DOCSLIB.ORG

Cursuri De Apă Ce Prezintă Sectoare Cuprinse În Intervalul De Altitudine Între 800 Mdmn Și 1500 Mdmn) Nr

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Cursuri De Apă Ce Prezintă Sectoare Cuprinse În Intervalul De Altitudine Între 800 Mdmn Și 1500 Mdmn) Nr Anexa 2 Lista sectoarelor cu restricție (cursuri de apă ce prezintă sectoare cuprinse în intervalul de altitudine între 800 mdMN și 1500 mdMN) Nr. crt. Denumire curs de apa Administratia Bazinala de Apa 1 Arefu Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 2 Arges Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 3 Argesel Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 4 Batrana (Catunul) Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 5 Berindesti Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 6 Bratia Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 7 Bratila Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 8 Bratioara Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 9 Buda Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 10 Bughea Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 11 Cascue Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 12 Cernat (Preotesele) Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 13 Cicanesti Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 14 Cumpana Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 15 Dimbovicioara Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 16 Dimbovita Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 17 Dobroneagu Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 18 Draghina Mare Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 19 Ghimbav Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 20 Hotarul Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 21 Izvorul Bandea Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 22 Izvorul Bogdan Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 23 Izvorul Groapele Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 24 Izvorul Mircea Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 25 Leaota Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 26 Limpedea Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 27 Modrugaz Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 28 Museteica Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 29 Navrap Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 30 Otic Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 31 Raul Doamnei Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 32 Riul Alb Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 33 Riul Tirgului Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 34 Riusor (Raul Targului) Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 35 Riusor (Bratia) Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 36 Riusor (Dambovita) Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 37 Valea Badenilor Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 38 Valea Caselor Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 39 Valea Cheii (Rudarita) Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 40 Valea Cu Pesti Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 41 Valea Larga Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 42 Valea Lui Coman Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 43 Valea Lui Stan Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 44 Valea Vladului Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 45 Valsan Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 46 Vasalat Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 47 Zarna Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 48 Armenis Administrația Bazinală de Apă Banat 49 Arsaca Administrația Bazinală de Apă Banat 50 Balmez Administrația Bazinală de Apă Banat 51 Bania Administrația Bazinală de Apă Banat 52 Bautar Administrația Bazinală de Apă Banat 53 Bega Administrația Bazinală de Apă Banat 54 Bega Poienilor Administrația Bazinală de Apă Banat 55 Bela Reca Administrația Bazinală de Apă Banat 56 Belenicia (Belentin) Administrația Bazinală de Apă Banat 57 Berzasca (Valea Mare) Administrația Bazinală de Apă Banat 58 Beu (Beu Sec) Administrația Bazinală de Apă Banat 59 Birzava Administrația Bazinală de Apă Banat 60 Bistra Administrația Bazinală de Apă Banat 61 Bistra Marului Administrația Bazinală de Apă Banat 62 Bolvasnita (Timis) Administrația Bazinală de Apă Banat 63 Bolvasnita (Bela Reca) Administrația Bazinală de Apă Banat 64 Bolvasnita Mare Administrația Bazinală de Apă Banat 65 Borlova (Borlovita) Administrația Bazinală de Apă Banat 66 Bratonia Administrația Bazinală de Apă Banat 67 Brebu Administrația Bazinală de Apă Banat 68 Bucovita Administrația Bazinală de Apă Banat 69 Buhui Administrația Bazinală de Apă Banat 70 Carbunele Administrația Bazinală de Apă Banat 71 Cerna Administrația Bazinală de Apă Banat 72 Cernet Administrația Bazinală de Apă Banat 73 Ciotorog Administrația Bazinală de Apă Banat 74 Cirlentiu Administrația Bazinală de Apă Banat 75 Ciumerna Administrația Bazinală de Apă Banat 76 Comarnic Administrația Bazinală de Apă Banat 77 Comoresnita Administrația Bazinală de Apă Banat 78 Cornet Administrația Bazinală de Apă Banat 79 Corni Administrația Bazinală de Apă Banat 80 Cosava (Cosava Mare) Administrația Bazinală de Apă Banat 81 Craiova Administrația Bazinală de Apă Banat 82 Deavoia Administrația Bazinală de Apă Banat 83 Domasnea Administrația Bazinală de Apă Banat 84 Ducin Administrația Bazinală de Apă Banat 85 Eselnita Administrația Bazinală de Apă Banat 86 Fenes Administrația Bazinală de Apă Banat 87 Frasincea Administrația Bazinală de Apă Banat 88 Gabrovat Administrația Bazinală de Apă Banat 89 Gigel Administrația Bazinală de Apă Banat 90 Glimboca Administrația Bazinală de Apă Banat 91 Globul Administrația Bazinală de Apă Banat 92 Godeanu Administrația Bazinală de Apă Banat 93 Golet Administrația Bazinală de Apă Banat 94 Golumb Administrația Bazinală de Apă Banat 95 Gozna Administrația Bazinală de Apă Banat 96 Hididel Administrația Bazinală de Apă Banat 97 Hielisag Administrația Bazinală de Apă Banat 98 Iablacina Administrația Bazinală de Apă Banat 99 Iauna (Iauna Mare) Administrația Bazinală de Apă Banat 100 Ilova (Berzasca) Administrația Bazinală de Apă Banat 101 Ilova (Timis) Administrația Bazinală de Apă Banat 102 Iuta Administrația Bazinală de Apă Banat 103 Jarca Mare Administrația Bazinală de Apă Banat 104 Jardasita Mare Administrația Bazinală de Apă Banat 105 Jardasita Mica Administrația Bazinală de Apă Banat 106 Jelerau Administrația Bazinală de Apă Banat 107 Lighidia Administrația Bazinală de Apă Banat 108 Lozna (Soimul) Administrația Bazinală de Apă Banat 109 Loznisoara Administrația Bazinală de Apă Banat 110 Luncavita Administrația Bazinală de Apă Banat 111 Mala Administrația Bazinală de Apă Banat 112 Maneasa (Scurta) Administrația Bazinală de Apă Banat 113 Marga Administrația Bazinală de Apă Banat 114 Mascasani Administrația Bazinală de Apă Banat 115 Mehadica Administrația Bazinală de Apă Banat 116 Micota Administrația Bazinală de Apă Banat 117 Minis Administrația Bazinală de Apă Banat 118 Mraconia Administrația Bazinală de Apă Banat 119 Nadrag Administrația Bazinală de Apă Banat 120 Neamt (Corbul) Administrația Bazinală de Apă Banat 121 Nera Administrația Bazinală de Apă Banat 122 Nerganita Administrația Bazinală de Apă Banat 123 Ogasul Baranului Administrația Bazinală de Apă Banat 124 Ohaba Administrația Bazinală de Apă Banat 125 Olanul Administrația Bazinală de Apă Banat 126 Olteana Administrația Bazinală de Apă Banat 127 Patasel Administrația Bazinală de Apă Banat 128 Peceneaga Administrația Bazinală de Apă Banat 129 Pietrele Albe Administrația Bazinală de Apă Banat 130 Piriul Alb Administrația Bazinală de Apă Banat 131 Piriul Lupului Administrația Bazinală de Apă Banat 132 Piriul Mare Administrația Bazinală de Apă Banat 133 Piriul Negrii Administrația Bazinală de Apă Banat 134 Piriul Rece Administrația Bazinală de Apă Banat 135 Poneasca Administrația Bazinală de Apă Banat 136 Prigor (Putna) Administrația Bazinală de Apă Banat 137 Prisacina Administrația Bazinală de Apă Banat 138 Pustiul Administrația Bazinală de Apă Banat 139 Radocheasa Administrația Bazinală de Apă Banat 140 Radu Administrația Bazinală de Apă Banat 141 Ranica (Ramna) Administrația Bazinală de Apă Banat 142 Riul (Gladna) Administrația Bazinală de Apă Banat 143 Riul Craiului Administrația Bazinală de Apă Banat 144 Rudaria Administrația Bazinală de Apă Banat 145 Rudarica Mica Administrația Bazinală de Apă Banat 146 Rusca Administrația Bazinală de Apă Banat 147 Sacherstita Administrația Bazinală de Apă Banat 148 Sasa Administrația Bazinală de Apă Banat 149 Sebes Administrația Bazinală de Apă Banat 150 Sebesel Administrația Bazinală de Apă Banat 151 Semenic (Paroasa) Administrația Bazinală de Apă Banat 152 Slatina (Sebes) Administrația Bazinală de Apă Banat 153 Slatina (Timis) Administrația Bazinală de Apă Banat 154 Soblan Administrația Bazinală de Apă Banat 155 Sopot (Valea Mare) Administrația Bazinală de Apă Banat 156 Sopot (Nera) Administrația Bazinală de Apă Banat 157 Stilpul Administrația Bazinală de Apă Banat 158 Stirminos Administrația Bazinală de Apă Banat 159 Studena Administrația Bazinală de Apă Banat 160 Sucul Administrația Bazinală de Apă Banat 161 Sverdin Administrația Bazinală de Apă Banat 162 Sverdinul Mare Administrația Bazinală de Apă Banat 163 Taria Administrația Bazinală de Apă Banat 164 Teregova Administrația Bazinală de Apă Banat 165 Terova Administrația Bazinală de Apă Banat 166 Timis Administrația Bazinală de Apă Banat 167 Topenia Administrația Bazinală de Apă Banat 168 Valea Carbunelui Administrația Bazinală de Apă Banat 169 Valea lui Iovan Administrația Bazinală de Apă Banat 170 Valea Mare (Bega Poienilor) Administrația Bazinală de Apă Banat 171 Valea Mare (Bolvasnita) Administrația Bazinală de Apă Banat 172 Valea Mare (Poiana) Administrația Bazinală de Apă Banat 173 Valea Rea Administrația Bazinală de Apă Banat 174 Valea Strugurului Administrația Bazinală de Apă Banat 175 Valisor Administrația Bazinală de Apă Banat 176 Vicinic Administrația Bazinală de Apă Banat 177 Virciorova Administrația Bazinală de Apă Banat 178 Zmogotin Administrația Bazinală de Apă Banat 179 Acris Administrația Bazinală de Apă Buzau - Ialomita 180
Load more

Recommended publications
  • Geomorphological Hazards from the Reghin Hills with Risk Potential
    RISCURI ŞI CATASTROFE, NR. XVI, VOL. 20, NR. 1/2017 GEOMORPHOLOGICAL HAZARDS FROM THE REGHIN HILLS WITH RISK POTENTIAL I.A. IRIMUŞ1, J. SZILÁGYI 1 Abstract: Geomorphological hazards from the Reghin Hills with risk potential. Current geomorphological processes have direct and indirect effects on both the environment and human activities. The exposed elements at risk are the population, settlements, infrastructure, economic activities and services that are in the area with potential manifestations of hazard. This study aims to identify the potentially hazardous geomorphological processes in Reghin Hills. Key words: hazard, geomorphological process, geomorphological risk, Reghin Hills. 1. INTRODUCTION Panizza et al. (1999) define geomorphological risk by "the probability that certain geomorphological processes take place in a time in a territory with a specific intensity, causing loss of life or property damages". As the first element of risk, hazard is the source of an extreme event, with an energetic discharge at a certain time and in a magnitude difficult to predict, which causes imbalance on the development scale of systems towards a new equilibrium estate (Mac, Petrea, 2003). Geomorphological hazards interference with anthropogenic systems lead to risk appearance (Irimus, 2006). The frequency or hazard repeatability (vulnerability) condition risk appearance (geomorphic, hydrological, climatic, etc.). 2. DATA AND METHOD The geomorphological hazards manifestation is conditioned by natural factors (lithology, morphometric parameters of relief, climatic conditions), as well as anthropogenic factors (misuse of agricultural land, uncontrolled exploitation of natural resources) (Irimus, 2008; Szilagyi, Irimus, 2013 2016). The main geomorphological processes with risk potential, which are present in the studied area can be grouped into: fluvial processes (depth erosion, lateral erosion, 1 Babes-Bolyai Universioty, Faculty of Geography, Doctoral School of Geography, Cluj- N., [email protected]/ [email protected].
    [Show full text]
  • Discharge Alterations of the Mures River, Romania Under Ensembles of Future Climate Projections and Sequential Threats to Aquatic Ecosystem by the End of the Century
    Water 2015, 7, 2753-2770; doi:10.3390/w7062753 OPEN ACCESS water ISSN 2073-4441 www.mdpi.com/journal/water Article Discharge Alterations of the Mures River, Romania under Ensembles of Future Climate Projections and Sequential Threats to Aquatic Ecosystem by the End of the Century Anastasia Lobanova *, Judith Stagl, Tobias Vetter and Fred Hattermann Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK), Telegraphenberg A 31, Potsdam 14473, Germany; E-Mails: [email protected] (J.S.); [email protected] (T.V.); [email protected] (F.H.) * Author to whom correspondence should be addressed; E-Mail: [email protected]; Tel.: +49-331-288-207-53. Academic Editor: Athanasios Loukas Received: 22 April 2015 / Accepted: 22 May 2015 / Published: 9 June 2015 Abstract: This study aims to assess the potential alterations in the hydrological regime attributed to projected climate change in one of the largest rivers in the Carpathian Area, the Mures River, and to estimate associated threats to riverine ecosystem. The eco-hydrological model, Soil and Water Integrated Model (SWIM), was applied on the Mures River basin, calibrated and validated against records at a gauging station in Alba-Julia town. A set of nine future projections for climatic parameters under one emissions scenario A1B over the period 1971–2100 were fed into the SWIM model. To provide functional link between hydrological regimes and riverine ecosystems, each of the nine simulated discharge time series were introduced into the IHA (Indicators of Hydrological Alterations) tool. Triggered changes in hydrological patterns of the Mures River were assessed at the basin and sub-basin scales.
    [Show full text]
  • Geosciences in the 21 Century______
    GEOSCIENCES IN THE 21st CENTURY Symposium dedicated to the 80th anniversary of professor Emil Constantinescu EXTENDED ABSTRACTS EDITORS Antoneta Seghedi, Gheorghe Ilinca, Victor Mocanu GeoEcoMar Bucharest, 2019 Organizatori: Sponsorul volumului: GEOSCIENCES IN THE 21ST CENTURY Symposium dedicated to the 80th anniversary of Professor Emil Constantinescu EXTENDED ABSTRACTS EDITORS Antoneta Seghedi, Gheorghe Ilinca, Victor Mocanu GeoEcoMar Bucharest 2019 NATIONAL INSTITUTE OF MARINE GEOLOGY AND GEOECOLOGY – GeoEcoMar – ROMANIA 23-25 Dimitrie Onciul St. 024053 Bucharest Tel./Fax: +40-021-252 30 39 Contact: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Geosciences in the 21st century / editors: Antoneta Seghedi, Victor Mocanu, Gheorghe Ilinca. - Bucureşti : GeoEcoMar, 2019 Conţine bibliografie ISBN 978-606-94742-7-3 I. Seghedi, Antoneta (ed.) II. Mocanu, Victor (ed.) III. Ilinca, Gheorghe (ed.) 55 Cover: Nicoleta Aniţăi © GeoEcoMar 2019 Printed in Romania CONTENTS Foreword..................................................................................................................................................7 Nicolae Anastasiu The energy mix – the key to performance in the 21st century................................................................8 Alexandru Andrăşanu Geoconservation as a new discipline within Geosciences………………………………………………………………….10 Eliza Anton, Mihaela-Carmen Melinte-Dobrinescu Biostratigraphy of the Istria Basin (Nw Black Sea Shelf) based on calcareous nannofossils……………….14 Laurenţiu
    [Show full text]
  • Administraţia Bazinală De Apă Mureş
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • DRBM Plan – Update 2015
    The Danube River Basin District Management Plan – Update 2015 ANNEX DRAFT May 2015 ICPDR / International Commission for the Protection of the Danube River / www.icpdr.org DRAFT Danube River Basin District Management Plan – Update 2015 List of Annexes Annex 1: Competent Authorities and Weblinks to National RBM Plans in the DRBD Annex 2: Update on DRBD Surface Water Typology Annex 3: Urban Waste Water Inventories Annex 4: Industrial Emission Inventories Annex 5: Future Infrastructure Projects Annex 6: Groundwater Annex 7: Detailed Results Status Assessment Surface Water Bodies Annex 8: Inventory of Protected Areas Annex 9: Economic Analysis Annex 10: Progress in Urban Wastewater and industrial Sectors Annex 11: Overview on Agricultural Measures Annex 12: Progress on Measures Addressing Hydromorphological Alterations Annex 13: Ecological Prioritisation Approach River and Habitat Continuity Restoration Annex 14: Detailed list on Hydrological Alterations Annex 15: Financing the Joint Programme of Measures ICPDR / International Commission for the Protection of the Danube River / www.icpdr.org Competent authorities and Weblinks to National RBM Plans in the DRB Annex 1 DRAFT DRBM Plan – Update 2015 ICPDR / International Commission for the Protection of the Danube River / www.icpdr.org DRAFT Danube River Basin District Management Plan – Update 2015 Austria Hungary Federal Ministry for Agriculture, Forestry, Environment Ministry of Interior and Water Management Jozsef Attila u. 2-4 Stubenring 1 H-1051 Budapest A-1012 Wien Web link: www.kormany.hu/hu/belugyminiszterium Web link: www.bmlfuw.gv.at Web link national RBM Plan: www.euvki.hu; Web link national RBM Plan: http://wisa.bmlfuw.gv.at www.vizeink.hu Bosnia and Herzegovina Moldova Ministry of Foreign Trade and Economic Relations Ministry of Ecology, Construction and Territorial Musala 9 Development BiH-71000 Sarajevo 9 Cosmonautilor St.
    [Show full text]
  • Selection, Opportunism and Conceptual Contradictions
    Archeometriai Műhely 2014/XI./2. 81 SELECTION, OPPORTUNISM AND CONCEPTUAL CONTRADICTIONS IN THE MOUSTERIAN FROM THE CARPATHIAN CAVES (ROMANIA) A NYERSANYAG KIVÁLASZTÁSA, OPPORTUNIZMUS ÉS FOGALMI ELLENTMONDÁSOK A KÁRPÁTOK BARLANGJAINAK (ROMÁNIA) MOUSTIERI KULTÚRÁJÁBAN ELENA-CRISTINA NIŢU1; MARIN CÂRCIUMARU2 1„Princely Court” National Museum Târgovişte, Museum of Human Evolution and Technology in Palaeolithic, 4 Stelea Street, Târgovişte 130018, Dâmboviţa County, Romania, 2Valahia University of Târgovişte, Doctoral School, 32-34 Lt. Stancu Ion Street, Târgovişte 130105, Dâmboviţa County, Romania E-mail: [email protected], [email protected] Abstract Between the settlements dating from the Middle Palaeolithic in Romania, a special place is held by the Mousterian from the Carpathian caves which provided lithic industries made of a great diversity of local rocks: flint, chaille, chert, jasper, radiolarite, quartz, quartzite, quartzolite, andesite, basalt, diorite etc. So far, all the specialized studies highlight the use of rocks other than flint, chaille or chert as a form of substitution of the high-quality raw materials missing in a certain area. As the use of certain types of rocks provides particular technological and typological features to the material culture from the Carpathian caves, we shall attempt to understand to what extent the Mousterian dwellers of the Carpathian caves chose, for debitage, certain categories of rocks with different mechanical properties and petrographic characteristics. The types of rocks analysed in this article come from the following Mousterian settlements: Bordul Mare Cave from Ohaba Ponor, Curată Cave from Nandru, Cioarei Cave from Boroşteni and Muierii Cave from Baia de Fier. Besides the prevalent use of local rocks, which denotes opportunistic behaviour and particular adaptability in relation to resources existing around the settlements, we find there are differences in selecting the types of raw material.
    [Show full text]
  • Judecatoria Ilia 1848-1968
    JUDECĂTORIA ILIA P R E F A Ţ Ă Istoricul fondurilor judecătoreşti din Transilvania, după 1848, cuprinde date referitoare la evoluţia organizării judecătoreşti în anii dualismului austro-ungar (1867- 1918) şi de după Unirea din 1918, corespunzători epocilor modernă şi, respectiv, contemporană. Anterior anului 1867, în Transilvania, pe lângă reforma administrativă, în anul 1854, are loc şi o reformă a justiţiei în care Codul civil austriac din 1853 va sta la baza procedurilor de judecată de pe teritoriul Marelui Principat al Transilvaniei. Astfel că, pe lângă Prefectura Orăştie va funcţiona Tribunalul ţinutal Orăştie în calitate de curte judecătorească de primă instanţă, în timp ce pentru cele nouă preturi câte avea Prefectura Orăştie (Hălmagiu, Baia de Criş, Ilia, Şoimuş, Deva, Haţeg, Pui, Orăştie şi Dobra) se stabilise un număr de patru tribunale de cercetare. Important de reţinut este faptul că, dacă până la 1867, organizarea judecătorească din Transilvania se baza pe codurile de legi austriece, după 1867, instanţele de judecată au fost rapid adaptate la noile condiţii izvorâte din încheierea pactului dualist austro- ungar. În acest context instanţele de judecată obişnuite, care au creat fondurile documentare, au fost: judecătoriile de plasă, tribunalele de comitate, tablele judecătoreşti (câte una pentru mai multe comitate), Curtea de al III-lea grad şi Curia (una singură ca instanţă supremă la Budapesta). Judecătoriile de plasă aveau competenţă în materie civilă şi comercială, pentru cauze ce nu depăşeau valoarea de 300 florini, iar în materie penală soluţionau cea mai mare parte a contravenţiilor, putând face şi instrucţie penală. Legea IV din 1869 prevedea organizarea corpului judecătoresc, menţionând că judecătorii fiind independenţi şi inamovibili erau subordonaţi numai „legii şi cutumei”.
    [Show full text]
  • Certej Updated Definitive Feasibility Study Summary Technical Report
    Certej Updated Definitive Feasibility Study Summary Technical Report Authors:- Patrick Forward February 26th 2009 Neil Liddell Tony Jackson Certej Updated Definitive Feasibility Study Summary Technical Report Contents 3. SUMMARY ................................................................................................................................................................... 1 4. INTRODUCTION AND TERMS OF REFERENCE ................................................................................................................ 6 5. RELIANCE ON OTHER EXPERTS ...................................................................................................................................... 7 6. PROPERTY DESCRIPTION AND LOCATION ..................................................................................................................... 8 7. ACCESSIBILITY, CLIMATE, LOCAL RESOURCES, INFRASTRUCTURE, AND PHYSIOGRAPHY ............................................. 10 7.1. ACCESS ............................................................................................................................................................. 10 7.2. CLIMATE ........................................................................................................................................................... 10 7.3. LOCAL RESOURCES AND INFRASTRUCTURE ....................................................................................................... 10 7.4. PHYSIOGRAPHY ...............................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Mtntng ACTTVTTIES Tn the APUSENT MOUNTATNS, ROMANTA
    Geosciences in the 27't century. ENVIRONMENTAL PROBLEMS ASSOCIATED WITH THE MtNtNG ACTTVTTIES tN THE APUSENT MOUNTATNS, ROMANTA Elena-Luisa IATAN lnstitute of Geodynamics ,,Sabba S. $tefdnescu" of Romanian Academy, D-21 Jeon-Louis Calderon St, o2oo32 Buchorest, e-mail: [email protected] Mining is one of the oldest industries, and abandoned mines with the potential to release harmful substances into soil, water and air are found throughout Romanian territory. Due to the mining activity of ore deposits for more than 2000 years, in Romania there are over 550 tailings dumps, covering an area of approximately 800 ha and storing over 200 million cubic meters of tailings and 54 tailings ponds, which covers an area of almost 1350 ha and stores over 350 million m3 of waste. Mining activities create a potential impact on the environment, both during exploitation and in the years after mine closure. Underground exploitation presents the risk of collapsing galleries and surface overflowing and involves the dislocation of a large amount of rocks. Quarrying is one of the most common forms of mineral extraction, being particularly harmful to the environment, as strategic minerals are often available in low concentrations, which increases the amount of ore extracted. Althou8h mininB activities are currently stopped in most areas, the potential risk of environmental contamination exists due to the huge quantities of tailings in the tailings ponds and the tailinBs dumps very close to the watercourses. These are permanent sources of pollution for surface and groundwater, soil and air in the area (Fig. 1). The oxidation of sulphide minerals led to the removal of soluble metal ions from the mineralization found in mining related wastes under the effect of water.
    [Show full text]
  • Planul Local De Actiune Pentru Mediu Al Judetului Mures 2016-2022
    Planul local de actiune pentru mediu al judetului Mures 2016-2022 PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PPEENNTTRRUU MMEEDDIIUU JJUUDDEEŢŢUULL MMUURREESS 22001166 –– 22002222 1 Planul local de actiune pentru mediu al judetului Mures 2016-2022 CUPRINS Capitolul 1. Introducere în noţiunea de Plan de acţiune pentru mediu 1.1 Ce este un Plan Local de Acţiune pentru Mediu şi care rolul său în judeţul Mureş? 1.2 Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PLAM Capitolul 2. Profilul teritorial al judeţului Mureş 2.1 Caracteristici fizico – geografice 2.1.1 Aşezarea 2.1.2 Relieful şi geologia 2.1.3 Clima 2.1.4 Reţeaua hidrografică 2.1.5 Flora şi fauna 2.1.6 Solurile 2.1.7 Resursele naturale 2.2 Caracteristici administrative şi economice 2.2.1 Organizarea administrativ teritorială 2.2.2 Caracteristici generale ale economiei judeţului 2.3 Activităţi industriale şi agricole 2.3.1 Industria 2.3.2 Agricultura 2.3.3 Sectorul terţiar 2.3.4 Comerţul 2.3.5 Transporturile 2.3.6 Telecomunicaţiile Capitolul 3. Starea mediului în judeţul Mureş 3.1 Calitatea aerului 3.1.1 Emisii de poluanţi atmosferici 3.1.2 Monitorizarea calităţii aerului 3.2 Calitatea apelor 3.2.1 Apele de suprafaţă 3.2.2 Apele subterane 3.2.3 Apa potabilă şi apa de îmbăiere 3.2.4 Apele uzate şi reţelele de canalizare 3.3 Starea solurilor 3.3.1 Repartiţia solurilor pe clase de folosinţă 3.3.2 Calitatea solurilor 3.4 Starea pădurilor 3.5 Starea ariilor protejate 3.6 Starea radioactivităţii 3.7 Mediul, sănătatea şi calitatea vieţii 3.7.1 Poluarea aerului şi sănătatea 3.7.2 Efectele apei poluate
    [Show full text]
  • Niobian Rutile and Its Associations at Jolotca, Ditrau Alkaline Intrusive Massif, East Carpathians, Romania
    THE PUBLISHING HOUSE GEONOMY OF THE ROMANIAN ACADEMY Review article NIOBIAN RUTILE AND ITS ASSOCIATIONS AT JOLOTCA, DITRAU ALKALINE INTRUSIVE MASSIF, EAST CARPATHIANS, ROMANIA Paulina HIRTOPANU1, Robert J. FAIRHURST2 and Gyula JAKAB3 1Department of Mineralogy, University of Bucharest, 1, Nicolae Balcescu Blv., 010041 Bucharest, RO; 2Technical Laboratory at Lhoist North America, Inc., 3700 Hulen Street, Forth Worth, Texas 76107, US; 3IG Mineral Gheorgheni, Romania Corresponding author: Paulina HIRTOPANU, E-mail: [email protected] Accepted December 17, 2014 The Nb-rutile at Jolotca, situated in Ditrau alkaline intrusive complex occurs as intergrowths with ilmenite, Mn-ilmenite, Fe-pyrophanite and has ferrocolumbite, manganocolumbite, aeshynite-(Ce), aeshynite-(Nd), fergusonite-(Y), euxenite-(Y) and polycrase-(Y) exsolutions. The textural relations in this association show the replacement of niobian rutile by ilmenite and Mn ilmenite. Niobian rutile is the oldest mineral. Ilmenite and Mn-ilmenite occur as lamellar exsolutions in niobian rutile and as veins, and separately, in grains as solid solution with Fe-pyrophanite. The range of Nb2O5 content in Nb rutile varies generally from 2 to 15% wt. Sometimes, the values of Nb2O5 (up to 37.5% wt) are higher than any previously recorded for rutile from alkaline suites, pegmatites and carbonatites, having a chemical composition similar to that of old name „ilmenorutile”. Because of such a big difference in chemical composition, and the different kind of appearances of the two rutiles, they can be separated into two Nb rutile generations. The first niobian rutile (niobian rutile I) formed on old rutile, has low Nb2O5 (10-15wt%), and oscillatory composition. Its composition is characteristically close to stoichiometric TiO2.
    [Show full text]
  • Hydrological Risk Phenomena in the Basca Rozilia River Basin
    Hydrological risk phenomena in the Basca Rozilia river basin Lidia Sǎlǎjan, Petre Stanciu The National Institute of Hidrology and Water Management, Romania Everything that mankind could not conquer or explain has been put on hazard. Hazard consists of two major components: one is related to the repeatability of a phenomenon and its main determining causes, the other one is related to its random character, having no connection with the past, component that give the hysteresis state of the studied system. In the first part of this presentation there are analyzed the main flood risk factors such as: general presentation of the river basin, the definition of flood, the main characteristics of a flood, the geographical position of the river basin and its main rivers, the human impact in the hydrological water flow regime. In the second part there are analyzed the three historical floods from 1975 and 2005 recorded on the Basca river at the Varlaam gauging station on the Basca Mare river and on the Basca Mica river, and the other one at the Basca Rozilia gauging station on the Basca river. After that, an evaluation of the negative effects are analyzed and actions to take in order to diminish the hydrological dangerous effects in this river basin are also suggested. The Basca Rozilia river basin Geographical location - is situated in the South – Easthern part of the country within the Curvature Carpathians Limit: -In the North – Western part is limited by Intorsurii Mountains ; -at North by Vrancei Mountains and Zabala River ; -at East with the Vrancei Mountains and the Sub-Carpathians ; -in South only with the Sub-Carpathians ; -and towards West by the Buzau River Morphometric characteristics The Basca Rozilia river basin is formed by the junction of the Basca Mare and Basca Mica rivers, this is the left tributary of Buzau River, having a length of 71,4 km and a surface of 776 square km.
    [Show full text]