Raport La Studiul De Evaluare a Impactului Asupra Mediului

II . APA

2.1. OBSERVA ȚII GENERALE

2.1.1 Impactul Proiectului asupra râului Mure ș. Măsurile de prevenire i combatere a polu ării apelor prev ăzute a fi implementate în cadrul Proiectului vor avea impact pozitiv asupra râului Mure , în urma diminu ării polu ării de-a lungul râului Certej. Rezultatele a teptate sunt în concordan ţă cu obiectivele de mediu prev ăzute în Directiva Cadru Ap ă 2000/60/CE, care au ca scop protec ţia pe termen lung, utilizarea i gospod ărirea durabil ă a apelor i cu scopul Planului de management al bazinului hidrografic Mure (22 decembrie 2009) care vizeaz ă gospod ărirea echilibrat ă a resurselor de ap ă precum i protec ţia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „st ări bune” a apelor de suprafa ţă , în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Ap ă. Argumentele care stau la baza acestei afirma ţii sunt prezentate detaliat în RIM subcap. 4.1, un sumar fiind prezentat în cele ce urmeaz ă. „Apele acide sunt generate în prezent datorit ă activit ăţ ilor miniere din trecut i vor fi generate i ca urmare a exploat ărilor viitoare. Datorit ă caracteristicilor acestor ape (pH sc ăzut, prezen ţa metalelor grele, metaloizilor i s ărurilor neutre în solu ţie) va fi necesar ă epurarea lor înainte de a fi evacuate în mediu i sc ăderea concentra ţiilor poluan ţilor la parametrii conform reglement ării NTPA 001/2005 (extras pag 66). Apele acide rezultate în incintele carierei i a haldelor de steril în urma interac ţiunii dintre precipita ţii i substrat, vor fi captate i pompate spre sta ţia de epurare ape acide din incinta Uzinei, apele tratate fiind evacuate în emisarul pârâul Coranzii. „Sta ţia de epurare ape acide va func ţiona în fazele de operare, închidere i postînchidere, atâta timp cât vor fi colectate ape acide i calitatea acestora va necesit ă epurare (extras pag 61). „Procesul propus prin proiect pentru tratarea apelor acide (cu var) este alternativa optim ă i unul dintre cele mai aplicate pe scar ă industrial ă, cu o bun ă performan ţă de mediu.” (extras pag. 69) „Apele pluviale (neimpurificate) colectate de pe suprafe ţele incintei uzinei de preparare se vor colect ă pe rigole de pe fiecare platform ă i se vor dirija prin canale spre emisarul pârâul Cor ănzii. Apele pluviale impurificate colectate de pe suprafeţele unde exista posibilitatea de contaminare vor fi colectate în cuvele de reten ţie prev ăzute cu jompuri de unde vor fi introduse în procesul tehnologic.” (extras pag 86).

Un alt obiectiv posibil generator de ape impurificate este reprezentat de Iazul de decantare a sterilelor de flota ţie. Apele limpezite din acest iaz vor fi colectate i pompate la uzina de procesare unde vor fi par ţial recirculate în proces iar excesul evacuat în emisar (pârâul Cor ănzii) dup ă epurare. „Tehnologiile propuse prin BAT i prezentate anterior pentru epurarea apelor acide, sunt valabile i pentru epurarea apelor limpezite evacuate din iazul de decantare a tulburelii provenite de la flota ţia minereurilor.” (extras pag 70). În cazul Iazului de decantare a sterilelor de la cianura ţie CIL, apele limpezite colectate i pompate în uzin ă „vor fi în totalitate recirculate în proces fiind evacuate în emisar doar în condi ţii meteo speciale i dup ă epurare.” (extras pag 95). „Ţinând cont de solu ţiile adoptate în scopul prevenirii i combaterii polu ării apelor (lucrări de captare, deviere i canalizare a apelor de suprafa ţă neimpurificate, colectarea i epurarea apelor meteorice poluate, recircularea apei, sta ţiile de epurare i eficien ţa acestora, debite ape uzate, ac ţiuni de monitorizare etc.), rezult ă c ă apele uzate deversate în emisar vor avea concentraţii mai mici comparativ cu condi ţiile prev ăzute de legisla ţia de mediu în vigoare (NTPA 001/2005), iar calitatea apei receptorului, folosin ţele i ecosistemele din aval, inclusiv de-a lungul râului Mure , nu vor fi afectate semnificativ dup ă desc ărcarea apelor uzate. Din contr ă, în condi ţiile realiz ării unui sistem de deviere, colectare i epurare a apelor provenite din haldele steril i zona carierei, noua investi ţie va contribui la diminuarea substan ţial ă a impactului negativ care este produs la ora actual ă de aceste ape nesupravegheate asupra apelor de suprafa ţă din zon ă.” (extras pag 95). „Directiva Cadru Ap ă 2000/60/CE (transpuse în legisla ția româneasc ă prin Legea 310/2004 care modific ă și completeaz ă Legea Apelor 107/1996) define te în Art.2 starea apelor de suprafa ţă prin starea ecologic ă i starea chimic ă, bazându-se pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv : foarte bun ă, bun ă, moderat ă, slab ă și proast ă”. (extras pag 45) Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a ob ţine o „stare bun ă” pentru toate corpurile de ap ă, cu excep ţia corpurilor de ap ă puternic modificate i artificiale, pentru care se define te „poten ţialul ecologic bun”. Planul de management al bazinului hidrografic Mure reprezint ă instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Ap ă reglementat prin Articolul 13 si anexa VII i are drept scop gospod ărirea echilibrat ă a resurselor de ap ă precum i protec ţia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „st ări bune” a apelor de suprafa ţă i subterane. În conformitate cu Planul de Management al bazinului hidrografic Mure ’’ (22 decembrie 2009) râul Mure este considerat corp de ap ă puternic modificat din aval de Reghin pân ă aval de

Deva. Datele de monitorizare indic ă, înainte de începerea exploat ării, o stare bun ă atât din punct de vedere ecologic cât i chimic, atât în amonte de v ărsarea râului Certej în Mure cât i în aval. Situa ţia este chiar mai bun ă în aval pentru o serie de indicatori considera ţi relevan ţi în rela ţie cu activitatea minier ă indicând existen ţa unor alte surse de poluare în bazinul hidrografic al râului Mure amonte de v ărsarea râului Certej. Astfel, se remarc ǎ descre teri ale concentra ţiilor în aval (sec ţiunea Br ăni ca) fa ţă de amonte (sec ţiunea Gelmar) de confluen ţa cu râul Certej la sulfa ţi, cadmiu, cupru, nichel în cazul mediilor anuale i la sulfa ţi, cadmiu, cupru, mangan, nichel, zinc în cazul maximelor. ( rezumat pag 44-46). Solu ţiile de management eficient a resurselor de ap ă prev ăzute a fi implementate în cadrul Proiectului nu fac altceva decât s ă ac ţioneze în spiritul obiectivelor de mediu stabilite în articolul 4 al Directivei Cadru Ap ă i a celor cuprinse în Planul de Management al bazinului hidrografic Mure i care vizeaz ă: prevenirea deterior ării st ării apelor de suprafa ţă , îmbun ătăţ irea corpurilor de ap ă puternic modificate i artificiale în vederea atingerii “poten ţialului ecologic bun” i a “st ării chimice bune” pân ă în anul 2015 i reducerea progresiv ă a polu ării cu substan ţe prioritare /eliminarea treptat ă de substan ţe prioritar periculoase în apele de suprafa ţă prin implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT). În aceste condi ţii pe perioada de func ţionare a obiectivului i dup ă finalizarea exploat ării se a teapt ă men ţinerea “poten ţialului ecologic bun” i a “st ării chimice bune” în aval de confluen ţa râului Certej cu râul Mure i chiar o îmbun ătăţ ire a calit ăţ ii apelor i a vie ţii acvatice la nivelul multor indicatori specifici.

2.1.2 Impactul proiectului în diverse etape de funcționare asupra cursurilor de ap ă. Sursele de ape uzate generate sunt diferite, func ţie de activit ăţ ile specifice derulate în fiecare din obiectivele i în concordan ţă cu etapele de dezvoltare ale proiectului. În RIM subcap. 4.1.3.1. Surse de ape uzate (pag. 48-59 ) se prezint ă informa ţii referitoare la calitatea i cantitatea acestor ape evacuate pentru fiecare din etapele de dezvoltare a proiectului (construc ţie, func ţionare , sistare temporar ă a activit ăţ ilor , dezafectare i închidere i postînchidere) i fiecare din surse, inclusiv aspecte privind impactul prognozat asupra apelor receptoare. În RIM la subcap. 4.1.4 (pag. 89-96 ) se prezint ă impactul prognozat al proiectului asupra cursurilor de ap ă pentru fiecare din etapele de dezvoltare a proiectului. În ceea ce prive te impactul întreruperii accidentale a sta ţiei pentru epurarea apelor acide se pot face urm ătoarele afirma ţii:

-Sta ţia de epurare a apelor acide este proiectat ă s ă func ţioneze cât timp se vor colecta ape acide, inclusiv în etapa postînchidere. Va asigura tratarea apelor colectate din carier ă i de pe cele dou ă halde de sterile. -„În perioada de func ţionare, cele dou ă Halde de steril (Nord i Sud) pot fi surse de ape uzate provenite din apele meteorice care percoleaz ă sau spal ă taluzele haldelor de roc ă steril ă. Compozi ţia acestor ape poate fi diferit ă, în func ţie de compozi ţia sterilului depozitat. Proiectul prevede captarea, canalizarea, drenarea cursurilor de ape de suprafa ţă permanente i nepermanente din ampriza haldelor, precum i epurarea acestora în Sta ţia de epurare ape acide amplasat ă în incinta uzinei. De asemenea este prev ăzut ă colectarea apelor pluviale din exteriorul haldelor prin canale de gard ă care le dirijeaz ă în afara perimetrului acestora. Detaliile referitoare la aceste amenaj ări au fost prezentate în cap. 1.” ( RIM cap. 4.1. pag. 52 ). -În cazul în care are loc o oprire accidental ă a func ţion ării sta ţiei de epurare a apelor acide, înceteaz ă i pomparea acestora din carier ă i respectiv din bazinele de colectare situate în aval de cele dou ă halde. -Apele pluviale colectate în carier ă r ămân stocate în incinta carierei pân ă la reluarea func ţion ării sta ţiei de epurare deci nu produc nici un impact suplimentar asupra cursurilor de ap ă .

În ceea ce prive te apele pluviale colectate din zona celor dou ă halde , acestea vor fi colectate în bazinele de stocare descrise în RIM cap. 1 : „Bazine de sedimentare i de stocare ape acide pentru Halda Nord Pe baza calculelor de dimensionare efectuate au fost prev ăzute a se executa dou ă bazine de colectare a scurgerilor de ape acide. Aria de captare pentru Halda de Steril Nord poate fi împ ărţit ă în dou ă arii separate, întrucât sunt situate dou ă pâraie în cadrul amprentei sale. Aria 1 este de 155.000 m 2, în timp ce Aria 2 este de 675.000 m 2. Apa de scurgere din Aria 1 va fi colectat ă în bazinul nr.1 al Haldei de Steril Nord în timp ce apă de scurgere din Aria 2 va fi colectat ă în bazinul nr.2 al Haldei de Steril Nord...... Bazinul de stocare nr.1 al haldei de steril Nord va avea capacitatea maxim ă de 16.000m 3,...... Bazinul nr. 2 al haldei de steril Nord va avea capacitatea maxim ă de 4.000mc, Bazine de sedimentare i de stocare ape acide pentru Halda Sud Pe baza calculelor de dimensionare efectuate la Halda Sud (care are o arie de captare de 650.000 m 2) a fost prev ăzut a se executa un bazin de colectare a scurgerilor de ape acide.

.....Bazinul de stocare ape acide al haldei de steril Sud va avea capacitatea maxim ă de 15.000 mc,..” . (extras pag. 25-26). Aceste bazine au fost proiectate s ă colecteze 75 % din scurgerile de la un eveniment de ploaie medie de 24 ore. Pe baza datelor hidrologice prezentate de c ătre D.A. Mure , i anume: o „Determinarea debitului maxim cu probabilitatea de dep ă ire de 0,1%, 0,5%, 1%, 2%, 5% i 10% pe pârâul M ăcri ului” o „Determinarea debitului maxim cu probabilitare de dep ăsire de 0,1%, 0,5%, 1%, 2%, 5% i 10% pe pâraiele Grozei, Ciongani, Borzei, Floroaia i Toader”, S-a calculat scurgerea medie (m 3/h) pentru haldele de steril, presupunând diferite perioade de revenire iar rezultatele pentru aria de recep ţie cumulat ă sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Lun ă/an Coeficient Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec Media de scurgere Precipita ţie medie 70% 41 37 45 72 85 102 92 81 75 47 41 52 64 Precipita ţie cu revenire 70% 57 51 63 100 119 143 129 114 105 66 58 73 90 la 10 ani Precipita ţie cu revenire 80% 101 90 112 177 210 252 227 201 185 116 102 129 158 la 100 ani Precipita ţie cu revenire 80% 138 123 153 241 287 344 310 274 253 159 139 177 217 la 1000 ani Precipita ţie cu revenire 90% 197 176 218 344 409 491 443 392 361 226 198 252 309 la 10000 ani

Se observ ă c ă în luna iunie se înregistreaz ă cele mai mari valori. Având în vedere c ă bazinele de colectare i stocare au o capacitate total ă de 35000 mc, în condi ţiile în care nu se pompeaz ă nimic spre sta ţia de epuare, acestea se umplu complet în timp de :

Perioada de revenire (ani) Medie 10 100 1000 10000 Durata de umplere bazine (ore) 343 245 139 102 71

A fost calculat i volumul maxim de ap ă indus de o precipita ţie maxim ă de 24 ore, pentru haldele de steril pentru diferite perioade de revenire, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Perioada de revenire (ani) Media 10 100 1000 10000 maxim ă Volumul probabil pentru Aria 1 Halda de Steril 20635 27311 42483 57049 71714 Nord (m 3) Volumul probabil pentru Aria 2 Halda de Steril 4663 6172 9601 12893 16184 Nord (m 3) Volumul probabil pentru Halda de Steril Nord 25298 33483 52084 69941 87799 (m 3) Volumul probabil pentru Halda de Steril Sud (m 3) 19788 26190 40740 54708 68676 Volumul probabil total (m 3) 45086 59673 92824 124650 156475 Volumul probabil total (m 3/h) 1879 2487 3868 5194 6520

Având în vedere c ă bazinele de colectare i stocare au o capacitate total ă de 35000 mc, în condi ţiile în care nu se pompeaz ă nimic spre sta ţia de epurare, acestea se umplu complet în timp de Perioada de revenire (ani) Media maxim ă 10 100 1000 10000 Durata de umplere bazine (ore) 18,6 14 9 6,7 5,4

În cazul în care sta ţia de epurare î i înceteaz ă func ţionarea i deci i pomparea din aceste bazine spre uzin ă înceteaz ă, apele din precipita ţii scurse de pe cele doua halde sunt colectate în bazinele mai sus prezentate pân ă: - a. înceteaz ă ploaia i deci nu mai este ce colecta. În acest caz nu are loc nici un impact suplimentar asupra cursurilor de ap ă. - b. colectarea apelor continu ă pân ă la umplerea complet ă a bazinelor i în continuare apele colectate se scurg peste bazin în p ărâul M ăcri pân ă la încetarea ploii. În acest caz poate exista un impact asupra calit ăţ ii apei pârâului M ăcri . Acest impact a fost cuantificat considerând c ă: 1. Încetarea func ţion ării sta ţiei de epurare are loc în timpul unei ploi al cărei debit este echivalent cu o precipita ţie maxim ă de 24 ore, pentru o perioad ă de revenire de 1000 de ani i dureaz ă mai mult de 6,7 ore, deci apele colectate se scurg peste bazin în p ărâul M ăcri cel pu ţin 24-6,7 = 17,3 ore, cu un debit de 5194 mc/h sau 1,443 mc/s. 2. Conform datelor furnizate de AN „Apele Române” DA Mure prin adresa nr. 13090/8.01.2009, debitul maxim pentru o probabilitate de 0,1 % a pârâului M ăcri , în sec ţiunea P4 93

(înainte de confluen ţa cu pârâul Valea B ăiegii, aval de Halda de steril Sud, unde acest pârâu ale o suprafa ţă de recep ţie de 7,63 kmp) este de 86,5 mc/s iar pe valea B ăiegii în sec ţiunea P1 (aval de Halda de steril Sud, unde acest pârâu ale o suprafaţă de recep ţie 3.79 kmp) este de 57,1 mc/s, deci debitul pârâului Hondol aval de confluen ţa pârâului M ăcri cu valea B ăiegii este de 143,6 mc/s. 3. Cu prilejul elabor ării RIM, INCD ECOIND a prelevat i analizat probe de de euri existente (depuse) în prezent în amplasamentele celor dou ă halde. Pentru eviden ţierea eventualilor poluan ţi ce ar putea fi antrena ţi de apele de precipita ţii, pe aceste probe de de euri au fost realizate teste de levigare batch în conformitate cu cerin ţele SR EN 12457/2003 – Test de verificare a conformit ăţ ii pentru levigarea de eurilor granulare i a n ămolurilor, Partea 2 – Test cu o etapa pe arj ă la un raport L/S de 10 l/kg pentru materiale cu con ţinut ridicat de solid i cu dimensiunea particulei sub 4 mm.

În tabelul 3.3. din cap. 3 sunt prezentate rezultatele privind compozi ţia levigatelor corespunzătoare. Tabelul nr.3.3. Rezultatele testelor de levigare Valoare indicatori Nr. Raportul de levigare L/S10 l/kg Indi cator UM crt. Halda Halda Nord Sud 1 Reziduu filtrabil mg/kg s.u 880 8740 2 Sulfa ţi mg/kg s.u 399,10 5563,40 3 Cadmiu mg/kg s.u < 0,02* < 0,02* 4 Cr total mg/kg s.u < 0,1* < 0,1* 5 Cobalt mg/kg s.u < 0,2* < 0,2* 6 Cupru mg/kg s.u < 0,08* < 0,08* 7 Nichel mg/kg s.u < 0,08* < 0,08* 8 Plumb mg/kg s.u < 0,2* 4,25 9 Zinc mg/kg s.u 9,144 82,71 10 Arsen mg/kg s.u 0,001 0,001 11 pH - 3,87 6,90 *) limita de detec ţie a metodei (extras RIM subcap. 4.1 pag. 50 )

În lipsa altor date privind compozi ţia prognozat ă a apelor colectate de pe suprafa ţa celor dou ă halde de sterile , în evaluarea impactului se va utiliza o compozi ţie determinat ă ca medie a celor dou ă determin ări mai sus prezentate, exprimat ă ca o concentra ţie a extrasului apos rezultat din testul de levigare:

Valoare indicatori Nr. Raportul de levigare L/S10 l/kg Indicator UM crt. Halda Halda Media Nord Sud Reziduu 481 1 mg/l 88 874 filtrabil 2 Sulfa ţi mg/l 39.91 556.34 298.12 3 Cadmiu mg/l 0.002 0.002 0.002 4 Cr total mg/l 0.01 0.01 0.01 5 Cobalt mg/l 0.02 0.02 0.02 6 Cupru mg/l 0.008 0.008 0.008 7 Nichel mg/l 0,008 0,008 0.008 8 Plumb mg/l 0.02 0.425 0.2225 9 Zinc mg/l 0.9144 8.271 4.592 10 Arsen mg/l 0.0001 0.0001 0.0001 11 pH - 3.87 6.90 5.8

Deoarece debitul de calcul pentru o probabilitate de 0,1 % (o perioad ă de revenire de 1000 de ani) aferent celor dou ă halde este de 1,443 mc/s iar debitul pârâului Hondol aval de cele dou ă halde este de 143,6 mc/s, se poate considera cu suficient ă precizie c ă apele acide deversate din bazinele de stocare sunt diluate de cca. 100 ori i deci poate fi calculat ă o compozi ţie prognozat ă a apelor pârâului Hondol, plecând de la premisa c ă poluarea provine doar din scurgerile din bazine iar apele cursurilor de ap ă receptoare sunt perfect curate. În tabelul urm ător se prezint ă concentra ţiile prognozate ale apei în pârâul Hondol , comparativ cu limitele prev ăzute pentru calitatea apelor de suprafa ţă conform OM MMGA 161/2006:

Clase de calitate ape dev suprafa conform Ord. Conc. Conc. ţă MMGA 161/2006 Indicator med. prognozat ă halde Pârâu Hondol Cal. I Cal. II Cal. III Cal. IV Cal. V

pH 5.8 6.88 6,5 — 8,5 Reziduu filtrabil 481 4.81 500 750 1000 1300 >1300 (mg/l) Cr total (µ/l) 10 0.1 25 50 100 250 >250 Cu (µ/l) 8 0.08 20 30 50 100 >100 Pb (µg/l) 222.5 2.225 5 10 25 50 >50 Zn(µ/l) 4592 45.92 100 200 500 1000 >1000 Cd (µ/l) 2 0.02 0.5 1 2 5 >5 Ni (µ/l) 8 0.08 10 25 50 100 >100 Cobalt (µ/l) 20 0.2 10 20 50 100 >100 2- SO 4 (mg/l) 298.12 2.9812 50 120 250 300 >300 As (µ/l) 0.1 0.001 10 20 50 100 >100

Analizând rezultatele ob ţinute se observ ă c ă to ţi indicatorii lua ţi în calcul prezint ă valori corespunz ătoare clasei I de calitate, deci impactul prognozat poate fi considerat nesemnificativ, practic inexistent.”

2.1.3 Harta cu sistemul hidrologic din zona proiectului

2.1.4. Simularea în ceea ce prive ște capacitatea de stocare a iazurilor de decantare în condi ții de precipita ții neobi șnuit de mari.

În cadrul expertizei siguran ţa la ape mari a iazului a fost analizat ă pentru precipita ţia de calcul (1/1000) i pentru precipita ţia de verificare (1/10000), în conformitate cu prevederile STAS 4068/87 pentru o lucrare de clasa I-a. A fost f ăcut ă de asemenea o verificare la PMP. S-a admis ipoteza acoperitoare c ă sistemul de colectare i devierea apelor din bazinul exterior iazului (bazinul versant) este compromis i c ă întreg aportul din precipita ţii corespunz ător bazinului versant intr ă în iaz. Proiectul a determinat în ălţimile de gard ă necesar a fi p ăstrate la fiecare etap ă de realizare a barajelor pentru a putea prelua volumul de ap ă provenit din precipita ţii extraordinare. Pentru a putea evacua aceast ă ap ă într-un timp conform cu recomand ările ICOLD i IPROMIN, debitele se pompeaz ă din iazul CIL în TMF i apoi în emisar cu pompe aplasate tot pe barje plutitoare. CALCULE VERIFICARE 1. Volume maxime de ap ă pentru verificare baraj iaz nr.2 CIL Volum max. = Volum căzut pe lac + volum scurs de pe versan ți bazinului hidrografic hs 0,01% = stratul scurs de pe bazinul hidrografic hs 0,01% = 225mm (conform studiu hidrologic INHGA aug.2010)

Vol. max.= Slac x PMP + F1 x hs 0,01 % în care: Slac = suprafa ţa lacului la diferite cote (mp) PMP – ploaie maxim ă probabil ă (se adopt ă 440mm conform proiect Ro ia Montan ă) F1 = Suprafa ţa bazinului hidrografic pân ă la barajul CIL din studiul hidrologic INHGA F1 = 0,70 kmp = 700.000 mp

Baraj cota 780mdMN S lac = 60.618 mp hs = 0,44m V1 = 60.618 mp x 0,44m = 26.671,92 mc S versan ți = (700.000 – 60.618)mp = 639.382mp hs = 0,225m V2 = 639.382mp x 0,225m = 143.861mc Se adaug ă spor de siguran ţă 20% 1,20 x 143.861 = 172.633,14mc V total de re ţinut = 26.671,92 + 172.633,14 = 199.305,1 mc ~ 199.300 mc

Baraj cota 800mdMN S lac = 184.493 mp hs = 0,44m V1 = 184.493mp x 0,44m = 81.176,92 mc S versan ți = (700.000–184.493)mp =515.507mp hs = 0,225m V2 = 515.507mp x 0,225m = 115.989,1mc Se adaug ă spor de siguran ţă 20% 1,20 x 115.989,1= 139186,89mc V total de re ţinut = 81.176,92 + 139.186.89 = 220.363,8mc ~ 220.400mc

Baraj cota 827,50mdMN S lac = 261.318 mp hs = 0,44m V1 = 261.318mp x 0,44m = 114.979,9 mc S versan ți = (700.000–261.318)mp =438.682mp hs = 0,225m V2 = 438.682mp x 0,225m = 98.703,45mc Se adaug ă spor de siguran ţă 20% 1,20 x 98.703,45= 118.444,14mc V total de re ţinut = 81.176,92 + 118.444,14= 233.424,10mc ~ 233.500mc

2.Volume maxime pt. verificare baraj iaz nr.1 Flotaţie Volum max. = Volum căzut pe lac + vol. scurs de pe versan ți bazinului hidrografic hs 0,01% = stratul scurs de pe bazinul hidrografic hs 0,01% = 220mm (conform studiu hidrologic INHGA aug.2010) Vol. max.= Slac x PMP + F2 x hs 0,01 % în care: Slac = suprafa ţa lacului la diferite cote (ha) PMP – ploaie maxim ă probabil ă (se adopt ă la cca.440mm conform proiect Ro ia Montan ă) F2 = Suprafa ţa bazinului hidrografic pân ă la barajul de flota ţie din studiul hidrologic INHGA F2 = 1,8 kmp – 0,7 kmp = 1,10 kmp = 1.100.000 mp

Baraj cota 625,00mdMN S lac = 97.536 mp hs = 0,44m V1 = 97.536 mp x 0,44m = 42.915,84 mc S versan ți = (1.100.000 – 97.536)mp = 1.002.464mp hs = 0,225m

V2 = 1.002.464mp x 0,225m = 225.554,4mc Se adaug ă spor de siguran ţă 20% 1,20 x 225.554,4= 270.665,28mc V total de re ţinut = 42.915,84 + 270.665,28= 315.581,1 mc ~ 315.600 mc

Baraj cota 670,00mdMN S lac = 266.632 mp hs = 0,44m V1 = 266.632 mp x 0,44m = 117.318,1 mc S versan ți = (1.100.000 – 266.632)mp = 833.368mp hs = 0,225m V2 = 833.368mp x 0,225m = 187.507,8mc Se adaug ă spor de siguran ţă 20% 1,20 x 187.507,8= 225.009,36mc V total de re ţinut = 117.318,10 + 225.009,36= 342.327,40 mc ~ 342.400 mc

Baraj cota 707,00mdMN S lac = 421.162 mp hs = 0,44m V1 = 421.162 mp x 0,44m = 185.311,30 mc S versan ți = (1.100.000 – 421.162)mp = 678.838mp hs = 0,225m V2 = 678.838mp x 0,225m = 152.738,60mc Se adaug ă spor de siguran ţă 20% 1,20 x 152.738,60 = 183.286,26mc V total de re ţinut = 185.311,30 + 152.738,60= 368.597,5 mc ~ 368.600 mc

100

Baraj iaz nr.1.Flota ţie

Cot ă H gard ă Cot ă Volum la Volum la cot ă Volum Volum steril Cot ă de H viitur ă H gard ă coronament (conform maxim ă coronament max. ap ă viitur ă (mc) depunere (m) (m) (mdMN) normativ) ap ă (mc) (mc) (mc) (5-6) steril (3-8) (9+2) (m) (mdMN) (mdMN) (1-2) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 625,00 0,70 624,30 2.183.310 2.119.000 313.581 1.805.419 620,78 3,52 4,22 640,00 0,70 639,30 3.983.750 3.895.000 321.270 3.573.730 636,92 2,38 3,08 655,00 0,70 654,30 6.555.365 6.422.000 331.233 6.089.767 652,57 1,73 2,43 670,00 0,70 669,30 10.102.820 9.920.000 342.327 9.577.673 667,92 1,38 2,08 675,00 0,70 674,30 11.486.060 11.306.000 345.733 10.960.267 673,06 1,24 1,94 680,00 0,70 679,30 12.969.340 12.777.000 349.130 12.427.870 678,15 1,15 1,85 685,00 0,70 684,30 14.554.043 14.345.000 352.629 13.992.371 683,22 1,08 1,78 690,00 0,70 689,30 16.243.618 16.017.000 356.261 15.660.739 688,28 1,02 1,72 695,00 0,70 694,30 18.042.980 17.799.000 360.095 17.438.905 693,32 0,98 1,68 700,00 0,70 699,30 19.956.570 19.710.000 364.029 19.345.971 698,34 0,96 1,66 707,00 0,70 706,30 22.824.478 22.533.000 368.597 22.164.403 705,36 0,94 1,64

Baraj iaz nr.2.CIL Cot ă H gard ă Cot ă Volum la Volum la Volum Volum Cot ă de H H coronament (conform maxim ă coronament cot ă max. viitur ă steril depunere viitur ă gard ă (mdMN) normativ) ap ă (mc) ap ă (mc) (mc) steril (m) (m) (m) (mdMN) (mc)) (5-6) (mdMN) (9+2) (1-2) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 780,00 0,70 779,30 788.060 748.000 199.305 548.695 775,58 3,72 4,42 785,00 0,70 784,30 1.130.698 1.079.500 201.994 877.506 781,40 2,90 3,60 790,00 0,70 789,30 1.559.013 1.495.000 205.131 1.289.869 786,95 2,35 3,05 795,00 0,70 794,30 2.083.370 2.050.000 208.525 1.841.475 792,79 1,51 2,21 800,00 0,70 799,30 2.710.880 2.618.000 212.145 2.405.855 797,81 1,49 2,19 805,00 0,70 804,30 3.449.828 3.340.500 216.103 3.124.397 802,88 1,42 2,12 810,00 0,70 809,30 4.309.633 4.184.000 220.363 3.963.637 808,05 1,25 1,95 812,50 0,70 811,80 4.785.500 4.647.000 221.767 4.425.233 810,62 1,18 1,88 815,00 0,70 814,30 5.273.388 5.134.500 223.171 4.911.329 813,17 1,13 1,83 817,50 0,70 816,80 5.794.000 5.644.500 224.995 5.419.505 817,71 1,09 1,79 820,00 0,70 819,30 6.332.080 6.179.000 226.819 5.952.181 818,25 1,05 1,75 822,50 0,70 821,80 6.907.500 6.742.500 229.046 6.513.454 820,80 1,00 1,70 825,00 0,70 824,30 7.509.900 7.338.000 231.272 7.106.728 823,34 0,96 1,66 827,50 0,70 826,80 8.147.373 7.968.000 233.424 7.734.576 825,88 0,92 1,62

Calculul volum elor de precipitatii acum ulate in iaz ul CIL la nivel coronam ent 780 m dM N (baraj starter) Strat cazut Strat scurs Supraf. totala Vo lu m Capacitate statie Debit pompare Timp necesar pentru evacuare ape A sigu rare Sup raf. iaz precipit. precip . (h s ) luata in calcul precipita tii D etox2 fara oprire uzina cu oprire uzina fara oprire uzina cu oprire uzina 2 0 ,0 0 % 4 3,0 6 m m 17 ,5 9 m m 295700 m p. 60600 m p. 6745 mc. 3024 m c./zi 509 m c./zi 13 zile 1 0 % 5 1,6 5 m m 26 ,5 9 m m 295700 m p. 60600 m p. 9381 mc. 3024 m c./zi 509 m c./zi 18 zile 5% 61,26 mm 38,97 mm 295700 mp. 60600 mp. 12873 mc. 3024 mc./zi 509 mc./zi 25 zile 2 % 7 5,1 7 m m 56 ,9 7 m m 295700 m p. 60600 m p. 17948 mc. 3024 m c./zi 509 m c./zi 35 zile 1% 86,11 mm 72,00 mm 295700 mp. 60600 mp. 22146 mc. 3024 mc./zi 509 mc./zi 44 zile 0 ,5 0 % 9 9,2 0 m m 87 ,8 5 m m 700000 m p. 60600 m p. 62185 mc. 3024 m c./zi 2760 m c./zi 2 3 z ile 0 ,1 0 % 13 0,9 1 m m 123 ,7 5 m m 700000 m p. 60600 m p. 87059 mc. 3024 m c./zi 2760 m c./zi 3 2 z ile 0,01% 225,00 mm 225,00 mm 700000 mp. 60600 mp. 157500 mc . 3024 mc./zi 2760 mc./zi 5 7 z ile

Calculul volum elor de precipitatii acum ulate in iaz ul sterile flotatie la nivel coronam ent 625 m dM N (b araj starter) Strat cazut Strat scurs Supraf. luata in Vo lu m Capacit. statie epur. Debit pompare Timp necesar pentru evacuare ape A sigu rare Sup raf. iaz precipit. precip . (h s ) c a lc u l precipita tii ape iaz flotatie fara opr ire uzina cu oprire u zina fara oprire uzina cu oprire uzina 20,00% 42,10 mm 17,20 mm 469000 mp. 97536 mp. 10495 mc. 4 080 mc./zi 2112 mc./zi 5 zile 1 0 % 5 0,5 0 m m 26 ,0 0 m m 469000 m p. 97536 m p. 14584 mc. 4080 m c./zi 2112 mc./zi 7 zile 5 % 5 9,9 0 m m 38 ,1 0 m m 469000 m p. 97536 m p. 19995 mc. 4080 m c./zi 2112 mc./zi 9 zile 2% 73,50 mm 55,70 mm 469000 mp. 97536 mp. 27859 mc. 4080 mc./zi 2112 mc./zi 13 zile 1 % 8 4,2 0 m m 70 ,4 0 m m 469000 m p. 97536 m p. 34364 mc. 4080 m c./zi 2112 mc./zi 16 zile 0,50% 97,00 mm 85,90 mm 1100000 mp. 97536 mp. 95573 mc. 4 080 mc./zi 4080 mc./zi 2 3 z ile 0 ,1 0 % 12 8,0 0 m m 121 ,0 0 m m 1100000 m p. 97536 m p. 133783 mc. 4080 m c./zi 4080 m c./zi 3 3 z ile 0 ,0 1 % 22 0,0 0 m m 220 ,0 0 m m 1100000 m p. 97536 m p. 242000 mc. 4080 m c./zi 4080 m c./zi 5 9 z ile Nota: Cu rosu este situatia in care uzina se oprest e - situatie acceptata de beneficiar Volum ele de precipitatii pentru asigurarile de pana la 1% au fost calculate tinandu-se cont de faptul ca precipitatiile din am onte de canalele de garda sun t preluate de acestea. Volum ele de precipitatii pentru asigurarile de pest e 1% au fost calculate fara a se tine cont de canalele de garda.

Calculul volum elor de precipitatii acum ulate in iaz ul CIL la nivel coronam ent 827,5 m dM N (cota m axim a a iazului) Strat cazut Strat scurs Supraf. totala Vo lu m Capacitate statie Debit pompare Timp necesar pentru evacuare ape A sigu rare Sup raf. iaz precipit. precip . (h s ) luata in calcul precipita tii D etox2 fara opr ire uzina cu oprire u zina fara oprire uzina cu oprire uzina 2 0 ,0 0 % 4 3,0 6 m m 17 ,5 9 m m 295700 m p. 261318 m p. 11856 mc. 3024 m c./zi 509 m c./zi 23 zile 10% 51,65 mm 26,59 mm 295700 mp. 261318 mp. 14411 mc. 302 4 mc./zi 509 mc./zi 28 zile 5 % 6 1,2 6 m m 38 ,9 7 m m 295700 m p. 261318 m p. 17348 mc. 3024 m c./zi 509 m c./zi 34 zile 2% 75,17 mm 56,97 mm 295700 mp. 261318 mp. 21602 mc. 3024 mc./zi 509 mc./zi 42 zile 1 % 8 6,1 1 m m 72 ,0 0 m m 295700 m p. 261318 m p. 24979 mc. 3024 m c./zi 509 m c./zi 49 zile 0 ,5 0 % 9 9,2 0 m m 87 ,8 5 m m 700000 m p. 261318 m p. 64463 mc. 3024 m c./zi 2760 m c./zi 2 3 z ile 0,10% 130,91 mm 123,75 mm 700000 mp. 261318 mp. 88496 mc . 3024 mc./zi 2760 mc./zi 3 2 z ile 0 ,0 1 % 22 5,0 0 m m 225 ,0 0 m m 700000 m p. 261318 m p. 157500 mc. 3024 m c./zi 2760 m c./zi 5 7 z ile

Calculul volum elor de precipitatii acum ulate in iaz ul sterile flotatie la nivel coronam ent 707 m dM N (c ota m axim a a iazului) Strat cazut Strat scurs Supraf. luata in Vo lu m Capacit. statie epur. Debit pompare Timp necesar pentru evacuare ape A sigu rare Sup raf. iaz precipit. precip . (h s ) c a lc u l precipita tii ape iaz flotatie fara oprire uzina cu oprire uzina fara oprire uzina cu oprire uzina 2 0 ,0 0 % 4 2,1 0 m m 17 ,2 0 m m 469000 m p. 421162 m p. 18554 mc. 4080 m c./zi 2112 mc./zi 9 zile 1 0 % 5 0,5 0 m m 26 ,0 0 m m 469000 m p. 421162 m p. 22512 mc. 4080 m c./zi 2112 mc./zi 11 zile 5% 59,90 mm 38,10 mm 469000 mp. 421162 mp. 27050 mc. 4080 mc./zi 2112 mc./zi 13 zile 2 % 7 3,5 0 m m 55 ,7 0 m m 469000 m p. 421162 m p. 33620 mc. 4080 m c./zi 2112 mc./zi 16 zile 1% 84,20 mm 70,40 mm 469000 mp. 421162 mp. 38830 mc. 4080 mc./zi 2112 mc./zi 18 zile 0 ,5 0 % 9 7,0 0 m m 85 ,9 0 m m 1100000 m p. 421162 m p. 99165 mc. 4080 m c./zi 4080 m c./zi 2 4 z ile 0 ,1 0 % 12 8,0 0 m m 121 ,0 0 m m 1100000 m p. 421162 m p. 136048 mc. 4080 m c./zi 4080 m c./zi 3 3 z ile 0,01% 220,00 mm 220,00 mm 1100000 mp. 421162 mp. 242000 mc. 4080 mc./zi 4080 mc./zi 5 9 z ile Nota: Cu rosu este situatia in care uzina se oprest e - situatie acceptata de beneficiar Volum ele de precipitatii pentru asigurarile de pana la 1% au fost calculate tinandu-se cont de faptul ca precipitatiile din am onte de canalele de garda sun t preluate de acestea. Volum ele de precipitatii pentru asigurarile de pest e 1% au fost calculate fara a se tine cont de canalele de garda.

În aceste calcule s-a ținut cont de ploaia care cade pe oglinda lacului la care nu s-a aplicat nici un coeficient de scurgere. În noile tabele sunt prezentate datele la nivelul coronamentelor starterelor pentru iazul CIL (780 mdMN) și pentru iazul de sterile flota ție (625 mdMN), precum și la cota maxim ă a iazurilor (827,5 mdMN pentru iazul CIL si 707 mdMN pentru iazul sterile flota ție). Din datele prezentate se poate constata c ă pe măsur ă ce barajele se înal ță, suprafe țele de depunere sunt mai mari, iar în ălțimea cu care cre ște nivelul apei în iazuri este mai mic în cazul acumulării unor precipita ții. Calculele au fost efectuate până la o asigurare de 0,01%, iar pentru stratul c ăzut (hs) s-au folosit datele din studiile INMH cu coeficien ți de reducere pentru versan ți și f ără coeficien ți de reducere pentru suprafa ța iazului. La trecerea de la probabilitatea de 1% la 0,5% se produce o cre ștere brusc ă a suprafe ței iazului deoarece peste probabilitatea de 1% nu mai sunt luate în considerare canalele de gard ă, considerându-se c ă în aceste cazuri este foarte probabil ca toat ă apa de pe versan ți va ajunge pe suprafa ța iazurilor. Suprafa ța de 6ha reprezint ă suprafa ța minim ă luat ă în calcul, pentru care poate s ă func ționeze sistemul de evacuare a apelor limpezite din iaz (la o suprafa ța mai mic ă nu se produce limpezirea apelor in iaz). Datele prezentate mai sus reprezint ă calculele conform dimension ărilor actuale ale sta țiilor de epurare și a sta țiilor de pompare de la iazuri în dou ă situa ții (cu oprire și f ără oprire uzin ă). Se consider ă c ă uzina va func ționa în parametri normali până la o asigurare de 1%. Din tabelele prezentate se observ ă c ă nivelul apei acumulate în iazuri nu cre ște cu mai mult de 366 mm în iazul CIL și 353 mm în iazul de sterile flota ție, în situa ția cea mai defavorabil ă la începutul func țion ării iazurilor. Aceste nivele nu creeaz ă nici un fel de probleme iazurilor care au fost calculate pentru o garda mult mai mare. Peste asigurarea de 1% uzina va sta ționa pe perioada evacu ării apelor din iazuri, acest lucru fiind acceptat de c ătre beneficiar. Ploile cu asigurare de peste 1% până la 0,01% ap ă din precipita ții poate sta ționa în iazuri fără probleme o perioad ă de 2 luni. Pentru aceste situa ții de ploi extraordinare apele acumulate în iazuri vor fi epurate într-un timp de 23 - 57 zile pentru iazul CIL și într-un timp de 23 - 59 zile pentru iazul de sterile flota ție.

2.1.5 Protec ția apelor subterane

Conform art. 2 din Directiva 2006/118/CE privind protec ția apelor subterane împotriva polu ării și a deterior ării , „evacuare de poluan ți în apele subterane ” înseamn ă introducerea direct ă sau indirect ă de poluan ți în apele subterane ca urmare a activit ății umane. Ghidul “ Water use WAT-PS-10-01 - Assigning groundwater assessment criteria for pollutant inputs ”, Scottish Environment Protection Agency (SEPA), martie 2010, define te introducerile indirecte ca fiind: - infiltr ările prin zona nesaturat ă , sau - îi are sursa în întregime în zona nesaturat ă , chiar i în timpul fluctua ţiilor sezoniere în nivelul apei subterane (ase vedea figura 7):

În ceea ce prive te evacu ările indirecte, în anexa A punctul 1. 6 a ghidului mai sus men ţionat se arat ă c ă „Directiva 2000/60/CE consider ă c ă evacu ările de substan ţe din lista II este o activitate care poate cauza poluare. Directiva 2006/118/CE impune măsurile pentru a reglementa evacu ările din surse punctiforme care pot cauza poluare. Cele dou ă directive au acela i obiectiv, cu toate acestea, Directiva 2006/118/CE este mai restrictiv ă în sensul c ă se aplic ă tuturor substan ţelor poluante, nu numai celor Lista II din Directiva 2000/60/CE .

În conformitate cu Directiva 2006/118/CE. Articolul 6 - Măsuri de prevenire sau de limitare a evacu ării de poluan ți în apele subterane corelat cu Directiva 2000/60/CE . Articolul 4 – Obiective de mediu , în ceea ce prive te apele subterane , statele membre pun în aplicare măsurile necesare pentru a preveni sau a limita evacuarea poluanţilor în apele subterane i pentru a preveni deteriorarea st ării tuturor corpurilor de ap ă subteran ă, (fiind interzise evacu ările directe de poluan ţi în apele subterane).

În sensul Directivei 2000/60/CE , se aplic ă urm ătoarele defini ții: - „ape subterane”: înseamn ă toate apele care se g ăsesc sub suprafa ța solului în zona de satura ție și în contact direct cu solul sau cu subsolul; - „acvifer”: înseamn ă unul sau mai multe straturi subterane de roc ă sau alte tipuri de straturi geologice cu o porozitate și o permeabilitate suficiente pentru a permite fie trecerea unui curent semnificativ de ap ă subteran ă, fie captarea de cantit ăți importante de ap ă subteran ă; - „corp de ap ă subteran ă”: înseamn ă un volum distinct de ap ă subteran ă din interiorul unuia sau mai multor acvifere.

Primul acvifer (adic ă cel superior) prezint ă dou ă zone de ap ă subteran ă: zona nesaturat ă (la partea superioar ă) i zona saturat ă (la partea inferioar ă), separate de suprafa ţa pânzei. Zona saturat ă cuprinde complexul solid - ap ă i închide pânza de ap ă subteran ă. Toate golurile sunt umplute cu ap ă, coeficientul de satura ţie este egal cu 100%, în timp ce umiditatea atinge valoarea maxim ă. Suprafa ţa superioar ă a acestei zone este chiar suprafa ţa pânzei. Grosimea variaz ă în func ţie de structura geologic ă i de gradul de alimentare. Din punct de vedere hidrologic rocile sunt grupate în: 1. Roci permeabile - permit curgerea apei prin porii lor. Ele pot fi: granulare (formate din material gr ăun ţos i în general neuniform); fisurate (formate din roci impermeabile, dar cu fisuri de diferite m ărimi). 2. Roci semipermeabile - apa circul ă cu mare greutate. 3. Roci impermeabile - nu permit trecerea apei.

În raport cu permeabilitatea, rocile se împart în: - Roci acvifere - au pori supracapilari i capacitatea de înmagazinare a apei, dar i de a o ceda prin scurgere (pietri uri, nisipuri, gresii, conglomerate slab cimentate, bolov ăni uri, grohoti uri etc). - Roci acviclude - de ţin pori capilari i subcapilari care au capacitatea de înmagazinare, dar având o porozitate capilar ă mic ă i o vitez ă de circula ţie a apei redus ă i numai sub presiune, nu pot ceda apa (argile, marne). - Roci acvifuge - roci compacte în care apa nu poate p ătrunde din cauza porozit ăţ ii foarte reduse (rocile eruptive, metarnorfice, sedimentare cimentate). Apa circul ă doar prin fisuri. În RIM cap.4.1 apa subcap 4.1.1.2. Calitatea apelor subterane se specific ă urm ătoarele : „Nivelul apelor subterane rezultate din infiltra ţiile apelor meteorice este cu cca. 80 m sub cota 410 m (pu ţul Hondol). Debitul de ap ă din galeria Nicodim care colecteaz ă apele meteorice infiltrate din carier ă este mic, sub 1 l/s, iar apa este puternic mineralizat ă având o conductivitate electric ă de 12600 µS/cm i un pH de 2,2 - 3. Depozitele coluviale i aluviale din talvegul v ăilor i din zonele marginale ale acestora pot con ţine ape subterane pu ţin adânci, aceste depozite constituind, în mod obi nuit, surse de ap ă pentru fântânile folosite de comunit ăţ ile locale. În general, locuin ţele din vecin ătatea zonei analizate sunt amplasate la cote superioare fa ţă de platformele obiectivelor industriale (sat Boc a Mare i Boc a Mic ă), iar calitatea apei subterane pentru fântânile utilizate de reziden ţi nu va fi afectat ă de activitatea care se va desf ă ura în aceast ă zon ă. Pentru eviden ţierea calit ăţ ii pânzei freatice în zona de influen ţă a activit ăţ ilor desf ă urate în cadrul Exploat ării Miniere Certej au fost realizate investiga ţii în cadrul bilan ţului de mediu nivel II (INCD ECOIND, 2006). În plus, s-a încercat o analiz ă a calit ăţ ii apelor subterane corelat ă cu prevederile Directivei 2006/118/EC a protec ţiei apelor subterane împotriva polu ării i deterior ării, transpus ă în legisla ţia româneasc ă prin intermediul H.G. nr.53/2009 privind aprobarea Planului Na ţional de protec ţia apelor subterane împotriva polu ării i deterior ării i a OMM nr.137/2009 care aprob ă valorile de prag pentru corpurile de ap ă subterane din Romania (3. Direc ţia Apelor Mure ) la urm ătorii indicatori: amoniu, cloruri, sulfa ţi, arsen, cadmiu, plumb, azoti ţi. În urma analizei s-a

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” 2011 „Complet ări la documenta țiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo ” constatat faptul c ă în regiunea analizat ă nu este cuprins nici un corp de ap ă subteran ă care s ă fac ă obiectul unor analize specifice, lucru de altfel pertinent surprins în cadrul cercet ărilor proprii. Astfel, în lipsa unor valori prag specifice pe regiunea considerat ă nu a existat posibilitatea corela ţiei concentra ţilor ob ţinute în urma analizei probelor cu anumite valori ale concentra ţiilor prag. Cu toate acestea valorile limit ă stipulate în Legea apei potabile sunt mai restrictive în multe cazuri comparativ cu cele stabilite OMM nr.137/2009.” Pentru a eviden ţia mai pertinent situa ţia actual ă a calit ăţ ii apelor subterane, recent, în luna iunie a anului 2010, s-a mai desf ă urat o campanie de prelev ări de probe de ap ă din mai multe foraje/fântâni (localizarea acestora este figurat ă în anexa 4.1.1 cap.4.1 apa din RIM ) Probele de ap ă au fost analizate în laboratorul acreditat de determinare a calit ăţ ii apelor - Târgu-Mure , al Administra ţiei Nationale "Apele Române", Administra ţia Bazinal ă de ap ă Mure . Rezultatele ob ţinute se prezint ă în tabelul 4.1.2. din cap 4.1 apa RIM , copiile buletinelor de analiz ă fiind ata ate la Anexele aceluia și capitol. Concluzii (RIM cap.4.1) : „Nu apar acvifere importante în zon ă; circula ţia de adâncime a apelor subterane se desf ă oar ă la nivelul sistemelor de fracturi. Acviferele subterane care vor fi afectate în zona carierei, a haldelor de steril i a iazurilor de decantare sunt de dimensiuni reduse i nu constituie surse de alimentare cu ap ă potabil ă. În zona viitoarei exploat ări acviferul subteran nu va suferi modific ări calitative importante. Indicatorii de calitate ai apei freatice nu sunt modifica ţi semnificativ chiar i în condi ţiile polu ărilor istorice produse de lucr ările miniere vechi existente în zon ă. Noile lucr ări de exploatare vor produce modific ări locale ale direc ţiei de curgere a apelor subterane datorate amenaj ărilor specifice în special în zona carierei. În zona iazurilor de decantare nu au fost identificate acvifere subterane pân ă la adâncimea de 60 m în punctele unde au fost executate foraje pentru studii hidrogeologice. În zon ă nu exist ă lucr ări amenajate (pu ţuri sau lacuri cu prize) pentru alimentarea cu ap ă potabil ă a localit ăţ ilor.” În RIM cap. 4.1 se men ţioneaz ă :

„c. Zona iazurilor de decantare flota ţie i CIL –V. M ăcri ului .... În aceast ă zon ă au fost efectuate în iulie 2008 foraje de prospec ţiune geologice în bazinul hidrografic al pârâului Avram (adâncime 60 m), Valea M ăcri ului (adâncime 60 m) i la confluen ţa celor dou ă (adâncime 21 m). Nu a fost interceptat nivelul hidrostatic al apei subterane pân ă la adâncimea de forare. Acviferele subterane din zona de amplasament propus ă pentru iazurile de decantare sunt foarte probabil de dimensiuni reduse i nu constituie surse de alimentare cu ap ă potabil ă.” (extras pag. 9) „Iazurile de decantare sunt amplasate pe andezite cu hornblend ă i biotit de tip S ăcărâmb (corpuri înr ădăcinate i lave) i corpuri înr ădăcinate de andezite cuar ţifere cu biotit i horblend ă tip Cetra , forma ţiuni cu o permeabilitate fisural ă sc ăzut ă. Acest fapt confer ă o protec ţie natural ă structurilor geologice aflate sub iazurile de decantare. ( extras pag. 90) „Testele efectuate arat ă c ă roca este pu ţin fracturat ă, iar permeabilitatea este mai mic ă de 10 -9 m/s. Men ţion ăm c ă documentul „ Reference document on best available techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Acitivities”, cap. 4, difuzat de Comisia European ă în ianuarie 2009, recomand ă ca permeabilitatea substratului s ă nu dep ă easc ă 10 -8 m/s, în caz contrar fiind necesare m ăsuri de etan are care s ă reduc ă valoarea permeabilit ăţ ii sub aceast ă limit ă. Rezultatele ob ţinute pân ă în prezent sugereaz ă c ă amplasamentul studiat satisface aceast ă condi ţie, nefiind necesare m ăsuri de etan are. Este posibil ca ulterior, odat ă cu îndep ărtarea stratului superficial, s ă fie identificate zone cu permeabilitate mai mare, datorit ă prezen ţei fracturilor sau altor cauze. În acest caz se va proceda la etan area por ţiunilor în cauz ă, alegându-se o solu ţie în acord cu situa ţia concret ă întâlnit ă în teren. ....Din examinarea valorilor ob ţinute, se constat ă c ă rata calculat ă a infiltr ării apei din iaz în substrat este foarte redus ă. Acest rezultat este în acord cu valorile sc ăzute ale permeabilit ăţ ii, atât în cazul sterilelor depozitate pe iaz, cât i al rocii de baz ă. Simul ările realizate cu ajutorul programului informatic SEEP/W indic ă faptul c ă o propor ţie de 95-98% din apa ce se infiltreaz ă din depozitul de sterile, amonte de baraj, traverseaz ă corpul barajului, iar restul de 2-5% pătrunde în roca de baz ă aflat ă sub iazul de decantare. Aceast ă concluzie este valabil ă pentru ambele iazuri. Având în vedere permeabilit ăţ ile calculate pentru fiecare din unit ăţ ile ce

Pentru stabilirea indicilor geotehnici ai terenului i a condi ţiilor de fundare au continuat lucr ările de cercetare în perioada 2008-2010. În zona de amplasare a celor dou ă iazuri i a barajelor respective (TMF i CIL) s-au executat pu ţuri deschise i foraje. Toate pu ţurile, f ără excep ţii, dup ă ce au traversat solul, deluviul sau grohoti ul de pant ă s-au oprit în roca de baz ă, reprezentat ă prin andezite în general, proaspete. Doar în apropierea suprafe ţei, pe adâncimi variind între 0,10 m i 1,00 m, andezitele sunt fisurate i oxidate. Încerc ările au fost efectuate în laboratorul de „Geomecanic ă” al Universit ăţ ii din Petro ani. Calitatea rocii este exprimat ă prin coeficientul de recuperare (RQD) stabilit pe înregistr ările din teren ale carotelor din foraje. Conform testelor i determin ărilor efectuate pe probe prelevate din foraje, pu ţuri de vizitare, valorile ob ţinute pentru caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor din amplasamentul iazurilor de decantare, indic ă roci (andezite) care constituie teren bun de fundare. Pe baza rezultatelor ob ţinute prin investiga ţiile efectuate rezult ă c ă forma ţiunile acoperitoare (formate din sol, deluviu sau grohoti de pant ă i uneori andezite fisurate i alterate cu grosimi ajungând în unele zone pân ă la 2,10 m), au caracteristici fizico-mecanice care nu permit utilizarea lor în construc ţia barajelor. Pentru a ajunge la roca bun ă de fundare este necesar ă decopertarea, pe întreaga suprafa ţă a amprizei barajului, a stratului superficial de roc ă. În proiect s-a prevăzut o grosime medie de cca.3 m în zona de albie i 1 m în zona de versant. În IpCT punctul 26 (pag. 237-242 ) se prezint ă detaliii privind Datele geologice privind zona de amplasare a iazurilor de decantare. În concluzie, nu este necesar ă aplicarea unor măsuri de impermeabilizare pentru amplasamentul iazurilor de decantare i a depozitelor de roci sterile deoarece în zon ă nu se poate vorbi de existen ţa unui acvifer decât eventual la adâncimi foarte mari iar ona nesaturat ă este

2.1.6.Prevenirea unui accident similar celui de la Baia mare

Documenta ția „Expertizare/avizare a documenta ției tehnice refeitoare la barajele de la exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, jud. Hunedoara” subliniaz ă în cap. 13 Concluzii:„ Din analiza proiectului tehnic pentru aceste baraje rezult ă c ă solu țiile prev ăzute în proiect corespund practicii inginere ști din domeniu și respect ă exigen țele de siguran ță prev ăzute în reglementarile din România și în recomand ările interna ționale din domeniu. ” În noiembrie 2010 UTCB a realizat „Studiul de risc pentru barajele iazurilor de decatare de la exploatarea minereurilor auro argentifere din perimetrul Certej” . Acest studiu „are ca obiect cuantificarea i analiza probabilit ăţ ilor de apari ţie a unor consecin ţe adverse în aval de iazurile de decantare de la exploatarea minereurilor auro argentifere din perimetrul Certej, ca urmare a unor defec ţiuni majore sau ced ări ale barajelor aferente. Cuantificarea i analiza probabilit ăţ ilor serve te la evaluarea m ăsurii în care siguran ţa barajelor de la aceste iazuri se înscrie în domeniul siguran ţei curent acceptate în domeniul barajelor de reten ţie i a iazurilor de decantare. Studiul stabile te de asemenea m ăsura în care barajele aferente ansamblului celor două iazuri - iazul de flota ţie pentru sterilul de flota ţie i iazul CIL pentru cel de cianurare – asigur ă

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” 2011 „Complet ări la documenta țiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo ” marja de siguran ţă împotriva eliber ării necontrolate a apei i a sterilului depus i eviden ţiaz ă măsurile din exploatare care condi ţioneaz ă evitarea unor asemenea evenimente. ” În concluziile acestui studiu se arat ă: „Studiul de risc a realizat cuantificarea probabilit ăţ ilor de cedare – cedarea fiind definit ă ca „ pierderea de ape contaminate i steril în aval de barajul iazului TMF” - i a probabilit ăţ ilor de apari ţie a unor incidente cu efecte în aval. Studiul s-a realizat prin metoda arborilor consecin ţelor. Au fost considerate în succesiune barajul iazului CIL, a c ărui cedare constituie eveniment declan ator pentru analiza riscului barajului iazului TMF i apoi barajul iazului TMF. Pentru fiecare dintre baraje au fost analizate faze caracteristice în evolu ţia lor i anume realizarea barajului starter, prima în ălţare în ax i apoi în ălţă rile ulterioare. Evenimentele declan atoare a scenariilor de cedare critice au fost precipita ţiile catastrofale, cutremurele puternice i lichefierea static ă. Pentru barajul iazului TMF a fost inclus ă i deversarea de ape i steril din iazul CIL, în cazul ced ării acestuia. Evaluarea rezultatelor studiului a pus în eviden ţă c ă: • Nici o secven ţă de evenimente critice care s ă conduc ă la cedare nu are o probabilitate de realizare mai mare de 10 -7 (unu în 10 milioane de ani). • Probabilit ăţ ile maxime de realizare a ced ării sunt mai mici cu un ordin de mărime decât limitele stabilite de normativul românesc privind „ Analiza i evaluarea riscului asociat barajelor”. • Probabilit ăţ ile de cedare i cele de apari ţie a unor incidente cu efecte în aval sunt mai mici decât cele uzual folosite drept criteriu pentru barajele de reten ţie a apei sau pentru alte structuri inginere ti.. Siguran ţa deosebit ă a ansamblului barajelor de la exploatarea minier ă Certej se datore te tipurilor de iaz , realiz ării corpului barajelor din anrocamente de carier ă de foarte bun ă calitate, compactate dup ă practica de la barajele de reten ţie, g ărzilor capabile s ă re ţin ă volumele de ap ă provenite din precipita ţia maxim ă credibil ă i sistemului de monitoring prev ăzut prin proiect. „

2.1.7 Impactul în context transfrontier ă.

Proiectului Certej îi sunt aplicabile i prevederile Conven ţiei de la Helsinki privind efectele transfrontier ă ale accidentelor industriale. (Convention on the Transboundary Effects of Industrial Accidents) deoarece :  desfă oar ă activit ăţ i în care una sau mai multe substan ţe periculoase pot fi prezente în cantit ăţ i egale sau superioare cantit ăţ ilor limit ă enumerate în anexa I la conven ţie ( cianura de sodiu ),  sunt amplasate în bazinele hidrografice ale unor cursuri de apă transfrontier ă ( râul Mure ) deci ar putea genera efecte transfrontier ă. În conformitate cu „Liniile directoare stabilite pentru facilitarea identific ării activit ăţ ilor periculoase în sensul Conven ţiei”, paragraful 5 „Criterii aferente loca ţiei”, se vor aplica urm ătoarele criterii ale loca ţiei pentru a se identifica acele activit ăţ i periculoase capabile s ă cauzeze efecte transfrontier ă în conformitate cu prevederile Conven ţiei: (a) pe o distan ţă de 15 km de la granita, pentru activit ăţ ile care implic ă folosirea de substan ţe care pot declan a un incendiu sau o explozie sau care implic folosirea de substan ţe toxice ce pot fi eliberate în atmosfera în cazul unui accident; (b) de-a lungul sau în cadrul bazinelor hidrografice aferente râurilor de frontier ă i a celor transfrontier ă, a lacurilor transfrontier ă sau interna ţionale sau în cadrul bazinelor hidrografice aferente apelor subterane transfrontier ă, pentru activit ăţ i care implic ă folosirea de substan ţe din categoriile 3, 4, 5 sau 8 a par ţii I din Anexa I la Conven ţie i care pot fi eliberate în cursurile de ap ă în cazul unui accident. Dac ă o asemenea activitate este sau nu capabil ă s ă cauzeze un efect transfrontier ă într-un asemenea caz, acest lucru va trebui decis de c ătre autoritatea competent ă a p ărţii de orgine, de preferat prin consultarea cu autorit ăţ ile relevante comune ( orice fel de comisie bilaterala sau multilaterala sau orice fel de alte asemenea modalitati de cooperare institutionala stabilite între partile riverane ). Decizia trebuie s ă depind ă, printre altele, de prezen ţa unor sisteme de alarm ă i avertizare în cadrul bazinelor hidrografice i de distan ţa dintre loca ţia activit ăţ ii periculoase i grani ţă ( Grupul comun de experti în ape si accidente industriale format ad hoc a recomandat ca

Detalii privind evaluarea impactului poten ţial în context tranfrontier ă sunt prezentate în : “RAPORT PRIVIND IMPACTUL CUMULAT ȘI IMPACTUL TRANSFRONTIER Ă GENERAT ASUPRA CALITATII AERULUI DE PROIECTELE RO ȘIA MONTAN Ă ȘI CERTEJ ” , elaborat S.C. WESTAGEM S.R.L. Bucure ti în noiembrie 2009 i “ IMPACTUL POTEN ŢIAL ASUPRA CALIT ĂŢ II APEI DIN BAZINUL HIDROGRAFIC MURE ÎN CAZUL UNOR DEVERS ĂRI ACCIDENTALE DE LA PROIECTELE MINIERE RO IA MONTANA I CERTEJ”, elaborat în noiembrie 2010 de Profesor Steve Chapra Tufs, Boston University i Profesor Paul Whitehead, Oxford Centre for Water research, Oxford University.

2.2. Rezumat netehnic.

2.2.1 Clarific ări - Bilan țul apei în proces

Conform bilan ţului de ap ă utilizat ă în proces, debitul mediu de ap ă propus a fi captat din râul Mure este de cca. 60 l/s ceea ce reprezint ă mai pu ţin 0,04 % din debitul mediu multianual i sub 0,22 % din debitul minim multianual al râului Mure în sec ţiunea de prelevare. Ca atare se poate considera c ă aceast ă captare va avea un impact nesemnificativ din punct de vedere cantitativ asupra râului Mure . Detalii sunt prezentate în RIM cap 4.1 apa pag. 46-47:

„4.1.2. Alimentarea cu ap ă În Anexa 4.1.7 se prezint ă bilan ţul consumului de ap ă din care se constat ă c ă consumul de ap ă potabil ă este de 3,9 mc/h ( cca. 1,1 l/s ) i deci poate fi asigurat f ără probleme de sursa prev ăzut ă i prezentat ă în cap. 1. Consumul mediu de ap ă industrial ă ce trebuie preluat din sursa natural ă, Râul Mure , este de de 214,76 mc/h ( cca. 0,06 mc/s ) restul necesarului tehnologic este asigurat din apele meteorice captate de pe halde, cariera i iazuri de decantare precum i prin asigurarea unui grad ridicat de recirculare a apelor tehnologice (gradul de recirculare a apelor dep ă es te 84 %).

Conform datelor de monitorizare hidrologic ă ale râului Mure în sec ţiunile relevante în rela ţie cu proiectul, caracteristicile cantitative ale sursei de ap ă industrial ă se prezint ă astfel:

Sta ţia hidrometric ă GELMAR amplasat ă în amonte de confuen ţa cu râul Geoagiu debitul mediu multianual în perioada 2005-2009 - 142 mc/s; debitul maxim în perioada 2005-2009 - 765 mc/s; debitul minim în perioada 2005-2009 – 28,2 mc/s. Sta ţia hidrometric ă BR ĂNI CA amplasat ă în aval de confluen ţa cu râul Cerna debitul mediu multianual în perioada 2005-2009 - 187 mc/s; debitul maxim în perioada 2005-2009 - 889 mc/s; debitul minim în perioada 2005-2009 – 41,0 mc/s. Ţinând cont c ă debitul mediu de ap ă propus a fi captat din râul Mure este de cca. 60 l/s acesta reprezint ă mai pu ţin 0,04 % din debitul mediu multianual i sub 0,22 % din debitul minim multianual.

Debitele medii lunare minime cu diferite asigur ǎri pentru loca ţia propus ǎ a viitoarei capt ǎri au fost estimate astfel :

- Q80% - 30 m³/s; - Q90% - 23.5 m³/s; - Q95% - 21.4 m³/s;

Estimarea a fost realizat ǎ având la baz ǎ valorile de la sta ţia hidrometric ǎ S ǎrvâr in, situat ǎ în aval de captarea propus ǎ, cu un debit mediu multianual u or mai ridicat comparativ cu cel consemnat la sta ţia Br ǎni ca, din apropierea capt ǎrii (sursa: http://www.directiaapelormures.ro/proiectul_planului_de_management.html).

Ca atare se poate considera c ă aceast ă captare va avea un impact nesemnificativ din punct de vedere cantitativ asupra râului Mure .”

2.2.2. Clarific ări – modificarea reliefului.

Aprecierile din cadrul rezumatului netehnic privind “modificarea reliefului i a regimului de curgere a apelor” se refer ă strict la impactul datorat cantit ăţ ilor importante de roci sterile generate prin exploatarea i prelucrarea minereului iar în ceea ce prive te „afectarea calit ăţ ii apelor subterane” este vorba strict de riscul polu ării apelor subterane de c ătre apele acide generate din carier ă. Evaluarea detailat ă a acestor forme de impact (care a stat la baza concluziilor formulate în cadrul Rezumatului netehnic conform c ărora impactul prognozat este negativ minor în ceea ce prive te modificarea reliefului i a regimului de curgere a apelor datorit ă gener ării unor cantit ăţ i importante de roci sterile i respectiv pozitiv important în ceea ce prive te riscul polu ării apelor subterane de c ătre apele acide generate din carier ă) este prezentat ă în cadrul RIM cap. 4.6 pentru modificarea reliefului, în cadrul RIM cap. 1 i 4.1 pentru modificarea regimului de curgere a apelor i în RIM cap. 4.1 pentru riscul de poluare a apelor subterane.

Pentru fluiditatea parcurgerii informa ţiilor, în continuare se prezint ă extrase din documenta ţiile ini ţiale, pentru fiecare din aspectele men ţionate:

a. Modificarea reliefului este datorat ă în principal lucr ărilor de exploatare în carier ă dar i depozit ării de sterile în halde i iazuri de decantare. i în momentul de fa ţă relieful este evident modificat ca urmare a activit ăţilor miniere anterioare (golul format de exploatarea în carier ă precum i supraîn ălţă rile de teren din zonele de depozitare a sterilelor). Proiectul propus va genera o cre tere în suprafa ţă i adâncime a golului existent în carier ă, va genera o cre tere în

100

“Rezultatele studiului condi ţiilor de referin ţă arat ă c ă atât structura peisajului cât i a habitatelor a fost semnificativ influen ţat ă de activit ăţ ile umane. Deteriorarea zonei se încadreaz ă în dou ă categorii largi, respectiv deteriorare prin modific ări structurale de peisaj i deteriorare prin modific ări la nivel de ecosistem. Aceste schimb ări au fost atribuite: activit ăţ ilor de extrac ţie din trecut i polu ării aferente acestora (inclusiv ape acide), transform ării sistemelor naturale în paji ti, a ez ări umane i planta ţii de p ădure i exploat ării resurselor regenerabile (cum ar fi exploatarea lemnului). To ţi ace ti factori de perturbare au determinat modific ări semnificative asupra florei, faunei i habitatelor naturale din zon ă ducând la modificarea peisajului.” (extras pag. 8-9) “Suprafa ţa relativ redus ă ocupat ă de proiect, pozi ţia izolat ă i deschiderile limitate ale priveli tilor, determin ă un impact minor la nivel regional, al peisajului. La scară local ă (în limitele zonei de influen ţă a proiectului), impactul asupra peisajului va fi semnificativ, prin schimbarea folosin ţei tradi ţionale a terenurilor, modificarea topografiei, vegeta ţiei i afectarea unor a ez ări umane. Caracterul actual al peisajului va fi permanent modificat prin continuarea exploat ării miniere.” (extras pag. 11)

“Pe termen lung, atenuarea impactului asupra caracterului peisajului se va realiza prin implementarea planului de refacere/restaurare a amplasamentului. Aceasta presupune i crearea unui covor de iarb ă i dezvoltarea unui sistem de paji ti pe suprafa ţa iazului de sedimentare, inundarea par ţial ă a carierelor pentru a crea lacuri cu versan ţi stânco i i refacerea vegeta ţiei pe haldele de roci în vederea restabilirii folosin ţei pre-miniere a terenurilor pe aceste zone. Excava ţia carierei i plaja iazurilor de sedimentare vor crea o modificare major ă i permanent ă a caracterului local al peisajului. Îns ă amplasamentul va fi complet reacoperit de vegeta ţie în perioada urm ătoare închiderii, cu specii autohtone i în scopul recre ării comunit ăţ ilor de plante i

101

b. Modificarea regimului de curgere a apelor de suprafa ţă se datoreaz ă lucr ărilor de regularizare i deviere a unor cursuri de ap ă de suprafa ţă (Valea B ăiegii, Valea M ăcri ului, Valea Cor ănzii). Prin aceste lucr ări se evit ă contactul acestor ape cu lucr ările miniere sau depozitele de de euri miniere existente ori a depozitelor de de euri miniere ce urmeaz ă a fi construite în perioada de func ţionare a obiectivului (se diminueaz ă semnificativ poluarea actual ă a apelor de suprafa ţă i se previne poluarea acestora în perioada de func ţionare a proiectului) i reprezint ă principalele m ăsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu ap ă.

Descrierea detailat ă a lucr ărilor ce vor duce la modificarea regimului de curgere a apelor de suprafa ţă este prezentat ă în RIM cap.1 „Informa ţii generale”: “C. Lucr ări premerg ătoare execu ţiei barajului iazului pentru sterile de flota ţie În vederea realiz ării barajului se vor executa în prealabil urm ătoarele lucr ări:

102

- Galeria de preluare a apelor pr. M ăcri pe sub barajul principal. Pentru evitarea p ătrunderii în galerie a flotorilor sau a materialelor de dimensiuni mari, la cap ătul amonte al galeriei se va monta un gr ătar de fund, cu interspa ţiile între bare de 10 cm. Acest gr ătar va fi demontat în momentul execu ţiei leg ăturii cu tronsonul din amonte. Galeria a fost dimensionat ă la un debit de 19m 3/s. Deschiderea galeriei va fi de 2 m la baz ă, construit ă din beton armat, v ă urm ării firul v ăilor, va prelua apele curate respectiv pârâul Măcri ului i pârâul Icoanei, de pe amplasamentul iazurilor. Lungimea galeriei pe Valea M ăcri ului va fi de 2400m i pe pârâul Icoanei 615m. În galeria principal ă, pe perioada construc ţiei, se vor racorda drenurile laterale construite din conducte de poliesteri arma ţi cu fire de sticl ă (PAFS) cu diametrul de 400 mm. Dup ă în ălţarea iazului i ajungerea lui la cota finală aceste conducte î i pierd func ţionalitatea, apele pluviale fiind colectate de canalele de gard ă perimetrale...... D. Lucr ări premerg ătoare execu ţiei barajului iazului de sterile CIL În vederea realiz ării barajului se vor executa în prealabil urm ătoarele lucr ări: - Galerii de preluare i evacuare a apelor de pe pr. M ăcri pe sub barajul principal. Pentru evitarea p ătrunderii în galerie a flotorilor sau a materialelor de dimensiuni mari, la cap ătul amonte al galeriei se va monta un gr ătar de fund, cu interspa ţiile între bare de 10 cm. Acest gr ătar va fi demontat în momentul execu ţiei leg ăturii cu tronsonul din amonte.” (extras pag 15- 16)

„Captare i evacuare ape din ampriza haldei Nord (Anexa 1.10) Are ca scop canalizarea pr. Cor ănzii pe zona H ălzii Nord, pentru a evacua controlat debitele pr. Floroaia i Pârâul lui Toader, care formeaz ă pr. Corand ă. Canalizarea pr. Coranzii pe zona h ălzii Nord va cuprinde urm ătoarele lucr ări: - Galeria de evacuare a apelor pe sub Halda Nord, având lungimea L = 740 m, i o sec ţiune unic ă, executat ă jum ătate cu s ăpătur ă în roc ă de baz ă i jum ătate din beton armat. Galeria va avea capacitatea de evacuare a debitelor maxime: Qmax 1% = 8,65 mc/s - Construc ţii prev ăzute pe pr. Coronzii (Floroaia), amonte de intrarea apelor în galerie: - Amenajarea albiei pe L = 20m, cu consolid ări cu pereu de piatr ă brut ă cu mortar de

103

Captare i evacuare ape din ampriza Haldei Sud (Anexa 1.1) Reprezint ă ansamblul lucr ărilor hidrotehnice care au ca scop eliberarea amplasamentelor Carierei de minereuri Coranda – Certej i a Haldei Sud prin devierea pârâului Ciongani i a afluen ţilor s ăi (pr. Grozei, pr. Borzii, Vale 1 i Vale 2) în bazinul hidrografic vecin Pârâul Mare. Cariera i Halda Sud s-a amplasat în lungul pr. Ciongani astfel cariera de minereuri Coranda ocup ă versantul drept al pr. Ciongani, de la confluen ţa pr. Ciongani cu pr. Grozii (limita estic ă) i pân ă la albia pr. M ăcri ului (limita vestic ă) iar Halda Sud ocup ă versantul stâng al pr. Ciongani, de la circa 100m de intersec ţia drumului comunal din satul Boc a Mic ă cu pr. Izvorul Zgibule ti (limita estic ă) i pân ă la circa 400m de albia pr. M ăcri ului (limita vestic ă). Pentru realizarea în teren a lucr ărilor propuse: Cariera Coranda i Halda Sud, este necesar s ă se devieze de pe suprafa ţa interesat ă cursurile de ap ă naturale cu sau f ără scurgere permanent ă (pâraie, viroage, toren ţi). Sistemul de deviere a apelor de suprafa ţă va cuprinde urm ătoarele lucr ări principale: 1)Canal de gard ă pe latura estic ă a Carierei Coranda, (L = 250m) dimensionat la Q max 1% = 0,70 mc/s, cu sec ţiunea trapezoidal ă cu b = 0,50 m, h = 1,00 m, 1:m = 1:1. Canalul se va realiza din zid ărie uscat ă de piatr ă brut ă i un pereu din piatr ă cu mortar de ciment la suprafa ţa interioar ă a canalului, la contact cu apa. Canalul de gard ă va descarca debitul preluat în pr Grozei, amonte de barajul de priz ă.

104

2)Captarea comun ă a pâraielor Ciongani i Grozei, denumit ă în proiect C1, s -a prev ăzut cu un baraj de priz ă, din anrocamente de piatr ă brut ă, amplasat transversal pe albia pr. Ciongani, imediat aval de punctul de confluen ţă cu pr. Grozei. Debitele captate vor fi evacuate pe un canal care va traversa barajul i care a fost dimensionat la Q max 1% = 18,52 mc/s i verificat la Q max 0,1% = 31,85 mc/s. Preluarea de c ătre canal a debitului de verificare s-a f ăcut pentru ca barajul de priz ă s ă nu fie deversat de ape la probabilitatea de dep ă ire de 0,1%. De asemenea, i primul tronson al canalului de deviere (de la barajul de priz ă la confluen ţa cu pr. Borzei) a fost dimensionat la Q max 1% i verificat la Q max 0,1%; în continuare canalul de deviere s-a dimensionat numai la Q max 1%, f ără verificare la Q max 0,1% - conform prevederilor STAS 4273 – 83. 3)Canal de evacuare în pr . Pârâul Mare a debitelor captate. Canalul de deviere s-a împ ărţit în urm ătoarele 5 tronsoane: tronsonul I , L =40 m, sec ţiunea trapezoidal ă tip b= 2,00m, h = 2,30 m, 1:m = 1:0,5 cu qunet ă la baz ă cu sec ţiunea dreptunghiular ă cu b = 1,00 m, = 0,50 m , Q1%= 18,52 mc/s, h1% = 1,07 m, Q 0,1%= 31,85mc/s, h0,1% =1,47 m - tronsonul II , L =110 m, sec ţiunea trapezoidal ă b= m, h = m, 1:m = 1:0,5 cu qunet ă la baz ă cu sec ţiunea dreptunghiular ă cu b = 1,00 m, = 0,50 m, Q1%= 22,11 mc/s, h1% =2,11 - tronsonul III , L = 760m, sec ţiunea trapezoidal ă b= m, h = m, 1:m = 1:0,5 cu qunet ă la baz ă cu sec ţiunea dreptunghiular ă cu b = 1,00 m, = 0,50 m, Q1%= 23,25mc/s, h1% = 2,17m - tronsonul IV , L = 490 m, sec ţiunea trapezoidal ă b= m, h = m, 1:m = 1:0,5 cu qunet ă la baz ă cu sec ţiunea dreptunghiular ă cu b = 1,00 m, = 0,50 m, Q1%= 24,88mc/s, h1% =2,25m - tronsonul V , L = 100 m, sec ţiunea trapezoidal ă b= m, h = m, 1:m = 1:0,5 cu qunet ă la baz ă cu sec ţiunea dreptunghiular ă cu b = 1,00 m, = 0,50 m, Q1%= 24,88mc/s, h1% =2,25m 4)Lucr ări pe canalul de deviere : 3 capt ări de afluen ţi (pr. Borzei, Vale 1, Vale 2), 3 c ăderi cu h = 0,50 m, 5 c ăderi cu h = 0,75m, 1 pode ţ la traversarea canalului cu un drum local 5) Regularizarea pr. Pârâul Mare , în scopul evacu ării debitului maxim propriu, Q max 1% = 5,80 mc/s, plus debitul maxim deviat din bazinul hidrografic Ciongani, Q max 1% = 24,88 mc/s.Având în vedere c ă Pârâul Mare traverseaz ă satul Boc a Mic ă i c ă debitele evacuate vor cre te de circa 5 ori, s-a propus redimensionarea i consolidarea albiei actuale corespunz ător

105

„4.1.1. Situa ţia existent ă ... Pârâul B ăiegii În aceast ă zon ă exist ă o hald ă veche de steril amplasat ă pe versantul drept i stâng i dezvoltat ă pe întreaga lungime a buzei vechii cariere. Haldarea s-a executat dup ă ce în prealabil s-au deviat apele v ăii spre baza versantului stâng cu ajutorul unui canal deschis pereat. În timpul hald ării au ap ărut alunec ări în terenul natural, care în conlucrare cu împingerile din hald ă au deteriorat i lucr ările de amenajare (canal, drenuri ). Canalul de deviere al apelor p. B ăiegii, în acest sector la baza versantului a fost în mare parte deteriorat de alunec ări. Toate fisurile, cr ăpăturile i denivel ările favorizeaz ă intrarea direct ă a apei în teren înr ăut ăţ ind din ce în ce mai mult calit ăţ ile fizico-mecanice ale fundamentului. Pe întreg versantul stâng se întâlnesc izvoare de ap ă situate la diferite niveluri, unele chiar deasupra drumului de acces. Ele înso ţesc viroagele iar prezen ţa lor este tr ădat ă de înmuierea terenului i vegeta ţia caracteristic ă acestor zone. Apa liber ă curge pe firul v ăii pe roc ă andezitic ă.

106

Pârâul Cor ănzii

Pârâul Cor ănzii curge paralel cu latura de nord a carierei. În zona v ăii Cor ănzii exist ă o hald ă care prezint ă fenomene de alunecare, stinse în acest moment. Aceste fenomene de alunecare au condus la schimbarea morfologiei terenului natural. Începând din zona de obâr ie, Valea Cor ănzii este larg deschis ă cu pante ale versan ţilor cuprinse între 5- 15 0 care sunt par ţial împ ăduri ţi. Valea este barat ă de materialul haldat care a alunecat, creându-se o acumulare de ap ă, pe seama unor izvoare i a scurgerilor de pe versan ţi. Apa din aceast ă zon ă s-a infiltrat în corpul haldei. Pe versantul stâng al v ăii se întâlnesc materiale de hald ă care au alunecat, în prima etap ă pe linia de cea mai mare pant ă a versantului. Materialele alunecate s-au proptit în versantul drept, au închis o serie de viroage i au creat acumul ări de ap ă. În aceste condi ţii ţinând seama de constitu ţia litologic ă a fundamentului preponderent argilos i a materialelor din corpul haldei (amestec de roci argiloase i roci andezitice alterate) i de prezen ţa apei care înso ţete tot timpul materialul haldat, alunecarea s-a amplificat transformându-se în timp într-o curgere desf ă urat ă de-a lungul v ăii încorporând tot ce a întâlnit în cale. Pe m ăsur ă ce coboar ă, valea Cor ănzii se îngusteaz ă, prezint ă schimb ări de direc ţie, cu boturi de deal împ ădurite care au încetinit viteza de avansare a frontului de alunecare.

Pârâul M ăcri ului

Valea M ăcri ului are o direc ţie perpendicular ă pe carier ă în zona superioar ă a cursului s ău i apoi paralel ă cu latura vestic ă a carierei. Zona în care se vor amplasa iazurile de decantare este str ăbătut ă de pârâul Valea M ăcri ului i afluen ţii s ăi pe stânga (pârâul Icoanei), care adun ă de pe versan ţi toren ţi cu debite nepermanente. Din punct de vedere hidrologic debitul pârâului Valea M ăcri ului este permanent i variaz ă în func ţie de regimul precipita ţiilor care aduc un debit suplimentar de pe versan ţii abrup ţi prin toren ţii crea ţi. Zona, la ora actual ă este acoperit ă cu p ădure, pâlcuri de arbu ti i pă une.” (extras pag.17 – 18)

107

„4.1.4. Prognozarea impactului a. Etapa de construc ţie ..Traseul apelor de suprafa ţă va suferi unele corec ţii (ex. Valea B ăiegii, Valea M ăcri ului, Valea Cor ănzii), unele cursuri de ap ă fiind captate, regularizate, canalizate i/sau derivate pe alte c ăi decât cele naturale în vederea desf ă ur ării optime a activit ăţ ilor în etapa de func ţionare. Prin aceste m ăsuri se realizeaz ă i o protec ţie suplimentare a apelor împotriva polu ării, în situa ţia în care la ora actual ă unele pârâuri iau contact nemijlocit cu depozitele de steril mai vechi fiind o surs ă continu ă de poluare a apelor...... In aceste condi ţii, la scara de lucru proiectat ă nu se poate pune problema unui impact semnificativ sau a unui impact transfrontier asupra apelor de suprafa ţă sau subterane, in perioada de realizare a proiectului. Din contr ă spre finalul etapei, atunci când lucr ările de regularizare a cursurilor de ap ă locale vor fi finalizate, se prognozeaz ă o îmbun ătăţ ire a calit ăţ ii apelor, prin întreruperea contactului dintre apele curg ătoare i depozitele vechi de steril.” (extras pag. 89)

„4.1.6. M ăsuri de diminuare a impactului ...Pentru etapa de construc ţie principalele m ăsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu ap ă sunt captarea, regularizarea, devierea unor cursuri de ap ă de suprafa ţă (ex. Valea Băiegii, Valea M ăcri ului, Valea Cor ănzii) pentru a nu avea contact nemijlocit cu lucr ările miniere sau depozitele de de euri miniere existente sau a depozitelor de de euri miniere ce urmează a fi construite în perioada de func ţionare a obiectivului.” (extras pag. 99)

c. Calitatea apelor subterane este afectat ă în momentul de fa ţă în zona carierei datorit ă apelor de infiltra ţie (apele de min ă) care sunt acide, puternic sulfatate, au con ţinuturi mari de metale. Proiectul prevede colectarea apelor pluviale c ăzute pe suprafa ţa carierei i a taluzelor acesteia, pomparea lor la sta ţia de epurare din incinta uzinei, tratarea prin neutralizare cu lapte de var pentru încadrarea în limitele maxime de poluan ţi admise prin normativele privind calitatea apei devacuate în emisari naturali i utilizarea în procesul tehnologic, fiind evacuat doar

108

„4.1.1.1. Starea apelor subterane a. În zona amplasamentului z ăcământului Certej ... Analizând condi ţiile geologice, geomorfologice i în special cele hidrogeologice din arealul zăcământului, s-a remarcat prezen ţa modest ă a apelor de infiltra ţie, sub 0,2 l/s în perioada de debit maxim, pe fracturile i fisurile dezvoltate atât în depozitele sedimentare cât i în andezitele neogene, dar cu prec ădere în zonele de contact eruptiv-sedimentar. În zona carierei Coranda nu s-a semnalat nici o dovadă evident ă de producere a unor infiltra ţii importante, din fronturile carierei sau a necesit ăţ ii unor opera ţiuni de îndep ărtare a apei freatice din vatr ă (cota + 475 m). In urma verific ării taluzelor carierei, s-au sesizat particularit ăţ i ale unor situa ţii ocazionale de infiltra ţii în pere ţii carierei, îns ă acestea se datoreaz ă apelor de iroire (apele provenite din precipita ţii sau din topirea z ăpezii)...... Pe parcursul programelor de realizare a forajelor, atât de explorare, cât i geotehnice, nu s-au înregistrat cantit ăţ i însemnate de ap ă de infiltra ţie sau ap ă freatic ă, nici m ăcar în cazul forajelor executate la o cot ă inferioar ă fa ţă de vatra carierei propus ă la cota de cca. 330 m.” (extras pag. 1-2)

„Lucr ările miniere subterane, realizate de-a lungul timpului, au dus la formarea unor goluri subterane formate din galerii, pu ţuri, suitori, camere de rambliere. În timpul lucr ărilor subterane s-a impus sc ăderea nivelului hidrostatic, iar apa era extras ă prin pompare. Prin aceste procese, regimul hidro-chimic ini ţial a fost perturbat prin m ărirea considerabil ă a zonei aerate i permeabile, favorizând reac ţiile chimice de oxidare i dizolvare ca i dirijarea preferen ţial ă a infiltra ţiei apelor de ploaie spre zonele mai mineralizate. În consecin ţă , apele de min ă sunt acide, puternic sulfatate, au con ţinuturi mari de Fe, Zn, Mn, Al, Cu, Sr, As, Co, Ni, Cr. Fierul prezent în - cantitate foarte mare precipit ă sub form ă coloidal ă Fe(OH) 3 sau criptocristalin ă (FeOOH).

109

Nivelul apelor subterane rezultate din infiltra ţiile apelor meteorice este cu cca. 80 m sub cota 410 m (pu ţul Hondol). Debitul de ap ă din galeria Nicodim care colecteaz ă apele meteorice infiltrate din carier ă este mic, sub 1 l/s, iar apa este puternic mineralizat ă având o conductivitate electric ă de 12600 µS/cm i un pH de 2,2 - 3. Depozitele coluviale i aluviale din talvegul v ăilor i din zonele marginale ale acestora pot con ţine ape subterane pu ţin adânci, aceste depozite constituind, în mod obi nuit, surse de ap ă pentru fântânile folosite de comunit ăţ ile locale. În general, locuin ţele din vecin ătatea zonei analizate sunt amplasate la cote superioare fa ţă de platformele obiectivelor industriale (sat Boc a Mare i Boc a Mic ă), iar calitatea apei subterane pentru fântânile utilizate de reziden ţi nu va fi afectat ă de activitatea care se va desf ă ura în aceast ă zon ă.” (extras pag. 9-10)

„4.1.4. Prognozarea impactului a. Etapa de construc ţie ..Conform studiilor geotehnice efectuate, în arealul posibil a fi afectat având în vedere topografia terenului, nu exist ă strate acvifere importante sau surse de ap ă potabil ă. De asemenea, amplasamentul obiectivului nu este situat in zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrogeologica. Având în vedere tipurile de lucr ări specifice acestei etape i faptul c ă acviferele locale sunt de mici dimensiuni, fiind localizate la mare adâncime nu se poate pune problema unui impact semnificativ asupra apelor subterane.” ( extras pag. 89)

2.2.3 Clarific ări - Evitarea polu ării apelor subterane

Colectarea i tratarea apelor pluviale c ăzute pe suprafa ţa carierei i a taluzelor acesteia este m ăsura prev ăzut ă prin proiect pentru reducerea infiltr ării apelor pluviale acide i diminuarea polu ării apelor subterane i prezentat ă în RIM subcap. 9.5 Măsuri de diminuare a impactului din rezumatul netehnic:

“7. Colectarea i tratarea apelor acide din carier ă, de pe haldele de steril i zonele adiacente într-o sta ţie de epurare amplasat ă în uzin ă

110

Efect preconizat : Prevenirea evacu ărilor de ape acide i cu con ţinut ridicat de metale i reducerea treptat ă a gradului de degradare a calit ăţ ii apei din cursurile naturale” (extras pag. 19)

Ca atare consider ăm c ă nu este necesar ă completarea i/sau modificarea Rezumatului netehnic. Aceast ă m ăsur ă este prezentat ă i în RIM cap. 2 Procese tehnologice:

„Apele de iroire de pe treptele carierei sunt colectate în incinta carierei de unde sunt dirijate prin pompare la sta ţia de epurare a apelor acide situat ă în incinta uzinei.” (extras pag. 2)

„a. Ape poten ţial acide din Cariera Certej Apele acide colectate în Carier ă vor fi evacuate prin pompare la sta ţia de epurare a apelor acide amplasat ă în incinta uzinei de preparare...... Epurarea acestor ape (poten ţial acide) se va realiza prin tehnologia clasic ă «activ ă» de neutralizare a acidit ăţ ii i precipitarea metalelor grele cu var urmând ca apele rezultate s ă fie utilizate în procesul tehnologic, iar excedentul evacuat în emisar (valea Cor ănzii)” (extras pag. 54) Descrierea fluxului tehnologic de epurare ape acide se prezint ă la pag. 54-55.

i în RIM subcap. 4.1 Apa se prezint ă aspecte privind colectarea i evacuarea apelor pluviale din incinta carierei:

„Pentru colectarea i evacuarea apelor pluviale i a apelor rezultate din procesul de extrac ţie a minereului, din perimetrul Carierei Certej s-au prev ăzut urm ătoarele lucr ări: -bermele carierei se vor amenaja astfel încât apa pluvial ă c ăzut ă pe acestea s ă se scurg ă f ără dificultate; -apele pluviale din incinta vor fi colectate într-un bazin colector i pompate la sta ţia de epurare amplasat ă în incinta uzinei de preparare; -apele pluviale din exteriorul carierei vor fi evacuate în afara perimetrului carierei pe canale de gard ă –pentru a preveni acumul ările de ap ă în ampriza carierei;

111

În condi ţiile realiz ării unui sistem de colectare i epurare a apelor provenite din carier ă (conform celor men ţionate mai sus), noua investi ţie va contribui la diminuarea substan ţial ă a impactului negativ care este produs la ora actual ă de aceste ape asupra apelor de suprafa ţă din zon ă.” (extras pag. 51)

„- Sta ţie de epurare a apelor acide – sta ţia este proiectat ă pentru construc ţie în primul an de exploatare i va func ţiona cât timp se vor colecta ape acide, inclusiv în etapa postînchidere. Va asigura tratarea apelor colectate din carier ă i de pe cele dou ă halde de sterile.” (extras pag. 59) Detalii privind dimensionarea sta ţiei de epurare ape acide se prezint ă la pag. 60-63.

2.2.4. Clarific ări - Emisia vaporilor de acid cianhidric

Aspecte privind emisiile de vapori de acid cianhidric la suprafa ţa iazului CIL sunt prezentate în RIM cap. 2 Procese tehnologice :

“Descompunerea cianurii din solu ţia limpede din iazurile de decantare a f ăcut obiectul a numeroase studii de specialitate concluzia fiind c ă principalele procese sunt volatilizarea i oxidarea cianurilor. Cantitatea de ioni CN volatilizat ă depinde de concentra ţia cianurilor libere, de pH, de suprafa ţa liber ă a luciului de ap ă i nu în ultimul rând de circula ţia aerului atmosferic (vânt) i agitarea suprafe ţei lichidului (valuri) i nu depind de debitul de tulbureal ă pompat ă pe iaz. Oxidarea cianurilor este datorat ă în principal expunerii la radia ţiile ultraviolete i depinde de insola ţia specific ă zonei de amplasare. Studiile de specialitate arat ă c ă cca. 90 % din cantitatea total ă de cianur ă pierdut ă din solu ţia limpede de pe iazurile de decantare se datoreaz ă volatiliz ării iar restul oxid ării. Ţinând cont de specificul climatologic, de compozi ţia estimat ă a solu ţiei limpezi re ţinut ă pe iaz i parametrii constructivi ai iazului a fost estimat ă o pierdere prin volatilizare de cca. 0,05 kg CN/h.” (extras pag. 72)

112

O evaluare detailat ă a impactului pe care aceste emisii le pot produce asupra mediului a fost realizat ă i prezentat ă în RIM subcap. 4.2. Aerul :

„depozitarea sterilelor de procesare din circuitul CIL care pot determina emisii de acid cianhidric.

Emisiile de HCN de la suprafa ţa iazului de decantare pentru sterilele cu con ţinut de cianuri (din circuitul CIL) pot ap ărea ca urmare a reducerii pH-ului în straturile superficiale ale solu ţiei (ceea ce favorizeaz ă formarea HCN) i a desorb ţiei (volatilizare în aer) acestui compus.” ( extras pag. 41 – 42) „Sterilele de procesare rezultate din circuitul CIL i depuse în iazul de decantare dup ă denocivizare vor con ţine cianur ă într-o concentra ţie mai mic ă de 10 mg/l. De la suprafa ţa iazului de decantare în care se vor depozita aceste sterile exist ă posibilitatea apari ţiei de emisii de acid cianhidric. Aceste emisii pot fi generate ca urmare a reducerii pH-ului în straturile superficiale ale solu ţiei, fenomen ce favorizeaz ă formarea HCN i desorb ţiei (volatiliz ării) acestui compus în aer. Estimarea masei de cianur ă volatilizat ă sub form ă de HCN s-a bazat pe informa ţiile din literatura de specialitate, bazate pe date experimentale, luând în considerare concentra ţia medie de cianur ă din iaz, suprafa ţa iazului i efectele condi ţiilor climatice. Astfel, s-au estimat ratele de emisie pentru sezonul de var ă, când apare o rat ă mai mare a emisiilor datorit ă temperaturilor mai ridicate i pentru sezonul de iarn ă, când rata de volatilizare este minim ă. S-a estimat o emisie anual ă de 2,20 t/an de cianur ă volatilizat ă sub form ă de HCN, din care 1,64 t în perioada cald ă a anului i 0,56 t în perioada rece a anului, rezultând urm ătoarele rate orare de emisie de pe întreaga suprafa ţă a iazului de decantare: - Media pe perioada cald ă a anului – 379,6 g/h; - Media pe perioada rece a anului – 129,6 g/h;

- Media anual ă – 251,12 g/h.” (extras pag. 53) „Referitor la poluarea cu HCN, modelarea a ţinut cont de emisiile nedirijate de la uzina de procesare i de pe iazul de decantare CIL. Datorit ă faptului c ă legisla ţia româneasc ă nu prevede

113

„Faza de operare – acid cianhidric În Anexele 4.2.27 i 4.2.28 sunt prezentate valorile maxime orare i maxime mediate pe 8 h ale concentra ţiilor de HCN, cele mai mari valori fiind localizate stric în vecin ătatea uzinei de procesare i a iazului de decantare CIL. Valorile nu dep ă esc 53 µg/m 3 mediate pe 1 h i 40 µg/m 3 la 8 h, fiind cu cel pu ţin 2 ordine de m ărime sub valoarea recomandat ă, men ţionat ă mai sus. Aceste valori descresc rapid cu distan ţa având valori nesemnificative la distan ţe mai mare de câteva sute de metri.” (extras pag. 79)

Aspecte privind toxicitatea acidului cianhidric pentru oameni, p ăsări i plante (de i pe tii i nevertebratele acvatice sunt deosebit de sensibile la expunerea la cianuri vaporii de acid cianhidric emi i la suprafa ţa iazului CIL se disperseaz ă rapid în aerul atmosferic i deci este extrem de pu ţin probabil s ă fie absorbit ă în apele de suprafa ţă cu via ţă acvatic ă prezent ă din zona) sunt prezentate în RIM cap. 7 Situa ţii de risc :

„Toxicitatea HCN la oameni depinde de natura expunerii. Datorit ă variabilit ăţ ii efectelor doz ă- răspuns între indivizi, toxicitatea este exprimat ă ca fiind concentra ţia sau doza care este letal ă pentru 50% din polupa ţia expus ă (LC 50 sau LD 50 ). LC 50 pentru HCN gazos este 100-300 ppm. Inhalarea unei concentra ţii de cianuri situat ă în acest interval, moartea survine în 10-60 minute, iar acest timp se reduce o dat ă cu cre terea concentra ţiei de cianuri. .... Ini ţial, simptomele otr ăvirii cu cianuri pot surveni datorit ă expunerii la o concentra ţie a HCN de 20-40 ppm, i acestea pot fi identificate prin dureri de cap, somnolen ţă , ame ţeal ă, sl ăbiciune i puls ridicat, respira ţie adânc ă i rapid ă, înro irea fe ţei, grea ţă i vom ă. (extras pag. 73)

114

„ b) Efectul asupra p ăsărilor

LD 50 oral ă raportat ă pentru p ăsări variaz ă de la 1,43 mg/kg de greutate corporal ă ( ra ţă s ălbatic ă) pân ă la 11,1 mg/kg de greutate corporal ă (pui domestici). Simptomele cum sunt gâfâitul, clipitul ochilor, salivarea i letargia apar în 1-5 minute de la ingerare la speciile mai sensibile i pân ă la 10 minute la speciile mai rezistente. Expunerile la dozele ridicate au condus la îngreunarea respira ţiei urmat ă de înghi ţituri repetate la toate speciile. Mortalitatea apare în general în 15-30 minute; cu toate acestea, p ăsările care supravie ţuiesc mai mult de o jum ătate de or ă î i revin, probabil datorit ă metaboliz ării rapide al cianurilor în tiocianat i datorit ă elimin ării sale rapide...... c) Efectul asupra mamiferelor

....LD 50 oral ă raportat ă pentru mamifere variaz ă între 2,1 mg/kg de greutate corporal ă (coiot) i 10,0 mg/kg de greutate corporal ă ( obolani de laborator). Simptomele de otr ăvire acut ă incluzând excitabilitatea ini ţial ă cu tremurul mu chilor, salivarea, l ăcrimarea, defeca ţia, urinarea i respira ţia grea, urmate de neconcordan ţă muscular ă, gâfâit i convulsii, apar în special la 10 minute dup ă ingerare. În general, sensibilitatea la cianuri a eptelului scade de la cirezile de vite la turmele de oi, la cai i porci. C ăprioarele par a fi foarte rezistente la toxicitatea cianurilor...... De i prezent ă în mediu i disponibil ă în multe specii de plante, toxicitatea cianurilor nu este foarte larg r ăspândit ă datorit ă unui num ăr de factori semnificativi. Cianura are o persisten ţă redus ă în mediu i nu este acumulat ă sau stocat ă în nici un mamifer studiat. Nu s-a raportat nici o dezvoltare biologic ă a cianurii în lan ţul trofic. Cu toate c ă intoxica ţia cronic ă cu cianuri exist ă, cianura are o toxicitate cronic ă redus ă. Dozele subletale repetate de cianur ă determin ă efecte adverse cumulate. Multe specii pot tolera cianura în cantit ăţ i substan ţiale, dar în doze subletale intermitente pe perioade lungi de timp .” (extras pag. 76-78)

Dup ă cu se poate observa, valorile maxime orare i maxime mediate pe 8 h ale concentra ţiilor de HCN determinate prin simulare sunt mult inferioare concentra ţiilor care ar putea produce efecte toxice, deci impactul emisiilor de HCH este negativ minor.

115

2.2.5.Clarific ări- riscuri asociate iazului de decantare a sterilelor de flota ție.

„Pierderea rapid ă i necontrolat ă a con ţinutului iazului de decantare poate avea urm ătoarele categorii de consecin ţe: - pierderi de vie ţi omene ti ; - efecte asupra mediului biologic i fizic ; - pagube materiale aduse ter ţilor din zona afectat ă ; - pagube directe aduse DevaGold, prin costul lucr ărilor de repara ţii i prin întreruperea produc ţiei pe durata remedierilor ; - efecte asupra imaginii societ ăţ ii (cota ţie la burs ă, regimul autoriz ării, etc) . Cuantificarea acestor consecin ţe este foarte dificil ă datorit ă faptului cu unele consecin ţe nu au expresie b ăneasc ă, a a cum sunt pierderile de vie ţi omene ti, iar altele sunt extrem de greu de evaluat în unit ăţ i monetare, a a cum sunt efectele asupra mediului sau efectele asupra imaginii societ ăţ ii. Aez ările omene ti sunt situate relativ departe de baraj i deci pierderile de vie ţi omene ti foarte pu ţin probabile. Efectele asupra mediului i asupra propriet ăţ ilor sunt posibile dar limitate în special datorit ă periculozit ăţ ii reduse a materialului depozitat în acest iaz, iar pagubele produse firmei i afectarea imaginii acesteia în caz de accident se vor produce aproape sigur. Arealul posibil a fi afectat, în situa ţia foarte pu ţin probabil ă de cedare a barajului ar include, pân ă la confluen ţa cu Mure ul, satele Hondol (598 loc) i Certeju de Sus (1795 loc) apar ţin ătoare comunei Certejul de Sus, precum i satul Bârs ău (529 loc) inclus comunei H ărău.” (extras RIM cap. 7 „Situa ţii de risc”, pag. 153-154 )

În conformitate cu prevederile Art. 2 din Ordonan ţa de Urgen ţă a Guvernului Nr. 244/2000 privind siguran ţa barajelor, aprobat ă i modificat ă prin Legea nr. 466/2001, în categoria “baraje” se încadreaz ă „ orice lucrare hidrotehnic ă având o structur ă existent ă sau propus ă care este capabil ă s ă asigure acumularea permanent ă sau nepermanent ă de de euri industriale (iazurile de decantare din industria minier ă), a c ărei rupere poate produce pierderea

116

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” 2011 „Complet ări la documenta țiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo ” necontrolat ă a con ţinutului acumulat, cu efecte negative importante asupra mediului social, economic i/sau natural”. Articolul 6 (1) i (3) din aceia i lege stabile te c ă, pentru barajele noi, de ţin ătorii acestora trebuie s ă ob ţin ă de la Ministerul Apelor i Protec ţiei Mediului acordul de func ţionare în siguran ţă , acord care se refer ă la încadrarea în categorii de importan ţă a barajului, la adoptarea solu ţiilor de proiectare, la condi ţiile de amplasament i la respectarea normelor i reglement ărilor legale, precum i a experien ţei din domeniu. În conformitate cu prevederile Art. 4 din NTLH-032 privind procedura de emitere a acordului i autoriza ţiei de func ţionare în siguran ţă a barajelor (M.O. partea I, Nr. 427/19.VI.2002) acordul se emite pe baza avizului unui expert certificat de Ministerul Mediului i Gospod ăririi Apelor, ca urmare a analizei proiectului i a studiilor care fundamenteaz ă proiectul. În baza reglement ărilor în vigoare expuse mai sus, în decembrie 2010 domnul Ing. Alexandru CONSTANTINESCU, Expert pentru evaluarea st ării de siguran ţă a barajelor i digurilor pentru depozite de de euri industriale , Certificat nr. 207/2007 a întocmit Referatul de expertizare/avizare a documenta ţiei tehnice referitoare la “BARAJELE DE LA EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ, JUD. HUNEDOARA” în vederea ob ţinerii acordului de func ţionare în condi ţii de siguran ţă . Aceast ă expertiz ă are drept scop fundamentarea avizului i analizeaz ă încadrarea barajului în categorii de importan ţă , criteriile, standardele i normele care au stat la baza proiect ării, adaptarea solu ţiilor la condi ţiile de teren, suficien ţa i acurate ţea datelor de baz ă, siguran ţa regimului de exploatare preconizat, siguran ţa structural ă precum i eficien ţa sistemului UCC proiectat. În continuare se prezint ă câteva aspecte din con ţinutul acestui referat de expertiz ă care sunt în m ăsur ă s ă r ăspund ă cerin ţelor formulate: „În conformitate cu prevederile NTLH-021/2002 privind metodologia de stabilire a categoriilor de importan ţă a barajelor, aprobat ă prin ordinul comun al MAPM i MLPTL i publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 427/19.VI.2002, criteriul de stabilire a categoriei de

117

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” 2011 „Complet ări la documenta țiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo ” importan ţă a barajelor i depozitelor îl constituie riscul, exprimat prin indicele de risc RB. Pentru barajele care realizeaz ă depozite de de euri industriale, calculul se face conform cu anexa 2 la normativul citat. ... Conform Art. 6 din NTLH-021 cele dou ă baraje i iazurile de decantare aferente se încadreaz ă în categoria “B” de “importan ţă deosebit ă” (0,80>RB>0,15 ). Încadrarea barajelor i a iazurilor aferente în categoria de “importan ţă deosebit ă” are drept consecin ţă necesitatea unei “urm ăriri speciale” a comport ării. Proiectul de urm ărire special ă a fost cuprins în proiectul tehnic ...” (extras pag. 40) „Urm ărirea special ă cuprinde investiga ţii specifice regulate, periodice, asupra unor parametri ce caracterizeaz ă construc ţia sau anumite p ărţi ale ei. Obiectivele urm ăririi speciale a comport ării construc ţiilor sunt • asigurarea siguran ţei i durabilit ăţ ii construc ţiei prin depistarea la timp a fenomenelor periculoase, imprevizibile i a zonelor unde acestea apar; • supravegherea evolu ţiei unor fenomene previzibile, cu posibile efecte nefavorabile asupra aptitudinii de func ţionare în siguran ţă în timpul exploat ării; • semnalarea operativ ă a atingerii criteriilor de avertizare sau a valorilor limit ă date de aparatura de m ăsur ă i control; • verificarea eficien ţei tuturor m ăsurilor de interven ţie aplicate; verificarea impactului construc ţiei asupra mediului înconjur ător; • asigurarea unui volum mare de date, prelucrabile statistic (banc ă de date) necesar pentru: stabilirea intervalelor valorilor corespunz ătoare unei exploat ări normale i sigure în toate situa ţiile prin care trece construc ţia în decursul vie ţii sale, atât din punct de vedere al solicit ărilor cât i al influen ţei mediului, necesare pentru a aprecia valabilitatea ipotezelor de calcul i pentru stabilirea intervalelor de “aten ţie”, “avertizare” i “alarmare”, pentru respectivii parametrii; în special la o lucrare ce se realizeaz ă concomitent cu exploatarea sunt de a teptat ca pe parcurs s ă apar ă modific ări substan ţiele de proiect, adapt ări ale proiectului de execu ţie sau alte

118

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” 2011 „Complet ări la documenta țiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo ” interven ţii constructive în cazul în care situa ţia de pe teren nu corespunde cu ipotezele de calcul; toate nu se pot face f ără date concludente rezultate din monitorizare; verificarea comport ării în condi ţii reale, complexe a unor tipuri de materiale; verificarea experimental ă a noilor metode de calcul. Proiectul tehnic întocmit pentru EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ, JUD. HUNEDOARA ” cuprinde un capitol special care are caracter de “proiect de urm ărire special ă”. “ (extras pag 35) „8.1. CONSIDERA ŢII PRIVIND ALEGEREA AMPLASAMENTULUI Amplasarea celor dou ă iazuri pe Valea M ăcri ului a urm ărit considerente de ordin economic i tehnologic. În cazul exploat ării Certej alegerea amplasamentelor a fost f ăcut ă pe baza unor studii complexe începute în 2003 de compania Scott Wilson Mining care a intreprins prima “Analiz ă a selectarii amplasamentelor pentru depozitarea materialului steril”, în care au fost evaluate opt locuri posibile. Rezultatele au fost reevaluate de doi speciali ti români, prof. Dan Stematiu i prof. Mircea el ărescu , care au propus o metod ă de evaluare i ierarhizare. S-au selectat regiuni învecinate carierei Certej din cadrul concesiunilor de licen ţă . În total s-au conturat 11 op ţiuni care au fost inspectate i evaluate avându-se în vedere urm ătorii factori politici, sociali, tehnici i de mediu înconjur ător: • Factori geologici / hidrogeologici; • Factori geotehnici; • Necesit ăţ i / cerin ţe / restric ţii func ţie de zon ă; • Topografia; • Distan ţa fa ţă de amplasarea uzinei; • Accesul; • Impactul asupra mediului înconjur ător; • Impactul asupra mediului social / pozi ţia comunit ăţ ilor locale. În urma analizelor efectuate a fost aleas ă varianta de amplasare a ambelor iazuri pe Valea Măcri ului. La baza analizelor au stat atât solu ţiile tehnice cât i costurile. Toate obiectivele se afl ă pe teritoriul administrativ al comunei Certeju de Sus.

119

Din punct de vedere al siguran ţei barajelor i a iazurilor aferente condi ţiile de teren sunt favorabile i justific ă alegerea amplasamentului . Astfel: • în perimetrul cercetat predomin ă andezitele cuar ţifere de tip S ăcărâmb , de culoare cenu ie, uneori u or verzuie sau cenu iu deschis. Roca are structura porfiric ă, cu granula ţie în general medie, cu u oare varia ţii spre mare sau mic ă. Sunt roci dure, pu ţin fisurate. Din valorile ob ţinute pentru rezisten ţa de rupere la compresiune i la trac ţiune rezult ă c ă roca de fundare este bun ă. De asemenea, valorile ob ţinute pentru porozitate i pentru capacitatea de absor ţie indic ă o roc ă bun ă de fundare atât pentru cele dou ă iazuri de decantare, cât i implicit pentru barajele din anrocamente. Rezult ă c ă în amplasamentele respective materialul de fundare permite construc ţia unor baraj din anrocamente cu în ălţime de circa 200 m. • seismicitatea zonei este redus ă (zona F conform P 100-1/2004); • bazinul hidrografic amonte de iazuri este redus, în consecin ţă aportul de debit în iaz este mic i ca urmare riscul de deversare la ape mari din bazinul amonte poate fi st ăpânit prin m ăsuri adecuate; • în toate etapele de în ălţare suprafa ţa iazului îndepline te condi ţia Siaz ≥ (6...8) ha/ pentru fiecare 1000 t depozitate pe zi, suprafa ţă prev ăzut ă în norme pentru a permite sedimentarea i consolidarea zonei de plaje din vecin ătatea barajului; • roca este foarte pu ţin fisurat ă i are o permeabilitate sub 10 -9 m/s; hidrogeologia zonei nu creeaz ă deci probleme de siguran ţă ; nu exist ă riscul legat de aport de ap ă subteran ă în amplasament produs de surse din afara bazinului propriu; • apropierea iazului de uzina de preparare reduce considerabil riscul de avarii sau incidente pe sistemul de transport, iar concentra ţia masic ă ridicat ă a sterilului din hidromas ă diminueaz ă problemele de siguran ţă asociate sistemului de evacuare a apelor limpezite; i din punct de vedere al consecin ţelor provocate de o poten ţial ă avarie amplasamentul este favorabil. Amplasarea iazului de cianurare (CIL) în amonte de iazul de flota ţie are o serie de avantaje între care cel mai important este faptul că în cazul unui accident iazul din aval poate limita aria de extindere a acestuia. Iazul din aval prezint ă o siguran ţă mai mare (intregul baraj

120

2.2.6. Clarific ări privind zonele haldelor de steril și cursurile de ap ă.

Aspectele men ţionate în rezumatul netehnic la pagina 16 referitoare la zona de amplasare a celor dou ă halde de steril vizeaz ă doar situa ţia actual ă în care cele dou ă cursuri de ap ă (valea Cor ănzii i valea B ăiegii) sunt afectate de sterilele depozitate în cele dou ă halde existente (Nord i Sud). O analiz ă detailat ă a acestor cursuri de ap ă este prezentat ă în RIM subcap. 4.1. În continuare se prezint ă în extras câteva aspecte pe care le consider ăm relevante în ceea ce prive te starea acestor cursuri de ap ă: „4.1.1.4. Calitatea apelor de suprafa ţă 4.1.1.4.1. Calitatea cursurilor de ap ă din zona exploat ării Pentru a determina calitatea apelor din zona amplasamentului carierei, a haldelor, a uzinei de preparare minereuri i a iazurilor de decantare, în primele campanii de prelev ări de probe (lunile martie i mai 2007) realizate de echipa de speciali ti ai INCDPM – ICIM Bucure ti s-au prelevat urm ătoarele probe din urm ătoarele puncte de prelevare (localizarea acestora este figurat ă în anexa 4.1.4 ): ...... • pârâul Valea Cor ănzii, în amonte de confluen ţa cu pârâul Valea Hondolului (cod 105-2); • pârâul Valea B ăiegii, în amonte de confluen ţa cu pârâul Valea Hondolului (cod 103-2); • pârâul Certej, în aval de localitatea Certejul de Sus (cod 046-2 i 107-2)...... În urma compar ării rezultatelor ob ţinute din analizele de laborator a probelor de ap ă prelevate cu limitele impuse prin Ordinul nr. 161/2006 au fost eviden ţiate urm ătoarele: ......

121

Pârâul Valea Cor ănzii , proba din 16.05.2007 (buletin analiz ă nr. 105-2) se încadreaz ă în: clasa I pentru indicatorii de calitate: CCO-Mn, azotaţi, ortofosfa ţi solubili, cloruri, cadmiu; clasa a II a pentru indicatorii de calitate: Cr, Pb; clasa a III a pentru indicatorii de calitate: azot total, clasa a IV a pentru indicatorii de calitate: calciu; clasa a V a pentru indicatorii de calitate: amoniu, azoti ţi, sulfa ţi, Ca, Mg, Fe, Cu, Mn, Ni, Zn. Apele sunt puternic acide pH: 2,7...... Pârâul Valea B ăiegii proba din 16.05.2007 (buletin analiz ă nr. 103-2) se încadreaz ă în: clasa I pentru indicatorii de calitate: CCO-Mn, azota ţi, ortofosfa ţi solubili, cloruri; clasa a II a pentru indicatorii de calitate: azota ţi, Cr, Pb; clasa a III a pentru indicatorii de calitate: azot total; clasa a IV a pentru indicatorii de calitate: azoti ţi, calciu; clasa a V a pentru indicatorii de calitate: amoniu, sulfa ţi, Ca, Mg, Fe, Cd, Cu, Mn, Ni, Zn, reziduu filtrabil uscat la 105 0C. apele sunt puternic acide pH: 2,8. ....în luna iunie a anului 2010, a mai fost realizat ă o campanie de prelev ări de probe din mai multe puncte prestabilite (localizarea acestora este figurat ă în anexa 4.1.1. ): • pârâul lui Toader aproape de de confluen ţa cu pârâul Cor ănzii i amonte de halda nord propus ă (cod 1); • pârâul Valea Cor ănzii, aproape de de confluen ţa cu pârâul Valea Hondolului i aval de halda nord propus ă (cod 2); • pârâul Valea B ăiegii, în amonte de limita carierei i halda sud propuse (cod 3); • pârâul Valea B ăiegii, aproape de de confluen ţa cu pârâul Valea Hondolului i aval de limita carierei i halda sud propuse (cod 4); ......

122

În urma compar ării rezultatelor ob ţinute din analizele de laborator a probelor de ap ă prelevate, pentru poluan ţii relevan ţi în raport cu exploat ările miniere auro-argintifere, cu limitele impuse prin Ordinul nr. 161/2006 s-a eviden ţiat ca i în prima etap ă de prelev ări o poluare masiv ă pe cursurile inferioare de ap ă Valea Cor ănzii (cod 2), Valea B ăiegii (cod 4), i pe colectori, respectiv pârâul Hondol (cod 7,8), i râul Certej (cod 9), la acesta din urm ă constatându-se o oarecare dilu ţie în condi ţiile în care are un debit mai mare. Primele dou ă cursuri de ap ă traverseaz ă vechi depozite miniere de steril i roci decopertate bogate în sulfuri i metale neferoase. Reac ţia oxigenului din aer cu rocile ce con ţin sulfuri conduce la formare de acid, condi ţii în care metalele prezint ă o solubilitate ridicat ă, iar indicatorii relevan ţi cum ar fi pH-ul, sulfa ţi i majoritatea metalelor situeaz ă apele în clasa V de calitate. Pârâul Hondol i râul Certej sunt emisarii care recep ţioneaz ă apele uzate având de asemenea o înc ărc ătur ă ridicat ă de poluan ţi. Cursurile de ap ă neinfluen ţate de vechile exploat ări miniere (pârâul lui Toader- cod 1, cursul superior al V ăii B ăiegii – cod 3 i pârâul Valea M ăcri ului - cod 5,6) prezint ă indicatori de calitate mult mai buni.” (extras pag. 19-24) Pentru a satisface cerin ţele „pentru reducerea treptata a poluarii cu substante prioritare si eliminarea treptata a emisiilor, evacuarilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, precum si prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa de suprafata” conform Legii apelor nr. 107/1996 , cu modific ările i complet ările ulterioare (care transpune Directiva Parlamentului European i a Consiliului nr. 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politic ă comunitar ă în domeniul apei) este necesar ă aplicarea „unor masuri de control al emisiilor principalelor surse ale acestor evacuari, bazate, printre altele, pe luarea in considerare a tuturor masurilor tehnice de reducere a evacuarilor” (extras OUG 3/2010 art. 2 ). Deoarece poluarea actual ă a celor dou ă cursuri de ap ă este datorat ă contactului direct cu sterilele depozitate care sunt i generatoare de ape acide, pe lâng ă m ăsurile legate de captarea i devierea cursului v ăii B ăiaga (care astfel nu mai traverseaz ă amplasamentul halde Sud) i de canalizare a pârâului Cor ănzii pe zona h ălzii Nord (m ăsuri descrise detailat în RIM cap. 1, pag. 19-24) sunt prev ăzute m ăsuri speciale în vederea eliber ării terenului ocupat cu material steril cantonat în vechile halde Nord i Sud i pentru efectuarea lucr ărilor necesare ob ţinerii

123

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” 2011 „Complet ări la documenta țiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo ” stabilit ăţ ii sistemului structur ă - teren de fundare. Datorit ă faptului c ă amplasamentele propuse pentru construirea noilor halde Nord i Sud, includ i vechile halde de steril, unde actualmente exist ă depus material steril provenit din vechea exploatare minier ă, este necesar de stabilit modalitatea de asimilare a acestui material în noua construc ţie. Din descrierea tehnologiei de lucru pentru haldarea sterilului i a lucr ărilor de construc ţie necesare pentru cele dou ă halde, se observ ă faptul c ă depunerile de sterile pe cele dou ă amplasamentele propuse se face în sens ascendent, dup ă ce în prealabil se vor executa lucr ările de amenajare a fundamentului, construc ţia drenurilor i a zidurilor de sprijin de la ,,piciorul” haldelor.(detalii în RIM cap. 1 pag. 67-68 i cap. 2 pag. 2-4) Pentru asimilarea materialului steril existent în vechile halde, în cadrul noilor construc ţii miniere haldele Nord i Sud, cu respectarea strict ă a lucr ărilor care asigur ă stabilitatea sistemului structur ă - teren de fundare, sunt necesar de executat toate operaţiile descrise mai sus, respectând urm ătoarele etape de lucru: 1. - execu ţia pe etape din aval înspre amonte a lucr ărilor de amenajare a fundamentului i construc ţia drenurilor, începând de la ,,piciorul” haldelor ; 2. - execu ţia zidurilor de sprijin de la ,,piciorul” haldelor ; 3. - depunerea sterilului nou extras din cariera Certej, în straturi succesive pe amplasamentul haldelor, în sens ascendent, începând de la zidul de sprijin, conform tehnologiei de lucru; 4. - concomitent cu depunerile de steril, se vor efectua lucrări de degajare a terenului ocupat de material steril provenit din vechea exploatare i cantonat în vechile halde, aflate în amonte. Materialul steril existent pe amplasamentul propus pentru noile halde, v-a fi excavat, înc ărcat în autobasculante, transportat i depozitat pe noile trepte de depunere ale haldelor în construc ţie, din aval. Excavarea acestui material se face tot în sens ascendent, pentru eliberarea treptat ă a terenului în scopul amenaj ării fundamentului i a construirii drenurilor. Astfel materialul steril existent pe amplasament, va fi treptat înglobat în noua construc ţie minier ă.

124

5. - executarea pe por ţiunile de amplasament eliberate succesiv de materialul steril vechi, a lucr ărilor de amenajare fundament i de continuare a construirii drenurilor înspre amonte.

2.2.7.Clarific ări – exploatarea minier ă se va realiza în limita perimetrului aprobat

Exploatarea minier ă se va realiza doar în limita perimetrului de exploatare autorizat de către ANRM conform Legii Minelor, ceea ce va limita cantitatea de sterile generat ă de exploatarea i procesarea minereului Folosirea unor drumuri de acces vechi nu genereaz ă cantit ăţ i suplimentare de sterile. De asemenea depunerile din decopert ările aferente loca ţiilor vechi existente deja în perimetrul de exploatare aprobat pentru proiectul minier Certej, nu genereaz ă cantit ăţ i suplimentare de sterile.

2.2.8.Clarific ări – practica recircul ării integrale a apelor limpezite. În cadrul proiectului propus , în condi ţii normale de func ţionare, toat ă apa limpezit ă colectat ă din iazul CIL este reciculat ă la uzina de procesare fiind integral reutilizat ă în procesul tehnologic. Totu i nu este vorba de un sistem închis al apelor limpezite (cum era în cazul iazului Aurul de la Baia Mare în momentul accidentului din 2000) deoarece: - “8. Va fi realizat ă i o sta ţie de epurare a apelor limpezite colectate din iazul de decantare CIL care va asigura tratarea apelor uzate care trebuie eventual evacuate în anumite condi ţii excep ţionale Efect preconizat : Prevenirea riscurilor asociate cre terii periculoase a nivelului apelor în iazul CIL i a unui eventual impact transfrontalier precum i reducerea efectelor asupra calit ăţ ii apelor în special în ceea ce prive te con ţinutul de cianuri” (RIM cap. 9 , pag. 21) -“În cazul precipita ţiilor excep ţionale când, din anumite cauze tehnice –imposibilitatea recircuit ării apei limpezite- i naturale -galeriile de deviere i drenaj nu pot prelua aportul suplimentar de debit- nivelul apei în iazuri dep ă ete nivelul de gard ă, pentru evitarea devers ărilor necontrolate peste coronamentul barajului, este prev ăzut ă realizarea de zone de deversare la nivelul fiec ărei trepte de supraîn ălţare i canale deschise în versan ţi pentru preluarea debitelor posibile s ă se formeze începând de la cota coronamentului barajului de ini ţiere i în 125

-„Instala ţia de procesare a minereului din Aitik utilizeaz ă în propor ţie de 100% ap ă reutilizat ă provenit ă din iazul de decantare a sterilului. În condi ţii normale întregul consum de ap ă, 31,5 Mm 3/an, este furnizat prin reutilizarea apei din iazul de decantare a sterilului. Aproximativ 1,8 m3 de ap ă per ton ă de minereu procesat este utilizat ă în instala ţia de procesare. În perioada topirii zăpezii, excesul de ap ă este desc ărcat în mod normal din bazinul de limpezire c ătre emisar. Apa desc ărcat ă are o calitate bun ă i nu trebuie s ă fie tratat ă.” ( extras pag.158 ) „Criteriul de proiectare i sistemul de management a iazului de la Bergama-Ovacik sunt setate pentru nivel „zero“ de deversare a apelor în mediul inconjurator. Acest lucru este posibil deoarece operatorul este un mare consumator de ap ă (datorit ă climatului arid) i refolose te toat ă apa din iazurile de decantare în cadrul func ţion ării instala ţiilor uzinei. Valorile medii anuale ale precipita ţiilor i cele de evaporare sunt de 728 milimetri precipita ţii i respectiv 2313 milimetri evaporare (balan ţa este negativ ă ).

Aria de captare a barajului superior este de aproximativ 0,6 km 2. Volumul de ap ă posibil a fi evacuat în caz de inunda ţii este calculat la 24,6 m/s pentru prima or ă de precipita ţie abundent ă. In cazul unor precipita ţii foarte abundente apa provenit ă din aria de captare va fi depozitat ă în iazul de captare a apelor pluviale situat în spatele indiguirii din amonte. Apa acumulat ă va fi pompat ă în iazul de decantare, iar excesul de ap ă va fi direc ţionat direct în canalul de deviere, care este construit de-a lungul fe ţei nordice a iazului.” ( extras pag.213 )

126

2.2.9. Traseului conductelor

Problema spargerii conductelor de hidrotransport a sterilelor este abordat ă i în „Documentul de referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Managementul Sterilului i a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activit ăţ ile Miniere” la capitolul 4.6. Reducerea riscurilor (pag. 418) . Sunt prezentate câteva posibile m ăsuri tehnice menite s ă reduc ă efectele datorate eventualei spargeri a conductelor dar niciuna nu men ţioneaz ă impermeabilizarea terenului, probabil i datorit ă costurilor ridicate. În cazul proiectului Certej o astfel de solu ţie ar fi practic imposibil de realizat tehnic datorit ă configura ţiei terenului. Proiectul prevede urm ătoarele m ăsuri active de limitare a consecin ţelor generate de eventuale avarii la conductele de hidrotransport (în acord cu m ăsurile tehnice descrise în BREF): 1. Presiunile i debitele sterilelor, pompate la iazurile de decantare, vor fi m ăsurate la nivelul de refulare ale pompelor de sterile i la nivelul de deversare în iazurile de decantare, cu traductoare debitmetrice i respectiv cu traductoare de presiune, care sunt conectate la intr ările unor module interfa ţă distribuite în loca ţiile respective. Modulele interfa ţă sunt cuplate la o re ţea redundant ă, cablat ă cu fibre optice pentru transmisii de date la un sistem de automatizare redundant, amplasat în principalul centru de comand ă i control al procesului tehnologic de pe platforma +593m lâng ă uzina de prepare în MCC. Prin sistemul de control al procesului tehnologic vor fi implementate func ţiile de control i reglaj pentru parametri tehnologici, vor fi comandate i semnalizate secven ţele de func ţionare ale pompelor de steril care vor fi ac ţionate de ma ini electrice asincrone cu tura ţia variabil ă. Astfel vor fi detectate i semnalizate st ările de avarie, vor fi generate semnale de alarmare i comenzi de oprire a pompelor, pentru a preîntâmpina o eventual ă avarie. Sistemul va permite vizualizarea în timp real a parametrilor tehnologici, precum i înregistrarea i raportarea evolu ţiei parametrilor respectivi. 2. O alt ă form ă de verificare a uzurii conductelor de hidrotransport o reprezint ă verific ările periodice ce se vor efectua conform ,,planului de verificare i control” a st ării tehnice a conductelor de hidrotransport. Depistarea din timp a unor eventuale uzuri accentuate care pot să conduc ă la rupturi, cr ăpături sau g ăuri, se va face cu ajutorul unor aparate denumite detectoare i care utilizeaz ă ultrasunetele, aparate ce se vor g ăsii în dotarea echipelor de între ţinere.

127

În IpCT punctul 26 (pag. 237-242) se prezint ă în detaliu Date geologice privind zona de amplasare a iazurilor de decantare. În r ăspunsul dat la punctul 2.1.5 , se prezint ă detalii cu privire la testele de determinare a permeabilit ăţ ii rocilor de baz ă i calcule privind rata de infiltrare a apei din iaz în substrat, care arat ă c ă nu este necesar ă aplicarea unor m ăsuri de impermeabilizare pentru amplasamentul iazurilor de decantare i a depozitelor de roci sterile deoarece în zon ă nu se poate vorbi de existen ţa unui acvifer decât eventual la adâncimi foarte mari iar zona nesaturat ă este format ă din roci acvifuge, practic impermeabile.

2.1.10 clarific ări – pag 22 și 23 rezumat netehnic și cre șterea calit ății râului certej.

În conformitate cu prevederile Legii 310/2004 pentru modificarea i completarea Legii Apelor nr. 107/1996 obiectivele de protec ţia mediului aplicabile in cazul râului Certej sunt „protec ţia, îmbun ătăţ irea i refacerea tuturor corpurilor de ap ă de suprafa ţă în scopul atingerii st ării bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 1, pân ă la data de 22 decembrie 2015;” (Art. 2 1 (1) lit. B) . “apele provenite din carier ă i apele provenite din haldele de steril vor fi colectate i epurate ceea ce va contribui la diminuarea impactului asupra apelor de suprafa ţă care, în momentul de fa ţă sunt poluate datorit ă travers ării unor lucr ări miniere sau halde de steril vechi, existente în regiune.” (RIM cap. 4.1 pag. 100 ) Deoarece lucr ările miniere propuse prin proiect se vor desf ă ura doar în perimetrul aprobat, reducerea impactului vizeaz ă doar sursele de poluare existente în acest perimetru, deci implementarea proiectului va avea ca efect direct îmbun ătăţ irea treptat ă a calit ăţ ii apelor pe valea Hondolului i indirect la cre terea calit ăţ ii apei din râul Certej. În ceea ce prive te atingerea obiectivelor prev ăzute prin legea 310/2004 la termenul stabilit, se pune bineîn ţeles problema datei la care va începe implementarea proiectului, care în momentul de fa ţă se afl ă în procedura de ob ţinere a acordului de mediu.

128

III. FACTORUL DE MEDIU AER

Informa țiile solicitate prin adresa MMP sunt prezentate în Anex ă la documentatia „Completarea documenta țiilor tehnice RIM, RS și IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo”

129