Ministerul Educa Ńiei, Cercet ării, Tineretului i Sportului Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Specializarea Istorie
MOBILIT Ăł I CULTURALE I OP łIUNI POLITICE LA ROMÂNII ARDELENI I LA SLOVACI ÎN AUFKLÄRUNG I VORMÄRZ. O ISTORIE COMPARAT Ă
- REZUMAT -
Coordonator: Prof. univ. dr. Iacob Mârza
Doctorand Oana Bodea
Alba Iulia 2010
1
CUPRINS Introducere
1. Motiva Ńia cercet ării 2. Istoriografia subiectului
I. Un timp al schimb ărilor
I.1. Ra Ńiune, progres i optimism – noua evanghelie propus ă de Iluminism
I.2. Iluminismul în context na Ńional
I.2.1. Occident – „Republica european ă a literelor”
I.2.2. Iluminism i reform ă în Europa Central ă
I.2.3. Manifest ări ale Iluminismului central european: coala Ardelean ă i Slovenské Učené Tovaryšstvo
II. Câmpul intelectual în prima jum ătate a secolului al XIX-lea
II.1. Epoca revolu Ńiilor (1789-1848)
II.2. Coordonate ale mi cării na Ńionale în Slovacia i Transilvania pân ă la Revolu Ńia de la 1848
II.3. Curente politice i culturale adiacente: panslavism i latinism. Cehoslovacia
III. Artizanii schimb ării: intelectuali ardeleni i slovaci
III.1. Originea social ă a intelectualilor ardeleni i slovaci
III.2. Cultura formativ ă: coli na Ńionale i studii în str ăin ătate. Formarea elitelor moderne
III.3. Expansiunea categoriilor intelectuale: laicizarea i noua profesionalizare III.4. Asem ănări i deosebiri la nivelul elitelor: Ioan Bob i Alexander Rudnay
III.4.1. Preotul – un nou model ?
III.4.2. Ioan Bob i Alexander Rudnay: origine, educa Ńie, ascensiune ecleziastic ă
III.4.3. Ioan Bob i Alexander Rudnay – dou ă personalit ăŃ i complexe
2 IV. Revolu Ńie lingvistic ă / revolu Ńie na Ńional ă. Problema limbii na Ńionale la popoarele din Imperiul Habsburgic în prima jum ătate a secolului al XIX-lea
V. Concluzii
VI. Anexe
Anexa 1 Cererea slovacilor din Ungaria la Maiestatea Sa Regalo- Imperial ă Apostolic ă Ferdinand al V-lea
Anexa 2 Cererile poporului slovac (Liptovský Mikuláš
VII. Bibliografie
3
Introducere
Istoria popoarelor central europene se întrep ătrunde adânc. Cehii, slovacii, polonezii, ungurii, românii, croa Ńii, slovenii au tr ăit sute de ani o istorie comun ă, care s-a confundat în mare parte cu istoria Imperiului Habsburgic. Rela Ńiile politice i dinastice dintre aceste popoare, schimburile lor economice i culturale au creat desigur o cultur ă i un destin aparte. Criza feudalismului, la începutul secolului al XVI-lea, a marcat o separare de drumuri: în Vest, obliga Ńiile feudale ale Ńă ranilor sunt diminuate, se dezvolt ă civiliza Ńia i economia urban ă, apar primele elemente precapitaliste; dimpotriv ă, în Europa Central ă structurile feudale sunt înt ărite. Iluminismul i Epoca Revolu Ńiilor schimb ă esen Ńial coordonatele politice i culturale ale zonei, preg ătind prefacerile din secolul al XX-lea. Prin Teza de doctorat „Mobilit ăŃ i culturale i op Ńiuni politice la românii ardeleni i la slovaci în Aufklärung i Vormärz . O istorie comparat ă” ne-am propus în primul rând o repozi Ńionare fa Ńă de ceea ce înseamn ă Europa Central ă din perspectiv ă româneasc ă. De prea multe ori istoricii uit ă Transilvania, atunci când vorbesc de Europa Central ă. Uneori uit ă chiar i Slovacia, incluzându-i atât pe slovaci cât i pe românii ardeleni, pur i simplu în istoria Ungariei, f ără prea multe detalii asupra diferitelor popoare care tr ăiau în cadrul regatului maghiar i care au devenit apoi succesoarele acestuia. De prea multe ori, ne rezum ăm s ă ne includem în Balcani i în Estul Europei, vorbind de mo teniri i tradi Ńii orientale din teama – fireasc ă – de a nu crea un clivaj mai mare decât cel oricum existent între diferitele „Ńă ri” ale României contemporane. Dar România, a a cum este ea ast ăzi, este o sum ă de tradi Ńii istorice care vorbesc despre Orient prin filiera turc ă i rus ă, dar i despre Occident prin cea german ă i francez ă. O istorie comparat ă a Europei Centrale din perspectiv ă româneasc ă nu s-a scris înc ă, de i ea ar fi foarte necesar ă. O asemenea lucrare ar trebui s ă trateze cel pu Ńin istoria României, a Ungariei, a Poloniei, a Slovaciei i a Cehiei. Cercetarea de fa Ńă reprezint ă doar un mic pas în aceast ă direc Ńie prin prezentarea comparat ă a istoriei politice i culturale a românilor ardeleni i a slovacilor, între Aufklärung i Vormärz, în rela Ńie cu cadrul general european dar i cu cel central european. Dezvoltarea istoric ă a românilor ardeleni i a slovacilor a fost modelat ă de acela i eveniment: venirea ungurilor în Câmpia Panonic ă i st ăpânirea acestora. Eveniment care, de altfel, marcheaz ă profund i istoria a ceea ce, mult mai târziu, peste 10 secole, va primi numele generic de Europa Central ă. Exist ă multe paralelisme între istoria slovacilor i cea a românilor ardeleni, fenomene care, din p ăcate, înc ă nu sunt suficient cunoscute i exploatate la adev ărata lor valoare. Cercetarea de fa Ńă este o încercare de a surprinde doar câteva dintre ele, într-o perioad ă de importante schimb ări i prefaceri pentru ambele popoare. Chiar i o examinare sumar ă scoate în eviden Ńă punctul de plecare al cercet ării: slovacii i românii ardeleni tr ăiau în prima jum ătate a secolului al XIX-lea în cadrul Imperiului Habsburgic sub st ăpânire maghiar ă, dou ă popoare considerate na Ńiuni „neistorice”, f ără niciun drept. Între germani i maghiari, în secolul rena terii na Ńionale i al Revolu Ńiei de la 1848, românii ardeleni i slovacii au ales de multe ori acelea i forme de lupt ă cultural ă i politic ă i, în func Ńie de particularit ăŃ ile fiec ărui popor, le-au adaptat
4 sau chiar au g ăsit forme noi. Scopul nostru a fost în primul rând acela de a prezenta aceste convergen Ńe i divergen Ńe într-un cadru mai larg, european, dar i central european. Pentru c ă este imposil s ă vorbe ti despre slovaci i românii ardeleni, f ără s ă nu integrezi un asemenea demers istoric cel pu Ńin în cadrul mai larg al Imperiului Habsburgic i al rela Ńiilor cu maghiarii, germanii sau celelalte popoare slave. În acela i timp, am încercat - acolo unde s-a putut - s ă subliniem punctele de convergen Ńă cu Europa Occidental ă, demonstrând înc ă o dat ă c ă Europa Central ă nu este un spa Ńiu izolat, ci unul care rezoneaz ă permanent cu Vestul continentului. Pentru epoca Iluminismului, dar i pentru perioada cuprins ă între 1789 i 1848, precum i pentru momentele revolu Ńionare din aceast ă epoc ă am avut la dispozi Ńie o bibliografie bogat ă, atât universal ă, cât i româneasc ă sau slovac ă. Fiind vorba de o perioad ă a unor schimb ări profunde i esen Ńiale, care au marcat întreaga Europ ă i care au declan at resorturile cre ării unui alt tip de societate, epoca dintre Marea Revolu Ńie Francez ă i Revolu Ńia de la 1848-1849 a suscitat aten Ńia istoricilor, de la cei contemporani evenimentelor pân ă la studii din ultimii ani. Pentru popoarele din Europa Central ă, aceast ă perioad ă dintre 1780-1848, numit ă de istoriografie generic „rena terea na Ńional ă”, a devenit una esen Ńial ă i definitorie pentru fiecare na Ńiune în parte. De aceea, evenimentele epocii au fost abordate în viziuni proprii, nu numai de c ătre istoriografia româneasc ă, ci i de cea maghiar ă, german ă i european ă în general, f ără s ă uit ăm i contribu Ńiile importante ale cercet ătorilor americani. Avem de a face deci cu o istoriografie variat ă i complex ă, care abordeaz ă probleme i subiecte diferite, de la cele de ordin general pân ă la studii dedicate special revolu Ńiilor de la 1789 sau 1848, lucr ări care studiaz ă Iluminismul sau Romantismul, pân ă la lucr ări biografice, studii privind istoria mentalit ăŃ ilor sau istoria ideilor, a Bisericii, a elitelor. În consecin Ńă , pentru cercetarea de fa Ńă am avut în vedere mai multe colec Ńii documentare, lucr ări generale i speciale, monografii, studii i articole, ap ărute în perioade diferite, încercând s ă extragem o viziune de ansamblu asupra subiectului în sine, dar i una care s ă con Ńin ă elementele definitorii cu privire la subiectul abordat.
Capitolul I Un timp al schimb ărilor
Primul capitol al Tezei de doctorat este dedicat Iluminismului. Am prezentat pe larg caracteristicile Iluminismului european dar i pe ale celui central-european, precum i modalit ăŃ ile de manifestare în Transilvania, Slovacia, Polonia, Cehia i Ungaria. Am stabilit, astfel, c ă exist ă diferen Ńe i asem ănări, c ă se manifest ă mi cări duble de atrac Ńie i respingere: Fran Ńa a adus în Europa Iluminismul englez i l-a r ăspândit în întregul continent ca pe un Iluminism francez, pentru ca apoi s ă se manifeste respingerea german ă fa Ńă de perspectiva unei Europe franceze. Trebuie subliniat un lucru foarte important: nu am negat unitatea fundamental ă a Iluminismului cu privire la modul total diferit de abordare a filosofiei, religiei, educa Ńiei, ci manifest ările sale de exprimare. Aceste manifest ări le-am analizat în termeni geografici (distan Ńa fa Ńă de noile centre ideologice), sociologici (structuri sociale dispuse s ă recep Ńioneze noua ideologie) i cronologici (decalaje temporale de manifestare). Ne-am concentrat argumenta Ńia asupra variantei germane a Iluminismului, Aufklärung-ul, curent care aduce în Europa Central ă noile idei cu privire la emanciparea
5 omului prin cultur ă, o atitudine critic ă fa Ńă de supersti Ńii, dar i fa Ńă de Biseric ă, încrederea în Ra Ńiune ca instan Ńă universal ă. Pentru popoarele din aceast ă parte a Europei, Iluminismul a reprezentat de fapt un vehicul intelectual al tranzi Ńiei c ătre modernitate. Una dintre cele mai importante caracteristici ale Iluminismului central european este aceea c ă, prin faptul c ă în aceast ă perioad ă s-a pus accentul pe studiul limbii, al literaturii i al istoriei na Ńionale, s-au creat premizele dezvolt ării mi cărilor na Ńionale care au remodelat spa Ńiul politic mitteleuropean. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în spirit herderian limba era elementul definitoriu al unei na Ńiuni. Am prezentat, de asemenea, reformele Mariei Tereza i ale lui Iosif al II-lea i impactul acestora asupra popoarelor din Imperiu. Programul de reforme iluministe a avut influen Ńe majore asupra tuturor popoarelor din Imperiu. De reformele din domeniul ecleziastic au beneficiat în mod direct protestan Ńii i, odat ă cu ei, mai ales Cehia, Slovacia i Ungaria, dar i ortodoc ii din Transilvania i Serbia i greco-catolicii. Reformele educa Ńionale au capacitat dezvoltarea unei clase intelectuale, care a luat conducerea mi cărilor de rena tere na Ńional ă la slovaci sau la românii ardeleni. M ăsurile economice au sprijinit dezvoltarea unei burghezii urbane, care în Cehia va prelua de asemenea conducerea mi cării de rena tere na Ńional ă. Pe de alt ă parte, introducerea limbii germane în administra Ńie i coli a determinat protestele celorlalte popoare din Imperiu, dar i con tientizarea necesit ăŃ ii de a dezvolta propriile limbi na Ńionale. Iluminismul în Transilvania i Slovacia a promovat ca i Iluminismul european răspândirea culturii ra Ńionale dar în acela i timp a împrumutat de la Aufklärung coloratura na Ńional ă. Reprezentan Ńii Aufklärung-lui , fie ei români sau slovaci întemeiaz ă coli, traduc manuale, creaz ă un limbaj tiin Ńific, transform ă vechea istoriografie în tiint ă istoric ă, elaboreaz ă dic Ńionare, gramatici i istorii na Ńionale. Slovenské u čené tovaryšstvo i coala Ardelean ă au reprezentat manifest ări iluministe autentice, ambele fiind mi cări care î i propuneau în mod esen Ńial dezvoltarea culturii na Ńionale. Aceste mi cări i-au avut originea în curentul iluminist general din Europa, care considera esen Ńial ă educa Ńia i „luminarea” poporului. Reprezentan Ńii Slovenské u čené tovaryšstvo s-au concentrat asupra limbii literare slovace i a dezvolt ării unei culturi în aceast ă limb ă. Nu trebuie s ă neglij ăm aceast ă dimensiune nici la coala Ardelean ă, pentru c ă i aici ea era una esen Ńial ă. Programul lingvistic a vizat introducerea limbii române în Biseric ă în locul slavonei, introducerea alfabetului latin, elaborarea unei gramatici i a unui dic Ńionar al limbii române la fel cum au procedat i slovacii. Subliniem dimensiunea na Ńional ă a colii Ardelene : reprezentan Ńii ei luptau pentru drepturile politice i culturale ale na Ńiunii române, dar i pentru dezvoltarea con tiin Ńei na Ńionale iar programul lor politic a fost Supplex Libellus Valachorum. Slovenské u čené tovaryšstvo era, în primul rând, o mi care cultural ă institu Ńionalizat ă, cu un program lingvistic bine definit. Reprezentan Ńii s ăi i-au propus în mod esen Ńial „luminarea” maselor, dar în aceea i epoc ă erau abordate i teme istorice importante precum autohtonia i vechimea slovacilor pe teritoriile locuite de ei. Din punct de vedere al ac Ńiunii politice deschise, al luptei pentru drepturi na Ńionale, pentru slovaci aceasta a fost doar o perioad ă de acumulare, care s-a dovedit esen Ńial ă în lupta na Ńional ă din secolul al XIX-lea. Ambele mi cări au beneficiat, desigur, de programul reformator al Cur Ńii de la Viena, de reforma înv ăŃă mântului, Edictul de toleran Ńă , reorganizarea administrativ ă, dar i de o anumit ă dimensiune a politicii vieneze care viza accesul popoarelor din centrul Europei la ideile iluministe. Dac ă Trnava era centrul pentru Slovenské u čené tovaryšstvo,
6 a a cum era Blajul pentru coala Ardelean ă, pentru ambele mi cări Buda reprezenta de fapt capitala cultural ă, centrul frecventat de majoritatea elitelor regionale ale vremii, simbol al Iluminismului i ora ul care de Ńinea trei institu Ńii de mare importan Ńă : Universitatea, Biblioteca i Tipografia.
Capitolul al II-lea Câmpul intelectual în prima jumătate a secolului al XIX-lea
Primii 50 de ani ai secolului al XIX-lea au fost ani marca Ńi de Marea Revolu Ńie Francez ă i de r ăzboaiele napoleoniene, toate convergând c ătre acela i punct: Revolu Ńia de la 1848. Noile idei ale Revolu Ńiei Franceze s-au r ăspândit odat ă cu armatele napoleoniene în întreag ă Europ ă. Chiar dac ă Congresul de la Viena i sistemul Metternich au încercat revenirea la vechea Europ ă, nimic nu mai putea opri „t ăvălugul” revolu Ńionar democratic i/sau na Ńional care cuprinsese întreg b ătrânul continent. În Europa secolului al XIX-lea existau cel pu Ńin 30 de grupuri etnice non- dominante, care intr ă la acest moment în perioada rena terii na Ńionale, a a cum cea mai mare parte a istoriografiei moderne o nume te. Mi carea na Ńional ă a însemnat în principal înzestrarea fiec ărui grup cu atributele unei na Ńiuni. Primul pas a fost cel cultural, apoi cel politic i deci recunoa terea drepturilor politice i na Ńionale ale fiec ărui popor. Dincolo de fidelitatea fa Ńă de dinastia de Habsburg, aceste popoare nu aveau niciun fel de sentiment de apartenen Ńă la statul austriac, iar limba german ă era necunoscut ă de o mare parte a popula Ńiei. Centrele mi cării na Ńionale la diferite popoare au fost educa Ńionale: universit ăŃ ile din Germania i Polonia, liceele protestante din Ungaria, academiile de la Ia i i Bucure ti sau colile de la Blaj. Revolu Ńia Francez ă din 1789, cu asaltul ei asupra monarhiei, a nobilimii i a Bisericii, a determinat o polarizare între elitele sociale i politice conservatoare i acele grupuri care pân ă atunci fuseser ă excluse de la exerci Ńiul puterii i care doreau reform ă social ă i liberalism politic. Dup ă 1815, determinarea cercurilor guvernamentale conservatoare de a în ăbu i orice aspira Ńii liberale, democratice i na Ńionale a men Ńinut o tensiune social ă care a dus pân ă la urm ă la revolu Ńia de la 1848. Mi cările revolu Ńionare din 1830-1832 din Fran Ńa i Belgia i-au g ăsit un puternic ecou i în Europa Central ă, mai ales în Polonia, dar i în Ungaria. Romantismul i liberalismul au fost cele dou ă curente care au oferit popoarelor din Europa Central ă argumenta Ńia necesar ă pentru a interpreta propria istorie ca o continu ă lupt ă pentru libertate împotriva ocupa Ńiei str ăine, fie c ă aceasta era german ă, maghiar ă sau rus ă. Referin Ńele istorice la Evul Mediu i vechile libert ăŃ i care au fost pierdute, trebuiau s ă legitimeze lupta na Ńional ă. Printr-o politic ă dinastic ă inteligent ă, prin r ăzboaie i compromisuri, habsburgii au reu it s ă construiasc ă în câteva sute de ani un Imperiu multietnic de dimensiuni impresionante. Peste tot îns ă, în aceste teritorii, puterea habsburgic ă a fost instaurat ă pe baza unor documente i tratate constitu Ńionale, iar o parte a vechilor institu Ńii, ca i unele legi, au fost p ăstrate în toate provinciile Imperiului. Odat ă cu absolutismul, Curtea de la Viena a încercat s ă restrâng ă activitatea acestor institu Ńii i s ă modifice esen Ńial unele legi, precum cele care asigurau exceptarea de la taxare a nobililor i a Bisericii. Politica centralizatoare a Cur Ńii de la Viena a marcat deschiderea unei opozi Ńii între identitatea provincial ă i cea statal ă: Boemia, Transilvania, Ungaria invocau mereu vechile drepturi i tratate împotriva deciziilor luate de guvern.
7 Prima jum ătate a secolului al XIX-lea a reprezentat pentru popoarele din Europa Central ă o epoc ă a acumul ărilor în planuri diverse. În plan cultural, elita era interesat ă de dep ă irea inferiorit ăŃ ii lingvistice i culturale prin dezvoltarea unei limbi literare i a unei culturi na Ńionale. Programul cultural a vizat publicarea de gramatici, dic Ńionare, manuale, beletristic ă, opere tiin Ńifice, creionarea unei istorii na Ńionale, identificarea unor eroi i a unor fapte glorioase ale poporului. Toate acestea erau sus Ńinute institu Ńional prin fondarea acelor a ez ăminte definitorii din punct de vedere cultural: Biblioteca na Ńional ă, Muzeul na Ńional , Academia , Teatrul. i, desigur, toate trebuiau s ă se bazeze pe un înv ăŃă mânt în limba na Ńional ă, accesibil unor p ături cât mai largi i care s ă cuprind ă toate gradele, de la cel elementar la cel universitar. Necesitatea de a ob Ńine pentru mi carea na Ńional ă o sus Ńinere de mas ă a determinat fondarea unor periodice, iar acolo unde nu a fost posibil au fost publicate foi volante sau calendare care s ă transmit ă mesajul na Ńional unor p ături cât mai largi. În sfera politic ă, lupta era dus ă pe planuri diverse: prin mi cări revolu Ńionare în Polonia, la nivel parlamentar în Ungaria, prin peti Ńii adresate organelor provinciale i statale în Transilvania. În plan social, cererile erau de asemenea diverse i vizau modernizarea societ ăŃ ii: desfiin Ńarea iob ăgiei, dezvoltarea i înt ărirea clasei mijlocii de la ora e (în Cehia, de exemplu, cererile pentru protec Ńia comer Ńului i o mai bun ă educa Ńie a negustorilor sunt foarte des întâlnite), acces egal la educa Ńie. Mi carea na Ńional ă urm ărea, de fapt, acoperirea tuturor caracteristicilor specifice unei na Ńiuni i eliminarea tuturor obstacolelor, pân ă la crearea statului-na Ńiune. În func Ńie de realit ăŃ ile istorice i politice, fiecare popor din Europa Central ă a creionat un discurs na Ńional care viza atât problemele lingvistice, cât i ob Ńinerea de drepturi i libert ăŃ i sau autonomia i independen Ńa. Capitolul al II-lea al Tezei de doctorat prezint ă pe larg evolu Ńia mi cărilor na Ńionale din Transilvania i Slovacia pân ă la Revolu Ńia de la 1848: modalit ăŃ i de ac Ńiune pe plan cultural i politic, contactele cu maghiarii i celelalte popoare din zon ă, activit ăŃ ile peti Ńionare, progresele ob Ńinute. În ambele cazuri strategia a fost asem ănătoare: rena terea na Ńional ă prin cultur ă i literatur ă c ătre ac Ńiuni politice deschise apoi cre terea con tiin Ńei na Ńionale i atragerea poporului în sus Ńinerea idealului na Ńional (popularizarea programului na Ńional prin activitatea publicistic ă – ziare, reviste, calendare, foi volante, prin crearea unor societ ăŃ i literare, grupuri de întrajutorare, cluburi, prin reprezentan Ńii teatrale, prin înfiin Ńarea de biblioteci). În contrast cu ideile Revolu Ńiei Franceze care puneau accentul pe cet ăŃ ean i na Ńiune, romanticii na Ńionali din Europa Central ă i de Est distingeau poporul sau na Ńiunea doar în termeni de afinitate lingvistic ă. Era, de fapt, materializarea conceptului lui Herder, dup ă care limba reprezint ă sufletul oric ărui popor, determin ă caracterul s ău i con tiin Ńa sa etno-na Ńional ă. Spiritul real i infinit al poporului ( Volksgeist ), rasa, superioritatea structurilor colective devin teme des întâlnite ale discursului intelectual. Fiecare popor î i reg ăse te în propria istorie evenimentele str ălucitoare care-i pot defini identitatea. Secolul al XIX-lea a înregistrat na terea a dou ă ideologii cu valen Ńe universaliste: pangermanismul i panslavismul, care a degenerat uneori c ătre panrusism. Ambele se bazau pe afinit ăŃ i lingvistice i culturale, dar, ca ideologie politic ă, numai pangermanismul a consecin Ńe istorice considerabile: a dus la formarea statului-na Ńiune Germania i a reprezentat unul dintre motivele pentru care au izbucnit cele dou ă r ăzboaie mondiale din secolul al XX-lea. Popoarele slave, r ăspândite în Europa i Asia deopotriv ă,
8 având fiecare alte interese politice, nu au putut folosi panslavismul ca arm ă politic ă, aceasta cu atât mai pu Ńin cu cât Rusia în Ńelegea conceptul ca expansiune i câ tigarea unor teritorii care s ă îi înt ăreasc ă pozi Ńia de mare putere european ă. Secolul al XIX-lea a însemnat rena terea na Ńional ă a majorit ăŃ ii popoarelor slave. Îns ă cu cât aceste popoare devin mai con tiente de individualitatea lor, de tradi Ńia istoric ă i propria limb ă, cu atât sunt mai pu Ńin interesate de unitatea panslav ă. Pornit de la un simplu proiect cultural bazat pe o realitate - unitatea limbilor slave -, panslavismul a fost adaptat de diferitele popoare slave pentru a creiona programe politice: austro-slavism, ilirism dar i o mare monarhie sau o federa Ńie sub conducere rus ă. Pentru popoarele mici din Europa Central ă i de Est, fie c ă vorbim de slovaci, sârbi, croa Ńi, polonezi, cehi ori de români, apartenen Ńa la marea familie slav ă sau roman ă însemna certificarea unei descenden Ńe nobile care servea drept argumenta Ńie pentru mi carea na Ńional ă. Reprezentan Ńii mi cărilor na Ńionale din Europa Central ă i de Est au conferit un nou sens al misiunii i destinului popoarelor respective spre a le insufla acestora încredere în viitorul propriei na Ńiuni i un nou destin european.
Capitolul al III-lea Artizanii schimb ării: intelectualii ardeleni i slovaci
Capitolul al III-lea al Tezei de doctorat prezint ă grupul social care a coordonat în Transilvania i Slovacia mi carea na Ńional ă - „intelighen Ńia” -, urm ărind câteva aspecte importante: origine social ă, educa Ńie, completarea schemei sociale, apari Ńia unor profesii noi, atitudini la nivelul elitelor. Unele mi cări na Ńionale din Europa Central ă au fost mi cări declarate ale intelectualilor proveni Ńi din mediul rural: preo Ńi, profesori, i în mai mic ă m ăsur ă, func Ńionari, avoca Ńi, medici. În Ungaria i Polonia, majoritatea patrio Ńilor proveneau din rândul nobilimii mici i mijlocii care între timp se reorientase spre comer Ń, administra Ńie, armat ă. În Cehia, reprezentan Ńii mi cării na Ńionale proveneau din mediul urban, sunt atât intelectuali, dar i negustori, mici întreprinz ători. Dac ă în Occident în perioada analizat ă se dezvolt ă elite politice burgheze, Polonia sau Ungaria r ămân ni te state preponderent aristocratice, în care nobilimea proprietar ă de pământ î i p ăstreaz ă pozi Ńia dominant ă. Cu excep Ńia Cehiei, în Europa Central ă i de Est, burghezia era ca i inexistent ă, întreprinz ătorii fiind de cele mai multe ori de origine german ă sau evreiasc ă. Statul r ămâne principalul instrument de modernizare, iar apari Ńia statului na Ńiune în Transilvania i Slovacia a fost efectul apari Ńiei „intelighen Ńiilor na Ńionale”. Dup ă modelul herderian, intelighen Ńia este cea care inventeaz ă na Ńiunea vorbind în numele acestuia. Membrii ei sunt aceia care vehiculeaz ă concepte precum con tiin Ńă na Ńional ă, unitate cultural ă, folclor na Ńional. Separarea societ ăŃ ii civile de stat i de Biseric ă în Occident a fost înso Ńit ă de apari Ńia unui nou tip de „oameni de spirit” care fac politic ă: intelectualii. În Transilvania i Slovacia majoritatea intelectualilor proveneau din rândurile clerului, Biserica fiind cea care putea da legitimitate mi cării intelectuale în lipsa altor institu Ńii regulatoare ale vie Ńii sociale. Pentru c ă aici, în general, educa Ńia se afla înc ă sub monopolul clerului, majoritatea intelectualilor s-au format în spirit religios chiar dac ă o parte dintre ei au optat ulterior pentru via Ńa laic ă. Intelectualii au fost de fapt artizanii schimb ării, cei care au condus mi carea na Ńional ă, cei care au stabilit strategia politic ă i au dus-o la îndeplinire pas cu pas pân ă la întemeierea statului na Ńiune. Intelighen Ńia – preo Ńi i dasc ăli
9 – era coordonatoarea mi cării na Ńionale pe toate planurile a a cum în Polonia, Ungaria sau łă rile Române acest rol a fost jucat de mica nobilime/boierime iar în Cehia de burghezia urban ă. Intelectualii slovaci ca i românii ardeleni se implic ă în direc Ńii diverse: sunt profesori, juri ti, preo Ńi, scriitori, poe Ńi, autori de manuale, fondatori de societ ăŃ i literare, culeg ători de folclor, editori de ziare i publici ti, traduc ători, istorici, filosofi, filologi, matematicieni sau geografi. Fiecare în felul s ău, de la cel mai neînsemnat preot de la sat pân ă la nume importante ale perioadei, i-a adus contribu Ńia, într-un fel sau altul la mi carea na Ńional ă. Atât în Ardeal, cât i în Slovacia, clerul a ocupat un rol foarte important în mi carea na Ńional ă. În primul rând, clerul reprezenta singura categorie social ă închegat ă, cu un procent în cre tere de membri educa Ńi, uneori chiar în coli superioare din str ăin ătate, care î i puteau asuma rolul de conducere al mi cării na Ńionale. Chiar dac ă în spa Ńiul transilv ănean, de exemplu, se poate observa, la jum ătatea secolului al XIX-lea, o tendin Ńă de laicizare a mi cării na Ńionale, nu acela i lucru se întâmpl ă în Slovacia. Pe de alt ă parte, preo Ńii aveau contact direct cu poporul, misiunea lor pastoral ă i spiritual ă se împletea cu cea educativ ă i, în acela i timp, puteau juca rolul de intermediari în transmiterea ideologiei na Ńionale. Mai mult decât atât, cel pu Ńin în Slovacia, mi carea na Ńional ă de la sfâr itul secolului al XVIII-lea i prima jum ătate a secolului al XIX-lea este în primul rând o mi care a preo Ńilor parohi. Putem g ăsi aici i o anumit ă strategie a intelectualilor slovaci: într-un num ăr covâr itor ei aleg s ă r ămân ă în rândurile clerului ca modalitatea cea mai simpl ă i cu cel mai mare impact de a promova mi carea na Ńional ă slovac ă în popor, dar i pentru c ă accesul la alte cariere sau func Ńii le era profund îngreunat. Situa Ńia din Transilvania nu este foarte diferit ă, chiar dac ă se pot observa numeroase particularit ăŃ i. În secolul al XVIII-lea i la început de secol al XIX-lea, clerul greco-catolic, i-a asumat un rol foarte important în mi carea na Ńional ă. Anima Ńi de ideea con tiin Ńei na Ńionale, reprezentan Ńii clerului – mai ales cei ai Bisericii Greco-Catolice care domin ă mi carea na Ńional ă pân ă la 1848 - sunt cei care propun o nou ă idee despre na Ńiune bazat ă pe etnicitate. Faptul c ă românii fuseser ă exclu i din via Ńa politic ă a Transilvaniei, i din cauza religiei lor, reprezenta în acela i timp o premis ă i un obiectiv al mi cării na Ńionale. Desigur, îns ă, elitele sunt cele care au coordonat mi carea, au reu it s ă o sus Ńin ă, să o organizeze, pentru ca în final s ă ating ă principalul obiectiv pe care i l-au propus: formarea statului na Ńiune. Elitele transilv ănene din secolul al XVIII-lea sunt reprezentate de clerul unit; absolven Ńii de gimnazii i colegii care nu au l ăsat în urm ă lucr ări scrise dar au dus o activ ă munc ă de popularizare a noilor idei; apoi preo Ńii i înv ăŃă torii care au urmat cursuri superioare; ofi Ńerii români din regimentele de grani Ńă ; negustorimea româneasc ă i mica nobilime din zona Ha Ńeg i F ăgăra . Pentru Slovacia, elitele sunt desigur reprezentan Ńii clerului catolic i protestant, forma Ńi la universit ăŃ i din străin ătate; un nivel important este cel al func Ńionarilor or ă ene ti al c ăror num ăr în aceast ă perioad ă cre te, la care se adaug ă dasc ălii, mica nobilime, inginerii mai ales cei din zonele miniere. Pentru a în Ńelege mai bine modalit ăŃ ile de ac Ńiune ale elitelor în epoc ă am ales ca studiu de caz o compara Ńie între dou ă personalit ăŃ i clericale: Ioan Bob i Alexander Rudnay. Atât Ioan Bob (1739-1830) cât i Alexander Rudnay (1760-1831) s-au implicat activ în mi cările na Ńionale român ă i respectiv, slovac ă. Pozi Ńiile lor înalte - Ioan Bob
10 fiind Episcop din 1782, iar Alexander Rudnay fiind pe rând Episcop de Alba Iulia, apoi Arhiepiscop de Esztergom, Primat al Ungariei i Cardinal din 1828 -, reprezint ă în acela i timp o important ă responsabilitate i o mare povar ă. Alegerile lor politice i ac Ńiunile lor sunt determinate nu numai de faptul c ă într-un fel sau altul se a teapt ă de la ei s ă- i asume conducerea mi cării na Ńionale, dar i de complicatele rela Ńii între Curtea de la Viena i nobilimea maghiar ă. Misiunea lor este una foarte grea: dincolo de dezideratele mi cării na Ńionale trebuie s ă aib ă grij ă de preo Ńii i enoria ii pe care îi p ăstoresc, se implic ă în dezvoltarea înv ăŃă mântului, î i asum ă roluri de mecena pentru a sus Ńine dezvoltarea cultural ă a românilor i a slovacilor. În acela i timp, trebuie s ă fac ă fa Ńă unor importante schimb ări în toate domeniile, de la via Ńa ecleziastic ă la cea social ă. Spre deosebire de Ioan Bob, o figur ă destul de controversat ă în istoriografia româneasc ă, Alexander Rudnay s-a bucurat de elogii unanime atât în timpul vie Ńii, cât i dup ă aceea, din partea contemporanilor i a istoricilor, pentru rolul s ău activ i implicarea în domenii diverse. Perioada de la sfâr itul secolului al XVIII-lea pân ă la anul 1830 este una de acumulare pentru mi cările na Ńionale român ă i slovac ă. Aceste decenii preg ătesc mi cările de la 1848, iar Alexander Rudnay i Ioan Bob au roluri definitorii în epoc ă. Reprezentan Ńi ai na Ńiunii lor, dar i ai Bisericii, timp de câteva decenii, cei doi prela Ńi activeaz ă pe planuri diverse dup ă cum le-o didacteaz ă educa Ńia i con tiin Ńa. Din perspectiv ă istoric ă larg ă, ac Ńiunile lor se încadreaz ă perfect în epoca tr ăit ă i reprezint ă în acela i timp unul dintre resorturile care au ajutat determinant la progresul i succesul mi cării na Ńionale la slovaci i românii ardeleni.
Capitolul al IV-lea Revolu Ńie lingvistic ă / revolu Ńie na Ńional ă. Problema limbii na Ńionale la popoarele din Imperiul Habsburgic în prima jum ătate a secolului al XIX-lea
La sfâr itul secolului al XVIII-lea i începutul secolului al XIX-lea, Europa cunoa te o adev ărat ă revolu Ńie lingvistic ă. Cauzele Ńin mai ales de r ăspândirea educa Ńiei, dar nu numai. Dezvoltarea industriei determin ă o cre tere a popula Ńiei de la ora e cu cerin Ńe culturale diferite. Nevoia de comunicare se amplific ă i în acela i timp cre te i num ărul celor interesa Ńi de produc Ńia cultural ă. C ărŃile, revistele, dramaturgia nu mai sunt acum doar apanajul claselor privilegiate sau al clerului. Ele devin în acela i timp cele mai bune instrumente pentru a coagula opinii, pentru a produce reac Ńii. Nici nu se pune problema unei comunic ări de mas ă, dar acum se fac primii pa i. De ce revolu Ńie lingvistic ă i na Ńional ă? Una dintre caracteristicile esen Ńiale ale unei na Ńiuni este marea putere de a comunica în cadrul grupului, care este de obicei condi Ńionat ă de omogenitatea lingvistic ă. În Occident, în Anglia sau Fran Ńa, na Ńiunea reprezenta un grup de cet ăŃ eni care convie Ńuiau, via Ńa lor fiind reglementat ă de puterea statal ă. Abia Revolu Ńia de la 1789 aduce criteriul limbii ca unul definitoriu pentru apartenen Ńa na Ńional ă, iar statul este cel care impune folosirea limbii sale oficiale tuturor subiec Ńilor pe care îi guverneaz ă. Odat ă cu proclamarea Republicii, folosirea limbii na Ńionale devenea pentru cet ăŃ eni o datorie care, dac ă nu era îndeplinit ă, putea chiar duce la sanc Ńiuni drastice, a a cum se întâmpl ă în Fran Ńa, în anii Terorii. Pe de alt ă parte, Fran Ńa sau Spania aveau o limb ă na Ńional ă care era în acela i timp limba administra Ńiei i
11 a elitelor conduc ătoare. Mai mult, coeziunea na Ńional ă era sus Ńinut ă de o bogat ă tradi Ńie cultural ă în aceast ă limb ă na Ńional ă. Limba literar ă este o form ă a limbii na Ńionale larg acceptat ă, opus ă formelor sale locale sau specializate. În cazul limbilor majore, precum franceza sau engleza, forma lor literar ă a fost stabilit ă acum multe secole, iar originea i dezvoltarea lor de la începuturi este foarte greu de stabilit. În secolul al XIX-lea, limba literar ă devine cea mai important ă expresie a identit ăŃ ii na Ńionale. Intelectualii i oamenii politici romantici sunt cei care stabilesc noul concept de na Ńiune ca tot personalizat, ceea ce presupunea c ă o na Ńiune nu poate folosi decât o singur ă limb ă i poate s ă încorporeze doar memoria colectiv ă a unui singur trecut. În Europa Central ă i de Est faptul c ă diferitele popoare tr ăiau în cadrul unor imperii multina Ńionale îi oblig ă pe reprezentan Ńii mi cării na Ńionale s ă g ăseasc ă alte coordonate, pentru a- i revendica drepturile i astfel na Ńiunea este definită de caracteristici lingvistice, etnice i istorice. În ceea ce prive te limba literar ă na Ńional ă, pentru popoarele din Europa de Est situa Ńia era destul de complicat ă. Putem vorbi aici de dou ă grupuri mari de limbi: o parte dintre ele au cunoscut în Evul Mediu o puternic ă dezvoltare, pentru a intra apoi într-un con de umbră din cauza unor evenimente istorice importante. În cazul cehei, este vorba despre înfrângerea rezisten Ńei protestante la Muntele Alb, în 1620. Este, de altfel, i cazul maghiarilor sau al polonezilor. St ăpânirea otoman ă din Ungaria, numeroasele lupte cu turcii i mai târziu cu habsburgii, luptele pentru putere din Polonia, dezmembrarea regatului i împ ărŃirea sa sunt tot atâtea motive pentru o stagnare a cultiv ării limbii na Ńionale pentru mai multe secole, urmat ă la sfâr it de secol al XVIII-lea i început de secol al XIX-lea de primii pa i c ătre apari Ńia unei adev ărate literaturi na Ńionale. Din momentul în care un grup elitar din cadrul na Ńiunii – fie că este vorba de intelectuali ca la români, slovaci, de nobilimea mic ă i mijlocie ca la maghiari i polonezi sau de straturile urbane i de intelectuali ca la cehi – î i asum ă programul na Ńional i începe lupta pentru atingerea scopului final (statul-na Ńiune), unul dintre dezideratele cele mai importante era stabilirea unei limbi na Ńionale i dezvoltarea în ea a unei culturi na Ńionale. Acolo unde statul era multilingvist, grupul na Ńional care de Ńine puterea politic ă încearc ă impunerea limbii sale tuturor celorlalte grupuri etnice. De exemplu, maghiarii vor încerca s ă- i impun ă limba tuturor popoarele din visatul Regat al Sfântului tefan. Ei ar fi trebuit îns ă s ă- i înve Ńe lec Ńia: în momentul în care Iosif al II-lea introducea folosirea limbii germane pe întreg teritoriul Imperiului, cei mai aprigi contestatari au fost chiar ungurii. Reac Ńiile slavilor i ale românilor la maghiarizare au fost pe m ăsur ă. Cehii au încercat s ă- i impun ă limba slovacilor, pentru c ă primii considerau limba proprie una cu tradi Ńie, iar în eventualitatea unei uniri ceho-slovace, nici nu se punea problema care urma s ă fie limba noului stat. Chiar slovacii, care sus Ńineau puternic uniunea cehoslovac ă, precum Ján Kollár, se plângeau de faptul c ă cehii nu accept ă niciun fel de împrumut din slovac ă, în ciuda faptului c ă aceast ă limb ă are calit ăŃ ile i melodicitatea ei aparte. Mai trebuie s ă men Ńion ăm acel grup de limbi care aveau o tradi Ńie literar ă ca i inexistent ă; erau lipsite de unitate sau de o gramatic ă i o ortografie standardizate. i aici trebuie s ă men Ńion ăm slovaca, croata, slovena, sârba, ucraineana. Marea mas ă a acestor popoare vorbea în secolul al XVIII-lea înc ă în dialecte, care, în unele cazuri, nu sunt transcrise i care se deosebesc mult de la o regiune la alta. Cazul românei este unul deosebit, atâta timp cât, în ciuda caracterul latin al limbii, ea se va scrie înc ă pân ă la
12 jum ătatea secolului al XIX-lea cu alfabetul chirilic. Pentru sus Ńinerea programului na Ńional era îns ă clar: dac ă românii sunt urma ii romanilor, iar limba lor provine din latin ă, atunci ea trebuie scris ă cu caractere latine i primii pa i sunt f ăcu Ńi în acest sens în Transilvania de reprezentan Ńii colii Ardelene . Rena terea na Ńional ă va însemna la popoarele din Europa Central ă i de Est o produc Ńie literar ă intens ă, crearea de asocia Ńii care s ă sus Ńin ă tip ărirea de c ărŃi i periodice în limba na Ńional ă, impunerea acesteia la toate nivelele educa Ńiei, folosirea ei în administra Ńie i în Biseric ă. Orice încercare de impunere a unei alte limbi, str ăin ă corpului na Ńiunii, este privit ă ca o problem ă de via Ńă i de moarte a na Ńiunii înse i, de unde reac Ńia puternic ă a celor direct implica Ńi în mi carea na Ńional ă. Obiectivul era desigur adoptarea limbii na Ńionale de c ătre întreg grupul na Ńional. Elitele locale nu puteau accepta îns ă o limb ă codificat ă dup ă limba Ńă ranilor analfabe Ńi, iar o limb ă prea elitist ă era greu de impus maselor. Deseori se ajunge la un compromis, iar limba na Ńional ă este codificat ă dup ă dialectele care sunt considerate cele mai pure i mai pu Ńin corupte de ingeren Ńe str ăine sau dup ă cele care au o pozi Ńie dominant ă din punct de vedere economic i social. Primul pas al valoriz ării limbii orale este publicarea unor culegeri de folclor. Urm ătorul moment înseamn ă publicarea unor gramatici, ortografii, dic Ńionare i, simbolic, întotdeauna publicarea Bibliei în noua limb ă na Ńional ă. Exist ă îns ă cazuri când r ăspândirea în rândul întregii popula Ńii are loc dup ă formarea statului na Ńiune, atunci când s-a instituit un sistem public de instruc Ńie în cadrul c ăruia se pred ă în mod organizat limba na Ńional ă.
Concluzii În Slovacia i în Transilvania, mi cările de emancipare na Ńional ă încep s ă se manifeste o dat ă cu Iluminismul i sunt conduse de o elit ă func Ńional ă, format ă preponderent din preo Ńi de tip iozefin i dasc ăli. Pe m ăsur ă ce înaint ăm în secolul al XIX-lea, aceast ă elit ă devine o structur ă social ă rezistent ă, se îmbog ăŃ e te cu membri din rândul profesiilor liberale: avoca Ńi, medici; î i spore te influen Ńa în cadrul propriului grup na Ńional. De asemenea, o parte dintre membrii elitei reu esc s ă ocupe func Ńii în structurile administrative i astfel s ă lucreze în folosul mi cării na Ńionale. În func Ńie de situa Ńia politic ă, elita urm ărea în Transilvania egalitatea românilor cu celelalte na Ńiuni, în timp ce în Slovacia, pân ă la Revolu Ńia de la 1848, revendic ările erau în principal lingvistice. Reformele Mariei Tereza i ale lui Iosif al II-lea au avut un impact semnificativ asupra slovacilor i a românilor din Transilvania. În primul rând, au contribuit la alfabetizarea unor mase largi de popula Ńie prin cre terea accesului la educa Ńie i dezvoltarea sistemului de înv ăŃă mânt în general; de asemenea, reformele educa Ńionale au crescut num ărul tinerilor înscri i la institu Ńii de înv ăŃă mânt superior. În al doilea rând, prin promovarea toleran Ńei, au deschis ortodoc ilor i protestan Ńilor noi c ăi de ac Ńiune. În al treilea rând, reorganizarea administrativ ă a deschis drumul c ătre accesul la func Ńii i deci, la o oarecare posibilitate de a influen Ńa destinul propriei na Ńii. De asemenea, politica iozefin ă a fost cea care a ini Ńiat cultivarea limbilor na Ńionale din Imperiu, dar i cea care a permis integrarea claselor de jos în na Ńiunile în devenire prin m ăsurile sociale întreprinse: desfiin Ńarea iob ăgiei, asisten Ńa social ă, taxarea claselor privilegiate. Din ra Ńiuni de stat, iozefinismul a promovat dezvoltarea con tiin Ńei de sine a supu ilor din întreg Imperiul, care trebuiau s ă devin ă cet ăŃ eni loiali statului. Doar c ă aceast ă dezvoltare a luat o întors ătur ă neasteptat ă pentru Monarhie: na Ńiunile Imperiului au intrat în secolul al XIX-
13 lea într-un proces de restructurare profund care a dus într-un final la destr ămarea Monarhiei. Mi carea na Ńional ă a românilor din Transilvania a g ăsit un sprijin important în activitatea de peste mun Ńi. În Moldova i Muntenia – la fel ca în Ungaria, unde mica nobilime a preluat conducerea mi cării na Ńionale –, reprezentan Ńii boierimii mijlocii, care î i trimiseser ă fiii la studii în Italia i Fran Ńa, au fost în fruntea mi cării de reformare a societ ăŃ ii care s-a transformat treptat în una pentru drepturi na Ńionale i stat autonom. Mi carea na Ńional ă slovac ă i cea ceh ă au dezvoltat rela Ńii de atrac Ńie i respingere reciproc ă. Pe de o parte, exista viziunea împ ărt ă it ă într-o oarecare m ăsur ă i de cehi i de slovaci, conform c ăreia cele dou ă popoare singure nu aveau for Ńa necesar ă pentru a lupta împotriva germanilor i a maghiarilor. Pe de alt ă parte, slovacii î i manifestau mereu îngrijorarea fa Ńă de atitudinea cehilor care î i sus Ńineau superioritatea atât pe t ărâm cultural-lingvistic, cât i în plan politico-istoric. Pentru ambele na Ńiuni era îns ă foarte clar că cehii i slovacii sunt dou ă popoare diferite, cu o tradi Ńie istoric ă diferit ă, cu o limb ă i o cultur ă diferite. Chiar dac ă în 1918 s-a format Cehoslovacia, discu Ńiile au continuat pe acelea i teme: cehii doreau o federa Ńie format ă din cet ăŃ eni liberi cu un guvern puternic, pe când slovacii, speria Ńi de asimilare, doreau o confedera Ńie format ă din dou ă state suverane. Rezolvarea s-a tran at în 1993 prin separarea celor dou ă state. Mi carea na Ńional ă din Slovacia i Transilvania a fost în cea mai mare parte format ă i condus ă de c ătre reprezentan Ńi ai intelectualit ăŃ ii. În ambele cazuri, genera Ńia de la 1848 este puternic tributar ă celei anterioare: intelectualii de la 1848 au beneficiat de realiz ările înainta ilor lor, multe dintre acestea le-au preluat pentru a le duce mai departe, s-au folosit de acelea i argumente na Ńionale i culturale, cu toate c ă ideologia lor a cunoscut puternice transform ări i în unele cazuri a fost chiar radical diferit ă. Progresul mi cării na Ńionale este vizibil în timp. Intelectualii î i îmbog ătesc argumenta Ńia na Ńional ă, î i diversific ă instrumentele de lupt ă, ac Ńiunile lor cap ătă for Ńă pe m ăsur ă ce reu esc s ă atrag ă „poporul” în sprijinul programului na Ńional, strategiile se multiplic ă pe planuri diverse. La 1848, intelectualii erau preg ăti Ńi s ă accepte revolu Ńia pe care Genera Ńia iluminist ă a blamat-o. Slovaci sau români ardeleni î i contureaz ă discursul na Ńional pe acelea i coordonate: vechimea lor pe aceste meleaguri; num ărul lor i sângele v ărsat de-a lungul timpului; drepturile lor stabilite înc ă din Evul Mediu i înc ălcate grosolan. Du manul este mai ales ungur i apoi german, cu diverse schimb ări i nuan Ńă ri ale acestor pozi Ńii. Pentru slovaci, apartenen Ńa la marele grup slav reprezenta un argument în plus i o surs ă de mândrie profund ă, la fel cum pentru românii ardeleni, Roma i latinitatea vorbesc – f ără putin Ńă de t ăgad ă – despre unicitatea lor. Mi carea na Ńională slovac ă a avut de înfruntat numeroase obstacole, care au îngreunat atingerea scopului final: formarea statului slovac. Maghiarizarea a avut mai mult succes la slovaci decât la românii ardeleni, mai ales dup ă 1848, din mai multe motive care sunt vizibile înc ă de la începutul secolului. În primul rând, mi carea na Ńional ă slovac ă a avut mult de suferit din cauza clivajelor religioase. Ea nu a reu it s ă se manifeste unitar i între catolici i protestan Ńi au existat numeroase discu Ńii contradictorii, neîn Ńelegeri, care au sl ăbit-o i i-au diminuat din efecte, atât în ceea ce prive te conflictul cu maghiarii, cât i în încercarea de a ob Ńine un suport de mas ă pentru programul na Ńional. Pe de alt ă parte, mi cării na Ńionale slovace i-a lipsit un centru – cum a fost Blajul la românii ardeleni sau Sibiul mai târziu. Bratislava era la începutul secolului al XIX-lea un ora german i maghiar, Trnava, care pentru câteva secole a fost
14 centrul culturii slovace, i-a pierdut din importan Ńă dup ă ce Iosif al II-lea a mutat Universitatea de aici la Buda, iar celelalte ora e erau în mare m ăsur ă germane sau erau împ ărŃite între centre ale catolicilor i ale protestan Ńilor. În acela i timp, românii ardeleni au beneficiat de sus Ńinerea puternic ă a fra Ńilor de peste mun Ńi. Chiar dac ă au existat numeroase voci care erau pentru unitatea ceho-slovac ă, slovacii sus Ńineau identitatea lor separat ă. Surmontarea acestor obstacole s-a dovedit dificilă i a cerut timp. Românii ardeleni î i vedeau împlinit idealul na Ńional în 1918, iar slovacii aproape un secol mai târziu, în 1993. În cazul programului lingvistic putem identifica mai multe etape care sunt – cu mici diferen Ńe – acelea i pentru toate popoarele din Imperiu, care la sfâr it de secol al XVIII-lea i început de secol al XIX-lea intr ă în perioada rena terii na Ńionale. În cadrul primei etape, limba este celebrat ă i ap ărat ă. Un set întreg de argumente este folosit pentru a demonstra c ă ea trebuie acceptat ă în rândul limbilor superioare. Se vorbe te de originea limbii, care este de cele mai multe ori c ăutat ă i identificat ă cu o limb ă major ă, cum este slava sau latina, de puritatea i melodicitatea ei. În a doua etap ă are loc codificarea limbii. Fie se utilizeaz ă limba literar ă medieval ă ca în cazul cehei, polonezei sau românei, fie se folose te un dialect contemporan vorbit ca în cazul slovacei, croatei, slovenei. A treia etap ă este de intelectualizare a limbii na Ńionale prin jurnalism i literatur ă educativ ă pentru popor, culegerea de folclor, prin publicare de opere literare originale, care erau menite s ă îmbog ăŃ easc ă limba, dar i s ă sus Ńin ă programul na Ńional. O alt ă etap ă este cea de introducere a limbii na Ńionale în coli. Lupta pentru coli na Ńionale a devenit o component ă esen Ńial ă a mobiliz ării na Ńionale. Prin educa Ńie în limba proprie se crea în acela i timp o comunitate de con tiin Ńă , iar ungurii, de exemplu, vedeau procesul ca cea mai bun ă metod ă de asimilare. Ultima etap ă înseamn ă realizarea egalit ăŃ ii totale a limbilor i deci introducerea limbii na Ńionale în administra Ńie, justi Ńie i politic ă. Problema limbii r ămâne pân ă în vremurile noastre una care înc ă agit ă spiritele în Europa Central ă i de Est. În vreme ce în Occident sunt doar ase limbi de circula Ńie, iar acolo unde nu sunt în circula Ńie aceste limbi (de pild ă Ńă rile scandinave) sunt foarte r ăspândite engleza, franceza, germana, în R ăsărit este un adev ărat Turn Babel. Niciuna dintre limbile care se vorbesc aici nu este de circula Ńie interna Ńional ă, niciuna nu este limb ă de mare putere cultural ă i, în continuare pentru popoarele zonei, limba este una dintre coordonatele esen Ńiale atunci când este vorba de definirea identit ăŃ ii na Ńionale . Înfrânt ă atât în Slovacia, cât i în Transilvania, dar i în întreaga Europ ă Central ă i de Est, Revolu Ńia de la 1848 reprezint ă totu i un moment de însemn ătate deosebit ă pentru istoria acestei p ărŃi a continentului. Evenimentele de la 1848 au demonstrat popoarelor de aici c ă lupta lor pentru libertate, drepturi egale i pentru independen Ńă , poate avea sor Ńi de izbând ă, dac ă este mai bine preg ătit ă i în alte circumstan Ńe politice interna Ńionale. Pentru români, chiar dac ă Revolu Ńia se desf ă urase pe provincii istorice, ea a scos în eviden Ńă aspira Ńiile de unitate na Ńional ă, dar i necesitatea ca pe viitor Transilvania, Muntenia i Moldova s ă conlucreze mai strâns pentru succesul mi cării na Ńionale. Pentru slovaci, situa Ńia era mult mai contradictorie: Revolu Ńia le-a demonstrat în primul rând reprezentan Ńilor mi cării na Ńionale necesitatea de a avea un sprijin în interior din partea poporului slovac; apoi, Congresul slav a dovedit f ără putin Ńă de t ăgad ă inexisten Ńa unit ăŃ ii slave; totu i, în lupta împotriva maghiarilor se impunea necesitatea găsirii unui sprijin exterior, cel mai apropiat fiind cel ceh. Pe de alt ă parte, tot Revolu Ńia le demonstrase slovacilor faptul c ă cehii nu vor accepta niciodat ă o uniune în condi Ńii de
15 egalitate între cele dou ă popoare. Pentru înc ă o jum ătate de veac, reprezentan Ńii mi cării na Ńionale slovace se vor reorienta c ătre interior, c ătre poporul slovac, din necesitatea de a implica masele largi în lupta pentru libertate na Ńional ă. În acela i timp, la toate popoarele din Europa Central ă evenimentele revolu Ńionare din 1848 au ridicat problematica drepturilor i a libert ăŃ ilor cet ăŃ ene ti. i nu în ultimul rând, revolu Ńia a pus în lumin ă rolul important al elitelor intelectuale care, într-o etap ă viitoare, vor deveni elitele politice ale Europei Centrale. Este o realitate care nu a func Ńionat la fel în Occident, unde clasa intelectual ă, mult mai specializat ă, va deplânge mereu excluderea ei de la nivelul deciziei politice.
BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă
I. IZVOARE
1.Memorii, amintiri, însemn ări zilnice
Bălcescu, Nicolae , Coresponden Ńa, în Opere , vol. IV, Bucure ti, 1964. Boc an, Nicolae, Leu, Valeriu (editori) Memorialistica revolu Ńiei de la 1848 în Transilvania , Cluj-Napoca, 1988. Kollár, Ján, Pamäti z mladších rokov života , Bratislava, 1972. Idem , Pamätnica z osláv dvojstého výro čia narodenia Jána Hollého , Martin, 1985. Eliáš, Michal (editor), Bohuslav Tablic. Pam ěti česko-slovenských básni řů v aneb veršovc ův, Martin, Matica slovenská - Biografické oddelenie, 1972.
2.Colec Ńii de documente
Bianu, I., Caraca , R., Catalogul manuscriptelor române ti, I, Bucure ti, 1907. Bodea, Cornelia, 1848 la români. O istorie în date i m ărturii , vol. I-II, Editura Academiei Române , Bucure ti, 1982. Idem, Documente privind revolu Ńia de la 1848 în łă rile Române , vol. I-V, Editura Academiei Române, Bucure ti, 1977-1992. Dokumenty slovenskej národnej identity a štátnosti , I, Bratislava 1998. Bokes, F., Dokumenty k slovenskému národnému hnutiu v rokoch 1848-1914 , I-III, Bratislava, 1964-1967. Dragomir, Silviu Studii i documente privitoare la revolu Ńia românilor din Transilvania în anii 1848-1849 , vol. I-II, Sibiu, 1944, vol. III, V, Cluj, 1946. Hurezeanu, Damian, Sbârn ă, Gheorghe, Partide i curente politice în România.1821- 1918.Programe i orient ări doctrinare, Bucure ti, 2000. Rapant, Daniel, Dejiny slovenského povstania r. 1848/1849 , Tur č. Sv. Martin, 1937. Idem, Ilegá lna mad arizá̌ cia, 1790-1840, Tur čianský Sv. Martin, Matica Slovenská, 1947.
3. Coresponden Ńă
16 Ambruš, Ján (editor), Listy Jána Kollára , I , Martin, 1991. Idem, Listy Ľudovíta Štúra, I. – III, Bratislava, Vydavate ľstvo Slovenskej akadémie vied, 1954. Ma ťov čík, Augustin (editor), Listy Pavla Jozefa Šafárika Martinovi Hamuliakovi , Martin, 1965. Matula, Vladimír (coord.), Listy Ľudovíta Štúra IV , Bratislava, Národné literárne centrum - Dom slovenskej literatúry, 1999.
II. LUCR ĂRI
Albu, Nicolae, Istoria înv ăŃă mântului românesc, Blaj, Tipografia Lumina, 1944. Idem, Istoria colilor române ti din Transilvania între 1800-1867 , Bucure ti, Editura didactic ă i pedagogic ă, 1971. Albu, Corneliu, Alexandru Papiu Ilarian. Via Ńa i activitatea sa , Bucure ti, 1977 Ambruš, J. (coord.) Ľudovít Štúr. Dielo I., II. Bratislava, Slovenský Tatran, 2003. Idem, Ľudovít Štúr. Dielo v piatich zväzkoch , Bratislava, Slovenské vydavate ľstvo krásnej literatúry, 1954. Anderson, Benedict, Imagined Comunities. Reflection on the Origin and Spread of Nationalism , Londra, 1983. Anghelescu, Mircea, Preromantismul românesc(pân ă la 1840), Bucure ti, Minerva, 1971. Antohi, Sorin, Exerci Ńiul distan Ńei. Discursuri, societ ăŃ i, modele, Bucure ti, Nemira, 1998. Artz, Frederick B, The Enlightenment in France, Kent, Kent State University Press, 1968.
Balázs, Éva H, Hungary and the Habsburgs(1765-1800). An Experiment in Enlightened Absolutism, Budapesta, Central European University Press, 1997. Barboric ă, Corneliu Istoria literaturii slovace, Bucure ti, Editura Universal Dalsi, 1999. Bari Ń, George PărŃi alese din Istoria Transilvaniei pe dou ă sute de ani în urm ă, Brasov, 1993. Barnard, H. C., A History of English Education from 1760, Londra, University of London Press, 1961. Barta, Cristian, Tradi Ńie i dogm ă. Percep Ńia dogmatic ă a Unirii cu Roma i operele teologilor greco-catolici (sec XVIII-XIX), Blaj, 2003. Bărbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, Hitchins, Keith, Papacostea, erban, Teodor, Pompiliu Istoria României, Editura Enciclopedic ă, Bucure ti, 1998. Bealeas, Derek, Enlightenment and Reform in Eighteenth Century Europe, Cambridge, Tauris, 2002. Beiser, Frederick C., Enlightenment, Revolution, and Romanticism: The Genesis of Modern German Political Thought, 1790-1800, Cambridge, Harvard University Press. 1992. Bělina, Pavel, Kaše, Ji ří, Ku čera, Jan P., České zem ě v Evropských D ějinách, Praha, Litomyšl, 2006.
17 Beloff, Max, The Age of Absolutism(1660-1815), Hutchinson, Hutchinson University Library, 1954. Bérenger, Jean, Istoria Imperiului Habsburgic, 1273-1918 , Traducere de Nicolae Balt ă, Bucure ti, Teora, 2000. Berindei, Dan, Revolu Ńia român ă de la 1848 , Bucure ti, 1969. Idem, Revolu Ńia român ă din 1848. Considera Ńii i reflec Ńii , Cluj-Napoca, 1997. Bernath, Matthias, Habsburgii i începutul form ării na Ńiunii române, Cluj-Napoca, Dacia, 1994. Bernolák, Anton, Etymologia vocum Slavicarum, Trnava, tipograf Wenceslav Jelinek, 1791. Idem, Grammatica Slavica, Bratislava, tipograf Ioannes Michael Landerer, 1790. Blaga, Lucian, Gândirea româneasc ă în Transilvania în secolul al XVIII-lea, Bucure ti, 1966. Boc an, Nicolae, Contribu Ńii la istoria iluminismului românesc, Timi oara, Facla, 1986. Bodea, Cornelia, Lupta românilor pentru unitate na Ńional ă 1834-1849, 1967. Brock, Peter (editor), The Czech renascence in the nineteenth century, Toronto, University of Toronto Press, 1970. Brock, Peter, The Slovak National Awakening, Toronto, Univeristy of Toronto Press, 1976. Brock, Peter, Kro čanová-Roberts, Dagmar, Chmel, Rudolf, K vzniku modernej slovenskej identity , Bratislava, Kalligram, 2002. Brtá ň, Rudo, Ján Kollár. Básnik a Slovan, Bratislava, 1963. Bucko, Jozef Mikuláš Oláh a jeho doba , Bratislava, 1940. Budai-Deleanu, Ion, Opere, edi Ńie îngrijit ă de Florea Fugariu, Bucure ti, 1974. Idem, De originibus populorum Transilvaniae, edi Ńie îngrijit ă de Ladislau Gyémánt, Bucure ti, 1991. Butvin, Jozef, Slovenské národno-zjednocovacie hnutie (1780-1848) , Bratislava, Vydavatelstvo Slovenskej akadémie vied, 1965.
Carpanetto, Dino, Ricuperati, Giuseppe, Italy in the Age of Reason(1685-1789), Londra, 1987. Cassirer, Ernst, La philosophie des Lumières, Paris, Fayard, 1966. Căzăni teanu, C., Berindei, D., Floresu, M., Nicolae, V., Revolu Ńia român ă de la 1848, Bucure ti, 1969. Câmpeanu, Remus Intelectualitatea româneasc ă din Transilvania în veacul al XVIII-lea, Cluj-Napoca, Presa Universitar ă Clujean ă, 2000. Idem, Elitele române ti din Transilvania veacului al XVIII-lea , Cluj Napoca, Presa universitar ă clujean ă, 2000. Câmpeanu, Remus, Varga, Attila, Dörner, Anton, În pragul reformei. Institu Ńiile transilvane în epoca prereformist ă, Cluj-Napoca, Presa Universitar ă Clujean ă, 2008. Charles, Cristophe, Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea: eseu de istorie comparat ă, Traducere Tudor Vl ădescu, Ia i, Institutul European, 2002. Chaunu, Pierre, Civiliza Ńia Europei în secolul Luminilor, Traducere de I. Mavrodin, I-II, Bucure ti, Meridiane, 1986. Chindri , Ioan, Cultur ă i societate în contextul colii Ardelene, Cluj-Napoca, Cartimpex, 2001.
18 Idem, Simion B ărnu Ńiu: Suveranitate na Ńional ă i integrare european ă. O hermeneutic ă de texte , Cluj-Napoca, 1999. Com a, Nicolae, Seiceanu, Teodor, Dasc ălii Blajului, 1754-1948, Editura Demiurg, Blaj, 1994. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mi carea ideilor i literatura între 1780-1848, Bucure ti, Cartea Româneasc ă, 2008. Cornis-Pope, Marcel, Neubauer, John, History of the literary cultures of East Central Europe: junctures and disjunctures in the 19th and 20th century, Amsterdam, 1984. Czigány, Lóránt The Oxford History of Hungarian Literature: From the Earliest Times to the Present , Oxford, Clarendon Press, 1984.
Čaplovi č, Dušan, Čičaj, Viliam, Lipták, Ľubomír, Luka čka, Ján, Dejiny Slovenska , Bratislava, Academic Electronic Press, 2000. Čertiková, Zuzana, Anton Bernolák, Topol čany, Tribe čská Knižnica, 2002. Idem, Juraj Fándly(1750-1811), Topol čany, Tribe čská Knižnica, 2000.
Dénes , Iván Zoltán (editor), Liberty and the search for identity : liberal nationalisms and the legacy of empires, Budapest, Central European University Press, 2006. Dima, Alexandru, Romantismul românesc i romantismul european, Bucure ti, 1970. Doyle, William, The Old European Order, 1660-1800 , Oxford University Press, Oxford, 1992. Dogan, Mattei, Pelassy, Dominique, Cum s ă compar ăm na Ńiunile. Sociologia politic ă comparativ ă, Bucure ti, Editura Alternative, 1993. Dragomir, Silviu, Istoria dezrobirii religioase a românilor din Ardeal în secolul al XVIII- lea, Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Idem, Studii privind istoria Revolu Ńiei române de la 1848, Cluj-Napoca, Dacia, 1989. Dr ăgoescu, Anton (coord), Istoria României. Transilvania, Cluj-Napoca, George Bari Ńiu, 1997. Duic ă, G. Bogdan, Via Ńa i ideile lui Simion B ărnu Ńiu, Bucure ti, 1924. Dumitran, Daniel, Un timp al reformelor. Biserica Greco-Catolic ă din Transilvania sub conducerea episcopului Ioan Bob (1782-1830) , Bucure ti, Editura Scriptorium, 2005. Dumitriu-Snagov, I., Românii în arhivele Romei. (Secolul XVIII), Cluj-Napoca, Clusium, 1999. Du Ńu, Alexandru, Coordonate ale culturii române ti în secolul al XVIII-lea (1700-1821). Studii i texte, Bucure ti, Editura pentru literatur ă, 1968. Idem, Humanisme, Baroque, Lumières. L’exemple roumaine, Bucure ti, Editura tiinŃific ă i Enciclopedic ă, 1984. Dvornik, Francis, Slavii în istoria i civiliza Ńia european ă, Traducere de Diana Stanciu, Bucure ti, All, 2001.
Ene, Ana, coala Ardelean ă i tipurile ei de discurs. O perspectiv ă comparatist ă, Bra ov, Editura Universit ăŃ ii Transilvania, 2008. Evans, R.J.W., Maria Theresa and Hungary, în Enlightened Absolutism. Reform and Reformers in Late Eighteenth-Century, Edited by H. M. Scott, 1992. Idem, Austria, Hungary and the Habsburgs. Central-Europe, c. 1683-1867, London, Oxford University Press, 2006.
19
Fándly, Juraj, Zelinkár , Martin, Osveta, 1990. Idem, Pi ľní domajší a po ľní hospodár, Bratislava, Tatran, 1990 Idem, Výber z diela volum editat de Ján Tibenský, Bratislava, Vydavate ľstvo Slovenskej akadémie vied, 1954. Fienkielkraut, Alain, La défaite de la pensée , Paris, Gallimard, 1987. Fitzpatrick, Martin, Jones, Peter, Knellwolf, Christa, The Enlightenment World, New York, Editura Routledge, 2004. Foucault, Michel, Ordinea discursului. Un discurs despre discurs, Traducere de Ciprian Tudor, Ia i, 1998. Idem, Arheologia cunoa terii, Traducere, note, postfa Ńă de Bogdan, Bucure ti, Univers, 1999. Frevert, Ute, Haupt, H. G., Omul secolului al XIX-lea, Polirom, Ia i, 2002.
Gay, Peter, Age of Enlightenment, New York, Time Incorporated, 1966. Gellner, Ernest, Nations and Nationalism , Ithaca, Cornell University Press, 1983. Georgescu, Vlad, Ideile politice i iluminismul în Principatele române. 1750-1831, Bucure ti, Editura Academic ă, 1972. Gero, Andras, Modern Hungarian Society in the Making: The Unfinished Experience, Budapest, Central European University Press, 1995. Gherontie Cotore, Despre articulu urile ceale de price, Sâmb ăta Mare – 1746. Prefa Ńă : Iacob Mârza. Glosar, not ă asupra edi Ńiei: Mihai Alin Gherman. Transcrierea textului, note: Ioan Gabor. Edi Ńie îngrijit ă, cuvânt introductiv, rezumat, bibliografie selectiv ă, indici: Laura Stanciu, Alba Iulia, 2000. Gheorghe Gherontie Cotore, Istoria despre schism ăticia grecilor Trnavia, 1746, Edi Ńie de Ioan Gabor i Alin-Mihai Gherman. Note i studiu filologic de Alin-Mihai Gherman. Studiu introductiv, bibliografie selectiv ă Laura Stanciu. Studiu teologic (Rezumat) Ernst Christoph Suttner. Prefa Ńă Iacob Mârza, Cluj-Napoca, Argonaut, 2006. Goff, Jacques le, Intelectualii în Evul Mediu, Traducere de Nicolae Ghimpe, Bucure ti, Meridiane, 1994. Goodman, Dena, The Republic of Letters: A Cultural History of the French Enlightenment, Cornell University Press, Ithaca, 1994. Gorun, Gheorghe, Biseric ă româneasc ă i societate transilv ănean ă, Oradea, Logos, 1994. Gyémánt, Ladislau, Mi carea na Ńional ă a românilor din Transilvania între 1790-1848, Bucure ti, Editura tiin Ńific ă i Enciclopedic ă, 1980. Idem (editor), De originibus populorum Transylvaniae. Despre originile popoarelor din Transilvania , Bucure ti, Editura Enciclopedic ă, 1991. Grecu, Victor, coala Ardelean ă i unitatea limbii române literare, Timi oara, Facla, 1973.
Hall, A. R. The Scientific Revolution, 1500-1800: The Formation of the Modern Scientific Attitude, Longmans, Green, 1954. Hazard, Paul, Gândirea european ă în secolul al XVIII-lea. De la Montesquieu la Lessing, Traducere de Viorel Grecu, Bucure ti, Univers, 1981.
20 Idem, Criza con tiin Ńei europene(1680-1715), Traducere de Sora Sandal ă, Bucure ti, Univers, 1973. Hastings, Adrian, The Construction of Nationhood: Ethnicity, Religion and Nationalism , Cambridge and New York, Cambridge University Pres, 1997. Hersche, Peter, Der Spätjansenismus in İsterreich, Wien, 1977. Hermet, Guy, Istoria na Ńiunilor i a na Ńionalismelor în Europa , Ia i, Institutul European, 1997. Hitchins, Keith, Con tiin Ńă na Ńional ă i ac Ńiune politic ă la românii din Transilvania (1700-1868), Cluj-Napoca, Dacia, 1987. Idem, Românii: 1774-1866 , Bucure ti, Humanitas, 1996 Idem, Ortodoxie i na Ńionalitate: Andrei aguna i românii din Transilvania, 1846-1873 , Traducere Aurel Jivi, Bucure ti, Editura Univers Enciclopedic, 1995. Hobsbawn, E. J., Na Ńiuni i na Ńionalism din 1780 pân ă în prezent , Traducere de Diana Stanciu, Chi in ău, ARC, 1997. Hof, Ulrich Im, Europa Luminilor, Traducere de Valentin Panaitescu, Ia i, Editura Polirom, 2003. Horvát, Pavol , Anton Bernolák. Pôvod a osudy jeho rodiny, život a dielo, Bratislava, Matica Slovenská, 1998. Hroch, Miroslav, V zájmu národa , Praha, Karlova Univerzita, 1996. Idem, Social Preconditions of National Revival in Europe, Cambridge and New York, Cambridge University Press, 1985. Idem, Na prahu národní existence, Praha, Mladá Fronta, 1999. Hu čko Ján, Život a dielo Ľudovíta Štúra, Martin, Osveta, 1988. Idem, Sociálne zloženie a pôvod slovenskej obrodeneckej inteligencie, Bratislava 1974.
Iorga, Nicolae, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821). Epoca lui Petru Maior, Bucure ti, Editura Didactic ă i pedagogic ă, 1969. Idem, Istoria înv ăŃământului românesc , Editura didactic ă i pedagogic ă, Bucure ti, 1971. Idem, Istoria presei române ti, Muzeul Literaturii Române, Bucure ti, 1999. Idem, Sate i preo Ńi din Ardeal, Editura Saeculum I.O., Bucure ti, 2007.
Jaspers, Karl Kant, San Diego, Editura Harcourt Brace Jovanovich, 1962. Johnson, Lonnie R., Central Europe: Enemies, Neighbors, Friends, Oxford University Press, New York, 1996.
Kann, R, A., A study in Austrian Intellectual History from Late Baroque to Romanticism, New York, 1960. Idem, A history of the Habsburg Empire. 1526-1918, Berkeley, University of California Press, 1977. Kann, Robert, A, Zden ěk, David V, The peoples of the Eastern Habsburg Lands(1526- 1918), Seattle and London, University of Washington Press, 1984. Kirschbaum, Jozef M, Anton Bernolák. The first codifier of the Slovak Language(1762- 1813), Cleveland, Slovak Institute, 1962. Idem, Slovak Language and Literature, Cleveland, Winnipeg, 1975. Kirschbaum, Stanislav J. Historical Dictionary of Slovakia , Londra, The Scarecrow Press, 1999.
21 Idem, Ľ. Štúr and his place in the slavic world, Cleveland, 1958. Idem, A History of Slovakia. The Struggle for survival, New York, Palgrave Mac Millan, 2005. Idem, Slovak language and literature, Winnipeg, Cleveland, 1975. Kohn, Hans, Idea of nationalism , MacMillan Publising Company, 1961. Kosáry, Domokos G., Culture and society in eighteenth-century Hungary , Budapest, 1981. Ko čí, J., České národní obrození , Praha, 1978. Kollár, Ján: Staroitalia Slavjanská aneb Objevy a důkazy živl ů Slavskych, Viede ň, V císa řské královské dvorské a státné tiskárn ě, 1853. Idem, Cestopis obsahující cestu do Horní Itálie a odtud přes Tyrolsko a Bavorsko se zvláštním ohledem na slavjanské živly roku 1841 konanou , Praha, 1862. Idem, Slávy Dcéra, Bratislava, Slovenský Spisovate ľ, 1979. Idem, Národnie spievanky, I,II, Bratislava, 1953. Idem, Pamäti z mladších rokov života, Bratislava, Tatran, 1972. Idem, O literárnej vzájemností, Bratislava, 1954. Idem, Dielo I. Básne , Bratislava, 2001. Köpeczi, Béla, La France et la Hongrie au debut du XVIIIeme siecle, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1971. Idem, Histoire de la Transylvanie, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1992. Koré č, Michal, Dejiny Slovenska, Bratislava, 1998. Kosáry, Domokos, The Hungarian Revolution of 1848 in the context of European History, Budapest, Collegium Budapest, 1992. Kotvan, Imrich, Bibliografia bernolákovcov , Martin, Matica slovenská, 1957. Ková č, Dušan , Dejiny Slovenska , Praha, Nakladatelství Lidové noviny, 1998. Idem, Kronika Slovenska . Od najstarších čias do konca 19. storo čia , Bratislava, Fortuna Print & Adox, 1998. Kova čevi čová, So ňa: Liptovský svätý Mikuláš. Mesto spolkov a kultúry v rokoch 1830 – 1945, L. Mikuláš, Tranoscius, 1992. Kovacs, Elizabeth, Die „Herausentwicklung İsterreichs aus dem Heiligen Römischen Reich” im Reflex der Beziehungen von Kaisertum und Papsttum während des 18. Jahrunderts în İsterreich in Europa der Aufklärung. Kontinuität und zänsur in Europa zur zeit Maria Theresias und Joseph II, Wien, 1985. Kridl, Manfred, A Survey of Polish Literature and Culture, New York, Columbia University Press, 1956. Kuruc, Vojtech, Anton Bernolák. Život a dielo, Nové Zámky, 1982. Kutnar, František, Přehledné d ějiny českého a slovenského d ějepisectví, II, Praha 1977.
LeCaine Agnew, Hugh, The Czechs and the Lands of the Bohemian Crown, Stanford, Hoover Institution Press, 2004. Idem, Origins of the Czech National Renascence , Pittsburgh, University of Pittsburgh Press, 1993. Lendvai, Paul Ungurii , Traducere de Maria Nastasia i Ion Nastasia, Bucure ti, Humanitas, 2001. Levy, B. H. Aventurile libert ăŃ ii. O istorie subiectiv ă a intelectualilor , Bucure ti, Albatros, 1995.
22 Locke, John, A letter concerning toleration, Indianapolis, Liberal Arts Press. Lungu, Ion, coala Ardelean ă, mi care cultural ă na Ńional ă iluminist ă, Bucure ti, Viitorul românesc, 1995. Lupa , Ioan, Din istoria Transilvaniei, Bucure ti, Editura Eminescu, 1988.
Maior, Petru, Scrieri, edi Ńie îngrijit ă de Fugariu Florea, 2 volume, Bucure ti, 1976 Idem, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia, edi Ńie îngrijit ă de Gavril Istrate, Ia i, 1990. Idem, Protopopadichia, edi Ńie îngrijit ă de Laura Stanciu, Alba-Iulia, 1998. Macura, V, Znamení zrodu: české národní obrození jako kulturní typ , Praha, 1995. Marica, George E, Ideologia genera Ńiei române de la 1848 în Transilvania, Bucure ti, 1968 Marino, Adrian, Biografia ideii de literatur ă. Vol. II: Secolul Luminilor. Secolul 19, Cluj- Napoca, Dacia, 1992. Matula,Vladimír (coord.), Ľudovít Štúr. Život a dielo 1815 – 1856 , Bratislava, Vydavate ľstvo SAV, 1956. Ma ťov čík, Augustín, Život a dielo Antona Bernoláka , Národné literárne centrum – Dom slovenskej literatúry, Bratislava 1997. Idem, Martin Hamuljak , Bratislava, 1991. Idem, Slovenské narodné obrodenie v kultúre a literatúre (postavy, problémy, súvislosti) , Dolný Kubín, 1993. Mârza, Iacob coal ă i na Ńiune ( colile din Blaj în epoca rena terii na Ńionale) , Cluj- Napoca, Editura Dacia, 1987. Idem, Kultúrne styky Sedmohradsckých Rumunov so Slovenskom v druhej polovici 18. a na za čiatku 19. storo čia, în Historický časopis, Bratislava, 31, 6, 1983, p. 912-926. McManners, John, Church and Society in Eighteenth-Century France, vol. II, Oxford, Clarendon Press, 1998. Idem, Religious change in Europe:1650-1914, Oxford, Clarendon Press, 1997.
Miron, Greta Monica, Biserica Greco-catolic ă din Transilvania. Cler i enoria i(1697- 1782), Cluj-Napoca, Presa Universitar ă Clujean ă, 2004. Micu, Samuil, Scurt ă cuno tin Ńă a istorii românilor, Bucure ti, Editura tiin Ńific ă i Enciclopedic ă, 1963. Idem, Scrieri filosofice, edi Ńie îngrijit ă de Teodor Pompiliu i Dumitru Ghi e, Bucure ti, 1966. Montesquieu, Charles, Despre Spiritul Legilor, Bucure ti, Editura tiin Ńific ă i Pedagogic ă, 1964. Mráz, Andrej , Ján Kollár , Bratislava, 1952. Idem, Dejiny slovensky literatúry, Bratislava, 1948. Munteanu, Romul, La culture roumaine à l’époque des Lumières, Bucure ti, Univers, 1982. Idem, Iluminismul Bucure ti , Editura Albatros, Colec Ńia Lyceaum, 1971. Mure anu, Camil, Boc an, Nicolae, Bolovan Ioan, Revolu Ńia de la 1848-1849 în Europa Central ă. Perspectiva istoric ă i istoriografic ă, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitar ă Clujean ă, 2000. Murgescu, Bogdan A fi istoric în anul 2000, Bucure ti, Editura All Educa Ńional, 2000.
23
Nemo, Philippe, Ce este Occidentul ?, Traducere de Adrian Ciubotaru, Chi in ău, Editura Cartier, 2008. Netea, Vasile, Gheorghe Bari Ńiu. Via Ńa i activitatea sa , Bucure ti, 1966. Idem, Con tiin Ńa originii comune i a unit ăŃ ii na Ńionale în istoria poporului român, Bucure ti, Albatros, 1980. Neumann, Victor, Tenta Ńia lui Homo Europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Central ă i de Sud-Est, Bucure ti, ALL, 1997. Nicoar ă, Teodor, Transilvania la începuturile timpurilor moderne(1680-1800). Societate rural ă i mentalit ăŃ i colective, Cluj-Napoca, Dacia, 2002. Niculescu, Alexandru, coala Ardelean ă i limba român ă, Bucure ti, Editura tiin Ńific ă, 1971.
Ormis, J.V., O re č a národ, Bratislava, Vydavate ľstvo Slovenskej Akadémie vied, 1973. Orton, Lawrence D., The Prague Slav Congress of 1848, New York, East European Quaterly Boulder, 1978.
Papadima, Ovidiu, Ipostaze ale iluminismului românesc, Bucure ti, 1975. Pantazi, Radu, Via Ńa i ideile lui Gheorghe Bari Ńiu , Bucure ti, 1964. Pauliny, Eugen Dejiny spisovnej sloven činy od za čiatkov po sú časnos ť, Bratislava, VEDA, 1983. Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. II, Bucure ti, 1994. Petráš, Milan (editor), Slovenské u čené Tovaryšstvo.1792-1992 , Trnava, Západoslovenské múzeum, 1993. Platon, Gheorghe, Geneza revolu Ńiei române de la 1848 , Ia i, 1980. Popovici, Dumitru, La littérature roumaine à l’époque des Lumières, Sibiu, 1945 Idem, Studii literare, I, Literatura român ă în epoca luminilor, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1972. Porter, Roy, Teich Mikulas, Enlightenment in National Context, New York and London, Cambridge University Press, 1981. Prodan, David, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria form ării na Ńiunii române, Bucure ti, Editura Enciclopedic ă, 1998. Idem, Din Istoria Transilvaniei. Studii i evoc ări, Bucure ti, Editura Enciclopedic ă, 1991. Idem, Răscoala lui Horea, I-II, Bucure ti, Editura tiin Ńific ă i Pedagogic ă, 1979. Protase, Maria, Petru Maior: un ctitor de con tiin Ńe, Bucure ti, Minerva, 1973. Protopopescu, Lucia, Noi contribu Ńii la biografia lui Ion Budai Deleanu. Documente inedite, Bucure ti, 1967. Idem, Contribu Ńii la istoria înv ăŃă mântului din Transilvania, 1774-1805 , Bucure ti, Ed. Didactic ă i Pedagogic ă, 1966. Prundu , Silvestru Augustin, Pl ăianu, Clemente , Catolicism i ortodoxie românească. Scurt istoric al Bisericii Române Unite , Cluj-Napoca, Casa de editur ă Via Ńa Cre tin ă, 1994. Pynsent, Robert B., Questions of identity. Czech and slovak ideas of nationality and personality, CEU Press, Londra, 1994.
24 Radvány, Hadrián: Slovenské u čené Tovaryšstvo – organizácia a členstvo 1792 – 1796 , Trnava, Spolok sv. Vojtecha, 1992. Rapant, Daniel, Tatrín (Osudy a zapasý), Martin, 1950. Idem, Slovenské povstanie 1848-1849, Martin, Bratislava, 1964. Idem, Slovenský prestolný prosbopis z roku 1842 , Liptovský Mikuláš, Tranoscius, 1943). Ricouer, Paul, De la text la ac Ńiune. Eseuri de hermeneutic ă, Traducere i postfa Ńă de Ion Pop, Cluj, Echinox, 1999. Rolland, Romain, Maurois, Andre, Herriot, Eduard, French Thought in the Eighteenth Century: Rousseau, Voltaire, Diderot, New York, David McKay, 1953. Roman Negoi, Ana Maria, Recuperarea unui destin. Gheorghe incai, Hronica Românilor, Cluj Napoca, Argonaut, 2009. Rosenbaum, K. (editor), Pavel Jozef Šafárik. Dejiny slovanského jazyka a literatúry všetkých náre čí, Bratislava, 1963. Ruttkay, Fra ňo, Ľudovít Štúr ako publi čista a tvorca slovenskej politickej žurnalistiky, Martin, Matica slovenska, 1982.
Sak, Robert, Jozef Jungmann. Život obrozence, Vyšehrad, 2007. Săsăujan, Mihai, Politica bisericeasc ă a CurŃii de la Viena în Transilvania (1740-1761), Cluj Napoca, Presa Universitar ă Clujan ă, 2002. Schaser, Angelika, Reformele iosefine în Transilvania i urm ările lor în via Ńă social ă, Traducere de Monica Vlaicu, Sibiu, Editura Hora, 2000. Sedlák, Istvan(editor) Pavol Jozef Šafárik v českej a slovenskej slavistik, Košice 1993. Idem, Pavol Jozef Šafárik a slovenské národné obrodenie , Martin, 1989. Idem, Ľudovít Štúr v súradniciach minulosti a sú časnosti , Martin, Matica slovenská, 1997. Shapin, Steven, The Scientific Revolution , Chicago, University Of Chicago Press, 1998. Sigmirean, Cornel Istoria form ării intelectualit ăŃ ii române ti din Transilvania i Banat în epoca modern ă, Cluj-Napoca, Presa Universitar ă Clujean ă, 2000. Smith, Anthony D, Nationalism: Theory, Ideology, History , London, Polity Press, 2001. Idem, National Identity , Harmondsworth, Middlesex Penguin 1986. Solomon, Robert C., Higgins, Katleen M, The Age of German Idealism, London, Routledge, 1993. Stanciu, Laura, Biografia unei atitudini: Petru Maior(1760-1821), Cluj-Napoca, Risoprint, 2003. Idem, Iluminism central-european: coala Ardelean ă (1700-1825), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2010. Szabo, Franz A.J., Kaunitz and enlightened absolutism. 1753-1780, Cambridge, Cambridge University Press, 2003. Sugar, Peter F., A History of Hungary, Indiana, Indiana University Press, 1990.
incai, Gheorghe , Cronica Românilor, edi Ńie îngrijit ă de Fugariu Florea, 3 volume, Bucure ti, 1978. Idem, Înv ăŃă tur ă fireasc ă spre surparea supersti Ńiei norodului, edi Ńie îngrijit ă de Dumitru Ghi e i Teodor Pompiliu, Bucure ti, Editura tiin Ńific ă, 1964.
Špiesz, Anton: Bratislava v 18. storo čí, Bratislava, Tatran, 1987.
25 Idem, Dejiny Slovenska: na ceste k sebauvedomeniu, Bratislava, Perfekt, 2000 Špiesz, Anton, Dušan Čaplovi č, Illustrated Slovak History: A Struggle for Sovereignity in Central Europe, Wauconda, Bolchazy-Carducci, 2006. Štúr Ľ., Hlas k rodákom, Bratislava, Tatran, 1974. Idem, Náre čie slovenské alebo potreba písania v tomto náre či, Bratislava, Tatrín, 1846. Idem, Slovanstvo a svet buducnosti, Bratislava, Slovenský inštitút medzinárodných štúdii, 1993. Idem, Stary a nový vek Slovákov, Bratislava, Spolok Slovenských spisovate ľov , 1994. Idem, Dielo, I, II, Bratislava, Slovenský Tatran, 2003. Švorc Peter a kolektív, Sprievodca po historickom Prešove , Prešov, Universum, 1997 .
Teich, Mikuláš, Porter, Roy (editori), The Industrial Revolution in the national context. Europe and the USA, Cambridge, Cambridge University Press, 1996. Teodor, Pompiliu, Ghi e, Dumitru, Fragmentarium iluminist, Cluj-Napoca, Dacia, 1972. Teodor, Pompiliu, Interferen Ńe iluministe europene, Cluj-Napoca, Dacia, 1984. Idem, Sub semnul Luminilor: Samuil Micu, Cluj-Napoca, Presa Universitar ă Clujan ă, 2000. Teodor, Pompiliu, Stanciu, Laura, Mârza, Iacob, Semantic ă politic ă iluminist ă în Transilvania(sec XVII-XIX). Glosar de termeni, Alba Iulia, Aeternitas, 2002. Thiesse, Anne Marie, Crearea identit ăŃ ilor na Ńionale în Europa. Secolele XVIII-XX , Traducere de Andrei Paul Corescu, Camelia Capverde, Giuliano Sfichi, Ia i, Polirom, 2000. Tibenský, Ján, Juraj Fándly. Život a dielo , Bratislava 1950. Idem, Matej Bel, Bratislava, 1987. Idem, J. Papánek - J. Sklenár. Obrancovia slovenskej národnostnosti v 18. storo čia, Martin, Osveta, 1958. Idem, Deijny Slovenska slovom a obrazom, Martin, Osveta, 1981. Tilly, Charles Revolu Ńiile europene (1492-1992) , Ia i, Polirom, 2002. Tomu , Mircea, Gheorghe incai: Via Ńa i opera, Bucure ti, 1965. Topolski, Jerzy, Metodologia istoriei, Bucure ti, Editura tiin Ńific ă i Enciclopedic ă, 1987. Trencsényi, Balázs, Kopecek, Michal, Discourses of Collective Identity in Central and Southeast Europe, I, II, Budapest, Central European University Press, 2006. Turczynski, Emmanuel, De la iluminism la liberalismul timpuriu. Vocile politice i revendic ările lor în spa Ńiul românesc, Traducere de Irina Cristescu, Bucure ti, Editura Funda Ńiei Culturale Române, 2000. Idem, Konfession und Nation zur Fühgeschichte der serbischen und rumänischen Nationsbildung, Düseldorf, 1976.
Urgela, Jozef: Dejiny lesníckeho školstva a vedy na Slovensku , Martin, Osveta, 1985. Vovelle, Michel, Omul Luminilor, Ia i, Polirom, 2000.
Valjavec, Fritz, Geschichte der deutschen Kulturbeziehungen zu Südosteuropa.III. Aufklärung und Absolutismus, Munchen, Verlag R. Oldenbourg, 1958. Vyvíjalová, Mária, Alexander Rudnay v kontexte slovenského národnoobrodenského hnutia, Martin, Matica Slovenská, 1998.
26 Idem, Juraj Palkovi č (1769-1850) , Bratislava, 1971.
Wandycz, Piotr S., Pre Ńul libert ăŃ ii. O istorie a Europei Central R ăsăritene din Evul Mediu pân ă în prezent , Traducere de Mihaela Paraschivescu, Bucure ti, All, 1998. Idem, The Lands of partitioned Poland, 1795-1918, Washington, 1996. Ward, W. R., Christianity under the Ancien Raegime, 1648-1789 , Cambridge, Cambridge University Press, 1999. Weber, Eugen , Paths to the Present: Aspects of European Thought From Romanticism to Existentialism, New York, Dodd, Mead & Company, 1960. Wilson, Peter H., Absolutism in Central Europe, Routledge, 2000. Winter, Eduard, Der Josefinismus. Die Geschichte des österreichischen Reformkatholizismus, Berlin, Rutten&Loening, 1962. Wolf, Iosif, Repere europene în istoriografia colii Ardelene, în Stat. Societate. Na Ńiune. Interpret ări istorice, volum îngrijit de Nicolae Edroiu, Aurel R ădu Ńiu, Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Dacia, 1982. Wolff, Larry, Inventarea Europei de Est. Harta Civiliza Ńiei în Epoca Luminilor, Traducere de Bianca Rizzoli, Bucure ti, Humanitas, 2000.
Zoltan, Toth I, Primul secol al na Ńionalismului românesc ardelean 1697-1792, Bucure ti, Pythagora, 2000. Zöllner, Erich Istoria Austriei de la începuturi pân ă în prezent , Traducere de Adolf Ambruster, Bucure ti, Enciclopedic ă, 1997. Zub, Al., Orizont închis. Istoriografia român ă sub dictatur ă, Ia i, Institutul European, 2000.
III. Studii i articole de specialitate Ács, Pál, „Ignoramus”: David Hume’s Ideas in the Hungarian Enlightenment, în The reception of David Hume in Europe, ed. Peter Jones, Londra, 2005. Aczel, Richard In the wake of Enlightenment: the birth of modern Hungarian Literature în Hungarian Studies, în Hungarian Studies, Budapesta, Akadémiai Kiadó, II, nr. 11, p. 170-187. Auty, Robert Dialect, ko ινή and tradition in the formation of Literary Slovak, în Slavonic and East European Review , nr. 93, iunie 1961, p. 48-62. Idem, Ján Kollár (1793-1852) în The Slavonic and East European Review, nr. 76, 1952, p. 18-44. Barna, Ábrahám Alexander Rudnay. Uhorský patriotizmus, Slovania, slovaci, în Alexander Rudnay a jeho doba, Ostrihom-Trnava, 1998. Bunea, Victor , Manualele colare române ti din secolul al XVIII-lea: importan Ńa istoric ă i valorificarea lor tiin Ńific ă, în Valori bibliofile din Patrimoniul Cultural Na Ńional , Râmnicu Vâlcea, 1980. Butvin, Jozef, Martin Hamuljak and the fundamental problems of the Slovak national revival, în Studia Historica Slovaca , II, 1965, p. 68-76.
27 Câmpeanu, Remus, Unire religioas ă i mental public la începuturile catolicismului românesc din Transilvania, în Annales Universitatis Apulensis , Series Historica, nr. 10/II, 2006, p. 93-102. Idem, Un efect spectaculos al Unirii religioase: integrarea elitelor române ti în sistemul catolic de înv ăŃă mânt, în Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, 6/II, 2002, p. 127-140. Firczak, Gheorghe, Un iluminist transilv ănean: Barcsay Ábrahám, în Anuarul Institutului de Cercet ări Socio-Umane « Gheorghe incai » al Academiei Române, III-IV, 2000/2001, p. 203-207. Gyémánt, Ladislau, Ecouri ale Revolu Ńiei Franceze în Transilvania, în Crisia, 1988, p. 176-177. Hudek, Adam Slovak historiography and constructing the Slovak national story up to 1948, în Human Affairs, 1, 2006, p. 51-65. Ioncioaia, Florea, Tineri din Principate la studii în Europa (1800-1834). O tentativ ă de sistematizare, în Anuarul Institutului de cercet ări socio-umane Gheorghe incai, I, 1998, p. 18-43. Kiss, Endre, A Typology on Nineteenth Century Concepts of Nationhood, în East European Quaterly, vol.30, 1996, p.47-65. Kosáry, D, Mathias Bél und die Intelligenz im alten Ungarn des achtzehnten jahrhunderts, în Etudes Historiques Hongroise, 1985, publiées à l’occasion du XVIeme Congrès International des Sciences Historiques par le Comité National des Historiens Hongrois, p. 579-593. LeCaine Agnew, Hugh, When Is a Nation Not a Nation? The Formation of the Modern Czech Nation , în History of European Ideas, 15, no. 4-6, 1992, p. 787-792 ; Idem, The Emergence of Modern Czech National Consciousness: A Conceptual Approach , în Ethnic Studies , 10, 1993, p. 211-222. Leslie, R. F., Polish political divisions and the struggle for power at the beginning of the insurrection of november 1830, în The Slavonic and East European Review, nr. 76, 1952, p. 41-57. Mannová , Elena, Spolky a ich miesto v živote spolo čnosti na Slovensku v 19. stor. Stav a problémy výskumu , în Historický časopis , 38, 1990, nr. 1, pag. 16-32. Mann, S. E., Karel Havlí ček: a slav pragmatist, în The Slavonic and East European Review, nr. 93, 1961, p. 12-19. Matula, Vladimír, The conception and the development of Slovak national culture in the period of national revival, în Studia Historia Slovaca, XVIII, 1990, p. 13-32. Mârza, Eva, Mârza, Andreea, Transilvania în opera polihistorului slovac Mathias Bel (1684-1749), în Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, Alba Iulia, 13, 2009, p. 115-123. Mârza, Iacob, Kultúrne styky Sedmohradsckých Rumunov so Slovenskom v druhej polovici 18. a na za čiatku 19. storo čia, în Historický časopis, Bratislava, 31, 6, 1983, p. 913-917. Idem, Schimb c ărtur ăresc interromânesc în Vormärz: profesori ardeleni la Ia i (Cercet ări preliminare), în Biblioteca Central ă Universitar ă „Mihai Eminescu”, Biblioteca i perenitatea culturii române ti, Ia i, 1990, p. 409-423. Idem, Mihail Tertina (1750-1808), un iluminist slovac la Oradea, în Biblioteca i Cercetarea, XVIII, 1989, p. 79-91.
28 Idem, Lectori ai manualului de istorie al lui Martin Bolla: semnifica Ńii culturale i politice , în Sargetia, XVIII-XIX, 1984-1985, pp. 373-389. Kulturelle Beziehungen zwischen Siebenbürgen und der Slowakei im Zeitalter der Aufklärung: Michael Tertina in Gross Wardein (Kulturne kontakty medzi Sedmohradskom a Slovenskom v obdobi osvietenstva) , în Filozofická fakulta UKF Kultúra – priestor interdisciplináreho myslenia, 4, Zborník z medzinárodného vedeckého sympózia konaného dna 21. – 22. septembra 2004 na Univerzite Konštantína Filozofa, Nitra, 2005, pp. 591-594. Nagy, István, Život a dielo Alexandra Rudnaya, în Alexander Rudnay a jeho doba , Ostrihom-Trnava, 1998. Platon, Gheorghe , Na Ńiune i mi care naŃional ă în primele decenii ale secolului al XIX- lea, în Anuarul Institutului de Istorie “George Bari Ńiu”, XLII, Series Historica, 2003, p. 221-241. Platon, Alexandru-Florin, Fe Ńele lui Ianus: Istoriografia Român ă la sfâr it i început de secol , în Anuarul Institutului de cercet ări socio-umane Gheorghe incai , III-IV, 2000- 2001, p. 7 – 22. Pražák, Albert, The Slovak sources of Kollár’s panslavism, în The Slavonic Review, nr. 18, vol. VI, 1928, p. 56-89 Rebro, Karol, Attempts at a rightfull solution of the Slovak national question in the revolutionary years 1848-1849, în Studia Historia Slovaca , IV, 1966, p. 38. Roman-Negoi, Ana Maria, Oportunit ăŃ i culturale la început de secol XIX. Gheorghe incai i contactul cu iluminismul maghiar(1803-1808), în Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, Alba Iulia, 9/I, 2005, p. 55. Idem, Politica editorial ă a Tipografiei Universit ăŃ ii din Buda la începutul secolului al XIX-lea, în łara Bârsei, 12, 2006, p. 56-62. Siupur, Elena, The formation of Romanian intellectuals in the 19 th century, în Itinerarii academice româno-europene , Târgu Mure , nr. 8, 1997, p. 78. Stanciu, Laura coala Ardelean ă un subiect epuizat?Revizitarea unui concept, în Annales Universitas Apulensis, Series Historica, 8, 2004, p. 105-112 Idem, Reformism, ideologie agrarian ă i exerci Ńiu politic. Laitmotivul peti Ńionalismului românesc în Transilvania (1697-1894), în Anuarul Institutului de Cercet ări Socio-Umane „Gheroghe incai” , VIII-IX, 2005-2006, p. 26-44. Idem, Petru Maior între Aufklärung i Les Lumières, în Buletinul Cercurilor tiin Ńifice Studen Ńe ti, I, Alba-Iulia, 1995, p. 169-179. Idem, Petru Maior - precursor al romantismului , în Sargetia, XXVII/1, 1997-1998, p.755-770. Idem, Un reprezentant al iluminismului catolic de tip provincial: Petru Maior (1785- 1809) , în vol. Reghinul cultural , IX, Coord. Grigore Ploesteanu, M. Sara, Reghin, 2004. Szücs, Jeno, The Three Historical Outlines of Europe , în Acta Historica , 29, 2-4, 1983, p. 131-184. Sedlák, Imrich , Ľudovít Štúr a slovenské študenské hnutie, în Ľudovít Štúr v súradniciach minulosti a sú časnosti , Martin, Matica Slovenska, 1997, p. 28-39. Sládkovi č, Andrej , Národ ňje školi, în Slovenské národné noviny, nr. 48, 1846, (Archív Literatúry a umenia Slovenská Národná Knižnica.
29 Szabó, Nicolae, Tinerii ardeleni la academiile i universit ăŃ ile din Ungaria înaintea anului 1848, în Anuarul Institutului de Cercet ări Socio-Umane “Gheorghe incai”, V- VI, 2002-2003, p. 31-41. tefan, Florin, István Széchenyi i românii din Transilvania, în Studia Universitatis Babe -Bolyai, Historia, XLIX, I, 2004, p. 53-66. Teodor, Pompiliu, O perspectiv ă actual ă asupra Revolu Ńiei din 1848 în Principatele Române, în Anuarul Institutului de cercet ări socio-umane al Academiei Române , I, 1988, p. 110-120. Tibenský, Ján, Juraj Fándly a slovenské národné obrodenie în Historický Časopis, nr.1, 1991, p. 10-26. Idem, Bernolák’s influence and the origins on the Slovak awakening, în Studia Historica Slovaca , nr. 2, 1964. Idem, Adam František Kollár – historian of enlightenment în Studia Historia Slovaca, XIII, 1984. Vyvíjalová, Mária, Slovak historiography in the period of the beginning of the Slovak national revival (1780-1830), în Studia Historia Slovaca, XIII, 1984, p. 34-57. Idem, Anton Bernolák a osvietenstvo , în Historický Časopis , 28, 1980, 1, p. 75-111. Idem, Sociálne a politické myslenie Bernolákovcov , în Historický Časopis, 26, 1978, 2, p. 227-258.
30