Viata Si Opera Lui Ion Creanga

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Viata Si Opera Lui Ion Creanga George C{LINESCU VIA|A +I OPERA LUI ION CREANG{ CUPRINS Tabel cronologic ................................................................................................... 3 I STR{MO+I, P{RIN|I, FRA|I +I SURORI................................................. 15 II NA+TEREA, COPIL{RIA, }NT~IA }NV{|{TUR{ ...................................... 39 III LA IA+I, SEMINARIST +I DIACON .......................................................... 59 IV CREANG{ INSTITUTOR ......................................................................... 73 V DIACONUL R{ZVR{TIT .......................................................................... 91 VI PEDAGOGIA LUI CREANG{ .................................................................. 116 VII }N |IC{U .............................................................................................. 137 VIII CREANG{, EMINESCU +I „JUNIMEA“ ................................................... 151 IX CREANG{-TAT{L +I CREANG{-FIUL .................................................... 174 X DU+MANI ............................................................................................. 194 XI „|{R{NIILE“ LUI CREANG{ ................................................................ 203 XII CEI DIN URM{ ANI +I MOARTEA ......................................................... 215 XIII CREANGA „SCRIITOR POPORAL“ .......................................................... 230 XIV JOVIALITATEA LUI CREANG{ .............................................................. 271 XV CREANG{ }N TIMP +I SPA|IU. REALISMUL ......................................... 279 POSTFA|{ ............................................................................................ 299 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................... 301 Aprecieri .......................................................................................................... 315 Ion Creang[ (Via\a =i opera) 3 CUPRINS TABEL CRONOLOGIC 1899 2 iulie (stil vechi, 19 iunie). Se na=te, la Spitalul Filantropia din Bucure=ti, Gheorghe Vi=an, fiul Mariei Vi=an =i al lui Tache C[pit[nescu, cel care avea s[ devin[ G. C[linescu. 1907 17 martie So\ii Constantin =i Maria C[linescu (n. C[pit[nescu) adopt[ pe Gheorghe Vi=an, elev ]n clasa a doua primar[. Familia se afla la Ia=i. }n acela=i an moare tat[l adoptiv. 1908 iunie Maria C[linescu se mut[ la Bucure=ti, ]n casa surorilor sale. 1910-1914 Este elev la gimnaziul Dimitrie Cantemir. 1914-1916 Elev la sec\ia modern[ a liceului Gh. Laz[r, unde-i are ca pro- fesori pe C. Giurescu, Gr. T[u=an, Hildebrand Frollo =. a. 1916-1917 Fiind ]n refugiu la Ia=i, face aici, ]n particular, ultima clasa de liceu. 1918 octombrie Trece bacalaureatul la Liceul Mihai Viteazul din capital[. 1919 19 aprilie Apare Sbur[torul, revist[ literar[ condus[ de E. Lovinescu, unde G. C[linescu trimite primele versuri. D. N[anu] reproduce o strof[ nereu=it[ la Po=ta redac\iei din mai. Spre sf`r=itul aceluia=i an, E. Lovinescu ]i r[spunde la aceea=i Po=t[ a redac\iei cu privire la ni=te cuget[ri de originalitatea c[rora se ]ndoie=te. Primul semn ]ncura- jator din partea lui E. Lovinescu survine la aceea=i rubric[, ]n 15 noi- embrie. octombrie Se ]nscrie la Facultatea de filozofie =i litere, sec\ia filologie modern[ a Universit[\ii din Bucure=ti, iar ]n luna urm[toare se anga- jeaz[ ca subbibliotecar la biblioteca facult[\ii. 1920 Urmeaz[ cursurile de literatur[ rom`n[ \inute de Mihail Dragomirescu. }l cunoa=te pe Ramiro Ortiz, titularul catedrei de limba =i literatura italian[ 4 G. C[linescu a universit[\ii bucure=tene. Se angajeaz[ ca paleograf =i bibliotecar, ulteri- or ca arhivar la Arhivele Statului, fiind recomandat de D. Onciul, decanul Facult[\ii de litere. }=i d[ demisia din postul de subbibliotecar. Debuteaz[ ]n publicistic[ ]n paginile ziarului Diminea\a. 1921 Semneaz[ ]n revista Roma, I, nr. 3, traducerea nuvelei Nastagio degli onesti din Decameronul lui Boccaccio. Particip[ la excursia organizat[ ]n Italia de Ramiro Ortiz, vizit`nd, ]n drum spre Roma, Istanbulul, At- ena, Catania, Napoli. Colaboreaz[ la ziarul Dacia. 1923 Apare romanul lui Giovanni Papini Un uomo finito (Un om sf`r=it), tradus de G. C[linescu, cu o prefa\[ a autorului, scris[ pentru aceast[ traducere, =i cu un cuv`nt ]nainte de M. Marcu. }n acela=i an ]=i trece examenul de licen\[ =i devine profesor suplinitor la Liceele Gh. +in- cai =i Matei Basarab din capital[. Renun\[ la postul de arhivar. 1924 Redacteaz[, scriindu-le de fapt, numerele pe ianuarie, martie, iunie- iulie =i august ale revistei Roma. Promoveaz[ examenul de capacitate la limbile italian[ =i rom`n[ =i devine profesor la Liceul Diaconovici Loga din Timi=oara, prin ordin ministerial. Nu se prezint[ ]ns[ la post, deoarece ob\ine concediu de studii =i o burs[ de doi ani pentru =coala Rom`n[ din Roma, atunci de arheologie =i istorie. Fusese recomandat ministerului de Ramiro Ortiz, iar hot[r`rea o luaser[ D. Onciul =i Va- sile P`rvan. Va frecventa biblioteca +colii, a Institutului De propagan- da fide =i a Vaticanului. Va asculta cursurile lui Adolfo Venturi =i va vizita muzeele Rena=terii. Se va feri s[ se specializeze strict, dar va deprinde obi=nuin\a muncii organizate. 1925 Public[ ]n revista Diplomatarium italicum studiul Alcuni missionari catolici italiani nella Moldovia nei secoli XVII e XVIII, studiu tip[rit apoi ]n volum de Academia Rom`n[ ]n colaborare cu Libreria di seienze e lettere din Roma. 1926 Se ]ntoarce ]n \ar[, unde este deta=at, prin ordin ministerial, ca profe- sor de limba =i literatura italian[, la Liceul Gh. +incai din capital[. Frecventeaz[ cenaclul lui E. Lovinescu =i debuteaz[ ]n Universul literar (nr. 51) cu poezia Nova mihi apparuit Beatrix. 1927 }=i extinde colaborarea la diverse publica\ii: Vremea lui I. Valerian (unde Ion Creang[ (Via\a =i opera) 5 scrie p`n[ ]n 1929, apoi, sporadic, ]n 1932 =i 1933); Sinteza (unde ]ncepe polemica cu E. Lovinescu, dus[ intermitent, p`n[ la moartea acestuia, ]n diverse publica\ii); G`ndirea (unde public[ neregulat p`n[ ]n 1929); Politica (accidental, dar revine =i ]n 1928). 1928 Colaboreaz[ la Universul literar, condus de Camil Petrescu, la revista Opozi\ia, preia cronica literar[ a Vie\ii literare, ]ncepe polemica cu re- vista Kalende, condusa de Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Tudor +oimaru =i +erban Cioculescu. }=i ia ]n primire postul de la Liceul Diaconovici Loga din Timi=oara, dar vine lunar ]n Bucure=ti. 1929 Se c[s[tore=te cu Alice Vera Trifu, fiica lui Simion =i a Elisabetei Trifu din Bucure=ti. Vor locui p`n[ c[tre sf`r=itul anului la Timi=oara. Atunci ob\ine aprobare ministerial[ pentru deta=are la +coala superioar[ de comer\ nr. 2 din capital[. Colaboreaz[ cu studiul Valachia =i Moldavia ]n vechile periple italiene la volumul colectiv Omagiu lui Ramiro Ortiz. 1930 Se transfer[ la catedra vacant[ de italian[ de la =coala superioar[ de comer\ nr. 2 din Bucure=ti. Redacteaz[ revista Roma (unde public[ mai intens p`n[ ]n 1932), scoate revista Capricorn, dou[ numere, unde folose=te prima oar[ pseudonimul Capricorn, ]ncepe s[ publice ]n Vre- mea un studiu despre E. Lovinescu (ultimul episod ]n febr. 1931), ]ncepe polemica cu G`ndirea, colaboreaz[ ]nt`mpl[tor la Vestul. Apare Altre notizie sui missionari catolici nei paesi romeni ]n acela=i Diplomatarium italicum, publicat apoi ]n volum de Academia Rom`n[ ]mpreun[ cu Li- breria di scienze e lettere din Roma. 1931 Este numit profesor titular de limba italian[ ]n ]nv[\[m`ntul secundar =i comercial din Bucure=ti. Colaboreaz[ la Adev[rul literar =i artistic, ziarul Cuv`ntul, la Via\a rom`neasc[. Termin[ de scris Via\a lui Mihai Eminescu =i ]ncepe s-o publice ]n foileton ]n ziarul Mi=carea. Mihai Ralea o cite=te ]n manuscris =i o recomand[ c[lduros lui Al. Rosetti, direc- torul editurii Cultura na\ional[. 1932 Colaboreaz[ regulat la Adev[rul literar =i artistic (p`n[ ]n 1939). Pub- lic[ =i cu pseudonimele Sportiv, Ovidius (]n 1932); Ad. Lit. (]n 1933, 1937); Al. (]n 19331938); Aristarc (]n 19331938). Public[ manu- 6 G. C[linescu scrise eminesciene ]n Adev[rul literar =i artistic ca =i ]n Via\a rom`neasc[, Rom`nia literar[ (colaborare solicitat[ de Camil Baltazar). Tot ]n Rom`nia literar[ public[ un prim capitol al romanului intitulat ini\ial Ursitoarele (viitoarea Cartea nun\ii). Apare Via\a lui Mihai Eminescu. Este propus de G. Ibr[ileanu =i numit codirector al Vie\ii rom`ne=ti, al[turi de Mihai Ralea. Este ales, la propunerea lui Al. Rosetti, mem- bru ]n juriul pentru decernarea premiului Tekirghiol-Eforie, premiu ce va fi ob\inut de Mircea Eliade pentru romanul Maitrey. 1933 Apare ultimul foileton al romanului ]n Rom`nia literar[. Apare, ]n Ed- itura Adev[rul, Cartea nun\ii. }ncepe polemica cu Camil Baltazar. Inau- gureaz[, ]n Adev[rul literar =i artistic, Cronica mizantropului, pe care o semneaz[ la ]nceput Al., apoi Aristarc, pseudonim folosit frecvent p`n[ ]n 1947 =i, mai rar, p`n[ la sf`r=itul vie\ii. Ini\iaz[ apari\ia bilunar[ a Vie\ii rom`ne=ti. Aici, ca =i ]n Adev[rul literar =i artistic, public[ frag- mente din Opera lui Mihai Eminescu. Apare edi\ia a doua a Vie\ii lui Mihai Eminescu. Colaboreaz[ la num[rul festiv al ziarului Diminea\a. }n vara acestui an ]ncepe polemicile cu Mihail Sebastian, Pompiliu Con- stantinescu =i I. Valerian. Este ales din nou membru ]n juriul premiului Tekirghiol-Eforie. 1934 Apare primul volum din Opera lui Mihai Eminescu. Se ]mboln[ve=te de astenie nervoas[ =i p[r[se=te redac\ia Vie\ii rom`ne=ti. 1935 Apar volumele II =i III din Opera lui Mihai Eminescu. 1936 Apar volumele IV =i V din
Recommended publications
  • Întocmit – Prof. Protopopescu Gabriela / Școala Gimnazială Nr. 1 Eforie Nord / L.T.E.R
    Educație tehnologică și aplicații practice Clasa a V-a Unitatea de învățare: Tehnologii de preparare a alimentelor Lectie: Tehnologii tradiționale și moderne de preparare a alimentelor FIȘĂ DE DOCUMENTARE Tehnologii tradiționale Încă din cele mai vechi timpuri, românii s-au ocupat cu: cultivarea plantelor, creșterea animalelor, pescuitul și vânătoarea. Bucătăria tradițională romąnească cuprinde gusturile și obiceiurile gastronomice ale românilor, transmise de-a lungul timpului. Bucătăria românească cuprinde o gamă largă de produse din carne, lactate, specifice prin gust, arome, tehnici de elaborare. Alături de preparatele românești, au apărut mâncăruri din bucătăria altor popoare. Printre cele mai importante se numără bucătăria: germană, sârbească, italiană, turcă, maghiară. Printre produsele românești apreciate se numără sortimentele de brânză: urdă, brânză de burduf în coajă de brad, cașcaval. Sărbătorile religioase au o contribuție deosebită în cultura gastronomică românească, oferind o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Preparate alimentare specifice sărbătorilor importante: - Sărbătoarea Crăciunului: cârnați, caltaboș, piftie, sarmale. - Sărbătoarea Paștelui: drob de miel, stufat de miel, ouă roșii, cozonac. Aproape fiecare zonă a țării are preparatele ei specifice. În Dobrogea, preparatele sunt gustoase și sățioase. Se consumă în special carne de oaie, vânat, pește și tradiționala plăcintă dobrogeană, preparată cu brânză de oaie și servită cu iaurt. Întâlnim și influențe orientale: mâncăruri de orez, deserturi foarte dulci cu nuci și sirop (baclava), prăjituri cu stafide și rahat. Cele mai cunoscute preparate din bucătăria românească sunt: supa țărănească cu tăiței, ciorba de pește, borșul moldovenesc, salata oltenească de vară, fasolea bătută, sarmalele în foi de viță sau de varză, micii, răciturile de porc, ardeii umpluți. Dulciuri renumite: plăcinte „poale-n brâu”, găluște cu prune, clătite, mucenici, cozonaci moldovenești.
    [Show full text]
  • L'univers Culinaire Roumain Sous La Plume De Radu Anton Roman Et De
    Translationes, Volume 1, 2009, DOI: 10.2478/tran-2014-0007 L’univers culinaire roumain sous la plume de Radu Anton Roman et de ses traducteurs Ana COIUG Université « Babeş-Bolyai » de Cluj-Napoca Roumanie Résumé : L’article propose un regard comparatif sur le traitement appliqué aux termes liés à l’univers de la cuisine roumaine dans deux traductions d’un livre de Radu Anton Roman, journaliste et écrivain passionné par l’art culinaire. Marily le Nïr et Alistair Ian Blyth ont eu recours à des moyens parfois similaires parfois différents pour rendre en français respectivement en anglais des noms de plats, d’ingrédients, d’ustensiles, d’unités de mesure ou de traditions folkloriques roumaines. Leur entreprise est une réussite, mais les connotations de certains mots montrent que le recoupement absolu des termes reste une illusion. Mots-clés : Gastronomie roumaine, traditions roumaines, transfert culturel, domaine roumain-français et roumain-anglais. Abstract : The article proposes a comparative view over the treatment applied to Romanian cuisine terms in two translations of a book by Radu Anton Roman, journalist and writer fond of gastronomy. Marily le Nïr and Alistair Ian Blyth used sometimes similar, sometimes different means to render the names of dishes, ingredients, tools, measure units or Romanian traditions. Their work is successful, but the connotations of some words prove that absolute equivalence of terms remains illusory. Keywords : Romanian gastronomy, Romanian traditions, cultural transfer, Romanian-French field, Romanian-English
    [Show full text]
  • Istorie Çi Tradićie
    Editor Sultana Avram Istorie çi tradiÆie în spaÆiul românesc – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Facultatea de Istorie çi Patrimoniu „Nicolae Lupu” coord. Sultana Avram Istorie çi tradiÆie în spaÆiul românesc Titlul: Istorie úi tradiĠie în spaĠiul românesc Copyright © 2014 Toate drepturile aparĠin autorilor. Reproducerea integrală sau parĠială a textului sau a ilustraĠiilor din această carte este posibilă numai cu acordul prealabil scris al autorilor. Autorii îúi asumă întreaga răspundere asupra conĠinutului. Coordonator: Sultana Avram Tehnoredactare: Techno Media Coperta: Techno Media Lectori: Limba franceză: Rodica Fofiu Limba engleză: Emilia Tomescu, Caroline Juler Editura Techno Media 550074, Sibiu, str. Dimitrie Cantemir nr. 22 tel./fax: 0269/21.19.83 www.technomedia.ro; e-mail: [email protected] 4 Cuprins Alexandra COMùA Food Offerings in Some Prehistoric Romanian Necropoleis.....................9 Aurelian RUSU Procurarea hranei, aspecte materiale úi spirituale în cadrul culturii Lepenski Vir Schela Cladovei ................................................................23 Getting Food: Material and Spiritual Aspects within the Lepenski Vir Schela Cladovei Culture ..........................................................................23 Horst KLUSCH Pomul cu dinĠi de rechin, dispozitiv de testare a toxicităĠii mâncărurilor în Evul Mediu ....................................................................53 The Tree with Sharks' Teeth: A Device for Testing Toxic Food in the Middle Ages ............................................................................................53
    [Show full text]
  • Repertoriu Nałional De Patrimoniu Cultural Imaterial
    REPERTORIU NAłIONAL DE PATRIMONIU CULTURAL IMATERIAL. I = RÉPERTOIRE NATIONAL DU PATRIMOINE CULTUREL IMMATÉRIEL. I Senior coordonator: Virgil Ștefan Nițulescu Îngrijirea ediţiei: Irina Balotescu Traducere în limba franceză: Cristiana-Monica Papahagi Echivalenţe în aromână: Iulia Wisoșenschi Coordonatorul volumului: acad. Sabina Ispas Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Comisia NaŃională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu I = Patrimoine Culturel Immatériel de Roumanie / Comisia NaŃională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. — București : CIMEC, 2009. ISBN 978-973-7930-23-1 redactor: ALEXANDRA ARDELEA tehnoredactor: SOFIA MORAR coperta: DAN STANCIU Bun de tipar: 30.09.2009 MINISTERUL CULTURII, CULTELOR ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL PATRIMONIUL CULTURAL IMATERIAL DIN ROMÂNIA. REPERTORIU I CIMEC - Institutul de Memorie Culturală București, 2009 Autorii/Les auteurs Capitolul 1. Forme de artă a cuvântului şi expresii verbale tradiŃionale / Formes de l’art du récit et expressions orales traditionnelles Prof.univ.dr. Nicolae Constantinescu - Universitatea din Bucureşti / Université de Bucarest Lect.univ.dr. Ioana Ruxandra Fruntelată - Universitatea din Bucureşti / Université de Bucarest Capitolul 2. Folclor muzical / Musique folklorique Cercetător ştiinŃific dr. Marian Lupaşcu - Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” / Institut d’ethnographie et de folklore
    [Show full text]
  • REȚETE ÎNSCRISE LA FESTIVALUL CONCURS „LA CASA TUDORII” Ediţia a VIII-A 14 Octombrie 2018
    REȚETE ÎNSCRISE LA FESTIVALUL CONCURS „LA CASA TUDORII” ediţia a VIII-a 14 Octombrie 2018 Nr. Nr. Crt Localitate ech- Echipaj&Componenta Secţiunea &Reţete Obser- paje vaţii 1. Mun. 1. Muzeul Naţional al S3: Prǎjitura Centenar ; 2 rețete Slobozia Agriculturii S3:Prăjitură Râioasă; Rubinescu-Ostriceanu Fideliu (47) Dragomir Voica (52) 2. Colegiul Naţional ,,Mihai S3: Tort trio de ciocolată 4 rețete Viteazul,, S3: Plăcintă florea-soarelui S4: Dulceață din fructe de soc; Crunțeanu Maria (50) S4: Dulceață de ardei iute; 3. „ Stolnicii Tudorii” S1: Ciorbă de dovleac dulce cu lapte; 2 rețete (Primǎria mun. Slobozia- S3:Desert cu gutui; Serviciul public de asistenǎ socialǎ) Nițu Mihai Rǎsvan (35) Diaconu Stǎnuța ( 49) Acatrinei Elena (40) Mihai Vasilică (40) Lemnaru Viorica (40) 4. „Mure de Bǎrǎgan” S4: Dulceațǎ de trandafir; 12 Ana Crunțeanu (53) S4: Dulceață de struguri fără sâmburi; rețete Dumitru Crunțeanu (60) S4: Sirop de mure dietetic; S4:Magiun de prune fără zahăr; S4: Dulcețǎ de nuci verzi; S4:Dulceață de mure; S4:Sirop de mure cu zahăr S4:Murată de mure cu alcool S3:Foi cu suc de roșii, magiun de prune S3:Bornăcei bunicii S4: Dulceață de vișine; S4: Dulceață de cireșe de mai 5. Asociaţia Handicapaţilor S3: Prăjitură cu migdale 4 rețete Neuromotorii Ialomiţa S2:Lapte de orez 6 membrii 40-60 ani S2:Pui în mălai S4:Oțet balsamic de trandafiri 6. Liceul Tehnologic „Mihai 26 Eminescu” rețete Toma Andra (16) S4: Dulceațǎ de gutui; Rențea Alina (17) S4: Dulceață de pepene galben Radu Cezar Sebastian (17) S4: Dulceață de dovleac Ion Carmen
    [Show full text]
  • Stefan - Retetele Mele Favorite (Gustos.Ro)
    Stefan - Retetele mele favorite (Gustos.ro) Retetele mele favorite Stefan Stefan - Retetele mele favorite (Gustos.ro) Continut Mancare de fasole verde ............................................................................................................. 1 Mancare de fasole verde ............................................................................................................. 1 Papricas de pui cu cartofi ............................................................................................................ 2 Papricas de pui cu galuste de faina............................................................................................. 2 Sarmale in foi de varza acra si afumatura ................................................................................... 3 Supa crema de brocoli................................................................................................................. 4 varza calita................................................................................................................................... 5 Ciorba radauteana....................................................................................................................... 5 Ciorba de salata verde - ca la mama acasa! ............................................................................... 6 Ciorba de pui a la grec................................................................................................................. 6 Guacamole - sos mexican de avocado.......................................................................................
    [Show full text]
  • Romania Theme Pack
    ROMANIA Interesting facts and trivia theme pack The name "Romania," which was first used when the three regions of the country were united in 1859, reflects the influence of ancient Rome on the nation's language and culture. The three regions— Walachia, Moldavia, and Transylvania—are relatively culturally uniform. An exception is the Hungarian community in Transylvania, which has its own language and traditions and considers itself Hungarian. History The name "Romania" comes from the Latin word "Romanus" which means "citizen of the Roman Empire." Trajan's Column one of the most distinctive monumental sculptures to have survived the fall of Rome, represents a visual history of the wars between the Romans and the Dacians, with Trajan as the hero and Decebalus, the Dacian king, as his worthy opponent. Completed in 113, the column has stood for more than 1,900 years. Trajan's war on the Dacians, a civilization in what is now Romania, was the defining event of his 19-year rule. During the Middle Ages Romanians were also known as Vlachs, a blanket term ultimately of Germanic origin, from the word Walha, used by ancient Germanic peoples to refer to Romance-speaking and Celtic neighbours. Paved Dacian Road The meaning of the word "Transylvania" is the land beyond the forest. Transylvania was first referred to in a Medieval Latin document dating from 1075 as Ultra Silvam ( Ultra meaning "beyond" or "on the far side of …" and Sylva (sylvam) meaning "wood or forest"). The ruins of Sarmizegetusa Regia – the capital of Dacia (present-day Romania) prior to the wars with the Roman Empire – are located in Hunedoara county - central Transylvania.
    [Show full text]
  • Retetele Mele Favorite (Gustos.Ro)
    mia - Retetele mele favorite (Gustos.ro) Retetele mele favorite mia mia - Retetele mele favorite (Gustos.ro) Continut Tort Anena................................................................................................................................... 1 Chec cu portocale........................................................................................................................ 2 Chec pufos-reteta mamei mele.................................................................................................... 2 Biscuiti Truffle .............................................................................................................................. 3 Biscuiti rustici din albus de ou...................................................................................................... 3 Prajitura cu mere si frisca ............................................................................................................ 4 Tortulet cu capsuni ...................................................................................................................... 4 Turta cu mere glasate.................................................................................................................. 5 Sufleu de cartofi cu carnaciori ..................................................................................................... 6 Sufleu de cascaval....................................................................................................................... 6 Chec cu mere glazurat cu ciocolata............................................................................................
    [Show full text]
  • Greece Eleftheria Lefkia; Theodora Tzampazli; Sofia Skevi; Alexandros Giaramanis; Sotirios Toutsidis; Christos Giannopoulos
    Greece Eleftheria Lefkia; Theodora Tzampazli; Sofia Skevi; Alexandros Giaramanis; Sotirios Toutsidis; Christos Giannopoulos 1. “Spanakopita” – Spinach Pie 2. “Milopita” – Apple Pie 3. “Gemista”- Stuffed Peppers 4. “Tzatziki” 5. “Gyros” 6. “Patitsio” 7. “Moussaka” _______________Spanakopita (Spinach Pie)_______________ Ingredients 2 to 3 tbsp olive oil 2 yellow onions, diced 5 bunches spring onion, chopped 25g fresh dill, chopped 1 tsp ground nutmeg 1 tsp black pepper 1/2 tsp salt 2.7kg spinach, chopped 1.8kg feta cheese, crumbled 7 large eggs 900g filo pastry 900g butter, melted Directions Add the olive oil to a pan and saute the yellow onion until brown. Add the spring onion, dill, nutmeg, black pepper and salt. Boil the chopped spinach until blanched and still bright green, stirring occasionally. Mix it together with the ingredients in the pan. Add the crumbled feta cheese and the eggs, making sure that the mixture is slightly cool so the eggs don't scramble, and mix. Brush 450g of the phyllo dough with melted butter piece by piece, layering in a large enough tray to fit the phyllo sheets. Then add the spinach mix on top, and piece by piece layer and brush the rest of the phyllo on top. Mark the pieces with a knife and make sure the ends are tucked in, then sprinkle with a little water. Bake at 170C/Gas 3 for 45 minutes or until golden brown. __________________Milopita (Apple Pie)__________________ Ingredients 1 3/4 cup self rising flour 1 teaspoon baking powder 4 medium apples, peeled and cored 2 tablespoons lemon juice 1 1/2 sticks butter (3/4 cup) 1/3 cup brown sugar 1 1/2 cups granulated sugar 2 teaspoons brandy, such as Metaxa 1 teaspoon vanilla extract 1/2 teaspoon ground cinnamon 1 pinch of salt 4 large eggs 3/4 cup milk 1/2 cup raisins 1/2 cup coarsely chopped walnuts How to Prepare Greek Apple Cake: Directions Preheat the oven to 350 degrees Fahrenheit.
    [Show full text]
  • Amintiri Din Copilărie De Ion Creangă
    Amintiri din copilărie De Ion Creangă I Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în țintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streșinit cu șindilă, și ce chilie durată s-a făcut la poarta bisericii pentru școală; ș-apoi, să fi văzut pe neobositul părinte cum umbla prin sat din casă în casă, împreună cu bădița Vasile a Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la învățătură. Și unde nu s-au adunat o mulțime de băieți și fete la școală, între care eram și eu, un băiat prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea. Și cea dintâi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii.
    [Show full text]
  • Retete Traditionale Romanesti
    PENTRU CAMY SI SERGIU Nema Camelia Eliana Dragi cititori, Retetele din acest e-book au fost selectate din cele peste 6000 continute pe portalul Gustos.ro. Va invitam sa descoperiti alte retete, vizitand site-ul nostru. Pofta buna! Cuprins Aperitive cu branza..............................................................................................................6 Rosii "surpriza".................................................................................................................. 6 Brînza topita de casa ...........................................................................................................6 Balmus ................................................................................................................................ 6 Bulz a la Miacori................................................................................................................. 7 Carnati de casa cu branza si mamaliguta ............................................................................ 7 Cascaval pane...................................................................................................................... 7 Oua in malai ca la Meledic ................................................................................................. 8 Papra moldoveneasca.......................................................................................................... 8 Placinta macedoneana cu brinza ......................................................................................... 8 Puricei boieresti .................................................................................................................
    [Show full text]
  • Despre Cultul Bizantin Al Sfinţilor Militari În Ţaratul Asăneştilor About the Byzantine Cult of the Warrior Saints in the Asen’S Tsardom
    MUZEUL NAŢIONAL Vol. XXI 2009 DESPRE CULTUL BIZANTIN AL SFINŢILOR MILITARI ÎN ŢARATUL ASĂNEŞTILOR ABOUT THE BYZANTINE CULT OF THE WARRIOR SAINTS IN THE ASEN’S TSARDOM Ginel Lazăr* Abstract The Asen erected at Turnovo a church dedicated to the great martyr Dimitry the Vanquisher, whom God has chosen to set them free from the Byzantine oppression. The presence of the warrior saint among the rebels was a guarantee of their success and stimulation for their future actions. The insurgents were united under the same ideal: exemption of the Balkan (Haemus) Mountains inhabitants from the Byzantine despotism, an endeavour seen as rightful throughout the attendance of Saint Dimitry send by God to fight for faith. The warrior into the right belief is a leitmotif of the Asen politics. The idea of the high protection of the divinity was implemented strongly into the Balkan mentality and became a confirmation for Asen right to claim the political authority of the First Bulgarian Tsardom. Asan the First and his brother Peter celebrated the victory over Byzantine army on battlefield in the Trjavna pass, by building a church dedicated to the Great Archangel Michael, thus developing the tradition of the warrior saints, began with Saint Dimitry from Turnovo. Ioan Asan the Second build-up an „imperial“ church choosing as patron saints the 40 Martyrs, commemorating the death of his soldiers on the battlefield of Klokotnitza on the 9th of March 1230. His option for the name of the church wasn’t a coincidence, since the sovereign adopts an „imperial“ attitude, based on a dedicated imperial ideology.
    [Show full text]