aspecte care merită luate în considerare atunci când analizăm potențialul de dezvoltare din Valea Jiului:
• Colaborările în domeniul cercetării între companii și instituții de învățământ, precum și programele de formare și antreprenoriat pentru forța de muncă; • Integrarea potențialului natural și cultural în strategiile de dezvoltare urbană; • Combinarea dezvoltării ecologice cu cea economică (dezvoltarea economică presupune inclusiv reabilitarea fostelor situri miniere); • Energia și turismul sunt cele mai comune două direcții de acțiune.
11 Modul de elaborare a acestei analize Analiza a fost elaborată pe baza datelor și informațiilor colectate pe mai multe canale și din surse variate: • Cercetări teoretice care acoperă documentația existentă pentru sectoarele / dimensiunile analizate, studii și strategii care abordează situația în SUVJ, evaluări și analize sectoriale elaborate în trecut, date statistice, documente politice; • Cercetarea documentară a celor mai recente date macroeconomice disponibile (statistici naționale, centrale și locale / regionale); • Cercetarea teoretică asupra altor surse / studii disponibile privind regiunile carbonifere în tranziție și bune practici desprinse din proiecte similare derulate în alte țări europene; • Peste 20 de interviuri directe cu părțile interesate relevante, așa cum sunt prezentate în Strategia de implicare a părților interesate, cu accent pe cele la nivel local, precum și chestionare scrise; • Vizite pe teren în toate cele 6 orașe din SUVJ, precum și în 2 mine.
Cercetările documentare au fost realizate pe baza celor mai recente date statistice disponibile, menționate pe parcursul documentului. Interviurile realizate în teren au constat atât în întâlniri directe, cât și în chestionare transmise prin e-mail, adaptate la profilul fiecărei categorii de părți interesate.
Acestea au fost împărțite pe teme / domenii și segmente economice și sociale cheie pentru a primi informații calitative relevante de la întregul grup de părți interesate, fiind colectate opiniile și recomandările acestora despre situația actuală din SUVJ, provocările și oportunitățile așa cum sunt percepute de fiecare categorie. Următoarele categorii de părți interesate la nivel local au fost considerate relevante pentru acest exercițiu: • Cei 6 primari din Petroșani, Lupeni, Aninoasa, Vulcan, Petrila și Uricani și președintele Consiliului Județean Hunedoara; • Oficiali guvernamentali centrali (Ministerul Fondurilor Europene); • Cele mai importante ONG-uri active la nivel local în SUVJ (inclusiv cele având statut de membru al Coaliției „Valea Jiului Implicată”), precum și ONG-uri de mediu (Bankwatch, Greenpeace etc.); • Reprezentanții comunității de afaceri locale (ACIVJ), precum și ai unor mici afaceri locale; • Reprezentanții asociațiilor de afaceri / investitori potențiali având cunoștințe în domeniu și deja implicați în unele activități legate de Valea Jiului (de ex. RWEA); • Reprezentanții cultelor locale; • Reprezentanții mediului universitar (Universitatea Petroșani, Energy Policy Group - Grupul de politici energetice); • Reprezentanții presei locale.
12 Dimensiunea politică și administrativă
13 Situația politică și administrativă
Valea Jiului este o microregiune din județul Hunedoara, situată între Munții Retezat și Parâng. Este formată din 3 orașe: Petrila, Uricani și Aninoasa și 3 municipii - Petroșani, Lupeni și Vulcan1. Oficial, microregiunea nu are zone rurale, deoarece zona rurală din Valea Jiului a fost încorporată în municipii sau orașe, fiind considerată urbană. Cea mai notabilă municipalitate a regiunii este Petroșani, cu cea mai numeroasă populație și cu un buget de cheltuieli anual mai mare decât al celorlalte 5 regiuni. Cu toate acestea, bugetele acestor localități sunt destul de modeste și, în general, nu pot acoperi toate nevoile de finanțare pentru dezvoltarea comunității.
Tabel 1 – Populația, suprafața și bugetul de cheltuieli al principalelor municipii/ orașe din Valea Jiului
Municipii/ Orașe Orașele / Localitățile Populația în 2018 Suprafață Bugetul de aparținătoare cheltuieli în 2019
Petroșani ● Dâlja Mare 41.843 195,56 km² 16.961.140 EUR ● Dâlja Mică ● Peștera ● Petroșani (reședință) ● Slătinioara Vulcan ● Dealu Babii 28.253 87,31 km² 5.727.730 EUR ● Jiu-Paroșeni ● Vulcan (reședință) Petrila ● Cimpa 24.417 308,68 km² 10.558.710 EUR ● Jieț ● Petrila (reședință) ● Răscoala ● Tirici Aninoasa ● Aninoasa (reședință) 4.555 33,61 km² 2.313.180 EUR ● Satul Săteni ● Satul Vîforâta ● Cătunul Valea Sașului Lupeni ● Lupeni (reședință) 26.201 77,73 km² 6.291.040 EUR
Uricani ● Câmpu lui Neag 9.531 251,41 km² 11.035.100 EUR ● Uricani (reședință) ● Valea de Brazi Sursa: Institutul Național de Statistică, Populația la 1 iulie 2018; Strategia de Dezvoltare Locală a Microregiunii Valea Jiului, pg. 17; date preluate de pe paginile de internet ale primăriilor.Datele privind bugetele au fost obținute de pe web-site-ul primăriilor. Până la acest moment doar primăria Petroșani a confirmat datele.
1 Colectiv, vom denumi cele 6 localități „orașele” 14 Hartă 1 – Spitalele din Valea Jiului
Sursa: Google maps Orașul Petroșani găzduiește singura universitate din zonă, cea mai apropiată alternativă fiind în Târgu Jiu, la 54 km. În același timp, Petroșani oferă mai multe facilități medicale - spitalul are 657 de paturi, 12 secții și 5 compartimente, în timp ce Petrila beneficiază de secția externă a Spitalului de Urgență Petroșani, un spital cu 70 de paturi, 3 secții și compartimente, Vulcan are un spital cu 110 paturi și 7 secții, iar Lupeni are un spital cu 175 de paturi, 4 secții și 2 compartimente. Singurele 2 clinici private din zonă, Affidea și Medlife sunt situate în Petroșani, oferind o gamă largă de diagnostic prin serviciile de imagistică și teste de laborator, aceasta fiind singura opțiune pentru rezidenții din zonă. Mai mult, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lupeni și Uricani intră în jurisdicția judecătoriei Petroșani. În ceea ce privește administrația, continuitatea pe termen lung a primarilor în funcțiile lor oficiale este o caracteristică semnificativă, deoarece locuitorii din Valea Jiului au tendința de a realege primarii pe care îi cunosc. Tabel 2 – Primarii aleși între 1996-2016 în Valea Jiului
An alegeri Petroșani Vulcan Petrila Aninoasa Lupeni Uricani 1996 Schreter Carol Giurgiulescu Păducel Ilie Botgros Ilie Napău Ion Suciu Vasile Gheorghe % din voturi 74,26% 76,04% 71,86% 60,50% 84,22% 54,65% 2000 David Hodor Petru Păducel Ilie Botgros Ilie Resmeriță Cornel Suciu Gheorghe Gheorghe % din voturi 62,45% 71,57% 51,28% 54,02% 63,39% 56,20% 2004 Schreter Carol Ile Gheorghe Păducel Ilie Botgros Ilie Resmeriță Cornel Buhaescu Odagiu Dănuț % din voturi 72,42% 59,15% 51,32% 53,51% 68,16% 58,13% 2008 Iacob-Ridzi Ile Gheorghe Păducel Ilie Botgros Ilie Resmeriță Cornel Buhăescu Florin-Tiberiu Odagiu Dănuț % din voturi 60,97% 62,70% 52,17% 60,77% 56,53% 78,60% 2012 Iacob-Ridzi Ile Gheorghe Păducel Ilie Dunca Resmeriță Cornel Buhăescu Florin-Tiberiu Nicolae Odagiu Danut % din voturi 65,38% 58,73% 31,53% 38,47% 48,50% 67,66% 2016 Iacob-Ridzi Ile Gheorghe Jurca Vasile Dunca Cristian Resmeriță (Lucian Buhăescu Florin-Tiberiu Nicolae Resmeriță din 2017) Odagiu Dănuț % din voturi 49,24% 52,65% 51,24% 74,13% 27,31% 80,15% Sursa: Date publicate de Autoritatea Electorală Permanentă 15 Astfel s-a întâmplat la Petroșani, unde primarul a fost reales de două ori, la Vulcan, unde primarul a fost reales de trei ori, la Lupeni (4 mandate) și la Uricani unde este același primar din 2004. Continuitatea guvernării pentru perioade lungi de timp a fost reflectată în implementarea strategiilor locale și în dezvoltarea de proiecte, acești primari având o bună înțelegere a specificului local și a modificărilor la nivel local. Zonele din Valea Jiului se confruntă cu provocări în atingerea obiectivelor strategice, de la lipsa sprijinului necesar pentru o tranziție stabilă și dezvoltare economică, până la dificultăți în accesarea finanțării corespunzătoare care ar asigura o evoluție treptată și eficientă. În plus, majoritatea acestor regiuni nu au infrastructura adecvată pentru a atrage forță de muncă calificată, precum și pentru a instrui persoane cu anumite cunoștințe care ar putea stimula producția economică a regiunii. Valea Jiului s-a străduit să obțină finanțarea necesară dezvoltării sale, așa cum se observă în planul Strategiei Văii Jiului. Municipalitățile locale au identificat anumite aspecte ce prezintă amenințări, subliniind finanțarea insuficientă pentru dezvoltarea infrastructurii corespunzătoare: Petroșani2 • lipsa resurselor financiare pentru atingerea obiectivelor de investiții necesare; • lipsa unei strategii de mobilitate urbană durabilă, care să afecteze dezvoltarea infrastructurii de transport; • lipsa rețelelor publice (de exemplu: gaze, apă) în zona turistică din Parâng; • reglementări neclare privind drepturile de proprietate asupra terenurilor; • lipsa parteneriatelor public-privat; • dificultatea conectării rețelelor propuse în zona Parâng la rețelele orașului; • dificultăți în dezvoltarea ramurilor industriale productive în absența unei infrastructuri de transport adecvate și conectare directă la rețeaua de transport.
Petrila3 • resurse financiare limitate la bugetul local; • teren și spațiu insuficient care să fie pus la dispoziția investitorilor; • lipsa drumului de acces către zona turistică Dobraia; • lipsa totală de rețele de utilități în zona Dobraia; • insuficientă cooperare între orașele din Valea Jiului în vederea dezvoltării turismului.
Lupeni4 • surse de finanțare limitate pentru inițiativele private locale. Județul Hunedoara face parte din Regiunea Vest, clasificată ca fiind dezvoltată, alături de regiunea București-Ilfov, ceea ce duce la o rată scăzută a finanțărilor/ajutoarelor de stat; • lipsa inițiativelor de asociere la nivel local și în microregiunea Valea Jiului; • resurse financiare limitate, ce nu permit o abordare integrată a investițiilor la nivelul întregului teritoriu, din punctul de vedere al cofinanțării.
Uricani5 • sprijin financiar insuficient din partea autorităților județene; • buget local insuficient pentru coparticiparea la programe de finanțare; • lipsa infrastructurii adecvate, în special a drumurilor pentru acces facil în zonele turistice; • lipsa infrastructurii din turism; • lipsa utilităților în regiunile turistice; • stare avansată de degradare a drumurilor adiacente atât în oraș, cât și în localitățile Valea de Brazi și Câmpu lui Neag, din componența acestuia; • lipsa infrastructurii și utilităților (apă, canalizare, deșeuri, gaze, internet, cablu) în localitățile Valea de Brazi și Câmpu lui Neag, din componența orașului; • lipsa canalelor tehnice pentru utilități (care să permită intervenții prompte în caz de urgență); • deficiențe la sistemul de alimentare cu apă.
2 https://www.primariapetrosani.ro/wp-content/uploads/2015/09/PDLMP-2014-2020_Partea-III_Analiza-SWOT.pdf 3 http://www.orasulpetrila.ro/wp-content/uploads/2014/07/strategie-actualizata-2016-2020-.pdf 4 https://primarialupeni.ro/wp-content/uploads/2019/09/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-A-MUNICIPIULUI-LUPENI.pdf 5 Strategia de dezvoltare durabila a orașului Uricani 2015-2020 16 Vulcan6 • întârzieri în procesul de programare a fondurilor europene la nivel național și implicit în lansarea propunerilor de proiecte pentru perioada de programare 2014-2020, ceea ce duce la blocarea temporară a unor inițiative de proiecte de infrastructură; • absorbția slabă a fondurilor europene pentru infrastructură și dezangajarea acestora, cu efect asupra volumului de lucrări finanțate; • fonduri insuficiente alocate la nivel național, județean sau de către donatori pentru a asigura nevoile de dezvoltare a infrastructurii.
Un obstacol suplimentar constă în faptul că Valea Jiului face parte din Hunedoara, județ din Regiunea Vest, a doua cea mai dezvoltată regiune din România. Cu toate acestea, în 2017 PIB-ul pe cap de locuitor din județul Hunedoara a fost aproximativ jumătate din cel al Regiunii Vest, ceea ce arată disparitatea dintre județul Hunedoara și celelalte județe din Regiunea Vest. În consecință, bugetul alocat prin POR (Programul Operațional Regional) 2014-2020 este mai mic în comparație cu restul regiunilor. Tabel 3 – Sprijinul financiar alocat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 pe regiuni
Regiune Buget alocat pentru perioada 2014- Contribuția națională % 2020 din FEDR prin POR (M EUR)7 (M EUR) București-Ilfov 340,9 402 *8 Centru 663,0 781,7 14,33% Nord-est 810,1 955,2 17,51% Nord-vest 639,4 753,9 13,82% Vest 544,5 642 11,77% Sud-vest 553,8 653 11,97% Sud 728,2 858,6 15,74% Sud-est 697,5 810,6 14,86% Total 4.977,4 5.857,0 Sursa: Regiunea ADR Vest (Agenția pentru Dezvoltare Regională), „Oportunitățile de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) pentru perioada 2014-2020” Valoarea fondurilor nerambursabile pentru proiecte din cadrul POR este stabilită ca procent din valoarea eligibilă a proiectelor selectate, care să fie acoperit de FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regională) și din bugetul de stat. Intensitatea ajutorului de stat - 35%- în Regiunea Vest este mai scăzuta decât restul Romaniei (cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov), ceea ce înseamnă că întreprinderile (și in anumite cazuri si sectorul public) trebuie să acopere din sursele proprii o parte mai mare din finanțarea solicitată. Acest fapt îi împiedică uneori pe acești investitori să acceseze aceste surse de finantare. Acest lucru este valabil și pentru IMM-uri (în Regiunea Vest, IMM-urile trebuie să aducă o contribuție de 55% din costul eligibil, spre deosebire de 30% solicitat de IMM-urile din alte regiuni).
6 Strategia de Dezvoltare a Municipiului Vulcan 2014-2020 (actualizat în 2015) 7 https://www.adrvest.ro/attach_files/Conf_POR_17_09_2014.pdf 8 *Notă: Regiunea București-Ilfov beneficiază de alocare directă deoarece este mai dezvoltată
17 Tabel 4 – Contribuția maximă a ajutoarelor de la stat pe regiune
Procentul Categoria în București-Ilfov maxim de care intră NE SE S SV V NV C București Ilfov subvenții solicitantul/ Regiune de de la stat dezvoltare/ Perioadă 2014- 2018- 2014- de 2014-2020 2017 2020 2020 aplicabilitate a procentului
% maxim Întreprindere din valoarea mare 50% 50% 50% 50% 35% 50% 50% 15% 10% 35% eligibilă a proiectului
% maxim din Întreprindere valoarea 60% 60% 60% 60% 45% 60% 60% 25% 20% 45% eligibilă a medie proiectului
% maxim din Întreprindere valoarea 70% 70% 70% 70% 55% 70% 70% 35% 30% 55% eligibilă a mică și micro proiectului
Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Programul Operațional 2014- 2020 – Condiții generale pentru accesarea fondurilor Analizând bugetele propuse pentru strategiile 2014-2020 ale fiecăruia dintre cele șase municipii din Valea Jiului, putem observa că finanțarea primită este cu mult inferioară sumei solicitate. De exemplu, pentru a îndeplini obiectivele strategice descrise în Planul de Acțiune 2015-2020, autoritățile din Uricani au estimat că sunt necesari ~ 21 M EUR numai pentru dezvoltarea infrastructurii. Finanțarea primită s-a ridicat doar la 5,5 M EUR, după cum urmează:
• Regenerarea urbană a orașului Uricani, județul Hunedoara a alocat valoarea totală de 2.372.592 EUR9 din POR 2014-2020; • Eficiența energetică a blocurilor de locuințe situate pe strada 1 Decembrie și Aleea Trandafirilor, orașul Uricani, județul Hunedoara, finanțat din POR 2014-2020 - valoare totală 949.862 EUR; • Eficiența energetică a blocurilor de locuințe situate pe strada 1 Mai, strada Revolutiei și strada Sterminos, orașul Uricani, județul Hunedoara finanțat din POR 2014-2020 - valoare totală 675.733 EUR; • Regenerare urbană - fost sediu administrativ EM Valea de Brazi, finanțat din POR 2014-2020 - valoare totală 612.949 EUR; • Eficiența energetică a clădirilor publice, orașul Uricani, județul Hunedoara, finanțat din POR 2014-2020 - valoare totală de 974.261 EUR.
Un alt exemplu este Petroșani, care a estimat că este nevoie de aprox. 62 M EUR pentru a acoperi costurile aferente infrastructurii. Proiectele finanțate au primit fonduri de 4,4 M EUR, alocate după cum urmează10:
• Reabilitarea clădirii muzeului minier și a amenajării muzeului în scopul păstrării patrimoniului cultural, finanțat din POR 2014-2020 - valoare totală de 1.042.709 EUR (contribuție proprie 21.063 EUR); • Creșterea eficienței energetice a blocurilor de apartamente de pe strada 1 Decembrie 1998, strada Aviatorilor, strada Avram Iancu și strada General Dragalina din municipiul Petroșani pentru a ajuta la
9 http://orasuluricani.ro/proiecte-finantate-din-por-2014-2020/ (note* the annual exchange rate used for 2019 was provided by BNR:4.7452 RON/EUR) 10 https://www.primariapetrosani.ro/proiecte-investitii/proiecte-cu-finantare-europeana/in-derulare/ 18 reducerea emisiilor de CO2, finanțate din POR 2014-2020 - valoare totală 1.872.416 EUR (contribuție proprie 936.466 EUR); • Creșterea eficienței energetice a blocurilor de apartamente de pe strada Carpați, strada Viitorului și strada Avram Iancu din municipiul Petroșani pentru a contribui la reducerea emisiilor de CO2, finanțate din POR 2014-2020 - valoare totală 1.026.277 EUR (contribuție proprie 625.993 EUR); • Creșterea eficienței energetice a blocurilor de apartamente de pe strada Pacii și strada O Iosif pentru a contribui la reducerea emisiilor de CO2, finanțate din POR 2014-2020 - valoare totală de 494.824 EUR (contribuție proprie 254.438 EUR). Tranziția energetică și dezvoltarea economică a Văii Jiului pot fi facilitate de municipalități, abordând fiecare obiectiv ca obiectiv comun, acest parteneriat fiind vital pentru dezvoltare și din raționamentul resurselor financiare. Lucrând ca o entitate în loc de organisme separate, cele 6 regiuni din sfera de aplicare pot accelera implementarea proiectelor, oferind sprijin reciproc, implicându-se la fiecare pas al procesului și colaborând pentru a găsi cea mai bună soluție pentru toți. Având în vedere acțiunile recente ale organelor de conducere ale celor șase municipalități din Valea Jiului, au fost deja clădite bazele pentru un parteneriat puternic. Municipalitățile din Valea Jiului au înființat 3 ADI (Asociații pentru Dezvoltare Intercomunitară), care sunt în momentul de față aliniate în ceea ce privește transportul, gestionarea deșeurilor, furnizarea apei și serviciul de canalizare după cum urmează: ADI pentru Transport11 • Responsabil pentru „Linia Verde (Green Line) Valea Jiului”, un proiect cu două componente aprobate în 2019, care supraveghează înființarea unei linii verzi de autobuze electrice între Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani; • Se vor cumpăra 26 de autobuze electrice, se va înființa un depozit în municipiul Vulcan, 112 stații de transport public vor fi construite și modernizate, împreună cu 34 de stații de încărcare pentru autobuze electrice și 2 stații de încărcare a mașinilor electrice; • Totodată, vor fi reabilitate 4 tronsoane de drum din Vulcan, Lupeni și Petroșani; • Valoarea totală a proiectului se ridică la 9,6 M EUR, cu o rată de cofinanțare de 2% prin finanțarea POR.
ADI pentru Colectarea deșeurilor 12 • Începând cu anul 2018, serviciul de colectare, sortare, transport și depozitare a deșeurilor din Valea Jiului este gestionat de un singur operator pentru toate cele 6 municipalități; • Zona este deservită de unitatea de sortare Vulcan și o unitate de sortare împreună cu o stație de transfer din Petroșani; • Proiectul acoperă întregul județ Hunedoara cu o valoare de 57,5 B finanțată prin POS (Programul Operațional Sectorial), cu o rată de finanțare proprie de 25%.
ADI pentru Sistemele de apă și de ape menajere 13 • Proiectul „Modernizarea infrastructurii de apă și ape uzate în județul Hunedoara (Valea Jiului) - 2014-2020” finanțat de UE își propune să reabiliteze și să extindă conductele de distribuție a apei și să asigure aprovizionarea cu apă potabilă pentru locuitorii din sistemul urban Valea Jiului. • Infrastructura deservește zonele urbane Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroșani, Uricani și Vulcan; • În total vor fi reabilitați 69,6 km de conducte de distribuție a apei. Dintre aceștia, 9,2 km în Petrila, 18,4 km în Petroșani, 7 km în Uricani, 17,1 km în Lupeni, 16 km în Vulcan și 1,9 km în Aninoasa. • În ceea ce privește sistemele de ape uzate, proiectul prevede reabilitarea a 47,4 km de conducte de canalizare principale și secundare, dintre care 7,4 km în Petrila, 11,1 km în Petroșani, 12,8 km în Lupeni, 7,2 km în Vulcan, 2,5 km în Aninoasa și 6,4 km în Uricani. Se vor construi cinci stații de pompare a apelor uzate, dintre care două vor fi construite în Petroșani și Lupeni, iar una în Uricani. • Investiția totală se ridică la 104 milioane EUR, în timp ce contribuția UE prin Fondul de coeziune este de 61 milioane EUR ca parte a programului operațional de „Infrastructură mare” pentru perioada 2014- 2020 Având în vedere cele menționate mai sus, cele 6 orașe au creat fundamentul unității, transformând ceea ce poate fi văzut ca 6 entități într-o singură regiune compactă, cunoscută sub numele de Valea Jiului. Ideea de conectare este sprijinită de infrastructura rutieră și feroviară, ce facilitează tranzitul între cele 6 orașe, permițând localnicilor să călătorească dintr-unul într-altul cu ușurință. Drumurile care le leagă sunt destul de directe.
11 http://www.cjhunedoara.ro/documente/hotarari/2019/03%20HOT%20SCAN%2015%20FEB%202019/HCJH%2029.pdf 12 http://www.adideseurihd.ro/db/media/blogs/informariadi/Cofinantare_Proiect.PDF?mtime=1421743161 13 https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/projects/romania/water-and-waste-water-infrastructure-modernised-in-romanias-jiu-valley 19 Hartă 2 – Harta drumurilor - Regiunea Vest
20 Hartă 3 – Harta rețelei feroviare - Regiunea Vest
Sursă: http://www.strategvest.ro/regiunea+vest/h%26%23259%3Br%26%23355%3Bi Drumul național DN66 traversează orașul Petroșani pe o distanță de 10 km14. Apoi se bifurcă în DN 66A, o ramură de 27 de kilometri a drumului național DN 66 care leagă orașele Petroșani, Vulcan, Lupeni și Uricani15 și DN 7A care face legătura între Petroșani și Petrila.16 Principala cale de comunicație feroviară este reprezentată de linia dublă electrificată 202 Simeria-Filiași, cu o lungime totală de 202 km, care traversează Municipiul Petroșani.17 De la Livezeni, aceasta se ramifică prin linia 214 spre Lupeni (Uricani - Valea de Brazi, inactivă în acest moment), iar de la depoul Petroșani spre Mina Petrila ca o cale ferată uzinală (CFI). Magistrala 202 este parte a rețelei europene TEN-T Comprehensive și RFC-7 Coridor de marfă. De la Mina Petrila pornește CFI spre Lonea, cale ferată cu ecartament îngust care asigura odinioară legătura între Jieț și Petroșani, prin Petrila. Inițial a fost o cale ferată forestieră care a fost transformată în timpul comunismului într-o cale ferată industrială. Linia are 5,5 km lungime și se întinde de la Mina Lonea până în Petrila, traversând râul Jieț. 18
14 https://www.primariapetrosani.ro/wp-content/uploads/2015/07/STATUT-MUNICIPIUL-PETROSANI.pdf 15 https://en.wikipedia.org/wiki/Uricani 16 http://www.orasulpetrila.ro/wp-content/uploads/2019/08/statut.pdf 17 https://www.primariapetrosani.ro/wp-content/uploads/2015/07/STATUT-MUNICIPIUL-PETROSANI.pdf 18 https://info-petrila.ro/2019/09/27/calea-ferata-ingusta-si-trenuletul-bad-muskau-germania/ 21 Provocările politice și administrative Percepția cu privire la puterea administrativă
Puterea administrativă din Valea Jiului este distribuită inegal Petroșani este cunoscut în mod tradițional drept capitala informală a Văii Jiului, asigurând populației singura universitate, singura judecătorie, cel mai mare spital și singurele clinici private din Valea Jiului. Mai mult, opțiunile de divertisment le depășesc cu mult pe cele ale celorlalte 5 orașe. Singurul teatru din regiune este în Petroșani, împreună cu o selecție de spații de divertisment precum baruri, cazinouri și cinematograf. Toate acestea îngreunează competiția celorlalte 5 orașe cu Petroșani, având în vedere și faptul că finanțarea este insuficientă pentru a ajunge doar până la nivelul socio-economic al municipiului Petroșani. În aceste condiții, este de așteptat ca Petroșani să atragă forța de muncă și veniturile din orașele vecine, oferind facilități care nu se regăsesc în vecinătatea celorlalte. Este totuși important de menționat și conjunctura favorabilă municipiului Petroșani. Stabilirea rolului acestuia ca cel mai important oraș al sistemului urban Valea Jiului trebuie privit ca un efect al politicilor finalului secolului XIX, continuate în secolul XX, nefiind așadar un fapt recent determinat de accesul populației la educație și sănătate. În schimb, poziționarea în raport cu principalele coridoare de mobilitate, extinderea mult mai amplă din perioada comunistă și concentrarea programatică a instituțiilor publice subordonate autorității centrale (societate de cărbuni, universitate, centru de cercetare), precum și impunerea de la nivel central a unor operatori economici care vizau toate orașele din SUVJ au fost factori determinanți pentru apariția serviciilor de educație și sănătate. Înainte de Petroșani, cea mai importantă localitate a Văii a fost Vulcan, aflat pe drumul istoric ce făcea legătura între Hațeg și Gorj.
Provocările de accesare a fondurilor
Administrațiile locale au capacități destul de limitate în atragerea fondurilor UE și punerea în aplicare a proiectelor finanțate de UE, având în vedere limitările ce țin de dimensiunea și nivelul de calificare al personalului Personalul primăriei implicat direct în activități de investiții și dezvoltare de proiecte finanțate internațional și achiziții publice este subdimensionat în comparație cu numărul total de angajați din primărie. În Petroșani, 10 din 164 de angajați gestionează toate proiectele finanțate internațional. În mod similar, Petrila are 10 din 265 de angajați cu aceleași responsabilități. Orașele Lupeni și Vulcan au alocat doar 8 angajați, respectiv 7 angajați, în timp ce Aninoasa a raportat doar 4 care gestionează toate activitățile legate de finanțe, contabilitate, achiziții și investiții. În Uricani, toate proiectele de dezvoltare finanțate de UE sunt gestionate de 2 din 66 de angajați.19 Lipsa de personal poate duce la eșecul obținerii finanțării necesare implementării proiectului din mai multe motive: • multe proiecte ajung să fie respinse, având în vedere faptul că sunt slab redactate; • proiectele aprobate sunt slab implementate, iar costurile eligibile nu pot fi rambursate; • în cazul proiectelor aprobate, contractul de finanțare nu poate fi semnat din cauza incapacității de a îndeplini cerințele de cofinanțare.
Zonele urbane vs rurale
Nu există zone rurale Valea Jiului este formată din cele șase orașe, toate având statutul de zone urbane, dar acestea au în componență și sate. Deși satele componente nu beneficiază de aceleași caracteristici urbanistice, faptul ca fac parte din zone considerate urbane împiedică accesarea asistenței pentru anumite activități specifice zonelor rurale, oferite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), în special subvenții pentru animale și culturi.
19 Paginile de internet ale primăriilor 22
23 Oportunități politice și administrative
Colaborarea în vederea atingerii unui obiectiv comun
Există voință de a colabora pentru a implementa proiecte finanțate de UE pentru perioada 2021-2027 pentru a obține creștere economică La 16 iulie 2019, la Bruxelles, reprezentanții celor șase unități administrative din Valea Jiului au negociat și au semnat un acord pentru a-și optimiza abordarea pentru dezvoltarea zonei. Pe baza acestui memorandum, cei șase primari s-au angajat să lucreze împreună pentru tranziția energetică și dezvoltarea economică, prin alinierea obiectivelor strategice, precum și implicând toate organizațiile publice și private din propria lor jurisdicție să contribuie la realizarea acestor obiective. Această colaborare produce beneficii potențiale pentru o tranziție eficientă de la o economie bazată pe cărbune la un model economic mai sustenabil, asigurând în același timp utilizarea eficientă a resurselor limitate și un mod constant și unanim de abordare a fiecăruia dintre obiectivele din strategie.20
Comunitățile din Valea Jiului sunt obișnuite să lucreze împreună Orașele și municipiile din Valea Jiului au stabilit deja un precedent pentru cooperare, colaborând în 3 domenii principale de infrastructură: transport, colectarea deșeurilor și distribuția apelor reziduale prin 3 ADI (Asociații pentru Dezvoltare Intercomunitară). Conform asociației de ONG-uri “Valea Jiului Implicată”, mesajul comun al membrilor acesteia referitor la oportunitățile de natură administrativă este următorul: “Având în vedere opiniile favorabile recente ale unora dintre primari, cu privire la posibilitatea înființării unei forme unitare de guvernare la nivelul Văii Jiului, este utilă o analiză comparativă între eficiența de administrare a celor 6 UAT și cea de administrare unitară, prin comparație cu eficiența în administrare a unor localități de dimensiune similară (Sibiu, Baia Mare, Piatra Neamț). Aceasta reprezintă o oportunitate, la fel cum este posibilitatea de a înființa o Zonă Metropolitană în jurul Municipiului Petroșani cu posibilă extindere spre localitățile din proximitate (Bănița, Baru Mare). În această ordine de idei, iterăm și necesitatea de a accentua importanța înțelegerii particularităților cu care fiecare UAT intră într-o astfel de asociere, având în vedere investiția în dotări și servicii implementate pe amplasamente specifice (este preferabilă specializarea decât distribuția echilibrată a resurselor pe fiecare domeniu, rezultând dotări și servicii de o calitate mai redusă în interiorul ZUF). De asemenea, un alt aspect fundamental este interconectarea micilor comunități, acelea care trebuie să susțină prin încredere și implicare programele de revitalizare socio-economică.”
Proximitatea ca avantaj
Distanțele dintre municipii sunt relativ mici, traversate de un drum important și o cale ferată: oamenii obișnuiesc să se deplaseze ușor între orașele din Vale pentru muncă, îngrijiri medicale sau recreație Populația din Valea Jiului obișnuiește să se deplaseze constant între orașele din SUVJ. Multe persoane care lucrează în Petroșani trăiesc în alte zone din Valea Jiului și multe au rude în diferite orașe din regiune. Există o identitate a Văii Jiului, o comuniune de comportament, idei și înțelegerea faptului că oamenii fac parte din întreaga zonă, nu doar din orașul în care au domiciliul.
Banca Națională de Dezvoltare – o sursă de fonduri suplimentare
Înființarea unei Bănci Naționale de Dezvoltare ar sprijini finanțarea regiunii, completând fondurile UE și bugetul de stat
20 2019. Ministerul Fondurilor Europene, Memorandum de Înțelegere între cele șase unități administrative din Valea Jiului 24 Autoritățile române pregătesc înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare în România, similară modelelor dezvoltate în alte state membre ale UE, cum ar fi Polonia, cu scopul de a oferi finanțare directă sau indirectă, precum și asistență tehnică pentru anumite categorii de beneficiari pentru atenuarea eșecurilor pieței și lacunelor de finanțare. Principalii beneficiari ai băncilor vor fi IMM-urile; cu toate acestea, proiectul unei astfel de bănci va viza și: • investiții publice pe termen lung: ✓ municipii (inclusiv investiții în infrastructura socială și de educație) ✓ entități care operează în patru sectoare: eficiența energetică în locuințe multifamiliale, infrastructura de transport și sănătate; agricultură; cercetare, dezvoltare și inovare (CDI); Valea Jiului ar putea beneficia de un astfel de sprijin pentru accesarea fondurilor altfel greu obținute, asigurând în același timp o alocare mai rapidă și mai eficientă a resurselor financiare și, în consecință, un timp mai scurt pentru implementarea proiectelor care necesită finanțare.
25 Dimensiunea economică și de mediu
26 Situația economică
Creșterea economică Creată la finele anului 1998, Regiunea Vest este una dintre cele 8 Regiuni de Dezvoltare din România și cuprinde județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș. Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, aceasta a înregistrat rezultate economice peste media națională, fiind depășită doar de Regiunea București-Ilfov. Grafic 1 – PIB per locuitor, în funcție de regiunea de dezvoltare [mii EUR]
Sursa: Institutul Național de Statistică, TEMPO_CON103H_21_2_2020
Zonă economică \ An 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Regiunea Nord – Vest [mii EUR/locuitor] 5.816 6.218 6.662 7.108 7.792 8.947 Regiunea Centru [mii EUR/locuitor] 6.414 6.734 7.015 7.545 8.242 9.112 Regiunea Nord – Est [mii EUR/locuitor] 4.188 4.503 4.648 4.935 5.301 6.020 Regiunea Sud – Est [mii EUR/locuitor] 5.708 6.437 6.774 6.903 7.233 7.904 Regiunea Sud – Muntenia [mii EUR/locuitor] 5.082 5.651 6.366 6.395 6.910 7.401 Regiunea București - Ilfov [mii EUR/locuitor] 15.607 16.981 17.547 19.462 20.204 22.218 Regiunea Sud – Vest – Oltenia [mii EUR/locuitor] 5.036 5.304 5.389 5.842 6.213 7.133 Regiunea Vest [mii EUR/locuitor] 7.045 7.480 7.624 8.396 9.195 9.899 Regiunea Nord – Vest [mii EUR/locuitor] 5.816 6.218 6.662 7.108 7.792 8.947 Regiunea Centru [mii EUR/locuitor] 6.414 6.734 7.015 7.545 8.242 9.112 Sursa: Institutul Național de Statistică, TEMPO_CON103H_21_2_2020
27 Cu toate acestea, județul Hunedoara are un PIB per locuitor considerabil mai mic comparativ cu regiunea din care face parte. Graficul de mai jos ilustrează diferența dintre cele două: din 2013 până în 2017, PIB-ul pe cap de locuitor al județului Hunedoara a scăzut de la 67% (5.188 EUR) la 57% (5.839 EUR) din PIB-ul pe cap de locuitor al Regiunii Vest. Grafic 2 – PIB per locuitor în Regiunea Vest și în Hunedoara [mii EUR]
Sursa: Institutul Național de Statistică, TEMPO_CON108D_21_2_2020 Inclusiv în termeni absoluți, economica Regiunii Vest crește mai accelerat decât cea a județului Hunedoara, fapt cauzat de lipsa activității economice, inclusiv ca urmare a închideri minelor. Cele mai recente date oficiale arată că Hunedoara contribuie cu 17% (3.020 mil. EUR) la PIB-ul total al Regiunii Vest. Grafic 3 – PIB Regiunea Vest vs. PIB Hunedoara [M EUR]
Sursa: Institutul Național de Statistică, TEMPO_CON108D_21_2_2020
28 În 2018, PIB-ul Văii Jiului a fost de 457 M EUR, reprezentând 15% din Grafic 4 – PIB Valea Jiului vs. PIB județul PIB-ul județului Hunedoara.21 22 Hunedoara, 2018 [M EUR] Contribuția regiunii la PIB-ul județului este relativ scăzută, fapt cauzat în principal de lipsa activității economice în zonă și de rentabilitatea cumulată negativă a companiilor locale. Această situație se reflectă în topul primelor 5 companii cu cele mai mari venituri operaționale din Hunedoara în anul 2018, unde Societatea Complexul Energetic Hunedoara – cea mai mare companie din Valea Jiului – ocupă poziția a cincea: Locul 1 – SEWS ROMANIA S.R.L. (184,5 M EUR); Locul 2 – PHILIPS ORASTIE S.R.L. (148,4 M EUR); Locul 3 – ARCELORMITTAL HUNEDOARA S.A. (145,7 M EUR); Locul 4 – FARMACEUTICA REMEDIA DISTRIBUTION & LOGISTICS S.R.L. (93,3 M EUR); Locul 5 – SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A. (87,2 M EUR).
Totuși, în 2018 Societatea Complexul Energetic Hunedoara a fost Sursa: Analiză PwC al 2-lea cel mai mare angajator din județul Hunedoara: Locul 1 – SEWS ROMANIA S.R.L. (6.058 angajați); Locul 2 – SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A. (4.288 angajați); Locul 3 – PHILIPS ORASTIE S.R.L. (1.118 angajați); Locul 4 – APA PROD S.A. (1.023 angajați); Locul 5 – ARCELORMITTAL HUNEDOARA S.A. (640 angajați).
Primele 5 companii în funcție de profitul după impozit în 2018 sunt situate în afara Văii Jiului: Locul 1 – PHILIPS ORASTIE S.R.L. (4,6 M EUR); Locul 2 – BESSER ROMANIA S.R.L. (3,6 M EUR); Locul 3 – EUROSPORT DHS S.A. (3,4 M EUR); Locul 4 – SARMISMOB S.A. (3,0 M EUR); Locul 5 – LANDBRUK S.R.L. (2,9 M EUR).
La celălalt capăt al spectrului, există companiile cu un rezultat net negativ (cu pierderi după achitarea impozitelor și a dobânzilor). În 2018 au activat în județul Hunedoara 1.988 de companii neprofitabile ce au însumat o pierdere totală de 323,9 M EUR. Printre acestea, Societatea Complexul Energetic Hunedoara a înregistrat o pierdere de 267 M EUR, de aproape 5 ori mai mare decât pierderea combinată a celorlalte 1.987 companii neprofitabile. Chiar și în aceste condiții, compania joacă un rol important pentru securitatea energetică națională, precum și în asigurarea stabilității socio-economice prin angajarea directă a 4.288 de angajați.
21 PIB-ul Văii Jiului pentru anul 2018 a fost calculat pe baza datelor extrase din TP Catalyst (costurile de personal, dobânda și profitul / pierderea fiecărei companii din regiune) și a datelor calculate de PwC (amortizarea capitalului și rata dobânzii). 22 Raportul dintre Amortizarea capitalului în Valea Jiului / PIB Valea Jiului a fost presupus ca fiind egal cu raportul dintre Amortizarea capitalului în județul Hunedoara / PIB Hunedoara; Rata dobânzii în Valea Jiului a fost considerată egală cu rata dobânzii la nivelul județuli Hunedoara. 29 Grafic 5 – Formarea PIB-ului Văii Jiului în anul 2018 [M EUR]
Sursa: analiza PwC
Grafic 6 – Formarea PIB-ului județului Hunedoara în anul 2018 [M EUR]
Sursa: analiza PwC
Amortizarea capitalului reprezintă cea mai mare proporție (89%) atât în structura PIB-ului Văii Jiului, cât și în cea a PIB-ului județului Hunedoara. Costurile cu personalul reprezintă un procent mai mic la nivel județean, ceea ce indică o productivitate mai mare pe angajat. Această categorie de cost este influențată în Valea Jiului de sectorul minier ce susține aproximativ 4.300 de locuri de muncă bine plătite. Rezultatul financiar net este negativ în ambele cazuri (-75 M EUR în Valea Jiului și -156 M EUR în județul Hunedoara), impactul fiind mai puternic în Valea Jiului unde cele 75 M EUR reprezintă 16,4% din PIB-ul regiunii, comparativ 5,2% reprezentat de cele 156 M EUR din PIB-ul județului.
30 Industria și energia Exploatarea industrială a huilei în Valea Jiului a început în anii 1850, stimulată de Legea generală a mineritului din 23 mai 1854, fapt ce a declanșat o creștere a populației de la 6.670 de locuitori în acel an la 50.015 locuitori în anul 1910. Totodată, producția de cărbune a crescut de la 853 tone în anul 1868, la 2,2 M tone în 191323. Aproape 140 de ani mai târziu, la începutul anilor '90, exploatarea cărbunelui în Valea era la apogeu, cele 15 mine și cariere totalizând o producție anuală de aproximativ 22 M tone. În 1992, zona a fost populată de peste 169.000 de persoane. De atunci, activitatea minieră a scăzut drastic, dat fiind declinul industrial post-comunist din România și restricțiile de mediu relativ recente impuse prin legislația europeană. Cu o producție cumulată de 0,6 M tone în anul 2019, astăzi mai sunt active doar minele Livezeni, Vulcan, Lonea și Lupeni, dintre care ultimele 2 își vor înceta activitatea până în anul 202424. Toate cele 4 mine prezintă condiții de muncă dificile, cu riscuri crescute pentru mineri, în special din cauza lipsei investițiilor în ultimii 10-15 ani. Infrastructura minieră este uzată din punct de vedere tehnic și moral, iar activitatea minieră este, potrivit Ministerului Energiei, „imposibil de realizat în condiții de eficiență economică”25. Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, versiunea preliminară, specifică faptul că „necesarul de huilă pentru producerea energiei electrice și termice va fi asigurat din producția minelor Vulcan și Livezeni completat cu necesarul din import, până la reconfigurarea capacităților termoenergetice nerentabile de pe huilă pe altă resursă energetică primară mai eficientă”. Paroșeni și Mintia26 sunt singurele termocentrale alimentate cu huilă locală, având o putere instalată totală de 1.200 MW, care teoretic ar putea asigura aproximativ 16% din consumul primar de energie electrică la nivel național. Cu toate acestea, ambele centrale acoperă împreună doar 2% din necesarul național, având în vedere oprirea lor periodică determinată de lipsa de combustibil, de defectarea 27 instalațiilor și de practicarea unor prețuri necompetitive . Grafic 7 – Evoluția și prognoza capacităților nete disponibile pe bază de cărbune [MWe]
Sursa: Strategia energetică a României pentru perioada 2019-2030, în perspectiva anului 2050, versiune în lucru România continuă să se bazeze pe termocentralele existente pentru a menține funcționarea în siguranță a sistemului energetic național și pentru asigurarea unui nivel rezonabil de independență energetică, însă conform draftului Strategiei Energetice, lignitul exploatat din zona Olteniei va rămâne în mixul energetic după următorii 10 ani și nu huila din Valea Jiului. Sectorul minier asigură în continuare aproximativ 4.300 de locuri de muncă, însă alte industrii au deja o relevanță similară, precum producția, prelucrarea lemnului, turismul și comerțul. Chiar și în acest context, Valea Jiului se confruntă cu dificultăți în diversificarea economiei sale. De-a lungul timpului, diverse întreprinderi de dimensiuni medii au testat zona, însă nu au rămas în absența facilităților fiscale și nu numai, necesare dezvoltării operațiunilor.
23 2009. Mircea Baron & Oana Dobre-Baron, Dezvoltarea bazinului carbonifer al Văii Jiului (România) - Consecință a revoluției industriale; 24 Minele funcționale sunt Lonea (va fi închisă până în 2024), Livezeni, Vulcan și Lupeni (va fi închisă până în 2024) ; 25 2018. Strategia energetică a României pentru perioada 2019-2030, în perspectiva anului 2050, versiune în lucru, pagina 44; 26 Mintia nu este localizată în Valea Jiului 27 https://www.economica.net/centralele-pe-carbune-din-valea-jiului-au-asigurat-doar-1-6prc-din-productia-de-energie-a-tarii-mult-sub- rezerva-exact-cand-aveam-nevoie-de-ele_164590.html 31 Istoricul acțiunilor recente din minerit Închiderea minelor din Valea Jiului a început în anul 1995, odată cu încetarea activității uzinelor de preparare a cărbunelui ce produceau “cooking coal” și “steam coal”. A urmat închiderea minelor noi și a celor cu producții mici și condiții geo-miniere grele. Din 15 mine în anul 1994, în prezent mai funcționează doar 4, dintre care 2 urmează să își înceteze activitatea în acest an (cu un impact de aproximativ 2.000 de locuri de muncă). Nivelul șomajului a crescut rapid în perioada 1995 – 2000, ajungând la aproximativ 30%, iar astăzi mai sunt în câmpul muncii sub 4.000 de mineri, comparativ cu 45.000 la jumătatea anilor ’90. În mod firesc, de-a lungul timpului au existat conflicte de muncă majore între sindicatul reprezentativ și Guvern. Situația s-a agravat după cele 3 mineriade în care minierii din Valea Jiui s-au deplasat la București. Având în vedere că de-a lungul timpului în Valea Jiului s-au dezvoltat exclusiv industrii adiacente activității miniere (ex. industria constructoare de mașini miniere, unități de învățământ superior și liceal cu specific minier, unități de cercetare-proiectare în minerit, prelucrarea lemnului necesar industriei extractive, etc), reducerea activităților miniere a atras după sine dispariția acestor industrii și utilități, mărind și accentuând criza socială. Sub presiunea evenimentelor, în anul 2002, Guvernul a adoptat HG 646/2002 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare socioeconomică a Bazinului Carbonifer al Văii Jiului. Prin această Hotărâre de Guvern a fost înființată o comisie interministerială responsabilă la nivel central de coordonarea acțiunilor de reconstrucție socio-economică a Văii Jiului. La nivel local, autoritățile administrative erau coordonate de un guvernator numit de Guvern. În Strategie erau stabilite obiective și priorități structurate pe termen scurt, mediu si lung, fiind identificate inclusiv mijloacele de atingere a obiectivelor. La fiecare orizont de timp (termen scurt, mediu și lung), acțiunile și proiectele erau clar atribuite autorităților centrale și locale, urmând a fi susținute prin anumite politici strategice, precum: • politica creării de noi locuri de muncă; • politica de restructurare a companiei miniere din Valea Jiului; • politica de ecologizare; • politica de formare a forței de muncă disponibilizată; • politica de atragere de investitori în zonă, etc. Schimbarea Guvernului în anul 2000 a condus la abandonarea parțială a acestei strategii. În paralel, între anii 2000 – 2012 au fost contractate 2 împrumuturi de la Banca Mondială pentru zonele miniere monoindustriale din țară (Valea Jiului, Oltenia, Deva, Baia Mare, Baraolt, Moldova). Proiectele pentru care au fost utilizate împrumuturile au fost: • Închiderea minelor și reducerea impactului social (2000-2005); • Închiderea minelor și reconstrucția zonelor miniere (2005-2012).
În Valea Jiului s-au derulat, cu diferite surse de finanțare, urmatoarele programe: • „Închiderea, ecologizarea și refacere a mediului”, program finanțat din următoarele surse: o Bugetul de stat Au fost ecologizate minele Bărbăteni și Uricani. Pentru mina Petrila a fost demarat proiectul aflat în execuție “Planeta Petrila”, la inițiativa unei asociații locale. De asemenea, au fost ecologizate dotările aferente unor perimetre de închidere parțială ale mai multor mine. Acțiunea este în desfășurare, urmând să fie închise și minele Lonea și Lupeni. o Împrumuturi de la Banca Mondială Până în anul 2012 au fost ecologizate minele Dîlja, Preparatția Livezeni, Aninoasa, preparația Uricani, Valea de Brazi, Petrila Sud și Lonea Pilier.
• „Reducerea impactului social și reconstrucția zonei”, inițiativă finanțată exclusiv din fonduri împrumutate. În cadrul acestei componente au fost dezvoltate următoarele proiecte: o Centre de afaceri, gândite ca incubatoare de afaceri Au fost alocate fonduri pentru reabilitarea unor clădiri administrative abandonate ca urmare a închiderii minelor, dotarea acestora cu echipamentele și mobilierul necesar, precum și fonduri pentru desfășurarea activității. În Valea Jiului au fost create două centre de afaceri, la Lonea și Lupeni. În centrul de afaceri Lonea au funcționat funcționat maximum 8 startup-uri simultan. Lipsa finanțării ulterior încetării împrumutului a dus la sistarea activității centrului.
o Microcredite acordate investitorilor locali
32 În primul an au fost acordate credite în valoare de până la 10.000 USD, suma maximă crescând în al doilea an până la 20.000 USD. Schema de microcreditare a avut suces, rata de rambursare fiind de cca 92%. În aceste condiții, a fost solicitată înființarea unei instituții de creditare care să continue activitatea de creditare ulterior încheierii proiectului, însă propunerea a fost refuzată de autorități, astfel că odată cu încetarea împrumutului, programul a fost sistat.
o Stimulente financiare pentru angajatori Inițial, schema se referea strict la minierii disponibilizați, ulterior aceasta fiind extinsă pentru a include și membrii familiilor acestora sau ai altor categorii defavorizate. Programul suporta o sumă fixă din salariul cuvenit unui angajat care îndeplinea condițiile cerute. Deznodământul a fost același ca în cazul celorlalte programe, acesta fiind abandonat la data expirării împrumutului.
o Dezvoltare socială Acest program avea în vedere reabilitarea dotărilor sociale din zonă: creșe, grădinițe, școli, infrastructură rutieră, etc. Rezultatele programului au fost reabilitarea unor creșe, grădinite, și refacerea drumurilor afectate de activitățile miniere aparținând comunităților (podul rutier aferent minei Dîlja, drumul de legatură cu localitatea Dîlja Mică având o lungime de 2.8 km, 3,8 km din DN 66A în zona fostei preparații Uricani). Au fost începute și lucrări de reconversie a fostei mine Aninoasa în muzeu, însă au fost sistate din lipsa finanțării.
o Monitorizarea evoluției efectelor măsurilor aplicate și inițierea și amplificarea dialogului social cu stakeholderii Această grupă de proiecte a fost sistată într-o etapă incipientă din cauza încetării finanțării.
În ceea ce privește rezultatele, prima Strategie lansată de Guvern nu a avut unele notabile, însă cele 2 proiecte finanțate prim împrumuturi de la Banca Mondială au creat un impuls pozitiv, astfel: • Rata de rambursare a microcreditelor s-a apropiat de 95%, având ca rezultat deschiderea de noi afaceri și crearea de noi locuri de muncă. Sumele rambursate s-au constituit într-un fond “revolving”, asigurând finanțarea unor noi microcredite; • Au fost eliberate cca. 750 de ha de noi suprafețe de teren, au fost reabilitate drumuri județene și locale în perimetrele orașelor, a fost diminuată temporar rata șomajului; Neasigurarea finanțărilor ulterior finalizării împrumuturilor de la Banca Mondială s-a materializat în necontinuarea măsurilor care s-au dovedit viabile și benefice. Alte elemente care au contribuit la necontinuarea programelor inițiate au fost lipsa unui mediu de afaceri sănătos, precum și a culturii manageriale a antreprenorilor locali, accesul foarte greu la credite bancare, dar și nivelul profesional scăzut al potențialilor angajați combinat cu migrația masivă peste hotare a forței de muncă tinere. Existența în acelasi areal geografic a 6 localități separate, cu priorități și scopuri diferite, a condus la imposibilitatea accesării de fonduri comunitare pentru dezvoltarea unitară a întregii zone. La aceasta a contribuit atât aplicarea unor proceduri interne de achiziție foarte birocratice, cât și lipsa unei experiențe reale în întocmirea și promovarea documentațiilor necesare. Dintre evoluțiile cele mai recente referitoare la pachetele sociale, enumerăm: • Renotificarea Planului de închidere a minelor la data de 14 noiembrie 2017, prin emiterea Deciziei C(2018)1001 final a Comisiei Europene, care a autorizat schema de concediere colectivă a salariaţiilor care şi-au pierdut sau sunt pe cale să-şi piardă locul de muncă, pentru perioada 2017 – 2021.
• În vederea asigurării unui tratament egal pentru persoanele ce urmează a fi disponibilizate de la Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului S.A. și de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., luând în considerare că persoanele disponibilizate anterior tot de la aceste societăți au beneficiat de sumele aferente venitului lunar de completare, conform Hotarârii Guvernului nr. 444/2015, Hotarârii Guvernului nr.590/2016, Hotărârii Guvernului nr.589/2016, Hotărârii Guvernului nr. 722/2017 s-a impus luarea unor măsuri pentru asigurarea alocării unor sume de la bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru perioada 2019-2024 și persoanelor ce vor fi disponibilizate de la aceste două societăți. Astfel, în noiembrie 2019 a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr. 69 / 2019 pentru acordarea indemnizației de șomaj sau a unui venit lunar de completare persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare de către Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului S.A și Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A în perioada 2019-2024.
33 Conform PNIESC, impactul financiar total asupra bugetului național este estimat la 62,29 M RON în perioada 2020 – 2023, defalcat astfel: Indicator \ An 2019 2020 2021 2022 2023 Indemnizație de șomaj - 3.676 3.414 1.810 1.665 [‘000 RON] Venit de completare - 11.697 21.309 9.907 8.812 [‘000 RON] Total anual - 15.373 24.723 11.717 10.477
Numărul estimat de persoane ce urmează a fi concediate este de 1.077, din care: anul 2019 – 360; anul 2020 – 350; anul 2021 – 362; anul 2022 – 0; anul 2023 – 5, anul 2024 – 58.28
Mediul de afaceri Analiza mediului de afaceri a fost efectuată de PwC pe baza informațiilor centralizate provenite de la TP Catalyst29, pentru societăți cu cel puțin un angajat. Au fost analizate următoarele categorii de date per companie aferente perioadei 2012 - 2019: venituri operaționale (cifră de afaceri), număr de angajați, profit sau pierdere operațională (EBIT), impozite, cheltuieli cu angajații, profit sau pierdere înainte și după impozitare.
Grafic 8 – Nr. de companii per municipiu/oraș
Sursa: Analiză PwC Petroșani are cel mai mare număr de companii, urmat de Vulcan și Lupeni. Fiecare oraș / municipiu a înregistrat o creștere a numărului de întreprinderi, Uricani având cea mai mare evoluție procentuală între 2012 și 2018 (89%). În termeni absoluți, Petroșani este lider, cu peste 140 de firme la finalul perioadei.
28 Nota de Fundamentare - OUG nr.69/13.11.2019 29 TP Catalyst este un instrument de analiză fiscală. https://www.bvdinfo.com/en-gb/our-products/catalyst/tp-catalyst
34 Grafic 9 – Nr. de companii, Valea Jiului vs. județul Hunedoara
Sursa: Analiză PwC Față de județul Hunedoara, numărul companiilor din Valea Jiului a crescut într-un ritm mai accelerat, în medie cu 5% anual, comparativ cu 4% anual la nivelul județului. În 2018, 23% din companiile la nivel județean erau localizate în Valea Jiului, acestea producând 15% din PIB-ul județului.
Grafic 10 – Nr. și % de companii cu rezultate operaționale pozitive (EBIT pozitiv) per municipiu / oraș30
Sursa: Analiză PwC
30 Scala graficelor procentuale variază de la un grafic la altul, în funcție de amploarea fluctuațiilor din seria de date.
35 Grafic 11 – Nr. & % de companii cu rezultate operaționale pozitive (EBIT pozitiv), Valea Jiului vs. Jud. Hunedoara
Sursa: Analiză PwC Ponderea companiilor cu operațiuni profitabile (EBIT pozitiv) în perioada 2012 - 2018 a fost cuprinsă între 30% și 70%. Cel mai ridicat procent al companiilor profitabile este în în Petroșani, la capătul opus aflându-se Aninoasa și Uricani. În cei șapte ani, sectorul privat din Valea Jiului a devenit cu 11% mai profitabil operațional, depășind creșterea la nivel județean, care a fost de 9% în același interval de timp.
Grafic 12 – Nr. și % de companii profitabile după impozitare, per municipiu
Sursa: Analiză PwC
36 Grafic 13 – Nr. și % de companii profitabile după impozitare, Valea Jiului vs. județul Hunedoara
Sursa: Analiză PwC
În 2018, procentul companiilor cu o rentabilitate netă a fost de 54% în Valea Jiului și de 60% în Hunedoara. După cum se poate observa, sectorul privat din Valea Jiului devine mai profitabil după impozitare într-un ritm ușor mai rapid decât cel la nivel județean (12% CAGR față de 10% CAGR).
37 Grafic 14 – Sumar al situației economice din Petroșani, 201831
Sursa: Analiză PwC
În 2018, în Petroșani existau 718 companii, dintre care 446 au realizat EBIT pozitiv, iar dintre acestea 452 au avut un rezultat financiar pozitiv înainte de impozite. Numărul de companii net profitabile (după impozite) a fost de 411 (57% din numărul total de companii). Din punct de vedere monetar, veniturile operaționale totale s-au ridicat la 233,7 M EUR, în timp ce EBIT a însumat 255,6 M EUR. În total, economia locală a avut o pierdere de -259,6 M EUR înainte de taxe, ajungând la nu mai puțin de -260,9 M EUR după taxe. Sectorul privat a plătit impozite în valoare de 1,3 M EUR și a angajat 9.508 de persoane la un cost anual total (în principal în salarii) de aproximativ 94,7 M EUR.
31 Harta indică doar conturul orașului 38 Grafic 15 – Sumar al situației economice din Lupeni, 201832
Sursa: Analiză PwC
În 2018, în Lupeni existau 223 de companii, dintre care 122 de companii au realizat EBIT pozitiv, iar dintre acestea 123 au avut un rezultat pozitiv înainte de impozite. Numărul de companii net profitabile (după impozite) a fost de 119 (53% din numărul total de companii). Din punct de vedere monetar, veniturile operaționale totale s-au ridicat la 62,1 M EUR, în timp ce EBIT a însumat 2,1 M EUR. În total, economia locală a avut un profit de 1,9 M EUR înainte de taxe, și de 1,4 M EUR ulterior taxelor. Sectorul privat a plătit impozite în valoare de 0,5 milioane EUR și a angajat 1.483 de persoane la un cost anual total (în principal în salarii) de aproximativ 8,9 M EUR.
32 Harta indică doar conturul orașului 39 Grafic 16 – Sumar al situației economice din Vulcan, 201833
Sursa: Analiză PwC
În 2018, în Vulcan existau 246 companii, dintre care 127 de companii au realizat EBIT pozitiv, iar dintre acestea 128 au avut un rezultat pozitiv înainte de impozite. Numărul de companii net profitabile (după impozite) a fost de 119 (48% din numărul total de companii). Din punct de vedere monetar, veniturile operaționale totale s-au ridicat la 37,0 M EUR, în timp ce EBIT a însumat 0,2 M. EUR. În total, economia locală a avut un profit de 0,4 M EUR înainte de taxe și de 0,1 M EUR ulterior taxelor. Sectorul privat a plătit impozite în valoare de 0,3 M EUR și a angajat 1.253 de persoane la un cost anual total (în principal în salarii) de aproximativ 6,7 M EUR.
33 Harta indică doar conturul orașului 40 Grafic 17 – Sumar al situației economice din Petrila, 201834
Sursa: Analiză PwC
În 2018, în Petrila existau 165 de companii private, dintre care 102 de companii au realizat EBIT pozitiv, iar dintre acestea 100 au avut un rezultat pozitiv înainte de impozite. Numărul de companii net profitabile (după impozite) a fost de 94 (57% din numărul total de companii). Din punct de vedere monetar, veniturile operaționale totale s-au ridicat la 31,1 M EUR, în timp ce EBIT a însumat 1,7 M. EUR. În total, economia locală a avut un profit de 1,5 M EUR înainte de taxe și de 1,2 M EUR ulterior taxelor. Sectorul privat a plătit impozite în valoare de 0,3 M EUR și a angajat 1.226 de persoane la un cost anual total (în principal în salarii) de aproximativ 6,3 M EUR.
34 Harta indică doar conturul orașului 41 Grafic 18 – Sumar al situației economice din Uricani, 201835
Sursa: Analiză PwC
În 2018, în Uricani existau 144 de companii private, dintre care 72 de companii au realizat EBIT pozitiv, iar dintre acestea 70 au avut un rezultat pozitiv înainte de impozite. Numărul de companii net profitabile (după impozite) a fost de 66 (46% din numărul total de companii). Din punct de vedere monetar, veniturile operaționale totale s-au ridicat la 20,6 M EUR, în timp ce EBIT a însumat 2,2 M. EUR. În total, economia locală a avut un profit de 2,1 M EUR înainte de taxe și de 1,9 M EUR ulterior taxelor. Sectorul privat a plătit impozite în valoare de 0,2 M. EUR și a angajat 731 de persoane la un cost anual total (în principal în salarii) de aproximativ 3,6 Mn EUR.
35 Harta indică doar conturul orașului 42 Grafic 19 – Sumar al situației economice din Aninoasa, 201836
Sursa: Analiză PwC
În 2018, în Aninoasa existau 40 de companii private, dintre care 22 de companii au realizat EBIT pozitiv, iar dintre acestea 23 au avut un rezultat pozitiv înainte de impozite. Numărul de companii net profitabile (după impozite) a fost de 22 (55% din numărul total de companii). Din punct de vedere monetar, veniturile operaționale totale s-au ridicat la 14,5 milioane EUR, în timp ce EBIT a însumat 0,1 M EUR. În total, economia locală a avut un profit de 0,1 M EUR înainte de taxe și o pierdere de 0,04 M EUR ulterior taxelor. Sectorul privat a plătit impozite în valoare de 0,1 M EUR și a angajat 446 de persoane la un cost anual total (în principal în salarii) de aproximativ 2,8 M EUR.
36 Harta indică doar conturul orașului 43 Grafic 20 – Sumar al situației economice din județul Hunedoara, 2018
Sursa: Analiză PwC
În 2018, în județul Hunedoara existau 6.478 de companii private, dintre care 4.141 companii au realizat EBIT pozitiv37, iar 4.164 au avut un rezultat pozitiv înainte de impozite. Numărul de companii net profitabile (după impozite) a fost de 3.913 (60% din numărul total de companii). Din punct de vedere monetar, veniturile operaționale totale s-au ridicat la 2.808,9 M EUR, în timp ce EBIT a însumat -119,8 M EUR. În total, economia locală a avut o pierdere de -134,6 M EUR înainte de taxe, ajungând la nu mai puțin de -155,9 M EUR după taxe. Sectorul privat a plătit impozite în valoare de 21,4 M EUR și a angajat 63.109 de persoane la un cost anual total (în principal în salarii) de aproximativ 469,6 EUR.
37 Momentan nu avem date cu privire la numărul companiilor din județul Hunedoara ce oferă servicii sau produse pentru CEH, care vor fi în pericol de închidere în cazul falimentului CEH 44 Infrastructura Transportul rutier Valea Jiului este străbătută de 3 artere rutiere principale: • drumul național DN 66 (segment al drumului european E 79) – de la Nordul Depresiunii Petroșani spre Sud, prin municipiul Petroșani, pe o distanță de 10 km; • drumul național DN 66A – de la Est la Vest, traversând orașele Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani pe aproximativ 34 km. A fost proiectat pentru a străbate mai departe Parcul Național Retezat și a conecta Valea Jiului cu Băile Herculane și zona Banatului (110 km), dar este încă neasfaltat; • drumul național DN 7A – prin orașul Petrila, pe aproximativ 7 km, conectând Depresiunea Petroșani de Drumul European 81. Imagine 1 – Sfârșitul segmentului asfaltat al DN 66A, granița dintre județele Hunedoara și Gorj (asfaltat în Hunedoara)
Sursa: 2012. Google Street View
Rețeaua stradală majoră a orașului Petroșani38 Municipiul Petroşani este amplasat pe două căi de comunicaţie importante: drumul naţional DN 66, având traseul Filiaşi – defileul Jiului – Simeria inclusiv calea ferată cu acelaşi traseu şi drumul naţional DN 7A ce leagă municipiul cu Valea Oltului (Petroşani – Voineasa – Brezoi).
Municipiul Petroşani are o dezvoltare longitudinală, de-a lungul râului Jiu, cu o dispunere relativ ortogonală a străzilor. Lungimea totală a acestora este de 120 km din care doar 4 km se încadrează în a II-a categorie tehnică (2 benzi pe sens).
O analiză din anul 201939 relevă gradul redus de modernitate a infrastructurii de comunicații, structura și parametrii de funcționare a acesteia necesitând adaptări imediate la cerințele traficului național și la cel european. Principalele disfuncționalități constatate în respectiva analiză au fost următoarele: • “din cauza numărului mic de străzi de categoria Il şi a absenţei celor de categoria I, circulaţia nu are o fluenţă corespunzătoare, iar capacitatea generală a reţelei majore este redusă; • deşi prin municipiul Petroşani se derulează un trafic industrial important, acesta nu dispune de o arteră ocolitoare care să poată prelua tranzitul greu, destinat în special exploatărilor miniere;
38 2019. Primăria Vulcan, Analiza din cadrul proiectului Linia verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani-Aninoasa-Vulcan- Lupeni-Uricani - Green Line Valea Jiului. Informații preluate cu permisiunea primăriei Vulcan. 39 2019. Primăria Vulcan, Analiza din cadrul proiectului Linia verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani-Aninoasa-Vulcan- Lupeni-Uricani - Green Line Valea Jiului 45 • penetraţiile în oraş (DN 66 nord şi sud, DN 7A, DN 66A) sunt amenajate pe artere de categoria II cu o capacitate de circulaţie insuficientă (ex. str. Maleia, str. Dărăneşti); • o serie întreagă de străzi au lăţimi carosabile insuficiente (Eminescu, Cuza Vodă, Maiorescu, Ştefan cel Mare etc.); • o disfuncţionalitate importantă o reprezintă existenţa unui singur acces auto din partea nouă spre partea veche a oraşului (peste calea ferată) [...]; acest acces (str. Timişoara), nu numai că este unic, dar are şi o configuraţie total nefavorabilă, cu subtraversarea arterei noi de tranzit urmată imediat de trecere la nivel, cu bariere, peste calea ferată şi apoi intersecţie în cruce cu str. Anton Pann; • lipsa sau discontinuitatea trotuarelor pe numeroase străzi.”
Transportul public urban în municipiul Petroșani40 Transportul local şi transportul interurban Petroșani – Lonea; Petroșani – Uricani; Petroșani – Aninoasa este realizat de operatorul privat SC ZMK SRL, în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului de transport public local de persoane41. Contractul nu prevede subvenții sau compensații din partea Consiliului Local Petroșani.
Pentru transportul local sunt 20 de autovehicule care au fost puse în funcțiune în anul 2015. Frecvența cu care circulă este cuprinsă între 5 și 15 minute. Pentru transportul interurban sunt 100 de mașini în regim Maxi-Taxi, a căror frecvență este între 5 și 15 minute.
În interiorul orașului funcționează și 3 companii private de taxi.
Reţeaua de transport public local este formată din 3 linii (1 linie principală şi 2 linii secundare], cu lungimea totală de a traseelor de 18,8 km: • Linia principală: Piaţa Victoriei - Aeroport • Linia secundară 1: Micropiaţă Aviatorilor - Colonie • Linia secundară 2: ENEL – Telescaun
În zilele lucrătoare autobuzele circulă în intervalul orar 5:30-23:00. Linia pe care vehiculele prezintă frecvenţa cea mai ridicată este Linia principală. În intervalele de vârf de trafic (06:00 – 09:00 şi 13:00 – 19:00] vehiculele circulă la un interval de 5 minute, în restul perioadei de operare intervalul de succedare dintre vehicule fiind de 10 minute, cu excepţia ultimei ore, când frecvenţa se reduce la 2 vehicule pe oră.
Pe linia Secundară 1, intevalul de succedare dintre vehicule este constat, de 60 minute, pe întreaga perioadă de operare. Linia secundară 2 prezintă cea mai slabă frecvenţă a vehiculelor, în zilele lucrătoare acestea având interval de succedare de 120 minute. În zilele nelucrătoare, intervalul de succedare dintre vehicule se reduce la 60 minute, această linie fiind utilizată în scop turistic.
Operarea serviciului de transport public este realizată cu un parc format din 15 vehicule, cu capacităţi ce variază între 19 şi 28 locuri. Mijloacele de transport cu vechime mai mică de 10 ani reprezintă 40% din parcul total de vehicule.
Sistemul de tarifare prevede valabilitatea legitimaţiei de călătorie numai pentru călătoria în cauză. Vânzarea legitimaţiilor de călătorie are loc în autobuz, la conducătorul auto; conducătorul auto este cel care eliberează biletele.
Rețeaua stradală majoră a orașului Petrila42 Accesul în orașul Petrila este asigurat în partea de vest de DN 66 Simeria – Petroșani care se intersectează cu DN 7A ce strabate orașul. Circulația rutieră majoră în orașul Petrila se desfașoară pe str. Republicii, stradă de categoria II, care străbate localitatea de la vest spre est, asigurând legătura cu localitățile Cîmpa și Jieț și în continuare pe traseul DN 7 cu ieșire spre județul Vâlcea.
Strada Republicii, care străbate orașul pe întreaga sa lungime, este puternic afectată atât de traversările generate de branșamentele la rețelele de utilități, cât și de traficul greu, rezultat din activitățile exploatărilor miniere, forestiere, și de aprovizionare a agenților economici.
40 2019. Primăria Vulcan, Analiza din cadrul proiectului Linia verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani-Aninoasa-Vulcan- Lupeni-Uricani - Green Line Valea Jiului. Informații preluate cu permisiunea primăriei Vulcan. 41 Conform celor mai recente date disponibile 42 2019. Primăria Vulcan, Analiza din cadrul proiectului Linia verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani-Aninoasa-Vulcan- Lupeni-Uricani - Green Line Valea Jiului. Informații preluate cu permisiunea primăriei Vulcan. 46 Transportul public urban în orașul Petrila43 Transportul public este asigurat de operatorului economic SC WMK SRL.
Rețeaua stradală majoră a municipiului Vulcan44 Principalele axe de legătură rutiere şi feroviare din municipiul Vulcan sunt: • DN 66A Câmpul lui Neag - Uricani – Vulcan – Tg. Jiu; • DJ 664 (Vulcan – Pasul Vulcan - Tg. Jiu), • DJ 666 (Vulcan - Dealul Babii - Merişor), • Calea ferată secundară, simplă, electrificată Livezeni - Vulcan – Lupeni, cu lungimea de 3.2 km, care traversează teritoriul administrativ al municipiului, cu staţia Vulcan (km 90+831 – 91+897).
Municipiul Vulcan poate fi străbătut pe două artere principale şi anume pe DN 66A dinspre DN 66 (intersecţia drumului dinspre Petroşani spre Vulcan) şi pe bulevardul Mihai Viteazu.
Tot din DN 66 se face legătura între Vulcan – Dealu Babii – satul Merişor (localitate de pe versantul nord-estic al Retezatului) şi scurtează cu 30 de kilometri distanţa dintre Deva şi principalele oraşe din Valea Jiului de Vest (Lupeni şi Vulcan). Infrastructura rutieră pe artera principală, bulevardul Mihai Viteazu, a fost realizată din fonduri structurale prin implementarea proiectului „Modernizarea sistemului rutier central al municipiului Vulcan”, care oferă atât locuitorilor cât şi celor care se află în tranzit un trafic adecvat şi siguranţă rutieră şi pietonală.
Potrivit datelor din baza de date a administraţiei publice locale şi a Direcţiei Generale de Statistică a judeţului Hunedoara - Deva, lungimea totală a străzilor municipiului Vulcan este de 65 km, iar a străzilor modernizate este de 45 km, majoritatea fiind străzi cu îmbrăcăminte asfaltică.
Transportul public urban în municipiul Vulcan Transportul de persoane în Vulcan este asigurat prin intermediul unor linii private de microbuz şi taxi, care sunt dimensionate corespunzător pentru a asigura necesarul comunității. Legătura cu localităţile învecinate se realizează prin intermediul unor linii de microbuz, însă la nivel judeţean s-a constatat încă din 2012 nevoia de înfiinţare a unei linii regionale de troleibuz, pentru asigurarea mobilității persoanelor în Valea Jiului, între Petroșani și Uricani.
Astfel, în 2012, Consiliul Local Vulcan a aprobat asocierea cu autorităţile similare din localitățile partenere şi cu Consiliul Judeţean Hunedoara, în calitate de parte asociată responsabilă de proiect, în vederea implementării proiectului ”Linia verde de troleibuz Petroşani-Aninoasa-Vulcan-Lupeni-Uricani, GREEN LINE VALEA JIULUI – VEST”. Acordul de asociere avea ca obiect în 2012 dezvoltarea unui sistem de transport public de călători curat și eficient din punct de vedere energetic, la un preț care va conține doar costurile de funcționare ale serviciului de transport, asigurându-se astfel creșterea nivelului de accesibilitate a forței de muncă în Valea Jiului.
Ulterior, in 2014 a fost introdusă în Acordul de Asociere şi modernizarea/reabilitarea infrastructurii de iluminat public pe traseul de troleibuz sau autobuz electric, în vederea asigurării unui sistem de iluminat cu eficienţă energetică ridicată, durată mare de viata şi asigurarea confortului corespunzator, inclusiv prin reabilitarea instalaţiilor electrice – stâlpi, reţele, cablaje, alimentări etc.
Finanţarea acestui proiect este prevăzută a se realiza din programe europene care promovează dezvoltarea sistemelor de transport ce funcționează cu energie verde iar Consiliul Local Vulcan va pune la dispoziţia proiectului stâlpii de iluminat stradal, o bandă de teren cu lăţimea de 1,5 m din zona de protecţie a străzilor pe întregul traseu convenit, dar şi un teren în suprafaţă de 5.000 m2 în scopul construirii depoului de troleibuze.
Vulcan nu deține zone special amenajate special pentru parcarea automobilului personal.
43 2019. Primăria Vulcan, Analiza din cadrul proiectului Linia verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani-Aninoasa-Vulcan- Lupeni-Uricani - Green Line Valea Jiului. Informații preluate cu permisiunea primăriei Vulcan. 44 2019. Primăria Vulcan, Analiza din cadrul proiectului Linia verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani-Aninoasa-Vulcan- Lupeni-Uricani - Green Line Valea Jiului. Informații preluate cu permisiunea primăriei Vulcan. 47 Rețeaua stradală majoră a municipiului Lupeni45 Poziţia geografică şi specificul industrial face ca municipiul Lupeni să beneficieze de o reţea formată din căile de comunicaţie rutieră şi feroviară, ce favorizează accesul inclusiv către principalele obiective turistice.
Accesul rutier se realizează prin: • DN 66A Livezeni – Câmpul lui Neag, traversează municipiul Lupeni şi face legătura cu DN 66; • DN 66, respectiv E 79 leagă Valea Jiului cu nordul şi sudul ţării dar şi cu statele europene vecine, fiind ruta cea mai scurtă pentru dirijarea fluxurilor turistice din Europa Central – Vestică spre Europa de Sud, DN 66A, făcând legătura şi cu municipiul Lupeni; • DN 7A leagă DN 66 şi prin acesta DN 66 A cu Valea Oltului peste Munţii Parâng şi Lotru; • DN 67C – Transalpina – Novaci (Oltenia) – Sebeş sau Sibiu (Transilvania), se intersectează la Obârşia Lotrului cu DN 7A care face legătura cu DN 66 şi apoi cu DN 66A; • DJ 664A face legătura între DN 66A şi Staţiunea Turistică „Straja” Lupeni; • Există şi drumuri forestiere, o reţea de trasee turistice marcate şi un traseu de mountain bike.
Accesul feroviar se realizează prin: • Tronsonul de cale ferată Filiaşi – TG. Jiu – Petroşani – Simeria (din care se desprinde linia ferată spre Lupeni) care leagă magistralele Bucureşti – Craiova – Timişoara şi Braşov – Arad – Curtici.
Transportul public urban în municipiul Lupeni46 Transportul public urban și interurban se realizează cu autobuze la intervale diferite. În interiorul orașului, acestea circulă la fiecare 5 minute, între orele 07.00-15.00 și la 15 minute, între orele 15.00-22.00. În regim interburban acestea au programate 4 curse pe zi, la interval neuniform de timp (de la 3 la 5 ore distanță între curse). Funcţionarea serviciului de transport public se realizează în baza contractului de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului de transport public local de călători în Municipiul Lupeni, încheiat în anul 2015 între municipiul Lupeni şi S.C. GEONY TRANSPRINT S.R.L., având perioada de valabilitate de 6 ani. Contractul în vigoare nu prevede alocarea de subvenţii/ compensaţii din partea municipiului Lupeni.
Mijloacele de transport public local circulă pe traseul Lupeni Centru – Bărbăteni, lungimea parcursului fiind de 7 km. Operarea serviciului de transport public este realizată cu un parc format din 8 vehicule (dintre care 2 reprezintă parcul de rezervă), cu capacităţi ce variază între 12 şi 17 locuri. Toate mijloacele de transport au o vechime mai mare de 8 ani (durata normală de funcţionare a unui astfel de vehicul). Menţinerea în circulaţie a mijloacelor de transport a căror vechime depăşeşte durata normală de funcţionare atrage după sine sporirea costurilor de mentenanţă. Totodată, anul de fabricaţie are implicaţii asupra performanţelor privind impactul asupra mediului, exprimate prin norma de depoluare în care se încadrează vehiculul. Vehiculele din compunerea parcului inventar se încadrează în normele de depoluare EURO 3 - EURO 5.
Cererea de transport cuantificată la nivelul anului 2016 a fost de 1.200.000 călătorii, reprezentând o medie lunară de 100.000 călătorii. Sistemul de tarifare prevede valabilitatea legitimaţiei de călătorie numai pentru călătoria în cauză. Vânzarea legitimaţiilor de călătorie are loc în autobuz, la conducătorul auto; conducătorul auto este cel care eliberează biletele.
Rețeaua stradală majoră a orașului Uricani47 Principala cale de acces este DN 66A, care realizează legătura oraşului Uricani cu municipiul Lupeni. DN 66A ar trebui să lege Transilvania de sud-vestul României prin staţiunea Băile Herculane, însă în prezent drumul nu este asfaltat complet.
Pe raza localităţii există și drumul judeţean DJ 672C cu o lungime de 15 km, care face legătura cu localitatea Runcu din judeţul Gorj. În Uricani sunt 25 de drumuri vicinale cu o lungime totală de aproximativ 79 km şi o lăţime medie de 3 m. In interiorul oraşului există 13 străzi principale și 5 străzi de legătură, de-a lungul cărora sunt 10 km de trotuare. Numărul locurilor de parcare este de 200.
45 2019. Primăria Vulcan, Analiza din cadrul proiectului Linia verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani-Aninoasa-Vulcan- Lupeni-Uricani - Green Line Valea Jiului. Informații preluate cu permisiunea primăriei Vulcan. 46 2019. Primăria Vulcan, Analiza din cadrul proiectului Linia verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani-Aninoasa-Vulcan- Lupeni-Uricani - Green Line Valea Jiului. Informații preluate cu permisiunea primăriei Vulcan. 47 2019. Primăria Vulcan, Analiza din cadrul proiectului Linia verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani-Aninoasa-Vulcan- Lupeni-Uricani - Green Line Valea Jiului. Informații preluate cu permisiunea primăriei Vulcan. 48 Străzile din oraşul Uricani au fost reabilitate şi modernizate în anul 2014. Starea tehnică a drumurilor vicinale în localitatea Uricani este precară, aceste drumuri nefiind asfaltate. Practic, drumurile sunt pietruite, cu balast sau balast în amestec cu pietriş şi se încadrează in categoria de trafic uşor. Accesul pietonal este slab dezvoltat, nu sunt amenajate trotuare, iar acostamentele sunt în marea majoritate din pământ înierbat.
În ceea ce priveşte sistemul de colectare şi evacuare a apelor pluviale aferent drumurilor, acesta este ineficient deoarece este realizat din şanţuri de pământ, in mare parte colmatate. În aceste condiţii, nu se realizează un drenaj corespunzător al apelor pluviale şi prin urmare starea drumurilor este direct afectată.
Transportul public urban în orașul Uricani48 Transportul public de persoane intre Uricani și celelalte localități vecine (Lupeni, Vulcan, Petroșani etc.) este asigurat de operatorul economic SC ZMK SRL, cu microbuzele proprii. Acestea circulă zilnic, în intervalul orar 05.00 – 22.00, pe ruta Uricani – Petroșani. Societatea dispune de 40 de mijloace de transport, cu o frecvență de 5 – 15 minute.
Transportul feroviar În anul 1867 a fost dată în folosință prima cale ferată ce asigura transportul cărbunelui de la mine, prin pasul Merișor-Bănița, către zona de consum. Era stabilită astfel legătura feroviară între Depresiunea Petroșani și Țara Hațegului și Mureș. În anul 1892 a fost construită o a doua cale ferată care face legătura între Petroșani și Lupeni, iar în 1948 a fost pusă în funcțiune calea ferată Bumbești-Livezeni, prin care se asigură legătura feroviară dintre Depresiunea Petroșani și sudul țării.49
Linia Simeria – Petroşani (în lungime de 78,7 km) a fost deschisă la 28 august 1870, la Livezeni s-a ajuns în 1887, iar lucrările la linia Petroşani – Lupeni (22,2 km) au fost finalizate la 27 iunie 1892. Atât linia Simeria – Petroşani, cât şi linia Petroşani – Lupeni au fost proiectate şi construite de administraţia austro- ungară din acele vremuri în scopul exploatării şi transportării resurselor de cărbune din Valea Jiului.
Transportul feroviar de călători se face cu trenurile operatorului de transport feroviar privat Regiotrans, pe distanţa Petroşani – Lupeni circulând 3 perechi de trenuri zilnic. Infrastructura de cale ferată pentru trenurile de călători include următoarele gări și halte: Gara Bărbăteni; Gara Lupeni; Halta de Mişcare CFR Vulcan; Punct de Oprire Coroeşti; Gara Iscroni;Gara Livezeni; Punctul de oprire Lunca Jiului; Gara Petroșani; Halta Petroșani Triaj. În Uricani nu există transport feroviar.
Transportul aerian Pe lângă interconexiunile rutiere și feroviare, în Valea Jiului ar fi utile modalități suplimentare de interconectare. Recent a fost finalizat un studiu de fezabilitate cu privire la posibilitatea construirii unui aerodrom în orașul Petrila pentru a oferi o modalitate alternativă de tranzit către și dinspre Valea Jiului, dacă numărul turiștilor ar fi suficient de mare. Conform studiului, pista poate avea o lungime de maxim 1,5 km, o astfel de distanță fiind suficientă doar pentru avioanele ultra-ușoare și ușoare (de ex. ULM CT2K, Cessna Skyhawk, Cessna Caravan, Piper Seneca, Diamond DA42, Antonov 2).
Utilități – Electricitate Potrivit operatorului național de transport și de sistem Transelectrica, rețeaua de înaltă tensiune care deservește Valea Jiului reprezintă una dintre cele mai supraîncărcate linii de 220 kV din România, având constant o încărcare peste puterea sa naturală. În ceea ce privește planul actual de dezvoltare a rețelei50, se are în vedere creșterea capacității de transport la 220 kV pe axa Urechești - Târgu Jiu Nord - Paroșeni - Baru Mare - Hașdat - Mintia, dar nu mai devreme de anul 2027. Referitor la rețeaua de distribuție, conform Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), majoritatea instalațiilor funcționează dinainte de anul 2000 (98% dintre stațiile de transformare, 99% dintre liniile ÎT, 96% dintre liniile MT, 80% dintre liniile JT), unele dintre ele fiind instalate mai devreme de anul 1980 (68% dintre 51 stațiile de transformare, 74% dintre liniile ÎT, 86% dintre liniile MT, 67% dintre liniile JT) .
48 2019. Primăria Vulcan, Analiza din cadrul proiectului Linia verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani-Aninoasa-Vulcan- Lupeni-Uricani - Green Line Valea Jiului. Informații preluate cu permisiunea primăriei Vulcan. 49 2019. CEROPE. Tranziția echitabilă în Hunedoara – Diversificare economică în mod echitabil și durabil 50 Transelectrica, Plan de Dezvoltare RET 2018 – 2027, http://www.transelectrica.ro/web/tel/investitii-planificare 51 2018. NREA, Raport privind atingerea indicatorilor de performanță pentru transport, sistemul și distribuția de electricitate, https://www.anre.ro/ro/energie-electrica/rapoarte/rapoarte-indicatori-performanta 49 Utilități – Termoficare Începând cu anul 1981, încălzirea și apa caldă menajeră au fost furnizate printr-un sistem centralizat în municipiile / orașele Petroșani, Aninoasa, Vulcan și Lupeni, acesta fiind alimentat de Termocentrala Paroșeni (CET Paroșeni) – în prezent sucursală a Complexului Energetic Hunedoara (CEH). La sfârșitul anilor '70, rețeaua de termoficare (transport și distribuție) din Valea Jiului a fost proiectată pentru o capacitate de 35.268 de puncte de consum, și era formată din CET Paroșeni, două conducte de transport și rețele de distribuție, precum și consumatori urbani și industriali. Din cauza ineficienței economice, orașele au fost deconectate de la sistemul de termoficare, astfel: Aninoasa în 2007, Lupeni în 2016, Vulcan în 2018 și Petroșani în 2019. Pe lângă datoriile acumulate de consumatorii din Petroșani, CEH a motivat și lipsa de combustibil (huilă), situație care nu este probabil să fie rezolvată în viitor. În prezent, încălzirea populației din toate cele 6 orașe este asigurată în mod descentralizat, pe baza centralelor de apartament și a sobelor pe gaz, lemn sau cărbune.
Utilități – Gaze naturale Toate cele 6 municipii sunt traversate de rețeaua de gaze naturale (prin Iscroni în Aninoasa), susținând consumul gospodăriilor racordate și tranziția celor rămase de la sobele cu cărbune. Distribuitorul de gaze naturale este E.ON Gaz Distribuție. Cu toate acestea, există încă zone urbane (cartiere) au nu acces la rețeaua de gaz, inclusiv în Municipiul Petroșani (zona Dărănești). Cele mai recente dezvoltări privind infrastructura de gaze se realizează în orașul Petrila, unde a fost demarat un contract de 1.9 M RON pentru extinderea retelei. O oportunitate economică cu impact național este reprezentată de reconversia Termocentralei Paroșeni pentru a funcționa prin arderea gazului natural în loc de cărbune. Având în vedere că conducta BRUA52 traversează Valea Jiului, pe termen lung furnizarea de gaze naturale termocentralei nu ar trebui să reprezinte o problemă.
Utilități – Apă curentă Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare din zona Valea Jiului este organizat, finanțat și monitorizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Apa Valea Jiului”, asociație înființată în 2008 în parteneriat între Consiliul Județean și toate administrațiile locale. Simultant, membrii ADI au înființat compania de utilități S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. cu scopul realizării activităților de captare, tratare, transport, acumulare și distribuire a apei potabile, precum şi canalizare şi epurare a apelor uzate menajere în localităţile din Valea Jiului. Conform website-ului companiei, în prezent aceasta deservește peste 91.000 de persoane pentru serviciul de apă curentă, aproximativ 80.000 de persoane pentru serviciul de canalizare și aproape 3.000 de agenți economici pentru ambele servicii.
Utilități – Telecomunicații Cei trei principali operatori de telecomunicații mobile din România (Orange, Vodafone și Telekom) acoperă Valea Jiului cu rețele 2G și 3G și parțial cu rețele 4G.
Utilități – Gestiunea deșeurilor În septembrie 2019 a fost constituită Asociația de Dezvoltare Intercomunitară “Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor Județul Hunedoara”, formată din asocierea a Consiliului Județean cu cele 69 de administrații locale din județ. Aceasta a fost constituită în scopul înființării, organizării, reglementării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciilor de salubrizare. Asociația nu are calitate de operator și nu desfășoară activități economice. Conform website-ului ADI53, urmează a fi construit în localitatea Bârcea Mare un nou depozit salubru pentru deșeuri, integral conform cu Directiva 99/31/CE și cu legislația națională în vigoare, care va deservi întregul județ. Capacitatea anuală estimată a reziduurilor care vor ajunge în depozitul de deșeuri va fi de aproximativ 111.200 tone/an (101.100 tone/an deșeuri municipale solide) sau 127.400 m3/an. De asemenea, alte 14.500 tone/an (sau 19.100 m3/an) de CLO se pot folosi ca material de acoperire pentru depozitul de deșeuri.
52 Conducta BRUA este o conductă de gaze naturale care face parte din viitorul sistem interconector de gaze din Bulgaria, România, Ungaria și Austria. 53 http://adideseurihd.ro/new/ 50 Contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare în Valea Jiului este încheiat cu operatorul privat SC SUPERCOM SA și constă în: • colectarea separată și transportul separat al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare; • operarea și administrarea stației de transfer Petroșani • operarea și administrarea stațiilor de sortare Vulcan si Petroșani • transportul la distanță al deșeurilor la facilitățile de tratare/depozitare
Tarife sunt următoarele: a) Pentru activitatea de colectare separată şi transport separat al Deșeurilor Municipale tariful este de 88,82 lei/tonă, plus TVA; b) Pentru activitatea de sortare a Deșeurilor Municipale tariful este de 0,79 lei/tonă, plus TVA; c) Pentru activitatea de operare/administrare a stațiilor de transfer pentru Deșeuri Municipale tariful este de 20,02 lei/tonă, plus TVA. Acestor tarife le corespund: a) Un tarif de 3,18 lei/ persoană/lună plus TVA, în mediu urban; b) Un tarif de 1,17 lei/ persoană/lună plus TVA, în mediu rural; c) Un tarif de 88,82 lei/ tonă plus TVA, pentru agenții economici și instituții publice.
Durata Contractului este de 8 ani.
51 Turism Sporturi de iarnă În Valea Jiului există trei stațiuni de ski: Straja, Parâng și Pasul Valcan. Stațiunea Straja este situată în apropierea orașului Lupeni și are un domeniu schiabil de 26 km, împărțiți în 12 pârtii, fiecare dotată cu propriul sistem de transport pe cablu. Cinci trasee sunt echipate inclusiv cu sisteme de iluminare nocturnă. Pârtiile sunt întreținute cu mașini de zăpadă și tunuri de zăpadă artificială. Datorită existenței unei telegondole și a telescaunului spre Vârful Straja, pârtia Straja are o lungime de 8,1 km, fiind cea mai lungă din Valea Jiului.54 Stațiunea montană Parâng, situată în vecinătatea orașului Petroșani, este accesibilă prin două telescaune și are 9 pârtii cu o lungime totală de aproximativ 6 km, toate fiind administrate de Primăria Petroșani. Cea mai lungă dintre acestea are 3.200 m și include trasee atât pentru schiori și snowboarderi începători, cât și pentru cei avansați. Stațiunea Pasul Vulcan este cea mai nouă zonă de schi din Valea Jiului și are o telegondolă care ajunge la marginea orașului și 3 pârtii de schi dotate cu teleschiuri. Hartă 4 – Harta pârtiilor de ski din stațiunea Straja
Sursa: https://www.skistraja.ro/partii.html
Conform datelor rezultate din interviurile PwC cu părțile interesate locale, stațiunile montane din Valea Jiului pot găzdui simultan și în condiții de confort rezonabile până la 6.000 de turiști, distribuiți între stațiunile Straja / Lupeni și Parâng / Petroșani.
54 https://www.skistraja.ro/
52 Ciclism montan (Mountain biking) Cele trei zone de schi, Straja, Parang și Pasul Vulcan sunt vizitate în timpul verii de practicanți ai ciclismului montan ce folosesc telescaunele pentru coborâri sau enduro. Petrila și Uricani, în schimb, au potențial în ciclismul de fond, pe rute mai lungi. În general, zona dintre Jiul de Est și Jiul de Vest este utilizată pentru ciclismul montan cu trasee de fond. Există de- a lungul acestor rute mai multe cabane, puncte de atracție turistică, precum și oportunitatea practicării altor activități în aer liber, cum ar fi alpinism, speologie sau drumeții, oferind astfel posibilitatea unei excursii de mai multe zile.
Hartă 5 – Exemplu de traseu MTB x-country
Sursa: https://www.jiuvalley-adventures.ro/en/ and New Horizons Foundation Lupeni Dezvoltarea traseelor montane ce pot fi parcurse pe bicicletă, pe cal, cu motocicleta, cu mașina sau pe jos atrag deja turiști în afara sezonului de iarnă. Portalul www.jiuvalley-adventures.ro are o selecție variată de oportunități turistice pentru activități în aer liber. Conform acordului încheiat între toate autoritățile locale și ONG-ul Noi Orizonturi, aceștia vor lucra împreună pentru proiectarea căilor de acces, iar Consiliul Județean va asigura fonduri pentru crearea unui circuit unitar în Valea Jiului. Majoritatea rutelor sunt deja disponibile. Sunt, însă, porțiuni pentru pentru care sunt necesare intervenții semnificative (de exemplu, între Pasul Vulcan și Hotelul Gambrinus).
Escaladă și alpinism Cum Parcul Retezat este format atât din sisteme de calcar, cât și de granit, alpinismul și escalada sunt activități sportive care atrag un număr tot mai mare de turiști. Există cel puțin 5 locuri în apropierea Văii Jiului care sunt utilizate exclusiv pentru practicarea alpinismului.
53 Explorarea peșterilor O resursă naturală nefolosită până acum este abundența peșterilor din perimetrul Jiul de Vest - Cernisoara. Aici, 630 de peșteri sunt incluse în cadastru, pentru 32 dintre acestea lungime fiind încă necunoscută, în timp ce pentru alte 73 nu este determinat nivelul acestora. Peșterile mai mici de 10 m nu sunt inventariate și, prin urmare, nu pot fi luate în considerare în statistici55. Nivelul de dificultate variază de la foarte ușor la foarte dificil. Imagine 2 – Peștera Scorota
Sursa: https://www.jiuvalley-adventures.ro/en/tour/hiking-trail/pestera-spre-scorota-caving-easy-entry-/24398821/#dmdtab=oax-tab1 și Fundația New Horizons din Lupeni
Două dintre peșterile ce pot fi incluse în traseele turistice sunt următoarele: Peștera Bolii: este o peșteră ușor accesibilă, cea mai dificilă parte fiind coborârea scărilor lungi de metal, care sunt uneori înghețate. Există poduri și lumini în diverse culori în interior; și, de asemenea, o icoană mare. Aici sunt susținute deseori concerte. Intrarea se face pe bază de bilet și costă între 2.5 RON și 5 RON. Peștera Dâlma Cu Brazi: este situată pe partea stângă a Scocului Mare chiar lângă confluența dintre Scocul Mare cu râul Jidan. Intrarea în peșteră are o formă triunghiulară și deși relativ mare (3m x 2m), aceasta este relativ greu de găsit și este înconjurată de copaci, de unde numele peșterii. Principala dificultate în vizitarea aceastei peșteri este găsirea intrarării. Durata normală de vizitare este de 2 ore. În ceea ce privește echipamentul, există câteva necesități (în perioadele umede - pentru traversarea Marelui Bazin) cizme de cauciuc lungi și o sursă de lumină cu rezervă. Peștera este formată dintr-o galerie principală și o conjuncție, având un total de 226 m. Galeria principală este de 3-5 m și are o înălțime de 3 până la peste 10 m. Spațiul se extinde în nord până la Sala Mare a Bazinului, numită astfel din cauza lacului temporar dintr-o depresiune a podelei, lac care se formează în perioade umede și poate ajunge până la 1 m adâncime. Lacul împreună cu grupurile de speleoteme din clasa stalagmitelor și scurgerile calcitice de pe marginea sa - inclusiv o stalagmită de 2 metri înălțime - oferă locului un farmec aparte, turiștii și fotografii putând realiza aici imagini speciale.
55 http://www.speo-csm.ro/muntii-retezat.html 54 Turism rural Turismul rural se bazează pe utilizarea gospodăriilor și fermelor agroturistice ca structuri de primire turistică. Domeniul turismului rural include agroturismul / activitățile de turism agricol și „se referă la toate formele de turism practicate în zona rurală, precum activități în aer liber (călărie, pescuit, vânătoare, mers pe jos sau cu bicicleta, turism de sănătate), turism cultural (biserici, cetăți, diverse vestigii istorice), turism pentru descoperirea mediului natural (floră, faună), pentru cunoașterea și înțelegerea culturii locale (folclor, tradiții populare), turism gastronomic etc.56 Chiar dacă, din punct de vedere administrativ în Valea Jiului nu există sate, periferia orașelor are toate caracteristicile satelor obișnuite (oamenii locuiesc în case, au curți în care pot crește animale, iar distanțele dintre aglomerările de case pot fi chiar și de câțiva km). Un procent semnificativ din populația istorică a zonei („momârlani”) este încă prezent în Valea Jiului, iar reprezentanții acesteia înceară să mențină și să ducă mai departe tradițiile. Pentru această comunitate, turismul rural și agroturismul pot fi factori esențiali în asigurarea unui nivel de trai rezonabil.
Exemplu de tradiții ale momârlanilor Momârlanii își construiesc casele din bârne necioplite, încheiate la capete cu îmbucături de formă pătrată sau dreptunghiulară. Hainele de sărbători ale momârlanilor constă în pantaloni strâmți și cămașă până la genunchi. Această populație a păstrat o serie de practici precreștine, între care și obiceiul îngropatului morților în curtea de lângă casă. Printre sărbătorile specifice momârlanilor se numără Colindul pițărăilor și Nedeile.
Platforme industriale Dintre cele 15 mine ce au fost operaționale în Valea Jiului, în prezent sunt active doar 4, dintre care 2 urmează să fie închise până în anul 2024. Dintre cele 11 mine închise, 9 au fost deja ecologizate, iar celelalte două (Uricani și Paroșeni) sunt în proces de ecologizare anul acesta. Orașul Petrila a recuperat anumite clădiri și instalații aparținând fostei mine, acestea fiind reintroduse în circuitul economic sub formă de muzeu și sală de evenimente, însă în continuare necesită investiții pentru a le aduce la un nivel adecvat, modern. Specific, în 2016 a fost clasat ansamblul de aproximativ 16,5 ha ca urmare a activității organizațiilor fondatoare a asociației Planeta Petrila. Acesta este singurul ansamblu de categoria “A” din Valea Jiului, format din două monumente de categoria “A” și patru de categoria “B” 57, fiind astfel cel mai important ansamblu protejat din zonă. Amenajarea spațiilor și întreținerea clădirilor este realizată informal, prin finanțări obținute de membrii Asociației Planeta Petrila, cu implicare minimă din partea autorităților locale. Conform Asociației Valea Jiului Implicată, “este necesară demararea procedurii de regenerare urbană pornind de la un masterplan coordonat de Asociația Planeta Petrila, primul pas fiind transferul de proprietate spre autoritățile locale sau județene (proces a cărui durată se întinde pe mai mulți ani ca urmare a unui vid legislativ în situații similare). Aceleași probleme legislative vor exista pentru conversia tuturor ansamblurilor miniere”. Acest ansamblu cultural a atras în perioada 2018-2019 peste 11.000 de vizitatori și participanți la evenimente, devenind cel mai vizitat obiectiv din zona urbană deși nu are un statut oficial. Potrivit unor reprezentanți ai societății civile, oportunitățile dezvoltării unor noi atracții turistice Potrivit unor reprezentanți ai societății civile, se recomandă evaluarea oportunității dezvoltării unor noi atracții turistice în cadrul următoarelor obiective industriale: • Petrila: Mina Lonea - Puțul Centru, clădirea Dispensarului vechi și calea ferată cu Depoul de locomotive și descărcarea de la Mina Petrila), construite la finalul sec. XIX și mijlocul sec. XX: 45.450409, 23.433376; • Petroșani: Ansamblul Stației CF din Petroșani, inclusiv clădirile anexă și echipamentele, construite în 1870: 45.422969, 23.366002; • Petroșani: Hala și coșul de fum al uzinei Varnița, construite în perioada antebelică: 45.438822, 23.363437; • Petroșani: Turnurile de la Livezeni și clădirea administrativă, a doua jumătate a secolului XX: 45.399749, 23.371385; • Petroșani: Hala interbelică din ansamblul Atelierelor centrale, locul unde a fost turnată Coloana lui Brâncuși: 45.428979, 23.364593;
56 Prof dr. Aurel Petru Darau & all – The Concept of Rural Tourism and Agritourism 57 Ordinul nr. 2823/2015: https://lege5.ro/Gratuit/ha4tgmbvge/ordinul-nr-2823-2015-privind-clasarea-in-lista-monumentelor-istorice-categoria-ansamblu-grupa- valorica-a-a-exploatarii-miniere-petrila-ansamblu-situat-in-str-minei-nr-2-orasul-petrila-judetul-hunedoar 55 • Petroșani: Gările și lucrările de artă (poduri, tuneluri) de pe traseul Bumbești - Livezeni, inclusiv stația CF Livezeni, perioadă sovietică: 45.380102, 23.367391; • Aninoasa: Puțul metalic al minei Aninoasa și clădirile rămase pe sit, a doua jumătate a secolului XX: 45.409537, 23.311451; • Vulcan: Centrala Paroșeni - hala de perioadă sovietică: 45.364715, 23.261271; • Vulcan: Puțul Centru și Turnul puțului metalic de la mina Vulcan, a doua jumătate a secolului XX: 45.387495, 23.281868; • Lupeni: Mina Lupeni: Puțul Centru, cel metalic și clădirea administrativă, martoră a grevei cu focuri de armă împotriva lui Ceaușescu (1977), a doua jumătate a sec. XX: 45.358484, 23.218070; • Lupeni: Turnul fabricii Vâscoza, printre cele mai înalte construcții din România, a doua parte a secolului XX: 45.351145, 23.199912.
Agricultura, creșterea animalelor și activitățile forestiere Având în vedere condițiile socio-economice actuale ale oamenilor care trăiesc în Valea Jiului, agricultura reprezintă un mijloc de subzistență pentru mulți. Numărul companiilor agricole este relativ mic - doar 10 - la fel și numărul fermelor de animale - 6. O activitate mai dezvoltată este exploatarea forestieră, întrucât pădurile sunt încă în abundență în regiune. În total sunt 31 de companii locale exploatează și prelucrează lemnul (8 în Petroșani, 11 în Petrila, 4 în Lupeni, 4 în Uricani și 4 în Vulcan) cărora li se adaugă un număr important de exploatatori din afara zonei Văii Jiului. Merită menționată, de asemenea, existența începând cu anul 1985 pentru aproximativ 10 ani a secției Sere și solarii Lupeni a Combinatului Minier Valea Jiului58, reprezentând un tip de producție agricolă care poate fi de interes pe viitor în situația ecologizării și decontaminării multor foste ansambluri industriale. Tabel 5 – Companii care se ocupă cu activități agricole în Valea Jiului
Companie Activitate Location Nisiro Optim SRL Cultivarea fructelor, arbuștilor fructiferi, căpșunilor, nuciferilor și a Petrila altor pomi fructiferi Publitrans International Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a Petroșani SRL plantelor producatoare de seminte oleaginoase Societatea Cooperativa Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice medicinale și a Petroșani Iarba Zanelor plantelor de uz farmaceutic Martelia Bio SRL Cultivarea fructelor, arbuștilor fructiferi, căpșunilor, nuciferilor și a Petroșani altor pomi fructiferi Dica Natural SRL Activitati auxiliare pentru productia vegetală Aninoasa Transilvano Serv SRL Agricultură mixtă: Cultivarea plantelor asociată cu creșterea Aninoasa animalelor Cladiral Agro SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a Vulcan plantelor producatoare de seminte oleaginoase Dede & Alin Land SRL Cultivarea legumelor și pepenilor, rădăcinoaselor și tuberculilor Vulcan Horticola Nichy SRL Cultivarea altor plante perene și de uz peisagistic Lupeni Emicristian Flora SRL Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice medicinale și a Lupeni plantelor de uz farmaceutic Sursa: https://membri.listafirme.ro/pagini/p1.htm
58 http://www.bibliotecadeva.eu/repere/v/velica/remember.pdf 56 Tabel 6 – Companii care se ocupă cu creșterea animalelor în Valea Jiului
Companie Activitate Localizare Agro Ana 2006 SRL Crescătorie de porci Petrila Caprice Farm SRL Crescătorie de vite Lupeni Raflolact SRL Crescătorie de vite Lupeni Agrieco Livestock SRL Crescătorie de alte vite și de bivolițe Petrosani Andany Agro-Com SRL Crescătorie de vite Aninoasa Source: https://membri.listafirme.ro/pagini/p1.htm Lipsa de asociere între producători și furnizori, precum și slaba tehnologizare a producției duc la o agricultură ineficientă, fapt ce face ca deseori să fie neprofitabilă, împiedicând astfel dezvoltarea acestui sector economic. Majoritatea produselor locale sunt consumate de producători înșiși. În Petroșani, agricultura este limitată la activitatea țăranilor care cultivă porumb și cartofi, în principal pentru uz propriu (agricultură de subzistență). Creșterea animalelor este pare a fi ceva mai dezvoltată, în gospodăriile din zonă fiind crescute bovine, oine, porcine și păsări ouătoare59. În 2019, Vulcan a raportat o producție de 765 de tone de cartofi, 135 de tone de ceapă, 8 tone de usturoi, 180 de tone de varză, 60 de tone de castraveți, 60 de tone de morcovi, 20 de tone de alte legume și deținerea a 557 bovine, 1.650 de ovine, 150 de caprine, aprox. 250 de porcine și circa 1.800 de păsări de curte. În același an, Aninoasa a raportat o producție de 10 tone de porumb și 80 de tone de cartofi, precum și deținerea a 60 300 de bovine, 100 de porcine, 559 de ovine, 200 de caprine, 30 de cabaline și 4.678 de păsări de curte . În Petrila, agricultura este concentrată pe creșterea animalelor în gospodării individuale, pe cultivarea pomilor fructiferi și, într-o mai mică măsură, pe cultivarea legumelor. Agricultura și creșterea animalelor depind foarte mult de particularitățile geografice ale terenului din această regiune.
Tabel 7 – Suprafața de teren din fiecare municipiu / oraș după categoria de utilizare61
Municipiu Teren arabil Pășune Pajiște Păduri Petroșani62 133 ha 3.082 ha 4.989 ha 11.721 ha Uricani63 120 ha 6.459 ha Petrila64 134 ha 4.623 ha 3.036 ha 21.114 ha Vulcan65 104 ha 1.670 ha 2.628 ha 3.789 ha Lupeni66 68 ha 1.314 ha 1.140 ha 4.258 ha
Din totalul de 120 ha de teren arabil, în Uricani sunt utilizate doar 39 ha, astfel: 13 ha cultură de porumb, 18 ha cultură de cartofi și 8 ha pentru alte culturi. Cele mai recente date furnizate de municipalitate arată că locuitorii dețin în total 536 bovine, 1.818 ovine, 14 caprine, 574 porcine, 7.050 păsări de curte, 113 cabaline și 56 de colonii de albine. În Lupeni, cele mai recente date indicau un număr de 495 bovine, 65 porcine, 1.896 ovine și 3.709 păsări de curte67.Terenurile agricole din Lupeni sunt relativ mici în comparație cu suprafața teritoriului, iar împreună cu altitudinea la care este situat municipiul sunt factori defavorabili pentru dezvoltarea agriculturii. Pe de altă parte, existența unor suprafețe mari de pășune și pajiști oferă un avantaj competitiv sectorului zootehnic. Cu toate acestea, resursele agricole / zootehnice sunt subutilizate în absența mijloacelor tehnice de producție. Principalele produse agricole din această zonă sunt cartofii și legumele, fiind cultivate pe aproximativ 60 ha.
59 https://www.primariapetrosani.ro/wp-content/uploads/2015/07/STATUT-MUNICIPIUL-PETROSANI.pdf 60 Date furnizate de municipii 61 *Informațiile pentru Aninoasa nu au fost disponibile 62 Statutul municipiului Petroșani 63 Planul strategic de dezvoltare socio-economică a orașului Uricani 64 Statutul municipiului Petrila 65 Strategia locală din Vulcan pentru perioada 2014-2020 66 Planul strategic de dezvoltare a orașului Lupeni pentru 2014-2020 67 Cele mai recente date disponibile sunt din 2014 57 Investiții și atragere de fonduri nerambursabile În perioada 2014 – 2020, beneficiarii publici din sistemul urban Valea Jiului au beneficiat de o finanțare totală din Programul Operațional Regional de peste 69 M EUR. Această sumă nerambursabilă reprezintă aproximativ 87% din valoarea cumulată a celor 45 de proiecte68 aflate în diverse stadii de realizare (37 de proiecte contractate, 1 contract transmis la AMPOR, 4 proiecte aflate în precontractare, 3 proiecte aflate în evaluare). În cei 7 ani, administrațiile publice din Valea Jiului au atras în total fonduri nerambursabile din POR de aproximativ 530 EUR per locuitor. În valori absolute, absorbția de fonduri nerambursabile din POR este următoarea: Grafic 21 – Absorbția de fonduri europene din POR, perioada 2014 – 2020 [M EUR]
Sursa: ADR Vest Parteneriate la nivelul Văii Jiului: 2 proiecte cu o valoare totală de 19.6 M EUR, dintre care 17.1 M EUR nerambursabili (87%); Orașul Petrila: 18 proiecte cu o valoare totală de 18.4 M EUR, dintre care 15.6 M EUR nerambursabili (85%). Municipiul Lupeni: 6 proiecte cu o valoare totală de 13.7 M EUR, dintre care 13.3 M EUR nerambursabili (97%); Orașul Uricani: 8 proiecte cu o valoare totală de 11.9 M EUR, dintre care 10.9 M EUR nerambursabili (91%); Municipiul Petroșani: 5 proiecte cu o valoare totală de 5.1 M EUR, dintre care 2.8 M EUR nerambursabili (56%); Municipiul Vulcan: 4 proiecte cu o valoare totală de 7.1 M EUR, dintre care 6.0 M EUR nerambursabili (84%); Universitatea din Petroșani: 1 proiect cu o valoare totală de 2.8 M EUR, dintre care 2.7 M EUR nerambursabili (98%); Orașul Aninoasa: 1 proiect cu o valoare totală de 0.9 M EUR, dintre care 0.9 M EUR nerambursabili (98%);
68 Fără a considera proiectele realizate în parteneriat (Linia verde de autobuze electrice între Petrila-Petroșani- Aninoasa-Vulcan-Lupeni-Uricani Green Line Valea Jiului) și cele respinse 58
Exemple de proiecte de investiții publice în curs de derulare în Valea Jiului
1. Modernizarea ambulatoriului din municipiul Vulcan 69 • Finanțat prin REGIO - POR 2014-2020; • Perioada: 06.06.2019 - 28.02.2022; • Costul proiectului: 12,33 M RON, din care 10,49 M RON din fonduri nerambursabile; • Obiectiv: Creșterea accesibilității la servicii de sănătate și îmbunătățirea serviciilor de sănătate în ambulatoriu în municipiul Vulcan; • Rezultate scontate: Reabilitarea clădirii ambulatoriului și achiziționarea de aparatură medicală de specialitate; creștere cu 30% a numărului de pacienți tratați în ambulatoriu și scăderea cu 10% a pacienților spitalizați la 5 ani de la data finalizării proiectului.
2. Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din municipiul Vulcan70 • Finanțat prin REGIO - POR 2014-2020; • Perioada: 06.06.2019 - 30.06.2020; • Costul proiectului: 4.37 M RON, din care 2.46 M RON din fonduri nerambursabile; • Obiectiv: Creșterea eficienței energetice la 4 blocuri de locuințe; Rezultate scontate: Reducerea gazelor cu efect de seră și a consumului de energie pentru 229 de apartamente.
3. Proceduri administrative simplificate la Primăria din Vulcan71 • Finanțat prin REGIO - POCA 2014-2020; • Perioada: 22.07.2019 - 22.07.2021; • Costul proiectului: 2.69 M RON, din care 2.63 M RON din fonduri nerambursabile; • Obiectiv: O mai bună accesibilitate și calitate a serviciilor publice oferite de Primărie și diminuarea birocrației; • Rezultate scontate: Sporirea capacităților și cunoștințelor angajaților de la Primăria Vulcan, proceduri simplificate pentru cetățeni, implementarea unui sistem informatic pentru strângerea propunerilor din partra cetățenilor.
4. Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din municipiul Petroșani72; • Finanțat prin REGIO - POR 2014-2020; • Perioada: 17.08.2016 - 15.09.2021; • Costul proiectului: 8.89 M RON, din care: o 4.44 M RON din fonduri nerambursabile (3.78 M RON din Fondul European pentru Dezvoltare Regională și 0.66 M RON de la bugetul național); o 4.44 M RON de la Primăria municipiului Petroșani și asociația proprietarilor de locuințe; • Obiectiv: Creșterea eficienței energetice la mai multe blocuri de locuit; • Rezultate scontate: Reducerea gazelor cu efect de seră și a consumului de energie.
5. Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din municipiul Petroșani73 • Finanțat prin REGIO - POR 2014-2020; • Perioada: 17.08.2016 - 15.04.2022; • Costul proiectului: 4,87 M RON, din care: o 1.9 M RON din fonduri nerambursabile (1.61 M RON din Fondul European pentru Dezvoltare Regională și 0.29 M RON de la bugetul național); o 2.97 RON de la Primăria municipiului Petroșani și asociația proprietarilor de locuințe; • Obiectiv: Creșterea eficienței energetice la mai multe blocuri de locuit;
69http://www.e-vulcan.ro/portal/hunedoara/vulcan/portal.nsf/AllByUNID/Modernizarea-ambulatoriului-din-municipiul-Vulcan- 00008792?OpenDocument 70 http://www.e- vulcan.ro/portal/hunedoara/vulcan/portal.nsf/E0950637AFDB49D2C225846B003F55CF/$FILE/Comunicat%20de%20presa%2 0Reabilit are%20terminca%20blocuri.pdf 71 http://www.e- vulcan.ro/portal/hunedoara/vulcan/portal.nsf/6462E4CCF1EAF4D6C225846B00425FEC/$FILE/Comunicat%20de%20presa.pd f 72 https://www.primariapetrosani.ro/wp-content/uploads/2019/07/Fisa-Proiect_SMIS-117296_sigle.pdf 73 https://www.primariapetrosani.ro/wp-content/uploads/2019/07/Fisa-Proiect_SMIS-119885_sigle.pdf 59 • Rezultate scontate: Reducerea gazelor cu efect de seră și a consumului de energie.
6. Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din municipiul Petroșani74 • Finanțat prin REGIO - POR 2014-2020; • Perioada: 17.08.2016 - 15.04.2022; • Costul proiectului: 2.35 M RON out of which: o 1.14 M RON din fonduri nerambursabile (0.97 M RON din Fondul European pentru Dezvoltare Regională și 0.17 M RON de la bugetul național); o 1.21 RON de la Primăria municipiului Petroșani și asociația proprietarilor de locuințe; • Obiectiv: Creșterea eficienței energetice la mai multe blocuri de locuit; Rezultate scontate: Reducerea gazelor cu efect de seră și a consumului de energie.
7. Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din municipiul Petroșani75 • Finanțat prin REGIO - POR 2014-2020; • Perioada: 17.08.2016 - 15.04.2022; • Costul proiectului: 3.6 M RON, din care: o 1.47 M RON din fonduri nerambursabile (1.25 M RON din Fondul European pentru Dezvoltare Regională și 0.22 M RON de la bugetul național); o 2.13 M RON de la Primăria municipiului Petroșani și asociația proprietarilor de locuințe din Petroșani; • Obiectiv: Creșterea eficienței energetice la mai multe blocuri de locuit; • Rezultate scontate: Scăderea gazelor cu efect de seră și a consumului de energie. 8. Reabilitarea și amenajarea „Muzeului Mineritului”76 • Finanțat prin REGIO - POR 2014-2020; • Perioada: 05.05.2014 - 05.05.2020; • Costul proiectului: 4.95 M RON din care: o 4.85 M RON din fonduri nerambursabile (4.2 M RON din Fondul European pentru Dezvoltare Regională și 0.65 M RON de la bugetul național); o 0.1 M RON de la Primăria municipiului Petroșani; • Obiectiv: Protejarea și promovarea patrimoniului cultural în regiune prin sporirea atractivității muzeului și a calității serviciilor oferite; • Rezultate scontate: O emblemă a patrimoniului cultural reabilitată. 9. ePAS - eficientizarea Procedurilor Administrative prin Simplificare la Primăria municipiului Petroșani77 • Finanțat prin POCA 2014-2020; • Perioada: 01.06.2019 - 01.06.2021; • Costul proiectului: 2.78 M RON, din care: o 2.72 M RON din fonduri nerambursabile (2.36 M RON din Fondul European pentru Dezvoltare Regională și 0.36 M RON de la bugetul național); o 0.06 M RON de la Primăria municipiului Petroșani; • Obiectiv: Creșterea capacității municipiului Petroșani de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice oferite de primărie prin simplificarea procedurilor administrației locale și reducerea birocrației; • Rezultate scontate: Portalul de internet ce asigură accesul la serviciile electronice, sisteme informatice îmbunătățite, abilități informatice îmbunătățite în rândul angajaților.
Alte proiecte au fost realizate în parteneriat, precum următoarele: 1. Linia verde de autobuze electrice pe ruta Petrila-Petroşani-Aninoasa-Vulcan-Lupeni-Uricani78 • Finanțat prin REGIO - POR 2014-2020; • Perioada: Componenta 1 - 21 luni; Componenta 2 - 17 luni; contract semnat la 9 august 2019; • Costul proiectului: 95.1 M RON, din care 82.97 M RON din fonduri nerambursabile, cu următoarele componente: o Componenta 1 - 49 M RON, din care 43.9 M RON din fonduri nerambursabile;
74 https://www.primariapetrosani.ro/wp-content/uploads/2019/07/Fisa-Proiect_SMIS-119886_sigle.pdf 75 https://www.primariapetrosani.ro/wp-content/uploads/2019/07/Fisa-Proiect_SMIS-119887_sigle.pdf 76 https://www.primariapetrosani.ro/wp-content/uploads/2019/08/Fisa-Proiect_SMIS-116194_sigle.pdf 77 https://www.primariapetrosani.ro/wp-content/uploads/2019/06/Descriere-proiect-SIPOCA-642_SMIS-127741.pdf 78 https://adrvest.ro/green-line-valea-jiului-95-de-milioane-de-lei-prin-regio-por-pentru-linia-verde-de-autobuze-electrice-din- judetul- hunedoara/ 60 o Componenta 2 - 46 M RON, din care 39 M RON din fonduri nerambursabile; • Obiectiv: Reducerea emisiilor de CO2 din transportul public din Jiu Valley și reducerea transportului efectuat cu autoturisme personale, furnizându-le cetățenilor o soluție de transport public modernă, de înaltă calitate; Rezultate scontate: Achiziția a 26 de autobuze electrice, construirea sau reabilitarea a 112 stații publice de autobuz moderne, construirea unui service pentru autobuze în Vulcan.
2. Asigurarea accesului la servicii de sănătate în regim ambulatoriu pentru populația judetului Hunedoara79 • Finanțat prin REGIO - POR 2014-2020; • Perioada: 12.12.2018 - 16.12.2019; • Costul proiectului: 4,26 M RON, din care 4.17 M RON din fonduri nerambursabile (2.98 M RON din Fondul European pentru Dezvoltare Regională și 1,19 M RON de la bugetul național); • Obiectiv: Sporirea accesibilității la servicii de sănătate, servicii comunitare și servicii secundare, mai ales în regiunile sărace și izolate, prin investiții în infrastructura serviciilor sociale și de sănătate; • Rezultate: Servicii medicale optimizate prin creșterea capacității de tratare în ambulatoriu și prin dotarea ambulatoriilor cu aparatură medicală nouă.
3. Îmbunătățirea accesului populației din judetul Hunedoara la servicii medicale de urgență80; • Finanțat prin REGIO - POR 2014-2020; • Perioada: 17.12.2018 - 11.12.2019; • Costul proiectului: 9.43 M RON, din care 9.24 M RON din fonduri nerambursabile (6.6 M RON din Fondul European pentru Dezvoltare Regională și 2.64 M RON de la bugetul național); • Obiectiv: Îmbunătățirea calității și eficienței secțiilor de urgență prin investiții în infrastructura serviciilor sociale și de sănătate; • Rezultate: Sporirea calității serviciilor și creșterea cantitativă a numărului de persoane care beneficiază de servicii de sănătate prin dotarea secțiilor de urgență cu aparatură medicală de specialitate nouă.
Principalele proiecte private de investiții finalizate în regiune sunt: 1. Investiția în sistemul de transport pe cablu și în tunuri de zăpadă pentru Stațiunea de ski Straja81: • Finanțat de Comexim (compania care gestionează 15 kilometri de pârtii); • Costul proiectului: 1,5 M EUR; • Obiectiv: Îmbunătățirea pârtiilor de ski pentru a se ridica la nivelul așteptărilor turiștilor; • Rezultate: Achiziția unui nou telescaun și a zece tunuri de zăpadă artificială.
79http://www.cjhunedoara.ro/documente/finantare%20UE/COMUNICATE%20de%20presa%20pe%20proiecte%20Antonela%2 02020/com unicat%20de%20presa%20%20-%20spitale%20-%20ambulatorii.pdf 80 http://www.e-vulcan.ro/portal/hunedoara/vulcan/portal.nsf/AllByUNID/Modernizarea-ambulatoriului-din-municipiul-Vulcan- 00008792?OpenDocument 81 https://www.zf.ro/companii/vine-sezonul-de-schi-administratorul-partiilor-din-straja-a-investit-1-5-mil-euro-intr-un-telescaun- si-zece- tunuri-de-zapada-17562438
61 Provocări economice Zonă monoindustrială
Valea Jiului este o zonă minieră monoindustrială, iar exploatarea cărbunelui va înceta până în anul 2030 De peste 150 de ani, în Valea Jiului se exploatează cărbune, iar economia locală s-a dezvoltat exclusiv pe baza acestei resurse. Un efect secundar al acestei auto-suficiențe este și faptul că zona a rămas deconectată fizic și economic de cele adiacente. Singurele infrastructuri solide de interconectare au fost rețeaua de energie și calea ferată, însă ambele se deteriorează pe zi ce trece în absența investițiilor.
Zonă săracă într-o regiune bogată
Valea Jiului face parte din relativ bogata Regiune Vest unde finanțarea din surse publice a investițiilor se face într-o proporție mai mică
Conform reglementărilor actuale privind ajutoarele de stat, investițiile făcute în Regiunea Vest sunt eligibile pentru cofinanțarea publică de până la 35%82 (în general, întreprinderile mijlocii pot avea acces la finanțare de 55%, iar întreprinderile mici de 45%). Toate categoriile de părți interesate eligibile pentru finanțare europeană (întreprinderi, municipalități, ONG-uri etc.) afirmă că apartenența la Regiunea Vest reprezintă un dezavantaj în ceea ce privește finanțarea proiectelor lor.
Lipsa stimulentelor specifice pentru atragerea investitorilor
Investițiile în Valea Jiului sunt supuse sistemului fiscal general, fără a beneficia de stimulente speciale
Chiar dacă impozitele locale sunt relativ mici, investitorii nu sunt dispuși să se relocheze sau să înființeze întreprinderi în Valea Jiului, în absența unui regim fiscal care să compenseze pentru celelalte deficiențele zonei. Valea Jiului are o piață de consum limitată (număr mic de locuitori, putere de cumpărare redusă); accesul este dificil (infrastructura rutieră necesită reparații majore și lărgire pentru a ușura transportul și livrarea mărfurilor la timp); iar lucrătorii calificați sunt dificil de găsit, întrucât au emigrat în alte regiuni sau țări (și nu sunt dispuși să se întoarcă în absența unor dovezi constante că Valea Jiului se află pe traiectoria unei creșteri durabile). Având în vedere deficiențele menționate mai sus, care nu sunt exhaustive, investitorii sunt reticenți să își înființeze întreprinderile în Valea Jiului în detrimentul altor zone mai accesibile și mai bine conectate economic. Companiile care activează în prezent în regiune au fie un avantaj competitiv specific locului, care nu este disponibil în altă parte, cum ar fi pârtiile de schi, sau sunt conduse de oameni de afaceri locali cu „investiții sentimentale” în zonă. Pe baza interviurilor avute de PwC cu părțile interesate din Valea Jiului, dorința acestora este ieșirea Văii Jiului din Regiunea Vest. Astfel, toate părțile interesate ar dori ca Valea Jiului să reprezinte o Regiune de Dezvoltare aparte, cu un regim fiscal special și cu o intensitate mai mare a ajutorului de stat.
82 În cazul întreprinderilor mari. 62 Fermierii locali nu fac parte din lanțurile valorice
Fermierii locali nu fac parte din lanțurile de producție și distribuție, iar facilitățile locale de prelucrare lipsesc Activitățile agricole din Valea Jiului se concentrează pe creșterea păsărilor, ovinelor și bovinelor, iar într-o mai mică măsură pe creșterea porcinelor, caprinelor și cabalinelor. Terenurile fertile asigură culturi de cartofi, plante furajere (trifoi, lucernă), porumb și fasole. Cei mai mulți dintre fermieri sunt momârlani care au moștenit terenuri înguste, de până la câteva hectare, majoritatea fiind pe pantele abrupte ale munților. Populația care s-a stabilit în zonă în a doua jumătate a secolului al XX-lea locuia în general în apartamente, iar urmașii lor nu au în prezent pământul necesar pentru agricultură. Deși fermierii au la dispoziție suficiente terenuri pentru a-și extinde activitatea, momentan nu au posibilități de distribuție. Valea Jiului nu are abatoare, fabrici de prelucrare a cărnii, instalații de colectare a laptelui, spălătorii și procesatoare de lână sau alte facilități necesare micilor producători. În ultimii ani, în zonă existau un abator și o fabrică de procesare a laptelui, dar și-au închis activitatea, în special din cauză că erau supradimensionate în comparație cu nivelurile de producție din acea perioadă. A durat prea mult ca fermierii să obțină certificatele de producător necesare pentru vânzarea produselor. Astăzi, în absența alternativelor, produse precum lâna, care ar putea fi utilizată ca izolator industrial în proiecte de eficiență energetică, devine deșeu și poluează mediul înconjurător.
O problemă juridică ce împiedică exploatarea economică a cuarțului pe termen mediu
Resursele existente de cuarț nu sunt valorificate din cauza unei probleme juridice a cărei soluționare poate fi de durată Resursele de cuarț din zona Siglău-Uricani reprezintă cel mai pur astfel de depozit din Europa și al treilea, din punct de vedere al calității, din lume. Cuarțul de la Siglău – Uricani are un conținut mediu de 98,82% SiO2 și 0,11% Fe2O3 și este estimat la 27 M tone (în prima fază pot fi exploatate până la 650.000 tone). Deși în trecut era exploatat și prelucrat într-o uzină locală, cuarțul din cariera Siglău-Uricani nu poate fi valorificat din cauza unei probleme legale. Concret, în 1999 - în urma intrării în vigoare a Legii mineritului - a fost scoasă la vânzare fabrica care prelucrează cuarțul din Uricani, Cuart SA. Construct Grup International SRL a achiziționat fabrica de prelucrare a cuarțului Uricani pentru suma de 2,5 miliarde de lei vechi (ROL). În 2001, aceeași companie a primit licența de exploatare de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Pe baza studiilor și rapoartelor de valuare întocmite, compania a susținut că depozitul de cuarț existent în carieră va dura încă 43 de ani, fiind estimat la 40-45 USD USD. Pe baza acestor estimări și folosind drepturile pentru exploatarea carierei de cuarț ca o garanție, Construct Grup International a obținut un împrumut de 5 milioane USD plus un depozit bancar de 3 milioane USD de la BRS („Banca Română de Scont”). În 2010, activitatea de cuarț a făcut obiectul unui proces intentat de procurori (în urma unei anchete începute în 2002), care s-a încheiat în 2018. De-a lungul anilor, afacerea a fost transferată de la Construct Grup International către Romcuarț SRL, iar Agenția Națională pentru Resurse Minerale a retras licența de exploatare deținută de aceasta. În prezent - pe baza informațiilor disponibile publicului83 - terenul și infrastructura sunt în proprietatea Bancii Române de Scont și a Societății Asigurare-Reasigurare ASTRA S.A” ”, ambele aflându-se în faliment. Drepturile de exploatare sunt distribuite după cum urmează: 15,21% (Banca Romana de Scont) și 84,79% (ASTRA). ASTRA a aportat aceste drepturi la NOVA CUART SRL (companie la care deține 100% din acțiunile sociale). Deoarece licența de operare a fost anulată, companiile interesate să exploateze resursele de cuarț vor trebui să treacă mai întâi printr-o etapă de verificare a eligibilității și apoi să participe la licitație pentru a primi licența. Eligibilitatea ar putea fi influențată și de achiziția de drepturi pentru activele menționate mai sus.
83 Banca Romana de Scont, document nr. 359/27.03.2019 privind intenția de valorificare a activelor aflate în locația fostei fabrici de cuart din Uricani, Hunedoara - http://www.fgdb.ro/assets/resurse/Intentie-de-valorificare-active-BRS-2019.pdf 63 Toate activele - terenurile, drumurile aferente și drepturile de exploatare aferente sunt supuse ambelor proceduri de faliment. Lichidatorul judiciar al Bancii Române de Scont este Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. O nouă evaluare a activelor a fost solicitată și, în conformitate cu reprezentanții Fondului, este de așteptat ca raportul de evaluare șă fie supus aprobării creditorilor în următoarele luni și apoi se poate începe procedura de vânzare a activelor. Lichidatorul judiciar al Societății Asigurare - Reasigurare ASTRA S.A” este KPMG Restructuring SPRL, iar capitalizarea activelor este în curs de desfășurare; cu toate acestea, vânzarea activelor legate de cuarț poate depinde și de finalizarea raportului de evaluare solicitat de Fondul de garantare a depozitelor bancare. O cale posibilă de urmat ar fi să se urmeze o abordare în două etape pentru vânzarea activelor: mai întâi un antecontract cu plata unei sume care ar putea constitui un avans - asigurându-se că precontractul prevede că un contract de vânzare va fi încheiat ulterior, într-un termen definit - timp în care se poate obține licența. În a doua fază, contractul poate fi semnat. Cu toate acestea, modul de soluționare a acestei situații ar trebui discutat și convenit cu lichidatorii judiciari ai celor două companii În acest moment nu este clar cât timp va dura rezolvarea acestei problemei, dar acesta ar putea fi un proces îndelungat.
Nu există un concept de turism integrat pentru activități pe tot timpul anului
Afacerile din turism sunt fragmentate în absența unui concept integrat care să asigure activități diversificate pentru vizitatori, pe tot parcursul anului În prezent, schiorii și cicliștii montani au alternative limitate pentru a-și petrece timpul în Valea Jiului, atât în ceea ce privește activitățile pe care le pot face, cât și în ceea ce privește opțiunile de relaxare. Un concept turistic integrat ar putea crea un mecanism de cooperare unitară între întreprinderile din zonă, care să contribuie la stimularea turismului prin extinderea facilităților pentru vizitatori și, prin urmare, să genereze un consum crescut în zonă.
64 Oportunități economice Dezvoltarea turismului se poate baza pe mediul natural, precum și pe diversitatea culturală și cea a tradițiilor
Mediul natural este ideal pentru dezvoltarea turismului, precum cel sportiv, turismul rural, vizitarea siturilor industriale, speleologie, turism de vânătoare, turism cultural, etc.
Valea Jiului este situată între Munții Retezat și Parâng, fiind traversată de Jiul de Est și Jiul de Vest. Cel mai înalt vârf din munții Parâng este Parîngul Mare, cu o înălțime de 2.519 m, în timp ce vârful cel mai înalt din Retezat este Peleaga, cu 2.508 m deasupra nivelului mării. Valea Jiului se suprapune spre est cu depresiunea Petroșani, o zonă de origine tectonică, formată în Paleogen, cu o umplere de mai multe vârste (Paleogen, Neogen, Cuaternar), ce face ca marginile sale să fie văi adânci și înguste84.
Hartă 6 – Imagine 3D a Văii Jiului
Sursa: Google Earth Zona Văii Jiului este o atracție turistică în creștere, în special pentru practicanții sporturilor de iarnă - datorită stațiunilor de schi Parâng și Straja (Vulcan este subdezvoltată). Traseele de ciclism montan sunt a doua cea mai mare atracție turistică a Văii Jiului. Atât sporturile de iarnă, cât și ciclismul montan au înregistrat o creștere substanțială în ultimii ani (ajungând în total și la 6.000 de turiști per weekend în timpul iernii85), cu toate acestea, evoluția rămâne sub potențialul regiunii. Pe lângă cele menționate mai sus, există diferite inițiative antreprenoriale mici, cum ar fi turismul ecvestru sau cultural, însă acestea sunt izolate unele de celelalte și nu pot menține turiștii pentru perioade mai lungi. Diferite tipuri de turism, cum ar fi agroturismul, turismul siturilor industriale, turismul gastronomic, cel speleologice, de vânătoare sau cultural sunt încă neexploatate în zonă. Având în vedere potențialul fostei mine Petrila, precum și al celor celor care trebuie închise, crearea unui circuit turistic industrial prin Calea Europeană a Patrimoniului Industrial (European Route of Industrial Heritage86) ar putea fi o soluție pentru susținerea dezvoltării economice a zonei.
84 1980, Ioan Marza, Monografia județului Hunedoara 85 În baza interviurilor PwC 86 https://www.erih.net/welcome.html 65 Dezvoltarea altor atracții locale
Alte atracții care pot face parte dintr-un concept turistic integrat sunt două castre romane, Peștera Bolii, dar și atracții ce ar putea fi nou dezvoltate, precum un festival anual și / sau diverse evenimente mai mici
Pe munții Șureanu au avut loc ultimele etape ale războiului daco-roman, structurile militare ofensive / defensive din timpul războaielor din 101 – 102 și 105 - 106 fiind vizibile chiar și astăzi87. Ar fi utilă o abordare a masivului Șureanu ca areal turistic bine determinat, destinație caracterizată de un patrimoniu cultural și natural bogat. De asemenea, există o complementaritate cu Cetatea dacică Bănița și cu Peștera Bolii ca puncte de atracție pe marginea DN66, la ieșirea din Petroșani spre Hațeg. Acestea reprezintă și punctele de pornire pentru urcarea spre Culmea Șureanu ce creează conexiunile: • Uricani și Lupeni împreună cu masivul Retezat (inclusiv Parcul Național omonim); • Lupeni, Vulcan și Uricani împreună cu masivul munților Vâlcan (inclusiv Parcul Național Defileul Jiului); • Petroșani împreună cu masivul Parâng (inclusiv trecerea spre Transalpina).
Hartă 7 – Perimetrul cetății Comarnicel 1
Sursa: 2016. Dorel Micle et all, Urme peste timp: Topografia castrelor romane de mars din muntii Sureanu Alte oportunități culturale ar fi crearea unui festival anual modern, similar cu Electric Castle, pe dealurile din Petrila sau în apropierea minei Petrila, generând astfel venituri semnificative pentru populație și pentru administrația locală. În 2019, 700.000 de români au participat la festivaluri de muzică și au cheltuit în medie 18 EUR per persoană, totalizând cheltuieli 13 M EUR. Având în vedere că rata de penetrare a festivalurilor de muzică este de doar 3,6%, există potențial important important de creștere. Petrila are avantajul suplimentar al notorietății Planeta Petrila – un documentar premiat la Gopo și TIFF – pe baza căreia se poate crea o strategie puternică de marketing. Pentru dezvoltarea unui concept turistic integrat, va fi benefică înființarea unei Organizații de Management a Destinației “Valea Jiului” , în conformitate cu completările aduse de Legea nr. 275/2018 pentru aprobarea OUG nr. 15/201736. Acest demers ar trebui tratat cu prioritate, fapt remarcat și în cadrul evenimentului Cities of Tomorrow #6 al AHK România, secțiunea dedicată Văii Jiului88.
87 2016. Dorel Micle et all, Urme peste timp: Topografia castrelor romane de mars din munții Șureanu
88 https://www.citiesoftomorrow.ro/wp-content/uploads/2019/12/BROSURA-FOLLOW-UP-CITIES18-ENcopy.pdf 66 Crearea unei mărci locale pentru bunuri și servicii
Crearea brandului „Valea Jiului” poate fi realizată pe cel puțin trei piloni: 1) tranziție energetică; 2) dezvoltarea unui concept integrat de regenerare urbană; 3) brand comun pentru produse locale și turism În competiția mondială pentru turiști și investiții, brand-ul orașului a devenit politică urbană, deoarece orașele aplică din ce în ce mai multe principii de branding pentru a-și construi un profil și o reputație bună. Brandurile de oraș sunt create în egală măsură prin politicile urbane, precum și prin acțiunile colective ale locuitorilor. Brandul orașului poate fi înțeles ca percepția clienților asupra acțiunilor și valorilor colective locale89. Împovărate de trista amintire a Mineriadelor90, chiar dacă a trecut o generație de atunci, orașele din Valea Jiului nu s-au mai putut reinventa, iar economia locală, cât și stima de sine a locuitorilor lor au fost afectate semnificativ. În acest sens, orașele au oportunitatea să depună eforturi pentru schimbarea percepției asupra lor atât în România, cât și în străinătate. Având în vedere mândria profesională a minerilor care au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea economiei naționale, precum și interesul companiilor de energie regenerabilă pentru această zonă91, comunitatea și-ar putea recăpăta rolul în tranziția energetică prin atragerea investitorilor din sectorul energetic regenerabil. Prin urmare, primul pilon al mărcii “Valea Jiului” ar putea fi legat de rolul său în tranziția energetică. Pe de altă parte, printr-o reglementare urbană eficientă și comună pentru întreaga Vale (de exemplu, agrearea unui paletar de culori, a unui stil de construcție, a materialor de construcție, a dimensiunilor etc.), municipalitățile își pot recăpăta aspectul „orașelor de munte”, promovându-se ca destinații pentru sejururi săptămânale, oferind o atmosferă opusă orașelor mari, agitate și pline de smog – pilonul 2: dezvoltarea unui concept integrat de regenerare urbană. Un al treilea pilon pentru dezvoltarea brandului Valea Jiului ar putea fi determinat de caracterul rural al acestor orașe. Fermierii care nu sunt în prezent integrați în lanțurile procesare și distribuție ar putea colabora cu întreprinderile locale pentru crearea unei mărci înregistrate de produse alimentare naturale. Acestea ar fi distribuite inițial în hotelurile, pensiunile și restaurantele din zonă, aducând o valoare adăugată semnificativă regiunii.
Mica industrie și meșteșugurile ar putea completa dezvoltarea turismului
Dezvoltarea turistică ar sprijini activități conexe, cum ar fi industria ușoară și meșteșugurile, inclusiv prelucrarea lemnului pentru produse cu valoare adaugată
Turismul se intersectează cu / dezvoltă multiple alte sectoare din lanțul de aprovizionare, în special agricultura, infrastructura, comunicațiile, construcțiile și artizanatele92. În urma interviurilor și analizei PwC, a rezultat că principalele activități conexe care s-ar putea dezvolta în Valea Jiului dacă numărul turiștilor crește sunt: producția de produse naturale necesare hotelurilor și pensiunilor, reabilitarea apartamentelor de către proprietarii care vor dori să le închirieze prin aplicații precum Airbnb și Booking.com, fabricarea de haine tradiționale, dezvoltarea de magazine pentru repararea bicicletelor etc. Conform lucrării 2010. Ian Goldin, Tourism and the G-20: T.20 Strategic Paper, până la jumătate din locurile de muncă din turism sunt ocupate de persoane sub 25 de ani. Această caracteristică a ocupării forței de muncă în sectorul turistic subliniază importanța programelor de formare profesională continuă pentru tineri.93
89 2017. Christine Vallaster et all, The interplay between urban policies and grassroots city brand co-creation and co-destruction during the refugee crisis: Insights from the city brand Munich (Germany) 90 Mineriadele au fost o serie de demonstrații cu violență ale minerilor din Valea Jiului la București, în anii 90, mai ales în 1990–91. 91 În urma discuțiilor PwC cu reprezentanți ai conducerii RWEA (Asociația Română a Energiei Eoliene) a reieșit că asociația își dorește să fie un susținător al tranziției energetice în Valea Jiului, având chiar câteva idei bine conturate și realiste de proiecte pe care le-ar putea realiza: • creșterea gradului de conștientizare cu privire la reconversia profesională (rolul locuitorilor din Valea Jiului în tranziția energetică) prin derularea unei campanii de conștientizare însoțite de asistență psihologică oferită de specialiști; • abordarea producătorilor de echipamente din RWEA pentru a explora oportunitățile de relocare a unei părți din producția lor pe Valea Jiului; • evaluearea posibilității deschiderii unui centru de formare în colaborare cu Universitatea din Petroșani; • facilitarea unei mai bune înțelegeri a beneficiilor construirii de școli și spitale asupra energiei curate. 92 2010. Ian Goldin, Tourism and the G-20: T.20 Strategic Paper 93 2010. Ian Goldin, Tourism and the G-20: T.20 Strategic Paper
67 Dezvoltarea infrastructurii rutiere ar aduce beneficii economiei Văii Jiului
Modernizarea drumurilor ar avea impact favorabil asupra întregului mediu economic din Valea Jiului
Îmbunătățirea infrastructurii rutiere între orașele din Valea Jiului ar optimiza tranzitul locuitorilor care circulă dintr-o localitate în alta, reducând în același timp și frecvența accidentelor rutiere. Pe de o parte, zona ar putea fi mai bine interconectată cu celelalte regiuni, dacă lucrările la șoseaua 66A vor fi finalizate, îmbunătățind conexiunea dintre cel mai vestic oraș al Văii Jiului cu Băile Herculane. Fără acest drum, cea mai mare parte a Văii Jiului reprezintă un capăt din care se poate ieși doar pe drumul de intrare. O altă investiție strategică necesară este modernizarea și extinderea drumului național 66 (segmentul drumului european 79) de la o bandă la două benzi pe sens pentru o distanță de aproximativ 80 km, între Petroșani și Simeria. Astfel, Valea Jiului va fi conectată la Autostrada A1 ce ajunge la granița de vest cu Ungaria și relativ aproape de Serbia. Modernizarea Drumului Național 7A ar trebui să fie, de asemenea, o prioritate, deoarece facilitează accesul la Drumul European 81 ce conectează Râmnicu Vâlcea de Sibiu.
Calea ferată poate susține dezvoltarea economică
Rețeaua de locală de cale ferată conectează Petroșani și Lupeni, fiind parte a rețelei feroviare naționale. Dacă vor fi realizate investiții pentru reabilitarea căii ferate din Valea Jiului, aceasta ar putea deveni o rută activă pentru operatorii de transport feroviar privați și o alternativă viabilă de transport pentru angajații care fac naveta între orașele din zonă. În Petrila, există o cale ferată izolată, între minele Petrila și Lonea. Aceasta are o lungime de 5,5 km și are o înclinație maximă de 3%, fiind inițial proiectată ca și cale ferată forestieră, transformată ulterior în una industrială. Astăzi există o singură linie, paralelă cu drumul local 68, circulată de locomotive diesel hidraulice cu o putere de 450 CP și o viteză maximă de 40 km / h. Acestea sunt capabile să transporte până la 12 vagoane cu o capacitate de 22T fiecare94. Această cale ferată ar putea fi o atracție turistică pentru vizitatorii dornici să vadă orașul și să se deplaseze între mine cu un tren tematic. Imagine 3 – Vagonete pe șina de cale ferată îngustă din Lonea
Imagine utilizată cu permisiunea proprietarului – ACV Comunitate SRL
94 https://info-petrila.ro/2019/09/27/calea-ferata-ingusta-si-trenuletul-bad-muskau-germania/ 68 Minerit – dar o resursă diferită: cuarțul (I)
Depozitul de cuarț din Șiglău – Uricani are potențial pentru a fi exploatat Cuarțul este utilizat pentru diverse aplicații, precum ceasuri, microfoane, procesoare de calculatoare și telefoane mobile, radio, senzori, generatoare de semnal și osciloscoape. Nisipul de cuarț este folosit în fabricarea sticlei, în industria petrolului, ca material abraziv, în metalurgie, pentru fabricarea lentilelor / oglinzilor etc. Depozitul de cuarț din zona Siglau - Uricani, pe care s-a efectuat deja exploatarea de suprafață la o adâncime de 10 m, este în proprietatea statului român, cu posibilități de exploatare pe baza unei licențe emise de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). Terenul (18,7 ha), drumul de acces (4,1 km) din carieră, precum și drepturile de exploatare ale depozitului sunt proprietatea Băncii Române de Scont aflată în faliment și a ASTRA SA Insurance - Reasurance Company. Conform evaluărilor inițiale, depozitul de cuarț are un conținut mediu de 98,82% SiO2 și 0,11% Fe2O3. Resursele exploatabile sunt estimate la aproximativ 27 M tone, primele 0,65 M tone fiind exploatabile cu eficiență maximă. Conform informațiilor publice, până acum nu a fost exploatat mai mult de 20% din zăcământ. Licența de exploatare a resurselor de cuarț a fost anulată, iar în prezent cariera nu este operațională. În trecut, aici a existat și o stație de calcinare a cuarțului (lângă cariera de cuarț), care a furnizat aportul pentru producția de obiecte de cristal la o fabrică din Târgu Jiu. Cariera are un drum de acces, terenurile necesare activității, dar lucrările de deschidere și pregătire trebuie să fie efectuate din nou, iar cariera trebuie să fie din nou geometrizată. Personalul care poate fi angajat, precum și valoarea investiției depind de gradul de utilizare (cu / fără stația de calcinare a cuarțului). Dacă un investitor privat obține drepturile de exploatare, acest lucru ar genera investiții cel puțin pentru exploatare și, eventual, pentru prelucrarea cuarțului extras. Această activitate economică ar aduce venituri directe, indirecte și induse la bugetul local, creând locuri de muncă pentru foștii mineri de cărbune.
Dezvoltarea rețelei de energie poate atrage interesul întreprinderilor din domeniul energiilor regenerabile
Trebuie considerată din toate punctele de vedere interconexiunea fizică a Văii Jiului cu regiunile înconjurătoare Dacă rețeaua de transport a energiei electrice ar fi modernizată pentru securizarea furnizării catre consumatori și pentru creșterea capacității, fapt ce ar reduce de asemena și costurile cu conexiunea la rețea, oportunitățile energetice de dezvoltare economică ale Văii Jiului s-ar diversifica, creând astfel un interes crescut pentru dezvoltarea de facilități de producție energie din surse alternative (de ex. din hidrogen, prin blocuri de gaz, etc.). De asemenea, neexistând date oficiale, sunt în continuare necesare studii suplimentare pentru a confirma și evalua potențialul real al resurselor regenerabile din zonă.
Active imobiliare cu prețuri reduse pot atrage forța de muncă în zonă
Prețurile mici ale apartamentelor, dar și faptul că administrațiile publice sunt dispuse să ofere teren gratuit celor care vor să se stabilească în Valea Jiului sunt doi factori favorabili pentru atragerea forței de muncă și a tinerilor în zonă
La finalul anului 2019, prețul mediu de închiriere pentru un apartament confort 1, construit între 1980 și 2000, era de 210 EUR / lună în Târgu-Jiu și de 230 EUR / lună în Deva.95 Având în vedere depopularea masivă din ultimii 20 de ani a Văii Jiului, multe apartamente sunt neocupate, în timp ce majoritatea blocurilor sunt nereabilitate. Drept urmare, piața imobiliară este foarte scăzută, clasându-se sub orașele Deva și Târgu-Jiu, care sunt totuși unele dintre cele mai ieftine din România. Având în vedere abundența de apartamente neutilizate, este dificil să se stabilească un preț mediu de închiriere în zonă.
95 2019. Imobiliare.ro, Raportul privind Piața Bunurilor Rezidențiale din România, T4-2019 69 În ceea ce privește prețul de achiziție al unui apartament cu două camere într-o clădire nereabilitată (de exemplu, în Lupeni), prețul de pornire poate fi de aproximativ 5.000 EUR. Un apartament cu două camere, mobilat modern, într-un bloc renovat din Petroșani, putea costa între 20.000 și 25.000 EUR la finalul anului 2019. În aceste condiții, dezvoltarea turismului ar putea sprijini reabilitarea apartamentelor și blocurilor, în scopul închirierii lor în regim hotelier prin aplicații precum Airbnb sau Booking.com. Reabilitarea unei clădiri cu 4 etaje (care nu include îmbunătățirile interioare ale apartamentelor) de către o persoană privată din orașul Lupeni putea costa în jur de 10.000 EUR la finalul anului 201996.
Regenerarea urbană – bazele pentru promovarea orașelor din Valea Jiului
Toate orașele au nevoie de proiecte de regenerare urbană Conceptul de regenerare urbană presupune reglementarea planificării și dezvoltării urbane, brandingul orașului și promovarea identității locale într-un context național și internațional. Orașele din Valea Jiului includ repere importante (peisaje urbane, elemente ale structurii urbane și locuri emblematice) și moșteniri culturale. Este necesară inventarierea tuturor obiectivelor turistice din zonă și promovarea acestora inclusiv prin tăblițe / panouri cu informații despre fiecare obiectiv în parte. În Valea Jiului există clădiri cu valoare patrimonială din secolele XVIII și XIX, fără a fi cunoscute până și de localnici. Din motive istorice, Valea Jiului este variată din punct de vedere etnic, existând aici o multitudine de culte religioase, iar bisericile sunt foarte bine puse în valoare de iluminatul exterior noaptea. Mai mult decât atât, acestea sunt clădirile cel mai bine întreținute din fiecare oraș. Pe de altă parte, majoritatea apartamentelor sau clădirilor publice nu sunt încă reabilitate, fiind nevoie de investiții semnificative pentru îmbunătățirea peisajului general al orașelor. Imagine 4 – Clădire istorică din Petroșani
Imagine utilizată cu permisiune proprietarului – ACV Comunitate SRL
96 Prețurile sunt în baza interviurilor PwC și sunt indicative 70 Alte investiții din sectorul public: relocarea anumitor instituții regionale în Valea Jiului
Posibilitatea relocării unor autorități centrale / crearea unei instituții publice de interes regional în Valea Jiului ar crea locuri de muncă în mod direct și indirect Unele părți interesate au sugerat relocarea unor autorități centrale în Valea Jiului, precum și identificarea proiectelor de interes regional care ar putea fi dezvoltate de stat în această zonă (de exemplu, înființarea unui centru de detenție). Astfel de inițiative pot fi completate cu investiții ale companiilor private, în special în sectorul serviciilor. Valea are avantajul de a avea mai multe clădiri industriale neutilizate cu structuri solide, potrivite pentru găzduirea instituțiilor regionale sau centrale.
Imagine 5 – Clădire mare din Petrila
Imagine folosită cu permisiunea proprietarului – ACV Comunitate SRL Pe data de 12 februarie 2020, Comisia Europeană a lansat procedura de infringement din cauza tăierilor ilegale de păduri în România, îndemnând autoritățile să îmbunătățească legislația, să gestioneze și să verifice cantitățile mari de lemn tăiat ilegal din păduri. Unul dintre exemplele evidențiate de Comisia Europeană în cadrul acestei încălcări a fost situația din Parcul Natural Retezat, la care este accesat prin Uricani. Această situație s-ar putea transforma într-o oportunitate economică dacă este adusă la cunoștința autorităților centrale cu o propunere de mutare a sediului agențiilor de protecție a mediului și a altor entități cu responsabilități în zone în care Valea Jiului este dezavantajată. Lista principalelor instituții ce ar putea fi relocate în Valea Jiului este următoarea:
71 97 ICAS – Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Dracea” este specializat în cercetare științifică, dezvoltare tehnologică, proiectare de investiții, oferind consultanță tehnică specializată, precum și în implementarea de noi tehnologii pentru gestionarea durabilă a pădurilor. În prezent, institutul este situat în imediata apropiere a Bucureștiului.
98 ANZM – Agenția Națională a Zonelor Montane aplică strategia și politicile Guvernului în domeniul dezvoltării și protecției zonelor montane din România, marcate de specificitate, fragile ecologic și dezavantajate din punct de vedere economic din cauza cauzelor naturale, care necesită un management specific. În prezent, agenția este situată în București, cu o sucursală în Vatra Dornei (CFIDC - Centrul de instruire și inovare pentru dezvoltarea 99 carpatică) .
100 ANARZ – Agenția Națională pentru Creșterea Animalelor are atribute legate de selecția genetică a animalelor, certificarea materialelor de reproducție etc. În prezent, agenția este situată în imediata apropiere a Bucureștiului101.
102 ANRSC – Autoritatea națională de reglementare pentru utilitățile publice naționale are ca activitate principală reglementarea, monitorizarea și controlul la nivel central al activităților din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice care se află în sfera sa de reglementare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În prezent, autoritatea se află în București.
103 INCDT – Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Turism are ca obiect principal de activitate desfășurarea de cercetări fundamentale și aplicate, de interes public și național, privind dezvoltarea și promovarea turismului românesc. În prezent, autoritatea se află în București.
104 AOR – Asociația Orașelor Române are ca activitate principală reprezentarea intereselor specifice ale orașelor în dialogul cu administrația publică centrală: structuri guvernamentale (ministere, autorități și agenții guvernamentale), comisii parlamentare. În prezent, autoritatea se află în București.
Terenurile ieftine și clădirile cu utilități existente pot fi de interes pentru IMM-uri
Întreprinderile de dimensiuni medii ar putea fi atrase în Valea Jiului datorită terenurilor ecologizate, existenței halelor industriale și a unor active precum macarale industriale și transformatoare electrice
Având în vedere închiderea minelor în Valea Jiului și scăderea semnificativă a activității celor rămase, mai multe parcele de teren au devenit disponibile pentru noi investiții. Principalele avantaje ale acestor zone constă în faptul că sunt sub proprietate unică și sunt bine conectate la infrastructura de transport rutier și feroviar, având inclusiv toate utilitățile la fața locului. Unele foste site-uri de mină (de exemplu, la Mina Petrila) au încă hale industriale, transformatoare de putere și macarale grele. În 2018, existau 31 de zone industriale (25 publice și 6 private) de închiriat sau de vânzare, totalizând aproape 2,5 M m2. de teren, din care 20.000 mp suprafață construită (hale industriale și clădiri administrative). Toate site-urile pot fi accesate pe cale rutieră, 11 dintre acestea având și acces feroviar. Cel mai apropiat transport public este în medie la mai puțin de 0,5 km de fiecare.105 Pentru o întreprindere de dimensiuni medii, terenurile ieftine, existența utilităților, infrastructura de acces (în special calea ferată), precum și activele provenite de la fostele mine pot reprezenta avantaje competitive semnificative, mai ales pentru companiile aflate în expansiune.
97 https://www.icas.ro/Contact 98 http://azm.gov.ro/ 99 Legea de stabilire, organizare și funcționare a Agenției Naționale a Zonelor Montane, legea nr. 181/2007 100 http://www.anarz.eu/ 101 HG nr.1223 / 1996; Legea nr. 63/2008; Legea privind vitele nr. 72 / 2002. 102 https://www.anrsc.ro/adresa-si-contact/ 103 http://www.incdt.ro/index.pl/contact_en 104 http://www.aor.ro/serviciiprestateaor.html 105 https://issuu.com/investinjiuvalley/docs/draft_2_borsura_jv_1009 72 Situația mediului înconjurător Valea Jiului este situată în depresiunea intramontană Petrosani, în partea centrală a Carpaților Meridionali. Depresiunea are o lungime de 45,6 km și o lățime de 9,6 km în partea de est, respectiv de 2 km în partea de vest, acoperind o suprafață de 137,6 km2. Valea Jiului este mărginită la nord de Munții Șureanu, iar la sud de Munții Vâlcan și Parâng. Depresiunea Petroșani este situată în sud-estul județului Hunedoara și este traversată de râurile Jiul de Vest și Jiul de Est. În ceea ce privește relieful, există un platou situat la o altitudine de 800 m în interiorul depresiunii, unde s- au format văi înguste cu atâncimi de 200 - 300 m, cu excepția Văii Jiului de Vest și a Văii Jiului de Nord, care sunt mult mai late și mai adânci.
Hartă 8 – Localizarea geografică a Văii Jiului
Sursa: www.strategvest.ro, PwC
În ceea ce privește caracteristicile geologice, bazinul Petroșani este compus dintr-o fundație cristalină și depozite sedimentare mezozoice și neozoice. Depozitele sedimentare metamorfozate din epoca mezozoică apar ca mici petice pe partea exterioară a bazinului (la nord și la vest de Câmpu lui Neag, în Vârful Pietrii, la nord și la est de Vulcan, între Răscoala și Peștera Bolii) peste formațiunile metamorfice. Depunerile mezozoice sunt reprezentate printr-un facies calcaros şi un facies detritic. Depozitele sedimentare aparţin cretacicului superior, paleogenului şi miocenului, acoperite în mare parte de formaţiuni cuaternare. Depozitele neozoice de cuvertură sunt divizate în cinci orizonturi106: • Orizont inferior sau bazal, dispus direct peste fundația cristalină sau peste Cretacicul superior. • Orizontul 2 apare la suprafață în Răscoala, Petrila, Dâlja și Lupeni. Grosimea medie este de 290 m în vest și 350 m în est. Argilele reprezintă 36% și sunt fragile, marnele reprezintă 7% și sunt compacte, iar cărbunele reprezintă 5,5% așezat în aproximativ 21 de straturi cu grosimi și calități diferite. • Orizontul 3 sau mijlociu – la 530 m în zona de vest și 250 m în zona de est. În acest orizont au fost găsite roci hipofize, psammite și pelite și prezintă intercalări subțiri de șisturi de cărbune, însă destul de rar întâlnite.
106 Florin Faur, ‘Elaborarea unui sistem de monitorizare în Valea Jiului’’ 73 • Orizontul 4 are o grosime de 450 m și este format dintr-o alternanță de roci detritale formate din argile, argile grase, gresie și conglomerate slab consolidate, pietriș și straturi subțiri de cărbune. • Orizontul 5 sau cel terminal este format din pietrișuri, nisipuri, argile și cenușă. La suprafața acestui orizont se află o intersecție de tufe cu grosimea de 1-1,5 m. Grosimea depozitelor din orizontul 5 este estimată la 400 m.
Solul din Valea Jiului are o serie de caracteristici legate de condițiile paedogenetice și de particularitățile reliefului. În ansamblu, acestea au un caracter zonal, determinat de altitudine și, implicit, de condițiile bioclimatice. Solurile spodice pot fi găsite în zona montană cu înălțimi care depășesc 1.700 m, deasupra limitei superioare a pădurii, în condițiile unui climat subalpin rece și umed, pe materialele rezultate din dezagregarea rocilor cu acid de siliciu (șisturi cristaline). Au un profil scăzut (grosimi sub 0,5 m) și sunt puternic acide, având un pH cuprins între 3,5 la suprafață și 4,7 adâncime. Zona forestieră, care se extinde până la marginea munților, este zona solurilor cambodgiene. Acestea sunt soluri brune acide care se dezvoltă sub molid și păduri mixte, dar și sub pajiștile sub-alpine. La marginea munților, pe poalele deluroase, solurile argiloase se dezvoltă în diferite stadii de podzolizare. Răspândirea lor este legată de prezența pădurilor de foioase. La altitudini mai mici, cu temperaturi medii anuale de 9,5ºC și precipitații de 700 mm / an, soluri precum cernoziomurile cambice și solul argilos iluvial sunt dezvoltate predominant pe suprafețe orizontale sau ușor înclinate, având ca argile de substrat, marje și depozite.În zona Văii Jiului, există și soluri aluviale, hidromorfe, turbide, soluri și roșii (terra rossa). Rețeaua hidrografică a Văii Jiului depinde de cele două râuri principale: Jiul de Est și Jiul de Vest, cu o lungime de 28 km, respectiv 51,4 km. De-a lungul celor 6 localități, există o serie de alte râuri și pârâuri, în general cu lungimi cuprinse între 6 și 12 km, cu excepția Taiei și Băniței, ce au o lungime de 20 km, respectiv 12 km. Fiind ape curgătoare de munte, acestea au un regim de curgere turbulent, ceea ce provoacă o bună oxigenare. În afară de aceste râuri, există câteva alte pâraie relevante pentru comunitățile extra urbane (de exemplu, pentru uz industrial sau pescuit recreativ). În ceea ce privește resursele naturale, principala resursă a Văii Jiului este cărbunele dur (huila), care a fost estimat la aproximativ 232 M tone, din care 83 M tone sunt exploatabile în perimetrele de concesiune. O altă resursă minerală este cuarțul, existent în Uricani, care nu este însă exploatat în prezent. Activitatea minieră este una dintre principalele surse de poluare a mediului, atât prin extracția efectivă a cărbunelui, cât și prin prelucrarea acestuia. Deteriorarea componentelor de mediu ca urmare a diferitelor activități desfășurate în cadrul acestei industrii duce la un dezechilibru ecologic care afectează viața organismelor vii.
74 Poluarea aerului Poluarea aerului din Valea Jiului este determinată, în principal, de activitatea centralei termoelectrice și a stațiilor de ventilație ale minelor. Acestea determină emisii cu oxizii de sulf și cu suspensiile pulberilor de azot, funingine și dioxid de carbon, în special în zonele din jurul centralei/ stațiilor de ventilație. Unitățile de ventilație aparținând unităților miniere au rolul de a evacua aerul viciat din subteran, aerul a cărui compoziție include unele gaze nocive (de exemplu, metan, hidrogen sulfurat, monoxid de carbon etc.) și suspensii minerale. Începând cu anul 1994, minele de cărbune din Valea Jiului au fost închise treptat și, prin urmare, în acest moment mai funcționează doar patru. Dintre acestea, două mine - Lupeni și Lonea – vor fi închise până în 2024 și ecologizate până în 2027.
Hartă 9 – Harta minelor din Valea Jiului în februarie 2020
Sursa: Google Maps, Analiză PwC Minele închise între 1997 și 2018 au fost ecologizate (cu excepția minei din Petroșani, unde procesul este în curs de desfășurare și este de așteptat să fie finalizat la sfârșitul acestui an). Demolarea clădirilor fostelor mine va diminua peisajul industrial predominant din zonă. Europa dincolo de cărbune (The Europe Beyond Coal) situează termocentrala Paroșeni pe locul 196 comparativ cu celelalte centrale pe cărbune din UE în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon - 0,3 M tone în 2018. Principalii poluanți produși de centrale, precum și de activitatea altor companii, includ monoxid și dioxid de carbon, praf (cenușă zburătoare), particule cu cărbune, zgură etc.); oxizi de sulf; oxizi de azot; cantități mici de gudron, hidrocarburi, soluri, sulfați și acizi organici etc. Conform modelului Europe Beyond Coal - impactul centralei asupra sănătății populației este estimat la 53 de decese premature în 2016.
75 Hartă 10 – Termocentrala Paroșeni – statistici
Sursa: The Europe Beyond Coal, https://beyond-coal.eu/data/ În urma unei investiții de EUR 65,3 milioane și a lucrărilor finalizate în 2018, termocentrala Paroşeni a devenit prima instalaţie a Complexului Energetic Hunedoara conformă legislaţiei europene de mediu. CEH - Sucursala Paroșeni monitorizează factorii de mediu, iar în acest sens conducerea Complexului Energetic Hunedoara a demarat o procedură de menținere a autorizației de mediu (reavizare). Astfel, CEH - Sucursala Paroșeni a obținut Autorizația Integrată de Mediu Nr 3 din 02.05.2019. Menținerea autorizației prevede obligația deținătorului de autorizatie de a asigura monitorizarea factorilor de mediu, prin efectuarea măsurătorilor periodice ale concentrațiilor de poluanți specifici, respectiv prin realizarea periodică de analize fizico-chimice pentru apa uzată menajeră, apa tehnologică care nu necesită epurare, apa de suprafață, apa subterană, analize de sol și de analiză a calității aerului (emisii și imisii), din surse dirijate și din depozitele de cărbune și depozitele de zgură și cenușă. Prin monitorizarea factorilor de mediu se determină valorile concentrațiilor de poluanți specifici, care sunt apoi comparate cu valorile limită admisibile. Pentru toate acestea se emit buletine de analiză sau rapoarte de determinare în care se înregistrează valorile limită adminisbile. Monitorizarea factorilor de mediu se face pentru verificarea încadrării concentrațiilor de poluanți specifici în valorile limită admise. Monitorizarea factorilor de mediu este o obligație legală, prevăzută prin autorizația integrată de mediu și cea de gospodărire a apelor pe care Sucursala Electrocentrale Paroșeni le deține. Nerespectarea obligațiilor de monitorizare a factorilor de mediu și a condițiilor privind calitatea factorilor de mediu, pot atrage răspunderea contravențională a societății. Pentru respectarea prevederilor din actele de reglementare și evitarea poluărilor este necesară supravegherea permanent prin efectuarea determinărilor de laborator. În conformitate cu HG nr. 780/14.06.2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, emisiile de CO2 rezultate din instalație sunt reglementate prin Autorizatia nr. 35/2012 privind „Emisiile de gaze cu efect de sera“ în baza căreia CET Paroseni are obligația de a prezenta în primul trimestru al fiecărui an un raport de monitorizare a gazelor cu efect de seră, acesta fiind întocmit în baza planului de măsuri privind monitorizarea și raportarea gazelor cu efect de sera aprobat de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
Operatorul are obligația de a restitui, până cel tarziu la data de 30 aprilie a fiecărui an, un număr de certificate de gaze cu efect de seră, egal cu numărul total de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la instalația respectivă în anul anterior, prezentate în raportul anual de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră.
76 Astfel, așa cum a fost documentat în cadrul studiului de amplasament, pentru 2016 s-a raportat o cantitate de CO2: 460.620 t/an. De asemenea, valorile medii anuale si maxime orare ale concentratiilor poluanților emiși din instalațiile de ardere ale Electrocentralei Paroșeni și raportarea acestora la Valorile limită impuse de Ord. MAPM nr. 592/2002 sunt prezentate in tabelul următor:
Table 1 - Valorile medii anuale și maxime orare ale concentrațiilor poluanților emiși din instalațiile de ardere ale Electrocentralei Paroșeni, conform Raportului de Amplasament S.E. Paroșeni Parametru Valoare determinată în urma Valoare limită impusă modelării dispersiei poluanților de Legea nr 104/2011
Valoare limită orară de SO2 pentru protecția 220,00 350 sănătății umane (μg/m3) Valoare limită anuală de SO2 pentru protecția 17,00 20 ecosistemelor (μg/m3) Valoare limită orară de NO2 pentru protecția 10,5 200 sănătății umane (μg/m3) Valoare limită anuală de NO2 pentru protecția 2,30 40 ecosistemelor (μg/m3) Valoare limită orară de pulberi în suspensie 2,30 50 pentru protecția sănătății umane (μg/m3) Valoare limită orară de pulberi în suspensie 0,50 40 pentru protecția ecosistemelor (μg/m3)
Se constată că pentru valorile concentrațiilor de poluanți din emisiile atmosferice caracteristice surselor de poluare prezentate anterior nu există depășiri ale valorilor limită impuse prin prevederile Legii 104/2011. În ceea ce privește monitorizarea calității aerului la nivelul Văii Jiului, Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara are în dotare cinci stații automate de monitorizare a calității aerului amplasate în cadrul județului Hunedoara. Dintre acestea,o singură stație se află în Valea Jiului și anume stația HD-5. Stația HD-5 este o stație de fond industrial și este în funcțiune începând cu luna martie 2010, fiind amplasată în Vulcan, bulevardul Mihai Viteazu. Conform informațiilor disponibile raportate în ultimii ani, poluanții monitorizați la stația HD-5 au înregistrat următoarele valorii medii anuale: Tabel 2 – Monitorizare poluanți aer - date provenite de la statia HD-5 Poluant U.M Valoare medie Valoare medie Valoare medie anuală 2017107 anuală 2018108 anuală 2019109
SO2 μg/mc n/a 15,48 11,92
NO2 μg/mc n/a 11,70 17,60 NO μg/mc n/a 6,03 9,40
NOx μg/mc n/a 20,77 31,73 CO mg/mc n/a 0,50 0,61 PM10 automat μg/mc 25,94 18,36 17,08 PM10 gravimetric μg/mc 22,66 22,33 n/a Pb μg/mc 0,021 0,019 n/a Cd ng/mc 0,3293 0,387 n/a Ni ng/mc 5,316 3,877 n/a Sursa: http://www.anpm.ro/web/apm-hunedoara/raportare-anuala - Raport anual 2018 și www.calitateaer.ro
107 http://www.anpm.ro/web/apm-hunedoara/raportare-anuala - date raportate pentru HD-5 pentru indicatori cu o captura de date validate mai mare de 50% - date 2017 108 http://www.anpm.ro/web/apm-hunedoara/raportare-anuala - date raportate pentru HD-5 pentru indicatori cu o captura de date validate mai mare de 50% - date 2018 109 www.calitateaer.ro - date raportate pentru HD-5 pentru indicatorii monitorizați (date validate - marcate cu K) 77 Analizând valorile înregistrate în ultimii ani pentru acești poluanți în comparație cu valorile limită stabilite prin Legea nr 14/2011, se poate observa că cea mai mare parte a poluanților măsurați la stația HD-5 în perioada 2018 -2019 s-au situat în valorile limită / numărul de depășiri anuale stabilite prin lege.
Tabel 3 - Valorile limită conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
Poluant Criteriu Perioada de mediere Valoare U.M. Numărul de depășiri anuale permis (dacă există) 3 SO2 Valoare limită o oră 350 μg/m 24 Valoare limită 24h 125 μg/m3 3 Prag de alertă 3h consecutiv 500 μg/m3 Nu e cazul 3 NO2 Valoare limită o oră 200 μg/m 18 Valoare limită an calendaristic 40 μg/m3 Nu e cazul Prag de alertă 3h consecutiv 400 μg/m3 Nu e cazul CO Valoare limită Valoare maximă zilnică a 10 μg/m3 Nu e cazul mediilor pe 8h 3 PM10 Valoare limită o zi 50 μg/m 35 Valoare limită an calendaristic 40 μg/m3 Nu e cazul Pb Valoare limită an calendaristic 0,5 μg/m3 Nu e cazul Cd Valoare limită an calendaristic 5 μg/mc Nu e cazul Ni Valoare limită an calendaristic 20 μg/mc Nu e cazul Sursa: http://www.anpm.ro/web/apm-hunedoara/raportare-anuala - Raport anual 2018
La nivelul anului 2018, valorile înregistrate pentru particulele în suspensie au depășit limitele zilnice; 19 depășiri pentru PM10 automat și 4 depășiri pentru PM10 gravimetric - aceste depășiri aflându-se însă în numărul de depășiri pemis prin lege.
Situația a fost similară în anul 2017, când valorile înregistrate pentru PM10 la stația HD-5 îndică o singură depășire a valorilor limite impuse prin lege. Conform informațiilor disponibile110, în anii precedenți (2013-2016) ‘’nu a fost depăşită valoarea limită zilnică pentru PM10 mai mult de 35 de ori/an la niciuna dintre staţiile automate de monitorizare, prin urmare în judeţul Hunedoara nu există o expunere a populaţiei în acest sens’’. Poluarea aerului cu particule în suspensie poate avea mai multe surse, cum ar fi; • Procesele industriale - mai ales in sectoarele de metalurgie și siderurgie • Centralele termice pe combustibili solizi • Fabricile de ciment • Transporturile rutiere • Haldele și depozitele de steril Prin depunerea acestor particule pe sol și plante, se poate observa o creștere a concentrației de metale grele datorită sedimentării sau precipitațiilor. La nivelul aerului, prezența acestor particule influențează negativ transparența aerului și favorizează încălzirea aerului și modificarea regimului precipitațiilor. În ceea ce privește organismul uman, aceste particule pot avea o acțiune iritantă asupra ochilor, sistemului respirator și pot cauza o scădere a rezistenței organismului la infecții. Având în vedere efectele nocive ale poluării cu particule în suspensie, monitorizarea continuă a valorilor aferente acestui poluant îndeplinește un rol important în menținerea acestora în limitele admise prin lege. La nivelul întregului județ Hunedoara, datele prelucrate din rețeaua automată de monitorizare a calității aerului nu arată creșteri semnificative față de anii precedenți ale valorilor medii anuale pentru majoritatea poluanților monitorizați ceea ce indică o tendință de îmbunătățire a calității aerului în ultimii ani111.
110 ANPM Hunedoara - Raport annual privind starea mediului în județul Hunedoara, 2017 111 http://www.anpm.ro/web/apm-hunedoara/raportare-anuala - Raport anual 2018 78 Poluarea apelor Activitatea minieră desfășurată de-a lungul timpului în Valea Jiului a implicat și drenarea apei subterane, precum și utilizarea unor cantități mari de apă în procesarea cărbunelui. Apele uzate provenite din extracția și procesarea cărbunelui sunt contaminate atât cu suspensii minerale cât și cu substanțe chimice. Extracția cărbunelui în operațiunile subterane este asociată cu modificări locale importante în configurația scoarței terestre, care afectează regimul hidrologic regional - atât din punct de vedere cantitativ, prin amplificarea fluxurilor de apă de suprafață infiltrate în straturile inferioare ale litosferei, cât și calitative, prin substanțele minerale dizolvate în acumulările de apă. Evacuarea apelor de mină se realizează prin sistemul de canale pe toată lungimea lucrărilor miniere, dimensionate în funcţie de regimul hidrologic al minei. Apele de mină se colectează în unul sau mai multe jompuri, situate de obicei la nivelul inferior, de unde se pompează la suprafaţă cu ajutorul staţiilor de pompare. Ca urmare a tendinţei de sedimentare a suspensiilor antrenate de apele de mină, atât în canale cât şi în jompuri se impune o curăţire periodică a acestora, cu evacuarea sedimentului depus. Pentru cea mai mare parte a întreprinderilor miniere epurarea apelor de mină se realizează în comun cu apele uzate din procesul de preparare (ex. E.M. Petrila şi E.M. Lupeni). Pentru reducerea consumurilor de apă, schemele de flux ale apelor de mină funcţionează în circuit parţial închis. Pentru fiecare întreprindere minieră s-a stabilit schema generală a fluxului apei, inclusiv recirculările realizate, în special la staţiile de compresoare în care este evidenţiată şi apa de infiltraţie. Cantitatea de apă recirculată la staţiile de compresoare oscilează între 30 şi 50%. Apa restituită în emisar are, în general, un conţinut de suspensii mai mic de 2 g / l. Din totalul de apă evacuată, apa de infiltraţie de mină reprezintă în general 15–25 %. Apele de mină din Valea Jiului nu se supun operaţiilor de neutralizare, tratare chimică sau bacteriologică, deoarece conţinutul de substanţe chimice dizolvate în apă nu depăşeşte limitele admise. Întrucât epurarea se realizează în comun cu apele de spălare de la preparaţii, prezenţa ionilor din apele de mină îmbunătăţeşte condiţiile de limpezire din staţiile de epurare. În ceea ce privește calitatea pânzei freatice, în cadrul amplasamentului CET Paroșeni există 2 foraje de control a calității pânzei freatice pentru urmărirea efectelor induse de activitățile derulate în zona de amplasament. Amplasarea celor 2 foraje de control în perimetrul societatii este prezentată în planul de situație, parte integrantă a raportului de amplasament: FC 1 –în amonte de societate, față de direcția de curgere a apei freatice; FC 2 –în aval de societate. Direcția de curgere a pânzei freatice spre malul drept al Jiului, pe care se află amplasamentul CET Paroșeni este de la SV către NE. Apa subterană este cantonată într-un strat de pietriş cu bolovăniş deasupra unui strat de marnă, nivelul acviferului fiind variabil de la adâncimea de 2,0 m la 3,0 m (conform fișelor litologice realizate). Nivelul acviferului suferă variaţii în timp, fiind condiţionat de anotimp, volumul de precipitaţii şi de nivelul râului Jiu care colectează acest acvifer.
Monitorizarea calității apelor subterane este realizată lunar conform AGA nr. 7/2018, prin efectuarea de analize de către un laborator acreditat, dar și laboratorul propriu. În tabelul următor prezentăm valorile concentrațiilor indicatorilor de calitate determinați în 2017, în probele de apă prelevate din forajul de control situat în incinta CET Paroșeni, în aval de societate (FC 2).
79 Tabel 4 – Concentrațiile indicatorilor de calitate în probele prelevate din forajul de control, conform autorizației de gospodărire a apelor nr. 117/22.06.2016
Compararea rezultatelor determinărilor analitice cu valorile limită impuse prin Legea 458/2002 modificată și completată cu Legea 311/2004 a evidențiat faptul că nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor limită maxim admise pentru indicatorii de calitate pH, amoniu, cloruri, sulfati, sulfuri si hidrogen sulfuret.
În ceea ce privește calitatea apei cursurilor de apă, cele mai recente date disponibile indică faptul că repartizarea pe categorii de resurse de apă, la nivelul de bazinului hidrografic Jiu include: • 9 corpuri de apă naturale din categoria râuri care s-au încadrat în starea ecologică bună; • 1 corp de apă artificial (acumularea Valea de Pesti) al cărui potenţial s-a încadrat în potenţial ecologic bun. Obiectivul de mediu (calitate) pentru un corp de apă de suprafaţă se consideră a fi atins atunci când corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potenţialul ecologic maxim sau bun. În cadrul bazinului hidrografic Jiu, aferent judeţului Hunedoara, au fost evaluate pe baza monitorizării corpuri de apă naturale - râuri însumând 142 km:
Table 5 - Starea ecologică a cursurilor de apă monitorizate în 2014 pentru judeţul Hunedoara, la nivelul bazinului hidrografic Jiu Nr. Bazin Curs Apă Lungime curs de apă Numar Sistem Stare ecologică Crt. monitorizată secţiuni Monitorizare 1 Jiu Aninoasa 8 km 1 Râuri Bună 2 Jiu Izvor 11 km 2 Râuri Bună 3 Jiu Jiet 27 km 1 Râuri Bună 4 Jiu Jiu (Jiul de Vest) 54 km 4 Râuri Bună 5 Jiu Jiul de Est 29 km 3 Râuri Bună 6 Jiu Polatiştea 13 km 2 Râuri Bună Judeţul Hunedoara 142 km 13 Râuri Bună Sursa: ANPM - Raportul anual prvind starea mediului în județul Hunedoara, 2018
Din punct de vedere al evaluării stării ecologice (elemente biologice, fizico-chimice generale şi poluanţi specifici) cei 142 km, aferenţi bazinului hidrografic Jiu, s-au încadrat în stare bună, reprezentând 100% .
Substanţele periculoase din cursurile de apă pe teritoriul judeţului Hunedoara, la nivel de bazinului hidrografic Jiu, au fost monitorizate în cursuri de apă, prin intermediul a 12 puncte de monitorizare. Pe teritoriul judeţului Hunedoara nu s-au înregistrat depăşiri ale standardelor de calitate.
80 Tabel 6 - Distribuţia punctelor de monitorizare cu concentraţie mai mare decât standardul de calitate a mediului - 2014 (Jiu) Nr. Curs de apă Lungime Nr. puncte Număr puncte cu concentraţie % punctelor cu Crt. monitorizată de mai mare decât SCM concentraţie monitorizare SCM 1 Jieţ 27 km 1 0 0 2 Jiu (Jiul de 54 km 4 0 0 Vest) 3 Izvor 11 km 2 0 0 4 Jiul de Est 17 km 2 0 0 5 Polatiştea 13 km 2 0 0 6 Aninoasa 8 km 1 0 0 Judeţul Hunedoara 130 km 12 0 0 Sursa: ANPM - Raportul anual prvind starea mediului în județul Hunedoara, 2018
Din totalul de 142 km din punct de vedere al stării chimice au fost monitorizaţi 130 km.Toţi cei 130 km s-au încadrat în stare chimică bună.
Poluarea solului Solul este locul de întâlnire a poluanţilor: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferă se întorc în sol. Apele de înfiltraţie impregnează solul cu poluanţi, antrenându-i spre adâncime, râurile poluate infectează suprafeţele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate pe sol, ducând la degradarea lui. Caracteristicile solului variază de la o zonă la alta în funcţie de numeroşi factori, cum ar fi clima şi altitudinea. Repartiţia solurilor nu este întâmplătoare, ea corespunde unor reguli stricte de identificare. Activitățile din sectorul industrial generează deşeuri care necesită depozitare definitivă. De asemenea, depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe amplasamente care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu. Terenurile de sub depozite sunt degradate, dar există riscul contaminării solului şi în exteriorul depozitelor. Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd), mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare.
Tabel 7 - Lista situri contaminate actual în Valea Jiului
Localizarea sitului Numele proprietarului/administratorului Natura sursei Tipul de Suprafata / deţinătorului sitului de poluare contaminare (ha) Uricani,str. Principală Primaria oraşului Uricani/EM Uricani industrie contaminare 11 nr.222 extractivă actuală Petroşani, str. Lunca CNH SA Petroşani/EM Livezeni industrie contaminare 2.3 nr.153 extractivă actuală Aninoasa, Piscu Priboi Primăria oraşuluiAninoasa/SC Citadin SA depozitare pe contaminare 0.8 sol actuală Lupeni,la intrarea în Primăria Lupeni/SC Universal Edil SA depozitare pe contaminare 2.6 municipiu sol actuală Petrila,haldele inactive Primăria Petrila/ SC Termoprest SA depozitare pe contaminare 1.15 de steril 1 și 2 sol actuală Uricani,str. Sterminos Primăria oraşului Uricani/ SC Goscomloc depozitare pe contaminare 2.1 SA sol actuală Vulcan, str. Căprişoara Primăria oraşului Vulcan/ SC Pregoterm depozitare pe contaminare 5 SA sol actuală Paroşeni, mal Jiul de Sucursala Electrocentrale Paroşeni industrie contaminare 10 Vest energetică actuală Vulcan-extravilan, Sucursala Electrocentrale Paroşeni industrie contaminare 46 Valea Caprişoarei energetică actuală Lupeni, str. Bărbăteni CNH SA Petroşani/EM Bărbăteni industrie contaminare 2 nr.1 extractivă actuală Petroşani, str. Lunca CNH SA Petroşani/EM Livezeni industrie contaminare 3.6 nr.153 extractivă actuală Petrila, str. Cimpa CNH SA Petroşani/ EM Lonea industrie contaminare 2.3 extractivă actuală
81 Localizarea sitului Numele proprietarului/administratorului Natura sursei Tipul de Suprafata / deţinătorului sitului de poluare contaminare (ha) Petrila, str. Jieţ CNH SA Petroşani/ EM Lonea industrie contaminare 1 extractivă actuală Lupeni, str.Vitos Gavrilă CNH SA Petroşani/ EM Lupeni industrie contaminare 9.5 nr.1 extractivă actuală Petrila, str. Minei nr.2 CNH SA Petroşani/ EM Petrila industrie contaminare 20 extractivă actuală Uricani,str. Principală CNH SA Petroşani/ EM Uricani industrie contaminare 27 nr.222 extractivă actuală Aninoasa,str. Uzinei Primăria Aninoasa/ CNH SA Petroşani industrie contaminare 6.5 nr.1 extractivă actuală Petroşani,str. Livezeni Primăria Petroşani/ EM Livezeni industrie contaminare 1 extractivă actuală Petrila, str. Valea lui Primăria Petrila/ EM Lonea industrie contaminare 7.2 Ciort extractivă actuală Petrila, str. Defor Primăria Petrila/ EM Lonea industrie contaminare 12.7 extractivă actuală Petrila, str. Minei nr.1 Primăria Petrila/EM Petrila industrie contaminare 1.6 extractivă actuală Petrila, str.Minei nr.2 Primăria Petrila/EPCVJ Vulcan UP Petrila industrie contaminare 32 extractivă actuală Sursa: ANPM - Raportul anual prvind starea mediului în județul Hunedoara, 2018
Exploatarea din subteran are un impact negativ asupra suprafeței terenului, din cauza faptului că necesită depozitarea unor cantități mari de deșeuri miniere, ceea ce duce la modificări ale morfologiei terenului, ale modului în care este utilizat și sunt create noi forme de relief. Există zone întinse cu dotări de suprafață specifice, inclusiv 97 de halde de steril, dintre care 7 active în prezent, precum și 4 iazuri de steril - care ocupă suprafețe mari. Majoritatea depozitelor de steril din Valea Jiului sunt situate în afara zonelor locuite, pe versanți sau de-a lungul văilor. Unele depozite de steril au blocat văi fără cursuri de apă și au dus la formarea unor lacuri artificiale cu apă provenită din precipitații. Apa care se scurge pe malul de steril modifică proprietățile rocilor și ale terenului, erodează mecanic și crează presiune hidrostatică și hidrodinamică ce în cele din urmă poate provoca alunecări de teren sau scurgeri de noroi (acestea din urmă fiind observate în trecut - de ex. în zona Lupeni). Se poate construi pe aceste halde de steril doar dacă un studiu de evaluare geotehnică arată fezabilitatea construcției. În domeniul protecţiei solului, pentru haldele de steril de la unităţile miniere din cadrul CNH – SA, au fost întocmite studiile de stabilitate şi proiecte de haldare, proiecte care cuprind măsurile de stabilitate şi depozitare a sterilului, precum şi măsurile de refacere a mediului şi redare în circuitul economic la terminarea perioadei de viaţă a acestora. Monitorizarea calității solului în cadrul CET Paroșeni se realizează conform solicitărilor din Autorizatia Integrată de Mediu.Din evaluarea activităților CET Paroseni, poluarea solului și subsolului poate avea loc datorită: • apariției unor incidente la vehicularea/manipularea materiilor prime de natură chimică (acid clorhidric, hidroxid de sodiu, hidrazină, apă amoniacală, uleiuri minerale, hipoclorit de sodiu), precum și a combustibilului lichid – motorina; • fisurilor/neetanșeităților platformelor instalațiilor în care se vehiculează produși poluanți; • neetanseitatilor din retelele de canalizare ape chimic impure si exploatarea necorespunzatoare a acestora; • dispersiei nedirijate a emisiilor de pulberi (din activitățile de vehiculare și procesare a cărbunelui) • dispersiei dirijate a gazelor de ardere.
Procesele tehnologice în care se vehiculează substanțe chimice sunt: • obținerea apei demineralizate utilizată pentru adaos în circuitul termic; • obținerea apei dedurizate - utilizată pentru adaos în circuitul de termoficare; • conditionarea apei de alimentare și a condensatului de bază treapta II din circuitul termomecanic; • neutralizarea apelor chimic impure; • clorinarea apelor menajere epurate.
82 Principalele măsuri luate în cadrul societății în vederea evitării poluării solului cu substanțe chimice sunt: • execuția de cuve de retenție etanșe din beton (și placate după caz cu materiale antiacide) atât pentru gospodărirea de lubrifianti cât și pentru depozitele de substanțe chimice aferente stației de tratare chimică a apei; • cisternele și rezervoarele de substanțe chimice au traseele de conducte poziționate în interiorul cuvei de retenție; • cuva de retenție de la statia de tratare chimică a apei este conectată prin canalizare la bazinele de omogenizare; • cisternele și rezervoarele de substanțe chimice sunt proiectate în cuve dimensionate astfel încât să fie captate toate scurgerile posibile; • depozitul de cărbune are pe suprafața sa guri de drenare a apelor pluviale sau de stropire spre rigolele colectoare (cu evacuare în separator de suspensii dotat cu camin antifoc). • depozitarea substanțelor chimice aprovizionate în butoaie (hidrazină, apă amoniacală, hipoclorit de sodiu) se face în locuri special amenajate, spații închise, betonate și ventilate.
Deoarece majoritatea activităților miniere au fost eliminate treptat și au fost aplicate măsuri de ecologizare pentru minele închise, unii experți consideră că în prezent, nu există o poluare semnificativă cu substanțe periculoase și toxice în Valea Jiului, ceea ce indică și analiza monitorizării calității aerului, apei și solului.
83 Provocări de mediu Reabilitarea terenurilor
Este posibil ca unele dintre minele închise să fi fost ecologizate necorespunzător Pe baza interviurilor derulate, se pare că au existat incidente (de exemplu, prăbușiri ale galeriilor) în unele dintre mine închise în trecut. În 2019, rapoartele mass-media locale112 arată că în zona de deasupra galeriilor de mina Dalja fumul a ieșit din pământ, precum și un puternic miros asemănător cărbunelui - cauza potențială a acestor fenomene a fost un depozit de cărbune - posibil un depozit de deșeuri, care datează de mai mulți ani. În Valea Jiului, în zonele în care a fost exploatat cărbunele la o adâncime mai mică decât stâlpul de siguranță, există o deteriorare a peisajului prin subsidență - de exemplu, la Lupeni, o suprafață de aproximativ 10 ha de la periferia municipiului s-a scufundat, ceea ce a dus la o diferență de nivelul terenului de aproximativ 3-4 m. Conform rapoartelor de media113, fenomenele de subsidență s-au agravat: deformările suprafeței din cauza explorării subterane a cărbunelui au crescut, ceea ce a dus la modificări ale planurilor de închidere pentru minele Lonea și Lupeni. Este imperativ să se asigure că închiderea și recuperarea/ ecologizarea minelor este urmată în conformitate cu standardele relevante (de exemplu, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu - Ghid pentru închiderea minelor).
Bazine din cenușă
Arderea cărbunelui pentru producția de electricitate în regiune a generat două iazuri pentru depozitarea cenușii Există două iazuri pentru depozitarea cenușii de la centralele termice situate în Paroseni și Coroești. Cenușa este utilizată în industria materialelor de construcții (în cazul iazurilor aparținând Centralei Paroșeni). Pământul din jurul iazurilor nu este afectat deocamdată, dar o potențială rupere a barajelor ar avea repercusiuni adverse, expunând o suprafață mare unor posibile revărsări.
112 https://gddhd.ro/actualitate/realitate-sau-scenarii-situatie-controversata-in-zona-mina-dalja-care-pe-care-sau-pericolul-care-a-iesit-la- suprafata/ 113 https://cronicaromana.net/2018/03/06/doua-mine-din-valea-jiului-vor-opri-productia-2018/
84 Oportunități de mediu Utilizare alternativă a minelor
Minele închise și reabilitate corespunzător pot fi reintroduse în economie Există un interes din ce în ce mai mare de a revendica locurile minelor de cărbune închise recent și de a le valorifica în continuare. Pentru a permite implementarea unei astfel de inițiative, Ministerul Economiei ar trebui să transfere proprietatea terenului către Consiliul Județean sau către primăriile locale (dacă terenurile nu se află deja în administrarea autorităților locale). Fiind situate într-o zonă montană, zonele de teren plat din Valea Jiului sunt destul de limitate, iar minele închise ocupă o mare parte din suprafața de teren aferentă acestor zone. Infrastructura pentru transportul rutier și feroviar din / către mine, precum și spațiile tehnologice ale minelor închise, totalizează o suprafață de aproximativ 750 ha. În plus, minele Lonea și Lupeni, care se vor închide si ecologiza în următorii ani, ocupă o suprafață de circa 38 ha și 199,7 ha respectiv (incinta minelor și clădiri anexe). Lucrările de ecologizare și restaurarea mediului pentru minele închise sau cele care urmează să se închidă ar permite redestinarea acestor zone (de exemplu, dezvoltarea de noi afaceri), redând circuitului natural aceste suprafețe. În funcție de starea actuală a minelor, unele clădiri ar putea fi reamenajate și transformate în obiective educaționale / culturale / recreative (de ex. săli de clasă). Este necesară închiderea minelor conform standardelor relevante pentru minerit responsabil iar în acest scop, trebuie avute în vedere mai multe etape cheie. Implementarea cu succes a acestei inițiative ar reduce la minimum efectele asupra mediului ale mineritului și ar aduce terenul într-o stare naturală sau utilizabilă din punct de vedere economic.
85 Sociale și culturale Situația socială și culturală
Demografia Analiza demografică a Văii Jiului indică o scădere a populației din 1998, an care a înregistrat și cea mai puternică rată de reducere a populației: -2%. În 1998, 166.000 de persoane locuiau în zonă, în timp ce la începutul anului 2019 rămăseseră doar 134.000. Este general acceptat faptul că acest declin al populației a fost declanșat de disponibilizările și restructurarea industriei miniere.
Grafic 22 – Evoluția populației din fiecare municipiu din Valea Jiului între 1992-2019 [‘000]
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC
Valea Jiului este una din zonele cu cea mai mare diversitate etnică din țară. Aici au conviețuit de-a lungul timpului, alături de băștinași (momârlani), diferite etnii, provenite în special din Imperiul Austro-Ungar odată cu demararea exploatării miniere (italieni, polonezi, austrieci, maghiari, nemți etc.). Acest lucru a contribuit la evoluția culturii locale, chiar dacă în ultimele decenii diverse aspecte culturale au fost uitate și acoperite de greutățile zilnice ale localnicilor. Cultura locală, odată pusă în valoare și promovată în rândul locuitorilor Văii Jiului, va contribui cu siguranță la sentimentul de apartenență locală și la îmbunătățirea calității vieții în general.
86 Grafic 23 – Structura etnică a populației în Valea Jiului conform recensământului din 2011 [%]
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC În ceea ce privește structura religioasă, majoritatea locuitorilor Văii Jiului sunt ortodocși (82,6%). Conform recensâmăntului organizat în 2011 religiile minoritare din Hunedoara erau: Româno-catolică (6,3%), Penticostală (3,6%) și Reformată (3,0%). De asemenea, structura confesională a 0,5% din populația văii Jiului era necunoscută la acel moment, în timp ce în județul Hunedoara mai mult de 6% din populația județului nu a declarat religia de care aparține. Cele prezentate sunt reprezentate grafic mai jos.
Grafic 24 – Structura confesională a populației din Valea Jiului conform recensământului din 2011 [%]
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC
87 Datele istorice ale populației din Valea Jiului din 1992 până în 2019 permit o determinare statistică a evoluției în lipsa unor măsuri pe viitor. A fost utilizat instrumentul de prognoză al Excel, care utilizează un algoritm114 ce indică intervalele în care se vor afla 95% din valorile viitoare. Graficul de mai jos prezintă prognoza populației din Valea Jiului până în 2030. Tendința de scădere este probabilă în condițiile actuale, astfel încât numărul locuitorilor din Valea Jiului va scădea cu o medie anuală compusă de 1,4%, ajungând la cca. 114.000 de locuitori în 2030, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 30% față de vârful atins în anul 1997. O astfel de estimare nu are în vedere profilul pe vârste al populației, însă parcursul actual indică probabilitate creșterii vârstei medii a populației.
Grafic 25 – Evoluția și predicțiile privind populația din Valea Jiului [‘000]
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC Analiza mișcării naturale a populației relevă o tendință negativă, numărul nașterilor scăzând semnificativ în perioada 1992-2018, de la 2.580 de nașteri în 1992 la 1.053 de nașteri în 2018. Cel mai mic număr de nașteri a fost înregistrate în 2013 - cca. 960. În timp ce numărul nașterilor a scăzut, numărul deceselor a fluctuat în jurul valorii de 1.500 de decese / an. Natalitatea, mortalitatea și raportul dintre acestea sunt prezentate în graficul următor.
114 Versiunea AAA a algoritmului Liniarizării Exponențiale (ETS), cu un interval de precizie de 95%. 88 Grafic 26 – Evoluția mișcării naturale a populației în Valea Jiului între 1992-2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC Un alt indicator relevant pentru analiza demografiei din Valea Jiului este rata netă a migrație, calculată ca diferență între numărul de imigranți și numărul de emigranți, împărțit la populație și înmulțit cu 1000. Dacă indicatorul este negativ înseamnă că există mai multe persoane care părăsesc zona decât cele care vin sa locuiască în zonă. Tabelul următor evidențiază evoluția migrației nete în Valea Jiului între 1992 - 2018. Cea mai profundă rată de migrație negativă, de -18,3, a fost înregistrată în anul 1998, susținând astfel declinul total al populației. În 2018, din fiecare 1.000 de persoane 9 au ales să părăsească zona Văii Jiului. Este important de menționat că această statistică ia în considerare doar persoanele care și-au mutat domiciliul în/din Valea Jiului și au notificat autoritățile prin documentația relevantă. Statisticile nu iau în considerare persoanele ce au plecat fără notificare sau persoanele care au încă domiciliul înregistrat într-unul dintre orașele din Valea Jiului, deși locuiesc în altă parte.
89 Grafic 27 – Evoluția ratei nete a migrației populației în Valea Jiului între 1992-2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC Astfel de fluctuații în structura populației au impact asupra forței de muncă, cerințelor educaționale, sănătății și serviciilor sociale. În 1992, populația din Valea Jiului era reprezentată de 51% bărbați și 49% femei, în timp ce în 2019 procentele s-au inversat. Următorul grafic prezintă piramida pe vârste a populației din Valea Jiului, subliniind că în 1992 au fost mult mai multe persoane sub 40 de ani, comparativ cu 2019. În 2019 au fost cu 56% mai puține persoane cu vârsta sub 20 de ani decât în 1992; aceste statistici sunt în concordanță cu scăderea demografică în perioada analizată. Mai mult, efectul îmbătrânirii populației este vizibil, deoarece procentul de persoane de peste 45 de ani a crescut cu 45% în 2019 față de 1992.
90 Grafic 28 – Populația din Valea Jiului după vârstă și gen (1992 vs 2019)
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC
Efectul depopulării ce a început în anul 1998 a dus la o scădere a populației tinere, în prezent zona fiind locuită în mare parte de persoane peste 45 de ani. Scăderea numărului de tineri va continua într-un ritm accelerat dacă nu se acționează pentru revitalizarea regiunii.
91 Forța de muncă
Valea Jiului este o zonă monoindustrială în care activitatea principală a fost și încă este exploatarea minieră; majoritatea populației care a lucrat în acest sector și nu a ieșit la pensie a trebuit să se recalifice și să se angajeze în alte domenii de activitate. În prezent, regiunea nu oferă alternative viabile de angajare, prin urmare, persoanele în căutarea unui loc de muncă trebuie să se relocheze în alte orașe sau chiar în străinătate. În 2019, Valea Jiului a înregistrat cca. 100.000 de oameni apți de muncă, cu vârste cuprinse între 15 și 65 de ani. Doar un sfert dintre aceștia sunt angajați, comparativ cu anul 1992 când peste 60% din populație avea un loc de muncă stabil. Uricani este localitatea cea mai afectată, aici numărul celor angajați (ca procent din totalul persoanelor apte de muncă) scăzând de la 83% în 1992 la 8% în perioada 2016-2018.
Grafic 29 – Evoluția forței de muncă din Valea Jiului în perioada 1992-2018 [‘000]
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC Statisticile arată că numărul șomerilor a scăzut între 2010 și 2019 într-un ritm rapid. Astfel, în 2019 erau mai puțin de jumătate din numărul șomerilor din 2016. Cu toate acestea, există o diferență între numărul de șomeri și numărul celor care pot lucra dar nu au un loc de muncă. De exemplu, în 2018, în Valea Jiului erau 78.000 de persoane neangajate apte de muncă și doar 1.680 de șomeri, conform statisticilor furnizate de Institutul Național de Statistică. Această situație apare deoarece, din punct de vedere statistic, șomere sunt persoanele înregistrate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și care îndeplinesc anumite criterii în conformitate cu Legea 76/2002. Prin urmare, statisticile referitoare la șomaj nu prezintă în mod realist, situația șomajului din Valea Jiului, acesta fiind considerabil mai mare. Evoluția șomerilor în Valea Jiului între 2010-2019 este evidențiată în graficul de mai jos.
92 Grafic 30 – Evoluția numărului de șomeri în Valea Jiului între 2010-2019
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC Graficul de mai jos evidențiază diferențele dintre salariile nete medii înregistrate pentru mai multe sectoare ale economiei în România, Regiunea Vest și Hunedoara în 2018. În Hunedoara, sectorul minier se află pe locul trei după utilități, sănătate și asistență socială în ceea ce privește salariul mediu net lunar (excluzând administrația publică și apărarea). Minerii au un salariu mediu net lunar mai mare decât cel al tuturor sectoarelor economiei românești (cu 21% mai mare) și cel al Regiunii Vest (cu 26% mai mare). O diferență mai mare se înregistrează la Hunedoara, unde angajații din sectorul minier câștigă cu 53% mai mult decât angajații din alte sectoare. În Hunedoara, activitățile miniere se desfășoară doar în Valea Jiului.
Grafic 31 – Comparație între salariile medii nete din Hunedoara, din Regiunea Vest și din România în 2018 [RON]
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC
93 Conform celor mai recente statistici (februarie 2020) publicate de Casa Națională de Pensii115, Hunedoara este liderul județelor din România în ceea ce privește nivelul mediu al pensiilor . Față de nivelul național, unde pensia medie a fost de 1.374 RON și față de celelalte trei județe care fac parte din Regiunea Vest, unde pensia medie a fost de 1.322 RON, în județul Hunedoara s-a înregistrat o pensie medie de 1.824 RON (cu aproximativ 33% mai mare). Interviurile cu unele grupuri de părți interesate au relevat faptul că mulți mineri din Valea Jiului beneficiază de posibilitatea de pensionare timpurie. Mai mult, inițiativa unui senator din Valea Jiului de a oferi protecție socială celor care lucrează în sectorul minier prin scăderea vârstei de pensionare este analizată de structurile guvernamentale. În prezent, angajații din sectorul minier se pot pensiona și beneficia de pensii imediat ce au împlinit 45 de ani și îndeplinesc cerința de a avea cel puțin 20 de ani de experiență în acest sector. Rata ridicată a șomajului în regiune ar putea duce la dificultăți financiare și sărăcie, declanșând în continuare scăderea stimei de sine, tensiuni familiale și alte probleme sociale, cum ar fi consumul crescut de alcool, dependența de droguri sau izolarea socială. Întrucât numărul de persoane din Valea Jiului care sunt disponibile pentru a lucra este relativ ridicat, programele de creare de locuri de muncă din regiune ar putea avea o șansă ridicată de reușită. Cu toate acestea, încurajarea minerilor să se recalifice sau să continue să lucreze în alte sectoare poate deveni o provocare, întrucât remunerația din sectorul minier este mare, iar pensionarea anticipată este o opțiune viabilă.
Învățământul În general, se consideră că educația este unul dintre cei mai importanți factori de creștere într-o societate, în special persoanele care beneficiază de educație superioară sau calificare formală în anumite meserii, deoarece acestea sunt cele care încurajează inovația și facilitează răspândirea cunoștințelor și dezvoltării tehnologice. Pe parcursul acestui capitol, studenții și elevii înscriși la orice nivel de învățământ sunt denumiți „elevi” dacă nu se specifică altfel. În România, educația publică este gratuită pentru toți elevii în perioada de studiu legală. Cu toate acestea, există și instituții publice de învățământ terțiar (universități) care percep taxe anuale pentru anumite locuri din programele de studiu care nu sunt finanțate de guvern. Conform datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara116, în regiunea Văii Jiului există 45 de instituții de învățământ de diferite niveluri, astfel: 12 instituții de învățământ preșcolar (grădinițe), 22 de instituții de învățământ primar și secundar, 9 instituții de învățământ secundar (licee), 1 instituție de învățământ vocațional117 (Școala Sanitară Postliceală Petroșani) și 1 instituție de învățământ terțiar (Universitatea din Petroșani). Programele de studii oferite de cele 9 licee din Valea Jiului sunt orientate către dezvoltarea abilităților teoretice sau tehnice, în timp ce unele dintre ele oferă un mix între cele doua profiluri. Aceste instituții de învățământ sunt prezentate mai jos: • Colegiul Tehnic “Constantin Brâncuși” Petrila - oferă programe de studii teoretice cu specializare în matematică-informatică, filologie, științe ale naturii și programe de studii tehnologice cu specializare în servicii (activități economice); de asemenea, oferă educație de tip profesional cu obținerea unei calificări de: sudor, electromecanic sau constructor (structure metalice); • Liceul Tehnologic “Retezat” Uricani - oferă programe de studii tehnologice în servicii (turism) și educație de tip profesional cu obținerea unei calificări de: ospătar, vânzător comercial sau tâmplar universal; • Liceul Tehnologic Lupeni - oferă programe de studii teoretice în servicii (turism) și mecanică, dar și educație de tip profesional cu obținerea unei calificări de: mecanic-auto, electromecanic, constructor (structure metalice) sau confectioner textile; de asemenea, oferă oportunitatea pargurgerii unei școli postliceale cu obținerea unei calificări de: tehnician aparate electromedicale sau asistent manager; • Liceul Teoretic “Mircea Eliade” Lupeni - oferă programe de studii teoretice în matematică-informatică, științe ale naturii și științe sociale; • Colegiul Tehnic “Mihai Viteazul” Vulcan - oferă programe de studii teoretice în matematică-informatică, filologie, științe ale naturii și programe de studii tehnologice în comerț și transport; de asemenea, oferă educație de tip profesional cu obținerea unei calificări de: mecanic auto, confecționer produse textile, electromecanic, electronist, dar și oportunitatea parcurgerii unei școli postliceale ce obținerea une calificări de mecanic, electromecanic și tehnician activități comerciale; • Colegiul Economic “Hermes” Petroșani - oferă programe de studii tehnologice în activități economice, turism și alimentație, dar și învățământ profesional cu obținerea unei calificări de: bucătar, chelner,
115 Date statistice preluate din https://www.cnpp.ro/en/web/guest/indicatori-statistici-pilon-i 116 Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, http://isj.hd.edu.ro/index.php/reteaua-scolara 117 Educația de tip vocațional include școlile postliceale, dar și școlile de maiștri 94 lucrător hotelier sau cofetar-patiser; de asemenea oferă elevilor posibilitatea parcurgerii unei școli postliceale cu obținerea unei califcări de: ghid touristic, asistent manager în unități hoteliere sau organizator de evenimente; • Colegiul Național “Mihai Eminescu” Petrosani - oferă programe de studii teoretice în matematică- informatică, filologie sau științe ale naturii; • Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petrosani - oferă cea mai completă ofertă de studii cu programe de studii tehnologice în electronică și automatizări, proiectare CAD, mentenanță și reparații, dar și învățământ de tip profesional cu obținerea unei califiări de: estetician (coafor, manichiura, etc.), mecanic auto, electrician; de asemenea, oferă oportunitatea parcurgerii unei școli postliceale în domenul transporturilor, informaticii sau protecția mediului; • Colegiul Național de Informatică “Carmen Sylva” Petrosani - oferă programe de studii teoretice în matematică-informatică, științe ale naturii și științe sociale; Unele dintre instituțiile prezentate anterior oferă, de asemenea, posibilitatea parcurgerii învățământului primar sau gimnazial. Universitatea din Petroșani oferă studenților înscriși în învățământul terțiar, oportunitatea de a obține o diplomă de licență, master și doctorat. Conform datelor furnizate de universitate, în anul școlar 2019 au fost înscriși 2.353 de studenți pentru studii de licență, 778 înscriși pentru studii de master și 153 pentru studii de doctorat. Universitatea organizează 25 de programe de studii pentru licență, 22 pentru masterat și 4 pentru doctorat, în cadrul celor 3 facultăți: Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică și Facultatea de Științe. Următoarele tabele prezintă cum programele de studii pentru licență și masterat sunt organizate în cadrul fiecărei facultăți și numărul maxim de studenți ce pot fi școlarizați în fiecare an. Tabel 8 – Universitatea din Petroșani - facultăți, domenii de studiu, programe de studiu și numărul maxim de studenți ce pot fi școlarizați în fiecare an pentru studiile de licență
Studii de licență Programul de studiu / Numărul maxim Facultatea Domeniul de studiu Specializarea de studenți Ingineria şi protecţia mediului în Ingineria mediului 60 industrie Inginerie civilă Construcţii miniere 50 Ingineria şi managementul calităţii 30 Inginerie industrială Facultatea de Mine Ingineria securităţii în industrie 50 Ingineria și managementul Inginerie şi management 30 afacerilor (la Deva) Inginerie minieră 60 Mine, petrol şi gaze Topografie minieră 45 Calculatoare şi tehnologia informaţiei Calculatoare 60 Ingineria sistemelor Automatică şi informatică aplicată 50 Ingineria transporturilor şi a Ingineria transporturilor 60 traficului Facultatea de Electromecanică 60 Inginerie electrică Inginerie Mecanică Electromecanică (la Horezu) 30 și Electrică Inginerie energetică Energetică industrială 50 Inginerie industrială Tehnologia construcţiilor de maşini 40 Echipamente pentru procese 60 Inginerie mecanică industriale Maşini şi echipamente miniere 60 Economia comerţului, turismului şi 60 serviciilor Administrarea afacerilor Economia comerţului, turismului şi 60 serviciilor (la Hunedoara) Asistenţă socială Asistenţă socială 75 Contabilitate şi informatică de Facultatea de Contabilitate 60 științe gestiune Finanţe Finanţe şi bănci 90 Management Management 60 Sociologie Sociologie 60 Administraţie publică 50 Ştiinţe administrative Administraţie publică (la Deva) 50 Sursa: Universitatea din Petroșani
95 Tabel 9 – Universitatea din Petroșani - domenii de studiu, programe de studiu și numărul maxim de studenți ce pot fi școlarizați în fiecare an pentru studiile de masterat
Studii de masterat Numărul maxim Domeniul de studiu Programul de studiu / Specializarea de studenți Inginerie civilă şi instalaţii Ingineria proiectării construcţiilor minere 50 Inginerie electrică Exploatarea instalaţiilor electrice industriale 100 Sisteme electromecanice Mine, petrol şi gaze Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă Topografie minieră informatizată şi cadastru 150 Ingineria proiectării construcțiilor miniere Inginerie industrială Concepţia şi fabricaţia asistată de calculator 30 Ingineria transporturilor Sisteme de transport pentru industrie, turism şi servicii 30 Calculatoare şi tehnologia informaţiei Tehnici şi tehnologii informatice aplicate 50 Ingineria sistemelor Sisteme şi tehnologii informatice 50 Inginerie mecanică Instalaţii şi echipamente de proces în minerit 100 Instalaţii şi echipamente pentru procese mecanice Ingineria mediului Controlul şi monitorizarea calităţii mediului 100 Gestionarea și protecția mediului Inginerie şi management Ingineria şi managementul proiectelor 50 Științe administrative Administrație publică și dezvoltare comunitară 50 Sociologie Politici sociale şi protecţie socială 50 Contabilitate Contabilitate şi audit 100 Finanţe Management financiar bancar 50 Management Managementul resurselor umane 100 Managementul strategic al afacerilor Sursa: Universitatea din Petroșani Universitatea din Petroșani oferă studenților ce vor sa continue studiile oportunitatea de a urma o școală doctorală în următoarele domenii de studiu: • Mine, petrol şi gaze; • Inginerie industrială; • Ingineria sistemelor; • Inginerie și management.
Graficul de mai jos arată tendința generală de scădere a numărului de elevi la toate nivelurile de învățământ din regiune (începând cu 2012, sunt cu 4,9% mai puțini studenți în fiecare an comparativ cu anul precedent). Cea mai mică reducere este înregistrată în Uricani, unde numărul total de elevi a scăzut de la 1.184 în 2011 la 1.011 în 2018. Numărul studenților înscriși în învățământul terțiar a scăzut într-un ritm mai rapid (aproximativ 8% anual) decât numărul total de studenți din regiune. Pe de o parte, această reducere poate indica o rată de abandon mai mare la acest nivel de învățământ. Pe de altă parte, poate fi consecința migrației studenților către alte universități din țară care oferă programe de studiu adaptate pentru situația actuală a pieței muncii. O altă cauză poate fi tendința de scădere a numărului de elevi înscriși în învățământul preșcolar, în concordanță cu scăderea populației tinere. Acest fenomen poate duce la dificultăți suplimentare în sectorul social și economic. Tendința de scădere a numărului de elevi înscriși în învățământul preșcolar (educație timpurie) reprezintă probabil declanșatorul principal al diminuării numărului de elevi înscriși în nivelurile superioare de învățământ. Acest fenomen poate duce la dificultăți suplimentare în sectorul social și economic, în special atunci când este nevoie de asigurarea forței de muncă calificate sau furnizarea competențelor necesare antreprenorilor.
96 Grafic 32 – Evoluția numărului de elevi după nivelul de învățământ între 2011-2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; Inspectoratul Școlar Hunedoara; analiză PwC
Chiar dacă cea mai mare pondere de elevi din Valea Jiului este reprezentată de cei înscriși în învățământul primar și secundar inferior (gimnazial), ponderea elevilor absolvenți din învățământul primar și gimnazial este mai mică decât cea a elevilor absolvenți din învățământul secundar. Această statistică indică faptul că tinerii elevi din Valea Jiului care ajung în învățământul secundar nu întâmpină aceleași dificultăți în absolvire în comparație cu cei înscriși în învățământul primar și gimnazial. Cu toate acestea, în Lupeni există o reducere accentuată (19% medie anuală) a numărului de elevi din învățământul secundar, de la 588 elevi în 2011 la 200 în 2017.
Numărul absolvenților din Valea Jiului urmează aceeași tendință în scădere, spre exemplu numărul studenților care au absolvit Universitatea din Petroșani s-a redus aproape la jumătate în perioada 2011-2017. Evoluția este reflectată în graficul de mai jos.
La sfârșitul anului școlar 2017, Valea Jiului a totalizat 3.392 de absolvenți la toate nivelurile de învățământ, aproximativ 37% din numărul total de elevi care au absolvit în județul Hunedoara. Absolvenții din Valea Jiului reprezintă 7,5% din totalul absolvenților din Regiunea Vest și 0,7% din toți absolvenții la nivel național în 2017.
97 Grafic 33 – Evoluția numărului de absolvenți după nivelul de învățământ între 2011-2017
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; Inspectoratul Școlar Hunedoara; analiză PwC
De asemenea, numărul total de profesori din regiune a scăzut, dar într-un ritm mai lent (media anuală de 4%) decât numărul total de elevi, ceea ce a dus la un raport de 18 la 1 între elevi și profesori în anul școlar 2017. În ceea ce privește învățământul terțiar, raportul dintre elevi și profesori a fost 22 la 1 în 2017, comparativ cu un raport de 29 la 1 în 2011. În 2018, erau doar 10 profesori în școlile vocaționale din Valea Jiului, ceea ce înseamnă că un profesor preda la aproximativ 97 de elevi. Acest lucru ar putea fi probabil explicat prin faptul că acești elevi urmează cursuri profesionale ca parte a unei instituții de învățământ secundar (liceal), profesorii fiind de asemenea considerați ca făcând parte din învățământul secundar.
Grafic 34 – Evoluția numărului de profesori după nivelul de învățământ între 2011-2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC
98 Următorul grafic prezintă evoluția ratei abandonului școlar în Hunedoara între 2011-2017. Aceasta este calculată ca raport dintre numărul elevilor ce au renunțat la școlarizare în decursul unui an școlar și numărul elevilor înscriși în acea formă de învâțâmânt la începutul anului școlar. Numărul elevilor ce au renunțat la școlarizare este calculat ca diferență între numărul de elevi la final de an școlar și numărul de elevi la început de an școlar. După cum se poate observa, majoritatea elevilor înscriși în învățământul primar și secundar inferior (gimnazial) nu abandonează studiile în aceeași măsura în care o fac elevii înscriși în învățământul secundar (liceal) sau mai ales cei înscriși în învățământul vocational unde rata abandonului școlar este aproape de 8 ori mai mare. Unul dintre motivele pentru această rată ridicată a abandonului școlar s-ar putea să fie strâns legată de dificultățile pe care elevii le întâmpina în încercarea de a își alege viitoarea meserie. Conform interviurilor realizate cu diferite grupuri de părți interesate, elevii din Valea Jiului nu simt că primesc îndrumarea necesară de la profesorii lor, în ceea ce privește perspectivele pe care le au. Totuși, în 2018, rata abandonului școlar în Hunedoara la nivelul educației primare și gimnaziale, dar și la nivelul educației vocaționale este situată sub nivelul celei din Regiunea Vest sau România. În ceea ce privește rata abandonului școlar la la nivelul educației secundare, în Hunedoara se înregistrează o rata de 4,1%, mai mare față de cea la nivel național de 2,6% sau a Regiunii Vest de 3,2%. Grafic 35 – Evoluția ratei abandonului școlar în Hunedoara după nivelul de învățământ între 2011-2017 [%]
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC
Următorul grafic prezintă evoluția facilităților din instutițiile de învâțământ din Valea Jiului între 2013-2018 în comparație cu numărul de elevi înscriși în toate nivelurile de educație. Niciuna dintre aceste facilități nu se regăsesc în intituțiile de educație timpurie (grădinițe, creșe, etc.), deci, numărul elevilor din grafic ar putea fi ajustat cu numărul elevilor înscriși în aceste instituții. Totuși, această ajustare nu a fost facută deoarece scopul graficului este mai degrabă să evidențieze că, în ciuda faptului că numărul de elevi a scăzut considerabil din 2013, numărul facilităților a rămas constant, cu mici deviații în ceea ce privește terenurile de sport sau atelierele școlare.
99 Grafic 36 – Evoluția facilităților în instituțiile de învățământ din Valea Jiului între 2013-2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC În 2018, erau 209 ateliere școlare în toate instituțiile de învățământ din regiune, dintre care mai mult de jumătate aparțin Universității din Petroșani. Asta indică faptul că elevii universității din Petroșani beneficiază de mult mai multe ateliere școlare unde își pot dezvolta abilitățile tehnice (aproximativ 1 atelier la fiecare 27 de elevi), în comparație cu elevii liceelor din regiune (aproximativ 1 atelier la 99 studenți). Absența atelierelor în uniățile de învământ primar și gimnazial în Lupeni, Vulcan și Aninoasa semnalează faptul că elevii tineri din regiune nu beneficiază de o educație tehnică timpurie. Sunt 22 de unități de învățământ primar și gimnazial în regiune, dar doar 18 terenuri de sport și 20 de săli de sport la acest nivel. Această disparitate se regăsește de asemenea și în ceea ce privește terenurile de sport din lice: din cele 9 licee prezentate anterior, doar 4 beneficiază de un teren de sport. Următorul grafic evidențiază numărul facilităților din unitățile de învățământ din Valea Jiului în funcție de tipul instituției, la nivelul anului 2018. Grafic 37 – Numărul facilităților din unitățile de învățământ din Valea Jiului în funcție de tipul instituției în 2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC
100 Numărul de PCs din unitățile de învățământ din Valea Jiului a înregistrat un trend descrescător în 2016 și 2017, în timp ce în 2018 a crescut cu un procentaj foarte mic. Totuși, în 2018, numărul de PC este mai mic decât cel din 2013. Această descreștere este în contradictoriu cu trendul ascendent pe care l-a avut digitalizarea sistemelor educaționale pe glob în ultimii ani. Chiar dacă numărul elevilor a scăzut semnificativ din 2013, numărul de PCs este înca mic - un singur PC pentru aproximativ 10 elevi.
Următorul grafic evidențiază evoluția sălilor de clasă și a PCs în unitățile de învățământ din Valea Jiului între 2013- 2018 în comparație cu numărul total de elevi.
Grafic 38 – Evoluția numărului de săli de clasă si PCs în unitățile de învățământ din Valea Jiului între 2013-2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC La fel ca în cazul celorlalte facilități prezentate anterior, în 2018, numărul de de PCs în cadrul unităților de învățământ timpuriu și vocațional este foarte mic. Universitatea din Petroșani are la dispoziție 572 PCs, aproximativ un PC pentru fiecare 6 studenți, ceea ce este mult peste situația medie la toate nivelurile educaționale în regiune. Următorul grafic evidențiază numărul de săli de clasă și PCs din unitățile de învățământ din Valea Jiului în funcție de tipul instituției în 2018.
101 Grafic 39 - Numărul de săli de clasă și PCs din unitățile de învățământ din Valea Jiului în funcție de tipul instituției în 2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC
Numărul în scădere de elevi, profesori și absolvenți din regiune poate afecta dezvoltarea economiei, inovării și cercetării. Unitățile de învățământ au nevoie de mai multe facilități pentru a ajuta mai mult la dezvoltarea abilităților (în special cele tehnice) și fizice ale elevilor. Cu toate acestea, Universitatea din Petroșani ar putea deveni un centru de învățământ terțiar durabil din regiune, care ar putea atrage studenți și profesori din alte regiuni din România, deoarece se poate dezvolta pe baza facilităților pe care le pune deja la dispoziția elevilor și profesorilor.
Sănătatea Accesul la serviciile publice de asistență medicală depinde de existența instituțiilor de asistență medicală, de localizarea acestora în regiune, de cât de bine sunt dotate cu echipament și personal medical. Există 190 de instituții de asistență medicală de diferite tipuri în Valea Jiului, aproape jumătate dintre ele situate în Petroșani. În 2018, numărul instituțiilor de asistență medicală din Valea Jiului a fost aproape dublu față de 1998, datorită numărului tot mai mare de facilități medicale situate în școli („cabinete medicale scolare”), cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice și alte cabinete medicale de specialitate. În anul 2018, instituțiile de asistență medicală din Valea Jiului includeau: 3 spitale, 9 unități medicale situate în școli (niciuna din Uricani și Aninoasa), 60 de cabinete medicale de familie, 44 de cabinete stomatologice (din care 20 în Petroșani, dar niciuna în Aninoasa), 38 de clinici ambulatorii specializate care oferă, de obicei, servicii în regim de îngrijire ambulatorie, 26 de farmacii și alte 10 tipuri de clinici. Cele trei spitale funcționale sunt: Spitalul Municipal de Urgență din Petroșani, Spitalul Municipal Lupeni și Spitalul Municipal Vulcan. De asemenea, există un spital în Petrila care funcționează ca o aripă a Spitalului Municipal de Urgență din Petroșani. Interviurile cu diverse grupuri de părți interesate au relevat faptul că spitalul din Petroșani este cunoscut în special pentru bunele practici din ortopedie. În ceea ce privește numărul paturilor din spitale, se observă o descreștere bruscă de 25% în perioada 2001-2004, mai exact în 2013. De atunci, numărul paturilor din spitale a fost relativ stabil, în special în perioada 2010-2018. Graficul de mai jos prezintă evoluția numărului de paturi din spitalele din Valea Jiului în perioada 1992-2018.
102 Grafic 40 - Evoluția numărului de paturi din spitalele din Valea Jiului în perioada 1992-2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC Este relevantă realizare unei comparații între numărului de paturi în spitalele din regiune/1000 persoane și același indicator la nivel județean, regional și național. În întreaga perioadă analizată, numărul de paturi/1000 persoane din spitalele din Valea Jiului a variat între 6 și 8, cu cele mai mari valori înregistrate înainte de 2013 când s-a înregistrat trendul descrescător conform graficului de mai sus. În 2018, erau 7 paturi / 1000 persoane. Aceste valori sunt strâns corelate cu valorile înregistrate la nivelul județului Hunedoara, al Regiunii Vest și al României. Numărul total al personalului medical nu respectă tendința generală de scădere din Valea Jiului, ci variază anual în intervalul 1.100 - 1.300. În 2018 erau 1.121 de persoane care lucrau în asistență medicală, față de 1.168 de persoane în 1995. Mai mult de jumătate din personalul medical din Valea Jiului lucrează în Petroșani (645 de angajați în 2018), urmat de Lupeni și Vulcan cu 211 și 151 de angajați în sectorul asistenței medicale. Graficul de mai jos evidențiază evoluția diferitelor categorii de personal medical din Valea Jiului între 1995 și 2018.
103 Grafic 41 - Evoluția numărului de cadre medicale din Valea Jiului între 1995-2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC
Dintr-un total de 261 de medici în 2018, 84 activau în sectorul privat (48 în calitate de medici de familie), în timp ce restul de 177 activau în instituțiile de sănătate publică. În 2018, în Valea Jiului a existat un medic pentru 520 de locuitori, în timp ce în Regiunea Vest și la nivel național raportul a fost considerabil mai mic: 1 medic pentru fiecare 278 de locuitori, respectiv 1 medic pentru fiecare 367 de locuitori. Dacă raportul ar fi calculat considerând doar medicii de familie, valorile la nivel național si la nivelul Regiunii Vest sunt de asemenea considerabil mai mici: 1 medic de familie la 1.538 de locuitori în Regiunea Vest, repsectiv 1 medic de familie la 1,847 locuitori la nivel național, comparativ cu 1 medic de familie la 2,829 locuitori în Valea Jiului. În anul 2018, peste 90% dintre farmaciștii și stomatologii din regiune lucrau în sectorul privat. Diferențele apar din nou atunci când ne referim la numărul de locuitori per specialist. În 2018, în Valea Jiului a existat 1 stomatolog pentru 2.771 de persoane și 1 farmacist pentru 2.425 de persoane, în timp ce în Regiunea Vest exista 1 stomatolog pentru 1.060 de persoane și 1 farmacist pentru 1.526 de persoane. La nivel național, raportul este de 1.261 persoane la 1 stomatolog și 1.350 persoane la 1 farmacist. Categoria „Personal sanitar mediu” include asistenți medicali angajați, asistenți de farmacie, tehnicieni de laborator și alții; personalul aparținând acestei categorii a scăzut cu 100 de persoane din 1995, dar această reducere este compensată de numărul tot mai mare de medici stomatologi și farmaciști din regiune. Numărul personalului de la acest nivel este în concordanță cu cel înregistrat în Regiunea Vest și la nivel național. Evoluția raportului dintre populația și personalul medical din Valea Jiului este evidențiată în graficul de mai jos.
104 Grafic 42 - Evoluția raportului dintre populație și cadrele medicale între 1998-2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC
Servicii sociale Potrivit Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități118, la sfârșitul lunii septembrie 2019, numărul total de persoane cu dizabilități din România a ajuns la 839.632. Doar 2% din total sunt reprezentate de persoane care trăiesc în instituții rezidențiale publice, restul de 98% fiind îngrijite de familii sau trăiesc independent. Aceeași sursă subliniază faptul că Regiunea Vest a înregistrat 78.088 de persoane invalide (adică aproximativ 9,3%). În aceeași perioadă, 5.435 de persoane cu dizabilități nu locuiau într-o instituție rezidențială din Valea Jiului119, din care 462 de copii120. Peste 40% dintre aceste persoane sunt diagnosticate cu cel mai înalt grad de handicap. Ponderea persoanelor cu dizabilități de 4,1% din populația totală din Valea Jiului este mai mare decât ponderea de 3,8% în Regiunea Vest și 3,8% în întreaga țară. Multe familii din județul Hunedoara - și Valea Jiului nu face excepție - sunt separate, deoarece părinții au ales să plece din țară și să lucreze în străinătate. La sfârșitul lunii septembrie 2019, în Hunedoara erau 1.617 copii crescuți de rude care nu beneficiau de nicio măsură de protecție, 146 dintre ei beneficiau de măsuri de protecție, iar 13 copii nu beneficiau de măsuri de protecție și nu erau crescuți de rude. Dacă populația este luată ca punct de referință, atunci se poate presupune că în Valea Jiului există aproximativ 520 de copii care nu sunt crescuți de părinții lor (2% din populație în 2019 cu vârste cuprinse între 0-19 ani). La sfârșitul lunii septembrie 2019, la nivel național, s-au înregistrat 442 de instituții publice rezidențiale de asistență socială pentru persoane cu dizabilități și 60 de instituții publice nerezidențiale de asistență socială. Instituțiile rezidențiale adăpostesc aproximativ 17.700 de persoane. În Valea Jiului există mai multe instituții rezidențiale și nerezidențiale pentru copii și una pentru adulți cu dizabilități în Petrila. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.
118 Sursa: Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități – Date Statistice - 30 septembrie 2019 119 Sursa: D.G.A.S.P.C Hunedoara – Date Statistice despre protecția copiilor și persoanelor cu dizabilități - 30 septembrie 2019 120 Termenul „copil” este folosit cu sensul său juridic obișnuit, acela de persoană care încă nu a împliti 18 ani. 105 Tabel 10 - Instituții pentru copii și adulți cu dizabilități din Valea Jiului la data de 30 septembrie 2019
Instituție Localizare Tip Capacitate Beneficiari Centrul de Asistență și Îngrijire a Adulților cu Petrila Rezidențial 50 44 Dizabilități Centru de zi Petrila Nerezidențial 120 136 Centrul de plasament Lupeni Rezidențial 30 16 Casa familială „Casa de Copii” Lupeni Rezidențial 20 19 Centrul comunitar de zi pentru copii si tineri EGAL Lupeni Nerezidențial 50 50 Centrul de plasament pentru copiii cu dizabilități Vulcan Rezidențial 30 20 Apartament de tip familial pentru copii mici Vulcan Rezidențial 6 6 Casa familială „Betania” Uricani Rezidențial 22 15 Căminul „Cor Iesu” Petrosani Rezidențial 30 38 Centrul de zi „Cor Iesu” Petroșani Nerezidențial 60 44 Centrul de zi „Casa Policino” Petroșani Nerezidențial 24 73 Centrul de zi „Maria Stein” Petroșani Nerezidențial 35 41 Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii Petroșani Nerezidențial 15 15 „Sf. Varvara” La momentul actual, nu există un inventar al nevoilor sociale din fiecare oraș sau o cooperare între acestea pentru a oferi servicii sociale adecvate. Numărul și capacitatea centrelor de zi nerezidențiale nu sunt suficiente. Mai mult decât atât, aceste tipuri de instituții nu sunt distribuite uniform în regiune, astfel că 3 din 6 orașe nu dețin astfel de centre (majoritatea se află în Petroșani). Concluzionând, în urma analizei au fost constatate trei aspecte relevante din punct de vedere social care trebuie adresate în viitoarea Strategie: 1. Sărăcia extremă. Uneori, eludând statisticile oficiale (beneficiari de VMG, părinți care declară că pleacă în străinătate, nivelul slab de raportare al abuzurilor etc.) sărăcia este o realitate constatată empiric cu preponderență în cartierele marginalizate ale fiecărui oraș constituent al Văii Jiului. În interiorul acestor cartiere sunt prezente fenomene sociale deviante pornind de la abandon școlar la abuz și violență domestică, până la consum de droguri. Abordarea trebuie să fie una integrată unde instituțiile publice lucrează împreună cu autoritățile de profil și mediul privat pentru a găsi soluții sustenabile astfel încât familiile din aceste cartiere să poată ajunge la un nivel de trai decent.
2. Insuficiența și neadaptare a serviciilor sociale la nevoile comunității. Există și azi în Valea Jiului persoane care se găsesc în afara plasei de siguranță socială: a. Categorii de persoane vulnerabile care nu sunt protejate deloc prin servicii disponibile și anume: victime ale violenței domestice, persoanele dependente de alcool sau droguri, asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități, persoanele adulte cu dizabilități fără asistent personal, persoanele cu dizabilități psihice; b. Categorii de persoane vulnerabile insuficient protejate raportat la nevoia socială reală: persoanele vârstnice care nu se pot îngriji în locuința proprie, persoane vârstnice care se pot îngriji cu ajutor în locuința proprie, copiii cu dizabilități, copiii din cartierele marginalizate proveniți din familii sărace, tinerii proveniți din familii dezorganizate, persoanele fără adăpost, copii care prezintă tulburări din spectrul autist.
3. Lipsa eficientizării și a parteneriatului funcțional între instituțiile de resort, autorități publice, ONG- uri sau prestatori de servicii sociale. Nu există la nivelul orașelor sau al zonei un inventar actualizat al nevoilor sociale și o evidență bazată pe studii și cercetări realizate în teren. Lipsa datelor exacte, a unei game largi de servicii sociale și a finanțării adecvate ale acelora deja existente oprește demersul de ajutor undeva la mijloc creând tensiuni între cele 3 părți mai sus menționate cu efecte reale la nivelul persoanei vulnerabile.
106 Cultură și timp liber În Valea Jiului sunt mai multe muzee, cămine culturale și biserici care păstrează tradițiile și spiritul local. Unele dintre cele mai notabile muzee și galerii de artă sunt: • Muzeul Mineritului din Petroșani, fondat în urmă cu aproape 60 de ani; • Muzeul Momarlanului din Petroșani, unde sunt expuse obiecte aparținând locuitorilor tradiționali din Valea Jiului; • Muzeul Instalatorului Român din Petroșani, fondat în 2016 de artistul local Ion Barbu; • Muzeul Mamei din Petrila, un muzeu dedicat mamelor și fondat în 2012; • Muzeul Salvatorului Minier, inițiat de domnul Cătălin Cenușă, fost miner inaugurat în ansamblul Exploatării Miniere Petrila; • Casa memorială Ion D. Sîrbu din Petrila (monument categoria “B” în Lista Monumentelor Istorice ale Județului Hunedoara); • Galeria de artă Casa Studenților din Petroșani; • Galeria Iosif Tellman din Lupeni; • Galeria de artă Casa Ianza din Petroșani.
Următorul grafic prezintă evoluția agregată a bibliotecilor din Valea Jiului între 1995 și 2018 și include următoarele categorii: biblioteci școlare, biblioteci universitare, biblioteci publice și private. În 2018, în Valea Jiului existau 37 de biblioteci, aproximativ 4,7% din totalul celor din Regiunea Vest. În fiecare oraș, mai puțin în Lupeni, există cel puțin o bibliotecă publică. Grafic 43 – Evoluția bibliotecilor din Valea Jiului în perioada 1995-2018
Sursa: Baza de date a Institutului Național de Statistică; analiză PwC Teatrele, cinematografele și căminele culturale din Valea Jiului sunt următoarele: • Teatrul dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani; • Căminul cultural „Ladisalu Schmidt” din Petrila; • Căminul cultural „Minerul” din Lupeni; • Căminul cultural din Uricani; • Cinematograful „Cultural” din Lupeni, aflat în proces de reabilitare; • Cinematograful 3D „Luceafărul” din Vulcan; • Cinematograful 3D „Șerban Ionescu” din Petroșani. Valea Jiului este o regiune cu un număr relativ mare e biserici, iar tradițiile populare sunt bazate pe credințele religioase. Bisericile (indiferent de credința pe care o reprezintă) sunt considerate de către localnici ca fiind adecvate pentru educarea oamenilor, oferind, de asemenea, orientări comportamentale care ar trebui urmate în viața de zi cu zi. 107 Provocări sociale și culturale Migrația populației afectează negativ toate domeniile socio-economice
Localnicii părăsesc Valea Jiului din cauza oportunităților de angajare limitate, în special pentru tinerii educați Migrația oamenilor din Valea Jiului poate fi, de asemenea, considerată o consecință a oportunității de angajare limitate pentru profesioniștii educați. Tendința este văzută și în rândul tinerilor care doresc să urmeze o carieră în diferite industrii care nu sunt prezente în Valea Jiului. Cei care părăsesc Valea, din motive de studiu, merg fie la Universitatea din Petroșani, fie se mută în alte regiuni din țară. Cu toate acestea, numărul de persoane care se întorc în Valea Jiului după finalizarea studiilor este foarte scăzut din cauza diverșilor factori, în principal numărul limitat de locuri de muncă disponibile și cererea ridicată în alte regiuni ale României. Diversificarea limitată a competențelor profesionale ale oamenilor și cunoștințele tehnologice limitate împiedică apariția de noi locuri de muncă.
Abandonul școlar timpuriu afectează viitorul forței de muncă din Vale Jiului
Un nivel relativ crescut de abandon școlar Renunțarea la școală în primele etape ale educației poate duce la excluderea socială, șomaj și sărăcie. Printre numeroasele motive pentru care tinerii renunță la școală, cele mai frecvente se referă la contextul socio-economic slab, la problemele personale și familiale și la dificultățile de învățare. Interviurile realizate cu diferite grupuri de părți interesate au relevat faptul că tinerii din Valea Jiului întâmpină dificultăți în a decide oportunitățile de carieră pe care ar dori să le urmeze sau dacă terminarea școlii este relevantă pentru perspectivele lor. Acest lucru se întâmplă deoarece nivelul de consiliere primit în școală este relativ scăzut.
Învățământul local nu este adaptat la piața locală a muncii
Școlile vocaționale / profesionale duc lipsă de dotări moderne și de sincronizare cu piața locală a muncii În Valea Jiului sunt 3 colegii tehnice, 2 licee tehnologice și o școală profesională121. Analizând programele, resursele umane și resursele financiare, observăm că educația tehnică / profesională prezintă următoarele deficiențe122, care însă nu sunt specifice doar pentru Valea Jiului, ci pentru sistemul de învățământ românesc în ansamblu: • Profesorii nu folosesc instrumente moderne - fișe de lucru, portofolii pentru elevi, software educațional etc. • Pregătirea practică este de obicei o repetare a cunoștințelor teoretice predate anterior în clasă; • Creativitatea cadrelor didactice nu este susținută atunci când predau elevilor, neputând să se abată de la programele laborioase obligatorii; • Profesorii ar putea fi instruiți să utilizeze mai bine materialele disponibile în procesul de predare- învățare; • Mulți profesori au o atitudine conservatoare și sunt rezistenți la schimbări precum concentrarea pe nevoile elevilor, modernizarea lecțiilor și digitalizarea procesului de învățământ; • Școlile tehnice sunt slab finanțate, laboratoarele lipsite de echipamente moderne, majoritatea fiind mai vechi de 40 de ani. În ceea ce privește elevii, principala slăbiciune este lipsa lor de perspectivă pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea lor profesională.
121 ISJ Hunedoara, http://isj.hd.edu.ro/index.php/reteaua-scolara 122 Adaptarea analizei SWOT la planul de acțiune al liceului Tecnologic Mihai Viteazul, 2019 – 2025, pe baza interviurilor PwC cu factorii interesați, http://www.mihaiviteazuvulcan.ro/
108 Serviciile sociale limitate fac populația și mai vulnerabilă
Disponibilitate limitată a serviciilor sociale oferite de sectorul public
În Valea Jiului, majoritatea centrelor rezidențiale sunt private, fiind destinate persoanelor vârstnice, fapt ce face ca accesul la aceste servicii să depindă de capacitatea de cofinanțare a beneficiarului sau a familiei acestuia. Centrele publice de îngrijire și asistență socială deținute de DGASPC Hunedoara deservesc în special persoane în etate care prezintă și diferite grade de handicap. Persoanele adulte, între 18-65 ani au un număr limitat de locuri de cazare în aceste centre, iar serviciile de zi sunt aproape inexistente. Numărul insuficient de facilități cu îngrijire pe timp de zi (centre de zi) pentru copii are un impact mare asupra dezvoltării și bunăstării copiilor din regiune, în special a celor care nu beneficiază de îngrijirea directă a părinților. Acești copii sunt crescuți fie de rude, fie de comunitate. Interviurile purtate cu diferite categorii de părți interesate au evidențiat numărul considerabil de populație vulnerabilă care nu beneficiază de o locuință decentă, resurse financiare suficiente pentru un trai decent sau care sunt supuse violenței domestice din cauza alcoolului, consumului de droguri sau dependenței de jocuri de noroc.
Reconversia profesională a minerilor – o provocare tradițională
Minerii au mândrie profesională și salarii, pensii relativ bune Reconversia profesională a unui miner poate aduce anumite provocări atât pentru miner, cât și pentru furnizorii de locuri de muncă, deoarece, pe lângă mândria profesională ridicată, există multe avantaje financiare în cazul profesiei de miner. Prin urmare, rezistența la schimbare și recalificare a foștilor angajați în sectorul minier și a celor care încă mai profezează poate fi ridicată. Faptul că nivelul pensiei unui miner se află deasupra nivelului salariului mediu net în România pe toate sectoarele de activitate, coroborat cu posibilitatea pensionării anticipate a minerilor, reduc dorința acestora de a căuta un loc de muncă în alte sectoare.
Ritmul lent al schimbării duce la scepticism și resemnare
Scepticismul și resemnarea populației în ceea ce privește situația și perspectivele socio-economice Interviurile purtate cu diferite grupuri de părți interesate relevă o stare latentă de scepticism și resemnare între anumite categorii ale populației, în ceea ce privește contextul socio-economic din Valea Jiului, precum și perspectivele de îmbunătățire. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care populația care a trăit în Vale începând din 1990 percepe că progresul în regiune se desfășoară într-un ritm lent; unele persoane argumentează că de fapt, contextul socio-economic se află întrun declin continuu. Cele mai discutate aspecte se referă la: numărul limitat de locuri de muncă disponibile, migrația forței de muncă, opțiuni limitate în petrecerea timpului liber, lipsa de încredere în capacitatea autorităților publice de a implementa proiecte de mare anvergură.
109 Oportunități sociale și culturale Numărul de persoane angajabile poate fi de interes pentru investori
Un număr relativ mare de persoane angajabile disponibile Exsită posibilitatea ca mulți dintre cei care nu au un loc de muncă să își dorească să lucreze dacă li s-ar oferi oportunități relevante. Investițiile posibile în regiune care ar necesita forță de muncă disponibilă nu ar întâmpina dificultăți în găsirea forței de muncă. Cu toate acestea, ar putea fi necesară o pregătire specifică pentru a recalifica populația într-un sector sau altul.
Există învățământ superior în Valea Jiului
Existența Universității din Petroșani în regiune Faptul că există o universitate în regiune poate facilita procesul de dezvoltare a tinerilor dispuși să își continue studiile după învățământul liceal. De asemenea, existența Universității din Petroșani poate ajuta la susținerea și coordonarea de activități de inovare, cercetare și dezvoltare în regiune. De asemenea, universitatea are oportunitatea de a adapta programele actuale pentru o mai bună reprezentare a nevoilor curente din piața muncii.
Interesul de a păstra tradițiile locale poate contribui la crearea brandului Văii Jiului
Prezența localnicilor ajută la păstrarea tradițiilor locale Existența miturilor și superstițiilor ar putea fi valorificată prin dezvoltarea unui tip de turism bazat pe caracteristicile localnicilor care sunt cunoscuți în regiune drept „momârlani”. Existența „Muzeului Momârlan” din Petroșani poate contribui la stimularea dezvoltării acestui tip de turism în regiune. Mai mult decât atât, anumiți membri din comunitățile locale din Valea Jiului sunt dispuși și hotărâți să promoveze regiunea ca un loc în care oamenii, fie rezidenți, fie turiști, pot petrece timp de calitate prin implicarea în diferite activități organizate cu ajutorul ONG-urilor.
Diversitatea etnică și religioasă poate sprijini incluziunea socială
Multiple tradiții religioase Valea Jiului este o regiune care beneficiază de diversitate etnică și religioasă. Locuitorii din Valea Jiului se consideră ca fiind o populație diversă din punct de vedere etnic, cu structuri confesionale variate. Cu toate acestea, interviurile cu anumite grupuri de părți interesate au relevat faptul că doar un număr mic de oameni din totalul populației din Valea Jiului merg la biserică. Persoanele care merg la biserică ar putea fi încurajate să împărtășească cunoștințele și practicile bune pe care le învață cu societatea din care fac parte. Aceștia pot contribui la consolidarea procesului de incluziune socială a membrilor mai vulnerabili ai comunității.
110 Tehnologie Situația tehnologică
Originea Văii Jiului ca zonă monoindustrială, precum și tranziția sa de la activitățile de minerit al cărbunelui (în derulare) au modelat semnificativ mediul de afaceri și economia locală. Defalcarea profilului economic al văii Jiului evidențiază faptul că economia locală este dominată de sectorul serviciilor – în special comerțul. Din numărul total de companii active în Valea Jiului, 42% operează în sectorul comerțului. Al doilea sector ca mărime este producția/ industria prelucrătoare cu 8,5% din numărul total de companii active, urmată de transport, construcții și industria hotelieră cu 8,1%, 7,9% și, respectiv, 7,1%. Comerțul este, de asemenea, cel mai mare sector din perspectiva cifrei de afaceri, deoarece reprezintă aproximativ 28% din cifra de afaceri totală creată în zona Valea Jiului. Sectorul energiei și industria prelucrătoare contribuie cu ~ 24% și ~ 20%, respectiv la cifra de afaceri totală. În ceea ce privește forța de muncă, sectorul energiei angajează aproximativ 5.000 de oameni, urmat de comerț cu peste 3.000 de angajați. Industria prelucrătoare și construcția înregistrează 2.423 de angajați și, respectiv, 1103 de angajați. Industria prelucrătoare include în principal activități axate pe alimente, textile, lemn (atât prelucrarea lemnului, cât și producția de mobilă), care sunt de obicei afaceri ce necesită aport semnificativ de forță de muncă. Aceste afaceri, precum și cele din comerț, transport etc. nu necesită un grad ridicat de dezvoltare tehnologică și nici activități și competențe intensive în cunoștințe.
Grafic 44 – Companiile din fiecare industrie în Valea Jiului [2017, nr.]
Sursa: Rodica Burlacu, Bogdan Suditu and Viorel Gaftea (2019), „Tranziția echitabilă în Hunedoara –diversificare economică în mod 123 echitabil și durabil”’ Structura economiei din Valea Jiului oglindește profilul județului Hunedoara, deoarece analiza economiei Hunedoarei indică faptul că aceleași sectoare domină economia județului: comerț cu ~ 33% din companii, producția/industria prelucrătoare cu ~ 11%, transport cu 9%, construcții cu ~ 9 % și industria hotelieră cu 7%.
123 Studiu realizat de CEROPE pentru Greenpeace Romania și Bankwatch Romania
111
Grafic 45 – Companiile active din fiecare industrie din județul Hunedoara [2018, nr.]
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table accesată la 21 februarie 2020
Cifrele din graficul 29 și cele din graficul 30 indică faptul că structura economică a Văii Jiului este oglindită în continuare la nivel regional. Structura economiei Regiunii Vest - prin cele patru județe ale sale: Arad, Caraș- Severin, Hunedoara și Timiș - este de asemenea dominată de aceleași industrii. Cu toate acestea, economiile dezvoltate din Regiunea Vest - Timiș și Arad - includ mai multe sectoare intensive în tehnologie și cunoștințe. De exemplu, Timișul este al patrulea județ din țară ca mărime din punct de vedere al veniturilor din industria software, cu aproximativ 190 milioane EUR. Un factor important în spatele succesului industriei software din Timiș este Universitatea Politehnică din Timișoara, unde absolvă în fiecare an ~ 1.100 de studenți cu experiență în IT&C. La un nivel mai detaliat, analiza companiilor de top care operează în fiecare din cele șase localități din Valea Jiului explică și mai mult profilul economic al zonei, precum și dependența sa de sectoarele care nu necesită aport semnificativ de tehnologie.
112 Grafic 46 – Aninoasa: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018]
Sursa: TP Catalyst - Comunicat 118 - ianuarie 2020 (accest la 25 februarie 2020), analiză PwC
Economia orașului Aninoasa este dominată de mai multe companii care operează pe piața locală în industrii de tehnologie scăzută, precum textile, lemn, retail, etc. (cf. graficului de mai sus). Conform ultimelor date disponibile, în anul 2018 au fost 52 de companii active, iar cifra de afaceri anuală cumulată a primelor 10 companii a fost de 12,7 milioane EUR, ceea ce reprezintă aproximativ 88% din cifra de afaceri totală a localității. Mai mult, ponderea primelor 3 companii din cifra de afaceri totală a municipiului a înregistrat 58% în 2018. Majoritatea primelor 10 companii au înregistrat profit în 2018, însă, cele mai profitabile companii par să fie Ellostyle Group și Remat Transilvania, cu o marjă de profit netă de 27,4%, respectiv 26,1%. Pe lângă Bufi și Deni, cele mai puțin profitabile companii din 2018 au fost Nik Art Serv Cons, Automotive Conf și Idea Relax Leather, cu marje de profit net de 0,2%, 0,5% și, respectiv, 0,8%. În ceea ce privește numărul de angajați, primele 10 companii din Aninoasa angajează aproximativ 79% din forța de muncă locală în 2018 - numărul total al angajaților din primelor trei companii reprezentând 57% din forța de muncă locală.
113 Grafic 47 – Lupeni: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018]
Sursa: TP Catalyst - Comunicat 118 - ianuarie 2020 (accest la 25 februarie 2020), analiză PwC Profilul economic al orașului Lupeni este asemănător cu cel referitor la Aninoasa în ceea ce privește dominanța mai multor întreprinderi care funcționează pe piața locală. Un alt punct comun constă în faptul că structura economică actuală a municipiului Lupeni se bazează și pe industrii cu un grad redus de tehnologizare precum vânzarea cu amănuntul, industria textilă și cea a lemnului etc. Majoritatea acestor companii sunt întreprinderi mici – cu o singură excepție notabilă: Confezioni Andrea Romania. Deși este o întreprindere de dimensiuni medii prin prisma criteriului cifrei de afaceri (potrivit definiției date de UE124), Confezioni Andrea Romania este pe locul doi între companiile din Valea Jiului pe baza cifrei de afaceri înregistrate în 2018. Întrucât există circa 300 de companii active în Lupeni, această municipalitate este pe locul trei în regiune, după Petroșani și Vulcan în ceea ce privește numărul de întreprinderi. Cifra de afaceri anuală cumulată a primelor 10 companii s-a ridicat la aproximativ 49 milioane EUR în 2018, ceea ce reprezintă ~ 79% din cifra de afaceri totală a municipiului. Primele 3 companii au reprezentat 67% din cifra de afaceri totală a municipiului, determinată în principal de cifra de afaceri a Confezioni Andrea România, care a reprezentat 58% din cifra de afaceri totală.
124 Recomandarea Comisiei Europene din 6 mai 2003 privind definiția întreprinderilor micro, mici și medii (notificată prin documentul numărul C(2003) 1422) și actualizările ulterioare 114 În ceea ce privește rentabilitatea, cele mai profitabile companii par Diacom Prestcom și Prestcom Hercules, cu o marjă de profit netă de 22,5%, respectiv 15,4%. Aproximativ 58% din forța de muncă locală este angajată de primele 10 companii din Lupeni, în timp ce cea mai mare companie angajează ~ 31% din forța de muncă locală. Grafic 48 – Petrila: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018]
Sursa: TP Catalyst - Comunicat 118 - ianuarie 2020 (accest la 25 februarie 2020), analiză PwC
Predominanța industriilor cu grad redus de tehnologizare face parte și din profilul economic al Petrilei, unde cele mai mari companii își desfășoară activitatea în industrii precum lemnul, comerțul cu ridicata, etc. Toate companiile din top 10 sunt întreprinderi mici, ceea ce se pliază pe profilul economic al regiunii Valea Jiului.
Cifra de afaceri cumulată a primelor 10 companii a fost de 13,2 milioane EUR în 2018, ceea ce reprezintă aproximativ 44% din cifra de afaceri totală a orașului. Față de alte localități din regiune (de exemplu, Aninoasa), ponderea celor mai mari 10 companii din Petrila din cifra de afaceri totală este de două ori mai mică, ceea ce indică un grad mai mare de competiție între jucătorii locali. Toate cele 10 companii de top au înregistrat profit în 2018: cea mai profitabilă companie a fost Iulian Transfor cu o marjă de profit netă de ~ 23%, în timp ce Ocolul Silvic Carpatina s-a situat la capătul opus, cu o marjă de profit netă de 0,6%.
În ceea ce privește numărul de angajați, primele 10 companii din Petrila reprezintă aproximativ 43% din forța de muncă locală, în timp ce primele trei companii angajează aproximativ 24% din forța de muncă locală. 115
Grafic 49 – Petroșani: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018]
Source: TP Catalyst - Release 118 - January 2020 (accessed on February 25th, 2020), PwC Analysis
Deși are cel mai mare mediu de afaceri dintre cele șase municipalități analizate (cu aproximativ 980 de companii active în 2018), structura actuală a economiei din Petroșani se aseamănă cu profilul general al zonei Văii Jiului în ceea ce privește intensitatea gradului de tehnologizare și dimensiunea companiilor. Cele mai mari zece companii locale operează în industrii cu un grad de tehnologizare scăzut, cum ar fi comerțul (cu ridicata și cu amănuntul), industria prelucrătoare, etc. Majoritatea acestor companii sunt întreprinderi mici, cu o excepție - Complexul Energetic Hunedoara (CEH), compania de stat care operează mine de cărbune care funcționează în prezent în Valea Jiului, precum și două centrale electrice de cărbune. Cifra de afaceri anuală cumulată a primelor zece companii din Petroșani se ridică la 126 milioane EUR în 2018, ceea ce reprezintă 54% din cifra de afaceri totală a municipiului. Cu toate acestea, cifra de afaceri a Complexul Energetic Hunedoara reprezintă ~ 37% din cifra de afaceri totală înregistrată în 2018 în Petroșani. Similar anilor precedenți, CEH a raportat pierderi mari în 2018; această evoluție istorică este determinată în principal de faptul că CEH utilizează combustibilul cel mai scump pe o piață din ce în ce mai competitivă (unde sectoarele de energie regenerabilă scad prețul de vânzare al energiei). Problemele financiare ale companiei au continuat și în 2019, iar începând cu 14 noiembrie 2019, CEH se află în procedură de insolvență (înregistrând datorii de peste 6 miliarde RON). Printre principalii factori care au contribuit la această evoluție a companiei în ultimii ani se numără costurile mari de producție, echipamentele vechi, datorii mari, etc, precum și costurile mari eferente obligațiilor de mediu (certificate de emisii de gaze cu efect de seră). Restul primelor 10 companii au înregistrat profit în 2018, cele mai profitabile fiind Keops Serv și Adarco Invest cu o marjă de profit netă de ~ 24%, respectiv 20%.
116 În ceea ce privește numărul de angajați, primele 10 companii din Petroșani angajează aproximativ 60% din forța de muncă locală. Numărul de angajați ai CEH reprezintă 45% din forța de muncă locală și evidențiază dependența de o afacere axată pe cărbune, ca principal angajator în zona Văii Jiului. Grafic 50 – Vulcan: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018]
Sursa: TP Catalyst - Comunicat 118 - ianuarie 2020 (accest la 25 februarie 2020), analiză PwC În ceea ce privește numărul de companii active pe piața locală, Vulcan se află pe locul doi între cele șase localități din zona Văii Jiului, cu 338 de companii. Profilul său economic este aliniat cu restul localităților, deoarece nu există companii din sectoare high-tech prezenți în Vulcan. Top 10 companii operează în sectoare precum comerțul (cu ridicata și cu amănuntul) și industria lemnului. Conform datelor din 2018, cifra de afaceri anuală cumulată a primelor 10 companii a fost de 23,7 milioane EUR (aproximativ 58% din cifra de afaceri totală locală), în timp ce ponderea cifrei de afaceri a primelor 3 companii din cifra de afaceri totală a fost de ~ 29 % în 2018. Top 10 companii, cu excepția Pregoterm, au înregistrat profit în 2018 - Sigma Struct Invest fiind cea mai profitabilă afacere dintre primele zece, cu o marjă de profit netă de ~ 26%. Aceste companii angajează aproximativ 44% din forța de muncă locală în Vulcan - numărul total de angajați al celor trei companii reprezentând ~ 20% din forța de muncă locală.
117 Grafic 51 – Uricani: Top 10 companii după cifra de afaceri [2018]
Sursa: TP Catalyst - Comunicat 118 - ianuarie 2020 (accest la 25 februarie 2020), analiză PwC În Uricani, structura economiei locale este similară cu cea a celorlalte orașe analizate, deoarece principalele companii active reprezintă întreprinderi cu grad redus tehnologizare, care se bazează pe activități ce necesită un aport semnificativ de forță de muncă, cum ar fi vânzarea cu amănuntul, prelucrarea lemnului. Toate primele zece companii sunt întreprinderi mici sau microîntreprinderi (de exemplu, Denisa Online, SorfedDachsen Logistiqe Transport, El Dorado Enterprise). Conform celor mai recente date disponibile, cifra de afaceri anuală cumulată a primelor 10 companii a fost de 10,3 milioane EUR în 2018, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din cifra de afaceri totală din Uricani. În ceea ce privește rentabilitatea, cele mai profitabile companii dintre primii 10 jucători au fost El Dorado Enterprise și Denisa Online, cu o marjă de profit netă de 97%, respectiv 79%. Primele 10 companii din Uricani angajează aproximativ 33% din forța de muncă locală - aceasta este sub procentul înregistrat în alte municipalități și se explică prin prezența unui număr mai mare de microîntreprinderi în clasamentul companiilor din Uricani.
118 Analiza de mai sus a mediului de afaceri local arată o adaptabilitate limitată la restructurarea economică determinată de eliminarea treptată a activităților bazate pe cărbune, precum și o dependență de întreprinderile mici și microîntreprinderile active în industriile ce necesită un aport semnificativ de forță de muncă. Există câteva alte bariere principale pentru dezvoltarea companiilor de înaltă tehnologie, cum ar fi, dar fără a se limita la: lipsa unei forțe de muncă calificate (alimentate de migrație și o populație îmbătrânită) și fonduri / investiții limitate (întreprinderile cu un grad înalt de tehnologizare necesită, de obicei, investiții inițiale mai mari decât întreprinderile ce necesită un aport semnificativ de forță de muncă) În ceea ce privește infrastructura de afaceri, nu există incubatoare de afaceri în Valea Jiului care ar putea ajuta antreprenorii să gestioneze provocările cu care se confruntă atunci când creează și gestionează un start-up. În mod similar, nu există parcuri industriale în zonă care să faciliteze dezvoltarea companiilor locale / regionale / naționale și să atragă investitori străini. Ideea amenajării unor parcuri industriale în Valea Jiului a apărut în repetate rânduri în mass-media, transmisă de oficiali ai administrației centrale/ locale, dar nu s-a concretizat. De exemplu, în 2019, primarul municipiului Petroșani a declarat125 că echipa sa studiază posibilitatea de a crea două parcuri industriale în Valea Jiului – unul în partea de est, celălalt în partea de vest. Totuși, din informațiile publice nu reiese dacă administrația centrală/ locală va da curs acestei initiațive. Lipsa unor astfel de facilități de asistență poate fi, de asemenea, considerată o altă barieră pentru dezvoltarea de noi companii, în special a celor din industriile bazate pe tehnologie și cunoștințe / inovare. Potențialul de inovare în Valea Jiului este destul de neexplorat în prezent în sectorul privat, având în vedere că multe dintre companiile locale sunt întreprinderi mici sau microîntreprinderi care nu operează pe piețele cu intensitate de cunoștințe sau nu au resurse financiare pentru a investi în cercetare și inovare. Activitățile de cercetare din zona Văii Jiului sunt desfășurate în sectorul public de INSEMEX Petroșani (Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Securitatea Minelor și Protecția împotriva Exploziilor).Institutul a fost fondat în urmă cu mai bine de 70 de ani pentru a rezolva problemele legate de siguranță în industria minieră din România. De atunci, INSEMEX a devenit recunoscut în cadrul industriei miniere, precum și în alte industrii, cum ar fi industria mașinilor, electro-tehnice, chimice sau a industriei petrolului și gazelor. INSEMEX își desfășoară activitatea în 4 departamente de cercetare, formate din 10 laboratoare de cercetare specializate. Activitatea sa se desfășoară în două spații în care suprafața proiectată pentru cercetare în cele 4 pavilioane este de aproximativ 6.000 mp, iar volumul instalațiilor de testare constând din tuneluri și galerii experimentale depășește 1.000 de metri cubi. INSEMEX are, de asemenea, o instalație de instruire pentru salvatori, o instalație de testare pentru explozibili de uz civil și articole pirotehnice, situată în afara zonei Petroșani, la aproximativ 5 km, și o sală de testare pentru echipamente și instalații electromecanice.
126 Ca principale domenii de cercetare, institutul realizează cercetări de bază aplicative, de dezvoltare tehnologică și de transfer tehnologic în următoarele domenii: • Securitatea resurselor minerale; • Protecția împotriva exploziilor; • Siguranța echipamentelor și unităților miniere; • Medii explozibile și toxice; • Protecția mediului înconjurător; • Industrii cu risc de explozie; • Explozibili și tehnici de provocare a exploziilor; • Salvarea din medii miniere toxice / cu explozibili; • Resurse umane; • Ventilație în minerit și industrie; • Clasificarea lucrărilor subterane din punctul de vedere al emanațiilor; • Expertiză tehnică pentru evenimentele generate de explozii ale substanțelor inflamabile și de materiale explozibile. La nivel academic, universitatea din Petroșani își desfășoară activitatea de cercetare științifică prin intermediul unor grupuri de cercetare formate din reprezentanți ai corpului academic, cercetători angajați la universitate, doctoranzi, studenți, precum și colaboratori externi, centre de cercetare și laboratoare specifice de cercetare.
125 Site-ul Insemex: https://insemex.ro/ (accesat la 28 februarie 2020) 126 https://realitateadehunedoara.net/index.php/2019/04/15/doua-parcuri-industriale-ar-putea-fi-realizate-in-valea-jiului/ 119 Prin urmare, printre unitățile de cercetare ale universității se numără: • Departamentul de Cercetare, Management de Proiect, Inovare și Transfer de Tehnologie; • Centre de cercetare științifică; • Laboratoare de cercetare științifică; • Platforme / laboratoare de pregătire interdisciplinară și cercetare, grupuri de cercetare, cercuri de cercetare studențești și alte unități special pregătite în acest sens. În prezent, Universitatea are șase centre de cercetare care au obținut acreditare instituțională: • Centrul de Cercetare Evaluarea riscurilor industriale (CCERI) • Ingineria rocilor, substanţelor minerale utile şi a materialelor de construcţii (IRSMUMC) • Centrul de cercetare Inginerie minieră (CCIM) • Inginerie mecanică pentru industria extractivă (CC IMIE) • Metode, tehnici şi software pentru monitorizarea şi controlul proceselor miniere (CC MTSMCPM) • Centrul de cercetări economice şi sociale pentru dezvoltare regională (CCSEDR)
Universitatea din Petroșani a încheiat numeroase parteneriate naționale și internaționale cu universități și institute de cercetare pentru a spori vizibilitatea universității, a-și integra propriii cercetători în comunitatea internațională de cercetare și a avea acces la infrastructurile de cercetare ale omologilor săi. În 2019, Universitatea din Petroșani a semnat un acord de colaborare cu IRCEM („Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu Ernest Lupan” din Cluj-Napoca) cu scopul de a127: • Dezvolta programe potențiale pe tema dezvoltării durabile prin inițierea de seminarii comune, cercetări și publicații comune, etc; • Crește gradul de conștientizare cu privire la dezvoltarea unui comportament responsabil față de resursele planetei noastre și în ceea ce privește educația și studiul ca precondiții esențiale ale dezvoltării corecte, eficiente și performante a oamenilor prin trecerea la o economie circulară; • Dezvolta proiecte prin accesarea finanțărilor prin programele Orizont 2020, subvenții norvegiene, subvenții elvețiene, subvenții guvernamentale și alte subvenții naționale și internaționale care pot atinge scopul ambelor părți.
Interesul pentru noi tehnologii și robotică se află într-o etapă incipientă în zonă; primele inițiative în acest scop au fost observate la Petrila și Petroșani. O echipă de robotică formată din elevi de liceu de la liceul Petrila „Colegiul Tehnic Constantin Brâncuși” a fost primul promotor al roboticii în Valea Jiului. Această pasiune a elevilor de liceu pentru robotică a fost cultivată în principal prin învățare în mod autodidact, deoarece programele de învățământ liceal nu includ cursuri de robotică sau cursuri de limbaje de programare (de exemplu, JAVA). Interesul pentru robotică s-a reflectat în dezvoltarea echipamentelor de robotică și în participarea la competiții naționale și internaționale. De exemplu, în 2018, echipa din Petrila a câștigat BRD FIRST Tech Challenge - singurul program național care învață studenții să construiască roboți de la zero. Inițiativa echipei de robotică și succesul lor la competiții au reverberat și au afectat pozitiv comunitatea locală, în special în rândul tinerilor - există acum mai multe echipe de robotică în Valea Jiului Începând cu anul 2019, are loc un festival anual de Robotică din Valea Jiului organizat de echipa de robotică a liceului Petrila în colaborare cu fundația Planeta Petrila. Evenimentul de Robotică din Valea Jiului 2020 va consta dintr-o sesiune de prezentări ale unor profesioniști importanți din domeniu și recunoscuți de tinerii din liceu, spectacole și concursuri demonstrative ale echipelor invitate și prezentarea roboților creați de fiecare echipă participantă la eveniment.
127 Protocol de cooperare între IRCEM și Universitatea din Petroșani din 25 martie 2019 120 Provocări tehnologice Provocarea aportului intensiv de forță de muncă
Majoritatea companiilor existente activează în sectoare ce necesită aport intensiv de forță de muncă și nu în sectoare high-tech Structura actuală a economiei Văii Jiului reflectă rezultatele atât ale inițiativelor de transformare care vizează eliminarea treptată a activității miniere dominante, cât și ale tentativelor de diversificare implementate în regiune. Acestea din urmă s-au concentrat în principal pe sectoare caracterizate de un grad de tehnologizare scăzut, abilități tehnice reduse și capital de investiții limitat. În consecință, profilul economic actual este dominat de sectorul serviciilor (comerț), urmat de sectorul de producție, transport, construcții și hoteluri - așa cum este descris în analiza de mai sus. Competitivitatea limitată a serviciilor și bunurilor oferite de o mare parte a companiilor locale se traduce într-o incapacitate de a crește valoarea adăugată a industriilor. În cazul în care orașele din Valea Jiului vor continua să se bazeze în principal pe industriile ce necesită un aport semnificaiv de forță de muncă, fără adoptarea de noi tehnologii, economiile celor șase orașe ar rămâne în urma economiilor din restul județelor din Regiunea Vest.
121 Oportunități tehnologice Investiția în tehnologie – un potențial motor de creștere economică
Există un Potențial de creștere a economiei locale prin investiții în tehnologie Tehnologia este principalul motor al creșterii economice, dat fiind faptul că dezvoltarea tehnologică contribuie la o eficiență sporită în producerea de bunuri și servicii de o calitate superioară. Un nivel ridicat de utilizare a tehnologiei duce de obicei la o creștere economică accelerată. Investițiile în tehnologii noi pentru companiile existente din sectorul producției, industria alimentară, textile vor crește performanța și competitivitatea acestor companii și, prin urmare, vor ajuta aceste companii să creeze valoare adăugată în economia Văii Jiului. Pe lângă îmbunătățirea gradului de dezvoltare tehnologică a companiilor existente, există și oportunitatea de a impulsiona creșterea suplimentară a economiei locale, punând accent pe industriile high-tech - de exemplu, industria IT&C. Pentru a dezvolta sectorul IT&C, în special activități cu o valoare adăugată ridicată, cum ar fi dezvoltarea de software, Universitatea din Petroșani ar trebui să-și ajusteze programa pentru a se asigura că absolvenții cu profil tehnic dobândesc abilitățile tehnice relevante pentru această inițiativă. Un alt beneficiu cheie al dezvoltării sectorului IT&C ar fi noile locuri de muncă create la nivel local care ar putea încuraja populația tânără și calificată să rămână în Valea Jiului și, astfel, să îmbunătățească situația demografică a zonei.
Minerit – dar o resursă diferită: cuarțul (II)
Există oportunitatea de a valorifica resursele existente de cuarț pe termen mediu și lung Cuarțul (SiO2) este al doilea cel mai răspândit mineral pe Terra și cel mai important mineral care se regăsește în nisip. Datorită proprietăților sale specifice, cuarțul este utilizat în multe industrii. Cuarțul este un material piezoelectric - atunci când este supus unui efort mecanic, generează un potențial electric (transformă energia mecanică, presiunea sau mișcarea, în energie electrică). Această proprietate a cuarțului îl face potrivit pentru fabricarea de microfoane. Efectul piezoelectric invers (adică transformarea energiei electrice în energie mecanică) este de asemenea adevărat. O baterie determină oscilația unui cristal de cuarț (32768 ori pe secundă) într-un ceas tipic pe bază de cuarț, care folosește și un circuit electronic care transformă oscilațiile cristalului de cuarț în impulsuri electrice obișnuite (1 impuls pe secundă). Pe lângă ceasuri, cristalele de cuarț pot fi găsite și în tot felul de computere și procesoare de telefoane mobile, în radiouri, în echipamente electronice de testare și măsurare, cum ar fi generatoare de semnal și osciloscoape, în senzori. Cuarțul este, de asemenea, utilizat pe scară largă pentru fabricarea bijuteriilor. Soiurile de cuarț includ, printre altele, ametist, onix și agat. Nisipul de cuarț este utilizat în fabricarea sticlei, în industria petrolului (în special în fracturarea hidraulică), ca material abraziv (datorită durității sale ridicate) și în metalurgie (ca și componentă a cărămizilor refractare, de exemplu, datorită temperaturii sale ridicate de topire). Nisipul de cuarț este, de asemenea, un material utilizat pe scară largă pentru fabricarea lentilelor și oglinzilor folosite în ochelari de vedere, telescoape, microscoape etc. Având în vedere utilizarea largă, dimensiunea, precum și valoarea estimată a resurselor de cuarț (40-45 milioane USD, conform valuării inițiale), utilizarea acestei resurse - dacă problema actuală este rezolvată - oferă o șansă de a avea un impact pozitiv asupra economiei locale. Dată fiind disponibilitatea unei forțe de muncă cu experiență relevantă (foști mineri din industria cărbunelui), aceștia ar putea trece de la mineritul cărbunelui la cel al cuarțului. Produsele din cuarț ultra-pur, precum cel de la Siglau-Uricani sunt utilizate pe scară largă în aplicațiile moderne high-tech, și anume: • Fibre optice, semiconductori pentru industria electronică
122 • Producția de celule de siliciu destinate utilizării în sisteme fotovoltaice, precum și în chimia catalitică industrială pentru sinteza catalizatorilor, zeolitilor și a materialelor adsorbante în general Pentru a crea o mai mare valoare adăugată în economie, administrația locală ar trebui să exploreze oportunitatea dezvoltării unei noi industrii high-tech care utilizează cuarț în Valea Jiului - de ex. prin atragerea unui investitor interesat să producă în Valea Jiului una dintre aplicațiile high tech ale cuarțului menționate mai sus. Instituirea acestei afaceri high-tech ar crea o valoare adaugată suplimentară în economie datorită numeroaselor beneficii ale unei astfel de măsuri asupra mediului de afaceri local (de exemplu, crearea de locuri de muncă care ar putea contribui la scăderea migrației, precum și un avantaj competitiv pentru Valea Jiului în regiunea care ar putea contribui la definirea brandului Văii Jiului).
Centrul de cercetare în robotică – o ocazie de furnizare a oportunităților de muncă de înaltă calificare în Valea Jiului
Parteneriatele actuale ale Universității pot fi extinse pe viitor prin înființarea unui centru de robotică în Valea Jiului Așa cum s-a subliniat în analiza dimensiunii tehnologice, interesul pentru tehnologie și robotică din regiune este în stadii incipiente, cu toate acestea, Universitatea din Petroșani ar putea să dezvolte interesul existent pentru aceste sectoare la nivel academic. Universitatea din Petroșani a stabilit recent un parteneriat cu liceele din regiune care dezvoltă pasiunea elevilor pentru robotică și tehnologie. Mai mult, Universitatea își propune să obțină acreditarea pentru o nouă diplomă de specializare în domeniul roboticii. Aceste parteneriate recente ar putea reprezenta punctul de plecare în crearea unui centru de cercetare în robotică la Petroșani. Centrul s-ar putea concentra pe cercetarea și dezvoltarea roboticii pentru o varietate de domenii de aplicare (de exemplu, robotica de securitate, producție, etc.). Implementarea acestei inițiative depinde de dezvoltarea capabilităților tehnice locale necesare funcționării unui astfel de centru. Întrucât centrul ar avea nevoie de cooperare interdisciplinară pentru a avansa lucrările de cercetare și a dezvolta robotica, Universitatea ar trebui să se asigure că programele sale de învățământ pot oferi specializări în domenii precum matematică, electroinginerie, fizică etc. În mod alternativ, cooperarea multidisciplinară ar putea fi facilitată prin parteneriate internaționale cu centre similare de cercetare sau companii de robotică. Implementarea cu succes a acestui centru de robotică ar contribui la adoptarea de noi tehnologii și la înființarea de companii ce necesită un aport intensiv de cunoștințe, crescând în același timp inovația și pregătind specialiști în domeniul roboticii. Din perspectivă socio-demografică, punerea în aplicare a acestei inițiative ar facilita decizia populației tinere și calificate de a continua să trăiască în Valea Jiului, ceea ce s-ar reflecta într-o rată mai scăzută a emigrării.
Centrul de cercetare a energiei regenerabile
Activitatea de cercetare a Universității ar putea fi extinsă prin crearea unui centru de cercetare în domeniul energiei regenerabile Energia regenerabilă joacă un rol din ce în ce mai important în sistemul energetic atât al Uniunii Europene, cât și al României. Mai mult, energiile regenerabile (de exemplu: energie solară, eoliană, hidroenergetică, biocombustibili etc.) sunt în centrul tranziției către un sistem energetic decarbonizat și mai durabil. Având în vedere tranziția Văii Jiului de la cărbune, există oportunitatea ca Universitatea din Petroșani să-și extindă activitățile de cercetare în domeniul energiei regenerabile. Centrul de cercetare în domeniul energiei regenerabile din Valea Jiului ar putea desfășura cercetări privind utilizarea regenerabilelor și optimizarea modului de utilizare a surselor regenerabile. O astfel de inițiativă ar putea fi finanțată din fonduri UE - urmând exemplul altor centre de cercetare energetică înființate în România, cum ar fi CETATEA ('' Centru de cercetare și tehnologii avansate pentru energie alternativă '') din Cluj-Napoca și ICER Timișoara ('' Institutul de Cercetări pentru Energii Regenerabile '').
123
Întrucât personalul centrului de cercetare joacă un rol cheie în implementarea cu succes a unui astfel de proiect, Universitatea din Petroșani ar trebui să atragă specialiști în domeniu de la nivel local (de exemplu, prin parteneriat cu INSEMEX) și / sau de la nivel național (de exemplu, colaborarea cu specialiști din sectorul privat, parteneriate cu alte centre de cercetare similare). Înființarea și conducerea unui centru de cercetare pentru surse regenerabile în Valea Jiului ar putea aduce beneficii în mod direct mai multor părți interesate, precum instituții, companii mari, IMM-uri de înaltă tehnologie - care ar putea contracta studii în domeniu sau ar putea folosi rezultatele cercetării. O altă categorie de potențiali beneficiari ar fi cadrele didactice și colaboratorii universității interesați de domeniul energiei regenerabile, a căror activitate în centru s-ar traduce prin cercetare, analiză, suporturi de curs, studii de caz sau consultanță și expertiză pe care personalul didactic le-ar putea oferi altor beneficiarii locali și naționali. De asemenea, studenții ar beneficia de oferta educațională actualizată și de cercetarea centrului pentru a-și dezvolta abilitățile.
124 Analiza SWOT
Analiza SWOT integrează principalele constatări ale exercițiului PEST, care separă valorile și dificultățile intrinseci ale regiunii Valea Jiului (factori pe care politicile nu îi pot schimba, fiind caracteristici ale zonei) de elementele extrinseci care pot afecta pozitiv sau negativ dezvoltarea regiunii și care pot fi influențate de politicile și programele viitoare care urmează să fie implementate în vale. Ca atare, am identificat trei niveluri majore de intervenții: • Comunitate, un nivel care are ca scop construirea bazei pentru dezvoltarea socio-economică și care abordează cele mai stringente probleme comunitare precum: regenerarea urbană (inclusiv rețelele urbane), facilitățile sociale și educaționale, infrastructura de transport. Aceste investiții se realizează de către sectorul public și oferă o platformă pentru dezvoltarea afacerilor și a oamenilor. • Afaceri, un nivel care își propune să atragă investitori mari în zonă, să ajute la extinderea celor existenți, precum și să încurajeze antreprenorii locali / IMM-urile să își dezvolte tradițiile și resursele locale (meserii și meșteșuguri). Afacerile vor genera venituri pentru zonă. • Oameni, intervenții care se adresează direct oamenilor: educație, recalificare prin școli profesionale conform cerințelor pieței muncii, prin programe de formare, precum și noi programe de învățământ în învățământul terțiar pentru a dezvolta specializările specifice zonei ; consiliere în muncă și creșterea angajabilității; îngrijirea persoanelor vulnerabile. Scopul intervențiilor este de a preveni migrația forței de muncă.
Puncte forte Puncte slabe Oportunități Amenințări
Politice & • Autoritățile locale sunt dispuse să coopereze pentru • Investițiile publice sunt insuficiente, provocate de • Ar fi oportună încercarea obținerii unei intensități • Proiectele slab scrise pentru noua programare 2021- administrative definirea unui concept de dezvoltare integrată și faptul că Valea Jiului face parte din Regiunea Vest diferite a ajutorului de stat față de cea a Regiunii 2027 sau proiecte care nu sunt în conformitate cu pentru implementarea acestuia cu fonduri europene. mai dezvoltată. Vest, pentru a permite o mai mare cofinanțare obiectivele de bază ale regiunilor în tranziție ar putea publică pentru investiții publice și private. ajunge să fie respinse de la primirea finanțării • Administrațiile locale au capacități limitate de a necesare. atrage fonduri UE și de a implementa proiecte • Este de dorit crearea unui regim de stimulare a finanțate de UE. investițiilor dedicat pentru Valea Jiului, diferit față de cel al Regiunii Vest, astfel încât întreprinderile • Multe dintre activitățile economice specifice nu sunt mici și mijlocii să fie atrase în zonă. eligibile pentru finanțare din cauză că nu există zone rurale. • Viitoarea înființare a unei Bănci Naționale de Dezvoltare ar sprijini finanțarea zonei, completând fondurile UE și bugetul de stat.
• Contextul creat de COVID-19 ar putea relaxa cadrul european privind ajutoarele de stat. Economice și • Zona este potrivită pentru dezvoltarea turismului, cum • Valea Jiului face parte din Regiunea relativ bogată • Dezvoltarea turismului ar sprijini activități conexe, • Sunt șanse mari ca populația din Valea Jiului să nu de mediu ar fi cel sportiv, rural, situri industriale, gastronomic, Vest, deși are un PIB/capita semnificativ mai mic, precum meseriile și meșteșugurile, inclusiv aibă suficientă influență pentru a determina scutirea înconjurător speleologic, de vânătoare, cultural etc. ceea ce face ca finanțările să fie în general dificil prelucrarea lemnului pentru produse cu valoare Văii Jiului de la regimul fiscal al Regiunii Vest. de obținut. adăugată. • Cinci din cele 6 orașe sunt traversate de rețeaua de cale ferată. • Investițiile în Valea Jiului sunt supuse sistemului • Dacă drumurile vor fi modernizate, acestea vor avea fiscal general fără stimulente speciale. un impact pozitiv direct în mediul economic din Valea • Depozitul de cuarț situat în Uricani are potențial de Jiului. exploatare, mai ales având în vedere că forța de • Valea Jiului se bazează istoric doar pe minerit, muncă specializată (mineri / foști mineri) este activitate care va înceta până în 2030. • Toate cele șase orașe ar putea beneficia foarte mult abundentă în zonă. de proiecte de regenerare urbană. • Fermierii locali nu fac parte din lanțurile de valoare • Prețurile scăzute ale apartamentelor și faptul că de producție și distribuție, în special din cauza • Posibilitatea relocării autorităților centrale / de interes anumite orașe oferă teren gratuit pentru construirea lipsei infrastructurilor de regional în Valea Jiului ar crea locuri de muncă de case noi sunt factori favorabili în atragerea forței depozitare/colectare/procesare. directe și indirecte și conexiuni directe cu alte de muncă și a tinerilor în zonă. orașele. • Școlile tehnice / profesionale nu sunt moderne și • Întreprinderile de dimensiuni medii pot fi atrase în nu susțin piața muncii locală. Valea Jiului cu terenuri ieftine, existența unor hale industriale și a unor active precum macarale • Turismul este subdezvoltat în absența unui concept industriale și transformatoare electrice. integrat care să asigure activități diversificate pe tot parcursul anului. • Preparatele tradiționale cu specific local ar putea sprijini crearea brandului „Valea Jiului”.
125 Sociale & • Conform statisticilor, Valea Jiului are un număr • Nu există suficiente creșe, grădinițe, centre • Dezvoltarea și regândirea programelor de studiu din • Localnici părăsesc Valea Jiului pentru a căuta alte culturale relativ mare de persoane disponibile să lucreze. pentru persoanele cu dizabilități. Valea Jiului ar sprijini o adaptare mai bună a elevilor oportunități, din cauza oportunităților limitate de la nevoile actuale de pe piața muncii. angajare pe plan local, în special pentru tineri • Petroșani este singurul oraș ce nu este reședință de • Renunțarea la școală în primele etape de educați. județ și are o universitate, completând astfel spectrul școlarizare afectează viitorul forței de muncă • Reabilitarea clădirilor vechi care servesc ca instituții educațional din Valea Jiului. importante în societate (școli, spitale, clinici • Dacă nu se întreprinde nicio acțiune, este foarte • Școlile tehnice / profesionale nu dispun de medicale etc.) ar putea determina oamenii să probabil ca vârsta medie a populației din Valea facilități moderne și nu sunt sincronizate cu • Cele 6 orașe au muzee, săli culturale și / sau emigreze mai puțin din zonă; Jiului să crească. biblioteci,putând astfel oferi activități alternative piața muncii locală. • La momentul realizării acestei analize, județul vizitatorilor. • Locuitorii au diverse tradiții, mituri și superstiții unice, • Scăderea demografică va continua dacă nu Hunedoara este unul dintre cele mai afectate de care ar putea atrage turiști dacă sunt promovate se ia nicio măsură. județe din România de pandemia de COVID-19. • În aproximativ 30 km există 3 spitale, iar întreaga corespunzător. Efectele pe termen lung sunt neclare, însă este cert Valea Jiului are mai multe facilități de sănătate. • Există puține oportunități de carieră, în special pentru tineri și în sectoarele high- că impactul va fi unul puternic negativ pentru Valea tech. Jiului.
• Mulți foști mineri sau mineri activi nu sunt interesați să se recalifice pentru a fi mai competitivi pe piața muncii.
• Populația este în general resemnată în ceea ce privește propriul viitor în regiune. Tehnologice • Resursele de cuarț situate în Siglau-Uricani • Dependența economiei din Valea Jiului de • Există oportunitatea utilizării pe scară largă a • Centrele universitare mai mari (de exemplu, reprezintă cel mai pur depozit de cuarț din Europa industriile ce necsită un aport semnificativ de produselor din cuarț ultra-pur (precum cel disponibil București, Timișoara, etc.) atrag tineri foarte și al treilea, din punct de vedere al calității, din lume forță de muncă și gradul scăzut de dezvoltare la Siglău-Uricani) în aplicații moderne high-tech, talentați din Valea Jiului. (estimat la 27 milioane tone și evaluat la 40-45 tehnologică este în detrimentul competitivității precum: milioane USD). produselor realizate aici. • Soluționarea problemei jurifice în curs cu privire la o fibre optice, semiconductori pentru industria resursele de cuarț s-ar putea dovedi a fi un proces • Lipsa forței de muncă calificate și disponibilitatea electronică; îndelungat, ceea ce împiedică valorificarea • Există un interes din ce în ce mai mare pentru limitată a capitalului local de investiții împiedică o producția de celule de siliciu destinate utilizării resurselor de cuarț pe termen scurt. robotică / tehnologie în rândul populației tinere (de înființarea de companii cu un grad ridicat de în sisteme fotovoltaice, precum și în chimia exemplu, echipele de robotică din liceele din Petrila, tehnologizare în Valea Jiului. catalitică industrială pentru sinteza • Robotica este printre abilitățile cele mai căutate de Petroșani). catalizatorilor, zeolitilor și a materialelor companiile globale de tehnologie, ceea ce duce la • Nu există incubatoare de afaceri sau parcuri adsorbante în general. o potențială emigrare a talentului local. • Au fost semnate parteneriate recente între industriale în Valea Jiului care ar putea sprijini Universitatea din Petroșani și liceele din regiune, în antreprenorii și facilita dezvoltarea companiilor • Universitatea din Petroșani ar putea solicita scopul dezvoltării interesului elevilor pentru robotică locale / regionale / naționale. acreditarea unui nou grad de specializare în și tehnologie. domeniul roboticii. • Programele de învățământ liceal din Valea Jiului nu includ cursuri de robotică sau cursuri de • Există potențial de facilitare a cooperării limbaje de programare (de exemplu, JAVA). multidisciplinare prin parteneriate internaționale cu centre similare de cercetare sau companii de • Există capabilități limitate (în prezent) necesare robotică. pentru a conduce și coordona un centru de robotică în Valea Jiului.
126 Bune practici la nivel european
Tranzițiile se petrec din diferite considerente, printre care și constrângerile de natură economică ale exploatărilor de huilă și lignit. Gestionarea unei tranziții se bazează oportunitatea transformării economiei locale în una mai sustenabilă, fiind în interesul părților interesate dezvoltarea altor sectoare (de exemplu, infrastructura energetică, atracțiile turistice, infrastructura de transport, precum și alte industrii necarboniifere). Tranziția de la cărbune necesită timp, oportunitățile pentru viitor putând fi create de guverne doar prin identificarea unor măsuri specifice, stabilirea unor orizonturi de timp concrete și alocarea fondurilor necesare.
Împărtășirea bunelor practici Schimbul de bune practici este unul dintre principalele instrumente – pe lângă discuțiile cu experți, învățarea din propria experiență și dialogul politic – prevăzute de „Inițiativa Regiunilor carbonifere în tranziție” pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare din strategiilor de tranziție ale regiunilor carbonifere. Schimbarea structurală și dezvoltarea zonelor miniere este un proces dificil. În Europa de Vest, subiectul a stârnit dezbateri politice timp de aproximativ 50 de ani, concentrându-se pe principalele regiuni producătoare de cărbune și oțel, precum Anglia de Nord-Est și Țara Galilor (Marea Britanie), Valonia și Limburg (Belgia), Nord-Pas-de-Calais și Lorena (Franța), Ruhr și Saar (Germania) și Asturias (Spania). În zonele vizate, incheierea mineritului a declanșat un declin industrial care a condus la crize economice, sociale și ecologice. Regenerarea acestor zone s-a transformat într-o sarcină de importanță națională și o adevărată provocare pentru guverne, sindicate și marile întreprinderi. În Europa Centrală și de Est, schimbările de regim din anii '89 - '90 au dus la un declin industrial semnificativ, iar multe regiuni monoindustriale au suferit crize economice locale. În România, Valea Jiului este una dintre regiunile care se remarcă din acest punct de vedere, așa cu s-a întâmplat și cu Silezia Superioară (Polonia), Regiunea Ostrava-Karvina (Republica Cehă) sau Donezkyi Bassejn (Ucraina). Potențialul cultural al regiunilor carbonifere trebuie exploatat și valorificat după încetarea extracției miniere. Dezvoltarea potențialului post-miner poate fi asociat inclusiv cu modernizarea localităților, creând astfel o sinergie cu necesitatea regenerării urbane, în concordanță cu direcțiile tranziției energetice și de dezvoltare durabilă. Similar altor reginui în tranziție, Valea Jiului se confruntă cu lipsa infrastructurii de calitate, un nivel modest al sistemului de educație și de sănătate, lipsa companiilor locale puternice care să susțină creșterea economică a zonei, precum și lipsa capacității administrative a autorităților locale privind dezvoltarea, planificarea și controlul implementării strategiilor. Crearea unui viitor sustenabil al Văii Jiului necesită studierea dezvoltării altor regiuni miniere în tranziție din trecutul recent, luând în considerare modificările condițiilor cadrului economic și politic. Regiunile analizate au ajuns să primească astăzi o finanțare limitată și pot fac față concurenței din partea altor regiuni. Pe baza principalelor concluzii prezentate în studiul „Regiunile post-miniere din Europa Centrală” (Peter Wirth, Barbara Mali și Wolfgang Fischer), rezultă că fostele regiuni miniere trebuie să își consolideze capacitățile organizaționale și manageriale pentru a utiliza concepte integrate de dezvoltare urbană și regională, rețelele de guvernanță participative și pentru a lua deciziile în mod transparent. Există o varietate de opțiuni de dezvoltare în fostele regiuni miniere: locația, abilități industriale ale populației, atracții turistice, și multe altele în funcție de specificul zonei ar putea antrena investiții în alte sectoare industriale decât cel minier. Producția industrială este cel mai probabil sector care ar putea oferi oportunități de angajare la scară mai mare prin exploatarea competențelor disponibile ale forței de muncă locale. Studiile de caz la nivel european relevă câteva aspecte care merită luate în considerare atunci când analizăm potențialul de dezvoltare din Valea Jiului și soluțiile care s-ar preta:
• Colaborările în domeniul cercetării între companii și instituții de învățământ, precum și programele de formare și antreprenoriat pentru forța de muncă; • Integrarea potențialului natural și cultural în strategiile de dezvoltare urbană; • Combinarea dezvoltării ecologice cu cea economică (dezvoltarea economică presupune inclusiv reabilitarea fostelor situri miniere); • Energia și turismul sunt cele mai comune două direcții de acțiune.
127 Studii de caz Evoluțiile din diferite state europene indică faptul că, indiferent de caracteristicile socio-economice sau de specificul regional, provocările eliminării treptate a cărbunelui pot duce la dezvoltarea cu succes a altor sectoare. În continuare sunt prezentate situația și acțiunile întreprinse în alte state cu proiecte relevante:
Silezia (Polonia) Sector: Cu resurse de 46,9 miliarde tone, întinse pe o suprafață de aproximativ 5.600 km2, în regiunea Silezia se află aproximativ 80% resursele de huilă ale Poloniei. Producția de cărbune în această zonă a fost de 59,2 M tone în anul 2016, aici lucrând în minerit aproximativ 80.000 de angajați. Economie: PIB pe cap de locuitor în Silezia – 20.600 EUR; Ponderea industriei carbonifere în PIB - 35% (2014); Rata șomajului - 7% (2015); Populația în regiune – 4,5 M. Specific regional: Nivel scăzut al activitatății profesionale, potențial demografic ridicat, migrație, biodiversitate, nivel ridicat de poluare a aerului, potențial turistic, revitalizare a zonelor post-industriale, emigrarea persoanelor cu potențial, număr mare de universități, număr mare de brevete. Tranziția: Deși în Polonia nu există în prezent niciun proces formal de consultare a publicului, discuțiile informale au început să fie din ce în ce mai des întâlnite între experți, producătorii de cărbune, sindicate și alte părți interesate de la nivel local. Încă din anii ’90, de la începutul tranziției de la cărbune, au fost introduse treptat diverse măsuri sociale, cum ar fi Pachetul Social Minier (PSM) ce avea ca scop încurajarea lucrătorilor minieri să accepte concedieri voluntare. Pachetul conținea următoarele tipuri de instrumente:
• Concediul minerilor: o formă de pensionare anticipată. Acesta a fost oferit angajaților care lucrau în subteran, care urmau să fie concediați sau care au fost concediați din cauza închiderii totale sau parțiale a minelor. • Plată compensatorie: o singură plată în momentul concedierii, în valoarea echivalentului a 24 de salarii lunare medii în sectorul minier. • Ajutor social: o formă de concediere voluntară. Acesta era direcționat către minerii care nu s-ar fi pensionat în următorii trei ani și era format din plăți lunare pe o perioadă de maximum 2 ani. • Curs de recalificare: Toți foștii lucrători de mină, atât în subteran, cât și subteran, au fost eligibili pentru un curs de recalificare, ajutându-i să devină competitivi pe piața muncii din alte sectoare decât cel minier.
În procesul de pregătire a Pachetului Social Minier au fost implicați inclusiv reprezentanții celor mai importante sindicate. Acest lucru a permis implementarea rapidă a programului pe scară largă, fără tulburări sociale semnificative. În plus, Legea Mineritului din 1998 a introdus o nouă definiție legală a „localității miniere”: o localitate minieră trebuie să fi avut o mină de huilă funcțională în anul 1999 sau ulterior. Conform unui anunț din 2008 al ministrului economiei din Polonia, în regiunea Silezia existau nu mai puțin de 60 de localități miniere. Acestora le-au fost acordate următoarele drepturi și privilegii cu scopul sprijinirii creării de noi locuri de muncă locale:
• Cooperarea între compania minieră și municipalitate: administrațiile locale aveau dreptul să înființeze o nouă întreprindere împreună cu compania minieră pentru a crea noi locuri de muncă în afara sectorului cărbunelui (asemănător unui parteneriat public-privat). • Achiziționarea proprietății: minele ce și-au redus activitate sau care trebuie să-și lichideze activele, puteau transfera active către administrația locală. Pe lângă terenuri și instalați industriale, companiile miniere dețineau deseori active neproductive, precum hoteluri, baze sportive, clădiri rezidențiale sau grădinițe. • Venituri fiscale suplimentare: Localitățile miniere obțineau un procent ceva mai mare din impozitul personal pe venit față de celelalte localități. • Împrumuturi preferențiale: Localitățile miniere puteau solicita un împrumut preferențial de la bugetul de stat pentru creșterea activității economice la nivel local. Împrumutul acoperea până 80% (conform unui amendament din 1999) din costul investiției planificate.
Pentru a sprijini și intensifica procesele de restructurare, precum și pentru a crea locuri de muncă la nivel local, la data de 18 iunie 1996 a fost înființată Zona Economică Specială Katowice (KSEZ). În această zonă erau disponibile o
128 mare varietate de parcele, hale de producție, depozite, clădiri de birouri și se oferea sprijin și asistență publică sub forma scutirilor de taxe, determinată în funcție de costul investiției sau de numărul locurilor de muncă nou create. Scutirile fiscale acordate în cadrul KSEZ sunt conforme cu reglementările în vigoare ale instituțiile similare din alte state ale Uniunii Europene. Din 2015, Polonia nu mai are oficială nicio strategie pentru sectorul cărbunelui. Pe de altă parte, Guvernul Polonez și- a exprimat în Planul Național de Dezvoltare128 intenția clară de a contribui la efortul global de atenuare a schimbărilor climatice129. Finanțare: Polonia a obținut 86 de miliarde EUR în perioada 2014-2020 din Fondurile ESI. și cu toate acestea, finanțarea tranziției regiunii Silezia a fost suportată în cea mai mare parte din bugetul de stat. De exemplu, finanțarea programului PSM s-a dovedit a fi o povară considerabilă pentru bugetul național. Costul total al restructurării forței de muncă pe parcursul celor cinci ani, din 1998 până în 2002, s-a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde USD din care aproximativ 70% au fost finanțați din bugetul guvernului, iar restul de 30% în principal de către companiile miniere. În plus, guvernul a acoperit o parte din pierderile financiare ale entității de stat Polska Grupa Górnicza (PGG), atunci când aceasta a preluat cea mai importantă companie minieră Kompania Węglowa (KW) și a trecut, unele dintre cele mai neprofitabile mine în proprietatea companiei de restructurare din vedere închiderii acestora.
Imagine 6 – O imagine de la Muzeul Sileziei ce prezintă mineritele de cărbune din Silezia Superioară la începuturile sale
128 2017. Ministerul Dezvoltării Regionale din Polonia 129 Planul Național de Dezvoltare definește cele mai importante provocări și căi de creștere pentru economia poloneză 129 Image 1 – Muzeul Silezia, amplasat în una din clădirile vechii mine de cărbune „Katowice”
Proprietatea: Până la sfârșitul anilor 1990, principalii actori în procesul de tranziție au fost Guvernul (ministrul și adjuncții săi responsabili de minerit veneau adesea din regiunea minieră), conducerea companiilor (cel mai adesea absolvenți ai Universității de Științe și Tehnologie AGH din Cracovia, ai Universității Economice din Katowice sau ai Universității Tehnologie din Silezia) și sindicatele, care au fost deosebit de influente în sectorul minier. În această configurație, formalizată în cadrul Comisiei pentru Dialog Social, părțile implicate au dus la transformarea sectorului. Deși sectorul ONG-urilor sunt într-o constantă dezvoltare în Silezia, acesta se confruntă cu o serie de probleme. Din această cauză, ONG-urile sileziene participă rareori în activități de economie socială – nu sunt dispuse să creeze companii sociale sau să întreprindă activități economice. Programul ce viza localitățile miniere a obligat companiile miniere să coopereze cu administrațiile locale, fără a preciza cu exactitate condițiile de lucru. Legea mineritului din 1998 a introdus o formă gratuită de transfer de a proprietăți companiilor miniere către administrațiile locale, însă Legea fiscală din 1997 le-a dat companiilor șansa de a transmite proprietatea în schimbul remiterii datoriilor pe care minele le datorau localităților.
Acțiuni / Inițiative Fondul de revitalizare • Managementul zonelor degradate, coordonând dezvoltarea funcțiilor din zonele revitalizate; • Includerea entităților existente (de exemplu, Societatea Financiară Silezia) în implementarea de proiecte în domeniul stimulării sau revitalizării socio-economice. Fondul ecologic • Îmbunătățirea calității mediului, inclusiv a aerului; • Dezvoltarea transportului public multimodal; • Eliminarea focarelor ecologice, daune miniere; • Educație ecologică. Grupul de mobilitate Silezia • Dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare prin Programul de dezvoltare a mobilității (draft) și amplasarea investițiilor productive, precum cele legate de producția de mașini sau autobuze electrice; • Crearea condițiilor pentru dezvoltarea electromobilității prin popularizarea infrastructurii de încărcare și încurajarea achiziționării de vehicule electrice; 130 • Stabilizarea rețelei electrice prin integrarea vehiculelor electrice în rețeaua de distribuție a energiei; • Activități pentru promovarea și dezvoltarea soluțiilor pe bază de hidrogen, fără emisii sau cu emisii reduse de carbon; • Dezvoltarea conceptului de mobilitate ca serviciu. Industria culturii post-industriale • Utilizarea patrimoniului post-industrial pentru a dezvolta noi funcții culturale și turistice în regiune (dezvoltarea Rutei Monumentelor Industriale). Reorientare profesională - Programul Trezoreria Silezia pentru tinerii din regiune • Burse de studiu pentru cei mai talentați elevi, studenți și doctoranzi; • Promovarea celor mai buni absolvenți. Apa din mine ca potențială sursă de căldură geotermală • Determinarea potențialului geotermal al apelor din mine; • Punerea în aplicare a unui proiect pilot pentru pompele de căldură cu apă provenită din mine. Producția de energie electrică într-o hidrocentrală cu acumulare subterană prin pompaj • Utilizarea unui puț minier existent pentru construcția unei hidrocentrale acumulare prin pompaj; • Valorificarea produselor miniere adiacente de la minele închise. Parcuri fotovoltaice în zonele degradate de industria minieră • Construirea parcurilor fotovoltaice pe halde de steril pentru a produce energie regenerabilă pe zonele degradate.
Aragon(Spania) Sector: Conform Euracoal, Aragon producea în anul 2017 jumătate din necesarul de cărbune al Spaniei, aproximativ 1,3 M tone, iar cele 3 centrale termice din regiune acopereau nu mai puțin de 10% din necesarul național de energie electrică. Ponderea energiei electrice produse din cărbune este de 19% în Spania, acesta fiind un procent relativ redus comparativ cu alte state (2015. OCDE și AIE 2017b). Socioeconomie: Aragon totalizează în cele 3 provincii ale sale o populație de 1,3 milioane de loculitori130. Această regiune minieră a înregistrat o scădere substanțială a populației, de -14,4%, în ultimii 30 de ani. Se poate constata și un decalaj educațional imens în regiune față de restul țării, 76% din populație având doar nivelul minim obligatoriu de educație. De asemenea, gradul de ocupare în rândul femeilor este de 77%, fiind deosebit de scăzut, cauzat în principal de concentrarea locurilor de muncă în sectorul minier (45% din locurile de muncă). Strategie: Activitățile finanțate prin cofinanțarea ESI includ: 1) 22,98 M EUR pentru „Accesul la angajare al solicitanților de locuri de muncă prin inițiative locale și sprijin pentru mobilitatea forței de muncă”; 2) 16,5 M EUR pentru „TIC: rețea de mare viteză lățime de bandă ridicată”; 3) 9,66 M EUR pentru „Reabilitarea siturilor industriale și a terenurilor contaminate”; 4) 16,7 M EUR pentru „Inovare, infrastructură publică de cercetare-dezvoltare și procese de cercetare- dezvoltare pentru IMM-uri”;
Bilbao (Spania) Impact social: Procesul de tranziție se întinde pe aproape 20 de ani. Eliminarea industriei cărbunelui a avut in impact semnificativ, peste 60.000 de locuri de muncă fiind pierdute între anii 1975 și 1995. Nivelul șomajului a crescut de la 3% înainte de tranziție, la 25% în timpul acesteia, iar jumătate din tineri erau neangajați în anii ‘80. Rata șomajului a dus la izbucniri violente ale populației și la un proces profund traumatic per total ce a avut ca rezultat scăderea populației în ansamblu. Cu toate acestea, revitalizarea regiunii metropolitane Bilbao este considerată „una dintre cele mai de succes tranziții profunde” și a devenit una dintre „cele mai cunoscute povești de succes din Europa”.131
130 2017. Eurostat 131 The New Social Contract: A just transition, foundation for European Progressive studies (FEPS) and change partnership, 2016 Bilbao Ria 2000 – Transformation of Bilbao, Spain through public/private partnerships, sustainable development knowledge platform, UN 131 Tranziția: Șocul petrolier la nivel global din anul 1973, combinat cu deschiderea economiei naționale și competitivitatea scăzută a industriei locale pe piețele europene a avut un impact devastator asupra economiei zonei Bilbao, care se baza pe producția oțelului și pe industria construcțiilor navale. Liderii locali, regionali și naționali au răspuns la această situație dezvoltând o strategie clară de abordare a problemelor fundamentale economice și de mediu ale orașului. Această abordare strategică, inițiată la finele anilor '80, a fost pusă în practică prin „Planul strategic de revitalizare a zonei metropolitane Bilbao” în anul 1991. Acest plan a urmărit regenerarea urbană, transformând orașul dintr-un centru industrial într-unul de servicii și cunoaștere. Obiectivele Planului strategic au inclus, pe lângă regenerarea urbană, activități de ecologizare (inclusiv a râurilor), consolidarea identității culturale și dezvoltarea unui sector de înaltă tehnologie bazat pe cunoștințe de specialitate. Guvernul basc a primit întreaga responsabilitate pentru aplicarea Planului. Primul pas efectiv a fost făcut în 1992, odată cu înființarea Bilbao Ría 2000 (Compania Publică Responsabilă pentru Regenerarea Urbană a zonei metropolitane Bilbao), care se concentra pe reabilitarea zonelor degradate și industriale prin dezvoltarea de proiecte de mediu, transport și dezvoltare urbană. După finalizarea procesului de regenerare urbană (inclusiv curățarea și regenerarea estuarului, creșterea nivelului de protecție a mediului etc.), a urmat transformarea spațiilor industriale pentru a face din Bilbao un oraș al culturii, turismului și serviciilor. Poate cel mai puternic simbol al acestei transformări este Muzeului Guggenheim. De la deschiderea sa în 1997 și până astăzi, muzeul a atras anual aproximativ 700.000 de vizitatori din afara regiunii.
Muzeul Guggenheim și Centrul de conferințe / Sala de concerte Euskalduna, au jucat împreună un rol major în activarea industriei locale de turism, atrăgând deopotrivă turiști și călători de afaceri, iar zonele verzi ale acestora atrag inclusiv localnicii pentru plimbări, sport în aer liber. Planul strategic de reabilitare și proiectele de dezvoltare urbană realizate au transformat Bilbao într-un exemplu global în ceea ce privește transformarea unui oraș.
Image 2 – Bilbao înainte și după tranziție
Finanțare: Bilbao s-a bazat atât pe fonduri proprii, cât și pe sprijin din partea guvernului național. Pentru a asigura conducerii responsabile a companiei Bilbao Ría 2000, Guvernul basc și cel Spaniol au fost acționarii principali, alături de autoritățile feroviară și portuară.
La momentul înființării, în anul 1992, 80% din fonduri proveneau de la Guvernul basc, 10% din fonduri europene și 10% din vânzarea de terenuri. Compania Bilbao Ría 2000 a achiziționat terenuri foarte ieftine de la autoritatea portuară, de la compania feroviară și de la alte companii industriale, a investit în ecologizarea și reamenajarea acestora și le-a vândut ulterior la un preț mai mare către entități comerciale. Toate profiturile obținute din vânzarea de terenuri au fost reinvestite în Bilbao Ría 2000 pentru proiecte ulterioare, asigurând astfel autofinanțarea acestei companii de interes public. Până în anul 2004, Bilbao Ría 2000 investise 184 M EUR în zona Abandoibarra a orașului – o zonă centrală importantă pe malul râului – dezvoltând inclusiv Muzeului Guggenheim.
132 O altă sursă de finanțare a fost inițiativa SPRI, un proiect care viza publicitatea și vânzarea în străinătate a proiectelor de management de succes realizate în Țara Bascilor, dezvoltarea orașelor sustenabile precum Bilbao și găsirea de oportunități de afaceri internaționale pentru companiile basce. În ceea ce privește finanțarea provenită de la Uniunea Europeană, regiunea s-a calificat pentru finanțarea UE pe „Obiectivul 2”, fiind un mecanism de finanțare bazat pe Fondul Social European (FSE) și pe Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Zonele eligibile pentru finanțarea în Obiectivul 2 se confruntă de obicei cu diferite tipuri de dificultăți socio-economice și cu un nivel ridicat de șomaj. În cazul Bilbao, dificultățile structurale cu care se confrunta includeau atât evoluția în scădere a sectorului industrial, cât și o criză urbană în creștere. În Bilbao, finanțarea UE în Obiectivul 2 a ajutat la finalizarea sistemului de tratare a apei, a sprijinit construirea primei linii de metrou subterane și a ajutat la transformarea cuptoarelor de oțel și a șantierelor navale pentru utilizări alternative. Un program de sprijin a fost, de asemenea, oferit IMM-urilor, cu accent pe inovare și dezvoltarea de incubatoare de afaceri.
Proprietatea: La începutul procesului de tranziție au fost înființate agențiile Bilbao Metrópoli-30 și Bilbao Ría 2000. Ambele sunt deținute de Guvernele basc și spaniol, dar sunt complet independente de acestea. Această configurație a fost necesară și pentru a asigura că deciziile vor fi luate pe termen lung.
Bilbao Metrópoli-30 a fost înființată în anul 1991 și recunoscută de guvern ca având utilitate publică în 1992. Scopul său a fost să acționeze ca un facilitator în procesul de regenerare urbană și să promoveze obiectivele Planului strategic. Această agenție a încurajat, de asemenea, cooperarea între sectorul public și cel privat pentru a identifica soluții comune la probleme de interes reciproc. Printre membrii fondatori se numără guvernul basc, guvernul regional al Bisericii și Consiliului Local al Bilboa, iar alți membrii includ organisme publice și private care din zona metropolitană Bilbao.
Cea de-a doua agenție, Bilbao Ría 2000, a fost creată și în anul 1992 ca entitate publică, responsabilă cu gestionarea revitalizării pe scară largă a terenurilor abandonate. Bilbao Ría 2000 este deținută integral de Administrația de Stat, Administrația Bască (Guvernul Basc, Consiliul Provincial al Biskaiei și Consiliile Orașului Bilbao și Barakaldo), Autoritatea Portuară Bilbao și de compania feroviară ADIF. Toate entitățile implicate în Bilbao Ría 2000 și-au menținut interesul pe parcursul timpului, fapt care a fost o caracteristică cheie ce a permis finalizarea multor proiecte importante.
În plus, în tranziția de la Bilbao – orașul industrial, la Bilbao – centrul de afaceri și orașul serviciilor, un rol cheie l-a jucat SPRI (Agenția Bască pentru Dezvoltarea Afacerilor). SPRI a promovat înființarea unor companii mai avansate și mai puțin poluante bazate pe tehnologie și cercetare/dezvoltare, contribuind astfel la regenerarea Bilbao și transformarea sa într-un jucător important în sectorul terțiar.
133 Limburg (Olanda) Sector: Minele de cărbune olandeze au fost situate în partea de sud a țării, în provincia Limburg, între zonele miniere Nordrhein-Westfalen din Germania (Ruhrgebiet), De Kempen în Flandra (partea vorbitoare de olandeză a Belgiei) și Liège în Wallonie (partea vorbitoare de franceză a Belgiei). Producția de cărbune olandez a luat sfârșit în anul 1974. Economie: Industria minieră a fost concentrată într-o zonă geografică relativ mică, dar a contribuit semnificativ la bunăstarea regiunii și la veniturile regionale. Între anii 1965 și 1975, minele de cărbune au fost închise treptat, iar 60.000 de persoane și-au pierdut locul de muncă. Guvernul a jucat un rol cheie în restructurarea economiei locale. În perioada de după minerit, guvernul a sprijinit crearea de locuri de muncă prin finanțare, precum și prin relocarea mai multor birouri guvernamentale (inclusiv Stichting Pensioenfonds ABP și CBS Statistics Netherlands) în regiune. Cea mai relevantă poveste de succes în procesul de tranziție din regiune a fost transformarea companiei miniere DSM într-o companie globală bazată pe știință, activă în domeniul sănătății, nutriției și materialelor. În plus, în regiune a fost creat un grup industrial modern, axat pe chimie și materiale. Acest grup industrial este format din parcul industrial Chemelot cu aproximativ o sută de companii, din facilități de învățământ și dintr-un incubator de inovație. În prezent, Chemelot Industrial Park susține 6.000 de locuri de muncă, iar campusul alte 1.700 de locuri de muncă și 600 de studenți. Socioeconomie: La momentul începerii închiderii minelor de cărbune, la finele anului 1965, aproximativ 53.000 de persoane lucrau în acest sector la nivel național. Dintre acestea, aproximativ 46.000 erau mineri, iar 7.000 funcționari și manageri. În plus, estimările arată că aproximativ 30.000 de locuri de muncă erau generate indirect de activitatea minieră (furnizori de materiale, de bunuri și servicii, etc.). Reconversia minerilor spre alte industrii nu a fost simplă, deoarece munca în mine era periculoasă, minerii depindeau unul de celălalt și aveau dezvoltate sentimentele de solidaritate și camaraderie; în alte activități nu erau obișnuite astfel de sentimente și valori. Minerii și-au pierdut locul de muncă și odată cu acesta și statutul pe care îl aveau în societate. Stima lor de sine s-a deteriorat și s-au autoizolat din punct de vedere social, iar familiile au fost destabilizate. S-au investit bani puțini în soluționarea problemelor sociale; mai degrabă, crearea de noi locuri de muncă a fost prioritatea numărul unu. Minerii în vârstă au întâmpinat dificultăți și mai mari în a-și găsi un alt loc de muncă, de aceea au fost întreprinse măsuri speciale pentru această categorie. Minerii care mai aveau cel mult cinci ani până la vârsta de pensionare au beneficiat de pensionare anticipată. Alți mineri în vârstă, dar care aveau mai mult de cinci ani până la pensionare, au primit sprijin financiar întrucât au fost declarați parțial sau în totalitate incapabili de muncă. Mulți dintre ei au primit locuri de muncă în ateliere industria ușoară. Reconversia profesională era necesară, întrucât minerii erau pregătiți doar pentru a lucra în mine, iar cunoștințele și experiența lor nu se puteau aplica în alte industrii. Aproximativ 6.000 de mineri și 800 de funcționari și manageri au fost recalificați / școlarizați. Cele mai multe persoane au fost recalificate pentru profesii din industria metalelor, textilelor, produselor chimice și a lemnului / tâmplăriei.
Educație: Pentru a sprijini educația și recalificarea, guvernul a înființat o universitate în Limburg, redenumită ulterior în Universitatea Maastricht. Părțile interesate regionale au dorit să schimbe imaginea regiunii într-una mai internațională, întrucât provincia Limburg este aproape de granițele cu Belgia și Germania și se află între mai multe centre economice importante – Amsterdam, Bruxelles și zona Ruhr. Ca parte a acestui context, a fost luată decizia ca universitatea să se transforme într-o instituție internațională, astăzi fiind una dintre universitățile de top din Europa. Inovare: Una dintre inițiativele de tranziție a fost dezvoltarea unui cluster al industriei chimice în fostul site minier al DSM (fosta companie minieră). Astăzi, clusterul chimic Chemelot este unul dintre cele mai inovatoare parcuri industriale din Olanda, iar regiunea Limburg este a doua cea mai inovatoare regiune din țară. În perimetrul Chemelot a fost înființat campusul Brightlands, care susține tranziția studenților de la universitate către industrie, fiind măsură importantă pentru stoparea plecării persoanelor talentate din regiune. Energie: Orașul Heerlen din regiunea Limburg a transformat o mină de cărbune de adâncime într-o sursă de energie folosind tehnologia modernă, în cadrul sistemului numit Proiectul Minewater. Energia este folosită pentru încălzirea apei și utilizarea acesteia pentru încălzirea zonelor rezidențiale și industriale din jur. Proiectul a fost implementat treptat, în prima fază folosind apa caldă pentru a încălzi 2 consumator finali printr-o rețea de distribuție a apei miniere cu trei conducte cu o lungime de 8 kilometri. Din 2012, proiectul a evoluat în Minewater 2.0 și este acum o „rețea inteligentă”, care furnizează apă caldă și rece printr-o infrastructură de energie hibridă sustenabilă. În prezent, Minewater este capabil să furnizeze agent termic în mai multe cartiere rezidențiale. Strategie: Pentru partea olandeză a regiunii Limburg, strategia de tranziție a fost bazată pe sprijinul guvernului național, în strânsă cooperare cu sindicatele, compania minieră și guvernul local. Încă de la început, primii doi pași
134 importanți au fost stabilirea colaborării regionale și alegerea unui nou brand regional. Opt municipalități au fondat o nouă entitate de guvernare regională și și-au botezat regiunea ca „Parkstad Limburg”. Un obiectiv secundar important a fost acela că o mină poate fi închisă numai dacă ar exista o oportunitate rezonabilă pentru mineri de a obține noi locuri de muncă sau un alt mod de a câștiga bani. Astfel, minele au fost închise treptat, pe parcursul unui deceniu, ceea ce a contribuit, de asemenea, la diminuarea nivelului maxim potențial al șomajului. Finanțare: În total, aproximativ 11.600 M EUR au fost cheltuite de guvernul național pentru subvenții privind susținerea prețului cărbunelui și reconversia profesională. În ceea ce privește finanțarea din fonduri europene, doar în ultimii 4 ani, au fost obținute aproximativ 150 M EUR din diferite fonduri, precum FSE și FEDER. Aceste fonduri au devenit disponibile la sfârșitul anilor 1980 și sunt destinate sprijitirii creării de locuri de muncă, creșterii competitivității regionale și consolidării cooperării internaționale. O altă sursă de finanțare a proiectelor de tranziție a fost vânzarea companiei locale de energie.
Acțiuni/Inițiative: • Subvenționarea prețului de achiziție a terenurilor pentru companii care susșin crearea locurilor de muncă; • Garantarea de către stat a împrumuturilor companiilor care susțineau (pe baza anumitor indicatori) restructurarea zonei, și pentru care capitalul propriu avea un nivel rezonabil; • Înființarea de birouri pentru serviciile publice naționale (de exemplu, impozite, statistici, fonduri de pensii; peste 25 de instituții mai mari și mai mici au venit în zonă); • Încheierea de acorduri cu diverse companii miniere private. Acordurile specificau că aceste companii ar trebui să investească, în principiu, activele minelor închise în activități industriale noi din Olanda, de preferință în regiunea Limburgh de Sud; • Informarea, consilierea și educarea populației cu privire la locurile de muncă, posibilitățile de școlarizare și obținerea unui loc de muncă; • Îmbunătățirea infrastructurii (autostrăzi, căi ferate, căi navigabile, aeroport) pentru a permite o mai bună accesibilitate în zonă. Relieful deluros din regiunea Limburgh de Sud și mediul natural favorabil turismului, ar putea stimula creșterea nivelului de trai. Fondul de Investiții și Dezvoltare Limburg (LIOF) a fost creat pentru a susține activ transformarea economică și a atrage noi companii, inclusiv pentru deschiderea unei noi facultăți de medicină la Maastricht și transformarea spitalului din Maastricht într-un spital universitar. Noi locuri de muncă au fost create prin relocarea unor servicii publice132 și acordarea de subvenții și împrumuturi companiilor aflate în dificultate.
Nord-pas-de-Calais (Franța)
Economie: În Nord-Pas-de-Calais, activitățile industriale și proximitatea față de zonele dens populate din sudul Marii Britanii, Belgia, Olanda și Germania au susținut dezvoltarea infrastructurii încă din secolul al XIX-lea. Nord-Pas-de- Calais este una dintre principalele regiuni ale Europei pentru transportul de mărfuri, având în vedere poziția sa strategică între regiunile Europei de Nord-Vest, marile porturi din nordul Europei și regiunea Paris.
Tranziția: Restructurarea economiei Nord-pas-de-Calais a fost realizată în mare parte prin Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER), fond care încurajează autoritățile locale și regionale să implementeze strategii de dezvoltare mai bine structurate și centrate pe sectoarele emergente.
Planul general al celei de-a treia revoluții industriale pentru schimbări structurale în regiunea Nord-pas-de- Calais a fost lansat în 2013, în colaborare cu Jeremy Rifkin, pentru a face economia mai eficientă, mai productivă și mai sustenabilă. Acțiunile prevăd tranziția către surse regenerabile de energie, reabilitarea pe scară largă a clădirilor, reutilizarea terenurilor, stocarea energiei, dezvoltarea de rețele inteligente și transportul ecologic. Platforma A treia revoluție industrială oferă o infrastructură unică și integrată pentru întreprinderile și entitățile regionale care le permite să participe în procesul de tranziție economică. În plus, Schema Climatică Regională, Aer și Energie din anul 2012 sprijină regiunea în eforturile acesteia de combatere a schimbărilor climatice și pentru tranziția către sisteme energetice eficiente, cu emisii reduse de carbon. Documentul conține o listă de 47 de orientări concrete, atât transversale, cât și sectoriale, bazate pe două premise:
132 Relocarea a 2 agenții guvernamentale în regiunea Limburg – Biroul Central de Statistică (CBS) și Fondul național de pensii – cu scopul de a sprijini crearea de noi locuri de muncă ce au valoare adăugată mare. În cazul CBS, în 4 ani au fost relocate 1.000 de locuri de muncă de la Haga la Heerlen (50% din angajații CBS). 135 • Eficiență energetică: îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, modificarea obiceiurilor de consum ale gospodăriilor, tranziția de la transportul individual către cel colectiv cu emisii reduse de carbon; • Utilizare eficientă a terenurilor: limitarea dezvoltării urbane pentru protejarea terenurilor agricole și a ariilor naturale.
Funding: Measures dedicated to creating a positive environment for growth and competitiveness, as well as supporting actors and territory, have a high level of ERDF funding, with projects addressing the promotion of partnerships, the implementation of sustainable development policies, exploitation of new economic fields (renewable energy, biotechnologies), protection of the environment, risk management, sustainable transport, etc. For instance, the ERDF contribution is significant with €30 million from a total budget of €150 million. In the ‘Zone de l’ Union’, the ERDF is providing €5 million for the development of the CETI (European Centre for Innovative textiles) representing almost 23 percent of the budget (€22 million). In the field of communication infrastructure, the implementation of the second phase of the tramway in Valenciennes represents a budget of €42.7 million including €7 million of ERDF (16.4 percent). Another large project, ‘VIAVIL’, presents a comparable overall budget (€40.4 million) with €12.8 million ERDF (31.7 percent). For the LICORNE project, the ERDF budget is much smaller (€3 million from €30.6 million), with a significant contribution from private partners (77 percent of the total budget) 133. In total, the ERDF appears to be a major contributor in the implementation of these large territorial projects. It not only contributes to the financing but also plays a significant role in the programming of such infrastructure, which represents a considerable investment for local partners.
Finanțare: Măsurile pentru dezvoltarea economică, creșterea competitivității, precum și sprijinirea părților implicate și a teritoriului au avut un nivel ridicat de finanțare FEDR. Proiectele selectate vizau promovarea parteneriatelor, implementarea politicilor de dezvoltare durabilă, dezvoltarea unor noi domenii economice (energie regenerabilă, biotehnologii), protecția mediului, gestionarea riscurilor, transport sustenabil etc. Contribuția totală a FEDR a fost de 30 M EUR într-un buget total de 150 M EUR: • În „Zona Unirii”, FEDR alocă 5 M EUR pentru dezvoltarea CETI (Centrul European pentru Textile Inovatoare), reprezentând aproximativ 23% din bugetul necesar de 22 M EUR. • În domeniul infrastructurii de transport, implementarea celei de-a doua faze a tramvaiului din Valenciennes a necesitat un buget de 42,7 M EUR, 7 M EUR provenind de la FEDR (16,4%). • Un alt proiect important, „VIAVIL”, a avut un buget de 40,4 M EUR, iar 12,8 M EUR au provenit de la FEDR (31,7%). Pentru proiectul LICORNE, bugetul FEDR a fost de 3 M EUR din totalul de 30,6 M EUR, contribuția semnificativă fiind a partenerilor privați (77% din bugetul total). În total, FEDR a fost un contribuabil major la implementarea acestor proiecte teritoriale. FEDR contribuie nu numai la finanțare, dar joacă un rol semnificativ în programarea unei asemenea infrastructuri, ceea ce reprezintă o investiție considerabilă pentru partenerii locali. Proprietatea: În Nord-pas-de-Calais au fost aprobate mai multe legi care să permită scăderea barierelor în ceea ce privea înființarea de noi companii de către persoanele fizice, astfel încât diversificarea economiei să poată fi realizată mai rapid. Legile adoptate în favoarea antreprenoriatului includ: • „Legea pentru inițiativa economică” (2003); • „Legea pentru IMM-uri” (2005); • „Legea pentru dezvoltarea serviciilor pentru persoane fizice” (2005); • „Legea pentru modernizarea economiei” (2008). Aceste măsuri au simplificat semnificativ sarcina administrativă legată de fondarea afacerii și au creat o categorie specială de „auto-antreprenor” în regiune.134 Acțiuni / Inițiative: 1) Crearea a 7 poli de competitivitate a contribuit la ajustarea structurală, clusterele inovatoare fiind lansate în domeniile: transporturi (I-Trans), textile (UP-Tex), produse din industria maritimă (Aquimer), industria comerțului (PICOM), nutriție și sănătate (NSL), materiale și aplicații pentru utilizare durabilă (Maud) și tehnologie de reciclare (TEAM 2).
2) Crearea Site-ului Deux Caps, un proiect reprezentativ în ceea ce privește protecția și valorificarea patrimoniului natural și construit – 7.000 de hectare de arii protejate, 23 km de coastă și 5 situri Natura 2000. Rezultatele concrete ale acestui proiect au inclus protecția mediului, îmbunătățirea dotărilor și facilităților turistice, ecologizare, îmbunătățire terasamente și sisteme de transport ușoare.
133https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/pdf/eval2007/cohesion_achievements/nord_pas_de_calais.pdf 134 Comisia Europeană. Evaluarea principalelor realizări ale programelor și proiectelor politicii de coeziune pe termen lung în 15 regiuni selectate: Nord-Pas-de-Calais 136
3) Transformarea zonei miniere Oignies într-o zonă economică și culturală importantă, bazată pe promovarea patrimoniului industrial și minier. Puțul minei din Oignies a fost ultimul închis în Nord-Pas-de-Calais, la începutul anilor 1990. Autoritățile locale au decis să reabiliteze zona minieră pentru a îmbunătăți mediul, pentru a menține patrimoniul cultural și pentru a promova o altă imagine comunității. O mare parte din activitățile de aici au fost dedicate muzicii.
4) Promulgarea următoarelor legi în favoarea antreprenoriatului: • „Legea pentru inițiativă economică” (2003) • „Legea pentru IMM-uri” (2005); • „Legea pentru dezvoltarea serviciilor pentru persoane fizice (2005); • „Legea pentru modernizarea economiei” (2008). Colectiv, aceste legi au conturat conceptul de „auto-antreprenor” și au simplificat procesul administrativ necesar pentru înființarea unei afaceri. 5) Înființarea organismului public (Etablissement Public Foncier, EPF) pentru sprijinirea municipalităților în gestionarea strategică a terenurilor, în procesele de ecologizare și de dezvoltare locală (plantare de copaci, creare de coridoare verzi și albastre). Au fost amenajate trei parcuri care acoperă 25% din teritoriul regional, fiind unul dintre cele mai mari procente la nivel național. Îmbunătățirile de mediu reprezintă un factor semnificativ în stimularea atragerii oamenilor și a dezvoltării activității economice. Mediu: Problemele de mediu erau agravate de caracterul relativ dens al mediului urban și de suprapunerea zonelor rezidențiale cu cele industriale. Jumătate din siturile brownfield erau localizate în suburbiile adiacente ariilor naturale și din această cauză mediul natural era afectat. Principala problemă a fost ecologizarea a 300 de halde de steril. Strategie: Promovarea inovației a fost un aspect de bază în acea perioadă în care incertitudinile economice erau ridicate, ca urmare a crizei economice din anul 2008 și în contextul creșterii concurenței internaționale. În plus față de stabilirea celor 7 poli de competitivitate, regiunea a pus la punct o „Strategie regională de inovare” (Stratégie Régională de Inovare, SRI) în 2010, cu sprijinul Comisiei Europene. De asemenea, a fost lansată o serie de inițiative în favoarea inovației și a antreprenoriatului, prin „Platforma pentru inovare și îmbunătățirea cercetării” (Plateforme inovare-valorizare a căutării) și prin „Schema pentru IMM-uri 2000” (Plan 2000 PME) dedicată promovării inovării în IMM-uri. Elementele cheie ale strategiei de tranziție includ:
• Menținerea creșterii economice prin diversificare economică, centre de excelență, creare de firme, transfer de tehnologie, îmbunătățire a capacităților de cercetare și infrastructură de comunicare; • Instruirea și asistența reciprocă, integrarea șomerilor și a persoanelor dezavantajate, promovarea educației, ucenicia și formarea profesională; • Îmbunătățirea atractivității teritoriale și a calității vieții, protejarea zonelor naturale, reabilitarea zonelor cu deșeuri industriale, promovarea oportunităților turistice și culturale, promovarea eficienței energetice; • Sprijinirea societății informaționale, sprijinirea cercetării, dezvoltarea tehnologică și a turismului, promovarea networkingului, pregătirea în domeniul financiar; • Sprijinirea măsurilor pentru tineri și angajați, îmbunătățirea accesului la tehnologiile informaționale și de comunicații; • Promoverea activităților de dezvoltare locală, a meșteșugurilor, a serviciilor, sprijinirea porturilor și platformelor tehnologice, dezvoltarea politicii urbană și de sănătate; • Diversificarea agriculturii suburbane; • Cercetarea, dezvoltarea și inovarea în întreprinderi; • Accesibilitatea (transportul și societatea informațională); • Dezvoltarea urbană și teritorială durabilă.
137 Ruhr – Essen (Germania) Sector: Transformarea a avut loc pe o perioadă îndelungată și a cauzat costuri ridicate, în principal legate de gestionarea apei din fostele mine. Consecințele tranziției asupra sistemului energetic au fost limitate, având în vedere că cererea de cărbune a fost acoperită prin importuri din străinătate. Societatea civilă a protestat din cauza reducerii numărului de locuri de muncă, însă după o perioadă regiunea s-a concentrat pe educație, pe industria serviciilor și s-a transformat într-o „societate a cunoașterii”. Strategie: Strategia s-a concentrat pe reamenajarea responsabilă a clădirilor minelor în scopuri culturale și turistice. Tranziția: Multe dintre poveștile de succes din industria serviciilor în zona Ruhr au la bază avantaje provenite din fosta industrie minieră, precum și oportunități apărute în procesul de tranziție economică. Creșterea în domeniul serviciilor este evidentă în serviciile moderne de logistică, ca urmare a experienței din anii în care mărfuri industriale grele erau transportate rutier, feroviar și pe apă. Aceste cunoștințe locale au susținut promovarea serviciilor logistice moderne de planificare, proiectare, monitorizare și control, ambalare și transport. Alte domenii de creștere au fost analize-diagnostic de mediu, proiectare a planurilor de ecologizare, monitorizarea emisiilor și poluanților, managementul mediului și management de proiect. Experiența practică a fost obținută inițial adresând respectivele probleme locale, iar acum Ruhr a devenit unul dintre principalele centre de protecție a mediului și servicii industriale la nivelul Europei Centrale. În continuare sunt exemplificate câteva dintre tehnologiile inovatoare de producere a energiei din lignit, cu emisii scăzute de dioxit de carbon: • Metan de mină (MM): Metanul de mină este produs în mod natural în subteran, acolo unde există cărbune încă neexploatat în contact cu oxigenul. În acest caz, arderea MM în instalații de cogenerare ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fiindcă altfel acet metan ar fi ajuns în atmosferă. Prima instalație de cogenerare a funcționat începând cu anul 1997, iar în anul 2012 puterea instalată a centralelor ce ardeau MM se ridica la 148 MW. • Utilizarea căldurii geotermale a apei infiltrate. În multe mine, infiltrațiile de apă trebuie pompate la suprafață în mod regulat. În Bochum, căldura geotermală a acesteia este utilizată pentru a furniza căldură clădirilor publice. • Stocare energetică în minele închise, utilizând hidrocentralele cu acumulare prin pompaj în rezervoare subterane. Energia geotermală a apei (ce ajunge la 40 de grade celsius) poate fi utilizată și pentru încălzire.
Dintre cei 330.000 de angajați în sectorul energiei regenerabile, aproximativ 17% se află în Ruhr, zona devenind astfel una dintre cele mai “verzi” din Germania. Finanțare: Cea mai mare parte a fondurilor destinate zonei Ruhr au provenit de la bugetul național. Restructurarea economiei Ruhr a fost condusă la nivel central și regional. Investițiile publice pentru modernizarea infrastructurii și dezvoltarea unui sistem puternic de învățământ universitar și tehnic au fost fundamentele care au contribuit la creșterea industriei serviciilor. Unul dintre simbolurile Ruhr-ului este Puțul XII al complexului minier Zeche Zollverein, care s-a transformat în centru cultural, în mare parte datorită programului IBA. Exploatarea cărbunelui data în Zollverein din anul 1851, iar presiunea pentru creșterea eficienței și competitivității sale în perioada interbelică a făcut ca site-ul să fie suficient de prețios din punct de vedere istoric și cultural pentru a fi încadrat în prezent în patrimoniul UNESCO. Complexul Zollverein este denumit în prezent „Muzeul Mineritului”, fiind localizat în preparația de cărbune. Deși este încă susținută din fonduri publice, Fundația Zollverein lucrează în prezent pentru a face site-ul auto-suficient din punct de vedere economic. Aceasta dezvoltă identitatea zonei ca hub de design (aici a fost o facultate de proiectare, iar acum este o școală de fotografie) și ca sediu pentru diverse companii, în special din sectorul de evenimente și de ecologizări industriale. Istoria arată că rezultatul a fost mai bun, cu cât ponderea deciziilor la nivel local a fost mai mare Una dintre cele mai eficiente inițiative de stimulare a ideilor pentru dezvoltare a fost Expoziția Internațională a Clădirilor “Râul Emscher”, fiind o modalitate de a canaliza finanțările publice și private către proiectele propuse de cetățeni, comunități și arhitecți locali. Proprietatea: Guvernul regional, municipalitățile, angajatorii și sindicatele au colaborat îndeaproape de-a lungul deceniilor postbelice în gestionarea economiei și transformarea acesteia, capitalismul din Germania și Renania fiind renumit pentru spiritul de cooperare. Abordarea „de jos în sus” a fost aleasă în locul strategiei anterioare „de sus în jos”; astfel, inițiativa IBA (International Building Exhibition, Emscher Park), care a durat între 1989 și 1999, a susținut descentralizarea responsabilităților în problemele schimbărilor structurale din Ruhr. Acest proiect public-privat a avut
138 ca scop reconstrucția economică, ecologică și socială a unei zone dens populate de 800 km2 în apropierea râului Emscher, care era afectat de exploatarea industrială.
However, government policies and programs still have played a key role in the transition of the Ruhr’s economy. The federal government of Germany backstopped key social protection and broad policies, but the policies and programs of the NRW state government, increasingly working with local Ruhr institutions, played a critical role.
În plus, 35 de orașe și 3 municipalități au prezentat „Conceptul Ruhr” – prima inițiativă pentru dezvoltarea urbană și regională durabilă a întregii zone Ruhr. „Conceptul Ruhr” se concentrează pe „elementele de bază ale Ruhr” – 5 direcții de dezvoltare în următorul deceniu – și include 274 de proiecte cu o investiție totală de 6 miliarde EUR.
Cu toate acestea, politicile și programele guvernamentale au jucat încă un rol cheie în tranziția economiei Ruhr-ului. Guvernul federal al Germaniei a pus capăt protecției sociale esențiale și politicilor largi, dar politicile și programele guvernului regional North Rhine-Westphalia, care lucrează tot mai mult cu instituțiile locale Ruhr, au jucat un rol esențial.
Activități / Inițiative: • Implementarea proiectelor de ecologizare și protecție a mediului; • Lansarea hubului cultural – complexul Zollverein, muzeul mineritului; • Dezvoltarea logisticii moderne; • Dezvoltarea celor mai puternice industrii de management și servicii de mediu din Europa Centrală; • Producția de energie cu emisii reduse de carbon; • Investiții publice pentru modernizarea infrastructurii și dezvoltarea unui sistem puternic de învățământ universitar și tehnic; • Alegerea abordării de jos în sus; • Dezvoltarea politicilor și programelor guvernamentale esențiale în tranziția economiei Ruhr-ului.
Slovacia (Horna Nitra) Sector: Horna Nitra este cea mai importantă regiune carboniferă din Slovacia, volumul cărbunelui exploatat ajungând până la 2 M tone pe an. Cu toate acestea, mineritul cărbunelui este neprofitabil, fiind subvenționat indirect prin suprataxele prețurilor energiei electrice suportate de consumatorul final. Acest sprijin va înceta în anul 2023, fapt ce va duce inevitabil la eliminarea treptată a cărbunelui în Horna Nitra. Economie: Regiunea Horna Nitra este o regiune cu istoric industrial din Slovacia, unde industria chimică și a cauciucului s-au dezvoltat în paralel cu cea minieră (care încă este una din cele mai importante industrii din zonă). în prezent, industria de aprovizionări auto evoluează ca urmare a dezvoltării generale a sectorului auto din Slovacia, unde, 4 mari fabrici de automobile (Volkswagen, PSA Peugeot Citroen, KIA și Jaguar Land Rover) sunt situate pe o rază de 150 km față de regiunie. Rata șomajului în districtul Prievidza era în 2018 de 4,5%; numărul locuitorilor din regiune era în același an ~184.000; numărul angajaților în industria minieră era de până la 4.000, iar numărul angajaților în industriile adiacente se ridica la aproximativ 9.000 (inclusiv în industria auto, chimică, de cauciuc și de încălțăminte). Caracteristici ale regiunii: Valoarea adăugată a industriei locale este sub media Slovaciei, activitatea IMM-urilor din regiune este redusă, potențialul de inovație este mai scăzut, tinerii din regiune migrează către alte zone, populația rămasă este îmbătrânită; din punct de vedere al infrastructurii, nu există conexiuni suficiente cu autostrada, iar drumurile sunt în stare precară; regiunea prezintă potential turistic (unul din centrele de spa principale se află în regiune), 55% din locuitori trăiesc în medii degradate. Regiunea are perspective de valorificare a turismului – orașul Bojnice, lângă Prievidza, adăpostește centre de spa, o grădină zoologică și un castel medieval, iar regiunea are o istorie bogată în ceea ce privește mineritul. Cu toate acestea, în prezent nu sunt suficiente oportunități turistice pentru un sejur de mai multe zile (cu excepția turiștilor care accesează pachetele oferite de centrele de spa), fiind alte zone în apropiere cu potential turistic mai ridicat. Stadiul actual de dezvoltare: Guvernul a adoptat în iulie 2019 un plan de acțiune pentru tranziția de la cărbune în regiunea Horna Nitra. Planul de acțiune este structurat pe baza a 4 piloni: • Mobilitate și interconectare; • Economie, antreprenoriat și inovare; • Mediu sustenabil; • Calitatea vieții și infrastructura socială,
139 Acești 4 piloni sunt defalcați în continuare în priorități și măsuri, fiecare cu o listă de potențiale proiecte identificate. Primele inițiative sunt în proces de implementare sau au fost deja aprobate. Finanțare: Având în vedere că nu a fost alocată din bugetul național nicio finanțare specifică pentru tranziția de la cărbune din Horna Nitra, guvernul se va concentra pe utilizarea diferitelor finanțări disponibile la nivel european, în special pe alocările din programele operaționale și JTF. Acțiuni/Inițiative Primele inițiative ale planului de acțiune pentru tranziția de la cărbune sunt în curs de implementare, sunt aprobate sau sunt discutate în mod activ. • Infrastructură - a fost realocată o finanțare adițională din alte programe operaționale către Programul Operațional de Infrastructură Integrată pentru a sprijini îmbunătățirea infrastructurii rutiere din regiunea Horna Nitra. Aproximativ 58 M EUR au fost alocați pentru pregătirea proiectelor în vederea unor secțiuni din drumul expres R2 care leagă regiunea Horna Nitra de principala autostradă, modernizării unor drumuri și construcției centurii orașului Prievidza, cel mai mare oraș din Horna Nitra. • Capacitate instituțională – finanțare alocată din Programul Operațional Administrație Publică Eficientă pentru a îmbunătăți în cele 4 localități selectate din regiunea Horna Nitra capacitățile instituționale necesare pregătirii proiectelor legate de tranziția de la cărbune și pentru a ajuta la implementarea activităților de tranziție. • Piața muncii – alocarea a 43 M EUR prin Programul Operațional Resurse Umane pentru a sprijini măsuri soft pe piața muncii. Măsurile pot include identificarea și analiza abilităților forței de muncă, munca în comunitate, recalificarea și cooperarea activă cu angajatorii. • Inovații și IMM-uri – apel special pentru ca Horna Nitra să sprijine IMM-urile și inovațiile din Programul Operațional Cercetare și Inovare, cu alocare de până la 10 M EUR. • Sprijin financiar pentru mineri – stabilirea unei suprataxe speciale în favoarea minerilor care își vor pierde locul de muncă pentru a compensa parțial pierderea veniturilor acestora. Suprataxa depinde de vechimea în minerit și poate fi plătită pe parcursul mai multor ani. De asemenea, minerii vor fi eligibili pentru obținerea unei compensații unice, în funcție de numărul de ani de activitate în mină. Alocarea preconizată pentru suprataxa specială este de 43 M EUR, iar pentru plata despăgubirilor 28 M EUR.
Au fost identificate inițiative adiționale și proiecte potențiale ca parte a elaborării planului de acțiune pentru tranziția de la cărbune, aflate în diferite etape ale planificării. În general, aproximativ 220 de proiecte și idei de proiecte au fost colectate pentru a forma o listă lungă de potențiale proiecte de tranziție. Exemple de proiecte includ: 1) Înlocuirea sursei de încălzire districtuală existentă - centrala pe cărbune din Novaky, Horna Nitra, care a fost unul dintre poluatorii majori din Slovacia, produce, de asemenea, căldură și abur pentru orașul Prievidza și pentru alte câteva localități și clienți industriali. După eliminarea treptată a cărbunelui, sursa de încălzire va trebui înlocuită. Pe baza dezvoltării actuale, în amplasamentul centralei Novaky va trebui construită o nouă fabrică de cogenerare cu gaz. Au existat, de asemenea, discuții (care ar putea fi luate în considerare în viitor), pentru construirea unor fabrici de producere a energiei din deșeuri în regiune și pentru explorarea potențialului de utilizare a căldurii miniere și a apei din mină pentru producerea căldurii.
140 Imagine 7 – Amplasamentul centralei din Horna Nitra
2) Refacerea spațiilor miniere - există discuții în curs de desfășurare de formare a unui parteneriat între un producător major de vagoane și compania minieră pentru a utiliza infrastructura și instalațiile feroviare existente în spațiile minelor în scopul înființării unei linii de producție modernă de vagoane. Investiția nu numai că ar ajuta la utilizarea infrastructurii existente, ci ar crea, de asemenea, noi locuri de muncă (inclusiv locuri de muncă în care pot fi folosiți angajați și ingineri existenți), precum și un centru de cercetare și dezvoltare. Valoarea investiției potențiale este de până la 100 milioane EUR și poate crea până la 600 de noi locuri de muncă.
Imagine 8 – Centru de reparații și mentenanță a vagoanelor a HBP
141 3) Extinderea producției auto existente – Brose, un furnizor de automobile deja stabilit în orașul Prievidza, urmărește să-și extindă operațiunile în regiune prin mai multe proiecte, care includ noi linii de producție, centru de cercetare, dezvoltare și testare, cooperare în învățământul dual, cu investiții potențiale de până la 125 M EUR. 4) Reabilitarea parcului industrial dezafectat Novaky - Reabilitarea unei părți din zona industrială dezafectată a centralei Novaky într-un nou parc industrial, utilizând infrastructura robustă existentă în parc, inclusiv drumuri, clădiri, electricitate, apă, căi ferate și infrastructura IT. O parte a parcului poate fi utilizată ca viitoare soluție de încălzire centrală a districtului. Proiectul ar putea ajuta la soluționarea problemei privind disponibilitatea redusă a spațiului liber în parcurile industriale existente în regiune. 5) Centrul de cercetare pentru tehnologii subterane - o altă potențială cooperare este cea între compania minieră și o nouă companie inovatoare activă în domeniul forajului subteran - GA Drilling. Proiectul constă în dezvoltarea unui centru de cercetare pentru tehnologii subterane (minerit, foraj, extracție) folosind tehnologie de foraj cu plasmă și capacitățile și capabilitățile inginerești ale companiei miniere. Imagine 9 – Platformă de foraj experimentală a GA Drilling
6) Diversificare a companiei miniere – compania minieră HBP a implementat deja câteva proiecte cu scopul de a diversifica activitățile operaționale. Două dintre acestea se bazează exclusiv pe utilizarea experienței de minerit și a resurselor miniere – cultivarea cartofilor în sere folosind căldura din mine (în prezent, una dintre cele mai mari sere în care se cultivă roșii se află în Slovacia) și crearea unei ferme piscicole folosind apa din mine (Somn african). Compania are în plan investiții similare în viitor, de exemplu în domeniul producției de fructe, a cartofilor prăjiți sau a producției de apă minerală îmbuteliată, utilizând resursele de apă existente.
Imagine 10 – Sera de roșii și ferma piscicolă a HBP
142
Prioritizare Datorită numărului mare de proiecte potențiale depuse și a gamei largi de priorități și măsuri din planul de acțiune, este benefic să prioritizăm inițiativele individuale. Luând în considerare cele mai bune practici internaționale, precum și condițiile locale din Horna Nitra, a fost sugerată următoarea prioritizare a inițiativelor și a proiectelor pentru planul de acțiune pentru tranziția de la cărbune în Horna Nitra:
• Axa prioritară 1 – Stabilizarea și reabilitarea regiunii – conform acestei axe, este necesară stabilizarea regiunii care intră în procesul de tranziție. Stabilizarea regiunii înseamnă implementarea măsurilor direct corelate cu eliminarea treptată a cărbunelui, precum sprijinirea minerilor care își vor pierde locul de muncă, sprijinirea închiderii în condiții sigure și ecologice a minelor și sprijin în remedierea impactului activităților miniere. În același timp, reabilitarea regiunii se traduce prin crearea unor noi locuri de muncă, inovații, cercetare și dezvoltare (ceea ce necesită o perioadă mai lungă de timp pentru implementare) și îmbunătățirea infrastructurii și a conectivității. • Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea calității vieții – odată ce regiunea este stabilizată, este necesară îmbunătățirea calității vieții în regiune și îmbunătățirea atractivității acesteia. În cadrul acestei priorități, sunt susținute mai multe inițiative pentru îmbunătățirea mediului, îmbunătățirea asistenței sociale și de sănătate, îmbunătățirea infrastructurii locale și revitalizarea socială. • Axa prioritară 3 – Priorități de sprijin – în cadrul acestei axe prioritare există alte inițiative și proiecte de sprijin, care nu au o legătură directă cu eliminarea treptată a mineritului de cărbune, dar susțin indirect procesul de tranziție sau susțin indirect îmbunătățirea vieții sau crearea unor locuri de muncă suplimentare.
143 Compararea studiilor de caz și relevanța acestora pentru Sistemul Urban Valea Jiului Fiecare din studiile de caz și regiunile miniere menționate mai sus au propriile particularități și caracteristici. Tranziția a avut loc sau este planificată în diferite circumstanțe și, prin urmare, strategia de tranziție și măsurile specifice diferă de la o regiune la alta. Cele mai bune practici din aceste studii de caz pot avea diverse grade de relevanță pentru Sistemul Urban Valea Jiului (SUVJ). Pentru a înțelege această relevanță, trebuie stabilite particularitățile-cheie al SUVJ și comparate cu particularitățile regiunilor miniere din studiile de caz. Pe baza analizei situației actuale a SUVJ, acestea sunt următoarele:
• Zonă monoindustrială cu mine subterane • Nivel ridicat al șomajului în regiune • Compania minieră este deținută de stat • Există potențial turistic – 2 parcuri naționale în vecinătate (Retezat și Defileul Văii Jiului) • Industria locală este orientată către minerit Comparație între caracteristicile cheie ce reies din studiile de caz privind regiunile de exploatare a cărbunelui:
Regiune Zonă Nivel ridicat al Compania minieră Există potențial Industria locală monoindustrială șomajului în este deținută de turistic este orientată cu mine subterane regiune stat către minerit
SUVJ (România)
Silesia
(Polonia)
Aragon
(Spania)
Bilbao
(Spania)
Limburg
(Olanda)
Nord-pas-de-Calais
(Franța)
Ruhr-Essen
(Germania)
Horna Nitra
(Slovacia) Relevanță ridicată Relevanță scăzută Legendă la specificul zonei la specificul zonei
SUVJ SUVJ
Pe baza evaluării studiilor disponibile și a analizelor regiunilor miniere selectate, am concluzionat că mai multe dintre acestea aveau caracteristici similare la momentul tranziției cu SUVJ. Tipuri de operațiuni miniere – Un factor diferențiator este dacă minele din regiune sunt subterane sau de suprafață. Fiecare dintre aceste tipuri de exploatare are cerințe diferite în ceea ce privește dezafectarea minelor și reabilitarea terenurilor. În timp ce în cazul minelor subterane, dezafectarea este axată pe închiderea în siguranță a coridoarelor subterane și reabilitarea potențială a unor deformări de teren, exploatarea minieră nu are de obicei un impact semnificativ asupra peisajului (în afară de potențialele deformări de teren) și reabilitarea terenului se concentrează pe găsirea de noi utilizări pentru terenurile disponibile deasupra minelor, care altfel ar fi restricționate. Pe de altă parte, exploatările miniere de suprafață au un impact semnificativ asupra peisajului, iar reabilitarea terenului necesită investiții semnificative pentru refacerea terenului. Diversificarea zonei miniere industriale – O altă caracteristică a operațiunilor miniere este dacă zona minieră este monoindustrială sau permite integrarea mai multor industrii, diversificând astfel economia locală. În mod obișnuit, zonele miniere sunt monoindustriale, concentrându-se doar pe operațiuni miniere sau, în cazul în care acestea sunt combinate cu alte industrii, este de obicei o combinație între sectorul minier și cel energetic, formând un complex energetic. Mai rar, acestea pot fi, de asemenea, zone industriale diversificate, incluzând alte industrii care beneficiază
144 de pe urma industriei miniere și energetice, cum ar fi industria chimică și industria materialelor de construcții, care pot utiliza producțiile rezultate din minerit și cărbune (inclusiv cenușa ) pentru generarea energiei, sau alte industrii grele care utilizează surse mari de energie. Studiile de caz de mai sus includ atât exemple de operațiuni miniere subterane și de suprafață, cât și zone monoindustriale și zone mai diversificate. Din această perspectivă, regiunile cu cele mai asemănătoare caracteristici cu SUVJ la momentul eliminării treptate a cărbunelui sunt Limburg, Ruhr, Nord-pas-de-Calais și Aragon. Șomaj– Regiunile miniere pot diferi, de asemenea, din perspectiva ratelor de șomaj în momentul eliminării cărbunelui sau a tranziției de la cărbune. Tranziția de la cărbune poate fi imediată și rapidă pe o perioadă de câțiva ani, creând un impact semnificativ asupra economiei locale și a șomajului, sau poate avea loc în etape. Abordarea etapizată poate duce la două scenarii - în scenariul pozitiv, abordarea etapizată permite răspândirea în mod eșalonat a creșterii șomajului și oferă economiei timp pentru diversificare și crearea de noi locuri de muncă. Într-un astfel de scenariu, economia locală se poate diversifica între etapele procesului de eliminare a cărbunelui, astfel încât atunci când se ajunge la următoarea etapă în procesul de eliminare a cărbunelui, rata de ocupare a populației poate fi remediată, iar rata șomajului relativ scăzută. În cel de-al doilea scenariu, cel negativ, economia nu se diversifică între etape, rata șomajului rămâne ridicată, iar următoarea etapă a procesului de eliminare graduală a cărbunelui nu face decât să aprofundeze problemele economice ale regiunii și să conducă la o creștere în rata șomajului. Prin urmare, ar trebui luat în considerare nivelul de șomaj existent în regiune în elaborarea strategiei de tranziție de la cărbune. Dreptul de proprietate al companiei miniere – Dreptul de proprietate al companiei miniere este un factor important în eforturile de tranziție de la cărbune. În cazul unei companii miniere deținută în totalitate de stat, decizia privind tranziția de la cărbune și guvernanța ar putea fi mai ușoară, comparativ cu situația în care intervin interesele sectorului privat. Forma de proprietate are, de asemenea, un impact asupra procesului de închidere a minelor. În cazul în care este implicat sectorul privat pot apărea provocări suplimentare. Concret, ar putea exista probleme istorice nerezolvate între stat și companiile miniere private ca urmare a unei privatizări neclare, de exemplu probleme de proprietate asupra terenurilor sau incertitudine cu privire la asumarea responsabilității pentru efectele negative ale mineritului (deformări de teren, probleme de mediu istorice). De asemenea, ar putea exista probleme legate de dezafectarea minelor și finanțarea acesteia, depinzând de existența unor reguli clare pentru crearea rezervelor financiare pentru dezafectare. Întrucât compania minieră din SUVJ este deținută de stat, regiunile mai relevante pentru comparație sunt din nou Limburg, Ruhr, Nord-pas-de-Calais și Aragon, unde companiile miniere fie aparțineau statului, fie au fost naționalizate înainte de faza de eliminare a cărbunelui și răscumpărate de către stat odată ce operatorul minier privat a încetat exploatarea minieră în regiune. Potențial turistic – Una dintre caracteristicile zonei SUVJ este situarea într-o regiune cu potențial turistic - se află în apropierea a 2 parcuri naționale - Retezat și Defileul Văii Jiului. Regiunile miniere de cărbune pot fi diferențiate pe baza potențialului lor de a dezvolta sectorul turistic ca soluție de înlocuire parțială a industriei miniere. În timp ce multe dintre regiunile miniere de cărbune încearcă să păstreze și să își construiască patrimoniul minier și sa dezvolte, de asemenea, potențialul de recreere ca parte a procesului de tranziție de la cărbune (de exemplu, crearea de lacuri din mine de suprafață), aceste inițiative singure nu pot alimenta dezvoltarea turismului, cu excepția cazului în care regiunea minieră în sine este situată în sau în apropierea unei regiuni cu potențial turistic. Din perspectiva potențialului turistic, conform studiilor de caz, regiunile Nord-pas-de-Calais și Aragon sunt cele mai apropiate de caracteristicile SUVJ. Diversificarea industriei locale – Ultima perspectivă urmărește diferențierea regiunilor miniere de cărbune din punct de vedere al industriei și economiei locale. În timp ce perspectiva anterioară a diversificării zonei miniere industriale ia în considerare, în primul rând, operațiunile miniere și extinderea activității în cele mai apropiate industrii din lanțul valoric cu potențial de integrare în complexul industrial (producția de energie, industria chimică), această perspectivă analizează diversificarea generală a economiei locale, referindu-se la măsura în care economia locală oferă locuri de muncă diversificate și în alte sectoare fără legătură. Economia locală poate fi puternic orientată către și dependentă de industria minieră, sau poate fi deja diversificată având la bază mineritul la momentul tranziției de la cărbune. Un exemplu poate fi cazul Horna Nitra din Slovacia, unde compania minieră continuă să fie cel mai mare angajator din regiune, dar numărul cumulat al locurilor de muncă în diverse alte sectoare (inclusiv industria auto, chimică, de cauciuc, încălțăminte sau utilaje) oferite de diverse companii mari din regiune este deja de ~3 ori mai mare decât în industria minieră. Regiunea Aragon este mai asemănătoare cu SUVJ din această perspectivă, întrucât economia locală este mai puțin diversificată.
145 Anexă
Situația mediului de afaceri Sursa datelor: TP Catalyst
Nr. de companii Zona 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 40 38 35 31 32 31 26 Uricani 144 136 116 106 97 85 76 Petrila 165 165 146 146 145 134 130 Vulcan 246 229 206 186 176 166 163 Lupeni 223 210 183 165 154 150 145 Petroșani 718 700 664 621 599 589 578 Valea Jiului 1.496 1.440 1.315 1.224 1.171 1.124 1.092 Hunedoara 6.478 6.357 5.965 5.682 5.567 5.348 5.186
Număr de angajați Zona 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 446 486 431 341 224 144 105 Uricani 731 736 642 551 518 491 470 Petrila 1,226 1,229 1,074 1,106 999 1,015 935 Vulcan 1,253 1,249 1,227 1,234 1,125 793 1,743 Lupeni 1,483 1,413 1,397 1,733 2,102 2,126 1,690 Petroșani 9,508 9,934 11,226 11,813 12,194 9,853 15,081 Valea Jiului 14,201 14,561 15,566 16,437 16,938 14,278 19,919 Hunedoara 63,109 56,340 57,247 57,943 66,332 61,269 69,339
Cheltuielile cu angajații [mii Zona 2018 2017 EUR] 2013 2012 2016 2015 2014 Aninoasa 2.760 2.456 2.006 1.263 722 333 323 Uricani 3.583 3.219 2.498 1.830 1.476 1.189 1.062 Petrila 6.337 5.929 4.895 4.089 3.415 2.900 2.809 Vulcan 6.694 6.013 5.306 4.799 3.758 3.174 9.027 Lupeni 8.852 7.268 7.424 8.726 8.255 7.207 5.386 Petroșani 94.654 96.256 95.961 112.259 115.364 74.864 122.943 Valea Jiului 120.120 118.685 116.084 131.703 132.268 89.334 141.227 Hunedoara 469.632 388.800 351.166 343.696 370.211 302.610 364.048
146 Venituri operaționale (cifră de afaceri) [mii EUR] Zona 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 14.463 14.692 13.636 10.330 5.195 2.591 2.166 Uricani 20.638 17.433 14.972 11.785 9.294 7.312 6.949 Petrila 31.107 30.809 27.430 26.839 24.677 21.162 21.786 Vulcan 36.988 34.966 32.098 30.211 24.783 21.441 70.875 Lupeni 62.099 55.402 52.469 58.865 47.511 38.720 31.240 Petroșani 233.736 263.557 239.588 277.722 280.026 378.615 492.736 Valea Jiului 384.568 402.167 366.557 405.422 386.291 467.250 623.586 Hunedoara 2.808.913 2.419.571 2.128.756 2.273.548 2.301.826 2.148.520 2.502.967
Nr. de companii cu venituri operaționale pozitive (cifră de afaceri) Zona 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 38 36 34 30 28 28 26 Uricani 139 132 110 98 88 79 74 Petrila 155 156 139 137 133 119 121 Vulcan 231 210 197 171 170 157 155 Lupeni 215 197 170 157 147 140 136 Petroșani 691 665 638 596 571 559 550 Valea Jiului 1,431 1,360 1,254 1,159 1,109 1,054 1,036 Hunedoara 6,263 6,055 5,701 5,390 5,271 5,018 4,918
% companiilor cu venituri operaționale pozitive (cifră de afaceri) Zona 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 95% 95% 97% 97% 88% 90% 100% Uricani 97% 97% 95% 92% 91% 93% 97% Petrila 94% 95% 95% 94% 92% 89% 93% Vulcan 94% 92% 96% 92% 97% 95% 95% Lupeni 96% 94% 93% 95% 95% 93% 94% Petroșani 96% 95% 96% 96% 95% 95% 95% Valea Jiului 96% 94% 95% 95% 95% 94% 95% Hunedoara 97% 95% 96% 95% 95% 94% 95%
147 Profit / pierdere din exploatare (EBIT) [mii EUR] Zona 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 136 1,306 847 202 -42 68 -134 Uricani 2,183 487 687 191 289 117 107 Petrila 1,690 1,676 923 1,876 1,875 904 847 Vulcan 236 1,031 1,238 1,110 702 -112 -5,631 Lupeni 2,109 2,711 2,971 3,715 1,312 632 644 Petroșani -255,597 -149,516 -298,951 -358,598 -77,318 -44,384 -27,977 Valea Jiului -249,379 -143,611 -293,132 -351,706 -73,140 -42,843 -32,010 Hunedoara -119,772 -36,452 -208,370 -228,755 13,449 15,287 2,968
Nr. de companii cu rezultate operaționale pozitive (EBIT pozitiv) Zona 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 22 22 22 15 14 13 10 Uricani 72 67 64 61 46 36 23 Petrila 102 105 86 80 74 61 56 Vulcan 127 122 120 103 99 69 69 Lupeni 122 120 112 89 80 68 59 Petroșani 446 444 421 376 329 280 270 Valea Jiului 869 858 803 709 628 514 477 Hunedoara 4,141 4,000 3,810 3,602 3,150 2,680 2,450
% companiilor cu rezultate operaționale pozitive (EBIT pozitiv) Zona 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 55% 58% 63% 48% 44% 42% 38% Uricani 50% 49% 55% 58% 47% 42% 30% Petrila 62% 64% 59% 55% 51% 46% 43% Vulcan 52% 53% 58% 55% 56% 42% 42% Lupeni 55% 57% 61% 54% 52% 45% 41% Petroșani 62% 63% 63% 61% 55% 48% 47% Valea Jiului 58% 60% 61% 58% 54% 46% 44% Hunedoara 64% 63% 64% 63% 57% 50% 47%
148 Zona Profit / pierderi înainte de impozitare [mii EUR]
2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 137 1310 789 217 -58 60 -148 Uricani 2116 414 624 115 239 91 56 Petrila 1.472 1405 935 1725 1764 773 664 Vulcan 383 1102 1468 1149 446 -90 -6866 Lupeni 1927 2482 2770 3543 1255 536 593 Petroșani -259565 -155038 -303879 -362270 -80209 -40692 -24595 Valea Jiului -253667 -149635 -298,082 -355738 -76505 -39382 -30148 Hunedoara -134554 -46634 -226596 -258073 -24711 7915 -18402
Nr. de companii cu rezultate pozitive înainte de impozitare Zona 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 23 23 22 15 13 12 10 Uricani 70 67 64 61 46 36 21 Petrila 100 105 83 81 74 58 53 Vulcan 128 123 123 106 96 68 66 Lupeni 123 118 111 86 77 66 54 Petroșani 452 447 426 380 323 277 252 Valea Jiului 873 860 807 714 616 505 446 Hunedoara 4.164 4.006 3.821 3.599 3.123 2.653 2.368
% companiilor cu rezultate pozitive înainte de impozitare Zona 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 58% 61% 63% 48% 41% 39% 38% Uricani 49% 49% 55% 58% 47% 42% 28% Petrila 61% 64% 57% 55% 51% 43% 41% Vulcan 52% 54% 60% 57% 55% 41% 40% Lupeni 55% 56% 61% 52% 50% 44% 37% Petroșani 63% 64% 64% 61% 54% 47% 44% Valea Jiului 58% 60% 61% 58% 53% 45% 41% Hunedoara 64% 63% 64% 63% 56% 50% 46%
149 Zona Profit / pierderi după impozitare [mii EUR] 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa -42 1.214 675 165 -94 28 -162 Uricani 1916 282 486 -19 133 -3 -10 Petrila 1,190 1,177 756 1,403 1,426 545 477 Vulcan 90 860 1.148 824 209 -255 -6972 Lupeni 1432 1833 2365 2837 988 331 399 Petroșani -260934 -156411 -305379 -363892 -81253 -41646 -25.858 Valea Jiului -256306 -152259 -300624 -358847 -78497 -41028 -31964 Hunedoara -155911 -67948 -245987 -280834 -44147 -8200 -33815
Nr. de companii profitabile după impozitare Zona 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 22 21 20 14 11 10 10 Uricani 66 62 58 57 44 33 21 Petrila 94 98 79 73 67 54 51 Vulcan 119 110 112 95 84 59 61 Lupeni 119 109 103 79 64 59 53 Petroșani 411 420 406 348 293 242 234 Valea Jiului 809 799 758 652 552 447 420 Hunedoara 3,913 3,771 3,593 3,344 2,859 2,410 2,259
Zona % companiilor profitabile după impozitare 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 55% 55% 57% 45% 34% 32% 38% Uricani 46% 46% 50% 54% 45% 39% 28% Petrila 57% 59% 54% 50% 46% 40% 39% Vulcan 48% 48% 54% 51% 48% 36% 37% Lupeni 53% 52% 56% 48% 42% 39% 37% Petroșani 57% 60% 61% 56% 49% 41% 40% Valea Jiului 54% 55% 58% 53% 47% 40% 38% Hunedoara 60% 59% 60% 59% 51% 45% 44%
Impozite (Profit/pierderi înainte de impozitare - Profit/pierderi după impozitare) Zona [mii EUR] 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 Aninoasa 179 96 114 52 36 32 14 Uricani 200 132 138 134 106 94 66 Petrila 282 228 179 322 338 228 187 Vulcan 293 242 320 325 237 165 106 Lupeni 495 649 405 706 267 205 194 Petroșani 1.369 1.373 1.500 1.622 1.044 954 1.263 Valea Jiului 2.639 2.624 2.542 3.109 1.992 1.646 1.816 Hunedoara 21.357 21.314 19.391 22.761 19.436 16.115 15.413
150 Terenuri disponibile pentru noi investiții Source of data: Invest in Jiu Valley Localitate Lupeni Lupeni Lupeni Lupeni Lupeni Lupeni Lupeni
Fosta Zona Fosta Mină Fosta Strada Strada Loc DN66A Mină Industriala Lupeni Sud Mină Stadionului Revoluției Barbateni Vâscoza Carolina Tip de proprietate Publică Publică Publică Publică Publică Publică Publică Suprafața locului [mp] 150,000 86,100 56,700 10,930 7,774 6,492 4,855 Suprafață neconstruită 150.000 86.100 56.700 6.193 7.774 6.492 4.855 [mp] Suprafața pardoselii 0 0 0 4,737 0 0 0 [mp] Tipul zonei Industrială Industrială Industrială Industrială Industrială Industrială Industrială Distanța până la 0 1.6 0.19 0 0.34 1.6 0.31 DN [km] Acces pentru Da Da Da Da Da Da Da camioane Acces feroviar Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Utilități Da Nu Da Da Da Nu Da Cel mai apropiat 0 1.580 190 0 340 1.580 310 transport public [m]
Localitate Petrila Petrila Petrila Vulcan Vulcan Uricani Uricani Loc Fosta Mină Fosta Resort Fosta Cariera Fosta Mină Dealul Melaia Petrila fabrică Pasul Mină Galbera Valea de de Vâlcan Paroseni Brazi mobilă Tip de proprietate Publică Publică Privată Publică Publică Publică Publică Suprafața locului [mp] 346,144 166,700 17,177 223,077 114,312 47,324 38,500 Suprafață 346,144 143,500 13,173 223,077 114,312 47,324 38,500 neconstruită [mp] Suprafața pardoselii 0 23,200 4,004 0 0 0 0 [mp] Tipul zonei Suprafață Industrială Industrială Servicii de Industrială Suprafață Industrială neconstruită turism neconstruită Distanța până la 2.54 1.23 1.55 6.55 0.42 0.37 0.15 DN [km] Acces pentru Da Da Da Da Da Da Da camioane Acces feroviar Nu Da Nu Nu Da Nu Da Utilități Nu Da Nu Nu Da Nu Nu Cel mai apropiat 1,640 340 345 0 420 375 0 transport public [m]
Localitate Petroșani Petroșani Petroșani Petroșani Petroșani Petroșani Petroșani Loc Parcul Fostul Golden UPSROM Ronconstruct Industrial amplasament TED Trans Market Industry Brau Union Livezeni al Minei Dalja Tip de proprietate Publică Publică Privată Privată Privată Privată Privată Zona locului [mp] 120,000 13,820 6,300 4,327 1,702 1,523 738 Suprafață 120.000 13.820 3.140 3.263 0 0 0 neconstruită [mp] Suprafața 0 0 3.160 1.034 1.702 1.523 738 pardoselii [mp] Tipul zonei Industrială Industrială Industrială Industrială Industrială Industrială Industrială
Distanța până 1.35 3.15 0.4 3.35 0.4 0.4 3.35 la DN [km] Acces pentru Da Da Da Da Da Da Da camioane Acces feroviar Da Nu Nu Da Nu Nu Da Utilități Da Da Da Da Da Da Da Cel mai apropiat 1,350 435 400 200 400 400 200 transport public
151 [m]
Localitate Uricani Uricani Uricani Uricani Uricani Uricani Loc Lacul Fosta Poiana Sesul Fosta Cariera Câmpu lui mină de Mare Serbanilor Mină Valomir Neag cărbune Uricani Tip de proprietate Publică Publică Publică Publică Publică Publică Zona locului [mp] 630.285 141.427 122.034 112.119 74.335 60.142 Zonă neconstruită [mp] 630.285 141.427 122.034 112.119 74.335 60.142 Suprafața pardoselii [mp] 0 0 0 0 0 0 Tipul zonei Industrială Industrială Industrială Industrială Industrială Industrială Distanța până la DN [km] 0 0 0 0 0 0.65 Acces pentru camioane Da Da Da Da Da Da Acces feroviar Nu Da Nu Nu Da Nu Utilități Nu Da Nu Nu Da Nu Cel mai apropiat transport 0 0 430 620 0 635 public [m]
152