DOCSLIB.ORG

Vegeta Ia De La Confluen a Jiului Cu Dun

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Vegeta Ia De La Confluen a Jiului Cu Dun Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunicri. tiinele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914 VEGETAIA DE LA CONFLUENA JIULUI CU DUNREA VEGETATION FROM THE JIUL RIVER CONFLUENCE WITH DANUBE ADRIAN N:STASE, MELANIA NSTASE Abstract The work presents the ecological problems from Gighera – Ostroveni – Bechet area as well as the actual state of the natural reservation: salty pasture-land from Gighera, Z;val forest and the sand dunes from Dbuleni. Key words: natural reservation, Danube, Jiu Cuvinte cheie: rezervaie natural, Dunrea, Jiul INTRODUCERE Râul Jiu formeaz axa hidrologic a Olteniei, având o lungime de 349 km, din care 285 km în Oltenia. Împreun cu afluienii lui alctuiete un mare bazin hidrografic. Cursul râului dreneaz versanii sud-vestici ai Carpailor Meridionali, apoi partea vestic a Piemontului Getic i o bun poriune din Câmpia Olteniei, munii ocupând 35% din bazinul Jiului, regiunea deluroas 65%, iar câmpia 10%. Se formeaz din Jiul de Vest (care îi are obâria pe teritoriul comunei Câmpul lui Neag, dintre Munii Retezat i Vâlcan) i Jiul de Est (care îi colecteaz apele de la poalele Parângului i ale Munilor Sebe). Cele dou firioare de ap se unesc lâng satul Iscroni (la sud de Livezeni). Dup ce strbate lanul carpatic prin defileul Surduc-Lainici, curge la Bumbeti, coborând prin Subcarpai i Podiul Getic, în câmpie, pentru a se vrsa în Dunre, la Gighera (Zval- Copania). Principalii aflueni ai Jiului sunt: Tismana, Bistria, Sohodol, uia, Motrul (123 km), Gilortul (107 km), Amaradia (103 km) etc. În câmpie nu mai primete aflueni importani, aici având cel mai îngust sector al întregului su bazin hidrografic. Cursul are multe meandrri i despletiri. Reflectând caracteristicile modului de alimentare, debitul râului înregistreaz variaii mari de la un an la altul. Astfel, debitul mediu multianual este de 86 m/s, iar cel mai mare de 1600 m/s. Oscilaiile din timpul anului scot în eviden predominarea debitelor mari în martie-iunie i a celor mai mici în august-octombrie. În partea nordic, fenomenele de înghe apar înc din prima decad a lunii decembrie, iar la confluena cu Dunrea, în a doua decad a aceleiai luni; ele se produc, în medie, pân ctre sfâritul lui februarie. Podul de gheaX; se formeaz, de regul, între 10 i 25 ianuarie i dispare în a doua decad; a lui februarie, durata medie a acestuia fiind mai mic la Zval (18-20 zile) decât la Podari (32-35 zile). În privinXa compoziiei apelor Jiului, se constat urm;toarele: dei gradul de mineralizare calculat la Podari are valori duble fa de Dunre, iar poluarea cu diverse substane este pronunat, totui autoepurarea este puternic, încât la vrsare, apa ajunge la parametri normali pentru utilizare în diverse scopuri (irigaii, adpatul animalelor etc). MATERIAL I METOD Lucrarea a fost elaborat pe baza materialelor elborate de specialitii ce au strbtut zona i în urma excursiilor de cercetare în teren efectuate de autori. REZULTATE I DISCUII Râul Jiul este menionat înc din antichitate în scrierile lui Rabon (Rhabonus); se regsete i-n operele unor scriitori români. Alexandru Vlahu îl descrie astfel: Un bra de oel, sclipitor în btaia soarelui, taie lanurile din stânga. Este Jiul, copilul zburdalnic al munilor care-i gonete undele limpezi peste solurile Olteniei, se prbuete urlând în sritoarea de la Z;val i de aici, prsindu-i vechea albie potolit de nisip, îi sap alta nou pân în faa Ostrovului, unde intr i se mistuie în valurile tulburi ale Dunrii. În ultimul su drum, înainte de a se uni cu marele fluviu - Dunrea, i-a schimbat albia minor în mai multe rânduri. Uneori se vrsa în Dunre la Bechet, alteori în dreptul ostrovului Copania-Gighera, închizând între albia sa nou i albia sa veche o poriune de lunc în form de delt;. Jiul era numit, împreun cu Oltul, râu de tip oltean (G.Vâlsan, 1915, Câmpia Român;, Bucureti), cu terase paralele cursului su, venind a se racorda cu terasele Dunrii. Deplasarea gurilor Jiului este veche. Harta lui Schwantz (1719) prezint Jiul v;rsându-se în Dunre la Bechet i Copania (Zval). În harta statistic rus (1835), Jiul confluia cu Dunrea la Bechet, fiind legat de balta Nedeia printr-o gârl. 98 ADRIAN NSTASE MELANIA NSTASE În harta austriac a cpitanului Begenan (1856) Jiul se vrsa cu un bra mai puternic la Bechet i cu un bra mai slab la Copania, închizând la mijloc un triunghi traversat longitudinal de cinci gârle, ce se vrsau în Dunre în dreptul unor mici ostroave. În zona Nedeii se întindea o balt imens ce cuprindea blile Gighera, Nedeia, Nasta, Cârna i Bistre. În General-Karte der Walachei (1867), Jiul se vrsa în fluviu la Bechet. Gârle multe drenau toat regiunea vechiului deltoid. Cu CopaniXa, Jiul era legat printr-o slab gârl oblic, ce se desfcea din Jiu în dreptul satului Zval i traversa p;durea Zval pentru a se vrsa în Dunre la est de ostrovul Copania. Dup Dicionarul geografic al judeului Doljiu, (ANA CUMBARY, MARIA MANOIL, MIHAIL CANIANU, AURELIAN CANDREA, 1896), Jiul se varsa în Dun;re din nou în dreptul ostrovului Copania; aceasta, de la 1879, în urma bombardamentelor trupelor turceti, în rzboiul de Independen, asupra malului Jiului de la Zval-Comoteni i a zporului format pe vechea albie spre Bechet, în iarna aceluiai an. D.Grecescu, în Conspectul Florei României (1898), arat c Jiul se vrsa în Dunre, din nou, la Bechet. În harta Statului major român (1915), Jiul îi schimb albia i se unete cu marele fluviu la CopaniXa. În 1925, Raul Clinescu, în excursiile fcute în sudul Olteniei, constat c Jiul se vrsa în Dunre tot în dreptul ostrovului Copania, braul dinspre Bechet fiind complet uscat pe o distan de 8 km, de la Comoteni pân la gârlia Jieului de la Grindeni. Acest curs îl urmeaz; Jiul i astzi. În aceast poriune, între Gighera-Ostroveni i Bechet, se întâlnesc numeroase ecosisteme acvatice i terestre: bli, mlatini, srturi, pârâul Jie, interdune i dune, p;durea (leau de câmpie) Z;val etc. În zon au existat o serie de b;li importante pentru viaa i activitatea localnicilor. Unele au disprut datorit sistemului de irigaii Sadova-Corabia, altele au rmas. Dup inundaiile din primvara anului 2006, apa a "nvlit" în vechile bli Ardan, Balta Mare, Ardnu, Bltina de la Bechet, iar cele din interdune: Topile, Ograda, Luminoasa, Crucea, Plumina, Vârtoape, Drcsân, Lungile, Latele, Balta Vie, S;ratele, Rscrucile etc. i-au m;rit volumul de ap. În dreapta Jiului, la sud de Z;val, în Lunca Dunrii se afl o suprafa de cca. 1500 ha expuse srturrii, dintre care, în prezent, 550 ha sunt puternic srturate. Aici au fost luate sub ocrotire 4 ha sub denumirea de Pajitea halofil Gighera, ca rezervaie natural. Flora i vegetaXia de aici difer; dup gradul de salinitate i umiditate a solului. În apa pârâului ce traverseaz srtura se gsete dominant Zannichellia palustris L., alturi de care se mai afl Lemna minor L., L. gibba L., Spirodela polyrhiza (L.), SCHLEID, Ranunculus sceleratus L. etc. În locuri mai joase, umede i cu un procent ridicat de salinitate domin Salicornia herbacea L., alturi de Suaeda maritima, Spergularia salina J. et C. PRESL, S. marginata (D. C.) KITT, Aster tripolium L., Taraxacum bessarabicum (HORN.) HAND-MAZZ. De la asociaia de Suaeda maritima, care cantoneaz în locuri cu salinitate ceva mai redus, se face trecerea pe nesimXite la asociaia de Salicornia herbacea (L.) PARL. Pe suprafee întinse domin Puccinellia distans (L.) PARL însoit de: Crypsis aculeata (L.) AIT., Bupleurum tenuissimum L., Trifolium repens L., T. fragiferum L., Plantago schwarzenbergiana SCHUR, Podospermum canum L. .a. Pe locuri mai ridicate i mai puin srturate întâlnim asociaXia de Hordeum hystrix ROTH, Cynodon dactylon (L.) PERS. Tot aici, la rs;rit de Gighera, apar câteva izvoare naturale cu ap mineral, descoperite înc din anul 1880, prima analiz chimic a acestora fiind fcut în 1882 de ctre chimistul Enibaci. În prima jumtate a sec. al XX-lea, localnicii foloseau apele minerale pentru bi, tot atunci fiind construite: un bazin betonat, cabine i instalaie de înclzire, în prezent abandonate i în ruin. Dup 1998 s-a hotrât sprijinirea realizrii unui Complex balnear la Gighera, care s valorifice potenialul terapeutic al apelor, în cadrul zonei ecoturistice Nedeia-Zval-Ostroveni-Bechet. Trecând Jiul pe podul de la Zval, spre Bechet, apare în dreapta, în lunca Dun;rii, Pdurea Z;val, un leau de câmpie de cca. 730 ha. Din punct de vedere geologic, aparine Platformei Moesice, configuraia terenului fiind în general plan i mai puin ondulat. Ca forme negative de relief sunt prezente vâlcele i microdimensiuni închise. Altitudinea este cuprins între 30-65 m. Substratul litologic este alctuit din depozite loessoide, nisipuri i pietriuri, luturi, argile fine etc. Tipurile de sol sunt gleice i pseudogleice. Hidrologic, pdurea este situat în bazinul inferior al râului Jiu. Cantitatea medie anual a precipitaiilor este de 510 l/mp/an. Valorile medii lunare prezint un maxim în lunile mai-iunie i minim în lunile februarie-martie i septembrie. Durata sezonului de vegetaie este de 200 de zile. Valoarea fondului forestier natural existent aici este cu atât mai mare cu cât acesta a rezistat asediului agroecosistemelor ce îl înconjoar, pstrându-i majoritatea lanurilor trofice create de natur de-a lungul timpului. În pdure vegeteaz înc bine falnici stejari seculari, frasini i ulmi. Poienile abund în vegetaie luxuriant, de neptruns. Între Ostroveni i Bechet-Jieul erpuiete printre dunele de nisip ce au rmas înc necultivate, pe vechea albie a Jiului. În nenumrate rânduri am propus ca o suprafa de cca. 10 ha din acest teritoriu s; fie declarat rezervaie natural, dar... 99 Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunicri. tiinele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914 Pe aceste nisipuri, ce mai sunt spulberate de criv i austru, vegeteaz o serie de plante psamofile, dintre care citm: Mollugo cerviana (L.) SER., Potentilla arenaria BORKH., Peucedanum arenarium W & K., Viola kitaibeliana ROEM & SCHULT, V.
Load more

Recommended publications
  • Strategie Pentru Tranziția De La Cărbune În Valea Jiului Analiza Principalelor Provocări Și Oportunități Din Valea Jiului
    1/5/2020 Strategie pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului Analiza principalelor provocări și oportunități din Valea Jiului Material tradus după documentul PwC în limba engleză, prin grija Ministerului Fondurilor Europene Prefață Proiectul „Strategie pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului” este finanțat de Comisia Europeană prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG-REFORM) și implementat în colaborare cu PricewaterhouseCoopers în baza Contractului cu numărul SRSS/SC2019/119, încheiat între PricewaterhouseCoopers EU Services EESV și Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM – Clientul) al Comisiei Europene, semnat la data de 23 octombrie 2019, având drept Beneficiar Ministerul Fondurilor Europene (MFE). Raportul de față a fost întocmit de PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL (în cele ce urmează „PwC”). Acesta reprezintă al treilea livrabil și a fost redactat cu scopul de a prezenta provocările și oportunitățile actuale din Valea Jiului, care acoperă dimensiunile politice și administrative, economică, sociale și culturale, tehnologice și de mediu. În identificarea și fundamentarea provocărilor și oportunităților, au fost utilizate surse publice de informații, precum și informații obținute în interviurile realizate de PwC cu părțile interesate în perioada ianuarie-februarie 2020 în Valea Jiului. Sursele de date și de informații sunt indicate atât sub grafice, scheme și tabele, cât și în notele de subsol. Informațiile utilizate au fost considerate corecte și de încredere, și nu au fost verificate separat de noi. Orice persoană care nu este destinatarul acestui raport sau care nu a semnat și returnat către PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL o scrisoare de acceptare a termenilor PwC privind furnizarea de informații („Release Letter”) nu este autorizată să aibă acces la acest raport.
    [Show full text]
  • Annals of UPET
    ISSN 1454-9174 ANNALS OF THE UNIVERSITY OF PETROSANI MINING ENGINEERING VOL. 9 (XXXVI) UNIVERSITAS PUBLISHING HOUSE PETROŞANI, 2008 ISSN 1454-9174 EDITOR OF PUBLICATION Prof.dr.eng. Ioan-Lucian BOLUNDUŢ ADVISORY AND EDITORIAL BOARD OF MINING ENGINEERING ISSUES ADVISORY BOARD Prof.dr.eng. Nicolae DIMA - University of Petroşani Prof.dr.hab.eng. Dr.h.c. Lev Alexandrovici PUCIKOV - Moscow State Mining University Russia Prof.dr.hab.eng. Suvalov Iuri VASILIEVICI - State Mining Institute – Sankt Petersburg - Russia Prof.dr.hab.eng. Monika HARDYGORA - Politechnika Wroclaw - Poland Prof.dr.hab.eng. Dr.h.c. Carsten DREBENSTEDT - Technische Universität Bergakademie Freiberg - Germania Assoc.Prof.dr.eng. Ventzislav IVANOV - University of Mining and Geology- Sofia - Bulgaria Prof.dr.eng. Jöszef BÖHM - University of Miskolc – Hungary Prof.dr.eng. Pavol RYBAR - Technical University-Kosice- Slovacia Prof.dr.eng. Dumitru FODOR - University of Petroşani Prof.dr.eng. Mircea GEORGESCU - University of Petroşani Prof.dr.eng. Vlad CODREA - University Babeş-Bolyai of Cluj Napoca Prof.dr.eng. Sanda KRAUSZ - University of Petroşani Assoc.prof.dr.eng. C-tin LUPU - INSEMEX of Petroşani EDITORIAL BOARD Editor-in-chief: Prof.dr.eng. Ilie ROTUNJANU - University of Petroşani Associate editors: Prof.dr.eng. Ioan DUMITRESCU - University of Petroşani Prof.dr.eng. Petru HODOR … - University of Petroşani Prof.dr.eng. C-tin SEMEN - University of Petroşani Prof.dr.eng. Romulus SÂRBU - University of Petroşani Prof.dr.eng. Eugen COZMA - University of Petroşani Editor Secretary: Lecturer dr. eng. Emilia DUNCA - University of Petroşani Editorial office address: University of Petroşani, 20 University Street, 332006, Petroşani, Roumania, Phone: (40)54/54.29.94, 54.25.80, 54.25.81, 54.25.82, 54.97.49, Fax: (40) 54/54.34.91, 54.62.38; www.upet.ro, Email: [email protected] Annals of the University of Petroşani, Mining Engineering, 9 (2008) 3 CONTENTS Page BARON M.
    [Show full text]
  • Uricani Monografie Turistică
    Uricani Monografie turistică URICANI 2019 Cuprins 1. Considerații generale …………………………………………..…pag. 3 1.1. Prezentarea cadrului de analiză .................................................................. pag.4 1.2. Scurt istoric .................................................................................................. pag. 9 1.3. Generalități ................................................................................................. pag. 13 1.4. Căile de acces ............................................................................................. pag. 15 1.5. Infrastructura edilitară .............................................................................. pag. 17 1.6. Cadrul natural ........................................................................................... pag. 22 1.7. Cadrul socio – economic ........................................................................... pag. 28 1.8. Probleme de mediu și factori de risc ......................................................... pag. 34 2. Analiza potențialului turistic ………………………….………. pag. 43 2.1. Turism montan pedestru ……………………………………………….. pag. 43 2.1.1. Munții Retezat ………………………………………………......pag. 43 2.1.2. Munții Vâlcan …………………………………………………. pag. 46 2.1.3. Munții Tulișa …………………………………………..……… pag. 49 2.1.4. Munții Retezatul Mic sau Calcaros …………………………… pag. 51 2.2. Trasee turistice montane ……………………………………………….. pag. 52 2.3. Cicloturism ……………………………………………………………… pag. 62 2.4. Apele ………………………………………………………………...…… pag. 68 2.5. Cascadele ……………………………………………………………..….
    [Show full text]
  • Poluarea Din Valea Jiului Şi Efectele Acesteia
    EFECTELE ACTIVITĂŢII MINIERE ASUPRA MEDIULUI ACVATIC DIN PERIMETRUL BRAD POLUAREA DIN VALEA JIULUI ŞI EFECTELE ACESTEIA Ing.drd. Angelica-Nicoleta DRĂGHICI, Absolventă a Universităţii din Petroşani, specializarea Ingineria mediului în minerit, promoţia 1997. Doctorand în domeniul fundamental Ştiinţe inginereşti, la Universitatea din Petroşani, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. Are patru lucrări ştiinţifice publicate în domeniul protecţiei mediului şi în probleme de radioactivitate. REZUMAT Lucrarea îşi propune în prima parte inventarierea principalelor surse de poluare a aerului, apei şi solului din judeţul Hunedoara, precum şi gradul de poluare al acestora şi factorii care conduc la această poluare. În a doua parte a lucrării este descrisă metodologia utilizată în evaluarea problemelor de mediu şi câteva categorii de risc: sănătate, mediu şi calitatea vieţii. ABSTRACT The paper is propposing in its first part the inventary of the main pollution sources of air, water and ground from Hunedoara distrinct, also the pollution degree of those and the factors that lead at this pollution. In the second part of the paper is described the methodology used in the environment problems valuation and some of risk categories: the health, the environment and the life quality. 1. POLUAREA SOLULUI – deşeuri periculoase; – deşeuri menajere. De regulă, solurile din perimetrul municipiului Petroşani Deşeurile industriale rezultate în urma proceselor tehno- sunt favorabile vegetaţiei forestiere, cu condiţia asigurării ur- logice şi a activităţilor industriale desfăşurate de agenţii eco- mătoarelor cerinţe: apă, aeraţie, afânare şi preocuparea pen- nomici constau în: steril, zgură, deşeuri metalice, şlamuri, tru acoperirea solurilor cu vegetaţie forestieră. nămoluri, uleiuri uzate, carburanţi, deşeuri de lemn, alte ti- Caracteristicile principale ale acestor tipuri de sol sunt: puri de deşeuri.
    [Show full text]
  • MUNTEAN Alexandra Iuliana
    UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOLOGIE ŞI GEOFIZICĂ ŞCOALA DOCTORALĂ DE GEOLOGIE Studiul subsidenței terenurilor afectate de lucrări miniere extensive prin metode geodezice satelitare de investigație REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Conducător, Doctorand, Prof. dr. ing. Victor Mocanu Drd. ing. Alexandra Iuliana Muntean Decembrie 2015 CUPRINS INTRODUCERE ….………………………………………………………………………….. 1 Documentare geologică ..............................................................................................................2 1. Geologia regiunii .....................................................................................................................4 1.1 Caracteristici generale geologice şi tectonice ale Bazinului Petroşani...............................4 1.2 Perimetrul pilot ..................................................................................................................7 1.2.1 Câmpul minier E.M. Livezeni, Puţul Maleia ...............................................................7 1.2.2 Extinderea în suprafaţă şi adâncime a lucrărilor miniere .............................................8 1.2.3 Tectonica zăcământului perimetrului pilot……………………………........................8 2. Evoluția deformării unui masiv sub influența exploatărilor miniere subterane.........................9 3. Analiza factorilor care influențează procesul de deformare a suprafeței..................................10 4. Influenţa activităţii miniere asupra mediului………………………………......................10 5. Metode de determinare a parametrilor
    [Show full text]
  • Territorial Concentration of the Poor People in the Petroşani Depression
    The Annals of Valahia University of Târgovişte, Geographical Series, Tome 10 / 2010 __________________________________________________________________________________________________ TERRITORIAL CONCENTRATION OF THE POOR PEOPLE IN THE PETROŞANI DEPRESSION Andra COSTACHE1 1Valahia University of Târgovişte Abstract: The paper analyses the features of the deprived urban areas from Petroşani Depression, characterized by the residential concentration of the poor people, but also by poor living conditions, households with limited access to utilities and low acces to urban services. These areas have been identified following field surveys applied in the six towns of the studied region. Key words: Petroşani Depression, poverty, deprived urban areas 1. Dimensions of poverty in the Petroşani Depression. In the Petroşani Depression, the level of poverty is a direct consequence of the regions’ evolution in the last 50 years and of the economic restructuring. These factors have had an impact on the structure of active and inactive population and influenced the income sources and the income level, which are the main prerequisites of poverty. Compared to the national average for urban areas, in the cities of Petroşani Depression the income from wages, from self-employed activities or from goods saling (other than agricultural products) have a lower weight. On the other hand, there are higher than the national urban averages the value of social transfers and the amount of services that are covered by certain discounts provided by employers (in this case the National Pit Coal Company) – Table 1. This reflects the dependence of incomes on the welfare system and on the coal-extracting activities (the revenues of 14.3% of households rely solely on wages, social benefits or social transfers from CNH - Negulescu et al., 2004).
    [Show full text]
  • Acta Musei Tutovensis Iv
    www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro MUZEUL “VASILE PÂRVAN” BÂRLAD ACTA MUSEI TUTOVENSIS IV 2009 www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro ACTA MUSEI TUTOVENSIS ACTA MUSEI TUTOVENSIS Publicaţie a Muzeului „Vasile Pârvan” Publication of „Vasile Pârvan” Str. Vasile Pârvan nr.1 Museum, Bârlad 731003 Bârlad 1 Vasile Pârvan Street Tel.: 0235 42 16 91 731003 Bârlad 0335 404 746 Phone: 0235 42 16 91 Fax: 0235 42 22 11 0335 404 746 E-mail: [email protected] 0235 42 22 11 Adresă web: www.muzeuparvan.ro E-mail: [email protected] Web address: www.muzeuparvan.ro Colegiul de redacţie: Prof.univ.dr. Vlad CODREA Prof.univ.dr. Nicolae CREŢU Prof. Mircea MAMALAUCĂ Prof. Cristina CARATA Muzeograf Alina BUTNARU Prof. Mircea OANCĂ redactor şef: Mircea MAMALAUCĂ Traducerile şi corectura în limbi străine: Ana Valeria ILIE Prof. univ. dr. Nicolae CREŢU Prof. univ. dr. Vlad CODREA REVISTA APARE CU SPRIJINUL FINANCIAR AL CONSILIULUI JUDEŢEAN VASLUI Revistă în curs de cotare CNCSIS. Revistă fondată de Mircea MAMALAUCĂ. Apare anual din 2006. Coperta I: Aspecte de pe şantierul arheologic din punctul “ Islaz”, sat Polocin, com. Pogoneşti, jud. Vaslui. www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro MUZEUL “VASILE PÂRVAN” BÂRLAD A C T A M U S E I T U T O V E N S I S IV 2009 Bârlad 2009 www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro Revistă tipărită de Casa Editorială Demiurg (acreditată de CNCSIS în 2003, reacreditată în 2006) Şoseaua Păcurari nr. 68, bl. 550, sc. B, et. 4, ap. 16, 700547 - Iaşi, România ℡ 0232/25.70.33; 0745/37.81.50; 0727/840.275 E-mail: [email protected]; [email protected] www.ceddemiurg.ro Consilier editorial: dr.
    [Show full text]
  • Strategia Pentru Tranziția De La Cărbune a Văii Jiului
    Strategia pentru tranziția de la cărbune a Văii Jiului Livrabilul 6 Plan de acțiuni Draft Aprilie 2021 Planul de acțiuni, draft Proiectul „Strategia pentru tranziția de la cărbune din Valea Jiului” a fost realizat cu finanțare din partea Uniunii Europene prin Programul de Sprijinire a Reformelor Structurale și în cooperare cu Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale a Comisiei Europene. Se desfășoară sub contractul nr. SRSS / SC2019 / 119 între PricewaterhouseCoopers EU Services EESV și Serviciul de Sprijin pentru Reforma Structurală a Comisiei Europene, semnat în octombrie 2019. „Strategia pentru tranziția de la cărbune a Văii Jiului” („Strategia”) este un document amplu, compus din 3 părți principale: 1. Analiza dificultăților și oportunităților din Valea Jiului 2. Strategia pentru diversificare economică, socială și de mediu a Văii Jiului 3. Planul de Acțiuni Prezentul document reprezintă Planul de Acțiuni, în realizarea cărora au fost utilizate surse publice de informații, precum și informații obținute în urma consultărilor cu o gamă diversificată de stakeholderi. 2 Planul de acțiuni, draft Pilonul de dezvoltare I – Îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare – Lista de acțiuni Obiectiv Acțiune Instituții / entități Potențiale Buget Perioadă de Indicator(i) specific responsabile surse de estimativ implementare finanțare [EUR] Direcția strategică I.1. Calibrarea potențialului uman local pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și combaterea excluziunii
    [Show full text]
  • ANEXĂ Datele De Identificare Ale Bunurilor Imobile Aflate În Domeniul Public Al Statului Şi În Administrarea Administraţiei
    ANEXĂ Datele de identificare ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Jiu, instituție publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prevăzute în Anexa nr. 12 la H.G. nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, a căror valoare de inventar se actualizează ca urmare a reevaluării Ministerul Apelor şi 1.Ordonator principal de credite (Ministere sau autoritati 36904099 Pădurilor administratiei publice centrale) Administraţia Naţională 2.Ordonator secundar de credite RO 24326056 „Apele Române” 3. Ordonator tertiar de credite 4.Regii autonome si companii/societati nationale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute nationale de cercetare- dezvoltare care functioneaza in baza O.G. nr.57/2002 aprobata prin Legea nr.324/2003 cu modificarile ulterioare, si dupa caz, societati comerciale cu capital majoritar de stat care au in administrare bunuri din patrimoniu public de stat Valoare de Nr. Nr. Cod de Denumire Descriere tehnică Adresa inventar crt M.F.P clasific. actualizată (LEI) Nr.foraje=200;Suprafațã Țara: România; Județ: DOLJ; -; -; Nr: -; 1 63977 8.03.11 foraje DA Jiu 208.846 ocupată de foraje= mp;CF= ; DA Jiu Nr.foraje=53 ;Suprafață Țara: România; Judet: MEHEDINȚI; - ; - 2 63978 8.03.11 foraje DA Jiu 33.501 ocupată de foraje= mp;CF= ; ; Nr: -; DA Jiu Nr.foraje=26 ;Suprafață Țara: România; Județ: GORJ; -; -; Nr: -; 3 63979 8.03.11 foraje DA Jiu 57.547 ocupată de foraje= mp;CF= ; DA Jiu Valoare de Nr. Nr. Cod de Denumire Descriere tehnică Adresa inventar crt M.F.P clasific.
    [Show full text]
  • Începuturile Mineritului Carbonifer La Petrila ………………… 11 1.2
    CONSTANTIN JUJAN, TIBERIU SVOBODA MINA PETRILA 150 ANI DE ACTIVITATE ÎN MINERITUL INDUSTRIAL 2009 Autorii dedică această carte tuturor celor care pe parcursul celor 150 ani de existenţă a minei Petrila şi-au adus contribuţia cu mintea sau forţa mâinilor la dezvoltarea şi existenţa acestei mine. Ne aplecăm frunţile cernite în semn de cinstire pentru toţi aceia care s-au jertfit pe frontul cărbunelui, Dumnezeu să-i odihnească în pace! Generaţiei actuale şi viitoare dorim multă putere de muncă, sănătate, pentru a putea duce cu mândrie pe mai departe flacăra aprinsă a cărbunelui! Noroc Bun! Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României JUJAN CONSTANTIN, SVOBODA TIBERIU MINA PETRILA – 150 DE ANI ACTIVITATE ÎN MINERITUL INDUSTRIAL/ Jujan Constantin, Svoboda Tiberiu – Cetate Deva, 2009 ISBN nr. Tehnoredactare: Janky Paul Coperta Schmidt Ladislau Tipar executat la tipografia GRAFICA PLUS – DEVA sub comanda nr. 199/11.06.2009 Tel/Fax: 0254-219008 [email protected] 2 Cuprins: Cuvânt înainte ……………………………………………………... 5 CAPITOLUL I Caracteristici generale asupra localităţii Petrila ………………. 9 1.1. Începuturile mineritului carbonifer la Petrila ………………… 11 1.2. Depresiunea Petroşani – coordonate geografice ……………... 13 1.3. Petrila străveche aşezare în depresiunea Petroşani …………... 14 1.4. Caracteristicile climei locale ………………………………… 23 1.5. Bazinul hidrografic Petrila …………………………………… 26 1.6. Descoperirile arheologice – dovada de trăire pe pământuri petrilene ………………………………………………………. 28 1.7. Exploatarea aluvionară a aurului la Jieţ-Petrila ……………… 30 1.8. Tainele subterane ale Petrilei – prezentare geologică ………... 32 1.9. Cărbunii din câmpul minier Petrila …………………………... 38 CAPITOLUL II Petrila – mărturii despre un vechi minerit carbonifer – Mina Deak Ferencz ………………………………………………. 41 2.1. Cărbunii ……………………………………………………… 43 2.2. Petrila – Mina Deak Ferencz sub tutela statului ungar (1869 – 1879) ………..……………………………………….
    [Show full text]
  • Tabel Cu Zone De Pescuit Recreativ
    Tabel cu zone de pescuit recreativ, propuse de A.N.P.A în vederea încheierii de contracte de utilizare a resursei acvatice vii în scop recreativ (Anexă la Decizia Președintelui ANPA nr.116/21.04.2017) Nr. Denumire zonei de Lungime/ Limite crt. pescuit suprafata JUD. ALBA 1. Mureş și afluenții 115 Km Stâna de Mureş – Băcăinţi săi, respectiv: - Târnava Mare 44 km, de la Valea Lungă – conf. Râul Mureş; - Ampoi 35 km, de la Zlatna – conf. Râul Mureş; - Cugir 15 km, de la loc.Cugir – conf.râul Mureş; - Sebeș 17 km, Acumulare Petrești- conf. râul Mureș. 2. Târnava Mică 23 Km Cetatea de Baltă – Blaj 3. Secaş 10 Km Rosia de Secaş - Obreja 4. Mihoieşti 98 Ha Mihoieşti com Câmpeni 5. Arieş 30 Km Baia de Arieș- Vidolm 6. Posaga 10 Km Confl. Pârâu Segagea – confl. Arieşul Mare 7. Sălciuţa 10 Km Fundata – Confl. Arieşul Mare 8. Ocoliş 8 Km Pod Lunca Largă – confl. Arieşul Mare 9. Mogoș-Cotu 10 Km Izvoare-limita cu O.S. Aiud 10. Valea Bisrei 21 Km Izvoare-varsarea în Aries 11. Valea Bistricioarei 18 Km Izvoare-varsarea în Aries 12. Valea Caselor 13 Km Izvoare-varsarea în Aries _____________________________________________________________________________________________________ 13. Valea Sartasului 9 Km Izvoare-varsarea în Aries 14. Valea Morilor 3 Km Huda lui Papara-varsarea în Aries 15. Geoagiu Superior 9 Km Izvoare pâna la Cheile Râmet 16. Valisoara 31 Km Izvoare pâna la Cheile Aiudului 17. Geoagiu Inferior 28 Km Cheile Râmet-confl. Râul Mureș 18. Pian 34 Km Izvoare-Pod CFR JUD ARAD *În jud. Arad o parte din zonele de pescuit recreativ fac obiectul contractelor încheiate cu AJVPS Arad, urmare a Sentinței civile a Curții de Apel nr.266/2013.
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Riscului La Inundații
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Jiu Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Jiu ......................................................... 7 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Jiu ............................................................ 16 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 16 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 32 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 40 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 43 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 43 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 46 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 50 Cap. 3: Descrierea
    [Show full text]