Anul Literar 2006
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Sã ne cunoaºtem scriitorii Anul literar 2006 NUL 2006 este unul fast pentru literatu- a cãrþii intrã tot, „zîna bunã“ Maria, depor- Ara românã. Una dintre cãrþile ei, roma- tarea în Transnistria, întoarcerea, inþierea în nul Întoarcerea huliganului – care are deja o literaturã prin poveºtile lui Creangã, iubi- impresionantã carierã internaþionalã, fiind rile, Periprava tatãlui sãu, fizionomia huli- tradus în englezã, germanã, italianã, spani- ganismului de dreapta ºi a celui de stînga, olã, olandezã, fiind comentat ca o carte de relaþia complicatã cu pãrinþii, cu mama, pre- raftul întîi a literaturii româneºti pãtrunse zenþa ei ca Anima eternã… Superb ca reali- în circuit universal, fiind premiat (de pildã, zare esteticã, romanul se sprijinã pe aceastã în Italia) ºi nominalizat în clasamentele celor materie fremãtãtoare a vieþii ºi pe neîncetata mai prestigioase publicaþii (de pildã, în Spa- reflecþie asupra ei. Naratorul apare într-o nia) – a cîºtigat un premiu care atinge ºi cre- posturã deloc eroicã, un fel de Bérenger… ierul/ inima românilor. ªi anume, la sfîrºitul ºi, sigur, cartea este – aºa cum am scris ºi lunii octombrie, Întoarcerea huliganului a în prima cronicã pe care i-am fãcut-o – ºi cîºtigat cel mai prestigios premiu francez o clarificare a relaþiei dintre Norman Manea • Ediþia întîi, Polirom, 2003 pentru o carte strãinã: Médicis Étranger. Iar ºi România, o afectuos-neiertãtoare „cere- acum, la sfîrºitul lunii noiembrie, în clasa- monie de adio“, în urma cãreia patria rãmîne mentul primelor douãzeci de cãrþi al revis- doar o patrie la purtãtor, adicã limba românã tei Lire, Întoarcerea huliganului a ieºit pe în care continuã autorul sã scrie… locul al ºaptelea. Romanul, care a fost scris în limba ro- FARÓ, SUCCESUL cãrþii este evident, aºa mânã, are aºadar în spate, de la apariþia sa „Acã unii comentatori occidentali au scris din 2003 – apariþie în acelaºi timp în limba despre Norman Manea ca despre primul românã, la Ed. Polirom, ºi în englezã, la Far- scriitor român care este plauzibil drept can- rar, Straus and Giroux din New York –, o ca- didat la Nobel. Remarca, reluatã ºi în presa rierã internaþionalã excepþionalã. Iar în 2007, noastrã culturalã, m-a fãcut sã-mi amintesc va apãrea în China, Portugalia ºi Polonia. în primul rînd diagnosticul tãios al lui I. La apariþia romanului, în cronica pe care Negoiþescu asupra literaturii române: cu i-am fãcut-o în Apostrof, îmi mãrturiseam excepþia poeziei, scrierile româneºti „nu au public speranþa cã aceastã carte frumoasã bogãþia axiologicã cuvenitã“, spunea Negoi- ºi sfîºietoare, cu care Norman Manea a îm- þescu (dînd glas esteticii cerchiste, care susþine bogãþit literatura românã, îi va aduce aces- cã esteticul se constituie ºi din aluviunile teia „mãcar o secundã de graþie“, adicã de celorlalte valori, morale, civice, religioase, faimã, în þãrile în care Întoarcerea huliganu- politice etc.) în interviul pe care l-am fãcut lui va fi tradus. Minunea s-a întîmplat, ro- cu el; dar, adãuga marele critic, „cînd vom manul face ca strãinãtatea sã ia act ºi sã vor- scrie ceva care într-adevãr poate stîrni intere- beascã – superlativ – despre literatura noastrã. sul altora, scrisul nostru nu va fi ignorat“. Materia cãrþii este chiar viaþa autorului, Norman Manea stîrneºte interesul, cred eu, iar miza ei – dorinþa pateticã a acestuia de a pentru cã opera lui pune întrebãri care ating • Ediþia americanã, 2003 descoperi sau de a înþelege culisele întîm- ºi coarda moralã – ºi nu le pune din per- plãrilor care i-au þesut-o ºi destrãmat-o, de spectiva moralizatoare, a celui care ar pre- a afla (de-a inventa) (a)simetriile peripeþii- tinde cã ar avea rãspunsul… lor prin care a trecut, de-a da un sens biogra- Al doilea lucru la care m-am gîndit este fiei sale aflate sub un destin sarcastic, care o istorie apostroficã: în martie 1999, Lau- întîi loveºte de la dreapta ºi îl trimite pe in- renþiu Ulici, preºedintele de atunci al U.S., fractorul de 5 ani înspre Est, apoi preseazã ºi-a lansat la Cluj Nobel contra Nobel, ocazie dinspre stînga ºi îl obligã pe indezirabilul de bunã pentru o dezbatere pe seama acestei 50 de ani sã o ia înspre Vest. Pateticã ºi tan- obsesii naþionale. La acea masã rotundã, Ion drã, ironicã ºi autoironicã, cuprinzînd isto- Vartic a spus: ria individualã, dar ºi istoria colectivã (ºi anu- me, de la Holocaust la Gulag), cartea este … în ce ne priveºte, noi suntem lipsiþi de pragmatism.[…] O literaturã ºi o culturã prac- structuratã în patru pãrþi ºi are o structurã tic necunoscutã ca a noastrã […] nu se va pu- muzicalã, în care leit-motivele se întretaie. tea face cunoscutã decît dacã va merge pe prag- Practic, Întoarcerea huliganului acoperã matism pentru a ajunge la un premiu Nobel. cam 70 de ani din istoria României (din anii ºi nu pe scriitorul cel mai iubit, ci pe cel care, 1930 pînã în 1997) ºi toatã biogafia auto- pragmatic, în momentul respectiv, poate ac- rului; ba chiar biografia de dinaintea naº- cede la el prin interesul pe care îl provoacã: terii…, deoarece Norman Manea, la fel de de ordin politic, moral, literar. ªi, dupã pãre- rea mea, în momentul de faþã, scriitorul care ºãgalnic precum nareazã Klaus Mann idila ar putea sã-l primeascã este cel care în Româ- dintre Thomas ºi Katia Mann, povesteºte cu nia se bucurã de cea mai mare antipatie, iar o tandreþe ironicã istoria de dragoste a pã- în Occident se bucurã de cea mai atentã audi- • Cea mai recentã carte a lui Norman Manea, rinþilor lui, Marcu ºi Janeta, în „anii huliga- enþã. Este scriitorul cel mai tradus, care are la il Saggiatore, în Italia nici“ 1932-1935… În arhitectura muzicalã un premiu american de calitate excepþionalã 2 • APOSTROF Sã ne cunoaºtem scriitorii • Norman Manea la Hotel Crillon din Paris, dupã decernarea premiului Médicis Étranger [McArthur, 1992], ºi care este Norman Ma- care l-a expulzat ca „produs impur“, sau îm- nea. Dar noi, conform tradiþiei noastre ne- preunã cu presa care l-a numit „extrateri- norocite, vom face tot posibilul ca el sã nu-l torial“… Poate ca succesul lui provine din primeascã. refuzul „exclusivismului estetic“ în favoarea unei estetici complexe ºi „impure“ (deoarece La aceeaºi dezbatere (vezi Apostrof, nr. 5, poartã cu ea ºi celelalte valori, filosofice, 1999), Liviu Petrescu a completat: morale, civice, politice etc.), dar interoga- Norman Manea – ºi eu mã alãtur profesoru- tive asupra condiþiei omului real în timpul lui Ion Vartic spunînd cã Norman Manea ar istoric real, adicã în secolul al XX-lea, al to- putea fi marea surprizã, dupã toate semnele, talitarismelor globalizatoare... Noi „n-am ar putea fi scriitorul român care ar putea lua corespuns vremurilor, marei tragedii naþio- Nobelul. nale ºi, reacþionînd doar estetic, nu ne-am înþeles datoria civicã, n-am luat taurul de Nu am cruzimea de a extrage, din reviste coarne.[…] Scriitorii români sunt puþin ºi din cãrþi, citatele în care Ion Vartic ºi Apos- cunoscuþi în Occident […] pentru cã scrieri- trof-ul au fost/sînt puºi la colþ pentru „im- le lor nu au bogãþia axilogicã cuvenitã“, îmi pertinenþa“ de-a emite ºi de-a publica aceastã spunea I. Negoiþescu. Norman Manea pare pãrere… Nu uit, bineînþeles, nici cum, fiind sã fi reuºit acolo unde alþi scriitori nu au eu în anul 2004 în juriul pentru premiile fãcut-o, ºi anume, a „corespuns“ (ca sã folo- U.S., am pierdut „bãtãlia“, iar Întoarcerea sesc verbul lui Negoiþescu) tragediei prin huliganului nu a fost premiat… ªi, fireºte, care a trecut: ca ins, ca evreu, ca român – în nu susþin în niciun fel cã Norman Manea va România: aceea a lui Carol II, a legionar- lua premiul acela… Pur ºi simplu constat cã ilor, a lui Antonescu, a lui Gheorghiu-Dej, în presa strãinã ºi, mai nou, ºi în aceea a lui Ceauºescu… româneascã, circulã ideea cã el, cu opera lui, este verosimil pentru un asemenea premiu. RICUM AM lua-o, Premiul Médicis Étran- Chiar ºi numai vehicularea numelui sãu în Oger este o mare recunoaºtere a valorii legãturã cu acest premiu este, din punctul romanului. Un roman românesc. meu de vedere, un cîºtig pentru literatura Aºa cã anul literar 2006 este un an fast românã, o recunoaºtere a faptului cã ea exis- pentru literatura românã. tã, avînd valori compatibile cu cele mai mari distincþii. ªi poate cã ar trebui sã stãm ºi sã ne în- trebãm mai serios prin ce anume ºi-a cîºtigat Norman Manea fantasticul sãu succes. A rãspunde mereu cã prin evreitate înseamnã a bate pasul pe loc – împreunã cu Antonescu, • A doua ediþie româneascã, Polirom, 2006 Anul XVII, nr. 12 (199), 2006 • 3 Teatrul azi Un Festival Naþional de Teatru cu deschidere europeanã Roxana Croitoru RINTRE NUMEROASELE festivaluri de tea- plicã creaþia regizoralã: actor, scenografie, ani, Monique Borie ºi George Banu. Deo- Ptru din România, mai mult sau mai pu- muzicã de scenã, miºcare scenicã. sebit de interesante, aceste conferinþe ne-au þin structurate, mai mult sau mai puþin sor- Proiectul se dovedeºte un program am- adus în prim-plan mari creatori: de pildã, tite sã dãinuie, Festivalul Naþional de Teatru biþios, solid, coerent gândit a reflecta cele Jean-Guy Lecat a vorbit despre îndelunga- e, an de an, aºteptat drept cea mai impor- mai reuºite spectacole ale stagiunii trecute, ta sa colaborare cu Peter Brook, despre felul tantã reuniune a spectacolelor româneºti. dar ºi ca o manifestare culturalã de vârf, dupã în care ajungea sã gãseascã spaþiul „just“ pen- Spre deosebire de celelalte festivaluri al modelul marilor festivaluri europene – tru ca relaþia dintre actor ºi public sã func- cãror program de spectacole, pe lângã crite- Avignon, Edinburgh. þioneze întru totul adecvat. Apoi, Monique riul valorii, se încadreazã într-o temã: de Aceastã ediþie, a XVI-a, desfãºuratã pe Borie a conferenþiat doct ºi argumentat comedie, dramaturgie româneascã, teatru parcursul a douãsprezece zile, 4-15 noiem- despre Teatru ºi sculpturã.