Territorial Concentration of the Poor People in the Petroşani Depression

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Territorial Concentration of the Poor People in the Petroşani Depression The Annals of Valahia University of Târgovişte, Geographical Series, Tome 10 / 2010 __________________________________________________________________________________________________ TERRITORIAL CONCENTRATION OF THE POOR PEOPLE IN THE PETROŞANI DEPRESSION Andra COSTACHE1 1Valahia University of Târgovişte Abstract: The paper analyses the features of the deprived urban areas from Petroşani Depression, characterized by the residential concentration of the poor people, but also by poor living conditions, households with limited access to utilities and low acces to urban services. These areas have been identified following field surveys applied in the six towns of the studied region. Key words: Petroşani Depression, poverty, deprived urban areas 1. Dimensions of poverty in the Petroşani Depression. In the Petroşani Depression, the level of poverty is a direct consequence of the regions’ evolution in the last 50 years and of the economic restructuring. These factors have had an impact on the structure of active and inactive population and influenced the income sources and the income level, which are the main prerequisites of poverty. Compared to the national average for urban areas, in the cities of Petroşani Depression the income from wages, from self-employed activities or from goods saling (other than agricultural products) have a lower weight. On the other hand, there are higher than the national urban averages the value of social transfers and the amount of services that are covered by certain discounts provided by employers (in this case the National Pit Coal Company) – Table 1. This reflects the dependence of incomes on the welfare system and on the coal-extracting activities (the revenues of 14.3% of households rely solely on wages, social benefits or social transfers from CNH - Negulescu et al., 2004). Table 1 Structure of the total household income Type of revenues Petroşani Depression – România urban (%) –urban (%) Cash income 78.8 85.3 Wages, allowances, bonuses 37.2 57.3 Self-employed activities, sale of goods other than agricultural products 1.3 4.6 Sales of agricultural products 0.4 0.6 Revenues provided by the welfare system 36.6 18.8 - Pensions 22.9 14.6 - Unemployment benefit, support allowance 2.0 1.1 - Other social transfers 11.6 3.1 In kind income 21.2 14.7 The amount of free or discounted services, provided by the employer 17.1 0.7 (NPC) The value of agricultural products produced by the private households 4.1 14 for own use (Stănculescu, 2004) The structure of inactive population and of the workforce, as well as the ratio between the two categories show a discrepancy between the number of people dependents or 109 The Annals of Valahia University of Târgovişte, Geographical Series, Tome 10 / 2010 __________________________________________________________________________________________________ benefiting from social transfers and the number of those who receive a wage. In the Petroşani Depression, the total activity rate is of 36.6% and the overall employment rate has an average of 28.7%, below the national urban averages (44.4% and 40.1%). The economic dependency ratio is of 2.48 inactive and unemployed people/ employed person. Among the inactive population, the housewives own a significant share (14.6%, nearly three times the amount recorded in urban areas at national level – fig. 1). The towns Uricani, Lupeni and Aninoasa are characterized by a critical situation in terms of economic dependence, which is correlated with the high values of poverty rate. % Pupils, 35 30 students 25 20 Housewives 15 10 5 Pensioners 0 Petrila Vulcan urban Petro DP- Others ş ani Fig. 1. The structure of inactive population (Data source: Stănculescu, 2004) According to the World Bank (Stănculescu, 2004), about 28 000 people from the Petroşani Depression live in poverty and the average poverty rate (19.43%) is closer to the Romania’s urban average (17.63%). For the individual settlements, the study emphasizes values of the poverty rate lower than national averages for the cities whith the same demographic size (fig. 2). Still, the actual dimensions of the phenomenon in the region are revealed by the food poverty rate and the rate of extreme poverty, which have values of 2.35, respectively 1.93 times higher than the national urban average. Thus, 6.31% of the Petroşani Depression’s residents are living on the edge of survival, their revenues barely covering the food needs (food poverty). The extreme poverty rate (percentage of people who can cover food needs but not the non-food ones) is of 10.38%. In the cities of the region, poverty is much deeper in some cases, e.g. at Uricani the food poverty rate exceeds 4.1 times the average for Romanian cities of comparable size, and the extreme poverty rate is two times higher than this average. A difficult situation characterizes the town of Aninoasa, where the poverty rates are 1.3-1.8 times higher than the average calculated for the Romanian cities with more than 10,000 inhabitants. The poverty rate is correlated with the unemployment, the lack of education or the lack of professional qualifications, but also with ethnicity. According to the above mentioned study, the most affected by poverty are the single parent families (in which women, widowed or divorced, are the head of the family), the large families (whose family head, usually a Roma ethnic, received a poor education and had no job) and families whose income are based on social transfers (8% of households, most of them below the food poverty line) and on different types of pensions. The local peasants (momârlani) are less exposed to poverty than the immigrated workers and their families, as the agricultural products can cover consumption needs and they can represent even income sources when sold on the local market. 110 The Annals of Valahia University of Târgovişte, Geographical Series, Tome 10 / 2010 __________________________________________________________________________________________________ Fig. 2. The poverty rate in the towns of the Petroşani Depression (%) (Data source: Stănculescu, 2004) The recovery from the state of extreme poverty is a difficult process that exceeds in most cases the financial resources of the affected people. The solutions adopted by those who lose their jobs or have not had a stable job are less effective and do not provide long term income security. The most frequent coping mechanisms are: seeking the support of the local authorities; borrowing money from friends or relatives; finding a temporary job, without an official labor contract (e.g. day-labourers in agriculture and construction); gaining money from the sale of scrap metals or harvesting and selling berries, mushrooms and medicinal herbs. Migration for employment abroad was also a coping mechanism in the context of revenue loss, but it was efficient only for those affected by poverty that had a certain level of expertise and which were benefiting from the support of family and friends. 2. Territorial concentration of the poor people in the Depression Petroşani As in other urban areas, in the cities of the Petroşani Depression there are several areas characterized by the residential concentration of the poor people (fig. 3). These are mainly the neighborhoods inhabited by the mine workers (colonii - colonies), which are located on the outskirts of towns or in their historical center. The inhabitants of these residential areas (districts or parts of neighborhoods), are people with a similar educational and professional profile, that have been severely affected by the economic restructuring and by the changes of the labor market. The formation of poor urban areas following the deprivation of residents and the out-migration of those with a higher mobility is a commonly found process in the industrialized regions of Romania. The urban areas inhabited by the poor people are characterized by damaged houses and apartment blocks (because of their age, of abandonment or lack of maintenance), limited access to utilities, housing overcrowding, squalid living conditions and, in some cases, a specific atmosphere (caused by the presence of people "on the street"), which creates a feeling of lack of orders and insecurity (the appearance is not confirmed by the behavior of the inhabitants). In the city of Petroşani, among residential areas with a high concentration of poor people there are the following neighborhoods: the neighborhood Colonie, located on the left 111 The Annals of Valahia University of Târgovişte, Geographical Series, Tome 10 / 2010 __________________________________________________________________________________________________ side of Jiu de Est river, between the river and the national road Petroşani-Tg. Jiu; Bosnia (a residential area of mine workers, located on the left side of the road Petroşani-Petrila); some parts of the district known as Aeroport (Airport), e.g. Venus Street, Saturn Street, and Saşa. Unlike other deprived areas mentioned above, Saşa is not a workers' district; it has developed as a group of small households, mostly poor and very crowded, inhabited by Roma people (there are also some isolated traditional households). The access to Saşa is difficult, being ensured by an unmodernized road that branches of the national road on the right side of the Jiul de Est river, upstream of the Livezeni bridge. The first group of households is located approx. 1 km away from the national road. Fig. 3. Deprived urban areas1 in the Petroşani Depression: Petroşani: 1 – Colonia, 2 – Aviatorilor District, 3 – Saşa; Petrila:
Recommended publications
  • Strategie Pentru Tranziția De La Cărbune În Valea Jiului Analiza Principalelor Provocări Și Oportunități Din Valea Jiului
    1/5/2020 Strategie pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului Analiza principalelor provocări și oportunități din Valea Jiului Material tradus după documentul PwC în limba engleză, prin grija Ministerului Fondurilor Europene Prefață Proiectul „Strategie pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului” este finanțat de Comisia Europeană prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG-REFORM) și implementat în colaborare cu PricewaterhouseCoopers în baza Contractului cu numărul SRSS/SC2019/119, încheiat între PricewaterhouseCoopers EU Services EESV și Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM – Clientul) al Comisiei Europene, semnat la data de 23 octombrie 2019, având drept Beneficiar Ministerul Fondurilor Europene (MFE). Raportul de față a fost întocmit de PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL (în cele ce urmează „PwC”). Acesta reprezintă al treilea livrabil și a fost redactat cu scopul de a prezenta provocările și oportunitățile actuale din Valea Jiului, care acoperă dimensiunile politice și administrative, economică, sociale și culturale, tehnologice și de mediu. În identificarea și fundamentarea provocărilor și oportunităților, au fost utilizate surse publice de informații, precum și informații obținute în interviurile realizate de PwC cu părțile interesate în perioada ianuarie-februarie 2020 în Valea Jiului. Sursele de date și de informații sunt indicate atât sub grafice, scheme și tabele, cât și în notele de subsol. Informațiile utilizate au fost considerate corecte și de încredere, și nu au fost verificate separat de noi. Orice persoană care nu este destinatarul acestui raport sau care nu a semnat și returnat către PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL o scrisoare de acceptare a termenilor PwC privind furnizarea de informații („Release Letter”) nu este autorizată să aibă acces la acest raport.
    [Show full text]
  • Annals of UPET
    ISSN 1454-9174 ANNALS OF THE UNIVERSITY OF PETROSANI MINING ENGINEERING VOL. 9 (XXXVI) UNIVERSITAS PUBLISHING HOUSE PETROŞANI, 2008 ISSN 1454-9174 EDITOR OF PUBLICATION Prof.dr.eng. Ioan-Lucian BOLUNDUŢ ADVISORY AND EDITORIAL BOARD OF MINING ENGINEERING ISSUES ADVISORY BOARD Prof.dr.eng. Nicolae DIMA - University of Petroşani Prof.dr.hab.eng. Dr.h.c. Lev Alexandrovici PUCIKOV - Moscow State Mining University Russia Prof.dr.hab.eng. Suvalov Iuri VASILIEVICI - State Mining Institute – Sankt Petersburg - Russia Prof.dr.hab.eng. Monika HARDYGORA - Politechnika Wroclaw - Poland Prof.dr.hab.eng. Dr.h.c. Carsten DREBENSTEDT - Technische Universität Bergakademie Freiberg - Germania Assoc.Prof.dr.eng. Ventzislav IVANOV - University of Mining and Geology- Sofia - Bulgaria Prof.dr.eng. Jöszef BÖHM - University of Miskolc – Hungary Prof.dr.eng. Pavol RYBAR - Technical University-Kosice- Slovacia Prof.dr.eng. Dumitru FODOR - University of Petroşani Prof.dr.eng. Mircea GEORGESCU - University of Petroşani Prof.dr.eng. Vlad CODREA - University Babeş-Bolyai of Cluj Napoca Prof.dr.eng. Sanda KRAUSZ - University of Petroşani Assoc.prof.dr.eng. C-tin LUPU - INSEMEX of Petroşani EDITORIAL BOARD Editor-in-chief: Prof.dr.eng. Ilie ROTUNJANU - University of Petroşani Associate editors: Prof.dr.eng. Ioan DUMITRESCU - University of Petroşani Prof.dr.eng. Petru HODOR … - University of Petroşani Prof.dr.eng. C-tin SEMEN - University of Petroşani Prof.dr.eng. Romulus SÂRBU - University of Petroşani Prof.dr.eng. Eugen COZMA - University of Petroşani Editor Secretary: Lecturer dr. eng. Emilia DUNCA - University of Petroşani Editorial office address: University of Petroşani, 20 University Street, 332006, Petroşani, Roumania, Phone: (40)54/54.29.94, 54.25.80, 54.25.81, 54.25.82, 54.97.49, Fax: (40) 54/54.34.91, 54.62.38; www.upet.ro, Email: [email protected] Annals of the University of Petroşani, Mining Engineering, 9 (2008) 3 CONTENTS Page BARON M.
    [Show full text]
  • Uricani Monografie Turistică
    Uricani Monografie turistică URICANI 2021 Cuprins 1. Considerații generale …………………………………………..…pag. 3 1.1. Prezentarea cadrului de analiză .................................................................. pag.4 Scurt istoric ............................................................................................................... pag. 9 Generalități .............................................................................................................. pag. 13 Căile de acces .......................................................................................................... pag. 15 Infrastructura edilitară .......................................................................................... pag. 17 Cadrul natural ........................................................................................................ pag. 22 Cadrul socio – economic ....................................................................................... pag. 28 Probleme de mediu și factori de risc .................................................................... pag. 34 2. Analiza potențialului turistic ………………………….………. pag. 43 2.1. Turism montan pedestru ……………………………………………….. pag. 43 2.1.1. Munții Retezat ………………………………………………......pag. 43 2.1.2. Munții Vâlcan …………………………………………………. pag. 46 2.1.3. Munții Tulișa …………………………………………..……… pag. 49 2.1.4. Munții Retezatul Mic sau Calcaros …………………………… pag. 51 2.2. Trasee turistice montane ……………………………………………….. pag. 52 2.3. Silvoterapia …………………………………………………………….. ..pag. 62 2.4. Fitoterapia locală
    [Show full text]
  • Geosciences in the 21 Century______
    GEOSCIENCES IN THE 21st CENTURY Symposium dedicated to the 80th anniversary of professor Emil Constantinescu EXTENDED ABSTRACTS EDITORS Antoneta Seghedi, Gheorghe Ilinca, Victor Mocanu GeoEcoMar Bucharest, 2019 Organizatori: Sponsorul volumului: GEOSCIENCES IN THE 21ST CENTURY Symposium dedicated to the 80th anniversary of Professor Emil Constantinescu EXTENDED ABSTRACTS EDITORS Antoneta Seghedi, Gheorghe Ilinca, Victor Mocanu GeoEcoMar Bucharest 2019 NATIONAL INSTITUTE OF MARINE GEOLOGY AND GEOECOLOGY – GeoEcoMar – ROMANIA 23-25 Dimitrie Onciul St. 024053 Bucharest Tel./Fax: +40-021-252 30 39 Contact: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Geosciences in the 21st century / editors: Antoneta Seghedi, Victor Mocanu, Gheorghe Ilinca. - Bucureşti : GeoEcoMar, 2019 Conţine bibliografie ISBN 978-606-94742-7-3 I. Seghedi, Antoneta (ed.) II. Mocanu, Victor (ed.) III. Ilinca, Gheorghe (ed.) 55 Cover: Nicoleta Aniţăi © GeoEcoMar 2019 Printed in Romania CONTENTS Foreword..................................................................................................................................................7 Nicolae Anastasiu The energy mix – the key to performance in the 21st century................................................................8 Alexandru Andrăşanu Geoconservation as a new discipline within Geosciences………………………………………………………………….10 Eliza Anton, Mihaela-Carmen Melinte-Dobrinescu Biostratigraphy of the Istria Basin (Nw Black Sea Shelf) based on calcareous nannofossils……………….14 Laurenţiu
    [Show full text]
  • Vegeta Ia De La Confluen a Jiului Cu Dun
    Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunicri. tiinele Naturii. Vol. XXII/2006 ISSN 1454-6914 VEGETAIA DE LA CONFLUENA JIULUI CU DUNREA VEGETATION FROM THE JIUL RIVER CONFLUENCE WITH DANUBE ADRIAN N:STASE, MELANIA NSTASE Abstract The work presents the ecological problems from Gighera – Ostroveni – Bechet area as well as the actual state of the natural reservation: salty pasture-land from Gighera, Z;val forest and the sand dunes from Dbuleni. Key words: natural reservation, Danube, Jiu Cuvinte cheie: rezervaie natural, Dunrea, Jiul INTRODUCERE Râul Jiu formeaz axa hidrologic a Olteniei, având o lungime de 349 km, din care 285 km în Oltenia. Împreun cu afluienii lui alctuiete un mare bazin hidrografic. Cursul râului dreneaz versanii sud-vestici ai Carpailor Meridionali, apoi partea vestic a Piemontului Getic i o bun poriune din Câmpia Olteniei, munii ocupând 35% din bazinul Jiului, regiunea deluroas 65%, iar câmpia 10%. Se formeaz din Jiul de Vest (care îi are obâria pe teritoriul comunei Câmpul lui Neag, dintre Munii Retezat i Vâlcan) i Jiul de Est (care îi colecteaz apele de la poalele Parângului i ale Munilor Sebe). Cele dou firioare de ap se unesc lâng satul Iscroni (la sud de Livezeni). Dup ce strbate lanul carpatic prin defileul Surduc-Lainici, curge la Bumbeti, coborând prin Subcarpai i Podiul Getic, în câmpie, pentru a se vrsa în Dunre, la Gighera (Zval- Copania). Principalii aflueni ai Jiului sunt: Tismana, Bistria, Sohodol, uia, Motrul (123 km), Gilortul (107 km), Amaradia (103 km) etc. În câmpie nu mai primete aflueni importani, aici având cel mai îngust sector al întregului su bazin hidrografic.
    [Show full text]
  • Uricani Monografie Turistică
    Uricani Monografie turistică URICANI 2019 Cuprins 1. Considerații generale …………………………………………..…pag. 3 1.1. Prezentarea cadrului de analiză .................................................................. pag.4 1.2. Scurt istoric .................................................................................................. pag. 9 1.3. Generalități ................................................................................................. pag. 13 1.4. Căile de acces ............................................................................................. pag. 15 1.5. Infrastructura edilitară .............................................................................. pag. 17 1.6. Cadrul natural ........................................................................................... pag. 22 1.7. Cadrul socio – economic ........................................................................... pag. 28 1.8. Probleme de mediu și factori de risc ......................................................... pag. 34 2. Analiza potențialului turistic ………………………….………. pag. 43 2.1. Turism montan pedestru ……………………………………………….. pag. 43 2.1.1. Munții Retezat ………………………………………………......pag. 43 2.1.2. Munții Vâlcan …………………………………………………. pag. 46 2.1.3. Munții Tulișa …………………………………………..……… pag. 49 2.1.4. Munții Retezatul Mic sau Calcaros …………………………… pag. 51 2.2. Trasee turistice montane ……………………………………………….. pag. 52 2.3. Cicloturism ……………………………………………………………… pag. 62 2.4. Apele ………………………………………………………………...…… pag. 68 2.5. Cascadele ……………………………………………………………..….
    [Show full text]
  • Descrierea Din Punct De Vedere Hidrografic a Bazinului Văii Jiului 7 1.1
    CUPRINS pag. Introducere 5 Capitolul 1: Descrierea din punct de vedere hidrografic a bazinului Văii Jiului 7 1.1. Integrarea în mediu 7 1.1.1. Calitatea factorilor de mediu 7 1.1.2. Gradul de poluare 7 1.1.3. Riscuri 8 1.1.4. Obiectivele de mediu 8 1.1.5. Obiectivele de mediu pentru apele de suprafaţă 9 1.2. Descrierea generală a zonei riverane 10 1.2.1. Relieful şi solurile 10 1.3. Geologia şi hidrologia 11 1.3.1. Geologia 11 1.3.2. Hidrologia 12 1.4. Caracteristici climatice 12 Capitolul 2: Prezentarea situaţiei privind calitatea apelor de suprafaţă din partea vestică a Văii Jiului, înainte de restructurarea industriei miniere 15 2.1. Caracteristicile reţelei hidrografice în partea de vest a Văii Jiului 15 2.1.1. Studiul calităţii apelor de suprafaţă în cursurile de apă din zona Jiu Vest izvor 15 2.2. Studiul calităţii apelor de suprafaţă în cursurile de apă din zona Aninoasa 22 Capitolul 3: Caracterizarea economică a zonei vestice a bazinului Valea Jiului 28 3.1. Organizarea administrativă 28 3.1.1. Oraşul Aninoasa 28 3.1.2. Oraşul Vulcan 29 3.1.3. Oraşul Lupeni 31 3.1.4. Oraşul Uricani 35 Capitolul 4: Surse de poluare semnificative şi evoluţia calităţii apei în contextul restructurări industriei miniere în partea vestică a Văii Jiului 41 4.1. Surse difuze de poluare în partea vestică a Văii Jiului 41 4.1.1. Metode existente de evaluare a surselor difuze 41 4.1.2.Categoriile principale de surse difuze de poluare 41 4.1.3.
    [Show full text]
  • Poluarea Din Valea Jiului Şi Efectele Acesteia
    EFECTELE ACTIVITĂŢII MINIERE ASUPRA MEDIULUI ACVATIC DIN PERIMETRUL BRAD POLUAREA DIN VALEA JIULUI ŞI EFECTELE ACESTEIA Ing.drd. Angelica-Nicoleta DRĂGHICI, Absolventă a Universităţii din Petroşani, specializarea Ingineria mediului în minerit, promoţia 1997. Doctorand în domeniul fundamental Ştiinţe inginereşti, la Universitatea din Petroşani, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică. Are patru lucrări ştiinţifice publicate în domeniul protecţiei mediului şi în probleme de radioactivitate. REZUMAT Lucrarea îşi propune în prima parte inventarierea principalelor surse de poluare a aerului, apei şi solului din judeţul Hunedoara, precum şi gradul de poluare al acestora şi factorii care conduc la această poluare. În a doua parte a lucrării este descrisă metodologia utilizată în evaluarea problemelor de mediu şi câteva categorii de risc: sănătate, mediu şi calitatea vieţii. ABSTRACT The paper is propposing in its first part the inventary of the main pollution sources of air, water and ground from Hunedoara distrinct, also the pollution degree of those and the factors that lead at this pollution. In the second part of the paper is described the methodology used in the environment problems valuation and some of risk categories: the health, the environment and the life quality. 1. POLUAREA SOLULUI – deşeuri periculoase; – deşeuri menajere. De regulă, solurile din perimetrul municipiului Petroşani Deşeurile industriale rezultate în urma proceselor tehno- sunt favorabile vegetaţiei forestiere, cu condiţia asigurării ur- logice şi a activităţilor industriale desfăşurate de agenţii eco- mătoarelor cerinţe: apă, aeraţie, afânare şi preocuparea pen- nomici constau în: steril, zgură, deşeuri metalice, şlamuri, tru acoperirea solurilor cu vegetaţie forestieră. nămoluri, uleiuri uzate, carburanţi, deşeuri de lemn, alte ti- Caracteristicile principale ale acestor tipuri de sol sunt: puri de deşeuri.
    [Show full text]
  • ANEXĂ Datele De Identificare Ale Bunurilor Imobile Aflate În
    ANEXĂ Datele de identificare ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Jiu, instituție publică aflată în coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prevăzute în Anexa nr. 12 la H.G. nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, a căror valoare de inventar se actualizează ca urmare a reevaluării Ministerul Apelor şi 1.Ordonator principal de credite (Ministere sau autoritati 36904099 Pădurilor administratiei publice centrale) Administraţia Naţională 2.Ordonator secundar de credite RO 24326056 „Apele Române” 3. Ordonator tertiar de credite 4.Regii autonome si companii/societati nationale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute nationale de cercetare- dezvoltare care functioneaza in baza O.G. nr.57/2002 aprobata prin Legea nr.324/2003 cu modificarile ulterioare, si dupa caz, societati comerciale cu capital majoritar de stat care au in administrare bunuri din patrimoniu public de stat Valoare de Nr. Nr. Cod de Denumire Descriere tehnică Adresa inventar crt M.F.P clasific. actualizată (LEI) Nr.foraje=200;Suprafațã Țara: România; Județ: DOLJ; -; -; Nr: -; 1 63977 8.03.11 foraje DA Jiu 208,846 ocupată de foraje= mp;CF= ; DA Jiu Nr.foraje=53 ;Suprafață Țara: România; Judet: MEHEDINȚI; - ; - 2 63978 8.03.11 foraje DA Jiu 33,501 ocupată de foraje= mp;CF= ; ; Nr: -; DA Jiu Nr.foraje=26 ;Suprafață Țara: România; Județ: GORJ; -; -; Nr: -; 3 63979 8.03.11 foraje DA Jiu 57,547 ocupată de foraje= mp;CF= ; DA Jiu Valoare de Nr. Nr. Cod de Denumire Descriere tehnică Adresa inventar crt M.F.P clasific.
    [Show full text]
  • MUNTEAN Alexandra Iuliana
    UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOLOGIE ŞI GEOFIZICĂ ŞCOALA DOCTORALĂ DE GEOLOGIE Studiul subsidenței terenurilor afectate de lucrări miniere extensive prin metode geodezice satelitare de investigație REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Conducător, Doctorand, Prof. dr. ing. Victor Mocanu Drd. ing. Alexandra Iuliana Muntean Decembrie 2015 CUPRINS INTRODUCERE ….………………………………………………………………………….. 1 Documentare geologică ..............................................................................................................2 1. Geologia regiunii .....................................................................................................................4 1.1 Caracteristici generale geologice şi tectonice ale Bazinului Petroşani...............................4 1.2 Perimetrul pilot ..................................................................................................................7 1.2.1 Câmpul minier E.M. Livezeni, Puţul Maleia ...............................................................7 1.2.2 Extinderea în suprafaţă şi adâncime a lucrărilor miniere .............................................8 1.2.3 Tectonica zăcământului perimetrului pilot……………………………........................8 2. Evoluția deformării unui masiv sub influența exploatărilor miniere subterane.........................9 3. Analiza factorilor care influențează procesul de deformare a suprafeței..................................10 4. Influenţa activităţii miniere asupra mediului………………………………......................10 5. Metode de determinare a parametrilor
    [Show full text]
  • Acta Musei Tutovensis Iv
    www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro MUZEUL “VASILE PÂRVAN” BÂRLAD ACTA MUSEI TUTOVENSIS IV 2009 www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro ACTA MUSEI TUTOVENSIS ACTA MUSEI TUTOVENSIS Publicaţie a Muzeului „Vasile Pârvan” Publication of „Vasile Pârvan” Str. Vasile Pârvan nr.1 Museum, Bârlad 731003 Bârlad 1 Vasile Pârvan Street Tel.: 0235 42 16 91 731003 Bârlad 0335 404 746 Phone: 0235 42 16 91 Fax: 0235 42 22 11 0335 404 746 E-mail: [email protected] 0235 42 22 11 Adresă web: www.muzeuparvan.ro E-mail: [email protected] Web address: www.muzeuparvan.ro Colegiul de redacţie: Prof.univ.dr. Vlad CODREA Prof.univ.dr. Nicolae CREŢU Prof. Mircea MAMALAUCĂ Prof. Cristina CARATA Muzeograf Alina BUTNARU Prof. Mircea OANCĂ redactor şef: Mircea MAMALAUCĂ Traducerile şi corectura în limbi străine: Ana Valeria ILIE Prof. univ. dr. Nicolae CREŢU Prof. univ. dr. Vlad CODREA REVISTA APARE CU SPRIJINUL FINANCIAR AL CONSILIULUI JUDEŢEAN VASLUI Revistă în curs de cotare CNCSIS. Revistă fondată de Mircea MAMALAUCĂ. Apare anual din 2006. Coperta I: Aspecte de pe şantierul arheologic din punctul “ Islaz”, sat Polocin, com. Pogoneşti, jud. Vaslui. www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro MUZEUL “VASILE PÂRVAN” BÂRLAD A C T A M U S E I T U T O V E N S I S IV 2009 Bârlad 2009 www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro Revistă tipărită de Casa Editorială Demiurg (acreditată de CNCSIS în 2003, reacreditată în 2006) Şoseaua Păcurari nr. 68, bl. 550, sc. B, et. 4, ap. 16, 700547 - Iaşi, România ℡ 0232/25.70.33; 0745/37.81.50; 0727/840.275 E-mail: [email protected]; [email protected] www.ceddemiurg.ro Consilier editorial: dr.
    [Show full text]
  • Strategia Pentru Tranziția De La Cărbune a Văii Jiului
    Strategia pentru tranziția de la cărbune a Văii Jiului Livrabilul 6 Plan de acțiuni Draft Aprilie 2021 Planul de acțiuni, draft Proiectul „Strategia pentru tranziția de la cărbune din Valea Jiului” a fost realizat cu finanțare din partea Uniunii Europene prin Programul de Sprijinire a Reformelor Structurale și în cooperare cu Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale a Comisiei Europene. Se desfășoară sub contractul nr. SRSS / SC2019 / 119 între PricewaterhouseCoopers EU Services EESV și Serviciul de Sprijin pentru Reforma Structurală a Comisiei Europene, semnat în octombrie 2019. „Strategia pentru tranziția de la cărbune a Văii Jiului” („Strategia”) este un document amplu, compus din 3 părți principale: 1. Analiza dificultăților și oportunităților din Valea Jiului 2. Strategia pentru diversificare economică, socială și de mediu a Văii Jiului 3. Planul de Acțiuni Prezentul document reprezintă Planul de Acțiuni, în realizarea cărora au fost utilizate surse publice de informații, precum și informații obținute în urma consultărilor cu o gamă diversificată de stakeholderi. 2 Planul de acțiuni, draft Pilonul de dezvoltare I – Îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare – Lista de acțiuni Obiectiv Acțiune Instituții / entități Potențiale Buget Perioadă de Indicator(i) specific responsabile surse de estimativ implementare finanțare [EUR] Direcția strategică I.1. Calibrarea potențialului uman local pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și combaterea excluziunii
    [Show full text]