REVISTA ISTORICA Anul XII, N-Le 7-9
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Imprimat legal. REVISTA ISTORICA Anul XII, N-le 7-9. Iulie-Septembre 1926. DARI DE SAMA, DOCUMENTE ŞI NOTIŢE PUBLICATE DE N. IORGA CU CONCURSUL MAI MULTOR SPECIALIŞTI. SUMARIUL: C. C. Giurescu: Consideraţii asupra istoriografiei roma neşti în ultimii douăzeci de ani. N. lor ga: O carte despre Botoşani. loan C. Filitti: Un raport catolic despre Moldova la sfîr- şitul secolului al XVlI-lea. T, G. Bulat: Mărturii din timpul revoluţiei lui Tudor Vla- dimirescu. — încă un act de la Mihai Viteazul. — O scrisoare de la negustorii din Tîrgovişte către Sibiieni. Sever Zotta: O scrisoare de recomandaţie a lui Lamar- tine pentru un boier din Moldova. — Un Voevod al Moldovei în poesia populară ucrainiană. — Ultima ştire despre Constanţi; Şerban Voevod. Emil Vtrtosu: Mormîntul lui Constantin Brîncoveanu. Victor Motogna: Un document necunoscut privitor la Dan al II-lea. Miltiade Cuparencu: Boieri pribegi din Ţara-Românească în Ardeal. Const. I. Karadja: Dosarul unei moşii domneşti (Răcăciunii). Documente de N. Iorga, T, G. Bulat, Iuliu Tuducescu şi V. Motogna. Dări de samă, Notiţe şi Varia de N. Iorga. TIPOGRAFIA „DATINA HOMĂNEASCĂ", VĂLENH-DE-MUNTE (PRAHOVA) Preţul 45 lei. Anuí al Xll-Iea, n-Je 7-9. Íulie-Septembré 1926 REVISTA ISTORICA — DĂRI DE SAMĂ, DOCUMENTE ŞI NOTIŢE — PUBLICATĂ de N. IORGA, CU CONCURSUL MAI MULTOR SPECIALIŞTI Consideraţii asupra istoriografiei româneşti în ul timii douăzeci de ani'. In discursul de recepţie rostit la Academia Română în April 1905, Ioan Bogdan aruncă o privire generală asupra întregii istoriografii romaneşti, de la început pană în acel moment. El enumera scrierile mai însemnate apăruter publicaţii de documente, cronici şi monografii şi indica apoi diferitele probleme care se puneau atunci istoriografiei naţionale. Din aceste probleme, el a- trăgea atenţia mai cu seamă asupra celor de istorie internă. Cu privire la importanţa lor, I. Bogdan spunea: „Evoluţia istorică a unui popor poate fi înţeleasă numai prin factorii interni ce au provocat-o, deci prin studiul claselor sociale, ce l'au constituit şi al ideilor ce au stăpînit acţiunea lor. Dacă aceasta este adievăr rat pentru celelalte popoare ale Europei, e cu atît mai adevărat pentru noi Romînii a căror istorie nu se caracterisează aţît prin mari schimbări politice, provocate de personalităţi isto rice marcante,, cît printr'o lentă evoluare a instituţiilor primi tive" 2. Şi totuşi aceste instituţiuni, asupra cărora există un ma terial bogat, provenind din işvoare istorice directe şi obiective, e partea cea mai puţin cunoscută din istoria noastră. Aşa dar—spu nea Bogdan — activitatea istorică a generaţiunii adtuale trebuie să se îndrepte spre „studiul organizaţiunii noastre sociale sau pen tru a întrebuinţa un termen mai cuprinzător, al culturii române"3. Dar aceasta nu se putea face atâta vreme cât imensul material documentar de care dispuneam rămînea inedit în depozitele de 1 Paginile ce urmează au constituit, inlr'o formă mai resumată, D,rfe. legerea inaugurală a conferinţei de Istorie Modernă a Românilor, ţi nută la Universitatea' dîri "Bucureşti, ToT, "4TPebr*ual- fSŞC * Istoriografîâ'lffîfifină'şi protlemele ^ acrai^T'Bucureşti 1905, p. 19. :! Ibid. la Academie şi Arhivele Statului. De aceia Ioan Bogdan arăta ca o necesitate imediată a istoriografiei romaneşti publicarea acestui material documentar, dîadu-i precădere chiar faţă de mo nografiile istorice. Pe lingă publicarea documentelor, el cerea şi ediţii critice pentru cronici şi alcătuirea unui „Corpsis inscripţio nam romanicarum" K De la exprimarea acestor de?iderafce au trecut peste douăzeci de ani. Să ne fie îngăduit ca, aruncînd îndărăt o privire asupra acestui răstimp, să urmărim opera istoriografică îndeplinită, insistînd în deosebi asupra punctelor relevate de Ioan Bogdan. Să încercăm a ni da sama întru cît s'a îndeplinit programul de lucru enunţat atunci şi, ca o consecinţă logică, să arătăm ceia ce, după mo desta noastră părere, ar rămîne de împlinit de aici înainte, O facem cu credinţa că această încercare nu va fi conside rată ca un act de presumţia. Dacă ne-am hotărît să dăm în cîteva pagini o scurtă privire asupra istoriografiei romaneşti din ultimul timp, am făcut-o cu gîndul să uşurăm persoanelor care se in teresează de istoria naţiona'ă şi mai ales studenţilor începători, o orientare repede în publicaţiile mai noi a!e acestei disciplina şi o familiarisare cu unele din problemele actuale* ale ei2. Vom împărţi cercetarea noastră în două părţi: prima va trata despre materialul documentar şi despre studii. Pentru ambele' categorii, ne vom mărgini, evident, numai la lucrările mai im portante, neţinînd în samă toate contribuţiunile mărunte â. Cea de a doua parte va cuprinde cîteva observaţiuni asupra unora din problemele de samă ale istoriografiei romaneşti de azi. 1 Ibid., pp. 21, 25-6. 2 Urmăm în felul acesta şi îndemnul pe care acum cîţiva ani, într'o şedinţă a Seminariului de Istorie Universală, profesorul Iorga ni 1-a dat de a publica o schiţă a istoriografiei romaneşti. Am mărginit cer cetarea noastră numai la ultimii douăzeci de ani, de la 1905 înainte, în tru' cît, pentru epoca anterioară, există expunerea lui Ioan Bogdan din discursul de recepţie amintit. Pentru publicaţiile de documente din a- ceiaşi epocă trebuie consultat N. Iorga, Note critice asupra culegeri lor de documente interne româneşti, Bucureşti, 1903, 34 p. Cf. ace laşi. Despre adunarea şi tipărirea izvoarelor relative la istoria Romî- nilor, în „Prinos lui D. A. Sturdza", Bucureşti 1903, pp. 1-126. 3 Dacă ar fi să le adăogăm şi pe ele, atunci încercarea de faţă ar lua proporţii uriaşe, transformîndu-se într'un volum bibliografic. Nu aceasta a fost însă intenţia noastră. In ce priveşte materialul documentar, trebuie să amintim în pri mul rînd publicaţiile care existau la 1905 şi care au fost conti nuate. Ne gîndim întăju la marea publicaţie de documente Hurmu- zaki, ce apare sub auspiciile Academiei Romîne. In interval de douăzeci de ani, ea a sporit cu opt volume, cuprinzînd : 1. Do* cumente greceşti editate de Papadoplulos-Kerameus1 şi d. N. Iorga3. 2. Acte şi scrisori din Arhivele Bistriţei, Braşovului şi Si- biiului editate de d. Iorga 3. 3. Corespondenţă diplomatică şi ra poarte consulare francese (3 volume), de N. Hodoş *. 4- Corespon denţă consulară şi rapoarte diplomatice austriace de d. I. Nis- tor 5. îndată după această publicaţie, care constituie „cel mai bogat repertoriu de acte şi documente referitoare la istoria politică a RomîniIor"rt, trebuie să amintim aceia a Studiilor şi Documente lor d-lui Iorga. La cele zece volume apărute pană în 1905, dom nia sa a mai adăogit încă alte 15 cuprinzînd un bogat ma terial documentar inedit, inscripţiile bisericilor din Moldova, Ţara- Romănească şi Maramurăş, ştiri de origine străină privitoare la noi, însoţite toate acestea de introduceri lămuritoare 1 Voi. XIII, Bucureşti 1909 ; traducere de G. Murnu şi C. Litzica, Bucureşti 1914. Cuprinde scrieri şi documente din anii 1592-1837. 2 Voi. XIV, partea 1, Bucureşti 1915, (documente din anii 1320-1716) şi partea 2, Bucureşti 1917, (documente din anii 1716-1777). 3 Voi. XV, partea 1, Bucureşti 1911 (documente <flin anii 1358-1600) şi partea 2, Bucureşti 1913 (documente din anii 1601-1825). * Voi. XVI, Bucureşti, 1912, (documente din aflii 1603)1824), voi. XVII, Bucureşti 1913 (documente din anii 1825-1846) şi voi. XVIII, Bu cureşti 1916 (documente din anii 1847-1851 şi indicele alfabetic a) numelor din volumele XVI-XVIII). 5 Voi. XIX, partea 1, Bucureşti 1922 (documente din anii 1782-1797). 6 I. Bogdan, Istoriografia, p. 15. 1 Voi. XI, Bucureşti, 1906, 305 p. Cuprinde: Rapoarie ale capuche- haieleii muntene supt Alexandru-Vodă Ghica; documente interne, muntene şi moldovene; şliri nouă despre luptele, turco-polone şi turco- germane din anii 1671 şi următorii; memoriile de reforme ale boie rilor romîni de la 1821; acte privitoare la Gheorghe Bibescu şi Ale xandru Ghica, etc. Voi. XII, Bucureşti 1906, 302 p. Cuprinde: Arhiva romanească a Com paniei Grecilor din Sibiiu; documente din Făgăraş, Răşinari, Haţeg, Maramurăş; registrul parohiei măcamurăşene a Giuleştilor; urbariul din 1600 al domeniului Beiuşului; antimise din Ardeal, etc. Voi. XIII, ^Bucureşti 1906, 335 p. Cuprinde: Inscripţii de la bisericile Documente din deposite străine a publicat şi Constantin Giurescu. Ca resultat al cercetărilor făcute de el în Arhivele din Viena, a apărut un volum intitulat: „Material documentar privitor la is- din Ardeal; manuscrise şi tipărituri expuse la exposiţia din Sibiiu; scrisori ardelene, mai ales din corespondenţa Vlădicăi Dionisie No- vacovici. Vol. XIV, Bucureşti 1907, 385'p. Cuprinde: Acte din arhiva mănăs tirii Hurezului (împreună cu un istorie al mănăstirii);' acte de la deo sebite mănăstiri; acte ale protopopiei de • Argeş; documente brâneo- veneşti şi ale altor.familii. Vol. XV. Bucureşti 1908, 380 p. Cuprinde: Inscripţii din bisericile României. (Un prim volum de inscripţii" clin bisericile României, în două fascicole, apăruse mai înainte, în 1905, respectiv 1907, în a- fară de colecţia Studiilor şi Documentelor.) Vol. XVI, Bucureşti 1909, 456 p. Cuprinde: Documente şi regoste din colecţii de familie (Kogălniceanu, Başotă, Cananău, Simionescu- Rîmniceanu, Paladi); inscripţii,-însemnări, miscellanea; etc. Vol. XVII, Bucureşti, 1909, 245 p. Cuprinde: însemnări din bise- ' ricile Maramurăşului, culese de loan Bírleá. Vol. XVIII. Cuprinde Studiul Constatări istorice cu privire la viaţa agrară a Romînilor, Bucureşti 1908,- 91 p., şi un volum de „Scrisori şi alte acte privitoare