Anul XXVIII No. 2 MIRON COSTIN

A t A ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-FILOLOGICE DIN IA51 Anul XXVIII Octombrie 1921 No. 2 r

MIRON COSTIN

ro,

H. Letopisatul Tarii Moldovei. V ",

4. LetopiscItulTdrilMoldovei dela Aaron Voda incoace, ' de unde este parasit de Ureche vornicul de tara de gios, scos de Miron Costin vornicul de tara de gios,in oral in Ia5i,in anul de la zidirea lumii 7183,iardela na5teleamintuitorului lumiilui lisus Hristos 1675, mesita (loc alb) dni. Manuscrisulacesta este copiea pe curat. In adevar pe .vremea lui Vasile Lupu, la 1648, s-a aratat o comets 5iau avut .loc o eclipsa de soare si o navala de lacuste.Aceste semne

importante sint relatate de Miron Costin mai tirziu decit la lo- . cul cuvenit. .MA vei ierta, iubite cetitoriule, caci nu ti-am scris aceste semne Ia locul sau. Crede neputintii omene5ti ;crede va-

lurilorsicumplitelor vremi !Intreaba pre ce vreme am scris 5i ; cit am scris !Asfilipit aceste semne Iarindul sau,ce amu era. trecut rindul la izvodul eel carat, si scriitori carii izvodesc putini se afla, iara tipariu nu-i (cap. 20. par. 4, pg. 628). Asa) dar manuscrisul din 1675 esteeopiea pe carata brulionului scris cu 3-4 ani mai inainte. Putem preciza5ituna.In adevar letopisatul se ter mina cu.boiarii,dupa moartealuiStefanita 1:

Voda, indata au ales pe Chirita Dracon Ruset, care au cadzut .) si Domn aice in tara, si cu dinsulsi preAlexandru Costin postelnicul,sii-au rapedzit indata la inparatie ((pg. 678). Chirita Dracon Ruset s-a suit pe tronul Moldovei, supt numele de An- ton Ruset, in Dechernvre 1675. Cartea este impartita in 22 capitole (capuri, capete) si fiecare capitol in mai multe paragrafe (zaceale). Capitolele n-au tittu. Din 'Predoslovie adecd Votoava catracetitoriu'intele- ,gem ca Miron Costin avusese intentiea sa scrie o cronica dela descalecatul dintaiu cu Traian Oita in zilele sale : Fost-au in gindul mieu, iubite cetitoriule, sa fac letopisatultariinoastre Moldovei din descalecatul ei eel dintaiu, carele au fost de Tra-

ARI-4 IVA keviste, de filologie, istoriesioulturi romtneasot apare trimestrial (lanuar, April, Julie, Octomvre)

ABONAMENTUL ANUAL : 100 de lei pentru Rominia si tarile invecinate. 40 de franci pentru Grecia, Italia, Franfa, Anglia si Elvefia. Cu acest No. 2 incheem yolumul 28. Persoanele care ne-au achitat abonamentul Intreg au dreptul la No. 1si 2 din volumul urmator. Persoanele ramase in urma Cu abonamentul shit rugate sa-1 achite cit de curind prin mandat postal Persoanelel.,care si de asta data vor intirzia, vor fl trasate si vor plati cheltuelile de trasare.

Pentru torte priveste redactiea (articole, contu- nicari, recenzii, carti, reviste si brosuri pentru recenzie ,sischimb de publicatii) a se adresa D-lui Hie Bar. ncilescu, profesor universitar,str. Speranfa 14, Iasi. Pentru tot ce priveste administratiea (abonamente, adrese siinserfiuni) a se adresa D-lui N. A. Bog- an,d str. Albinef 4, Iasi. =ARHIVA ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-F1100LOGICE DIN 1A$1 Anal XXVIII Octombrie 1921 No. 2

MIRON COSTIN

H. Letopisitul WI Moldova, 4.-Letopisilful TIM Moldavel dela Aaron VodA incoace,, de uncle este pArAsit de Ureche vornicul de tara 'de gios, scos de Miron Costin vornicul de tara de gios, in Gras in Iasi,in anul de la zidirea lumil 7183, tardela nasteteamintuitorului lona lui lisus Hristos 1675, mesi(a (lac alb) dni.

4ManoscrisuI acesta este copiea pe curat. In adevar pevre- ntea lui Vasile Lupo, la 1648, s-a aratat o comets siau avut lac 9 eclipsa de snare sI o navala de Waste. Aceste, setnne importante sint relatate de Miran Costin mai tirziu decitla lo- cut cuvenit. 'Ma vet ierta, iubite cetitoriule, cAci nu ti-am scris aceste setnne la loeul sau. Crede neptttintii omenestil crede va- lurilori camplitelor vremi 1 Intreaba pre ce vreme am scris si cit am scris 1 A$ fi lipit.. aceste semne la rindul sau, ce amu era (recut rifidut la lzvodul cel carat, §i scriitori carii izvodesc putini se afla, larA tipariu nil -i (cap. 20. par. 4, pg. 628). A$a dar jnanuscrisul din 1675 este eoplea pe carat a brulionului scris cu 3-4 ant mai inainte. Putem preciza $i luna. In adevAr letopisAtul se termina cu eboiarii, dupA moartealui tefanita Vocia, indata au ales pe Ching Dracon Rasa, care au cadzut si Damn, aice_in tara, si cu dinsul si pre Alexandru Costinr postelnicul, si i-au rapedzit indatA la inpArAtie c(pg. 678)t Chirita Dracon Ruset s-a suit pe tronul Moldovei, supt numele de An- tun Ruset, in Dechetrivre 1675. Cartea este impartita in 22 capitole (capurl, capete)§i fiecare capitol in mai matte paragraEe (zaceale). Capitolele n-autitht, Din 'Predoslovie adeca Varoava_ cAtrAcetitoriteintele- gem a Miran Costin avusese intentiea sa scrie o cronicA dela descAlecatul dintAiu cu Traian WA in zilele sale : Fost-au in gindul tram iubite cetitoriule, sa fac letopisatultarsnoastre Moldovei din descAlecatul et cel dintAiu, carele an fast de Trad 162 G. PASCU

Ian Inparaiul, sEurdzisemsitacepatara Jetopiskuliti, ce-sosira asupra noasta cumplite aceste vremi de acmu, de nu stam de scrisoare, ce de grijeSisuspinuri. Si la acest fel de scrisoare gind slobod si fara valuri trebtle%eaarl not pravim cumplite vremi .i cumpang mare pamintului nostru $inotta. Decipri- mate. adeasta data Vita din trudanoastra, cg.sanuseliuite lucrurile si cursul tariff, de unde an parasit ascrieraposatul Ureche vornicul.. In cursul letopisatului Miron Costin exclamg °data (pg. 628): tIntreaba pe ce vreme am scrisgtcit (=ceia ce) am scris !". Pentru alcatuirea cronicii sale Miron Costin s-a servit de izvoare externe si interne. Izvoare externe Le-a notat insult 1%.11ron Costin in bibliografiea cu care .f incepe LetopisAtul. 0 chain In intregime : 1. Istoricii, adeca scrittorif de cursul. anilor acestor earn carii pomenesc de descalecatul cel dintaiu a carii noastreSi a carii muntenestr:Bonjin, mare istoric de Dachiia 5au Datiia, Latin ; Dion, la viata !al Traian, Grec ; Talpentin, Ungur, larasi pre acesti doi an urmat. Acestia au scris de Dachiia cum des- calecatu-o-a cu Rimleni Traian Inparatul Rimului In anbidela- Hristos 120 pre socoteala vremitor. 2.. RIstoricit teSesti carii au scris si lucrurile Domnilor Moldovei' x Cromer, an scristall ueste, Leah ; Dlugo1, lAtineste,Leah, Stricovski, Litvan, an scris lesestePlaseski, vladicul de Premisla, IA ineste; Leah. 3.1sto- ricii tesesti pre cart! 1-au urmat raposatul Ureche vornicul' Blelskte, Leah1Martin Pavovskie. Acesti doi au scris leseste. Si acestia Inca dzic ca Moldovenii sins toll Rimleni. far de des- caletatul tet dintaitt n--au stintLest,cg mai !Main -de InpArg--. Via Jut Traian slat veniti In ceste parti. AceastA bibliografie se gaseste In termini aproape iden- ticesiIntr4un grup de manuscrise ale cArtli 'De Neatnul Mol- dovenilor', incepdtura letopisatului. Fiindca in letopisatuf pe care-1 scriea acuma nu mai era worba de descalecatuldintalu,- bibliografiea letopisatului dela Aron VocIA Incoace apare decl ca bibliografiea generals a letopisatului intreg at Moldova lzvoare interne a.Traditlea. Ctteva exemple pentru modul de exprimare: 1.Pg 516. Mai cu greu mi-a fost,iubite cetitoritile, a scrie de aceste domnii lAlexandru Voda, feciorul Radului Voda. Moist Voda, domniia intAi,si AlexandruIlias] ce-cit am paint tntelege den boiaril bdtrini den dzilele for. 2.Pg. 541. Tin minte °amen!' bcrtrial, carii spunca.... 3.Pg. 556. Aeeste am tnteles data bolari bdtrfa, de slat pre acele vremi. MMON COSTIN lb

4.Pg. 563. Inteles.-am den bola,' &Tidal cum 51 hie itrind( `VasilieVoda in Suceavasa -sidespartafatatieDommt,,sau vi I b.Propriile sale cunintintl, intro cit, Pea mate demnitar cal- Orli, el a laat parte la multe evenimente contemporane,cf. pigl 593 t tAgia$lnoun,iubite ntitoriule,ta mutt mar prea lesne a scrie de aceste Vremi, in care mall la toate ne-ant prilejit singori. Si pentru lungimea capetelor ce s-au saris del? Indelungata domniia lui Vashie Voda mai sus, den iesituleel dintaiu den scauntit WI a lui Vasile VodS !nevem a scriede domniia lui Ghiorghie Stefan Vocia* Ian. 1653) Miron Costin scrie nu numai Cu, sä nil se, ulte iugfutifer sicursul Orli (Predoslovie,cisifiindca aletopisetele nu lint sa le ceteasca omul sätie numai ce a fost in eremite trecsktev ear mai mutt sahie de tnvagturd, ce estebin2$1 ce este- rap, si de ce sa se, fereascasice era urma hiecineDom- nul, den fapteleDomnilor, care cum att fost, si cu ce veste $i pomana, sa lee urma de viata ; boiarii,urmind pe boiarii eel cinstesi $i intelepti;sluji oriul, Ga slujitoriului ; ca- cinesiklupA breasla sa de urmeaza precel cinste$, cinstit este ; cine urmeaza pre cel rau, rau este si rat se va savirsiat (pg. 656), Pentru aceia el intelege sa fie impartial: aNimica nu strict eredinia, aSla -acelora ce scriu letopisetele ea fatartia, chidire- ghe voia, unuiasicoboara lucrul ctthula altula. Not /blea ca am fl datori cu pomenire laudata mai mutt lui Stefan Voda,' dela ,carele molts mild am avut. decit lui Vasilie Vodap dela ,carelemulta urgie -parintii nostri au pArecuti larddireptatea sorotind, nu, poclu scrie intr-alt chip.. (pg. 615). lea de pilda eum caracterizeaza Miron Costin pa Mateiu Basarab, Domnul .Munteniel tpg 632) :Preste scurta vteme dupa asedzarea domniei Jul Stefan Voltl-ausfir$it dzilele $1 Mateiu Voda, Domnul muntenesc, om fericit preste taate dom-1 nate acestei tariff nemindru, blind, dirept Om de tars, harnic to razboae,arianeinfrinatsinelnspaimat, cit poi sa -tasameni cu mart osteni a lumii" Ca sa nu tie banult de polonofiliev ca Una ce avea sima patii pentru Poloniea, unde-si -facuseAtudiile, Miron Costin. descriind o lupta a Polonilor pe vretfitt Jul Stefan Vocia,zice (pg.. 622): aceste toate nu-ti scrid laudifidvreo parte,ce tocma cum au fost Nu se face lauds ostiilepsti. Am prea multi de Cara mortarl. Miron Costin $tie ea istorlea Unei taxi nu se poate face fara a cundage istorieatarilordmprejut. Pantru.a descrie evenimenteledin- Moldova dintre 1546-1653 el face deci o descrierelarga despre luptele hatmanului cazaceSc Hmi6 cu Polonii (cap. 18), justificindu-seastfel (pg. 574-575) 3 eSt, de agavea la cineva pentru acest lucru vreohula, .ca acest leto- 164 G. PASCiJ pisAt mai mutt de lucruri strainepomeneste decit ae Joe,,de- tars, facut-am acest curt pentru sa se deslege mai bine lucru rile tarn noastre, care la acea vreme s-au prilejit. Si aceia sa stie ca aceasta tars Bind mai mica, niCeun lucru sIngura de sine fail adunarea si amestec cu alte -tAri h-au fkut.. Miron Costin este fireste partizanul monarhiei,, pe care ot considerA ca de drept divinDommil on bun on Tau :dela Dumnedzau este. Precum dzicesfintaseriptura 'nu este. nicio- putere farA numai dela Dumnedzau',, (pg. 480). Aceasta nu In-i- samna Insa ca Domnul sa nu se sfatuiasca cu boerii : ,Pentrut aceia au dat Dumnedzau inparatii,craii si domnii cirinuitosW tarllor,sa aibasfetnici pre lingt sine, cucarii vorovind a. treaba sa fraintate cu voroavA lucrul;unul una, altulalta rAspunzind, sa lamureste lucrul care - I mai spre inclamina ;lard. ce fac Domnii singuridingindurile sale sau din soapte,tar lucru iesa la folds" (pg. 561). Adeseori Miron Costin critica pe Donini : ,,O, Moldova II De-ar hi Domnii tai carii stapinescintine toll intelepti, 'Inca= n- al peri asa bine 1 Ce domniile nestiutoarerindul tau si lam come ant pricine periril tale ; ca nu cauta sa agoniseasca sie nume bun ceva la tarn, ce cauta desfrinati numai in avutie sa strings, care apoi totusi se razsipeste,- si Inca si cuprimejdiii caselor for" (pg. 469-470). Din LetopisAt rezultd ca, atara de poloneza si latinas MIM ton Costin stiea Inca JimbileslavonA, ruseasca si turceascat In; adevar Letopisatul are traduse in ro-mineste, 5 eitatii slavonestil din Scriptura (pg. 410,,, 508,u,152427,69291 667,4-0, 1citatits.- suseasca (pg. 672,6) si1 turceasca (pg. 54616). Ca orice boet cult al, timpului, si Inca pe deasupra ea, unul ce studiase in Polonia, este evidend ca Miron Costin stiea slavoneste, si a, in orice caz, nu-i era greu sa fnteleaga ruse ste (mai ales ca stiea ruteneste, v. mai jos). Sties oare in ade-- var. Miron Costin si turceste ? Probabil, judecind si dupai ter- minii tehnici turcesti pe care-i introduce in Letopisat(alalua,are zehal,,balemezurVerat). Miron Costin a fost adeseori interpret diplomatic., Astfet la eonsiliul care a avut loc la satul Grigoresti pe Siret intre Stefan Voda, Domnul Moldovei, Condratki, polcovnieulcraiulta lesesc, si Petki Istioan,sardariul lui Racoti. Eu carele scriu: aceste m-am prilejitla acest tettmclat si la altele mai pre urmad (pg, 619,6). In ce limba vorbea Petki Istioan, nu stim. La pg 529 Miron Costin relateaza un raspuns al lui Kemeni Janos nu mai In redactie romineasca Pe de alta parte copistul Ion Cozma, care la 1754 a copiat, 'Istoriia de craft iingureasca de rindsi cum au cadzut pe minute Turcilor' de Miron ,.Costin, zice caa- ceasta carte este ,izvodita deprelimbalatineasca pre limba, moldoveneasca,. Foarte probabil Miron Costin nu stiea ungureste.. MIRON COSTIN 165

In Opisaniea in versuri Miron Costin are doul pasaje rti- lenesti (ucrainiene) : 4.1au1 pg. II 117 (neznallu bikme 'nu fnteleg i unul pg. II 117 (1atko ze Sniatyna od kilka lat zalszowszy tut pasiezku main, a nikoho oprocz was toper ne wydalu 'sint latcu dela Sneatin. De vreo citiva ani mi-am asezat a'ci prisa- cuta .dar afara de voi acuma, pe nimene n -a'n mai vazuf), ceia ,ce arata ca Miron Costin $tiea $i limba ruteana. 5. Miro Costineste eel dintaiu Romirr care a cautat sa aduca la cunostinta strainatatiistiri despre istoriea poporulul romin. Dupace scrisese Chronika inleseste, cronicarul nostril a dat de asta data o traducere latineasca a Letopisatulul. Aceasta. iraducere a fost publicata de Barwinski, Chronicon Terme Mol- davicae ab Aarone principe, Bucuresti 1912. Aceasta traducere 'este foarte importantd si fiindca ne ajuta -sä precizam 'intelesulunor cuvinte sipasaje obscure on sa xonfirmam intelesul unor cuvinte cunoscute si din alte texte. Batty 478, .4,20 29 propugnacul am.intariturade ra- zbaiu.-0 table, adeca o ba,sta den afard de tantutl 49677pro- sugnaculum, id est turns extra va1la.7- Au tocmit oastea cit a- giungea glontul pustei, facind si doua bitti de pdmint, una, la nn corn de oagte,alta la altcorn, cite cu patru pusti Si cite Ycu trei cute, de pedestrasi cu foc 478, propugnacula ex terra. Asadar battd pt. bog/ era o intarituravie pamint in forma de ..turn, in care incapea patru tunuri si trei suite de soldati Et: poi. baszta. . Cuciniu, ad. Intr-un singur exempluCurtite cele domnesti, -casele cele cucinit, gradini, grajdiuri _de piatra, 5586 hypocau- sta.Casele cele cucinii 'de bucatarie', Et. t lat. *coquineus.co- 4uinusra, urn. Traducerea justa, bazata numai pe etimologie, a dat-o deja A. Philippide, Principii, 184 (Iasi 1894) si Zeitschrift ftir roman. Phil. 31 (1907) 308, care a releyati cuvintul sim- ptu cucind bucatarie in cronicari, Zeit. roman- Phil. 1.co--V. A. ,Urechia emenda prin cu clncir Dardgclnie.airdgdizila nemtasca, 6612germanica militia. Drimbd.Drimba aceia de osti 57726 pars ilia exercitus lartarici ; cealalta drimbd de oaste 57813 altera pars exer- .citus tartarici; o drimbel de Tatari 4382, Tartan o trimbd ,(sic) de Tatari 4822, turma Tartarorum, Et.: ? Friji, s. m, pt. --Friji decel neinte$ti,45062, frisones _germanici.Cai rzem festi. Et. : pot. fryz. Oloa°ozald.**1 aria gonind Cazacii si haiducii pre ianiceri, s-au intaritatpiostile calArete., si s-au facut o glogozala mare intre o$ti,489, - 4902 pagno; lard dincoace acea spaima glogozald facuse in oastea turceasca, cit giumatate de oaste fugisa de supt corturi la alta parte de tabard, parasisa si pus - tile$ise facusa o artzestecotard mare,' 449,7 tumid/us factus test tantus, ut dimidium 'exercitus fugeritin aliam partem cal 166 G. PASCU strorum ex suis tentoriis, relinquendo etiam tormenta, et factx fult consternatio maxima ; Att vadzut ea nu esteoaste,ce este o glogozald desarta, 6603 vana confuslo hominunt.Cu vintut insamna "confuslo hominum, invalmapla' Cuvintuls-a pAstrat In ArdealglogozaM 'imbulzala, fume care se trnbul- zest& (Viciu, 46). Odoactl, adv. SA hie mai avut cevas arreme Timus, nicTo manastire n-are hi haladuit neprAdatA cloaca, 61820-2, certo.Tiktin cleaza cuvintul In trel exemple din Dosofteiu ViataSfintilo'rsi-1 traduce prin 'chiar'. Guvintul se gaseste- odata rau intrebuintat-intr-un ms a! Letopisatului nostru: pg. 64822 Slujitorii mila si cinstea care an avut laaceasta domnie de eta °cloaca tura n-au avut nici la o domnie. Manuscri- sul luat de baza nu ale fraza sub'iniata si nici textullatincsc. V. A. Urechia nu cunostea cuvintul sise endea la odoare! Petiene, s. fpl. Cu pettene la slice, 561, cum cristIg ad pileos.x'Aigrettet iDanache Poladd, s. f 6295.3f mai sus nuor de ldcuste,agmen.ez. V 117: poede stnultime flAminda de oarnmi, de copir, CuvintuE lipseste to Tiktln. Pospollth 4862 noblatas 5025, respublica Et. : pot. pospollta 1. Roatd, s. 1. P1. roate. 0 roatd deLesi,53221 una phalanx Polonorum ; Tref route de Nemti 48920. ties - phalanges Germanorum.Et.: pol.rota. Sornit, ad. Cu fata sornitcl de mare mihniciune, 58530 cum vultu ad maerorem composito Facut, prefatut - De fii$ adv. Se,gaseske numal in dotal. locuri ; Deci cum au vadzut Cazacii agiutcriul, an sarit dirept asupra lanicerilor batindu-se dela o vreme de #4 cu sintele, citle-au cautata se da inapoi Ianicerii, 48923 conferendo cumilliscominusz 'corp la corp'.-/- In al doilea exempla adverbul nostru nu este- traduSS-au pornit toata cazacimea cu singur Timus lalocut unde cuprinsese Nemtii, si nu densinete,ce apucind drugi hloabe,cu sinete deEll,s,auinp'ns pe Nemti delasanturi, 62574- et non sciopetis, sed stipitibus duris sudibusque prae- cisis etaliis quae timor et furor subministravitinstrumentis,.. expulerunt Germanos ex fossis. Pentruacest din urmaloc- unms are de apucatele.Cuvintul este un derivat dela'verbal( plea. De ill4 insamnA deci 4tinind, apucind sineata (pusca) ca an ciomag, lovind cu sineata ca cu un ciomag'. Cuvintul brant, care se intilneste numai inLetopisAtst" numal o singura data, a ramas din nefericire netradus in textul iatinesc:larasi den Muuteatii rat fArA scadeare in oameni to Post, si mai virtos primejdlia lui Mateiu Vocla cu rana ce i s-atr prilejit, den care cu adevarat sf brunt an fost, 61278-21 Sect etiant Valachi plures desiderati sunt : maximus vero casus fait Matthaei Principis ex vulnere, ijuod ipsi obtigiti ex quo yid- MIRON COSTIN 167 nere, cum esset etiam senex,... --Cuvintul insarnn4 in Bucovina obrinteald. A se amistui 'a se evita'.lard ce taste sa nu treack sl orinduialadela DemnedzAu nu se poate scl se amiftutascd, 48226evitari non potest. Cuntenit 'trrednic'.Om cuntenit la toate, 649916aptus ad omnia. Cuntenire.'stapinire de sine'. Era Ghica Voda plecat spre singe- cu mare cuntenire. 65122 et quantum se continebat, Poveste 'vorbA, proverb' La not este o poveste ca cine piere de glont de tune tot 'era de fulger sa moan;. 6209U proverb,ium. Scamp 'clemn'. Om contenit Ia toate si stump, cum se cade hiecind capichihaile sa hie, 6499_16dignuse A se suna'a seafla,a se zvoni'..Mirindu-secaluga-- rul de un lucru ca acela, au mars cu ravaqul acela la lordachi Vistiernicul, care, data au. inteles, §i stiind cum s-au sunat a- cesteasidintr-altepArti,indata au 'statut la mare \roerea, ca un om intreg ce era Ia toata hirea, 58616sciens qula hoc idem etiam aliunde spargebatur ; Luind veste Stefan Voda de Timus ca vine i;ItIns asupra lasilor, Dicul spa$ariul Dom, nului muntenesc, pre porunca Domnu -sAu, sa nu se sune deto, lucrul ca an intratcufostiielui in raiaua inparatului, se intoarse cu citeva dzile mai lute, 598 rte pa lam fieret;curind dupA acestesfadecu Mateiu Voda, pentru sa potoale.Vasille Voda sunate zarvele, pre fecior-sau pre Ion Vod a 1-au trimes in Tarigrad, 55611sedando Basilius Princeps inimicitias divul- gatas. istoriea cuvinelor rominesti este foarteinteresant de obser vat cA Miran Costin a introdus un. numAr insemnat de cuvinte nouA (neologisme),carese irecunosc cd atare depe faptulca sintexplicate,sidintrecare unele au limas pAnt astAzi. Elemente latine§ti Cinci termini medicali. Tiran dirept fantastic, adecA buiguitoria in gitiduri, 6578 tyranus phantasticus. Stefanita Voda..au caazut in boala foarte gyea, lungoare, care boala fndata au priceput doftorul ca trebue sa issinge,. ce n-au asoultat, siadogindu-seboala, si ales toamna Hnd, asa de grew 1-au cuprins hierbintala, cit pAnA la Tighinea att statut frdnitic, adecA buiguit den hire. Cu .chipul ciumeiera boala, cA i-au iesit si o bolfa la o mina. Ce nu era ciutna,ci clifeapta lungoare, carii boale ii dzice doftorii mallgna, 6772, kr 168 0. PASCU AV inciderit In phraeneslm, id est mente motes fuerat,.... 7nallgtza vehementiggima. Om boleac flind Radul Voda g de mini $1 de ptcloare, care &mid podagrd51heragra se dzice, 51123 quae. infirmitas podagra et chieragra vocatur. Doi termini diplomatic! : Tractate adeca legdturt de pace, 4386 tractatus pacis. Avind acelacraiuVladislav $i praxis adeca $tilng,ce slut Turd!,... 5673praxlm, hoc est experimentatam scientiam. Demnitatt : heneral, adeca purtator de oaste, 56719 generalissimos dum. Printipe, adeca din domnil inparatiel anal 44417 Ivinceps- Tiranilor, adeca varsdtorilor de singe, 46216-tyrant. Sg. itiran 6573. ,- Tiranie, sf. 65811 - tyranla. De$i neexplicati,not consideram ca neologisme introduse de Miron Costin $i urmatorii termini: O masura dedistanta : 0 mlla de loc, 483, Si503,,,Subotov, loc de o mild de Cehrin, 570,3, o mlla mare de loc, 541-3,loc ca, giumatate de mild, -48333 milliare. Cuvintul se gase$te o singura data la Ureache, Si sosindit la Suceava Maiu 25, le-au 1e$itii. Petru Voda fnainte 3 mile, 15013, Dougmilloane sa be dea Le$ilorbani,643,8 milllones. Un termin $tiintific: Care toate semnele in locbatrinii $i astronomii inTara Lepsca a mar! rautati ca sint acestor tar! menia, 6283-7 astronomi. Un termin militar Au facut Le$ii o cetate anume Codacul, la pragul cel din- 'Wu a Nipruluisitineau acolocite 2000 de Nemti pedestrime ca pu$te pentru oprealator, care era foarte cu mare sila Ca- szacilor,ca unor oameni carii altahrana nu $fliafara o$teniia. Si din aceaoprealas-au radicat in citeva rinduri inpotrivate- §ilor cu Nalivaica hatnlanul, apoi cu Sulima, mai apoi cu CI- aims,hatmanii tor. Ce tot ii rasipila hatmanii le$e$ti; pana vä- dzind neticneala cti din$ii, be radicasa hatmaniile sa nu hie, $i le trimetea cite doi domni comisari mai marl. ,Si acei comisari be facea giudete8t -icirmuia, 5668-is comissarii. De$i introdus de Ureache, un termin §tiintific continua sä lie necunoscut Cornea,' adeca steaua cu coadd,627 Acometa, hoc est stella caudata. Cf. Ureache 205: stea cu coadd, sau cumu -1 clzicti tin!! cometa. Elemente turce§t1 Doi terminidiplomatici. Dupa risipa dela Ojogenia luiVasilie Voda, facut-au wateiu Voda arzehal, adeca reiva$ de jalobcZ la singur inpd. MIRON COSTIN 169 fatal, 554,z,.$Aftteanu, Infl. Qr. I12 7-8 nu cunoaste un exemplu mai vechiu. IarA despre partea hanului era acesie ponturi : steagulsl tuiurile sa le dea pre mina Leremiei Vbda, 4idelainparatiia Turcului sA-i scoata cares de domnie, ce-i dzic pre limba for berat 438,--SAineanu, Intl. Or. 112 17 nu cunoaste un exemplu "maivechiu. Doi termini militari. Am dat Mire strejile cum sose§te§i inparatila `.Turcill cu toace °Ale in tocmald, cum dzic la Turd a/a/u,481is- '*Aineanu, Infl. Or. 11 ,..14 -17 nu cunoa§te un exemplu mai ye- chiu. 60 de pusti lot de cele marl, ce se dzic balemezurt, 499w. -Saineanu, Intl. Or. II2.) 11-12 nu -cunonte un exemplu mai vechiu. CuVintul este p1. dela balemez tun greu de cel mai mare catibru, care azvirlea enorme ghiulele de marmurA < turc. bal ,Pmez couleuvrine' (litt. 'canon qui ne mange pas du mi!l, mais qui devore les hommes'

hardi,Fes.f.pl. este un fel de arme, topoare cu evade fungi" 48920 cum securibus latis dictis bardysz (est una spe- des armor= : securis lata in marinubrio longo)Et: pol. bardysz (Hasdet0- Pentru istoriea dialectelof sint interesante urmatoarele trei cuvinte munfenesti relevate de Miron Costin: Curtea, ce se dzice la dinsii [14 Munteni] r6$11, 60920 curtea ce se chiama top, 61015militia aulae dicta rubri. Giudetul, cum dzic la dinsii, Buzaului, 6362.Muntenii ziceau, casi astazi fide( Miron Costin reievedza cuvintul pentru inteles y in Moldova giudet insemna 'judecata', iar pentru Inte- lesul muntenesc, care s-a Impus astazi, Moldovenii ziceau thud, Un ms adauga:adeca cum dziceam not Moldovenii trout. Lua placed, cum dzic Muntenii, 640 accipiebat praemlum, ut dicunt Valachi plaszke. Un cuvint dialectal moldovenesc : La pragurile Niprului, unde are Nipry in trei locuri praguri, aria din firea locului !acute, de cade apa depre stinci, ce sint in fundn1 apei, la loc mai gios, 56412.Pragul cel dintAitt a Niprului, .5660.--3-Prag pl praguri `castaclai. 170 G. PASCU

0 particularitate a limb)) lui Miron Costin este intrebuin- 'area participiului absolut. Citeva exemple pentru intelesul temporal: Pg 5494. Pornite °stile lesesti, amu au aflat Sahin aga spre Camenita $i pre singur craiul aproape de Varsav in tabard.. Pg. 553w. Si amu !AnainTotrus coboitti Ungurii,si ostiiemuntenesti pita la Milcov sositi, au schimbat Racoti sfa- tut cu Mateiu Voda et jam pervenerant Ungari usque ad. Totrusz et exercitus Vatachiae usque ad Milkow attigerat; mutarunt consiliurn Rakocius cum Mattheo Principe. Pg. 6l4. Si cum venea intins Orhcenii la din§ii, inpiecli- cog cu trecatoarea ripii acela ce s-au pornenit, nu trecuti bine tote, au writ calaretii lui Stefan VodA si in lbc i-au infrint pre Orheeni.Cum venirent properantes Orheiani ad illos,impediti stransitu praerupti supra dicti, et necdum omnes transierant, fe- cerunt in illos impetum equites Sterphani Principis,et prima statim impetu perfregerunt Orheianos. Pg 6191. Ostile intr-agiutor venite lui Stefan Voda $i le- sestisiunguresti, dupace s-act adunat la tintoc, au mers indata Lesiiinfrunte Capiae auxiliare'sStephani Principis polonicaeetungaricae, cum convenissentin unum locum,. praeiverunt staiim Poloni in fronte. Pg. 636. Si nedesccilecat Inca bine cu toatA tabAra,i-au si dat de stire strajile lui cum, sosesc siimenii -la vad Nee- dum accomodaverat bene sua castra, cum -ecce significant ex- cubiae ipsius, quod semeni veniunt ad vactum. Pg. 671,4. Den TAtari si deainostriau alesStefanita- Voda si au mars Supt tabard cazaceasca, acmu Prutul trecgtd, de au luat den oastea lui Constantin VodA limbA Ex his Tar-, taris et ex nostris selegit Stephanica Princeps aliquot et misit illos versus -carraginem cosaticam, ut transiit Prutum exercitus. Constantini Principis, qui adduxerunt cantos ex adversa parte., Citeva exemple pentru intelesul cauzal : Pg. 5529. Si aria spircuita oasteaSifarairiCio tocmealg, au plecatsiVodA fuga Cumque dilapsus esset exercitus et, mullus ad defensionenr stare, etiam Basilius Princeps aufugit. Pg. 58l AtIa au perit de rAu oastea lesasca de Cazaci si de TAtari, Meat' -Le§ii in nAdejdea pacii ce se facusa la Bea- latercov, cit nici hatunanul, nice .un cap, niceun suflet, oitt dzice den 8.000 de oaste pecleastra ce era, n-auhAlAduit Poloni confisi pace facts Biala Cerkiew, nihil formidabant. Pg 6620. larA singur Ohica VodA au iesit la dinsii cu sli- cul a mina, rugindu-se sa hie ingaduitori nu Ind mutt de cinci sese dzile, spuindu-le adevArat de venirea sultanului. Ce n-au avut cui dzice, nebunite gindurile prostimii si tarbate! (sed, nihil potuit efficere cum insanientibus et tumultuantibus Otorge Pascu blVANURI DOMNESTI 171"

Divanurile Domne#1 Din Moldova ;i Muntenia in Seco!. riff (1660-1670).

Anul 1660rIn Moldova avem domnia noun, a fuil.rfutt Vodcl Lupul; in Muntenia avem domnia Iui Gh. Ghica Voda, trecut cu domnia de la Moldova, WA din toamna luil59- Cronicai riiaffentesteinscurtecuvinte motivele acestor schimbari. Vizir la ?oarta e..aKiupruliul, priet'nullui Vast le Voda sialui Ohica Voda batranul. Beizadea Stefanita era crescut la Constantinopol in carte greceascll si turceasca lara pre stefanita Voda Pau dat tats sari Vasile Voda la carte la prietinisi fac5ndu-se voin7cel era niiscut la 1641junie, deci avea 18ani mergea cucate un rAvas lavizirul Kitt prulinicelbatran de; la tatal sauVasile Voda, pentru nevoile sale. Spun cadartt'auvnzut sa fiezis: feclorvoinic are Vasile Beiu. Si asa fara zabava au exit la domnie Stefanita Voda mutand pe Gh'ca Voda in tara Munteneasca, ca pre un om batranpentru asezareaacel tari,dupa marl rascoale ce facuse Mihnea Voda acolo in tara Munteneasca. (Let. 12 367).. In Moldova divanultandrului domn, se compune din boeri, precum urmeaza; Racovita Cehanvet logofat, Toma Cantacuzino vet vornic tarii dg jos, Ion Priijescut vet vornlc Orli de sus, Ilie *eptelici batmansi pArcatab Sucevei, Miron Ciogoleasi Toderasn lordachiparcalabi de Hotin, Neculai Buhus ilifeArapulparcalabi de Neamt, Andronic parcalab de Roman. Mina portar de Sucmva, Andronic postelnic, Nec. Racovita vel spatar, din comis mare ce era in lama, Grigore Habasescul velpaharnic,lordachi Cantatuzino batrtInta vet visternic, Radul vel stelnic, inlocuit apoi spre vary cu Solomon Barladeanul, Baca vel COM/S t apoiNeculai Buhus vet tnedel- nicer, Gavril Jora vetsulear,Gavril Paladi biv vel slugiar, Chiriac Sturza vel jitnicer, Vasil& Soldan biv vet jitnicer` Fit tila vel oriljnic, Toderasco Prajesculvelclucer, Saulea vet caminar, Ureache vet vames, Grigore Gheanghe aga, Neaniul vtorl logofat, Patrasco Danilovici 3 logofat, Duca 2 visternic, Andoca 2 pitar, Gavrilas Neaniul 2 visternic ; vornici de soarta:- Dum Rosca, Rugina, Condrea, Gligore Hlapascul,Vasile; si Dumitrascu ; dkci si uricari : Stefan si Vasile Corlat, Tiron diac- Dumitru Veisa(RaduRoseti ,,Vascanii" 41; forga Doc. XVI, 158 ;I. Antonovici ,,Doc. Barladene" 111 42; SuretesiIzvoade .111, 301 ; Ispisoace si zap ise 111,1,122'. In Muntenia divanul Jul Oh. Ghica Voda se compunedirt 172 GH. GH1BANESCU acesti boeriManul mare ban alCraiovei, Preda Bucsanuf vel vornic, Stroe Leurdeanul vel logofat. Pala Filipesculvei visternic, lordachi (Gheorghe) Trufanda vel clucer, Necula vel spAtar, Chirta Rudeanul vel stolnic,Col(ea corn is,Draghici Cantaouzinovelpaharnic,Badea velpostelnic, Popa vel sulger, apol Gheorghe Mihalcea, lvasco vel pitar, Neculai Glo- goveanu biv velpitar apoi Barbul biv vel vornic, Cernica vornic, Radul$1Alexandrupostelnici, &Prban Cantacuano 2 logofAt;dieci de divan ; Dumitru logofat, Preda Mares logofat, ,Soarevlci Stolan. (lorga, Cantacuzinesti III, 11 ; 241, Documents Manu 28, Surete Ins. XX KV, 208, XVI 128, VI 83). Cercetand listele boerilor celor 2 divanuri, iese acest invatA- mantpolitic:Tandrul Stefanita Voda (ndscut in Ittnie 1641, (v. Uri- ,carVEI 19) iii alcatui divanul din boerii bAtrani 4i tatAlui sau si unit din boerii lui Gh. Ghica, pentru care schimbarea de domnie nu era si o schimbare de politicA. Dintre boierii bdtrani ai lu" Vasile Vodd erau fratii Toma $i lordacht Cantacuzlno ; actk_ intra la eboerie$iToderascu lordachl Cantacuzino ca parcalab de Hotin ; apol Andronic postelnicul ; iar dintre boerii de divan ai lui Ohica Vodd gasim pe Racovlfa Cehan,ce ramane vel logofat, Ion Pr'djescut schimbd vornicia cu file.Feiptellcl, care trece batman. In Muntenia din contra divanul lui Gh Ghica e alcdtuit din boeri, prieteni, rude si fii de ai postelnicului Costantln Can- ,tacuzino; Draghicl, $erban si Paval Fillpescut Ii gasim boieri divanisti, Jar Manul 41 pAstreazd boeria, ceiace dovedeste el .opozitia, care a luptat contra lui Mihnea VodA a intrat pe de-an- tregul in divanul domnului, ce venea din MoldovaAstfel se Inlantuesc faptele de politica interns ca noul domn Moldovan tiu aducea cu sine nici un boer din Moldova, ci isi fAcudiva- nul numai din boeri Munten', boerii salcei marl ramanand cu boeriile for in divanul lui Stefanita Vodd Lupul. Cand Radu Mihnea Voda veni a doua oars cu domnia la Moldova 'luase cu tine 7 boieri divanisti din Muntenia, sicutoateacestea Radu Mihnea trece in ochii lui Miron Costin de Radu cei Mare; nici o urmd de protestare dinpartea boerimeimoldove.nesti pentru acest fapt. De ce ? Anul 1661. In Moldova domneste .5tefilai4a Vodd Lupul, intrerupt o kind cu domnia lui Costantin Vodd &than; In Mun- tenia domneste Gllgora )ccu Ghlca Vocid incl. din -lama lui 1660 In Moldova a fost o mare foam:1e in vara anului 1660 lucru de care pomenesc cronicile (Let. 12, 369) si actele timpu - luigcand a fost foametea cea mare in zilele. lui Stefanita Voda, ficiorul Jul Vasile Voda. (Ispisoace si Zapise III. 2. 164). In a- cest an muri$iVasile Voda domn vestit intre domnit Orli* {Let. 12, 371). Cu inceputul =dui 1661 domnialuiStefanitd VodA fu tulburatktimp de o lunA - 'anuarie- de domnia lui Constan- tlnVodaBasarab, care prin fapte de arme pune mana pe dom- DIVANURI DOMNEFI 173

nie si as chiar carti domnestl. Cronica tarsi pdmeneste pe larg de mersul luptelor date contra lui Costantin Voda. Inaceste lupte se aminteste de urmatorii. boeri ;(Ghiorghe) Catargiut (Vet clucer),Gligore(Habasescul) paharnic, Mihalcea Hdneul serdar; acestia sunt batuti pe rand de °stile lui Costantin Voda cu- Kelsca cazacul ; Durac era de partea lui Costantin Voda, Pen- tru tulburarile aduse in Moldova in iarnalui1661, Mustafa pasa de Silistra venind in Iasi mustra aspru pe Voda facand pe boieri'haint...iar pe*tefanila`Voda facandu-1 om de mimics,,, sica chezasie lua in paza trei mars boieri, pe Toma vornicul (Cantacuzino), pre (Ilse) $eptelici hatmanul si pe (Ion) Preps-. cut vornicul. In Moldova Divanul lui Stefanita Vocia se compune din urthatciril. boeriRacovig Cehan vet fogofat, Tanta .Cantacu- zino vel vornic tarsi de Os, .10a. Prdjescul vet vornicatarii de sus, Ille $optelki batman si parcalab Sucevei, Andronle vet, postelnic, apoi Neculal Racovigt Neculal Racovittl vet spatar apoi Gligore, Gligore Hablisescul vet paharnic, Solomon Bdr- Iddeanul vet stolnic, 7ordachl Cantacuzino vet visternic, Baca, vet comis, Neculal Bultus vetmedelnicer, Mihalachi fidncut vet sardar, Juga- vet sulger, Cdrstea parcalab de Suceava, Toader JOla vtori sulger, Gheorghte Statle vet, jitnicer. Gorse vet satrari Frat/g1 vet orujnic -(armas), Sauka yetcamaras. Neaniul 2 logofat, Gheoghe Catargtul vel clucer, Mader Ru- sal 2 postelnic, Patrasco Darzilovici3logofat, Duca 2 visternic, Andoca 2 pitar, Paladi 2 jitnicer, Gorovei camaras ; apoL vornici de poarta: Dunzitrasco Rosca, Gligorasco, Gligore Hlaposcul, Ursa!, Ragind, Micutd; Ur (Ifni avem pe Corla$ uricar, Titan diac; Dintre fostii boeri veliti se amintesc ; gtri stratle Dabtja biv vet vornic, Miron Bucloc biv velsinger, Dark Carabdt biv -vel 'spatar-1/181zozzCostin blv , 2 paharnic, staroste, Toader Pthjescul biv clucer (forga Doc. VI, 82, XVIr 193 ; Surete VIII, 310, Ispisoace si Zapisd III, 1. 159, In Muntenia' domnta lui Gil. Ghica batranuf fu de scurta, durata-9 luni si 10 zilecaci neputand strange haraciul 01.4 catra Poarta, KlupruliurVizirul [Asa de o parte pieteniai tri- mese pe ginere-sau Mustafa pasa de Silistrasa aducamazil' la Tarigrad pe Utica Voda; cela ce se facu pe ziva de 1Sept.. 7169 (1660). Kiupruliul voi sa randuiasca domn in Muntenia pe ginere-sau Mustafa pasa, de Silistra, si asa sa prefaca Munte- nia in pasalic ; toate erau orandulte infru aceasta, cand gratie interventiei postelnicului Costantin Cantacuzino se randui donut, pe ziva de 6 Decembre 7169 !fur fostului donut Gligorasco Ghica Voda. Tel Tani de zile a stat Muntenia supt spaima. de a se preface in Pasalk cu Mustafa pasa ca domn 1 Divanul lui Gligore G'hica Voda ,se compune dinboeri,, precum urmeazaPreda Buesanul vet ban Craiovei, Stroe Le- urdeanul vel vornic, Chino Rudeanul vet logofat, Mares vet V14 OH. OHIBANESCU visternic, Pand Fllipese0 vetspatar, Gheorghe Co gees vel .ctucer, Mihail vel stolnic, Draghicl Cantacuzlno vet paharnic ,Costantin vet comis, Costea vet. postelnic, Popa sulger, Stoia vet pitar. Stan yeah ispravnic scanului Craibvet, Sarbart Can- ,tacuzlno 2 logofat ; Died de divan; Coster; Dumitrachl logo- fatur, Preda- logofat (rorga. Can tacuzinestil III. 242; Surete VI, 436, 224 1 CbridicaTismanei 1.617 ;Surete. ms. XXXV, 208). Catra ftoarnhat Stefanita Voda 2;s41 Papura Voda ')ca- OM o grea boala, la satul Lutenii, in apropiere de Bender si mud Ca Tighinea.El fu ingropat faTrei-Erarhi in Iasi; piatra mo-rmantala nu are. Steignita Voda muri in vrasta de-.20 9 de ani (7149 April-7160 Octorribra - Anul 1662. In Moldova domneste &striate Dabija Vot- n'culf in Muntenia dorrineste Origore Ghica Vora Doff/ilia luT Eustratle Dabija e, povestita pe larg de dot cronicari; Neculai Costin si Ion Necuiceas can cunosc toate a mapunkle, cum a esit in tara. Doi boeri au dus veste Ia Tarigrad .de moartea naprasnica, a lui Stefanita Vod*: Alexandru Costin postelnlcal §1 Chiritd Draw Raseviltortd dome Antonie Ruset yoda. Caimacam in Iasi ramase, vornicut cel mare at tariff de ic0. roma Cantacuzino. Cantacuzinestii din Moldova, Jordachl visterniculylToma vornicut, in Andre cu nepotulfor Chirlta- ;Waco Ruset scoase de la Poarta ddinnia vornicului Dabija, pe voia tarei si a batrinutui Kiupruliul, cafe purl tocmai, in toamna lui 1661 si 'Asa fitpul sau Mullet pasa vizirul,cuyint satin- du!asca domnia, la Moldova pvoia boerilor, -cum el implinise voia boerilor din Muntenia custaruinta postelnicnlui C. Can- tacuzlna. Aceste doua domnii arata punctul culminant At, 111411- entil Cantacuzinestilol in. cele doua tad rotninesti prin trecera fara margini ce aveau la vizirul Kiupruliul. In Decembrie 1661 Eustratie Dabija sosi in Iasi ca clomp. Cine era noul domn ? Era de loc din tinutut Putnei, spun cronicaRadicarea treptelot boeriei o datori asatorlei sale cu Dafina.2- Eceerina foasta sotie a visternlcului Dim. Buhus, In bchii boerilor tarii el trecea de om pre prost", bea yin din oala rosie; tar domnia lui fusese sorocita de Cantacuzinesti, cu. care se incuserise print caisatoria fiastrtgui Ott Lupwu Buhus I)pzice cronica Rtara tntrace foamete era tntr'acel an, cdt mancaa oameni papurci,care o anal' q1 o macinau de fdceau pane ; stpre acea foamete poreclia (ara pe Stefeinita Voda, de-i zicea Pa- par& Vodaq (Let, 14, 369)1 Foametea btintut #i Muntenia pre acea vreme ?s'a facut foamete mare in tare (Mag. 1st. I. 325). 2), La un sat anumc Latent a cazut tro boala foarte grea. tun- goare, care bacilli Wahl a priceput doctoral ca trebue sd -i is singe. Ce n'a aset,Itatsiadaugindu-se boala, fi ales toamna fiind, afa dc grew I'au cuprins herbin(ala, cit pina la Tighizrea. .frauitic, adica buigult dehire. Ca chipul clumei era boala, ca t-aiefit bolfa la mind ;' Ce nu era ciuma, ce direaptalingoare,caret boalelizic doftoritt f.raligna ,Sieat a (recut Nistru la Tiglzinecr, a trek; zi a statut mod' Act P, 370). DIVANURI DOMNEST1 175

,cu Salta, fata lid lordachi Cantacuzlno visternicul. Curn el ca- pdtd de ginera pe visternicul Duca, pentru Intelesul faptelor din launtru, ca miscare fntre boeri divanisti dam urmatoarea Wan- gatura a neamului lui Dabija Voda dupa femee : Cristea 'Balms Dabija din Rdatilu cads. cat Nastasia I. PrOjescul ',. it. Dam. BahasI .Ecuteriha ---Evstratie visternic(a) fata lui .(b) Dabija 1M. Furtunci ;Voda tcomis ' ,sterp i L,

1 ,Anastasia Tudora MariaIrinaElhaNeculai LupaScoSanIdu 4Gh. Ouca Miron -----lordachi camind- Buhus 1g. Balms Buhus Voila Bdcioc,Roset reasa .---,-Alnita spatar Alexandra I stolnic postelnic =Salta Nistor I lord. Urechea II Cantac. sora croni. 1 vist. ca).ului

I I I I I l I 1 Costan- .g g , s .dirt Duca u "s c. . Salta $iAnastasia Vqdl ..-. .. s t z., vu Zi ti I, t .1 Dad Dabija Voda dupa pgrinti n'aducea deck 0 situal tie, foarte modesta, dupa femee si rudeleei el se inemuria Cu Praje#1/, cu Boule$111,- cu Hdbdmtli, cu Beldimanotil, cu Bu- ,huggil, cu Rusetegll si cu Cantacuzirze,Ft(l; far dupa socrul Ott M. Furtuna, el putu trececu inrudiritesi In Muntenia,intru 'cat Furtuna d unul din rarii boieri. cari a ocupat demnitati4si In Moldova si in Muntenia si a trait pans la adancibatranete toata domnia lui Vasile Voda Lupuisi dupa aceia Inca. Dad fn- rudirea unora din boierii greci cu p4mantenli era prilej. de 'WIT, taresichiar ajungere la domnie, era ca se asimilau prin ca, .satoriocu boerii tarsi si adaugau la trecerea for pe tang& Poarta siaceia el erau socotitt de boieri pamanteni. Cantacuzinestii .ca si Rusetestit-sant cele doua marl familii, cari au radicat trep- tele boerielsi ale domniel prin Inrudirile for cu bozrii panAn- teal, sporindu-li-se cu mult vaza lor la Poarta. in Moldova divanul se compune din urmatorilboleti Racovltd Cehan VA logofat, roma Cantacuzino yel vornic Mil de jos, Ille 5eptellcl vel vornic, tariff de sus, .Necutal Racovltei batman si parcalab Sucevei, Alexandra Casten vel postelnic, apol Duca, apol Stamatle /Polk, lordache CantaAmlno vel spatari). 1) Avand rai hiastra at situ, pe anume ,,I,upctscu (Buhus), yucat de doamna Dabijoaea Cu.,Buhus,(Dumitralcul visternicul), fdcuta mare nuntd in curtile domnesti cu acel hiastru at sdu cu Lupasee (Buhus), care acel Lupaccu a ajitns fie urmd spatar mare In tara Man., teniascd, fir a luat o fed (pe &UM) a Lai Jordacht visternicul Cantacce- zine (de rdician 1661 credem). Si lncuscrinau-se Dabija Vodd ell lordachi l'a pus spatar mare (era deja la 3 lanuarie 1662)dar n'a spd- idrit mutt, fi a m:trit lordachi spatarul ('.et. IP, 193.) 176 01-1. GHIBANESCU

Gligore velpaharnic.Solomon Barlddeanulvelvisternic.. ---apoi Chiriac Sturza, Mlron Bacloc vel stolnic Toader lordachi Cantacuzino velcomis, Necalal Buhus vel medelnicer, Toader Prdiescut vel clucer.. Hrisoscoleu vel jitnicer. apoi 7'. Paladl, Istratte (Statie) vel sulger, apoi 7' Iota, Bejan Gheuca vet pitar, lonascu vet orujnic (armas),apoiC. iota Tirea velsatrar, Miron Costln parcalab de Hotin, 7 almaci pircAlab de Neamt, Duca 2 postelnic, lordachl Cantacuzino tkitor de sable,Nea- mul 2 logofat, apoi Contlis, Pdtravu Danovici logofat, Pos- tolacht aga, apoi Teodor Paladt, apoi Postolachi Durac; Goro- vet log. de visterie, A, Costin pitar, Andoca pitar, lftime Bo- tul parcAlab de Roman, Gh. Ursache vame$ vornici de gloatt avem pe Rueful, Toader Veatres, Postolachl, Vascan, Enacht, Dam. Rosca, Alexe Ara pal, Costantin Alapul Ursul, Stroes- cul ; tar uricari gASirn pe Andronic, Parvul diac, Corlat. Apos- tol Tecucl, Axente Corlat,(V. A. Ureche Miron CostinII 54 ; I 91 Surete IV, 175, 314 ; IspisoaceIII,1, 201; Uricar V, 230, VII;44; lorga Doc. XIX 27). Allfurand lista marflorboeri gasim ca politica interna tut Eustratie Dabija Voda a lost 0 continuare nestirbitA a politicii lui StefanitA Voda, Cantacuzine0i fiind sprijinitorli noului donfn cai a nebunaticului domh Stefanita. in Muntenia divanul se compune din acestiboeri,precum urmeazaa Preda Bacsanai vet ,banCraiovei, Stroe Lea-, deanul vel vornic, ChinoRudeanui apoi Rada! Cretutescul vet logofat, Patel Filipescal vel spAtar, apoi loader Sturza. Mares vet vister,. Badea vel clucer, Mika vel stolnic, Costea -vet postelnic, Costantin vel comis, Draghicl Cantacuzino vet paharnic, Po*/ vel sulger, apoi Pdtru, Stola vel pitarerbag Cantacuzino vtori lagotat, apoi Radul, Popescul sulger, Kera aga, ispravnit scaunuIui Craiovei.(An. Acad. pachet.XLIV .71; Surete VI 89, 225, lorga Doc- V. 123; Anal.cad. XXXVII 194. Surete ms XXXV 209) Inacest an (24 Martie 1662)Gligorasco Vuda. Utica poarl fitfuldeat AlmasulutofFagarasalui Herteg.(Anal. Acad. XXXVII, 194), ca o urmare a expeditieimilitarecontra Ungurilor lui Kemeny lano*, cand S'aluat cetatea Sighisoara de catte Kuciuk Mehmet Pasa, (MagisLI,344; IV, 360). Anui 1663 In Moldova domneVe Eustratie Dabija Vodd; to Muntenia domne*te Grigore GhicaVodci. An de litpte duse de Tur'ci contracetAtii Uivarului,la care lvara partesidomniiarilor Romanesti ; ei plecara la 20 lulie 1771 §i dupa 43 zile de asediu cant cetatea Uivarului la 2 Septembrie. Divanul se compune din urmatorilboeri,pe langA cei 4 vlAdici: Sava Mitropolia, Dosoftel Episc. Romanului, Teofan EpiscopRadautului, Serghie Episc. Hupor. Iii Moldova, Racovita Cehan vel logofat, Toma Cantacuzino DIVANUR1 DOIVINSTI 177 vet vorniC1 tariff de jos,1116 $aptelicl-yel vornic.tSrii -de sus, Solomon Barladeanalhatman §i Ora lab &veva) apoi Neculak R,acovtta, Costantin dVotoc-§i NI iron Costin parcalabi ode Hotin, ;Stefan Bout ,st TalmaNpArcAlabi de Neamt, Eftimle Bo(a pArcalatl. 4e Roman, Cristea portar 4e Suceava, lordachlCant taeuz149'vekspatar, Stamatie tfiotie SdcdzlIa. vetpostelnic, GIz Dupa vel visternic0/,gore vet paharnie, Miton Bacioc velstolnie,rodera$co Bdcloc vel/pints, Afeadai Oufiu$vel medelnicer road& Prdiescul apo'i Gh. Ursache vel glucer* iiri- soscolea vet' jitnicer, lstratle &gee ve(5utgerPrea yet §atrarn iota velorujnic, (armas) apoi lord ache, ,lonasebvel Toader Pala& aga, Andoca pitar, Conta$2logokt,Ieclulai z vitterp13, Potra$co Danovici) logofAtapoi vornici tie poartS Dam. Ro$ca, Taader Veatre$, Beldiman,14501,postolacgi EnachteVtrscan;uricari avem pe Straturat, Apostol Teazel; TitoA, Andronache (WickenhauSer, Homo 11$iPr, I.Auto- noviti Doc. III, 254;7, A. Uredie, Miron CosiinP..95:Su- refe 1V,1 41, 187, 179, 317). , Irt Muntenia 41vartupe din Wed, precum ur? meazl: Preda Bue$anul velbanirateCraloyel, apcii Gheorghe Bfr- leanul apoi Radii Popescul, Stroe Leurdeanul yet dvornk, Ram' Crffulesetikrellogofaf. apoi Preda Brancovanul, klareb,ve wstiernic, apoi Dumltraicz CantacuZlnb, Toderago Sturdze ve spAtarBaf/ea vet clucer, Preda vet ptoinic, Costartd:nydr-k, zarur t conlis, DrtIghict L'antacuzlno vet paharn1c, apoiG;" Vdrzarui, Costandin. vet, postelnic; semai poinenesc ace§tibo- ell Y &than CantacuttnoJogOtat,Papa GrecAanql, Badea2 visiiernic Nica Gradlgeanull Teodoran Vlddescul age, Potts., chlva logofat, Yladislav Bensescul slugex, Radu iitnicer,T,Nez AleXlana gat dar Stroe ArcAlal?,' Neagal paralab, Patra$cc Bac$anal, Vlad'Cocordscal, Barbut F..7tsanul 3 AO., Soco/ to OM, Prima logofat, Neagoe $i .Stefan Rdtescul, -Cara& Old nescul Iogorat,:, uricari Duthitrago logoiSt Oorga, Cantacuzi neqti4111, .601 Doc, 1X. 131 IV,339'1 Condica,BrancOveneascl 98; RevIsta3. Istorie,fit §i arh. XIII. 49:Hitt, Arh. Cant., 54, 222) In ac,est an. yin .amesteditirlIe dr uciderea fufdi)standirt postetni8u Cantacuzino,de Safivorheie petarp;cronicile taunt- tenesth 'fapt ce s'a petrecut la 20'utile1663 in Ziva de sf. Ig- natie td Sneago0'(Mg. fat IV, ,$62). Pirig in Aceste pirf-"fura: Stroe Leurdeanul Orrlict0 eusci- ul tut C. Cantacdzino, aViridu-41- o fats maritata eu Sarban Cantacuzino, Dumitrq.cordrigrd- deanul Cantatutino vel visternic, nepot de .var primal', Alexan- dra Ghiorma postelnicul,91tapitatoi deg oasts, carrauzige ins trigslicrottiortutCostantin posteinrcUl d di cdI boeri prieteni, ca voesc sA mint tiomftlie Serban Caritacluzino2 logofgt. Mare$ visternicul sta apkatot biltrinuluk postelnic ziceat dacest AlexandruhzileleMiljnQi Vpda {findpostelnid mate 2 178 OH. OI-IIBANESCU C pre aura luf multA boerime (30) s'au omorit, --nefiindvinovati nimic ; acunt iar s'au apucat de aceia, ci de-1 vei asculta, Ma ria Ta, fa cu not ce vrei urea, farnot nu sintem vinovati, (Mg 1st. 1 346). Trupul batrinului postelnic fu radicat de sotis sa Ileana 0- de cel 6 ficlori al sal: Drcighici, S'erban (cel cres-, tat la nas), Costandin, Mihal, Mater si lordachi §i ingropal la MArgineni (Mg. ist. IV, 362). In urma acestor fapte divanul lui (Jr. Ghica VodA se primeni radical in iarna anului urmAtor. Anul 1664. In Moldova domneste Eustratle Dabija Vod4 ; in Muntenia Grigotasco Ghica Vocla In vara acestui an se fAcu 4 nItta expeditie militarain contra nemtiior la Leva. Ltipta linu dela 9 Mai la 9 iulie ; cum fnspreparativele militare preocuparA tot timpul pe Euttratie VodA, divanul nu lucrA $f nu avem cartidomnestir cinumal §tiri rupte din diferite acte. Luptele dela_ Leva au fostfatale ttri 01. Ghlca VodA, far Dabija VodA ascultind sfatullui Chi - FIN Draco Ruset Capuchihai, a lui Stamate postelnicul si al doam- nei sale Dafina, 41 mantinu domnia Inca pentru un an. Unind ara- frflecartilor domnesti din lama lui 1664 zu cele din anul ur- maw putem intregi urmAtorul divan domnesc cu cel 4 Vladici: Ghedeon mitropolit, Dosoftel Episcop Romanului, Teofan Episcop de RAdaati, Serafim Episcop de J-Iu0,,Racoldt4 Cehan vel logofat, Toma Cantacuzino vel vornictariff de jos. Solomon Bdrlddeanut yel vornic tariff de sus, Neculal Racovitil hatman slparcalab Sueev ei, lordachi Cantacuzino vet spatar, apoi Alcides Au:evict Toader, L Cantacuzino, Stamatie 1-feotie Sacitzlie vet postelnic, Gligore vel paharnic, Gh. Duca vel visternic,, Necalal Buhus velstolnic, Miron Costin parcalub de,Hotin, Toader B4- doe vel comis; apoi Velicico Cost& ,9-1 Dim. R019Ca, Vas. Clot., pan, Ursul vornici de poartA, Tudosl Dubelu uricar, Apostoi Teazel uricar (V. A. UrecheM. Costin 11 518, 1, 94lorga Doc. VIII 318; Ispisoace III, 2, 3). Iii Muntenia divanul se compune din bderl ,precum urmeaza: Radul Popescu vel ban Craiovei, Stroe Leurdeanul yel dvornic, Clare° Rudeanul vet Idgofat, Toderasco Sturdze yet- spatar, Dumitrasco Cantacuzino vel visternic, Gheorghe Coltea 'vet clpcer, Badea vel postelnic, Preda, vel stOlnic, Papa Gre- eeanul vel comis,, Mate/ vel medelnicer, Viadtslav Bengescei[ vet sulger, Stoian vet pitar, 'Vika/ 2 Ingofat, Drdghlci ispravnic scaunului Craiovei, Nicolae Parscovici uricar. (Vricar XIV, 321, Surete VI 96) : DiYanul acesta rr din 26-August dupA aceia Grigore- Voda., pribegh venind prin Moldovasitrecu la Becht- §I de acolo la Venetia, iar in tart. fu rinduit dome de catra Poarta Radu Vocla fiul lui Leon Vodl, nepot lui Tornsa Stefan Vocid, Despre aceste expeditli in tarile Ungure§ti vorbe$te scrisoarea lui Talmaci biv comis, care pentru insenmatateaei DIVANURI DOMNETrt 179 fiind o paging de cronicar a -dam in In Intregimi (Surete -ms. XLII. 111, Talmacitrciau fostu comas. fac stire. cu acestu tiestamint al miucul sa va intampla alasculta, vazindu a noastra molts slabic une, si lipsa si sosInduglaceste lucrurigrlale, asupra larai, di fac Turcii ed not, si ni due unit lel voia lor. sltra- Tam priin tars 'strain!, foarti cu marl griu, si cu multa chiltuial(a), cari luau si obiceai,mostlnostri, si parintii nostri, nuliau avut, deci fiin(d) si eu untildintremosnianii OW la schim- barta lul Stefan Voda, timplatusau noau, di am exit din tars, impreuna cu dinsul, ca cu tin sta-panu, sl cautandlui,trasam muita nivoi, si griu, printarpstriini, -inmulti.aitimplatusau si noauo, di niau aratat case. si mild) a venires int(a)rs, dl 4a Manila sa,,Dabljla Vod, si niam discalicat, larasi pet all.noas- Stri mosii tocma 4a aciasta-sArcin(i) di nivoi, cis asupra tariff. si pre toti lacultorli tarsi, datorju am fostussbett a fact dup(a) -cuvintul mai marilor nostri,sia WI, si a sluji inpreun cu .alti locuitoril at tarn, si -cu mare_ greu si nivoi, neagiunginduni vutinta, tot am facuf cum am putut, si am itstit doff al. in Cara .niemtasca, cuMaria(sa, Dabijia Vod(a), si. cu tot lacultorii Vet,ce Muhl aciaste tatgriali. sl cazind at marl asupriali tuturor, si -de la domnie data pen calf, marl lauds tuturor, adica cini nu va pute a fact aciastia cal a ostii, numal~ cu cap sa platiasca, si casalt fit m'i cuconii, sa fii la obit, ci eu Until fiind neputinciosu a mai biruiria aciastia cal, numal niau cautat iarasi, a ni disparti, si a ni strica di mosille uoastre pen- Ara ca sa-niatlam firinta s1 mistuial(a), si Inca tic! fntraciasta nistiind Unde ni va indripta Dutnnedzau, spre ci call si in cl -roc, si pins la ci masura, nx 4,11 ingadui putiarnicul Dumnedzau sa fit cu dzali, intraciastuMeru,niputind, mai-mult a nrmar- turist altnicuva, samnatam aciasta ocazie, §I am lasat di mini daft Intru marl credinta sa fibgiupinestimiali Iitimii, 5ifiat noastriiTcadosealt zacind pentra amia agonisita multa salt patin(g) ciau ramas, sate si vii, si tagartiodoara si bucate si loata pojiviacast!Ca sa fietoate date "d mine giupfniasii Iftimiei slfilciai miali Tudoscil. (urmeaza dispozitille tes- lamentare) u Ruscani teat 7173 Sept. 5 (1664) ". 1 Ana 1665. In Moldova dotnnqte Evstratie DabIjd Vodd pans in Septemb1e, apoi Oh Duca Vodd In Muntenia domneste Rada Vodd sin Leon Vodd Tow& Imparatia turceasc4, ne mat avind lupte cu Nemtil la Len, ,domniile in tarile romanesti furs Ilnistite st avem mai multe carti domnesti cu liste intregi de boeri. In Moldova divauul se compune din urmatorti boeri :Alcolae )3uhu$ vel logof at,- roma Cantacuzino vet vornic tariff de jos, So- lomon Blirladeatua vel vornic Orli de sus, Neculal Racovitd hat` man si parcalab Sucevel, Andrie$ faitovict vel spatar, apoi Tout-, filer lordachi Cantacuzlno vine vel spatar, Stamatte Illotle Saciza 180 GH. 01-11BANESCU veI postelnic, Gl !gore ye! paharnic, Uheorglm Duca ve.i,visternic,. Toader Paladl vel stolnic,ilefironCostin vel comis, Ghinea vel meldeciner, Gheorghe Utsachi ypl aim) lapago ,13uhuc vet jsulger, Alex, Raman& vel vames,, fidibdpscat veto latrarn Lapago Eremia vel jitnice4 Hrisoscoleu clucer, Davril Rotunda 2 logoflt, Patrago Danovict 3 logolat; apoi vornicif de poarta Toader Veatrec, Chlrig Gar/tea' loon Crpael, Enaclzi.Gheor- ghltd, Ursul. frdncul,Vasile Star cea, Dam -Ro,gca ai Alexa Arapul, uricari avem pe Enachi, ?Iron, Stratal [Wind (Uricar VII, 45; lorga Doc, INT4 274, XI, 52;. h Antonovici, Doe. Jlt 269, Ve. Ureche «M., Costin* I, 97 j.,Ispisoace III, 2, 11 20). Dabija VodA ;mare in Septembre 7174 (1665) si s'a ingropat la 13$rnova, mAnastire zidita deeh-Upitafullui spune ca a rnurit in f11 Sept. la. 2 ceasuri din zi anul 7174I).(Melhise- deck 48 de biserici 284) iar cronica tarii fl saracie4izeazA asa nom de jarA, om bun, dar betty ; 4.1ceadiyanuri Su zila di- vanta cel de dimineata dvoria cu totii a iara .1a cel de la chindie umblau fustaail prin targ de chemau oamenii la divans (N. Costin.. Let II /,9), Ion \lectlIcea e mat bine voitorinaprecieripmera om bun si .blind, farA de urA si mutate. (Let 1.1 2,4 195). In Muntenia divanyl lui Radu Voda Loop, se compune din boerl, precum urmeazat,Gheorghe 13dleanul,,vel ban Craiovei, Stroe Leurdeanul yel vornic, Radai Ctettalescal yet logofati Mare Bajescul vel vlsterntc. Droghiel Cantacazino yet spatar, BadeavpL paharnic, Weagul vel clucer, lordachl'vetpaharnic, apoi &Mal- Cantacuzino, Papa Oreceanal yel comisapoi Badea, lordachi vel stolnic, Stola Oar)Pow° vet sulger; roma' Radul N'ds- Wel 2 logofati uricari; Costea logofat, . Gheorghe Datnitra$co logoiat (Teiuiescu Doc. at; lorga V 302 -;Documente Mann 29; Stefulescu Dec. 5601 Surete Vii, 97); (Filiti,-arh. Cant. 223). Din lista boerilor sek vede ca noul down se spriiina pe Cantacuzine§t4 care se impotrivirl lui Gligorg Ghica VodA, dupa ticiderea, tatAluifor$istaruira la -Nara pentru Radul Voda. Singur Stroie Leurdeanul iii pastreazA boeria de vornict cltva timp, Astfol ne explicAin de ce parada boerilor, ce case la Tarigral sA sprijine domnia lui Radu Buzolanul din ca- p 1 r itne#1, gasira la Partlucrurile intocmite pentru Radu Leon., Anul 1666.1n Moldova domneste Gh. Duca Voca pinAin toamfia; iar gin Septembre` domneste 111a5 AlexandraVodd4 in Muntenia domneste Radu Vod'd Leon fiullui Leon Stefan TOm§a Voda. Suirea la domnia a lui Gheorghe Duca Voda, din mare visternigce era,se datoreste, faptulul ca eraginere Dafinei Dabijoael ; dupa doamnalul.4nastasia care avea mare trecerg la cypAriestj si Cantacuzinesti singtirii bogrio vaza" c° f '""_ 11).proniedrul N, Costin gresit transpune wait 7174 Sept. 11 in dnii Ala Hristos 2665, cad documentele interne reistoarn4 aceasa afirmare,. P4 care Episc. Melhisgdec o Ma de bund. DIVANt1121 DUNINESTI 181 thaw PbartA a SA* puny si st tApunA domnitle Croniciletart cu- unosc chipt11.-suirl sale ca domn i ne spun bg 4dupk-ce a murit Dabija VodA (11 Sept. 1665) a mers doanina Dabijoae la Tarigrad cu Duca visternicut gineri-sAu, daft& pre cupd- testi/ cei &Whit iii Tarlgrad partatort de grljd de trebile dont

Jae!.Scria Toma vornicul Cantacuzino la nepotii sAi la Cu- . pAresti ca sl fienevoltorlpentru Duca VisternItultsiasa -s-a Ispravit dd Pa imbracat cu caftan de domnfe* (Let H 2 195). Neculai 'Costin e mai sumar cboerli cei marl of tArli indatA au purees la Tarigrad de §i-all cerut domn de la PoartA pre bbi- cent for MI pre poftafor de acolo le-a dat domn pe puta V's''rrt'cul, (Let 11, 2 5). In Moldova divanul se compune din urmatorliboerl : iNeeulalBuhtt,s 41rel logofat, Solomon Blirldtleanul vel vornip tArif delos, Vasite vet vOrnic jArii de sus, apcii MironCot- tin, Neculat Racovita halman§1pircAlab SuceaVelp Teodorago lordachl Cantacaztno vel spAtar, Miron Costin vel paharntc, ..apoi Postotach4; -Stamate fleotte Saadi vel postelnic Ghe- ()The Ursache ve.rvisterntc, ToadePaladi vel stolnic, Gligo- --140a1 1-labdosea1 vet comis, _L,llpa$cti Buhus vel tulger,Vocal _Racov/ta 2 postelnic, Ent Hadirtzbut3postelnic, apoi Tode- rago RrlsulTalmacl vet arnns, Cohta,s. 3 logo fat, Mano/acht .3 vislernicapoi Vornici de poartA:herniatz, ToadeteeatreS, Costantin Arapuli Alexcl Arapul; uricari avein pe Tiretn"dilacr Andrek Miltalet diiac-. Varga Doc.Vot 83-t XVI, 197 ; P. A Ureche g. Costing 1, 219 ;Swete IV, 261;1spisoace III, 2, 35f Din analiza Ilstel boetilor reiese cl domnia lui Duca yoda.e ,losf o eontinuhre a domniei tut Eustratie Dabija, §i aslullt de- lyrtIel de grabnicA fitaltareInboerfe A but Mon Costitt, ornie lArifde- sus lavrista de 33 ,ani,Mitropolit Stele datWit Eptsc. Ritntricululi Serail= Episc. mdeuiui. InMudtenla div -anula compttne din urrtiltoril inert p...AgA 4/MitaeGheorghe Beileanal vet ban Cralovel, --Stroe Leurdeanul vet vornic,. apoi Marec Blyesee, Radul Cratutescul vet logo, f 7Mares 130esettr 'vetvistetnic, iapoi /anacht r Orzlghlc4 ,Cantucazino vet SpAtar, IVeagalVetclucer, fordade tlei sto14 nie,apoi Dam/Crag°, apoiOheorghe gketed., Qhearghe951 comis, Badea vet paharnic,. apai Necula,S'arban CantacuzInd vel postelnic, foam sulget, Badea loan velpitar;apoi Stola apoiRaduFiNdsturiel2logofittruricari avem pe DuMltrard log& -fat, Alexaldru; Goran Stanek:Y*1 Olanescul (Acad. Ront XCV 70 ; Stefuledett Doc. 562 ; lorga Doc. V, 303; Can(acuzinept 111,62 seq., Surete VI, 101 ;Filiti, Arh, Caht. 55, 88,

1) roma CbirtucfrAnd vet voratc rdtrre iiarna rm. 1666 keil.;47 de fl dupd tetirea inscrtptrif d pe mar:partial sifu de la Gotta pourtd faid 800 (1652), nefilnrserisd elfret unititilloe; cif data' hit e ced real? ...retest ed acelaptiroma vornicul /ladled solid salt Ana plain. MOP rnintald din 7172 Dec. 31. (larger, Inscrip(it11,,164)., 182 GH. GHIBANFSCU

Se mal, amintc§te, de acesti boeri :Vticu logofat, Vrban capltan, Preda paharnic. Costantin velsatrar,J-Irizea spatar, Coltea Doicescul clucer, Neculal biv vel sulger, Stoica armal, Badea BOldceanul clucer,Radul Popescut biv vet ban. (Mag. 1st, 1401 torga, Cantacuzine§ti 111, 6-). Anul 1667, In Moldova domneste Ilias AlexandraVveld;-. in Muntenia ..domne§te Radu Voda Leon. Schimbarea de domnie in Moldova se datore§te tinel scri, sort, scrisa in taina de Duca Voda la Hanul de Cram, dupa povetile vizirului Ahmet pa§a Chiupruliului, easa cerce cre-, dinta ; Cd 4 o avea end set se reidice asupra impardtiei, ct el DucaVocia Inca a hi cu dtnsul". Lamutindu-se lucrul de insu§1 Chiupruliut, a scapat cu viata, tar mazil tot a ramas, ca apucase imparatia de pusese domn pe ilia§Alexandra Voda. Cum a ajuns insa Ilia§ Voda damn ne-o poveste§te pre larg Neculcea ca Turcji -dornici -de, a rindul domn la Moldova. pe until din domnii mazili, nimeri trimesul Sultanului pe Ilia§ toe- . mai cind petrecea spre astrucare, oasele tatani-sau. (Let IP. 196) Duca Voda se mazili la 2 Mai, flindel in primblare cu toata rasa §1 boerii lui, tar jlia§ intra to la§i la 20 Juliernziva de sfantul Ille proorocul" (Let ED. 5). Divanul lui file§ Alexandru Vodi se compune ditr boerii, precum ormeaza : Neculal Buhus vellogofat,apol Solomon: Barlddeanul, Miron Costin, vet Vornic tariff de jos, Solomon- Bdriddeanul vel vornic Wit de sus, apoi Vasil& Neculal Ra- covita hatman §1 parcalab,Sucevei, 7oderkscu lordachi Canta- twin° vel spatar, Apostolachl vel paharnic, Gheorghe Ursachl, set visternic, StamatteMatteSactzli vel postelnic, Habasescut vel stolnic spot llle Stutz°, Stefan Cerckez comis apoi TCiao- cdrlie,Lupasco Buhus vet- §.trar, Statie vet clucer,Alex. Ro.t mandt vel u§iar Gavril Neaniul, logofat, Contas, Jogofat, enaciii2- spatar, loan Racovita 2 comas, apoi vornicfi de poarta, Ourni- trascu, Toader Cioctrile, Frincul, Toader Veatres, Dam. RoP-- ca,Ursul, Enachi Cristia, Alex Arapul, Da)nian (vornic dint casa), Roman, uricari, loan Soficul,Stratulat,Ursa!, (lorga Doc. VII, 317,:XXII, 361, V.- A. Ureche M. Costin" 1,98, Su- rete VIII, 113, IV, 267, Uricar Xl. 279, XXV, 69, XVI 3631 k- pisoace, 111 2. 39). Domnia lul Ilia§ Von n'a lost de cat o continuare a dom niel1W Duca Voda, slujindu -se de aceia§i boeri, carl'i§1 pastreaza rangurile,,§1 se inainteazain titluri,tntrucat- mazilirea lui Duca Voda, a fost un accident diplomatic, far no o inraire de start politice interne. In Muntenia divanul scompune din urmatorli boeri Qheorghe Bdleanul vet ban Craiovel, Mare; Bafescul vel vor- c,Radul Cretulescu vet logofat, lanaehi vet visternicDrd-- skid Cantacuzlno vel spatar, -Necula Sofianal vel dicer (Bar - -can);'arban Cantacuzlno vel postelnic, Minolachi veloahar- DIVANURI DOMNESTI 183 nic, Gheorghe Ghefea vel stolnic,Gheorghle velcomis, Matel vet sulger. Stoia vel pitar. Radul Toma Ndsturel 2 logofat ; uricari gasim pe Alexandra loaofat, Goran Stanc(ovici Old- nescul logofat (Garboviceanu 7 b!serici14- 113, Surete Vl, 106); Surete ms. XXXV, 212: Uricar XXV, 392). Anul. 1668. In Moldova domneste 111a$ Alexandra Vodd, in Muntenia domne5te Rad i Vodd Leon. In Moldova divanulse compune dinurmAtorii boeri Ghedeon mitropolit, Dosoftei Episcop le Roman, Seroftm E- tiscop de Radauti, loan Episcop Husilor, Solomon Barladeanut vet logofat Miron Costln vet vornic Orli de jos,Vasile vel vornic tArii de sus, Marled RacovItd batman-siparcalab Su- eevei, Stamatie Hiotle Sacaz11- vet postelnic. Toderago kr- dada Cantacuzino vel spatar, Apostolachl vet paharnic, Gheor- ghe Ursachl vel visternic, Hie Sturza vet stolnic, Alexandrachl vel comis,. Mihalcea Htncul vel medelnicer, AlexBahu$ vet spatar, apoi fonago Lupaco Buhu5 velsatrar, Staticclucer,. apoi Costantin. A'ex. Ramandl velusiar-,, L cachl Batiste veL jitnicer, Enachl 2 spatar, Vellcico Castin 2 postelnic Ion Rd- covitd 2 paharnic, Gavrila$ Neaniu 2 logofat, Contai 3 logofat, Stefan 3 posteinic, apoi vornicil de poarta :D,.Roca,T. Veatre$,Sdmion Gheuca, Gheorghltd Ursul,, -Stefan Gheorghel, T., Coddle, Silion Romani, (V, A. Ureche, M. Costin 1.106 lorga Doc. VI, 87, XVI, 1941 pr. 1. Antonovict Doc.III.631 ; 2041 Arhiva III, 32, (Surete VIII 120 IspisoaceilL. 2,64). Se mai pomenese in doeumenteletimpului de. acestiboeri: Duna. prajescul, Gafrll Tdbdrtd,. biv camaras, Toader Gramd biv camaras, Dum. Rout biv jitnieet, Toader fora medelnicer, 011goraga Gheanghe biv vel C311-11S,Chlrlac Sturzea biv vel jitnicer, Stefan Petrlcealco biv sulger, Androntc portar de Su- ceava, Apostot Durac vet medelnicer, DutnItra$cu 2 logofet, Enachl 2 paharnic, Gavrilltd Costacht biv sardar, Nacul blv stolnic, Stratulat Ruzlnd§iAlexf Raman& uricari (Ispisoace III, 2. 68, 73, 601), In Munterith divanul se compune din &lied precum ur- meazAaGheorghe Mecum vef ban Craiovel, Mare$ BajeScal vel Ovornic, Radul Cretulescul vet togoldt, la lacht vel vister- nie, Drdeact Cantacuzlno velspatar, apoi- &rbdn Cantacu- zino, Neagoe Saculanul vel clucer, Manolachi vel pah. apoi Ba- /awe/di .eflrb an Cantacuzind vet postelnic, apoi Mihail Can., tacuzino, Ghetea Gheorghe vel stolnic, Gheorghe vel comis, apoi Papa, Stoia vel pitar, Meet singer, Radul Ndsturel Flerescu logofat, uricari, Dumitrava logofat, roma Radul Ndsturel logo- Mt, Stolca Ludescupervo slovopolojniecronicarul, (Cony. Ht. XXXIII 780, rorga Doc.. IV 23, V. 303, Cantacuzinestii II, IGQ, HI 75 ; Fillti, Arh. Cant. 98, 225.) Cronicile tatif, nu cunosc motvele maztlietut Illas Alex; Voda. Neculcea zice c Duca VodA }find mazil la poarta a e- 1 84 OH'. OHIBANtSCU fit doninaaoua ova' (Let. II t.'97), cai -Cum ar fi o laga-- Ora de cauzalitateintre unal alta,-far Ned. Costinniceel Sultan Mehmet fiindlamisar despre Rumelt, de a.coloa dat (familia Ducal Voda !Let. 11 t. 7). Mativut adevarat este ca Du- ca Voda executand plantrrile lui Ahmet papa Klupritliut MO de itiltanul deCrim, fu mazilit &in 6 grabs neexplicatasideci Ahmet vizirul fu silit de a iepara gresala cetcurilo dirigui- toare, redand domnia mazititirlui damn, ntimai asa vorbele lui PlccuIcea au inteles ca..filnd Duca Voda maul- (Penedreptu1 Ficein not) la Poartai Se`dadu domnia (ca o -reparatie a uti41 greseli politice).Mazilirea hi! Radu Voda Leah se datorihum- felCantacuzinestllor contra domnulte,-care this de uratutStroe Lettrdeanul urzi in ziva de 3 Dec 1668 intea Mercuri dimi- peata complof contra baerilor. Comptotul fu demascati boe,, pi inIttinte cti Plitropolitui mina de la damn hrisov de alun- garea grecilor, ceiace yocia le indeplini. MazilireaJuo nrmare a aceStor lupte, mai ales' ca 'Green devenira agresivi grin pur- tarea lug Nec, Softaaul (chicerul)pialui -Balasacht (paharni- NO(Mag.'isf.1, 355, IV, 371). In cronici scr amintesc numele acestor boleti DraghIctran. tacuzino spatarul moare is Tarlgrad, Sofiald'al clucer,span- Z'utat, Balasachl paharnic, exilat, $etbait Cantocueno spatar, ..Aleandra MinasalDumitragu Caramanlaul postelnic,parti eastRadului Voda, Pascale gramaticul etd, . . Anul 1669. in Moldoira domneste ak. Baca Voda cu a doua uomnle; fa Muntenia dorimesfe Antonie Vgda din Pam i Domnia Ducat Voda a fast o reparatte data mazilitului do.mn (Fa Catrq Ahmed pasa Chluprulluf rnarelevizir.Divanul lui Duca Voda se contpune din tirmatoril boeri s Solomon Beirld *anal irel logofat, Miron CostIn Vet vornic Orli de jos, GligorapcaNaha- lescul irel vomit OM de sus, Neculal Racovild Kalmani par* calab Suceavei, Stamatle Sacclzlt vel postelnic, GavraCostachi vel spatar, Lupct5ea Buhu$ Vet paharnice °hewer( Ursache vet isternic, Ille Sturpa vel stolnic, loan Racovighvel comis, Gil - oraga-elleanghea vel Medelnicer, Vasile Malair2 logofat, Con- ta$ 3 logofat, Andrelan 2 'pah., -State -vet clucer, Hagt- Panalte vel Satrar, Costantin vel Bulger, ,Stefan Petrtcelalcu 2 Once, (apol Voda), Nec. Bultu$ Sardar, loan Taimacl vatav paharnic, Oh, Titharta (eaniata$, Q. $eptelicl 2 'Malik, Vasile 2 past, 14. Damttrava si Cost. Jora parcarabi de Hotin, Ursa! Poled sa-)- rail ItIntili rlocarllei Gllgorasco Arapul parcalabi de Neanit, Jacob partalab de Raritan, ilerthalacht parte Sucevei; apoi Par- nicii de poarta Roman, OhOorghltO, Pattagan, lrimiced, Ste- fan Gherghel, Onoiret,'Gh.,Clocarlte, Dam. Rocca; Uricarl aveni pe "Stratulat Ragencl dlaeAllhul log, Pascal Corlat mica!, Leca uricar, Tiron diac. Dintre boerif Milt, adlcajofti se amintesc Toderagu for- clack bitvetspatar, Dam. Boul biv vornic de Botosani. Duna. DIVANUR1 DOMNETi '185

.Prdjescut, Toader Granza biv camaras, Andries biv vel elutes, Prodan pragu4'e§cu4bIiie1 feafiar; Rejal Pagiftd blOvel satrar, Ghearghla bi2 log, Gavril Neaten! Oiv $24 16g,nas.tu Balse biv parcalab, Zosin Basotd, "tefanBrdescul biv vatav za .stolnicei, Cost Cucoranul, lonascu Mateesescul, Dum. Prdies- cul biv cupar.Iri -avast an. moare Nec. Buhu$ biv vet Iogofat (V., A,.Ureche, M. Costin 1, 109, 118 ; forge, Doz. VII, 331; L$- ricar 1X, 146; Radu Roseti, Cronies Boho inuitlii162'; IsPI- soace el zapise Illt, 2-I00; Pr.tAntemovici,Dod. Ill, 108; Sit- rete ins. XVII. 89, XX, 378). In Muntenia dornnia lui,Antomeet Toad fu randititO cleboe- rilCantacuzineeti ei parfizann for : ;iceCrOntcalath iQerii saltindreptat ei le-a dat voe sA-el _aleagO dome care, vor urea. ei sA-1 ducA sA-1 'Embrace cu caftan. Cl ej dunO case mergind socotespre Antonie vornic din pope0 (Mag. 1st, 1., 3554, pentru ca-1 etiau eh este om bun ei bland (IV, ,372).El IntrO, in satin la 9 April 717/ in Vinerea mare a Patimilor (Magi V, 3). ti C:line era Ant9n, VodO dinPopee11 FireorY? El era tint posteinicului Aihai avea de irate pe. Neagu postelnicut8 candidat la trpniii Mold° vet cAtia°1633, pe postelnicul Gheorghe, pe Neculat, §1 pe Tudotti cOsatorita cu riera logpfatu1 Leurdeanul, fatal kui. .Stroe Leardeanal vorpichldlItnanul Cantacuzineetilort AceastA Tudora aim de fathTheledtimh pe Marail, din dra.goteie eir cu Nlihai Viteazul. Din Neagu_postelnieur avem 3op:( ; far din foul tut AntoW. Vom1avem 5 evil:. Pan& vel lagorkt, Duca cupar, Cos,tanclin,Neagul qr Maria casatpritacu,Costantin Vac! Brtn- coveanut Noul clomp deli era un, num, nou, avea 4134 pogate inrudiri prin fratii si uepo111 sAi, jarunadin pepoate)devepi sow 1.1a Int C. Voda BrIncoveanul. Ca moe but Stroe Leurdeanutvon nicul,ef nulimpartasia,pplitica, infra cit vedem ca simpaft azh eu ,Cantaenzine§til, carora be dA toatA puterea in divan of prile1 de. juclecalA.curStroe Leurdeanul. El era om. Uhtriit417it'e cr9-- niea ch 0,se bucura foil de damn batrfnrz taro.. Divanul lut Antonie 'VOL se compune din bout precum urmeall: Mares Bcijescat vel ban tra'ovel tginerele luj CousL Cantacuzlno postelnicul. titand'Ipe, fatalid Maria) Neagoe vel vornic, apoi TRadis Popescu, Panalte yet vister, apoi firWa, Rau, Cretalescut vel logofat(alt,&ere al postelniculnii Canta, cuzinol Gheorghe Ghetea vel elueer,. $arban Can4acuzlna vel spear, 'Mai set Pa har n cy aptil. OheorghefrIlhall Cantacuzing vel postelnic, lvaccu Bdleanu vel stoinict ppoi Paand, Stoirvi vel corn's, apor Papa, Vklcuvel sulger, Tudoran velpltar, Radu; Aldsturel rierescu 2 IogofAt; luriCar Damittago logofat (10)rga,CantacUzineeiii III, 82; 2431 BuciumulICondica Bran coveneaS ch, 106 ; !Mica ty, 364; Ellin, Arh. Cant, 56, 144 225t 226): 186 I. IORDAN,

Lexicul graiulaiin suhi oldovei

eunostintile noastre -asupra diferitelor dialecte romanevti lass trtca mult de dorit supt raportul bogatlei V mai ales al e- xactitatii for stiintifice.Imprejurarile, care In primul rind slut vinovate de aceasta stare de luc,ruri, au facut ca dialectele -tna- cedo-, megleno-pfistroromin, cele mai fndepartate de not, sa fie mai bine si mai precis cunoscute. Desigur ca toctnal depar-. tarea for a atras mai unor pe cercetatori, care, studiindu-le, aveati prilejuf sä spuna despre ele lucruri noun. Oar la aceasta se mai adauga o cauza foarte importanta, care me larnure§te cum am ajuns sa cunoastem acele dialecte mai bine decIt pe altelecercetatoriitoGPericle Papahagi losir Popovici, sint national', ceiace, la studtl de acest fel, este a priori o indicatie de mai mare sigttranta $tiintifiirn. Cit pri-- veste dialectele limb'i dacaromtnesti, afara de 0. Densusianu, I. A. Candren Idsif Popovidi &tit ale caror cercetari &ale- ctale au ca obiect regiuni.putin intinse,, -singur GI Weigand s-a gind.t sn intreprinda un staditi asupra tuturor graiurilor romf- nest' din Dada (vezi Anuarele IIIIX vi o brosura aparte pen- trU dialectele din Bucovina §i Basarabianumai studiul asupra dialectului din Tara Oltufni, An. IV, nu-f- apartine). Nu pledeaza deloc in favoarea noastra faptul a a trebuit sa vie un strain pentru a ne studia limba la fats locului, de'i nici prea mutt in favoarea lui, fiindcaintentfile nu I.-au fost totdeauna Waste sidezinteresate. S-a discutat mult in publicislica noastra despre valoarea studiilor dialectale ale but Weigand. En voiu starui numai asuj pre, unor puncte, ,pentru a explica afirmatia facuta la Inceputut rindurilor de fata: Primul mare cusur al acestor studii este fn.. susirea de strain a autorului tor: Intelege oricine ca pentru a- semenea icercetari "se cere inainte de Joate o~ Cunoastere des virsita a limbic pe care vrei s-o studieziin particularitatile ei dialectale Ce fel cunoaste Weigand limba dacoromfneasca co- tnuna, poate vedea °Heine din a sa Gramatica practice a lim-- bit tontine. La acest cusur fatal s-au adaugataltele,toate de pus in legatura cu metoda de lucru a filologului german. Intria tuna, doua de -zile hu se pot strabate cu folos din punctul de vedere al strintil regiuni asa de intinse, cum sint, dep!ida, Mol- dova si Dobrogea, cercetate 3n acelasi vacanta (veziAntiarul- IX) k nicF chipul curt spune Weigand ea se Informa dela locuk torf, despre chestiile care-I lnteresau nu putea cantribui la a- btinerea unor rezultate precise. Timpul fntrebuintat de Weigand la cercetarea unei provincii Intregi ar ft deabia stificiett pen - truciteva'coca:Ralf,$iinza numaicucorilitiaca ete sa fie a.- LEXICUL GRAIULUI 187

propiate ca pozitiz geografca, precum -ea si aspect lingvistid. Dar chiar dac0 defectele rnentionate aid nzar fi existat,Inca n-am fl'ajtms cu ajutorul studiilor ful,Weigand la o:cunoastere deplina a dialectelor limbii dacorotninesti, pentrucd pe el I-a interesat fo letistrui lorjnadevar,_enajutorul Until numar de cuvinte, numite- de el normale, Weigand a vrut sa ne dea o icoanas a chipului cum se prontutta stmetele rominesti in diferte. regiuni, intrebindi cereetind cu privire la aceste cuvinte, din provincie in provincie, din sat -in sat. Pe baza acestor rezultate a alcatuit el Atlasui lingvistic cunoscut, care aduce desigur servicil filar logiei rominesil in stares ei actual& st in lipsa unor cercetarl

mai bunii. ti Dar dialcctele nu au notnal in fonetismal for specials, Dea o provincie la alto exista -deasemenea deosebirt r daily la .forme, la tntelesulcuvintelor @i al forrnelor,dar thaialela lexic. Din cauza chipului cum s-au studiat dialectele rominestii din Dacia am ajuns- la situatia ca nu se' stie Inca precis ctre- buie sa intelegem ,prin dialect moldovenesc, dialect -muntenesc, dialect ardeleneso. Lipsa de informatii exacta asupra acestor diaTecte pritici- pale a indemnat pe filologii nostri sa recurga la nomenclature. comoda a dialectelor dupe -provincti Diatectul moldovenesc este-acela rare se vorlyaste in Moldova (intreaga, se intelege).; cel muntenesc In Muntenia propriu zisa, eel oltenesc iii Oltenia, piasa mai depute. In zlndurile de rata mi-ant propus sa dove-, desc falsitatea aceF-tei conceptii cu privire,ia dialectal moldovenesc, acela-1)e care-1 cunosc bine din proprie ,experienta. Ore-' Sala sea mare, pe care o omit, poate-constient, tote filologif, este ca socotesc Moldova ca o unitate lingvistica in toata fn4 tinderea ei dela Dorohoiu panala Galatia Cine a avut prilet $3, Calatoreasca prin intreaga Moldova sra Post atent la limbo vorbita tit diferifele parli ale ei, a Constatat desigur cast mine 0, mai Cu same in ce privellelexicul, exista deosebiri esen* tiale intre partea de sudpirestulacesteit provincii.Judetelq Covurluiu, Tecuciu1 Putna in intregime, impreunkrzu partila- sudice ale judetelar Tutova si Bacau, alcAtttiesc- un Subdialect aparte, care, dace seamank in mare parte cu eeiace trebue saw intelegem prin dialect moldovenesc propriu zis, ditera totu$l de acesta to multe puncte destut de. insemnate. Aceasta stare del lucruri ne-o explica pozitia geografica a sudulul Moldovei, cacti ea -a contribuit la creiarea, dinpunct, de vedere etnografic a. unel populatii cu particularitatile ei distincte. Creparte de Rusi, adica de Ruteni, Moldovenli din sud n-au Most influentati des acestla in aceiasi masura ca locuitoril din sestul Moldavei, ate carer tip, oblceittrioilimba tradeaza la fiecare pas un amestec rutenesc cu atit mai puternic, cu sit inaintatti spre no:dui-OW.4 In acel4 limp, sudul Moldovel a lost ferit slfde infltienta bulk gareasca, pe care regiunea clepelingl Dunare- a Munteniel '188 I. IORDAtst,t___

suferit-o fntr -un grad tot asa de prOnuntattasi MOIdovenil ,nordici peacela din partea Rutenilor. Insfirsit, tinuturtle mot- lovenesti`de sud, hind asezate intre Moldova propriu zisa si Muntenia, au suferit infiuente lingvistice din ambela part', ceiace a contribait pedeoparle la dobindirea unelinrudiri da gra, Jut din arnindaul provinciiie, mai malt, se inteiege, cu cel din Moldova, farpedealtaparte, la pastrarea until .aspect-idarecuin ma; curet alidialectului d n azeasta torte de tarn, Uncle Th-att putut ajunge toate cuvintele vutenesti_saa bulgaresti, arede dese in nordul Nioldovel cattdealungulDunaril. NU pot sti pentru moment care era Infatisareagfaiultii mold,venesc sudic in epocile mai vechi ; judecindIrma dupe exemplelerspe care le in maijos, am impresia ca inshin! acestul dialect s-a dat si Se da Inca o Guptaintre cell dOva Winer* dela fiordeldeli sud. Se pare ea cuIt thee timpul, ,ca atit elementele lingvistice muntenesti MidsaSeimalleascA in daunt ,celor curat moldovenestit Asa tint explid iunele deosebirt de fonetism intre diatectul moldoirenesc propriuzis si cel din sudut Moldovei. Astfel, palatalele proverrite dinId- bWale -1--/ fix setneutin, aidInaceiasl faze -cain Muntenia,, aclica N peeindin Moldovq propria zi t elei tart eve- luat mat departe, deveninL,.. Tot asa -terminatia -terdin 'cuvinte ca mersea, mea, stea, etc. st dela imperfectui.verbelOt ,conjug. II -1V -suns panel a5tazi -ea, era inMuntenia.nuntee, ea, in Moldova propriu zisa. La felimi ekolic4nlocuirea ' prin count z a mold. dz, 'care Rd aude extrem de tar. Pentru cercetarea lexiculul nm volu slujide Dictionirui lut Tiktin,, care, din puncitil de vedere at preciziuniistirilo# privitoare la intinderea geografica a -cuvintelor, 'nit Rd deosebeste de alte dictinnare, deoarete si elintrebuinteaza nomen-k clatura dialectelor dug*pfovincii:Molds Munt, Olt.,Ban., Tr, Buc. Dacit am ales tOtusi Dictionarul lui Tiktinca lzsio? de informatiee am facut aeeastapentrnea,in comparatie 4- perele analoage antetioare tui, el prezint4 otvaditasuperio- 'Matestiintifica,lar fats de at Academiet areLttvatitalu't di este aproape de sfirsit, st euAntvrut- sa-rni Mind tefcetarile a- supta unui numar cit. mat mare de etiv,inte, Elenientele lexicale. ale-gralului diet stidut Moldover5-ar ptitea grupa. fit patat categoric: Leuttele, ,fireste tele mainit -t .meroase, tornune acdstei WO de tart cu restul Mold0(1 11,altele, pe care leintilnim siin dialectal muhteneselit altele,pe care'le intlinim Si in dialect moldovenese proprirr Ask vi in tel muntenesa, fiind Intrebuintatein stidul Moldovel pentru, a denumi acelas luaurYIV, Milne altele, pe Cafe nu le gasimiu niclunul dincelef &MA dialect6ptincipale.,Din Di- -ctionarul hi' TI ktin am ales in generalaceietuvitite. la care a utheut ne aratt intinderea geografica prin preseurlarile Mold.,Mtint.; etc puseln urma for y pe 'aceteacArora le tipsest aSernmital LEXICUL GRAIULUI 189

expticam nu le-Am 'luaL Ln cansiderare. In acelas limp. -trebure- amintit ca am startat nurnai asupra cuvintelor despre care pot afirma cit sigtiranta ,c1) exists sau nu in graial mien de acasa (imprejurimile ora§alui Tecuciu), fiindca, decind am plecat de acolo, a au amestecat In Hata vorhita de mine Invrezent elemente oarte variate care .nu-rni ingaduie tctdeauna sa spun, daca le stiu de acasa, din carti sau din .auzite. Pentrucuvin-, tele dela sohote (aid se opreste lucrarea JulTi-ktinj panala sfirsitul dietionantluLtn-am folosit de Informatille date de autor la discutia alt9r cuvinte, tree= si de mule tunOstinti personalei Uxmeaza acum euvinteledin graiul m31dovenescsu- die", ,cereetate de mine eu scopul de a daro imagine a lexicu-r Iut actstei regiani, asa 4 Interesantd dinatitea puncte de vedere. Le-am aSezar -in patru grupe, in ordinea AnentionatA mai sus. Pentrit scurtarea vorbei Insemnez aceate patru cate-p goalvanelitelatinestkTrebuie. sa -mai %absent ca am nOtat ca ceva particular aeestut grain chiar puvintele existente '$1 in alte dialect& sau, a /falba comuna daco,romineasca, aturici cind e1 att, in sadal iVloldotrei o infAtisary deasehita de cea obi mita Tft alte parti, I.

Alain 1'tinunt. St 11 : larniieaaespre oameni),chidv or best- ,Zitrone'. repede si neinteles, a alInto (rmspi,9clAznaeraa bold (munt. ac cu ,gratndlle)- everzarteltf,, ,Stecknadel% andred (mut, andreqpack- bondat, mai des, .bindar- nader. ( PomPar),,Liummet (130mblisr. arin-Priew (41nus)l[count. bona (munt. gaara) gLocIr% anln). bastan, bostanei (munt, do. avan ,grausasmachtrg piaric"yleaci dovlecel),Karbis(Cucurin haft l4 Ansel-tear. bita,Repo)'. bagdadle ,2immerdee1ce(thiti brasoavd,p1.-eave ,WinclbeOt Gyps oder /Yliirtel geputztY., tele!, ifschpeiderei ;jagerla- batder, ,gewirliterpdertein'. gestricItter Shawl, aus farbiger buoy! (mint, bused) ,Radbil- Wo4le oder Baurnolle, den diedoe'. Bauern im Mate; urn den Hats 1;001 AZucht-) Stier, Bulle'. tragen't Tikt, crede ca accenta6barlac (munt, becheriittuver- se afla pe prima s&ba. fteiratet ;alterJunggeselle'. - bdqer4Wasclifass,,Schaff'. Tikt.nitspline nimic despre betlan, glean. (.sgreteroalii)intrebuintarea dialectalaa ,Reiner (ArdeaY, besonderi cestor-doua guvintet- chreiher (A.dea ciperea)'. buriaid blunt. bur/an). (Robry a bleotoceiri.(von Enten,4 etc)ROhre',.Aceiati obsQrv'atle,ca-4, ,im Schlammetwithiendpl sizlapreeedentula tscherni sctinattern,', ltd stld,Si bursae frnyntt vreztire),PaaVix 190 I. IOODAN

a se burzalul ,sich aufregen,itsocotesc drept primitiv, cad sich ereifetn ; sich empt)ren'.cel dar aid este secundar. a but ,mit der Faust kraftig debar (..larderti) ,ZuberiKit - Stosself. belt. calacattr (=boctnclu).,-Tikt. Y 41 ,(von Tieren) ohne Ohren. 'spline ca aceasta vorba seItt-mit sehr kleinen Ohren':--In sud trebuinteazaIn giumA r n-atnsidespre oameni. observat aceasta nuanta in sud,a arni (munt.. aarm1)-1. uncle qiintelesul difera putin,,eachder Seite wettden ; 2. da- cad acolo calacal,trit slut unhin abbiegen, lenken'. fel de inane% provenitideobi- ctrnat (munt. drnat) ,Worst'. celu prin taiereaslluaredtu,cirpdnos ,knauserlg, knickerie. retcilor dela ciubate-vechl. coc,Chignon'. calapdr (munt.ca1ofir,ca- cofd(=do :Oa) ,holzerne Kan- lomfir) ,Balsamkraut'. ne zunt Wasserholen% capcand (munt. corsd) corla .(munt. polar) ,Ma-serni. caracudd( .acaras) ,Kara-u- cottid ,(der Rasse nach) Wei- sche (Carasius vulgaris)% ner Hund, Handchens. casap (munt. mdcelar) ,Flei-a cotigl 1.,wiederholtdie Scher'. Richtung andern;iirt Zickzack catallged(munt.ric:orongsich dahinbewegen; 2. =2 coil. ,Stelze'. a cotrobell (munt. a scotoc0 caterined (=snunt. fiaptetc/),durch -, herunntobern,kra- .Leierkasten,Drehorger. men'. coma (mint. ltralcOp),Spitz- covata1. (z.--.:opate),Back- lane; tfog ; 2. Mehlkasten'. a cdina (pe cinevaY ,]dn.be- crlvat ,Bett stadtischer Form'. dauern, beklagen'. cacurdz (de brad, etc.Jan-_ cdplittlid (munt. capaILI),Ko-nen.)Zapfen' ;in sud areqi pfkissen', Inklesul notat de Tiktpentru a se cardblnt (munt. a seTr. 4Maife, §i anume ,pApupiu era) ,sich stitrzen, sick packen'.nedezvoitat sufficient'. cardbobs (==aidinuF2) , Mai kafer cox! (munt. collvie) ,(Vogel-) (Melolontha vulgaris)% Batter, Kafig'. - itepeleag(munt. pettic),Ii- clge (munt. gresie) Metzsteini. spelnd'. &Imo' (munt. don ol) Aug- chtfleag-,Sauer-,5chlipper-satn, trage'.Acelaq fonetismsi ill. Bch', la, namol (mant: nomol), precum. ciga (munt. cegd) ,Sterlet(Ac-qila naroc, narod, care insai cipenser ruthenus t. alAturi de aceste forme, prezinta cr)botd (tnunt. clzmd),Stiefel'.sipe Cele. en 'no-- clocan I.Stengel, Halm des deja ,kleiner hOlzerner Zuber, Mais and ahnlicherPflanzeri ;lir den der ausge.presste Wein 2. ausgelcOrnter Maiskolben'. lau ft'. _a se ctondanl ,auszankere. died, is izol. la. died,iment- dotal idichtgedrangter Haufe,§cheidenden Augenbiick, im icri- Knauer.lnsud are qisensultischen Moment, wo's not tut'. debuturugar cioatd, pe careu dthcit,In izol. mat &hal ,Ltes- LtXICUL GRAHAM 191

ser,starker,sc-hlimme? undftriylis ,Laffe,windiger Pa- Ahni% tron% In sud acest cuvint se in- &maid ,§trapaze'. trebuinteaza foarte des ca nume droaga ,scherzhaft von einamdat unuia despre careesti in- grossen, schwerfalligen Wagen:trebat, dar nu-I cunosti si vrei RuMpelkasten'. Sensul ,Leichen,totusi sal1 numesti Creel ca este wagen' lipseste in bud. a celas cu n. pers. Zoirlefus (corn. dubd3 Boot--: 2. PontFruntiseni,jud. Tu to vaddica ton, Brilcken kaki', In sud 1-am,barbat care face treaba leme- auzit numai fig. despre oament,iascA, .care toarce cuf urea si cu intelesul de ,fenes.,i greolu'tfusuls deci, un fel de papalapte'. a dubi I. ,mit nhe gerbau ; a fin:di (in sud a !fruit) ,durcti 2. mtirbe -machen.' die Nase sprechen, naseln% duclued; dim.- date,- dultd ,Ti- a gdbji ,ergreifen, erwischen'. telvon Madchen und jenge-gheb (munt. cocoaA, Hecker, ren FrauenFraulein,,,--(gnadige)Bucker ; si duly. ghebos (. co- Frau'.-7 In sud ducked se intre-cocat). buinteaza pentru femel mature, a ghiftul (ea mtnart, mit Spel- jar domnisoarelor gi femeilor ti-s en) vollstopfen% nere 11 se ace dudute,= dattd. a_ghlordi- (munt. chturell) &lap 1. ,dickes Brett : Bottle,von leeren Gedarmen :knurren, 2. Schrank'. kollernt. a (se) dumerl (munt. a se do- ghl'orlan, Schmahwortfilr un, miri) ,sich etwas Mar manen%geschliffune Bauern: Repel, 'nip'. dupac ,Faustschlag'. ghtuj, Schmahwort fur Greise -epitrop,Vorstand,.Verwal-alter Xnaster'. tuggsrat' (munt, efor).In sud ghlzded,pl. ghlzdele (munt. are si intelesul de tutore. ghizd, pi. 4 dart) ,Brunnenkranz, fdldur ,Falte'. -kasten'. a se fasoll 1. ,sich zleren ;2. ginere, Schwiegersohn'; sensul pi ltngd clneva ,jdm.1.1M den Bartde, Brautigam' pe care-I mai are gehen, ihin schen tun'.-- Inte-acest cuvint in Muntenia, lipseste lesul 1. creel ce redat gresit;In sudul Moldovek fiindca in slid el este acela deglod :cu sensul moldde 4a face gra(ii,a se strimba'tironic).,Schlammrotu cu acela de ,Klum- - fate (munt. fait.)$chnitte,pen, Kloss harten Stoffes' din _Scheibe' Muntenia. fecal (munt. (idea) ,F_adennu- grdtle ,Getter'. detn'.- grlsd (munt. gri$),Cries(fain felesag ,Art, Nardi (angebo-geschrotetes Getreidel. rene Beschaffenheit)'. guzgan (munt. chitcan $obo-

-%a fegeli ,beschmutzenl. Ian) ,Ratte (Mus rattus) ; cf. to- a fetul(munt a Mal) cschli.-tusi n. top. Chitcanl (TecuciU si .chten, ebnen, glatten'. Tutova). lila ,Blatt (Papier)'. hachite ,Grille, Laune'. find ,Art Feldmass zum Mes- haitd, Hendin ; Jig. (von Wei-2 sen von Weinbergen' (=1/6 po-bern) Luder, IntelesuL gon'. munt. ,Rudel (WOlfe, etc), Meute 492 LfORDAN

(.Hunde)' pl,acesttdcuvint.tiltcten-LAbliochen der saugrea Klei4 exists tti gucluf Moidovel. ensuppe (bor$ de tarite)zuracki, hictdrag (ip sal hadaTA,Stangetbleit' ;instd uv-intttltuna. a.9 gewissen Pe.rateni, haat. hglti 4 fialt1,.,erhaschpn,4Iptatutc'fmintbtibtivc) erwjgden; 2. (Ballspiel)min, ,plumpsi, gea ,etava,k Jdm. deft Ball (zum hutututtJ,cliwachsinnig (?)',- Schlagen) vorwerfen', 4-4 111 sud sninnulPe pus de Tikt.;:intsud sensui 1 ester ,a minca'.,, cut/4eestg. foarte obignuitaaceasta vorlpgte despre Tigani gau,Iro-vorba ,C1.1 senstil.dezapagit'. nip j§idespre,alti pamenb Arm arqcOHM.bitchlY,Jabr- hapc444,0 laa cu hapca ,mit markt'. 4.Oman, rauberischerWeise neh, ima$ (munt. izlaz)iliut,Weide! men In Sud aftvintut sung emd$,,,tia- hardughie ialteg 'dem4ner, f3a,- md,c, (Sir este promenit tdin e- rkcke, al primel varianfe, ca,i .41atid,i harmaiate waster Larm' iirci.

hohen Grad ausg sfi /tit, larit (rnunt, clob) ,Schesben',4Yucca ,Hieb, Schmitz,8schIag., a Vaal 1.1141 wniikrntzen,Iex- mit des* PeitsCheg-mln suc1 Ise kratzerp. inlriebninteaza sal:1gram cu bit E& ollaujon ,(rnutitA eocian): .west iz ,fibier Ge$clrmack't-1/4Ntunal cuvint, se IntrebuinVaza rar in mIrosttlitigor neplactit al minca- sud, ttpde Ohignuit ,se nude do- rtIoTt al bautarilor,4%htimegte.4- can (vezi mai sus, senSul.g.1, al astfet itnsutl. acestuia), 4.zbed$te ,Stellewo man Schta- 40./mq4forlwahrend't gen preisgegeben, 1St', a holbra orbit, die Augen welt a tmbrabodl (pp ,tcineva), L aufreiss,en, glotzen% ,(einerFran), den Kopf ein- hortz',Rauchlangr Schorr,- vertaillem 2 fig, betrilgen .. stein', a fnfaleca fin sticW-liedtha-4. krib (hunt, minatare4),Sten-g., stig, gierig- schlingen'. il kdelpilz', a ingalinaAl. 1.iin Velegen- hudifd TGasschen% heit setzen :2.---cavinteWort huhurez( must.tiahurez ) zogerticl-verlegen aussprechen';; ,,Waldetile,mittlere Ohreulet(Strix II l a se- iverlegen,verwirrt otus)4. wertient 2 glauderth zogertf,-- aliurcia04,(stossen4 suckend) In sud numal I. 2. scbiittelrh rattein fbesonders von a niklodcf,in den Kot(hinein) Waorly, fittlren'. hurts, in izolarile I.cu` Intita a tnjgheba Ansamrnenstellen,,- ,in Bausch nnd ,BogeVen blo'; setzen,-bringenj ..besonders suit 2. 1ihartcl, iwie es tbett konnt, dem Nebenbegriffedet Not,- One Wahl, ditrftigtni 4114te,BodenSati)det each a inpritca ,packenw LEXICUL GRAIULUI 193

fnMia (munt. &dad) ,erste(r);mals o V Para, daher jetzt fiber- zuerst'. haupt Heller, Pfennig'. a tnalatuel,(auf-,ein)wik4 lingurar (rtgan; munt. ra- keen, verwickeln'. dar) ,Stangenmacher Verferti- jaf ,PItinderung ; fig. Erpres-ger von Holzarbeiten'. ' sung,Raub'. In sud,ca§i In mahalagill ,Vorstadter'. restul Moldovel, se zice Jae. maid (munt. ficat) ,Leber'. Alfa ,Art Gericht aus gestos- rnalddc ,halbe Fuhre'. senemandgekochtem Hanf- maned (munt. doled) eAmme: samen'.In sud sezice fop ; marold, pl. -ole (munt laptucal inajunulCraciunultilsefac,Lattich (Lactuca sattva)'. turtecu Jolla. macaleandru Mut-, Rothanf- a full (ptelea) ,(die Haut)a\b-ling (Acanthis cannabina) ;itt schtirfen'. sud mdcd -. fumed ,beim Auslassen von 'naiad (munt nareftl) ,Hirse Speckoder Talgbleibendei(Panicum miliaceurr)' ; tdtd- festes Stuck ;Griebe'.Formaresc,Mohrenhirse (Sorghum vul- pl, suna in sud jumere, nu -marl,gare)' ; naiad (la fel in Munt.)

. cum o dA Tikt ,Maisbrot, -fladen'. lank ,Milssigganger, Tage- a matdhal ,schwenken; dieb'.Tikt. spune c amolo-schwan ken'. gia acestui cuvint ii este necu- a mairt4i (pe cineva),Jdn. noscuta ; erect cA e an derivat(der lastig ist)fortschaffeie; a dela late ,Horde nomadisiertn-se- ,rich seheben, packen. der Zigeuner' sl la fnceput a in-. mededn (munt. maidan) Afreier, semnat tel care apartine, faceMatz', parte dintr-o late', apoi ,cel care me§nilli ,Art. Gericht aus ges- se poarta ca until din late' (vezitossener Hirse und suer Mitch`. Pascu, Sufixe 33t In sud se pune acum orez lacramtoard, mai ales pi. M-ill loc de malaid §I serveste ca cramtoare (munt. margaritarele)utnplutura pentrtt pasta ,MaiglOckchen Canvallaria ma, micsuked (munt. mixandro) jails)'. Lebkoje'. Witt ,(von bludem Gesichts- a mlera (munt. si lit. h mira), ausdruck) blode, damlich' (Ver) wundern'. lehdmete, -mite,inizolare;mirodenie, wohlriechender StpIf'. mi-ede ceva,ichbabe etwas tnt.ncItno/ ,Schlamtn'. salt, bis fiber den Hats'. mttd (munt. pislcd) ,Katzs' ; leodpd leacirbd,(verachtlicpisic(a) $e intrebuinteaza siin von dem Munde eines Redenden,Moldova, dar numai ca termen etc.) Maul, Fresse, Gosche'. In sud se intrebuinteaza numaide dezmierdare. var. leodrbd. mooed,moache ,(verachtlich ldan(munt. lean) ,Ohnmachr.von einem dunimen W eibe)Gans' In sud mai des se zicelep; maare'(Kraut-,Gurken)Brtihe' Ind vine 1ec, am un le,y, etc. pe moglan 'von dummen Bauern) /alma, Trottel,Idiot' ; in sud, mai mult ideate (munt. Ictscaie)e ,che-despre un om mare, voinic. 3 194 I. IORDAN

moml(a (munt. maimutd) ,Af- piping (munt. ardeiii), spa- fe'. nischer ,Pfeffer, Paprica (Capsi- motan (munt. rotor) ,Kater,. ,cum annuum. In slid, piper, a mu§lul ,(von Hunden, etc.' chtper ; piparu$ numai diminuti- herumschntiffeln; daher vonMen- val. schen :(ure ein schnuffelnder pitar ,Backer.', Hund) hin and hergehen'. pldchie (munt. plaeltie cu alt nags (munt. cioviica"), Kibitz inteles), Art banerliches Gericht (Vanelus cristatus)' aus Hirse (oder aus Reis) mit ntic4 imunt. necaz,arger, darin gedilnstetem Fleisch, ahn- Verdtuss. lich dem pilaf der Stadter, doch nazblitle,bltie ,toller, ausge- welcher gekoch.t.'In sud numai lassener, leichtli.rtiger,loser din pasat (= mien), nu si din Streich'.. orez. In sud numai ncizbitie. plisc (munt. doe ,Schnabel.' negel (munt. neg.) ,Warze'. plopiter ,Wanze.' alai 1,Lumpen' ; 2.,Fus- pocllt ,Wagen ) Verdeck,

slappen' In sud numai insemna- Dach.' . p rea 2. . poicirnig ,Johanniskraut (Fly- ' ochros 1 ,mitgroksen,glan- pericum perforatuml: zenden Augen ; 2. (wie ein Au- pomOstina ,Bretterbelag,bo- ge) glanzend, funkelndSensul den des Bauernwagens,schlit- 2 lipsest in sud. tens' odgOn. .(Schiffs-) Tau'. posesie( munteniaarenda) ogeac=co;Schornstein'. ,(Guts ) Pacht(ung)' In sud og:rjl ,yerkrtppelt, schwach- suna positle. , a lich" posmag (munt. pesmet) ,Zwie- ogracia (munt. curte), Hof (ei- back.' Vb. a ,rosmdgi 1--am auzit seesHauses)'. in sud numai supt forma a se °Mae& (munt. nitel) ,ein posmogi Si cu fntelesul (dat de bisschen', Tikt. pentriMunt.) ,eintrock- om4t (munt. apaelli),Schnee nen,schrumpf en.' (fall)' , povidlii, pop.vIrid (munt ma- o ottnji ,(ver) priigeln,(ver) glun) ,Obstmus, besonders Pilau- bauen'. menmus'). . pacheA, pl. ,Hosentrager,'. a prelpeldl, can t ensul ,verlie- palmac ,Zoll.' ren.' pard ,Fla'mme.' prisacil (munt. stupinii), Bie- papusoid, pop (munt. po- nenstand, garten.' iamb) ,Mais.' . promoroaca (munt.ehtel'urel) /Actual ,Weiss.---, Hagedorn GRauh) Reif, Rauhfrost'. (Crataegus).' pinta Rudel Hunde, die einer perpelit, armselig, schabig: Hfindin nachlaufen'-Tikt. nu pestelc4(munt. sort) ,SchOrze.' cunoaste accentul acestei vorbe, petea, 1c4 ,(Wisch ) Lap- probabil din cauza lui -ifd, care pen.' apare in romtneste si accentuat pietrar ,Maurer`.' si neaccentuat. pilug (munt. piscnog), Stossel'. rdpan,Raude,Kratzeder LEXICUL GRAIULUI 195

"Pferde, Schweine and Hunde', gichti ,(Pensnen-) Schmitze'- rdtes ,Wirtshaus an-der areag, -rag ,Reihe' ; in sud Landstrasse'. -rag. razes (munt. mosnean),Frei-. a ,Futera (munt a fleet& 1. batter' an-, pfeifen ; 2 auspfeifen'. rdzlog Janes Scheit, welches turedeca (munt. car'mb) aStie- namentlich' zur Herstellung bi-felschaft'. Iliger Einfriedigungen client'. velnla(munt. povarra) rincei ,Ochsenziemer'. Branntweinbrennerei'. rind (munt. cat) ,Stokwerk'. a zburll (munt. a ci !full) ,das rinza (munt. fiipota,MagenHaar zottig machen: jdn zauzen'. der Vogel'. robactil ,arbeitsam' II. rohatca ,Schlagbaum, Baviere'. rOmonitd, -ma-, -ma-, ,Kami- acum 'mold. pop. ama) jetzt% Ile (Matricaria Chamomilla '; inin sudsezice acti(ma), acds, sud se aude numai var. rOma-.etc+ rapot ,Poltern, Trampeln, Ge- al-de:se pune inaintea nu- polter'. melor de familie spre a denumi rufos ,zerlumpt'. pe toti membrii unei, famili. scafirlte ,Schadc1'.. asd (mold. pop asd),so', scirba ,1Trauer, Trabsal ; 2. barzd (moldcocostirc) Arger, Verdruss'. ,Storch'. sclrnav (munt. scirndv),Ko- berbereac, toizol.de -g ul lig,schmutzig'. ,sichwiederholt ilberstarzend, a se sclIfosi ,sich weinerlichin Purzelbaumen'. gebarden, greinen'. biban (mold. costras) ,Bar4ch scofald ,Wertvolles,Kostba-(Ferca fluviatilisi'. seS, Grossartiges' (iron). bidlned.(mold. badand) ,An- scrinctob munt. dulap, (Eagan)streich-, Maurerpinsel'. 4Schauker Meat,blade, dumm'.Tikt. scrob (munt.jumdri),Ruh-crede ca se intrebuinteaza nu- nice. mai In izolSirbal bleotul da cea a scurma ,scharren,graben'.cotul. In sudul Moldovel se In- sfadd (munt. cearta) ,Za k'. trebuinteaza foarte des bleot cu sponcd (munt. coped) ',Haken,intelesul de ,prost, bleg' ; dea- sHeftel, Haftel an Kieidern'. semenea se aplica adesea co- sfiriiac ,Drillnuss (Spielzeug)'.piilormid, and se invata a slcriif ,Sarg?. vorbi (cf. vb. a bleotocarl) sineala (munt. scrobealdal- brags (mid. bralta) ,Hirse- bastra) ,W aschblau'' bier'. Sinzlene, pl. ,l. Johannistag ; briceag (mold. cuiltas) Ta- 2. Labkraut (Galium)'.In sudschenmesser'. -cuvintul se pronunja stmzenit. brine& (mold. orbdl)t) Rotlauf, slut ,hasslich'. Rose (Ergsipelos'. sucala (munt.rodan,-tan) bdfnitd /mold. &lima, bafnel) ,,Spulrad'. ,Eule, spez. Uhu (Strix Bubo, saga (mint, glum!) ,Schere.Bubo ignavtts)'. 196 1. IORDAN

buturugd,Stumpf ; Kitten,beste de spetezele zmeulul ;in, .1(lote. sudul Mold. acest cuvint are chel (mold. plesav),kabl(ktip-sensul dat deT., dar numai .ffgr. cleiulfacutdin Ming de Ow 'chelar ,Vorratskammer, Spa-cu apa se chiama asa. Probabil eiler'; variaute: cheterkM,chitincasiin Munt. etofel, mai In sudul M Move' se spunealescaspetezelezmeului ,se efitlerIttincaperilor din dos siintr-adevar cu coca, sau, cum oral joasealeunei case Wa-se zice pela Tecuciu, cOacd. nes% care servesc insa tot ca coped (mold. produf) ,ins Eis lacuinta gehaueres Loch: Wuhne, Walke'. a se chIrchill ,sichbenebeln,Tot asa exists in sudsiizol. ar anhettrn' . se duce pe coped ,zu Grunde czngh0 ,Fleischhacken'. ingehen'. sudul Mold. cinghelut serveste copotik (mold. coped, cdpau; td ,intins pielea de vulpe;de-copda, etc.) ,jagd-, Spurhund' ; acela fig., cind cineva simte ca-1totasafern.cope:arca (mold. 'vine a vomita, mai cu sama dincop6arlcd). pricinabauturil, estetrimis la cosdc ,Art' 'Kleiner Fussfisch ; cmghe', tindLA a vomitasezicenach Corn (=,s,:omunicare) (fg., tot in sudul Mold., a beltPleinzen (Abramis ballerus)'. valpea. cdsfutd ,Hand-,Marktkoib', et (clu (mold. gropar) ,Toten-In, sudul Mold. capita e facuta Whet'. din nuiele si are forma emisferica. .clumat (mold. crunsa$) ,pest- cotondgemit verkrtimmtem ltro Arm oder Rein,krummarmig. dung (mold.aunt)Are r--beinig' sttimmete cot& ,thinner Stamm, beson- ciple,. du-,Slide!, Schuh";ders einjahriger Pflanzen Sten- actstaeste ruvintulobisnuit,gel, Halm'. attturi de ghrata care se aude crangd (mold. ereang6) ,Ast, rat' $i e simlit ca literar. Mold.Zweig'. 6otind lipseste. crciffil,Sammtblume(Tage- efrliOnf ,natfirliches (Haar-)tes'. Ltickchen, Krausdl' ;in sudulcucuved (mold -vare,-vela) Mold. stir'. ,Steinkauz, Kauzchen (Strix noc- clanta (mold. clampd) ,(Ttir-)tua) Klinke'. camatru ,Gevatter' la vocativ ctistI,fetter Ton, Letten' ;insung cnmetre (mold. camatre). Mold. de ford. heel& dogar ,Btsttcher, Fassbinder'. ciondtr ,Flasche mit kurzem, dubd Gefangehentranspor- engem Hals'. tw(tiagen ; 2. f m. Zuchthaus'. cribe,Unheilverldinder,Un- durdatai.(von Menschen). gtacksvogel' ; si vb. a. cobt rundlich, drall% edbilta(mold, carom-ISM facalet (mold. merestcti, cote- ,Tragjoch'. pr),,Rtihrholz farMaisbrel- coca ,Kleister, Pappe.Tikt.(m&mdligd)'. cifeaza dinIspirescu, care vdr- firtdd ,Nische'. LEXICUL GRAIULUI 19T

a jitul-,alle machen, vertun,Kiste zur Aufbewohrung VOD muageben' ; a se- ...one werden'.Mais mehl*: a se laird ,verwirrt werden'. hengher (mold.hold!) ,des fldture (mold. faille) herrenlose Hunde einfangt c ,Schmetterling4. HundefAnger, -schlager, Schia'r Jana, -dd (mold. frong) der'. ,Schleife'. hit I ,drackt ungesttimes Zle-; gardist (mold. sergent) ,Poli-hen, Zerren aus, in Vorbindun- -zeidiener, Scutzmann' gen wit : hft in dreapta, hit fn gdinu,Fd (mold. erdric11),Ha-stinga; §i vb. a httil ,hin-und -seihuhn (Tetrao bonasia)'. herzerren'. galigan ,(von Meuschen) long igclta ,HAkelnader ; insuds and stark`; nu-I adj . cum credeMold si ingi-. T.,substInsudul Mold.51 imined,ArtPantoffrlder sincopat:gli-, Bauern'. grirndlie (mold. rndratie),Kopf a Infra (mold. a tam) ,ein- einer Steknadel,eines Streich-treten. holzes, etc'. izma (mold. minta),Minze ghtocat (comunicat din Coy.,(Mentha)'. Br.) ,Ast!denier,gewohnlich a tmblIfi ,bdclenl. von einem Pferdegezogener a se tmbufna ,das Maul hap- Fuhrwagen zum Transport vongen lassen, zu maulen ,schmol- 'Getreide, etc.`.In sudul Mold.len anfangen' ; tmbufnat ,rnau- -se aude foarte des acestcu-lend'. vint, cuinsemnarea de,caruta a se tntoarce (mold. a se fa- pentru 2 cal (rar pentru unul)turna)zurtick kehren'. legata in fier'. a taviora ,(wieder) aufmun-. ghlve4 i,ArtFleischgericht,tern, belebere ; a setaufleben; das mitallerlei Gemuse zube-leg (mold lip) .von Schweiss, reitet wird : 011a potrida`. Staub,etc.gebildete Schmutz gtrla,fliessendes Wasser,kruste auf der menschlichen Fluss'. In sudul Mold. mai muttHaut'. In sudul Mold. acest cu- ,apa care ramine dupg revarsa-vint mai are sensul de JegArie rea until du' se chiama (pe git') giugnic,hilbsch,nett'. blur poreesc (mold. trundle:1) guts le mold. -tal'el ,Quitte`.,Stechapfel (Datura stramonium) kaidamdc ,ehemals (mit Ge- ldultd (mold. 1cup) ,Bank' ilossenurnherstreif ender Steptot asaderiv.lavicer (mold. pen-) Rauber, Buschkiepper.kilter) ,Bankteppich'. Insudul In sudul Mold se spune(pel-Mold. ldghitd, leghicdril, oighi orativ unui ,om voinic51cupro venit din vildtos ,zottig'. apucaturi brutal e'. lahuza, lauza (mold. lehuzd) hamdl (mold.tregher) ,WOchnerin, Kindbetterin'. ,.,Lasttrager`. lifter,intzoL. de parade hambdr: pelingA Insemnarea,ausgebeutelt, auf dem Trocknen'., general romineasca de ,Speicher', Med (mold. IOW) ,Runge, _acest cuvint are in Munt. si inLefchse'. sudulMold.sipe aceia de. liotd, Schar, Schwartre. 198 I. IORDAN

maid ,Gan rungsstof, Ferment'.pen 2. fig'. (von Meashen) Dre mangafti 'nartfscher Dumm-cklappen, Schiampe'. kopf, Hans Narr'. paparuda (mold. papalugd) matchitan 'Kramer', pepene galbenc (mold zamos). mdced0, in sudul Mold. md.,zuckermelone (Cucumis-M elo clegi (mold. cacadtr), Frucht derpepene verde (mold har Hunds rose (Rosa canina), Ha-bliz).Wassermelone (Cucumis gebutte. Citrullus)In sudul Mold. pepe matunt (mold. manunt); tottide galben are specil variate aka In, deriv. mdruntel, cti de-zamos scarps, itzecdclos, etc' amdruntal. pereche (mold. pareche,),Paar';-_ masecird,Zote; in sudul Mold.insa perete, ca in restul Mold°, numai pl. mdscdri. nel, nu perete ca in Muntenia. merchdz ,Kniff, Trick' .0'1We (mold. Mica), Trichter. nt-ja, in izol. de-a mija (mold. pipotcl, cu sensul ,Vulva der; de-amijoarca) ,Verstechens, BliniCuh; intelesul ,Magee der vogel' dekuh'. este exprimatInsudul mold. mildg ,ve.rachtlich) Bettler'. rinza. mlod. (mold. tu$a) igekno- p'rledz (mold,:vtr:az), Hecken-, tetes . Taschentuch,mitdemZauntritt,-Steg". beim Spiel. geschlagen wird : plaptnd (mold. gmga$) ,zart,. Plumsack'. empfindlich. Indiana ,Epidemie, Pest'. pldpoma,urna (mold. oghlai), tnoltti, langsam, triage, schwer-.Steppecke'. rallig ;in sudul Mold moblit plasa ,Netz, Gam'. momile(mold. mamtle) plocon(mold. poclon) ,Ge ,Strohwischstange. schenle. morman ,hoher Hattie 'aufge- porcaras,Regenpfeifer (Cha -- schiltteter Dinge'. radiuspluvialis)'. Nustiu . martin (mold. mordn),. Han-daca in sudul Mold. acest cu sen (Accipenser huso)'. vint are sensul redat aid dupla mototol ,Ballen, Klumpen'. Tikt.; exists Inca cu insemnarea_ mustatel (mold. mustecitd), de .baiatul de la pascare (la jo Schnurbart', cul cu minge, turca, etc.)'. mugerta(mold.mustered) portinzb(mold.hu/db),Taube pramatie ,Sorte (voncinerm ,Kunde. Menschen)'. nicovald (mold. /UM) ,Ambos', pric'hindelpKleines KerIchen, a ochi, cu sensul, aussucheiKnirps, Daumling'. (aui-)wahlent. palladia (mod. budal) ,But oma,sof (mold.impareitup)-terfass*. zapfchen'. rdra, adv. ,langsam, gamach I osinzd (mold. slantntl(Enid-lich' untru),Sehweineschmer,fett. razimatoare(mold.spatar> schmalz'. Nu Tau deli Tikt. da-(Lehne'; in ' sudul Mold. raza, tela plivitoare la acest, cuviut ciprecumiun alt cuvinspe slin proprie experienta. teaza paciatirel,--,vard ,1. Wischlap- retevelli ,Kurzenr KnUttel (.. LEXICUL .GRAIULUI 199

rinded rtndld (mold, &Mt) c<un(mold.),ctordp (munt.i ,Hobe1'. ,Strumpft sainin (mold. sopon) ,Seife`. clautif (munt.) prostire (mold.) a schimonosl (mold, a sail-,Bettuch, Laken' In sudul Mold. monost mold. entsatellen, verun-aceste cuvinte Seandiferentiat tal ten. ca intrebuin(are :crar$afulse kcac (mold.lAptoc),MOhl-pune la plaptima, prostirea pe Gerinne. pat. a scrijela(mold. a scrijell), cio!an (mold), os Lunn.) ,Kno- ri(zen, schrammen, furchen'. chen',:clokine mai mare deal gra (mold. glreddA) ,Miete,osul. Triste, Feime` In sud cuvintul 'ciorchind(munt.), strugure suna aura,provenit din gra<(mold.) -Trattbe : sudul Mold. $ira. se ziLe ciorchine (nu -Ma) la un War mold. $1$tar) ,Mel keimer.strugure mic, dczvoltat. ,Freda (mold. geah. ,deaf, sleav)ciuturd (mold.) gdledtd (munl,) 1.Fahrweg,Landstrasse ;2.Eimer. Ktib?I, Gelte'. Strang des Zugpferdes. coacaz1 (munt.)po)nu$oa.ra ,soatda, in izol. ea $oalda,Mo-(mold.) ,Johannisbeere'., gelei,Schwindel. coil' (mold.'. praf (munt.) ,Staub' Ural ,mold. cis,NWsmehl-Al doilea cuvint se aude In su- suppe'. dul, Mold. mai. multinizoi- treanA .Schnupfen ; sinonimulpraf $1. pulbere. acestuia: guturalli, mold. pita- corded, cordial (mold.), pan-, nar se aude foarterar in su-gllca (munt.): in sudul Mold. dul Mold., uncle pare a fi literar.primul cuvint are Intelesurile ,1. varzd (mold. cureehid) ,Kohl,Band (schmales, Gewebe) ;2, Krant( Brassica olerucea, (zool.) Bandwurm` lar at doilea este sinonim cu primul numai is III ce prive§te sensul 1. cotet,cotedtd (mold.),cote- a asfinti (mold.,) a sjinti (munt.nedtd (munt.), Stall ftir kleinere ,untergchen; varianta ultima seTiere`. La Tecucld cotetul este aude mult mai des. pentru pore, coteneata pentru bores ,saure Suppe';sinonis-pasari. mul inunt. ciorbA se intrebuin- a se covas1 (munt.), a se co- teaza deasemenea, dar mult mairds11 (mold.) ,sauer werden, ge- rar decit mold. bor$. rinnen (von der+ Milch)`.J. Tikt, busuiocd (mold. padmil)(tA-gresqte, chid identifica aceste miloasa) munt. weisse Muska-cuvinte ca inteles; fn sudul Mold. tel ertrau be" laptele covaslt este un fel de catavetcd (n01),scurtacel (munt )lapte acre (= lapte Mut In ,Pelzjacke'. Intre amIndoua esteMunt.), pecind laptele cordslit o usoara deosebire de inteles :este lapte stricat la fiert, pentru .scurtetcd este mai saracaciosaca a stat la caldura Inainte de decit cataverca ; pe linga asta,flerbere (In Munt, Se zice in a-) :scurteicaeste ci ohaina bar.cest caz a se brinz1). tateasca, culbec (mold.), melt (munt.) 200 1. IORDAN

Schnecke; la Tecucid melcal,cia popeia I(In Wiegenliedern)'. este animalul 1mpreunA cu co-' poleid (munt.), ghetu$ (mold.) china, far culbecal este cochilia,,Glatteis'. Aceste 2 vorbe nu sent dupace a le4it animalul din ca.perfect sinonime, fiindca poletal dimerlie (mold.) kinitA (munt.)numqte un fenornen atmosferic, 8Sejteffer ; in sudul Mold. acesteanalog cu ploa a, ninsoarea, etc , doua mgsuri difera prin marl-pecind gheta3u1 se produce prin *Ilea tor. inghetareaape! provenitadin uric (munt.). pata,scd (mold.)ploaie, .za'padd topitA, etc. Lefehenwagen`; al doilea e mai prun (munt.) perj (mold.) ,Pfau- treavent. rnenbaum' ;la fel fructul prune; dulce,Inizol. de dulce ,a).perja. In sudul Moldovei prunele Mtich and daraus Bereite.tes ;sint marl i rotundecele ro- 113). im weiten Sinne: in den Pas-tunde mici se numesc corcodup), tel,' verbotene Spelsete. In Mol-far perjele lungarete. dova sinonimul acestui cuvint nIcitata, in ales pl. tart(mold.), este frupt. Ambele se and in sud,piftle, p1. piftil (munt.),Sillze, peanut este insa maiobisnuit.Gelee". Mal obisnuit este al doe- fintind (mold.), put (munt.)lea, care In Munt. se accentuIaza 4(Zieh-, Sehtlpf-) Brunnen`. Maiptftie,age cum it da §i Tiktin. des este primul. rodbd( tnunt.),tardbodngi gavands (mold.), borcan (mun-(mold.) ,Schubkarren'. tenetpe) ,Topf, Krause zum Ein- scriped (mold.), vloard (munt.) tegen von Obst Napf zu Salben'.,Geige). La TecncIii at 'doilea e 4n; sud borcanal este un gavanossimlit ca literar. tii mic. scrobedld (munt), crohmald a se ghllosi (mold.), a se sa-(mold.). ,Starke' ;primul e mai lerent (munt.) ,slch schminken'.des. Mai mult se aude at doilea cuvint. ,Fara(mold.), javt& (munt.) "Oita (mold.), beregatd (munt ),verachtlich von Hunden: Koter'. ,Ourgel ; Kettle,Schlund'. Mai ftifilete(in sudul Mold., nu des al doilea. galete, cum it dä Tiktin pentru a japui, munt.) a japl (munt.)Munt.), docaidd (mold.) ,Mais- de ptele,ldm die Haut abziehen,kolben'. ihnschinden'. lipdn (munt.), bnisture (mold.) IV )(tette' ;lipan mai are intelesul f=gIatnindria2 ,Kt nigskerze (Ver- bittitodre ,Bachstetze (Mota- .115iscum thapsus), pe careinsacilla)'. Numele general romtnesc Tkt. 11 pune laindolala. Laal acestei pasari este codobciturd, Tecuciii am auzit ambele nume:pe care nu 1-am auzit la Tecucift. Tian i brustare, pe cel dintafn tt=.10/dc (munt.) ,vom Arme, inumai In izol. g2Iblin cum Itli-von der Hand: gelatmt, lahm, rknul,celace ar fi un argumentsteif'. Tikt. nu inregistreaza entrulipan.luminarica",flindcacuvintul ciF, care in sudul Mold. ateastA din urma plantA are ose intrebuinteaza excluziv cuin- culoare galbena. telesul munt. clolac. ltalicat(mold.), ndni ! munt.) cloncan ,Rabe (Corvus), ca in LE XICUL GRAIULUI 201

Trans,nu ,Adler (Aquila)', cacare In restul Moldovel se ex- -In Muntenia. prima prin heltds. In sud haul deltdb (Trans.) ; in su-este necesar mai ales la vie, of dul Mold. darap (de pine, denu pentru trecerea animalelor, ci pentru a oamenilor$iinainte de fandrLaterne ; in restul mol-toate, ca semn de hotar. dovei ftnar, lar in Munt fednar.. &Wile! :,bor5gi titprost, fetuitor, sinonim cu munt. rtn-zeama ; la Tikt. helttagA ded, care se audesiin sudul,Barscht (bor,F), ohne Einlage, mold.,$icu mold. gralail. Labezw. nach deren Herausnahme, "Tikt. lipseste fetattor, care e asacare se deosebeste de al nostru de obisnuit peia TecucA- sica inteles si ca formA. gingle ,Zahnfleisch'; in Munt. hruba (mold.) ,unterirdischer suns eagle, cu accentui schim-Gang, tresonders als Fortsetzung bat, Tar fin restul Moldoveigtn-eines Killers' - In sudui Mold., gind. Forma sudmoldoveneascd1a Nicoresti, depildd,uncle slut s-ar putea explica drept o con-podgorii renumite, hruba este taminatie intre munt. gingle§1beciul facut anume pentru pas- mold gingind, celace este larasttrarea vinului ; alte feluri de be- o proba despre lupta dintre celechid slut pfmnita 51 zenznical, douA dialecte, care s-a dat si semai mid $i de regula fArA scarf. dg Inca in sudul Moldovei. M&o,s crdtita ,Tiegel; Tlkt. girn&itel =y munt. emit& ,ArtnoteazAvariantafern. idbog Eiche (Quercus conferta), viel-pentru Tr. lacdt, pl. lelcdte ,Vor- fach Uberhaupt Eiche', Tikt. mtliange-, Vorlegeschloss'. Aceta4 eunoaste cuvintul girneatel, carecuvint sung munt. ldcdt, pl. Id- in sudul Moldovei se intrebuin-cate,mold.acettel,pl. Idea, leazd aproape exclusiv pentru afar in Trans. ca in sudul Mol- numi toate vecille de stejar. dovei. gaigth(Trans ),( Kinder - ) Kloben'. Tikt: Haubchen', lozba ,Scheit1 guile, catalatnb& 51 nap : pri-noteaza numai variantele lodba, mul si al doilea se and In Mold.lobdcl. propriu zisa; primul si al treilea, pelting:Tlkt. 11 glsete In in sudul Moldovel si in Munte,Trans. si Mold. cif sensul ,Hirse nia. dar cu intelesuri deosebite.(Panicum millaceum) , decl sino- Anume: mold. caralambel..3ud-nim cu munt. mina, mold. ma- mold. naps munt .guile ,Koh-labIn sudul Mold.. paringul lrabi, Knollenkohl (Brassica ole-(sau perungul) este o plants de racea gongylodes)' ;mold.sinutret artificial, cu sdmintd tosie, sud mold, guile munt. napnu cenusie, si mai mgrunta ca ,Erdapfel,Ybirne, Topinambuta malalulul.In Munt. i se zice (essbare Knolle von Helianthusdughie, cuvint absent la Tikt. tuberosus).' pickle ,Perlhuhn (Numida me- hat (mold) ,Feldrain' are inleagris)' munt. bibelicd, mold. sudul moldovei insemnarea zwl-pichire. La Tikt. lipseste pickle. chen Ackern, etc. zum Ourch- poiata (Trans.) ,Kuhstalle ; in gang fitr Tiere gelassener Wee,Munt. are sensul de ,Stall fur 202 I. IORDAN kleinere Tiere,besonders Ge-intrebuintata excluziv in sudut fittgelt. Mold.,si rezultata prin conta- potca insudul Mold.in-minatiedin munt. cinzeaca §i seamna (fig.) ,om micgipocit` ;mold. singiapa. la Tikt, gasim sensurile 1: ,plot- tin& (Trans.) = munt. norort zilch eintretendes Ubelbefinden ;---,- mold. glod. Si in sudul Mold. 2. (Munt., Tr.) Widerwartigkeit,se zicetind,alaturi. de glod; Verdruss', La Tecucitt pentru in-deosebirea fntre ambele cuvinte tetesul1. exista cuvintul tad-este ca primul inseamna glod nitard mai subtire si in thai mica can- puchin 'd(mold. ) = urd&ireMate. (munt.) ,Augenbutter`.In sudul amblete, pi. subst. umblet, in Moldovei se zice pale/ant, pl., alizolarea :la umblete 602 in bu- carta sing. pachind se aude rarlestru, ,Passgang" ;titoliginea de tot. etimologica le este comuna, cad rune (westlich) ,Rodung`; §Ial doilea provine din lat. *am- In sudul Moldovei se aude a-Wester. cest cuvint. zlipldz, zap.munt, uldcf, gard engidca,Fliissigkeitsmass vonde scinduri ;nu stiudacA zli.. ether halben Litra (= 50 dram.)`;plaz nu se intrebuinteazasiin Tikt. nil noteazaaceasta variants,:estul Moldovei.

* * Din totalul de 428 de cuvinte, discutateaici mai sus si existente in gra ulzilnic din sudul Moldovei, 239, adica 56V. apartin dialectutui moldovenest proprlu zis ; 131, adicA 310/, se intflnesc si in dialectul muntenesc ;32, adicA 7,50/, se and in ainindotia aceste dialecte dacorominesti, lar restut de 26, adica 5,50/, sint date de 'Tiktin ca apartinind altor graiuri decit celor din vechiul regat. Daca jumatate din numArul cuvintelor gru- pate de mine in categoria 111 le adaug la cele 239 moldovenesti i cealalta.jumatate la cele 131 muntenesti, atunci cApatAm pro- portiile urmAtoare: din 100 cuvinte, 60 sint moldovenesti proprlu zise, lar 350/ muntenesti ;prin urmare, ceva mai mult decit o treime din cuvintele insirate de not§1intrebuintate in sudul Moldovei shit de origine munteneascA. Aceste cifre dovedesc indeajuns temelnicia celor sustinute la inceputul rindurilor de fats, ca se comite o mare gresala atunci, cind se face impartirea dialectelor dacoromfnesti dupA provincii. Din dis. cutia fAcutA aid se vede foarte lAmurit el in Moldova avem (11_ fapt douA graluri, Tar nu unul singur, cum se crede de obiceI chiar dacA vorbirea din sudul a cestel provincii seamAnA in multe privinti cu dialectul moldovenesc prOprlu zis, ea prezinta totu0 asa de numeroasegiimportante deosebiri fats de acesta,. that, macar din punct de vedere al lexicului, avem dreptul sa le socotim ca douA graTuri diferite. L lordan CATOLICISMUL IAR NU HUSITISMUL 2O

Catolicismul iar nu Nusitinnui initiator al scrieriilimbicromine (urrnare) Precum am aratat documentar in numarul trecut al acestei reviste, teoria ca Husitismul, in Maramureggivecinatate,, insec, XV, ,,a trebuit sA fie", si a fost initiatorui scrieriilim- bilromine atunci, nu se intemeiaza pe niciuri izvor istoric salt fapt ci numai pe- inchipuirea urzitoruluigi sustiitorilor el. N-am' accentuat, poate, destul acolo, dar accentuez acum,. ca aceasta inchipuire igi are originea intr-o analogic pe care a facut-o, degi nu o arata, lorga. Analogia e aceasta : a citit ca Husitismul s-a introdus in veacul XV la Slovacil slavi vecini cu Maramuregulgipoate chiar la unii din Maramureg ; ca aceastao tiserica se introducea prin mijlocirea limbii na(ionale, iar la Slo- vaci prin limba slava, pentru ca ei erau Slavi, Aga ca., analogizinct cu Slovacil, fara se ne declare, teoria formuleaza : trebue sa se ft introdus Husitismul gi la Rominii diracea parte a Slovacimei gi, la acegtia, firegte jn limba lor romineasca, prin traducerea in aceasta a textelor rotacizante cel putin. De aci : teoria Husitismului re- mInesc, alaturi de cel slovac, maramuregean, fara alte izvoare' istorice decit analogia de care vorbesc. Pe temeiul acestei analogii, apoi, torga forts izvoarele ig- torice, sere a scoate ca Husitismul s-a propoveduit gi a raz- bit gi la Rominiivecini Slovacilor din Maramureg ; far ceilaltk sustlitori ai teoriei (ca Pugcariu), negtiind ca ea pornegteding aceasta. analogie, cel mutt i-au mutat hotarul in tinuturile dela miaza-noaptea Muregului, fara sa bage de seams, cum era gi natural acum, ca, prin o aga stramutare, zdruncina_gi temelia gI cladireateoriei, Dar, cum am aratat chiar in studiu-mi-dinnumarul trecut- at e Arhi ye! ), nici un izvor istoric nu spune ca doctrina husita ar fi patruns in sec. XV la Rominii din Maramureg, de' pilda in regitinile de la minastirea Peri,si niciinceledela Billor-Murq. In privinta istorica, aga dar, teoria de care vorbim nu se intemeiaza pe nimic real, ci numai pe acea roman- tics analogie cuSlovacil nu gtiu de ce nedeclarata de lorga Dar urzitorul gi sustittorii teoriei au cautat sa 0 mai in- tareasca gi cu argumente filologice, tot aga de inchipuite gi a- .cestea, casi.cele istorice. Ei pretind, anume, ea limba textelor rotacizante, cars sunt acele in cars, In veacul XV, s-a propoveduit de catre Husitism .cuvintul lui Dumnezeub la Romtni, e cea romaneasca din Maramureg sau bihoreano-maramure§a4- na, ca nu e, .deci, limba din Principatele noastre Moldova itw Muntenia. '204 ILIE BARBULESCU

Slavistica, Lisa, pe care se pare el tt-a au In vedere urzitorul +t susjiitorii teorlei, ne invedererzasitipsa de puterestiinji- 'flea a acestor argumente filologice. Dar six le analizam barem pe cele mai insemnate. Zice teoria ') ca textele rotacizante au rotacismul In limba lot, adica prefacerea lui n in r,care,flindca, dupa ea, ar fi fenomen at limbii romine din Maramures, sluiesteca dovada caaceste texte au fost scrise, de un roman husit, in limba din area provincie. Dar Slavistica $i alte resturl al limb!' romine actuate ne fnvedereaza ca rotacismul nu era un fenomen numai local maramuresean sau translivanean, ci ca, pe atunci, exista si in limba romans din Principate.In documente moldo-slave din sec. XV se afla, intr'adevar. in nume propril geografice si de per - 'soane romane, strecurat in frazele slave. Deja Hasdeu observase5), In doc. din a. 1470: 2P11471411/11 $1/Km/wapiti,cari in alt doc. din 1471 sunt scrise 4AIHT611414141, Jar In altul din 1447 4311.111TWHILAI ViZINIIIKEWINfara rotacism, adica cu n in loc de r delapri- mele,Acestea sunt numi de pate din diferite regiuni ale Mol- dovii. Intr-utt doc.moldo-slav din a 1489 e numele de am PSAiXpt344 tot In Moldova. Eu mai adaug acum pe neobserva- tui :Kaatupa In un doc. molda-slav din 1472 5),cuvantcare, in fond, nu e altul de cat Zemepot,pIH de mai sus sijaatkips, pomenit tot de Hasdeu intr-un doc. moldo-slav din a. 1451 Toate azi: Gemeni, Gemenestii, Geamen.Ba rotacismul it a- flan] scris si in texte moidovenesti dinveacul at XVI ;a'a, °data numele de om "%tamp in un doc 5) serfs la 1546 in Husi, .ceea ce nu e de cat actualulGalbin. Ian limba de astazi din Moldova are, s. ex. la scriltorul basarabean C. Stamati 6) dela inceputul veacului al XIX : Se privesti la tuna par la miez de noapte, cu par in loc de paft=pana La Faiticeni seziceazi ,poi In loc de obicinuit napoi, afirma nuvelistulMihail Sa- tloveanu. Acestea arata ea tot rotacism car nu disimllajie on asimilajie e 5) actualul r in loc de n in cuvinte ale limbii din -toate veacurile si de astazi si din Moldova si din Muntenia, Ca: sangeros .< lat. sanguinosus, sangerare < sanguinare, numere< nomina, numara .nominare, nimarui alaturi de nimAnui.

1)La forge : Studii ;i Doc., VII. 3, p. XXVII, A. Cadre a. Psaltirea Scheiand, I, p. XCI, @t in Gralul din Tara -Orapital; Sexti1 Puscariu Zur Rekonstr des Urrum. p., 41. 2)In Cuvente, Ii, p. 13-14. 3)In revista LittGh. Ghtbanescu: A Codrescu. seb I Sept. 191a p. L77. At)La Academia Romtinei. cf. Pafcariu. Dn. Recenstr. p. 41. 5)In Musa Romaneasca, I. p. 301. 6) Cum crede gregtt S. Puticariu : Zur Rekonstr p. 42 ; cf. gi Evan - gheliaslavo-romine,poate de Corest tiparita la Sas Sebes :ingerunchml Arnett pentru arias (r. Bogdan, In ,,Convorbtrt Literare XXV, 371).Vest st mai sus, p. 189, in studlul d-lui Jordan. aria gi ante. CATOLICISMUL [AR NU HUSIT1SMUL 205. min; cad limba romans a suferit in totdeauna (foul sau trei silabe deosebite cu a, in acelas cuvant, si n-a simtit pretutin- dent nevole de a-I disimita pe vre -unul in r, cum invedereaza s. ex. seninI)G lat. serenus, mina G arena, rtnduneaohirundul- juneapan < juniperus, cununa .c corona etc, unde chiar pe r 11 asimiteaza fiexistent a in acelas cuvint ; ba, In aite,chiar adauga uh a spre a face doh ca: amanunt

1)In macedorornini e serin. 2) La 'Grp: Stall fi Doc.. VII, 3, p. X KIX ; Gindrea : Mc:Urea Scheiand, 1. p. ACE. 206 ILIE BARBULESCU ps=stuga noastrA ToaderS - Dar un asa8 final, ca semu at °are-caret pronuntari romanest15), Visim si in doe. munteano- slave din veacul al XV. Ast-fel,intr-unul e:163 fIntAat4,A,98 rocnomp8=2Eu Aiexandru gospodarS, cu cuvintul- ultim ne- articulat ;in altul ;CIHRIMJEpEtIEHS 411{8 8) = acest mai sus zis om. Oricare limbs slava ar flpronuntat, atunci ca si astazi, aceste nominative singulare fiumaiGospodar siszi vissrecen, adicA fara un it final. Deci, gospodar8iiszjvig!ra;n8 aveau pe at for S dupg pronuntarea limbii yomine muntene din yea- cutal XV In alt doc. e :OCT SBEA r0C110A11:16 ASH KpitA 4) = a luat domnul craiul men, care dupalimbileslaye nu se pronunta de .citGospodin, adica farA S final. Ast-fel cA, a final din textele rotaelzante nu e nici o do-, vada ca ele s-au scris in Maramures inveacul ,alXV, cum xrede teoria Husitisraului;pact cu un asa 8. puteau fi ele scrise 41in Moldova si in Muntenia de atunci.. Al treilea argument adus de claditorliteoriei Husitisinu- mului maramuresan e 5) ca limbs texteiorrotacizante-are,ea sicea din Maramures si tiara Oasuluit un p sau o deschis in Joe de dift. oa. Dar cunoasterea Slavisticel, in doc. romano- -slave, ne arata elsiaceasta-i o gresala. Daca scrisu! o ch ex. In Psalt. Scheiana etc., reprez;nta chiar pe tutp,ti) aP0i; tot asa se pronunta acest sunet insec. XV nu numai in Maramures ci si in Principatele. Romane. Dovada sunt feluritedocumente -romino-lave de atunci, in cart el a scris tot ast-fel (uneorisi -oa) la cuvintele sau numirile rominesti dinele.Asa indoc. moldo-slave din a. 1462 e numele geografic. zisnart.u. azi Fat- ima! 71 ; in altul din acelas an Ban Mixon 8)= Pan Nieoara ; in ..altul din 1469 e :selistea. Rzumopem. Cts'oarele ; in altul din 1480: IFIMBHAHA AHAA caw* 1.114A14A °prom.= privilegiiie mo- sului sau 'StefanOrgoati!, ceea ce-isisaris asa (cu oa)yin .aita parte5) ; In alt doc. tot din 1480 e cuvintul rominesc ne- .poatA. In propositia 1114144npom TOE MO MOTH CB01141=2Ana.... .a vindut acest sat nepoateisale.Si tot ast-fel, Inca Inalte

1)La Ion Bogdan : Documentele lul Stefan Cel mare, 1, p. 30, 84, 2) A se vedea ce cred eu despie pronuntare acesui 8 final in cartea .nlea : Fonetica alfabetului cirilic, p. 311. 3)Cf. Ilk barbulescu c Studli, p. 82 ; Cercetdri p. 77' 4)Ion Bogdan : Relatille Tarli Rom., p. 167, 215. 5) La A. Candrea:Psalifrea Scheiana, 1, p. XCI. 6) Ea cred altfel : cf. Fonetica alfabetului cirilic. 7) I. Bogdan : Doc. jut Stefan CA Mare 1, 52, 64, 134, 239, 244. 8) Curdatul e insaInteles ;itranscris grefit de Ion Bogdan; ...tad, in Original, p e suprapus lui o, In care cas scriitorul sublintele- sea vocalagpe care o pronunta a. Cf. cele ce am ardtat despre a;a ..suprapuneri, to No. 1 (precedent) al Arhivei°, la p. 147. 9) Vezi mai jos, despre I?, lap. 208. CATOLICISMUL 1AR NU HUSITISMUL 20T

-doc. moldo-slave din sec, XV. La fel se aflA 51 indoc. munteano-slave din acel veac. A$ a : coT uuniwopt= ij dirt Seghi- para intrunul ; intr-altul e : 8 T. imt..fatnop 2) Timiqoara. A$a cA o inloc de dift. oa din textelerotocizante nu constitue nici o dovadA ca ele s-au scris in Maramures in sec. XV, cum crede teoria Husitismului ; cAci cu un a5a o puteau fi ele scrise Si in Moldova $1 in Muntenia de atunci. Al patrulea_argument at ClAditorilcir fennel maramure5ene e ca limbs textelor rotacizante are Inca. grupul en ca in Mara- inure§ in loc de maitfrzittinJ. Dar Slavistica ne aratAin doe. romino-slave, cd $l acest argument e gresit, pentru cd en Yn loc de In e §1 in unele cuvinte romine din docscrisesla- vone5teInPrincipatele Romine din veacul al XV Ast-felin doc. moldo-slave din a. 1462, 1469, 1483 e numele de femeie 4111Apoia,careIn altdoc. din a. 1470 e scris Ai.4pHtu. In un doc. moIdo-plav din 1487 eAmniaalAturi de Niaputia.Inalt doc. din 1490 e numele geografic : Ao Aka0nailTEHMSII--,_ pind la Dealul Paitenului, ceea ce mai tirziu e Paitin ttul, cum va fi fosf chiar $1 In pronuntarea scriitorului aceluiasi doctiment, pe cita vreme tot In .el e scris. $1 forma adjectivatdMATIIHOHA care pe romineste se traduce : a Paltinului. In un doc. moldoslav din 1435 e: BAN HAIM gEpittA,VA credinta panuluiBerendei, Jar in altul din acela5 an :LLtu16914Hyvkii. Asa $1 in allele tncA. Ast-fel cd en in loc de In din textele rotacizante nu constitue nici o dovadd cd ele s-auscris Yn Maramure5 Insec. XV, cum crede teoria Husitismului ; caci, Cu un aya en puteau fi ele scrise $1 in Principatele Romine de atunci. Al cincilea argument al acestei teorii e' call se OldInca nemuiat inI', In textete rotacizante ca in limba din Marainure5 6). Dar Slavistica nearatA,ptlindbc. romino-slave, cd $iacest argument e gre5ald, pentru ca a5a t namulat e $i incuvintele romine5ti strecurate in frazele fordirt veacul al XV in Prin- cipatele Romine. In adevAr, nu numai cd &Ulm o8pticn( in doe, moldo-slay din a. 1443 7), adicA numele de boer Urecle deve- -nit mai tirziu Urechle, dar afldm In ele chiar substantivul co- tnun =met scrisla. plural iliSHLIG111=- munceli, In 'Irma 51 azi

1) I. Bogdan: Relatiile Tarn Rom., p. 259. 2) In original acest pe suprapus lui o, ca In Nicor, p 206. 3) La lorga: Studii §i doc., VII. 3, p. XXIX ;S. Pugariu :Zur .Rekonstr p, 69. 4) In originall Ae suprapus lui 5) I. Bogdan : Doc. Inttefan Cel Mare, 1, p. 55, 138,147, 26g, 488, 238. 6) La lorgaStud!' §i Doc.,. Vlf, 3, p. XXIX ; S. Pufcaria :Zur. ,Rekonetr., p. 69. 7) In Doc. Hurmuzakl, 1, 2, p. 883. 208 ILIE BARBULESCU tnuncM ; asf-fel in doc. din 1488 1) H c &4I Th nonimaitu4 $1 Aithigfna.elcu toate po'enile @i muncelii, ceea ce In altdoc. moldo-slav din 1462 eMnxvm,ca nume alunui sat dinjud. Vaslui. Deci $i in Moldova era fenomenul 1 nemuiat in1,in sec. XV; atm cA textele rotacizante puteau fi scrise cu el $i aid, nu numai in Maramure$ in acest veac. Al saselea argument al teoriei Husitismului maramuresan e cl n nemulat In l se af IA in textele rotacizante ca Inlimba din Maramure$ 9. Dar Slavisticane invedereaza, prin doc. romino-slave, cA $iacest argumente greplA, pentru el asa nemuiat n se afla(ca$i1 nemuiat) @i in cuvintele rominesti strecurate in frazele slave ale lot din veacul XV in Principa- tele Romine. Ast-fel,indoc. moldo-slay nin a. 1458 e H4 Konen rp8wk. la capatul gruhului, azi gruiului, 1n jud.Iasi,el CAHN= In Ba/ia, azi localitatea Bala. n doc. 1459: GOT Aopo- rtinit. dela Dorohuti, azi Dorohol, casiIn doc. din 1467 unde

.fenomenul e $1 Iiforma adjectivalA a aceluia$1 cuvint B[Ipal n[anei] IllanApa AoporoyucKara. credinta panului *andru doro- hotianuiadicA din Dorohotiazi Dorohol. In doe.din 1467 e : Ha 3ASTSpOHIgH=. la (cimptil) ZlAtAroariei, apoi, ca azi, ZIAtA-- roare,In jud.FAlclu.In doe. din 1480 n numele Oproanf. Orgoahe, azi Orgoale9.Fenomenul acestul n nemuiat exista si in doe. munteano-slave din sec. XV, in cuvintele limbel romine din Muntenia strecurate intrinsele.Ast-fel,Intr-unule, ca In multeaitele,CH6HH $iCHSHfitHil ceea ce in alte e, ca astAzi,CHEMsau G1161-DOI)§i Camels .Sib lit, Sibil$i Sibilant ;inalt doc. munteanb-slav, din a. 1423-; e numele unui boier *Snail Eau, din acel Bala (Bafia). Decifenomenul n nemuiat era$i in limba romina din Principateinsec. XV ; asa ca textele rotacizante earl it au puteau fi, scrise in el $1 aid, in acel veac, nunumaiin Maramures. Al optulea argument al teoriei husitlsoului maramuresan e cl textele rotacizante au a aton In loc de A, a$a cum graiui din Tara Orasuluf $1 Maramures are $1astazi 9 ; de asta ar fi ele scrise aid. Dar Slavistica arata ca $i acestargument e o gresala, pentru cA acest fenomen existA $1 in limba romina a Principatelor din sec. XV, cum dovedesc doc romino-slave de atunci, in cart s-au strecurat cuvinte rominesti. Ast-felin

1) I. Bogdan: Doc. but Stefan Cei Mare, 300, 65. 2) La lorga:Studit§1 Doc.,VII, 3, p. XXIX ; Candrea ;Psalt. Sch., 1, P. XCII 3) 1. Bogdan : Doc.1u) $tefan cei Mare, 1,24,17, 29, 86,120, 134, 34, cf p. 206, nota 9. 4) Stoica Nicolaescu : Documents alavo-romfne, Bucumti 1905,p. 1, 6, 36; I. Bogdan: Relat. Tart! Rom. p. 187. 5) La Candrea :Psalt.Sch.p. XCI ; SextilPufcariu :Zur Rekonstruktion, p. 30 17/ 69. CATOLICISMUL IAR NU HUSITISMUL 209 doe moldo-slave de pe vremea lui Stefan cel Mare al Moldova, diferitrscrlitori pun a In be dea: aCSAi ApItraHiff (cu If suprapus), A).judele Draganie,degi eSi numeleAisAna Malin; e 941pecams-P- arcalab, mpsia iloraastqns- Lucacesti, In jud. Baca% in acelas loc cu aani3rxpa= calugari. Siin alt doc, RStcyin .Lucacesti, ChtiTaPh Insa$1enwrap,emosnuautpiH din jud Bacsu, numele de om 1.11pHeTiotornor, Ao xvrap Hpa-, 41014011=OA la hotarui lui Craciun, 8 4AntstuffoloIn Lapusna, masuratoarea 0. >stA'fa= 9 faia bolerulBpalirldH=.VranZan care in alt doc. apare si 13tpuasAu Vrdn'O' an 2), numele de om TZliori care in alte doc. aparesarisTimor% cum e in unlit din a.1411dela Alexandru eel. Bun ') ;e seta TaTapTu din jud. Suceava Si altele. Fenomenul acesta al lui a atom In loc de 8 se af (5, la fel, $1In Muntenia. II gasim in doc. curat romanesc din 1521 : serf- soarea boerului Neacsu dela Campuiung catra pirgarul Braso- vului Begner in cuvintul 4knispATSA alaturi de 4nzp4rSit4). Dar e si In cuvintele romtne strecurate in doc. mutenno-stave din veacul XV. Astfel: or Atinamapor=h1 Dabacesti$iGdAsnwop =Salcisor in an doc. din 1382, chiar 4). lar apoi, Gaxisu Sacui, Apmene In dot. din 1459; ApArus=Dragi6 macar ea e S ic klirSHA -Mihaii, In doc. din 1474 ;.in alt doc. e gpalna Braila, care In altul e scris Emma Braila ;in altul KAA4apew camaras Si ROVAMiHE = Cohalmeni, orasel InTtansilvania ;Inaltul satul din Ttansilvania Name = Rajnov, azi Rajnov, alaturi de CUATApS =r-spatar ; In altul CZTfiepc41.,--_delaBarbat si NAHA% =Radila8). Al noualea argument, ce invoca aceasta teorie e lipsa prepozitiei pre cu acusativul regim direct In limba texteior rotacizante ca In cea de azi din Maramures. De cat,cum arat In numdrul precedentaleArhivel, la p. 49- aceastAlips exists Si In limba din Principate.Ast-fel,Indocument,din a. 1602 din Muntenia, e : am miluit bolarinulInloc de:pre boiaritiul.Deci$1In aceasta privinta gresesc eel r sustin teoria Husitismului maramuresean.

1) I. Bogdan : Doc. lid Stefan cel Mare, t, 19-20, 25, 304 40,56, 63, 66, 74, 113, 144, 150, 157, 169, 172. 2) In a Tut Oh. Ohibdnescu revista :T. Codresc u dela 1Sept. )916, p. 178. 3)In.Drevnostl Societ. Archeolog. din Moskva, IV, 1.p. 292 4)StoicsNicolaescu: Doc. Slayo-romfne, p. 42. i. Bogdan: Relatina p.102.10.3,131,236,187,288, 56, 12, 16). , 6) Venelln : Vlaho-boig. gran. p. 10. 7) La lorga : Studll ft doe. VII, 3, p. XXVII;IIIn Pupirtu :foto- TiC1 literaturll romane, zpoea veche, 1, 82. 4 210 ILIE BARBULESCU

Claditorii teoriei Husitismului maramuresan mai invoaca In, sprijinul el sl alte caractere fonetice. Ast-felfca scrisut in textele rotacizante pp siaar fi repreziptat in ete un sunet r special ca in limba de azi a Maramuresului 9; ca numele pro- prii se constituesc la gent -dat cu /a in loc de /u1 In texte ca In limba maramuresana ; ca an la fel Zr= I) in toe de jsidz In in- toe de z 2),si alcele. Slavistica ne arata, si pentru acestea ca la cele de mai sus, ca sunt argumente gresite. Dar nu mai stArui a documenta si la acestea, pentru ca cred ca din cele ce am aratat se vede limpede totala tipsa de valoare stiintlfica a fonetismultil cladirei teoriei. SA trecem, insa, ei la alte feluri de argumente ale ei. Tot. asa de lipsita de yaloare etiintifica 8 teoria Husitismului maramuresan si in privinta lexicala. Anumite cuvinte, pe cari autorii ideei gresite 3) a maramureeenismului celor mai vechi texte rominesti le socotesc fiind numai ale limbii romane din Maramures, nu sunt, de fapt, numai de acolo, ci ele erau de mutt, Kecum se gasesc siastazi, cu aeeleasiintelesuri, el in limba noastra din Muntenia si Moldova ; iar unele din aceleasi cuvinte erau, acolo, ca si in Principate,produc(ie de natura literarA ; traduced. sau imitari ale cuvintelor slavedin textele Qi worbireat,slave contimporanetor.Ast-fel, ,,a cure, pentru a alerga" din textele rotacizante nu era ceva specific maramuresan, ci se poate vedea la mai multislavi, la Sirbi, Bulgari etc, la cari inseamna, ca si In Principateie Romine ;la Sirbi e s. ex. tedi = a curge si a alerga, de unde,utagte si uta = refugiu, si uteei evadere. In paleosl., deci in bulgareste, e tot asa: Tenni = currere si fluere,TEVENFIiE = curses si fluxus. Tot na., numara nominare pentru a ceti.nu.e numai In Maramures, ci, ca in Principate, e in, limbile slave cari ne influ- entatl, la fel; esti=zahlen, rechnen, lesen, (Schrift)o); de act e, in vechia organizare financiara a MintenieisiMoldovii, cuvintul c/.9/4, care-I, din aceeasi radacina, l4entic cu pis.. gum) numerust iar in bulgAreasca de astazi se zicedukata 13te numarA bani ('Djuvernua Slovarbolg. jaz. pt 578) si hete edno pismo =citeste o scrisoare (lb. 25521, Asemeni, nu e numai in Maramuree :cveatille--pinzeler ventres, cpra crecte jurzitortAl teoriei Husltismuluit ci acest cuvint 11 au si Rominit din Principate sub forma vetrila ;iar aci,. ca si acolo de altfel, e vent dela Slavii cu cari avuram legA- turi invechime Sirbii sau Bulgarii.In adevar, nu numai 1) L. A. Cad-ea:Psalf. Schei., p. XCI, C.XV.; Pufcariu :Zur Rekonstruktion, P. 32. 2) La A.Culdrea :Ib. ei N.Y lorga.SfudiifiDoc. VII, 3. p. XXX. 3) N. forge! Studii &Doe. VII, 3, p, XXXI, 4) Bernscker Slay. Etym. WOrtettuch, p. /74. CATOLICISMUL JAR NU HUSITISMUI 211

,ca acestea din urml au, cu acelas inteles, In perioada-cirilo, rnetodiana (sec. IX sau X) a for:aivrimao,ci. simaitirziu, .asa numitii teoreticeste Macedo-Slavi dinVeles [Macedonia] ,au, in un manuscris despre cPovestea troiands poate din veacul XVII: ghwrowe RITOIAA Kopastr4 ridica vetrile (panzele) corabici Limba sirbo-croatA are acest cuvint de a-! semeni cu acela§ inteles. Dela acestea,dar, el a trecutsi in romina. Principatelor nu numai in Maramures. Cuvintul zOodle al textelor rotacizante nu se putea, de asemeni, sa fie in ele numai din Maramures, cum crede urzi- orul teoriei Husitismului,ciel exista in see,' XV,si in Prin- cipate. 11 gasim., in adevar, indoeumentele moldo-slave dela Stefan cel Mare si chiar de mai nainte dela Alexandru cel Bun.. Asa, in unul din 1125 dela acest domnitor din 'tuna, e; OT ArAt IMAM(T) 6EllOW£11c1aanoAiaO MiltaT11(11), TOH 3,1110,010, roan Ao moxnaS2)---- de unde cade zappdiia 1W Belos in Mile- tin, prin aceastI zapodie in sus pana lamohild,Iar,mai in urina, gAsim si in, diferite documente dela Stefan cel Mare, ca s. ex. in unul : SZEIOAid xpauttu 3) -----zapodia Untitled.

La fel e cu: mitar, mitarnic, beseduesc,gicu toate celelaltt cuvinte ce mai insira lorgastpe cari, necunoscind Slavistica, be ,crede gresit, ca ar fi specific maramuresene romfnesti ; caci, de faptsiacestea existau, ca cele despre earl vorbiramaci, in limba romina din Principate, priti aceleasi stranse legaturi cu Slavii balcanici ai vremii textelor rotacizante. Cred ca, in urma celor ,arAtate, insA, ar fi de prisos sa mai stdrui$1asupra lot 'Aceeasi lipsa de valoare §tientif ica, au sicelelaite feluri ,de- argumente, pe cad le mai aduce urzitorulteoriei natalmaramuresean. in adevAr, faptul ca vre-un scritor ai textelor rotacizante dovedeste cA stia ceva latineste, prin acea cA strecoara in ele 'termini latini, nu constitue ,nicide cum dovada,cum,. crede lorga 4), ca aceste texte furA scrise in Maramurescad infm- enta culturel latine se exercita in sec. XV nu numai acolo, a- dicA nu numai in partite eungurene*, ci gi cel putininMol- dova, prin mijlocirea Poloniei, daca nu si in Tara R ornineasca. Se stle, In adevar, cA pe atunci se duceau la studii in Polonia, in deosebi la Cracovia, tinedboieri moldoveni. cari, apoi ajun- geau in Cara for scriitori de documente domnesti si In ,aJte si- tuatii. GramAticiicipisarii erau din acesti boieri ;aceasta_ se

1) In Sb. Min. dela Sofia XIII (a. 1896), P. 273. 2) In Docum. Hurmuzakl,1, 2, p. 836. Kaluzniackl traddeeprin Sat.rupes. 3) La IonBogdan: Doc. lui Stefan cel Mare, 1. 127, 337, 439. 4) InStudii ,siDocumente. VII, 3, p. 212 !LIE BARBULESCU vede g. ex.. In cartea moido-slavadin 1443 alulStefan,.. domnitorul Moldovii, catra contain; HAW aionkiii mita itlittrorA. map. boleti/ nostru credincios, pan Mihul ptsar,canna 11 fntare§tenistemogil, cu marturiea bolertlor divanului intre cork atm flARAWt14,411Elfrp4,tt4rmi4 credintapanului *endrica, gramatic. Din Cracovia ba si din Lemberg, care erau tot In Po- Ionia, acestia aduceauInMoldova cultura umanista latina pana. §ila scris, une-orl In sec. XV ; de aceea, In divanul din 1435 al lui IIIe, domnitorul Moldovii, gasim ca pecetea comisului Stan- ciul din Buhaegt! poarta numele acestui boiercu licere latine fntre celelalte slave, nein% 11411A Stanczul grratcrcuro e) = pecetea panului Stanciul din Buhaesti. Si, ca o continuare a pri- mire' culture' latine in Moldova gasim,apoi, inveacul XVI, pe cunoscutul boier Luca Strcici ca se iscaleste cu Mere la-. tine, macar ea scrise si in ruseasca vremli scrisori catre Lem- bergeni. De alt-fel, episcopul CracovielPetrus Wysz de Ra- dolino, care In 1401 1ntemeiaza Academia Cracoviensis, spune- In actul eau de fundatie, ca creaza adeasta Academie : wad fide' propagationemgentium.,. Ruthenicae et Walachicae... clario- rem salutis illaminationem ; o Intemeia, dar, cu gandul de a lumina* @i peRominf.tar in registrul *Album studiosorumas), In care se afla inscrise numele studentilor moldoveni ce in,va- tara In Academia Cracoviensisintre 1405-15035icare s-a pastrat de atunci !Dana- astazi, gasim urmatoarele uumi : Anno 1405 Nicolaus Andree de Moldavia 1409 Mathias de Bachkowya 1431 Demetrius Dyonisii de Reresztes 1436 Mathias Filczkopoter de Moldavia Michael Stephan' de Moldavia Symon Johannes Vikerle de Moldavia.. 1448 Joannes Michaelis .de Suczawi 1453 Laurencius Andree Burger de Moldavia 1464 Andreas Nicola' de Romany 1470 Johannes Stanislal de Thutorza (Tutova s. Tutora?).. 1482 Benedictus Nicola! de Gergew (Giurgeni?) -1490 Paulus Paull de Tczotru (Totrua Petrus lacobi de Byrglowo (Hfrlau ?) 1493 Gregorlus Francisci de Baco 1494 Michael Thome de Iaszo (14) Tiburcius Demetri de lllie') 1495 Paultts de Sered d Emericus de Sered

1)Docum. Hurmuzaki, 1, 2, p. 880. 2)Doc. Hurmuzaki, 1, 2, p. 867. 3,Dr EugenivaBarvginakl :Mironis Cosign', Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Bucurestiis 1912, p,Vil;ctB. P. Haste* is Anuarul Instructiunii publice din 1864-1815. 4.Lingi Suceava, eat CATOLICISMUL IAR NU HUSITISMUL 213

Evident ca tined de acestia, despre cart nu se poate sustine ca erau flume catolici, din Bacau, Suceava, roman, Tu- tova, Totruo, Hirlau, laoi,Seret, Dile etc,aduceau in aceste locuri ale Moldovii tor, eel putin intrucateilucrauceva, acea influenta a cultureilatine,pe care urmarea sa o trans- mita in Moldova deja intemeetorul ,Academlei Cracoviensiss, e- piscopul Petrus Wysz de Radolino, la inceputul veacului at XV, oi pee care o vedem s. ex. la boerul Stanczul. Aceasta influenta ,o si constatam, de alt-fel, manifestata in feluriti termeni latini pe earl Ii cuprind documentele moldo-slave, une-ori of cele munteano-slaVe, ale veacului XV. _ Ast-fel, in actul de fidelitate al lui Die, domnitorul, Mol- dovii, catre regele Polonlei LadislauIII, din1435, _actserfs 'slavoneote, gasim nu numai acea pecete pomenita cu litere latine a boerului divanului .Stanczul, cipiterminii latini sau germano-latihiRANU.HAfp ® cantiler, cancelarius,pitamp u swap ,,riteriia oi boierii 1). In alt doe. moldo-slav extern, acesta din 1395, e:ilioptork KponFauTaa Dionacsoro coroanei rega- WWI polonez. unde Kopirift e cuvantlatin in fraza slavaIn un doc. moldo-slav interndin a.1472, serfs de gramaticul -curie In Suceava, se afla : NC CI:WHAM npisaumuamu atunfac EMAA ittlAWERN4 8)*NsCuprivilegille sale, fiindca au fostfalg, unde cuvintul intal subliniat e lat.privilegium,iaratdoilealat. falsus, amandoua slavizate aici. lar Intr -un Codex (Sborni.k)moldo-slav dina.1474, care tontine Sintagma luiMatei Vlastaresialte invataturf bisericeoti, se afla chiar un Lexicon latino-slav 8); in el se ex- plicaslavoneotecuvintelatine,ceeace invedereazainte- resul intelectualilor moldoveni de atunci pentru cultura la- fina. Ast-fel are:.AOMECTNNOtrAl :AOMALUNH, KOrCHIN; 4a/VIN- ,411A :sepia,lifAtAk;FITEpl =a= 11X.Thetc Sa, aceasta influenta culturala latina o gashof in seri- sul muteano-lav din veacul at XV. Ast-fel, ca sa nu inoir mat .multe, intr-un document intern dela Vlad I Dracul, e3AHECTI4 AAA 6KAncipxMAW&4)= a duce arama in cdmara chisaru- iu iy unde se afla lat. camara. lar acestea toate arata, nu ca aceoti termeni latini faceau parte organics din limba slava ce o scriau $i ca,deci, 1-ant ivat inconotient impreuna cu limba, cielei se mentinura in -aceasta limba slava numai gratie influentef latiniste ce se reirn- prospata mereu prin Poionia.Cuno§tintele de latineoteacart se NldIn texteterotacizante, prin urmare, se puteau do- ;bandi de scriitorii for nu numai fnregiunile eungurege ale

1) 2)8:.e.Cificranne7sciLi, 2i086r5e,vitt7.sa 7. Codresca, dela 1 Sept. "1916, p.177. 3)1. A. lacimirskij : Slay. rukopla Nlamcckago nzaa., p. 43. 4) 1. Bogdan : Rciatille, P. 58. 214 ILIE BARBULESCU

Alaramuresului, cum gresit crede Iorga,. ci si in Moldova 51 In Muntenia t dect acele texte au putut fi scrise aid nu acolo. Tot ast-tet, faptul ca in textele rotaezante se gaseste un, fulmar de euvinte inaghiare nu constitue nici o dov Ida ca a- ceste texte S-au scris in sec. XV in Maramures sau in impreju- rhni, cum crede toria Husitismului maramuresan 1); 5i nu constitue o asa dovada pentru, ca cuvinte mag'hiare nu se aflau numai acolo ti st in limba romans 5i cea romino-slava din Principate.in adevar, nu numai ca limba noastra de dincoace de Carpati e 5i ea In- carcata pans astazi de cuvinteunguresti, Oar textele muteano- slave din sec. XV an de asemeni multe ungurisme cart circu- lau in Muntenia ; asa:tar, tovar = povard, vama, ham, oras,, bobou, vig = bucata de postav, gazda,korda = sable (ung. kard), viteaz, bantui cu sens de a turbura, a asupri, kelcig= cheltulald,hiclensig 5i hitlenstvo,furtes = print, dingerman Forst, obadi boier, nemes, (ung. jobbagy); sekereas=ca- rutas (ung szekeres), birad (ung. bir6), por = tiaran,sateart (ung.ple,iaraacesta din german Bauer), poate hocreat ade- Iverinta, zapis ; mehas = Stupar ung metres) etc Asa ca, evident, puteau cuprinde cuvinte unguresti nu nu- t mai texte si limbd romans din Maramures, ci 5i dim Principate In sec. XV. Prin urmare, nici until din argumentele filologice aduse de urzitoi ul si sus(inatorii teoriei Husitismului maramuresan sau bihoreand-maramuresean nu dovedeste ceea ce dal-0 au volt sa dovedeasca prin eie: ca originalele textelor roiacizante sunt scrise in limba si tinutul Maramure5ului sau chiar ale Bihoruldi on Transilvaniei dela riordul Muresului Eu am ardtat aici, ca aceasta limba a lot a putut fi din Principatele Ramine. .Teorid ,aceasta, deci, neintemeindu-se nici pe documents istorice, ceea ce am dovedit in numarul trecut atArhivei", nici pe faptelingvistice,ceeace am documentat acum, nu poate aver nici o valore stientifica ; ea e numai pur si simplu oinchipuire (de natura romantica, ca metoda dcerrelare) a urzitorului si Sustiitorilorel. Din aceleasi motive, nu se, poate sa fi fast scrise in gMa- ramure5sauimprejurimeb' 5i de un husit, ci pur Qi simpluira .Principate, to fi textele rotacitante, fragmenteie de Apostol Qi ,de Evanghelie, ce s-au descoperit nu de molt in manuscris51 -s-au pus gre5it de edltorul for L') pe seama liusitismului 5i 'a,

1)La Iorga: Studii fi Doc:, VII,3, p. XXXlll ; Candrea: Psalt. Schel. I,p. XCII; Dr N. Dagen: Codwele Teodorescu ft Cod. Mar- flan, p, 5. 2.Toate aceste cuvinte le-am cules din textele publicate de 1. Bog: data: Rela(lile Tdrli Ron:P:011 cu Brafovul 3) N. 1orga : Citeva document° de cea maL veche limbd romineasCL (Sec. XV .1 xyl), Bucareftt,191)6. CATOLICISMUL IAR NU HUSITISMUL 215

itmbii maramusene. Mai intif, aceste fragmente nu contin nici macar rotacismul texte!orrotacizante ; asa ca deja faptul a- testa ar contrazice teoria Husitismului maramuresan in ele. Al doilea,data s-ar ,putea zicq, cum afirma Iorga, ca ele vor fi fost scrise ansec. XV, (ceea ceeu nu vad dupa cecriterii stientifice s-ar putea susfne), apoi, absenta rotacismului celui bogat in ele, corespunzind faptului ca gAsim rotacismul acesta numai in cuvintele romine din doc. moldo-slaveiar nu sito cele munteano-slave din sec XV, aceasta absent/ ar insemna, poate, ca textele rotacizante au lost^ scrise in Moldova, unde limba romina poseda §1 inca nu pierduse rotacizmul cel bogat (Fintirkle, Gemere§ti etc.) pe chid aceste Fragmente de Apostol giEvanghelie au fost scrise in Muntenia. unde limba nu mai avea, in veacul XV, ci pierduse rotacizmul cel bogat, avind numai, ca astazi, pe eelsarac (sIngeros, rumen). De alts parte, absolut nimic nu ne indica ca aceste texte rotacizante sau acele Fragmente de ApostolsiEvanghelie ar fi fost scrise in on -care altd regiune cu Husitism, in afara de Maramures sau Nordul Muresului; nimic nu ne indica, asa dar. ca ele ar ft fost facute In restul Transilvaniei, unde documen- telene prezinta media trecator husit in veacul XV, sailIt Moldova, de unde Husitismul trecu de se raspindi acolo ') it acelas secol. Aceasta pentru ca nimic nu arata ca acel Husi- tismse vafiintrodus atunci is Romini, iar nu numaila Unguri, Sasi, Secui din amindoua' laturile Carpatilor. Pe tits vreme, cum documentar se stie si am ardtatgleu in studiu-mi din numarul precedent, Catolicismul e intirts puternic intre Romini 'deja in -veacurile XIII §i KIV I Asa ca, nu ramine de cit .ea Catolicismul, care se propaga si el, dejaina- inte de ivirea HUSitismului 'la noi, prin limba nationals, spre a ne atrageinsine -ii provoca fraducerea in limba romina a acelor texte rotacizante. De alt-fel, cum am spus si in numarul precedent, cPsaltirea S.cheiana, pare chief a ne indica nas- terea ei in romineste subt privigherea biserieel eatolice ; pentru ca intrinsa se afla strecurata forma catolica a dogmei Trini- ajii:.Ca 13ste tatal, aSa §i fiiul, asa si sfintul duh. Nefaptul fatal, nefaptul fiul, nefapttf sfintul duh etc.*. E aproape imposibil de sustinut stientificeste, caRamttiii, -carierau cu totul acaparati de Slavonismul pravoslavnicin veacul XV, au inceput, prin imboldirea Vropriei forconstiinji nationale, sa paraseasca limba §i scrisul slay spre a dagCti-1 vintul lui Dumnezeua in romineste. De aceea nu revine de eft Catolicismululmeritul acestul inceput de tedesteptare a constiinjel romtnesti. Ba eu repet51 Astazi Inca ceva, ce am indicat, cadatarerdeja incartea-ml

1) Val studIal men, in No, precedent al vArlilvele, p. 6. 216 ILlE BARBULESCU

*Studii privitoare la !AminsiIstoria Rominilor'. Anume, ar- halsatul izbitor' al frazei textelOrrotacizantecomparat . cu limba textelor atiute sigur din veacul XVI, ca scrisoarea bole- rului dela Cimpulung Neacau din 1521 sau ca scrierile tut Co- res!, arata coriginalele celorrotacizante se departeazd,ca data a naaterel lor, de 1521 tit de Coresi, matt mat malt de cit admitem astazi ; aceasta diferenid izbitoare Intre limba pri-, melorsllimba acestora din urma arata ca originatele celor rotacizante se vor fi scris chiar inainte de veacul XV. Daca oh- servarn limba romina de astazi in comparatie cu cea a textelor dela Inceputul veacului XVIII, ca de pilda cu cea a manuscrl- sului elstoria Rosilori din a 1750 (Mster : Chrestomatla rom., II, 50), vedem ca diferenta e mutt mai mica de cIt Intre textele rotacizantesisc Isoareaboterulul Cimpulungean Neac5u din 1521 ai Cores!. fil totusi Infre 1750 al 1921 sunt 171de ant- Aga al Inca alte comparatii va sa zica ca limba romina ae- voluat foarte Meet, $i ca, tocmai din pricina acestetfncete e- volutli, trebue sa admitem ca cel putin 150 de ant au trecut Intre aparitia textelor rotacizantesiscrisoarea lui Neacau ort Coresi. Ceea ce ne constringe a admite ca textele rotacizante, o- riginalele lor, se vor fi facut in curgerea veacului XIV. Aceasta constatare, la rindul ei, apoi, ne Impinge sa punem Inceputul scrierii rominesti in cadrul clipelor de intemeere a Principa- telor intregiTara RomIneasca $i Moldova, ceea ce se face de fapt tot In veacul XIV. 1ar reamintirea faptului, ca Intemeerea Principatelor acestora s-a Mut in cadrul actiunii alinfluen- jeipoliticea Regatului Apostolic atUngariei, ne ell indidatia, tocmai, ca biserica catolicA, in lapta-i contra pravoslaviei, *Inge a redetteptaconstiinta nation all romineasca, InveaculXIV. eontribuind, prin mijloacele ei, pe de o parte sa Intemeeze Prin- tipatele, far pe de alta sa stirneasca miacaree literary rominA a. textelor rotacizante. Argumente rtf dovezi, toate, ca Icatolicismul iar nu Husl- tismul a lost initiator at scrierii limbii romtneD. Observare. Ideea aceasta, precumsicea a innuentel I- nitiatoare a Catolicismului la not, be admite al Dr G. Pascu to a sa Istoria Literaturllc1Limbli romtne din secolal XV/ ;nu- mat ca explicarile ce dau acum (cart nu erau In Cercetari"§1 ,Studii", ci sunt !ma) nu In are dinsul (p. 18) ca argument el Rominil an scris romine$te Inca in secolele XIII Qi XIV De alta parte, poafe pentru ca acum combat Intlia oars teoria Hu-

Sitismului maramuresan, d. Pascu, deal nu admite ideeaHust-- tismului ci pe cea a Catoliclsmului cainitiatoratliteraturil noastre, crede, tot*, ea textele rotacizante as fost scrise la Maramurea. Sper Irma, ca argumentele, ce aduc- incontra a- testei localizari In Maramurea a limbii, Il vor convinge ca. fate de formele de limbA romina strecurate In documentele romino-

. CATOLICISMUL IAR NU HUSITISMUL 217 slave din veaculXV,pe cars nimeni nu le-a arAtat pina la a- cest studiu al meu, nimic nu documenteaza maramure$enismut textelor noastre rotacizante. Apoi, acccentuez ad ceea ce, paremi-se dintr-o conver- satie particularA,n-am accentuat destul la p. 205, care s-a tipArit In coala precedents. Ninitc nu aratA cA scriitorildoc. moldo- Slave pomenite la p. 204 erau originari din Nordul extrem al Mot .cloviisidin Bucovina, cA pronuntau romineVe ca act sica, deci chiar cind scriau in Husi sau in alta parte a Moldovii de mai la Sud, scriau modul de pronuntare, cu rotacism, numai din Bucovina, $i Nordul extrem al Moldovii propriu zise, iar nu chiar din liu$1 etc., 'mint ca In restul Moldovii de din afara Bucovinei sau nordui extrem nu ar fi existat rotacism. Dar chiar de ar fffostace$tf scriitori din Bucovina $1 Nordul extrem at Moldovii, asta nu ar arAta nici de cum cA rotacismula Galbir, Jemere$til etc. nu se pronunta si In restul Moldovii de sub Nordul extrem ;$t nu poate arAta aceasta,pentru ca rotacismul (care-i rotacism, jar11L1disimilatie cum s-a zis gre$it) trae$te piny astAzicris- talizat In limba din acel rest atMoldovii, s. ex. In singeros, numere(alaturide numene), a numara, nimArui (alaturitie nimAnui), acele pira .(alaturi de pins)is! rapoi (alAturi de na- p0i) etc. far faptul cA aceste rotacisme trAesc pins;azi. nu numai. In toaa Moldova ci @i In Muntenia ($1 Inaltedindialectele Jimbli romine), dovedepe ca fenomenul rotacismului era general in amindoua Principatele Romine, far nu numai inNordul extrem al Moldovii si In Maramure$, cum afirma gre$itsustit- torii.Husitismului maramuregean. Elie Barbulescu 218 MARGARETA STEFANESCU

Comte rnse#1 in toponimia romineasca

In toponimia romineasca se afla o sama decuvinte rusesti, care prezinta fenomenulfonetic,specific rusesc,numit oltioglastes (pienison, cum II numeste Hasdeu, Vollaut cum iizicGermanii), ce consta in prezenta unuia dintre grupele -oro-,-olo-,-ere-, -ele-,inacelecuvintecareincelelalte limbi slave au, ca corespunzAtoare, grupele de sunete: -ro-, -lo-, -re-,-le-(veziSobolevskij, Lekcil po Istoriirusskago jazyka, Chiev, 1888, pg 22 si 23). I.Recunoastem colnogiasia -oro-, pe care am gasit-o In cuvintul Horodifte (veziAthiva, anulXXVIII, No.1,pg. 76-70), in, urmatoarele numiri geografice : 1.Vorona 1), manastire de calugari, pe mania statului Vo- rona, jud. Botosani. Aceasta manastire se zice ca s'afondat pe la- anul 1500 de niste calugari rusi cu Otitorul Hatmantilut Hie Hora". Vorona-Carale (Vorona Dobrovolschl . sat situat in partea de S. a comunei Poiana-Lunga, jud. Botosani. Vorona-Mare, sat in comuna TudorA, jud. Botosani. Vorona-Musteatel, sat, jud. Botosani. Vorona-Teodor (Pancul), sat, jud. Botosani. Voronet,manastireinBucovina. Dupa o inscriptie cu data din 1488, Stefan cel Mare a zidit aceastA manastire. Des- pre ea se pomeneste insA intr'un document anterior (1472), iar satul Voronet In until si mai vechi (1435) 2). Dupa spusele unuf calugar, manastirea se nun:ea la inceput Corbul, dar hind un ttmp parasitA si apoi reimpoporatA cu calugaridin Rominia, de la manAstirea Vorona, jury.Botosani, plasa Siret, s'a numit Cerndull. Acelas batrin calugar spune ca era in vechime si e si azi tin pirau in' vecinAtateApa Corbului pe care insa cel tineridistrainiiitnumescVoronet 8).Niculce in o sama de cuvinte" spine ca Stefan eel mare ar fi zidit manastirea in urma iuptei de la RAzboeni, dupa indemnul batrinutui Sihalstru. Voroncova 4) (vezi Slobozia Vdroncova) ruseste, rominesste *) Paragraf dinteo lucrare fie care voiu prezinta-o ca tad de Doctorat (pregatita in Seminarul de Slavistica at Facultatil de Were din 1as1, sub conducerea d-lui Prof. Ilie Bdrbulescu). 1) Marele Dictionar geografic at Rominiei, vol.V, fast.IV -a. pg. 716. 2) Dr. Daniel Werenka, Topographie der Bukowina, pg. 119,120. 3) Citat dupd Frunzescu, Dictionar Topografic al Rominiei, Bu- curesti, 1872, pg.530. 4) Dictionarul geografic al Basarabiei, pg. 2229. ELEMENTE RUSESTE_ 219

Voroncau, sat in judetul Soroca. Voroncovanl, catun in jud Soroca. Voronovita, sat In jud. Hotin. Aceste numiri, dupa dim se vede. se gasescraspindite- numai in jud. Botosani,- in sudul Bucovirpi si in jud. Hotin e Soroca din Basarabia, deci cam in partea He tnijloc a Moldovil celei Vechi. Etimologiceste ttebuesc puse inlegatura curus. , voron % s. m. corb, vorocza s. f.. cioara, toronet z iaeba sfin- tului .Christof (das Christophskraut), voronka s. pilnie, leica, Voronkol adj. negru') (vorbind de cal) si dupa tradi(iileorale- despre Vorotzet, cum ca local se mai numeste Inca siCorbul, si intelesui s'ar fi pastrat acelas adica in legatura -cu aceJ de corb, negru 2) Chiat cuvintui Cenzdati e din rus cern care inseamna negru. Acestor cuvintin limbile slid slave (vsi,bulg., serb., etc.) le corespunde cuvintut vrana, 'a care galim aceleasi intelesurt ca 'n limba rush 2) si care se oglindes.e in toponimia Man- teniei in urmatoarele numiri : Vrancea t), plain in jud.Ptitna. A apartnut Munteniei ina'nte de 1475, cind Stefan eel Mare, Dotnnul Moldovei, st 'bilind Milcovul ca hotar intre cele doua tars, Vrancea trectiiZ partea Moldovii. Vrancea (Podul-Vrancei), subdivizie a satului Manastirea Casinului, jud. Bacau,' plasa Trotusul. Vrancea! 6), sat, in jud. Bacau, corn. Bogdana. Vtanciaota, catun in corn, Negriiesti, jud. Patna. Vrelnesti, coin run judetul Muscel. Se gaseste acest cuvint 'nnumirile geografice din But-

1) Miklosich. Dictionnaire de six langues slaves Vienne, 1885, pg. 92. 2) Exista si o 'Manta numita voroutc. B. P. Hasclea, Diet. Umbel istorice si poporane a Rominilor. Tamil III, fasc. III, Bueurerti 1896, coloana 31)86, spune ca acesta este sinonimul dat de Dr DrinaPnPr?- drora, pag. 398, plantei numita taItcinura Marrabiane vulgare, marroche- min, o planta de culoare pestrita, eeia ce It justified numele de bat- 'aura. 3) J21.Stevovitch, Dictionna're pocht serbe-frangais, Belgrade, 1885 pg. 39: vran adj. negru ca carbunele, vranjak-vranj cep de nand, vrana de bade, lb ad corb, vianac cal negru, mursr. 44.Markovs Batgarsko frenski LiJoetai.6AkS,parteaI-a,pg, ,55: vrana cioara, vranai vranka pilule, gapra eeptiali de vrana, vranenis. murg, vranecz cal negru. 4) Dupa Hasden numirea LVrancea ar p de orlgine (Luca--formtl corelativa sanscritalul varana zid si arbore, delaradicand var-u'a a- copere, ce a dat pe var:kha munte sl rtha gramada. In legaturcl cu de- prinderea pppoarelor primitive de a aseza comunele general nente po- locuri ridicate.sau In najlocul codrilor, asa la germ. berg, la slavi ur- beagorod, munte si piiduregota (cilat dupa M. Canlanu f1 Auret Condrea, Dig; geogr. ul lad. Patna, pg. 391). 5)Exista §i' numele de familia Vranceanu Vranciu. Numele Vita. elanexistAca nume de familie deid in vremealui§tcfau cell Mare (1. Bop- den, Doc. lui §tefan cel Mare, 1, pg. WO). 220 MARGARETA §TEPANESCU garia, anume :Vrani/ovIl sat In obstina Vranilovti, okol Ga- bravo, okr. Sevlievo ;Vranjaz sat inobst. Vranjaks, okol. Beala Slatina, okr. Rahovo ; VranJa -Stenasat, ()kat.Divba. okr. Kiustendils (Spisaks na naselenite mesta, po prebroja- nieto na 1 lanuaril 1881g.Sofia, 1885, pg. 14). Lipseste din toponimia Transilvaniei, a Moldovil-siBucovinei,unde am gasit forma ruseasca, se gaseste insa, o singura data, ca name de localitate, sub formaVrane#1,InBasarabia,jud.Balti (Grigorovita. Dict. Geogr. al Basarabie, pg. 230). Cuvfntul rusesc Vorona, ce variazA dupa sufixele et, cova. covAni, ovita, cat *i cel sud slay vrana cu gu- ff:tele cea (de origine bulgara), ten', cloata, e$tt ca /Metesstau inlegatura cu subst 'corb, cIoara' si cu 'adj. 4negru.' Traditla spune Ca mai inainte manastireaVoronet se -numea man. Corbulp apoi fine° vreme s'a nu.-nit Cernauti (vezi mai sus despre Voronet) desigur ca In legatura cu aspectul el negru, din cauza vechimei, a§a dupa cum la Brasov n biserica, din acelao motiv, se uumeste biserica neagra. pfriul Voronet se numea : Apa Corbulul poate inlegatura cu aspectul lui, caci rurgind prin padure mare, ratnurisulIi intuneea apele. Pentru Vrancea poate ca trebue sa ne gindim la obiceiul pe care-1 vor fl luat Bulgarii, dela Bizantinti dela care Isi luau cultura, 4.1e a numi prin negru tarile mai indepartate, mai putin cunoscute sau dupa un tobiceiu al tuturor popoarelor turanice de a distinge pozitiunea dominants sau centrul cu epitetul de alb. 'Tara supusa se numea neagra spre deosebire de tars proprie .sau dominants alba" (B. P. Hasdeu, eamologicum magnum ro- manlae, Tomul V), lntroducerea, pg. XLVIII). St atunci numi- rileVranceasi Vranegi trebuesc pusefnlegatura cu a dj. bran `negru' v. 2).Storojinet. sat In Bucovina, daruit de Printul Roman tai Petru Tonlin la 1448 (Dr. Daniel Werenka, op cit. pg. 98). E cavIntul rus. storoia, atorois pazitor, carui Ii cores- -punde In limblle sud slave straza, strahars, strata garda, pazitor 2).

1) Mac, A. Dletionnalre daitymologle daeo-romarte, Prancfort s. Ai, 1879, pg. 465 di pe vranild vramnitel (pentru vratnita) subst.= uak din val. vrell-vra .a 'Inchide. Pr. Dame, Nouveau Diellonalre roumain-francais, Bucarest, 1895. .pg. 234: vranild01vramnitlf ; vranceana eubst. tem...dans Ittranesc. 2) NiarkovY., op. cit., pg. 467: bulg. straid.garda,corp de ger- di, picket; stairbh-,----jandartn, garde, pixitor, strdiSpilzicor. garde, J. N. Stevovitch, op. cit pg. 414: straiar pAzitor, k.ihac, op, eft: pg,37f:citeaza pe stow, 8167.0 subat.= pisitor, servitor aciel la functionar tualt.Nu ne indica !octal unde I-a gash (poate ,ca'nlimba vcrrbita e un cuvint din timpul regularnentului introdue la not. Lipseate la Dame). 3) Marais D ci. Geogr. vol. V, fast, 111, pg, 477, ELEMENTE RUSEITI 22t 111 Nicaeri, pe' pamintul rominesc,nu , mai gasim numirea- Storofinet.nici .Storoja, dupa cum gasim Voronet-Vorotta, Solonet-Sdlona (vezi mai departe), dar gasim : Srtaja, sat In jud. Bacau. Strap, sat in jud. Neamt. Straja, deal In jud. Mehedinti tine.de comma Strehaia, este punct de observatiune, fiindinconjurat cu doul santurt naturalesiformeaz1 o pozitiune strategics. Acest 1oc a servit- altadata trupelor, care pazeaucastelul din curtea matiastirir Strehaia. Dealul Straja este In legatura, din punct de vedere- istoric. cu Comanda. Straja, unul dintre piscurile muntelui PietreleRosii, jud. Suceava Stteljescu')catun, jud Putna. Strata 2). comuna, comitatul Alba de Jos, Cercul Vinta de- Jos, Transilvania. Straja-Cirtisoara,ComitatulFagaras, Cereal Arpas. Straja sat In Bucovina pe care dupa un document din 1490tetan,cel mare 1-ar fi daruit manastiril Putna (Dr Daniel Werenka, op. cit. pg. 99). Strejent, catun, jud. Buzau. Streje,ctl, statie de drum de fier, jud. Romanati, Strejestl, deal, jud. Romanati Strejegtil de jos, com. rue., jud. Romanati. Strejotit de sus (de Deal) corn. rut., jud. Romanati, Cum se vede numirea Straja cu sufixele-esca,-egtl, ent se afla raSpIndita pe tot pamintul rominescdin Bucovina pant In jud. Mehedinti, lipsesterasa,poate IntImplator, din Basara bia. Exists ca numire toponimica si la vecinii slavi, d.ex.fn. Bulgaria Strata, sat, OW Kulfalar st,okol.Sumer; okr. T rnovo- Straica-Kad9 k sat, Obit. Strailca, okol. Kesarevo, okr. Tirnova (Statistica bulgara citata, pg. 64). 3.Soroceni, sat, jud. BotoaanL Soroca, jud. si resedinta de judet fn Basarabla. In apron pierea orasului pa mosia Gradistea (Rush. 11 zic Horodistea) sunt ramasitele unei arhivechi biserici crestine, sapata Inpia- tra muntelui. Asezarea exists pe vremea lui e*tefan cel mare. Cuvintul este rusesc: Ms. sotoka s. f. cotofana, Ora cf.. cu sorooka sf. camasa (Origorovi(a, op. cite pg. 646), carora le corespunde In vsl. svtaka, bulg. svrakasiserb. svraka (MI- klosich op. cit.pg. 794) cu Intelesul de cotofana. Dela ms. sordka cotofana, pasare cu pene pestrite si ODA la rus so- rvik a -camasa de pinza cusuta cu ata de diferiteculori (veg. I) Existd ft numele de fanatic Stralif ft Strajesca, cf. Stroja ct pare cd ar fl forma polond a euvIntulul slav strata. 2) .3 upliment la Harta &flogs-ailed a TranstIvanlet de Nicolae- Mazdre, lag, 1909, pag.74. 222 MARGARET4 STEFANESCa -Cihac, op. cit. pg. 354. 429), nu este mare deosebire. Acestei pasari numai In Bucovina *i Moldova i se zicP nsa,pe alo- curea chiar sarcd. Extinderea geografica a tertninuluioroca_ cu sufixuleni este foarte restrinsa, ea se reduce numai la doua numiri numai in Moldova (vorbiru de Moldo'va cea veche dintre Car- pal *i Nistru) 1) Nu-i gasim in toponimia rornineasca o forma vcorespunzatoare sud slava. 4.Corovia. sat *ipiriu in Bucovina 2). Se pare ca,in Moldova avem acest cuvint sub forma Corogea (v+1±2 prefacut in gea), astfel;Corogea6),piriu, jud. Boto*ani.Este trecut In vechile cronici sub numE.-le Corova. Aci s'a datbk, talia Intre Stetanita, nepotul lui Stefan cel mare, *i Tatariiu- niti cu Turcii, la anul 1518. Corogea, deial, jud. Boto*ani. Corogea. deal, jud. Boto*ani. Covea, iaz, coin. Ringhileyti, jud. -BOto*ani. Corogea, vale, jud Boto*ani. Apa Corogentlor (vezi Curugenilor) 4) piriia*, ann. Rau- testi,jud Neal4it Curugea, deal, in ramura Oglinzilor. jud. Neamt), Cnrugea, izvor cu ape minerale, jud. Neamt. Corovia, Corova, Corogea, Curugea se gasesc numai pe pamint moldovenesc, anume In Bucovina *i iq kid., Boto*anisi Neamt. Aceste shit forme ruse*ti,cuvintulprimitiv rus fiind Korova carui ii corespunde in celelaltc limbi slav cuvintul krava, pe pare hu-1 aflam nicaieri in toponimia romineasca La Miklosich (v. cit., pg131)siBernecker, (Etymolo- gisches Worterbuch, pg. 574) gasim *i cuvintele sirb.rkorov.* Untrautsimaghiar kor6.13aca am admite ca cuvintulesir- besd in timba noastrk. deci sud-slav, ar trebui sa se jaseasca ca numire geografica si in Muntenia, iar ungurescul Korb ar fi dat: Kordu, cf bakoBelau (in uuele documente Bacovia) isf Brass() e forma ungureaScA pentru Bra$ov (fndocumente Brd5da). 2.Polneigiasia -010- se gasepe in numifile :

1) Vezi Marele Dictionar Geograjic alRominiei,vol V, fasc. III pg. 422, 451, 416, 417. Dietionarul Geografic of kasarabiet, pg. 193. 2) Dr Dane el Werenka, opircit, pg, 50. k. 3) Marele DictionaAgeografic al Rominiel,vq1,,11,fasc. pg, VI 665, 666, 4) Poatesctfie acelasjlengden de prefacere a lui-oro in-uru dupd cum se observa f'n cuvintele Suruceanul, Surucent aflatoare Piz Toponimla Basarabiei (puke In legdturd fi cu Surft. Suricea jud. Ben- der gi Chisindu). 5) Plantet numitel coada racii i se mai zice fi corovatic. ELEMENTE RUSESTI 223

1.Solonetul 1), sat in judIasi. Solonetal. ptriu in jud.Iasi. Solonetta, insulA, jud. Tulces. So 1040, com. rur, jud. Bacau, formats din 5cAtune, intre care unul numit Strata. In ace'astA comuna stint ape. sl- rate-Ivre-o 5 izvoare). 5olon(ul, sat, jud. BacAu. Are run Izvor cu atriaminerall pe tetitoriul sari. Solontal sau Solontul-Mare, pfriu, jud. Bacau are intie afluentii sai pe Solontul-MicslSarata, ambele mid piriia§e. Solone(ul 2), sat in jud. Soroca. Solonetal, riulet in jud. Soroca. Solonetul-Rcnietici, sat in jud. Soroca. Valea Solone(alut, vale in jud. Soroca. Solonetul, vale, in jud. Soroca Soloncenia rus. Solunceant, sat in jud. Orheiu. Solonet 3). sat In Bucovina, cu o populatie crescutA printr'o asezare de colonisti din Ardeal. Solohet, mic rfusor in Bucovina. Solona Dobtca4),nume de comuna si de comitat In Tran- silvania, Cercul Ciachi-Girblu Aceste toponimice stint de origine rush in limbs rominA. Trebuesc puse in legatura cu rus. soloaaka (Miklosich, op. cit., pg 790, Grigorovita, Dict. rus-romin, pg. 644) pi min- tul ce contine sare,cfcare nu e alt ceva decit forma cu pol- noglasid a sud-stavului (serb) slanak izvor sArat. Nu incape indolata ca aceasta este etimologia cuvintului, Cuvintul rusesc a Mures identic cu cel slay ca inteles,sitot asa I-am primitsiI-am folosit sf nol, .caci, dupa cum se vede din;mentiurrile despre nuMirfIe acestea,ele denumesc toemai Iocuri on izvoare bogate in sare. 'Alaturi cu cuvrntut Solone(-Solont avem §iforma cea- laltA, sud slava : SIdnle-Sldhltel-Slatina, etc, pentru a denumf aPfblas fel de locuri, Astfel: Stanical5) sau Slatacelul, sat, jud. BacAu. SkInicut, statiutre balneara, jud. BacAu. Dincolo de muntele Cerbu se afiA Poiana-Sarata, loc frumos pentru excursiuni. E o statiune bogatA in izvoare saline. &attic-al, rtu, jud: BacAu. Slantcal, §ir de munti, jud. BacAu. SkYnicuti pAdure, jud. Bacau. &detail,plalu at jud. Buzau, invecinat la E..cu R-Sarat, 1) Marele dictionar Geogr. al Pondniel, vol.V, fasc. III, pg. 450, 451. 2) Dic(ionarul geografic al basarabiel pg. 193. 3) Dr. Daniel Werenka, op. cit. pg. 96. 4) N. Mazdre, op. cit., pg. 73. .5) M. Dig. geogr. at Romlnlei, vol. V, fasc. El pg. 424-433. 224 MARGARETA TEPANESCLI la S. cu playa Sarata. Intre comunele asezate pe el e sicorn. Sardestl. Terenul ea vutIn sate. Skinicut, riu in jud. Buzau. Apa sa e foartesarata,din care cauzg, in jurul sau, mai nu se mai intrebuinteaza sare geml. Intre afluenti are pe lzvoral Sarat. lanlcul, corn. urb.jud,Prahova. In aceastalocalitate aunt izvoare de apa sarata si mine foarte bogate In sare gerna. Slanicul, girls, jud. Prahova. Mai tot cursulSlaniculul se afia In depozite salifere. Siankra, statie de druth de fier, jud. Prahova. San/cut, sauna foarte mare, jud. Prahova. Slanted VaPbilata, proprietate, jud. Rrahova. Slanted, corn. rut, jud. Muscel, situata pe ambele maluri ale riului slanicul. In partea de N. are mai multe izvoare de apa sarata. Slatina manastire, jud. Suceava. Slatioara sau Valea Slatinei, sat, in jud Suceava. Slettioarele, sat in jud. lalomita. Sldttneanca, proprietate, jud. Muscel. Slatina, sat, jud. Muscel. Slatina, corn.urb ,jud. Olt. Slatina, statie de drum de fier jud. Olt. Slatloarele, corn. run , sat In jud. Arges. Statioarele, schit, jud. Vilcea. Statioarele, catun, jud. Vilcea. Slattoara, corn. rut jud,Vilcea. Locuitorii tnosnenise °cup& cu transportul sari' de la Ocnele.MarL. Are izvoare de apa` sarata. Sldtioara, corn. rur., jud. Rrithanati. In vreme ce cuvintul rusesc se MIA raspindit pe un terl- toriu restarts (jud. Iasi, Erna% Soroca,Orheiu, Tulcea Si in Bucovina), care nicl macar n'atinge hotarul sudic at ,Moldovil (caci nu se gaseste mai jos de Bacau), cel sud-slav se gaseste de o potriva de des in Moldova ca siin Muntenia (pe teritoriu moidovenese foarte tndepartat, cum este Slatina siSlit- tloara, ambele in jud. Suceava), ceea-ce dovedeste o mai vasty si puternica influents a elementului,sud-slav,dat lipseste cu tofu! din toponimia Transilvaniei. 2.Zaboloteni-Fotei 9, sat,jud.Iasi,asezatpe malul Prutultd. ZaboZotenicSturzoaiel, sat,jud.Iasi, asezat pe malul Pru- tului. Zaboloteni e cuvint compus din prep. za. peste si subst rus boloto. beta caruiiicorespunde in limbilesud-slave subst. blato. baltaCuvintui ar avea intelesul de asezare deg 1) M. Dig. Geogr. al Rom. vol. V fast. III, pg. 418-421,4.74,435 2) M. D. Geogr. at Rom. vol. V, fase. IV pg. 781. ELEMENTE RUSESTI 225

Peste-Balta (Locuitorii de pe malul Prutului numesc aceasta apa balM). Sub forma rust nu-1 mai gasim pe teritoritilro- rninesc cleat in Basarabia in cuvintele : Boloata4),riulet ce revarsa primavara, jud Sordca. Boloata, vale, jud Soroca. Bolotina, baltA, jud. Balti. Bolotina, sat mare, jud. Balti. Pretutindeni, in celelalte parti ale rominimii. Dictionarul ,Geografic inregistreaza, ca forme corespondente celor din limbile sudsiave, cuvintele : Baltent, Bala, Belltipara, Baltic, Balt?ia, ba chiar Si acolo unde am gasit forma rusk d. ex. in Basara bia, un intreg judet se numeste BUtI. Cf. Sudslavele (toponimice bulgare) : Blate(z sat, okoln. Kiustendilx, okr. Kiustendilz, obst.Lozno.Blate.fiitasat, obst. iabljano, okol. Radomirs, okr. Kiustendilx. Blato sat, obst. Golemx, V rbovnikx, okr.Dtip- nica-Kiustendils (vezi spisakx na naselenitE mesta.... pg. 8).

3.Voloseni 2), sat, asezat pe valea Voloseni. Din vechime a existat un sat tot cu acest nume, de la care mosia s'a numit Voloseni, dars'adesfiintat,nu se stie dece si cind. Setie numai ca pe timpulluiStefan Tomsa, satul Voloseni facea parte din ocolul Stanilesti. Cuvintul prezinta fonetism ;il rusesc al cuvintutui VO/osx.. par (cf. bulg. Wan, .par, vezi N. Markovx, op. cit. pg. 49 ; sirb.vlas=par, vlasan adjparos, vlasi 9 s. f.pl.pluralul substvlas---par,vezi Stevovie,pg.36, op. cit.),cf. §1rus. vdlosena s. f.---cununa (trig. op. cit. 77). Rusescul volos-fn toponimia romineasca e un cazizolat lap de corespondentele sudslave : VIllsinegt 4), cornrur., jud. Dorohoiu: Vlasinegl. sat in jud. Dorohoi. Ware,piriu jud. Illov : gApa lui este mica si plina de stuf.Poate ca mdltimeastufului iida aspectul unei tufe ale par. Viasla,padikre mare, jud. Ilfov. Cf. cu toponimicele bulgare : Vlasi sat, obst. Borovo, okol. Taribrode, okr. Trim Vlasatili, obst. Diekolx, okol. Trevno, okr. Tirnovo. Vlasatita sat, obst. Vlasatita, okol. Vrata, okr. Vrata.

1) Dic(. Geogr. al Basarablei,'pg. 33. 2) Marele Dict. Geogr. al Rein. vol. V, fasc. III, pg. 451. 3) Exista Vlahisica fo,rnd plurald de la s. Vlah to limbile slave dar 'etimologicqte n'are legaturd cu cuvintul nostru, 4) Spisam na naselenite mesta 3. 726 MARGARETA TEPANESCU

4.Volovanl 9, catun in jud. Putna. Volwava, sat in jud. Hotin, cu populatie de tarani to- mini. Nu se mai gAsesc nicAeri, pe pAmintul rominesc, aceste numiri, ele aulaorigine pe rus.Voloh-seVlah.InMuntenia gAsim cuvintul sub forma sudslava (bulg., -serb., cr,Wales valah si vlaika=tara viahilor. IT/Oscura din deal, jud. Arges. V ascuta din vale, jud. Arges. V laga, judet in Muntenia In Transit vgnia Vlaha, comUna in comitatul Cojocna, CerculGnat!. Cf. cu toponimicele bulgare \Unita sat, obst. Gornja, okol, Orehovita, okr. Tirnovo. Viaxa-Mahala sat, obst. Vasilovti, okr. Lomg-Palanka, okra Lomg-Palanca. Wasca-Rakopi(a sat,obst.Vrzvg,okol. Vidlnz,okr Vidinz. Vlavo-Selo, Sat, obst. Ciporovti, okol.Berkovita, okr. Loms-Palanka. 3.Polnoglasia sere- se gaseste in cuvintele : Berezeni 9, colonie germanA, jud. Acherman. Berezloge, sat in jud. Orheiu. Berezolgi vale, hotar intre jud. Chiinau si Bender. Berezanae), sat, jud. Tutova. Bentent, com.cur,.jud. Falciu, asezat pe" sesul Prutului. Berezeni,sat,jud.Faleiu,asezat pe platoul Prutalui, udat in zentru de piriul. perezegh Berezeni. haita. jud.Falciu. Berezeni, movilA in partea de N. asatuiuiBerezeni. Se zice ca arfifost 'Maltala1711, In timp'ul razbolului dela StAnil esti. Berezial, ptriu, jud. Falciur : Beretlogi,tat, jud. Suceava. Asezat°Pepodisuldealtilui. cu acelas nume, inconjurat de padurimars de fag§istejar tpoate ca mai de mult si de mesteacAn de undesi-a Inat*1, numele). perezlogi. deal, in com. Lespezi, jud. Suceava. 'BerezlOgi, mOsie fn jud. Suceava acoperita mai mult de padure. Berdzna, loc in fill Dorohoi, aproape 4esastut Derscai cOmuna cu aceiasi numire, plgsa Berhometele, uncle se aflA un pant mare facutdin veehimet.. Pamintul din acest giant for- ., 1) M.Mei.66okr. at Rant, 2) Dletionarul t3eografie al Basatabiet, pg. 28. 3) Marele Dictionar Geografie al Rorataiei,val. 1, fast. 111 pk. .382, 383. ELEMENTE RUSESTI 227

xi eaza un val pc malul apusean.... de la acest val laturea din -fund easigurata de codru mare. Traditiunea spune caera .aici, odata, cetate de aparare, avinl la curmlfura poarta. Dupa Miklosich, op. cit., pg. 28 rusestelor bereza 1),--_mes- teacAn (un copac), bereznjaks-bereznika padure de mesteacan le corespunde in limbile sudslave : buig. brkza, brtzova gory siserb. breza, brezik ofbrezovinacu aceleasi intelesuri. Pe adj. breaz *aineanu, Did. Univ. siTiktin, RuManisch. Deut-' -sches Wortesbuch, pg. 223 11puti, in legatura tot cu brkza mesteacan. Gasim numirea ruseasca in Moldova numai, pe cind cea sudslava se gaseste laolaltain Muntenia casiin MoldOvd, astfel 9 : in jud Neamt (de 6 .ori), Suceava (odata), Buzau (4ori), Prahova (5 ori), Vlasca (odata), sub forma Breaza ; in jud. Iasi {de 4 ori), jud. Tulcea (2 ori), jud Muscel (odata),, sub forma Breazul. In Transilvania:comana Breaza2).comitatul Fagaras, Cercul Fagaras si Breazova, comunA, incomi- tatul Hatag. La vecinii slavi, anume la Rug gasim numirea Berezina, lar la Bulgari : Brkzovo, okr. Tirnovo§1Brkzovo- doll,. okr. -Sofia.

Din cele de pins aici, putem rezuma urmatoarele: Judecind dupa originea for slava, dupA aspectul .lonetic, -caracteristic rusesc, si dupa tradittile si mentittnile locale despre fiecare din ele, putem hotari ca elemente rusesti in .toponimia romineasca, (prezentind fenomenul fonetic rus numit polnoglasie) cuvintele : Vorona-Voronef, Storojinet,Soroca- Soroceni,Corova Coroma-Corogeni, Solona-Soionet-Solont. Bolotina-Zabolotenl, Voloseni, Vologova-Volopani,Berezana-Berezeni-Berezlogl. tie Se gasesc raspindite numai in Bucovina. Basarabia (pina In jud. Bender : localitatea Berizoial fara continuitateBere- zenl o colonie de germani, deciasezare noun) §iMoldova, dintre Carpati rri Prut (celmaispre sud pins injud.Putna. plasa Vrancea, Volopanigfjud. Falciu,Berezenl), adica pe teritoriul Moldovei celei vechi. Pe teritoriul Munteniei§1 at Transilvaniei gasim numiri geografice sudslave corespunzatoare celor rusesti din Moldova, astfel: Vrane#1-Vrancea-V ranceni-Vrancioala, Straja-Strajesti- Streje#1,Sidnic (Slatina-Slatioara), V Mscuta-V Ewa, V Iasi- negi-V Msia, Breaza-Breazul, BdIteni-Billti (etc.). Ne lipsesc 1) Compard .ca Berza (euvintul prezintd pervo polnoglasie) sat, 2n jud.Botosani Berza, deal In acelas Jude( giBer_uatul,corn. rut; sat, mandstire din veacul at XVI-lea, m9sie, padure $igallinjud .Bacdu. 2) N. Mazare, op. cif., pg. 6O 228 MARGARETA STEFANESCU

corespunzatoarele cuvintelor rusestirCorovia §i Soroca, care' at trebui sa fie Krava 51 Sraca (poate ea asa ntunal intimplator). Pentru mold. Sorocent-Soroca (In viu graiu tare&sisarcA) in Muntenia se afla foarte adesea raspindita numirea Cotofent. (Cotofanoti, etc.) gi o singura data pe teritoriul ce poateft socotit teritoriu de tranzitie 9, In cela ce privestedialectulvi toponimia chiar (Co(oldnotd, localltate in jud. Putna). In vreme ce numirile de nuanta ruseasca se gasesc numai in Moldova (vorbim de Moldova cea veche dintre Car- patisiNistru) pins In judeteie Putna, Falciuai Bender, cele de nuanta sudslava depasesc limitapolitica si de dialect si se gasesc raspindite 'Ana in partile cele mai de nord ale Mol- dovei, d. ex. Strap. Toponimia tariff ne probeaza care au fost elementele co- lonlzatoare Asa In Moldova au luat parte lapopularea tarn Ruteni, pe and In Muntenia si Transilvania Sudslavii (Bulgaria §i Sirbi). Existenta unei localitatica Strap, aproape totatit de veche ca si Storollnet, alaturi cu aceasta, pe pamint moldovenesc, dovedeVe ca §i Sudslavii (Bulgari) au lucrat pentru colonizareaOrd. Cuvintul sudslav Slclnicul, alaturi cu Solontal (Solonet), pentru izvoare silocuri cusalinein Moldova, ne arata ca dotra popoare deosebite, anume Rusii ?lBulgaril, au lugratr In acelag timp la denumirea acestora. Alte numiri ca Vrdnegi, V lasinestl, mai ales ea ele denn- mese asezari omenestl (nu naturale, care se presupun mai vechi) comune si sate ne pot arata poate numal colonii but- gare, on chiar sirbesti, mai tirzit 2). Dupa vechimea fcnomenulul poinoglasiein limbarusa, despre care filologii rust 2) spun ca n'arfi existatin 11mba, rusa inainte de veacul al XII-lea aflator in lista de cuvinte pe care o dam ad, putera stabili caRapt,nici intr'uncaz nu ne-au putut da aceste nurniri mai Inainte de acest veac. Margareta $tetinescu

1) Cu prlvire la vial graiu at Sudului Moldovei, ce ar constant ca un dialect de tranzitie tntre dial muntean gl cel moldovean. vat Arhiva, anal XXVIII, Nod 2, pg. 187 (C. Jordan, Lexical graiului din Sudul Moldovei). 2) Cf. life Bdrbulescu, Relations des Roumains. avec les Serbes, les Bulgares, les Grecs et la Croatie, Iasi 1912. 3) Sobolevskij, op. cit. pg. 22 fl 23. CANTITATEA DEVENITA ACCENT 229

Cantitatea aevenita accent in Ihnba romina 1)

In lucrarea sa : Etude stir le rifle de Faccent latin dans a hope francaise" raposatul profesor de filologieromanica cde la Universitatea din Paris, Gaston Paris, spune la pg. 9: :,,Silabele reunite in cuvinte pentru a conStitui o vorbire sunt supuse la o dnbla modalitate, care stabileateintreele,inde- pendent de valoarea for fonica, distinctiuni sensibile accentul ryecantitatea. Este Intre aceste doua Modalitati o primaSihi semnata deosebire, anume cantitatea este absolute, in timp ce accentul este numal relativ. Cantitatea se exercita asupra unei -silabe L luataisolat, accentul nu califica silabelele decitin raportul acelora, care se afla formind cu ele un cuvint sau o -fraza. Apoi accentul este susceptibil de a-$i schimba locul con- 'form modificarilor aduse cuvintului sau frazei uncle se afIA, In timp ce cantitatea nu variaza de eft cu Insaalnaturasilabei care o poarta.A cestedoua modalitati exercita, de aitfel, una asupra al teia o influ enta mai mutt sau mai pu tin mare ; Si se observe in general, ca in limbele cele mai vechi, cantitatea dom naal determine{ accentul, in timp -ce mai tfrziu accentul pe cantitate". In stabilirea acestor deosebiri intreaccentalcantitate, 'Gaston Paris se raporta nu atit la valoarea cantitativa a unei -silabe luata In complexul silabelor componente a unui cuvint, 'cit mai mult la valoarea cantitativa a unui sunet inunitatea ILA ca element component al unei silabe, Studiul fizioiogic al sunetelor sub distinctiuni de cantitate vi accent nu poate recunoaate mai ales acea prima" deosebire 5stabilita de Gaston Paris here Silabele until cuvint. Pentru ca, sub acelaa aspect de raport al unei silabe catre acele cu care ta, impreuna, formeaza un cuvint, se vadesc aminioua aceste .,distinctiuni sensibile" numite accent ai cantitate. In adevar, in tiecare silaba a unui cuvint se face sensibile" o distinctiune dependenta de gradul de amplitudine a vibratiilor Inarttcula- rea acetei silabe, care atunci cind reprezinta maximul de amplitudine a vibratiilor se ntrmeate accent, Deci fie-care silaba, avind tin grad maxim de amplitudine a vibratiilor, are tin accent. Dar pentru ca nu in toate silabele Intensitatea accentelor este acelaai, silaba care poarta fnarticulatiaeiaccentulcel mai intens se zice ca este silaba accentuate a unui cuvint, pe 1) Acest stadia a lost sustinut,tn partea-1 fundamental& ca lucrare- Aemlnarlald in Seminariul de Slavisticd dela Facultatea de Liters dirt JO, sub directia d-lut profesor Die Barbulescit, In a, 1914. 230 I. NEGRESCU

and celelaltesilabe ale cuvintului, care poarte tin accent mai; Witt fang, se zie In limba obisnuitt silabe neaccentuate. Dar in aceIal fel, in raportul tineia catre celelalte se prezinte silabele unui cuvint din punctul de vedere ..alcantitatii. In fie-care silabe a unui cuvint, precum exista din punctul de vedere al amplitodinii vibratillor un accent, exista Inca o dis- ?tinctiune, care reprezinte valoarea in timp a unei silabe numit cantitate. 1) Dar cu toate a fie-care silabe are o anumite valoare In timp, are o valoare cantitative, s'a obicinuit a se numi silabe lunge, silabe cu cantitate, numai acea silabe care fntr'un cuvint are cea mai mare valoare In limp, tot a§a precum era numitt accentuate numai acea silabe care purta accentul cel mai intens'. Asa dar, amindoue aceste distinctiuni, si cantitatea si ,accentul, pe deoparte se exereite atit asupra fie-carei silabe Watt ,,/zolat, intru cit fie-care silabe se prezinta cu o anumite valoare in limpslcu un anumit grad de amplitudine a vibratiilor, pe de alte parte se exercitA $i ,,califica" o silabA siin raportul el catre acele cu care impreune formeazA un cuvint.intrucit, in ansamblul silabelor unuicuvint,exista una distinct prin, aceia ca are cea mai mare valoare in timp saucel mai mare grad de amplitudine a vibratiilor Este insa un lucru recunoscut, dupe cum remarca In cele- din urma Gaston Paris, ca valoarea cantitative este o distinc- 'time mai mult perceptibile limbilor vechi de cit limbilor moderne. Filologia =dente Insa staruie a arata,casiin unele iimbi contemporane persista aceasta aptitudine caracteristicA antichitatii de a face deosebiri remarcabile de cantitate in silabele cuvintelor. Astfeldinlimbileslave, limba sirbeascA$i limba ceha arecantitate,f Ara indoiale ca reminescente din valoarea cantitative a vechei iimbi- slave comune, apoilimba ungureasca§iiimba germane. Ne inter'eseaza cu deosebire a- ceste, din punctul de vedere al valorii cantitativeInraportta cuvintelor Imprumutate limbii noastre. In limba romineasca sent cu prisosinta elementeslave,- stint elemente imprumutate din limba ungureascA si din limba, germane. Aceste guvinte, dupe fireasiorganismul limbilordin care ele au fost imprumutate, in tnementul primirii for in tim ba romineasca purtau pe silabele for anumite valori cantitative senSibile. Limba romineasca insa, mostenind accentulexpiralorat, limbli latinesti populare, cai toate limbile romanice, nu deosebeste in silabele cuvintelor ei valori cantitative remarcabile; 1) Dupd Curse cle Piziologia sunetelor al tl-tut prof. Alex. Phi- iipplde. CANTITATEA DEVENITA ACCENT 231 dg aceia chiar in vorbirea obicinuita se zice ca limba romina su are cantitate. Ce se va fi intimplat atunci cu aceasta valoarecantita-, Ova din elementele straine slave,unguresti, germane, atunci and ble au fost primite in organismul limbii romine, Zara ap-, itudini cantitative ? Raspunsul acestei Intrebari it vom urmari, analizincl urmatoarele categorii de exemple din elementele strainealelimbic romine. glemente slavone§t1. Stocul cel maimare, de cuvinte slave, dupa parerea cea mai raspandita pans astazi infilolo.t gie, 1) a intrat in limba retsina. inca din epoca de plamadire a acesteia. Izvorul elementelor slave ale limbii romine este; asa dar, dupa parerea generals, limba veche slovenica"')In cercetarile asupra acestei vechi limbi slave, A. Leskien: Handbuch dec Altbulgarischen (Altkirchenslavichen) Sprache, pg. 1(/* spune r *Die Quantitatder altbulg. Vokale istnicht Uberliefert, Da die Handschriften keine Akzent zeichen setzen, ist aueh die Be., tonung der Worter nicht tiberliefert". De acela, accentul si cantitatea vechei limbi slave, care se zice in deobste a a Imprumutat, limbii noastre stocul cel mai mare de cuvinte, nefiincl insemnate prin csetnne speciale In man nuscriptele timpului, au fost restabilite prin ajuIorol Gramatii cel comparate. NU' mai este pus la indo'ala faptul, ca vechea limba slava facea deosebiri remarcabile de cantitate in silabele

1, Milclosich, Die Slavische Elemente in Rumunischen. 2). 0 pcIrere,;mal noun ;i cu total deosebita de aceasti4w celor-4 lalti filologi in privinta izvorului elementelor slave din limba remind, este parerea sustinuta de domnul Profesor de Slavistica de la Unlver- sitatea din Iasi, tile Barbalescu, io lucrarea publicata In limba croatil sub Wild: .Kad su poeele da ulaze u rumuniski jezik najstarije nje-4 gove slavenskefilaradicti and au inceput $4 byre in limba romind cele mai vechi ale sale elemente slavone" pg. 447 ; .beel, dupa aceastd hone a mea, Rominii au trait pans in veacul al 10-lea cast Slavii, In .Dacia, dar separat de acestia, anume Slavii la Est de did Olt: In Gen mai mare parte a Ardealuluf, a Mantentel fi a Moldovii, far Rambla to West de Olt, in Oltenia In sud-vestal, Ardealului fi in Banat. Dart, flare -cum In veacul al 10-lea, o miscare expansive trebue sa fi inceput a se arata fi Intre RominifiMire Slavi-la cei dintai Ca tendinta de a trece peste Olt, unde s'au asezat intre Slavoni, in acele 11.4 ;whirl; In care au trait plena scum numai Slavii, ai la ceilalti (la Slavi) en tendinta de a trec.e peste Olt la Vest, unde s'au asezat to aceletin nuturi, In care pand atunci an trait numal Rominii. Prin aceastamie-. care fi proces de asimilatie Romtnti an inceput atunci, adica dupa yea- cid al 9-lea, sa primeasca de la Slavii en' care an inceput sa traiascd imprenna diferitele vorbefinumiri topografice pe care le avert,. In UM% ba noastra. Probd, ca RominiifiSlavii au inceput numal dupa veacut at 9-lea a se amesteca fi a trai impretuta,este faptal cif cuvintele slave ale limbii rominesti, an fonetica nu a vechel limb( stave, nu a paleo$-- level ci a mediabulgareia. 232 I. NEGRESCU cuvintelor el. Dintre limbele slave de sud, numai limbasfr- beasca, Intre cele 4 accente pe care gramaticii le deosebesc In silabele cuvintelor el, are azi cantitate. Aceasta aptitudine de- adeosebi silabe lungisisilab e scurte a vechei limb' slave, pe care, o arata Ord astazilim- basarbeasca fn dialectul el numit..Eakav" este sensibila de asemeni In silabele cuvintelor din limba cella. In studiile a- supra accentului in liba cella se arata ca fntr'un cuvant ca drdhci, accentul e pe prima silabasifntr'adoua silaba o valoare cantitativa lung& Apoi, aceiasi aptitudine de adeosebi silabe lungisisilabe scurte a Post candvasensibila siIn limba bulgareasca si In limba ruseascA. Cu vremea insa In aceste limbi, casiIn mai toate limbile moderne, accentul a precum- pAnit valoarea cantitativA. Astfel sustin cercetAtoril de filologie slavo-bulgara si -ruseasca. In Sbornihul de la Sofia. intr'un articol intitulat ; Des- pre accent In limb& dbulgareasca". volumul VI pg. 29, profestr, tul de la Unbiersitatea din Sofia Coney spune : ..sfdaci fn limba bulgareasca acum nu este cantitate, sA nu se gAn-. deascA cineva el si mai inainte nu a avut-o ; cad limba bul- garA a posedat si ea ca si ceielante limbi slave aceastacall- tate de a deosebi silabe lungi si scurte, macar ca astAzi nu ye-. dem nici o urmA de aceasta" Dar incA din epoca, post-pale- oslovenica cantitatea s'a arAtat din ce Ince mai putin sensl- bill In limba bulgareasca. Op. cit. pg 30: dar zi cu zi, limba bulgareascA (calif tea ruseascA) nu mai facea deosebireintre silabelescurte gc cele lung! adica perdu cantitatea". Asa dar, daca ntt este pusA la IndOiala aptitudinea vechet limbi slave de a desebi fntr'un mod remarcabil silabe lungi sr silabe scurte, iar pe de alts parte, data limba romans; nu face deosebiri de cantitate in silabele cuvintelor ei, ce se va fiin- tfmplat, atunci cu valoarea cantitativa din cuvintele slave care au intrat in limba romine ? Sau, exemplifican 1acelasi Mire- bare, ces'a/ntimplat cu valoarea cantitativa din cuvintul vsl. dilijaas, atunci end el a intratIn limba. romIneasca ?,Cad, acest cuvint, care in iimba bulgareasca poartA accentul pe silaba IntAiacasi inlimba sarbeasca klek, ca §i In limba cella 1111k 9, va fi purtat si In limba veche slovens accentul pe silaba Intlia ; tot o0atA Insa, precum arata forma cuvintu- tut din limba sArbeascA klelz, cu o notare cantitativA pe silaba urmatoare casiin limba cella ///lc, acest c0vInt va fipurtat In limba veche Sloveneasca Inca o valoare cantitativA pe silaba lul urmAtoare- Din formele paralele aleaceluias .cuvint In lithba romIna si slava observant, ca accentul cuvintului, In

1)Pe sllaba a doua a acestat capita este reprezentatd valoaret 4antitativd. CANTITATEA DEyENITA ACCENT 233

articultrea sa in limba romina, nu mai cade pe silabaintala precum va fi cdzut el in limba slava de origina,ci pe o alte silabasianume pe acea silaba care in limba slava va ft purtat o valoare cantitativa lunga. in atelas fel observam cum ca se prezinta In organismul limbii romine cuvintul prapastie,careinlimba bulgareasca poarta acccentut pe prima silaba propast, Ca $1 in limba sir- beascit propast, ca $1 in limba ruseasca111PORACTIt,precum deci va II fost acest cuvint accentuat$1inlimba veche de origina. In limba rornineasca insa cuvintulesteaccentuat pe o alid silaba corespunzatoara acelei care in limba sirbeasca poarta urma valotii cantitative din vechea slava :sr. prOodst. In acelas fel se prezinta, in organismul limbii romihe, Inca alte cuvinte slave procum: obddel, pomdna, proddrz, protdp, prodah5.a. are, intocmal caSi cuvinteletilidc§1 pr&pdstie, sunt accentuate in limba romine pe o altssilaba de cit acela pe care vor Ii purtat ele accentul in limba slava de origina. Cad. dupe cum arata formele aeestor cuvintearti- culate in limbabulgareasca sarbassca, uncleele poartd accentuL pe prima silabd : bldg. obad, Omen, prodan ,procep, zAduh, prbduh. sarb...obad, Omen, prOdan,procep, zaduh, produh, in limba ve e slovenica elevor fifostaccentuate pe prima silaba. In limba romineasca insa, aceste cuvinte nu maislat accentuate pe aceiasi prima silaba, ci pe o alts care in limba sfrbeasca poarta cantitate Strb.abaci, !Amen, prociln, proap, zadah, prodcth. Asa dar, din exemplele aratate pans aid se vede, cain elementele slavone din limba romina, din punctul de vedere _al accentuarii, exists o nepottivire Mire felul, Cu m va Li fost accentuatcuvintul in prototipul slay de origina el modul cum este accentuat acest city intin organismul limbii romine. Mai mutt de cit aceasta Inc A, se observe ca in limba rominaga- limaccentul emfaticatcuvintului, gdsim adica silaba accentuate corespunzatoare sllabei cu valoare cantitativa din proto- lipul Slav de origina. Inainte de a incerca .0 explicate a a'cestui lucru, vom a- duce Inca alte exempla din elementele straine ale limbii noas- sire, in care el set vadeste manifestat. Elemente germane. Inluctarea sa: Influentaculturli germane asupra noastra.partea I Influenta german& asupra limbiirominea, Jae' .1904, Simion C. Mindrescu, profesor de limba gi li teratura" germana la Universitatea dinBucuresti, de tithe altele urmatoareie cuvintegermane introduse inlimba romina: 234 T. NEGRESCU

Cuv, germ. pg. 24 Eingemachtes cuv.torn. anghimaht a 4 W Bajonett . baloneta . a 27 Brandenburg bandraburca n 28 Werbung barbunc ,r 4 38 Schuhflicker a cioflegar a ,41 Hosentrager cozondrag IP ) 42 Kreutzer craitar . .... 58 Grobian a groblan a a 66 Losung lozinca P n 24 Unterrock e l .hondroc * * 71 Burger a pArgar 4 0 // 75 Protokoll a protocol a * 82 Schindel . . §andilA a 86 Schopfen 0opr on

, La acestea se pot adauga inca altele, precum, este cuvintut rom. kiclaz din germ. Giftglas 0. a. ObservAnd aceste cuvinte asupra modalitatli in care sunt ete acentuate in organismul limbii romine, fats de accentuarea tor in limba germana de origins, temarcam lara0 o nepotrivirer asttel cuv. german Brandenburg 0i Giftglas poarta In limba germana accentul expiraror pe prima silabA; in limba romina insa accentul expirator emfatic cade pe aidsi- `laoa 0i anume pe acea silaba care in limba germana are o valoare remarcabila cantitativa. Acelag lucru se poate remarca In accentuarea tuturor celorlalte cuvinte de origins germana, mat sus aratate ; din cuv. germ. Schuhflicker cu accentul pe silaba prima 01 cu o oare-care valoare cantitativa sensibila pe silaba ultima, cApatAm not cuv. cioflegar cu accentul pe ultima silaba.- Urmeaza, deci, ca 0i in elementele germane alelimbii ro' mine avem de remarcat acelas lucre, pi carel'am subliniat . and am vazut elementele slave ale limbii romine; cAgidin prototipul german ar resulta un cuvint altfel accentuat in limy ba romina,, ca cuvintul german, inorganismul limbii romine nu mai poarta accentul peaceiasisilabi ca in limba de origina ci pe o alta corespunzatoare cu valoare cantitativa, Elemente ungure§t1. Avem in limba rominaun numar de elemente -ungure0tI primite in urma relatiunilor 01 influente- lor reciproce exercitate, precum star uie a arata in lucrarea sax Die ungarische Sprache" Dr Siegmund Simonyi lata e- xemple de asemenea elemente

I), pg. 88 OF cit, Din cercetarile de Rana acum se constatii Yd, Pn Panonia,vechea limba slava a exercitat cea mai puternica influenta asupra limb!! unguresti, tar limba romind tea mai mica influenfd. Limba . ungara, din contra, a influentat cel mai puternic pe cea romfndsl pe cele slave de sue,- CANTITATEA DEVENITA ACCENT 235

cuv. rom. mangalad ung. mangori6 . . vileag . vilag . . 6atiau -_ ,. csati6 , ,, haidau . hajt6 . . salas szallds , , Hatt _4_2 . tillO . . urias , orids . . hardau h6rd6 se a gialau ,, gyalu II ft bacau 0 bac6 TP I P ravas ,p novas 0 0 *algati-7 .p. slivag6 JO IP ciangau . csang6 ft fa salau stillO ft 0 elesteu ,, halast6 ,,, If oral ,,varos ft Op aldamas 0aldomds ,. iarendas ,,drendas If 0 nadrag ,.nadrag 0 0 fogodau fogado Iata Inca o sums de elemente ungurestiintrate in limba Rominilor maramureseni, cu care acestia 1st cinta chiar poezia for poputara, strinsa de vicarul Maramuresului Tit Bud si publicata de Academia romina in 1908 : f0111. dial. iarasbiratt unglardsbirO1 tf Pt coparseu --,- kaparso 0 hinteu ,,hint6 t, ,; ast.hiut --: esicildt pp II birau ---- biro , cialau --., csal6 ft honved honved ft 'if sazolic -'-7 1 szazalek 0 hoher 0 116hr - If ,.fartai germviertel ung: fertdly I, betesig ung.betegseg ft iosag joszag ,, lepedeu ,, lepedd ,, nemesbirau---,,. nemesbir6 SP temeteu 0 temeto 0 0tipou -- 0 cip6 Cum sunt acentuate In organismul limbii romine aceasta_ categorie din urma de cuvinte,care au patruns inpoezia populara a Rominilor maramureseni, ne invedereaza ritmulst rimele versurilor : Op. cit. pg. 30. Mortii, mortii tai birth& Cum m-ai scos din satul mu" :236 1. NEGRESCU

sauop. cit pg 41 PAna's padurile verzt ,Nlne carte la honrez1' sauop, cit. pg. 44:.. Si to nu ceri sazalic DacA moare vre-un volnie sauop. cit. pg. 21 : Mamucd, binele meu ,,Mers'a 'n lume cu ktnttu NuI-oi mai ajunge eu" etc; Cum erau accentuate toate aceste cuvinteungure5ti, in- ./Orate pand aid, in organismul limbii unguresti ? In op. cit., Dr. Siegmund Simonyi spune to pg. 199: Accentul se Old in un cuvint isolat, fie el un cuvint timplu sau un cuvint co npus,tot deauna pe prima silabA". 2) lar la pg, 193 Op. cit. Vocalele se impart dupe articulatie 51 carditate incloud clase : guturalesipalatale, In scurte gri lune" 2). Toate aceste cuvinte, deci, in organismul limbii unuguresti purtau accentul pe prima silabd 5i purtau Inca pe o alta silabd o valoare cantitativa Astfel cuvintul vileag, sala5, hirdAu, nd - drag $. a. purtau in limba ungureascd accentul pe prima silabA; in limba romind insa nu poartA accentul pe aceasta silaba,ci pe silaba urmatoare, care observam cd In limba ungureasca are valoare cantitativa sensibild. Deci acela5 lucru de remarcat ca -51 la elementele slave 51 germane : nepotrivirein accentuare ; nu corespunde silabaaccentuate,Inlimba romind, cu cea accentuata in limba ungard silaba accentuatA din lip ibaro- mind corespunde silabei lungs din cuvint in limba ungard. Care este cauza care a adus aceasta nepotrivire de accent, litre forma cuvintului din limba romind @iprototipul cores- sunzator al cuvintuluidin limba slava, nemteasca 51 ungureascd ? Sau, dud accentul este un element susceptibil a-51 schimba locul, sA avem oare aici aface numai cu o simple strAmutare de accent? Adica, limba romind sd fi stramutat acentulaces- tor cuvinte de pe prima silabd pe alta silabd urmatoare, atunci cind le-a primit in organismul el ? 0 atare schimbare nu este imposibild,cu atit mai mult sub influenta unor principil de schimbare a limbif precum este analogia. 1) Der Akzent ruht ire einzelnen Wortes sel ein einfctches oder ein zusamengesetztesimmer auf der ersten Silbe". 2) Die Vokale teilen sich nach der Articulat on and Lauttdauer to je zwei Klasse: to hintere (gutturals, tiefe) and Vordere (palatale, hohe) kurze and lange". CANTITATEA DEVENITA ACCENT 23r Dar pentru aceasta ar trebui ma" intti ca limba renting, fn firea organismulut ei, sa nu prezinte aptitudenea de a accentua cuvintele pe. prima for silaba. Acest lucru insa nu corespunde realita tii. Caci, limba romineasca, mostenind ingenere accentul expirator latin. prezinta cu prisosintA aceasta aptitudine de a accentua cuvintele pe prima for silaba,fie casunt acestea de origina latinA precum :cash, masa, fata, cruce s. a. fie ca stint de origina strains. precumpristav, trdscot, pacoste staroste s.a. Asa; dar, aceasta nepotrivire de accent nu poate fi da- toritA atit unei strAmutari de accent. Pe de alta parte am vazut ca tot deauna aceste cuvinte straine slave, nemtesti, unguresti. poartA inlimba romfna accentul corespunzator unelvalort can titative din limba de origina respect' va, De aceia socotim, ea insasi aceasta valoare cantitativa pentru care limba romfna nu are aptitudini, prin insagi faptul valorii ei in timp, care da snei silabe din cuvint o durata mai presus de pit au celelante silabe ale cuvintului, une-ori chiar de 2 pri mai mare, a adus aceasta nepotrivire de accent.. SI anume, a trebuit ca aceasta valoare cantitativa, ,prinfaptulvalorii ei in timp, O. fieery perceputa ca accent emfatic at cuvintului, pentru ca sa gasim aceasta neaparata corespondenta intre accentul ctivintelor, din limba rominasicantitatea dinprototipul cuvintuluiIn limba strains slava, germana sau ungureasca. Dupa studiul fiziologic al sunetelor in articularea acestor cuvinte, fireasiorganismul limbii romine a adus maximul de amplitudine a vibratiilor pe acea silaba g cuvintului care in forma bastinasa din limba de proVenienta purta o valoare rentarcabila cantitativa. Schimbarile, deci, din cuvinte ca acele insirate mai sus ne arata ca limba romfna, nefacind absebire de silabe fungi st scurte, a substituit accentul cantitatii din limbile straine, atunci cind a imprumutat de la ele cuvinte.

L Negrescn, 23g AUGUST SCRIBAN- ETIMOL0011

Boma, arsic, (Dorohot),In-bitlan, stirc, e turc. * Japyr,do ,ghetat bocnd, inghetat de tot, arunde si rus. aapdra, 430: oi. putea veni de Ia vsl. rusbokh.cdplea, bitlan. lature, coasts. de unde se va fi Ciciula e un cuvint carea dezvoltat intelesul de vos". cum.dat mutt de lucru tutulor cer- vita germanic, cum se vede dincetatoritor de etimologii. El sc Irlandezu bac,vechl bacc. dingaseste in Coate limbile vecini- *bakn, cAicti, cirja (Berneker, I,lor nostri : SlavY, Greci, Albat 68). Tot aga, inghetat c to ntnejlsiUnguri. Luindu-te dupa, (Trans), inghetat ca clantul, caasernanarea cu lat. cuculla, at fi osul (ung. csont, os). V. clonoate.tentat sa-1derivl de aid, mat Brus (Trans.), bulgare, bot, eales case cam potrive§te for- germ. bruch, frintura, sfarmatura.mal si semantic. Totusl altae Bunghlnescviin& bunghinescoriginea lui, si anume:medio- (Munt. Mold. sud), ma moco-latinul casubula (de unde vine esc, perd prea mutt time cufr. chasuble, patrahir Ia preu(it Iucrurl mid sad puchinoase, e ocatolici),cu varianta casubula varianta din puchInese, care ti-(Ducange) vesmintcare aco- ne de la puchtni, urdorl (lat. pu-pere tot corpul, manta. Din ca- tullna.Pascu).In Teleorman,sibea s'afacut *casibta, apoi (rev. I. creanga, 1, 153) bunchi,.*caslula (ca subula, fibula rom. nese. In Mold sud. si bunginesc.said, fiuld siallelemulte. Are Buzgurof (Mold.), tin mOnstruhiva, 1921, 72). De abet s'a Mut de speriat copia, .(ca *sibordea*cdpid, forma care a trecut to toti §1 taus), are aspect ling, Cp. auSlavil, gi apol cdciu/d, forma care ung. mozkor, un fel de ursmic,asemenea. atrecut lavecint mozogdny, gigant, mozoldn, fun-E de prisos salemaicitez gam mozogni §i bozogni,a seaicY. Ele se gasesc la Berneker, agita. Slay. Etym. Wtb. 1, 586, si in MA llazuminesc (Banat), madictionarul A cademiiI Ramine zapacesc, e vsl. bulg. bez-dmen,numa sa se explice prefacerea sirb. bezuman, prost. AcademialuY ciY$utd to cdcfuld, adica ga zice puma! ecfr. zdbuni,, cu carein au. La acestea zic : compara n'are a face de loc. cu $at rata de ciut on $orogart (un deal IMO Iasi) dinCloro- Carimb (Munt.), tureatca, par-gari on soarlce fall de croa- tea cizniei care acopere pulpa,rice on cepeleagdin sepeleag e litv. kara bas, cornet, punga§i allele. in on -ce caz, egreu de hirtie, de la rusescul alb ka-de despartit edcruld de fr. cha- rdba, cutie de scoarta, rus. ko-suble, al ded lat. casubula, ca- robtrd, kordbka,- coropca (Ber-sibula, precum e greu de des- noker, 1,568). partit slavul kogula de rom. at- Ceapir (Dunarea, Dobrogea),crid/Tocmai formele slave shit ETIMOLOG1I 239 acelea care confirms Origineao kudabate de luntre mare at tomineasca. o coliba pescareascel, casele ca Clout:late§Igtonoate; mold.nlste t hudisbdr uriase, inseamna stellate, in Serbia genoate,pi-evehicul orfi casa mare*. cloare, crack (galbarace, cocale, Hodorob, cos WA fund de cotonoage, ciopatai,' juglele), vi-Prins peste cu minainipele ne, din *cineate tar acesta dinmid, e vrus. adorobi, (MIL a- croante, pl.lurdont (Trans.),doroba, oala proasta, ddrob, cu-1 os (ung. csont). V. bocnd. tie, cos, rut.udordblo, vacalle Cfopitai (Mold. ford) donoa-(Berneker, 1,211). La Acade- te, vine din * crepata, de undemie WA etimologie. In vestul Munteniii ciopdft, !m- Jmoc, zmoc, cmocpismoc, eat!, de Ia cropdtesc sicioptr-manuchl, chits, fascicul (de florti esc, din ctoctrtesc, ca-de par, de pene), e rus. .6emOltfi, re se .reduc .1avsl.oetvidttl,gogolo$ de ceara strinsaIntre sfert, rus. 6etveritt, a Imparti Indegete. sferturi V. cionoate. Madirjac (nume de om $i sat Doringa (Mehedin11),prlijingin judetul Iasi)e ung. maddr- pe care se intend rufele, e ung.zsdk, gusa pasarii. dorong. prajina. Mi§ag (Buzati),puf marunt, Falaitar (Munt.),calaret de!Ina marunta (caramasitA), e onaare Ia un cortegia, derivatbuig. mtitak, nzuh, puf. de Academie de larus. fore- Moldova, numete rrulul la nol tell? (germ. vorretter), vine di-si in Bohemia, ar putea 'vent de rect din ling. fullajtdr. , Ia stravechiul slay moldd, vsl. Oul-negui(Mold.). vrind-mladit, rus. mdlodti, Uttar. Dec! nevrind, ebuig. goN-rtegoln,Moldova ar insemna ,,paduretf- ingra$at-neingra$at, adica wbu-nara", turn va ft lost pe malu- curos-nebucuros.,deIa, vsl.rile acestor dud. In Banat,la --Vela a ingriji, a ingrasa. LaDunare, e tin sat accentuat (cum Academie fad etimologie. am auzit Cu pe niste Wad de Hardal (Mold.),mustar sal-acolo) Mdldova. , batic (stnapts arvenis),e turc. Obircul (esc) in Bucovina. a- -ar.hardal, mustar. lurea (1z) orbocat (esc)si(h) Hamesit, (Mold.), foarte fla-orbacal (esc), orbecdtesc (Can- mind, derivat de Academie detemir) si urbzigut (Serbia), hor- la alb. hawks,tmincaua,ar venihal, bojbal, ratacesc pc drum mai de grabs de la rut. ham a-ne$tiut on prin Intuneric, n'are Ayr, pofticlos (Berneker 1, 375).a face ,cu orb, cum s'acrezut (H)odobale (Mold.) chic du-pins acuma, ci e vsl. *o-brtikatt pla, 24 de snop!, a r putea veni*briikatt, sirb. brkati, de unde de Ia rus. udobnyi, few, -nata,vine si bird?, ratacesc (dat de potrivit (adica gde dus la aries),mine in Arhiva, 1912, p. 185 $1 cac odobala e ultima forms a1921, p. 75): snopilor adunag. La Dunareanu Oloffr(inliteratureveche), (InImparatia stuftflui, 61 $1 67):hand de purpura, e contras din 240 AUGUST SCRIBAN ngr. olopdrfyros, tot de puribura, cu urlulala. 0 Importantaearl. de unde si vrus olovirti. 'mita din sarbad si care confir PrIchIndel, Chiprindel, (Mold) ma etimologia albaneza e hdr- ghibtrdel.ghibirdtc,ghibirdie bad (Oltenia), ,.care nu-si stapi- (Mold.) blmbtric, ghirghllic, po- neste gura, care di drumul vor recla unul om prea mic, are un belor furioase (acre).* In Munt. radical reflex ca si pctulice, gt- searbdd (ca seam& din samd)_ gtlicesi altele, Ia care s'a ada- $tiresc. (Mold.), kit pelitagi-- ugat o terminatiune. tului dupa o mincare preasa- PoVrca (in Mold. sipopar- rata sau dupa o raceala,vine ea, po$arcd), yinorlrachiu de la vsl. "S'stetiti Viriti, de unde prost, bulearca, e o metateza din si rus. (o-) Reda, ceh.61teritt pisoreat out care urineaza.rnult, st1rttt, buig. ocervam, sirb. cje, derivat de Iapisat.,Urit,dar rift, a rinji,deundesi ase adevarat I otdrt (Berneker, 1, 126). SarbAd, dell vat zadarnic de Subred. Compara cu lat. *sub la lat. exalbidus, vine de la alb. brevidus, de la subbrevis,cant gheghic tharbA cum zice Qv. scurt (ca gravidas fata de gra- Densuseanu. care Irma nu' ad-pis), prefacerea, luT s in $ ar fi mite aceasta etim. de cit lute- cam ca in soarer on sterg (de$i lesulul de"acru*,iarIntele- subeo a dat sat) on ipfluentat lesuitti de paiid* ii atrIbue etm, de alt cuvint,, iar accentul ar fi exalbidusZadarnic 1Sarb &d din stibbrevis, Ian grupa br a vine de la a,b.tharbdt, acru, rezistat fiind doi b, sau fiind-ca, si are acesteIntelesuri :acru a fostconsiderat ca compus, (vorbind de laptele care incepe caclalt-f el am avea *$ured. sa sestrice),pocitlagura, Urda, formalsisemantic, prezicator de nenorocire, palid poate veni din latinulhybrida, kat fataacrd`).inferior, prost adica.brinzabastarda.. Din (o cople sarbddli), anost, plic- hybrida s'afacut *turda apol ticos. Tot de ad si mincarea urda, ca /40/, abras. ottoman numita sdrbuscet.(Mold.), COM- din nasor, tibias tortoman. Cp. pus din zeralertcupisat on si cu lauruscai altele multe.

August Scribau COMUNICARI ..1 Deseintee de *:pirlaitA 9 4 optrlae, Lae, Lae, Am avut patru feciorl, Am avut 9 feclori, $i I-am trimes la oaste, iI i-am trimes la oaste, i mi-o petit unul, 1 mi-o petit unul, i am rAmas numai cu tref. I am ramas numai Cu opt. Sopirlae, Sopirlae, Lae, Lae, Am avut trei feciorl, Am avut opt feciorl, SI i-am times la oaste, ii -am trimes la oaste, i mi-o petit until, i mi -o petit unul, . $1 am ramas numai cu dol. I am ramas numal cu seapte. Sopirlae, $opirlae, Lae, Lae, Am avut doh feciorl, Am avut sapte feciorl, li l-am trimes la oaste, II -am trimes la oaste, I mi -o per it , until, I mi-o petit unul, i am mai rAmas numai cu unul, I am rAmas numai cu sese. I Pam trimes si pe acel until Sopirlae, I mi-o putt si, acel unul. Lae, Sollrlae, Am avut sese feclori, Lae,' iI-am trimes -la oaste, Cum mi-o.petit acel 9 feclori imi-o petit until Asa si to sl chef Iam rAmas numal cu cinch. SA raschei. $opIrlae, Sopirlae, Lae, Lae, Am avut chid feclori, Din gitul lul N 2) Si I-am Wines la oaste, Si el sA rAmie SI mI -o petit unut Curat $1 am rAmas numal cu patru. Luminat Sopirlae, Cum Domnul l'o lasat. Spus de babaTofanadin mahalatia TigAulmeaDom- neascA" din Iasi.

1) 011e1. 2) Numele bolnavulul. 6 242 THEODOT T. BURADA

Se desctnta in untsiIn lapte dulce, care se impunge cu 110 ac,siapoiseclabolnavului sä bele. Cu untul se freaca la git. Vraji de desfacut Sinecatu-m"m, Nime nu tn'o vazut, Minecatu-mam, Nime nu- m'o auzit. Dusu-m'am, Numai Maica Domnului, Cu cohita (cofita), de- bradan, Din poarta raiului, La finttna Jul Iordan. M'a yang,* Apa ne'nceputa am luat, Si m'a auzit, Di spalat m'am spalat, Ce plingi De 'mbracat m'am imbracat, Ce to vaicareziN...... De 'nchinat m'am inchinat, Cum n'oi plinge, La sfinta biserica am weak Cum nu m -7ot valcara, Gina la jumatate di cale Ca arltul cel mare, M'a intilnit uritul cel mare, M'o slutit De ochi clforittt-m'au, M'o schilodit De gura mutitu-m'au, Urita lumii m'o facut De urechi surzitu-m-au, Maica Domnului

De mini cluntitu-m-au, D'n poarta raiului,. - De picioarolog'tu-m-au, De mina dreapta m'o luat-o, Parul din cap albitu -1 -au, Cu camasa tie dragoste- m'o fm-,- Cu opinci de drac incaltatu-m-au bracat-o, Urita lumii facutu.m-au, Cu tulpan de dragoste mi-ofm- Cind ajunsei la S-ta biserica brobodit -o, Biserica s'a spaimintat Glas de ansfe mi-o .daruit De uritul meu Luna 'n spate mi-o acatat *i de faptul meu, Soarele-'npiept m'a turning, Gardurile s'a inspinit, La sfinta btserica am plecat Ferestrele s'au aslupat. La icoane s'o inchinat. Portile s'au incuiat, S-ta biserica is ea s'o uitat, Det-uritul meu, Si foarte molt s'a bucurat, de faptul meu. Vazind-o a§a frumoasa, SiDe la S -ta biserica. apoi Si luminoasa, M'am inters inapoi. Toata lumea s'o adunat, Plingind Pe Maica Domnului a laudat; Sisuspinind. Spusa de baba Tofana din mahalaua Tiganimea Dom- neasca" din Iasi. Aceasta vraja se face asa :Sgtle dela sfitoculpopei putin busuioc, care se leaga de chef de deschis usa si se pun intro cofita cu apa neinceputa. In acea cofita se mai pune 41 o para de argint, care a Post gasita,sio bucafica de ceara galbena dintr'o luminare delaPa§ti. Tot tiinpul cit sezice aceasta vraja apa se tulbura cu o pans de paun. Teodor T. Burada COMUNICARI 243

Origina Rominilor DupA o 'munca neintrerupta de tin siert de veac, Alexan- druPhilippide,profesor la Universitatea, din Iasisiinembru :al Academiei Romine, a mintuitde-redactat cartea sa Origina ,Romintlor, Chestiunea este,trataia pe baza izvoareloristorice,-1- -scriitori greci si latini, inscriptii grecesti41latinesti (partea I); pe baza limbii romine, limba romina in comparatie cu celelalte limbi romanice si balcanice, dialectele limbii tontine coin- ,parate intre ele (partea II) ; pe baza limbiialbaneze, natura limbii albineze si origina Aibanejilor,comparatie Mire limba albanezA si limba roinina. Cartea va cuprinde 'astfel trei volumesl*va avea un total de peste o sad de -toale de trpar. Inzestrat cu o eruditie vastA si precisA, cti o inteligentA ordonatit, finA si prolunda,i cu o putere de munca triasa, nepotul istoficului Dumitru (Dania) Philippide din Miles depe muntele Pelion era singurul in stare sa -cliieA la capat aceast4 Iopera-monument. Plata fundamentals la edificiulstiinturominesti,cartea lui Alexandru Philippide formeazA un .niotiv mai mutt pentru care limba romineascA merits sa traiascai 'sl fie invAtata.ei ,de straini,sipoporul rominesc Asa fie-primit in rindul =popoa.. ,relor civilizate- 0 Cronica romlneasca cltata de Pouqueville ConcetAteanul nostru M. Burghele, diplomat, imi comu- :nlcaurmatoarele:*Pouqueville in Voyage de la Gitce. ec IL .Paris 1826, vol. 11 cartea VI, supt With Dolopie on Anovia- ,-chie, se tocupa in deosebi de Rominii din Peninsula, BalcanicA., Vorbind el acolO, intre altete, despre etiniologia cuvintuluiarre 1aque, spume la pg. 327: RI :auteur anonyme de Phistoire-de Motdavie assure que le nom de Valaques est. letneme que plusieurs nations donnent aux Italiens et aux Romains, des- quels'ils tirent leurorigine. Aceastnotita lasA a presupune el Pouqueville, care in acelestimpurt fusese timp de zeceaniconsulalFrantei pe lingA All Pasa din Iahina, avea un manuscript anonim at isto- riel Moldo-vei. Este stiut ca Pouqueville aduna gimanuscripte precum, intre altele, un dictionar albanez scris supt -dictarea lui Marco Bociari Manuscriptele adunate de dinsul au fost date, prin Ministerul de Externe din Paris, Biblioteeli-gregales-, pe atunci, din Paris. Cronica la care face aluzie Pouqueville este desigur torn- ,pilatiea lui Neculai Costin, chip/ GligorieUreachesiMiron Costin, tradusa In grece§te la 1729 de Alexandru Amiras, mare 244 0. PASCU sluger din porunca lul Origore Ghica Voda, sidescrisade-- Hase In Notices et Extraits des Manuscrits de la Bibliotheque- du roi et autres bibliothequeS, vol. XI,Paris 1827,partea IL pg. 274-394. Biblioteca regaltl, astazi nationals, dinParis poseda un exemplar din traducerea Jul Amiras, vi anume acela daruitde Peyssonnel, care, in cartea sa Observations historiques et geo- graphiques sur les peoples qul ont habits lesbords du Da- nube et du Pont Euxin, Paris 1765, II utilizase tot suptMist, de l'auteuranonyrnede Phistoire de Moldavie.

. DIftongul ea In pozitlea e. In second XVI 11 XVII

Se stie ca e accentuat latinesc .Inpozitieae(si_ c!)s-at prefacut In romineste in ea: lex legis> leage, VI apoi a reve-- nit la eleage>. legs. Examinind cu atentle textele rominesti scrise cu litere la-. tine din secolul XVI si XVII eu cred a pot proba-ca diftongul ea in pozitlea e s-a mentinut panspela 168P. Pentru a ne da sama de modul cum puteafi .scris ref ftongul ea sa vedem cum era scris diftongul oa. Strolci1593scrie conseevent oar cf. penis noastre sed- case ; Haliciu 1674 o, cf. frumosze csetate frumoasa cetate,. oszpe m oaspe, Domnae Doamne; Vito Pilutio 1677 o, cf.. morte (de 4 ori) suls moarte. Aceasta ne arata ca si diftongul ea, care nu esteserfs niciodata ea, a putut fi scris. simple e.Iata exemple sigure, adica pentru pozillea a, din 1677: ledzcekrijstineska = cres- tineasca, mijna cie direptammina cea dreaptA, szij acie direp- ta si aces direaptA. Din cauza timbrului de a pe care-I are ea, sa este redat si prin a: 1674 legse derapte au dat ( legem directam dedi dereapta ; 1677 szde la deraptaacede la dreapta,cielest sze krade komul krijitienesko ? ce estesa creada ()Tut erestinesc In Tatal Nostru scris de Luca Stroici la 1593 cu ortografie poloneza ea este redat deasemenea prin a In pozipeaaL si e, atund dnd ea este precedat de c (1.1 t),c,rsit, deoarece 4n poloneste t are timbru de 1 (g),iar 1,r, t, d sepro- nuntA muiat, deci cu timbru de 1 (lf, ri, 11, dl). Exemplele slut urmatoarele: swincaskese Imo svinteasca-se, fitlanul fitleanul, putara putearea. Prin. urmare legse derapte din 1674 siledze( krijstineska din 1677a.leage, potere din 1678 si din Miron Costin Chro- nika 1675 ? poteare. Veczij vecilor din 1393, puternikul siputernik din 1677 preziuta ori ea prin analogie cu veac §I puteare ori mai probabil e, deoarece silaba urn:Moue are 4 nu e. Chiar cuvinttti_ COMUNICARI 245

puteare suna is plural puled; cuviritul Ileac suna la pl. 'vend, ilfidca prototipul slay venkti era prezent In memorie (aulsu- :nä veci). - Prin urmare ea-4 a durat pAna spresfirsitulsecolulul XVII. Trec-rea diftongulul ea la modernul e s-a facut desigur pen e deschis. Acest e deschis II observe Tiktin, Studien zur umanischen Philologie, Inca la 1673 In Psaltirea In versuria dui Dosofteiu, v. sl lordan, Diftongarea lui e §I a. Logica Ipotezei Se *tie ca Bib lia cunoscuta supt numele de Bib ilea dela "Bucuresti apartinetutMilescu (Picot, Nicolas Spathar Mile- scu, in Legrand, Bibliographie hellenique, IV. Paris 1896, pg. 42-104;, Anal. Acad. Rom. ser. If, vol. 38, 1915-1916. Par - tea Administrative qi Dezbaterile,pg. 5--6). Se Vie deaseme- nea5icind s-a tIparit. In adevar pe coperta cetim : Tiparitu- -s-auinscatinulmitropoliei Bucurestilor...la anuldela -spasenia lumii1688,in tuna luiNoemvrie in 10 zile". lar o afota de la sfirsitul cartiizice :.Si s-au inceput acest dumne- zAesc Ivcru in luna Jul Noenwrie anuldelainceputullumil 1196 (1688) si s-au savirsit In Septemvrie anul 7197 (1689)". Se stie de asernenea elmanuscrisut acestei Biblil data din1664. sise afla in poseslunea lui 5erban Cantacu- -nno (Picot, op. cit.). N. lorga, Anal, Acad. Rom. SerII. v01.38 Memoriile sectiunii istorice, pg. 6. a atras atentiea cl la aceasta Biblie face aluzie tipograful N. Glykys In prefata Bibliei gre- ceVi tipAritA la Venetia in 1687 dupa comanda lui 5erban Can- tacuzino. Ffindca Biblia aceasta s-a tiparit in curs de doi ani, N. lorga trage concluzlea ce Bibliea romineasca se lucra deci la 1637, si aceasta insamna ea era atunci supt tipar" I Fata de nota categorica citata mai sus era oare nevoe de ipoteza ? Si dace se face o ipotezA, este oare permis ca ea sa He nelogica ? t;4 Glykys zice asa : ....De-aceia si eu am vrutsa -ticins- tesc inaretia prin aceasta a mea inthinare, care Ca to vei bu- zura de dar, este dovada lamurita talmaclrea Sfintei Scripturi de camd tineprepurterea depre limbd griceascain a Mist- lor ci Dacopanonilor, care a ate limpede dragostea togtdo, rinta Area calduroase pentru sfintele §1 de Oumnezeu scridele 4ciirti. Se poate trage de aid conciuzia Ca Bibliea romineasca :era ruse supt tipar ?I 13raba §ugubata In Manuscripte din Biblioteci stralnerelative la Istor'ea RomInilor, 11 Bucuresti 1899, pg. 26, N. lorga citeaza Cronica Jul Mateiu al Mirelorretiparita de Di Legrand. Unde ?°- 246 G. PASCU

Chid ? Tocmai la sfirsittilcartii, dupatabla de4materii,144,. lorga ztceEditiunea cronlcii in .versuri a lui Mateiu at MI- relor e data de DI Legrand in Bibliotnque grecque, Paris 1881, In 80,`. N. Iorga da formate in loc sa dee volumul. Este vo- IUmulII. In Cronicile Mtintene:1 Bucuresti 1899, pg 24 nota 1, N. Iorga citeaza un document despre logofatulStoica Lude- scul dupa G nealogla frantacuzinilori pg. 127. Documentul se- gaseste In Documenttle privitoare la fa'nitia Cantacuzino pg. 104 110. In Activitatea cultprala a lui Constantin Voda BrincoVeanu, Bucuresti 1914, pg. 3, N. Iorga semnaleaza nIte scrisoriale lui Const. Cantacuzino, in care acesta citeaza cuvinte turcesti, dupa Legrand, Recuell pg. 107-110 No. 45.In Recuell, ad'ca, Recuell de ppemes Izistor ;ques en grec vulgaire reratifs 4 la Tuiqule et aux principautds danubiennes, Parts 1877, nici vorba nu poate fi de scrisori. --=0 scrisoare infeltitacelei de care vorbeste N. Jorge a piblicat Legrand in Eplstolalre Grec, ou- Rectieil deIettresadressees pourlaplupart a Chrysanthe Notaras, Paris 1868, pg. 94-95. In Istoria literatur i religioase a Rominilor, Bucuresti 1904,7 pg. 39 nota 1, N. lorga. citeaza artocolul lui 1. Bogdan 'Dela cine si cind au imprumutat teominii aifabetul chiritie ca Hind publical in volumul Prinos tut D, A. Sturdza.Articolul este- publicat to volumul Lui Tau Malorescu-Omagla. In Revista Istorica, 7 (1921) 156, N. lorgaciteaza de doua on Chronika lui Miron (Astir, ca pubrcata de 1. Bogdan in Vechile Cronicl Aloldavenesti.Chronika este pubiicata de I. Bogdan in Cronies inedite atingatoare istorla Rotnentlor, Bibllografiea Publicatie lunara pentru comertul de librarie sub directia unul comitet de specialisti", din care au aparut panel acum 11 numere, nu este ceia ce ar trebui sa fie. Mai intaiu nu cunoastem cine slut specialistli care se ocupa de aceasta pu-- bticatie,I doilea boutinutul si repartizarea materiaiului este fa- cula fara destula pricepere. Pub icatlea ar trebui sa cuprInda numai informatfi de bl- bllogratie romineasca, adica carts rominesti on traduc,r1romi- nesti,apoi ar trebut evitatcalificativele inutile,cade pita. splendid, sublim, superb, delicios dintr-un articol despre Cosbuc. Recomandam editorilor Bibliografiei urmatoarele publica- tiff, care pot sa le serveasca de model : Le goat franeats,. revue mensuelle des plus rdcentes publications, si Das deutsche. Ruch,Monats4chrAt ftir die Neuerscheinungen deutscher yerleger., COMUNICARI 247

Bibllografle istorlta T. G Buiat a publicat 1a Rimnicu-Vilcea In1919 prima fascidoll din ineereare de Bibliogrofle a istoril (sic) Romtntlor (hi 80, de 69 de pagini). Cuprinde urmatoarele rubrici : Meto-k dologiea, geografia istoriea, filologie,paleografie,cronologie, eraldica, numismatical genealogie, arlfeologie,bibliografil, documente (colectilsiizvodre).cronici. Rubrica filologiei este foarte pada. Din A. Philippide' a- utorul cunoaste numai Introducere in istoriea limblii literaturii romine, din G. Pascu numai Etimologli romInestisiSufi- xele Rominesti. Dealtfel dintre cartile de filologie autorul ar fi trebuitsa citeze numai acele care au Igatura cu istoriea, ca de pilda A, Phltippide, Specialistul Romin,ssun Specialist roman la Lipsca, G. Pascu, Relatiuni intre Romini .t Daimati. Bibliografie literarA Ghiorghe Adamescu, profesor liceal in Bucuresti, a publicat de curindineditura Cart!' Rominesti din Bucurestifast cicola1 din Contitbutiane la Biblioarafiea romineasca(In8° tnic, de 184 de pagini), care cuprinde bibliografiea istorieili- terare dela 1500-1920. M..terialut este impartit in doua : A. operele autoruluisi si13. studilie si critica fur. Aceasta impartire nu-I practica. Stu- diile si criticise ar fi trebuit citate supt fiecare opera in parte, -raminind ,fireste ca numai monografiiie generale sa fie citate la urma. Cartea fiind o calauza pentru studios', manualele de coa14 n-aveau ce cauta. Reel nose Ca in acestcaz autorul ar fi trebuit sa aiba barbatia de a nu se cita la tot pasul. Lipsuriie shit curioase. Din secolul XVI lipsesc cu totul, Psaltirea Hurmuzaki si Psaltirea -Voronetana ; din secolul xvir logofatul Eustratie, spatarul Milescli, Udriste NAsturel. Pentru Varlaam Dosofteiu lipseste Silviu Dragon*, Re- latihebisericiiIon-driest' cu Rusiea in veacul XVII (1912);- pentru Varlaam lipseste Ghibanescu, Q toua lucrare amitropolitulul Varlaam in Arhiva 25 (1914); din operele lui Dosofteiu lipsesfe MolitvenicIasi 1b83. Autorul afirma ca din Raspunsurile mitropolitului Varlaam .se gaseste un 'exemplar la Academia- Ramina, totusBibilogra- fia romineasca veche zice : nu se cunoaste nklun exemplar din aceasta carte,. Editlile lui Gligorie Ureache shitcitate necronologic (It 4, 3, 2). Editiea lui Picot a aparut la 1886, nu la 1878. lzvoa4 rele slavonesti ale lui Ureache (I. Bogdan, Vechile Cronici M. dovenesti, Letopisatul Itti Azarie), precum §i studiile lui °Wei, OrAsanusiGiureScullpsesc. 248 0. PASCU

Pentru Miron Costin lipsesc De neamul Moldovenilor ed. Giurescu $1 Chronika ed. Bogdan (1895). Autbrul mentioneaza cu toata lArgimea pe 0. Densu$1antt $i S. Pu$cariu, insa insuficient pe A. Philippide $i deloc pe Hie BArbulescu, Burada, Cihac, Ghlbanescu IbrAileanu, Pascu, Sa- nielevici.Munteanul Adamescu este- feritit ca poate sA hIcre, zes pe Moldoveni macar.v.pe,hank. In schimb este mentionat filosoful D. Oust!! A mirosit A- damescu ca D. Gusti vra sA fie ministrug $1-1 lInguselte depe acum ca sA-1 facA secretar general.. (Are M minince pirlealA I). Bibllografie alavo-romtnil Academiea Romina a admix sA se dee D-luiP.Cancel 4.000 de lel ca ajutor pentru alcAtuirea unei bibliografii a scri- erilor slave privitoare la Romtni si limba romineAsca (Anal. Acad. Rom. ser. II, vol. 40 (1919-1920). Partea administra-. tivA $i desbaterile, pg. 5). Pentruca sA fie intr-adevar utilA aceastA bibliografie va trebui sA mentioneze cArtile, brojnrile, articolele de revistA el recenziile, eventual $i hartile, $1 fiecare articol bibliografic, tran- scrls cu litere latine $i avind inparantezA traducerea romt- neascl, va trebui sA cuprindA un scurt rezumat al continutu- lul, rezumat fAcut fArA ca bibhograful sA intervie cu aprecleri, far etimologiile sA fie inregistrate complect. Se vor cite de a - semenea$irecenziilegiarticolele princare Rominil au discutat pArerile Slavilor. . Numal a$a am putea face de Oda o istorieafilologiel romine la Slavi. LucrArile bibliografice sint dintre cele mai grele mai ales din cauza eruditiei variate $1 a scrupulozitatil pe care o cer. Deaceia in Occident aceste lucrArl se fac de oamenii ceimat fnvatati. La nos, afarA de Bibllografiea romineasca veche, pu- blicatA de Academie 01 din nefericire intreruplA prin moartea lul Nerva Hodos, toate celelalte lucrArl sint opera unor diletantf cu cunostinti reduse $1 mai ales cu naravul balcanic de a combate pe adversari suprimindu-i. II tine pe Cancel curaua sA facA ceva acAtaril ? Cad dacA -i vorba sA facA ceva a la Bulat on Adamescu, mai bins sA minince subventiasls-o lese baltAt Dictionarul limb!! engleze W. A. Craigie (cete$te Crighi), profesor de anglisticA la Universitatea din Oxford, until din redactorii prIncipali al Dic- tionarului limbii engleze, care se aflA acum in tare noastrA ($t cunoqte limba noastrA), dA urmAtoarele lAmuriri asupra Die- tionarului la care lucreazA (VIItorul, 25 Aug. 1921) : COMUNICARI 249

Dictionarul englez s-a alcatuit din mai multe milioane de citatii, adunate to cea mai mare parte de lucrAtorf benevoli, sau tineri asistenti. Numai clad materiatul fiecArui cuvint a fost a- dunat ctt se putea de complect of aranjat dupA diferitele fate- !nun ale cuvintului, atunci redactori) prineipall (la tnceput dr. Murray, appi prof. dr. Brad lay, Craigie of Onions)1 -auluat is minilelor,i -au dat forma finall oi1 -audatrapede Iatipar, 'Hera dupl'Hera,cuvint dupa cuvint. Nu-i altsmetoda de a /ace un dictionar mare mai rapede. Acest fapt se vede clar crud comparam dictionaruten- glez cu operele similare din alte4limbf, germanA, olandeza, su- ,edezA, etc,. Tot aoa of cu d)ctIonarul istoric allimb!' romine patro- at de regele Carol of Academia Romina, al Ia care a lucrat cu atita rivnA H/jdAu, D-nil Philippide of Sextil Puocariu.D-lor an procedat la fel cu nos, dar va voiu indica citevafapte din .experienta mea prin care cred el se poate clokigalimpofse poate aduce lucrul la o Incheere. . Numai colectarea materialului prim a tinut aproape 20 ani (1858--:-1879). Prepararea pentru tnceputul publicatiei a mai durat 5 anisiprimul volum a fost deabfa pubticat In 1884. De attire'. volumele au aparut cu mare regularitate oi acum dicti- 4nartil e sfiroit, afarl de unele cuvinte ale liter!! U §1 W. Vo-- iumeie §i fasciculele care au aparut pana acum cuprind 14,000 .pagini in 11 vol (iiecare paginA cu 3 coloanepiconfine peste .378,000 cuvInte, a caror istorie e ilustrata de peste un tuition I jumatate de citatil: Cind dictionarul va ficomplect va avea -aproape 15,000 pagini qi un total de 400,000 cuvinte. Cele mai importante concluzli din experienta noastrAshit: 1 Pentru adunarea rapede a materialului e nevoe de o r-olaboratie numeroasA de lucratori benevoli. E uoor apoi pentru redactori FA conduca lucrul aoa ca sA mearga cu folos pe drumul celbun. 2. Aranjareamaterialului trebue sl fie fazuta in acelao fel. 3. Nu trebuesA se piardA timp in transcrierea citatiilor irimese In tipar pe hirtia originalA pe care au venit. 4.Pentru grabirea qi progresul lucrulut trebuesafie, daca e posibil, mai multi redactori principals, lucrind indepen.- dent la dfferite parti ale dictionarului. 5. De indata ce a Inceput pubhcarea, trebue sl se pro- ducA neapArat un numAr de pagini la 3 luni ; aparitia dictionarului sa fie aoa de imperioasa of de ingrijita ca un jurnal sau revistA periodica, iar materialultrebue pregAtitin acelao fel, imperfos. Felul de a publica al D-lui prof. lorga e cel mai bun pentru acest dictionar. A publica chiar incomplect said mai scull, dar a public& Numai prin aceastA metoda se poate mentine progresarea lucrarii. 6, In fine, cred el nu trebue nä plerd nits o ocazie de a 250 G.PASCU

aminti poporului romin ca o astfel de opera e de mare importanta nationals gi trebue sa fie alutatg In toate felurile, DIctionarul limbic romine kcademiea anunta ca Sextil Pugcariu et Comp. au reluat redactarea Dictionarului limbic romine. Este de prisos sa mat spunem ca sfaturile lui Graf& nu vor servi la nimic, caciA- cademia este o companie excluzivista, iarSextil Pugcariu o me- diocritate notorie (v.A.Phillippide, Un Specialist romin!a- Llpsca, Si a Paull, BeitrUge zur Geschichte der rumliniched Phioogie). Dela 1 lanuar 1906 pan la 1 lanua'r 1914, adica in 8 ani de zile, Sextil Pugcariu lucrase 13 fascicole din care 9 fascia Cole cuprindeau liferile a §1 b §i 4 fascicole literaf§I din g pan la cuvintul grozay. Fiindca literilea+b+cconstituetin gfertdinDictionar tar cal-b, rezulta ca primul volum urma sa cuprinda 18 fas-, cicole, car intreaga lucrare 72, car daca 13 fascicole sepubli- case in 8 ani, rezulta CA intreaga lucrare firma sa ocupe 44 de ant. Dupace faceam aceasta socoteala, in Viata Romineasca din Dechemvre 1913, pg. 381, eu urmam astfel.in aceasta socoteala not am admis prin ipoteza ca DI. Pugcariu gicele dotta echipe de lucratori ai D-sale se vor bucura statortic de ace- iagsanatate gi de aceiag vigoare, de care s-au bucurat atund. cind au inceput redactarea, acuma opt ani In urma. In cazul cel mai bun Academia va trebui deci sa mai agtepte 36-de ani de- acum in3inte ca sa-gi vada insfirgit dictionarul gata'. Peste gese luni dela data cind scrisesem aceste rinJuri a fzbucnit razboittl mondialIn lulu 1914 Academia a adus ma- terialuldela Cernaut la Bucuregti, unde a slat lAna in1921. -Acuma, dupg o Intrerupere de gepte an!, SextilPugcariu reia lucrul. In conditiile admise prin ipoteza mai sus, Academia ar avea de agteptat aceiagi 36 de ani cagi la 1 lanuar 1914. Dar ea conditile s-au schimbat cu totul in defavoarea unel lucrart ca Dictionariul, nu mai este_ nevoe de argumentat. In conditiile in care se lucreaza acuma, Dictionarulva. aparea cu slguranta la pagtele celui mai nobil gi fugacitt animal. Dictionarul elementelortwine La 19 7 .cu ocasiunaimpliniril a 50 de an! dela inflin- lareaGasei.Ifbrarfea Socec etComp. a insarcinat pe I. A. Candrea gi Ov. Densuglantr sa tipareasca tin Dictionar ea/no logic al limbd romine, Elementele latcne. Cartea care, dupti pa zerea editorultli ova da publicului nostrugi din strainatate o. COMUNICARI 251 opera care nu ne Indoim ca va fi o adevarata podoaba- a Mil Mud' noastre stiintitice. Ptrebuia sä cuprindaaproximdtitr 30 de coalet, Si sa aparf in cursul anuluit". Dela 1907-1914, eind s-au oprit, autorii deabia data att publicat 14 coale din 30, nici jumatate. Daca deci In 7 aril autorti lucreaza 14 coate,adica cite 2 coale pe an, atunci pentru restul de 16 coale vor avea ne' voe de Inca 8 'arri, 8 ani dela data dud vor relualuerur, adica dela calendele grecesti. Si cu toate acestea Ovid facea spirite" per socotealg in- DIctionar ului A cademiei ! In ce prive5te o opera .. adevarata podoabaaliteraturil noaste stiintiifice", v Arhiva No. precedent pg, 119-120: Meyer-Lake desnre Ovid Denstisianu La 1913 Ovid Densusianu a publicat obrosura,Pdsta-, rital la popoarc:e. romanice, prin care cauta sa stabileasca cl anumite foneti-sme al e linibli romine, comune si unor dialecte romanice, se datoresc migratiunilor pastoresti, In 'Viata Romt- neasca' din lunie 1913 (vol. 29, pg 404-405) eu am aratatct teoria Jul Densusianu ptuteste in vint. La aceias conciuzie ajunge s' Meyer-Llibke.In adevar in Literaturtratt fur germanische and romanische Phitologie din August 1916 (vol. 37, pg. 252-254), Meyer-Ltibke arata ct astfel de speculatiuni s-au putut face numai in dispretul farr-3 telor. Meyer-Lt1b2e termina asa :Dacil apucam drumul tul Densusianu Si tuam ca probat ceia ca toctnaieste de probat, atunci ajungem la rezultate, pe care le putem taxa foarte bine drept copii ai fantaziet, care- Dud nu pot trece, dreptgang.. Nu este ol'garh bucurestean care sa nu se umfle de admiratie evlavioasachid pronunta numele Ovid Densusiana, genlul filologic pe care I-a produs poporui romin, liber sl subjugat, dupa o scrematura de o mie de ani, ma rog cano., scut ci to strdindtate. In adevar frumosJfcunoscut Ovid in strainatate 1 Copfl ai faataziei, zice Meyer-Ltibke, adica pe romineste gargdant, burguia.d,aiurealdlMarturisesc ca eu nu cunoselaadresa lui Ovid un termin mai drastic. Si bagati de sarra ca M yer-Labke n-a aflat Inca ca Ovid confunda suble,teie cu obiecteleinpropzitli simple r (Vezi Jordan in No trecut at ,,Arhivei'pag, 110 - -118). Origina Macedo-Rotniallor In Festgabe Loserth, Zeitchrift der historischenVerelhw filf Steiermak, voi. XV (1917)J. Pe'sker a publicat un studltt despre origina Macedo-Rominifor, Die Abkartf. der Runtaaert 252 0. PASCU

31virtschaftlich antersucht. In Revue Critiqued'Histoire et de Litterature din Paris din 1 August A. Mei ilet.profesor de indogermanistica la Universitatea din Paris, scrie urmatoarele 3pRominii din Macedonia slut, precum se stle,pa%tori nomazi. DI. Peisker constatind cu dreptateca o populatiestabila nu trece deloc isncmadism, conchide ca Romtnii din Macedonia: se trag din populatille turcesti venite din Asia centra li, §i el caracterul Win- al limb!! for se datoreste romanizarii. Cuvintul Ohm care exists In romine$te ar.fi o ramasita a limbil vechl. 1poteza este plauzibild, dar nu rezulta de aid ca Romi- WI (fn genere ?J sint 0171/1§1 al Turcilar romanizati.° ?Arnie §1 plIctIseali La Paris a aparnt de curind o carte scrisa de mai multi Vomini intituiata Les Questions 'mynah:es du temps °resent, tecuell de conferences a 1'Ecole interaltiee des Hautes etudes ociales, avant propos de R. Poincare Cu prilejul acestei cart! F Baldensperger scrie urmAtoa- tele In Revue Critique dela 1 Sept.1921: boate popoarele balcanice, dela noidul eidela sudul Dunarii, ni s-au adresat in timpul razbolului. Ajutorul nostru le-a Post asa delolost- tor,theft ar f# Jnconsolabil sa nu ne putem bizui pe ele.Si atuncl au N-efilt pe cape' nostru studiipestestud!!,pledoaril peste pledoarii,cereripestecereri, lingusirt pestelingusiri, ficAminti pesterugamirti....Totul foarte ylacut pentrunoi, carom Malice nu ne displace, dar care, va!, avem prea multA lreaba la noi acasa pentru a ne imprastia la cel mai mic apel la cele patru colturi ale Europe! $1 ale lurnii. Cea dintai dato- tie a unui Francez este de a-si cunoa$te si de a-si ajuta Cara, care are nevoe de ajutorul total al. luturor, $l numai pe urml de a ne gfndi Ia nevoile altora.. Francejil stilt plictisitide brosurile si tamterile noastre, dar data cumva ne-am adresa la altil(stip1),. care nu se pile- tisesc, flindca de o suta de ani se intereseaza intruna de noi, 41 cu folos pentru noi, asa-i ca Francejii ne-ar arata... pumnul ? Revue des etudes slaves Apare Ia Paris, cu lucepere din Iunie curent, supt directiea lui A. Meillet, profesor de indogermanistica laUniversitatea din Paris, si. ca organ al Institutulul de stuuii slave dela Paris. Este cea dintal revista de slavistiea care apare In Pranta 411 umple un gol simtit, intru cif vestita revista germane Archly jilt slayische Philologie, aparuta la 1876 supt directiamarelul slavist Jagie, si-a suspendat aparitlea in1920, formind astfel 4 colectie de 37 de volume. Revista 41 propunc sa publice inarticole condensate,. COMUNICARI 251 rezultatele generale ale muncli atilntifice cu privlre !a Ilmbi literaturile si antichitAtile slave, expuse de autoril MOO. AgteptamctirAbdare sa-vedern tine @I cum va expum rezultatele ramurli slavo-ronstne. Parfait!vtcopll Giurescu fiul al-a luat nobila mistime de a apAra cu orice- pret. teoriile JulGiurescu tatal,teoril respfnse de N. Iorga, St. Longinescu, G. Pascu, Radii Rosetti. Procedarea fiului este simp1 reediteaza spusele tatAlul. Flat este desigur un tinAr studios,dar dacA se va anchiloza, In ides pe care nu le primeate nimeni, numai pentru arAtaca pietateafiliall n-a disparut din lume, nu va reugi decitsa. batA apa In plus. Semlnarul Ventamin Costacht

Liceulbisertcesc din Int. cunoscut supt numele de Semi- narul Veniamin Costachi, a contribuit foarte mutt la mentinerea4 spiritulul national din Basarabia, unde gi pAna azi, to cele trel judete din sud, se gAsesc preuti care au facut aceastAscoala, Instalata mai Intaiu la Socola. Citeva discursuri, dintrecare uncle In parte In versurl, scrise de elevi fntre 1803-1815, S-alk pAstrat pans azi fntr -un manuscris, pe care-1 descrle $t. Cio- banu In 'Scoala Basarable din Fevruar 1921 (pg. 183-190).1. MAnisttrea Putna Este desigur cea mai istorIcA dintrenanAstirlle noastre.. Acolo se allA ingropati Stefan Cel Mare §f cele dotal neveste, ale lul, $tefAnitA VodA al Bogdan cel orb. ManAstirea este apoi fnzestratAcucarts gf obiecte de cp raloare imensa: nenumArate evanghelli scrise pe Ipergament131. legate In aur gi argint, un aer superb, 9claidiisinenurnarate, potireofobiecte blsericeatilucrateIn aur, argint gipietre, pretioase. NepAsarea balcanIcA din Romtnia a tacit ca piosul !Ana. at mlnastirii Putna- sA ajunga fntr -un hat care strInge Inima de de durere qI revolts. Numeroasele obiecte care formeaza tezauruldela Putnav stau trintite In rafturl sau pe- mese claepeste gramadA.Chi - titledimprejurulmanastirii, caretnainte de razboiuputeau gAzdul 150 de persoane, stau acuma pustil, flindca toatemo-- bitele qi toate tacimurile, furate In timpul razboiului, nu s-au- mai Inlocuit. Pe de aid narte singura resursil a celor zece ellugArl .a1 2-54 0 PASCU

manastiril in frunte ou staretul este ridicula -stung globafa ''see 6000 cle lei peA an* 141 imposibititate de- a gazaut pe nuaretOK-calatoricare vin sA se inchine la mormintul Inarelui StefanVoda, arhiman- dritul Grigore Volcinschi,batrinui staret at manastirii,este pan de durere. AerastA groaznicA sAlbAtAcietrebue sa Inceteze.Statul trebue s4 cladeasca la Putna cit mai ,curffid un muzeu, care sA fie pus teupt dependenta universitAtilordin CernAut Si Iasi, 0i al anjat de profesorii respottiVi 'de arheologie, $1-s1 inzes- treze mattastirea iru cele necoare primirii a cit mai -,numero§i oaspeti, gaei manastirea trebue sA ramie .ceia ce-a lost $iitt trecut,-m-- un lace§ de pelerinaj pentrti generatiile romtnesti. de totdeauna. Muzee, 131blioteci §l Monumente Istorice Facem un ape! cAiduros :a tot' prietinit nostri care con- tduc muzee51biblioteci on selatereseaa de arta nationals, sa ne comunice dari de satna despre muzeele si ,biblioteeile -pe care le conduc precum si de starea monumentelor isto ricepe care le cuncsc. 'Tate comunicarile primite sevor publIca inArhiva., yrew sa Mani generatiilor viltoare documente de... vredniciea generatiet de asta2.1 - G. Pascu

Non despre Nicolae Milescu din sec. XVil. Dotnnui profesor ]Ile BarbuleScu, in orete- dela Semina- int de slavisticA al Universitatii dinfall,mi-a atrasatentia asuprar Unuistudiu despre patrumanuscriserusestiale spAtarului Nicolae Milescu, ce a aparutinSbornik .tstorikoi filologAfskago Dbaestva prt Institute' knjata Bezborodko v' Aletinea, Neiin 1900. Studiut acesta e =is rusestedeI. N. Mihajlovskij; pentrucA prin noutatea argumentArilor si con - luzitlorneintereseaza, dau act inrezumat celece autorul. -spune in el. . Mihajlovskij argumenteazA ca 4 manuscrise rusestiano- nime, pe canunii le-ad atribuit unor scriitoriRu§i, nu slut Inrealitate cleat opare ale romtnului Nicolae Wiesen, Ulna dintre aceste mahuserite are titlul : Dovod v kratce' jako udenie I jazyk ellino-gre6eskijnajpa6e nuino potrebnyj, xtezeli latinskij jazyk i treenie, icem polhzuetslavjanskomu, narodu." El se afig In Biblioteca Academiei Duhovnicesti din .Moski'a $1 cuprinde, cum arata titlul,o dtsertatie princare COMUNICARI 255 autorul vrea, sa dea argumente (rus. Dovod) cum el limba ,greaca emaitrebuitpare si mai folositogre Slavlfnr decit ce2 latina- De unii rust acest Dovod a fost atribuit inalotugutui Paul _Negrebickij; altit considerau ca autar pe calugarulEvfimii.. Dar flindca limba Dovodulut" se apropie mai mult de limba vorbita a Moscovei si eel putin e potrivita cu limba de prin actele imperiale care erau velicoruse,foarte" putin Sea- searnanaCu- limba malorusa, scrisa a lui Negrebickij si4deci, Dovodul" nu se poate sa fie scris de el.Apoi,un malprus, -ca Negrebickfj. trebula ,sa OA in limba cu care scris, polo7 nizme anumite provincialisme ; Dovod" insa nu are aces= tea,ceiace arata ca. el nu era scris de Negrebrckij. , Supozitiaca Dovodul arfi scris de Eveimil, larasi nu poate-fl verositnila, maiintaipentrucain Dovod se sere a se1,nvata limba latina, siun calugar ortodox nu putea sa admitSastfel de compromisuri cu lumeg catolica.Citatele -autorifor Mint in Dovod iarasi acestaneverosimilitatea con- jecturii cA ortodoxul crestin Evtflmii, un calugar, este autorul 1,11. 11n fapt, care cu desavirsireiniaturasupozitia cumca Evfimii ar fi scris Dovodul", este gramatica limbli disertatlei: -eadeloc nu permite a admite pe acest calugar ca computd- 'tor' al Dovodului. Asa, In Dovod" gasim greseli sintaotice $i etimologice. De exempfu:nad'i ich vysokimi naukam =Ii Invata peel marile stiintl, eu cazul Instrumental In toc de defy vyso knit, naukam. Adesea on se observa, astfel, punerea unui caz In to c de -altul. Si evident, ca un rus de basting, cunt era Evflmii, nu putea co-' mite greseli de fend acesta. Prin urma retratatul e scris de un straincueducatlevasta ;laraceststrain,ttrias al -culturii, zice' I. N. Mihajlovskij nu Ovate II, in secolul at XVII, altcinevadecit rominul spatarNicolae Milescu. "Acestaera considerat ca eel mat erudit otri at tirnpului; el era untadintre =eel mat iscusiti pedagogi st pe el afar Grecil dela. manastirea sfintutui °orb (din Rusia) it indica ca un oni-tompetent. Mai multe nume ca Paul Piazeckij, Baronfu, Antoniu, Po- seviu, Lucretiu, etc.; pe care levedemin Dovod, le intilnim titate si in celeialte scrierl ale lui Milescu, precumiiifires- molog. Deasemini, in cartea-iclespre Sibile" citeaza vreo 30 -de nume, care se intilnesc si in Dovod" de care vorbim. Citatele din greceste sr iatineste snittraduse de Milescu in Dovod", tintndu -se -socoteala numai de numarul strofelor. .Acelas procedeu este urmat siin HresmologA ceiace larasine indica pe Milescu ca autorul ,,Dovodului". Aceias analogieeofcucitatelenujnelorproprilin allresmolog" si Dovod". Prin urmare, putem spune ca greselile de limba din ,,Do- vod" si citatele amintite snit cele mat doveditoare c A diserta- 256 P. VATAMAN tia .e a lui Milescu. Mar argumenteaza Mihajlovskij. 2) Al 2-lea manu serfs a intitulat : Predislovie k russkor lstorlis Prefata la lstoria rusr; ace..1 seantiIn BiWioteca Publics Imperials d.n Moscova. ,,Predislovie", in afara de consideratiuni generale- despre nitzulrile omului catra stiinta si despre rolul lstoriel to aceasta nazuire, mai cuprinde indicatiuni asupra cerintilor ce impuneatt dupa sine lucrarile istorice ale lui Evstafli,arhiepiscopuldirt Thesalonic, Dionis din Halicarnas etc. Apo', mai cuprinde un scurt panegiric al lui Theodor Alexeevici, tarulgusle1,-prin care se explica motivele cart 1-au indemnat sa sale aceasta Pre- dislovie". Intre altele autorul spune ca, In urma unui orditi at larului, a scris Predislovia" aceasta, prin care a trebuit sa a- rate originea Rualior si evenimentele ce s'au desfasurat pe in- tInsul teritoriu rusesc. Urmatoarele fapte probeaza zice Mihajlovskij --cg sia ceasta Predislovie" nu se !vale atribui alt cuiva decit numai lui Nicolae Milescu : a) Limba cu aceleasi greaell ea In Dovoa" scoate la1- veala originea strains a autorulul, Jar continutul etilatific at f- dellor ne arata instructiunea serioasa a compunatorului Predis- loviei. b) Timpul cind e scrisa prefata (1676-82) a lost aaa, altuia aceasta lucrare nu se poste atribui. Mai cusatnA ca fn Septembrie 1679, Milescu a datiocotelile despre misiunea sa diplomatica In Polonia ai a lost confirm:at din nou In postal ce -I ocupase. Deci, ca recunoatinta fats de tarul Theodor Aleku.trici a serfs Prefata asta (Predislovie) la lstoriaRusiei, cu scop de-a. lauda pe binefacatorul sau. Apo!, modul si forma expunerilIn 'Predislovie' e ana loagA cu forma celorlalte scrieri ale lui Milescu, De exemplu, iz. prefata earth despre ierogtife, pe care tot el a scris-o, sustine: importanta IstorleicaSiinPredisloviade care vorbimaci.. Un alt motiv, care face sa credem pe Milescu ca autos al ePredisloviei., este faptul, ca, in primele patru rinduri ale ti, elciteazaideialui Aristot; stop oamenii natural doresc2 sa stiex. Aceasta idee este si in prefata cartildespreSibile,_ bcrise tot de el La fel intiinim si in Prologul firesmologului aceasta idee aluiAristot. Apoi gasim aceteas solecizmein Predislovle,castin gDovod, numaica inprima in numar mai mare, fiindca ea era numai o ciornA pe care tdca nu o corectase definitiv ; prin urmare inea s'au putut strecura mat multe greaeli. E evidentdecl,in urma enumararil argu- mentelor, ca Nicolae Milescu esteautorulgPrefetei laisto- riarusA',zice Mihajlovskij. 3) Al 3-lea .manuscris; lost at contelui Tolstoi, este scris tot de Milescu, zice Mihailovskfj. Acest manuscris are 44: COMUNICARI 257

lipsa,asa a nu i setie titlul. Manuscrisul se incepe cu versuri referitoare la 13-zeti ; apoi are o prefata dedicata de autor prea tinstitului cneaz Petru Mihailovi4 Cerkaskij pe and a- cesta cascalarIsifacea instruCtiunea la dinsul. Restul cuprinde rugaciunile de dimitteata, eara si la inceputulfiecarui Iticru, si insftrSitdiferftepovete. Reproduc, in traducere,2 'ex tract uri : Daca va sosiora desteptafei, Mama scoala-te @i fa-ti -Semnul crucei,kindindu-te la prea mllostivul D-zeu,bare se Ingrileste tie tine, sl, ca sä nu ;littlest' beva rau asupraseme- nilor, incepe a to ruga.. EAstfel trebue sa se poarte-copilal in biserica. Sa stie ca ea este loCasul lui D-zeu, casa rugaciuni- lor, iar ntia razboinicilor ; de aceea el trebue sa roage ca sari recapete ertares. Acestea arata, zice Mihajlovskij, ca acest manuscris era un Bukvar, adica a *Carte de citire pentru Incepatori,In cazul acesta pentru scolarul print Cerkaskij. Era un Bukvar, 'cum mai erau si alte de alti autori (caBuret:At, polikarp) pe vremeg aceea ; toate contineaupfincipalele- rugaciuni si pre- -cepte morale. Unii dititre invatatii Rusi atribue acest Bukvar unui ma - torus, anume lui Simion Polockij. Daca se studiaza, insa textul preceptelor acestora morale In comparatie cu textul Bibtiei sla- vane a lui Polockil, se vede Indata nepotrivirea dintreele, zice Mibajlovskij. Aceasta nepotrivire a textelor prdvine dirt cauzA ca preceptele morale ale Bukvarului Stint direct traduse depe originate grecesti si latineSti ;iaraceasta la audit'sail ne ducelaconcluzia ca Bukvartil este scrisde tinstrain,, cAci un rus, ca Polockij, s'ar firef eritla textul slavonesc al Bukvarului. Ca compunatorul Bukvarului a fost strain ne arata Inca solecizmiledin el la felcu acelea din lucrarbe luiMilescu. Acest fapt, larindul sau,ne Indica pe Milessq ca autor at Bukvarului. 4) Al 4-lea manuscris al tut Nicolae Milescu euntil- din, care lipseste foi de la inceput ; de asta. tin se stie ce title avea. Din restul cuprinsului se vede ca prinelesclitorui aVail, sa satisfaca curiozitatea rusului, descriind tIpurile mai interesante, referitoare la cele 3 regnurf din natura. Acestui manuscris ii lipseste $i foide la sfirsit,Este impartit In 9parti.. Partea 1-a confine vre-o 82 de descrieri de animale ;partea 2-a 51 de Rasari ; in partea 3-a stint descrisi 72 pesti ; partea 4-a 22 de descrieri ;inpartea 5-a 6 descrieri ; partea 6-a g descrieri ; partea 7-a 47descrieri ; In partea 8-a 98 de descrieri ,eipartea 9-a se intrerupe eu descrierea magnetului. Astfel lucrarea cuprinde mai mutt de 400 dedescrieri, prin cariautorul a cautat sa fats cunoscut pubiicului animalele, vegetaleleslmineralele ;cele anal interesantel 258 P. VATAMAN

Nu suet descrise nici animalele nici vegetalele si nici minera- 1 elecele mai obisnuite. Autorul acestui manuscris despre regnuri chiar motiveaza ca : 4Nu este nevoe de-a povestl despre stejar, rachita etc., caci fiecare ii cunoasteo fara nici o descriere. Mu lta atentie da acelor specii cari se intilnesc in Sfinta Scriptura. Asa, bunaoara, vorbind despre pasarea eZoroastra, el spune, cA simbolizeaza patimile lui Hristos. Adesea on vista animalului descris seisca model pen-. tru °amen'. Astfel omul lenes este trimis de ella albinesi humid Cu preferirita vorbeste despre speciilecari sintfoto- sitoare pentru societate, ba chiarne arata uneori sipretul animalelor, De scrumbie spune ca o prind Olandezii, 0sara si apoi o vind prin diferite tars. Argumentele aduse de Mihailovskii, spre a sustine ca Mi- lescu e autorul tratatului acesta de stiinti naturale, sint oare cum analoage cu cele aduse la celelalte scrieri ale lui Milescu : a) Aceleas solecizme casiIn (Do vod*,ePredisloviek russkoj Istoriip si (Bukvar, ; b) CunostintaOrientuluisidescrierile deprinacele part' ne indica de asemeni pe Milescu ;caci el, cum stim, a calatorit de mai multe on prin pArtite rasaritene, avtnd mi- siuni speciale si ruin urmare putea cunoaste animaleie, plantele si mineralele de prin Odle vizitate de et. Ast-fel argumenteaza Mihajlovskij inacest studiu al sat: care are titlul40 nekotoyh anonlmnyh polzvtdeniah nzsskof liletatury konca XVII i na6alaXVIII stol.. = Despre citeva produse anonime ale literaturii rusesti dela sfirsitul sec. XVII siin- ceputul sec. XVIII.. Paul Vataman

Tyagecila din Lentor D-I profesor I. Simionescu dela, Universitatea din Iasi posed. un manuscript, care confine- o traducere romineasca a tragedie lui Lentor. Asupra traducerii acestei opera a publicat D-I Bogdan- Duica, in «Viata Romineasca, vol. III, pg. 333 si urm., un studiu, in care D-sa inclina sa admit. pe Costachi Conachi drept autor al traducerii, nu pe Alex. Beldiman, cum credeaualtii.Manus- criptul aflat in posesia D-lui Simionescu .este interesant prin data iui, cu mult anterioara aceleia a celui mai vechiu dintre manuscriptele acestei tragedii, precum si grin faptul caestescris de ace;asi mina casi manuscriptul cu poeziile inedite ale lui Conachi studiat de D-1 Const. Botezin tViata Romineasca, vol. I,pg. 118 si urm., astazi in posesiuneaBibliotecii Universitatii din Iasi. Acest din urma amanunt ar putea fi interpretat ca' un argument in favoarea tezei D-luiDuica. Manuscrjptul despre careeste vorba cuprinde 120 pagini, foarte frumos sense, dintre care pri- COMUNICARI 259 zttelepatru alcatuesc un fel de introducere, intitulatA cPricina tra- gedieis: Nu ni se spune numele copietorului, ci numai locul §i data : Husi, 1805 August 3. La inceput lipsesteofoaie,careservea .poate de coperta, avind titlul tragediei, numele traducatorului si pe al copietorului. Cred ca D-1 Simionescu va clarui manuscriptul acestAEibli- oteciiUniversitatii locale spre a puteafi pus astfel ladispozitia istoricilor literari.

Sufixele -ar §i-axindicind originea local. Se crede de obiceiu ca numai sufixul -can servestein ro- -minesteladerivareacuvintelorcare arata locul de origine al cuivaDundreanuGiadceanu, Prutcanu, Tecuccanu, etc. Este adevarat ca de cele mai multe on intilnimpe -ean cu aceasta Intrebuintare si ca marea majcritate a numelor de persoana in- dicindoriginealocala se deriva cu ajutorul lui ;dar el nu este singurul sufix rominesc care indeplineste aceasta functiune. Eu -am, gasit. linca doul, si atunne : 1.-at, pe care Pascu, Sufixe 81, itinregistreaza pentru -macedoromin, unde aratA originea in cuvinte caBelifar

Romanist Ica germana In Octombrie 1920, Societatea filologica «allgemeiner deutscher Neuphilologenverband) si a tinut cea de a XVII-a adtmare a sa. Cu acest prilej, 0. Schultz-Gora din Jena, unul dindirectorii revistei «Archie fur das Studium der neueren Sprachen and Lite- raturen., a Mut o dare de samA asupra activitatii stiihtifice des- fasurata de romanistii germaniintimpul dela 1900 incoace, pe care a publicat-o apoi supt fitful «die deutsche Romanistik in den zwei Ietzten Jahrzehnterp in revista pomenita, 141 Band, Ill and IV J-left, 1921, pg. 208-221. Cied ca aprecierile. unui filolog re- putat in aceasta materie vor interesa pe cetitorii revistei noastre si deaceia mi-am propus sa le redau aici in rezumat. La inceputul secolului XX, se gaseau inc1 in plinA activitate romanistii mai vechi ; Tobler, GrOber, Forster, Suchier,Stengel, .carora li se imputa pe vremuri cA, in ce priveste literatura frau- ceza, se opreau cu cercetarile lor la veacul XVI. Imputareaa- ceasta era insa nedreaptA, pentruca studii serioase si aprofundate nu se pot face decit numai asupra uneiepoci mai restrinse,iar din Intreaga literatura francezA cea medievall era mai pupil cu- noscutA si, deci, ea avea mai mare nevoe sA fie cercetata. Re- zultatul muncii lurinaceasta directie a fost, pelingAcunoaste- rea amanuntita a acelei epoci, si perfectionarea metodelor ceiace a fost -de.folosfilologilorcare au lucrat Inalte domenii. In adevar, cll ajutorul aCestor metode S-aputut ajungela studii importante privitoare la limba provensala, dintre care sint de amintit SupplementwOrterbuch, inceput de Lewy si sfirsit de Appel, si editia cintecelor renumitului trubadut Bernart de Venta- dorn, publicata de Appel: La 'fel au procedat alti filologipentru nordul Frantei ; d easemenea au aparut nenumarate studii in toate ramurile stiintil limbii, Mind posibil astfel marele progresdela dictionarul pur inregistrator alIuiKorting la acela critic allui Meyer-LOke. Totusisint Incamulte domenii din vechiafran- cezA, care mai au nevoe de cercetari, precum numele personale, formarea cuvintelor, stilistica etc. ; tot asa epoca moderns. (dela sec, XVI incoace) ar trebui sa atragA mai serios pe romanistii germani, care gresit IsiInChipuie cA acest cimp dc activitate ar fi mai usor si, deci, poate fi -dispretuit. Cu privire la lingvistica,autorulstartle mai mutt asupra operei Iui K. Vossler, Frankreichs Kultur im Spiegel seiner Sprach- entwicklung (1913), nu atit pentfir valoareastiintifica a acestei carp, cAreia i se aduc obiectii foarte serioase, cit maiales pentru importanta problemeiinsine ;cercetarea limbii unui pop or trebue sA ducA la intelegerea culturii si psihologiei lui ; lucrarea pomenita aid- este un inceput in aceasta directie. Mai prost Sta romanistica germanA supt raportul istoriei COMUNICAR1 261

--terare. Sint numeroase cauzele acestei star] de Jucruri, dupa autorul nostru :e mai comod a face lingvisticd decit istorie literary ; universitatile, chiar cea din Berlin, au o singurd catedra de profesor ordinar pentru filologia romanica ;interesulstatului,casi al celor mai multi studenti, care nu' se gindesc ladoctorat, cere profesorilor atentie mai mare pentrulimbafrancezd noun, cad aceasta se preda in scoli. Cu toate acestea, s-au tinut dd catra diferiti profesori prelegeri asupra istoriei literaturii din veacurile XVI si XVII, chiar XVIItsiXIX.In fruntea acestora sta Mork lingvist si istoric literar totodata, pentru care autorul nu gdseste destule cuvinte de lauds siadmiratie.Atte cauze, care explica saracia studiilor privitoare la istoria literaturii franceze moderne : bibliotecile germane nu stintbine inzestrate cu editii buttes1 coniplecte ale operelor literart moderne ; Germanii tot nu cunosc indeajuns sufletul francez, care, cu multeleluitrasdturi ciudate, are pentru Germani ceva de sfinx, iar asta este o piedicd insem- Rata la studierea literaturii. Explicatia, acestei insuficenteintele- geri imi pare interesanta si pentru aceia o redau. Inevui mediu, tinctura francogermaidcd din sufletul francez, adaugata la fondu% prirnitiv celtic, era proaspata i iesia,deci, in evidenta ; din a- ceastapricing,literatura francezd medieval se apropie foarte mult de psihologia germand. Cu vremea, trAsAturite acelea ,super- ficiale au disparut, raminind cele mostenite dela Celli, siadau- gindu-se elemente mug, produse ale- felului de viata al Francezi- tor, asa de deosebit de at Germanilor, Afard de asta,literatura franceza moderns (IA mare atentieformei, adica artei, pentru a- preciarea careia nu ajung cunostintile si priceparea,, cise mai cere un dar inascut, care to face sensibil pentru fruirjos ;acest dar nu este hardzit oricui,ceiace ce ingreuiazd nespus de mult studiile de istorie literary moderns. In leg/tura cu forma, autorul face uncle aprecieri nu tocmai magulitoare pentru fromanistii germani, dare, in general, neglijeazd prea mult scrisul for ; tot Morf obtine sufragiile admirativealeatitoruluisi din acest punct de vedere. Se constata tottO un progres in ultimul timp ; pleat insa CA ace3t progres este It gat de tindefect,acela ca studiile mai noun de istoria literary acordd prea mare atentie consideratiilor esteticein dauna celoristorice : asta va duce cu sigurantala impresionism, deci la disparitia stiintii din Acest fel de cercetdri. 0 primejdie mai mare decit aceasta vede autorul in tendintadin ce in ce mai pronuntata de a se studia de catra filologi literatura francezd contemporana, care impinge fatal la superficialita,tegi nesiguranta in apricieri. Ar trebui respeztatd traditia mai veche, potrivit careia speciali4ti cercetau numai pe scriitoriicu cariera literary incheiata, Mind pe not de tot pe sama foiletonistilorde ziare.. 1. lordail 262 ILIE BARBULESCU

Panslavismul In lumina Istoriei. Precum am aratat In diferite scrieri ale mete si cum deseor1 dovedese In aceasta revista, cunostintele de Slavistica deschid orizonturi largi, pe de o parte pentru cunoasterea bine a Istoriei si, Umbel Rominilor, pe de alta chiar pentru Indrumarea noastra po litica internationala. 0 not. A confirmare a acestei aratari ne-o dA, cunoasterea ideei gresite ce circula la not despre natura Pansla- vismului fata de ce Panslavismul este-in realitatea Istoriei. In ziarul 4Neamul rominescs de la 10 August 1914, profesorul lorgascrie despre Panslavism urmatoarele, pe cari le re- produce, apoi, in cartea sa «Razboiul nostru in note zilnice, a... 1914-1916D, Craiova 1921, la p. 14«Panslavismul e o musia- sentimcntalA ruseased, din care Viena a facut cu dibacie o intreagti teorie, pe care Bertinul a rafinat-o. Dar Panslavismul intruneste- el oare [ca Pangermanismul si Panlatinismul] conditiile: unitstea, de cultura, apropierea fara antagonisme geografice si) al treilear si mai ales,,rasa ? Nu. De asta, nu pot ySi nu vor Slavii sa faca Panslavism, chiar daca Rusia ar putea si ar voi.Cercetatitoata Istoria forly Altfel spune lorga. Dar tocmai ecercetareaD Istoriei Slavilor, in izvoarele scrise la ei §i in limbile slave, cari sunt manifesta -- rea spontana a sufletului lor, ne documenteaza ca realitatea isto- rid e alta de cat o crede lorga care, -nestiind slavoneste, nu a,. putut-o cunoaste de cat) poste, din. anumite izvoare streine, franceze, germane sau englezesti. CA realitateae, in adevar, cu totul alta de cat ne-o spune dansul in citatul de mai sus, ne invedereaza cartes : Le Pansla- visme et l'interet (rancais, aparuta frantuzeste la Paris in' 1917 si scrisa de academicianul Louis Leger, profesor de Slavistica, deci cunoscator at limbilor si cititor at izvoarelor slave, la College de- France. Panslavismul e o nazuire a constiinteitreze slave despre unitatea de rasa a tuturor Slavilor ; prin ea acestia, increzatori In rostulcivilizator pe lume al marelui for numar, cauta sa se soli- darizezeintredansii, in toate formete de activitate, sa se ajute reciproc, si, in cele din urma, chiar sa se confedereze, spre a se scoate de sub suprematia politica si culturala pe de o parte a Germarilor in mijlocul si rasaritul Europei, iar pe de alta a Gre- cilor si Tureilor in miazazius acestui continent. Panslavismul este,dar,nazuirea spre o vista politicAsi culturala deosebitsi propiiu slava, care trebue sa culmineze la, confederarea tuturor Slavilor, ca element civilizator in lume. In aceasta carte a sa, Leger documenteaza, ca acest Pan- slavism, macar ca apare intru catva si la cronicarul rusesc Nestor- din veacul XII, nu se manifesteaza bine conturat si ca idee fortA is Ru§i ci la Slavii mai mult on mai putin apuseni :la Polonezi,, Croati, Cehi etc., prin veacul XII (p. 35-51). Iar intre acesti -COMUN1CARI 263

Slavi, Panslavismul s'a nascut spontan din pricina luptelor religioase, politice§1economice, pe can ei au fost nevoiti sa le- dea in potrivatendintelor de a-istApaniSi asupriale Germanilor. Deci Panslavismul s'a produs in contra germanismului, iar nu atitat de germanism,als-a nascut intai nu in Rusia ca nazuire Clara, cum crede lorga. Leger documenteaza existenta Panslavismului, nu numai ca idee teoretica de solidalizaresufleteasca a Slavilor, spre a se putea ajuta reciproc inpotrivaacapararii *i stapanirii altor neamuri, ci§ica o nazuire active de unire politica *i teritoriald, de confederare a for intr'o singurA injghebare, intr'un singur stat pe care vechileizvoare it numesc Mavis, adica impAratia unica a tuturorSlavilor.AceastA ideei nazuire active, PanslaVismul, Leger 11 constata deja in izvoarele istorice ale sec. XII, in apusuL slay, s. ex. la polonerni scriitor Gallus.Apoi, ni-1 prezinta, evo- luind,in veacurile urmatoare*ila atti Slavi apusani, pAna ce, ca idee - forts, trecein Rusia deabia in veacul al XVII pe vremea tatalui lui Petru cel Mare. Ast-fel, ni-I arata in cronica cehit, dela Pu/kava din sec. XIV *i in alte izvoare de atunci *i din veacul urmator ;la polonul Gornicki§icroatul Glavinie*i la -altislavi neru*i dinsecolul XVI ;apoi, in veacul XVII ni-1 arata, iarag documentar, la croatul Krilani, care se duce la curtea tatalui lui Petru eel Mare in Moscova, unde-1 propaga *i sub forma politica de solidarizare§iconlucrare viitoare a tuturor Slavilor itsubt e- gida' Rtisiei. Pans acum, Rusia nu se mai gandise de loc la' Pan- slavism, in deosebi din pricinA cA in urma veacului cronicarului Nestor con*tiinta ei nationalstraisubjugate, deja din veacul XII, de suprematia politica*i culturala a TAtarilor. Acum, spre sfar*itul secolului XVII, cand vine in ea Kriianie, fiindca incepuse deja s4 se scuture de puterea tatarasca *i O. se apropie de cultura apusana, con*tiinta ruseasca se treze*te*i politica ei pri- me*te Panslavismul acestui croat. De aci inainte *i mai ales dela Petru cel Mare, Rusia intrebuinteaza tteoria) Panslavismului, adica solidaritatea nationals a celorlaltiSlavi cu ea, in lupta pe care o intreprinde pe de o parte in potriva Turcilor, iar pe de alta In contra Germanilorcari deseoriincurcatt *i pe. SlaviiPoloni in mrejele intereselor politico-nationalealelor.De acumnurnai, Rusia, incepind a se da §i fi protectoare a Slavilor, Panslavismul, venit din apus, se inraclAcineaza in ea *i capata an exterior mai mult rusesc. Din aceasta vreme el devine mai mult rusesc,§isubt aceasta forma se perindeaza in veacurile XVIII *i XIX pind astazi. Ast-fel documenteazA Leger din insa*i izvoarele istorice ale Sla- vilor. Deci se Inpla lorga, cind afirma ca Panslavismul e modern 4ioriginar rusesc. Apoi, in potriva Vienei *i Berlinului, iar nu pus la cale de aceste suflete ale germanismului, cum afirma tot gre*it lorga, s'a reinviorat Panslavismul la inceputul veacului al XIX, in Boemia *i amine in Praga, prin poetul panslavist Kolar, prin Invatatii cehi .§i MovaciDobrovsk', Palacky, Hanka, -- Safarik, prin luptatorul 264 ILIE BARBULESCU tlavlisek $i prinaltii.Caracter panslavist $1 In potriva Austro- Ungariei $i Germaine; intregi, Supt egida mai mutt on mai putin aratata a Rusiei, are Congresul Slavilor tinut la Praga in J848 ; tot a.sasiCongresul slay dela Moscova din1867, precum $i conferenta siava tinuta la Praga in 1908. Si toate astea le documenteaza Leger in cartea sa din izvoarele slave. Acela$ caracter panslavist antiaustriac $i antigei man, $i tot subt `egida Rusiei, 71 are Congresul slay pus la cafe mai ales de cehul Kramar (fost prim-ministru at Ceho-Slovaciei in 1918, dupa sfir$irea razboiului trecut) si tinut la Sofia in Bulgaria la a. 1910. Despre acesta nit $tiu de ce nu vorbeste cartea pomenita a lui Leger, am scris eu ins,, in revista Via:a BonabgeaEcti din Iunie 1910. In ultimatedecenii, de dupa Congresul slay din 1867 incoace, mivarea panslavista se facea impotriva G-ermanismulisi in Austrd-Ungaria $i in contra Turciei in Peninsula Balcanica, prin inijk1cirea 4Societatei slave. (Slavjansko cirukastvo) dela Moscova, at careia pre-sedinte fu din a. 1901-1913, generalul ins A. Cerep Spiridovit5. Nici despre aceasta Societate panslavista, care fu ins- trumentulpoliticeitariste a Rusiei, nu vorbestedecit in treacat cartea lui Leger. Activitatea ei insa anti germand si anti-turceascl, pentru timptil din urma, se ea expusa, intre alte, in doul carp sense tieSpiridoviiic' «L'Earope sans .Targa;e,. la si"cztrite de la France. l'exige*Paris 1913siL'union des Blanc. et le triomphe fi;e la ?fa:We*, Paris '1914. Aceasta Societate isi avu sucursalele el in Pads, Roma, Lisabona etc. in Europa neslava, si in New- York, Chicago etc. din America (spune Spiridovit' in (L'Ettrope sans Turquie, p. 6),in Slavjansko drieestvo din Bulgaria. $i Sirbia, si se poste ca $1 in Rominia, unde la Bucure$6, sub directia sirbuhai Dragutin ]lice, aparu, in a. 1901, in ruseste si frantuzeste, ziarul Pravoslavnyj Vostok (L'Orient orthodoxe). In insali lumea slava, dar, spontan, s'a naseut si s'a indrumat Panslavismul in potriva Germanisnbulai Si a Turciei, $i nu Viena cu Berlinul, adica germanismul, l'a stirnitinfra Slavi ;far in deosebi dela croatul KriiaW (sfirsitul secol. XVII} $i Petru cel Mare, Panslavismul lucreaza lesubt egida.i atitarea Rusiei. Ast- ral documenteaza Leger. din chiar izvoarele scrise slavoneste, dar si din vechile cronici latinesti. Dar an numai att. Din aceasta carte a slavistului francez se mai vede nu numai da rav Germanismul aatitat Panslavismul, Wind din el o teorje Jri Sec. XiX, ci Inca $1 ciFrantae aceea care, dupa dezastru-i din 1870, s-a convins ca e in interesni ei sä canalizeze, sa organizeze si sustinA revendicarile Panslavismu- lui, adisl nLuirile de tupere a Slavilor de sub suprematia german' §i de unfre politica a Jon, prin mijlocirea chiagului rusesc, Intr -o Slavia, adica confederatie slava. Cam propovadiau KrihanF in secolul XVII $i dupa el Petru cel Mare $i urma$il sai in yea- unite umatoare.' Dovada nu e numai ceea ce am expus ca Leger COMUNICARI 265

;aratA in carte, ti chiat titlul ei care e, vAzusAm :*Panslavismul siinteresul trancez.. De alt-fel, aceastA canalizarea Panslavismului se fAcu asa de deplin in Franta, in cat, la 1917 cal-id apare cartea de care vorbesc, ,diplomatia franceza randuise deja, conform ea nitzuirile Panilaviste, compozitia viitoare a statelor slave, ce avea sa creze la pacea viitoare prin descompunerea Germanism/.6 Austro-ungariei si AA- birea celui al Germaniei. In adevar, Leger (p. 3), vorbind de Slovenii din Stiria, Carintia si din 2 comitate ale Ungariei, spune ca, din .ei, la Pace,*il ne fautrien abandonner a lafiongrie. Id les revendications slaves devront etre impitoyables. Non moms violente devra etre la reac- tion contre les Allemandzs qui, en Carintihie et en Styrie, se sent empares des fonctions publiques et des ecoles. et c'est aux Slo- venes, aux Italiens, aux Dalmates (autrementdit aux .Serbo-3 Croates,quela mer (Adriathique) appartient (p. 4).Cette re- surection definitive, les Slovenes ne peuvent l'attendre que de leer entrée dans une Conf,Wration Sod-Slave a constituer sous l'eg,ide de la Serbie et cette confederation ne peut s'assurer une existence definitive que daps lra raste federation 'slavequirenouvelera la face de l'Europe. (p. 6) ; cad, *au point de vue ethniquei et les Creates sent de meme langue et de meme origine.. Ce qu'il taut opposer alaconfederation germanique,c'estlaeonfeddration slave, autrement dit le Panslammie orrnise (p. 318). Quels sont les elements de cette Confederation qui dolt s'etenelre de la mer Adriatique a l'oeean Pacifique et de la Baltique a la Medideranee Deci Franta recomandA formarea unei Co,tlederatii,a tuturor Slavilor, adicA ceea ce vechile scrieri slave numescStasis. apoi,continua Leger, (traduc de arum in romaneste), cum s-ar compune harta dupA razboi in folosia Pareslovismului care e si *interesul. Frantei. Zice*IntAi, sA se punA la ,un lee Slovenii, Croatii si SArbii, intr'un Stat pe care unii vor sfi-Inumeasci Statut jugo-slav, dar pentru care eu am propus si mentin numele de Confederatia iliricA.(p.319)... Ori-care ar fi arum greselile pol liticeibulgaresti, nu trebue si disperam de a le vedeaintr-o zi reparate si de a vedea Bulgaria intrAnd in sanul lumei slave or-f sanisate (p. 13). In ziva. and Sarbii si Bulgarii vor fi interes CA marele for interes e de a se intelege spre a consolida marea Confe- (lerapie slava care singurA poate sl asigule viitorulsi al nostru, atunci pacea va fi facutA Intre acesti doi fratiinamici, si not a- vern eelmai,mare interes ca ea sase faca sica lumea slavA sA fie la Adriatica prim ConfederatiailirianA, alt-fel zissArbo- croata, si la Arhipelag -prin Bulgaria -(p. 323)... Ungaria izolatA si ciuntitA... Pentru regatta Ceho- Slovac ce visam .(p. 395)r dela inceputul rAzboiului Cehii au aratatdestul de muttsimpatiilefor pentru not si pentru Rusia. Toata lumea e de acord astAzispre a dori reinvierea Poloniej (p. 331). SA nu uitAm CA e vorba de Aconstitui rasa slavit nu numai pentru ea insasi, ci si impotriva 266 ILIE BA RBULESCU

Germanici (p. 332), e deci indispensabil ca noua Polonie sa ad- paneasca .Intreg cursulVistulei care asigura debuseurile sale economice In marea Balticaprin portul Dazig, Poloniava putea_ exporta la not §i e de dorit ca un serviciu regulat sa se stabi.4 leases intre Havre sau Dunkerque si acest mare port devenitpo- loner-Dorim ca in ziva revansei,biruitorulsa izbuteasca nu numai a mantui Pornania, ci si egiunilepolonezealeSileziei canpot, cel putin in parte,- sa serestitue Slavismalvi.In ziva_ lichidarii, nici unul din elementele lumii. slave na trebueset fie neglijat (p. 335)...Pupa sfaramareadefinitive,a Germanismu- mui, Rusia va avea sc1 joace Urd mare rot. Intai ea va fi puterea mari- time a Slavilor in marea Baltica si in marea Neaga (p. 336). In imcnsa Confederatie Uniunea panslava, Rusia nu va trebul sa joace de cat rolul de primus inter pares. Germanii au ridicat undeva o statue a Germaniei. Noi visam o statuie a Slavieibirui- itoare... entuziasmati-va, fratilor, ,imbratisati-va toti impreura, aceea e patria voastra:Panslaviai. Ast-fel spune Leger deja in 1917. De multa vreme dar, deja de la. 1870, se lucreaza in Franta, fie prin Leger, care facu mereu, ca slavist, calatorii in tarileslave, fie prin altii sa se in- vieze vechiul Panslavism si ca tendintele acestui Panslavism, de descompunere a Austro-Ugariei mai ales, sa le canalizeze pentru. interesulsFrantei impotriva Germanismului intrupat inAustro- Ungaria si Germania. Franta, dar, iar ,nu germanismul, Viena si Berlinul, cum gresit spune lorga, a Mut din Panslavism (o intreaga teorie. Pa aceastateorie, cu gindul suprem de a realiza chiar in fapt aceaSlavia,adica .1a Confederation slave impreuna cu Rusia. de care vorbeste Leger, o urmareste si acum Franta. Dovada e, intre altele, revista Revue des dudes slaves, care in acest an 1921 a aparut la Paris, ca organ al.unui .Institut d'Etudes slaves, sub, directia profesorului dela Sorbrona A. Meillet (cf. p. 269). In acest numar prim, directorul insusi scrie un articol .Despre unitatea slava., 'De l'unite slave, pe cind un alt profesor al Sorbonei Louis Eisen- mann starue sa vorbeasca despre .l'idee de la solidarite des Slaves" si CA 'Pour resister a un si grave,danger, les Slaves n'ont pas trop de I'unipn de toutes leurs forces, espre a se Impotrivi unei asa de mari primeidii [germanismul], Slavii nu fac Area mult main- duli toate fortele lore, Dar, dace Panslavismul exists de veacuri, ca tending politica si culturala, in insisi popoarele slave, cum documenteaza Le- ger, evident ca e falsesi afirmarea lui lorga, care nu cunoaste- Istoria reala a Slavilor : ca acestia gnu vor sa face Panslavism. Din potriva. Jar cat pentru ceea Mita afirmare a sa :ca. Slavii gnu pot sa face Panslavism, pentru ca nu gintrunesc conditiile, cari sunt unitatea de culture, apropierea fare antagonisme geografice si mai ales rasa,.0ea e tot asa de gresita ca ci lelalte,intru cat- COMUNICARI 26T vedem acum cd Slaviicpot*, pentru ca,kseas panslavist, s'au- cpnstituit in state slave cari se Mari mereu intre eletoqteptarea refacerii vechiisimarii for protectoare Rusia. State le slave inqi*i cari s-au format din descompunerea Aus- tro-Ungarieiagteaptd,*i impreund cu ele Franta, conform cu .teoria* acesteia care-i chiar Panslavismul, ss se realizezegtscopul suprem alteoriei :Slavia in intelesul slay,glaConfederation_ slave* dupd expresia Si interesul Frantei. Ceea ce la noi nu se *tie. lard de ce spuneamgirepet, cA cunogintele de Slavisticd deschid orizonturi largi nu numai pentru cunoa*terea bine a Isto- riei *i Limbii Romdnilor, ci Inca *i pentru indrumarea noastra politica internationald. file BArbulescu

Stiinta, cultura bulgAreasca §I prof. Ent 6.2v Cu riscul de a deveni banal, repet *i ad cAunuldin marile cusururi ale §tiintei noastre actuale cu privirelaIstoriagj. limba Rominilor elipsadecuno*tinti fintr-ale SlavisticeiDin pricina acestei lipse metoda noastrade cercetare einferioard ne Conduce mai totdeauna larezultate *tientifice gre*ite.Any. ardtat aceasta in No. precedent al cArhivei*, in mai multelocuri, *i indeesebi Ia p. 154-5. Un exemplu nou, cam lafel, cua- cesta din No. trecut, e urmatorul : Un domn P. Cancel, care chiar Incearca sa intrebuinteze Slavistica in ceeace Sgr;e *i asupra scrisului cdruia s-a pronuntat cArhiva*noastra din Iulie trecut, ti- pan de curind o bro*urd cis titlul .Despre Rumin *i despre unele- probleme Iexicale vechi Slavo-romide*,, Bucure*ti 1921. Aceasta lucrare e tota*a lipsild de valoare91plind denecuno*linti in problemele ce discutd ca *i cele precedente. Ne vom ocupa de ea hi in/regime altd data. Aci voi spune numai cA intr-insa autorul, koartenecunoscatorintr-aleSlavisticei, pomenind la p. 50 des:, pre cartea profesoruluiK.Kadlec din Praga : eValai a vala- aske pravo*, Praga 1916, zice intre altele : eNu este local sd std- ruim aci asupra contributiunei pozitive pe care singurul profesor de an de drept slay a dat-o chestiunei noastre*. Autorul nostru. scrie in deob*te confuz ; dar, dupA redactarea-i de ad, pare ca vrea sA spunA cA esingurul profesor de drept slav1 ar fi astAzi Kad-T lee. Realitatea e, insd, alts, pentru cine cunoa*te *tiintaSlavis- Heel In adevar ;e 'ca mai sinthialti profesori de drept Slav intreSlavi chiar scrlitori asupra unor probleme cari nepri vesc *i pe noi Rominii : intre ace*tia e .Stefan S. Bobdev, care-i, in acela* timp, unul dincei mai de seams bArbatiai 'Bulgaria actuale. Activitatea publici alui St. S. Bobev, ca scriitor,ca otrt aletiinfa gica bArbat politic, imbratipaza acum 50 de ani. De- 268. ILIE BARBULESCU

aceea, ca admiratie pentru omul care asa de multa vreme alu- -crat in folosul patriei sale, in vara acemta chiar, diferite cercuri culturale ale Bulgariei .au pus Ia cale sArbatorirea lui care s-a lacut in Mai. La sarbatoare au luat parte trei grupuri deosebitei carifie-careau compusciteun volum jubilarin cinstealui BszVev un grup de scriitori mai mult literati, in frunte cu ma-- rele post national al Bulgarilor IvanVazov, care a tiparitvolu- mul cutitlul Petzhvala, shornik v Best na Stefan S. Bobcev, 1871 -194x ;in acesta intra diferite articole de natura mai mult literarA, scrise de Bulgari si de streini, ca francezul Loui.S Leger, profesor de Slavistica la College deFrance si membru al Insti- tultilui Fran ei,ca Ljuba Babie,unuldintre cei mai de seams nuvelisti ai Croatilor de astazi. Al doilea grup de admiratori ii forma Slavjansko drulestvc v Balgarijao veche societate politicl pan- slavisti,ratnificatie,dupiidea-icillauzitoare,a acelel«Sla- Viansko druiestvo,din 'Maskova ;aceastaSacietate,al carei presedinte de multa vreme e Bobcev, a compus volumul jubilar al ci cu titlul :«JUbilejna Amiga v west na Stefana S.Bobcev, po -blubcj 50-godaaivata of obgtestveno-publicidiOnata mu i knaevno- osauena dejnosty, adica.«Carte jubilarli in cinstea luiStef.S. Bobcev, eu prilejul implinirei a 50 de ani deactivitatelublicis- Xeo-ollteascailiteraroiti.intilied a lui". Acest volum cuprinde felurite articole scrise de Bulgari, in cari se aratA diferitele forme -ale activitatii lui Bobcev, careprezentat $i propagator altideei slave) adicA al Panslavismului politic. Al treilea grup de admi- Tatori, in sfirsit,it constitui Universitatea din Sofia, uncle St.S. Bobcev e .profesor de lstoria dreptului slay* (ca Si Kadlec la -Praga, deci). Universitatea a tiparit, ¶n cistea acestui profesor al ei si scriltor, un volum deosebit, Ia care au colaborat profesori bulgari. de diferite grade si studenfi ai Universitatii din Sofia, precum si -unii streini la cari au apelat ; eu instuni am in acest volum un studiu stientific, scris In frantuzeste, cu titlul : L'origine des plus anc:ens motset institutions juridiques slaves des Raumains.. Volumul acesta jubilar,in care s-a publicat studailmeu, -poarta fitful :wfubileen Sbornik, isdaden po sniciativata na juridieeski Falcultet pri Sofijkija Unipereitet v east na S. 8. Bobeev», adica : 'Codex jubilar, aparut prininifiativa Fa cultatiijuridice dela Universitatea din Sofia in cinstea lui S. S. Babc''ev*. Trebueit arat§icla aceasta sarbA orire a. lui Bob6ev a hie parte siMinisterul de InstructiealBulgariei (ministrul St. 'Omarcevski), care, prin decret regal, a instituit un stipendiu ce va Turta numele lui Bobeev si se va da celor mai distil*sti denti ai Facultatii juridice din- Sofia. Necunoasterea de ciltre not a activitatii luj 801:16ev constitue, cum spusei, o lipsa chiar in metoda de lucru a Stiinteiistorice tomane. Aceasta pentru ca amid a scris asupra institutiilor si mbiceiurilor juridic a ale Slavilor in deobstesiale Bulgarilorin Ideosebi ;si se banueste deja si la noic mares asemanare a aces-. COMUNICARE 269' tot instutitii cu cele romine5ti. Astfel Bobo:.v atiparittSbornik na biz"! garski juridieeski °tribal* = Codex alobiceiurilorjuridice buIgare, (Istorija na starobalgarskoto pravo vechiultti drept bulgaresc ; a diriguit revista juridica(Juridigeski Pregleda etc. ; a tiparit 4DV garsko sadebno °Wain.° pram* = Dreptulconsuel dinarjudiciarat Bulgarilor,elianoniZesko rave)* = Drep, canonic. lar In a. 1920 a treat in Sofia (Balcanski bliaoisioeen Ins tituta ginstittitul balcanic pentru Orientt 1 apropiat,$ un fel di Universitate libera pentru stiintele politice sieconomice, al caret director e. De alt-fel, ca sa se vada greselilestiintifice la cari putetn ajunge noi, data nu cunoastem lucrarile de Slavisti2A, in domeniul Istoriei instittitinor juridice, ale lui Bobjev, voi pomeni inumai un fapt ad. Prof. N. lorga, aflind ca institufia veche a cnezatului dela noi e si la Sirbi, a cladito Intreagateorie (in (Neamul rominesc* dela 30 Noem.1914) : a Slavii cu cari s-au arnestecat Romtnii In epoca asa numita a lui Jordanes, sec. V-1/11, nu erau Bulgari,cum au sustinut toti invatafii 41 susfin-Lpentru ca, crede- Iorga, Bulgarii nu au avut cnezi, ci erau Sirbii, pentru ca numai acestia an avut cnezatul, pe care, grin conlocuire, 1-au transmis. Rominilor. Dar cartile lui Bob6ev, a5a (Istorija na balgarskoto pravo*, arata ca institufia cnezatului au avut-o nu numai Sirbii, bi si Bulgarii, ba si Ru5ii- Nadajduesc ca d. lorga nu-mi va lua in nume de rau faptut ca am. pomenit aceasta alts, eroare a sa ; am fost nevoit, spre a arata pe. de a parte marele rost at Slavisticei la noi,iarpe de- alta insemnatatea cercetarilor lui Bobgev pentru cunoasterea Isto- riei Rominilor. Tile Barbulescft

Institut Baicanlc in Sofia In a, 1918, dupA ce Franta sfirsi cu biruinfa razboiul, s-i intemeiat la Paris, pe linga Universitatea din acest oral, un (In- stitut d'Etudes Slaves. (cf p.252,266) Creatorul institutului acestafu Ernest Denis, profesor de 1storia moderns la Sorbona, un slavist, cunoscator din chiar izvoarele slave al Istoriei Slavilor, . moil in lanuar 1921. Scopul acestuihistitut, care in acest an, dupa moartea lui Denis, a inceput a scoate o revista semestriala Cu numele (Revue des etudes Staves*, e a face si cercetari stien- fifice cu privire la Slavi, dar mai cu seams. de a sluji drept sim- burp de legatura intretoff Slavii. tiintaea temelie a nazuirilor Panslavismului insusi, numit uneori si Neoslavism, a5a die. Impresia urea, produsa de kavansul) ce race Bulgarilor Louis Leger In carted sa (f. p. 265)-- e ca subt inspiratia acestei crea- '270 ILIE BARBULESCU

4iuni franceze, s'a intemeiat la Sofia, in 1920, pentru o apropiere tde Franta, un gliistitut Balcanic pentru Rasaritul apropiat' (.Bal- kanski blizkoiztoeen Institut.). Creatorul acestui Institut bulgarese re S. S. Bobeev, profesor de Istoria dreptului slay la Universitatea Ain. Sofia si presedinte de mai multi ani al societatei panslaviste -.Slavjansko drviestvo. care -ii are sediul central la Moskva (cf. p. 267). Scopul Institutuluie :de a raspandi intreascultatorii cursurilor luiputinta de a-si maxi ,cunostintele cu privire la Rd- -saritul apropiat, la Asia Mica, Egipt, Peninsula Balcanied§ilarge dare; de a da studentilor sai si celor universitari putinta de a se pregati pentru carierilediplomatica si consularA si pentru unele .functii financiaro-administrative ;si, in sfirsit, de a forma, din cei ce ausfirsitscolilecomerciale',agenti comerciali,conducatori gde Band si Intreprinderi comerciale. Asa spune Statutul acestui Institut, care-i, deci, un fel de Universitate libera si care e chiar persoana iuridica sub controlul Ministerului de Instructie publics. Cum ca ideadiriguitoare a acestuiInstitut e intretinerea mnei solidaritati intre Bulgari si ceilalti slavi, adica Panslavismul, arata nu atit faptul ca creatorul si directorul lui e Bobdev, si nici -faptul ca intre profesorii cari predau cursuri intr'insul e -rusul re- fugiat Popruienko care a fost pus profesor si la Facultatea de there a Universitatii din Sofia, cit mai cu seams prescriptia Sta- tutului laart, 4, ca :«cursurile se fac bulgareste si in on -care alUt limbic sloviro, precum si chiar obiectul multora din cursuri. Ast-fel,intre ele,e unul despre :«lstoriapoliticasisocials a Rusiei §i a celorlalte popoare slave), ; altul : *Geografia politica si economics a paminturilorbulgaresti, a PeninsuleiBalcanice, a ftirilor slave si a Asiei ; altul despre :glstoria politics noun a Bulgariei, Pen. Balcanice, RAsaritului apropiat, a llosiei is plrilor slave, altul: 4Dreptul in statele Rasaritului apropiat si in (Conteislavex ;altul.Etnografia .Rasaritului apropiat, a Pen. Bal- icanice si a frarilor slave, etc. Deosebit de astea, caracterul panslavist al Insurutului se vede hiss intr-un punct al Statutului, care prevede Ca :gin general va ajuta sa inlesneasca si sa activeze comertul cu rasaritul apropiat i intre slavi*. Cum hotarise si Congresul slay tinut, tot sub pre- sedintia Jul Bobeev (dar In urma initiativei cehului fost ministru al Cehoslovaciei in 1918 Krarnar) la Sofia in 1910. -- acel Congres -despre care eu am scris in revista .Viata rotnineasca* dinlunie. 1910. Analizez si prezine aceastacaracteristica a Institutului din Sofia nu doar spre a descoperi alornostri vre-o fapta rea4 Bulgarilor ; caci Panslavismul e un .fenomen istoricsio foarte ~veche si spontana doctrine conducatoare a tuturor Slavilor, nu in -deosebi a Bulgarilor. Aceasta se vede si din cartea mai sus ara-. lata (p. 262) a lui Louis Leger. Ci analizezsiinfatisezaci sufletul acestei noui Institutii bulgare, pe de o parte spre a face -ceea ce Stiinfa istorica impune unuicercetatorin domeniul ei : COMUNICA RI 271 de a cauta §i explica originele fenomenelorsocialo-politice,iar pe de alta pentru ca, cum am aratat mai sus (p. 262), la Romani, nici chiar istoricii, ca de pildd lorga. nu cunosc, ce este Pansla- vismul in realitatesilegaturile-i cu Franta. . Atita tot. Sper ca va intelege acest Iucru §i prof. St. Mla- denov din Sotia,care, nepricepind scopul Iafel at cartiimete Relations des Roumains avec les Serbes, les Bulgares, les Grecs et Ia Croatie» apArutd in 1912, mi -a imputat, pe nedrept (in Yloc- ,enik, Sialeistyany,torn.VII, a. 1914-1915, p.132), ca o scriu err gadsisentimente depatriot romin bulgarofob', pentru ca in ea ajungeam la site concluzii de cit Stiinta istorica de pind la mine, cu privire la vecltile raporturi ale Rominilor cu Sirbii §i Bul- garii. Sper cacel putin acum, on cel putin ceilalti Bulgari ma vor intelege just. Me Barbulescu

Originea ideologica. a Micei Antante Istoria, ca Stiintd, spre a-§i indeplini cit mai complect me- rhea ei, cats sa reconstituiasca, din izvoarele reale ce are, per- sonalitatile politice, literare, artistice, §tiintifice etc, cari au jucat sau joacd roluri in viata Statelor §i popoarelor. Eu cred deja de mutt (cum am aratat *I in lectia de inaugurare a cursurilor mete de Slavisticd, publicata sub WW1 Probkmele Capitate ale Mavis- ticeila Roinini, Iasi 1906,. (p. 50), ca, dataintrebuintezirrbe- soda modern# doenmentatoare a Stiintei Istorice, poti imbratip In cercetarile ce fad nu numai epocile moarte a lui Braga Vodd, Mihai Vifeazul, Stefan cel Mare sau Tudor Vladimirescu cigipe cea vie actuald. Numai metoda solidd sa o posezi, spre a recon- stitui trecutul on prezenta tar Istoria e datoaresafacd aceasta reconstituire, pentru ca ea e tribunalul suprem care, cu metoda -ei, intemeindu-se numai pe realitdtileizvoarelor, are rostul de a da epocilor §i persohalitAtilor trecute sau prezentegfiecaruia ce este numai at sau. suum cuique tribuere dupa ce, prin critica ce facet izvoarelor, despovareazd acele epocisipersonalitati de -meritele sau demeritele cu cari le !neared pe nedrept, uneori inte- resele sau ignoranta contimporanilor, iar alte day fatalitatea sufletului colectiv national on regional, tar prin o ass reconstituire, .apoi, se poate vedea just §i precis adevdratul rot at personalitatilor in Istoria unui popor. Se va fi §tiind §i la not ce rdsturndri a facut Mommsen in reconstituirea personalitatilor Istoriei Romanilor, folosindu-seside izvoare noui sau legind altfel de cit alfii pe cele vechi. De aceastd gindire impins 4i calduzit, am cautat in No. precedent atArhivei* (la p. 94), ca, legind intre ele unele izvoare -.cunoscute, sa caracterizez o nota din multe allele ale sufletului colectiv rominesc, §i, in aceln timp, pe' temeiul acesteinote, a 4272 ILIE BARBULESCU

desprind psihologia unar individualitAli ale noastre mai mutt on mai putin raspunzAtoare MO de Istorie. Un anonim, inteun ziar ,tesan, nefiindpregatit, ca culture,spre a infelege cele ce am aratat acolo, a priceput pe dos acel scris si gind at meu. L-am larnurit, insa, sper, si pe acesta, in ziarul din Iasi .Houtatca de la 21 Julie 1921 ; iar acum, ca o cornpletare a izvoarelor ce am . adus in acel No. al .Arhivei., mai mentionez ca,in limba spa- niola, cuvintelevellaeo,vllaeho,bellaeo,prin care se infelege Valah = Romin, inseamn.maraud, coquin, fourbe., iar in franceza blaisehe,blesehe, bleche,care-i tot Valah, au insemnarea wtrompeur, homme de mauvaise foie. (1-lasdeu :Garente, II, 249). NadAjduind ca, cei cu/0sipregatifi, ftienfificefte, pentru, car wrier aceasta«.4)-16ivnavor infelege gindulsiscrisul nostru asa cum de sunt in realitate, imi permit acum, iarAsispre a da, ca istoric, .fiecaruia ce este al saw', sa arat originea ideologica a a actualei aMici Antante.. Se stie ca, dupa razboiul isprAvitin 1918 si pacea ce i-a urmat, s-a constituit, in urma descompunerei Austro-Ungariei, asa numita «Mica Antanta», adicA «Mica Infelegere. :un fel de ali- anti, cu 4 tractate diferite, intre Rominiai Polonia, Rominiasi Ceho-Slovacia, Rominia si Jugo-Slavia, Jugo-SlaviaSi Ceho-Slo- vacia. Fieziarelefranceze, ca «Excelsior. (v. .Adevarul.dela 1 Sept. 1921), fieinterviewurile(.Adevarul.dela 21, Aug. 1920) i afticolele ce s-au publicat («Adeverul. dela 27 Oct. 1920), pu un cuvint toll socotesc drept .promotori'i ai acesteiMiciAntante pc!Benel,ministrulde externealCelio-Slaviei,siun bAr- bat politic al nostru. Amindoiacesti oamenipolitici, de alt-fel, iii declard aceasta paternitate, in niste toasturi ce au tinut (vezi- le in .Adeverul. dela 27 Aug. 1920) : ea Impreuna, deja pe vre- vremea razboiului, in 1918, au pus Ia cafe, Ja Londra, constituirea Micei Antante in loculAustro-Ungarieicare trebuia sa fie des - cotripusa la facerea PAciigenerale. Din toastul luiBenes reese, imi pare, ca %ice ca dinsul a propus-o mai intai. Dar Critica istbricl §i faptul ca, ca om detiint.A, sunt dator sA restabilesc adevarul, imi impun sas arAt ca 'originea, ca con-- cepfie, a Micei Antante, nu e in gindirea lui Benes, ci in a altui ceh, care mult mai nainte a formulat-o ca a expresie a politicei paiks/avUe a Slavilor. Acesta e omul politic siscriitorHavlieek care is parte vie Ia miscArile panslaviste ale Slavilor din Austria in 1848, cind ac.estia se adunarA chiar intr-un Congres panslavist la Praga. (cf. p. 264). Atunci, bArbafii conducatpri ai viefii nationale cehe si ai celorlalti slavi din Austria cari se adunarA la acel Congres, ca istoricul Palacky, poetul Kolar $i affii, cerura 0 Austrie federa- tivA, pentru ca, ziceau ei, politica Slavilor din Austria trebue sa .fie ode a conserva Austria si a neconservape notinsinein Austria., cAci aceasta tart gdaca n'ar exista, aitrebuicreata.. Era conceplia pe care st la tioi o aVurA pinA mai erioamenii_ -COMUNICA RI 273

*nostri politicii si pe care le-a si formulat-o in cartea sa Gross- Oesterreich* raposatul Aurel Popovici. Havlicek, insA,in ziarul sAu Slams, care inseamna aSlavula (nume semnificativ panslavist) fAcind notA discordanta fata de Palacky si ceilaltisarivoiau o Austrie federative, cere, dela Slavi in deobste, urmAtoarele : aSA nu ne pArAsim email pe al ii, on cind- dintr-o aliantA cu sfreini ar veni un folds pentru cutare sau cutaredin nape noastre (slave). Ceea ce pinA acum ne-a tinutimpreunAa lost mai ales instinctul, Sentimental unei primejdii comune, tendinti comune ; de aci inaintetrebue ca cu constiintaintreagA SA ne fpunem. pe lucru cum fac neamurile bine organizate. 0 alianca de -ajutor reciproc si de. protectie intre Poionezi, Cehi, ,jugo-Slavi si Rusii Mid e singura conditie adevAratA a libertatii/nicilornatiuni -europene. Asta e o rennin anfietionia pentru anal-area drepturi,. -tor impotriva brutalitAtilor si a injuriilorcelor maitail.Si na nutnai popoarele slave trebue sA raminA In _relatii statornice. Tre- bue sA. cautAm '(Slavii) a ne incelegecunaciileneslavesari au avut acelaSi dentin cu notgicarl fac aceleasi sfortAri;inteleg pe BOthini si in parte chiar pe Maghiari. A ne emancipa de germanism trebue sA fie scopul suprem al nostruattuturora. Stu - diullimbilorsiliteraturilor romane, al francezeigienglezei, trebue BA fie obiectul principal al tinerilor nostrl celor mai bineinzes-. trap si mai inteligentia. Ast-fel cere, 1ntreallele, Havlieek, t-- &tea ce,evident, e tocmai conceptia Micei Antante, pe care lumea crede astAzi, cunt vAzuram, el au formulat-o mai Intl' viziunile altor doi contimporani ai nostri. ArAtarile aceste ale mete to pot vedeai de altfel,si necunoscAtorii limbii 'miteIncare a scris Havlieek In eartea rofesorului slavist francez Louis Leger : Le Panslavisme et l'in- .teret francais, Paris 1917, p. 124. In aceasta se mai poate vedea .sicA : conceptia Mice' Antante a lui Havliak pornea dinidea, patislavistil 'de solidarizarea SlavilorAustriei, deocamdata,in folosul tuturor Slavilor, apoi (cf. p. 262). AceastA constatare arata ca, dace realizarea Micei Antante va fi o creatie statornicA, atunci numai personalitatea lui Hayti- cek, vizionarul ei, rAmine mare, iar ceilaltideastAzi,Benes In rindul intli, nu slut de ell propagatorii aceleiprofunde viziuni a cehului din 1848. Asa reconstitueste Istoria, cu critica stientificA a ei. Hie BArbulescu

0 Scoala necunoscutA In 01AnAltil din Oltenia la 1697 Istoria noastrA nu stie piny acum nimic despre existenta unei. Ica in OlAnestii din Oltenia. Nu pomeneste de aceasta nici a lui lorga 'iGeschichte des rumAnischeri Volkes' Gotha 1905, nici scrie- 8 274 ILIE BARBULESCU rea specials a lui V. A. Urechiaglstoriasdoalelor* I, Bucuresti 1892, si nici on -care alts carte de la noi. Si nu pomenesc nu doar fiinda aceasta din Olanesti nu era small de stat, adica pravo- slavnica ; caci ortodoxa nu era, ci catolica mai ales, si scoala din Cotnari a lui Gratian Voda intemeiata in sec. XVI, si, totusi, de ea vorbeste,intrealtii, si V. A. Urechia in pomenita-i- glstoria scoalelor*,la p. 5. De lcoala din OlAnesti nu se scrie, deci, In nici una din Istoriile noastre, numai din pricina ca nimarui nu i-a venit la .cunostinta documentul in care ni se spune despre ea si de care vreau sä vorbesc eu aiciIntliadata. In cartea ,gActa Bulgariae ecclesiastical (aparuta in colecfia Monumenta spectantia Historiam Slavorum. meridionalium), Agram 1887, P. Fr. Eusebius Fermendiin a tiparit o sums de documente, In cari se arata activitateabisericeicatolice in gProvincia Bul- gariae* a acesteibiserici.Aceasta circumscripfie a bisericei papale cuprindea, in secolii XVI XVJII inclusiv, nu numai Bulgaria propriu zisa de dincolo de Dunare,cisiPrincipatele Romine, Transilvania si Ungaria : per Valachiam, Transilvaniam et Hunga- rian australem protendebatur, spun actele, intre documentele publicate aci de Fermendlin se afla unul copiat de el in Athiva de propaganda dela Roma ; e scris in limba macedo-slava nordica, cu cirilica, ca§ialte scrieri de propaganda ale bisericei catoliceintre ortodoxii catolizafi de ea.Originalul slay se poate vedea in cartea de care vorbesc a lui Ferm. la p. 318, unde va fi exact tiparit. Eu ma marginesc aci sa-I traduc in romineste, pentrr casiIstoricii nostri sa is cunostinta de el. lata-1: gPreasfintule sobor al maritei credinfe catolice. Noi mai jos subscrisilcrestini,cart traim in Old nte0i, facem aceasta increz dinfare adevarata si MA de nici o indoiala, unde s-ar putea b a- nui, ca calugarul nostru parintele irate Ivan Deanoyie ne-a slu$it din finer* sa pins la batrinete cu foarte mare credinta si Cu cinste si in totdeauna cu buna- voinfa caiacaina : §i, mai intai, cind a lost diac (Anax) In Kapilovaf, in locul [satulj nostril, a in- Arafat pe eopii nostri inskatura crctineascif,a,eiti si scric mai rnult de patru ani ; si a avut mai mult de 130 ucenici Escolaril la =mar fara de nici o plata, clar a tot puternicul Dumnezeu sa-i plateasca. Dupa aceasta a plecat in Italia. sa_ studieze si a Ilsat bun prilej de Nina invatatura ; aa ca noi dupa el am gasit un pops cu plata si mireni [cestinapf) de ne invatara, apoi copilasii nostri, si cei pe cari a inceput el a-i invata, au invAtat de tot cu. acestia. Apoi se Intoarse din Italia si fu facut gdefinitur* at Pro- vinciei, si iarA ne invata copiii nostri vreme de trei ani si pe lease diaci Gramatica si rinduiala lor. Dupa ce sfirsi gdefinitivatul* fu facut gprovintial*, si, dupa ce sfirsi gprovintialatul*, iara ni-i in- yap mai bine de doi ani to+deauna«gratis.§idin iubire. Si And ne sfardinardin qi, ne riisipieim din locurile noastre, si atunci nu ne parAsi in nevoile noastre, ci ne sluji cu predinfa si drep- sate si ne invatA copii, pe care asa de bine i-a invAtat, in cat COMUNICARI 275

dotsa citeascd Profetii si Epistolele si sa slujeasca on -ce in biserica,sitoateastea. le fdcu cu iubire.Si nu a I4sat nici sate, nici orase, nici locuri pustii piny la Clarnat (sic) la hotar(?) (AG) tilApuau,HA 19A11110,ca sa nu cuute, oriuude s'a gasit vre-un crestin, sA-1 pue subt aripa sfintei maicei Ibiserice, sa -1spovedeascl, -1ImpartAseasca, sa -1IntareascaIn credinta prin predicA si sA-1ajute cu clemozina. ; cAci ramasesem asa de nevoiasi, In clt nu a luat folos din nevoia noastrA. Nicipiine n-am avut sa-i dam ca multumire, iar el a adus si yin cusine pentru sfintajertfa,side multe on a Inoptat pe zApadA, pe ghiati, pe ploaie, fArA chid, si cu totul a rAbdat de bund-voie, si Domnul Dumnezeu sa fereascA, ca dacA el in aces vreme nu era tlnar,poate cd multi s-ar fi facutschizmatici In -nevoile for ; dar bunatatea lui a intarit toate si acung suntem toti tari si intemeiati cu sfinta credintd catolicA, precum am fost tot- deauua in locurile noastre, si plecati la picioarele sfinfti maicei bisericei .romane. De astja, noi, atinsi de duhul stint,sttoti cres- tinii din toate satele (cuta),unii cu graiul am scris, cum cAdi noi dam de stire stApinilornostri- de credinta in sfintul soborgi curtii dela Roma cum ne-a slujitacest parinte. Si toate astea be lAsam si le recornandam milei, bunAtAtii si miluirei sfintiilor Voas- tre si Impreuna ingenunchind inaintea fetelor voastre la pAmint... plecat sarutam sfintele picioare. Din 01i defti la 24 Februar 1697. Eu Marko Petkov. Eu Marko Iarc.n, Eu Nicola, Petra Kate Sol- kinu. Eu Bogdan Kalakenin. Eu Marko Pavliskeian. Eu Ilia Velikin. 'Eu Marko Ougenavin. Eu Ghiga C/oZin. Eu Gaspar Nanan. Eu Sina Jannuriin. Eu Stepan Kagamatov. Eu Andro lalalin. Eu Petar Lon.; rnargur. Eu Petar Carvenin. Eu Tomo lonov. 'Eu Martin Gurev. Eu Nikola Mi6n. Eu Luke Juremakin. Eu Paval Petrepein. Eu Mateja JunaOkin. Eu. David Juna6kiO, Eu Karla LekVin. Eu Marko Jovanin. Eu Mitar Mien. Eu Blaa Jonov, Eu Ivan Domiovioin. Eu Mita Tomeolov. Eu Petar Pavlov. Eu Gabra Matein. Eu Blaa :Davin. Eu. Mihailc Kalambazov. Eu Mihve Likin. Eu Mitar Mar- canovanov. Eu Fi2nco Palusin. Eu Jura Miloputin. Eu Mihailo_ Duratiinu.Eu Jura Gurev. Eu Stepa Peptrov. Eu Ivan Darvo- delin. Eu Lola DuraTh. Eu Simon Lehov. Eu Martin Petraeerin. Eu Ghiga Ganearov. Eu Ghiga Carvenin. Eu Jura Javin. Eu Petar Junin. Eu Stepa Jurin. Eu Ghiga Garnearev. Eu Petar Carvenin. Eu Ivan Lakaeev. Eu Jura Pakin. Eu Marko 4ilin. Eu Ivan Petkov". In acest act nu se spune, precum se vede,cd lozalitatea din care acei credinciosi scriu catre Papalitate e in Tara Romi- neasca (Valachia). Se vede aceasta, insA, In titlulpe care Fer- menciiin 11 pune documentului :cOlanjei in Valachia*, ce 'eu n-am mai pus in traducere.Aceasta va sA zica cA in Arhiva papall se afla insemnat caactul e din Valachia. De alt-fel, un alt document, acesta scris In ilalieneste,ne pomeneste ca :cla natiorie catholica, e populo Bulgaro in queste parte di Valachia disperso, 'commorantehinc inde in diversi luogi,cio6In. 011m-beset, Ribnik, 276 ILIE BARBULESCII

Sutsc,' Brancovani, Paregni, Kraiova, Ciutoria, Belciu, Talpascest, Bradicegni, Madan, Comasctegni, Agninosr Ciarnaz et Runearc (lb. p. 320). Acesta invedereaza,maiIntaicaFermenciiiir, In textul cirilicce am tractileaid,a pus gresitOlanjei,adiet. Cairkunew, si ca in original trebue sa fie scris,cum arata documentul italienesc de aid :Cw/kmum, adica cu t final; 011a- 1reset, aerie textul italienesc, Cu ortografia itatiana. tar localitatex dela hotar C'arnat din textul cirilic, care se afla si in eel italienesc scris Ciaruaz, si care nu e altcevadec1tCernetnl din. Jud. Mehedint a! nostru, Invedereaza si mai mutt, ca In documentul slay cirilic ce am tradus act e vorba de Olgnesti,sat in judetul Vilcea, ,plaitil Cozia din Oltenia.Olanestii au azicariera. de o gmarmura aleasa, compacta, cu vine de diferite culori si caTe- capAta un lustru foarte frumps ; 2 coloane au fosttrimise chiar la expozitia din Paris* ; tot in acest sat mai e un izvor cu aria minerals, care cintrecein priYintaputerei si calitatiisale prey mune ape din tarn si .chiar din alte cari' (spune D. Funzescu : Dic--- tionarntopagraficiqi statistida al Bon;niei, Bucuresti, 1872, p. 328)- ' Desigur ea aces Slavi, care se subscriu In text, au venit ad din Kapilovat at Bulgariei, dupa ruinarea -aceStuia de catre Turd, hind atrasi mai cu -seams de exploatarea minelor de inarmura. Acesi, Slavi intervin la Papalitate,sprea-irecomanda pe Deanovie", probabil pentru ea, pe atunci tocmai, fiind vacant lo- p! de IcArchiepiscopus Sophientis,, adica de episcop at Provin- cleiei catolice Bulgaria cu capitala in Sofia', umbla Deanovie sa-1 ocupe ca 'Hind cerut el chiar de populatia catolicadin Valachia (lb. p. 320). Dintre intervenitori erau unit- desigur Bulgari ;asa cei cu numele terminate in or, CV;care-i V, termnatie In general : Petkov, Kagamatov, lonov, Gurev etc. Cei mai multi ipulgareascama, yor fi lost Sirbi sau Sirbo-macedoneni.; asa cei cu numele ermlnate in in, care -i o terminatie in general sirbeasca :Kala- kenin, Velikin, Cain etc.; tar formele Mitar; Petar, Paval etc. sunt numai sirbesti. Formele Petra,Koikinu,Duraliinu,cari au un u finalneexistentin limbile slave, la _asscazuri,par a fi numi romlnizate ;tact numai limba noastra are de demult aceasta. Deci, ealugarul Deanovie,careinvatase pe copii acestor- subset's' in Bulgaria, ii invatasiInOlanesti, pe de o parte a citi, a scrie si cele de cart era pevoe pentru biserica for gatolica, lar pe de altachiar mai mutt :le forma si diaci, pe cad, ' mai ales, dupa ce el se intorsese aci dela *studii din Italia) (8 HTt- Allf cTSAnwrii), ii invgta Gramatica si rinduiala for (rp4MTIIKy if IldpiA613 *Kiwis), Incd o dovada a, prin mijlocirea bisericei catolice, se ras- pindea pins si in satele noastre o oare-carecultura. De alt-fel, ,se poste a chiar influentii acestei vechi culturi, care seintroduse in Ugliest' prin catolicism, datoreaza acestsat, boerii din el, lireste gustul pentru arta, multumita arida si mai tirziu, in a.. 1718, cladesc acolo biserici, in cari se intrec stilulunetarhitec- COMUNICARI 277

turf distinse cucoloritulsi desemnurilefine ale unei picturia- lese (v. En. Ionescu,in BuletinuiCpwisiuniimonism..istorice, VIII (a. 1915), p. 179). Un foarte Insemnat paragraf al Istoriei Romani lor ar fi acelt In care s-ar arata influenta_ catolicismului asupra culturei noastre In veacurile trecute. Acest paragraf pins acum nu exists, pe cit stiu, in cercetarile nici unuia din istoricilnostri ;I-am inceput, insa, eu, prin cele ce am _documentat in cartea mea «Studii privitoare la Limba si Istoria Romanilor,, «Cercetariistorico-filola- vice, §i in studiul despre «Catolicismul iar nu Husitismulinitiator al scrierii limbei romines din aceasta«Arhivax. Aratarife docu- - mentate alemele (cf. p. 213) tnvedereaza celor ce nu se conduc -de idei preconceputesidespiritulambitios contradictoriu de gasca, ca, biserica catolica, nu numai ca ne-a trezitconstiinta, , nationala adormita in bratele pravoslaviei slavismului, dar chiar a atitat intre not inceputul scrierii romine4ti in locul celei slave, If poate ca tot ea a pus la cdle si constituirea politica a Rominilor in cele dotha Principate : Tara Romineasca si Moldova (cf. p. 216). influenta aceasta culturala a catolicismuluiasuprd noastrani-o confirms acum apropierea ce se poate face intre existents scoalei pomenite din Olanesti dela 1697 sigustul pentru arta, laboerit .de acolo in bisericile ce cladira ceva mai tirziu. lar toate acestea, i allele ce se vor mai descoperi sau se vor interpreta In acest ens al paragrafulului inceput de mine de care vorbesc, ne vor arata tot °data, de sigur, nu ca «vechia civilizatia rominai. avea «de- mente originale, cum gresit afirma lorga in a. 1911, in brOpra sa :«Les elements originaux de I'ancienne civilisation roumaine*, Jassy 1011, dar nicicontrariul de ce acelas spune in 1905: ea, in aceeai epoca pe care oportunist o prea analta in aceasta brosura frantuzasca, chiar la curtea lui Stefan Cel Mare se traia in Moldova straiut unui taran chiabur'Iran chiabur si arta,dis- tinsa chiar cu «elemente originale« ingust, nu se poate sustine serios, desigur, cum arat si in «Problemele capitale ale Slavisticei laRomini«, Iasi,1906,p. 33. Dar iata paragraful care va face sa se inteleaga si sa se interpretezeconform Cu Istoria adeva-f rata elementele culturii vechi romine I Ilk Barbulescu

Rectificare la Izvoare pentru Istorla cea adevarati, In No. din lulie c. al «Arhiveis, subtitlul«lzvoare pentru Istoria cea adevarata*, ardtam ca, eu cel dintji, deja in 1904, am. formulat insemnatatea studierii Iimbilor slave moderne Inconjura- toare de catre-Romini, si ca din a. 1906 am inceput chiar a preda, la Universitatea din Iasi unde sunt profesor, pre linga limba slava lmoarta a documentelor si vechilor texte bisericesti, Inca, cu alter- 278 ILIE BARBULESCU

nante dar continuu, cite 2 ani limbile strbA, .bulgara si ruseasc5.. Aceasta mutt Inainte de crearea Institutului Sud-est european* at prof. Iorga la Bucuresti In 1912. Acest Institut, prin urmare, cum arAtam d-lui Berechet dela. revista .Spicuitor in ogor vecin,, Incepe a preda limbileslave Inconjuratoare (rusa, bulgara, sirba) la1912 nu cainitiator al acestei idei prin lorga, ci pur si simplu ca. imitator al ideei mele pe care eu o InfAptuiam la Iasi deja din 1906. Aratam acolo-piefecteleacestei nouiideisistrAduinti a mele, pe care o imitA, apoi,4Institutul Sud-est europeans :ca, unii studenti si studente din ai mei au scris chiar lucrari tipArite pe temeiul limbilor slave moderne ;asa profesorul Al. Epure pe temeiul rusei invAtate la mine, prof. T. Palade pe tzmeiul .sirbestli tot la cursurile mele invAtate. Pentru Iimba bulgara, hist am citat numailucrareaInmanuscris a d-soareiprofesoare Ana. Bogdan : o pi esA de teatru actualA a Iui javorov. Am uitat, atunci, deli voiam sA prezint gizv.oare pentru Istoria cea adevarata, cum Imi intitulam articolul, sA pomenesc chiar o IucraretipAritA. Dis-- tinsul meufost student, d. Petru Constantinescu, acum profesor isecundar in Birlad, imi atrage atentia, printr-oscrisoare,ca e sucrarea sa.Imi face plAcere sA rectific aci tocmai fiindca vreau A dau gizvoare pentru Istoria cea adevArata., pomenindca, Pe isvoare ale limbii bulgare moderne, pecare a Invatat-ola cursurile mele, se IntemeiazAcartead -IuiPetre Constantinescu, cu titlul: «Baud BoniniciireEpoca de rernerare a Buigariei», a§I 1919, dar cornpusa Inainte. Hie Barbulescu

Dovezi nouA relative la originea nurnelul orgului la§1 Inainte, cit si dupa publicarea monografiei orasului Iasi,ce am tipArit-omai intaiin1904 9, apoi intr-o a doua editiein- 1913-1915 °), s-adiscutatsis-ascris, la rari Intervale, mat ales prin uncle reviste 9, diferite articole, prin cars s-au incercat mai multiscriitorisA demonstrezeorigineadenumireicc o poartA acest oral, cAruia i se zicea pinA mai ieri Eqii, deunii, on Tirgul la§ilor de altii, in cursul veacurilor precedente. S-a sustinut in scrierile citorva autorimoldoveni, incepind. en Episcopul Amphilohie at Hotinului, in a sa DeobOe gheografie pe limba noldoveneasc4, tiparita in Iasi, in 1795, Gheorghe SAu- I) Un velum fit 4°, Oralnl Iasi, odialloart 91 astizi, de 340 pil- ed, cu 160 ilustratit. Editia Prim4riel Iasi. 1904. 2) Oraqul Is4t, monografie 'storiedI social& Volumt.4°. dr 522 pagini, cu 550 flustralli, Editia a 11-a, refdeutd{11addugatd. Aug. 1913-1915. Cel mai important stadia asupra chestiunii fu publicat de D-t Oh. Ghtbdnescu,fnArhiva VtlinciftoiLgi Literar, din 1903, No. 7 -13.: COMUNICAR1 279

lescu in Arhiva AThinci pentru Arheologia Romint1, dinT844, Clheorghe Asachi in Albino Bonaneascit si tnultele sale Galen( ?are _pentru poporul Bominesc 1), Mihail CogAlniceanu in Histoire dP la Aro ldavie, de la Yalaquie et des Po Jaques Transdanubiens, publicata la Berlin, in1841, Gheorghe Sincai in Hronica Rominitor, scrisA lainceputulveaculuiprecedent si publicata in lasi,mai tirziu, la 1853, cum si ale altor diferiti autori istorici de prin intaia jumatate a acestui veac, cA denumirea orasului Iasi se trage dela un popor numit Iassoni, lase;sauIaoygi, care a mai purtat une-ori numele de elignani,Pilistevei,poatesialtele, si care a locuit in vremuri vechi; nu indestul de bineprecizate,alternind sau .chiar in acelas timp cu Dacii, dupd cari a rArnas denumirea de Daciaintreguluiteritoriucuprinsintre Nistru, Dunarea si Carpatii de. miazA- noapte. DupA jumatatea veacului sus citat insa, s-au ivit citiva noui -scriitori, cu pretentie de istorici, cari, necotwinsi sau nemultumiti, nu stiu din ce motiv, de explicatiile date de cei cei-amcitat, au cautat,cu oarecare standup chiar, dar farA sA dee la iveala vreun document de samA, sa conteste cele spuse de Amphilohie, §incai etc.,sisAatribue decurgerea numelui lasului, fieprin deductii filologice,dela un ia,c, dela un scut de sageti,dela un cot ac,sau dela alteasctmenea izvoare, fie prin citareaunor povestiri a doi vechiautori,ce au scris,singurii,citeciteva rinduri, cu vre-o trei yeacuriinurma, relative la chestiunea ce ne intereseaza. Acei ce contestsderivarea numeluilasuluidela poporui iasson sau Iazyg, se sprijna pe celecuprinseintr-un manuscris al unui misionar catolic,Episcopul Bandinus ce a trecut prin localitate, in vremea domnleilui Vasile Lupu -Voda, cum si pe alte citeva rindurialefostului Domnitor DirnitrieCantemir 3), care a dailalumina,Intrealteopuri,volumul sauintitulat Descrierea Moldorei. Bandinus, dupA cele ce i s'ar fi povestit de contimporani, a- rata cA numele Iasuluis'ar tragedela un tracar, ce se numia lapels(ceea cein limba polonezA corespunde numelui loan), care-sipAstea cireada pe aceste locuri ;iar Cantemir, informat probabil cam dirt aceeasi..a poveste, schimbl numai pe vacar in

1) In cel pe anal 1858 se afld $i o nuveld de Asachi,intitalatet flea, din urmit zi a Mnnioiginlui Iaseienilor, fantazie negroit a autorultd, dar bazata pe convingerea dedusci din .opertle istorIcestrrF- ine ce el a. consultat de sigur. 2) Codex Bandinne, frailere deV.A.fIrechho+ IltAnatele Academiei Romtne, Bucurestif Vol . XVI, 1895. 3)Deserierea Moldovei, 1 vol. to 4°. Ttpografta M -tlrel Neatly.. pd, gteditia ulterioara a Academia Romtne. 4280 N. A. BOC1DAN

morar, tot cu nutnele de 1a5ciu, pe care-Icinste5te cu tillulde in temeetor at laplui 2). Un morar care sa infiinteze un ora5, In jurulmorel lui, lucru se pare eel putin curios ; ca un ora5, on .0 aglomeratie de vietuitori sa infiinteze pentru trebuinta for o moara, elucrucit se poate de natural ;in ce prive5te vacant!, trebuie mai intai sa ai un sat, sau un tirg, ai caror locuitori sa aibavitemulte de pascut, pentru ca sa se poata infiinta... postul util de vacar. Bandinus, ca5i Cantemir, nu citeaza nici un document,nici o marturie scrisa sau tiparita undeva, insprijinul znoavelorce (tau ei la iveala pe samatapir 5). In cercetarile ce am facut, Si la prima, dar mai ales pentru a doua editie a monografiei mete, am cautat sa lamuresc pe cit mai convingator cu putinta aceasta chestiune, 5i, inacestscop, iiu m'am multamit sa utilizez citeva opuri, din biblioteci sau arhive, publice sau- particulare, ce avem in tarn, dar am facut o escursi- une 5i in citeva capitate marl ale Europei, unde am rascolit, pe cit am putut, 5i cu concurstd citorva prietenice aubinevoit a ma seconda, in biblioteci man, mai ales In aceledinBruxela 5) 5i Berlin 5), cum 5i la diferite depozite de carti vechi ; iar pe unde nu m'am putut duce, am mijlocit prin corespondente ca sa obtin izvoare lamuritoare, sau date sigure, pentru desiegarea chestiunei de care vorbesc 5i care ma interesa mai mutt. Ca rezultat al acestor cercetari se vede ca am consultat nu- mero5l autori vechi 5i am adunat multe note, latnuriri §i citatiuni relative to existenta poporului Iazyg pe pamintul vechei Moldove,* pe cari le-am reprodus in Cartea I, a editiei a II-a, 5)a mono-

1) DesPre competenta istoricd a la' Dintitrie Cantemir, M. Gas - fer, in a sa Crestomatie romina (2 vol. in 8'1,Leipzig, 1891,pag. LXVI din prefatd), zice cd optsl acestui- scriitor este mai mutt apolo- getic fi polemic, de at until istoric, avind uneorlatt caracter legen- dar"; iar MCogdlniceanu, In Arhiva Itomineaseft, vol. I,pag. 71-72 (edltia II. Iasi), aratd cd Cantemir pa vrut sti facd din luptele lui *Stefan Cel Mare un roman..." 2) .Din forma numelor se pot trage concluziuni istorice ,ii etnice despre popoarele cart, rind pe rind, au venit de s'au asezatto acel fudet, sau in aces ford, fi au lasat urme nesterse to nomenclatura geo- graficd. Ludm ca exempla orasul Hugi, care tsi trage incepulul dela des- cdlecarea Husitilor, etc.' M. Caster, in Cele trei Origuri. Anal II, No. 15 Pg. 454. 3) Bibliotheque Royale si diferitelibrdfiltonticdril,continind opuri din eels mai vechl. 4) .Koenigliche.Biblioteclia, Post Museum° si alte deposits de cdrti vechi. 5) Vorbesc despre neantul lassonilor, lascilor sau lazygilor Stra- bon, Ovidiu, Ptolemeu Viotor Langlois, Abr. Ortelius, Pb. Ferra- yin*, M. A. Beaudrand, Chr. Cellarius, De Peysaonel, P. Guerin, Larousse, I. Gruter, I. Seivert, Luc. Holetenius, Sam. Tinton, G. Pray, Fr. I. Sulzer, Dm. Benko, A. Bartali fi aril multi autori stre- in!, ale calor titluri de opuri fi citatii din ele, .se vcid to Ormal Iagi, . rd. 11, in intreaga Cartea 1. COMUNICARI 281 grafiei mete. Aceste insemnari m'att indrituit a conchide, cA denumirea localitafei laC nu poate fi dedusa decit dela neamul lazygilor, 1) numiti de unii si Sarmati,siOmani, Intrucit pe vremea dAinuirei acestoraoragul,ce le-a servit poate dreptcentru on capitals, va fi primit un asemenea nume, sau ca, mai tirzitt,cind o§tile Romane au cotropit principalul for apzamint din Moldova, pe caret vor fi aparat poate cu pretul existenteiforinsssi, on Ilupa aceasta, cind administratia romans a dispus un guvernAmint special pentru ()rapl on cetaluiacare; duns jurisprudenfa for administrativA, merita saaibasituatiapoliticssi denumirea de Municipiu, deci un municipiu ce a fost atDacilor si lazi- gilor, el urma sa se cheme Manicipium pacorunt-Iassiorum 9). Despre aceasta din urma posibilitate, care este o dovada dirt cele mai sigure a numelui de odinioarA a lasului, voi vorbi mai to sfir§itul acestui articol. Singurul insa dintre istoriciimodprni,care a avutcurajul de a nega absolut scoborirea numelui Ia§ului dela lazygi,fu, in 1916, d. N. lorga, care, vorbind despre monografia mea in a sa Bevistri Istorica ), susfine cA cautorul (Bogdan), a pastrat(din editia I-a) toate explicafiile inutiledesprelazygi,cari,fire§te, team a face cu originele Tirgului Iasului, desvoltat din satul Tap- lui,- Ian (adica vacarul on morariul) e strtimova...* Asa vorbit-a... d.. lorga I -Mai tirziu, in Raportul cebinevoiete a face catreplenul Academiei Romine, in acelas an, asupra aceluias opat meu, ce trimesesem spre a concura la utr premiu, ce anunfa acea institu- tie in fiecare; an, d. lorga, insarcinat cu referirea, continua hota- ritor in lovitura data dela inceput,sustinind ca «Disculiile pe mai multe coale (ale lui_ Bogdan) despre Municipiul lasului si ori- ginilor sale antice, sunt tot cc poate ri mai zadarnic* 9. Ca concluzie, lmonografia UMW de N. A. Bogdan nu poate fi premiata...v Pe- baza unor asa formic:labile esecutiuni ale istoricului lorga, 1) Un text ce'l gdsesc de curtnd-tn revista Romtnisi Militar4, Au. IV, pg. 146, dat)rit lui Nic. Densusianu, cuprinde, Pare allele : Intro Tisa1 D mare ni se presintil to epoca Romand un alt popor faimos cillaref: Denys% imigratt aid de IMO lacul Meotic, cart, dupd Am- :akin Marcella, se pricepeau mai bine la incursille de pradd dectt la o luptd regulatd, cari alergau pe cImpille cele vaste dela Dandread. Jar ,ca izvor btbliografic, Densasianu citeazd: Ammiani Maroelini, Re- runt gestarum, lib. XVII, C 11; Titan, Hist lib.III, .c.5. ,Acne trier- mes provinciae barbaris nationibus exponerentur, principes Sarmata- -stun lazygnm panes quos civitatis regimen, in commilifium adsciti plebem quoque at vim equiturai qua solo valent offerebane. 2) V ezi pag. urnzatoare 285. , 3)Anal al ll-lea, N -rate 3-6, pag..105-107. 4) li'aportul D -lui N. lorga, presentat Academlei Romtne, care i-a cerut avizul pentru Concursul la.premlul Adamactzt, la care am fast Crimes o3u1 meu. (Analele Aoadentiet Embus, Ser. II, Tom. XXXVilis 1915-1916, pag. 221-2). 282 N. A. BOGDAN

care mai adaugA in raportul sAu ca *d. Bogdan nu e un istoric si nu bAnueste macar ea frank sA fie si CM& poate sA fie*, (desigur ca pentru motivul cA acest Bogdan n'a cApAtat de on undeva vre-o diploma oarecare de istoric), -4- doctul corpbucures- tean nu a acordat nici o mentiune barem cartelmete,delitat d. lorga, In aceleasi alesalerevistasirapoarfe, gaseste cA partea descriptive a monografiei Iasului e foarte bogatAsiin general bung*,ca *din ea se va luainviitormulti infor-, 'nape de prey, cum si ca :*nu se poate lAuda indeajunsrivna autorului in a gAsi materialul bogat de ilustratie, care facedin lucrare un interesant album al lasilor^i cilia,. al -viefei istorice a. Rominilor*, si in fine, mai ales, cg etrebuie sa se recunoasca iara0 , cu aceeasi rivna aurmarit wpretutindenea* oricetire d,spre, foasta capitald a Itolclovei...* A I dar mai adaugA apoi d. lorga:- *Fireste insA, cA ne fiind IncA MOM' a singicra colec(ie de doeu-, mente ieqene, datorita vre sand particular, sau vre uneiSocie- ttipentrustudiul istoriei lasului*materialul nu ajunge pentrua. da o espunere coherentasiplinA de vista...* 0 perfectie ! Cine iti va putea atinge mAcar epidermatat- pelor in lumea aceasta ? I D-I lorga uitA insAexistenta mud colectii de documente, iesene, in 25 volume, intitulatg Uricarial,de Teodor Codrescu, cele trei groase volume ale revistei Buciuniu/ Boutin,editate de acelasi, a Arhivei Itominefti a lui Mihail Cogalniceanu, a Davie?", Literare a lui V. Alexandri, Negrutzi siCogalniceanu, a Arliivei- OiincificesiLiterare de sub directia lui Cobilcescu srXenopol, al. atitor numeroase inscriplii sidocumente publicate de Episcopul Melhisedec, V, Urechia, Hajdeu, Burada, Papadopol-Calimah, Ghi- bAnescu si altii, cari se referA la mil si mii de lucruri sau lucruri ce intereseazA lasulI.Cljta mai ales ca in Iasi se aflao Arhiva a_ Statulul, o altsArhivAa Eforieiorgsenesti,arhivele Muzeului lstorico- Naturalsi ale UniversitAteilocale,incari am scociorit pe cit am putut si am cules multe date si note, de cari D-sa nici nu banueste de uncle le-am scos. inici cA s-a dat osteneala D-1 lorga de a observa bibliografiile delasfirsitulfiecAruicapitol din editia a 11-a a monografiei-mele, unde arfigasit mentionate peste 650 de opuri ce contin note 0 documente despre pe carile-am scociorit In tar a intreaga si stritinittate, le-am utili- zat cit am putut si am dat toate indicatiile for bibliografice, pen tru consultarea si a altora cari s'ar fi interesat de atari cercetari t, Multumita dar unor asa argumente ale Raportorului academic lorga, Academia respingind lucrarea mea, a premiat in acelas- limp o altA monografie comunala, acea a satului irafinari, con- linuta intr-o brosura de clteva pagini, a egrei fericit autor, pre- gAtit si vrednic detitlul de istoric at tarel rominesti, e D-1 V. .Ptica14. (sic). 3).Pentruacanta,desigur, D -1- lorgan-aavut nici un argument in contra-1

1) Vezi voluund XXXVIII din Analele Aclulevaiele pit, 241, comurccARI. 28

- Urma de aid, negresit, el acest nou si bine meritos autor, eta Intreaga sa stqfasidiloma de istoric ce i-a harazit-c; Aca demia qi D-1 lorga, sa lee -lac ctt mai curind pe freapta pe care pasesc acum acei ce formeaza juriul de apreciare sicintarire a meritelor scr4torilor romini actuali, multumitadistinctiuneice- i-afast consacrata de inaltul corp academic dinBucuresti.To-- tusi, de septe ani incoace n-am mai auzit repetinduse InVre-o publicatie romineasca numele maestrului si doctului PaolaI Nu m-aintristat,nicideceptionatdeloc faptul can-anr primit citeva sute de lei si consacrarea de cpremiat at Academiei Romine*, si dovada ca e asa,e ca am continuat, si pec1tvoi mai putea, tine un condei in mina voi continua inca, sa adaug tot ce se mai poste gasi pentru o a treia editiea OraquluiIasi, 1) peste alte doua monografii speciale, ce se tef era tot la viata iesank. ce le-am publicat in intervalul dela 1916 Incoace 2).Si Rah*af, 4i D. Anghe; 'IonGorun, Ilaralantb Lecca, Cincinai Pavelescu, CatonZ'eodorian,Victor Eftimiu si alp de seama lor, cunos- cuti indestul de publiculcetitorromin ca scriitori de merit, au fost respinsi dela premiile Academiei, pentru ca, dupa Oliva ani; hnii din acestia safieapoi poftiti a lua loc Ia masa cea mare a doctuluicorp bucurestean. Am fost nemArginitstirprinssi in-am bucurat mult insa, acum citevaluni in urma, dud D-1. N._ rorga, dind Ia lumina un nou si important op at sau, dincare- numai volumut I 1-am putut avea In mina, Istoria Boininitor p is afilitori 8), gAseVe de cuviinta 0, la pagina 91, vorbinddespre- lasi, -sascrie, nici mai multnici. mai putin,decit nrmatoarele rinduri: RIasli se numesc in cutare documente Stefanovifa, fiindcA biserica Domneasca siCurtea de dingsdinsafusesera interne-- late de Stefaneel Mare, 4) socotit, grin urmar-a, ca un ctitor at lasului. Desi IaSpazar 6) fillip, cum am spus, si inainfe de ste-

1) Numal srumpetea enormd-a tiparulul tit limpid de fatd and impie- dicd de a publica o a treia editie, lndoit mai voluminoasa. 2) Regele Carol I el a dona gat Capital/I, relatliIstorlco-poll- lice, I vol. in 4°, de 669 pg., cu 170 ilustratii, Bucuresti, 1916, ;1 Bo- oietatea bledloo-Nature.11;stil, gi Iduzeul Istorioo-Natural din Iatri. 1830-1919, monografie, vol.. in 4°, de 174 pg. cu 65 ilustratil.fag,. 1919. 3) Doull volume in 8°, B: curoti, 1926. 4) Probabil rd unit geografi saa istorici streint vechl, cart au dat numele de Stophanovitze, lasului, an fdcut confurte cu tirgusorul Ste- tanegti, situat mai sue de last, In judetul Botosani,care inteadevdrse- crede a fi lost intemeiat de .tefan rel Mare, cdci lasul, se filedirt documente, esista ;i avea in el o Carte Domneascd Ned de pe rreinea dui Alexandra cel Bun, cel putin, si mai to Wel an op de sarad,afard de unele Mgt gresite, nu se dd tagdui numele de StefanovIta. 5) 0 notd to aceasta privinfd publicatd de- d. lorga to revlsta sa Meares. Darurilor, Thatnte de aparitia edit let a 11-a a opulul rnea,. fi cartea lui Schiltberger, tlpdritd tit 1473 la Ulm (Wilrtemberg), Be- sohreibung der Raison and Abenteuer, a cdrel bibliografle nu o da d. lorga. 284 N. A. BOGDAN

-tan, a 8e mai ureafi...Forum Philistinortun 1), flindcd a existat in vechime o poptilatie a laVlor, a lazygilor, care purta 41numele de Filisteni, rules din Bib lie...P. 9, Aceste rinduri sint scrise de d. lorga, patru aniIn capAt tdupA ce a afirmat In Bevista sa 'stories* Si in Baportul sail ear& Academia Romind,P) ca svircolirile mete de a atribui scoborlrea numelui lap lui dela lazygi sint o... mai pe romIneste vorbind, o -curata nerozie, provenitA din faptul el n'am o diploma' de istOrie. Dar sunt §epte ani dela publicarea editiei a doua a monografiei mete,Ai§aptespreace dela publicarea celei d'intai editii,in care -sustinusem cif acte, documentesiconvingere, faptul despre care este vorbasipe care Abia arum Q. Iorga II recunoaste. Cum rAmine bietul /afciu vacarul on 'rnorarita, caruia, Baca .xleslegarea din urml a D-Iui Iorga n'ar fl intervenit, buniiieseni -ar fi trebuitcit mai curindsA-iridice 6 statuie, eel putin, pe maluril Bahluiului 04 ale Calcainei ?I D -1lorga imi acordA de astA date tin adevArat valoros mare premiu, prin revelatiunea .ce face in Istoria ilomanflor prin eddatori, despre care am vorbit, premiu care pentru mine pretu- ieste infinit maimuttdecit suma ce mi-arfi atribuit Academia, dad raportorul sau n'ar fi lovit cu un ciocan aoa de barosan.iu lucrarea, sand*sistrAduinta mea, de a da adevarata ei des- legare unei chestiuni de interes istoric $i national! Bucuros foarte cA insfirsit lasul s'a gasit nasul, si cA chiar un om cu ceva culturA, macai autodidactkAiceva stracluintl, poate

1) Despre aceasta denundre a se consulta $t Fontes Rerum Tran- sylvanicarum, TOM: IV, Acta et Epistolae relation= Transylva- atia9 Hungariaque- cum Moldavia et Valachia, de dr. Andreas Ve- ress In 8-o, Budapest, 1914. Vol. 1. pag.12 -13.,..quia lam Stephanus vlivoda- cum omnipotentia sua in Iassmark hoe, forum Filiatenornm, eastrum tenet, eto. 2) Asupra sinonimititii euvintelor de Filisteni fllazygi, or! la- soni, taut Cumant etc., apse consulta $1: Valali a Valajike Pravo v isenaioh Slovginskyok a trherskych, de dr. Karel Kladec,vol. In 8-o, Praha, 1916, pag. 115 --6; Romanitsche Studien de Robert Roesler,volt in 8-0, Leipzig, 1871, pag, 133, Dejlny Mirada Rulharkehs, de K, 1. Ji- recek, un vol, to 8-o, Praha, pag, 253 ; cam $i opallullost! Benito "Transilvania sive Magnus Transilvaniae Prinoipatus, citat de mina to Orcoul !psi, ed. II, pag. 14. A se mai vedea fi Notita despre euvIntul Zack aparutat N -rut precedent al acestei reviste Arhiva, pag. 103, redata de d; f Barba-, lesca dupa 0, Danicic, din opal acestui Zivoti Eraijevo i arhiepis- kopa srpaldoh, Agram, 1866. - 3) Nu ma! pufinI o critica precedenta asunra tntdieledifil a cartel mele, in o revista bucuroteand Simanatorul, An, 111, 1904, No, 48, asupra careia d, lorga a revenit imediat, retractinduneleaser- punt pripite, chiar to N -rut ur ator at Saminatorului, 4i prin oscrl- soare particulard ce mi-a adresat-o, Acea to tnsd nu l'atinpiedecar ,pe d. lorga de a reedita prima craned tale-qualet Wean volumpubIN ,cat pests eitiva 42fii dupd aceea, COMUNICARI 285

fi de folos pins si in materie de Istoriei), voi adaugi, ca., mi. toate ca Universitatea din Iasi a produs nenuinarati Wrap, Been fiatisidoctori in litere, profesori chiar in specialitate, dintre cart face parte si D-1 lorga, cind fu vorba al se aerie monografia acester inalte scolirs& facu apel la niodesta meu condei de... ne- diplomat,dupa avizuli chemarea Rectorului si a Senatului Uni- versitar insusi. 5 'Insarcinat eu o asa lucrare, am fost histare s'oscot la capat, scriind NOIUMUI ce rezuma activitatea de 50 de ani a celei mai inalte institutii eulturale a Moldovei, b lucrare de peste 1000 de- pagini, care face 51 ea parte din istoricul lasului, si pe care nu a tarbacifo nimene Inca pins astazi,dela 1906, ci, din potriva, a fost remarcatAsirecompensaia in chipul eel mai magulitor de un- juriu, din care facea parte persoane avind, eel putin, diplome de aceeasi categoriesivaloare, de cars poseda citevasiD-1 lorga, desigur. 0 dovada mai mull, inainte de a sfirsi aceste expuneri, va fi semnalarea descoperirei facute de profesorul universitarli membru al Academiei Romine, D-1 Vasile Parvan, care, In scrierea as $tiri fiottd din Dacia' Malvensis, ne da cliseutsidescrierea unel lespede de calcar, lunga. de 1.17 m., lata de 0.885 m., groasa de 0.345 m., gAsita cu prilejul sapaturilor din grading Liceului dela Turnu-SeverinsipAstrata in colectia de antichitati a acelui fleet). Aceasti plata are forma si inscriptia asa cum o reprodue In tabela de pe contra - paging, sub No. 2. Prin felul cum se presinta, ca linii le Tama si de textr-coni7 pate& cu infatisarea lespedei citata si Inserata de mine in Oral Sul Ingi, editia a 11-a, pag. 10, unde am reprodus-o dupa mares op a lul Janus ,Gruter, intitulat-Itiscriptiomm .Romcanownta corpus absolvtioinavni etc.1), inscriptiunea din Turnul-Severin are oase- manare absolut identica, dupa cum se poate vedea In tabela No 1, ce o inserez asemenea apes contra - paging,- In textul inscriptiunei aceste din urnse gAseste Inuit di-, scutata fraza: Praef. M. Dacorvm-lasslor,despre care mentioneaza toti autorii romini citati de mineLdin prima jumatate a veacului al XIX-lea. De oarece 1nsa, citiva dinistoricii ce au scris in urma, au aratat oarecare dubiu nu numai asupra lecturei inscr.iptiunel acestei- 1) astorla nu pare a It lost prImitd to corps! stlintel de eft prin- hail,- fl nu prin convingerc.' A. D. Xenopol, In Meted& In Otiintei. In Istorie. (Analele Academiel Romdne,Ser.11, Ton. XXXII, pag. 1092). Pe aceeasl pagind, Xenopol unneazd:,istoria pare a rdmtnea ticlusd. din cetatea stiin(elorg. 2) Un mare in folio, tlpdrit In 1616 la Heidelberg, ce tam consul- ted fn Biblioteca Regald din Berlin, Inscripfla aceasta este reprodusd to Grater, dupd un alt op a lot StePlianZamosclus, intitulat An&lsota. Iapidnm vetustorunt et nonnvlarnnz In Dads Antignitatum,tipdrit- de acesta fn Patavla, 1593, 2EI6 N. A. BOGDAN

,...

EX.VOTO.XXX MAGNO-.ET.1NVICTO tIMP . CALLS T.AELIO.HADRIANO.ANTONIN°. PIO.AVG.PONT.MAX.TRIB.POT XVI.(OS. III.PP.PRO.SAUTE. ET FELICI.PONT.MAX.ET.ANNIAE FAVSTINAE.AVG.CONIVGI.C..CLOD VI.PRAEF.M.DACORVM.IASSIOR 1-IANC r STATVAM s IN sAVRARIA NVMINIBVS . MAIEST .Q. EORVM

=IV INIIIMMININNIM. No 1. Piatra on inforiptia deserisi de Zamosclue

...)

IM-CAESLES-EPT I- SEVER!rn- I 1 PERT AVGARABADI- PARTH MAXIMIFDIVMANTONN . PII GERMSARMNEP DIVI ANTONNPIIPRONEPDIVI HADRABNEPDIVI TRAIAN PARTH ETDIVINERVAEADNEF MAVRELANTNINOAVG R P COL SEPT DR .

. . . L . .

No. 2. Piatra doscoperiti do D-1 Parvan, in Turns-Severia. COMUNICARI 287

-pietre, dar chiar §i asupra existentei sale de odjnioard,--scrierea D-Iui Pirvan apare ca un felinar puternic ce lumineaza indiscu- tabil chestiunea, intrucit gasirea unui alt model de atari inscriptiuni, tot pe pamintul vechei noastre Dacii, avind absoluta forma §i a- parentA a pietrei redate de Zamoscius §i Gruter,face ca orice dubiu sau contrazicere asupra autenticitatei primei inscripfil sA disparA. Unii autori sustin, In sprijinul contestarei veracitafei inscrip- fei lui Zamoscius EX VOTO etc..cl acea platrd nu se mai gd- se§te Intr'unanumit muzeu din Transilvania, unde car fi trebuit sd fie). Lucru prey cu putintA, exemple avind foarte recente chiar In Iasi. Eu,sicu d. Gh. ,Ghiblnescu .scum cifiva ani in .tirmd am gasit pietrele cu inscriptiunilelui Stefan cel Mare, dela Biserica Sf.Nicolai-Domnesc §1 a lui Vasile Lupu dela Trei-Erarhi, arun- tate In dosul unei latrine publice, din fundul curtei salei Gotice, de lingd Trei-Erarhi, iar o altd inscriptie ce a figurat la inceput pe soclul statuiei luiAsaki, la prima ei a§ezare lingd Trei- Erarhi, este ziditA §i serve§te ca scars la un subsol dela Hotelul Traian din localitate !Pentru ce Ungurii, poate chiar §i unii Romani transilvAneni incon§tienti, nu ar fi intrebuintat In .alt chip decit s'o pue inteun muzeu, piatra lui Zamoscius cu M. Davortori- lassior ? Piatra reprodusa de D-I Pirvan, acarei existentssivera citate nu poate fi bAnuita de nimeni,este tnartorul cel mai pu ternic cat piatra JulZamoscius qiGruter aexistat, a§a cum s reds, sica, a§adar, ea ne vorbe§te in adevar de existenta untl Praefect al M (uniciplo), on M (ilitum), diferenta putin Import& a Dacorum-lassiorum. 0 dovadd mai must §i prin deductie inotogica, cd la§ul a fost odinioard MIA opidul on municipiul Daco-lassienilor, avem pilda -el Parisul a fost odinioara Lutetia -Parisiorum,§iIn urmA si -a prescurtat numeleIn simplui Paris, a§a cum s'a prescurtatin -vorbirea curentA poate §i numele la§ului; deci, Muncipium Dacorum- Iassiorum a putut foarte bine sd devie, in urmA, un simplu lassy sau la§1!

Incheind aceste- rindurj, cred,cd de aid inainte toli cei pre- tin§i cunoscatori adinci ai trecutului neamului §i pAmintului nostru, nu vor .mai cAuta- sAinlAture adevArata derivatiune a numelui vechei capitale a Moldovei, tare; desbracatd de multe alte mindrii gipodoabe ale sale, are -In tot cazul dreptul de .a'§iaveacel putin actul sail de stare civila, statuatIntreun chipleal §ine- contestat. N. A. Bogdan RECENZII - Sex tit Pugcariu. Contributil la Oramatica istorici a ambit romine. Memoriul I Contributiila-studiul derivatiunii. A. Bib lio- grafie, B. Sufixul -aciu, C. Sufixele -aegt-aiu, D. Sufixul -an. Bucuregti 1911, in 4°, 22 de pagini,pretul 30 de bani.Extras dinAna teleAcademiei Romine, seria II,vol.33, Memoriile see- tiuniiliterare. Comparatiea celor spuse de Pugcariu aid cu cele spuse de mine In Sufixele Rotnine *ti vine in minte dela inceput. Pentru -acia in Sufixele Romine§tipg. 197-199 eu citez 23 dederivate,iar Pugcariu 20. Din derivatele citate de Ptt- §cariulipsescla mine 7: alergaciu(Costinescu),bdtaciu 'bA- tau§' (P. Maior), affmtdacku o pasare-egonacite minaeiu 'vizitiu. (Cogbuc, Eneida), avrgaeiu, ritrnace. In schimb ett citez derivatele robaciu,loptaciu,earnacie,dame's:ft, apot urtnAtoarele derivate pentru care lipsesc cu totul rubrici la Pugcariumortaciu, derivat dela un adiectiv ;dgacia, derivat de la un substantiv:. astriggaciu, 1)7itacilt la moard, luptacia de ,grins pegte, nomina lnstrumenti, .tragace de tra4 yin, nomen instrumenti feminin, carapace; sulacits. augmentativ. Sparcaci:oesteditat numai ci nume de pasa.re; este4t nunne de plant. &pay este eitat cu inte/esul dialectal de 'belly', *1 nu cu cel comun de 'copil de VIA'. Rapaer, intrebuinlat numai de Radutescu-Niger, nu este lat.- rapax, ci francezul rapace, dupl cum a observat deja Tiktin. Cu intelesul lui ritacaciu eu citez §i simplul ranee. Pentru-aim,-ae in Sufixele Romine0 pg. 199204 eu citez 48 de derivate, iar Pugcariu numai 21,incare am notat§-1 2 considerate de dinsulcalatine§ti (nucegaiu, putregaiu) 0 din tare am orris un element latinese ffitarti) giunul romanic(14- tare). Dintre exemplele citate de mine lipsesc la Pugcariu:cote.- -roe, pahae, maglae, matahae,irLaiu,trIntalu flefcarae, focarae, olodilrae, pinticarae,mileigaiu. Mara de rinae 'vaca n6scutA .Vineri', toate celelalte 9 ex- etnple pentru nume de vaci le am §1 eu,In plus treiexemple (floraia,plavaia,lunaia). «AfarA de cuvintul maruntae aetfel de colectivelipsesctn. REtENZI1 2844 limba tronfinA..baa ,existscotorae 'catrafusei polafyle cini, pip,7rie gate le supper Pe Acest din urmA Pu*cariu liciteazi fara etitnolo- gig,keclnd eu 4l dgriv. din vb, Air&'pisca'4rot. aici infrasi katimalac 'multime zgoinotoasr, pe care. Puscariu li citeazcat obscur, si tart este mediolatinul farmula. Dintre,elementele, moteptte Puscariu nu cunoaste pe reroute. ' Paptac,-billbdtae, Ntilvatae pakilae 'flacara mare' citate de eqoariu ca obscure, sinL{lamurfte de mine. Forma hoptitc!0 se rx t?11c4, si ea din 0.voe,tae 4 vlajsaa +&borne. Verbul blicOicat,broftscai A Jimbla prin glodi (del uncle bleioftirae ,giodarae),,citat5114 obscur provingdin BroftieM.!_;" broaqte p1., adicA a iimbfa prin glod,,cabroastele,cf.brofctiri% ,mahala glodoasr. Dintrd sufixele compuse Puscariu cunoaste numai pefirae. Eu cunosc §i pe dive, c9aiu, Waits. Pentru-anin Sufixele Rominestipg. 291-294eu citez 60 de dertvate iar Puscariu TQ,, cu, 10 maimulte, insichimb puscaria zfti unoaste sufixele cbtnpuse-matt, -4ven, ,orah, -Nan =clan, -scan,-upon,-aoan,-irtan,-dog,'4.tdtr-liata,-a an' 1:.( un total de 20 de exemple. Pentru -an simplu si comps s' eu airr diet 80 de exemple, cu 10 mai multe; 4,Poate cBacti46an-s1 fie Ili toe de. Baediagoi.dImposibil t Pentru curcan si meglen ciuciulean Pulcarin nu cunoast6itgr, voi*Obe gi,rstotrttpu4tsirg, CO" considerat ca tin derivat 4-oluirtesc4 ebm vii /wank tp 11241tag 'WV (nit 9311top) n-are a face en vtailw,) ci provipe din Ncletan.(14iu., faciao nu estego, tuumirei glumeafa si pejonativkb,, c .sert rioasALintba popularai cel olltinIn ?Moldova. Liu twaste pe Nader).it .f'iotpe dnsprezece angoring material si caut ,sa-nu dadsart* despre; legile derivafiunifratninesti.,ofteaza puscariu. c pusi-a, dat sm.!'delegile derivatiumis se poate, vedgai dept aceiaciit rnaterialtil este insirat intr -e complectta dezordinei iar ,ca materialul adunat de Pucaritriti 4ifisprezeeef ant este mull inferior celnia adunat de mine numai In trei ani, se vede lamurit din comparatia de mai- sus Dealtfe mimic surprinzator. La1899PuFariu publicasepA brosura despre sufixele diminutive, Die rumanischen Dirninutivstitfix% care-gate pur si simplu q monstruozitate (v.Pascu, Beitrage our Geschichte der rumanischen Philologie, pg.40-58), -. in ,bibliografie Puscariu tg permite insa sa imparts verdicte. if Nom rele.v, a In numaru1 viitor. lorgu lordan. Nume de localitatA romine§t1 provenite de 4 nume eppopeareo ini Viata RomineascA, vol, 47, pg. /421-428A Oeptemvre 1921)., Numeie de localitatirominesti provenite dela nume de po- 290 G. PASCU spoare sint de doua feluri :I. unele pomenesc numai de trecerea prin acel loc a neamului respectiv,2. altele pomenesc despre a- §ezarea acestuia. Cele din urml intrebuinfeazA numele poporului strain supt forma lug de plural §i stau singure on ca determina- tive pe lingA un alt nume, cf. 13c 1eni-Rominii Begleni-Sirbi. Do- broolful-Moldoveni si Dobrovacul-Ruff. Autorul citeaza apoi nume de localitafi date dupe Mbaneji, Armeni, Bulgari, Cazaci, Cercheji, Comani, Greci, Hufani, Evrel, Le§i, Lipoveni, Lituanieni (Liteni), Moldoveni (in Muntenia), Mun-i tens (in Moldova), Nemfi, Olteni, Podoleni, Rusi, Safi, Skid, Sirbi, Tatari, Turd, Tigani, Unguri, Vlahi si Zaporojeni. Acest articol, un fragment dintr-o monografie specialA Mere- dinfatA Academie', ne aratA cit de interesanta este monografia. O. Pascu

N. lorga. Cateva documente de cea mai veche limb, ro-

, mineasca (sec..XV §I XVI). Extras din Anal. Acad. Rom.; Bu- cure§ti 1906. In aceasta brosurA autorul ne prezintA fragmente din di- ?ernecartibisericesti§i un tact istoricde Stat delaMIMI Viteazul. Intliul e un fragment de Apostol,al cArui rest e -pierdut,. acela despre care eu vorbesc in treacat mai sus 'lap. 214-5. Din comparatia ce face intre scrisoarea acestui text §iApostolul dela Voronef (= Codicele Voronetean) lorga scoate - concluzia, ca fragmental sau e tesimfitor mai vechi.. de cit Codicele Voronetean. De f apt, acest rezultat at sAu nu A altceva decit cunoscuta psiho, logie a gAsitorilor de vechi textefie-care pretinde ca cel demo- perit de dintul e mai vechi de cit Oricarealtulde mai- minter.- Asa §1 hi acest eazi Acidiferenta paleografica dintre aceste doua scrisori tau ne arata absolut cu ttimie diferenta de vechime intre .textehlot, ci 0 numai pur sl sim ,plu deosebirea de.4 due- tus,0 la seder° a doi oameni carl potfr, yisunt chiar, din aceiasi perioada de secol. lorga crede, apoi, ca acest text- arfi rod at literaturii ?o.- mine stirnite de Husitisth la noi. CA aceasta nupoate. fr,insa, asa, dovedese aratArile mete din studiul respectiv de mai sus fp.d 203). Lipsa de rotacism din acest text ti face tot deodata pe actor sA se abate dela teoria, care am documentat CA e gresitli aHu-, sitismului -maramuresean §i at colfului de Nord-Est at Transilva- niei, si sA scoata acum, din aceastA pricinA, ca Apostolul acesta4 a fost scris in vre-una din minAstirile moldovenesti, inrindut intii in Neamfuli. 0 revenire, deci, dela Mararnure§enism, acum. Nimic din text insa, nu ne aratA ca a fostscrisin Neamtul lipsa rotacismului celui bogat (adicA care are bire, cire, tire, etc, RECENZII 29!

-in loc de bine, eine, tine) ne indica: poate mai curind cum zic ,eu (p. 215), ca e din Muntenia. Ori-cum, acest fragment e cam, din vremea celorlalte mai -vechi texte ce avem. Acum lorga face mai bine, din punctul de- vederestiintific, de cit cu textele vechi ce ne-a prezentat in 1913 Aida «Episcopul maramuresean.losif Stoica si citeva fragmente de vechi Cazanii rominesti* pe cari le-am recensat in -No. din lulie al «Arhiveib la p. 158. Si aici, din pricina ca nu cunoaste Slavis- tica, are- nascociri ale unui fonetism, care, de fapt, n'a existat in limba romina ; dar de astA data, cel putin ne publics nu numai transcrierea cu litere latine, cum rat, Meuse acolo sidin care -pricinA eu nu -1- puteam recensaetdespre S final de care vom vorbi acum mai jos, ci ne da,alaturi de transcriere,sitextul tirilic at fragmentului, asa ca si notelaltii pvtem cunoaste limba. Noi cei dela «Arhiva« reprezentam o directie cu totul noun in ceea ce priveste fonetismul ce admitem ca avea limba rominA veche; e directia pe care, cti toata supararea din fabula a vulpii ett strugurii a adversarilor cari sunt reprezentanti alvechiidi- YectiinecunoscAtoarea Slavisticei, o avem formulate in cartea mea «Fonetica Alfabetului cirilics incA din 1904. AceastA directie-' e : ca scriitorii textelor noastre cirilice vechi dAdeau 3 literelor cit -cad scriau romineste aceleasi valori multiple, pe carili le dedeau ei si clad scriau slavoneste, ori, da-.1 nu scriauslavoneste; aceleasi valori pe cari le invata.0 direct ori indirect dela Slavii insis] .cari ne- aduceau si sustineaulanotculturacirilice. De aceea, ,dupl not limba vedhilor texte romine nu -se prezinta, cu un forte'- -tism asa de vechi cum ni-o prezinta vechia diredtie, din care face parte si lorga, In transcrierile sale cu litere latine,ci se afla, in stadiul fonetic al celei de astazi. Aceasta directie noun e sustinuta, in liniamenteleei.gene- -rale, de Dr. a Pasco, in cartea-i:«IstoriaLiteraturiisiLimbii romine din secolul XVI«, (v. No. precedent, la p, 155), de dom- nisoara Dr. Eufrosina Sinii&neseu -(v. No.precedent,lap.26. si chiar acest No. is p. 301), si in deobste de «Arhlva* aceasta. Prof. lorga, pe de o parte fiindca nu-i pregatit in domeniul .SIavisticei spre a putea intelege documentarilefilologico-paleo- grafice ale «Foneticei* mele, pe de alta din ambitia de a nu fi4 -nevoit, din aceasta pricina, sa ref ada Si se rastoarne insusitot ceea ce sale si transcrie in lucrArile sale demultiani,starue a se mentina in vechiul sistem greSit,'ccimiteazadelaMain- Iasii sal, 'cari nici ei nu cunosteau in deosebi Slavistica sud-slavA. Numai une-ori, intelegind cite ceva din «Fonetica mea, le admite, dar si atunci nu marturisind pe fag ca-Idela mine; ci be strecoara numai pe furis in publicatille sale. Dar tocinai fiindca, din aceste tel putin douamotive, nu vrea se admits documentarile mele, --I and se ocupa cu vechile texte romine, adauga greseli peste greseli, cAd nascoceste Q limb& _romineasca veche, care, de fapt, n-a existat nici odata, cel pupa 392 ILIE BARBULESCU in acele texte gi epoca lor. Am dovedit aceasta, in No. precedent al «Arhivei la p. 158, cu privire la unele texte din veacul XVI_ Sitot din aceiag pricing inventeaza,gicu privirela textele de- carl se indeletniceste Recensia de fag, o limba neexistenta In ele. Am satisfactia sconstat insa, ce e dreptul, ea, precumla_ inceput a respins, cu injurii chiar, iar apoi a admis, mergind spre- adevar, idea mea : calui-Reforma a sarnit inceperea scrierii urn- bii romine (v. No. precedent at ,cArhivelt, lap.4),tot ast -fel, dupe ce a respins, de asemeni c-u injurii,rezultatele4Foneticei* mele -f- si In .Geschichte des rumgnischen Volkes', 1, 252,siin 'Studiii documentetVII, 3, p. XX acum A admis, deg dea- semern nu marturisind cipe furls, eel putin u,nele din documen- tarilecarpiinele. Ast-fel, toti zisera la poi ping la mine cajitera t1repre- zenta in vechile texte romine numai sunetulfintreg,chiar si in plurale ca s. ex. OAMEHH 88mt; de aceea ziceau pa, pe atunci, sec- XVI g XVII, limba noastra pronunta aceste euvinteoameni burti, adica dupe un stadia, mai arhaie dee'ileel de a.s414.Eu,insa, am documentat, in eFonetica aif. cit.* p. 340, ca, cum Slavistica ne Invedereaza,. H nu reprezenta, in. vechile texte, numaistinetul- iIntreg, ci si pe 2 jumatatit,iea,exeruplele de earl vorbesc- acum se pronuntau4. oamenl bunt} adica nu dupe uptitodittoc- itetier cichiardupe stadiul de asta zi allimbii. lorga acum, in transcrierea fragmentului de Apostol de care vccbim in aceasta Recensie, a admis aceasta documentare a mea, dest,t repeti firs sa o rnarturiseasca, Asa ca, de aceea,,transcrie exact, cutjVozitiile de ,plurale- tti, alte ale cirilicului a2anume, pe Tartu, toss, t, non, cum Au etc. le transcrie, nu ca vechia Directie ; toti, cap; voi, seti,ai, ceeace. na existainlimbar textelor, ci, dung aratarilemele :toti,citir vat sett, at -In aceastt privire, deci, nu mai greseste. La .cuvintele cu. tt final, insa, cu toate ca1 iinsuseSte,Ia fel, rezultatele mele din FonetleaA, totusi, poatepentruea nu le-a inteles destul, face oare-cars confuzii. En, in Fonetica alf. dr., la p.310, am documentat,in potriva vechii Direetii, care era a tutor pine Ia mine, ca, In anu-- mite pozitii siterminatilalecuvintelor, 8 nu reprezenta pe ra Intreg (precum 14 nu pea intreg) ci pc sunetura lumatatit tea si u pe I jumatatit), Cad, ceea ce vechia Directie nu observase e' paralelismud care exista in evoluarea fonetiemului rominesc at lui SF=u, iY siH 1, I vechi. Nimeni Ora la «Fonetica) mea nu a sustinutgidocumentat pe acest u .=.8. Am satisfactia,eiaiel, ca lorga iiiinsuseste, fiesiinteascuns,asta,In transcrierea fragmentulul sat! de Apostol, numai ca oare-cum confuz, ameste- clnd Inca pe d ee u, scrise in textul cirilic cu S.Ast-fel,are ctinTs, 41u AS AttatS,HSaRivas, Tpit.wfie(t) AHSAS AxkAtl 44ItoAtIkt ck.8 etc., pe cari le transcrie toscilind:supt, serbo,dornnulm, RECENZII 293

.duhaltri dar Dumnezeil, sad ; dee' transcrieclnd ca instadiul .fonetic dialectal al limbii de astazi, cind (cu 46) ca In un stadia -arhaie care nu mai exista nici chiar in sec. XV In limba romina. Caci, nicl chiar crud H "precedau doua consonante, nici atunci a-nu Intemna, inacelepozitii, u Intreg, ci tot d in dazoromina ,t ex telor. In'afara de aceste ce admite (cu oscilari neclare) din Direc- t% noastra si dud nu face greseli la rest lorga ramine la aceleasi greseli,provenite din necunoasterea Slavisticei, ale Vechii Directii filologice, -Si raridne acolo, repet, probabil ca, bare-cum, si din pricing ca «Foneticas mea, care=i foarte intemelata pe noile -date ale Slavisticei, nu a putut fi bine Inteleasa de dinsul din pricing lipsei de cunostintiIn aceasta din urma §tiinta. De aceea, Yn alte punch de cit cele cu N si S, transerlei ea sa din acest fragment de Apostol (casicea a textelor din No. preCedent at «Arhi- veix, la p. 158) e in totul greiitai inventegza -si ea un fonetism care n-a exiItat in pronuntarea scriitortilui fragmentului. In adevar, niciodata, In scrierea cirilicg a vreinii textelor ,,noas- - tre, 6 n-a jnsemnat sunetul a jumatatit ci pe acest a 1-a insemnat numai S. lorga, In§a, starue in gresala vechii Directil -; de hcea nu face de cit sa inventeze in cuvinte un u rare nu exista acolo unde -1 pune dinsullascriitor.Pe slavicul din acest' fragment nolia(a it transcrie conett7, ceea ce e cu de.savIrsire fall. Cuvintul e slay, si Slavistica arata ca tots Slavii pronuntau acest cuvint, in acea epoca, pur si simplu Konet, adica fara acel d final( Deja asta documenteaza cascriitorul fragmentiduiacesta scrie pe h final «de prisos,-, adica numai ortografic, fara sunet, cum- am dovedit In «Fonetica« mea la paragraful respectiv.tar example din textul slay, care insoteste pe cel romin, adica pe fragmentul acesta de Apostol, confirmasimai niull aceastacad? in adevar, nici acest scriitorsinici on -care altul, pe scrisele acoloHALITh NCI ItOVUMETh, 3,31i0HIL etc. (facsimilul IV), nu le putea cifi aitfel de cit Mara 6 final, adica imat isku§aet,zakon, pentru cAnicio limbs slava nu avea atunci vre-un sunet(s.ex isfinal) la ace! k,, ci acolo aceasta !Hera se scria de mutt? nurnai ortografic, de prisos, Dar aceasta constatare, care azi nu sufere nici o discutie in Slavistica, invedereaza, In aceeasi vreme,caacest scriitor al fragmentului, atunci cind sCrie romineste Rstik,epaitm, c4sp6w[n],r5m. nu citea, cum gresit transcrie lorga ; bunk_ eramd, sfrasitula, ci pur isimplu ca la konet, imat etc, adica : bun, eram, sfirsitul. Caci pe d final II reprezenta S iar nu La fel, din pricind neutilizarei Slavisticei, nascoceste un tone- tism care n'a existat,i cind pe Ar6A13, cretind ca h=ti, 11 transcrie d[u]hdlu ;absolut nici o data nu 's-a pronuntat asa romineste $i nici slavoneste in aceasta epoza.Ci. aci.e pursisimplu mitarea scrisului cuvintului slay ,siorc6, care se prOnunta slavo- Aeste dub ;In pronuntarea cuvintului rominizat cu articolinsa,k 294 ILI E BARB ULESCU avea valoarea rominesculni u Intreg, ca si in Anthis,------Djom]nuisi,. Aceste lucruri se pot cunoaste numai prin Slavistica, Tot cunoa§terea Slavisticei ne invedereaza cA scrisele c4pk- tn[u]Ttsnh,apwroc, c2Ispzunnku,etc.nu' se pronuntau romine§te,. asa cum sunt scrise, cu h §i X dupe p, ci,ca si in 8Iavoneste, asta, era numai o ortografie veche slava, prin care se reprezenta pronuntarea 4r. Acelea, dar, se pronuntau nu sfrasitulti, vrido's, sfra- siti, cum gresittranscrie lorga, inventind un fonetism care n-a existat, ci ca astazi : st;rsitul, vIrtos, sfirsiti. acestea le-am dovedit in eFonetica mea, la p. 422. (cf. si gArhivadin Julie c. p.105)- Aceleasi,erori, nascocitoare ale unui fonetism neexistent a§a, in limbs romina veche, face lorga, cind nu aplica cele ce am documentat eu in «Fonetica.; ca xnureprezenta numai pe a, bum. credea vechea Directie, ci si pe 6. De aceea, scriitord fragmentului acesta pe KSTpx., npxansiacKx, sx.sx,forr etc. nu le pronunta cum gresit transcrie lorga :cite, pr7zriu1asci, zibivi;acest fone- tistn. n-a existat in lintha romina ;ci pronunta ca astazi : atr?i, praznuiasca, zabtivit. Aratarea aceasta a eFoneticei mete o confirm1, am vazut in No. precedent alArhivei Ia p. 151, si slavistul Tagil, cu prilejul recenziei ce face carpi lui Galusca despre textul rotacizant Psalti- rea Voroneteana. Dar lorga mai di;, in aceasta publicatie a sa de care vorbin si altfragment (cAci restul nu -1 are) dintr-o Evanghelie Invata- toare. Dinsul crede ca. e din vremea Psaltirei Scheiane ; eu soco- tese insac5,pe cind originalul Psatt. Scheiane, judecind dupit limba, e mai vechi de cit sec. XVI, putind fi chiar din sec. XIV (cf. p. 216), acest fragment, judecind tot dung fimba lui, nu poate- fi mai vechi de cit sec. XVI. Nu e, deci, Wei o simultanei tate intre- Psalt. Sch. si acest fragment. Dar asta, evident, se poale preta la discutie. Ceea ce tin mai sufera discutie astAzi insA, dupa aparitia wFoneticei= mt le si confirmarile rezultatelor ei prin observarile lui lag:6 cu privire Iacartea lui Galusca, stint greselile de kart- scriere ale luilorga,care inventeaza §i in aceasta Evanghelie0 limba romina ce n-a, existat. In privinta lui Hsi 8 am satisfactia sa constat, ca adopts si ad, ca la fragmentul de Apostol de mai sus,rezultateledin .Fonetica mea :caprimul reprezinta si pe I nu numai pe 1, si at doileacAreprezenta si pe z nu numai pe u. Aid, MA am satisfaetia sa constat el a mai. adoptat din- eFonetica mea (p. 195), de§i de asemeni, nu marturiseste ci pe furi§, rezultatul meu, pe Care nimeni nu 1-a avut inainte de mine, caA?.. reprezenta qi sunetul in *I' ia nu numai pea sau a, cunt se cre zuse pinslamine. De asta transcrie just nAxyg prin plungesi iotaprin Ilita (formA slava. in toe de rom: We). Dar incolo, uncle se poate ca mai mult n'a intelestrone, RECENZII 295

tica' mea, pentru a ea cere o oarecare pregatireintr-ale Sla- visticei dela cel ce o citeste, comite,p2linga greselile cua, 11dela fragmentut precedent, inch altele noui. Ast-fel aci transcrie priimeaste, cinsteaste, gritaste etc., ciri- licele npInrwfilpf,4111-1CTi4lf,rpxxopE, mAcar cl, alAturi de aceste, -se aflA npInAtapE, ca astazi. De asemeni, transcrie gresit;inpreaunare petanifiSaapf... Nu stie ca, cum am documentat in «Fonetica.si cum Ara, relativ la alts publicatie a sa, in No. precedent din lulie 1921 at «Arhiver.t literele 5i ireprezentau,in vechile noastre texte cirilice (ca 5i la Slavi), nu numai pe dift. ea 5i fa, ci si pe e ; ba nu observA ca, chiar dupA regulele organice ale limbei romine, un e neaccentuat nu putea deveni ea in acel at sau; inpreaunare. Nu sie, de asemeni, ca A reprezenta (cum am dovedit In 4Fonetica).) nu numai pe la,ci, intre allele,si pe e (Ca 14)5i chiar pe. similarul sau in medio- buigara De aceea comite gresala de a atribui limbii romine a acestui fragment de Evan- ghelie forme ca:pron. reflexiv sla, in text scris ez (azi se*i 34), transcriind gresit ex, RS CA Ttmx prinsr nu sra teams, in loc. de : sa nu se (sau sa) teams. Din fragmental' al treilea ce publics aici, un Mineu, lorga nu transcrie de cit 3 rinduri. De asta despre el n-am ce vorbi. Ca sa concretizez si de asta data Directia gFoneticei) noastre- tata de cea veche pe care lorga o urmeaza, gresind, in cea mai Flare parte, prezint aci cite ceva din cele ce dinsul transcrie din aceste 2 fragmente de can yorbim ; le pun insa In MIA cu transcrierea pronuntarei reale dupa .Fonetica* mea, adich cu fonetismul real. Pronunfarea dupti forga elm se pronunfarnrealitate leagea; pizitoriula, nu ebtr- legea, pazitoriul, nu e barba- biteasca parte nib-muereasci,siteasca parte tio muereasca, si dupi fagiduitamirgitort,eramiidupa fagaduita margator'exam cindu veni sfrasitulh anuld, tri-cinda venisfirsitul anulu,tri- mease domnulu duhulafiulutsai),mese domnuld, duhuld f ulul sal, vratos, prorocescuvoao, sfra-virtos, prorocescavoao, sfirsitf, eit sa ispovedescri, priimeaste,sa ispovedesc, priimeste, cinsteste. cinsteaste,si nemicisa nu sia5i nemica sa nu se teams de in- teams de inpreaunare, etc. preunare Evident e, din acest tablou, da. lorga inventeazA limbei romine .a fragmentelor sale an stadia, mullrnaiarhaie de fonetism de cit el era In realitate In ele; ba inventeaza chiar \fonetisme ears. 'a -au existat -"ski ociata in limba romina. Cit pentru at patrulea text ce publicstot in aceasta brO- *pa ce recensezo porunca domneasca din a. 1600, a lui Mihai 251,113 ILIE BARBULESCU

Vi!eazul, el e, daca se cornpara cu altele contimporane si simuk Lane, onoun,stralucita _confirmare a rezultatelor eFoneticei. mete, tit privire In deosebi la stadiulfinale' 8in limba vechilor texte romine. Aceasta porunca dovedeste, in deosebi, ca finalul kitu reprezenta peC clnici -unsunet,inanun3ite -pozitii ale Vechii scrieri. ePOrunca, aceasta, In originalul el, supraptme consunantele finale dela toatecuvintele(dinpricinagreutatilortipografice, arAt aids, is transcriere, cons. suprapise, punindu-le id -paranter, darin rind):cis natI(4) AE fu8(n),5.,8(A) AICT0(0) C.0441,UUM HL% 0 form+ AIHopA8(n)... Ica anin(T)WASen8(c)... tc8(m) as M;(0 MIKAan(cT)t1p8(A) 8(n) su(0) bt:2 Are insa,doar o datA ; fcge, Cu 8 final scris. Asj-fel suprapungimulte alte 4actex din.feacurite XVI"41` XVII. Dar tot in aceasta perioada de Limp, alte texte, acestea mai mutt tin «actes. cJ carti sau ,scrisori bisericesti on mirene, nu scriu supraPuneri, ci pun toate literile in rind. Asa e .d. ex. scrisoarea episcopului mai amuresan Iosif Stoica, tot din veacul XVI, (pe care* lorga a publicat-o, in transcriere eu litere latine despre care vezi No. preced. al .rArhivei*,p.157). Aceasta are, cum reese dela lorga :4sanh... mCSC6... K7,11A6...cOROph TOTI. ninoT8Ak...MUph SOW.Ad,..TATZAk novra8 TOM pOrs... HAS MTh etc. Si asa stint multe alte texte. , tarp, insa, .cele din eporutica* lui Mihai le 'transcrie cA s-ar fi vorbit ast-fel4tsa cant de rindul Cestor oaminf anume 'Oprea de COrdun...e-ad venit S-ait slaw... Cum a 1 pus Nica Vistiarul un bir" etc. Dar pe cele din scrisoarea lui Stoica le transCrie ca s-ar fi vorbit ast-fel facd... de susti... candtl.,. soborti tote pi e° tut/1..4 mho Vomit da... Wahl nostru totil popa...In-addata. etc. Dupa aceste douatranscrierireseeea,desiamindouA textele sunt (caaialtele la fel cu ele) dirt sec. XVI, totusi limba le era deosebita la finele cuvintelor ei : Ino regiune cut final, In alta fara. Lucrul nu este imposibilsi va fi fost chiar asa pef ptutici ;caci -chiar astazi, limba romina aredialectal si regional un fi iumatatit dupa ultimete consunante ale cuvintelor : grAescas ell WA, susil etc. ;pe Una in general : graesc, pot, sus. Dar asta nu rezulta din szrisulcalor 'dotta texte de cars vorbim, ca adicA ele erau din regiune una cu u si alta farA. Si sat de ce.. Prept e ca hi vecheletextecirilice gasim ca sesuptin- teleg, la pronuntare,,anumite vocale (a, e, i, of u), pe can nu le mai scriu dupa consuna ce suprapun (vezi No. preced. at cArhivei*, p.147).Asa fel de suprapuneri,ctt subtintelegerea de vocale pronunfate, insa,. se gasese, rar, numai chidaiclad in texte ; caci usul era, ca vocal* pronuntate0 se aerie in rind dupa consti, nanta ce le precede. Atrag atentiaca un adevar principial a. cestaca nu exist text cirilic, nici la Slavi nici laimitatoriia- cestora Rominii, in care, la tiecare cuyjnty ea -in aceasta .porunca* a Jul Mihak, sa .fie suprapuna consuna dupa care venea o vocall RECENZ11 291

,promissfat4 si deci, ca la took cuvintele st se subtighfeleaga cryco 'Caia pronatilata diva consuna suprapusa: De aceea, -deja aceasta cQnstatareprincipiala,care rezulta din texte, ne arata caIiipba, .porunceis nu avea in adevar nici o vocals pronuntata dna con-,,, sunele suprapuse *icaIorga insusi,nesuptintelegindnici q vo- tall dupa consunele suprapuse, itranscrie exact, cum chiar se pronunta ; rindur cestor oaminl.., Cordun,. c-ad s-ate; spur etc. Mai atrag, Incaatentia, ca aci transcrie exact, nu penfru el a inteles paragraful respectiv al NFone Heelmele si,ass,furisa din el (ca laEl si 8), ci numai !Hilda a inteles pe jurnatate, ca si la paragraful despre 8 ;cad, rindinMt& publicatiea sa (Breasla blitractrilar din Balcipita,i Catastilitbd .0 Adele ei,Bucu- resti 1911) transcrie alteacte vechi,atunci pune consunanteW, suprapuse in rind, dar dug ele pund un u, cart crede dinsul ca 11 subtintelegea setiitortil actelor ,aceloradupe consunantelethi- prapuse. Tn actele blanarilor din Botosani, deci, fiindca nu a inteles cum trebue Fonetica, meain1911, face. pe dos de cat in Alpo- -runca. de care vorbim a lul Mihai Viteazul, pe care o publica in 1906. Dar o realitate pipacipiald, care se constata. la textele rot. ,rnane ca in cele slave, pe .care insa, cum se vede .din aceste con- tradictii, nu a cunoaste Iorga, e aceasta, ca :cand scriitorul nu suprapune ci pune toate- literile in rand, atunci, dupa uzulvremiir nil Ii era ingadnit sa ispraveascd cuvIntul in consunanta lut finail, ci trebuia sa-i puns la sf1rsit un k (sau 1)) pe care Constantin Filosoful din sec. XV 11 numeste csfir4itor.. Acest h final, cind nu reprezenta sunetele 18 sau 1, nu avea nici o valoare fonetica, nu se pronunta, ci numai se scria ortografic, cum 11 punl astazi numai ortografic pe S, Ru§ii si But,- garii; se scria numai ede prisos*, asa dar, ca inAUTk, !inn, UMETk, 3eIK01-16 de mai sus (p. 293) canse pronunpu, si de Slavi si de RomIni, Una finalul k : imat, zakon. etc.- Jar amIndoul aceste constatari principiale, cart rezulta din observarea vechilur texte, legate. intreele,1nvedereaza ca,ire textele romine can fact In totul ca cele slave, scrierea on nescri- erea luiE. final,la nesuprapuneri sisuprapuneri, nu reprezinta doua ,graitori diferite ale vorbirei, rominesti, ,cum rezulta ca crede Iorga din transcrierea-i cud final a lui h din scrisoarea episcopului Stoica si din transcrierea-i prin simple consunante (fara completare cu un a dupa ele) a porujicei lui Mihai Viteazul. ,Nu. Ci aceasta scriere on nescriere a lui k final dupa consuna (nesu- Prapusa on suprapusa) feprezenta numai cloud poti pcilcografice deosebiteuna ,care avea si cerea usul de a suprapune`, aka de a scrie in rand consuna finalsa.euvintillui. Daca scriitorul nu se tinea tie scoala paleograrica care sit. prapune consunantele, ci era' din .koala care le pune. In rind, ar fi sada Eporunca, cu k dupa consuna suprapusa4 caci nit ac platectl 298 ILIE BARBULESCU dupe ideile vremii aceleacirilice, a se scrieur1 cuvint terminal cu consuna, ci cu un k (ilteori %) la sfirsit. Un scriitor din koala ce nu suprapune, dar, ar fi scrisporunca. pstrAtrAk 4ICTOP6 OAMHIM M aopAStrk,BEHWrk, cope.RSA% 48 ntich Una cupk etc. Dar in acest cas, lorga, care a pus A in locul lui h din scrisoarea lui Stoica, ar fi facut aici la fel, si, deci, ar fi inventat fonetistnulrindulft, -cestort, Kordunt, venitil, spus0; cuma, pusA; unit bird. Constatarea -4ceasta invedereaza, ca limba lui Stoica riu cuprindea nici ea (ca si limba «tioruncei.) pe acel z final, ce i I-a pus lorga, in publicafia sa, in locul lui k ,de prisos' din manuscrisul original ; lorga, deci, punindu-i acel ti final, i-a inventat un fonetism neexistent la finalul cuvintelor ei. De fapt, scrisoarea asta a lui Stoica face parte din scoala poleografica We -nu sulrapune- cottunantele ca scriitorul «poruncei.-, ci le pune In rind ; de asta, dupe reguleleortografice ale acestei scoli,scrie la sfirsitul cuvintelor pe k, care, in asa cazuri, nu avea nici o valoare fone- tick ca la Rusi si Bulgari mai ales. lorga, deli tipareVe scrisoarea lui Stoica hi 1913, iar porunca lui Mihai in 1906, nu a begat de seams ca finalele (cu k) din una sd contrazic cu finalele (fara i) din alta ; n'a observat, adica, ca scrisul mach,11000011111Th, 11AZHCh, 4Hn4STK etc.adica cuit final, de la Stoica, reprezenta, la finale, absoluf acelasilucru ce scrisul cu suprapuneri: rAtiA,S(4),inero(p),netui(T),cn8(c) etc, din oportinca.lui Mihai Viteazul ;ca, anume,siun scrissice- Walt reprezinta consunele finale fara nici un fel de vocals dupe ele la pronuntare : spus, prorocit, plMs, inplut, si :rindul, cestor, venit, spus etc. Apoi, faptul cagporunca* lui Miliai nu avea, in Tironuntarea el, pe final, invedereaza ca in rpmcna, singurul cuvint care nu e scris in ea cu consuna finalsK(de silaba inchisa azi) suprapusa, finalul s reprezinta -nu pe reci pe It jumatatit,si invedereaza, deci, ca lorga it transcrie gresit :graesca, inventindu-i, dupe. vechia Di- rectie necunoscatoare a Slavisticei, un fonetism, ce nu exista in limba si scrisul scrisorii acestea' a 1ui Mihai Niteazul. Acest cuvint se pronunta atunci graescd, cum se mai aude si azi in graiuri ale limbli romine, $ al lui reprezentind pe it ; *caci, nu se poate ca limba, care-i un organism evolutiv, sa aiba,in acelas_ timp si la acelas om ca scriitorul cporuncel*-, formele fara it final : rindul, cestor, Cordun, venit etc., alaturi de graescu cu a Intreg final,si, de care ce It nu inseamna pe a, cum am aratat, sa aiba un hiatus, Intre aceste doria fonetisme, adica sa nu aiba in acest organism al ei, forma intermediary cu A nectsara evolutiunii. De altfel,aceasta concluzie, pe care- ni-oindica mai intal cunoasterea faptului ca h nu reprezenta pet7 in vechile texte, ni-o confirma si limba romans de astazi ; caci si ea are pe de o parte, in general, pronnntarda fail n final :rindul, cestor, Ne n% graesc etc., iar, pe de alta, Wide graiuri ale el; ca-s. RECENZII 299E in jud. Putna, pronunfarea cu it final jumAtAtrindulil cestork venitu,grAescn, alaturi de forme fArA iY ; nicA-ieri nu exists, Wk. in aceste regiuni, gi formele eu tt Intreg : grAescu. Spunind acestea, nu voesc a zice cA nu a existat in limbs; romina. formele transcrise de lorga greW; grAescu din tporunca.,,, §i suptu, *erbu, domnufu, duhulu din fragmentul de Apostol. Nu. Susfin numai, CA nu existau in epoca textelor, §i in aceste texte- .ce avem, dar cA vor fi existat, de sigur,lute() perioada anteri- oard acestor texte, Inteo perioada mai rarh.aicli, deci. Ast-fel am documentat eu, cu ajutorul Slavisticei, in a mea eFonetica alfabetuluicirilic',iar JagiO a confirmat punctele' din_ ea de cari s'a ocupathidinsul cu prilejul editieihicomentari Iui Psaltirei Voronefene (Psalterbruchstiick). Mcute de GaltqcA.Cine- -face alt-fel,, inventeazA o limbA romineascA care nu a' existat nici, in vremea vechilor noastre scrieri nici In aceste texte. Ion Necutce ", Buletinul Muzeului muncipal din la% and' I, fasc. 1, Oct. 1921. Prin initiative d-lui profesor Gh. GhibAnescu, until dintrece doi vice-prqedinfi ai SocietAfii istorico- filologice cArhiva* din last gimembru corespondent at Academiei Romine, s-a Iniemeiat ire -acest ora§, deja in 1920, Societatea istorico- arheologicA. cMuzeuf oraplui 14z. Scopul acestei Societati e, intre altele, de a aduna_ 3ntr-un eMuzeux- *i a impArtA0 lumii printr'o revistA care poartA numele cronicarului- moldovean *Ion Neculce*, obiectele istorico- arheologice §1 faptele istorice cu privire la viata trecutuluiIpOilor t3ia Moldovii in deobVe. Mult merit pentru 1ntemeierea acestei Societafi are, pe langA inifiatorul teoretic atei eotegulhiamicul meu Gh. GhibAnescu, incA d. Mihai Negruli, fostul primer al la- Vor. care, infelegindinsemnAtatea unei a§a Societafi" qi reviste-, i-a pus la 1ndeminA, impreunli cu consiliul comunal, din bugetul PrimAriei, o InsemnatA sumA de bani. Din aceastA sumA, Societa- tea, al cat-el suflet e -d. GhibAnescu, a scos de sub tipar chiar a- cum, in Oct. 1921, fascicula 1 a revistei, pt'evAzutA in Statutele-i de intemeere; glop Neculce'. . Revista cuprinde un -bogat §i interesant sumar. / Are un studiu at Itir Gh. Ghibtineoett, cutitlul 4(Catastilial laVor -din 1755*pe acela pe -care,fiindcAapAruse in bro§ura separatA, en I'am recensat In No. din Julie 1921 al 'Arhivei*, p. 152. Alt articol e until, oarecum de vulgarizare, al d-lui Sever Zotta, §eful Arhivei Statului din 14, despre : KStrAmo §ii Principesei noastre moVenitoare ;interesant §i aces/a, mAcar cA nu aduce ceva npu in §tiinta §i cu toate cA, cum insusi autorul recunoaste, nu prea are rost in aceastA revistA, .care prevede cA are scopul a se ocupa. numai cu lstoriahiArheologia 14Ior §i a Moldovii. AI treilea studiu, in sfir§it (caci toate stint 3), e at cotaboratorului§1casierului Arhivei', d. N. A. Bogdan, autorul cunoscutalvaloreaseL.cArli. ailespre Astoriala§ilor;el ne cll§iinterpreteazA dupa un mann-- .100 ILIE BA RBULESCU serfs ce a descoperit autorui; Wilde din Iasi,cu proprietarit si- proprietafile de pe ele, cad aveau sa se paveze in a. 1833 dupa un plan al ,Ministerului de Interne. ,Acest manuscris e interesant. mai ales prin numele diferifilor proprietari romini si straini de pe acele shade; din el se vede -ca Eyreii erau deja- destul de niulft la acea data : pe unele Wife, ca Anakasie Panu, erau pins la 47/4 pe altele 28.4 14°/, 13 ° /o,1001.. Duna studis, revista cuprinde triune documente relativ la felurite afaceri din lasi in- secolul XIX. Aceste documente stint publicate de d-nii Ghibanescu, N. A. Bogdan, T. T. Burada, profesor Mihai Costachescu §i profesor Baleanu. Sunt interesante§iacestea, prin cuprinsul social al for ; numai ca, la. publicarea si transcrie - tea for cu Iitere Wine, tipAritorii sein de vechiul sistem gresit practicatai%delorga care, necunoscind valoarea fenetica a slovelor. cirilice ce transcrie, da, caaidinsii ad, acestor slove, valori fonetice /else. Facind ast-fel, ne prezinta o limba romineasca care, de f apt, n-a ..cgistat in acele acte si la scr5toriitor. Am documentat aceasta, pentru alte publican tot gresite ale lui forge, In No. din lulie 1921 al 4Arhivei,. la p. 157 si chiar fry acest No. lapi292. La fel e si in acest No. din. loan Neculce,scrisul, in documentele cirilice cepublics, 3AT = ginere, se transcriegresit prin forma ruseasca .ciat (pag. 97), neobservindu-seca sreprezenta nu pe rusescula=Ta, ci pe sud-slavicule, cum dovedestescrisul 3IT :7---:ginere de pe aceasi pagina. La fel, pe teimia II transcrie tot gresit 1nimira, nebagindu-se de seams{ acelaslucru sica chin mai jos e nime, scrisin originalul chine HUME, tocmai ca inlimba de astazi, La p. 96, pe mirk,A*soacramea,A'k auiwk,iw'rk o nevoe etc. le transcrie gresit ; nistea, dea saacra- tnea, dea minea, nicea, neobservind ca in acelas act e scris : drr etc. si ca,deci, acolo Jr nu reprezenta pe ea.cipe e.Dar prin aceste nebagari de seams, asupra earora atrag mereu atenna in No din Julie si inacest numar al*Arhivei*, se falsifica limba ramineasca, cad aceasta n-a pronunfat asa, cu atit mai mutt nu in sec. XIX, cind se. prenunfa ca astazi. Nadajduetc, insa, ca, it victor, revista*Ion Neculce, va fine soeoteala de aceste amicale observartaiea se va Jeri de aceleastNuari greseli falsificatoare de limba ale Itti lorga. \Urmeaza, o insemnare cu note genealogice, prim care prof:-Ghi, banescu vrea sa arate ea d. Petru Poni, fost profesor untversitarai rninistru, s-ar trage din neamul boerilor moldoveni Ponied, cad se gasesc in documente deja pe vretnea lui Stefan cel Mare. Mi se pat!, insa, Ca, cel pufin prin ceea ce arata, e cam forfata aceasta filiane ;caci prin nimic nu dovedeste ca Poni e in adevar tot tine cu Ponici. Urmeaa, apoi, reproduced din ceea ce spun despre Iasi diferip -cronicari romini si calatoristreini :cronicarul Grigore Ureche, sasul Reichersdorfer din1541, kancezul joppecourt din 1620} ante anonimi din 1789 si 1810. Aici, reproducAtorii citeazA aceste RECENZil 301

cart', farl sA pomeneascA ctle au fost mai lutai mentionate de N. A., Bogdan In a sa elstorialagdor.,Ar fi fostmai bine, sti- entifigeste vorbind, dacA n-ar fi uitatsipe acest modest dal- valoros scriitor si tovarAs de lucru ; cad, de alt-fel,Insast tne-t Oda moderns a Stiintei ,sere asta, Revista se sfirseste cu citeva Recensii despre ni§te carts Vr* studii mai mult on mai Min stiintifice. Intre ele,d. ,GhibAnescu atrage atentia asupra Lund cAlator italian -Cornelia Magni, care- vizitA Jasul la L678 si care isi insemna stirile ce culese$iim- fresiile intr -o carte scrisaitalieneste.In aceastAcarte Magni spre ca erau pe atunci multime de Evrei In Iasi,fie ca negus-4 ton, fie ca arendasi ai mosi.lor boeresti on ai altarvenituri Moldovii.AceastA arAtare a hi Magni confirms, dar, observarea ce eu, am fAcut despre Evrei in Iasi, in No. din JuliealeArhi-4y Niel* la p. 153, cind am recensat eCatastihul lasilordin1755, ced.,GhibAnescu a publicatin brosurAseparator,extrAgindurt din acest No. al revistei orlon Neculce'. ArAtam deja acolo el Imbue sa fi existat in Iasi pela 1755 mai multi evrei decit 66, citi spunea GhibAnesct c5 ar fi aratind eCatastilutlx., Magni dove;-, dente 0 aveam dreptate. rt Revista elan Neculce cu cotaboratorii sat, in ors ce caz, face cinste nu numai urzitorului ei, profesorul Ghibanescu,qi§h miscArii culturale a lalului 7n deobste. ille Barbulescu

Dr. N. rAgaut, Codicele Todorescu si Codicele Martian Ac: Rom. Bucuresti, 1914. ,Autorul face un studiu critic asupra acestor doua codice pe- cars le intituleaza astfeL dupl numele posesorilor fordomnilTee- dPre6C14 fi Martisa, Privind unilateral chestiunea traducedi texte-,/ for vechi rominesti,d-)Draganu admits a. priori, pe baza acelelag Ida false sustinute pAnA actin), c.ct aceste codice s'autrades sub, influenta husitismului In pat-tile Maramuresene de cAtravreuncI cAlugar rattan. husit, care apartinea, ca lac de origine,tegiunet Bihorului,asa ca in ale an oglindeste aceiasi inficenta bihareano-k maramureseanA pe care o ,sustinuSe perttrutextileirotacizante' rominesti si Prof. Sextil Puscariu. AceastA Orem falsA, pe care d-k Prof.IliaBArbuletcu o combate, cu o exuberantA abondenta de argumente si in studiul slut eCatolicismul tar nu Husitismul initiator al scrierii limbil routine din primul numAr si din No 2 al Revistei eilrhitla* pe anul 1921, indict ca d-1DrAganu, pornind la lucru, nu poseda cleat .un cadru 'restarts. de cnnostinti; cici nu se poate adrnite, ca un specialist cu pre- tenth de culturl istorico-filologicA a nu pima la con tributie cele mai noul afirmAri stiintifice aleProf. BAgbulscki din Llt.tcririle, sale :(1-Cercettirsi istoricolitologice §i Sttcdii prietioars In Lonaba #4 istoriaBonanilor. 302 EUFROSINA SIMIONESCU

Plecind dedi dela o astfel de axioms gresitg, afirmatia d-Lluf DrAganu asupra Driginei bihoreano-maramuresene a manuscrisului cade dela sine, cu toate argumentele ce autorul drede a le fi adui in sprijinul teoriei sale. Dar d lace era princitial in studiul acestor codice, era tran- :scrierea originals A manuscrisului, s1 aceasta d-f Dr. Draganu nu ne dA. Fapt de astfel surprinzator mai ales ca studiul salt i-a fost tipArit de Academia Romina,incit autOrul avea ladispozitie mijloacele de a publica o transcriereoriginalg cu literecirilice cit se poate de exacta. Astfel numai pe simpla sa transcriere cp litere Iatine, cineva nu se poate orienta in nici o -directie asupra todicelui, limba autorului devenind in cazul acesta un capriciu al transcrietorului; cad dacg textele vechi mentineau la scris o tra- <p>?} Cf. Dr. Dritgamt, lee. eit. 0.166: MVa aespre treeeea-Le- 3.ea Cetheelat. RECENZII 303 codicele Todorescu si Martian sunt histe copii de pe mai multe manuscrise, textul Apocalipsului Apostolului Pavel sau Pseudoa- pocalipsul lui loan continind o traducere proasta $i o transcriere. rudimental-A, ceiace nu s'ar putea admitela un calugarhusit, care ar 6 fiind presupus ca avind ooarecare cultura ; pecind acelatext din' Apocalipsul Apostolului Pavel sau Pse udoapoca- lipsulluiloan -din Codicele dela Cohalm, pe linga ca tontine textul intreg, recta Insasitraducerea lute() forma relativ literara. Pasagiile identice dinacestebucati ale codicelor Todorescu si Martian si ale Codicelui dela Cohalm arata ca, pe cindacel ce traduse Apocalipsul Apostolului Pavel on Pseudoapocalipsul dui loan din Codicele Todorescu -si Martian era tin om lipsit cu de- savirsire de cultura vremii pe atunci, traducatorul si tfanscriitoruI Codicelui cohalmian avea oareeari cunostinti de limbs slava. $i de ortografia' citilica. Tata un pasaf din Apocalipsul Apostolului Pavel dupa textul d -Iui Dragan:f. 64 r°...¢icautiu pre cerlu si vadzui alti ingeri si acelora li-se lumina rata ca soarelui si si (sic) eraIncinsi cu Tirane de aura si era mare -cinste preves'min'telelora, 61 era Mare cinste) si era scris numele * luilis. pre ei. si era in toata framseteslmilo¢i,slintrebatuingerYul ce ingerisantu acela i -mi raspun'se tncerul si dzis(e) acestta san'tu ingerii oamenilort derepli sidzisa catra ingerya toti pacatosil,stiu-st can'du moru.¢i-m1dzise ingeruld cauta pre paman'tu,sicautaiu¢i Adzulu toata lum6 si fu ca o nernicai dzise ingerula cela ce ma pur'ta acolo taste mantai iubire oaminilorttcela desarta gi vadzulu u nuoril de foc prespe to(ti) to paman'tula sldzist ce inste(ric) dbamne acelasi-midzis(e) ingerulaacela nuort de foc inste (sic) a eaminiloru nebun(1) Lela ce se me steca si se impreuna inrugajuneperitiloru. en plan'su sidzi¢ticatra Inge- rvu votu al vadzq sufletele loamenilor,) direptilort si a pacatosi- 16r41 in ce kiptt tsu din aeasta lume¢i-m(i)raspun'-se§iraspun'se (sit)Incerulsi-midzise. eauta In sos, si tauten in if"pre paman'tu si vadzulu u om murindu dzise ingerul acela tastedirep'ttl 1cautaiusivadzuta fap'tele lui ce au Menai in nunrele lui dam.' nedzeu in toata viata sa -cela clau vis pre pamin'th si toate faptele sta tnainte loru si inn acela gas, si vadzuth ca in fapte bune s-au svtkit-¢is-au facuttl edihn6la sufletului (stu) si cu .(cu) Tubire¢i cuduloata I nainute-i sta incerii lui dumnedzau si depreuna ce ingerii dracesti si cautara bate faptele (omu) lui si de -cele rele nu aflara nemica la eltii Ivadztfiu °mutt ca cu toata duldataingerii -socotila si pazila sufletti(1) lui pans can'du-ld Inara dimn trup si de 'treion graira Jul suflete cunusti-ti trupultaude unde alexit .dostoinict esti sflara to vet intoarice in trupultau ladzua de giude (tit de) sa priimesti cefi-egatyta cu toti direptiisiluara stifletul dela (sic) trupd si-la 'sarutara si se cunoscura,¢izese-, (ra) sufletul(ui) dui rngatu-net drama acela al Mu t- vota Jul dum- JO4 EUFROSINA SIA4IONESCU</p><p> nedattpre pantan'tg *i venila fngerul *i pazila pre pamanrtuitf bate dzitele dzise ingerte bucura-te suflete, 'ca en ma bucur de tine ea ai facut voa (sic) Itti dumnedzau pane ai vis pre paman'tued am fn toate dzile a duce fap'te bune catra hs...) Aces, pasai seseamanCu -textul din Apocalinsul Aposta- fulut Pavel din Codicele dela Cohabit; Sicautath§1vazuit alti ingericefata loteraluminati ca soarele,51era incin*I cu brine de aur, *i ,avea o cinste mare, cit era scris pre ve*mentele for tot numele luidumnezaa. Si era plinl de framsete *1 de milostenie.a intrebala pre ingerul cela )ce ma purta, caril lint aee*tla,51-miraspunse Ingerul$i -miaisei acettla sintingerii oamenilor celor Omit. §i zi* catra Inger, data, tit direpttl5ipacAto*it ,cindmor.Si-ml zise ingerul Tancaoti pre pamInt5icaotala5ivazufa toata lumea gi ju ca o netnica Inaintea mea. §i-mi zise ingerul cela ce ma purta, a*ea-1 mariea oamenilor dintr'aclasta fume de*arta. §i fail§ vaztitu un noor tins, preste toata fata pamintululi zi* ce aclasta?§i -m1 zise. A- ciasta taste fallde legeaamestecata cu rugactilnile- omenilor imirlibitort. rant ea Pavel plin*Al gi* catra Inger vreare-a$1 de, sa vat sufletete direptilorialepacato*ilor cmd sa sue din Inv- nra actasta in ce chip Jaqe. Si-mt raspunse IngerulSimizise caotaInglos Pavele. Sicaotalti5ivault& un em Intr'unlac mur,ind. Si-ml zise ingerul, gcestat Taste direptSixaotata *i vazut# toatelUcruriletutcele )3ute51,celecefacuse pentrik nutnele tut durtmeala intru toad vttatau3c te vile wise. itoate sta tnaintea,tutInteacelacfas, S1-1vazula ca sa svir*altefi *lu aflaf rapaois .01 inctraznire.t sta ingerilcei bunt Inpreuna. *1 cueelrat$1v-Szutt% ca toate-1 sint hunk. ,lara rele nu sa, of tare spredinsul Iternica iingerit eel burn luara sufleluL tut *1-1 Mint are pima cindu-t ,scoasera din true, §i apol de trel oft it zisera, suflete, cunoage-t1 trupul de unde al eV% destoia*te-ti-se iarael a to Intoarce Intru dinsul la 'zua de invierer de sa-ti prii- .me*t1 eerat Rata en toil direptil. BSI luara sufletul $i -I sarutara. ca pre un cunoscut zisera rugamu-te pentruc-alfacut vola 10- dumnezatt pre lume.Siveni Ingerulcela ce-I paziaIn toate wile $i zicea bueura-te suflete ce ea eta bucur de tinec-el Matt vola lui dumnezau pima al lost .pre pamint.Siea In toatezile- ducea *ruffle tale Fele inaintea bune lui dumnezati....A. Ca nu pentru propaganda va fi fost scrisacest` manuscna 4poate constata din faptul ea papa loan ateia* care copieCo, dicele cohalmian fa anul 1830 o face pentru a zaspindi In popor o literature gustata de spiritul vremii. Aceasta se constata *i din notita urmatoare dela pag. 171 a manuscrisului c cOricine va ceti pre aceasta sfinta *i dumnezaiasca carte sa nu se leneasea ci sa zica dumnezau sa-1 pomeneasca gi sa-1 larte IiIi6c1-1 vaihneaseet,, in care zindul subliniat e adaugit in urma de cf,mina,poateltraina de text. REEt4Zii 2 t05 D-1 Draganu aratA ca caietul al XVI-lea are din. .110U dung- ut 1. (A) ; aceasta Inseamng cA aceste caiete au fast Adunate sat, 6crise din mai multe Orli de vreuniubitor de lecturAMconexate triteun singer caiet. Acest sew, I'ar avea poatei semnul + pus in susul paginei intaiala caietul Illqi V, ceiace inseamna Cl l culegAtorul acestormariuscrise, sau copietorn1 tor,adaugind gi antecaietela acelea pe cari le avea mai dinainte, le-aindicat ca adaugite prin acest sem 9 Codicelo rqdoreisca4iMarOan, cunt a5a dar niate copii de pe mai multe manuscrise vechi ; In ele scritorul a pAstrat--aceia5i traditie ortograficA la scris, cgei nu se poate In. Mei un chip ad-, Mite ca scriitorul ar fi avut predilectie pentru g contra lui9,ori cA ar fi 5ovait la scris intre aceste sunete g, -IL§iix, a. Tocmai a- ceasta sovaiald de care ne vorbe5te d-I DrAganu ar fitrebuit. 811-iintAreasca Inca odata rezultatele cereetarilor prof. Die BArbu- lescu din l'oneteco alfahatului eirilie : ci sunetul nu avea valoarea singura de ea,ciacea intreitg de ea, ia Si e, De aceia gre5ita e afirmarea autorului, care spune el litera k, alterneaza cu 6icu diftongul t4); nu e o alternare sau o prediiec- tle, cie.traditia ortografica care cerea lascris sunetul de5i in realitate el nu se mai pronunta decit e, on scria /10, de5iIn realitate sunetul avea valoare de ea. Cf. in Codieele dela toItaisu studiulTranscrierea textului pg. 26, 27 din Arhiva,Nr.1,Ju- lie, 1921. Acelas lucre se poate zice 5i despre sunetul S pe care d-1 Dragan 11 transcrie cu dz. Eaceia,itraditieortografica pe care scriitorul o observa la scris, fgra ca prin aceasta pronuntarea sa fie alta decit aceia de a spiranta foniea§inici de cum africata do. Cad .nu se poate caacela5iparticip trecut erevst§ivazut sA se scrie °data Rpf.38111. 6, Goltatia. Jitiea Tilharului,% pg.140, v. 4, iar alta data HRS8rnib.Jitiea din Halcopratia pg. 155, r. 7. Si jails', nil 'se poate ca scriitorul textului, care observa cu mina- tiozitate traditia ortografica, sa. scape greseli de condel ca acestea KOESh, ib Jitiea Sf. lui Gheorghie,129 r. 9, alaturi de Nom, sb., Apocalipsul Apost. Pavel, pg. 59, r. 10. E regretabil ca Apocalipsul Apost. ,Pavelnefiindcomplect in Codicele Todoresea, partea dela urma nu mai e redata de d-1 DrAganu. Dar chiar clacg aceasta parte ar 1i existat, Inca pe transcrierea d-lui DrAganu nu putem pune nici o bazA, del necuno5- tinta fonetismului limbil rioastrp vechi romlnesti 11 _duce In- toate directiile la gresell. Astfel d-sa citeste Inca pe acel 8 ca u plenison deli el amutise Inca de pe atunci complect, pe A ca is desi une- ori are valoare de e; citeste pe ;1% ca avind numai o valoare na- zalA de in, pe cind acest sunet are 5io valoare nenazala de 7. Din aceasta cauza interpretatorul Codicelui Todoreseu lifarfian acne totdeauna gre5itinnaintesiinn, acelav Zoe, cind in realitate 1) Cf. zee ce spate Moral is p2.13. loo. Mt. 14 3Og tUFRO§INA S(MiONftSCil trebueste citit cu4nenazal adica inainte srinaeelaqeasyIn Apocalipsul manuscrisului cohalm. e scris odatg W11 MOtittifcrna .11HAI1HM4 atiu *mpainna yac, adica odata cu i nenazaLipitatntrra iar alts data curpnazal rprnpagiaa. \In ce priveste valoarea lui 4. de ea,isvezitheBarbu- lcscti, Fonetica alfabetului cirilic pg. 251; nolo profesoruldela Iasi specifics ca In Codex Dragomirneusis Inca, apare cu a- celsta valoare de ca, u pi E'e adica tot una cu n d. ex. a Tpc.11 vvp% si a Tpaa %vita on alSwit.pc pi msrApf. Incit gresit citested-1 Drnanuinste In loc de iaste Apoc. pg. 211, r. 67,68, cum trebuie sa kiune inteadevar pi" cum_ e chiarscris- In Apocalipsul dela Co- halm LIME, Se pare insa CA d-1 Draganu nu admite In totul tnetoda veche .de c:tire cu ea ; caci d-sa citeste : acele saroini imare, adica cu un fel de e mai iesehis, dar in orice caz nu ea, delicuvintul e scris alitAf W4111111 101.110AN V. Tabla 1V f. 48 O. r, S. Vra sa zica, admite Intrucitva citirea noun, a noastra, care-1 a prof. Barbutescu, darnu o declare, din motive cari pe not aici nu ne preoeupa. Autorul ar fi adus un real folos filologiei, data dadeai dupe cum am spus, transcrierea originals; cad asa cum seprezinta mantiscrisele, inventeaza o limbs care n'a existat. Ba emendeaz-t unelc grepeli ale transcriitorului, cum face la inceputut Apocalip- Sului lui Pavel, cind corija ptersaturi din text scriindeittra deli silaba frit fusese stearsa de catraInsusicopietorul textului, dupit cum se constata din Tabela IV f. 47 v° r, 11sicum inteadevar trebue sa fi fost : ca era toatealleledaed apune soa- role, cum e si in Apocalipsul Codicelui dela. Cohaltn, pi nu : cdtra in t.)ate 4-Vele dae4 apune soarcle cum o tea d-1 Dragan. Ori, ci- testempentru AA (ii), cum o face Incuvintul maeriMort (sic) : to(ilngerii oatnenilarn a bigrbaOlora si a wierimorti Inlozde mucrillor.In text este scris aiStpliaaoph, dar din repegiune scrii- forul a legat pe cei 2it, ceiace a facut pe d-1 Dragan sa d- teasel un M in loc de its (11), delid-sa vorbestelaInceputul lucrarei despre dublarea consoanelor, fare ca acestfaptsa-I fi indrumat catra citirea adevarata si nu cea Inchipuitt de d-sa. Si dace intro singura tabela reda.th in original am gasit intrans, criera atit de marl inexactitati, cite greet trebuie sa se fi strecurat inintregcontinufultranscrisalCodiceliti Todoresen 0 Martian IAsa calucraread-lui DrAganu nuprezinta nicio valoare ;d-sa trebuiesaredeadin nou transcrierea in ,original. Cudriller;altfal, than munca d-sale din cartea citata casi banii cheltuiti de Academie pentru tiparirea ei Walt adus nici cel mai mic folos stiintei filologice si limbil rominesti, taint redu- cindl-se la 0. Nu mai vorbesc despre aparitia fenomenului pvarabhakti, ca- ruiaNd-1 Draganu ii da o larga extensiune pentru veacul al XVI-lea pi a I XV1I -lea. E o mare gresala de a citi arudandu-i- si salutd- farirecacI asa spune autorul la pag. 167 ice. cit.- ez 4,dar-clnd RECENZII 307' arevaloare. de u vont tiparikora cirilica., Si in coined* scrie ; aradtindu-isisillztaturile pg. 225 r. 7 Si ib.r.16.D-sa neluindu-se dupd transcrierea.foneticd, singurajusta,a Prof. Barbulescu, cade inerorile §coalei opuse,.care schimbd cu de- savir§ire fizionomia limbii textelor §i manuscriselor noastfe vechi. In ce prive§te reproducerea marcilor fabricilor de birth: ale celor cloul codice, ea intareste Inca odata ideia ce ne-am flout -o despre necompetenta autorului jn materie de filologie. Eufrosina Simionescu Doctor in Were</p><p>V. Grecu. Erotocritul lui Cornaro infieraturaroad- lama Cluj 1920, 64 pag. + 6 gravuri. Extras din Dacoromania, Pitletinul Muzeului limbii routine din Cluj. Lucrarea de MO este un studiu istorico-literarsi critic. Dupa o prefata tcurtd, autorul aduce o.bitAiografie,rare cuprinde operile folosite la acest studiu. Urmeaza introducerea, in care se vorbe§te despre relatiile intre Greci §i Romini, literatuta populard scrisA, Erotocritul lui Cornaro, edifia criticA a lui Xan- thudidis,apreciarea,datarea, restabilirea textului luiErotocrit ; rezumatul Erolocritulut lui Comm, in care se aduce pe rind §i in compandiu cuprinsulcelorcincicinturi ; InsfirW,Erotocritul Ist literatura romineasca. Materia intreagao impAftein urmatoarele 7 capitole 11) Manusc1ipt'ele romine5tialelui Erotocrit.In capitolul acestase descriu mai multe manuscripteale- Academiei Routine §i unulat Muzeului limbii romine din Cluj ;2) Traducerile rominestiale Erotocritului lui Cornaro. Autorul arata aids, Ca exista doua tradu- ceriromine§ti paralele,una de un grec, care Oa romineste, Hristodor loanu Trapezonta, iar altade un Romin, cunoscAtor de grece§te ; 3) PrelucrArile romine§ti ale ErotocrituluiluiCornaro. Acest capitol se desface in doua pa* : a) Prelucrareadin mss BCb, unde se arata cd prelucrarile din aceste mss sunt localizdri mai mutt sau mai putin precizate ; b) Fileroti Antusa ;se do- vede§te ca aceastascriere delainceputul sec XIX,' nu enimic alta decit o prelucrare a lui Erotocrit;4) Noulrotocrit allul Dionisie Fotino : se arata,ince fel Fotino a paragrafat pe Cor-u naroIn MK. 'Eparcempt-coq, Viena 1818, interpolind o multime de cintece erotice, dupa gustul timpului sau. 5. Noul Erotocrit al lui Anton Pann : searata ca Pann l'a tradus in rominote pe Fotino isediscuta valoarea literati a traducerii lui Anton Pann. 6. Vlahii din Erotocritul lui Cornaro :un capitol interesant, in care autorul, purcezind dela numele Vladistratos, adica Vlad + 07,px*,. ajunge la concluzia foarte probabila ca introducerea Vla- hifor in Erotocrit indica epoca lui Mihaiu Viteazul, celui preamarit 308 S. 0. tSOPESCU cde greci in dot& poeme contimporane.In urma acestei COliettail autorul fixeaza timpul alcatuirillui Erotocrit intre anil 1593 0-- 1601 ; 7. Incheiere, in care autorul re:apituleazd rezultatele dobirt- dite cu cercetgrile sale. Acura, acest rezumat at cuprinsuluiscrieriisale aratn, en autorul a prezentat cetitorilor eruditi ceva purstiintificsi de specialitate.Lucrarea in toate partite ei este bine desvoltata si autorul a adus ce s'a putut adece. Literatura, care a considerat-o la alcatuirea lucrarli, a studiat-o temeinic.Rezultatele, la care a ajuns, nu se pot usor resturna, doar dna s'ar face vte-o desco- perire noun, pe care autorul Tea putut-6 cunoaste. De altcum V. Grew se prezinta ca un cunoscator bun at limbei greces,ti bizan- tine, precum si al celei grectsti, in deosebi at dialectului cretan. In ce priveste insA tiparul, e de recomandat mai multA attntle la cetirea corecturilor, ca sa nu se stretoare atitea greseli de tipar, can adeseori altereaza chiar injelesul. Dr. S. 0. Isopescul</p><p>P. Pon!. Statistica razollor. Bucuroti 1921. vol. 8° pg. 220. E prima lucrare de acest fel publicatApans acurn in isto- ribgrafia noastrA,Si sedatorestebatrinului octogerrar P. Poni, tnembru al Academiei Romine. D-1 Poni e fiu de razes, din judetul Tecuci, din Muncel si RAspopi, cu drept la o palms razesie In Muncel si o pa/md, razesie in Raspopi depe mama sa Zamfira, fata pre- otului C. Ponici, nepoata lui Vasile Ponici, strdnepoata lui Gr. Ponici preut,care era ficior lui IonPonici, nepotlui Toader Pfortici, strAnepot Aniteiifata lui Vasile -Ponici,nepoatdUrsului Ponici .,atrar, care umple cu persoanalui intreg sec. at XVII ;acest Ursul Ponici satrar se da cd era fezior lui lonasco Ponici, nepot lui Toader Ponici, stranepot lui Cozma Ponici -de supt Stefan eel Mare, care Cozma a fost ficior lui Petre Ponici si nepot lui Stan- ciul Ponici, pomenit In diplomatica interns; pAnA cAtrA 1450. Cu asa mosi si strarnosi, d. P. Poni se poate mindri ca are consiiinta vie a 15 generatii de Ponicesti, intre 1400Si1900 ; si ca deci lui i s'a dat numele de Pula, cu i in loc de eaPonea, SendreaCristeaSterea-CupceaSerbea, etc., ceia ce se explica prin maniera vremii intre 18204850 de a se da terminatia greco-italiana i la o samA de nume. Negripra Negrea,Alexan- dripro Alexandrea,Costi --pro Costea Negruzzipio Negrut. etc. ;deci Poni In be de PoneQ, cum §i azi iiizicrazesiidin RAspopi§iMuncelot Tecuc1 Lucrarea d-lui Poni nu e scrisA cu pretentia de istoria, ci de statistician, .caciziceistoricii au cAutat sa afle din documentele vechl care este originea for si care sint Imprejurarile prin care au trecut in cursul veacurilor. Aceste cercetAriInsa,deciTiu- meroase si de mare valoare, nu au adus o lumina complecta RECENZII 309</p><p>Asupra acestei clue atitde intunecatea populatiunii noastre rurale. Geneza acestei lucrAri este cA d. Poni, fiind ani de-a rindul preSedinte al consiliului general al agriculturii, a reusit sA adune delasubaiternii sai informatii precise asupra -cite sate razasesti- sint in fiecare judet, citi razesi in fiecare sat razesesc, cite sate mixte sint, si pe masura ce datele statistice ise Inmultiau si se confruntau cu -harta Orli, a putut sa se ridice Ia citeva observAri generale asupra intinderii teritoriale a razesilor si a sco4te constatarea ca pazesiile sint foarte numeroaseIadealurk, si cA in sesuri stapInirea razesasca a dat pasul clatasiei si coloruzarii prin slobozii,si cA deci mares proprietate si-agAsit locslobod la cimpie, iar 1a munte si Ia dealuri proplietatea mijlocie si mica s'a mentinut tot tifnpul, cit a durat extensiunea etnica romineasca. RAze0 In toata Ora ereu in 1912, 334234, adicA 26°/o ; din ace§tiaOltenianumAra 40%, Moldova 24%, iar Muntenia 20°/0. Judetul cu raze§ime deasA e Gorjul cu 63°/0; iar eel mai sarac e Iltotopnii cu0.50/0,trecind peste Braila, care fund raia pinala 1829 nu numAra de cit 0.3°/0! pupa regiune raze0 se gasiau astfel repartinti . munte, dealuri,' ses total Oltenia 20046. 72090. 19362 ,-111498 Moldova 13906. 82733. 6491-103130 Muntenia 30691. 56897. 32018-119606 64643 211620 5787r 334234 Adica 19.33°/. 63.34°4 17.33°10 DescalezalulTarilor Rominesti dela munte ladealurisi spre ses, se adevereste prin statistica regiunilor razesesti ; extin derma etnica a neamului nostrudela Nord-vest spre Sud-est tot prin .acest fapt se adevereste. Pe ling,/ razesii din Moldova siMuntenia,d. Poni mai dial si satele razesesti dinBucovina sidin Basarabia. In Bucovina avem razesi in 64sate,din care 12sate in Dorna si Cimpulung, iar 52 sate din Nord, dincolo de Prut spre arimus si Nistru. Aici s'a dat lupta intre elementalrutenesc si rominesc, spre paguba neamului nostru. De unde in 1848 erau in Bucovina 208293 romini si 108907 ruteni, in 1910 erau 273254 romini §i 305101- ruteni;iarca dovezi de rutenizare da o lists de 8 sate din Nord, undeca In Nepolocaufi din 80 cad la 11. Luptele de trezirea acestor centre vechi razesesti s'au inceput inainte de1916, caci fruntasii mazililor sirazesilor Inca de prin 1890 au inceput lupta de rominizare a satelor rutenizate. In Basarabiadatelestatistice asuprarazesilorsintmai matte. Asa inCondica Liuoilordin1801 nise arafA ca intre Prut si Nistru erau 138 sate razesesti. In 1902 dupA Arboreerau 151 sate razepsit, din care jrj X10 6H. GRIBANESCU</p><p>Chisinati (63), in Ba Iti (39.5, in Soro:a (25) si in Orhei (17). Afara de aceste sate mai gasim 3 sate raze5esti in Hotin, 3in Ismailr si1 in Cetatea Alba. Pe cind pentru Muntenia, d. Poni se multumeste numai Cu datele culese dela subalternii sli, deci prive5te situatia razesilor In actualitatea ei, pentru Moldova autorul are informatiun corn- plexe in 4 catagrafii; facute in sec. al XIX-a.,: condica liuzilor din 803, catagrafia M3Idovei din1820, catagrafia M )Idoveidin 1831, si condica proprietatilor mari din Moldova din 1833. Lupta intre marea si mica proprietate constitue un capitol foarte interesant in istoria noastra economics si politica. Fiezare veac a adus schimbari adinci in sitpatia ceror 2 categorii de propridati. Latifundiarii secolului al XV dispar in se2olut al XVI-lea prin pal- verizare ; secolul al XVI-lea isi are .1a4Lfundiarii sal prin uzurpare, c mfiscare, cumparart, danii, etc. Secol al XVII-lea vede alti la- tihmdiari, care inghit zeci si sute de razesii.Cantacuzinestii si Rusetestii in acest secol isi Incep latifundiile lor.Pe atunci insa nefiind comasarea mosiilor, latifundiarii isi numarau cu sutele mo- side, satele, jumatatile de satesi mostj, vii, priseci,livezi, marl, paduri, iazuri, aratind In mod precis cum -a dv.urs proprietatea. Secolulal XVIII aduce pe tapet raporturileintre proprietari si plugari, legifereaza stavilind abuzul usurparii razesiilor. Secol, at XIX aduce comasarea proprietatii marl in intinse domenli terib- riale. Secol XX-a a pulvei izat marea proprietate. Dar rttoeqia reprezinta o fazenuinitial/a proprietatii, ci ulterioara In a 5 generatie de proprietari rurali. Si iata cum : Toate actele oirle raze$ie sa ridica la un singur proprietar, care a stlpinit toata mosia.Feciorii, nepotii, stranepotii "Si top urma5ii for lint inslInmati cu odgoanele, stinjenii, pa0, palmele. parmr:ele ce li- se veniau, Din 1200 stinjeni mrie, ce lonasz) Ponici avea in Muncel si Raspopi in 1600, Petre Poni de azi, rastranepotul lui lonasco in a 10 generatie, avea drept numsi la, trei palme razesie, deci la A 3200-a, parte din toata mosiia razesului din 1600 I Prima stapin Ponea din1400 pt -aimpala mo4iasa Raspopi si Muncel la ficioril sai 2 de pilda ; ei nmteniaucite jumatate de mosie polovinaselo fecioriila rindkilfor aveau alti copiiyei erau nepotiiprimului stapin ; iar parintiifor erau pentru ei batrinii satttlui. Verii primari intre el isiaveau sir eico- piii for carise 4Qcoteau verial doilea a 6-a snip. Ei Inca erau rude, neainuri, semintenie, sau in terminul general a for plemea. Dela veriical treilea spita 8-a incepeau rtigqii/e. Deci Ponicestil din Raspopi Intre 1400-1600 si-au mostenit mosia ca neamuri, fiind ('ii (diati),nepofi(vnuti), streinepof i (pravnuti),si "rtyrti§tiafii (preasturati). In diplomatica see!. al XVI catra sfirsit, era uzitat terminul juridic timprastiati* pentru praOureati slavon, ca un ince* fle deviate a proprietatii teritoriale de la neamuri, la razesi. REC8NAI 311</p><p>Chiar cuvintul razes nu se intilneste in diplomatica slavona cu mutt inainte de 1600. De ce ? 'Mai a fost pleotea, apoiinipraltinfircu constiinta vie' a cow-L sanguinity ii legate, si apoi auesitrdrefii, unde nu eradecit legatura de mosie, -pe chid ccl de- singe se istovise. Cetirea lucrarii d-lui Poni e placuta si interesantd, §iIsi gaseste explicare in .vocea singelui. Chimistul Poni a adus prinos clasei, din care face parte, cu o lucrare de istorie si statistics, ca si alt chimist, Dr. C. Istrati, care a inzestrat literatura istorica cu lucrari de istorie caPotful delaBoroeei,Cetatea. Ifotinvtui Ci altele,- el ,care avea o Tolectie. prea interesanta de arheologle, de paleografie slava siromina. RJ Cindea. Concordate (un capitol de istorie politica). Cer- Mut 1921. 1 vol. 89 pagini 138, pret 25 teL Am cetitlucrareaprofesoruluiuniversitarR.Cindea cu toata atentia cuvenita prin faptut ca, to 1impezesteasupra unei chestiuni, care e necunoscuta de cel mai multi,privita piezisst unilateral de unii, impotrivita concordat papal !!lata o noutate suparatoare pentrucci deprinsi cu suveranitatea slatillmi ortodox romin, ca o necesitate permanents. si inyariabila. Cind la 1878 ne-am alipit Dobrogea, statul Romin din c)n- descendenta catra musulmanii inofensivi a luat asupra-si organi-, zarea unui seminar la Medgidia, a tidicat moschee mare si somp- tuoasa la Cpnstanta si a inglobat in bugetul generalat statului educatia religioasa a inusilmanibri, Dece ? Ceia cc pe indeletesi inofensivafacutstatulromin la 1878, lrebue sa tntinda la 'toate cele 13 culturi, ce avem azi In Re- gatul marit. Si de ce nu 1 :Cu ce s'ar jigni mosaismul, dace pentru pregAtirea.membrIlor cultului san s'ar ingriji statul cu*collie-rabinice internepentru a tala aportul Poloniei, Ucrainel, cu tot felul de intrust rabinici. Nici un cult religios insa ml va stirni asa de- multe chestiuni de aranjat, conflicte de -evitat ca raporturite cu papalitatea. De ce ? Pentru cputerea papala creiat in cursul lungii sale vieti politice drituri internationale asupra statelor politice, ca uncle s'au .deprinscu ele Ears .sariposteze,alteleau cedatpitterii papale prin supunere, altele s'au razboit, dar s'auimpacat,tar not Raminii din atingerile cu papalitatea sicredinciosii sai am suferit toate inriuririle nefaste, WA 'la aceia ca ne-aruntdela biserica stramoseasca pe o buna pade din credinciosiidin Ar- deal si Banat,rupind in doua fratii,pizmuindu-selntrediniii, rapunindu-se de citeva ors, tar azi punindu-i ca pionieri in sus- tinerea prerogativelor biserlcii catolice in Regatul marit. lata Cecapitate, ce cuprinde studiul d-lui Cintea : Ce stnt 612 aut. OHiaIrttct) . _</p><p> oncordatele ? Papalitatea in Evul mediu, Concordatele in epoza conciliara ;Conciliul dela Constanfa ; Sanctitinea pragmatica din Bourges (1438)siconcordatele dinViena slFrankfurt (1448). Concordatul trancez din 1516 ;iar din istoria contemporatia avem Protestantismul siRevolutia franceza, concordatullui Napoleon din 1801 ; Concorslatul bavarez, Conco-datul austriac, concordatul rusesc si slrbesc. Un concordat lncheiat azi intre un stat politic si Papalitate este un non sens politfc, intru cit Papalitatea isipastreazA prin -tra- ditii drepturi protocolare, pe care necesitatea politica le admite, dar nu le justifica. Situatia politica a Papel in lume este o mostenire hibrida a Evului mediu, care se suporta de toti, de V nu cup1A- cere,caci materia asupra careia se face concordatul este impon- derabila, prin natura sa spiritualA, dar sensibilasi stainmin- teafiecaruia ca vremea va rafui si acest anacronism politicca multe altele, deli nime;e nu cuteaza a lua initiativa. Sa o is Statul Romin ! Si de ce nu ? Autorul schiteaza solutiunile in conclusiune, dar nu le subliniaza. In bisericile ortodoxe puterea administrative a Patriarhatului de Cons- tantinopol au luat'o sinoadele locale;acest fapt a adus dupe sine autochefali abisericj'or supt raportul administrativ intern. Sinodul are initiativa recomandarii ehiriarhilor;supeiioti,iar statul politic 11valorifica prin votul alesilor sal. Ce ar fi dace ihteun anumit stat, uncle catollcii slit in min- ritates'arpretinde crearea until sinod catolic cu organizare de autocefalie, rupindu-se once legatura administrative cu papalitatea, seful dogmatic at bisericii, dar nu siseful administrativ albi- sericilor 1ozale. Aid sta nodul chestiunii. oar asta n'o pot face statele politice tech nu vreau sa provoace lritatiuni politice din chestiuni gingase de credinti, care shit chemate sa conlucreze in statele modefne V cu latirea culturiiphintificd. Aceasta trebue s'o discute cetatenii, s'o framinte ginditorii Si s'o solutioneze apoi statele. Noi n'am ajuns la acest stadiu ; de aceia on cum 11 va solu- tiona statul politicroutines.;va fiuntratatin plusinofensiv pentru lumea Mica, cu putina galagie in lumea religioasa,si in cob..vremea va desavirsi cele ce azi spiritul omenesc framinta ! Gh. Ghibinescu AR1111</p><p>REVISTA TRIMESTRIALA</p><p>DI&</p><p>: FILOLOGIE;ISTORIE SCULTURA. liOniNEASCA : r</p><p>Director t itur, BARBULESCV</p><p>-Val. 28</p><p>IASI SOCIETATEA ISTORICO-FILOLOGICA 1921</p><p>.01</p> </div> </article> </div> </div> </div> <script type="text/javascript" async crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8519364510543070"></script> <script src="https://cdnjs.cloudflare.com/ajax/libs/jquery/3.6.1/jquery.min.js" crossorigin="anonymous" referrerpolicy="no-referrer"></script> <script> var docId = '8fcc1aaa3a1839a3190b29629c5af722'; var endPage = 1; var totalPage = 156; var pfLoading = false; window.addEventListener('scroll', function () { if (pfLoading) return; var $now = $('.article-imgview .pf').eq(endPage - 1); if (document.documentElement.scrollTop + $(window).height() > $now.offset().top) { pfLoading = true; endPage++; if (endPage > totalPage) return; var imgEle = new Image(); var imgsrc = "//data.docslib.org/img/8fcc1aaa3a1839a3190b29629c5af722-" + endPage + (endPage > 3 ? ".jpg" : ".webp"); imgEle.src = imgsrc; var $imgLoad = $('<div class="pf" id="pf' + endPage + '"><img src="/loading.gif"></div>'); $('.article-imgview').append($imgLoad); imgEle.addEventListener('load', function () { $imgLoad.find('img').attr('src', imgsrc); pfLoading = false }); if (endPage < 7) { adcall('pf' + endPage); } } }, { passive: true }); </script> <script> var sc_project = 11552861; var sc_invisible = 1; var sc_security = "b956b151"; </script> <script src="https://www.statcounter.com/counter/counter.js" async></script> </html>