PESAH – sãrbãtoarea formării

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA poporului

ANUL LVI = NR. 448-449 (1248-1249) = 1 – 30 APRILIE 2015 =12 NISAN – 30 YIAR 5775 = 24 PAGINI – 3 LEI evreu PAG. 3, 8

De Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului (Israel – 16 aprilie 2015/27 Nisan 5775) şase supravieţuitori însoţiţi de descendenţi aprind, în mod tradiţional, şase torţe la Yad Vashem, în memoria celor şase milioane de evrei ucişi în Holocaust. (Foto CBS)

Consiliul De la Tinerii evrei europeni prăbuşire confruntaþi cu provocãrile de Conducere viitorului comunitar PAG. 11 ºi Adunarea la înălţare Generală PAG. 4 Institutul Cultural Francez din Bucureşti a F.C.E.R. Cimitirul Evreiesc Filantropia, PAG. 7 - gazdã În ziua de 28 aprilie 2015, la ora cel mai vechi din Bucureºti 9, la sediul D.A.S.M. (Bucureşti, Str. a douã M. Popper, 8) se va întruni Consiliul de Conducere al F.C.E.R., în cadrul evenimente căruia vor fi prezentate Raportul Consiliului de Conducere, Execuţia de istorie Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pe 2014, Raportul Comisiei de evreiascã Cenzori, Raportul Oficiului de În- PAG. 15 drumare şi Control, Orientări privind situaţia economico-financiară a F.C.E.R. în 2015 şi alte subiecte de Sfidarea PAG. 2 Antisemitismul – ieri şi azi PAG. 5 interes, dintre care amintim efec- SEMNE tele juridice ale măsurilor pentru identitarã aplicarea modificărilor la Statutul DE ÎNTREBARE F.C.E.R.- C.M., activitatea CAPI, la Reinaugurarea Sinagogii din Edirne Regulamentul pentru acordarea privind acordul- bucurie ºi întâlnire a evreilor din Turcia Medaliilor F.C.E.R., Regulamen- Freud tul pentru Cimitirele evreieşti din cadru cu Iranul România. PAG. 17 În 29 aprilie, la ora 9, la sediul JCC (Bucureşti, Str. Popa Soare, 18) va avea loc Adunarea Gene- Simpozion rală a F.C.E.R., în cadrul căreia vor fi prezentate Raportul Consiliului „Academician de Conducere, Execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli, Raportul Comisiei de Cenzori, participanţii Nicolae Cajal” fiind informaţi şi despre documen- tele aprobate în cadrul Consiliului ediþia a X-a de Conducere al F.C.E.R. PAG. 6 PAG. 9 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015

Agenda deputatului ºi preºedintelui F.C.E.R. Semne de întrebare Oricine parcurge punctele principale demersurile făcute de a intra în drepturi. din agenda de lucru a preşedintelui şi • La dezbaterile din cadrul Consiliului privind acordul-cadru cu Iranul deputatului F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, Consultativ al Cultelor despre participa- Cu două zile întârziere, în noaptea de sancţiunile, iranienii vorbesc despre în intervalul scurs de la un număr la al- rea elevilor la lecţiile de religie predate 2 martie a.c. a fost semnat acordul-cadru ridicarea imediată a tuturor sancţiunilor tul al revistei, realizează multitudinea şi în şcoli, deputatul F.C.E.R. a fost solicitat de la Lausanne, între Iran, SUA, ceilalţi după semnarea acordului. Mai mult decât diversitatea preocupărilor domniei sale: • să prezinte în Parlament propuneri con- membri ai Consiliului de Securitate, plus atât, cuvântarea ”moderatului” preşedinte coordonarea întrunirii Comitetului Direc- crete din partea cultelor religioase din Germania. Acordul identifică o serie de al Iranului, Hassan Rouhani, este un real tor din 20 aprilie a.c. pentru dezbaterea România asupra Proiectului de lege. Dr. criterii menite să ducă la reducerea sau şantaj. ”Dacă nu se vor ridica sancţiunile şi aprobarea documentelor prezentate la Aurel Vainer a avut intervenţii la Comisia chiar eliminarea ameninţării nucleare a imediat după 30 iunie, Iranul va renunţa la reuniunea Consiliului de Conducere al de Educaţie şi Învăţământ şi la Comisia Iranului. În schimbul acestora, cele şase acord”, a declarat el. În ceea ce priveşte F.C.E.R. şi Adunarea Generală cu pre- Juridică, în care a susţinut punctul de puteri vor ridica sancţiunile economice îmbogăţirea uraniului, în varianta ameri- şedinţii de comunităţi din 28 – 29 aprilie vedere unitar al cultelor religioase pe impuse Teheranului. Potrivit textului dat cană a acordului se prevede că Iranul nu a.c.; • implicarea în accelerarea terme- această temă. Drept urmare, cu unele publicităţii de partea americană, la prima poate îmbogăţi uraniul decât în proporţie nului de punere în aplicare, începând mici modificări, noul text al Proiectului vedere ele par corecte. Iranul a acceptat de 3,5 la sută, iar această restricţie este cu 1 iulie a.c., a majorării indemnizaţiilor de Lege a fost aprobat, în cvasiunanimi- să reducă la o treime numărul centrifu- valabilă 15 ani. În textul dat publicităţii de pentru persecutaţii pe criterii etnice în tate, la Camera Deputaţilor. P.F. Daniel, gelor, imensa instalaţie de îmbogăţire a Teheran, termenul este de 10 ani. Potrivit perioada 1940-1945, Lege publicată în Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a uraniului de la Fordo urmează să fie par- iranienilor, la instalaţia de la Fordo poate „Monitorul Oficial” din 16 aprilie a.c., pe transmis deputatului F.C.E.R. o scrisoare ţial convertită pentru cercetări nucleare şi continua activitatea fără restricţii. Iranul baza Proiectului de lege nr. 137/ 2015, de mulţumire pentru intervenţii. producerea de izotopi pentru medicină, dă o altă interpretare şi verificărilor: conform Legii 189/ 2000, actualizată • Interviul acordat postului TVR1 a activitatea urmând să se desfăşoare în consideră temporare inspecţiile-surpriză în 2014. • participarea la lucrările în fost un prilej de a răspunde la întrebarea prezenţa unor cercetători străini. Nu va prevăzute în acord. Spre deosebire de plen şi în comisii ale Parlamentului – ce aţi făcut în timpul Holocaustului?, exista material fisionabil necesar fabricării documentul american, Iranul nu vrea să cu deosebire, la Comisia de Politică evident, cu referire la situaţia evreilor bombei. Un mare reactor de la Arak, care exporte cantitatea de uraniu îmbogăţit Economică, Reformă şi Privatizare în din Vechiul Regat. În ceea ce priveşte ar putea produce plutoniu, va opera pe existent acum, suficient pentru şapte dezbateri privind proiectele de lege dis- stările de lucruri în Transilvania de Nord, baze limitate, cantitatea nefiind suficientă bombe, afirmă expertul israelian. cutate -, precum şi la votul de modificare domnia sa s-a referit la evenimentul or- pentru a produce combustibil pentru bom- În ce măsură va putea servi acest a Regulamentelor celor două Camere ganizat în mai-iunie 2014: „70 de ani de bă. Cantitatea de uraniu îmbogăţit aflată acord-cadru obiectivului propus, şi anume ale Parlamentului, cu precizări privind la ghetoizările şi deportările evreilor din în rezervă va fi dusă într-o altă ţară.Vor de a împiedica Iranul să-şi realizeze pro- ridicarea imunităţii unor parlamentari Transilvania de Nord”. fi permise controale inopinate din partea gramul de înarmare nucleară? Din păcate, pentru trimiterea lor în justiţie, la solici- • Împreună cu preşedintele BBR, ing. Agenţiei Internaţionale pentru Energia în cazul Teheranului, nu este vorba numai tările forurilor în drept; • solidarizarea cu José Iacobescu, preşedintele F.C.E.R. Atomică (AIEA). În textul dat publicităţii de aspectul tehnologic, ci de măsura în celelalte culte religioase din România pri- a elaborat proiectul de program pentru de americani se preciza şi faptul că după care se poate avea încredere că Iranul va vind modalitatea de participare a elevilor ediţia a II-a a „Podurilor Toleranţei”: te- definitivarea acordului, care va fi la 30 respecta prevederile acordului. Experienţa la predarea religiei în şcoli, inclusiv prin matici, recomandări de personalităţi care iunie a.c., cei şase vor ridica sancţiunile din trecut nu ne dă prea multe speranţe în poziţia adoptată la lucrările Consiliului să susţină comunicări la workshop-uri treptat, în funcţie de modul în care Iranul acest sens, dacă ne gândim, de pildă, cum Consultativ al Cultelor Religioase din etc. Pentru eveniment, care se va des- va îndeplini cerinţele legate de reducerea s-au purtat anterior iranienii cu inspectorii România; • realizarea pregătirilor pentru făşura în trei locuri – Opera Naţională programului nuclear. de la AIEA, cărora nu li s-a permis să dezbaterea „Decalogul, fundament al Română, Parlamentul României, MAE În pofida entuziasmului preşedintelui controleze o parte din instalaţiile despre justiţiei”, eveniment care urmează să –, BBR a semnat acorduri de colabora- Obama, Israelul, în primul rând, dar şi care s-a presupus că ar putea fi folosite aibă loc la Templul Coral, în 22 mai a.c., re cu F.C.E.R., Parlamentul României, diplomaţi occidentali şi chiar arabi au în programul de înarmare nucleară. Şi, cu participare laică şi religioasă la cel mai MAE, ICR. atras atenţia asupra unor detalii esenţia- de altfel, cum am putea crede în intenţiile înalt nivel intern şi internaţional; • acor- • Cu prilejul comemorării Iom Haşoa le care vor trebui elucidate până atunci. paşnice ale Iranului când, cu două zile îna- darea unui interviu pentru TVR1 despre în Israel şi de către evreii de pretutindeni, Este vorba, în primul rând, de valabilita- inte de a semna înţelegerea, un important Holocaustul din România, cu referire preşedintele şi deputatul F.C.E.R. a tea acordului, o problemă ridicată şi de general al miliţiilor iraniene a declarat că specială la ghetoizarea şi deportarea rostit, la Centrul Comunitar Evreiesc din premierul Benjamin Netanyahu. Acordul distrugerea Israelului nu este negociabi- a 135 000 de evrei din Transilvania de Capitală, un cuvânt de dureroasă aduce- prevede tot felul de interdicţii şi mijloace lă. Da, pentru iranieni acest lucru nu se Nord în lagărele naziste de exterminare; re aminte pentru cei ucişi în Holocaust, de control pentru 10 sau 15 ani. Dar nu se negociază, aşa cum nu s-a negociat nici • colaborarea cu BBR pentru ediţia a dar şi de implicare în combaterea anti- ştie ce se va întâmpla după aceea, când eliminarea sau reducerea arsenalului de II-a a „Podurilor Toleranţei”, din 3 – 5 semitismului actual sub toate înfăţişările Iranului i se va permite să crească treptat rachete balistice iraniene, foarte moderne iunie a.c.; • participări la: dezbaterea, sale, de solidaritate în lupta de apărare a producţia iar după 15 ani, când acordul şi performante. Şi acest arsenal va fi îmbo- organizată de postul de televiziune „Re- Statului Israel şi de asigurare a securităţii va expira, Iranul va putea produce cât găţit în continuare, Moscova declarând că alitatea TV”, despre rezultatul alegerilor pentru cetăţenii săi. material nuclear va dori şi va putea pune va relua furnizarea de rachete S-300, sto- parlamentare din Israel; comemorarea • La sesiunea de încheiere a simpozi- în funcţiune chiar şi 190.000 de centrifu- pată odată cu introducerea embargoului de Iom Haşoa, organizată de JCC în onului pe teme medicale „Acad. Nicolae ge, despre care a amintit Ayatollahul Ali asupra vânzărilor de armament către Iran. colaborare cu F.C.E.R.; simpozionul pe Cajal”, preşedintele F.C.E.R. a rostit un Khamenei vara trecută. Nu este de mirare că, în aceste condi- teme medicale „Acad. Nicolae Cajal”; discurs în care şi-a manifestat cel mai În paralel cu documentul american, şi ţii, premierul Netanyahu a calificat acordul aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea profund respect faţă de cel care a fost iranienii au dat publicităţii un document, drept unul ”rău” şi a promis că va face totul Universităţii Ecologice din Bucureşti; • renumitul savant, predecesor al domniei mai ales pentru uz intern, a cărui conclu- pentru ca până în iunie să obţină nişte transmiterea unor mesaje cu urări de sale la conducerea Federaţiei, arătând zie finală este victoria Teheranului asupra modificări. Una peste alta, soarta acor- succes lucrărilor celui de-al 12-lea Con- că se află pe aceeaşi lungime de undă Occidentului. Ehud Yaari, analist israelian dului pluteşte în incertitudine, iar dacă gres al UDMR reunit la Cluj; • felicitări cu ideile sale despre promovarea valo- al problemelor Orientului Mijlociu, a sem- Iranul va cere concesii exagerate, este adresate Partidului Likud pentru reuşita rilor umane. „Precum «umbra lui Mircea nalat şase discrepanţe, care constituie posibil ca - deşi doreşte cu mare ardoare în alegerile parlamentare israeliene, şi la Cozia», umbra academicianului Ni- adevărate ”prăpastii” de interpretare ale definitivarea documentului - preşedintele premierului în funcţiune, Benjamin Ne- colae Cajal planează asupra cercetării părţilor privind probleme ţinând de esen- Obama să renunţe la el. tanyahu; • felicitări doctorului Zvi Herman medicale româneşti”, a fost o acoladă ţa acordului. Astfel, în ceea ce priveşte EVA GALAMBOS Bercovici, pentru instalarea sa în calitate de gând, prin care a elogiat memoria de Consul Onorific la Tel Aviv; • susţi- acestui cărturar evreu cu totul special în nerea unui expozeu despre diplomaţia istoria României. Aprilie – o lunã bogatã profesiunilor în deschiderea Conferinţei • Aniversarea unui sfert de veac de Internaţionale „2Day Ambassador”, de la înfiinţarea Universităţii Ecologice i-a la Parlament, organizată de conduce- prilejuit preşedintelui F.C.E.R. o luare în aniversări rea Complexului Educaţional „Lauder de cuvânt dedicată memoriei celui care Luna aprilie s-a dovedit bogată în aniversări ale colegilor noştri sau prietenilor – Reut”; • pregătirea evenimentului „75 a făcut primul demers pentru înfiinţarea comunităţii. Chiar din prima zi - şi nu este o glumă - au fost sărbătoriţi ing. PAUL de ani de la primul pogrom antievreiesc acestui lăcaş de învăţământ superior SCHWARTZ, preşedintele Comunităţii din Bucureşti şi vicepreşedintele F.C.E.R.. din România, la Dorohoi”. particular din România, cel dintâi după De această dată, a fost vorba de o cifră oarecum rotundă - 75 de ani. Unul dintre cei • Atât la reuniunea Consiliului de ’90, membru marcant al comunităţii mai activi membri ai comunităţii şi ai conducerii C.E.B. şi F.C.E.R., Paul Schwartz Conducere al F.C.E.R. cât şi la Adunarea noastre, prof. dr. Dolphi Drimer z.l.; cer- manifestă aceeaşi energie ca în urmă cu cinci, zece sau 15 ani şi activitatea lui are ca Generală cu preşedinţii de comunităţi cetător excepţional, om de mare nobleţe rezultat o mai mare ordine şi disciplină în domeniile de care răspunde. Îl felicităm pe vor fi discutate: raportul general privind spirituală, curaj, modestie. Preşedintele prof. univ. dr. CORNELIU SABETAY, preşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova, activitatea Federaţiei în perioada aprilie Universităţii Ecologice prof. dr. Mircea chirurg pediatru de prestigiu nu numai în urbea lui, ci şi în România şi chiar în multe 2014 – aprilie 2015; rezultatele financiare Buzura Duţu, a evidenţiat performanţele ţări ale lumii. În această lună spunem ”Ad mea veesrim” preşedinţilor comunităţilor ale anului 2014 reflectate în bilanţ. Se ştiinţifice valoroase ale instituţiei, dar din Piteşti, AUREL DAVIDOVICI, căruia îi urăm şi multă sănătate, precum şi neobosi- vor adopta deciziile pentru asigurarea în şi dificultăţile întâmpinate, urând mult tului ing. SORIN BLUMER, din Galaţi, al cărui nume va rămâne strâns legat de refa- continuare a conducerii F.C.E.R, în acord succes în continuare singurei Universităţi cerea Sinagogii din acest oraş. Îi dorim în continuare putere de muncă şi alte realizări cu noile modificări din Statut, inclusiv, Ecologice din ţară. În cadrul festivităţii, la fel de importante. Felicitări şi urări de bine prof. univ.dr. LIVIU ROTMAN, director pregătiri pentru organizarea Congresului au fost decernate Diplome de Exce- CSIER, pentru performanţele sale, printre care şi iniţiativa de a oferi studenţilor, şi al III-lea al F.C.E.R. lenţă preşedintelui şi vicepreşedintelui nu numai lor, prin crearea Centrului de Studii Israeliene de la SNSPA, posibilitatea • După ce Legea privind punerea F.C.E.R., dr. Aurel Vainer şi ing. Paul de a arunca o privire mai obiectivă asupra problemelor care frământă această ţară. în aplicare a majorării indemnizaţiilor Schwartz, precum şi Irinei Cajal. Fiecare În sfârşit, dar nu în ultimul rând, toate urările noastre de bine pentru doamnele: dr. celor persecutaţi pe criterii etnice între laureat a adus un cuvânt de mulţumire IRINA CAJAL MARIN, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, care se preocupă, 1940-1945, începând cu 1 iulie 2015, Senatului Universităţii pentru distincţia printre altele, de promovarea culturii iudaice şi a educaţiei în domeniul Holocaustului; anulându-se, astfel, prorogarea pentru 1 primită. TOVA BEN NUN CHERBIS, aniversată pe 1 aprilie, este preşedinta plină de energie ianuarie 2017, a fost publicată în „Moni- • În mesajul trimis preşedintelui a Fundaţiei Lauder-Reut, cea care se preocupă de răspândirea cunoştinţelor iuda- torul Oficial”, deputatul F.C.E.R. a primit UDMR, Kelemen Hunor, la lucrările de ice în rândul copiilor, şi nu numai a celor evrei; dr. JANINA ILIE, căreia îi datorăm mulţumiri speciale din partea refugiaţilor deschidere a celui de-al 12-lea Congres realizarea unor programe şi proiecte pentru comunitate şi Federaţie. Să sperăm neevrei din Transilvania de Nord, Basa- al UDMR, pre- IULIA DELEANU că astfel de urări le vom putea face tuturor celor enumeraţi aici încă mulţi, mulţi rabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa pentru ş e d i n t e l e (Continuare în pag. 22) ani. (REALITATEA EVREIASCĂ) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 3

PESAH - sãrbãtoarea formării poporului evreu La Templul Coral Să nu uităm niciodată de unde am venit Templul Coral, unul dintre cele mai fru- Shaffer, care a pus în lumină importanţa moase lăcaşuri de cult iudaic din Europa acestei sărbători, ce a coincis anul acesta (după opiniile unor specialişti), ridicat cu cu Şabatul. Simbolică este consumarea circa un veac şi jumătate în urmă, reinau- pâinii nedospite, maţa, care ne aminteşte gurat după opt ani de refacere, a găzduit, de ieşirea din Egipt, ţara robiei evreilor, de după Hanuca şi Purim, şi sărbătoarea eliberarea spre care tinde orice om prin de Pesah, Sederul şi noaptea cea lungă demnitatea sa, de suferinţa prin care trece având loc la Sinagoga Mare. pentru cucerirea acestui drept legitim. Eduard Kupferberg, directorul Cance- Totodată, sărbătoarea de Pesah reamin- lariei Rabinice, a anunţat programul şi a teşte de valoarea familiei, centrul vieţii nu trebuie să uite că au devenit un popor s-a răzgândit şi a încercat să stăvilească dat cuvântul vicepreşedintelui F.C.E.R., spirituale şi morale a evreului. Rabinul a liber prin ieşirea din ţara robiei, prin acest tendinţa de eliberare. Evreii au fost eli- preşedinte al C.E.B., ing. Paul Schwartz, venit şi cu o pildă din tezaurul înţelepciunii mare drum spre Ţara Făgăduită. Printre beraţi numai în urma celor zece plăgi iar care a deschis ceremonia. După salutul strămoşilor - cea a tânărului sărac primit rugăciunile rostite se află şi Cântarea apele Mării Roşii s-au despărţit în calea adresat membrilor obştii, acesta a relatat în casa unui viitor socru bogat. După Cântărilor, cel mai frumos imn al iubirii lor, pentru a permite călătoria spre Sinai şi despre vizita din dimineaţa zilei de 3 apri- un timp, socotind că ginerele nu mai din Cartea Sfântă. Rabinul a urat Hag spre patria promisă. Drumul a durat 40 de lie la Universitatea Ecologică din Bucu- era destul de respectuos, socrul îi arătă Pesah Sameah şi Şabat Şalom tuturor ani, a fost plata pentru libertatea dorită, reşti, prima universitate particulară (rector tânărului hainele vechi cu care venise în celor prezenţi. iar pâinea nedospită a fost hrana popo- a fost prof. dr. Dolphi Drimer), unde, ca casa alesei sale. La rândul său, tânărul Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, rului până ce Dumnezeu le-a dat mana. semn de apreciere, li s-au înmânat diplo- scoase o bucată veche din pâinea pregă- a menţionat că el şi ceilalţi conducători ai Astăzi, poporul lui Israel este liber în me de onoare preşedintelui F.C.E.R. dr. tită pentru nuntă, şi care nu avusese timp Federaţiei nu sunt numai conducători la- ţara lui, ca şi evreii din întreaga lume. Aurel Vainer, vicepreşedintelui, ing. Paul să dospească din pricina grabei socrului ici, dar şi reprezentanţi la vârf ai Cultului Ieşirea din Egipt este un fapt istoric, poate Schwartz, şi lui Ivan Trutzer. “Un început de a-şi mărita fata cu un ginere sărac, dar mozaic. primul fapt înscris în cronici şi în Cartea bun de zi sărbătorească. Pesah-ul este plin de calităţi. Morala: să nu uităm nici- Pesah-ul nu este doar o sărbătoare Sfântă. Este o lecţie pe care nu avem cea mai importantă sărbătoare a noastră. odată de unde am venit. “Poporul evreu importantă, ci are şi o încărcătură de voie să o uităm. O sărbătoare pe care o Ea ne îndeamnă la o chemare adresată este şi el ca acel ginere sărac şi poate şi suferinţe, cu semnificaţii istorice. Moşe onorăm din inimă. întregii lumi pentru pace, pentru supravie- el să îi amintească Domnului că Acesta a Rabeinu a avut rolul de îndrumător şi A avut loc aprinderea lumânărilor şi ţuire, conform tradiţiei istorice a poporului dorit atât de mult ca evreii să fie poporul profet, prin faptul că Dumnezeu i-a dictat s-a rostit Kabalat Şabat şi Maariv. A urmat evreu”, a mai spus preşedintele C.E.B. şi Său ales, încât nu le-a mai dat nici timpul Tora pentru a o duce poporului evreu. Sederul de la Sinagoga Mare. vicepreşedintele F.C.E.R. de a-şi dospi pâinea, înainte de plecarea Dacă faraonul a fost la început de acord A urmat la cuvânt rabinul Rafael din robie”, a spus rabinul Shaffer. Evreii cu ieşirea evreilor din Egipt, mai apoi el BORIS MEHR La Sinagoga Mare din Capitalã “CEI CE SEAMĂNĂ CU LACRIMI, CU BUCURIE VOR SECERA” (Psalm 126, 5) „Lumea aceasta a fost creată cu un Marjorie Stern, ataşat cultural al Ambasa- prima seară de Seder. De ce această cină toate alimentele considerate hameţ. Cum semn de întrebare”, spune un aforism tal- dei SUA, Alexandru Hausvater, regizor. se numeşte Seder, a fost tema pe care începe Seder-ul? Cu o lecţie de dreptate mudic. Fără semnul întrebării, omul nu l-ar A fost al doilea an în care serile de şi-a axat vorbitorul cuvântarea. În ebraică, socială: Pesah Kol Difkin (Toţi cei flămânzi fi putut descoperi pe Creator. Întrebăm. Seder în comunitatea bucureşteană au Seder înseamnă Ordine. Nimic din ce să vină de Pesah să şadă la masa noas- Întrebăm mereu pentru că nu ne mulţu- fost organizate la Sinagoga Mare din s-a întâmplat cu poporul evreu, de când tră). Kol Difkin a dat şi numele unuia din mim să rumegăm lucruri gata mestecate. Capitală, construită în stil baroc roccoco, Israel a devenit popor, odată cu ieşirea cântecele de Seder; fiecare, metafore Fără această metodă analitică de gândire, oferindu-le o anume grandoare, îndrăgită din Miţraim, n-a fost întâmplător. Toate ale treptelor suite de poporul evreu într- poate că sclavii evrei din Miţraim şi-ar fi de celălalt mesader, directorul DASM şi evenimentele s-au întâmplat într-o anu- una dintre „orele stelare” ale istoriei sale: acceptat condiţia fără să se revolte. Ma vicepreşedintele C.E.B., Attila Gulyas. mită ordine: Atunci când a primit porunca Halaila Haze, Daienu, Adir Hu, Ehad Mi niştana…?. (Prin ce se deosebeşte…?). El a arătat că această masă de Seder din partea lui Dumnezeu Unicul, Moşe a Iodea…, excurs în istoria iudaică. Aşa scrie în Hagada şel Pesah. Cum tre- a fost organizată de F.C.E.R., C.E.B. şi încercat, împreună cu fratele său, Aaron, Interpretarea a aparţinut prim-canto- buie să gândească un om care vrea să fie Joint. Pesah-ul, a spus el, este de fapt să-l convingă pe Faraon să-i elibereze pe rului Iosif Adler, Corului Templului Coral, liber? Cum să-şi cucerească şi cum să-şi anul nou al poporului evreu, fiind vorba sclavii evrei, din porunca Lui. Faraonul a condus de Maximilian Kertesz, Corului apere libertatea? Cum să se elibereze de de eliberare, de începerea unei vieţi noi. refuzat. Cum să se lipsească de o ase- C.E.B. şi JCC, dirijor Bogdan Lifşin. Lor li mentalitatea de sclav? Întrebări perene, Iar cartea după care ne ghidăm, Hagada, menea forţă gratuită de muncă? Atunci s-a alăturat, ca de-obicei, inconfundabila toate găsindu-şi răspuns în Hagada, este un fel de act de naştere al poporului Dumnezeu Unicul a trimis cele zece plăgi Maia Morgenstern. Un singur cântec, scriere de o indubitabilă valoare educa- evreu. Are 14 capitole şi nu numai că po- asupra Egiptului, pe care le enumerăm, spre finalul Seder-ului, Had Gadia, intră tivă, împlinind o semnificativă miţva, la vesteşte ieşirea din Egipt ci ne descrie şi vărsând în amintirea lor câte-un strop de într-o altă categorie spirituală. „…Un ied, care se face referire în Exodul (13, 8): obiceiurile din această zi, alimentele pe apă sărată, simbol al lacrimilor. Noi nu ne un ied, l-a cumpărat tata, cu doi bănuţi un „Să spui atunci (în fiecare an) fiului tău: care le consumăm şi ordinea lor, fiecare bucurăm de suferinţa duşmanilor noştri. ied”. Aparent, un cântec pentru copii. Un «Aceasta este reamintirea celor înfăptuite cu semnificaţia lui. Prin masa de Seder După cea de-a zecea plagă, Faraonul, cotoi vine şi sfâşie iedul. Armonia lumii de Dumnezeu pentru noi când am ieşit ne transpunem cu secole în urmă, în înfricoşat, a acceptat ieşirea din Egipt a a fost spartă. Ceilalţi tac, crezându-se din Egipt»”. Poate o retrăire, interpreta perioada în care evreii au ieşit din robie, sclavilor evrei. Trebuiau să plece chiar în la adăpost. Cât se înşală! Primul omor textul unul din mesader-ii Seder-ului 5775, a explicat Atilla Gulyas. Au urmat şi cele noaptea aceea şi n-au avut timp să coacă declanşează o reacţie în lanţ a vărsărilor directorul Cancelariei Rabinice, Eduard patru întrebări la care se răspunde prin pâinea. Aluatul a rămas nedospit. În amin- de sânge. Până când „a venit Dumnezeu Kupferberg: fiecare dintre noi suntem textul din Hagada. El l-a invitat apoi pe tirea acestui fapt, mâncăm maţa – azimă şi a tăiat îngerul morţii”. Aşa se încheie datori să celebrăm Pesah, ca şi când noi vicepreşedintele F.C.E.R. şi preşedintele din aluat nedospit – şi îndepărtăm din cântecul: cu o întrezărire a vremurilor me- înşine am fi ieşit din Egipt, devenind, din C.E.B., ing. Paul Schwartz, să deschidă casă, timp de opt zile cât durează Pesah, sianice, cu speranţa că trimisul lor, Eliahu sclavi, oameni liberi. În acelaşi spirit, a Hanavi, va veni să le-anunţe. El e aşteptat desluşit simbolurile gastronomice – alter- în fiecare seară de Seder, generaţie după nanţe între amărăciunea vieţii de sclav şi generaţie. În onoarea lui se umple cel de- bucuria – echilibrată, iudaismul a respins Admorul YACOV MENDEL FRIEDMAN al cincilea pahar cu vin, rămas neatins, din totdeauna extremismul – a vieţii de om după binecuvântările pentru cele patru liber. Dacă Roş Haşana este sărbătorirea felicitã conducerea F.C.E.R. pahare cu vin datori să le bem pe par­ actului de creare a lumii, Pesah este cursul derulării Hagadei. În onoarea lui se sărbătoarea actului nostru de naştere ca Cu ocazia sărbătorii de Pesah 5775, deschid uşile casei. Fiindcă trebuie spus popor. Dar nu trebuie uitată conotaţia uni- Admorul din Buhuşi, Yacov Mendel Fri- că Seder-ul se face în familie. Seder-ele versală: prima revoltă victorioasă a sclavi- edman, a transmis felicitări şi a oferit colective au fost înfiinţate în România de lor, cunoscută în antichitate. Semnificativă tradiţionala Maţa Şmura preşedintelui Şef Rabinul Rosen z.l., acum mai bine de pentru această deschidere general-uma- F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, şi întregii con- o jumătate de veac. Era la puţină vreme nă a sărbătorii a fost participarea, alături duceri a Federaţiei. În mesajul său, adus la Bucureşti prin amabilitatea ing. Baruch după Holocaust; multe familii destrămate, de lideri ai F.C.E.R., C.E.B., Joint, JCC, Tercatin, Admorul urează preşedintelui Vainer, „membrilor Conducerii F.C.E.R. şi oameni rămaşi singuri pe lume. Şi atunci BBR, AERVH, ACPRI, Fundaţiei „Lauder tuturor coreligionarilor un HAG SAMEAH ve CASHER”. s-a ivit o soluţie: Seder în comunitate, – Reut”, a unor personalităţi din viaţa so- „Această sărbătoare să fie plină de bucurii”, mai spune Yacov Mendel Friedman, casa lărgită a evreilor români, devenit, cio-politică şi culturală românească: Victor care aminteşte că „Hagada şel Pesah, pe care o citim în seara de Seder, este profetul în timp, tradiţie. Într-una din intervenţiile Opaschi, Secretar de Stat la Secretaria- credinţei noastre şi ea trebuie să devină şi preocuparea noastră”. sale, Attila Gulyas amintea de nesfârşitele tul de Stat pentru Culte, Matan Safran, Referitor la activitatea de păstrare a patrimoniului de cult din România, Admorul miracole făptuite cu noi de Dumnezeu ataşat economic al Ambasadei Statului adaugă: „Apreciem mult ceea ce faceţi pentru reînnoirea sinagogilor din România, Unicul; recent – reinaugurarea Templului Israel, Sergiu Nistor, consilier prezidenţi- în special în ultimul timp - Templul Coral, Sinagoga din Galaţi, Tulcea, şi toată acti- Coral restaurat. al, Radu Negrei, director – Adminis­traţia vitatea iudaică pentru fraţii noştri. Vă trimit MAŢA Şmura ca să vă păzească în tot IULIA DELEANU Monumentelor Patrimoniului de Stat, Gabi drumul dumneavoastră. EVA GALAMBOS Szabo, ministrul Tineretului şi Sportului, HAŞEM să fie cu dumneavoastră în tot ce veţi face”. (Continuare în pag. 16) 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 IUDAICA DE LA PRĂBUŞIRE LA ÎNĂLŢARE Tora lui, ca şi păstrarea memoriei eroismului Din ce cauză a fost aleasă această Ziua Holocaustului evreiesc. zi pentru a fi celebrată în ajunul Zilei In- Există o zi a Holocaustului, comemo- dependenţei Israelului? Răspunsul este: recondiţionată rată în Israel în 27 a lunii ebraice Nisan, Ziua Eroilor Israelului tradiţia iudaică vorbeşte despre trecere ziua înfrângerii răscoalei ghetoului din de la durere la bucurie.Trecere directă. la Sinagoga Varşovia. Ziua Internaţională a Holocaus- Fiecare ţară şi fiecare popor îşi co- Eroii au căzut pentru un stat Israel liber şi tului este comemorată şi în statul Israel memorează eroii, le cinsteşte memoria. independent, democratic, stat al poporului din Ploieşti dar această zi specială nu este numai ziua Amintirea lor este veşnică peste tot, tot- evreu, care să respecte drepturile omului, catastrofei, a Holocaustului, a Şoah-ului, deauna. Parafrazând o frază a lui Cicero, atât al cetăţenilor evrei, cât şi al cetăţe- Sinagoga din Ploieşti a primit marţi, 7 ci şi ziua eroismului evreiesc. Ea este nu- ”cei mai sfinţi soldaţi”. nilor de alte etnii şi religii. Să ne amintim aprilie, un pergament de Tora recondiţionat mită Yom HaŞoah veHeGhevurah, Ziua Care este situaţia în statul Israel? că printre eroii Israelului nu sunt numai din partea Cancelariei Rabinice a F.C.E.R. Catastrofei şi a Eroismului. Nu numai că graniţele lui nu sunt recu- evrei, ci şi druzi, creştini, musulmani arabi. La manifestare au participat ing. Albert Evreii nu s-au mai lăsat duşi la moarte. noscute de lumea arabă, dar nici măcar Tuturor să le fie amintirea binecuvântată Kupferberg, secretarul general al Federa- Ei au decis să ia arma în mână. Iniţial, în existenţa lui nu este recunoscută. Nici şi Dumnezeu să le răzbune sângele, care ţiei, rabinul Rafael Shaffer, Adela Herdan, ghetoul Varşoviei se aflau circa 450 000 caracterul lui evreiesc. Liderul palestinian nu a curs în zadar. Din aceste motive preşedinta C.E.P., Gilu Iuftaru, oficiant de de evrei. Majoritatea lor au fost duşi la Mahmud Abbas a afirmat că niciodată a fost selectată această zi, 4 Iyar după cult, şi circa 40 de membri ai comunităţii. Treblinka, în lagărul morţii. Rămăseseră nu va recunoaşte statul Israel ca stat al calendarul ebraic. Ceremonia comemo- Ing. Albert Kupferberg a transmis salutul circa 35 000 de evrei. Ei au hotărât să poporului evreu. Liderii organizaţiei tero- rativă are loc recitându-se rugăciunile conducerii F.C.E.R. şi a evidenţiat impor- lupte pentru a muri cu arma în mână. riste Hamas afirmă că ei nu au pretenţii de pomenire a morţilor, în seara de ajun. tanţa faptului că o Tora deteriorată a fost Era evident că o victorie reală nu putea fi teritoriale faţă de statul Israel, ci pur şi Apoi urmează vizita la cimitirele militare, înlocuită cu una caşer, fapt care i-a bucurat obţinută, în faţa armatei germane. simplu nu îi recunosc existenţa şi vor să-l a membrilor familiilor eroilor împreună deosebit de mult pe enoriaşi. Serviciul Răscoala a început la 14 Nisan, în înlocuiască cu un stat arab palestinian. cu reprezentanţii Rabinatului Militar şi ai religios a fost oficiat de rabinul Rafael anul 1943, în luna mai. Liderul răscoalei, Starea de beligeranţă continuă, uneori autorităţilor de stat. Datorită sacrificiului Shaffer şi de Gilu Iuftaru, momentul fiind Mordechai Anilewicz, un tânăr de 24 de mocnit, alteori deschis. Din nenorocire, vieţilor lor putem celebra a doua zi Ziua unul deosebit de emoţionant pentru toţi cei ani, sionist socialist, a făcut tot ce a putut. eroi apar mereu. În anul 2014, a existat Independenţei, Yom HaAţmaut. prezenţi. Rabinul Rafael Shaffer a vorbit, Nu numai el, ci toţi cei care i s-au alăturat. un număr mare de eroi dintre soldaţii apoi, despre semnificaţia Pesahului şi va- Dar era o luptă inegală. Cei care luptau, Armatei de Apărare a Israelului. În alţi Ziua Independenþei loarea libertăţii în ziua de astăzi. La final, ştiau că soarta lor este pecetluită. Într- ani sunt eroi mai puţini, dar nu lipsesc: membrii comunităţii au servit tradiţionalele adevăr, după lichidarea ghetoului, la 3 ale este vorba despre soldaţi căzuţi în luptă Israelului maţot (n.r. – foi de azimă) şi fructe. lunii ebraice Iyar, au fost câţiva supravie- împotriva teroriştilor, precum şi despre Fiecare stat are o zi naţională a sa, pe Rabinul Rafael Shaffer a precizat, într- ţuitori, care au reuşit să se salveze prin victime ale atacurilor teroriste, care nu care o serbează. Israelul are şi el o zi a sa: un scurt interviu: “Vizita rabinului la comu- reţeaua de canalizare a oraşului. Voinţa pot fi prevenite totdeauna. Diferenţa clară Yom HaAţmaut (Ziua Independenţei). Sau, nitatea din Ploieşti în zilele intermediare unora dintre ei era să ajungă în Palestina, faţă de alte ţări este că în statul Israel nu în limbajul comun israelian, Yom huledet de Pesah şi Sucot a devenit deja o tradiţie. dar s-au bucurat să ajungă la partizanii există conceptul de ”soldat necunoscut”. lemedina (Ziua de naştere a statului). Este Într-o vizită anterioară, am observat că polonezi. Dimpotrivă, se afirmă deschis că fiecare ziua de 5 Iyar din calendarul ebraic, ziua sulurile de Tora s-au deteriorat din cauza Knessetul a decis asupra zilei de 27 om are un nume: Lekol yiş yeş şem. Sub în care David Ben-Gurion a citit Declaraţia vicisitudinilor vremii. În consecinţă, am Nisan, care cade în lunile aprilie-mai, acest titlu este prezentată lista eroilor de independenţă a noului stat, atunci când decis să recondiţionez un sul de Tora din după calendarul gregorian, ca Zi a Ca- căzuţi în războaiele de apărare ale Isra- mandatul britanic asupra Palestinei lua patrimoniul F.C.E.R. şi l-am dat comunităţii tastrofei şi Eroismului. La 13 zile după elului la televiziunea israeliană, în ordine sfârşit. Noul stat s-a numit Israel. Data gre- spre folosire. Apreciez modul exemplar în izbucnirea răscoalei ghetoului din Varşo- cronologică: numele, gradul, data căderii goriană era 14 mai 1948. Entuziasmul i-a care sunt îngrijite sinagoga şi sediul comu- via şi cu 8 zile înaintea Zilei Independen- în luptă. Alături de eroii căzuţi în luptă cuprins pe toţi locuitorii evrei ai Palestinei. nităţii, precum şi faptul că în sinagogă erau ţei Israelului. Chiar dacă Ziua Kadişului sunt menţionaţi şi alţii, căzuţi în acciden- Un prieten care nu mai este între noi, mult prezenţi şi enoriaşi cu vârste venerabile, de General, a pomenirii morţilor rămaşi fără tele militare, de pregătire a luptei pentru mai în vârstă decât subsemnatul, regretatul aproape 100 de ani.” La rândul său, Adela mormânt, este la 10 Tevet, iar în privinţa apărarea ţării. Să ne amintim că armata conferenţiar de filosofie Iacov Lavie, origi- Herdan, preşedinta C.E.P., a subliniat: “A lunii Nisan există norma halahică de a nu Israelului nu este o armată de cucerire, ci nar din Polonia, mi-a povestit că în acea fost un eveniment cu adevărat deosebit se recita rugăciuni speciale pentru memo- de apărare: Ţava Hagana LeIsrael (pre- seară avea aproape 18 ani şi locuia cu pă- pentru comunitatea noastră. Cealaltă ria decedaţilor. Dar în felul acesta ei nu scurtat: ŢaHaL). Ziua Eroilor este numită rinţii la Haifa. Deodată a auzit bătăi puterni- Tora avea defecte şi nu mai putea să fie sunt uitaţi, ci comemoraţi cu pioşenie de Yom HaZikaron LeHalaley Maarakhot ce în uşă, ca şi în uşile vecinilor. Era unul folosită la slujbe. Astfel, noua Tora poate două ori: eroii poporului evreu, ai evreimii Israel sau Yom HaZikaron LeHalaley dintre vecini, un om vârstnic, văduv, origi- să fie folosită la slujbele din timpul marilor europene diasporice, a victimelor Holoca- ŢaHaL (Ziua comemorării eroilor căzuţi nar din Basarabia, cunoscut ca ”român” sărbători sau al evenimentelor speciale. ustului. Iar evenimentele contemporane în războaiele de apărare ale Israelului, în cartier. Mulţumim Cancelariei Rabinice şi F.C.E.R. arată omenirii cât de importantă este sau Ziua comemorării eroilor Armatei de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI pentru efortul făcut. Comunitatea noastră găzduieşte des şi iarţait-uri.” comemorarea Holocaustului, a victimelor Apărare a Israelului). (Continuare în pag. 19) DIANA MEDAN spre bine. Noaptea şi-a petrecut-o sub cerul liber. Avea Viaþa lui RABI AKIVA cu el un măgar, un cocoş care îl trezea din somn şi o Perioada de după sărbătorea de Pesah, în care am nimic din imensa lui avere. Aşa au rămas Akiva, dedicat lumânare la a cărei lumină învăţa. A venit un leu şi i-a celebrat ieşirea din robie şi ne pregătIm să sărbătorim studiului, şi Rahel, dezmoştenită, în cruntă sărăcie. mâncat măgarul. Fără să se supere, a spus Rabi Akiva: primirea Torei de Şavuot, ne aduce aminte, mai mult ca De voie, de nevoie, tânăra pereche s-a aciuit în şo- Şi asta e spre bine. Apoi a venit o vulpe şi i-a luat co- orice, de figura lui Rabi Akiva. pronul de paie. Într-o noapte, a bătut la uşa şopronului coşul. Rabi Akiva din nou cu a lui: Şi asta e spre bine. La vârsta de patruzeci de ani, Akiva (fără Rabi) era un un străin şi le-a cerut o mână de paie pentru că soţia sa Apoi vântul i-a stins lumânarea, că nici de învăţat nu mai biet cioban. Într-o lume în care mai toţi ştiau să citeas- născuse şi nu avea paie să-şi aştearnă. A consolat-o putea. Rabi Akiva cu zicerea lui. că, el nici măcar literele nu le cunoştea. Ce fel de viitor Akiva pe tânăra sa soţie: vezi, sunt alţii care nici măcar Dimineaţa, când s-a trezit, a văzut oraşul, care nu i-am putea prezice? El a văzut însă un izvor din care paie nu au. Străinul nu era altul decât... profetul Eliahu. voise să-l adăpostească, în flăcări. Noaptea veniseră cădea apa, picătură după picătură, pe o piatră şi de-a La îndemnul tinerei sale soţii, Akiva a plecat pentru tâlhari, care i-au omorât pe toţi locuitorii şi au dat foc lungul anilor s-a făcut în locul în care cădeau picăturile doisprezece ani să înveţe Tora din gura marilor înţelepţi oraşului. Atunci a înţeles Rabi Akiva cum a decurs totul o gaură în piatră. Mulţi au văzut gaura din piatră, dar ea ai vremii, Rabi Eliezer şi Rabi Yehoshua. Când s-au spre bine. Dacă l-ar fi adăpostit, n-ar mai fi fost printre nu le-a spus nimic. Akiva însă şi-a pus întrebarea: dacă împlinit cei doisprezece ani, s-a întors acasă însoţit de cei vii. Dacă i-ar fi rămas măgarul sau cocoşul, l-ar fi apa, care este moale, a reuşit să modeleze piatra, care douăsprezece mii de perechi de discipoli. Din spatele auzit tâlharii. Dacă i-ar fi rămas lumânarea, l-ar fi văzut. este tare, cum nu va reuşi Tora, care este din foc, să-mi casei a auzit cum vecina o sâcâia pe Rahel, spunându-i Dar de unde a ştiut Rabi Akiva de la început că totul va modeleze inima, care doar e moale? că bărbatul ei a lăsat-o deja de doisprezece ani. Rahel i-a decurge spre bine? Pentru asta trebuie să fii Rabi Akiva. Zis şi făcut. Împreună cu fiul său s-a aşezat, fără să răspuns cu mândrie, că dacă ar fi fost după ea, Akiva ar Douăzeci şi patru de mii de perechi de discipoli a se ruşineze, în bancă la şcoală. Dar, spre deosebire de mai pleca la studiu pentru încă doisprezece ani. Auzind avut Rabi Akiva şi toţi au murit în decurs de treizeci şi copii, care acceptau tot ce li se spunea, el întreba de acestea, Akiva s-a întors pentru încă doisprezece ani la trei de zile între Pesah şi Şavuot, lăsând lumea pustie, ce, căuta peste tot tâlcul. Nici măcar cele mai mici detalii studiu. De ce nu a intrat în casa lui nici măcar pentru o fără învăţătura Torei, până s-a dus la înţelepţii din sudul din forma literelor nu scăpau neobservate. Peste ani, el clipă? Multă cerneală a curs, multe condeie s-au frânt, ţării, unde a avut cinci discipoli care au dus mai departe va şi găsi răspunsurile la multe din întrebările de care dar un răspuns mulţumitor încă nu am găsit. ştafeta. Acesta este motivul pentru care în zilele dintre nimeni nu se preocupase până atunci. La împlinirea celor douăzeci şi patru de ani, s-a Pesah şi Şavuot în care numărăm OMER-ul, şi care ar Stăpânul la care lucra Akiva se numea Kalba Savua, întors Rabi Akiva cu un alai de douăzeci şi patru de mii fi trebuit să fie zile de bucurie - nu se fac nunţi. Nunţi se ceea ce s-ar traduce „câinele sătul”. Straniu nume! Nici de perechi de discipoli. O bătrânică a vrut să se apropie fac numai în ziua a treizeci şi treia din OMER, numită un animal nu face mai multe mofturi la mâncare decât de el, dar discipolii n-au lăsat-o. Le-a spus Rabi Akiva: şi LAG (L – 30, G – 3) BAOMER, când plaga a încetat. el, deci nimeni nu e mai înfometat decât un câine. Mare Lăsaţi-o, tot ce am eu şi aveţi voi, prin meritul ei avem. Care a fost motivul pentru care au murit? Talmudul bogătaş era Kalba Savua şi darnic pe măsura bogăţiei. Auzind Kalba Savua cine este ginerele său, şi-a ne dezvăluie: pentru că nu se purtau respectuos între ei. Cel ce îi călca pragul, chiar dacă era înfometat ca un regretat amarnic jurământul şi a cerut înţelepţilor dezle- Pentru ca acest păcat să nu se repete, a fost statornicit câine, tot sătul ieşea, şi de acolo i se trăgea numele. gare. Înţelepţii i-au dezlegat jurământul şi de atunci nu încă de la începutul Evului Mediu să se citească în cele O singură fiică avea Kalba Savua. Ea se numea a mai cunoscut Rabi Akiva sărăcia. Preţuitei sale soţii şase Şabaturi dintre Pesah şi Şavuot, după rugăciunea Rahel şi avea ceva din firea celebrei Rahel, iubita soţie i-a dăruit o bijuterie unică: imaginea Ierusalimului făcută de Minha, câte un capitol din PIRKEI AVOT, ceea ce se a patriarhului Yaakov. Ea a fost prima care a întrezărit în întregime din aur, ceea ce se numeşte IERUŞALAIM traduce „Învăţătura Părinţilor”. În zilele noastre, obiceiul că flămândul cioban Akiva, care nici măcar literele încă ŞEL ZAHAV. este să se citească PIRKEI AVOT până în ajun de Roş nu le cunoştea prea bine, nu e chiar om de rând. În taină Viaţa lui Rabi Akiva nu a fost însă lipsită de peripeţii. Haşana. În multe sinagogi din România se păstrează s-au cununat, doar cu condiţia ca Akiva să studieze Tora. Pe drum, când soarele era deja spre apus, s-a apropiat acest obicei. Nu la o astfel de alianţă se aştepta Kalba Savua. de un oraş. Le-a cerut celor din oraş să-l adăpostească, Rabin RAFAEL SHAFFER De necaz, s-a jurat că nu-şi va mai ajuta unica fiică cu dar ei au refuzat. În loc să se supere, a spus: Şi asta e REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 5

ANTISEMITISMUL ieri ºi azi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, prin Departamentul artă, cultură, ştiinţă, a organizat pe 19 aprilie a.c. la Centrul Comunitar Evreiesc conferinţa ”Evoluţia antisemitismului”. Evenimentul a fost prilejuit de apariţia a două volume legate de acest subiect, respectiv ”Geneza antisemitismului” de Jules Isaac (Editura Hasefer) şi ”Pogromul de la Iaşi şi Holocaustul din România”, volum bilingv, în română şi franceză (Editura Universităţii ”Al. I. Cuza). Moderată de preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, la conferinţă au luat cuvântul istorici, cercetători, cadre universitare: Carol Iancu, Alexandru Florian, gral. (r) Mihail Ionescu, Adrian Cioflâncă, Vasile Morar, Felicia Wald- man şi Adrian Niculescu. Printre cei prezenţi în sală s-au aflat şi P. S. Ieronim Sinaitul, Episcop-Vicar Patriarhal, şi preot prof. Emilian Corniţescu. Dr. Aurel Vainer a subliniat, în cuvântul nu s-a pierdut nici astăzi, deşi a fost există o evoluţie a antisemitismului, asis- său de deschidere, că prezentarea celor scris acum 60 de ani, a fost propus de tăm la o resurgenţă a antisemitismului două volume şi dezbaterea în jurul lor el pentru traducere. Interesul lui pentru în Europa. Potrivit statisticilor, în 34 din servesc cunoaşterii mai bune a formelor ”Geneza antisemitismului” s-a datorat cele 45 de state europene se constată de antisemitism, pentru a le putea com- Marelui Rabin Alexandru Şafran, care manifestări antisemite. Antisemitismul cu bate mai bine. Tema este de o stringentă i-a atras atenţia asupra importanţei lui care avem de-a face astăzi în Europa ţin- actualitate în condiţiile globalizării şi a Jules Isaac, ale cărui teze au influenţat teşte delegitimizarea Israelului, negarea internetului, când ideile, inclusiv cele ne- deciziile Conciliului Vatican II cu privire dreptului la existenţă şi distrugerea lui. îşi găseşte forme noi şi tot mai perfide, gative ca antisemitismul, se răspândesc la relaţia dintre catolici şi evrei. După […] Apariţia Califatului Islamic reprezintă este foarte important să ne amintim de în toate colţurile lumii. Din păcate, în ceea părerea traducătorului, Isaac s-a întors o ameninţare directă la adresa securită- unde a pornit. Deşi este vorba despre o ce priveşte acest subiect, nu se constată către iudaism după ce familia lui a pierit ţii globale, deoarece acesta proclamă carte aparent veche, ea este un important o diminuare, ci o creştere şi tema este mai la Auschwitz. Cartea, a afirmat vorbitorul, necesitatea schimbării prin forţă armată instrument pentru lumea academică. Este actuală ca oricând. În acest context, pre- opune învăţătura dispreţului învăţăturii a întregii alcătuiri geopolitice a zonei, a o lucrare comprehensivă şi, deşi este o şedintele F.C.E.R. a amintit participarea stimei, teza esenţială a autorului în relaţia consecinţelor planului Sykes-Picot, în lucrare ştiinţifică, este o carte accesibilă, lui în calitate de deputat la aniversarea a evrei-creştini. Ţicu Goldstein s-a referit şi care se includea şi Declaraţia Balfour, are un stil literar extrem de uşor de citit. 10 ani de la publicarea Declaraţiei de la la situaţia antisemitismului din România ţintind în acest fel sfârşitul Israelului.” Din perspectiva unui cititor poate fi un Berlin a OSCE cu privire la combaterea interbelică şi contemporană, când fragila Cercetătorul Adrian Cioflâncă, mem- extraordinar instrument şi o recomand antisemitismului, în care s-a reafirmat an- democraţie lasă spaţiu manifestării extre- bru al CNSAS, s-a referit la evoluţia şi tuturor” a spus vorbitoarea. gajamentul statelor membre de a lupta cu mei drepte, mişcării legionare. diversitatea discursului de tip antisemit, Evreii au avut două mari merite: au acest flagel. Cele două volume care vor fi precum şi la acţiunile antisemite din pe- introdus monoteismul şi alfabetizarea. Ei dezbătute vor servi de asemenea acestui Fascismul românesc rioada regimului antonescian, ca parte a au fost invidiaţi din cauza nivelului lor de scop, a arătat preşedintele F.C.E.R. unei bine puse la punct ideologii a urii şi cunoştinţe, a faptului că au fost „un popor echivalent cu violenţei. “Antisemitismul fără evrei este al cărţii”, aproximativ de 600 de generaţii. Jules Isaac a distrus miºcarea legionarã perfect posibil, întrucât discursul anti- Comparativ, generalizarea învăţământu- semit are propria sa autonomie; el este lui în Franţa şi România poate fi măsurată miturile privind Prof. dr. Alexandru Florian, directorul un construct ideologic în care evreitatea în decenii. Este şi aceasta una dintre vinovãþia evreilor Institutului Naţional pentru Studierea capătă dimensiuni diabolice.” [...] Despre cauzele antisemitismului, a declarat conf. Holocaustului din România “Elie Wiesel” evoluţia antisemitismului, istoricul a pre- univ. dr. Adrian Niculescu. El a făcut câ- Prof. univ. dr. Carol Iancu, de la Uni- (INSHR), a vorbit despre antisemitismul în cizat că „antisemitismul modern, cel care teva aprecieri asupra situaţiei actuale din versitatea din Montpellier, unul dintre România anului 2015. “Există câteva cri- prelucrează stereotipuri creştine despre Israel unde, în pofida unui buget militar coordonatorii volumului ”Pogromul de la terii pe baza cărora ar trebui să reflectăm, evreitate, este produsul întâlnirii dintre de amploare, procente considerabile din Iaşi şi Holocaustul din România”, alături şi anume: componentele instituţionale, discursul politic şi ştiinţă.” De asemenea, PIB se acordă învăţământului şi sănătăţii. de Alexandru Florin Platon, a vorbit mai conţinutul antisemitismului în România el a descris “arhitectura” decizională din întâi despre ”Geneza antisemitismului”, de azi şi actorii care produc antisemitism, România celui de-al doilea război mondi- subliniind importanţa volumului scris de într-o manieră directă sau indirectă” a pre- al, afirmând că “guvernul Antonescu s-a Combaterea cutumelor Jules Isaac şi l-a felicitat pe traducătorul cizat Al. Florian. În opinia sa, “forma maxi- bazat pe o serie de experţi, de intelectuali religioase antisemite Ţicu Goldstein. Vorbitorul a prezentat de- mă de exprimare a antisemitismului este care au devenit birocraţi ai sistemului.” talii despre activitatea lui Isaac, un mare negarea sau respingerea Holocaustului A. Cioflâncă a abordat aspecte mai puţin P.S. Ieronim Sinaitul, Episcop Vicar istoric francez, a cărui familie a murit la ca realitate istorică”. Considerând că in- cercetate ale manifestărilor antisemite, Patriarhal, a vorbit despre importanţa Auschwitz. El a arătat că Isaac a fost tenţiile şi acţiunile autorităţilor române de cum au fost atitudinea unor comanda- combaterii cutumelor religioase antise- preocupat de originea antisemitismului şi a combate manifestările antisemite sunt mente militare sau folosirea basarabeni- mite, ce contravin însăşi naturii creştinis- a constatat că nu are rădăcini creştine, “partea bună” a acestei problematici, Al. lor, refugiaţi în timpul ocupaţiei sovietice, mului, religie ce promovează toleranţa şi a existat un antiiudaism şi în antichitate, Florian a semnalat, în schimb, legislaţia recrutaţi de serviciile secrete româneşti iubirea. “În primul rând, lucrăm cu texte deoarece popoarele antice nu au înţeles neclară în domeniu, care îngreunează ac- pentru a răspândi zvonuri false despre care ne sunt revelate. Aceasta este pre- monoteismul, manifestând ostilitate faţă ţionarea în justiţie şi sancţionarea celor ce evrei ca să incite populaţia, cum a fost tenţia şi în creştinism, şi în iudaism. Aşa- de o minoritate care a introdus ideea unui încurajează cultul criminalilor de război, cazul în timpul Pogromului de la Iaşi. dar, a opera schimbări în aceste texte, fie Dumnezeu unic, invizibil. Isaac, a arătat reabilitarea acestora şi arborează simbo- într-o parte, fie într-alta, fie în orice altă Carol Iancu, a combătut şi mitul că evreii luri neo-fasciste. Al. Florian a subliniat că Indiferenþa care ucide carte sfântă a unei religii, nu este posibil. au ajuns în Diaspora ca pedeapsă pentru există încă oraşe şi localităţi în România Însă raţiunea obişnuită şi interpretarea uciderea lui Isus, arătând că aceasta a care au străzi cu numele “Ion Antonescu”, Prof. dr. Vasile Morar a evidenţiat ad literam trebuie să fie ţinute sub re- apărut cu sute de ani înaintea lui. Nici aşa- busturi ale acestuia sau ale altor criminali dificultatea predării temelor legate de zervă. Când vorbim de texte religioase, zisa ”degenerare” a iudaismului în timpul de război, uneori făcându-se comemorări Şoah în facultăţile de astăzi, mai ales interpretarea lor este foarte importantă. lui Isus nu este o realitate, nu s-au format speciale pentru ei ca foste personalităţi în rândul acelor tineri care vin deja cu În special istoria veche occidentală cu- secte, cum au fost acuzaţi evreii, ci partide locale. “Există, la nivelul liderilor politici un bagaj de concepţii negaţioniste şi noaşte derapaje care s-au bazat pe un politice. Tot aşa, nu stă în picioare nici din România, pe plan naţional şi local, un antisemite, acumulat din mediul de viaţă pietism exagerat. (...)”, a precizat acesta. acuzaţia de ”deicid”. Nu se cunoaşte nimic nivel de cultură politică extrem de redus, sau de pe internet, şi “care nu înţeleg că Referitor la acuzaţiile teologice nefondate direct din procesul lui Isus, aşa-zisa rela- ceea ce generează astfel de manifestări. Holocaustul a fost o tragedie a condiţiei la adresa evreilor, care s-au perpetuat tare a evangheliştilor a fost scrisă după [...] În România, de la clasa politică la umane”. “Ce a făcut ca, într-o situaţie în Evul Mediu, fiind reluate apoi, P.S. un secol de la presupusul proces. Carol sfera culturală şi până la oamenii de rând, anume, în plin secol XX, plecând de la Ieronim Sinaitul a subliniat că “trebuie Iancu a mai arătat că în primul mileniu al mulţi nu vor să accepte ideea că fascismul antisemitismul deja cunoscut, care părea eliminată aserţiunea de deicid, pentru e.n. (volumul se opreşte la anul 1000), românesc nu a fost o mişcare numită că se diminuase la începutul secolului al că Dumnezeu nu poate să fie ucis, este Biserica a adoptat o atitudine bipolară faţă chiar «fascism», ci se chema «mişcarea XX-lea, să se genereze dintr-odată, de sursa vieţii, sursa a tot ce există, sursa de evrei, tolerându-i, dar introducând o legionară». Orice istoric ştie, astăzi, că nu neoprit, un fenomen cum a fost Holoca- binelui, frumosului, adevărului, dreptăţii. serie de discriminări împotriva lor se vorbeşte în general despre fascism, ustul?” – s-a întrebat retoric V. Morar. În Nu poate să fie ucis – e o idee absurdă. Prof. Iancu a prezentat şi cel de-al ci despre fascisme”, a arătat Al. Florian. concepţia sa, una dintre explicaţii este [...] Regretăm derapajele făcute pe con- doilea volum, care cuprinde 23 de co- supunerea omului faţă de autorităţi, tea- siderente religioase din pricina privirii municări. Pe de o parte, se realizează o Statul Islamic ma instaurată într-un regim dictatorial, unilaterale asupra unor texte biblice. [...] privire generală asupra Şoah-ului, apoi care-i face pe cei mulţi să urmeze, ca o Iisus, sub latura sa umană, a fost evreu, a Holocaustului din spaţiul românesc, pe þinteºte turmă, comportamentul impus de autori- la fel şi apostolii, deci nu trebuie să avem de altă parte, se prezintă Pogromul de la distrugerea Israelului tăţi, chiar şi unul deviant. V. Morar a mai resentimente în legătură cu apartenenţa Iaşi. El a arătat că a căutat şi a şi găsit subliniat impactul deosebit pe care l-au etnică.” mărturii noi, mai ales despre salvatorii Prof.univ.dr. general (r) Mihail Ionescu avut mărturiile supravieţuitorilor, precum În încheierea conferinţei, preşedinte- creştini ai evreilor, menţionând şi faptul a abordat problematica antisemitismului Liviu Beris sau Iancu Ţucărman, asupra le F.C.E.R. a mulţumit participanţilor la că trei români au fost omorâţi de autorităţi dintr-o perspectivă sistemică, realizând studenţilor cu prejudecăţi antisemite. panel cât şi publicului pentru prezenţa deoarece i-au ajutat pe evrei. conexiuni cu evenimentele majore pe- Conf.univ.dr. Felicia Waldman, profe- la această conferinţă cu un subiect atât trecute pe scena politică internaţională, sor la Facultatea de Litere a Universităţii de actual şi şi-a exprimat speranţa că va precum recentul atentat din capitala din Bucureşti, a conturat câteva aprecieri veni şi vremea când tendinţa antisemită Un volum valabil Franţei de la începutul acestui an precum asupra ”Genezei antisemitismului”, volum va fi descrescătoare. ºi astãzi şi evoluţia unor organizaţii teroriste (Sta- aflat în dezbatere, caracterizându-l drept EVA GALAMBOS, tul Islamic) şi implicaţiile nefaste asupra unul “de referinţă”, în pofida faptului că DIANA MEDAN, Traducătorul Ţicu Goldstein a men- Orientului Mijlociu şi cu precădere asupra a fost scris acum aproape şase decenii. DAN DRUŢĂ ţionat că volumul, a cărui valabilitate Statului Israel. “Este un lucru cert că “În această lume, în care antisemitismul 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 „Un om armonios, chiar ºi în epoci nearmonioase” Simpozion „Academician Nicolae Cajal”, Bucureºti, 2015, ediþia a X-a, sesiunea inauguralã

Vocaţia academicianului Nicolae Cajal z.l. a fost cercetarea ştiinţifică. A avut dorinţa, exprimată în dese rânduri, „de a contribui măcar cu o picătură la scăderea imensului ocean de necunoscut care ne înconjoară”. Firesc a fost ca la conferinţa de presă, prefaţând ediţia aniversară, a X-a, a simpozionului, al cărui principal organizator a fost Fundaţia Academician Nicolae Cajal, vorbitorii – prof. dr. Dan Duda şi prof. dr. Florin Grigorescu, primul stabilit în SUA, cel de-al doilea, în Franţa – să accentueze faptul că lucrările celor două secţiuni au fost consacrate „Noutăţilor în virusolo- gie” şi „Medicinii şi cercetării translaţionale”. Comunicările, aparţinând unor invitaţi de renume din ţară şi străinătate, s-au axat pe studii de caz din practica medicală românească şi internaţională, prezentând rezultate ale diverselor cercetări în domeniile lor de studiu, răspunzând astfel amintitei năzuinţe a unuia dintre creatorii de şcoală în medicina românească şi terapeut social, acad. Nicolae Cajal. Rămâne una din mândriile comunităţii noastre, pe care a condus-o între 1994 – 2004. De altfel, în public s-au aflat lideri ai F.C.E.R., C.E.B., BBR, numeroşi evrei bucureşteni. principalul obiectiv: „hrană sănătoasă, or- mâneşti şi spaţiului Pãzind sãnãtatea ganism sănătos”. „Degradarea resurselor public românesc, în Preşedintele Secţiei de Ştiinţe Me- de hrană, creşterea continuă a populaţiei general […]. Profe- dicale a Academiei, acad. prof. dr. Irinel globului pământesc, face din ştiinţele silvi- sorul Cajal a ilustrat Popescu, preşedintele simpozionului, ce un domeniu de cercetare de stringentă excelenţa şi nimic membru în comitetul de organizare şi actualitate”, a subliniat. mai puţin decât ex- moderatorul ceremoniei de deschidere Prof. dr. Ştefan N. Constantinescu, de celenţa […]. A fost oficială, a realizat o schiţă de portret a pro- la Universitatea Catolică din Louvain, şi-a şi un vindecător de fesorului Cajal, în structura căruia opera început alocuţiunea printr-o confesiune suflete, nu numai de şi omul s-au aflat mereu în concordanţă: de natură să dea măsura statutului de trupuri, şi a avut o „mentor al şcolii de medicină româneşti medici cercetători ai familiei Cajal: „Anul adevărată pasiune şi dascăl, cercetător, cetăţean al acestei acesta am avut ocazia să lucrez la Insti- pentru umanitate ţări pe care a iubit-o şi căreia i-a lăsat atât tutul «Pasteur» din Paris […] Am văzut […], un om armoni- de multe ca moştenire”. Afirmaţii la care o scrisoare adresată profesorului Marcu os chiar şi în epoci se cuvin adăugate câteva repere: mediul Cajal de marii savanţi români Constantin nearmonioase, o familial în care s-a format, tatăl lui, prof. Levaditi şi Ştefan Nicolau, pentru o cola- lumină într-un secol dr. Marcu Cajal, fiind unul dintre pionierii borare în probleme de pediatrie”. Ştefan marcat de tragedia vei câştiga”; • acordă încredere celor mai pediatriei româneşti; atracţia pentru stu- Nicolau, bunicul vorbitorului, avea să-i Holocaustului, de războaie, de totalita- tineri decât tine, când au dreptate; „dacă diul bacteriologiei şi al inframicrobiologiei; deştepte fiului lui Marcu Cajal pasiunea risme”. Prigoana antievreiască nu l-a […] va fi o reuşită, vei fi asociat la un pecetea celui care i-a fost dascăl, acad. pentru inframicrobiologie, ajutându-l să împiedicat să-şi urmeze vocaţia, aceea de succes, dacă va fi un eşec, nu lăsa pe Ştefan S. Nicolau, întemeietor, alături lucreze în echipa de la Institutul „Pasteur”. a alina suferinţele oamenilor, indiferent de alţii să distrugă inovarea […], poate un de magistru, al Institutului de inframi- Timp de 40 – 50 de ani, profesorul de azi etnie; nu i-a generat resentimente, aban- talent ar deveni inactiv”; • „dacă aperi o crobiologie, ulterior – de virusologie, pe Ştefan N. Constantinescu a beneficiat, donuri. Ca preşedinte al Federaţiei Comu- cauză dreaptă, nu ezita să mergi până-n care l-a condus zeci de ani; formator al familial şi profesional, de personalitatea nităţilor Evreieşti din România a creat un pânzele albe”. Multe din preceptele pe multor generaţii de cercetători virusologi; celui evocat, spirit de rară generozitate, concept, realsemitismul, care, prin mai care Nicolae Cajal „le ascundea diplo- autor şi co-autor a peste 400 de lucrări care „inducea decenţă” în controverse şti- buna cunoaştere a contribuţiei evreilor matic în pilde sau chiar în anecdote ca de specialitate, monografii şi tratate; inţifice. „Când i se spunea ceva aberant, la dezvoltarea României moderne, prin să nu pară prea amare pentru cel care membru, din 1963, al Academiei Româ- profesorul Nicolae Cajal întreba: Chiar respectul faţă de Celălalt, să contribuie avea să le primească”, au fost adoptate ne; vicepreşedinte al aceleiaşi Academii crezi că este aşa? Atunci, persoana în la stoparea xenofobiei, rasismului, anti- de manageri ai institutelor de cercetări, între 1990 - 1994; preşedinte, timp de cauză începea să se îndoiască”. Institutul semitismului. Întreaga lui viaţă şi operă de importanţi oameni politici. Faptul de a mulţi ani, al Secţiei de Ştiinţe Medicale de virusologie, pe care l-a condus multă este o luptă a Binelui cu răul. Savantul de împărtăşi aceleaşi valori cu mulţi oameni a Academiei şi al Academiei de Ştiinţe vreme, „încearcă să-i onoreze memoria. infinită generozitate ne-a lăsat moştenire remarcabili pe care Irina Cajal i-a întâlnit, Medicale; preşedinte al Fundaţiei „M. H. Este regretabil că finanţarea cercetărilor perseverenţa de a nu ne da bătuţi, de a este consecinţa faptului de a fi fost „forma- Elias” a Academiei Române; membru al a scăzut de la 50% la 35%. Dar colectivul, apăra cu putere ceea ce iubim. A ocrotit tă la aceeaşi şcoală”, în spiritul aceluiaşi Societăţii Regale de Medicină din Londra, tânăr, dinamic, încearcă să-şi păstreze tinerii, le-a stimulat creativitatea, conştient „model de a acţiona în societate”. „Adept al Societăţii Franceze de Microbiologie, a optimismul, cercetarea fiind apanajul că toată viaţa avem de învăţat unii de la al raţionalităţii”, Nicolae Cajal „a devenit numeroase alte Academii. acestui institut. Un institut care s-a preo- alţii. Vorbitorul s-a referit şi la înzestrările cu timpul o autoritate morală consultată Vicepreşedintele Academiei Române, cupat de combaterea virusului HIV/Sida, a sale literare. Este vorba despre o piesă de în probleme majore, începând cu soarta acad. prof. dr. Cristian Marius Hera, a hepatitei B ş.a.. Institutele de acest fel pă- teatru, „Eu, gen Ionescu”, care parodiază medicinii şi terminând cu sensibile teme rememorat momente de la şedinţele Aca- zesc sănătatea.” Numitor comun al tuturor mecanismele din teatrul absurdului, în sti- internaţionale”. „Convingerea că are demiei din anii în care ele erau conduse vorbitorilor – recunoştinţa pentru eforturile lul compatriotului nostru, Eugen Ionescu. responsabilitatea imensei încrederi acor- de profesorul Cajal: harul de a asculta, Fundaţiei, condusă de Irina Cajal Marin, „Eu sunt foarte fericit să fiu pentru toţi date l-a făcut mereu să caute cele mai umorul subtil, fineţea cu care amenda în organizarea acestui eveniment. Nicuşor Cajal sau doctorul Cajal”. O frază bune soluţii care să diminueze riscurile greşelile. Un înţelept cu disponibilitate prin care preşedintele Fundaţiei, sufletul pentru cei implicaţi”. Modelul de dascăl, excepţională, până la sacrificiu, pentru „Dacã aperi o cauzã dreaptã, acestei celebrări, fiica profesorului, Irina manager, om public, lider comunitar, lider binele tuturor. Profesorul Cajal a avut o Cajal Marin, ne-a făcut, tuturor celor care academic, cercetător încurajând tinerii, contribuţie esenţială în acea perioadă nu ezita sã mergi pânã l-am cunoscut, să-i simţim pentru o clipă pe care Nicolae Cajal îl lasă posterităţii, de renaştere a Academiei Române. Vor- în pânzele albe” prezenţa. Din „manualul nescris” pe care rămâne şi pentru ea un curs din care bitorul a salutat lucrările simpozionului profesorul l-a lăsat urmaşilor în ştiinţele „crede că va învăţa toată viaţa”. Opera în numele Institutului de virusologie, al „Fac parte dintre aceia care au avut medicale şi în cele sociale, vorbitoarea a sa socială şi de ambasador permanent Academiei de Medicină Translaţională, privilegiul de a-l cunoaşte personal pe re- extras observaţii cu valoare de aforism: • al României în lume va face obiectul unei al Comisiei de Medicină Comparată, gretatul Nicolae Cajal”, a afirmat ministrul când crezi într-un proiect, să nu încetezi alte intervenţii, ne-a asigurat. funcţionând tot în cadrul Academiei Ro- Culturii, Ioan Vulpescu. „Chiar şi acum, la să-l susţii; „dacă reuşeşti, câştigul de mâne. A adus salutul Academiei de Ştiinţe atâţia ani de la plecarea sa dintre noi, este credibilitate te va răsplăti şi dacă pierzi, IULIA DELEANU Silvice, pe care o conduce, prezentându-i un om care lipseşte întregii societăţi ro- în timp, când realitatea îţi va da dreptate, DAN DRUŢĂ cu ei, dar purtam o responsabilitate care mă mobiliza: să duc mai departe opera A fi „Cajal dupã Cajal” – Interviu cu dr. Irina Cajal Marin socială a tatei, aşa după cum fiica mea îi Irina Cajal aparţine primei generaţii postbelice din Est, când a revenit în ţară, să fie lângă părinţi - ştia că nu mai aveau continuă opera medicală. M-au susţinut trăind toate frustrările şi jindul „fructului oprit”: Vestul. Mai ales mult de trăit - , şi-a înţeles, în deplinătate, misiunea; pe cât de prietenii, lecţiile învăţate de la fiecare, că atunci Occidentul se afla într-o perioadă de boom. Pentru grea, pe atât de onorantă: aceea de a fi „Cajal după Cajal”. voinţa de a nu face de ruşine numele evrei, exista „o portiţă” de evadare. A folosit-o şi Irina, ajunsă Primul pas: hotărârea de-a rămâne definitiv în România. „Voi Cajal. Voiam să nu fiu percepută doar la Boston, cu soţul ei, Alexandru Marin, fizician excepţional putea eu oare să fiu la fel de eficientă cum a fost tata? De unde ca fiica profesorului, a liderului, ci să ajut cotat, devenit profesor la Harvard, plecat prea devreme dintre să iau experienţa şi ştiinţa lui despre oameni?” Răspunsul la eu însămi oamenii, aşa cum a făcut tata. cei vii. Irinei nu i-a fost uşor să se despartă de părinţi; nici fiicei întrebările de atunci şi de-acum se află în tot ce a realizat în Am reabilitat casa; să arate aşa cum şi-o sale, Catherine, crescută de bunici, tare ataşată de ei. Şi mai aceşti ani, în modul în care s-a impus, prin ea însăşi, în conşti- aminteau toţi cei care-i călcau pragul greu le-a venit părinţilor, bunicilor. În schimb, Catherine a avut inţa publică românească. La cei 70 de ani – Ad Mea Veesrim! căutând sprijin la necaz. Atât cât pot, şansa să studieze medicina la Boston, devenind astfel a patra –, pe care şi-i mărturiseşte fără eschivările unei cochetării încerc, la rându-mi, să ajut pe oricine generaţie de medici în familia Cajal. Ce-a văzut Irina în casa lipsite de inteligenţă, Irina reface traseul afectiv, spiritual, etic mi-o cere. Simt o bucurie inimaginabilă care era deschisă 24 de ore din 24 pentru orice om în suferinţă, al drumului parcurs, cu ochii la indicatoarele pe care ştie că le când reuşesc. Am creat Fundaţia „Ni- a continuat să facă şi ea când era, geografic, departe. Dar abia are de atins să-l suie. colae Cajal”, străduindu-mă să atrag fonduri pentru evenimente ştiinţifice de – Dascăli în şcoala vieţii? mare bucurie decât să fiu folositoare celor istorii ale marilor familii care au influenţat amploare, organizate anual, prezidate – Tata şi mama. De la mama am în- din jur, ajutându-i cât pot, să respect omul, istoria ţării, evenimente de epocă şi faţa de oameni de ştiinţă renumiţi, stimulative văţat să aleg să privesc jumătatea plină nu haina, să apăr viaţa, să nu mă dezic lor nevăzută, taine din lumea artistică, pentru cercetătorii tineri, talentaţi din ţară a paharului, să zâmbesc chiar şi atunci de locul unde m-am născut. O plimbare spuse cu umor a toate înţelegător. şi străinătate. Sprijinindu-i astfel, trăiesc când mă doare, să mă dedic familiei, să cu tata prin Bucureşti devenea cronică – Şi când n-a mai fost cu tine? sentimentul că împlinesc o mare dorinţă fac din fiecare zi o sărbătoare pentru ai neconvenţională a „lumii bune”. Tata era – Mama a plecat întâi, tata a urmat-o. a tatei: dezvoltarea cercetării medicale. mei. De la tata am învăţat că nu există mai un povestitor grozav. Făcea să reînvie Am simţit că o parte din mine a plecat (Continuare în pag. 18) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 7 Cimitirul Evreiesc Filantropia, cel mai vechi din Bucureºti Cimitirul Evreiesc Filantropia, deschis în O surpriză este mormântul lui… Adolf 1865, este cel mai vechi din Bucureşti şi al doilea Hittler (1862-1892), pălărier, cetăţean austriac ca mărime, având o suprafaţă de 94.000 metri venit în Bucureşti, îngropat în zona săracă pătraţi. a cimitirului. La venirea sa în capitală s-a Capela a fost construită spre sfârşitul seco- angajat portrar la Hotelul Bulevard. În timp lului XIX, în anul 1882, în stil baroc central-eu- s-a studiat posibila apropiere a numelui său cu ropean. În mare parte, pietrele funerare au fost cel al dictatorului german, dar se pare că nu construite din blocuri mari de granit negru, din există nici un fel de grad de rudenie între ei, ci piatră sau marmură, cele din urmă având o mare doar o simplă coincidenţă. diversitate de basoreliefuri deosebite. În ultimii doi ani, în urma eforturilor depuse Pietrele de la sfârşitul secolului XIX au numai de conducerea C.E.B., cimitirul Filantropia şi-a o placă verticală, eventual cu un mic ornament cu schimbat faţa.Cimitirul a fost defrişat şi curăţat motiv în special floral, la începutul secolului XX complet pe o lungime de 500 m de la intrare, apar mormintele din granit în forma de obelisc, urmând ca aceste operaţii să fie continuate. Au sau simboluri religioase. În perioada interbelică fost reabilitate birourile administrative şi sala se clădesc monumente din piatră sau mozaic, de ceremonie a cimitirului, precum şi cele două bogat ornamentate, având diferite forme inspirate spaţii verzi din dreapta şi stânga intrării. din motive religioase şi cu ornamente florale sau „Din păcate, monumentele, în mare parte geometrice. De la mijlocul secolului XX găsim adevărate opere de artă, se distrug constant din monumente moderne, unele fiind inspirate din cauza vechimii, a seismelor, a lipsei unor fundaţii activitatea pe care a dus-o în timpul vieţii per- corespunzătoare, precum şi a acţiunii vegetaţiei, soana înhumată. pe care acum încercăm prin toate mijloacele să La mijlocul aleii principele şi în mijlocul cimiti- o îndepărtăm. Din nefericire, în acestă luptă cu rului sunt două monumente ridicate în memoria natura, Comunitatea este singură, cei îngro- eroilor evrei căzuti în primul război mondial. paţi aproape că nu mai au aparţinători care să Cimitirul Filantropia adăposteşte locurile de îngrijească mormintele şi să le repare pe cele veci ale unor personalităţi evreieşti marcante: degradate. Comunitatea Evreilor Bucureşti nu Iacob Itzhak Niemirower (1872-1939) fost rabin poate asigura din fonduri proprii îngrijirea tuturor şef al României, filosof şi teolog; Mihail Sebasti- monumentelor şi curăţarea cimitirului şi îi rugăm an (1907-1945), publicist, scriitor şi dramaturg; pe toţi care pot da o mână de ajutor să se adre- Iosif Sava (Segal) (1933-1998), muzicolog şi seze Biroului SACRA al Comunităţii Evreilor realizator de emisiuni radio-tv; Meyr Moritz Bucureşti din Str. Sf. Vineri Nr. 9-11, sector 3 Beck (1845-1923), teolog şi istoric al comunităţii Tel. 021 - 314.19. 24. pentru a putea duce la final evreieşti din România, fost rabin al Templului munca începută”, ne-a spus preşedintele C.E.B., Coral din Bucureşti; colonel Mauriciu Brociner vicepreşedinte al F.C.E.R., Paul Schwartz. El a (1845-1954), militar şi diplomat, director al ma- ţinut să adauge, în finalul articolului, că „doreşte reşalatului Palatului Regal, erou al Războiului să mulţumească, şi pe această cale, tuturor celor de independenţă; Oscar Sager (1894-1981), care au înţeles să ajute C.E.B. şi au achitat con- profesor doctor neurolog, membru al Academiei tribuţia de întreţinere pe anul 2015, din care sunt Române; Nicolae Cajal, profesor doctor în micro- plătiţi lucrătorii de la întreţinere”. biologie, vicepreşedinte al Academiei Române, Asigurându-i pe cititori că îngrijirea cimitirelor preşedinte al Academiei de Ştiinte Medicale, pre- rămâne una dintre principalele preocupări ale şedinte F.C.E.R.; Israel Bacal, avocat, preşedinte C.E.B., preşedintele Comunităţii Evreilor Bucu- F.C.E.R.; Moni Ghelerter (1905-1979), regizor şi reşti, Paul Schwartz, şi coordonatorul cimitirelor, profesor la I.A.T.C.; Leon Ghelerter (1873-1945), Alin Boingiu, au subliniat că orice donaţie pentru medic, fruntaş al mişcării socialiste. lucrările de întreţinere a cimitirelor este bineveni- La Filantropia se mai află, între alţii, mormin- tă, indiferent de valoarea acesteia. Donaţiile se tele compozitorilor Henry Mălineanu şi Anatol pot face în următoarele conturi bancare: Vieru, al cântăreţei de operă Dora Massini, al Cod IBAN: cunoscutului regizor şi director al Teatrului Evre- RON:RO58RNCB0074029228310001 iesc Hary Eliad, al poetei Maria Banuş, al artistei USD:RO31RNCB0074029228310002 Tia Peltz, pictor, grafician şi publicist, al lui Max EUR: RO04RNCB0074029228310003. Bănuş, ziarist şi realizator radio tv.

BBR – PREZENT Reuniune privind activitatea restaurantelor rituale la CIR Cristian ªI PERSPECTIVE În perioada 26 - 29 martie 2015, la CIR Cristian a avut fizică la “Lauder Reut”, coordonator al unui grup de elevi În cadrul reuniunii BBR din luna martie au fost loc prima reuniune privind activitatea restaurantelor rituale excursionişti, sosit la Cristian: „Doresc să vă mulţumesc primiţi noi membri: Adriana Pelin, remarcată în din cadrul Comunităţilor evreieşti din România şi ale Cen- în acest fel pentru serviciile excelente pe care ni le-aţi activitatea de voluntariat la Căminul „Rosen”, şi trelor de Instruire şi Recreere ale F.C.E.R., organizată de oferit la Centrul de Odihnă şi Recreere - Cristian Braşov Radu Berca, prezent în comunitate înainte de a Departamentul Economico-Financiar al F.C.E.R şi Oficiul şi pentru felul ireproşabil în care am fost trataţi de către merge la şcoală, medic pentru urgenţe la C.Aj.M., de Îndrumare şi Control. Reuniunea a avut ca scop pre- personalul de acolo. Am fost la CIR - Cristian cu un grup ambii aleşi cu unanimitate de voturi. Îndemnul zentarea, amendarea şi votarea unei Proceduri care să de 20 de elevi şi patru profesori. Zece dintre elevi erau de-a se înscrie printre voluntarii sociali ai BBR reglementeze activitatea restaurantelor rituale, ne-a spus din Israel şi zece de la Complexul Educaţional “Lauder- a fost apelul Sandrei Segal către participanţii la Ionel Horn, şeful Oficiului de Îndrumare şi Control. Reut”, iar doi dintre profesorii însoţitori erau din Israel reuniune. În deschiderea lucrărilor au luat cuvântul vicepreşe- şi doi de la Complexul Educaţional “Lauder-Reut”. Am Preşedintele BBR, ing. José Iacobescu, a dintele F.C.E.R., Paul Schwartz, preşedinte al C.E.B., ajuns la CIR vineri seara (20.03.2015) şi am fost invitaţi expus proiectul de program „Podurile Toleran- directorul economic F.C.E.R., Ovidiu Bănescu, şi directorul la Oneg Şabat, oficierea fiind foarte bună, iar elevii au ţei”, ediţia a II-a, urmând să se desfăşoare între DASM, Attila Gulyas. cântat cântece specifice. După Oneg Şabat, ni s-a ser- 3 – 5 iunie a.c., sub genericul „Cultură. Educaţie. Au fost prezentate statistici care au reflectat cheltuielile vit cina, de care au fost cu toţii încântaţi. Meniul a fost Diplomaţie”. Până în prezent, au fost semnate cu restaurantele rituale, numărul personalului raportat la respectat întocmai după cum fusese stabilit în Bucureşti. acorduri cu MAE, ICR, Camera Deputaţilor, numărul celor care servesc masa, cheltuielile cu persoa- Ne-au fost oferite mai multe feluri de salate şi au fost F.C.E.R., Complexul Şcolar „Lauder – Reut”. Se nele neasistate. Apoi, s-a trecut la discutarea pe capitole satisfăcute nevoile elevilor alergici şi vegetarieni.După au în vedere şi alte parteneriate. a procedurii care tratează probleme legate de organizarea cină, elevii au fost cazaţi în camerele din vila veche şi După deschiderea de la Opera Naţională şi funcţionarea restaurantelor rituale, controlul medical şi am realizat activităţile programate în sala de conferinţe, Română, urmată de un recital susţinut de pre- sănătatea personalului, operaţii tehnologice de prelucrare al cărei echipament a funcţionat foarte bine. Activităţile stigioşi artişti lirici contemporani, la Parlamentul a materiilor prime şi servirea mesei, formularistică, peri- au avut scopuri şi obiective educative, de cunoaştere şi României vor avea loc, cu sprijinul F.C.E.R., patru sabilităţi, casări, inventar, reţetar şi probleme specifice împrietenire a elevilor israelieni cu ai noştri. În încheierea workshop-uri: „Imaginea evreului în societatea de caşrut. serii, am realizat activităţi de divertisment, desfăşurate românească şi contribuţia evreilor în cultura „Menţionăm că reuniunea s-a desfăşurat în condiţii într-o atmosferă decentă şi organizată. română”; „Rolul Legii”; „Importanţa educaţiei în foarte bune la CIR Cristian, meritul aparţinînd în exclusi- Excursia pe care am coordonat-o a fost parte dintr- combaterea antisemitismului”; „Etică, filozofie şi vitate administratorului, Bîcleşanu Mihaela, împreună cu un program de schimb de experinţă pe care Complexul intoleranţă”. Cel de-al cincilea atelier de lucru, întregul personal, care au asigurat şi condiţii ireproşabile Educaţional “Lauder-Reut” îl desfăşoară de mai mulţi ani „Contribuţia românilor şi a evreilor la dezvoltarea de cazare şi masa”, a precizat în încheiere Ionel Horn. cu Şcoala Ort Beniamina din Israel.Sâmbătă dimineaţă relaţiilor România – Israel”, se va desfăşura la (21.03.2015) ni s-a servit micul dejun în condiţii excelente, Ministerul român al Afacerilor Externe. am luat prânzul la pachet, după ce am părăsit CIR Cristian Invitatul special al reuniunii a fost ambasado- CIR Cristian, apreciat la superlativ Braşov. Administratoarea Centrului a fost foarte cooperan- rul Israelului în România, E.S. Dan Ben-Eliezer, de oaspeþii complexului tă, eficientă şi amabilă, iar serviciile personalului au fost a cărui intervenţie despre situaţia din Orientul excelente”, se arată în scrisoarea adresată conducerii Mijlociu a fost apreciată de preşedintele BBR, De altfel, toţi oaspeţii care trag la CIR Cristian sunt din Bucureşti, care coordonează Centrele de Instruire şi José Iacobescu, drept „un regal”. (I.D.) încântaţi de condiţiile de aici. Dovadă, cuvintele din scri- Recreere. soarea trimisă de Marius Frăţilă, profesor de educaţie 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015

inclusiv, lotkis. Seder-ul s-a desfăşurat într-o atmosferă destinsă, prietenească. ComunitATi Corespondent ADELA HERDAN preşedinte C.E. Ploieşti PESAH - sãrbãtoarea formării poporului evreu Ceremoniile de Pesah Peste o sută de persoane s-au în jurul mesei de Seder, să consume alimen- importanţa semnificaţiei expresiei ebraice Satu Mare au început la Sinagogă şi Arad adunat la masa de Seder ca să tele rituale, să asculte şi să îngâne cântecele Be yahad (împreună)”, ne-a transmis Sorin au continuat la masa de Seder, la care au asiste la povestirea întâmplărilor care au interpretate de corul Şira Hadaşa şi să as- Blumer, preşedintele Comunităţii Evreilor din participat 45 de persoane. Preşedintele Co- marcat destinul evreilor. După câteva cuvinte culte cuvintele Hagadei, a cărei repovestire Galaţi. munităţii, av. Nicolae Decsei, a vorbit despre introductive, preşedintele Comunităţii, ing. este stârnită de întrebarea „Ma Niştana?”, semnificaţia sărbătorii. Desfăşurarea mesei Ionel Schlesinger, a predat conducerea ce- rostită de mezinul comunităţii, tot mai mare, PESAH, sărbătoarea libertăţii, de Seder a fost condusă de oficiantul de cult remoniei rabinului Abraham Ehrenfeld, ”cel cu trecerea anilor. Prin ce s-a deosebit acest Iaşi numită deseori şi „regina sărbăto- Ştefan Pap. care cunoaşte cel mai bine ordinea lucrurilor. Pesah de toate celelalte? Poate prin tâlcul dat rilor“ este considerată unică între sărbători Evreii au avut şi atunci un conducător şi vor de filosoful Nicolae Kallós, fost preşedinte al deoarece este marcată de seara de Seder, Tg. Mureş În acest an, celebra- avea şi acum în persoana rabinului”, a spus Comunităţii Evreilor din Cluj, cel care a condus în care se citeşte Hagada şel Pesah, moment rea Pesah-ului a fost mai preşedintele Comunităţii. ceremonia şi a vorbit şi despre o altă eliberare de retrăire spirituală a ieşirii din robie. deosebită decât în ultimii trei-patru ani, ne-a petrecută în preajma Pesahului (la 11 aprilie) Salutând cu bucurie pe cei 95 de oaspeţi scris preşedintele Comunităţii, ing. Vasile Anul acesta, Erev Pesah a din 1945: eliberarea lagărului de concentrare la Sederul colectiv de la Iaşi, preşedintele Dub. Şi anul trecut am avut parte de o mică Bacău coincis cu primirea Şabat-ului. de la Buchenwald. A fost o seară plăcută, Comunităţii ieşene, ing. Abraham Ghiltman, a “minune”, apariţia unui grup de turişti din Is- Serviciul Divin a avut loc la Sinagoga Mare. cu oaspeţi din Israel, cu oameni dornici să vorbit despre semnificaţiile sărbătorii de Pesah rael, dar am trecut-o la capitolul “întâmplări”. Seder-ul s-a ţinut la sala de mese a comu- reasculte Hagada, cu bucate gustoase gătite şi despre valoarea ei educativă prin evocarea Din fericire, acum am avut bucuria de a fi mai nităţii, unde au participat 72 de persoane, de personalul profesionist şi prietenos al re- trecutului istoric şi prin proclamarea credinţei mulţi ca anul trecut, polisch-ul fiind aproape aproape toţi membrii comunităţii, printre staurantului ritual. în libertate. neîncăpător pentru cei 90 de prieteni, câţiva care – „decanul” ei, Ioşka Brill, 93 de ani. Sederul este un prilej plăcut de a ne re- Mesaderii serii, jurist Albert Lozneanu şi fiind noi membri ai comunităţii. Unul dintre ei Preşedintele Comunităţii, Izu Butnaru, a vorbit vedea, de a schimba câteva cuvinte, de a ne ing. Adrian Cuperman, au citit şi au tradus este Samuel Solomon, care, în afară de fap- despre semnificaţiile sărbătorii, cuprinse în bucura de gustul azimei şi de a ne pune în pasaje din mereu actuala Hagada şel Pesah tul că ne-a asigurat sonorizarea, şi-a asumat denumirile sale: Hag HaPesah, Hag Hamaţot, gând câte un obiectiv, în spiritul urării „La anul iar Ilan Moscovici, cel mai tânăr comesean, şi rolul de maestru de ceremonii al Sederu- Hag Haaviv, Zman Herutenu – Sărbătoarea la Ierusalim!” . Dacă anul trecut ne-am dorit să a rostit vechile întrebări mereu noi „Ma niş- lui, citindu-ne Hagada, după ce un alt nou Pesah-ului, Sărbătoarea azimelor, Sărbă- inaugurăm cu succes Monumentul Memorial al tana, halaila haze?” În rugăciunea specifică membru al comunităţii, Andreea Lifschitz, toarea primăverii, timpul libertăţii noastre. Evreilor Deportaţi din Cluj şi am reuşit, acum sărbătorii I-am mulţumit lui Dumnezeu pentru cea mai tânără participantă, a spus tradiţi- Mesader a fost Hainrich Brif, care a vegheat ne-am pus un gând un alt obiectiv: începerea că ne-a păstrat în viaţă şi ne-a ajutat să săr- onalul Ma Niştana. Fragmente ale Hagadei la respectarea Seder-ului – Ordinea mesei de lucrărilor de amenajare a centrului comunitar bătorim Pesah. Masa tradiţională, pregătită au fost citite în limbile română şi maghiară, Pesah, după Hagada. A povesti fiilor noştri, din jurul Templului Memorial al Deportaţilor. de colectivul restaurantului ritual, a întregit iar d-na Anna Karpelesz, din Israel, târgu- din generaţie în generaţie, despre minunile Acolo vom avea şi un restaurant mai încăpător plăcuta atmosferă de familie. mureşeană de origine, ne-a încântat cu făcute de Dumnezeu cu noi, acum peste pentru Sederul viitor. (ANDREA GHIŢĂ) În serile de Seder, cu toţii, din generaţie vocea ei. 3 000 de ani, pentru dobândirea libertăţii, în generaţie, încercăm sentimentul eliberării A contribuit la reuşita Sederului şi un minuni de care beneficiem şi azi, este omiţva . În seara zilei de 3 aprilie, şi sperăm ca această sărbătoare, deosebit ciolent „de zile mari” pregătit de echipa Iuliei Patru copii din comunitate au spus ma nişta- Craiova evreii din Craiova au sărbătorit de dragă nouă, să aducă pace pentru toate Negrea, secretara Comunităţii, iar cele patru na halaila haze…? (prin ce se deosebeşte Sederul de Pesah al anului 5775. Au fost nu- popoarele. (MARTHA EŞANU) pahare de vin anunţate, conform tradiţiei, au această noapte...?) sau, în idiş – di fir caşes meroşi invitaţi: peste 60 de persoane, dintre fost respectate întocmai, cu abateri absolut (cele patru întrebări), punct de pornire pentru care 30 de evrei, bărbaţi şi femei, restul au ”A fost un Seder minunat”, nesemnificative. întreg filmul eliberării. Bunătăţile tradiţionale fost rude, oficialităţi, reprezentanţi ai diferitelor Oradea ne-a relatat cu entuziasm pre- pentru masa de Seder au fost excelent pre- culte din Craiova. şedintele Comunităţii, ing. Felix Koppelmann. Tecuci Suntem o comunitate gătite de Mariana Dudău. Atmosfera a fost Seara de Seder a Pesahului a fost deschi- Sala de festivităţi a Centrului Comunitar Evre- mică, fără restaurant ritual. De însufleţită de cântecele interpretate de Corul să de către prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, iesc, împodobită cu culorile Israelului, alb şi aceea, am organizat Seder-ul la mine acasă. local de Talmud Tora, condus de Mariana preşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova, albastru, a fost locul unde s-au desfăşurat Soţia mea, Roza Aizic, a pregătit toate cele Herman. Seara s-a încheiat cu tradiţionala care a rememorat faptele petrecute cu 3000 timp de două zile ceremoniile de Pesah. Invi- necesare pentru a respecta sărbătoarea de urare Le Şana abaa be-Ieruşalaim! (La anul, de ani în urmă, când a avut loc eliberarea taţii de onoare au fost E.S. Dan Ben-Eliezer, Pesah aşa cum se cuvine. Invitaţii, majoritatea la Ierusalim!). evreilor din robia egipteană. „Petrecem un ambasadorul Statului Israel, şi soţia sa, care membrilor din comunitate, au apreciat calita- Corespondent HAINRICH BRIF Pesah extraordinar, în această Românie au petrecut mai multe zile în oraş. La prima tea cinei de Seder, unde totul a fost caşer şi oficiant de cult al C.E. Bacău minunată în care ne-am născut. Este o sărbă- seară de Seder au participat 138 de persoane preparat cu gust. Eu am fost mesader. toare a libertăţii, o sărbătoare a primăverii, o iar la cea de a doua - 111 persoane. Ca întot- Corespondent IANCU AIZIC Seder şel Pesah în C.E. sărbătoare a azimelor nedospite. Sărbătorim deauna, masa a fost onorată şi de oficialităţile preşedinte C.E. Tecuci Botoşani Botoşani s-a desfăşurat ieşirea evreilor din Egipt, actul de naştere al oraşului şi judeţului. Astfel, prefectul de Bihor, la Centrul Comunitar Interetnic din oraş. În evreilor, naşterea şi renaşterea naţională. Claudiu Pop, a participat atât la ceremoniile Tulcea In ziua de 9 aprilie 2015, cuvântul de deschidere, preşedintele Comu- Aşadar, ne-am născut în această noapte de la Sinagogă cât şi la masa de Seder. I la Templul Israelit din Tul- nităţii, David Iosif, a mulţumit tuturor partici- de Pesah, când poporul evreu a învăţat ce s-a alăturat aici şi primarul Ilie Bolojan, vechi cea a fost sărbătorită o zi din Pesah 2015. panţilor, care, înfruntând viscolul, au dorit să înseamnă libertatea. Este un crez extrem prieten al comunităţii orădene. La Sinagogă, Prezentarea importanţei acestei sărbători şi fie împreună de Sărbătoarea eliberării evreilor de important să fii liber şi să te exprimi atât ing. Felix Koppelmann, după ce i-a felicitat pe rugăciunile au fost rostite de către oficiantul din robia egipteană, care este şi Sărbătoarea de liber.”, a spus dr. Sabetay. În continuare, participanţii la ceremonii, a dat citire mesa- de cult Suhar Goldstein, de la Comunitatea primăverii. Printre cei prezenţi s-a aflat şi una Ştefan Ardeleanu a oficiat rugăciunile acestei jelor preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, Evreilor Brăila. Au fost citite pasaje din Ha- din decanele de vârstă ale comunităţii, prof. sărbători. al rabinului Rafael Shaffer, al Marelui Rabin gada şi s-au servit preparate rituale, maţa şi Rebeca Talpalariu. Mesader a fost ing. Gustav Masa de Seder a fost una specială pentru Menachem Hacohen, al directorului Joint vin caşer. Au participat primarul Municipiului Finkel iar Ma niştana…? (Prin ce se deosebeş- evreii craioveni şi invitaţii lor. Armand Şalom, pentru România, Israel Sabag. Au ţinut să Tulcea, dr. ing. Constantin Hogea, şi membri te…?), respectiv, cele patru întrebări au fost unul dintre copiii evrei ai comunităţii, a rostit spună câteva cuvinte ambasadorul Statului ai comunităţii noastre, invitaţi de la alte etnii puse de cel mai tânăr dintre comeseni, Avi “Ma niştana”, iar dr. Corneliu Sabetay i-a oferit Israel, prefectul de Bihor, precum şi rabinul din Tulcea şi prieteni ai Comunităţii noastre. Talpalariu. Au fost şi oaspeţi din Marea Britanie un cadou. În Sinagoga frumos împodobită de de Oradea, Şraia Kav, care, după slujba din Pentru realizarea acestui eveniment am avut şi SUA - familia Horovitz, părinţi, copii, nepoţi -, pe strada Horezului, invitaţii şi reprezentanţii Sinagogă, a condus ceremoniile mesei de Se- sprijinul F.C.E.R. şi JDC Bucureşti. demonstrând, dacă mai era nevoie, că există celorlalte culte au transmis urările lor de bine der. În tot timpul desfăşurării Sederului, corul Corespondent o legătură incontestabilă între evreii de pre- comunităţii evreieşti, în spiritul păcii şi al comunităţii a însoţit cuvintele rabinului iar la Ing.FAIMBLAT SOLOMON tutindeni. De Şabat-ul din 4 aprilie a.c., prima dialogului, după cum ne-a transmis domnul sfârşitul evenimentului, atât din Sinagogă cât preşedinte C.E. Tulcea zi de Pesah 5775, în Sinagoga din Botoşani Abraham Francisc, vicepreşedintele Comu- şi în cele două seri de Seder, participanţii au au fost rostite Binecuvântarea pentru rouă şi nităţii Evreilor din Craiova. cântat Hatikva. Comunitatea din Zalău – Halel – Psalmii pentru slăvirea lui Dumnezeu. Zalău Sălaj a petrecut Seder-ele de Corespondent DAVID IOSIF Chiar dacă Galaţiul repre- La Sederul din Pesah într-o atmosferă cu adevărat familială. preşedinte C.E. Botoşani Galaţi zenta pe vremuri una dintre Piatra Neamţ seara de 14 Nisan Datorită distanţei mari, de 30 de km., până la cele mai mari comunităţi de evrei din România, 5775 (3 aprilie 2015), organizat de Comu- Sinagoga din Şimleu Silvaniei, pentru a veni 150 de enoriaşi s-au adu- faptul că pe 3 aprilie, la primul Seder de Pesah nitatea Evreilor din Piatra-Neamţ în incinta în sprijinul membrilor şi oaspeţilor religioşi Braşov nat pentru a celebra Pesah- de anul acesta, au participat 50 de membri ai restaurantului ”Unic”, au participat 75 de care nu călătoresc de Şabat sau Iom Tov, ul. Ceremoniile au avut loc la Sinagogă, iar comunităţii evreieşti gălăţene, este o mare persoane, respectiv membri ai comunităţii, re- participanţii s-au reunit acasă la două familii masa de Seder, organizată în două seri, s-a realizare. Sederul s-a ţinut în cantina Comu- prezentanţi ai administraţiei publice locale, alţi din Zalău, care au pregătit preparate tradiţi- desfăşurat la restaurantul ritual. În Sinagoga nităţii Evreilor din Galaţi, din curtea frumoasei invitaţi (între care menţionăm prezenţa câtorva onale. Un Seder a fost oficiat de Dan Haas, plină până la refuz, preşedintele Comunităţii Sinagogi, recent renovată. Au participat 50 de artişti plastici, colaboratori ai C.E. la diversele preşedintele Comunităţii, în propria sa casă, Evreilor, ing. Tiberiu Roth, a vorbit despre persoane, membri ai comunităţii, iar cuvântul activităţi desfăşurate aici), oaspeţi din Israel. iar celălalt - de Călin Lucaci şi familia sa. semnificaţia acestei sărbători, dovedind o de bun venit şi urările de Pesah au fost făcute Într-o atmosferă sărbătorească, au fost servite Fiecare Seder a reunit circa 20 de persoane, profundă cunoaştere a istoriei poporului evreu, de preşedintele dr. ing. Sorin Blumer, în nu- mâncărurile şi băuturile tradiţionale. membri ai comunităţii locale, foşti membri aşa cum a constatat Jean Steiger, redactorul- mele Comitetului de Conducere al Comunităţii. Înaintea ceremoniei religioase, oficiată ai Comunităţii din Bistriţa care s-au mutat la şef al revistei israeliene ”Jurnalul săptămânii”, S-au aprins, conform Luah-ului, mai întâi de Marcel Bergman (care a citit şi fragmente Zalău, dar şi oaspeţi veniţi de peste hotare, din aflat în vizită la Braşov. Oficiantul de cult ing. lumânările de Iom Tov, de către Violeta Blu- semnificative din Hagada), un moment aparte Brooklyn sau Anvers. Dan Haas, preşedintele Rudy Katz a condus partea religioasă a ce- mer, consilier, apoi toate doamnele au aprins l-a constituit evocarea personalităţii lui Moise Comunităţii, a evidenţiat rolul deosebit pe care remoniilor, la sinagogă şi la masa de Seder. lumânările de Şabat. – căruia evreii îi datorează eliberarea din robie l-a avut rabinul Rafael Shaffer în pregătirea Atmosfera plină de entuziasm a fost întreţinută De Pesah, la Galaţi s-a şi cântat. Cei câţiva –, prin prisma unor istorici şi filosofi celebri, de intensă a oficianţilor de cult din ţară pentru a şi de corul Comunităţii. La cele două seri au foşti membrii ai Corului Comunităţii au intonat la Philon din Alexandria (care a scris prima putea conduce astfel de ceremonii, precum şi participat enoriaşi din Braşov, dar şi din loca- cântece specifice de Seder. biografie a profetului) la André Neher. contribuţia specială a JCC Bucureşti, care a lităţile apropiate – Făgăraş, Codlea şi Ozun, Hagada de Pesah a fost citită de oficiantul organizat, de asemenea în prealabil, adevă- israelieni aflaţi în trecere sau permanent la de cult Elias Ceauşu. Dacă în cadrul Hagadei Comunitatea ploieşteană rate lecţii de oficiere a unui Seder acasă.Dan Braşov, două familii de americani, precum şi ti- s-a citit “prin ce se deosebeşte această noapte Ploieşti a celebrat Seder-ul de Pesah Haas şi-a exprimat speranţa că în curând va neri de la Habad. (După ”Jurnalul săptămânii”) de celelalte nopţi”, preşedintele Sorin Blumer 5775 într-un mic restaurant, cu 52 de partici- fi finalizat sediul comunităţii din Zalău, unde a supus analizei întrebarea “prin ce nu ne panţi, ceea ce înseamnă foarte mult, rapor- se vor putea susţine astfel de sedere, precum În ajun de Pesah, restaurantul deosebim noi, evreii de azi, de cei ieşiţi din tându-ne la numărul de membri ai comunităţii. şi alte activităţi, pentru mai multe persoane. Cluj ritual al Comunităţii Evreilor din Cluj robia egipteană?” Mesader a fost oficiantul de cultGilu Iuftaru. (D.M.) este animat de cei care ţin să se întâlnească “Atmosfera destinsă ne-a făcut să realizăm Au fost servite preparate culinare tradiţionale, REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 9

„Viaţa este un dar. Cum îl foloseşti?” Sãrbãtorirea vicepreºedintelui F.C.E.R. ºi preºedintelui C.E.B., ing. PAUL SCHWARTZ, la 75 de ani Biblioteca Templului Coral, reînnoită, lativ. Mesajul a fost citit de secretarul martoră tăcută a atâtor întâlniri cu inte- general al C.E.B., ing. Peri Blănaru. „Aţi lectuali evrei din România – a existat, dat şi daţi dovadă de multă energie şi înainte de război, ca un proiect de consti- răbdare în toate discuţiile noastre, une- tuire a unei academii iudaice, care urma ori tumultoase, reuşind, cu înţelegere şi să aibă sediul acolo –, loc de demarare tact, să rămâneţi la fel de intransigent a programelor pentru tineret şi generaţia când e vorba de binele comunităţii”, medie, lansate de Joint în urmă cu circa l-a caracterizat directorul Joint pentru două decenii, spaţiu pentru primiri de România, Israel Sabag. „Viaţa este un delegaţii ale unor organizaţii evreieşti dar. Cum îl foloseşti? Este întrebarea internaţionale. Biblioteca „Rabin Halevi” pe care fiecare dintre noi e dator să a fost scena uneia dintre sărbătoriri- şi-o pună zilnic. Paul Schwartz este le înscrise în „hronicul” o pildă pentru cea mai ei actual. Pretextul era mare bucurie: aceea de „vârsta rotundă” – 75 de a-şi putea spune: mi-am ani – „făcută” de vice- împlinit misiunea şi conti- preşedintele F.C.E.R. şi nui s-o fac”, a fost gândul preşedinte C.E.B., ing. aniversar rostit de rabinul Paul Schwartz, pe care Rafael Shaffer. „De când „subiectul” a rezumat-o am venit în Federaţie, scurt: 44 de ani în indus- am lucrat cu domnul Paul După terminarea lucrărilor de reconstrucţie trie, 18 – în F.C.E.R. şi Schwartz; întotdeauna – C.E.B.. Prenumele l-a pentru binele Federaţiei primit în memoria unui şi al comunităţilor. Sper unchi, trăitor în Germa- să continuăm să cola- Reinaugurarea Sinagogii din Edirne, nia, ucis de nazişti în borăm tot atât de bine în ’38. Au urmat războiul, viitor”, a mărturisit secre- prilej de bucurie ºi întâlnire privaţiunile, bagajele fă- tarul general al F.C.E.R., cute, pentru că-n orice ing. Albert Kupferberg. a evreilor din Turcia moment putea veni or- „Să ne fiţi mai departe din de deportare. Apoi – coordonatorul, colegul, Convorbire cu preºedintele F.C.E.R., dr. AUREL VAINER, deputat euforia eliberării; de scurtă durată. Era prietenul de care avem nevoie mulţi q Sinagoga Mare din Edirne - Domnule copil când „a venit” naţionalizarea. „Co- ani de acum înainte”, i-a urat directorul (Turcia), a treia ca dimensiune din preşedinte, aţi misarii poporului”, cu pistolul pe masă, DASM şi vicepreşedinte C.E.B., Attila Europa şi printre cele mai mari din fost recent la i-au confiscat tatălui său casa. Tatăl lui Gulyas. „Când am acceptat să lucrez în lume, a fost reinaugurată pe 26 mar- Edirne, la rein- era muncitor. „Am trudit o viaţă pentru Federaţie, primul de la care am primit tie, în prezenţa vicepremierului turc augurarea sina- ea”, a încercat acesta să se apere. Pis- sfaturi, când am avut nevoie, a fost Bulent Arinc. Între altele, acesta a gogii din aceas- tolul pe masă era mai elocvent. Paul Schwartz”, a recunoscut consilie- declarat că „în Turcia nu există rasism tă localitate. Din Paul Schwartz: un om căruia nu-i rul cultural al preşedintelui F.C.E.R., dr. sau antisemitism” deoarece „nu ar presă reiese că place să vorbească despre sine. N-a ing. José Blum. „Să fiţi împreună cu noi găsi sprijin din partea populaţiei” şi a a fost un eve- vorbit despre felul în care s-a făcut re- mulţi ani de acum înainte”, i-a urat Irina Înainte de începerea lucrărilor explicat că a luat parte la reinaugura- de reconstrucţie niment ieşit din marcat în fosta Uzină „23 August” nici Cajal. „Am multe amintiri legate de Paul re tocmai pentru a arăta că oameni de comun. Care a măcar atunci când i s-a ivit prilejul: în Schwartz şi sunt sigur că se vor adăuga culturi şi religii diferite pot trăi în pace şi securitate. fost impresia dvs? comunicarea despre aportul evreilor în şi altele în viitor, deoarece comunitatea q În 1934, la Edirne au avut loc violente ma- - Am răspuns cu plăcere invitaţiei industrie, ţinută anul trecut în Parlament, este parte din viaţa lui”, şi-a făcut publică nifestări antievreieşti, în timpul cărora proprietăţile făcute de ambasadorul Turciei la Bucu- la workshop-ul „Contribuţia evreilor la aprecierea directorul JCC Bucureşti, Adi evreieşti au fost jefuite şi evreii au fost atacaţi. reşti, E.S. dl. Osman Koray Ertaş, pentru dezvoltarea României moderne”, din Gueron. Şi o urare în versuri, autor şi q Lucrările de reconstrucţie, realizate prin a participa la o comemorare la Cimitirul ediţia întâi a „Podurilor Toleranţei”. Nici recitator – Emil Finkelstein: „Ziua asta, eforturile Directoratului General al Fundaţiilor, au Evreiesc din Edirne şi la reinaugurarea cât suflet a pus când a fost consilier de departe/ Este cu un iz aparte/ Pentru durat aproape cinci ani şi au costat 1,5 milioane Sinagogii din Edirne, intrată în funcţiune al C.E.B., ulterior – consilier F.C.E.R. unii, că-i cu poante”. Paul Schwartz a de dolari SUA, informează cotidianul turc „Daily în 1907, aproape complet distrusă şi pentru generaţia de mijloc. Nici despre venit pe lume de-ntâi aprilie. Sabath”. refăcută extraordinar de bine de către prezent, când este la al doilea mandat de A fost şi un dar muzical: surpriză q La intrarea în sinagogă, pe un banner autorităţile de resort din Turcia. vicepreşedinte al F.C.E.R. şi, din 2013, din partea directorului de cabinet al amplasat de municipalitate, se putea citi: „Bine aţi Evenimentul la care am asistat a fost preşedinte al C.E.B.. A spus-o, însă, pre- preşedintelui F.C.E.R., Silvian Horn. revenit acasă, vechi prieteni”. Slujba a fost ţinută deosebit de reuşit. Dat fiind că la Edirne şedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, prin Bucharest Klezmer Band , prin vocea de rabinul David Azuz la 46 de ani după ce tot el comunitatea este foarte mică, la reinaugu- telefon, de la Parlamentul României. A şi lui Carmen Ioviţu şi vioara Rodicăi Doija, a oficiat ultimul serviciu divin în vechea sinagogă. rare au participat peste 500 de evrei sosiţi scris-o, în numele Comitetului Director al i-au cântat sărbătoritului „Simen tov un q Sinagoga Mare din Edirne a fost construită în special din Istambul. Ţin să remarc şi F.C.E.R., împreună cu secretarul general mazel tov!”. Meşterii culinari ai Comple- între 1905-1907, din ordinul sultanului Abdul Hamid prezenţa unor importanţi reprezentanţi ai şi directorul Departamentului Economic xului „Băluş” de la Căminul „Rosen” s-au II, pentru a înlocui cele 13 sinagogi devastate de un autorităţilor din Turcia. ai Federaţiei, ing. Albert Kupferberg şi întrecut pe ei înşişi. puternic incendiu din oraş. Planurile i-au aparţinut ALX. MARINESCU ec. Ovidiu Bănescu. Aprecieri la super- IULIA DELEANU arhitectului francez France Depré. (Continuare în pag. 13)

destul de mari determină tineretul să lucreze în loc să Lupta contra sărăciei în Israel înveţe, pe vârstnici să continue să muncească şi după Israelul este ţara contras- Există în Israel o comisie vârsta pensionării, iar pe unii angajaţi să accepte condiţii telor. Aici veţi întâlni zgârie- de luptă împotriva sărăciei. inumane de muncă. nori alături de case vechi de Scopul central al comisiei Iată raportul organizaţiei „Latet” legat de situaţia peste o sută de ani, centre este să aducă sărăcia la un sărăciei din Israel: comerciale ultramoderne în nivel mediu în timp de 10 ani. - 2 545 000 persoane din Israel sunt sărace; acelaşi cartier cu un târg de De aceea s-a recomandat, - 932 000 sunt copii săraci; vechituri şi, de asemenea, printre altele, să se mărească - 25% dintre copii merg la culcare flămânzi, de câteva cea mai mare concentraţie de pensiile de bătrâneţe cu 200 ori pe lună; oameni bogaţi pe metru pătrat până la 400 de şekeli, să se - 10% dintre cei care primesc ajutoare au fost siliţi să din lume. Dar şi oameni ne- mărească fondul de locuinţe doarmă pe stradă, sau în adăposturi; voiaşi. Pentru că da, în Ţara de stat, să se finanţeze tra- - 10% dintre cei care primesc ajutoare au fost siliţi Sfântă există sărăcie. tamentele stomatologice ale să caute mâncare în lăzile de gunoi sau în resturile Datele transmise de Biroul copiilor până la 14 ani şi ale aruncate; Israelian de Statistică sunt în- bătrânilor cu vârsta peste 75 - 36% dintre copii au fost obligaţi să meargă la lucru grijorătoare. Dintr-o populaţie de ani şi să se aprobe de- pentru a-şi ajuta familia să supravieţuiască; de aproximativ 9 milioane de contarea biletelor de călătorie - 55% dintre vârstnici nu au o masă hrănitoare; locuitori, mai mult de 2,5 milioane de oameni sunt săraci. pentru cei care merg la tratamente. Membrii comisiei - 56% dintre vârstnici renunţă la medicamente şi la Desigur că există numeroase programe sociale, ajutoa- au prezentat ministrului Asigurărilor Sociale un raport tratamente. re de la stat şi organizaţii de binefacere care lucrează despre necesitatea ameliorării sărăciei în ţară. Numai O cifră îngrozitoare este aceea a copiilor săraci. Deci continuu la ameliorarea acestei situaţii. că este vorba de costuri guvernamentale de aproape 8 unul din patru copii se culcă în fiecare seară flămând. Una dintre cauze este criza mondială care a afectat miliarde de şekeli pe an, bani foarte greu de obţinut de Această situaţie n-a apărut din senin, ea este rezultatul planeta în ultimii ani. Preţul alimentelor în Israel s-a la un buget „sufocat” de Ministerul Apărării, căruia i se ipocriziei deputaţilor care votează bugetul şi care, fie scumpit cu zeci de procente în ultimul deceniu, fiind mult alocă sume enorme. n-au aprofundat conţinutul, fie au fost constrânşi de mai mare decât media ţărilor dezvoltate (OECD). O altă Oricum ar fi, pe săraci îi aşteaptă un drum lung partidul politic din care fac parte. Din cauza dizolvării cauză este procesul birocratic de alocare a unor sume până la ameliorarea situaţiei lor. Deocamdată s-a dat Knessetului, legea privitoare la sărăcie nu a putut fi de la buget pentru combaterea sărăciei. Declanşarea publicităţii faptul că, după 6 luni de scădere sau echili- votată. Speranţa se îndreaptă acum spre noul guvern alegerilor anticipate, care s-au încheiat luna trecută, brare a şomajului, rata a crescut la 5,9%, faţă de 5,7% format de premierul Benjamin Netanyahu. Vor reuşi oare au blocat, încă de la sfârşitul anului 2014, aprobarea în ianuarie. Dar faptul că sistemul de ajutor social este să reducă sărăcia în Israel? bugetului pentru anul 2015. mai redus faţă de deceniul trecut şi alocaţiile nu sunt DRAGOŞ NELERSA 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 Institutul de Ştiinţă “Weizmann” SOLOMON MARCUS, – o instituţie de top recunoscutã „intelectualul la nivel european pasionat ŞTIINŢA Conform unei analize asupra statis- generală de aprobare este de 10%. Deşi ticilor cu privire la rata medie de succes se află în concurenţă directă cu institute de poezia înregistrată de totalitatea instituţiilor care mult mai mari, Institutul „Weizmann” a ŞI VIAŢA au solicitat granturi de la Consiliul Euro- reuşit să acceseze în total 82 de burse, pean pentru Cercetare (CEC) în perioada în valoare de aproape 150 de milioane matematicii” 2007-2013, Institutul „Weizmann” s-a de euro. Toate aceste date statistice În prag de primăvară, Comunitatea situat pe primul loc. Aceste granturi sunt au fost recent publicate în Raportul de Academică a Universităţii Apollonia, or- acordate celor mai bune institute europe- activitate realizat de Consiliul ştiinţific al ganizatoare a Congresului Internaţional al Descoperire ne de cercetare şi universităţi. Punctajul CEC. Instituţia a acordat subvenţii pentru Culturii, desfăşurat sub deviza „Pregătim deosebit de bun se datorează faptului cercetători în aproape 600 de domenii de viitorul promovând excelenţa”, l-a invitat la arheologicã că Institutului „Weizmann” i s-au aprobat cercetare din 30 de ţări. Iaşi pe acad. Solomon Marcus pentru a-l 35% dintre propunerile sale de finanţare Institutul de ştiinţă „Weizmann” a fost omagia la împlinirea vârstei de 90 de ani. în vederea derulării unor proiecte. Un fondat în 1934 de Haim Weizmann, om Adevărată sărbătoare a culturii româ- în Israel studiu comparativ asupra mediei înre- de ştiinţă, chimist şi primul preşedinte al neşti, această manifestare, ce l-a avut ca O fabrică egipteană de bere, veche de gistrate de instituţiile de profil israeliene Statului Israel. amfitrion pe prof. univ. dr.Vasile Burlui, peste 5.000 de ani, a fost descoperită în indică o rată de succes de 18%, iar rata rectorul Universităţii Apollonia, s-a deschis incinta unui şantier de construcţii din Tel cu un scurt program muzical susţinut de Aviv. Diego Barkan, responsabilul echipei Orchestra Universităţii de Arte „George de arheologi care a făcut descoperirea, Inovaþii în tratarea cancerului Enescu” din Iaşi, dirijată de Bogdan Chi- a declarat că este vorba despre circa Ultimele cercetări în domeniu au răspuns pozitiv testelor iniţiale şi a cauzat roşcă. 17 încăperi în care se producea şi se condus la concluzia că orice celulă distrugerea multor celule canceroase. Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, depozita berea. Potrivit aceleiaşi surse, are abilităţi de comunicare, iar această Prof. Seger spună că celulele canceroase Cristian Adomniţei, fost Ministru al Educa- acestea datează din perioada de înce- descoperire va putea revoluţiona moda- devin „dependente” de fluxul constant de ţiei, a arătat că prezenţa acad. Solomon put a Epocii bronzului, între anii 3.500 Marcus la Iaşi, oraşul pe care îl consideră litatea de a preveni proliferarea celulelor semnale transmis, astfel că, adăugând şi 3.000 î.e.n. ”Printre sutele de cioburi „Atena culturii şi ştiinţei româneşti”, ono- canceroase. Pe scurt, celula trebuie să reprezentative pentru cultura locală am rează judeţul nostru: „V-aţi aflat mereu în transmită un flux constant de mesaje, descoperit şi câteva fragmente ale unor partea luminoasă a vieţii. Activitatea pe care porneşte dinspre pereţii săi exteriori care o depuneţi este un exemplu şi un spre nucleul interior. Dar acest sistem de model de rezistenţă. Prin munca dvs., comunicare rapidă poate genera mutaţii, îmbogăţiţi patrimoniul ştiinţific şi cultural, care pot da naştere unui fenomen de nu numai românesc ci şi universal.” supraaglomerare şi intoxicare, care pro- În Laudatio, citit de acad. Constantin duce cancerul. Prof. Rony Seger şi echipa Gh. Marinescu, s-a subliniat: „Acad. So- sa din Departamentul de Biologie de la lomon Marcus provine dintr-o familie mo- Institutul „Weizmann” propun o metodă destă dar călăuzită de excepţionale valori de oprire a revărsării informaţiei înainte morale, tradiţionale, care vin de departe, de a putea ajunge la nucleu. Rezultatele din istorie şi spiritualitate.Încă din anii stu- promiţătoare iniţiale ar putea fi utilizate un filtru care taie acest semnal, le poate denţiei, s-a afirmat multivalent, nu numai pentru a trata o serie de diferite tipuri de provoca moartea. Foarte important este la cursuri şi seminarii, ci mai ales în dome- cancer, mai ales că majoritatea dezvoltă că această moleculă nu afectează şi alte niul cercetării ştiinţifice, fiind remarcat şi o rezistenţă la tratamentele actuale şi, celule normale, aceasta vizând în prin- îndrumat, în această direcţie, de savantul în plus, s-ar putea să apară mai puţine cipal procesul de dezvoltare a celulelor de valoare internaţională, acad. Grigore efecte secundare negative decât atunci canceroase şi, prin urmare, ar putea avea Moisil. Solomon Marcus este un veritabil când este utilizat un tratament clasic. De mai puţine efecte adverse decât clasicul promotor al colaborării interdisciplinare, asemenea, echipa a identificat o poten- tratament bazat pe chimioterapie. Metoda transdisciplinare, nu numai în sfera ştiin- ţială moleculă medicamentoasă care a ar putea fi utilă şi în tratarea altor boli. ţelor matematice, ci şi dintre matematică şi discipline diametral opuse. Putem spune, fără exagerare, că acad. Solomon Marcus Un device pentru deţine paternitatea incontestabilă, privind relaţia dintre matematică şi lingvistică, matematică şi literatură, matematică şi monitorizarea inimii artă, cultură, muzică, etc. Impresionanta Companiile israeliene se află în plin chirurgicale. sa operă ştiinţifică numără 59 titluri de proces de dezvoltare a unui dispozitiv Dispozi- carte, în calitate de autor sau coautor, medical de supraveghere care vizează tivele israe- alte 26 titluri de carte coordonate, editate, îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu liene, cum prefaţate sau postfaţate, peste 500 de ar- afecţiuni cardiace cronice. Insuficienţa ar fi Impul- ticole publicate în reviste de specialitate şi bazine ceramice mari, ce au fost realizate cardiacă cronică este principala cauză s e D y n a - alte zeci de articole de atitudine, pe teme conform tradiţiei egiptene şi erau folosite de spitalizare a persoanelor de peste 65 mic Opti- culturale, publicate în diverse periodice”. pentru a fabrica bere”, a precizat Barkan. de ani şi afectează aproximativ 26 mili- mizer sau Profesorul univ. dr. Vasile Burlui a Specialiştii afirmă că, deşi poate părea oane de oameni la nivel global. Costurile BioControl transmis un salut călduros sărbătoritu- hilar, berea era considerată şi în acele tratamentelor sau intervenţiilor medicale M e d i c a l ’s lui, pe care îl consideră „un monument vremuri o băutură tradiţională în Egiptul asociate acestei afecţiuni se ridică la circa CardioFit, al patrimoniului cultural românesc” şi a antic şi nu lipsea de la nici o masă. Se 40 miliarde de dolari anual. Aproximativ pot oferi po- subliniat: „Criteriul principal după care pare că ea era consumată în loc de apă jumătate din această sumă provine din sibilitatea trebuie apreciat un om de ştiinţă de talia de întreaga populaţie a Egiptului antic, tratarea şi ţinerea sub supraveghere monitoriză- lui Marcus este gândirea sa, care prin indiferent de vârstă, sex sau statut social. medicală a celor care au suferit intervenţii rii acestor profunzime, originalitate şi rezultate este pacienţi de cu totul particulară...”. acasă. Teh- Prin cuvintele de omagiere rostite, Opinia tuturor, la distanþã nologiile medicale oferite de cei de la conf. dr. Mina-Maria Rusu a încercat să Vectorious Tel Aviv vizează dezvoltarea ofere sărbătoritului “florile de măr ale unei reţele de monitorizare hemodinami- tinereţii veşnice”, însoţite de “Diploma de de un click că prin intermediul unui implant senzorial. nobleţe academică” decernată de Univer- Dacă cineva doreşte să afle ce cred Fondată cu doi ani în urmă în Ramat „Soluţia noastră va permite monitorizarea sitatea Apollonia. cinefilii despre filmul “The Fifty Shades of Gan, suburbie a Tel Aviv-ului, Shadow se zilnică a activităţii de rutină pentru pacien- În încheiere, academicianul Solomon Grey”, va avea nevoie de timp pentru a citi prezintă a fi un site cu peste 700.000 de ţii cu insuficienţă cardiacă, şi va ţine sub Marcus a mulţumit, cu recunoştinţă, Uni- comentarii de pe site-uri de profil precum utilizatori activi lunar. O versiune mobilă control nivelul de glucoză pentru pacienţii versităţii Apollonia pentru organizarea IMDb sau Metacritic. Va găsi opinii foarte compatibilă versiunii Android şi iOS a fost suferinzi de diabet zaharat”, afirmă CEO- evenimentului aniversar, tuturor celor care diferite, care pot lăsa pe oricine la fel de lansată chiar în luna aprilie, iar o fuziune ul companiei, Oren Goldstein. l-au omagiat prin luări de cuvânt deosebite nedumerit ca atunci când a început cău- cu o altă companie israeliană de profil va A fost nevoie de aproximativ patru şi numerosului public venit să asiste la tarea. În schimb, acum există posibilitatea determina dublarea traficului, a explicat Eli ani pentru a dezvolta primul model al sărbătorire şi la conferinţa cu titlul “Cât de a tasta titlul filmului pe platforma Sha- Mashiah, fondatorul companiei. „Cred că dispozitivului Vectorious, care urmează de greu e să fii OM”, pe care a susţinut-o dow.com, şi într-o clipă va avea în faţă o Shadow este ceva care ar putea schimba să fie testat în cursul acestei an, în urma cu acest prilej.Vorbitorul a relevat că o sinteză a părerilor tuturor utilizatorilor din lumea”, spune Mashiah. „Reţelele socia- încheierii unui acord de colaborare dintre educaţie sănătoasă trebuie să respecte diferite site-uri. le încep de la persoană. Dacă vreau să cardiologii americani şi israelieni. Com- echilibrul dintre cele două emisfere cere- Shadow a fost lansat oficial în martie, reunesc ceea ce o persoană a transmis pania tocmai a inaugurat o sucursală brale, respectiv dintre raţional (bazat pe beneficiind de o infuzie de capital de 3 mi- tuturor despre un restaurant sau o anumită în Ohio pentru a supraveghea această logică şi limbaj) şi emoţional (bazat pe lioane de dolari. El sintetizează informaţii camera foto, trebuie să caut într-o mulţime etapă. Goldstein consideră că infra- intuiţii, emoţii şi afectivitate). provenind de la peste peste 45.000 de de locuri. Shadow porneşte în sens invers, structura tehnologică va avea aplicaţii Sărbătorirea de la Iaşi a oferit partici- site-uri web, din 30 de categorii. Acesta de la obiect şi nu de la persoană. Shadow suplimentare. panţilor deosebite momente de adevărată recenzează hoteluri, restaurante, filme, adună toate aceste informaţii pentru orice cultură ce au bucurat, în egală măsură, celebrităţi, echipe sportive, echipamente persoană.” Grupaj realizat de mintea şi sufletul. medicale, maşini şi companii aeriene. DAN DRUŢĂ MARTHA EŞANU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 11 Portrete pe portativ Un maestru al muzicii de jazz ºi al celei uşoare ”Jazz-ul rămâne muzica aceea a in- 1968 până în 1972 este dirijor şi director spiraţiei spontane care, luând nu importă al Teatrului de Revistă ”Ion Vasilescu”. ce temă, nu importă ce autor, chemându- Paleta sa componistică a vizat mai se el Rahmaninov, sau Ceaikovski, sau multe genuri muzicale, dintre care amin- Beethoven, sau Mozart, să improvizeze tim muzica de film, cântecele pentru Foto: Serge Weinber, WJC şi să realizeze creaţia adevăratului jazz, copii, muzica corală şi teatrul radiofonic. adică muzica improvizatorică ce a adus Totuşi, genul muzical ce l-a consacrat elementul acesta de mare valoare şi rămâne muzica de scenă, domeniu în Tinerii evrei europeni confruntaþi care trebuie să rămână ca atare de-a care personalitatea maestrului a arătat o lungul timpului”. Sunt reflecţii şi gânduri copleşitoare forţă artistică. Dintre nume- ce aparţin distinsului maestru Edmond roasele sale lucrări, prezentate pe scene cu provocãrile viitorului comunitar Deda, ”o figură de prim rang în muzica de mari, atât în ţară cât şi în străinătate, Comunităţile evreieşti europene se confruntă astăzi cu probleme variate, de jazz şi în muzica uşoară românească”, amintim ”Poftă bună, la Tănase”, ”Inter- la scăderea demografică inevitabilă la reapariţia unor noi, şi totuşi vechi, ideologii după cum l-a caracterizat muzicianul viu pe portativ”, ”Nunta lui Gică”, ”Toam- antisemite sau anti-israeliene. Mai multe detalii despre perspectiva tinerilor evrei Marius Popp. na se numără melodiile”, ”Cu concertul asupra acestor chestiuni ne-a oferit dr. Andrei Schwartz, care a fost, printre S-a născut într-o familie evreiască, în buzunar”, ”Aventurile unei umbrele”, altele, vicepreşedinte şi trezorier al Uniunii Studenţilor Evrei Europeni (EUJS). la 23 aprilie 1920, ”De la Bach la Tom în Bucureşti, oraş în Jones”, ”Dulcea D.M.: Care sunt provocările cu care D.M.: Cum vezi viitorul tinerilor evrei care îşi va desfăşura pasăre a tinereţii”, se confruntă tinerii evrei din Europa în europeni? activitatea pe par- ”Cheia succesului”, contextul actual? A.S.: Întrebarea este foarte bună şi cursul întregii vieţi. acestea fiind doar A.S.: Consider că avem în faţă cel pu- este una care îi polarizează pe tinerii Urmează cursuri- câteva dintre cele ţin două provocări majore: recrudescenţa evrei, în ultima perioadă. Mulţi evrei decid le Conservatorului câteva zeci de lu- antisemitismului şi pierderea identităţii. În să facă aliyah, să emigreze în Israel. Văd ”Alberto della Per- crări aparţinând ge- privinţa primei chestiuni, dacă până în anii asta la mulţi prieteni din ţări precum Fran- gola” din capitală, nului. ’90 ne loveam în principal de incitări anti- ţa, Spania, Italia, Turcia şi altele. Motivele unde beneficiază Abordarea fe- semite venite din partea dreptei radicale, sunt fie ideologice, fie spre a combate de îndrumările unor nomenului muzical acum putem observa cum neonaziştii posibilitatea asimilaţionismului, fie sunt distinşi muzicieni, raportat la actul ar- sunt uniţi, în ura lor împotriva evreilor, cu legate de posibilităţile de dezvoltare a dintre care amin- tistic o va dezvălui islamiştii radicali sau cu extrema stângă carierei – Israelul oferă un grad mare de tim pe Madeleine în lucrările cu ca- – nu întotdeauna, dar este o tendinţă în ocupare a forţei de muncă, o industrie Cocorăscu, Mircea racter muzicologic. multe ţări. Mai mult, tinerii care repudiază hi-tech dinamică etc. Alţii sunt hotărâţi Brucăr, Emil Cobi- A semnat articole antisemitismul pe bazele religioase ale să-şi continue destinul european, sunt lovici, Renzo del- de specialitate în nu- generaţiilor anterioare au exprimări antise- multumiţi de cultura în care trăiesc şi do- la Pergola, Eugen meroase publicaţii, mite din cauza antagonismului lor faţă de resc să contribuie la dezvoltarea acesteia. Jose Singer, Eduard dintre care amintim religie şi a credinţei că Israelul este un stat Care este viitorul unora şi al celorlalţi? Lindenberg. În peri- revistele ”Muzica”, creat “artificial”, pornind de la justificări Sunt perspective pozitive pentru ambele oada 1938-1939 îşi ”Actualitatea Mu- aflate în Biblie. De asemenea, antisemi- “grupuri”, dar şi provocări şi ameninţări desăvârşeşte studiile la Londra, unde zicală”, ”Flacăra”, ”Rampa”, ”Contem- tismul anului 2015 este mai violent decât din ce în ce mai clare. frecventează cursurile celebrei ”Billy poranul”, ”Îndrumătorul Cultural”, etc., cel al deceniilor anterioare – vorbim des- D.M.: Cine este Andrei Schwartz? Mayerl School for Modern Syncopation”. majoritatea având ca temă jazz-ul. În pre Islamul radical şi despre ceea ce s-a A.S.: Toate activităţile pe care le voi Recunoscută la acea vreme ca fiind o anul 1980, Editura Sport-Turism îi pu- întâmplat la Paris, Copenhaga, Bruxelles menţiona în continuare sunt şi au fost instituţie de primă mărime în promo- blică lucrarea ”Euterpe în vacanţă”. Ca etc. În legătură cu pierderea identităţii, nu desfăşurate în mod benevol, pe lângă varea muzicii de jazz, cu precădere a o recunoaştere a întregii sale activităţi, mă refer la asimilarea în cultura europea- serviciul meu, de zi cu zi. Sunt membru al stilului ”Bing Crosby”, beneficiază aici de în anul 1992 îi este acordat Premiul nă. În fond, acesta este rezultatul culturii Comitetului de conducere al Comunităţii îndrumările unor celebrităţi ale genului, Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, şi al moştenirii comune, iudeo-creştine. Evreilor din Timişoara din 1999, de pe dintre care amintim pe Billy Mayerl, Carol care se alătură celorlalte deja primite: Atât în comunităţile mari, precum Anglia vremea când rabinul Ernest Neumann Gibbons, Bebe Daniels. În paralel, frec- cinci premii la festivalul ”Cerbul de Aur” sau Franţa, cât şi în cele mici, precum era preşedinte. Am fost reales de câteva ventează în Bucureşti, timp de doi ani, de la Braşov, două premii la festivalul de România, vedem că mulţi tineri evrei re- ori. Consider că suntem una dintre cele cursurile Facultăţii de Medicină. la Mamaia şi menţiuni la festivalurile de nunţă la identitatea lor evreiască. Uneori, mai active şi deschise comunităţi din Dragostea pentru muzică, împletită la Split şi Sopot. nici măcar faptul că îşi aleg un partener de România. Sunt co-fondator al Asociaţiei cu uriaşul său talent, conduc la înfiinţa- Numele său se regăseşte şi în pa- viaţă evreu nu opreşte această tendinţă. Sioniste din România şi membru în forul rea în 1941 a primului ”Conservator de ginile ”Dicţionarului de Jazz”, al cărui De ce? Cred că şi problema expusă an- de coordonare. Am fost co-fondator al jazz” din România. O iniţiativă unică la autor (Mihai Berindei) îi oferă un spaţiu terior, antisemitismul, face ca asumarea OTER, mişcarea de tineret a evreimii vremea respectivă care, din păcate, se de prezentare generos. identităţii iudaice să nu fie cea mai uşoară române, acum … defunctă. Am fost vi- va încheia şapte ani mai târziu, din ”raţi- Se pot spune multe lucruri privitor decizie. După mii de ani de moştenire cepreşedinte şi trezorier, timp de şase uni” politice, care n-au avut nicio legătură la personalitatea maestrului, care ne-a evreiască, după ce strămoşii noştri au ani, al Uniunii Studenţilor Evrei Europeni cu muzica şi implicit cu actul artistic. lăsat o muzică de neuitat, bucurând ti- trecut prin cele mai mari persecuţii şi au (EUJS). Actualmente, în timpul liber, ajut În pofida acestor greutăţi, cariera nereţea multor generaţii. Melodii precum supravieţuit ca urmare a unor miracole, la coordonarea activităţii unei organizaţii maestrului va evolua pe o spirală as- ”Of, inimioară”, ”Aşa e dragostea”, ”Mo- tocmai în încercarea disperată de a duce pentru tineri adulţi, între aproximativ 27 cendentă, atât ca pedagog cât şi ca nosilab de toamnă”, ”N-am nicio vină”, mai departe valorile propuse lumii de iuda- şi 40 de ani, care doresc să contribuie, dirijor, compozitor, interpret şi promotor ”Îndrăgostiţii n-au nevoie de cuvinte”, ism, să renunţi la acestea într-o perioadă prin dezbatere cu societatea civilă, cu al jazz-ului: între 1954-1958 este pianist au fost interpretate de-a lungul timpului în care eşti liber să te exprimi ca evreu guvernele şi organizaţiile internaţionale, al Teatrului ”Constantin Tănase”, iar din de nume sonore, dintre care amintim pe este (un) păcat. Pe de altă parte, mai sunt la afirmarea şi protejarea evreilor şi a 1960 până în1966 preia conducerea or- Luminiţa Dobrescu, Lucky Marinescu, şi numeroase considerente care îi fac pe Statului Israel. Referitor la acest aspect, chestrei. Pe linie didactică, predă canto Anda Călugăreanu, Margareta Pîslaru, unii sau pe alţii să-şi aleagă parteneri din doresc să menţionez că România este la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti Doina Spătaru, lista putând continua. alte culturi şi religii. Nu este de judecat, un exemplu pentru modul în care a ştiut (1961-1962,1966-1969). De asemenea, ”Mă mai gîndesc la dumneata” încă dar nici nu este un motiv de bucurie, având să combată antisemitismul (chiar dacă între 1972-1980, este profesor şi şef al răsună în memoria melomanilor! în vedere şi mărimea populaţiei evreieşti probleme există, din păcate) şi este un catedrelor de pian şi canto din cadrul la nivel mondial – undeva în jurul a 14-16 aliat de nădejde al Israelului. Şcolii Populare de Artă din Braşov. Din ADRIAN STANACHE milioane de persoane, în total. DIANA MEDAN 10 ani de la semnarea Declaraţiei OSCE de la Berlin privind antisemitismul Preşedinţia elveţiană a OSCE a organizat, în zilele antisemitismului este jucat de Internet, constatându-se din OSCE, faţă de răspândirea antisemitismului on-line, de 12 şi 13 noiembrie 2014, la Berlin, aniversarea unui proliferarea lui prin utilizarea pe scară largă a forumurilor mai ales în condiţiile conflictelor din Orientul Mijlociu şi deceniu de la semnarea Declaraţiei OSCE de la Berlin şi paginilor sociale. Un alt aspect discutat s-a referit la ale crizei economice, faţă de negarea Holocaustului. S-a privind antisemitismul. Reuniunea de la Berlin din 2004 provocările de securitate generate de atacurile soldate subliniat necesitatea ca guvernele să reacţioneze rapid a fost urmată apoi de cea de la Cordoba (2005) şi cea cu victime umane din rândul evreilor şi instituţiilor evre- la incidentele antisemite şi să trimită un semnal clar că de la Bucureşti (2007), aceasta din urmă extinzându- ieşti, precum şi impactul cazurilor recente de violenţă antisemitismul nu trebuie tolerat, să revizuiască legislaţia şi tematica la combaterea în general a discriminării şi antisemită asupra comunităţilor evreieşti din Europa. existentă cu privire la combaterea antisemitismului şi a intoleranţei. Forumul a formulat o serie de recomandări pe baza că- altor infracţiuni motivate de ură şi să-i urmărească în jus- La evenimentul aniversar de la Berlin a fost prezent, rora au fost elaborate mijloacele şi propunerile de soluţii tiţie pe autorii infracţiunilor motivate de ură antisemită, să din partea Parlamentului României, în calitate de depu- în combaterea antisemtismului dezvolte programe educaţionale cu ajutorul cărora să se tat, dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R. La această În concluziile preşedinţiei elveţiene a OSCE, pe baza combată antisemitismul şi să ofere tinerilor posibilitatea reuniune, la care au participat reprezentanţi guverna- datelor cunoscute cu privire la creşterea numărului şi de a învăţa despre antisemitism. mentali la nivel înalt şi lideri politici, au fost abordate intensităţii incidentelor antisemite, s-a subliniat că an- Documentul adoptat la Berlin are o valoare deose- recentele provocări legate de antisemitism. tisemitismul rămâne o provocare pentru stabilitatea şi bită deoarece trasează principiile care trebuie aplicate Una dintre părţile componente ale întrunirii a fost securitatea din regiunea OSCE. Pornind de la recentele în continuare în toate ţările OSCE pentru combaterea Forumul Societăţii Civile despre Antisemitism. Forumul evenimente - atacurile violente asupra unor evrei, soldate antisemitismului. În Declaraţie, statele membre au a constatat că antisemitismul a ajuns în atenţia publică cu moartea victimelor (atentatele de la Toulouse, Bruxel- recunoscut că antisemitismul se prezintă în forme noi şi datorită folosirii lui de către politicieni ca instrument les şi Paris) şi ameninţările la adresa poporului evreu şi şi că reprezintă o ameninţare la adresa securităţii şi media iar mişcările populiste şi partidele de extremă a unor instituţii evreieşti - reprezentanţii statelor partici- stabilităţii în regiune şi s-au angajat să adopte un set dreapta au introdus antisemitismul în dezbaterea par- pante au constatat şi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de de măsuri pentru a răspunde manifestărilor violente de lamentară. Un rol din ce în ce mai mare în răspândirea faptul că evreii nu se mai simt în siguranţă în unele ţări antisemitism. (E.G.) 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 Tabăra primăverii Ziua de 1 Mai este recunoscută ca o mai ales, cu prezentări de calitate, orga- sărbătoare de relaxare, o recompensă a nizatorii s-au gândit că „cei ce muncesc BUCURESTI, tuturor celor care muncesc. Pentru acest cel mai mult”, generaţia 35-65 de ani, an, nu întâmplător, JCC Bucureşti a pro- merită o asemenea recompensă. Sunt JCC gramat o tabără Keshet la Cristian, chiar aşteptaţi doritori din întreaga ţară la acest în perioada 30 aprilie - 3 mai. Împletind eveniment, pregătit pentru ei în cele mai liniştea acestui spaţiu montan cu viaţa mici amănunte! Ziua Holocaustului - comunitară, cu revederea prietenilor şi, ceremonie de comemorare Cu ocazia Yom Hashoah, JCC Bu- Gazde primitoare de Seder cureşti a pregătit o ceremonie, avân­du-i în centru pe vârstnicii supravieţuitori ai Programul „Seder acasă”, introdus în ultimii ani de JCC Bucureşti, aduce bucuria Holocaustului. La şapte decenii distan- de a fi împreună, aşa cum era odinioară. Având sprijinul JCC pentru susţinerea aces- ţă, avându-i printre noi pe cei care la tei seri, şi în acest an mai multe familii s-au alăturat proiectului. Alături de prieteni, acea vreme erau copii sau foarte tineri, după o istovitoare zi de gătit bucate tradiţionale, a urmat citirea Hagadei şi melodiile este important să înţelegem, atât cât tradiţionale. Evenimentul de Pesah este menit să-i apropie pe membri comunităţii, mintea noastră de azi poate cuprinde, chiar şi în spaţiul lor privat, subliniind faptul că suntem o singură familie şi uşa casei prin ce au trecut aceştia. Este important noastre trebuie să fie deschisă pentru cei ce doresc să se alăture la masa noastră. să vedem, dincolo de cifre şi statistici, ce au însemnat familii distruse, teroare, teamă, viaţă după Auschwitz, Trans- Un radio care merită ascultat nistria şi alte numeroase lagăre de Programul Radio Shalom, ce poate fi 21, Alexandru Gheorgias vă întâmpină concentrare sau exterminare. Tocmai ascultat accesând site-ul JCC Bucureşti, în „Cămara cu muzici” iar Justin Saler vă din această cauză JCC, sub egida www.jcc.ro, oferă programe care se dez- aşteaptă marţi, de la ora 11, să cunoaşteţi F.C.E.R. şi Joint, onorează la fiecare voltă de la an la an. Nu doar mai mulţi, în direct personalităţi ale vieţii evreieşti. comemorare victimele Holocaustului şi dar şi proveniţi din medii dintre cele mai Familia Ioviţu, Carmen şi Aurel, sunt, prin pe supravieţuitori, încercând să insufle diverse, sunt cei care se alătură acestui intermediul emisiunii „Goldene Pave”, celor de azi sentimentul că niciodată demers jurnalistic voluntar, acestui ade- de miercuri, de la ora 19, transmiţătorii nu trebuie ignorată o asemenea ame- vărat radio comunitar, o premieră în lunga înţelepciunii evreieşti, extrasă din surse ninţare. Indiferent de etnie, trebuie să existenţă a evreilor din România. Cei care de referinţă. Joi, la ora 17, ascultătorii fim atenţi la semnele, evidente sau accesează, mai nou, radioul pot să ascul- sunt invitaţi „La Taifas” cu Marga Trifu şi subtile, care marchează revenirea unor te în fiecare luni seară „Ora de sport”, ală- Andrei Banc iar despre mari muzicieni atitudini care, cu 70 de ani în urmă, au turi de Peter Eles. În compania rabinului pot afla doar joi, ora 18, în compania lui făcut posibil Holocaustul. (Vom reveni Rafael Shaffer şi a lui Daniel Orenstein, se Iancu Ţucărman. Continuă emisiunile, cu o relatare în numărul viitor.) poate urmări emisiunea despre cunoştinţe deja consacrate dedicate doamnelor, ca religioase marţi, de la ora 20. Tot marţi, şi cele referitoare la consultaţii juridice dar de la ora 18, Roza Brumfeld vă invită şi de psihologie, la lumea mereu nouă a Sport pentru toţi la o emisiune de restituiri literare. Fanny teatrului. Nici muzica nu putea lipsi din Una dintre cele mai constante şi efi- şi Vicky vă invită în fiecare miercuri, de „meniul” JCC şi un mare interval orar îi ciente prezenţe la JCC Bucureşti este la ora 20, să descoperiţi cultura, limba şi este destinat. Liliana Preda, coordonatorul Centrului civilizaţia israeliană. Miercuri, de la ora de fitness din cadrul JCC Bucureşti. Cu o experienţă bogată în domeniul întreţi- nerii corporale, activând atât în calitate Prietenul meu, pictorul Mişu Davidoglu de antrenor personal, cât şi de coordo- În foaierul JCC am zărit o expoziţie merită toate laudele, este Alin Boingiu nator de şedinţe de aerobic şi fitness, ea extrem de interesantă de tablouri, sem- şi nu s-a străduit degeaba. Mişu a fost deţine o serie de „secrete” pentru a face nate Mihail Davidoglu. Nu am bănuit că un talent original, puternic. Am simţit o ca timpul petrecut la sală să fie nu doar Mişu Davidoglu era pictor şi nici că anul mare durere că l-am subestimat în anii plăcut, ci şi plin de rezultate. Multiplă trecut s-a stins din viaţă. Mi-a fost coleg când ne cunoşteam, deşi o perioadă ne- campioană la scrimă şi aerobic, Liliana la fabrica de anvelope DANUBIANA, am simpatizat mult. Avea rude în Israel. dezvăluie o mulţime de metode pentru astăzi îngropată. Era un tip dezordonat, Nu ar merita un album? Astfel se pierd a scăpa de kilogramele în plus şi pentru fiul lui Mihail Davidoglu, dramaturg, în neant talente de care noi nu avem a ajunge la o formă fizică ce poate să erudit profesor de ebraică şi latină. habar. Avea 60 de ani. Fie-i numele mascheze vârsta reală. Curatorul expoziţiei de la JCC, care binecuvântat! (B. MARIAN) TIMISOARA ORADEA JCC , JCC Diversitatea programelor! Succesul unei numeroase participări fiind un adevărat medicament împotriva la JCC Timişoara este dat de diversitatea izolării şi singurătăţii. programelor. Fără să le detaliem pe toate, După o lună de călătorie în Vietnam dorim să ilustrăm măcar câteva, care dau şi Cambodgia, medicul stomatolog Tina originalitatea acestui loc, devenit “acasă” Sas, de zeci de ani implicată în progra- pentru participanţii de toate vârstele. mele comunităţii, a relatat şi a prezentat Între Purim şi Pesah au fost vizitaţi în imagini această experienţă. Pentru a numeroşi vârstnici, care nu se mai reda atmosfera specifică a pregătit şi o deplasează de la domiciliul lor. În com- gustare din bucătăria vietnameză. A fost pania rabinului Zvika Kfir, a membrilor o adevărată delectare, o călătorie virtuală, comunităţii, s-au realizat dialoguri foarte foarte bine realizată, de care s-au bucurat interesante între generaţii, gestul acesta toţi participanţii la program. În acest an, cei peste 250 de participanţi la cele două seri de Seder Pesah au avut parte de o oficiere fără precedent pentru eno- Copiii, în centrul activitãþii riaşii acestei comunităţi. Reprezentatul regional religioase al Joint, Israel Sabag, a oficiat acest eveniment Gabriela Kincses şi mama domniei întâlnind copiii cu cele mai aprofundate aşteptat şi cu totul special. sale, Kati, sunt dintre persoanele care, cunoştinţe în domeniul religiei Iudaice. Împreună cu familia sa s-a de-a lungul timpului, au fost şi sunt Pe de altă parte, sora lui Robert, Lily, şi alăurat familiei evreieşti ti- implicate în programele JCC Oradea. alţi patru copii - Freundlich Leah, Futó mişorene, oferind cu gene- Acum a venit şi rândul fiului, Robert, care Norbert, Beiuşeanu David, Cornea Cris- rozitate din căldura care în- în curând va împlini 18 ani, să se facă tina - au trecut recent pragul maturizării soţeşte această sărbătoare remarcat. Împreună cu Daniel Csaki, ei evreieşti, printr-o ceremonie oficiată de în orice casă evreiască. A sunt cei doi reprezentanţi ai tinerilor evrei excepţionalul cantor şi profesor Şraia Kav. fost o adevărată bucurie, din România la concursul Hidon Hatana- pe care au apreciat-o toţi ch din Israel. Pentru această competiţie Pagină realizată de cei prezenţi. cei doi tineri se pregătesc intens, acolo LUCIANA FRIEDMANN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 13

Povestea tatãlui meu IOJI Ioji era un bărbat mic de statură, destul ţigări şi nişte acte false. sustrăsese. Cei câţiva deţinuţi care lu- soldat a intrat în şură, a ridicat automatul de rotofei dar totodată foarte vânjos. Avea Când ofiţerul a văzut cizmele, a fost crau la sortarea corespondenţei aveau şi a pus degetul pe trăgaci ca să dea o fire de om jovial şi bonom, de un opti- încântat de calitatea reparaţiei şi l-a re- o metodă rapidă şi sigură de a deschide drumul unei rafale, ca să curme viaţa mism incurabil, şi un foarte dezvoltat simţ comandat şi altor colegi. Era exact ceea orice scrisoare şi de a afla conţinutul ei. suspecţilor duşmani. În acea secundă, al umorului. Ca mulţi dintre contemporanii ce urmărise Ioji. Ieşirea din lagăr s-a mai În plicul în cauză era sentinţa procesului unul dintre băieţi a urlat instinctiv cuvintele săi, viaţa lui a cuprins un număr neobiş- repetat de câteva ori, până când cizmarul lui Ioji. Fusese judecat şi condamnat la “Şma Israel“ (“Ascultă, Israele’’, primele nuit de situaţii extrem de periculoase, în i-a procurat cele necesare evadării. La moarte în contumacie de către Curtea cuvinte ale Crezului iudaic). Ca paralizat, care moartea a fost mai apropiată de el ultima ieşire soldatul a primit două sticle, Marţială din Bucureşti. Sentinţa trebuia soldatul a îndreptat arma spre podea. Era decât viaţa. dar s-a întors în lagăr singur. executată pe loc. şi el evreu şi a înţeles cine erau oamenii Ioji s-a născut în anul 1911, în Făgă- Pe când în lagăr se organiza urmări- Ioji a luat plicul şi l-a aprins cu bricheta. pe care era cât pe aci să-i ucidă. A plecat raş, ca mezin al cantorului şi oficiantului rea şi prinderea lui, Ioji fuma la fereastra Drept recompensă pentru serviciul făcut, şi s-a întors cu un ofiţer, tot evreu, care religios al micii comunităţi evreieşti a vagonului ofiţerilor germani care se întor- i-a dat colegului scurta de doc, deoarece vorbea idiş. Locotenentul le-a explicat că oraşului. Pe parcursul anilor, tatăl lui şi-a ceau de pe front în permisie. Era îmbrăcat acesta se plânsese că îi era foarte frig şi satul se află la o distanţă de circa 90 km încercat norocul în negustoria cu piei şi în costum cu cravată şi o haină de piele nu avea cu ce se înveli noaptea. Amândoi de Prut. Grosul armatei sovietice avea să blănuri dar a revenit la profesia de cantor, neagră, exact ca agenţii Gestapo-ului ştiau că acesta nu era sfârşitul. Era doar ajungă în sat peste trei zile, timp în care pe care o făcea mult mai bine. sau ai Siguranţei. Pe parcursul călătoriei, o scurtă amânare. Mai devreme sau mai băieţii erau obligaţi să treacă vechea gra- La maturitate, Ioji a preluat afacerea nimeni nu a îndrăznit să-i ceară legitimaţia târziu, avea să sosească altă corespon- niţă. În caz contrar, ar fi fost luaţi prizonieri cu blănuri şi a devenit un negustor foarte de călătorie sau vreun alt document. După denţă legată de executarea sentinţei şi şi deportaţi în Siberia. Le-a urat succes şi priceput. Lui Ioji îi plăcea să joace tenis câteva zile de peregrinări, într-o noapte, nu întotdeauna exista şansa de a cădea i-a sfătuit să plece imediat. După un marş şi fotbal, să cutreiere cu prietenii Munţii a ajuns în Făgăraş. Planul lui era să-şi în mâinile prietenilor lui. istovitor de trei zile, în care nu au dormit Făgăraşului, să meargă la pescuit, să scoată din casa părintească echipamentul Dar steaua norocului părea că nu voia aproape deloc, grupul a ajuns la Ungheni facă chefuri cu lăutari şi să-şi viziteze şi să-şi piardă urma în împărăţia munţilor. să-l părăsească pe Ioji. La scurt timp şi s-a predat autorităţilor române. numeroasele amante. S-a furişat, pe drumuri lăturalnice, până la după condamnarea lui, armatele sovietice Dar calvarul nu s-a terminat aici. Ioji Dar al doilea război mondial a pus locuinţa unui prieten care lucra ca tehni- au rupt frontul şi au început ofensiva de şi prietenii lui au fost internaţi într-un capăt dintr-odată acestei vieţi tihnite. La cian de întreţinere la spitalul orăşenesc. cucerire a României. Armatele germană lagăr de lângă Buzău, unde au muncit la începutul prigoanei împotriva evreilor, Acesta l-a ascuns în magazia de materi- şi română au început să se retragă în exploatări forestiere până în august, când Ioji a fost obligat să măture străzi sau să ale din subsolul spitalului şi i-a promis că dezordine. Ofiţerii şi soldaţii au părăsit s-a declarat armistiţiul şi România a întors cureţe zăpada. De asemenea, i s-a inter- o să încerce să-i scoată cele necesare în pripă lagărul şi deţinuţii au început să armele împotriva Germaniei naziste. zis să circule liber prin oraş, mai ales în – bocanci, raniţă, haine călduroase şi se târască pe drumurile noroioase ale După război, Ioji nu a mai reuşit să-şi zilele de târg. După aceea, a fost evacuat ceva alimente – din casa părinţilor, fără Transnistriei şi Basarabiei, spre vechea refacă afacerea şi s-a angajat la o între- din propria casă şi a trebuit să se mute, să atragă suspiciuni. Dar graniţă a României. prindere de stat cu acelaşi profil. Prin împreună cu părinţii, într-o magherniţă pentru asta, trebuia să Ioji şi câţiva dintre pri- 1946, s-a căsătorit şi a avut doi băieţi. de la capătul oraşului. În final, el şi fra- aştepte o ocazie potrivită OAMENI ªI DESTINE etenii lui făgărăşeni s-au După câţiva ani, s-a mutat în Sibiu, oraş tele lui Eugen, împreună cu alţi tineri din şi trebuia acţionat cu răbdare. îndreptat spre gara cea mai apropiată şi pe care l-a admirat şi în care a trăit apoi Făgăraş, au fost deportaţi într-un lagăr de Vestea evadării lui Ioji din lagăr a ajuns s-au ascuns într-un vagon de marfă al toată viaţa. muncă obligatorie din Transnistria. în oraş cu mult mai repede decât era de unei garnituri care se îndrepta spre Un- Dar chiar şi în România comunistă Chiar din primele zile, a început să-şi aşteptat, în condiţii de război. Imediat, gheni. El le-a recomandat băieţilor să se postbelică, pericolele nu l-au ocolit. Ca plănuiască evadarea. Atunci când s-a prefectura l-a convocat pe preşedintele abţină pe cât posibil de a coborî din tren, să-şi întreţină familia, a trebuit adesea să întocmit o listă cu meseriaşii necesari, comunităţii şi l-a însărcinat să facă presi- chiar dacă sufereau de foame şi de sete. facă adevărate acrobaţii financiare, care s-a dat drept cizmar, spre surprinderea uni asupra părinţilor lui şi să le comunice Gările erau pline de soldaţi şi de bande erau la limita legalităţii. O interpretare prietenilor, care îl cunoşteau şi ştiau ade- că, în cazul în care nu era prins sau nu se de criminali care, dacă prindeau un evreu, mai aspră a legislaţiei sau a instrucţiu- vărul. A fost poreclit “Şustărul” (pantofar în preda de bunăvoie, o consecinţă posibilă îl împuşcau. Unul dintre băieţi nu s-a mai nilor l-ar fi putut trimite după gratii. Dar limba germană). După aceea, a început ar fi fost deportarea lor. În aceeaşi noapte, putut stăpâni şi a coborât într-o gară ca îngerul său păzitor l-a ocrotit şi în anii cât să rezolve tot felul probleme ale colegilor mama lui Ioji a plecat de acasă direct spre să caute ceva de mâncare. A fost prins a fost salariat. După ce a ieşit la pensie, din batalionul de muncă şi, cu timpul, a spital. Instinctul de mamă o conducea cu şi împuşcat pe loc. Trenul a fost controlat a devenit cantorul şi oficiantul religios al devenit un fel de conducător neoficial, precizie spre ascunzătoarea lui. minuţios şi tot grupul a fost depistat. Au comunităţii evreilor din oraş. A fost un dar recunoscut chiar şi de conducerea În faţa acestei ameninţări – deporta- fost încarceraţi într-o magazie din spatele om destul de religios, care a crezut că lagărului. rea părinţilor era egală cu condamnarea gării, urmând să fie executaţi a doua zi. Providenţa i-a călăuzit paşii şi l-a ocrotit Când a sosit Ziua Ispăşirii, câţiva din- lor la moarte sigură – Ioji a trebuit să Dar norocul parcă se lipise de Ioji. De în toate situaţiile în care i-a fost periclitată tre colegii mai religioşi au apelat la el ca se predea autorităţilor. A fost reîntors în data asta a apărut sub înfăţişarea unui viaţa sau libertatea. să găsească o soluţie. Ioji le-a cerut să co- lagăr, încătuşat ca un criminal periculos paznic, care contra unei sume de bani, a Ioji a fost tatăl meu. lecteze o sumă de bani cât mai mare şi s-a şi escortat de doi soldaţi. În mod ciudat, deschis uşa magaziei şi i-a făcut scăpaţi. DAVID URS prezentat la comandantul lagărului. Când cu mici excepţii, nimeni din conducerea Grupul s-a hotărât să-şi continue drumul au rămas singuri în birou, i-a propus să lagărului nu i-a reproşat ceva în legătură pe jos, deoarece călătoria cu trenul era P.S. În 1964 am asistat la scena re- le permită să petreacă ziua în post negru cu dezertarea şi nici nu a fost maltratat, prea periculoasă. întâlnirii lui Ioji cu cel care i-a adus plicul şi rugăciuni, fără să muncească, contra cum era obiceiul pentru abateri mult mai Au mers câteva zile, ocolind pe cât cu sentinţa condamnării la moarte. Într-o unei mite considerabile. Comandantul a mici. Motivul pentru această atitudine a posibil localităţile întâlnite în drum. Într-o după amiază, a sunat la uşa locuinţei acceptat şi i-a apreciat îndrăzneala, dar fost darea lui în judecată pentru dezertare. seară au ajuns, flămânzi şi rupţi de obo- noastre un cetăţean care ţinea sub braţ i-a spus că nu ştie cum să justifice lipsa Sentinţele proceselor de acest gen erau seală, într-un sat. Preotul local s-a milos- o haină veche din doc. L-am chemat pe activităţii în cazul unui control al superio- cunoscute dinainte. În ochii conducerii tivit de ei, le-a dat ceva de mâncare şi i-a tata şi, în momentul în care s-au văzut, au rilor sau al comandamentului german. Tot lagărului el era ca şi mort. Şi Ioji ştia asta. lăsat să se odihnească în şură. Noaptea, început să urle amândoi de bucurie. S-au Ioji i-a dat soluţia: să raporteze că a trebuit La vreo două luni după reîntoarce- o patrulă din avangarda armatei sovietice îmbrăţişat şi s-au privit cu ochii înlăcrimaţi. să pedepsească întreg batalionul pentru rea lui, unul dintre băieţii care lucrau la a ajuns în sat şi un “binevoitor” a povestit Omul i-a adus tatei scurta de doc. Nu neîndeplinirea normelor, pedeapsa fiind registratură i-a adus un plic, pe care îl despre ciudaţii oaspeţi ai preotului. Un mai avea nevoie de ea. statul în picioare, timp de o zi întreagă, în rânduri, fără mâncare şi fără apă, păziţi de santinele. Soluţia l-a încântat pe căpitan pe care, spre norocul lui Ioji, îl interesau Reinaugurarea Sinagogii din Edirne, mai mult banii decât ordinele superiorilor. Având o voce excelentă, Ioji a şi oficiat prilej de bucurie şi întâlnire a evreilor din Turcia rugăciunile cuvenite. Până şi soldaţii care Convorbire cu preºedintele F.C.E.R., dr. AUREL VAINER, deputat păzeau au fost impresionaţi de solemni- tatea sărbătorii. (Urmare din pag. 9) Unul dintre vicepremierii guvernului - Cred că este o evoluţie firească. Istoria Turciei contem- Cu trecerea timpului, Ioji era din ce în turc a ţinut un discurs foarte elogios des- porane este un corp comun cu istoria anterioară a Turciei, iar ce mai nerăbdător să evadeze din lagăr. pre evreii din Turcia. A fost, după părerea mea, un mesaj de acum arată respect şi consideraţie pentru o populaţie care a Într-o zi, se ivi mult aşteptata ocazie. Un pace şi de înţelegere între oameni, într-o ţară care, pe termen avut un rol semnificativ în dezvoltarea spre coordonatele de ofiţer i-a cerut să-i repare o pereche de lung, a avut o deschidere foarte semnificativă pentru evreii astăzi ale economiei, civilizaţiei şi culturii turce. cizme. Ioji i-a spus că le-ar repara cu veniţi acolo în primul val, în urma expulzării lor din Spania şi Nu mă surprinde deloc această evoluţie, dar este bine că plăcere, dar nu are sculele şi materialele Portugalia, iar apoi şi a altor evrei. guvernul turc dovedeşte această deschidere, care pentru unii necesare deoarece, când a plecat de aca- Ştiam că în Turcia există o cultură evreiască sefardă foarte constituie o atitudine care produce mirare, mai ales dat fiind să, nu i s-a spus să le ia cu el. Dar imediat avansată, dar această sinagogă repusă în funcţiune în condiţii încordarea relaţiilor cu statul Israel, în anumite împrejurări. i-a propus ofiţerului să-i permită să iasă foarte reuşite este o mărturie a prezenţei iudaice pe acele Noi credem că trebuie mers pe acest drum al înţelegerii din lagăr, escortat de un soldat, până meleaguri şi a înţelegerii de care s-a bucurat recent populaţia reciproce. De altfel, F.C.E.R. are relaţii excelente cu deputaţii în ghetoul evreiesc din oraşul apropiat. evreiască din partea autorităţilor Turciei. musulmani din Parlamentul României, precum şi cu minorităţile Acolo avea să roage un cizmar să-l lase Mi-a făcut mare plăcere să asist la această manifestare, la musulmane de la noi, printre care şi cea a tătarilor. Dacă vă să repare cizmele în atelierul lui. Ofiţerul care atmosfera a fost aproape incendiară, în sensul că, după amintiţi, am avut o excelentă prezentare de carte la Constanţa, a acceptat imediat şi Ioji a plecat însoţit terminarea discursurilor, participanţii s-au dezlănţuit într-o ade- atunci când s-a lansat volumul Ghizelei Suliţeanu, care a reuşit de soldat. Pe drum a cumpărat o sticla vărată explozie de cântece tradiţionale evreieşti, de dansuri şi să dea o lucrare închegată despre cultura şi folclorul tătarilor de rachiu pe care a dăruit-o soldatului de voie bună, menite să marcheze acest eveniment. din Dobrogea. Gazdele noastre de acolo ne-au primit foarte şi a intrat în prima cizmărie din ghetou. Bravo, spun eu, şi să mai repete şi alţii asemenea reinau- frumos şi şi-au exprimat solidaritatea cu noi faţă de tragediile Soldatul a rămas afară să-şi bea rachiul, gurări ale lăcaşurilor de cult din lume. de la „Charlie Hebdo” şi magazinul Hyper Cacher. iar el i-a cerut pantofarului să repare cât - Încă o întrebare. Cum se face că Guvernul şi autorităţile Noi credem că atitudinea noastră, a conducerii Federaţiei mai repede cizmele. L-a plătit cu bani şi Turciei, care nu numai că sunt musulmane, dar sunt şi acuzate şi în ansamblu a F.C.E.R., de deschidere faţă de ceilalţi cetă- cu nişte pâine furată din lagăr şi i-a spus de o orientare din ce în ce mai pronunţat islamistă în politică, ţeni ai României este foarte binevenită. De altfel, vă anunţ de că, până la vizita viitoare, să-i procure un dau o atenţie deosebită comunităţii evreieşti? Să ne amintim acum că am convenit cu ambasadorul Turciei să organizăm costum mai bun, o haină lungă de piele, că recent au comemorat şi scufundarea vasului „Struma”. împreună un eveniment de prezentare a evreilor din Turcia. o pălărie, pantofi noi, cele mai scumpe 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 Profesorului Strihan, cu dragoste! A apărut recent, sub semnătura lui Titus Vîjeu, Convorbirile reţin şi ca istorie concentrată a artei „O aventură estetică târzie cu Andrei Strihan” (carte al spectacolului din România, şi ca încercare de definire a cărei titlu parafrazează o lucrare excelentă a profesorului, şcolii româneşti de teatru. Urmărim un breviar al creaţiilor dedicată lui Mazilu!) de referinţă (începând cu anii ’69-’70). Şi reţinem, în mod Geneza opului (datorat Editurii „Familia”) este de reţi- deosebit, dosarul interzicerii spectacolului „Revizorul”, nut. Titus Vîjeu, el însuşi poet, eseist şi dascăl la UNATC, începând cu povestea unei cronici pe care „Contempo- l-a reîntâlnit pe Andrei Strihan la Tel Aviv. Ni se ranul” (revistă evocată cu nostalgie!) nu a mai evocă momentul de pe aeroportul Ben Guri- putut să o publice! Regăsim un caleidoscop Golem on, când profesorul (elegant, ca întotdeauna) expresiv al personalităţilor noastre regizorale venise însoţit de minunata sa soţie, Puica, şi actoriceşti. Pentru noi, un preţios îndreptar mit ºi spectacol şi de distinsul său fiu, Vlad. Dialogul pus la îl constituie percepţia lui Strihan asupra isto- cale atunci (în 13 aprilie 2013, când Strihan riei, dar şi asupra necesităţii actuale a artei, a O dezbatere organizatã de Institutul împlinea 90 de ani) s-a finalizat rapid, deşi teatrului idiş. Personal, am fost cu deosebire interlocutorii nu s-au mai întâlnit direct, faţă în interesată de „portretizarea” unor dramaturgi Cultural Român din Bucureºti faţă. Recursul la poşta electronică, la Skype, israelieni în vogă (începând cu Hanoch Levin). În cadrul unei iniţiative recente a Institutului Cul- s-a dovedit excelent! Totul a durat 24 de zile Dar şi de felul cum situează Strihan (între tural Român de a edita lucrări care abordează valori ce se încheiau cu „Noapte bună. Pe mâine specific şi universal) scriitori de limbă română universale ale culturii, a fost organizată o dezbatere seară!”, plus alte câteva – de Şabat – în care din Israel. De interes sunt şi aprecierile feno- cu o temă mai puţin obişnuită: Golemul. Mit inspirat cei doi „şi-au vorbit în gând”. Şi ca şi când menului teatral românesc din ultimul deceniu din Cabala iudaică, Golemul a reprezentat ideea formula nu era destul de modernă, Titus Vîjeu aşa cum s-a relevat prin turneele întreprinse creaţiei, de fapt, dorinţa omului de a se întrece cu a recurs şi la inserarea unor pagini de jurnal de Naţionalul din Bucureşti şi Sibiu etc. Dau de forţa creatoare a lui Dumnezeu. Golemul a apărut (propriu), plus a unor fotografii sugestive. Rememoram gândit şi opiniile despre Panait Istrati şi Liviu Rebreanu în mistica iudaică, fiind apoi preluat în literatură şi destinul intelectualului sub vremi, ataşat (graţie lui Tudor prin raportarea lor la evrei. dramaturgie, cu diferite in- Vianu) filosofiei lui Hegel, dar obligat să se dedubleze; un Competentă, bogată în informaţii şi valorizări, cu mul- terpretări. Manifestarea de om pentru care arta şi estetica deveniseră un adevărat te deschideri în timp şi spaţiu, în istoria ideilor, volumul la Institutul Cultural Român refugiu într-un climat de dogmatism. Aflam lucruri noi subintitulat „Bucureşti – Tel-Aviv – via Thalia” consacră din Bucureşti, deschisă de legate de biografie (ruşii nu au agreat numele lui Ionesco un dialog în care esenţial rămâne mereu „gândul viu, preşedintele ICR, Lilian pentru un eventual doctorat!). Urmărim confesiuni despre confruntarea deschisă cu celălalt”. Un dialog (şi graţie lui Zamfiroiu, s-a concentrat traumele dezrădăcinării şi dificultăţile integrării (lupta cu Titus Vîjeu) scânteietor prin iscodiri, contraziceri fertile, în jurul lucrării ”Golem - mit anevoinţele unei limbi noi, dascălul fascinându-şi totuşi paradoxuri şi repere multidisciplinare. şi spectacol cu regizorul studenţii prin ceea ce le revela despre Cehov! etc.) Fenomen mai rar întâlnit în ziua de azi, ambii interlo- Alexandru Hausvater”, pe Cartea lui Vîjeu e substanţială şi ca îndreptar estetic cutori ilustrează un răgaz şi o calitate a trăirii culturii şi o marginea piesei ”Golem”, (despre „teatrul ca geneză a creaţiei”; despre „viaţa lui fără „boierie a spiritului” ieşite din comun. Dar cel mai preţios pusă în scenă de regizor de moarte”; despre „puterea comicului şi comicul puterii” atribut al cărţii îmi pare faptul că dialogul este un demers la Iaşi, cu mare succes. – de la Gogol la Urmuz, Caragiale sau Ionesco, marea alimentat nu doar de o mare stimă şi admiraţie a învăţă- Cartea, editată în română obsesie a teoreticianului; despre relaţia text-spectacol pe celului faţă de Magistru, ci, în primul rând, unul izvorât din şi engleză, sub îngrijirea firul timpului), care îl include şi pe italianul Leone di Sommi Iubire. Un emoţionant „discurs îndrăgostit”. Lianei Cojocaru şi cu o prefaţă de acad. Răzvan (Yehuda Somma) etc. NATALIA STANCU Theodorescu, cuprinde studiul ”Reprezentări ale Golemului”, de dr. Felicia Waldman; ”Epifania prin teatru”, de Oltiţa Cîntec, despre concepţia regizorală şi munca cu actorii ale lui Hausvater; şi interviul ”Acest fascinant Hausvater”, de Liana Cojocaru, cuprinzând ideile lui legate de importanţa şi rolul teatrului. De asemenea, în cadrul manifestării a fost prezentată şi expoziţia ”Legende şi mituri iudaice” a pictoriţei Ioana Stana. La dezbatere au luat parte personalităţi implicate în această iniţiativă. Felicia Waldman, specialistă în mistica iudaică, a explicat semnificaţia Golemului în tradiţia evreiască, caracterul mistic al persona- jului şi rolul atribuit acestuia de a ajuta şi a proteja comunitatea, subliniind dependenţa Golemului de creatorul său, rabinul Loew. Aici rezidă diferenţa de viziune dintre legendă şi drama regizată de Alexandru Hausvater, care umanizează Golemul, îi conferă un caracter autonom. El a adunat într-un tot unitar diferi- tele elemente, din mistică, poezie, literatură şi dramă şi a actualizat legenda, a afirmat Felicia Waldman. Dramaturgul şi eseistul Horia Gârbea, care a cola- borat cu Alexandru Hausvater în zece proiecte, dintre care şase au şi fost realizate, a apreciat volumul editat de ICR, subliniind că, prin articolele publicate, acesta reflectă trei dimensiuni – mitică, teatrală şi umană. Pentru el, Golemul este de fapt Adam-ul biblic iar marea artă a lui Alexandru Hausvater a fost că a transformat mitul într-o realitate palpabilă. El a creat un Golem, nu din lut, ci un Golem de artă. Regizorul manifestă o puternică forţă epică ce adună elemente disparate într-un tot coerent, a afirmat Horia Gârbea. Dr. Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, a vorbit despre expoziţia pictoriţei Ioana Stana. S-a referit la legăturile intrinsece ale diferitelor O posibilã definiþie a ramuri artistice, cum este în cazul de faţă cea dintre fericirii picturile din expoziţie şi piesa regizată de Alexandru „Trecutele iubiri” - recenta carte inerentelor în- într-o „geografie subiectivă”. Aşa pare Hausvater. a Stelei Georgescu, (Editura Scrib, cercări de care s-o fi simţit şi autoarea: în poezie ca La rândul său, Alexandru Hausvater a povestit 2015), coperta ilustrată de Magda nicio căsnicie şi în proză; prefaţa. Personajul mas- despre fascinaţia pe care a exercitat-o asupra lui Luminiţa Georgescu – nu sunt „tre- nu-i ferită, a şti- culin se adresează pretutindeni unei mitul Golemului. Este fascinaţia creaţiei care apoi cute”. Sunt un dar pentru toate ano- ut să presare presupuse interlocutoare, văzută de distruge. Dar ca să distrugă, creatorul trebuie să timpurile, pentru că „iubirea, vârstă nu tandreţe peste la verdele crud al adolescenţei la con- devină Dumnezeu şi aşa se credea rabinul care l-a cunoaşte”. Cartea este dedicată unei suferinţă, iertare ştienta forţă de seducţie a maturităţii. creat pe Golem. În Golem aflăm întruchiparea forţei iubiri de-o viaţă: soţului ei, după 60 de peste dezamă- Doar atunci când amintirea ia locul binelui şi a răului. Întrebarea care se pune în acest ani de căsătorie. Poezia şi acuarela giri. A făcut-o pasiunii, junele de demult care decla- context este definirea duşmanului. Duşmanul este autoarei, cu ingeniosul limbaj al frun- fără teamă de ra „iubesc feme-i-i-ia/ blonda-a-a sau cel care l-a creat pe Golem, care este o victimă. Azi, zelor uscate, aminteşte de unitatea gingăşie, într-un bruna-a-a…”din cântecul retro, şi azi a spus regizorul, nu mai există mit iar noi nu mai pierdută dintre regnuri. Un docu- ocean de vulga- având succes, înţelege că ea, „eterna suntem creatori de mituri. Mitul este inconştientul, mentar despre fericire, văzut demult rităţi cotidiene. poveste”, i-a dat consistenţă lăuntrică. necunoscutul şi noi nu mai avem nevoie de mituri. la cinema, se încheia cu plimbarea Când o zi de vară a fost frumoasă, Cine crede că poezia alexandrină, Teatrul este modalitatea de a demistifica mitul, mijlo- a două siluete filmate din spate: el şi soarele mai aruncă o privire îndărăt, ulterior, romanţa aparţin timpului mai- cul de a transforma ezotericul în realitate, a conchis ea bătrâni, ţinându-se de mână, pe o înainte de a apune. Este o clipă bi- mult-ca-perfect, să parcurgă „Trecu- Alexandru Hausvater. alee. Oare regizorul să fi avut drep- necuvântată. Poate aşa a şi înţeles tele iubiri” ale Stelei Georgescu, să În încheierea manifestării, Lilian Zamfiroiu a vorbit tate când a ales s-o ilustreze, până la fericirea regizorul acelui documentar: vadă că nu şi-au pierdut savoarea despre rolul şi strădania ICR de a aduna şi a prezenta urmă, astfel? Stela Georgescu spune trăiri cu multe ascuţişuri, eşuări evi- nici în contemporaneitate. adevăratele valori culturale. că da. Suflet rămas tânăr, în pofida tate, re-apropieri, totul coagulându-se IULIA DELEANU EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 15 Institutul Cultural Francez din Bucureºti – gazdã a două evenimente de istorie evreiască Institutul Cultural Francez din Bucureşti a fost gazda a două evenimente legate de istoria evreilor, numitorul comun fiind scriitoarea israeliană de origine română Nava Semel, căreia i s-a lansat versiunea în limba română a romanului ”Râs de şobolan”, apărută la Hasefer în 2015. În cea de a doua ei ipostază, a fost una dintre protagonistele filmului documentar ”Aliyah Dada”, realizat de Oana Giurgiu, o istorie atotcuprinzătoare a emigrării evreilor ro- mâni în Israel. Semel a subliniat că ”Râs de şobolan” rat că a început filmul ”din curiozitate”, amini, văduva lui Carol Buium, un alt Holocaustul, este o carte neconvenţională, a cărei ero- deoarece cunoştea prea puţine lucruri important lider sionist, a evocat istoria prin ochii unui copil ină nu este fetiţa sau bunica, ci memoria despre istoria evreilor români - a făcut o mişcării sioniste din timpul celui de-al bunicii. Scriitoarea a atras atenţia asupra excelentă muncă de documentare (destul doilea război mondial şi diferitele etape Nu numai evreii duşi în lagărele morţii importanţei transmiterii memoriei, a senti- de dificilă, a declarat ea, plângându-se de ale emigrării evreilor, prezentate foarte au trecut prin suferinţe cumplite în timpul mentelor, mai ales că astăzi Holocaustul a inaccesibilitatea arhivelor şi de lipsa în documentat şi în film. Holocaustului, ci şi cei care au supravie- devenit un subiect pe care mulţi încearcă România a materialelor legate de istoria Performaţă remarcabilă, pelicula ”Ali- ţuit în afara lagărelor. Uneori, au trăit în să-l nege. Cât mai trăiesc supravieţuitorii, evreilor). Ceea ce dă viaţă acestui docu- yah Dada” va reprezenta, alături de alte astfel de condiţii încât poate că moartea Holocaustul poate fi evocat, dar ce se va mentar este faptul că, în mare parte, se filme legate de istoria evreilor români, o ar fi fost o soluţie mai blândă. ”Râs de întâmpla dacă ei dispar, cui îi va păsa de bazează pe istorie orală. Regizoarea nu a deschidere către publicul românesc, mai şobolan” este povestea unei fetiţe evreice acest lucru, s-a întrebat ea. De aceea pregetat să caute, în Ro- puţin informat despre poloneze, în vârstă de cinci ani, ascun- este important să fie transmisă nepoţilor, mânia şi în Israel, mem- aceste evenimente. De să, contra cost, de o familie de ţărani care trebuie să-şi asume responsabilita- bri ai emigraţiei române, menţionat, în acest con- polonezi. Ascun- tea, şi acesta este şi mesajul cărţii. Nava numeroase personali- text, iniţiativa de a pre- zătoarea era o Semel a admis că povestea eroinei din tăţi, care au jucat un rol zenta filmul studenţilor, groapă de car- roman a fost neobişnuită chiar şi pentru important în mişcarea masteranzilor şi docto- tofi, sub pământ, ea, a speriat-o de-a dreptul. Dar şi-a dat sionistă din România, ranzilor de la Facultatea unde tovarăşul seama că a devenit o voce a trecutului, dar şi oameni simpli, de Istorie a Universităţii ei de suferinţă, vocea îngheţată a supravieţuitorilor. Ha- care i-au împărtăşit di- din Bucureşti şi dezba- şi într-un fel sal- gada care se citeşte de Pesah, în preajma ficultăţile începutului. În terea care a urmat. În varea ei, este căruia a avut loc lansarea, este povestea pliantul care însoţeşte prezenţa unor invitate un şobolan, mai eliberării evreilor, care se citeşte de mii de filmul se găseşte o listă din Israel – Nava Semel, milos decât un ani pentru a rămâne în memoria copiilor, de 20 de persoane, care Hana Beniamini şi poeta om. Fiul ţărani- iar noi suntem copiii povestitorilor şi avem au fost intervievate de Riri Manor – participanţii lor o violează în obligaţia de a păstra memoria de a fi evrei, regizoare. Printre ele - au avut posibilitatea de permanenţă pe a arătat ea. scriitoarea Nava Semel, a pune întrebări, de a copila ascunsă În ciuda aparenţelor, a suferinţelor, ai cărei părinţi sunt ori- căpăta informaţii supli- sub pământ. Fe- bunica nu şi-a pierdut evreitatea, a afirmat ginari din România, tatăl mentare legate de te- tiţa se revoltă împotriva faptului că este Nava Semel, răspunzând unei întrebări a ei, doctorul Itzak Artzi, matica filmului şi de a-şi evreică; ea ajunge să creadă că a fi copil R.E. Ea s-a dus la biserica creştină din fiind unul dintre liderii mişcării sioniste de prezenta opiniile. O iniţiativă valoroasă, de evreu este lucrul cel mai îngrozitor din Iaffa înainte de a se confesa nepoatei, tineret din România. La sfârşitul proiecţiei, care contribuie la o cunoaştere autenti- lume. Paradoxal, credinţa îi este redată pentru a-şi aminti prin ce a trecut. Ea a ea a remarcat că a fost pentru prima dată că şi la risipirea unor prejudecăţi despre prin eforturile unui preot catolic care o purtat în permanenţă steaua lui David. când mama ei, Mimi Artzi, a vorbit despre evrei, mai ales în rândurile tineretului. salvează şi, deşi fetiţa îl imploră să o bo- Este adevărat, a păstrat o amintire dragă amintirile ei din tinereţe. teze, preotul este cel care, într-un fel, se preotului care a salvat-o şi care a repre- Prezentă în România, Hana Beni- EVA GALAMBOS converteşte la iudaism, prin respectarea zentat religia unor oameni buni. Nu este unor precepte ale mozaismului. vorba că el ar fi convertit-o, dimpotrivă, Apărută la Editura Hasefer, cartea, la sfârşitul cărţii, el preia obiceiurile de Dr. Herman Bercovitz, noul consul - după cum a declarat la lansarea în doliu ale evreilor: îşi pune cenuşă în cap, prezenţa autoarei Alexandru Marinescu, îşi rupe haine- onorific al României în Israel directorul editurii - provoacă cititorului un le. În Israel, Doctorului Herman Bercovitz i-a fost Nun-Cherbis, preşedinta Complexului şoc imens prin felul în care abordează toţi cei care acordat de Ministerul israelian al Aface- Educaţional Lauder-Reut din România, această latură a Holocaustului. au citit cartea rilor Externe titlul de consul onorific al şi prof. dr. Sorin Oprescu, primarul Bucu- Nici o carte nu poate reflecta cu şi-au dat sea- României în Israel. reştiului, fost coleg cu noul consul onorific adevărat realitatea lagărelor, copiii fiind ma că doliul În cadrul ceremoniei de la MAE din al României. cei mai marcaţi de suferinţele îndurate, lui este evre- Ierusalim, doctorul Bercovitz (medicul După cum arată „Jurnalul săptămâ- a afirmat ing. Paul Schwartz, vicepre- iesc, doarece personal al premierului israelian – n.red.) nii”, dr. H. Bercovitz a ţinut să sublinieze şedinte F.C.E.R. şi preşedinte C.E.B. În a pierdut-o pe a povestit că s-a născut la Târgu Lăpuş şi „excelenta colaborare pe care a avut-o această carte, a apreciat el, şobolanul fetiţă, care a a crescut la Aşkelon, „unde majoritatea cu ambasadoarea României în Israel, a simbolizat speranţa. Paul Schwartz a plecat în Isra- locuitorilor din vremea aceea proveneau E.S. Andreea Păstârnac. „Trebuie să vorbit şi despre puternica impresie pe el.” L-am făcut din România”, motiv pentru care a şi reuşit fim conştienţi că România este ţara care care i-a făcut-o vizitarea lagărului morţii evreu pe pre- să înveţe româneşte. ne-a sprijinit în orice împrejurare”, a mai de la Auschwitz. Când se declanşează ot, de aceea La ceremonie au luat parte numeroase spus noul consul onorific, citat de Doina isteria răului, nu există limite, a comentat cartea mea a personalităţi israeliene, precum şi oas- Meiseles. el, referitor la tragedia evreilor din timpul stârnit controverse în Polonia. Acolo s-a peţi din România, printre care Tova Ben celui de-al doilea război mondial. crezut că l-aş fi convertit. Ceea ce am vrut Holocaustul a reprezentat o tragedie să transmit a fost că nu e vorba despre uriaşă, cu milioane de victime, iar trage- o religie anume, ci de una a oamenilor diile mărunte, prin care a trecut fiecare, buni. De aceea el şi-a pierdut încrederea Cruciadele din Ierusalim – au mutilat sufletele. Chiar dacă au fost în enoriaşii lui şi a considerat că nu a fost o paginã controversatã a istoriei norocoşi sub aspectul supravieţuirii, viaţa un preot bun pentru că nu a reuşit să Fascinaţia pe care o exercita Ierusalimul asupra cruciaţilor, comportamentul ne- lor a fost o permanentă suferinţă, a arătat trezească mila în ei. Era o lume întoarsă gativ sau chiar pogromurile comise de aceştia asupra adepţilor altor religii, situaţia dr. Liviu Beris, preşedinte al AERVH, el în- pe dos, în care oamenii s-au purtat ca ani- evreilor şi a altor etnii locale – toate alcătuiesc o pagină istorică relativ controver- suşi supravieţuitor al lagărelor di n Trans- malele, iar animalele, – ca fiinţe umane. sată, încă, printre specialişti. Numeroase personalităţi academice au participat la nistria. Vorbitorul a apreciat originalitatea Aşa l-a văzut fetiţa pe acel şobolan, care un simpozion intitulat “Statele france din Levant”, organizat de Societatea Culturală cărţii, prezentarea tragediei Holocaustului pentru ea a reprezentat speranţa. Deşi Bizantină (SCB), în parteneriat cu Uniunea Elenă din România (UER), Centrul de în carte fiind ieşită din comun. animalelor le lipseşte capacitatea de a Studii Ebraice “Goldstein Goren” şi Institutul de Studii Sud Est Europene al Academiei Potrivit ing. Iancu Ţucărman, supravie- râde, fetiţa a crezut că undeva, cândva, Române. Manifestarea a avut loc la Bucureşti, pe data de 7 martie 2015, la sediul ţuitor al ”trenurilor morţii”, ”Râs de şobo- şobolanul va râde. În întunericul gropii, fe- UER. În deschidere au luat cuvântul: prof. dr. Dragoş G. Zisopol, preşedintele UER, lan” nu este o carte oarecare, ci o valoroa- tiţa a văzut un singur punct luminos, ochii prof. dr. Cosmin Dumitrescu, preşedintele SCB, prof. dr. Nicolae Şerban Tanaşoca, să creaţie literară, care în termeni muzicali şobolanului, şi aceasta i-a redat speranţa directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, conf. dr. s-ar întrescrie în categoria “variaţiunilor că va supravieţui lumii întunericului”, a Felicia Waldman, coordonator al Centrului de Studii Ebraice. În program au figurat pe o temă”. În context, vorbitorul a atras spus Nava Semel. comunicările: “Regatul Ierusalimului” susţinută de acad. Constantin Bălăceanu Stol- atenţia asupra reînvierii antisemitismului, nici; “Prima cruciadă în scrierile lui Rabbi Solomon Ben Isaac din Troyes”, susţinută subliniind că, dacă în timpul războiului, Cum au construit de rabinul dr. Raphael Shuchat, de la Universitatea Bar Ilan din Israel; “Musulmani Holocaustul i-a lovit pe evrei, acum nu mai şi evrei în perioada cruciadei latine asupra Ierusalimului”, prezentată de dr. Bulent este vorba numai de ei, ci şi alte grupuri evreii români Israelul Senay, de la Universitatea Uludag din Bursa, Turcia. de populaţie care sunt nimicite. Documentarul ”Aliyah Dada” este o re- Pr. dr. Lucian Dâncă a conferenţiat despre “Templierii şi Ospitalierii: două ordine latare, aproape exhaustivă, a istoriei emi- militare şi călugăreşti pentru securitatea şi ajutorul pelerinilor în Ţara Sfântă“. Prof. Nava Semel: ”Este un roman graţiei evreilor români în Israel, paralel cu dr. Nicolae Şerban Tanaşoca a vorbit despre “Imperiul latin din Constantinopol al transmiterii memoriei” viaţa lor din România. Filmul analizează şi românii”, iar prof. dr. Tudor Teoteoi - despre “Bizantini şi cruciaţi – împrumuturi cauzele care au dus la diminuarea dras- reciproce”. Evenimentul a fost apreciat de specialiştii în domeniu, care au făcut În cuvântul ei de la lansare, cât şi tică a comunităţii evreieşti din România. schimb de experienţă şi şi-au îmbogăţit cunoştinţele cu perspective noi şi inedite. în interviul acordat revistei R.E., Nava Regizoarea Oana Giurgiu - care a decla- DIANA MEDAN 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015

Cele trei tichii fermecate Asociaþia Ziariºtilor ºi Oamenilor ale lui Dorel Schor de Culturã de Limbã Românã Dorel Schor este una dintre perso- de construcţie şi din expresiile limbii, nalităţile cele mai interesante şi mai jucându-se cu ele, descoperind sensuri ºi-a început activitatea pasionante din breasla condeierilor de şi contra-sensuri neaşteptate. Pentru Duminică, 22 martie Preşedinte executiv cenzori a fost ales Beno limbă română din Israel. În multe privinţe, asta, Dorel Schor intră, cu o pricepere 2015, a avut loc Adunarea a fost ales Jean Steiger, Naori. drumul său în ale scrisului poate fi numit adeseori uimitoare, în trupul cuvintelor. generală de constituire a vicepreşedinte – Doina AZOCLR va avea un un „success-story”. Pe fişa sa de creaţie Pune trei-patru cuvinte unul lângă altul, Asociaţiei Ziariştilor şi Oa- Meiseles şi secretar gene- site condus de jurnalistul figurează până acum zece volume de astfel încât să nască un tâlc isteţ, o noimă menilor de Cultură de Lim- ral – Biti Caragiale. Mario Nando Varga. schiţe umoristice şi „ziceri” sapienţiale, de înţelepciune sau un surâs hâtru. Maxi- bă Română (AZOCLR), Din Comitetul de con- S-au discutat şi s-au cinci culegeri de cronici de artă, Premiul mum de gândire, în minimum de cuvinte. ai cărei membri fondatori ducere al Asociaţiei, ales hotărât liniile directoare întâi pentru proză la Concursul Internaţi- Zicerile pretind, în afară de agerime sunt ziariştii Jean Steiger, în unanimitate, fac parte ale activităţii Asociaţiei, onal de Umor, organizat de Uniunea Scri- de minte, adică ascuţiş de inteligenţă, Biti Caragiale şi Doina ziarista Rodica Grindea, priorităţile şi strategia de itorilor din România, şi titlul de Membru de şi o aplecare, mai atentă decât atentă, Meiseles. poetul Vlad Strihan, jur- implementare. Onoare al Academiei de Umor „Păstorel” la sensurile cuvintelor, unele ascunse. Au participat 30 de naliştii Evita Stiru si Viorel Persoana de contact: din România. În lista celor care, în decur- Numai aşa se poate demonstra că într-o persoane şi a fost aleasă Maier. Viorel Maier, tel. 077- sul timpului, au apreciat elogios scrisul propoziţie simplă poţi spune cât alţii nu conducerea noii Asocia- În fruntea Comisiei 406640; 054-6220076; său găsim nume ilustre pre- spun nici în zeci de pagini. ţii, a cărei preşedintă de de etică a Asociaţiei a email: maier.viorel@ cum Aurel Baranga, Mircea Caz rar la noi, Dorel Schor onoare este cunoscuta fost ales Lică Bluthal, iar gmail.com. Iorgulescu, I. Schechter, iese, de regulă, câştigător în actriţă Lya Koenig. în fruntea Comisiei de Amalia Scortaru-Saar, Mir- lupta cu banalitatea, principa- cea Radu Iacoban, Valentin lul inamic al zicerilor sapienţi- o disperată solicitare de ajutor. Portretul Decenii la rând, nu găseşti aproape nici Silvestru, ş.a. ale sau cu haz. cardinalului Fernando Nino de Guevara, o săptămână lipsită de setul de ziceri, Nu de mult, lui Dorel Citez câte una dintre aces- semnat de El Greco, ilustrează fanatismul de cronica plastică şi schiţa umoristică Schor i-a apărut la Iaşi im- te bijuterii aforistice şi nu mă şi uscăciunea sufletească a slujitorului purtând semnătura, devenită garanţie a presionantul volum antologic satur să admir subtilitatea bisericii. calităţii, a lui Dorel Schor. „Să fim serioşi - Umor cum- câte unei aluzii morale. De pil- Dorel Schor e un om cu replică rapi- Cu stilul său alert, rafinat, scânteie- secade, evreiesc”. Din cărţile dă: Am două veşti: una bună dă, ascuţită. Practică, şi în conversaţia tor, spumos, cu bogăţia de frumuseţi şi sale despre arta plastică, de şi una adevărată!; Vrei să pui cu amicii, jocurile de spirit sau, pur şi gândiri cu care ne provoacă şi ne bucură, remarcat, ca bogăţie de idei, degetul pe rană? Spală-ţi, mai simplu, jocurile de cuvinte. Toate, ţinând doctorul Dorel Schor a devenit însoţitorul „Puritatea expresiei”. întâi, mâinile! de specifica sa gimnastică mentală şi/ nostru permanent în ale frumuseţii pic- Dorel Schor foloseşte, cu Mai sunt apoi şi grăitoarele sau acrobaţie verbală. Scriitorul e un om turale, zâmbetului, râsului şi cugetării. acelaşi succes, trei tichii fermecate: una jocuri de contrarii : Când e prezent, e în mereu în priză. Activ până la hiperactiv. E o personalitate care impune respect, pentru umor, alta pentru “ziceri” şi a treia plus. Când e absent, îi simţim lipsa. Remarcabila prezenţă creatoare a preţuire şi admiraţie. pentru cronica de arte plastice. Pentru Alte ziceri se referă jucăuş la feno- lui Dorel Schor nu cunoaşte absenţe. ZOLTAN TERNER fiecare se cere altă dotare. Umorul cere, mene definind epoca de azi: Tineretul de în primul şi în primul rând, talent. Zicerile astăzi este plin de ritm, dar lipsit de tact. pretind o inteligenţă percutantă. Cronica Nu lipsesc nici referirile la paradoxurile La Sinagoga Mare de arte plastice necesită intuiţie plastică, tehnologizării lumii: Omul modern nu se gust şi cultură. Doctorul Schor e înzestrat mai poate întoarce la mama Natură. Nu din Capitalã cu toate aceste daruri. Cu alte cuvinte, există destule locuri de parcare. stăpâneşte ideea, cuvântul şi imaginea. Iată şi o definiţie a umanităţii, ascunsă (Urmare din pag. 3) A fost punctul de referă la trecerea de la condiţia de sclav Totuşi, schiţa umoristică reprezintă pe într-o metaforă măiastră: Coşul de gunoi pornire al discursului la aceea de om liber. Pesah marchează deplin excelenţa artei sale scriitoriceşti. al Istoriei este foarte încăpător. Ipostazele rostit de preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel începutul procesului de eliberare spiritu- Schiţele sale umoristice sunt un fel de condiţiei umane sunt observate din cele Vainer. O alocuţiune în care domnia sa ală din sclavie, desăvârşit prin primirea „microsioane”, spunând multum in parvo mai neaşteptate unghiuri: Normalitatea a apreciat trăirea mai intensă, de la an Decalogului. În cei 40 de ani de rătăcire (mult în puţin). În mai puţin de două pa- plictiseşte. Relaţiile dintre oameni fac la an, a conştiinţei noastre identitare, în deşert, generaţia veche dispare. Se gini de text se oglindeşte o întreagă lume şi ele obiectul a numeroase ziceri: Tu îl forţa de renaştere a comunităţii noastre. creează o altă concepţie de viaţă, alte comică. Dorel Schor nu practică umorul împingi din urmă şi el ajunge înaintea ta. Să ne gândim că numai la acest Seder raporturi individ-societate. Vorbitorul a gratuit, doar pe cel cu tâlc moral, psiho- După cum vedem, Dorel Schor cu- din Sinagoga Mare bucureşteană au adus mulţumiri pentru participare invita- logic sau cu fulguraţii de înţelepciune. noaşte preţul cuvintelor şi ponderea lor. participat circa 400 de comeseni, din ţilor de onoare, organizatorilor: rabinul Îi înţelege pe oameni, nu-i judecă, nu-i Le cântăreşte cu balanţa farmaceutică. toate generaţiile, de la prunci la aproape Rafael Shaffer; cei doi mesaderi; director biciuieşte. Îi contemplă în inocentul sau Nu-şi permite să risipească nici un cuvânt. centenari. Chiar unul dintre ei, Pompiliu adjunct DASM şi membră în Comitetul parşivul lor vid uman. Crează cu adevărat Orice condeier poate învăţa asta de la el. Sterian, de 96 de ani, rezident la Căminul de Conducere al C.E.B., dr. Mona Be- un umor cumsecade. Ilustrează ideea că, Cel de al treilea domeniu de compe- „Rosen”, a citit un fragment din Hagada. jan; şef Protocol F.C.E.R. şi secretarul pentru a fi umorist adevărat, nu e destul tenţă şi performanţă al lui Dorel Schor, Şi nu a fost singurul căminist prezent la general al C.E.B., ing. Peri Blănaru; ing. să ai simţul umorului, trebuie să observi cronica de artă, presupune deschiderea acest Seder. Pesah înseamnă trecere. Irina Hârlăoanu; echipele care au pregătit oamenii şi, mai presus de toate, să deţii la limbajul formelor, adică al culorilor, al Faraonul s-a răzgândit. Şi-a trimis armata bunătăţile serilor de Seder, şi celor care arta cuvântului, adică să fii scriitor. Umorul liniilor şi al compunerii acestora. Altfel să-i aducă pe foştii sclavi înapoi sau să-i au asigurat condiţiile necesare bunei lor lui Schor nu este de o singură folosinţă, ca nu poţi intra în universul picturii. Cu alte omoare. Evreii se aflau în faţa Mării Ro- desfăşurări, Sofia Onofrei, Ilona Dubău, un banc, terminat odată cu poanta şi cu cuvinte, pentru a înţelege cu adevărat şii, armatele Faraonului îi ameninţau din Jean Bercu. râsetele. Umorul schorian reverberează arta, trebuie să fii tu însuţi, măcar un pic, spate. Moşe l-a întrebat pe Dumnezeu N-a fost uitat momentul de destindere: mult după lectură, te pune pe gânduri. artist. Dorel Schor este. La dânsul, logica Unicul: „Ce să fac?”. „Ajută-te ca să te ascunderea aficoman-ului, mijloc de a ţine Te îmboldeşte la meditaţie. Schor e un e logodită cu fineţea intuiţiei. Defineşte un ajut”, a venit răspunsul. Moşe a ridicat to- trează atenţia copiilor. „Găsitorului, bună redutabil inventator de umor. pictor în câteva cuvinte, găsind cele mai iagul şi-a despicat Marea Roşie. Evreii au recompensă”. Până la urmă, toţi copiii Faţă de schiţa umoristică, în care potrivite cuvinte pentru a defini un stil sau trecut prin despărţitură. Apoi apele s-au l-au găsit, toţi „au negociat” recompensa Schor concentrează câte un act din co- o modalitate de expresie. Iată o mostră: reunit şi armata Faraonului s-a înecat. Dar dorită. media umană, în ziceri îşi ia materialul “Strigătul” lui Munch exprimă spaima şi cuvântul trecere are un sens mai larg: se de la Rilke la Arghezi”; acad. Nicolae Breban: „Cald şi vi- olent, patetic şi intim, Shaul Carmel este excelentul poet In Memoriam SHAUL CARMEL evreu, sfâşiat de nostalgia sa, dar şi de cea a părinţilor Ne-am adunat la Casa Scriitorilor din Tel Aviv câteva cantor, slujea la curtea şi bunilor săi moldoveni, după marele teritoriu abstract al zeci de prieteni şi rude ale celui care a fost poetul Shaul Marelui Rabin Matityahu literaturii române”; Ştefan Augustin Doinaş: „Carmel este Carmel (Saul Croitoru). Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Fridman. A debutat ca lice- un poet remarcabil. Graţie înzestrării sale, limba noastră Limbă Română (ASILR), al cărei preşedinte a fost Shaul ean în ziarul „Clopotul”, din românească păşeşte cu demnitate şi graţie prin nisipul Carmel, i-a organizat iurţait-ul la împlinirea a patru ani Botoşani. A fost unul dintre sfânt al Psalmilor şi Parabolelor”. Şi nu se putea ca să de la dispariţie, iar cea care i-a fost muză şi soţie, Herta, cursanţii faimoasei şcoli de nu amintim, la această manifestare de suflet, vorbele lui a oferit un „Premiu al creaţiei şi prieteniei” celui care i-a literatură din Bucureşti, a Norman Manea care elogia astfel, în 2007, cartea lui fost cel mai bun prieten – Zoltan Terner. Poetul ne privea făcut alia în 1964, în Israel. Carmel „Ultima tinereţe a septuagenarului” (editată de cu un surâs cald din rama unei fotografii mari, îndoliate. „Nu e mult, nici puţin, dar Hasefer): „Poetul Shaul Carmel a atins vârsta înţelepţilor, Preşedintele ASILR, G. Mosari, a deschis adunarea, e tot”, va rezuma poetul fără a deveni înţelept. El continuă pribegia, peregrinările amintind că Shaul Carmel a fost acela care, în urmă cu într-un vers mişcător, la şi pelerinajul la porţile Poeziei, pe care le intitulează, nu peste patru decenii, a fondat ASILR şi a creat revista bătrâneţe. De-ajuns însă întâmplător, Jurnale lirice… El îşi scrutează, din nou, cu „Izvoare”, platforma ei literară de exprimare. să scrie câteva poezii de luciditate şi amar umor, temele: solitudinea, regenerarea Despre cele 30 de cărţi scrise de Shaul Carmel a neuitat şi să adune câteva lirică, identitatea, exilul, deznădejdea, Holocaustul. Şi vorbit Zoltan Terner. „Nu a scris mult, nici puţin, a subli- premii importante: Premiul speranţa, totuşi speranţa. Poetului septuagenar poezia niat Zoltan. Shaul Carmel este cel mai evreu poet care SION al ASILR (1983), îi pare nu doar ultima şansă de a amâna Judecata din poate exista în această ţară a evreilor. Poet religios în Premiul UNESCO (1996), urmă, ci şi de a o înclina în favoarea sa”. descendenţa profeţilor într-o epocă violent nihilistă şi Premiul Mihai Eminescu al Academiei Române (1998), Au evocat la Tel Aviv plecarea lui Shaul Carmel, au agnostică, de o simplitate patetică. Dumnezeu este în Premiul Tomer al Uniunii Scriitorilor Ebraici (2000), povestit amintiri şi au citit din opera poetului: Zoltan poezia lui Shaul Carmel acel partener de dialog, acel Premiul Special al preşedintelui Uniunii Scriitorilor din Terner, G. Mosari, Madeleine Davidsohn, Lică Bluthal, TU al filosofiei lui Martin Buber, acel alter-ego la care România (2002), Premiul ACMEOR, Premiul revistei Gabi Moscovici, Herta Carmel, Dragoş Nelersa, Solo poţi să-şi raportezi spaimele şi neliniştile tale, eventual MAXIMUM etc. Marele nostru Shaul Carmel, s-a bucurat Har. Cineva a recitat în final versurile sale premonitoa- transferându-I-le Lui”. de o aleasă preţuire din partea corifeilor literaturii române re: „Primeşte-mi darul, Doamne,/ Primeşte-mă!/ „Şma Poetul s-a născut la 5 iulie 1937, la Ştefăneşti, unde contemporane. Acad. Eugen Simion: „Îl compar pe Shaul Israel”… tatăl său a fost mutilat de legionari, iar bunicul său, Carmel cu cei mai mari poeţi religioşi ai secolului trecut, TEŞU SOLOMOVICI REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 17

Mozaic Mic supliment la memoriile Siluete Profil lui Petre Solomon Scriitor multilateral – poet, exeget literar, tra- capitol în exclusivitate dedicat răstimpului de nici de intelectual frenetic ducător – Petre Solomon avea să obţină postum doi ani petrecuţi în căutarea unui rost la Haifa. În Cu ani în urmă l-am surprins pe sticla unui canal TV; eram la Paris, recunoaşterea unor virtuţi de excelent memo- arhiva care alimentează amintirile s-au păstrat şi speram să-l şi întâlnesc pe omul de o rară forţă de analiză, una rialist. După moartea subită (la 15 oct.1991), unele „inspiraţii” de factură poetică – în versuri emanată – cum se spune – de trupul lui sufletesc la concurenţă cu pe masa lui de lucru s-au găsit câteva zeci de sau proză. Parte au trecut prin filiera editoarei, mintea sa acidă, abilă, atotştiutoare. Numele bărbatului? Jacques At- pagini de manuscris care atestau intenţia de re- dar sunt şi însăilări rătăcite în ziarul unde Petre tali. Ştia să se transforme în economist perspicace, comentator politic, constituire a parcursului personal în viaţă. Erau Solomon a fost redactor atât înainte de plecare strateg electoral, memorialist, aproape maladiv ataşat experienţelor definitivate părţi în exod, cât şi după întoarcere. Ziarul se chema de răscruce, indiferent dacă acestea încercuiau infraobiectul invocat, evocatoare cu „Unirea”şi, la începutul lui 1948, rezerva spaţiu restrângerea rezervelor în valută sau, poate, impurităţi misterioase privire la originile unor „Poeme din Orientul Apropiat”, două la în tratarea religiilor. ambelor ramuri număr, din care reproducem fragmente din in- Admirabil personaj! În două rânduri am sperat să-l pot contacta, ale familiei, stu- edita celebrare a Paştelui creştin, lipsit tocmai însă de fiecare dată agenda sa, prea încărcată, furniza un singur dii, relaţii umane de liniştea ce ar fi trebuit să-l însoţească:Zilele răspuns: calitatea de consilier al preşedintelui François Mitterrand din adolescenţă, au oraşul din ce în ce mai mult / (Un anotimp cu exclude micile libertăţi faţă de acţiuni prea nepregătite din vreme la etape pregătitoa- noaptea mai mică decât somnul) / Pe străzile nivelul imediat al concretizării. re pentru carieră. cu Paşte, când pătimeşte Domnul / Aud cum În schimb, i-am citit câteva din cărţile sale, aşa cum de ani buni La baza redactă- se răsfrânge-n oameni şi-l ascult. / E doldora deschid „L’Express“ la ultima pagină a fiecărui număr şi îi parcurg rii se afla o arhi- oraşul, acuma, de gânduri / Şi lângă case creşte tableta. vă acumulată în o iarbă mai ghimpată / Oamenii au privirea în Dar orice s-ar spune, nimic nu m-a incitat, nu m-a tulburat atât de timp, compusă jos, înspre şalvari / Şi cerul dintre tancuri e greu tare cât al său Dictionnaire amoureux de Judaisme pe care, după multă din însemnări ca niciodată / Împărăţia creşte aşa, peste tăceri bătaie de cap (mi-a dat o mână de ajutor Ştefan Iureş, la rugămintea mai mult sau / Şi-şi apără ţiţeiul de la rafinărie, / Mâini pipăie căruia am citit lucrarea, Editura Hasefer dorind să o traducă...). Am cisterne, mereu, pe la băieri / Şi găsit cu acel prilej o variantă pentru titlul originalului. I-am zis Dicţiona- undeva se naşte încă-un bilet rul pasionatului de iudaism, cu posibile variante, Dicţionar – pledoarie de-o mie. [...] Pe străzile cu Paş- pentru iudaism sau Dicţionar ataşat la iudaism. Sau, în fine, cumva pliat mai puţin dezordonate, notiţe te, când Domnul o să-nvie / (Şi în serviciul strategiilor textului, Dicţionar devotat imaginarului iudaic. disparate, scrisori, tăieturi din ora e aproape – dreptcredincioşii Vor alege cei de la Hasefer ce anume consideră convenabil pentru presă. Cu osârdie remarcabi- spun) / Pilat va vrea să muşte natura învăluitor-aplicativă, succesiv condiţionată de multiplele volute lă, văduva – Yvonne Hasan, din carnea lui de tun / Cu dinţi ce ale lucrării, drept titlul cel mai potrivit versiunii româneşti. obişnuită cu migala de atelier, se vor zmulge lui din Împărăţie. Cândva, pe la începutul anului trecut, redactorul-şef adjunct al fiind o apreciată creatoare de (Haifa, 1946) cotidianului „Le Monde“, Laurent Greilsamer, recenza chiar în coloa- tapiserii – s-a dedicat continuării Cu ceva timp în urmă, Petre nele ziarului apariţia unei lucrări intitulate Planeta Attali. Numără 612 intenţiilor regretatului dispărut. Solomon era un reporter redu- pagini, iar noi eram asiguraţi că a mai rămas de valorificat, cu alt prilej, Astfel, făcea să apară în 2006, tabil, lua temperatura realităţilor destul material pentru încă o carte. cu ajutorul Editurii Vinea, un prim imediate, iniţia dialoguri cu literaţi Deocamdată să încerc o minimală pătrundere în ceea ce Attali volum: pagini de jurnal, memorii, bine cotaţi în ierarhia comunităţii. numeşte foarte schematic, aproape reductiv, un dicţionar. În fapt, com- însemnări, grupate sub titlul Am Din când în când, mai cobora din poziţia lui descoperă pagini din Talmud, evocă figuri de rabini celebri, să povestesc cândva aceste disciplinează teme precum viaţa şi moartea, bucuria sărbătoririi Pe­ zile. În 2008, intra în librării un al sah-ului şi a lumânărelelor de Hanuca, conferă proporţii amalgamului doilea volum, alcătuit la aceeaşi între averea marilor bancheri evrei şi respectul cu care trebuiau să-i cotă de exigenţă redacţională. Peste alţi patru panoplie recu- trateze prinţii electori din statele germane post-medievale... Etc., etc. ani, apărea şi volumul III. O informaţie fugitivă zita exerciţiului Operăm, oare, în atari cazuri, cu niscaiva clasificări nepotrivite? Nici ar indica publicarea simultană şi a volumului poetic. O satiră vorbă! Dorim numai, pe cât posibil, să trecem repede prin încăperile, IV, dar nu l-am văzut. În general, distribuirea în îl viza (la 15 mai nenumărate, ale boierescului edificiu ridicat de autor. Ştim dinainte că rate a fost dăunătoare pentru audienţa cărţii. 1948) pe Înaltul reuşita rămâne îndoielnică. Nu am naivitatea să mă iau la întrecere S-a întâmplat la fel şi Ninei Cassian cu Memoria Comisar britanic, cu Jacques Attali. Confirm doar că suntem pe o planetă dedicată iu- mea ca zestre. Cine n-a ajuns în posesia tutu- al cărui mandat daismului, iar pe alocuri, în centrul epopeii poporului evreu, cunoscut ror volumelor, a pierdut în primul rând o sursă la Ierusalim în- şi recunoscut drept mai puternic decât îşi închipuie duşmanii lui. documentară asupra epocii, pagini edificatoare ceta, producând Mi-am pus problema dacă, dincolo de performanţa lexicografi- psihologic şi descriptiv-local. Autorul lor poseda satisfacţia opiniei că, nu ne aflăm în faţa celui mai amplu poem rezultat din abilitatea har narativ, spirit rafinat de observaţie, un aer publice internaţi- cuiva ştiutor la perfecţie să combine anecdote, succinte înţelepciuni savuros-şugubăţ de a fixa profiluri individuale, onale. Peste alte revelatoare de popasuri între hasidimi, fragmente din proiectele altor inclusiv pe al său propriu, zugrăvit cu o doză de câteva luni, rima aderenţi la preocupări filozofice monoteiste. umor critic extrem de simpatic. pe tema războiu- Celor care i-au lăudat capacităţile de sinteză voi aminti exclamaţia Din sacul cu amintiri al lui Petre Solomon lui rece, bătând lui François Mitterrand însuşi: „Nu am nevoie de computer. Îl am pe se revarsă adesea experienţe-unicat. Ca puţini în struna ideologilor politruci. S-ar fi putut spune, Attali“. La acest gen de elogiu să pomenesc, pe seama fulguranţelor alţii, a cunoscut emigraţia când încă nu luase la concurenţă cu mult mai zelosul său coleg în domnului Jacques Attali, impresia unora că doarme foarte puţin, lu- naştere statul Israel. L-au determinat un ames- coloanele oficiosului evreiesc, Sen Alexandru, crează mult, iar când face pauze preferă să emită profeţii. Dacă nici tec de curiozitate, ispita altor tărâmuri şi unele la rându-i emigrant reîntors la vatră (dublu rea- acestea nu ar fi suficiente, atunci se zice că produce descoperiri şi/ precedente apropiate: la Tel Aviv, drumurile şezat, căci se dăruia iarăşi preocupărilor aban- sau inventează. Se zice că şi-a susţinut singur contribuţiile gazetăreşti aveau să i se intersecteze cu doi veri buni. Dar, donate de medic). Va recidiva în căutarea căilor unificând publicistica politică deosebit de eficace cu succinte scrieri mai aproape de el, două surori erau angajate salvatoare din ghearele cine ştie căror nelinişti de tip eseistic. Se mai spune că, pe măsura campaniilor pe care le ale unor societăţi cu acţiuni de sprijinire financi- imposibil de potolit, ca să închidă definitiv ochii iniţiază, luptă tenace pentru un stil al ideilor. Lucid, fără patetisme, ară a procesului de emigrare spre Ţara Sfântă. sub cerul Israelului, mai acum doi-trei ani. cum îi stă bine unui intelectual frenetic. Volumul I al memoriilor ulterioare cuprinde un GEO ŞERBAN HENRI ZALIS

de alternativa plecării, devenită Sfidarea identitarã la FREUD oricum anevoioasă, birocratică Pentru savantul de reputaţie mondială, inventatorul şi să-l ajute să înţeleagă clar ce înseamnă să fii evreu şi extrem de costisitoare, cu tot psihanalizei, Sigmund Freud, discipol al Luminilor, ce nu într-o cultură antisemită”. Freud era ateu în măsura în mai puţine ţări ospitaliere. In era ştiinţă, ţinea de superstiţie. Apoi, pentru el, religia care era evreu, chiar dacă identificarea sa evreiască plus, decepţii: prinţul moştenitor era una, naţionalitatea – alta. Era incontestabil evreu era în mod accentuat laică. Dispreţuia însă categoric al psihanalizei, Jung, îl trădează, dar, cum subliniază biograful său, Peter Gay, “era mult convertirea, ca preţ al adaptabilităţii. Alţi evrei, ca şi scornind unele noţiuni noi, pe mai evreu în faţa antisemiţilor decât era acasă”. Răsfo- el, marginalizaţi, s-au botezat...fără folos. La a 70-a placul rasiştilor, inconştientul ind biografia magistrală a lui Peter Gay, “Freud, o viaţă aniversare, Freud îi scria protectoarei sale, prinţesa german şi inconştientul evre- pentru timpul nostru” (traducere Florin Vlădoi, Ed. Trei, Marie Bonaparte: “Singurul meu merit se limitează la iesc. Societatea psihanalitică, 2012), m-am oprit asupra aspectului identitar, la apusul unicul fapt că nu mi-am renegat niciodată apartenenţa în pericol. Psihanaliza repudiată, democraţiei vieneze antebelice şi al vieţii marelui explo- iudaică”. Contrar speranţelor sale, Austria a căzut, ca ca “ştiinţă evreiască”. Freud e rator al sufletului omenesc. Interesant de menţionat că un fruct răscopt, în gura lacomă a lui Hitler. Mai mult. tâlhărit. Anna trebuie să deschi- biograful nostru, specialist în domeniul istoriei intelectu- Semnalăm o performanţă... dă casa de bani pentru ca an- ale, profesor emerit al Universităţii din Yale, s-a născut Măsurile luate în Germania, într-un răstimp de cinci chetatorii să se autoservească, la Berlin, în 1923, şi a emigrat în Statele Unite în 1941. ani, pentru rezolvarea problemei evreieşti (se ştie fiind apoi convocată la Gestapo pentru predarea arhivei Ataşat profund de cultura şi societatea vieneză, cum!), au fost luate de campionii vienezi într-o săptă- psihanalitice. Se duc tratative dificile. Guvernul Palesti- Freud era ultimul evreu dornic să emigreze, în pofida mâna! Evreii au fost jefuiţi, călcaţi în picioare, puşi să nei îi oferă azil. Nu i se acordă viza. Intervin americanii ascensiunii nazismului în Germania. Credea sincer cureţe, în genunchi, şoseaua pe care Hitler, glorificat, şi banii prinţesei Marie Bonaparte.15 membri ai familei că Viena lui nu va cădea pradă nebuniei hitleriste. În va invada, în ovaţiile frenetice ale mulţimii, Austria. Au şi medicul său vor emigra în Anglia. La plecare, Freud ce consta însă, după opinia biografului său, “Sfidarea urmat sute de sinucideri evreieşti. Când fiica sa Anna e obligat să dea o declaraţie că nu a fost maltratat. Se identitară a lui Freud”? În atmosfera anilor ‘20-’30 ai i-a spus tatălui ei: “Nu ar fi mai bine dacă ne-am sinu- conformează, dar adaugă cu ironie: ,,Pot să recomand secolului trecut, el a făcut mai mult decât să refuze cide cu toţii?”, răspunsul tipic al tatălui a fost: ,,De ce? cu căldură Gestapo-ul oricui”. În prima săptămână pe- să-şi renege originile evreieşti, “le-a trâmbiţat”! O stra- Pentru că asta vor ei să facem?!” Integrarea Austriei în trecută la Londra, octogenarul savant nota: ,,Triumfătorul tegie în mare parte inconştientă, îi plăcea să braveze... Reich-ul german a fost efectuată cu o rapidă şi brutală sentiment de eliberare este amestecat mult prea puternic Fronda era natura sa, mai ales în clipe critice. Reacţia eficienţă. Finis Austriae! În mai puţin de o săptămână, cu durerea, pentru că am iubit foarte mult închisoarea sa – sfidarea, ceea ce presupunea curaj, deseori cu instituţiile austriece au devenit replici ale celor germane. din care am fost eliberat”. Mai multe, în cartea lui Peter consecinţe nefavorabile. S-a alăturat noii loji B’nai B’rith, Terenul fusese de mult pregătit... În aceste condiţii, în Gay, de aproape 700 de pagini... ţinând prelegeri, “i-a permis lui Herzl să-i invadeze visele ultimul ceas, bătrân şi bolnav, Freud se lasă convins ŢICU GOLDSTEIN 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015

Top 3 din 30 Toþi evreii O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile în comunitate! Un indicator relevant, dar adesea neglijat investiţiilor chineze în Israel şi altele. Era dezideratul sub semnul căruia şi-a început Zilele acestea, şeful Autorităţii ştiinţifice a Israelului activitatea Comitetului Central al Comitetelor de Co- Indicatorul cel mai adesea citat este PIB (produsul (Israel’s Chief Scientist - ICS), Avi Hasson, a vizitat Chi- laborare înfiinţat de Secţia de propagandă şi statistică intern brut), care oferă o privire cantitativă asupra evolu- na pentru a identifica noi surse de finanţare a industriei a Comunităţii Evreilor din Bucureşti, în baza art. 102 şi ţiei unei economii, dar productivitatea utilizării resurselor, israeliene şi pentru a transforma cât mai multe firme 136 ale Statutului adoptat în 1936 şi modificat în 1939. cu alte cuvinte ce valoare are marfa realizată dintr-un de înaltă tehnologie în companii mari, având în vedere Preşedinte a fost ales Lascăr Şaraga. Concepţia şi kilogram de materii prime, arată cât de eficientă este res­ că „industria startup atrage anual capital de finanţare metodele de activitate ale Comitetelor de Colaborare pectiva economie. Conform unui comunicat al Eurostat de 3,4 miliarde USD şi vinde firme de şapte miliarde pot fi rezumate în următoarele puncte: 1. întrunirea din 2012, în UE evoluţia PIB-ului s-a „decuplat” de cea a USD”, se arată în Raportul întocmit de ICS. „Israelul a întregii populaţii evreieşti a capitalei în rândurile Co- productivităţii utilizării resurselor, în sensul că aceasta din fost binecuvântat cu o mulţime de companii startup, dar munităţii, care să devină astfel organul reprezentativ, urmă a crescut mai rapid decât PIB-ul. Cu alte cuvinte, majoritatea sunt vândute unor firme mai mari şi nu se deliberativ şi executiv pentru nevoile şi doleanţele în perioada crizei (2007-2009), când materiile prime erau dezvoltă ca firme mari israeliene”, mai precizează Ra- acestei populaţii; 2. acţiunea pentru realizarea aces- achiziţionate cu mai mare zgârcenie, cantitatea utilizată portul ICS, care subliniază că întreprinzătorilor trebuie tui obiectiv să fie dusă deasupra tuturor diferendelor a scăzut cu circa 15%, PIB-ul s-a diminnuat şi el, dar să li se ofere stimulente pentru a-şi continua activitatea care îi despart pe evrei, organizaţiile şi conducătorii productivitatea resurselor în UE a crescut cu circa 10%. ca mari firme israeliene. lor, într-un cuvânt pe calea unităţii evreieşti în şi prin Campioane au fost Letonia şi Olanda, cu o creştere Printre programele discutate de Avi Hasson în China Comunitate. „Trebuie să fie cineva inconştient ca la a productivităţii utilizării resurselor de circa 56% faţă de se numără continuarea Programului Industrial şi de Cer- această acţiune pornită de Comitetele de Colaborare propriile rezultate din anul 2000, Olanda (41%) şi Cehia, cetare-Dezvoltare Israel-Jiangsu, promovarea înfiinţării să răspundă negativ – se scria într-un document al cu 40%. În schimb, România a reuşit ca în 2009 să îşi în China a unui parc industrial pentru companii israe- epocii. Calea salvării individuale a diminueze productivitatea cu 40%, consumând deci mai liene, amplasat în oraşul Zhengzhou (5 mil locuitori şi dat faliment. La maladii colective C.S.I.E.R. multe resurse pentru producţia aceleiaşi cantităţi de PIB de 44,6 mld. $), dezvoltarea colaborării cu parteneri se cer leacuri colective. Crearea marfă. Asta nu înseamnă numai un consum mai mare din provincia Zhejiang (una dintre cele mai bogate din spiritului de unitate este una dintre Din istoria de materii prime şi energie (deci o marfă mai scumpă şi China), precum şi semnarea unor contracte cu parteneri sarcinile cele mai urgente”. 3. Activi- C.E.B. necompetitivă) dar şi o poluare mai mare. din Taiwan. tatea propriu-zisă a Comitetelor de Concret, în UE se realizează bunuri de 1,60 euro dintr- Colaborare în favoarea Comunităţii trebuie să aibă în un kilogram de materii prime consumate. În Malta se obţin Reducerea TVA, lung prilej vedere şi sprijinirea şi consolidarea instituţiilor comu- 5,09 euro/kg de materii prime, iar în Olanda şi Luxemburg, de vorbe ºi de ipoteze nitare şi crearea de instituţii noi pentru satisfacerea câte 3,28 euro/kg de materii prime. În schimb, România nevoilor stringente ale populaţiei evreieşti. nu reuşeşte să obţină decât 0,55 euro/kg de materii prime. După ce reducerea TVA la alimente a fost recunoscu- De importanţă deosebită în activitatea Comitetelor Explicaţia pentru aceste performanţe diferite este, în tă drept cea mai de dreapta măsură luată de un guvern de Colaborare a fost răspândirea culturii în toate car- special, volumul investiţiilor în tehnologie. Aş mai spune că român de stânga, lăudată de majoritatea pe plan intern şi tierele evreieşti din Bucureşti cât şi în cartierele unde de mare interes este şi structura economiei, dovadă Mal- criticată de FMI şi de reprezentantul neoficial al Fondului locuiau inclusiv evrei. S-au înfiinţat atenee populare, la ta, unde sunt preponderente serviciile turistice şi Elveţia la Bucureşti (Consiliul Fiscal), iniţiativa a căpătat şi o miză tribuna cărora apăreau scriitori, artişti, publicişti evrei (2,83 euro/kg materii prime), cu cele turistice şi bancare. politică, pe lângă cea economică. care au simţit chemare pentru opera de culturalizare Concluzia? Dacă România mai taie multă vreme in- Cea mai ponderată şi mai bine argumentată atitudine a evreilor şi pentru apartenenţa la colectivul evreiesc. vestiţiile ca să îşi păstreze un precar echilibru bugetar şi a venit, ca de obicei, de la Mugur Isărescu: „E clar că re- S-a apelat şi la scriitori neevrei; limba şi cultura română dacă nu ia măsuri pentru relansarea turismului, va ajunge ducerea TVA este de dorit nu numai din punct de vedere ocupau un loc important. Din presa vremii aflăm că cea mai ineficientă economie din UE, deşi la dimensiunea social, ci şi din punct de vedere economic. (...) O revenire primele manifestări la ateneele populare au început la PIB se va clasa la mijlocul ierarhiei. ar fi nu numai dureroasă, ci ar avea efecte negative. Deci, data de 11 iunie 1939. La sectorul Negru a conferen- cuvântul sustenabilitate este vital”. ţiat Iacob Gropper despre idişul ca limbă de cultură; Doi parteneri de afaceri numai aparent UE a declarat că acordul cu CE şi FMI este „deraiat”, despre acelaşi subiect, în sectorul Albastru, a vorbit paradoxali: Israelul ºi China FMI s-a arătat îngrijorat, argumentând că „reducerile de H.Kraft. Au citit din operele lor Ury Benador, I. Peltz, taxe programate de România trebuie însoţite de măsuri Ion Pribeagu şa. Este de menţionat entuziasmul cu Israelul acordă o atenţie tot mai mare relaţiilor sale compensatorii, baza de impozitare trebuie extinsă iar care elita creatorilor evrei a aderat la acţiunile iniţiate cu China, iar interesul este reciproc, deşi dimensiunile eforturile de îmbunătăţire a administraţiei fiscale trebuie de Comitetele de Colaborare. S-a creat un Comitet al celor două ţări pot face ca această relaţie să pară una urgentate pentru a acoperi presiunile la adresa cheltuieli- scriitorilor, din care făceau parte Moses Schwarzfeld, surprinzătoare. Dar, deja există un Grup de Lucru inter- lor pe termen mediu”. Dar, la jumătatea lui aprilie, Fondul Felix Aderca, Barbu Lăzăreanu, Ury Benador, Enric ministerial (Task Force) şi interguvernamental, a cărui şi-a revizuit propria prognoză de creştere a economiei Furtună, Eugen Relgis, I.Peltz, Marius Mircu ş.a. înfiinţare a fost decisă în cadrul vizitei premierului israeli- româneşti în 2015 şi 2016. S-a decis sprijinirea activităţii culturale a Comunităţii an la Beijing. Se înregistrează o creştere excepţională a Cel mai proaspăt punct în disputa TVA a fost însă mar- Evreilor din Bucureşti, a Comitetelor de Colaborare, investiţiilor chineze în Israel, iar acesta consideră piaţa cat de UDMR, care a propus reducerea TVA şi la utilităţi „ca să se facă o operă amicală de cunoaştere reci- chineză drept una de „importanţă strategică”. Obiectivul (apă caldă, căldură, gaze naturale şi electricitate), argu- procă şi un schimb de valori culturale”. Sunt de reţinut este dublarea exporturilor israeliene, până la valoarea mentând, ca şi PSD, că economiile vor creşte consumul declaraţiile scrise, pe marginea acestor evenimente, de cinci miliarde de dolari. În 2014, volumul livrărilor şi oamenii o vor duce mai bine. ale unor scriitori precum Eugen Relgis şi Felix Aderca. reciproce a fost de 8,52 miliarde USD, din care 2,57 E lăudabil că politicienii vor ca populaţia să trăiască Cu regret observăm că numele lui Mihail Sebastian miliarde la exportul israelian.Printre proiectele avute mai bine, ceea ce le aduce şi lor un spor de voturi fa- nu figurează printre personalităţile care îşi ofereau deja în vedere se numără înfiinţarea unui sistem inte- vorabile. Trebuie însă înţeles, inclusiv de către FMI, că cu generozitate implicarea în viaţa comunitară. La gral de alimentare cu apă în oraşul Shougang, bazat pe reducerea TVA nu scade atât de mult încasările la buget, antipod, un Eugen Relgis, cunoscut pentru idealurile tehnologie israeliană, acordarea de sprijin companiilor pentru că se taie ceea ce înainte se fura, adică sumele sale general.-umaniste, declară într-un text special israeliene în relaţiile lor cu partenerii chinezi, pentru reprezentate de evaziunea la TVA! asocierea lui la iniţiativele Comitetului Central al Co- înfiinţarea de companii de mari dimensiuni, creşterea ALX. MARINESCU mitetelor de Colaborare pentru culturalizarea maselor evreieşti: „Vechi slujitor al spiritului în înţeles uman şi universal – scria Eugen Relgis în 1939 – declar că mă A fi „Cajaldupã Cajal” – Interviu cu dr. Irina Cajal Marin asociez la acţiunea voastră pentru cultivarea masei (Urmare din pag. 6) Nu e un sen- Sinagoga din lemn din Piatra Neamţ, evreieşti. Voi lucra aici cum am lucrat în alte părţi ­timent ego­ist: îl expoziţii despre istoria evreilor din dincolo de steaguri, dincolo de ideologii, pentru omul împart cu toţi elevii lui, care-l trans- România, făcute împreună cu dr. Lya din fiecare dintre noi, pentru omul evreu şi pentru mai mit, la rându-le, elevilor lor. Şi altă Benjamin şi alţi cercetători de la CSI- multă omenie, pentru mediul în care trăim ”. direcţie socială care-l anima: Task ER, sub auspiciile F.C.E.R. Am fost Un accent deosebit s-a pus pe asistenţa socială: Force for Holocaust Remembrance. angrenată într-un eveniment cultural crearea pe sectoare de cantine, ceainării, policlinici Îi continui preocuparea. de răsunet: Festivalul „Euroiudaica” ş.a. Noutatea consta în întărirea activităţii pe sectoare – Iubirea pentru comunitate? de la Sibiu, în 2008, când Sibiul a şi cartiere. În sectorul Negru spre exemplu, s-a hotărât – Face parte din moştenire. O fost capitală culturală europeană. acordarea asistenţei medicale gratuite, vizitarea la moştenire pe care încerc s-o apăr, După ce statul român a recunoscut domiciliu a celor nevoiaşi de către medici de speciali- fiindcă am ce apăra: o cultură de sute Holocaustul în România, mi-am dat tate. În general, Comitetele de Colaborare urmau să de ani în România, înălţată generaţie obolul la ridicarea unui memorial al fie legătura între masele evreieşti de toate categoriile după generaţie. M-am născut şi-am Holocaustului la Bucureşti. sociale şi conducerea comunităţii, a cărei misiune crescut în casa bunicului, profesorul – Proiecte pentru azi, proiecte era organizarea vieţii evreieşti. În ciuda realizărilor, Marcu Cajal, lider comunitar şi el. pentru mâine? conducerea Comunităţii a decis să dizolve Comitetele La noi în casă veneau Şef Rabinul – Ca membru în Comitetul Direc- respective. Explicaţia măsurii, considerată arbitrară de Şafran z.l. şi multe alte personalităţi tor al F.C.E.R., mă ocup de relocarea către toţi cei implicaţi în activitatea acestor aşezăminte, evreieşti cu pondere în viaţa comu- Muzeului Holocaustului, restaurarea poate fi eventual descifrată din corespondenţa purtată nităţii. Am mers de copil la reuniuni Muzeului de Istorie a Evreilor din de dr. W. Filderman cu Lascăr Şaraga. „Comunitatea comunitare, de sărbători mă duceam România, cu sediul în fosta Sinagogă promovare în Cipru, Israel, Cuba nu v-a creat ca s-o tutelaţi, ci ca s-o ajutaţi”, scria cu bunicii la sinagogă… Mă lupt „Unirea Sfântă” din Capitală; susţin a culturii populaţiei majoritare şi a Filderman preşedintelui Comitetului Central al Co- pentru păstrarea patrimoniului iudaic eforturile preşedintelui Federaţiei, minorităţilor naţionale din România; mitetelor de Colaborare. „Nu pot admite ca un organ sacru – parte a celui românesc. Ca dr. Aurel Vainer, şi ale tuturor cole- susţinerea tinerilor talentaţi. La Fun- ajutător creat de comunitatea aleasă să vrea să i se subsecretar de stat în Ministerul gilor din Comitetul Director pentru daţia „Nicolae Cajal”, am în vedere substituie ei” – scria Filderman în încheierea scrisorii Culturii şi istoric de artă, „pledez” cu valorificarea patrimoniului cultural dezvoltarea componentei ştiinţifice, sale. El deţinea atunci funcţia de preşedinte al Uniunii argumente: ce valoare inestimabilă iudaic. Sunt artişti evrei români de care tata s-a ocupat mult în ultima Comunităţilor din Vechiul Regat. Şi totuşi, se pare că are, ce potenţial pentru prestigiul însemnând mult în cultura româ- parte a vieţii. Am făcut un prim pas la aceste Comitete nu s-au desfiinţat atunci. În şedinţa din României şi ce avantaje economice nească şi europeană; n-au voie să recenta ediţie. Sunt, de asemenea, 2 decembrie 1939 s-a hotărât înfiinţarea unui centru de oferă dacă este introdus în circuitul fie trecuţi sub tăcere. Am o agendă multe obiective pe care mi le propun lapte şi pâine pentru 500 de copii nevoiaşi din sectorul turistic, cultural. Au fost proiecte rea- plină la Ministerul Culturii: incluziu- pentru Fundaţia „Elias”, unde activez Negru. Aşadar, activitatea se afla în plină desfăşurare. lizate şi cu modesta mea contribuţie: nea romilor în societate; acţiuni de ca urmaş. (IULIA DELEANU) LYA BENJAMIN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 19

Tribuna De la “Orbirea” la Arbeit macht frei Miza alegerilor din Israel ideilor Centrul de Studii Israeliene al SNSPA a organizat pe 7 ºi la “Masse und Macht” aprilie a.c. o dezbatere pe tema alegerilor parlamentare din Dacă Orwel a „simulat” sistemul totalitar „roşu”, mai tragic al involuţiei civilizaţiei. Canetti aminteşte Israel. Au participat cadre didactice, studenţi şi invitaţi, inte- Elias Canetti a reuşit acest experiment aplicat la un aici şi rolul religiei, chiar în rândul haitei. Alte repere resaţi de această problemă. Prof. Liviu Rotman, directorul alt totalitarism, cel nazist, prin romanul „Orbirea” (Die – măruntaiele puterii, supravieţuitorii, violenţa, rapi- Centrului, a prezentat desfăşurarea alegerilor şi rezultatele Blendung), în 1935, şi ”Masele şi puterea” (Masse ditatea, porunca, metamorfoza, dominaţia, paranoia. lor, care au contrazis toate sondajele, felul în care acestea und Macht), în 1960. Finalul romanului „Orbirea” este Finalul este supravieţuitorul. Suntem cu toţii nişte din urmă vor influenţa viaţa israelienilor, atât pe plan intern arderea cărţilor într-un teribil incendiu. Se ştie că prima supravieţuitori ai unor conflicte, conflagraţii la scară cât şi extern, dificultăţile în formarea noului guvern. El a acţiune de amploare a regimului nazist, în 1933, a mondială, continentală. Nimeni nu poate spune că opinat că prin victoria Likud şi înfrângerea Uniunii Sioniste, fost exact acest pas – distrugerea culturii, a cărţilor, trăieşte în deplină siguranţă. Iar această nesiguranţă Israelul a pierdut şansa înnoirii.G-ral (r.) Mihail Ionescu a apoi a oamenilor prin deportări, internări în lagăre de nu vine de la fenomene naturale, şi ele imprevizibile, abordat strategia folosită de Benjamin Netanyahu care a exterminare, din 1935 până în 1945. ci de la tendinţa de confruntare a maselor umane. determinat victoria lui în alegeri; prof. Liliana Ionescu, prorec- Cartea care a realizat Este o viziune pesi- tor al SNSPA, a evocat acordurile de la Oslo, întrebându-se o analiză profundă a to- mistă a autorului, nu ştim care dintre părţi le-a încălcat (ambele, a fost răspunsul lui talitarismului a fost „Ma- în ce măsură are sau nu Liviu Rotman); prof. Adrian Niculescu, apreciind democraţia sele şi Puterea”, în tra- are dreptate, dar istoria israeliană, s-a plâns de fărâmiţarea structurii politice a ţării ducerea Ameliei Pavel. cunoscută de noi este care, în ultimă instanţă, ar putea face Israelul greu de guver- Capitol cu capitol, citito- o istorie a războaielor nat. Participanţii au analizat factorii care au dus la câştigarea rul păşeşte pe un traseu aproape pe întreaga su- scrutinului de către Benjamin Netanyahu, în pofida sonda- care îl duce la adevăruri prafaţă a globului. Cel jelor, iar concluzia majorităţii a fost că au primat problemele pe care istoria ni le ţine mai şocant segment al securităţii ţării şi nu cele economice, la fel de importante, şi astăzi în obscuritate. cărţii este referirea la dar israelienii au văzut în premierul Netanyahu persoana Frica de atingere, tea- experimentele lugubre care poate face faţă provocărilor externe. S-a discutat, de ma de celălalt, negarea pe care le-au încercat asemenea, despre: dreapta şi stânga israeliană; relaţiile îndemnului biblic „iubeş- medicii nazişti, dar ei nu israeliano-americane, problema Iranului: caracterul evreiesc te-ţi aproapele ca pe tine au fost singurele exem- al statului, apariţia Listei arabe unite, fenomen pozitiv dar însuţi” este miezul vier- ple, apoi deportările în care, din cauza radicalizării discursului unora dintre deputaţi, mănos al acestui fruct masă, tot o formă de nu poate deveni un partener real de dialog. Există un clivaj putred pe care ni-l lasă o experiment inuman. Fi- între o parte dintre reprezentanţi şi majoritatea populaţiei lungă epocă de „civiliza- ecare capitol al acestei arabe din Israel. Cei mai mulţi arabi se consideră cetăţeni ţie umană”, începând din prestigioase cărţi – un ai statului, nu vor să aleagă o altă ţară (în cazul în care s-ar mileniile dinaintea erei noastre şi până în actualitate. studiu de mare fineţe şi profunzime, indiferent că forma un stat palestinian) şi sunt preocupaţi mai ales de Canetti face o distincţie între „mase deschise şi mase este vorba de Europa, Africa, Polinezia, în oricare problemele lor economice şi sociale. (E.G.) închise”. Urmează patima distrugerii, caracteristică secol – constituie un moment de reflecţie de neocolit. perioadelor de conflict deschis. Un alt element este Accesibilitatea textului scris de Canetti este ului- DE LA „sentimentul persecuţiei”, când orice masă de oa- toare. În Biblia ebraică, Dumnezeu îi numeşte pe evrei PRĂBUŞIRE meni acuză altă masă că o lipseşte de drepturi, că popor ales, ceea ce este logic, din moment ce evreii îi subminează existenţa. Adesea persecutaţii devin au îmbrăţişat în masă credinţa monoteistă, după ce LA ÎNĂLŢARE persecutori, fie persecutaţii sunt exterminaţi în numele ea fusese refuzată de egipteni, cu un secol mai devre- (Urmare din pag. 4) Omul acela simţea nevoia să-şi aşa-zisului drept al majorităţii. Minoritarii nu sunt apă- me. Creştinii, ai căror apostoli erau evrei, au preluat împărtăşească bucuria tuturor şi striga raţi, ci acuzaţi aproape permanent de complot. Reli- mozaismul, l-au universalizat, adresându-se tuturor în idiş, repetând: Der Măşiach iz ghikimn! Der Măşiach iz giile universale cunoscute ar trebui să îmblânzească popoarelor din Orient. Dumnezeu a fost recunoscut ghikimn! (A venit Mesia! A venit Mesia!). Oamenii au ieşit în masele dar, din păcate, uneori le incită. Se creează sub trei ipostaze, nu fără aprige dispute – Tatăl, Fiul şi stradă, au cântat, au dansat de bucurie. Era după circa 2000 starea de panică. Masele diferă după obiectivele ofe- Sfântul Duh. Mahomedanii au negat credinţa creştină de ani de galut (diaspora) şi după 3 ani de la Holocaustul rite - direcţionarea, stagnarea, mişcarea circulatorie, şi pe cea mozaică, considerând că numai Mohamed, evreimii europene. Negrul doliului cauzat de Holocaust a dezorientarea, intoxicarea. Ritmul evoluţiei este un profetul lui Alah, grăieşte adevărul, iar Coranul ar fi fost înlocuit de albul speranţei, victoriei, păcii. Imnul naţional factor determinant în desfăşurarea evenimentelor unic. În realitate, islamul, care este a treia religie mo- ”Hatikva” (Speranţa) este cântat de Yom HaAţmaut împreună istorice. Revoltele, răscoalele, revoluţiile sunt de noteistă, conţine multe dintre preceptele din tradiţia cu psalmii de ”Halel” (Laudă). Deci, doliul a fost învins. Cauza obicei violente, iar violenţa este acceptată preferenţial iudeo-creştină. Nazismul a adus extremismul rasist, lui a fost aflată şi a fost înlocuit cu bucuria. de mase. Deşi violenţa implică jertfe umane chiar din declarând că arienii sunt cei aleşi. Finalul războiului Dar cum a reacţionat lumea arabă? Negativ. Speranţa rândul maselor. În mentalul colectiv există şi masele mondial, în 1945, a spulberat însă, un mit care a pro- ei era distrugerea Israelului în câteva săptămâni. Din ne- invizibile, amintirea morţilor. Masele se pot divide, dus zeci de milioane de jertfe. Comuniştii- stalinişti au norocire, după 67 de ani de existenţă a Israelului, continuă unele devin agresive, datorită afectelor dominante, venit şi ei cu un soi de religie, a proletariatului, cu tot afirmaţiile asupra ilegitimităţii sale, se aud voci care cer des- apoi masele fugare, deplasarea maselor în spaţiul atâtea victime. Evreii nu au impus nimănui ideea că fiinţarea lui, ştergerea lui de pe hartă. Din păcate, cei care geografic favorizant. Canetti numeşte războiul ca un ar fi popor ales, ci doar popor al Cărţii, pentru că au cer acest lucru reuşesc să găsească susţinători în lumea fenomen de „mase duble”, cele care se confruntă. Un adus umanităţii Cartea (Legea – Tora). Nu uităm să civilizată, democrată... rol important îl au simbolurile – de obicei fenomenele ne iubim aproapele. Altfel, aproapele se îndepărtează. Ce va urma? Să sperăm că va fi bine, că Israelul va conti- naturale, aspectul geografic, obiectele de cult, etc. Prea mult timp am fost paria. Să fim demni! nua să existe, să se dezvolte, să fie aşa cum a fost denumit de Prin degradare, o masă devine haită. Este semnul cel BORIS MARIAN un analist politic: o ”naţiune start-up”. La mulţi ani, Israelule! Relaþii bilaterale România - Israel (1949) Continuăm trecerea în revistă a principalelor printr-o scrisoare de cabinet transmisă ministrului de emigrării evreilor din România. momente din istoria relaţiilor diplomatice româno- Externe, Moshe Sharett. 28 octombrie, Bath Yam - prim-ministrul israelian israeliene. 17 august - încheierea unui aranjament privind im- Ben Gurion a atacat într-un discurs guvernul român şi portul şi exportul de mărfuri, între societăţile româneşti pe ministrul de externe A. Pauker, considerată vinovată 12 ianuarie, Bucureşti - transmiterea Scrisorilor de Prod. Româno, Agro Export şi Export-lemn şi firme de „înfrânarea dorinţei evreilor de a veni în Israel”. Acreditare ca trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar particulare din Israel. Noiembrie, Constanţa - prima criză diplomatică a al Statului Israel în România de către Reuven Rubin. 28 august, Tel Aviv - transmiterea primului raport de emigrărilor, determinată de refuzul autorităţilor române 31 ianuarie, Bucureşti - Legaţia Israelului şi-a în- activitate al Legaţiei R.P.R. din Israel. Autorul arăta că, de a accepta plecarea evreilor cu nava israeliană „Ey- ceput activitatea efectiv, după organizarea festivităţii de în ceea ce priveşte relaţiile cu alte ţări, „Israelul poate fi lath”, în lipsa negocierilor. începere a misiunii diplomatice la data de 28 ianuarie. considerat ca o mostră de neutralitate”. 8 noiembrie, Tel Aviv - întrevederea între ministrul Conform unei surse a Securităţii, se arăta că, în acea Septembrie - încheierea primului Aranjament de de externe Moshe Sharett şi N. Cioroiu, în cadrul căreia perioadă, „zilnic, în faţa Legaţiei staţionează circa 150 de plăţi, în baza căruia s-au derulat relaţiile comerciale s-a abordat deschis problema emigrării evreilor din Ro- persoane care vin pentru aranjarea plecării în Palestina”. curente româno-israeliene. Volumul prevăzut pentru mânia. „Statul Israel - a apreciat ministrul israelian - s-a 24 februarie, Bucureşti - Comisia de lichidare a mărfurile exportate a fost de 1.000.000 de dolari, iar născut în urma luptei continue duse de mişcarea sionistă Organizaţiei Sioniste şi-a încetat activitatea. În imobilul pentru mărfurile importate de 330.000 de dolari, 670.000 înainte, în timpul şi după al doilea război mondial. Fără din strada Gh. Asan, în care a funcţionat organizaţia, a de dolari plătindu-se în devize libere. sionişti, nu ar fi existat Statul Israel (...). Vaporul «Transil- rămas în continuare doar Camera de Comerţ Româno- 1 septembrie, Bucureşti - deschiderea Institutului vania» aduce evrei din România şi suntem recunoscători Palestiniană. Pedagogic cu limba de predare în idiş. Director: prof. pentru aceasta. Dar aceasta este departe a se numi 4 martie - prin Decizia nr. 197, guvernul de la Bu- Zeilig Nachim. emigrare. Noi dorim emigrare în masă (a evreilor - n. cureşti a interzis activitatea organizaţiilor Joint (cea mai 11 septembrie, Tel Aviv - preluarea mandatului de red.) din România”. importantă organizaţie umanitară evreiască, apolitică, către ministrul Nicolae Cioroiu, primul înalt reprezentant 21 noiembrie - reprezentanţii Israelului în România, înfiinţată în anul 1914, s-a călăuzit după preceptul Kol diplomatic al României în Israel, ca trimis extraordinar R. Rubin şi Moshe Agami, au fost rechemaţi de la post Israel arevim ze la ze - „fiecare evreu este responsabil, şi ministru plenipotenţiar. pe fondul neînţelegerilor cu autorităţile române în privinţa unul pentru celălalt”), O.R.T. (organizaţie evreiască de 13 octombrie, Tel Aviv - întrevederea primului-mi- emigrării evreilor. instruire profesională a tinerilor) şi O.S.E. (organizaţie nistru David Ben Gurion cu N. Cioroiu, căruia i se aduce 24 noiembrie - interviu realizat de N. N. Pătraş- de asistenţă sanitară pentru copii şi tineri evrei din în- la cunoştinţă că „dezvoltarea relaţiilor dintre cele două cu, corespondent al Agenţiei Reuter, cu ministrul R. treaga lume). ţări depinde de raporturile economice şi de emigrarea Rubin, care a arătat că „Israelul va face tot posibilul 24 martie, Tel Aviv - Adunarea H. O. R. (Histadrut evreilor care ar vrea să plece din România”. Ministrul spre a aduce în patrie cât mai mulţi evrei” şi „nu se va Olei Romania - Organizaţia Evreilor Originari din Româ- român a afirmat atunci că „toţi cetăţenii R.P.R. fără de- lăsa intimidat de faptul că pentru moment nu a dus la nia), asociaţie nou reorganizată, alege la conducere pe L. osebire de naţionalitate participă cu elan la construirea bun sfârşit emigrarea din România”, pentru aceasta Mizrachi. Scopul asociaţiei era „ajutorarea şi încadrarea socialismului”, iar guvernul român „acordă vize cetăţe- urmând să „ducă lupta mai departe cu ajutorul oricăror imigranţilor din România”. nilor care le cer”. prietenii”. 17 iunie, Bucureşti - acreditarea însărcinatului cu 21 octombrie, Tel Aviv - amplă manifestaţie în faţa afaceri ad-interim al R.P.R. în Israel, Paul Davidovici, Legaţiei României, organizată de H.O.R., în favoarea Dr. FLORIN C. STAN 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 JEWISH REALITY Filantropia, the oldest Jewish cemetery of Bucharest An SOS for donations in order to all who can give a helping hand, to apply ensure the maintenance of Filantropia to the Office of the SACRA of the Jewish Cemetery, the oldest Jewish cemetery Community of Bucharest, str. Sf. Vineri in Bucharest, was launched by JCB No. 9-11, sector 3, Phone 021/314.19.24, president Eng. Paul Schwartz, and “in order to be able to lead to the end the the coordinator of the cemeteries, Alin work already started,” said the President Boingiu. Due to the fact that many of of JCB who “would like to thank this way to those buried in this graveyard have all those who understand to help JCB and nobody to care for the graves, some of have paid the maintenance contribution those with real artistic tombstones, their for the year 2015, from which the workers degradation is imminent due to the bad in maintenance are paid.” weather, time and constant action of Bank accounts IBAN code: abundant vegetation, and that JCB cannot RON: RO58 RNCB 0074 0292 2831 0001 ensure from its own funds the care of all USD: RO31 RNCB 0074 0292 2831 0002 monuments. Therefore, it requires that EUR: RO04 RNCB 0074 0292 2831 0003 “A harmonious man even in a non-harmonic era” Symposium “Academician Nicolae Cajal”, Bucharest, 2015, 10th Edition, inaugural session Passover 5775 at the Choral Temple The 10th anniversary In the inaugural section, moderated edition of the Symposium “Academician by acad. Dr. Irinel Popescu, president and the Great Synagogue Nicolae Cajal”, organised by the of the Department of Medical Sciences The Choral Temple, one of the director, explained the Seder traditions. Foundation Nicolae Cajal, was focused of the Romanian Academy, president most beautiful Jewish synagogues in Prime cantor Iosif Adler, the Choral in two sections: “News in Virology” and of the Symposium, have been pointed Europe, reinaugurated after eight years Temple Choir and Hazamir Choir of JCB “Medicine and translational research”. out: the intellectual formation and of restoration works, hosted partially the sang the most beautiful traditional songs. The symposium annually held is meant to acknowledgements of the exceptional Pessach, while the Seder, respectively FJCR president, Dr. Aurel Vainer, promote the medical research, to which merits of the scholar - acad. Irinel Popescu; the longest night, took place at the spoke about the way Pessach holiday the illustrious creator of Romanian medical the human traits - vice-president of the Great Synagogue. Before the religious brings Jews closer to non-Jews, to people school and, not least, the renowned social Romanian Academy, acad. Dr. Cristian ceremony began, Eng. Paul Schwartz, from different ethnic and religious groups, therapist, academician Nicolae Cajal, Marius Hera; the importance of medical FJCR vice-president and JCB president, offering the opportunity to fight prejudice has dedicated his life. He remains one of research in healthcare - Professor held a speech outlining that Pessach and to a better mutual knowledge. He our community prides, which he has led Ştefan N. Constantinescu, Brussels; the is the most important Jewish holiday, underlined the miracles which helped the from 1994 till 2004. Moreover, among the contribution to stopping of xenophobia, an appeal addressed to the world for community, such as the restoration of the participants at the Symposium, attended racism, anti-Semitism - Minister of peace and survival. Rabbi Rafael Shaffer Choral Temple, and the fact that year after by renowned specialists in the field of Culture, Ioan Vulpescu; the teacher, underlined in his speech the importance year one can recognize the regeneration medicine in the country and abroad, were manager, politician, community leader, of this holiday, Jews’ liberation from power of our community, a fact allowing also leaders of the FJCR, JCB, BBR and academic leader, researcher - Irina Cajal slavery, to which any man aspires through us to look to the future optimistically. numerous Jews from Bucharest. Marin, president of the Foundation. his dignity, through the suffering endured for the conquest of this legitimate right. At the same time, the feast of the Passover The French Cultural Institute from Bucharest – reminds the value of the family, the center of the spiritual and moral life of Jews, he said. Dr. Aurel Vainer, FJCR president, the host of two events related to the Jewish history emphasized the historical signification The French Cultural Institute from Bucharest was the host survivor of the “death trains”, “And the Rat Laughed” is not just of Pessach, as delivery from Egyptian of two events related to the history of the Jews, the common a book, but a valuable literary creation. slavery. Nowadays the people of Israel denominator being Romanian-born Israeli writer Nava Semel, In her speech at the volume release and in the interview to are free in its country, such as the Jews all which launched her Romanian-language version of the novel our Jewish Reality, Nava Semel pointed out that “And the Rat over the world. The exodus from Egypt is “And the Rat Laughed” (Hasefer). She has been also one of Laughed” is an unconventional book, whose heroine is not the a historic fact, a lesson we are not allowed the protagonists of the documentary “Aliyah Dada”, made by little girl or her grandmother, but Grandma’s memories. to forget, he mentioned. Oana Giurgiu, an all-encompassing history of the emigration of In the second part of the event the documentary film “Aliyah After the prayers and the candles Romanian Jews in Israel. Dada” was projected, an almost exhaustive history of the lightning the Seder at the Great In the book presentation, Alexandru Marinescu, Director emigration of Romanian Jews in Israel, along with their life Synagogue followed. 400 participants, of the Publishing House Hasefer, revealed that the novel in Romania. What gives life to this documentary is the fact including the FJCR, JCB, Joint leaders, provokes a huge shock to the reader by the way it approaches that is largely based on oral history. Director Oana Giurgiu other guests, friends of Jews often invited the Holocaust, that is through the perception of a child in a interviewed, in Romania and in Israel, members of the Romanian at our events, attended to all the moments special situation. No book can truly reflect the reality of the immigration, many figures who played an important role in the of the Seder meal and learned the concentration camps, the children being most marked by Zionist movement in Romania, but also ordinary people, who symbols of the traditional menu. Rabbi the sufferings endured, said eng. Paul Schwartz, FJCR vice- shared their early difficulties. Among those interviewed was Rafael Shaffer and the two mesaderim president and JCB president. In the volume, he said, the rat has Nava Semel, writer and Hana Beniaminy, the widow of the sionist of the Seder, Eduard Kupferberg, director symbolized hope. Even though some have been fortunate in leader C. Buium. To be mentioned in this context, the initiative of the Rabbinical Chancellery, and Atilla terms of survival, their life was a perpetual suffering, showed to present the film to students, master and PhD students from Gulyas, JCB vice-president and MSAD Dr. Liviu Beris, president of AERVH, himself a survivor of the the Faculty of History, University of Bucharest and the debate deportations to Transnistria. According to Eng. Iancu Ţucărman, that followed. Is there any correlation between the racist and the Christian anti-Semitism? Debate on the anti-Semitism evolution at JCC Bucharest The Federation of the Jewish Communities of of Advanced Jewish Studies in France. a neo-pagan anti-Christian attitude. But if there isn’t a Romania held on Sunday, April 19, 2015, the Conference Adrian Cioflâncă, researcher, Professor Alexandru direct correlation between the racist and Christian anti- “The Evolution of Anti-Semitism”. The meeting was Florian, Ţicu Goldstein, Professor Carol Iancu, Professor Semitism, and even though in appearance they oppose organized at the Jewish Community Center in Bucharest. Mihail Ionescu, general in reserve, Professor Vasile and collide, there is still clearly an indirect correlation The occasion was the double editorial event, namely Morar, Dr. Adrian Niculescu and Dr. Felicia Waldman between and in depth a close connection.[...] the release of the Hasefer volume “Genesis of anti- attended the debates of the conference “The Evolution I do not pretend that the entire Christendom, all Semitism”, by the famous French writer Jules Isaac, of anti-Semitism”. Their starting point was a key Christians without exception, should have been or are and the bilingual (Romanian-French) volume entitled assertion about the “indirect correlation between racist currently infected with the plague, so widespread and “Iaşi pogrom and the Holocaust in Romania “, which was and Christian anti-Semitism”, underlined by Jules Isaac latent encrusted into the depths of the subconscious. published in Iaşi, by Publishing House of the University in “Genesis of anti-Semitism”: “Thus I don’t claim that It would be unfair to think (or pretend to believe) that I “Alexandru Ioan Cuza”, coordinated by Professors Carol Christian anti-Semitism would represent the essence of would ignore the sometimes heroic, admirable Christian Iancu and Alexander Platon. Dr. Aurel Vainer, FJCR the whole anti-Semitism, especially in our time. I know love, from which I myself have benefited, or that I have president, moderated the meeting. that many other social and economic elements come the ingratitude to forget it: it is, as I was objected by a The translator of “Genesis of anti-Semitism” is Ţicu into play, and these, starting from the Middle Ages, Catholic scholar, the proving evidence that the pure Goldstein, writer and the preface is signed by Carol sometimes become crucial. And I would not be able Christian belief implicates the assertion of deep solidarity Iancu, Professor of contemporary history, from “Paul to ignore the fact that the racist, Nazi anti-Semitism, between Israel and the Church of Christ”. Valéry” University of Montpellier, director of the School the latter being the most virulent, was combined with REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 21 Iarţait pentru av. Iulian Sorin z.l. 6 FILE DE CALENDAR (MAI) 6 Între 1991-2005, perioadă de mari român. A creat O.T.E.R.-ul şi Cluburile prefaceri sociale în România, în condu- generaţiei de mijloc - modalităţi de con- EVREI NĂSCUŢI ÎN LUNA MAI Judenstaat” (1896), convocând primul cerea F.C.E.R. s-a aflat av. Iulian Sorin tinuitate a vieţii evreieşti în România. A Congres sionist (Basel, 1897), fondând z.l., secretar general şi, după trecerea în înfiinţat, la fostul Cămin „Băluş”, Centrul Ury Benador (Simon Schmidt) - scri- Organizaţia Sionistă Mondială şi desfă- eternitate a acad. Nicolae Cajal z.l., pre- de zi, predecesor al Clubului Generaţiei itor, născut la Milişăuţi, Bucovina (1 mai şurând o activitate diplomatică bogată în şedinte interimar al F.C.E.R. La adăpostul de Aur din JCC. A contribuit la înfiinţarea 1895). Romanele sale descriu mediul acest scop. Decedat la Viena, 1904. „libertăţii de exprimare”, antisemitismul Fundaţiei „Caritatea”, filială a W.J.R.O., evreiesc din România interbelică, pre- Golda Meir (născută Mabovich, că- „tăcut” devenea „volubil” în a Şcolii „Lauder-Reut”. Prin zentând tradiţia iudaică şi presiunea sătorită Meyerson) - om politic israelian. acei ani. Holocaustul nu era RE şi Hasefer, a impulsionat antisemită (“Appassionata”; “Ghetto veac Născută la Kiev (3 mai 1898), emigrată cu încă recunoscut oficial. Ma- prezenţa în obşte a intelectu- XX”; “Subiect banal”). Secretar literar al familia în SUA (1905); a emigrat apoi în joritatea tinerilor plecaseră alilor evrei. A fost unul dintre Teatrului Evreiesc de Stat (1950-1955). Palestina (1921) şi a activat în cadrul miş- în Israel. Evreii rămaşi în liderii Consiliului Minorităţilor Decedat la Bucureşti, 1971. cării sioniste socialiste. După întemeierea (Jean Colin) - scrii- statului Israel, a fost ambasador în URSS, ţară erau, preponderent, în Naţionale şi co-organizator de Vladimir Colin tor, născut la Bucureşti (1 mai 1921). apoi ministru al muncii, ministru de exter- vârstă, cu inerente probleme simpozioane interconfesionale Debutează ca poet cu orientare de stâ- ne, ministru de interne, iar în perioada 17 de sănătate, însingurare. internaţionale. A implicat or- nga şi ulterior devine autor de basme mai 1969 - 3 iunie 1974 prim-ministru al Joint-ul începuse să direc- ganizaţii evreieşti abilitate în pentru copii (unele inspirate din folclorul Israelului. Decedată la Ierusalim, 1978. ţioneze fonduri înspre alte sponsorizări pentru păstrarea evreiesc) şi unul dintre cei mai importanţi Amos Oz (Klausner) - scriitor, jurna- state ex-comuniste, cu mai lăcaşurilor de cult. A ajutat autori de povestiri ştiinţifico-fantastice din list şi activist politic israelian. Născut la mulţi evrei aflaţi în mai mare funcţionarea ACPRI, dezvol- literatura română. Decedat la Bucureşti, Ierusalim ( 4 mai 1939) din părinţi imigraţi sărăcie. Dialogul intercomu- tarea legăturilor între România 1991. din Polonia. Profesor de literatură la Uni- nitar şi interreligios trebuia şi Israel. Gary Bertini (Şloime Golergant) - versitatea Ben Gurion din Beer Sheva. regândit, relaţiile între Ro- La comemorarea a doi ani dirijor şi compozitor, născut la Briceni, Scrierile sale au fost traduse în 42 de mânia şi Israel – adâncite, de la trecerea în eternitate, în Basarabia (1 mai 1927), imigrat cu familia limbi şi publicate în 43 de ţări, inclusiv diversificate, scriitorii israelieni de limbă numele actualei conduceri F.C.E.R., ing. în Israel (1946). Întemeietor al Orchestrei în România. română - recuperaţi la literatura-mamă. Albert Kupferberg, secretar general al Israeliene de Muzică de Cameră (1965), Sigmund Freud (Sigismund Schlomo Av. Iulian Sorin a orientat activitatea Federaţiei, a exprimat recunoştinţa dis- dirijor al Orchestrei Simfonice din Ieru- Freud) - neurolog, părintele psihanalizei. CSIER spre cercetări legate de Holocaust cipolului faţă de magistru. Iusi Daniliuc, salim (1978-1986), director al Noii Opere Născut la Pribor, Cehia (6 mai 1939), în România. Alături de acad. Nicolae Cajal una dintre fiice, reprezentând-o şi pe sora Israeliene (1994-2005). Decedat la Tel doctor în medicină de la Universitatea din z.l., a jucat un rol important în constituirea ei, Mihaela, a mulţumit asistenţei pentru Haşomer, Israel, 2005. Viena (1881), a lucrat în acest oraş. Me- Comisiei „Wiesel”, al cărei Raport a dus neuitare. Theodor (Benjamin Zeev) Herzl - toda lui de lucru se baza pe dialogul între la asumarea Holocaustului de către statul IULIA DELEANU scriitor şi activist politic. Născut la Buda- pacient şi psihanalist, pe interpretarea pesta (2 mai 1860), corespondent la Paris viselor şi redefinirea sexualităţii. Refugiat al ziarului ”Neue Freie Presse” din Viena, după Anschluss la Londra (1938), unde a Paul Grigoriu s-a stins din viaþã, a fost martor la renaşterea antisemitis- murit (1939). LUCIAN-ZEEV mului în timpul afacerii Dreyfus; a propus HERŞCOVICI rãmâne opera sa întemeierea statului evreu în broşura ”Der (Continuare în pag. 22) „Am aflat cu multă surprindere si rului unei apreciate durere vestea tristă a încetării din viaţă şcoli de jurnalism PIOS OMAGIU a domnului Paul Grigoriu. Cred că acum radio. „Cunoscut în- Mult îndurerată familie dr. MEIR tâlc, prin glumele sale atât de pilduitoare două săptămâni am stat de vorbă cu deosebi ca un om ROSENNE, şi multe altele. dumnealui la telefon şi în niciun caz nu de radio extrem de Am aflat cu multă durere şi mari re- Vă exprimăm, din nou, sincerele şi am întrevăzut această durere care urma”, talentat, Paul Gri- grete despre încetarea din viaţă a omului marile noastre regrete pentru că nu îl mai scria preşedintele F.C.E.R. - C.M., dr. Au- goriu a semnat şi minunat care a fost dr. MEIR ROSENNE. ştim printre noi pe minunatul om care a rel Vainer, deputat, la aflarea veştii care a o serie de volume Viaţa şi activitatea sa, dedicată poporului fost dr. MEIR ROSENNE, diplomat de siderat întreaga intelectualitate română, de poezie şi proză. evreu din Medinat Israel, din România şi carieră al Statului Israel, cu multiple funcţii dar şi pe toţi cei care ascultaseră cu în- Cea mai recentă din toată diaspora, constitutie un exemplu pe această linie. cântare emisiunile realizate de cel ce a apariţie editorială minunat care a pus în valoare calităţile Fie-i memoria binecuvântată celui fost supranumit „Domnul Radio”. purtând numele său extraordinare ale evreului cu totul special, pe care îl vom aminti mereu, adăugând „Paul Grigoriu a fost un reper de sea- (ne ferim să spunem dr. MEIR ROSENNE. Zihron Livraha. mă al Societăţii Române de Radiodifuziu- ultima, poate vor mai fi şi alte volume Ne amintim cu plăcere şi multă con- ne, prin tot ceea ce a realizat în numeroşi atestând calităţile de scriitor ale lui Paul sideraţie de prezenţa sa, din păcate de Dr. AUREL VAINER, deputat ani de activitate la posturile naţionale Grigoriu) a văzut lumina tiparului la Edi- prea puţină vreme, în Board-ul Fundaţiei preşedinte al Federaţiei Comunităţi- de radio. O voce inconfundabilă, care a tura Hasefer şi se numeşte „Doi pentru o Caritatea. Cât de pline de înţelepciune au lor Evreieşti din România însoţit calităţile unui jurnalist de excepţie, copilărie. Poveşti vechi şi noi”, se arată fost intervenţiile sale, scurte şi întotdeau- preşedinte al Fundaţiei Caritatea îmi revine mereu în minte - prin extraor- în comunicatul emis de editură. na la obiect. dinarele sale emisiuni matinale la Radio Volumul conţine emoţionante amintiri Au rămas, de asemenea, în memoria SAMUEL IZSAK România Actualităţi”, a mai scris Aurel din copilăria lui Paul Grigoriu şi a prietenu- noastră valenţele umane ale dr. MEIR director General Executiv Vainer, pe care vestea trecerii în nefiinţă lui acestuia, evreul Mundi. Cartea începe ROSENNE, prin povestirile sale pline cu al Fundaţiei Caritatea a lui Paul Grigoriu l-a afectat şi personal: în 1951, cu îndemnul „Eu sunt Mundi. Hai „Regretul şi mâhnirea mea sunt cu atât să ne jucăm !” şi se termină peste 188 de mai mari deoarece un număr de ani am pagini, care acoperă 13 ani, cu cuvintele Iosub Leibovici z.l. - cel mai vârstnic fost vecini în Drumul Taberei, iar mai „pentru amândoi, copilăria, cu coada ei târziu am realizat unele convorbiri radio- adolescentină cu tot, eşua lamentabil în membru al Comunitãþii Evreilor fonice împreună. Recent, l-am reascultat acel 1964!”. la RRA, într-o emisiune difuzată seara, Ce este între aceste file, la care se unde a avut o intervenţie inconfundabilă, adaugă „Încheierea autorului”, precum şi din Huºi - ne-a părăsit cu aprecieri extrem de lucide despre fot- prefaţa semnată de Radu F. Alexandru, Duminică, 19 aprilie 2015, l-am con- 1949, Iosub Leibovici (z.l.) se stabileşte balul românesc actual. vor afla cititorii volumului şi cei care ne dus pe ultimul drum pe cel care a fost un la Huşi. S-a căsătorit, dar nu a avut copii. Mă despart de omul Paul Grigoriu şi de vor onora la lansarea cărţii, care regre- marcant membru al Comunităţii Evreilor Fiind religios, a participat zilnic la slujbele jurnalistul de radio, care a realizat emisi- tăm că a apărut postum, se mai arată în din Huşi. din sinagogă. A fost Epitrop la Sinagoga uni de marcă, ce vor rămâne mult timp de comunicat. Iosub Leibovici (z.l.), se trăgea dintr-o Meseriaşilor şi i-a învăţat pe tineri scrierile acum încolo în memoria ascultătorilor şi a „Îmi pare rău că nu l-am avut alături la familie de evrei evlavioşi din Târgul Ră- religioase. atât de apreciatului post Radio România apariţia unui roman scris de domnia sa şi ducăneni. A absolvit Şcoala Evreiască În anul 1987 devine consilier al Co- Actualităţi. dedicat prieteniei cu un adolescent evreu din Răducăneni şi ulterior Şcoala de munităţii Evreilor din Huşi şi, în această Dumnezeu să-l odihnească”, se mai din Bacău. Sunt sigur că i-ar fi produs o Contabilitate. A participat, din copilărie, calitate, răspunde de problemele religioa- arată în mesajul de condoleanţe al pre- bucurie deosebită, dar nu a fost să fie. împreună cu părinţii şi fraţii săi, la toate se. Doi ani mai târziu, devine preşedintele şedintelui F.C.E.R.-CM. Alături de condoleanţe şi regrete pentru sărbătorile evreieşti la sinagogă. Comunităţii, funcţie pe care a deţinut-o 22 Decesul fulgerător al lui Paul Grigoriu dispariţia sa, doresc să transmit doamnei În anul 1940, a fost evacuat forţat de ani, în acelaşi timp îndeplinind şi func- a mai prilejuit şi o altă durere: regretatul Grigoriu (de asemenea o jurnalistă de împreună cu părinţii şi toţi evreii din co- ţia de deservent de cult. În toţi aceşti ani, jurnalist a trecut la cele veşnice înainte excepţie) şi fiului lor, că vom realiza o mună, pierzându-se tot avutul părinţilor. s-a dedicat trup şi suflet binelui evreilor de a putea să îşi ţină în mâini ultima sa lansare de carte pe măsura personalităţii Au fost duşi într-un lagăr provizoriu la din comunitatea noastră. carte, apărută la Editura Hasefer, din ca- sale”, a spus dr. Aurel Vainer. Bacău şi, după trei zile, li s-a permis să Enoriaşii îi vor păstra veşnic o vie drul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Dumnezeu să îl odihnească pe se stabilească la Iaşi, unde aveau rude. În amintire şi regretă profund dispariţia România (F.C.E.R.), la numai o zi după Paul Grigoriu şi să îi facă scrierile timpul Pogromului a fost arestată întrea- acestui OM de mare valoare. înhumarea omului de cultură şi a formato- nemuritoare! ga familie şi dusă spre Chestura Poliţiei, Dumnezeu să-l odihnească în pace! unde îi aştepta o moarte sigură, dar au reuşit să fugă şi s-au ascuns. Din anul COMUNITATEA EVREILOR HUŞI Y D E C E S E Y COMEMORĂRI Y Sincere regrete Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna martie: BERSTEIN TATIANA (80 de ani, Cimitirul Giurgiului); MOLDOVEAN VERONICA (87 de ani, Cimitirul Giurgiului); Comitetul Director al Federaţiei preşedinte al Comunităţii din localitate, RAITER ALEXANDRU (89 de ani, Cimitirul Giurgiului); PASCALOVICI DAN (65 de Comunităţilor Evreieşti din România îşi IOSUB LEIBOVICI. Om cu suflet mare, ani, Cimitirul Sefard); KISS MELANIA (90 de ani, Cimitirul Sefard); NAIMAN NELLY exprimă profundul regret pricinuit de preocupat mereu de soarta semenilor (91 de ani, Cimitirul Sefard); NEDELEA PUIU (91 de ani, Cimitirul Giurgiului); MOS- trecerea în nefiinţă, după o viaţă înde- săi, Iosub Leibovici va lăsa un un gol COVICI SUSANA (88 de ani, Cimitirul Giurgiului); FROIMOVICI FROIM (84 de ani, lungată pusă cu devotament în slujba imens în inimile celor care l-au cunoscut. Cimitirul Giurgiului) Comunităţii Evreieşti din Huşi, a fostului Să-i fie amintirea binecuvântată! 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015

6 FILE DE CALENDAR (MAI) 6 Agenda deputatului (Urmare din pag. 21) Dorel Do- EVREI DECEDAŢI ÎN LUNA MAI nă. Decedat la New York, 13 mai 1916. ºi preºedintelui F.C.E.R. rian - scriitor, Alexandru Sever (Solomon Silber- autor de piese de teatru şi de romane Paul Celan (Antschel) - poet. Născut man) - prozator şi dramaturg. Născut la (Urmare din pag. 2) şi deputatul F.C.E.R. ştiinţifico-fantastice şi om politic. Născut la Cernăuţi (1920), a supravieţuit Holo- Moineşti (1921), a publicat numeroase a menţionat faptul că la Piatra Neamţ (6 mai 1930). Redactor- caustului, în care şi-a pierdut părinţii, de- volume de povestiri, piese de teatru „pe parcursul celor trei mandate în Camera şef al revistei ”Realitatea Evreiască” şi portaţi în Transnistria. Mutat la Bucureşti şi romane, unele referitoare la viaţa Deputaţilor” a putut constata „cu satisfacţie şi membru în Parlamentul României ca re- (1945-1947), scrie în limbile română şi evreilor din România: „Îngerul batrân”; consideraţie” dorinţa reprezentanţilor acestei prezentant al minorităţii evreieşti (1996- germană, printre care poemul ”Todesfu- „Memoria durerii: Cartea morţilor”; „In- formaţiuni politice de a „apăra” atât interesele 2000). Decedat la Bucureşti, 2014. ge”. Stabilit la Paris, devine celebru ca somniacii”. Stabilit în Israel (1990), a proprii cât ale „celorlalte minorităţi naţionale Ştefan Iureş (Iuster) - scriitor, pu- poet de limbă germană. S-a sinucis la 1 decedat la Beer Sheva, 13 mai 2010. din România”. Domnia sa a amintit „colabo- blicist, redactor literar. Născut la Iaşi (7 mai 1970, aruncându-se în Sena. Gustav Mahler - compozitor ro- rarea fructuoasă” în cadrul Consiliului Minori- mai 1931). Absolvent al Şcolii de Lite­ Moses Rosen (David Moshe Ro- mantic târziu, considerat o punte între tăţilor Naţionale din România, dar, mai ales, ratură. Primul volum publicat în 1953. sen) - şef-rabin al evreilor din România tradiţia austro-germană din secolul al intervenţii directe ale colegilor de la UDMR Director al Editurii Hasefer (2002- (1948-1994) şi preşedinte al Federaţiei 19-lea şi modernismul de la începutul faţă de „anumite proiecte legislative cu posibil 2010). Decedat la Bucureşti, 2013. Comunităţilor Evreieşti din România secolului al 20-lea; a fost şi dirijor. Năs- impact nefavorabil asupra intereselor comu- Rose Auslander (Rose Beatrice (1964-1994). Membru în Marea Adu- cut la Kaliste, Cehia (1860), decedat nităţilor evreieşti din România şi a memoriei Scherzer) - poetă de limbă germană, nare Naţională (din 1957) şi Membru la Viena, 18 mai 1911. Holocaustului”. Un gest semnificativ: deputatul născută la Cernăuţi (11 mai 1901). de Onoare al Academiei Române (din Sydney Pollack (Sydney Irwin UDMR Andras Levente a părăsit sala de şe- Emigrată în SUA (1921), revine la 1992). Născut la Moineşti (1912), dece- Pollack) - actor, regizor, producător de dinţe în semn de protest faţă de prezenţa unui Cernăuţi (1931), apoi se mută la dat la Bucureşti (6 mai 1994), înmormân- filme. Născut la Lafayette, Indiana, SUA reprezentant al mişcării legionare, îmbrăcat în Bucureşti (1936). Primul volum de ver- tat la Ierusalim. Volum memorialistic: (1934), a produs 44 de filme şi a regizat cămaşă verde cu diagonală, „amintind de un ”Primejdii, încercări, miracole” (1990). suri, ”Die Regenbogen” îi apare în 1939. 21, printre care ”Şi caii se împuşcă, nu-i trecut întunecat şi plin de suferinţe pentru cetă- Nelly Sachs (Leonie Sachs) - scrii- Stabilită în SUA, apoi în Germania, aşa?”, prezentat şi în România, în 1971. ţenii evrei şi pentru democraţia românească”. moare la Düsseldorf în 1988. toare şi poetă de limbă germană, laure- Decedat la Pacific Palisades, Los Ange- ată a Premiului Nobel pentru literatură Atât de actualul Şalom! a încheiat mesajul. Moshe Dayan - general şi om politic les, 26 mai 2008. • O intervenţie ieşită din comun a preşe- israelian. Născut în kibuţul Degania Alef (1966). Născută la Schöneberg, Berlin Ilya Prigogine - om de ştiinţă, laureat (1891), refugiată în Suedia (1940), a dintelui şi deputatului F.C.E.R. a fost aceea (20 mai 1915). General, şef al Marelui al Premiului Nobel pentru chimie (1977) susţinută la Conferinţa Internaţională „2Day Stat Major, ministru al agriculturii, minis- scris poezii şi piese de teatru pe teme pentru cercetări în domeniul structurilor Ambassador”, despre diplomaţia profesiunilor. tru al apărării şi ministru de externe al iudaice şi despre Holocaust. Decedată disipative, sistemelor complexe, irever- Diplomaţia nu este numai apanajul diplomaţilor statului Israel. Decedat la Tel Aviv, 1981. la Stockholm, Suedia, 12 mai 1970. sibilităţii. Născut la Moscova (1917), a de carieră, a arătat vorbitorul. Este nevoie să Bob Dylan (Robert Allen Zimmer- Saul Steinberg (Saul Erik Steinberg) părăsit Rusia împreună cu familia sa man) - cântăreţ, poet, scriitor, pictor. - desenator şi caricaturist. Născut la (1921), stabilindu-se în Belgia (1929). fii diplomat în orice profesie: ştiinţe, economie, Născut la Duluth, Minnesota, SUA Râmnicu Sărat (1914), a studiat in- Decedat la Bruxelles, 28 mai 2003. cultură, religie ş.a. Însăşi viaţa de zi cu zi o (24 mai 1941), locuieşte la Malibu, gineria la Milano, unde a debutat ca Ephraim Katzir (Katchalski) - om reclamă. A fost un mesaj de diversificare a California. Interpretează muzică folk, desenator satiric (1940). Emigrat în de ştiinţă în domeniul biofizicii şi poli- conceptului pentru cei care se pregătesc pen- blues, country, gospel voce, precum SUA (1941), se remarcă prin desenele, tician israelian. Născut la Kiev (16 mai tru o carieră de diplomat, dar şi de încurajare şi la chitară, muzicuţă, pian. benzile desenate şi caricaturile sale 1916), a imigrat în Palestina cu familia înspre studiul diplomaţiei sui generis a tuturor absolvenţilor de liceu, indiferent de domeniul Henry Kissinger (Heinz Alfred Kis- (circa 1200), multe publicate în revista (1925). Specialist de nivel internaţional singer) - diplomat, analist şi om politic. ”The New Yorker”. Decedat la New York, în ingineria enzimelor. Cel de al patrulea de activitate ales. Născut la Furth, Germania (27 mai 12 mai 1999. preşedinte al statului Israel (1973-1978). • Pentru pregătirea evenimentului „75 de 1923), emigrat cu familia în SUA (1938). Sholem Aleichem (Solomon Nau- Decedat la Rehovot, 30 mai 2009. ani de la primul pogrom antievreiesc din Ro- Secretar de Stat al SUA (20.1.1969 – movich Rabinovich) - scriitor şi umorist Max Blecher - scriitor. Născut la mânia, la Dorohoi”, săvârşit la 1 iulie 1940, 20.1.1977), autor al politicii de destin- idiş clasic, a descris viaţa evreilor din Botoşani (1908), întrerupe studiile de preşedintele F.C.E.R. are în vedere: forma- dere, al restabilirii relaţiilor între SUA şi Europa răsăriteană. Născut la Pereias- medicină la Paris şi revine în România, rea colectivului de organizare, propunerea China; a negociat încetarea războiului lav, Ucraina (1859), călător în Europa fiind bolnav. Printre scrierile sale: „În- conferenţiarilor şi a temelor de comunicări, din Vietnam şi a războiului de Yom Kipur (Geneva, Cernăuţi, Iaşi) (1908-1914), tâmplări din irealitatea imediată”; „Inimi participarea la suita comemorativă a unui în Orientul Mijlociu. Profesor universitar, stabilit la New York (1914). Romanele, cicatrizate”; „Vizuina luminată”. Decedat grup numeros de originari din Dorohoi trăitori laureat al Premiului Nobel pentru pace povestirile şi piesele sale au fost traduse la Roman, la 31 mai 1938. în Israel şi în alte ţări ale lumii, dar, evident, (1973). în numeroase limbi, printre care şi româ- şi din România. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 23 zicedid ze`ivnd י' אדר תשע"ה - י"א ניסן תשע"ה z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה פסח תשע"ה בהיכל הכוראלי ובבית הכנסת הגדול המכון הצרפתי ההיכל הכוראלי (בית הכנסת בוקרשט, של הג'וינט, וכן מוזמנים של קהילת יהודי בוקרשט, שרו את הכוראלי),שהוא מבתי הכנסת היפים מחוץ לקהילה, ידידי היהודים אותם השירים היפים ביותר. לתרבות מבוקרשט ביותר שבאירופה שנחנך מחדש אחרי אנו רואים פעמים רבות באירועים בדבריו, יו"ר הפדרציה, ד"ר אאורל שמונה שנים של עבודות שיקום, אירח המאורגנים על ידינו, יחד עם חברי ויינר, דיבר על הדרךשבה חג הפסח חלק מטקסי חג הפסח; סדר פסח, הקהילה, נכחו בכל הקטעים שבסדר מקרב בין יהודים ללא־יהודים, אנשים מארח שני אירועים הלילה הארוך ביותר התקיים בבית פסח ולמדו על סמליות המאכלים. בני עדות ודתות שונות, תוך כדי מתן הכנסת הגדול. לפני תחילת הטקס הדתי הסברים על מנהגי הסדר הובאו על אפשרות של סילוק הדעות הקדומות בהיכל הכוראלי דיבר המהנדס פאול ידי הרב רפאל שפר ועל ידי שני עורכי ושל הכרה הדדית טובה יותר. הוא גם בנושא היסטוריה שווארץ, סגן יו"ר הפדרציה של הקהילות הסדר, אדוארד קופפרברג, מנהל לשכת הדגיש את הנסים שעזרו לקהילה שלנו, היהודיות מרומניה ויו"ר קהילת יהודי הרב, וגם עטילה גוליאש, סגן יו"ר כמו שיקום ההיכל הכוראלי ואת עצם יהודית בוקרשט, וציין שפסח הוא החג החשוב קהילת יהודי בוקרשט ומנהל ִהמנהל הדבר שמדי שנה רואים תהליך שיקום ביותר של היהודים, קריאה לעולם כולו לסעד ורפואה. החזן הראשי, יוסף אדלר, של קהילתנו, מעשה שמתיר לנו להשתדל המכון הצרפתי לתרבות מבוקרשט היה לשלום, לחיים. מקהלת ההיכל הכוראלי ומקהלת "זמיר" בתקווה לעתיד. מארח של שני אירועים שעסקו בהיסטוריה בדבריו, הרב רפאל שפר הבהיראת יהודית, שהמכנה המשותף שלהם הוא חשיבותו של החג הזה, שחרור היהודים הסופרת הישראלית ממוצא רומני – נאווה מן העבדות, שחרור אליו נוטה כל אדם סמל. האירוע הראשון היה השקת התרגום באמצעות כבודו, ואת הסבל אותו עובר הרומני של ספרה "צחוק של עכברוש", כל אדם כדי להשיג זכות לגיטימית שראה אור בהוצאת "הספר". באירוע זו. במקביל, חג הפסח מזכיר את ערך השני, היא הייתה בין השחקניות הראשיות המשפחה, שהיא מרכז החיים הרוחניים בסרט התיעודי "עלייה דה־דה" של אואנה והמוסריים של העם היהודי, הוסיף הרב. ג'יורג'יו, העוסק בהיסטוריה של עליית יו"ר הפדרציה, ד"ר אאורל ויינר, ציין היהודים מרומניה לישראל. ש"לפסח יש משא סבל בעל סמליות בהצגת הספר, אלכסנדרו מארינסקו, היסטורית, של שחרור מן העבדות מנהל הוצאת הספרים "הספר", ציין שרומן המצרית. היום, עם ישראל בן חורין זה מעורר זעזוע עמוק בקורא מעצם אופי בארצו כמו כל יהודי העולם. יציאת הדיון בהיבט זה של השואה – הבנתו של מצרים היא מעשה היסטורי, שיעור ילד שהיה במצב מיוחד. "שום ספר אינו שאסור לנו לשכוח", הוא אמר. יכול לשקף באמת את מציאות המחנות, אחרי הדלקת נרות וקריאת התפילות היות שהילדים הם אלה המושפעים הכי התקיים סדר הפסח בבית הכנסת הגדול. מכולם מן הסבל", אמר המהנדס פאול המשתתפים, כארבע־מאות במספר, שווארץ, סגן יו"ר הפדרציה של הקהילות בהם הנהגת הפדרציה, של קהילת יהודי היהודיות מרומניה ויו"ר קהילת יהודי בוקרשט. הוא ציין שבספר הנ"ל, העכברוש סימל את התקווה. "אף על פי שאחדים היו בני מזל והצליחו לשרוד, חייהם היו סבל "אדם מתאים גם האם יש יחסי גומלין בין האנטישמיות מתמיד", ציין ד"ר ליביו בריש, הוא עצמו ניצול הגירושים בטרנאסניסטריה, יו"ר אגודת היהודים מרומניה קורבנות השואה. לתקופות קשות; הכנס הגזענית והאנטישמיות הנוצרית? דיון על בהתאם לדברי ינקו צוקרמן, ניצול "רכבות המוות", הרומן "צחוק של עכברוש" אינו עוד ספר, כי אם יצירה ספרותית בעלת ערך העשירי לזכרו של אודות הספר: "התפתחות האנטישמיות" רב. בדבריה בהשקת הספר ובריאיון פרופ' ניקולאי קאז'אל, שהעניקה לעיתון "המציאות היהודית", במרכז הקהילתי היהודי שבעיר הבירה הסופרת נאווה סמל הדגישה שהרומן "צחוק של עכברוש" הוא ספר לא־שגרתי חבר באקדמיה של רומניה והדמות המרכזית בו אינה הילדה או הסבתא, אלא מדובר בזיכרונותיה של הפדרציה של הקהילות היהודיות קשר ישיר בין האנטישמיות הגזענית הסבתא שלה. מרומניה אירגנה ביום א', 19 והאנטישמיות הנוצרית ואם למראית עין הרומנית למדעים". בחלק השני של האירוע הוצג הסרט באפריל 2015, את הכנס "התפתחות הן מנוגדות זו לזו ומתנקשות זו בזו, בכל התיעודי "עלייה דה־דה", סיפור כמעט האנטישמיות". מפגש זה התקיים במרכז זאת קיים קשר עקיף ביניהן וקשר חזק שלם של תולדות עליית יהודי רומניה לארץ הקהילתי היהודי מבוקרשט שברחוב בעומק [...]. ישיבת פתיחה במקביל לחייהם ברומניה. מה שמעניק פופא סוארה 18. האירוע התקיים אינני אומר שכל העולם הנוצרי, כל המהדורה העשירית, היובלית, של הכנס חיים לסרט תיעודי זה, הוא התיעוד בעל־ בעקבות יציאתם לאור של שני ספרים: הנוצרים ללא יוצא דופן, היו או עדיין "פרופ' ניקולאי קאז'אל, חבר באקדמיה פה שהסרט ברובו נסמך עליו. הבמאית "ראשית האנטישמיות", מאת הסופר נגועים במחלה זו, שהיא כל כך נפוצה הרומנית למדעים", שהמארגן הראשי שלה אואנה ג'יורג'יו השתדלה לחפש ברומניה הצרפתי הידוע ז'ול יסאק (בהוצאת וכל כך משובצת עמוק בתת־מודע. כן היה "קרן ניקולאי קאז'אל", עסקה בשני ובישראל את אנשי העלייה מרומניה, הספרים "הספר"), וקובץ המאמרים הדו־ יהיה בלתי מוצדק לחשוב (או לעשות את נושאים, בשתי ישיבות: "חידושים במדע אישים רבים שמילאו תפקיד חשוב לשוני (ברומנית ובצרפתית) "פרעות יאסי עצמך חושב) שלא הייתי מתייחס לאהבה הווירוסים" וגם "רפואה ומחקר בהעברה". בתנועה הציונית מרומניה, וכן אנשים והשואה ברומניה" (שראה אור בהוצאת הנוצרית המיוחדת במינה, הנפלאה, הכנס הנ"ל, שמתקיים בכל שנה, מיועד פשוטים שסיפרו לה על קשיי ההתחלה. בין הספרים של אוניברסיטת "אל.י.קוזא", שמדי פעם בפעם מתבטאת במעשה לקדם את המחקר הרפואי, אליו הקדיש המרואיינים היו הסופרת נאווה סמל וגם יאסי, בעריכת פרופ' קארול ינקו ופרופ' גבורה, שאני עצמי נהניתי ממנה, או שיש כל חייו המדען הבולט, מייסד אסכולה חנה בנימיני. כן ניתן לציין במסגרת זו, את אלכסנדרו פלורין פלאטון). יו"ר הכנס לי כפיות טובה לשכוח אותה: מלומד ברפואה הרומנית ומרפא חברתי מפורסם, היוזמה להציג את הסרט הנ"ל לסטודנטים, היה ד"ר אאורל ויינר, יו"ר הפדרציה. קאתולי טען בפניי שהיא עדות מוכיחה פרופ' ניקולאי קאז'אל, חבר באקדמיה לתלמידי מ"א ולדוקטורנטים מן הפקולטה מתרגם הספר "ראשית האנטישמיות" שהאמונה הנוצרית הטהורה מחייבת הרומנית למדעים. הוא היה ונשאר אחת להיסטוריה שבאוניברסיטת בוקרשט ואת הוא הסופר ציקו גולדשטיין. הקדמת "אישור של אחדות דעים עמוקה בין הגאוות של קהילתנו, שאותה הוא הנהיג הדיונים שנערכו לאחר מכן. בשנים 2004-1994. בין המשתתפים בכנס הספר נכתבה על ידי פרופ' קארול ינקו ישראל ובין כנסייתו של יהושע". היו גם ראשי הפדרציה של הקהילות מאוניברסיטת "פול ואלרי", מונפלייא, היהודיות מרומניה, של קהילת יהודי ראש בית הספר הגבוה למדעי היהדות בוקרשט, של בני ברית רומניה, נוסף בצרפת. בדיונים שבכנס "התפתחות לאורחים בעלי שם בתחום הרפואה האנטישמיות" השתתפו: חוקר "פילנטרופיה", בית העלמין היהודי העתיק מרומניה ומחוצה לה, וכן יהודים רבים ההיסטוריה אדריאן צ'יופלנקא; פרופ' מבוקרשט. בישיבת הפתיחה, שהיו"ר אלכסנדרו פלוריאן; ציקו גולדשטיין; ביותר מבוקרשט שלה היה פרופ' אירינל פופסקו, נשיא פרופ' קארול ינקו; הגנרל פרופ' מיכאי המחלקה למדעי הרפואה של האקדמיה יונסקו; פרופ' ואסילי מוראר; ד"ר בקשת הצלה בשביל תרומות כספיות, "חברא קדישא" (Sacra) של קהילת יהודי הרומנית, שהיה גם יו"ר הכנס, ציינו: אדריאן ניקולסקו; ד"ר פליצ'יה ולדמן. שיוכלו להבטיח את עבודות האחזקה בוקרשט, רחוב ספנטה וינרי מס' 9 עד 11 עיצובו האינטלקטואלי וההכרה בזכויותיו נקודת היסוד הייתה בדברי המפתח על והשיפוץ של בית העלמין "פילנטרופיה", (STRADA SF. VINERI, 9-11), רובע 3 המיוחדות של המדען הנ"ל (פרופ' אירינל "יחס גומלין עקיף" בין "האנטישמיות שהוא בית העלמין העתיק ביותר שבעיר (Sector 3), טלפון 021-3141914. פופסקו); הכישרונות האנושיים שלו (פרופ' הגזענית והאנטישמיות הנוצרית", בוקרשט נשלחה על ידי יו"ר קהילת יהודי "על מנת להביא את העבודות קונסטאנטין מאריוס חרא, סגן הנשיא עליו מתייחס ז'ול יסאק בספרו הנ"ל: בוקרשט, המהנדס פאול שווארץ ועל ידי שהתחילו אל סופן", אמר יו"ר קהילת של האקדמיה הרומנית למדעים); חשיבות "אני איני טוען, כמובן, שהאנטישמיות מתאם בתי העלמין, עלין בויאנג'יו. היות יהודי בוקרשט, "אנו רוצים להודות גם המחקר הרפואי בפיקוח על הבריאות הנוצרית כאילו מייצגת את תוכנה של שלרבים מבין הנקברים בבית העלמין בדרך זו לכל אותם שעזרו לקהילת יהודי (פרופ' שטפאן נ' קונסטאנטינסקו, בריסל, האנטישמיות כולה, במיוחד בזמננו. אני הנ"ל אין קרובים שידאגו לקבריהם בוקרשט ושילמו את תרומתם להחזקה בלגיה); תרומתו של פרופ' קאז'אל לעצירת כן יודע שיסודות רבים אחרים, כלכליים ואחדות מבין המצבות הן יצירות אמנות בעבור השנה 2015, ממנה משלמים את שנאת הזרים, הגזענות והאנטישמיות (יואן וחברתיים, מצטרפים למשחק ולפעמים ויכולות להתקלקל בגלל הממטרים, הזמן משכורות עובדי ההחזקה". וולפסקו, שר התרבות); פרופ' קאז'אל, הם הופכים למרכזיים, עוד מימי הביניים. שעובר והצמחים שגדלים – קהילת יהודי חשבון בנק: דוגמא של מורה, מנהל, פוליטיקאי, מנהיג ואינני יכול להכחיש שהאנטישמיות בוקרשט אינה יכולה להבטיח את הטיפול COD IBAN: קהילתי, מנהיג אקדמאי, עובד מחקר הגזענית, הנאצית, האחרונה והארסית בכל המצבות מקרנותיה הכספיות. לכן RON: RO58RNCB0074029228310001 (אירינה קאז'אל־מארין, יו"ר הקרן). ביותר הוכפלה על ידי פאגאניות חדשה היא פונה אל הכללומבקשת להושיט USD: RO31RNCB0074029228310002 אנטי נוצרית. אמנם גם אם לא קיים יד עזרה ולפנות לשם כך אל לשכת EUR: RO0YRNCB0074029228310003 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015

Gândul Drumul Crime Rusia, un râu care ameninţă Europa scris spre teatru „Eu am găsit Rusia un pârâiaş şi o las un râu Pe de altă parte, Moscova şi tăceri ale mare”, scria în 1725 Petru cel Mare, care mai con- deplasează în Crimeea bombardiere şi lasă să se stata că „naţiunile Europei au ajuns, cele mai multe, înţeleagă că ar putea aduce şi rachete nucleare, într-o stare de vechime aproape de a lor cădere”! instalează rachete nucleare în enclava Kaliningrad, complicităţii În zilele noastre, Uniunea Europeană este zgu- dar toate astea sunt numai şi numai pentru că biata „Intrusul” sau „Plăcinta cu mere”, piesa duită de îmbătrânirea deja primejdioasă a populaţiei Rusie se simte ameninţată deoarece NATO aduce scriitorului israelian Itzak Buthon, ne conduce în echilibrul şi (numai în ultimii 10 ani, numărul de copii a scăzut cu trupe convenţionale în ţările baltice, România şi Po- tihna universului casnic al unei familii aşezate... Un bărbat 10 milioane), precum şi de propria incapacitate de lonia, pentru a-şi constitui o forţă de reacţie rapidă. curăţă în linişte un măr. Se aude soneria. În apartamentul a lua decizii politice, din cauza legislaţiei şi structurii Înainte ca Boris Nemţov să fie atât de convenabil confortabil pătrunde un om mai tânăr. Invocă recomandarea sale închistate. De pildă, dacă următorul Consiliu şi oportun ucis de doi terorişti ceceni imposibil de le- unei organizaţii de emigranţi din Italia. Se află acum la Lodz European ar trebui să prelungească sancţiunile îm- gat de Kremlin, disidentul rus susţinea că are dovezi pentru a-şi recupera proprietăţile părinţilor, evrei bogaţi, dis- potriva Rusiei, obiectivul s-ar putea dovedi un pod privind implicarea Rusiei în Ucraina. Azi, Putin e gata păruţi în urgia şi haosul prigoanei naziste. A făcut cercetări la prea îndepărtat, dat fiind că două dintre cele 28 de ţări să jure, cu ochii întregii Rusii aţintiţi asupra sa, că nici „Arhive” şi chiar la „Interne”, inclusiv la Varşovia şi Moscova. membre (Ungaria şi Grecia) au interese financiare picior de soldat rus nu a călcat în Ucraina, unde răz- Invocă dificultăţi vis-a-vis de rigorile legii restituirii. Apelează apropiate de Rusia. boiul e purtat, „din vina Kievului”, numai de formaţiuni la „gazdă” ca posibil cunoscător al amplasării posesiunilor Cât despre râul cel mare, acesta a ajuns un flu- de patrioţi din populaţia rusească din estul Ucrainei. sale. Dar şi pentru a stăpâni „practicile” locului, aducătoare viu care, cum spunea un alt ţar al Rusiei, Alexandru Metoda e veche, şi anume de a găsi „prieteni pe care de succes sigur. Negociindu-şi partea, „Bătrânul” se dă mare al III-lea, a reuşit să înspăimânte Occidentul prin Rusia îi va avea în statul fiecărui duşman al ei”, după expert în „limba universală”, adevărat „esperanto”, care e şpa- „imensitatea” sa. Mai rău e că ţarul Putin (fost ofiţer cum scria Petru cel Mare... Iar eu îmi amintesc de cum ga. (Vă sună cunoscut, nu?) Arată cum şi unde trebuie mituit KGB şi director al FSB) declară azi că este de acord au folosit ruşii partidele comuniste pentru a avea câte (anume) Judecătorul, cu un plic de 200 de dolari. (Suntem cu spusele lui Alexandru al III-lea, care afirma, în a un cal troian în sânul naţiunilor occidentale. Sau cum prin anii ’60, în Polonia, aşa că nu zâmbiţi, gândindu-vă ce doua jumătate a secolului al XIX-lea, că Rusia are spuneau, în 1968, că au intrat în Cehoslovacia sub proporţii a luat la noi, în 2015, fenomenul!) numai „doi aliaţi: armata şi flota”. masca Pactului de la Varşovia pentru ... a da ajutorul Oricât de actuală, nu corupţia este principala temă a lui Un lucru pe care trebuie să îl recunoaştem este frăţesc cerut de poporul ceh. La fel şi în Ungaria, în Buthon. Aşa după cum recuperarea averii este doar pretextul că fluviul rusesc nu se abate de la matca sa, şi asta 1956. Nimic nou în mentalitatea liderilor ruşi, de la „vizitei”. Oaspetele ştie multe despre Josef Jaczek-Jerzy. Ştie nu din vremea lui Alexandru, ci chiar a lui Petru. În Petru cel Mare încoace. că, tâmplar fiind la firma tatălui, a mimat faţă de ai săi omenia, celebrul său „Testament”, el trasa nişte linii directoare În ceea ce priveşte România, fostul şef al SRI, apoi i-a turnat la nemţi şi a manipulat însuşirea bunurilor lor. ale politicii externe care nu au fost niciodată abando- George Maior, atrăgea recent atenţia că războiul Ceea ce a dus la sinuciderea „patronului” şi la deportarea nate. Ultimele poveţe ale lui Petru I către urmaşii săi actual e unul neconvenţional, pentru care suntem soţiei acestuia. Şi mai ştie că expertul în şpagă a fost şi an- seamănă cu un jurnal de ştiri din zilele noastre: „A se puţin pregătiţi, iar operaţiunile cibernetice ale Rusiei gajat la Treblinka şi Maidanek. Protagonistul lui Buthon nu amesteca în toate pricinile şi dezbaterile din Europa, sunt doar o parte dintr-un “spectru mult mai larg de urmăreşte însă răzbunarea ci asumarea adevărului de către mai vârtos în acele ţări care, fiind mai în apropiere, măsuri active” împotriva ţărilor occidentale, care in- vinovat. Cel care bate la uşă (se recomanda drept „Knock” interesează mai cu seamă. clud “finanţarea unor partide politice”, “crearea unor şi Albert) vrea să trezească memoria adormită şi conştiinţa A vârî vrajba în Polonia, a hrăni în ea tulburări ne- bloguri şi site-uri proruse”, “manipularea în reţelele vinovăţiei - absentă; ca o terapie de exorcizare a Răului şi a contenite... A lua cât s-ar putea mai mult din hotarele online de socializare” şi “folosirea unor agenţi de in- ororilor trecutului, necesară tuturor, inclusiv tinerilor, gene- Suediei şi a şti cum să se procedeze ca însăşi ea, fluenţă”. Drept care, G. Maior concluziona: „strategia raţiilor care ignoră crimele trecutului. (Metafora „plăcintei cu Suedia, să-i deschidă război, spre a-i găsi pricina lui Putin este evidentă: subminarea şi destabilizarea mere”, a cărei reţetă e cerută de fiica şi nepoata lui Jerzy). de a o subjuga... A dezbina Suedia de Danemarca guvernelor alese democratic în ţările vecine, cu scopul Pe fundalul realismului cu tentă de anchetă textul lui şi, cu luare aminte, a hrăni rivalităţile lor... obţinerii de câştiguri politice, economice şi a influenţei Buthon mizează mult pe ambiguitatea atitudinilor şi chiar pe A se întinde neîncetat către Nord, pe marginea strategice... Putin speră să reconstruiască o sferă de efectul unor „pigmenţi” de absurd - aspecte bine puse în va- Mării Baltice, şi către Sud, pe marginea Mării Negre”. influenţă europeană şi să exercite control în decizii de loare de Dan Tudor (care este aici şi „Vizitatorul”). Regizorul Tot Petru cel Mare a fost cel care i-a învăţat pe mai importanţă strategică pentru Rusia. Aceste tactici, la montării de la „Teatrelli” orchestrează inspirat şi lipsa de ca- marii ruşilor cum să facă o armă temută din bogăţiile fel ca şi războiul informaţional propriu-zis, nu sunt noi”. tharsis a piesei. Căci, din păcate, Jerzy refuză confruntarea, ţării (azi, petrolul şi gazele naturale): „A căuta alianţa Victor Ponta avea dreptate spunând că, din punct evită orice recunoaştere şi mărturisire. Iar Costel Constantin de comerţ cu Englitera, mai mult decât a oricărei de vedere militar, România e sigură cât nu e singură, transmite pregnant, nu doar rapacitatea, opacitatea funcia- alte Puteri, pentru că ea are mai mult trebuinţă de iar un comentator afirma că Putin nu vrea război cu ră, disimularea deplină, ci şi tenacitatea negării, împietrirea NOI ...pentru a schimba cheresteaua noastră şi alte NATO, aşa că se fereşte ca relaţiile să dea în clocot, într-o muţenie perversă. Cam la fel stau lucrurile şi cu soţia produse cu aurul ei”. dar menţine temperatura lor peste 90°C, dar sub 100. lui Jerzy. Adela Mărculescu trece cuceritor de la dezinvoltura În zilele noastre, atitudinea Rusiei e cam aceeaşi: Nu trebuie însă uitat sfatul lui Petru I, din finalul Testa- soţiei şi mamei fericite, împlinite, la fiinţa cu adevărat şocată ameninţă Danemarca, România şi Polonia că dacă mentului său: „a propune foarte tainic la curtea Franţei, la aflarea trecutului sordid şi criminal (prăbuşirea bruscă în vor finaliza amplasarea scutului antirachetă vor apoi la cea a Austriei, de a împărţi cu ele imperia lumii, fotoliu; privirea în gol). Dar şi această Vera rămâne com- deveni ţinte ale rachetelor nucleare ruseşti, îşi trimit măgulindu-se ambiţia şi iubirea lor de sine... Rusia să plice la ascunsul mizeriei „sub preş”. Continuă - chiar dacă bombardierele şi navele de război până în Canalul se ajute cu ele, pentru a le desfiinţa pe urmă”. „despărţită” de bărbat - rutina gesturilor casnice (îi aduce un Mânecii, iar Putin se întâlneşte cu Hollande pentru a Dea Domnul să se adeverească vorba românului, măr). Iar cortina cade pe o adâncă Tăcere şi pe un Întuneric găsi vreo modalitate care să permită vânzarea către că acela care sapă groapa altuia, pică singur în ea! ca smoala. Rusia a celor două nave militare fabricate în Franţa, Şi asta, cât mai repede! NATALIA STANCU caz în care Parisul ar încasa 1,2 miliarde de euro. ALX. MARINESCU

Evident că nu avem de-a face cu nişte spre un exerciţii gratuite. După cum nici Cei o sută Gheorghe Schwartz, nou orizont nu a fost doar un experiment formal (chiar Realitatea Este întotdeauna cului, în ceea ce-l priveşte. De aceea, o un soi de su- dacă a demolat mitul incapacităţii prozei cărţii foarte dificil să te în- schimbare de atmosferă era necesară, pra-identita- româneşti de a lucra în cicluri ample). drepţi către un nou iar Gheorghe Schwartz, autor cerebral, te. Narativă, Enigmele infinite este o carte în care Ghe- proiect, după ce toc- şi-a luat cea mai plăcută şi, în acelaşi însă, nu psi- orghe Schwartz a transformat delectarea mai ai pus punct unuia timp, cea mai fructuoasă „vacanţă” cu hologică. de după o construcţie de mari dimensiuni de anvergură, care putinţă. Şi anume, scriind o carte complet De fapt, în- într-o provocare serioasă, pentru sine, ţi-a acaparat energiile diferită de Cei o sută. O carte care poate treaga unitate pentru cititor şi pentru inerţiile criticii. creatoare ani îndelun- nu anunţă un nou proiect, dar reprezintă a cărţii stă în Îmi place foarte mult acest prozator, gaţi. Practic, scriitorul în sine o reuşită şi o apariţie specială în narativitate. În care, neostentativ, dar cu o peniţă sigură, este obligat, după un peisajul prozei noastre de azi. felul magistral îşi urmează drumul său în literatura româ- asemenea demers, Intitulată Enigmele infinite* şi subinti- în care Gheor- nă. Indiferent faţă de mode (nu, însă, şi să se reinventeze şi tulată Vocalize, cartea nu îşi revendică o ghe Schwartz faţă de ideile timpului său), el nu vânează să re-debuteze. anume identitate morfologică. La prima p o v e s t e ş t e succesul, ci împlinirea unei vocaţii. Cu Cei Unul dintre cei mai importanţi prozatori vedere, pare o culegere de proze (foarte) î n t â m p l ă r i o sută a atins această împlinire, iar cu români contemporani, Gheorghe Sch- scurte, aflate la jumătatea drumului între care frizează aceste Enigme infinite ne demonstrează wartz, a încheiat un proiect prozastic de realism şi maniera urmuziană. Dar poate suprarealismul, la modul „serios” şi, în că este capabil să meargă mai departe, mari dimensiuni – ciclul Cei o sută –, că- funcţiona la fel de bine şi ca un original orice caz, realist. Numai astfel îşi poate spre un alt orizont. ruia i-a dedicat nu mai puţin de douăzeci roman, în ciuda caracterului aparent arti- muta personajul dintr-o identitate în alta, RĂZVAN VONCU şi şapte de ani. Un efort de proporţii şi un ficial al epicului. Julius Zamberlan, perso- dintr-un mediu în altul, dintr-o profesie în ciclu fără echivalent în literatura noastră, najul celor 199 de momente ale Enigmelor alta, ba chiar şi dintr-o epocă în alta. Enig- *GHEORGHE SCHWARTZ – Enigmele atât ca formulă, cât şi ca dimensiuni. infinite, este cumva opusul „celor o sută”: mele sunt, aşa cum spune şi titlul, infinite, infinite. Vocalize, Editura Mirador, Arad, La încheierea lui, nu doar poziţia lui în timp ce aceştia alcătuiesc o paradigmă însă asta nu împiedică proza să meargă 2014.

Gheorghe Schwartz în canon s-a modi- antropică, el are 199 de identităţi complet mai departe şi pe prozator să alcătuiască Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele ficat, ci şi orizontul de aşteptare al publi- diferite, reuşind, totuşi, să-şi păstreze un univers ficţional coerent şi funcţional. pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din REALITATEA EVREIASCĂ [email protected] Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9 – 11, cod ALEXANDRU MARINESCU Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER poştal 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate REDACŢIA: Bucureşti, Traducători: COSMIN MIUŢE poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, fie Secretar general de redacţie: la BCR SECTOR 3, SUCURSALA UNIREA. Adresa băncii: BD-UL str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Ebraică: SARIT BLONDER UNIRII NR. 43-45 BL. E2-E3, SECTOR 3, BUCUREŞTI. Contul COD POŞTAL 020481 OP 9 ELENA MARINESCU LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI IBAN: BCR RO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R- Tel. / fax: 021-322.75.60 Engleză: SANDA LEPOIEV NCB0074011952750005 (USD), RO94RNCB0074011952750003 Redactori: IULIA DELEANU (EURO), swift: RNCBROBU, sau BANK LEUMI ROMÂNIA, www.jewishfed.ro SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA MOŞILOR [email protected] DAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, Contul IBAN: RO89DAF- EVA GALAMBOS (senior editor), B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02, Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru REVISTEI CULTULUI MOZAIC GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN, EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate Fondată în 1956 BORIS M. MEHR Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă de Şef-Rabin dr. Moses Rosen rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. abonament pe un an costă 40 de dolari USA. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 448-449 (1248-1249) - 1 - 30 aprilie 2015 25

Consiliul de Conducere şi Adunarea Generală a F.C.E.R. 1 Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. 2 Semne de întrebare privind acordul-cadru cu Iranul 2 Aprilie – o lună bogată în aniversări 2 PESAH - sărbătoarea formării poporului evreu 3 La Templul Coral 3 Să nu uităm niciodată de unde am venit 3 “CEI CE SEAMĂNĂ CU LACRIMI, CU BUCURIE VOR SECERA” (Psalm 126, 5) 3 Admorul YACOV MENDEL FRIEDMAN felicită conducerea F.C.E.R. 3 DE LA PRĂBUŞIRE LA ÎNĂLŢARE 4 Viaţa lui RABI AKIVA 4 Tora recondiţionată la Sinagoga din Ploieşti 4 ANTISEMITISMUL ieri şi azi 5 „Un om armonios, chiar şi în epoci nearmonioase” 6 Simpozion „Academician Nicolae Cajal”, Bucureşti, 2015, ediţia a X-a, sesiunea inaugurală 6 A fi „Cajal după Cajal” – Interviu cu dr. Irina Cajal Marin 6 BBR – PREZENT ŞI PERSPECTIVE 7 Cimitirul Evreiesc Filantropia, cel mai vechi din Bucureşti 7 Reuniune privind activitatea restaurantelor rituale la CIR Cristian 7 PESAH - sărbătoarea formării poporului evreu 8 „Viaţa este un dar. Cum îl foloseşti?” 9 Lupta contra sărăciei în Israel 9 Reinaugurarea Sinagogii din Edirne, prilej de bucurie şi întâlnire a evreilor din Turcia 9 Descoperire arheologică în Israel 10 Opinia tuturor, la distanţă de un click 10 Institutul de Ştiinţă “Weizmann” – o instituţie de top recunoscută la nivel european 10 Inovaţii în tratarea cancerului 10 Un device pentru monitorizarea inimii 10 SOLOMON MARCUS, „intelectualul pasionat de poezia matematicii” 10 Tinerii evrei europeni confruntaţi cu provocările viitorului comunitar 11 10 ani de la semnarea Declaraţiei OSCE de la Berlin privind antisemitismul 11 Un maestru al muzicii de jazz şi al celei uşoare 11 Portrete pe portativ 11 Ziua Holocaustului - ceremonie de comemorare 12 Sport pentru toţi 12 Diversitatea programelor! 12 Tabăra primăverii 12 Gazde primitoare de Seder 12 Un radio care merită ascultat 12 Prietenul meu, pictorul Mişu Davidoglu 12 Copiii, în centrul activităţii religioase 12 Povestea tatălui meu IOJI 13 Reinaugurarea Sinagogii din Edirne, prilej de bucurie şi întâlnire a evreilor din Turcia 13 OAMENI ŞI DESTINE 13 O posibilă definiţie a fericirii 14 Profesorului Strihan, 14 cu dragoste! 14 Golem mit şi spectacol 14 Institutul Cultural Francez din Bucureşti – gazdă a două evenimente de istorie evreiască 15 Dr. Herman Bercovitz, noul consul onorific al României în Israel 15 Cruciadele din Ierusalim – o pagină controversată a istoriei 15 Cele trei tichii fermecate ale lui Dorel Schor 16 In Memoriam SHAUL CARMEL 16 Asociaţia Ziariştilor şi Oamenilor de Cultură de Limbă Română şi-a început activitatea 16 La Sinagoga Mare din Capitală 16 Mic supliment la memoriile lui Petre Solomon 17 Sfidarea identitară la FREUD 17 Profil de intelectual frenetic 17 A fi „Cajal după Cajal” – Interviu cu dr. Irina Cajal Marin 18 Toţi evreii în comunitate! 18 De la “Orbirea” la Arbeit macht frei şi la “Masse und Macht” 19 Relaţii bilaterale România - Israel (1949) 19 Miza alegerilor din Israel 19 DE LA PRĂBUŞIRE LA ÎNĂLŢARE 19 Passover 5775 at the Choral Temple and the Great Synagogue 20 Is there any correlation between the racist and the Christian anti-Semitism? 20 The French Cultural Institute from Bucharest – the host of two events related to the Jewish history 20 Filantropia, the oldest Jewish cemetery of Bucharest 20 “A harmonious man even in a non-harmonic era” 20 Iarţait pentru av. Iulian Sorin z.l. 21 Paul Grigoriu s-a stins din viaţă, rămâne opera sa 21 PIOS OMAGIU - Iosub Leibovici z.l. - cel mai vârstnic membru al Comunităţii Evreilor din Huşi - ne-a părăsit 21 Sincere regrete 21 Agenda deputatului şi preşedintelui F.C.E.R. 22 Crime şi tăceri ale complicităţii 24 Gheorghe Schwartz, spre un nou orizont 24 Rusia, un râu care ameninţă Europa 24