Iţionalitatea Şi Arta
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
inul XV. Arad, Sâmbătă 1528 Ianuarie 1011. Nr. 11 )NAMENTUL REDACŢIA an . 28 Cor. şi ADMINISTRAŢIA! jum. 14 c beák Ferencz-uicza 20. lună . 2-10 . INSERŢTUNILE de ii pentru Ro se primesc la adminis şi străinătate pe traţie. iu 4U fi arici. МиЦЛшіІе publice ci Loc de schis co3tă fiecare çir 20 fii. on pentru or?ş ţi Manuscripte nu să îna comitat 502. poiază. protestat în modul cel mai hotărît, în ciuda e aceia minunată expresie a însuşirilor na iţionalitatea şi arta. tuturor aplauzelor pe cari coreligionarii ţionale, a firii, a temperamentului unui po dşoarei Rozan, veniţi anume în număr por, a stilu'ui lui naţional. Ceia ce e frumos evenimente din România şi pilde mare Ia reprezentaţie, le-au risipit în bel pentru un popor e frumos şi pentru altul, !l din Ungaria. — şug. In cele din urmă, văzându-se că re foarte adevărat, dar Faust nu ar fi putut de trecuie, la iaşi, s'a petrecut un fapt prezentaţia nu se mai poate continua, cor să fie plăzmuit de un francez, nici Avarul a stîrnit discuţii vii în presa din Ro tina a căzut şi publicul a trebuit să pără de un neamţ. Pentruce ? Pentrucă amân la. La Teatrul Na(ional din Iaşi, acea- sească sala. două operele sânt expresia geniului naţio reche vatră de cultură dramatică ro- La întâia vedere fapta studenţilor ieşeni nal al poporului respectiv, cu toate calită ească, se anunţase debutul unei artiste pare cel puţin inexplicabilă. Oare lupta lor ţile lui organice şi moştenite şi nici un iee, anume dşoara Francesco. Rozan contra jidovismului trebuie întinsă şi asupra străin nu ar fi putut să le redea, oricât ar »abil rede: Rosen) în piesa Sacrificiul. artei? Şi admiţând chiar asta, oare mij fi învăţat limba Iui de bine. învăţarea lim ta fususe angajată ca stagiară de di- loacele lor de luptă nu par în disproporţie bii nu e încă un criteriu al naţionalizării irul Teatrului Naţional, eminentul no- cu primejdia pe care sânt menite să o depline. Câţi străini nu au învăţat limba ţării literat, dl Mihail Sadoveanu şi urma combată? O singură artistă între aţâţi ar în care trăiesc ! Trebuie acel instinct adânc ebuteze în numita piesă. Studenţimea tişti români poate fi oare o primejdie pen şi înăscut, moştenit delà o serie de stră aş!, care a dat câteva dovezi de sen- tru carecterul naţional al teatrului din laşi? moşi pentru naţionalitatea intima şi orga nte naţionale, a trimis întâi o delega- Şi-apoi auzim ridicându-se şi alte ob- nică a unui popor spre a putea creia cea la dl Sadoveanu cu rugămintea să iecţiuni întâi sfioase şi-apoi tot mai în mai fină, cea mai fragilă şi cea mai naţio voiască a opri debutul dşoarei Rozan, drăzneţe. Asta e universală — zice-se. Fru nală din toate creiaţiile sale : arta. ul din laşi fiind un Teatru Naţional a mosul e frumos pentru toţi şi-un luru urît Şi poate că angajarea unei singure ar năpădire cu elemente străine ar în- nu poate fi frumos numai fiindcă e româ tiste străine încă nu primejduieşte caracte- a desnaţionalizarea artei româneşti. nesc şi invers un lucru frumos nu poate terul naţioual al artei româneşti. Dar cine Sadoveanu a refuzat în mod cate- fi socotit urît numai pentrucă nu e ro garantează că mâne nu vor cere şi alte şi cererea studenţilor. mânesc. tot alte talente străine intrarea în Thalia îpă vizita studenţilor i-s'a prezintat şi Faţă de aceste obiecţiuni, ţinem să de românească, invocând tocmai precedentul ndantul de gardişti din Iaşi, care i-a clarăm din capul locului, că aprobăm miş creiat ? Sau s'ar putea creia o stavilă, un inicat dorinţa dlui prefect de poliţie carea studenţimii naţionaliste din Iaşi. procent oarecare până la care să admitem opri reprezentarea piesei Sacrificiul. Astra nu e cosmopolită, ci dimpotrivă e intrarea lor ? Evedint nu. Mai ales într'un )rnnul Sadoveanu a refuzat şi această cea mai naţională din toate manifestaţiile oraş ca laşul strecurarea dşoarei Rozan nu ţă. de viaţă ale unui popor. Ea e naţionalita poate fi privită ca un caz izolat, ci ca în m în seara aceia s'au jucat doua piese, tea cristalizată, e, dacă ni-se îngăduie a- ceputul tendinţei de-a cuceri scena româ iintâie Punctul negru a fost ascultată ceasta expresie, esenţa, extract de naţiona nească, tendinţă venită delà o poporaţie işte. La Sacrificiul, imediat după ivi- litate. Ceia ce interesează mai presus de jidovească numeroasă, bogată, foarte soli işoarei Rozan pe scenă s'a făcut un toate ca orice operă de artă, e tocmai ca dară şi foarte refractară asimilării. iot enorm. Studenţimea naţionalistă a racterul ei naţional, ceia ce admirăm Ia ea Azi vechea capitală a Moldovei are din fleteşti, pe de altă parte, sânt zugrăvite c-o Corbii FOIŢA ZIARULUI «TRIBUNA*. preciziune uimitoare. Cineva a dat artei urmă Pe plopii ninşi toarea definiţie : omul adăugat naturii. Coboară corbi 'n pilc de doliu. Ei bine, această definiţie se poate aplica Cernesc al iernei alb linţoliu, :raiovean: Tiaiaa Demetrescu. fără greş acestui volum de impresii, izvorît şi, trişti, de foame par învinşi... din contopirea desăvârşită a unui suflet con O con te rentă — templativ cu feluritele înfăţişări ale naturii. Cugetători, * Privesc spre cer, privesc departe; Pe când un glas de vânt împarte .u irai an Strămutaţi aceste însuşiri în domeniul ver I In cântec care dă fiori... nil. sului, şi veţi intelege cam ce fel de poezie a putut să scrie Traian Demetrecu. Omul acesta nanul e tot aşa de personal ca şi cel In cimitir, niciodată nu s'a jucat cu versul, pe care nu Pribegi, s'au adunat la sfadă; şi din paginile lui se desface aceiaşi 1-a utilizat decât atunci când în mintea lui se [de idealism, aceiaş proslăvire curată a Iar sub uitare şi zăpadă zbătea un gând, o cugetare, iar în inima lui S'ascund mormintele în şir... I şi aceiaş scepticism, aceiaş tristeţe, o simţire violentă. St ascundea într'însul prea lecate la lumina unei critici severe, fără multă viaţă sufletească — încât nu avea ră ală că romanelor lui Traian Demetrescu gaz să tacă din rimă un ioc, iar din vers o Şi pe când trec. putea găsi mult scăderi. — Oricare ar muzică, i Poezia, prin urinare, era pentru In a crepusculului oră, sie scăderi însă, ele rămân înnăbuşite Trăiau Demetrescu un mijloc de uşurare, prin Spre groapa unde doarme-o soră. \ însuşirilor de sinceritate in simţire de care-şi împărtăşia deosebitele mişcări ale gân Şi'n suflet plânsul îl înnec ; hlitate în gândire, şi de spontaneitate dirii şi-ale simţirii. Cea dintâi însuşire a poe jrimarc. ziilor sale e concentrarea, simplitatea şi In aiurări spontaneitatea formei ; a doua însuşire e sin De spaimă inima mea moare... lirea însă aceste însuşiri ale lui Traian ceritatea captivantă şi delicateţea pătrunză Acoperite de ninsoare Irescu nu se vădesc mai bine ca în toare a cuprinsului sufletesc. Traian Deme Pierdute sunt orice cărări... Г. In aceste impresii, turnate într'un stil trescu a fost uu liric. Subiectul poeziilor lui fes, natural şi plin de duioşie, avem e luat totdeauna din propria lui simţire. Chiar Şi mă învinge [psihologia omului înamorat de singu- când se opreşte în faţa unei privelişti din na Un gând amar, — ştiind codată tură, sau ш faţa unui fapt din viaţă, el ştie să Şi peste groapa mea uitată Vor trece corbii şi va ninge!... ilaş Emil din Iubita este luat din văl- stabilească o legătură intimă, duioasă, între ţntl societăţei şi adus în mijlocul na- această privelişte din afară şi între o stare Unui lucru din natură, el ştie să-i smulgă sufletească corespunzătoare. Ca o întrupare toată semnificaţia pe care-o cuprinde şi iz în această care este simţit adânc şi pe deplin izbutita a acestui fel de a privi în buteşte să facă dintr 'nsul un simbol cu înţe i cu siguranţa unui psiholog de forţa. afară, va rămâne veşnic poezia lui din volu lesuri bogate. Iată de pildă următoarea poezie, " naturii, pe deoparte, şi mişcările su mul Senzitive, intitulată Corbii. Flori de seră: Pag. % •TÎUBUNÀ* 28 Ianuarie n. 1911 70 mii de locuitori vre-o 50 mii de jidani. pictura, muzica, universităţile, teatrele din Ordonanţă ministerială în chestiunea va Mai poate fi cineva care să tăgăduiască capitală şi din provincie, Academia, parla canţelor conf sionale. Contele Ion Zichy, mi aici primejdia evreiască, foarte iminentă ? mentul etc. etc. Numele cele mai ilustre nistrul de instrucţie, a lansat de curînd o ordo nanţă cătră revizorii şcolari, ordonându-le să con Fără îndoială că dacă am admite artiştii ale Ungariei culturale de azi sânt în parte cedieze cu ocazia sărbătorilor religioase pe top evrei, ei nu vor rămânea izolaţi ci vor cu covîrşitoare jidoveşti ş procentul lor cre Învăţătorii dela şcoalele elementare de stat, apar ceri pe rînd şi treptat cele mai multe lo şte mereu, pe când propaganda cosmopo ţină ei oricărei confesiuni In toate şcolile deci curi şi vor ajunge în curînd în majoritate. lită socialistă a unui Pikler conrups şi tur în cari instrucţia se poate face cu împreunarea Şi-atunci iată o scenă românească jidovită, bură mentalitatea naţională a tinerimei un cursurilor, învăţătorii pot fi concediaţi în sărbă torile lor. Unde aceasta e cu neputinţă şi senti jidovită nu în senz numeric, ci în senzul gureşti. mentele religioase ale învăţătorilor ar fi astfel jig artistic şi sufletesc. Prestaţiile artistice ale Ne mirăm cu atât mai mult de atitu nite, învăţătorii pot să ceară să fie mutaţi la alte teatrului vor purta aceia pecete particulară dinea directorului Teatrului Naţional din şcoli, căci ministrul va resolvi favorabil peti ţiile lor. jidovească care iese la iveală, chiar şi în Iaşi, cu cât acest om se chiamă Mihail ciuda silinţelor celor mai sincere asimilare Sadoveanu şi e una din ilustraţiile litera- Ordonanţa aceasta a emanat desigur din in din partea artistului.