Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” 2011 „Complet ări la documenta țiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo ” II . APA 2.1. OBSERVA ȚII GENERALE 2.1.1 Impactul Proiectului asupra râului Mure ș. Măsurile de prevenire şi combatere a polu ării apelor prev ăzute a fi implementate în cadrul Proiectului vor avea impact pozitiv asupra râului Mure ş, în urma diminu ării polu ării de-a lungul râului Certej. Rezultatele a şteptate sunt în concordan ţă cu obiectivele de mediu prev ăzute în Directiva Cadru Ap ă 2000/60/CE, care au ca scop protec ţia pe termen lung, utilizarea şi gospod ărirea durabil ă a apelor şi cu scopul Planului de management al bazinului hidrografic Mure ş (22 decembrie 2009) care vizeaz ă gospod ărirea echilibrat ă a resurselor de ap ă precum şi protec ţia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „st ări bune” a apelor de suprafa ţă , în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Ap ă. Argumentele care stau la baza acestei afirma ţii sunt prezentate detaliat în RIM subcap. 4.1, un sumar fiind prezentat în cele ce urmeaz ă. „Apele acide sunt generate în prezent datorit ă activit ăţ ilor miniere din trecut şi vor fi generate şi ca urmare a exploat ărilor viitoare. Datorit ă caracteristicilor acestor ape (pH sc ăzut, prezen ţa metalelor grele, metaloizilor şi s ărurilor neutre în solu ţie) va fi necesar ă epurarea lor înainte de a fi evacuate în mediu şi sc ăderea concentra ţiilor poluan ţilor la parametrii conform reglement ării NTPA 001/2005 (extras pag 66). Apele acide rezultate în incintele carierei şi a haldelor de steril în urma interac ţiunii dintre precipita ţii şi substrat, vor fi captate şi pompate spre sta ţia de epurare ape acide din incinta Uzinei, apele tratate fiind evacuate în emisarul pârâul Coranzii. „Sta ţia de epurare ape acide va func ţiona în fazele de operare, închidere şi postînchidere, atâta timp cât vor fi colectate ape acide şi calitatea acestora va necesit ă epurare (extras pag 61). „Procesul propus prin proiect pentru tratarea apelor acide (cu var) este alternativa optim ă şi unul dintre cele mai aplicate pe scar ă industrial ă, cu o bun ă performan ţă de mediu.” (extras pag. 69) „Apele pluviale (neimpurificate) colectate de pe suprafe ţele incintei uzinei de preparare se vor colect ă pe rigole de pe fiecare platform ă şi se vor dirija prin canale spre emisarul pârâul Cor ănzii. Apele pluviale impurificate colectate de pe suprafeţele unde exista posibilitatea de contaminare vor fi colectate în cuvele de reten ţie prev ăzute cu jompuri de unde vor fi introduse în procesul tehnologic.” (extras pag 86). 88 Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” 2011 „Complet ări la documenta țiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo ” Un alt obiectiv posibil generator de ape impurificate este reprezentat de Iazul de decantare a sterilelor de flota ţie. Apele limpezite din acest iaz vor fi colectate şi pompate la uzina de procesare unde vor fi par ţial recirculate în proces iar excesul evacuat în emisar (pârâul Cor ănzii) dup ă epurare. „Tehnologiile propuse prin BAT şi prezentate anterior pentru epurarea apelor acide, sunt valabile şi pentru epurarea apelor limpezite evacuate din iazul de decantare a tulburelii provenite de la flota ţia minereurilor.” (extras pag 70). În cazul Iazului de decantare a sterilelor de la cianura ţie CIL, apele limpezite colectate şi pompate în uzin ă „vor fi în totalitate recirculate în proces fiind evacuate în emisar doar în condi ţii meteo speciale şi dup ă epurare.” (extras pag 95). „Ţinând cont de solu ţiile adoptate în scopul prevenirii şi combaterii polu ării apelor (lucrări de captare, deviere şi canalizare a apelor de suprafa ţă neimpurificate, colectarea şi epurarea apelor meteorice poluate, recircularea apei, sta ţiile de epurare şi eficien ţa acestora, debite ape uzate, ac ţiuni de monitorizare etc.), rezult ă c ă apele uzate deversate în emisar vor avea concentraţii mai mici comparativ cu condi ţiile prev ăzute de legisla ţia de mediu în vigoare (NTPA 001/2005), iar calitatea apei receptorului, folosin ţele şi ecosistemele din aval, inclusiv de-a lungul râului Mure ş, nu vor fi afectate semnificativ dup ă desc ărcarea apelor uzate. Din contr ă, în condi ţiile realiz ării unui sistem de deviere, colectare şi epurare a apelor provenite din haldele steril şi zona carierei, noua investi ţie va contribui la diminuarea substan ţial ă a impactului negativ care este produs la ora actual ă de aceste ape nesupravegheate asupra apelor de suprafa ţă din zon ă.” (extras pag 95). „Directiva Cadru Ap ă 2000/60/CE (transpuse în legisla ția româneasc ă prin Legea 310/2004 care modific ă și completeaz ă Legea Apelor 107/1996) define şte în Art.2 starea apelor de suprafa ţă prin starea ecologic ă şi starea chimic ă, bazându-se pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv : foarte bun ă, bun ă, moderat ă, slab ă și proast ă”. (extras pag 45) Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a ob ţine o „stare bun ă” pentru toate corpurile de ap ă, cu excep ţia corpurilor de ap ă puternic modificate şi artificiale, pentru care se define şte „poten ţialul ecologic bun”. Planul de management al bazinului hidrografic Mure ş reprezint ă instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Ap ă reglementat prin Articolul 13 si anexa VII şi are drept scop gospod ărirea echilibrat ă a resurselor de ap ă precum şi protec ţia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „st ări bune” a apelor de suprafa ţă şi subterane. În conformitate cu Planul de Management al bazinului hidrografic Mure ş’’ (22 decembrie 2009) râul Mure ş este considerat corp de ap ă puternic modificat din aval de Reghin pân ă aval de 89 Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” 2011 „Complet ări la documenta țiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo ” Deva. Datele de monitorizare indic ă, înainte de începerea exploat ării, o stare bun ă atât din punct de vedere ecologic cât şi chimic, atât în amonte de v ărsarea râului Certej în Mure ş cât şi în aval. Situa ţia este chiar mai bun ă în aval pentru o serie de indicatori considera ţi relevan ţi în rela ţie cu activitatea minier ă indicând existen ţa unor alte surse de poluare în bazinul hidrografic al râului Mure ş amonte de v ărsarea râului Certej. Astfel, se remarc ǎ descre şteri ale concentra ţiilor în aval (sec ţiunea Br ăni şca) fa ţă de amonte (sec ţiunea Gelmar) de confluen ţa cu râul Certej la sulfa ţi, cadmiu, cupru, nichel în cazul mediilor anuale şi la sulfa ţi, cadmiu, cupru, mangan, nichel, zinc în cazul maximelor. ( rezumat pag 44-46). Solu ţiile de management eficient a resurselor de ap ă prev ăzute a fi implementate în cadrul Proiectului nu fac altceva decât s ă ac ţioneze în spiritul obiectivelor de mediu stabilite în articolul 4 al Directivei Cadru Ap ă şi a celor cuprinse în Planul de Management al bazinului hidrografic Mure ş şi care vizeaz ă: prevenirea deterior ării st ării apelor de suprafa ţă , îmbun ătăţ irea corpurilor de ap ă puternic modificate şi artificiale în vederea atingerii “poten ţialului ecologic bun” şi a “st ării chimice bune” pân ă în anul 2015 şi reducerea progresiv ă a polu ării cu substan ţe prioritare /eliminarea treptat ă de substan ţe prioritar periculoase în apele de suprafa ţă prin implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT). În aceste condi ţii pe perioada de func ţionare a obiectivului şi dup ă finalizarea exploat ării se a şteapt ă men ţinerea “poten ţialului ecologic bun” şi a “st ării chimice bune” în aval de confluen ţa râului Certej cu râul Mure ş şi chiar o îmbun ătăţ ire a calit ăţ ii apelor şi a vie ţii acvatice la nivelul multor indicatori specifici. 2.1.2 Impactul proiectului în diverse etape de funcționare asupra cursurilor de ap ă. Sursele de ape uzate generate sunt diferite, func ţie de activit ăţ ile specifice derulate în fiecare din obiectivele şi în concordan ţă cu etapele de dezvoltare ale proiectului. În RIM subcap. 4.1.3.1. Surse de ape uzate (pag. 48-59 ) se prezint ă informa ţii referitoare la calitatea şi cantitatea acestor ape evacuate pentru fiecare din etapele de dezvoltare a proiectului (construc ţie, func ţionare , sistare temporar ă a activit ăţ ilor , dezafectare şi închidere şi postînchidere) şi fiecare din surse, inclusiv aspecte privind impactul prognozat asupra apelor receptoare. În RIM la subcap. 4.1.4 (pag. 89-96 ) se prezint ă impactul prognozat al proiectului asupra cursurilor de ap ă pentru fiecare din etapele de dezvoltare a proiectului. În ceea ce prive şte impactul întreruperii accidentale a sta ţiei pentru epurarea apelor acide se pot face urm ătoarele afirma ţii: 90 Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” 2011 „Complet ări la documenta țiile tehnice RIM, RS, IpCT solicitate de MMP în vederea aplic ării prevederilor Conven ției Espoo ” -Sta ţia de epurare a apelor acide este proiectat ă s ă func ţioneze cât timp se vor colecta ape acide, inclusiv în etapa postînchidere. Va asigura tratarea apelor colectate din carier ă şi de pe cele dou ă halde de sterile.