Raport De Mediu Pentru
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Strategie Pentru Tranziția De La Cărbune În Valea Jiului Analiza Principalelor Provocări Și Oportunități Din Valea Jiului
1/5/2020 Strategie pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului Analiza principalelor provocări și oportunități din Valea Jiului Material tradus după documentul PwC în limba engleză, prin grija Ministerului Fondurilor Europene Prefață Proiectul „Strategie pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului” este finanțat de Comisia Europeană prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG-REFORM) și implementat în colaborare cu PricewaterhouseCoopers în baza Contractului cu numărul SRSS/SC2019/119, încheiat între PricewaterhouseCoopers EU Services EESV și Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM – Clientul) al Comisiei Europene, semnat la data de 23 octombrie 2019, având drept Beneficiar Ministerul Fondurilor Europene (MFE). Raportul de față a fost întocmit de PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL (în cele ce urmează „PwC”). Acesta reprezintă al treilea livrabil și a fost redactat cu scopul de a prezenta provocările și oportunitățile actuale din Valea Jiului, care acoperă dimensiunile politice și administrative, economică, sociale și culturale, tehnologice și de mediu. În identificarea și fundamentarea provocărilor și oportunităților, au fost utilizate surse publice de informații, precum și informații obținute în interviurile realizate de PwC cu părțile interesate în perioada ianuarie-februarie 2020 în Valea Jiului. Sursele de date și de informații sunt indicate atât sub grafice, scheme și tabele, cât și în notele de subsol. Informațiile utilizate au fost considerate corecte și de încredere, și nu au fost verificate separat de noi. Orice persoană care nu este destinatarul acestui raport sau care nu a semnat și returnat către PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL o scrisoare de acceptare a termenilor PwC privind furnizarea de informații („Release Letter”) nu este autorizată să aibă acces la acest raport. -
Annals of UPET
ISSN 1454-9174 ANNALS OF THE UNIVERSITY OF PETROSANI MINING ENGINEERING VOL. 9 (XXXVI) UNIVERSITAS PUBLISHING HOUSE PETROŞANI, 2008 ISSN 1454-9174 EDITOR OF PUBLICATION Prof.dr.eng. Ioan-Lucian BOLUNDUŢ ADVISORY AND EDITORIAL BOARD OF MINING ENGINEERING ISSUES ADVISORY BOARD Prof.dr.eng. Nicolae DIMA - University of Petroşani Prof.dr.hab.eng. Dr.h.c. Lev Alexandrovici PUCIKOV - Moscow State Mining University Russia Prof.dr.hab.eng. Suvalov Iuri VASILIEVICI - State Mining Institute – Sankt Petersburg - Russia Prof.dr.hab.eng. Monika HARDYGORA - Politechnika Wroclaw - Poland Prof.dr.hab.eng. Dr.h.c. Carsten DREBENSTEDT - Technische Universität Bergakademie Freiberg - Germania Assoc.Prof.dr.eng. Ventzislav IVANOV - University of Mining and Geology- Sofia - Bulgaria Prof.dr.eng. Jöszef BÖHM - University of Miskolc – Hungary Prof.dr.eng. Pavol RYBAR - Technical University-Kosice- Slovacia Prof.dr.eng. Dumitru FODOR - University of Petroşani Prof.dr.eng. Mircea GEORGESCU - University of Petroşani Prof.dr.eng. Vlad CODREA - University Babeş-Bolyai of Cluj Napoca Prof.dr.eng. Sanda KRAUSZ - University of Petroşani Assoc.prof.dr.eng. C-tin LUPU - INSEMEX of Petroşani EDITORIAL BOARD Editor-in-chief: Prof.dr.eng. Ilie ROTUNJANU - University of Petroşani Associate editors: Prof.dr.eng. Ioan DUMITRESCU - University of Petroşani Prof.dr.eng. Petru HODOR … - University of Petroşani Prof.dr.eng. C-tin SEMEN - University of Petroşani Prof.dr.eng. Romulus SÂRBU - University of Petroşani Prof.dr.eng. Eugen COZMA - University of Petroşani Editor Secretary: Lecturer dr. eng. Emilia DUNCA - University of Petroşani Editorial office address: University of Petroşani, 20 University Street, 332006, Petroşani, Roumania, Phone: (40)54/54.29.94, 54.25.80, 54.25.81, 54.25.82, 54.97.49, Fax: (40) 54/54.34.91, 54.62.38; www.upet.ro, Email: [email protected] Annals of the University of Petroşani, Mining Engineering, 9 (2008) 3 CONTENTS Page BARON M. -
Administraţia Bazinală De Apă Mureş
PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor -
Vegeta Ia De La Confluen a Jiului Cu Dun
Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunicri. tiinele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914 VEGETAIA DE LA CONFLUENA JIULUI CU DUNREA VEGETATION FROM THE JIUL RIVER CONFLUENCE WITH DANUBE ADRIAN N:STASE, MELANIA NSTASE Abstract The work presents the ecological problems from Gighera – Ostroveni – Bechet area as well as the actual state of the natural reservation: salty pasture-land from Gighera, Z;val forest and the sand dunes from Dbuleni. Key words: natural reservation, Danube, Jiu Cuvinte cheie: rezervaie natural, Dunrea, Jiul INTRODUCERE Râul Jiu formeaz axa hidrologic a Olteniei, având o lungime de 349 km, din care 285 km în Oltenia. Împreun cu afluienii lui alctuiete un mare bazin hidrografic. Cursul râului dreneaz versanii sud-vestici ai Carpailor Meridionali, apoi partea vestic a Piemontului Getic i o bun poriune din Câmpia Olteniei, munii ocupând 35% din bazinul Jiului, regiunea deluroas 65%, iar câmpia 10%. Se formeaz din Jiul de Vest (care îi are obâria pe teritoriul comunei Câmpul lui Neag, dintre Munii Retezat i Vâlcan) i Jiul de Est (care îi colecteaz apele de la poalele Parângului i ale Munilor Sebe). Cele dou firioare de ap se unesc lâng satul Iscroni (la sud de Livezeni). Dup ce strbate lanul carpatic prin defileul Surduc-Lainici, curge la Bumbeti, coborând prin Subcarpai i Podiul Getic, în câmpie, pentru a se vrsa în Dunre, la Gighera (Zval- Copania). Principalii aflueni ai Jiului sunt: Tismana, Bistria, Sohodol, uia, Motrul (123 km), Gilortul (107 km), Amaradia (103 km) etc. În câmpie nu mai primete aflueni importani, aici având cel mai îngust sector al întregului su bazin hidrografic. -
Uricani Monografie Turistică
Uricani Monografie turistică URICANI 2019 Cuprins 1. Considerații generale …………………………………………..…pag. 3 1.1. Prezentarea cadrului de analiză .................................................................. pag.4 1.2. Scurt istoric .................................................................................................. pag. 9 1.3. Generalități ................................................................................................. pag. 13 1.4. Căile de acces ............................................................................................. pag. 15 1.5. Infrastructura edilitară .............................................................................. pag. 17 1.6. Cadrul natural ........................................................................................... pag. 22 1.7. Cadrul socio – economic ........................................................................... pag. 28 1.8. Probleme de mediu și factori de risc ......................................................... pag. 34 2. Analiza potențialului turistic ………………………….………. pag. 43 2.1. Turism montan pedestru ……………………………………………….. pag. 43 2.1.1. Munții Retezat ………………………………………………......pag. 43 2.1.2. Munții Vâlcan …………………………………………………. pag. 46 2.1.3. Munții Tulișa …………………………………………..……… pag. 49 2.1.4. Munții Retezatul Mic sau Calcaros …………………………… pag. 51 2.2. Trasee turistice montane ……………………………………………….. pag. 52 2.3. Cicloturism ……………………………………………………………… pag. 62 2.4. Apele ………………………………………………………………...…… pag. 68 2.5. Cascadele ……………………………………………………………..…. -
Poluarea Din Valea Jiului Şi Efectele Acesteia
EFECTELE ACTIVITĂŢII MINIERE ASUPRA MEDIULUI ACVATIC DIN PERIMETRUL BRAD POLUAREA DIN VALEA JIULUI ŞI EFECTELE ACESTEIA Ing.drd. Angelica-Nicoleta DRĂGHICI, Absolventă a Universităţii din Petroşani, specializarea Ingineria mediului în minerit, promoţia 1997. Doctorand în domeniul fundamental Ştiinţe inginereşti, la Universitatea din Petroşani, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. Are patru lucrări ştiinţifice publicate în domeniul protecţiei mediului şi în probleme de radioactivitate. REZUMAT Lucrarea îşi propune în prima parte inventarierea principalelor surse de poluare a aerului, apei şi solului din judeţul Hunedoara, precum şi gradul de poluare al acestora şi factorii care conduc la această poluare. În a doua parte a lucrării este descrisă metodologia utilizată în evaluarea problemelor de mediu şi câteva categorii de risc: sănătate, mediu şi calitatea vieţii. ABSTRACT The paper is propposing in its first part the inventary of the main pollution sources of air, water and ground from Hunedoara distrinct, also the pollution degree of those and the factors that lead at this pollution. In the second part of the paper is described the methodology used in the environment problems valuation and some of risk categories: the health, the environment and the life quality. 1. POLUAREA SOLULUI – deşeuri periculoase; – deşeuri menajere. De regulă, solurile din perimetrul municipiului Petroşani Deşeurile industriale rezultate în urma proceselor tehno- sunt favorabile vegetaţiei forestiere, cu condiţia asigurării ur- logice şi a activităţilor industriale desfăşurate de agenţii eco- mătoarelor cerinţe: apă, aeraţie, afânare şi preocuparea pen- nomici constau în: steril, zgură, deşeuri metalice, şlamuri, tru acoperirea solurilor cu vegetaţie forestieră. nămoluri, uleiuri uzate, carburanţi, deşeuri de lemn, alte ti- Caracteristicile principale ale acestor tipuri de sol sunt: puri de deşeuri. -
Judecatoria Ilia 1848-1968
JUDECĂTORIA ILIA P R E F A Ţ Ă Istoricul fondurilor judecătoreşti din Transilvania, după 1848, cuprinde date referitoare la evoluţia organizării judecătoreşti în anii dualismului austro-ungar (1867- 1918) şi de după Unirea din 1918, corespunzători epocilor modernă şi, respectiv, contemporană. Anterior anului 1867, în Transilvania, pe lângă reforma administrativă, în anul 1854, are loc şi o reformă a justiţiei în care Codul civil austriac din 1853 va sta la baza procedurilor de judecată de pe teritoriul Marelui Principat al Transilvaniei. Astfel că, pe lângă Prefectura Orăştie va funcţiona Tribunalul ţinutal Orăştie în calitate de curte judecătorească de primă instanţă, în timp ce pentru cele nouă preturi câte avea Prefectura Orăştie (Hălmagiu, Baia de Criş, Ilia, Şoimuş, Deva, Haţeg, Pui, Orăştie şi Dobra) se stabilise un număr de patru tribunale de cercetare. Important de reţinut este faptul că, dacă până la 1867, organizarea judecătorească din Transilvania se baza pe codurile de legi austriece, după 1867, instanţele de judecată au fost rapid adaptate la noile condiţii izvorâte din încheierea pactului dualist austro- ungar. În acest context instanţele de judecată obişnuite, care au creat fondurile documentare, au fost: judecătoriile de plasă, tribunalele de comitate, tablele judecătoreşti (câte una pentru mai multe comitate), Curtea de al III-lea grad şi Curia (una singură ca instanţă supremă la Budapesta). Judecătoriile de plasă aveau competenţă în materie civilă şi comercială, pentru cauze ce nu depăşeau valoarea de 300 florini, iar în materie penală soluţionau cea mai mare parte a contravenţiilor, putând face şi instrucţie penală. Legea IV din 1869 prevedea organizarea corpului judecătoresc, menţionând că judecătorii fiind independenţi şi inamovibili erau subordonaţi numai „legii şi cutumei”. -
Certej Updated Definitive Feasibility Study Summary Technical Report
Certej Updated Definitive Feasibility Study Summary Technical Report Authors:- Patrick Forward February 26th 2009 Neil Liddell Tony Jackson Certej Updated Definitive Feasibility Study Summary Technical Report Contents 3. SUMMARY ................................................................................................................................................................... 1 4. INTRODUCTION AND TERMS OF REFERENCE ................................................................................................................ 6 5. RELIANCE ON OTHER EXPERTS ...................................................................................................................................... 7 6. PROPERTY DESCRIPTION AND LOCATION ..................................................................................................................... 8 7. ACCESSIBILITY, CLIMATE, LOCAL RESOURCES, INFRASTRUCTURE, AND PHYSIOGRAPHY ............................................. 10 7.1. ACCESS ............................................................................................................................................................. 10 7.2. CLIMATE ........................................................................................................................................................... 10 7.3. LOCAL RESOURCES AND INFRASTRUCTURE ....................................................................................................... 10 7.4. PHYSIOGRAPHY ............................................................................................................................................... -
MUNTEAN Alexandra Iuliana
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOLOGIE ŞI GEOFIZICĂ ŞCOALA DOCTORALĂ DE GEOLOGIE Studiul subsidenței terenurilor afectate de lucrări miniere extensive prin metode geodezice satelitare de investigație REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Conducător, Doctorand, Prof. dr. ing. Victor Mocanu Drd. ing. Alexandra Iuliana Muntean Decembrie 2015 CUPRINS INTRODUCERE ….………………………………………………………………………….. 1 Documentare geologică ..............................................................................................................2 1. Geologia regiunii .....................................................................................................................4 1.1 Caracteristici generale geologice şi tectonice ale Bazinului Petroşani...............................4 1.2 Perimetrul pilot ..................................................................................................................7 1.2.1 Câmpul minier E.M. Livezeni, Puţul Maleia ...............................................................7 1.2.2 Extinderea în suprafaţă şi adâncime a lucrărilor miniere .............................................8 1.2.3 Tectonica zăcământului perimetrului pilot……………………………........................8 2. Evoluția deformării unui masiv sub influența exploatărilor miniere subterane.........................9 3. Analiza factorilor care influențează procesul de deformare a suprafeței..................................10 4. Influenţa activităţii miniere asupra mediului………………………………......................10 5. Metode de determinare a parametrilor -
LEI Denumire Indicator Suma Platita Beneficiarul Explicatii Sucursala
SITUATIA platilor efectuate in data de 01.03.2013 LEI Denumire Suma platita Beneficiarul Explicatii Sucursala indicator 2.768,10 SC AUTO TOP CO.SRL contravaloare reparatii auto OJP Mures SERVICIUL ECONOMIC SERVICIUL ECONOMIC 2.615,16 SC RADIALMURES SRL contravaloare reparatii auto OJP Mures TERITORIAL – BRASOV SERVICIUL ECONOMIC 6,03 SC AQUA NOVA HARGITA SA contravaloare consum apa OP Praid, luna ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV SERVICIUL ECONOMIC 650,99 SC SCHUSTER ECOSAL SRL contravaloare salubritate OJP Mures, luna ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV SERVICIUL ECONOMIC 45,93 SC HARVIZ SA contravaloare consum apa OP Tulghes, luna ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV contravaloare refacturare consum apa si salubritate Op Balan, luna SERVICIUL ECONOMIC 38,88 PRIMARIA ORASULUI BALAN ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV ASOCIATIA DE PROPRIETARI contravaloare cheltuieli comune OP Odorheiu Secuiesc 3, luna ianuarie SERVICIUL ECONOMIC 15,85 BECLEAN 2013 TERITORIAL – BRASOV ASOCIATIA DE PROPRIETARI SERVICIUL ECONOMIC 74,13 contravaloare cheltuieli comune OP Targu Mures 6, luna ianuarie 2013 NR. 343 TERITORIAL – BRASOV contravaloare refacturare consum energie termica OP Targu Mures 4, SERVICIUL ECONOMIC 4.444,54 SC LOCATIV SA luna ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV contravaloare refacturare consum energie termica OP Odorheiu SERVICIUL ECONOMIC 2.329,43 SC URBANA SA Secuiesc 3, luna ianuarie 2013 TERITORIAL – BRASOV contravaloare consum gaze naturale OJP Brasov, perioada 29,12,2012 SERVICIUL ECONOMIC 14.522,47 SC GDF SUEZ SA – 29,01,2013 TERITORIAL – -
Tabel Atribute RO 11.05.2015
Garda Cod / Validare Justificari eliminare (doar la nivel Id trup ID judet / trup Judet Bazinet C1 C2 C3 C4 Forestiera Nivel risc finala de bazinete /trup) 7 AB-7 Cluj AB Molivis AB-7 Total trup 1 0 0 0 galben 9 AB-9 Cluj AB Miras (Cotul) AB-9 Total trup 1 1 0 0 rosu 10 AB-10 Cluj AB Raul Mic AB-10 Total trup 1 0 0 0 galben 12 AB-12 Cluj AB Martinie (Marginea, Tetu) AB-12 Total trup 0 1 0 0 rosu 14 AB-14 Cluj AB Grosesti AB-14 Total trup 0 1 0 0 rosu 15 AB-15 Cluj AB Brustura AB-15 Total trup 1 0 0 0 galben 16 AB-16 Cluj AB Valea Tonii AB-16 Total trup 1 0 0 0 galben 19 AB-19 Cluj AB Chipesa AB-19 Total trup 1 0 0 0 galben 20 AB-20 Cluj AB Garbova AB-20 Total trup 1 0 0 0 galben 26 AB-26 Cluj AB Boz AB-26 Total trup 0 1 0 0 rosu 27 AB-27 Cluj AB Vingard AB-27 Total trup 0 1 0 0 rosu 29 AB-29 Cluj AB Ungurei AB-29 Total trup 0 1 0 0 rosu 30 AB-30 Cluj AB Gardan AB-30 Total trup 0 1 0 0 rosu 31 AB-31 Cluj AB Ohaba (Valea Mare) AB-31 Total trup 0 1 0 0 rosu 38 AB-38 Cluj AB Cenade AB-38 Total trup 0 1 0 0 rosu 39 AB-39 Cluj AB Tarnava (Tarnava Mare) AB-39 Total trup 0 0 0 0 galben 40 AB-40 Cluj AB Lodroman AB-40 Total trup 0 1 0 0 rosu 41 AB-41 Cluj AB Valea Lunga (Tauni) AB-41 Total trup 0 1 0 0 rosu 44 AB-44 Cluj AB Graben AB-44 Total trup 0 1 0 0 rosu 45 AB-45 Cluj AB Spinoasa AB-45 Total trup 1 1 0 1 rosu 46 AB-46 Cluj AB Tatarlaua AB-46 Total trup 1 1 0 1 rosu 48 AB-48 Cluj AB Veseus AB-48 Total trup 1 0 0 0 galben 49 AB-49 Cluj AB Pe Dealul cel mai Departe AB-49 Total trup 1 0 0 0 galben 53 AB-53 Cluj AB Dunarita (Bucerdea) AB-53 Total -
Territorial Concentration of the Poor People in the Petroşani Depression
The Annals of Valahia University of Târgovişte, Geographical Series, Tome 10 / 2010 __________________________________________________________________________________________________ TERRITORIAL CONCENTRATION OF THE POOR PEOPLE IN THE PETROŞANI DEPRESSION Andra COSTACHE1 1Valahia University of Târgovişte Abstract: The paper analyses the features of the deprived urban areas from Petroşani Depression, characterized by the residential concentration of the poor people, but also by poor living conditions, households with limited access to utilities and low acces to urban services. These areas have been identified following field surveys applied in the six towns of the studied region. Key words: Petroşani Depression, poverty, deprived urban areas 1. Dimensions of poverty in the Petroşani Depression. In the Petroşani Depression, the level of poverty is a direct consequence of the regions’ evolution in the last 50 years and of the economic restructuring. These factors have had an impact on the structure of active and inactive population and influenced the income sources and the income level, which are the main prerequisites of poverty. Compared to the national average for urban areas, in the cities of Petroşani Depression the income from wages, from self-employed activities or from goods saling (other than agricultural products) have a lower weight. On the other hand, there are higher than the national urban averages the value of social transfers and the amount of services that are covered by certain discounts provided by employers (in this case the National Pit Coal Company) – Table 1. This reflects the dependence of incomes on the welfare system and on the coal-extracting activities (the revenues of 14.3% of households rely solely on wages, social benefits or social transfers from CNH - Negulescu et al., 2004).