A t A ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-FILOLOGICE DIN IA51 Anul XXVIII Octombrie 1921 No. 2 r MIRON COSTIN ro, H. Letopisatul Tarii Moldovei. V ", 4. LetopiscItulTdrilMoldovei dela Aaron Voda incoace, ' de unde este parasit de Ureche vornicul de tara de gios, scos de Miron Costin vornicul de tara de gios,in oral in Ia5i,in anul de la zidirea lumii 7183,iardela na5teleamintuitorului lumiilui lisus Hristos 1675, mesita (loc alb) dni. Manuscrisulacesta este copiea pe curat. In adevar pe .vre- mea lui Vasile Lupu, la 1648, s-a aratat o comets 5iau avut .loc o eclipsa de soare si o navala de lacuste.Aceste semne importante sint relatate de Miron Costin mai tirziu decit la lo- . cul cuvenit. .MA vei ierta, iubite cetitoriule, caci nu ti-am scris aceste semne Ia locul sau. Crede neputintii omene5ti ;crede va- lurilorsicumplitelor vremi !Intreaba pre ce vreme am scris 5i ; cit am scris !Asfilipit aceste semne Iarindul sau,ce amu era. trecut rindul la izvodul eel carat, si scriitori carii izvodesc putini se afla, iara tipariu nu-i (cap. 20. par. 4, pg. 628). Asa) dar manuscrisul din 1675 esteeopiea pe carata brulionului scris cu 3-4 ani mai inainte. Putem preciza5ituna.In adevar letopisatul se ter mina cu.boiarii,dupa moartealuiStefanita 1: Voda, indata au ales pe Chirita Dracon Ruset, care au cadzut .) si Domn aice in tara, si cu dinsulsi preAlexandru Costin po- stelnicul,sii-au rapedzit indata la inparatie ((pg. 678). Chirita Dracon Ruset s-a suit pe tronul Moldovei, supt numele de An- ton Ruset, in Dechernvre 1675. Cartea este impartita in 22 capitole (capuri, capete) si fiecare capitol in mai multe paragrafe (zaceale). Capitolele n-au tittu. Din 'Predoslovie adecd Votoava catracetitoriu'intele- ,gem ca Miron Costin avusese intentiea sa scrie o cronica dela descalecatul dintaiu cu Traian Oita in zilele sale : Fost-au in gindul mieu, iubite cetitoriule, sa fac letopisatultariinoastre Moldovei din descalecatul ei eel dintaiu, carele au fost de Tra- I ARI-4 IVA keviste, de filologie, istoriesioulturi romtneasot apare trimestrial (lanuar, April, Julie, Octomvre) ABONAMENTUL ANUAL : 100 de lei pentru Rominia si tarile invecinate. 40 de franci pentru Grecia, Italia, Franfa, Anglia si Elvefia. Cu acest No. 2 incheem yolumul 28. Persoanele care ne-au achitat abonamentul Intreg au dreptul la No. 1si 2 din volumul urmator. Persoanele ramase in urma Cu abonamentul shit rugate sa-1 achite cit de curind prin mandat postal Persoanelel.,care si de asta data vor intirzia, vor fl trasate si vor plati cheltuelile de trasare. Pentru torte priveste redactiea (articole, contu- nicari, recenzii, carti, reviste si brosuri pentru recenzie ,sischimb de publicatii) a se adresa D-lui Hie Bar. ncilescu, profesor universitar,str. Speranfa 14, Iasi. Pentru tot ce priveste administratiea (abonamente, adrese siinserfiuni) a se adresa D-lui N. A. Bog- an,d str. Albinef 4, Iasi. =ARHIVA ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-F1100LOGICE DIN 1A$1 Anal XXVIII Octombrie 1921 No. 2 MIRON COSTIN H. Letopisitul WI Moldova, 4.-Letopisilful TIM Moldavel dela Aaron VodA incoace,, de uncle este pArAsit de Ureche vornicul de tara 'de gios, scos de Miron Costin vornicul de tara de gios, in Gras in Iasi,in anul de la zidirea lumil 7183, tardela nasteteamintuitorului lona lui lisus Hristos 1675, mesi(a (lac alb) dni. 4ManoscrisuI acesta este copiea pe curat. In adevar pevre- ntea lui Vasile Lupo, la 1648, s-a aratat o comets siau avut lac 9 eclipsa de snare sI o navala de Waste. Aceste, setnne importante sint relatate de Miran Costin mai tirziu decitla lo- cut cuvenit. 'Ma vet ierta, iubite cetitoriule, cAci nu ti-am scris aceste setnne la loeul sau. Crede neptttintii omenestil crede va- lurilori camplitelor vremi 1 Intreaba pre ce vreme am scris si cit am scris 1 A$ fi lipit.. aceste semne la rindul sau, ce amu era (recut rifidut la lzvodul cel carat, §i scriitori carii izvodesc putini se afla, larA tipariu nil -i (cap. 20. par. 4, pg. 628). A$a dar jnanuscrisul din 1675 este eoplea pe carat a brulionului scris cu 3-4 ant mai inainte. Putem preciza $i luna. In adevAr letopisAtul se termina cu eboiarii, dupA moartealui tefanita Vocia, indata au ales pe Ching Dracon Rasa, care au cadzut si Damn, aice_in tara, si cu dinsul si pre Alexandru Costinr po- stelnicul, si i-au rapedzit indatA la inpArAtie c(pg. 678)t Chirita Dracon Ruset s-a suit pe tronul Moldovei, supt numele de An- tun Ruset, in Dechetrivre 1675. Cartea este impartita in 22 capitole (capurl, capete)§i fiecare capitol in mai matte paragraEe (zaceale). Capitolele n-autitht, Din 'Predoslovie adeca Varoava_ cAtrAcetitoriteintele- gem a Miran Costin avusese intentiea sa scrie o cronicA dela descAlecatul dintAiu cu Traian WA in zilele sale : Fost-au in gindul tram iubite cetitoriule, sa fac letopisatultarsnoastre Moldovei din descAlecatul et cel dintAiu, carele an fast de Trad 162 G. PASCU Ian Inparaiul, sEurdzisemsitacepatara Jetopiskuliti, ce-sosira asupra noasta cumplite aceste vremi de acmu, de nu stam de scrisoare, ce de grijeSisuspinuri. Si la acest fel de scrisoare gind slobod si fara valuri trebtle%eaarl not pravim cumplite vremi .i cumpang mare pamintului nostru $inotta. Decipri- mate. adeasta data Vita din trudanoastra, cg.sanuseliuite lucrurile si cursul tariff, de unde an parasit ascrieraposatul Ureche vornicul.. In cursul letopisatului Miron Costin exclamg °data (pg. 628): tIntreaba pe ce vreme am scrisgtcit (=ceia ce) am scris !". Pentru alcatuirea cronicii sale Miron Costin s-a servit de izvoare externe si interne. Izvoare externe Le-a notat insult 1%.11ron Costin in bibliografiea cu care .f incepe LetopisAtul. 0 chain In intregime : 1. Istoricii, adeca scrittorif de cursul. anilor acestor earn carii pomenesc de descalecatul cel dintaiu a carii noastreSi a carii muntenestr:Bonjin, mare istoric de Dachiia 5au Datiia, Latin ; Dion, la viata !al Traian, Grec ; Talpentin, Ungur, larasi pre acesti doi an urmat. Acestia au scris de Dachiia cum des- calecatu-o-a cu Rimleni Traian Inparatul Rimului In anbidela- Hristos 120 pre socoteala vremitor. 2.. RIstoricit teSesti carii au scris si lucrurile Domnilor Moldovei' x Cromer, an scristall ueste, Leah ; Dlugo1, lAtineste,Leah, Stricovski, Litvan, an scris lesestePlaseski, vladicul de Premisla, IA ineste; Leah. 3.1sto- ricii tesesti pre cart! 1-au urmat raposatul Ureche vornicul' Blelskte, Leah1Martin Pavovskie. Acesti doi au scris leseste. Si acestia Inca dzic ca Moldovenii sins toll Rimleni. far de des- caletatul tet dintaitt n--au stintLest,cg mai !Main -de InpArg--. Via Jut Traian slat veniti In ceste parti. AceastA bibliografie se gaseste In termini aproape iden- ticesiIntr4un grup de manuscrise ale cArtli 'De Neatnul Mol- dovenilor', incepdtura letopisatului. Fiindca in letopisatuf pe care-1 scriea acuma nu mai era worba de descalecatuldintalu,- bibliografiea letopisatului dela Aron VocIA Incoace apare decl ca bibliografiea generals a letopisatului intreg at Moldova lzvoare interne a.Traditlea. Ctteva exemple pentru modul de exprimare: 1.Pg 516. Mai cu greu mi-a fost,iubite cetitoritile, a scrie de aceste domnii lAlexandru Voda, feciorul Radului Voda. Moist Voda, domniia intAi,si AlexandruIlias] ce-cit am paint tntelege den boiaril bdtrini den dzilele for. 2.Pg. 541. Tin minte °amen!' bcrtrial, carii spunca.... 3.Pg. 556. Aeeste am tnteles data bolari bdtrfa, de slat pre acele vremi. MMON COSTIN lb 4.Pg. 563. Inteles.-am den bola,' &Tidal cum 51 hie itrind( `VasilieVoda in Suceavasa -sidespartafatatieDommt,,sau vi I b.Propriile sale cunintintl, intro cit, Pea mate demnitar cal- Orli, el a laat parte la multe evenimente contemporane,cf. pigl 593 t tAgia$lnoun,iubite ntitoriule,ta mutt mar prea lesne a scrie de aceste Vremi, in care mall la toate ne-ant prilejit singori. Si pentru lungimea capetelor ce s-au saris del? Indelungata domniia lui Vashie Voda mai sus, den iesituleel dintaiu den scauntit WI a lui Vasile VodS !nevem a scriede domniia lui Ghiorghie Stefan Vocia* Ian. 1653) Miron Costin scrie nu numai Cu, sä nil se, ulte iugfutifer sicursul Orli (Predoslovie,cisifiindca aletopisetele nu lint sa le ceteasca omul sätie numai ce a fost in eremite trecsktev ear mai mutt sahie de tnvagturd, ce estebin2$1 ce este- rap, si de ce sa se, fereascasice era urma hiecineDom- nul, den fapteleDomnilor, care cum att fost, si cu ce veste $i pomana, sa lee urma de viata ; boiarii,urmind pe boiarii eel cinstesi $i intelepti;sluji oriul, Ga slujitoriului ; ca- cinesiklupA breasla sa de urmeaza precel cinste$, cinstit este ; cine ur- meaza pre cel rau, rau este si rat se va savirsiat (pg. 656), Pentru aceia el intelege sa fie impartial: aNimica nu strict eredinia, aSla -acelora ce scriu letopisetele ea fatartia, chidire- ghe voia, unuiasicoboara lucrul ctthula altula. Not /blea ca am fl datori cu pomenire laudata mai mutt lui Stefan Voda,' dela ,carele molts mild am avut. decit lui Vasilie Vodap dela ,carelemulta urgie -parintii nostri au pArecuti larddireptatea sorotind, nu, poclu scrie intr-alt chip.. (pg. 615). lea de pilda eum caracterizeaza Miron Costin pa Mateiu Basarab, Domnul .Munteniel tpg 632) :Preste scurta vteme dupa asedzarea domniei Jul Stefan Voltl-ausfir$it dzilele $1 Mateiu Voda, Domnul muntenesc, om fericit preste taate dom-1 nate acestei tariff nemindru, blind, dirept Om de tars, harnic to razboae,arianeinfrinatsinelnspaimat, cit poi sa -tasameni cu mart osteni a lumii" Ca sa nu tie banult de polonofiliev ca Una ce avea sima patii pentru Poloniea, unde-si -facuseAtudiile, Miron Costin. descriind o lupta a Polonilor pe vretfitt Jul Stefan Vocia,zice (pg.. 622): aceste toate nu-ti scrid laudifidvreo parte,ce tocma cum au fost Nu se face lauds ostiilepsti. Am prea multi de Cara mortarl. Miron Costin $tie ea istorlea Unei taxi nu se poate face fara a cundage istorieatarilordmprejut. Pantru.a descrie evenimenteledin- Moldova dintre 1546-1653 el face deci o descrierelarga despre luptele hatmanului cazaceSc Hmi6 cu Polonii (cap.