Download (6MB)
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
SLOVACII DIN ROMÂNIA | 1 | SLOVACII DIN ROMÂNIA COORDONATORI SERIE: HORVÁTH ISTVÁN JAKAB ALBERT ZSOLT | 2 | SLOVACII DIN ROMÂNIA EDITORI: ALBERT ZSOLT JAKAB LEHEL PETI CLUJ-NAPOCA • 2018 | 3 | SLOVACII DIN ROMÂNIA Lector: dr. Gidó Attila, cercetător științifi c, ISPMN, Cluj-Napoca dr. Pozsony Ferenc, profesor universitar. UBB, Cluj-Napoca Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Slovacii din România / ed.: Jakab Albert Zsolt, Peti Lehel. - Cluj-Napoca : Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, 2018 Conține bibliografi e ISBN 978-606-8377-59-9 I. Jakab, Albert Zsolt (ed.) II. Peti, Lehel (ed.) 323.1 Corectură : Anca Sârbu Design şi copertă : Könczey Elemér, IDEA Plus Tehnoredactare: Tipoteka Labs Tipar: IDEA Design & Print, Cluj-Napoca Imaginea de pe copertă: Venirea slovacilor la Nădlac (1803); tablou pictat de Ondrej Dedinský în anul 1903, păstrat în incinta bisericii evanghelice din Nădlac © Institutul pentru Studierea Problemelor Minorită ţ ilor Naţ ionale Opiniile exprimate în textul de faţă aparţ in autorilor ş i ele nu refl ectă în mod obligatoriu punctul de vedere al ISPMN şi al Guvernului României. | 4 | CUPRINS Cuprins Introducere 9 Ungaria la sfârșitul secolului al XVII-lea și la începutul celui de-al XVIII-lea (Ioan Kukucska) 13 Situația economică pe teritoriile locuite de slovaci 13 Situația țăranilor 17 Cadrul politic al perioadei 1711-1848 20 Cadrul confesional al perioadei secolelor XVI-XVII 24 Evoluția populației slovace din Ungaria în secolele XVI-XVII 29 Problematica istoriografi ei slovace din secolele XVIII-XIX 33 Cauzele colonizării slovacilor în Ținuturile de Jos (Alföld – Dolná zem) (Ioan Kukucska) 40 Deteriorarea situației iobagilor slovaci 42 Lucrătorii sezonieri în Ținuturile de Jos 45 Fuga iobagilor 46 Inițiative nobiliare 48 Cauze de ordin religios 57 Etapele procesului de colonizare a slovacilor în Ținuturile de Jos (Alföld – Dolná zem) (Ioan Kukucska) 64 Tradiții populare și patrimoniul cultural Obiceiuri, tradiții calendaristice și mod de viață (Ioan Kukucska) 95 Sărbătorile și obiceiurile legate de ele 98 Tradiții legate de nuntă 105 Tradiții legate de moarte 107 Cultura culinară 109 Forme active de păstrare a tradițiilor populare (Adriana Iozefi na Furicova) 117 Forme de politici ale memoriei culturale (Adriana Iozefi na Furicova) 128 Evoluția instituțiilor specifi ce minoritare slovace din România 132 Politici ale memoriei 136 | 5 | SLOVACII DIN ROMÂNIA Dezvoltarea culturală (Ioan Kukucska) 145 Învățământul 146 Asociațiile culturale 149 Publicațiile și presa 155 Activitatea politică 161 Ilustrații 168 Sistemul instituțional (Ianko Gubani) 186 Introducere 186 Sistemul de învățământ în limba maternă 187 Scurtă prezentare a evoluției sistemului educațional slovac în România 187 Starea actuală a sistemului educațional slovac din România 190 Rețeaua ecleziastică a slovacilor din România 195 Parohii slovace romano-catolice din România 195 Biserici evanghelice slovace din România 198 Pelerinaj și sărbătoarea hramului bisericii 200 Rețeaua politică și sistemul cultural 201 Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România (UDSCR) 202 Societatea Culturală și Științifi că „Ivan Krasko” din Nădlac 205 Ansamblurile folclorice – păstrători ai culturii tradiționale a slovacilor din România 205 Încheiere 209 Forme de sprijin din partea statului de afi liere etnică (Adriana Iozefi na Furicova) 211 Evoluția formelor de sprijin din partea statului de afi liere etnică de-a lungul secolului al XX-lea 213 Evoluția formelor de sprijin din partea statului de afi liere etnică după Revoluția din 1989 223 Situația minorității slovace în perioada contemporană (Ioan Kukucska) 233 Vitalitatea etnolingvistică, situația utilizării limbii materne (Ianko Gubani, Milan Midler) 251 Introducere 251 Dimensiunile conceptuale ale limbii materne 251 Relația dintre etnie și limba maternă a slovacilor din județele Arad, Timiș, Bihor și Sălaj în anii 2002 și 2011 253 Drepturile lingvistice ale slovacilor din România 267 | 6 | CUPRINS Contextele cultural-sociale ale utilizării limbii slovace în România 268 Încheiere 274 Slovacii din județul Arad. Studiu de caz (Elena Rodica Colta) 277 O încercare de defi nire a grupului 277 Procesul de cristalizare a comunităților slovace 278 Migrații primare, secundare și roiri 278 Mărturia demografi că 281 Consolidarea comunităților slovace. Organizarea spațiului de locuit și înfi ințarea instituțiilor naționale 283 Modernizarea comunităților slovace în secolul al XX-lea. Apariția instituțiilor economice și culturale 289 Markerii identitari slovaci: biserica, limba, cultura tradițională 290 Biserica 290 Limba 290 Patternul cultural slovac vizibil și invizibil 291 Criza identitară 298 Scăderea demografi că 299 Criza limbii materne 299 Efectele maligne ale bilingvismului, trilingvismului 300 Căsătoriile mixte. Asimilarea, schimbarea identității 301 Alterarea, desemantizarea, deritualizarea tradițiilor 302 Apariția dilemelor identitare 303 Schimbarea identității 304 Demersurile elitei slovace de reconstrucție a identități 305 Cu privirea întoarsă spre țara-mamă 306 Legăturile cu slovacii din vecinătate 306 Reconstrucția identității slovace 307 O ultimă anchetă 310 Slovacii la recensământul din 2011 311 Reconfi gurarea insulei lingvistico-culturale slovace în teritoriu 311 Ilustrații 312 Cronologie istorică 321 Cronologia minorității slovace 1989-2015 (Ioan Kukucska) 325 Bibliografi e 419 Lucrări generale și speciale 419 Surse arhivistice 442 | 7 | SLOVACII DIN ROMÂNIA Rezumat 445 Slovacii din România 445 Abstract 447 The Slovaks from Romania 447 | 8 | INTRODUCERE Introducere Cercetarea minorității slovace a fost inițiată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) în 2007. Pe parcursul deceniului care a trecut, această preocupare a însemnat monitorizare constantă și cerce- tări periodice de teren, centrate pe diferite proiecte. Între 2007 și 2009 ISPMN a întocmit registrul instituțional al minorităților naționale din România în ca- drul unui proiect mai larg.1 În cadrul proiectului respectiv, am evaluat starea minorităților naționale și a instituțiilor acestora (vezi Kiss 2010), ajungând să punem întrebări referitoare la structura politică, economico-antreprenorială, bisericească și civilă a minorității naționale slovace. În 2008, noi, editorii pre- zentului volum, am vizitat cele mai importante localități slovace și am realizat interviuri biografi ce cu persoane din elita comunității (lideri religioși, politici- eni de nivel local și național, antreprenori etc.). Parțial pe baza rezultatelor cercetărilor noastre și parțial din lucrările cer- cetătorilor proveniți din comunitățile locale, care consideră importantă perpe- tuarea și popularizarea propriei culturi, am editat împreună două volume de studii (Jakab–Peti ed. 2009a, 2009b). În cele mai multe cazuri, cercetările privind cultura și procesele sociale caracteristice minorităților naționale din România au fost inițiate de oamenii de știință din patria-mamă a minorităților respecti- ve. Din nefericire, aceste lucrări au ajuns să facă parte din viața științifi că au- tohtonă numai în situații excepționale. Tocmai din acest motiv, am considerat important să identifi căm aceste lucrări și să le introducem în circulația ideilor, atât la nivelul discursului public, cât și la cel al cercetării sociale. Astfel, am in- clus în volumele noastre și analize traduse din limbile minorităților respective, semnate de cei mai buni cunoscători ai comunităților respective. În 2010 am editat volume separate despre situația existențială a minorităților naționale cehă și slovacă din România și din Ungaria, în care am publicat studii dedicate unor teme precum bilingvismul, interferențele lingvistice, procesele identitare, eforturile de asimilare și asimilarea efectivă, conservarea culturii, relațiile și sistemele de relații interetnice, dar și problemelor istorice legate de migrația, stabilirea și strategiile comunitare ale minorităților cehă și slo- vacă (Jakab–Peti ed. 2010a, 2010b). În privința minorității slovace, considerăm important să evidențiem studiile referitoare la stabilirea și cercetarea acestei comunități (cf. Dancu 2010, Botík 2010). Cercetătorii au identifi cat uzul ling- 1 Proiectul a fost coordonat de Albert Zsolt Jakab. Baza de date online, care sintetizea- ză și prezintă rezultatele (Instituțiile minorităților naționale – cadastru online), poate fi accesată la adresa: http://ispmn.gov.ro/page/institutiile-minoritatilor. | 9 | SLOVACII DIN ROMÂNIA vistic ca un element esențial al identității etnice. Blocurile tematice ale volu- melor, referitoare la bilingvism și la interferențele lingvistice, au problemati- zat această ipoteză (cf. Gyivicsán 2010, Krupa 2010, Tóth–Tuska–Uhrin–Zsilák 2010, Zsilák 2010). Pavel Rozkoš a reușit să demonstreze infl uența limbii româ- ne asupra vocabularului dialectului slovac din Nădlac și evoluția permanentă a acestuia. Autorul argumentează în favoarea ideii potrivit căreia, din cauza infl uenței lingvistice străine a popoarelor din jur, dialectul slovac din Nădlac nu poate fi identifi cat cu niciun alt dialect vorbit pe teritoriul Slovaciei sau cu alte dialecte regionale slovace (Rozkoš 2010). Elena Rodica Colta a analizat sistemul de relații interetnice și procesele de asimilare ale comunității slovace dintr-o localitate din România (Fântânele, județul Arad) (Colta 2010). Mária Ho- mišinová a realizat analiza empirică a identifi cării de grup și a caracteristicilor identitare etnice, cercetând pe această bază construcțiile identității sociale și etnice a slovacilor