acest num\r apare România cu sprijinul A.F.C.N.

revist\ editat\ cu concursul literar\ F u n d a ] i e i AN O N I M U L A p a r e su b eg i d a Un i u n i i Sc r i i t o r i l o r di n Ro m â n i a 25 septembrie320098 (Anul XLI). 32 pagini. 4 lei EDITORIAL de Nicolae Manolescu Familia Pillat – o mare familie Drepturile de scriitori istorice ale lui un comentariu Titu de Al. S\ndulescu Maiorescu p. 16-17 S-au împlinit o sut\ de ani de la retragerea din înv\]\mântul universitar, în urma unui conflict cu ministrul Spiru Haret, a lui Titu Maiorescu. Autorul Criticelor a fost un profesor extraordinar. A format mai multe genera]ii de studen]i, dintre care unii i-au urmat la catedr\ [i al]ii s-au întors, cu vremea, împotriva lui. Criticii primelor genera]ii maioresciene n-au fost, to]i, profesori universitari, Inedit nici Lovinescu, nici Cioculescu, nici Streinu, nici Perpessicius, r\ma[i profesori de liceu. Abia la vârsta pensiei, Cioculescu a predat la Facultatea de Filologie din Bucure[ti, conducându-mi, între altele, teza de doctorat, dup\ ce, imediat dup\ r\zboi, trecuse Scrisori de la pentru un semestru ori dou\ pe la Universitatea din Ia[i. Streinu a ]inut un curs special la Bucure[ti la începutul anilor ’70, ca visiting professor, s\ zicem. Modelul maiorescian a func]ionat mai bine Lucian Boz în critic\, nu totdeauna bineîn]eleas\. În schimb, în filosofia social\ (de[i a predat numai istoria filosofiei), a fost unanim contestat. Teoria formelor f\r\ fond, cea mai celebr\ din istoria noastr\, a prezentare si adnot\ri fost calul preferat de b\taie al antimaiorescienilor, de la Iorga, dar [i Lovinescu, maiorescian, el, la G. Munteanu, M. Ungheanu de [i Al Dobrescu. Critica propriu-zis\ a fost minimalizat\ îndeosebi de C\linescu. Ilie Rad De la C\linescu se trage formula privitoare la om, „o mare minte mediocr\“, [i obi[nuin]a de a-i considera Criticele drept elementare teoretic [i lipsite de spirit analitic. Cu toate încerc\rile, izolate, ale lui Vladimir Streinu, de a sus]ine caracterul complex al poeticii p. 18-19 maioresciene (influen]at\ de Poe), lucrurile au r\mas, ca atâtea altele, cum le-a stabilit C\linescu. Pare înc\ ast\zi ciudat s\ afirmi c\ principiul autonomiei esteticului îi deschidea lui Maiorescu drumul spre formele pure ale poeziei moderne, poetica lui nefiind inferioar\ celei, mult mai pre]uite de urma[i, a lui Macedonski. {i nimeni nu pare s\ remarce, de[i este absolut evident\, întinderea excep]ional\ a percep]iei criticului, în stare a intui valoarea unor scriitori atât de deosebi]i, în multe privin]e opu[i, ca Eminescu Sonetele [i Caragiale, Creang\ [i Duiliu Zamfirescu. Niciun cenaclu literar nu va mai strânge laolalt\ nu doar atâtea genii, dar nici atâta lui Shakespeare varietate literar\. În ce prive[te teza formelor f\r\ fond, liberalul Lovinescu [i marxizantul Zeletin s-au g\sit în anii ’20 de aceea[i parte a baricadei, `ntr-o nou\ iar când un tân\r eseist, Ciprian {iulea, va schi]a la începutul anilor 2000 o reabilitare a filosofiei istorice maioresciene, va primi replica versiune foarte dur\ tot a unui liberal, Alexandru George. În definitiv, nu era nevoie decât de o lectur\ atent\ a articolului sociologic româneasc\ fundamental pentru concep]ia lui Maiorescu spre a constata c\ autorul lui nu numai nu sus]ine c\ formele goale împrumutate din Apus ar trebui abandonate, dar, din contr\, c\, fiind ele inconturnabile, se cuvine s\ fie umplute de un fond autohton. Cât traduc\tor: despre actualitatea tezei criticului de acum un veac, a scris un Radu {tef\nescu eseu original H.-R. Patapievici într-un num\r din Idei în dialog de anul trecut. Ce curios s\ constat\m c\ Maiorescu, profesorul de literatur\ p. 26-27 al nostru, al tuturor, a[teapt\ înc\ s\ fie repus în drepturile sale istorice. „ 2 România literar\ nr. 38 / 25 septembrie 2009 s u m a D C C T O C F T E A I D O F C S C C L C P ~ V D M M P P L P F d C O ~ L R P C C P S R S C C n n n A r E u R E e l E x o e c e | R R O e r o u R R u i R O E O U R i e c e e E C m c t r a o e o n c c u m c r C a S s M r M O e c r c r n R r E I m l s O O A O O C s S n M R o E c H N U e r \ a A a M N e n i e f t o z s i m r T t T p P e i { s P P e i s a a i A M m v r S r N o N N N N r i i u d t m P I T u a n n b v i o I A m n U c u o t e E I E r U t h c I a i r A n R V P e T r C u i n R C E I I a e I m I P a e e r e a U â e d e ] r T L a l n v a a D C C R i C C d E B i n L r A N E e v d e -P l i R d

E M A B u n e a u d ] R f p E d n i O e d M a L u u a u , d d e P f p I L | A M e A A i a S E L i u i m L S r L T M e O L l o S a A F o e A m e S e r { e t i L I e e l n n e e n A n a i E R { i F U L l I I a n [ B i I o ã i m O z C p M F L U ] u p P I d o B S A E C T s , C W C r s A e p p M m r t t d I U - n D E P W o r i p r – i L L I a t n I S e A p b C u L i E – n a t R R T m a

i i Z A S T L u r i p G o e I n n Z L d I a I l u E o r d o l o A E c i R y I l r i  O v i i I R e M T C d M E g i c . m R r i n v N p D t l ] R M C a I e I I 2 g e \ r e m t p r D R e M R l a i 2 A l l S C

L

T o R Z R e o R e e P i t I e o e p i C e d R d n C u D B d T U n p \

9 C m A

u a T O C D r R d E E | n T r A [ i I a d i d ( a u R e e g o – r [ E u e u I d (

S d e e m l L o I b

T C a e a B U d I t I T E R e i c e R a a T C M d o

C t B R l t i

c i u I O [ s d T e M U u p n [ m E l s a d c [ e h c h d O I I d C A a

s R | S e s u u | i A p I C N C ) a A u l C d S i . s o r S o c n A C I e e \ C 2 3 a c u e i G S l A | n d r 2

e i l t

3 o d r E F l l G e h , A m s n d R d

d r t d o d e d a r o l c R { u ` R a d e 2 0 R l l , { N E c ` o S n a i i a – h P e n e a x } e C e n e S s l n B i o E p r o S P C e o t u 0 o B E A r t t d S p t k { u A e Z a o C A P o I t s e p e t A { d o A e o d A n C t P i m

O 9 U i m a i d t e a M o – e r d - p r U f n m a n t l M – . d l p a a t i r n

o \ i U ( m e r 3 n l e e s c B N n r e d n ( p U a o 3 } c i e n a B v p n R t e n -p g c } g s I m p o a p f T i s M r 1 e ] L m n h I p d e T h A a \ r s s M m t E u U i o | L e i h ) Z e p s \ n e E . i i p i ] C Z M t e l n 8 .

e e a ( \ n d a C s L M i 2 c a { l 8 d e e ( a L C m c i e d r a a u i a 2 { o p o a L h n c i A c e s I v n e r „ e o e G A i e V g I r r „ e U 0 u m – a f G ? u M u i . I d V a r Z s – ) s i – C 1 d M l i e [ Z i n T – G M i l l I C r -2 i 1 l c u [ i c M t -p c a I B . o R I r – e c p i Z 2 S ` I B n a p l s E a o – u o p Z 2 i t u E i ` S – i – s p i o u g r I o [ 1 t – t – n e e r p m r i R p e i [ e -1 a – e E \ . r O a c h p . \ u l a s 1 – u 1 p t - R p 1 r t a i i 1 m p z n s A G p R p

n 1 h – l – a p – n . G m p ! a r – R d 3 r o p – c c p 4 5 i p

. d a 4 . c . ] i 4 i -o R 2

a d f p t 1 6 M h e C u e G p [ . 2 h a p o p r 1 i M d . 2 C u a p u u r 1

6 | – 2 e v I o e – B 6 1 – – . 5 i . n r E I – – – B a l 5 . 3 – r n 8 k o i D – – u 2 e i -p 5 3 -2 0 p p c D a E 2 n p c u d p 2 p E a p a o p p s – p i a p 5 p p l – p c – z u e 7 c p . n N

\ – u . . 7 g

e 9 3 p i p . 7 . L u m 1 9 3 o a p 3 u e p L E \ 1 a 3 p a . – P 1 1 v i n . – S t P 1 – i 1 9 0 v n . t t – 9 i 2 t p C â c i r 8 r 2 p d u p r u a r i p -1 4 U u

p v s \ 1 A d – . A C 3 u c “ . 9

c 3 1 u C p – 1 v l o – 0 e c a i 6 . 2

o p s e 2 p k -1 c c 1 i 2 i r . a i u 2 â e 7 2 n r

3 l

i e R p I R C c t A G C C I F I C S E G s F R R T O R C T A M S r C A r e ( N D V R n m G O e e e e i e u o e e -m e o O O e C I u o u o o o o g O A r D L i a A I A d t M l v m A r c e a m N c h N d . n t v p m r b r l n r A n ] E e e : 3 9 L i a N B o t t R N o f r r e e R R i i s n d a 0 r O a A n o u i l e f t c X E s 7 1 m e c a E T t r c i â i R c d s I o ` S I c A o 2 t c i a m t t c e a r r ] B B A o n L t ` N . N P p E l a N n t m e n o n o ] u r I 1 i i { P a : T a a ] 1 r r p c u A R r i R a 1 { E : m i R N o i l i e m A [ o M a r

T u r r r n l a c ] A A . a R o a u D [ { r D o D , M l 2 i o T L a i i S d n I t c { : e e m m 2 O a \ A a i C

e i n S p

r s c U N N l a C r C A D m E n R p E E i , G d â i a i r t l : 1 d C D i t I T o I n

s : B a r V ) [ e : \ a O F T B H 4 4 A u e I } B c T r

, 2 e [ m t o e u B m n A a

A

d c I e r t n Á 4 4 | a t r E i e F A E . S M I n t I A N u â n n R a l e c 7 : G a 0 v m I L T N i e i t t 1

1 n i A p E 0 I N O O a ] l B i n D I i u r s 9 e E a e S t ( u A R T B x I S S a A i O i e 1 D C r l C – t N R d o S c i l . d t E L T i F N t â -G i i _ V d V l 8 E s e o U } t c 0 : j B m s e O i N I G e I

P n c A S A e t U r I e s p l 6 5 5 r U L i n P A r F E C 0 j A p i r : Z h n R r : o e . S u r

C r 8 t l

; 9 9 N e ß a , \ e

S 7 R f E i H , N a C i e ß e C N i s i E c V I ( m G l 7 f r O t 4 a 4 U r p C s V s a E 1 p o C t r T O a I C r i n r C i U i A I U B t p d ) N a 8 A 8 v i a t e O , I i L

e x L r a p I l U l A r B A t H u A ( R C N @ o – : S C 9 8 r o i B \ t l : r A g T

| p c S u ( 0 a r N g – a i

r u V D T r 0 a 8 r i 0 p N n u I U E O g , ( t . i r n t a @ M a t [ D O r r d 5 e p c E 0 9 a S M 2 e A [ s c a E d e S 5 g e c g m A \ r n g r i a t 4 4 y A R a d 1 L P T u g 4 r C , i E e o L t . u 6 r E r M i \ E ] b a 1 e g 4 4 . 6 a a a 4 A I r U . M z l A N c e E 2 1 U n i a 4 t N L e d h n a 1 1 i t i c a . 4 , 1 u u c 1 , 9 N l 7 N l ] e , , 2 I [ r E { \ i o . A 9 7 0 t 0 t e l

, A S i I 2 t c N n t { 2 l 8 e t I n o G \ : \ p T u } o , 8 , ( . u r o

O V M i o T , 1 p i 1 C . R o ( s : R a 3 . M u r E 7 n 1 i 1 C R I i A

, H r E , r . 3 5 m -[ E t 2 , C e N c A s l -a i U 9 S O t 5 2 1 c C [ U d e o | , l 9 a U B c E I o u n d 1 o t A e B N . a , 0 A C , , ; 1 m a n 8 d 4 1 1 D u R h D V O m n l t e r 1 f 1 i , V U m 0 l U A 1 V , 8 r 2 t

j N L m ) t h e m r V I i 6 2 2 u O u L ` R e \ , u r A C ; 8 Z ` 1 P t a

, e 1 , i n n P L 1 d p O ( e G 1 1 t a n t 9 I A V p E L S 1 1 d , p e | 3 V v d c  m 2 t 7 e v H E u A o 7 2 4 B L e r t a : , i e B D R 4 / 2 r a a c a

N , e 8 , l r 2 c b E , 1 E 2 / c i S 4 l t I V I i r 1 2 t d A , ] w S u 2 a S V N T o 2 r e c i 1 S i V 8 2 6 U c \ a c i l , e t N S ( \ I r a 2 e w 0 D , \ 9 , ( a C N L r a 2 i 1 2 L t N ) A e l i ( 1 2 : e , r | , o i 3 w E ( B E 3 a A e U t i e B . U 9 3 7 1 1 L R , r o R A S 1 D r d 2 1 . M V R p , 0 ) 2 r I S . 2 V r p C . 2 3 I B i A o 2 M A D , i . t 5 D 3 E l u L 3 U 2 o 4 3 m U o \ s ) N -G i . ) | , b , o 0 L , 1 n r G r

, 3 Š i – l d 3 . l ) -6 c a D i i ) d S i E s , t 6 , c 2

l i a . G t i \ A a r a a 3 n ) e o a , ] s t ® N a 1 r i ; e o u e

8 . - l i aptul c\ `n 1940 Ion Barbu aderase la mi[carea legionar\ nu era o informa]ie pe care Securitatea s-o afle de la Gheorghe Vrânceanu, F ci un fapt bine cunoscut de toat\ lumea. a c t u a l i t a t e a

zilnic\ pe tema fundamentelor matematicii [i care, dup\ Savantul „delator“ r\zboi, nu a ratat nicio ocazie de a-[i exprima admira]ia fa]\ de acesta. Este greu de construit o imagine coerent\ M\ `ndreptam cu trenul spre Bac\u, unde `ntre 8 [i a unei personalit\]i atât de surprinz\toare. Probabil c\ 10 septembrie urma s\ se desf\[oare ICMI 2, „Second istoria noastr\ cultural\ va prefera, o vreme, de a Gheorghe Vrânceanu International Conference of eluda unele episoade ale acestei vie]i ie[ite din Mathematics and Informatics“. A devenit un obicei tot Cruzimea comun. mai frecvent ca manifest\ri [tiin]ifice interna]ionale `n Romania s\ nu mai fie organizate `n Capital\, ci `n alte localit\]i. Numele Conferin]ei men]ionate onora un istoriei Stoilow, „c\l\u demolator al mare savant, o personalitate proeminent\ a lumii universitare române[ti, interbelice [i postbelice, [i o mândrie a jude]ului Academiei Romane“ Bac\u; Gheorghe Vrânceanu s-a n\scut `n satul Valea Hogii, actualmente `n acest jude] (alt\dat\, apar]inea Nu este acesta un caz izolat de falsificare grav\ a jude]ului Vaslui). `ncerc\ri de a-l transforma `n membru de partid (`n 1945- istoriei contemporane. ~ntr-un [ir de articole publicate România literar\ Aveam cu mine România literar\ nr. 35, ca 1946, era `nc\ membru al Partidului Na]ional Liberal); `n (nr. 45 din 2004, numerele 1, lectur\ `n timpul c\l\toriei. Descop\r cu `ncântare noi a reu[it s\ ajute pe mul]i colegi, `n special pe cei 2 [i 12 din 2005), am discutat pe larg despre ac]iunea subtilit\]i, marca {erban Foar]\ (stimulat inteligent de tineri, arma sa fiind bunul sim] [i dulcele s\u grai `ntreprins\ de matematicienii Stoilow [i Vrânceanu `n Ioana Pârvulescu), pe marginea „Jocului secund“ barbian moldovenesc. anii ’40 [i ’50 ai secolului trecut. Iat\ `ns\ c\ unii autori (dup\ ce, `ntr-un num\r anterior, luam cuno[tin]\, prin recidiveaz\ `n deformarea grosolan\ a evenimentelor intermediul lui Gheorghe Grigurcu, despre marea art\ De la Securitatea legionar\ la din perioada respectiv\. a aceluia[i Foar]\ `n realizarea versiunii române[ti a Am `n fa]\ volumul Experimentul Pite[ti. Actele câtorva poezii celebre privind micile feline). cea comunist\ comunic\rilor prezentate la Simpozionul PERT’05, 23- Parcurg `n continuare revista [i g\sesc alte dou\ 25 Septembrie 2005. Opresiunea culturii tradi]ionale pagini despre Ion Barbu, dar `n cu totul alt registru: Este bine [tiut, dar nu totdeauna luat `n considera]ie, române `n timpul dictaturii comuniste (editor prof. univ. prezen]a sa `n arhiva opera]ional\ a Securit\]ii. Citesc faptul c\ istoria nu se poate scrie `n alb [i negru. Cazul Ilie Popa), Funda]ia Cultural\ Memoria. Filiala Arge[, [i nu-mi vine a crede: „Referin]a de la fila 5, semnat\ lui Ion Barbu este semnificativ `n aceast\ privin]\. Pite[ti, 2006. La pagina 230, articolul lui Aristide Ionescu G. Vrânceanu, la 11 noiembrie 1949, relev\ un cu A[a cum s-a putut afla din documentele publicate `n „Devalorizarea Academiei Române `n perioada comunist\“ totul alt mod de dela]iune, elogiul personalit\]ii savantului volumul al doilea (p. 230-238 [i p. 1174-1176) din edi]ia se refer\ la „primii c\l\i demolatori ai Academiei Române matematician [i inovatorului, dând, pe aceast\ cale, `ngrijit\ de M. Colo[enco a Operelor lui Ion Barbu, [i prin aceasta ai culturii române“. Primul pe list\, Simion informa]ii pre]ioase Securit\]ii: (…)“. publicat\ `n anul 2000 la Editura „Univers Enciclopedic“, Stoilow, cu referire la articolul acestuia „Necesit\]ile regimul legionar instalat `n octombrie 1940 a emis un reeduc\rii“, din ziarul „România liber\“, 2 septembrie decret-lege de purificare a func]ionarilor publici, pe baza 1944. Am citit acest articol atunci când, `mpreun\ cu Pe cine omagiem? c\ruia s-a creat o „Comisie pentru verificarea situa]iei colega mea, Cabiria Andreian Cazacu, lucram la volumul cadrelor didactice din `nv\]\mântul superior“. La aceast\ „Simion Stoilow“ (Ed. {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, 1983). Faptul c\ `n 1940 Ion Barbu aderase la mi[carea Comisie, Ion Barbu a depus un denun] `mpotriva lui Stoilow insista asupra necesit\]ii de anihilare a `ndelungatei legionar\ nu era o informa]ie pe care Securitatea s-o afle Stoilow, Ghika, Miron Nicolescu, Valcovici, figuri de influen]e a extremei drepte fasciste. ~nc\ din a doua parte de la Gheorghe Vrânceanu, ci un fapt bine cunoscut prim\ m\rime ale [tiin]ei [i `nv\]\mântului. Li se repro[a a anilor ’30 ai secolului trecut, via]a universitar\ româneasc\ de toat\ lumea. Noutatea era numai explica]ia acestei c\ sunt sub influen]a „masoneriei liberale interna]ionale“. a fost puternic marcat\ de ascensiunea extremei drepte. adeziuni. Matematicianul-poet credea c\ regimul legionar De observat analogia cu m\surile luate de regimul Ziarele vremii dau seama despre agresivitatea acesteia. i-ar fi putut `nlesni dobândirea titlului de profesor comunist la sfâr[itul anilor ’40 [i `nceputul anilor Matematicieni ca Simion Stoilow, Gheorghe Vrânceanu, universitar (revendicare perfect legitim\, ca urmare a ’50. Din fericire, regimul legionar a fost de prea Alexandru Myller au luat `nc\ de atunci o atitudine ferm\ staturii sale [tiin]ifice excep]ionale). Gestul din 1940 al scurt\ durat\ pentru a pune `n aplicare cele preconizate, `mpotriva acestei agresiuni. Articolele lui Stoilow [i ale lui Ion Barbu este f\r\ `ndoial\ condamnabil, dar cei a venit apoi r\zboiul, astfel c\ nici denun]ul lui Ion Barbu colegilor s\i din perioada postbelic\ se situau `n imediata care l-au cunoscut mai bine [tiu c\ motiva]ia adeziunii nu a mai putut avea vreun efect. Am discutat pe larg continuare a atitudinii lor antebelice. sale la mi[carea legionar\ nu era una politic\, ci psihologic\, acest document `n ~ntâlnirea extremelor (Ed. Paralela aceea indicat\ de Vrânceanu (care, `n Memoriile sale 45, 2005, p. 122-128), dar tot acolo am furnizat [i alte (continuare `n pag. 13) nepublicate, explic\ pe larg `ntreaga situa]ie). Ion Barbu documente, care dezv\luie [i o alta fa]\ a lui Ion Barbu, era un mare naiv, a[a cum `i st\ bine unui matematician- care a `ntre]inut, cu Stoilow, `n vara 1942, o coresponden]\ Solomon MARCUS poet. Revelatorie `n aceast\ privin]\ este mirarea sa la aflarea faptului c\ un vagabond ad\postit `n sala de curs nu cuno[tea no]iunea de grup: „Oricum, este o no]iune elementar\!“ Dar, dup\ cum vom vedea mai jos, situa]ia MIERCURI, 23 septembrie sa se complic\ `n urma celor dezv\luite abia `n anul a ap\rut cel de-al 28-lea volum 2000, lucruri despre care nici Vrânceanu probabil nu avea cuno[tin]\. Vrânceanu a fost unul dintre cei mai din colec]ia buni prieteni ai lui Ion Barbu, `ntre ei a existat o Biblioteca pentru to]i România literar\ rela]ie reciproc\ de admira]ie [i afec]iune. Este o blasfemie editat\ de a-l numi pe cel dintâi delator al celui de al doilea. Gândul c\ m\ `ndreptam spre o `ntâlnire care, pentru unii, gre[it Jurnalul Na]ional, informa]i, se desf\[ura sub semnul unui delator `n slujba romanul Securit\]ii comuniste, m\ revolta. Donna Alba O via]\ cât o oper\ de Gib I. Mih\escu

Am ref\cut `n minte traseul vie]ii extraordinare a nr. 38 / 25 septembrie 2009 acestui om. Provenind dintr-o familie de ]\rani cu o instruc]ie rudimentar\, Vrânceanu a uimit pe profesorii Publicat\ în 1935, la doi ani dup\ s\i prin talentul s\u matematic [i a ajuns s\ fie recunoscut Rusoaica drept cel mai important geometru al Romaniei. (cu care cititorii colec]iei Spiritul democratic `l avea parc\ `n sânge. ~n anii premerg\tori celui de Al Doilea R\zboi Mondial, a s-au întâlnit nu demult), comb\tut energic ascensiunea extremei drepte `n acesta avea s\ fie ultima carte universit\]ile române[ti, având curajul, `n plin regim a autorului. legionar, de a-i da afar\ din sala de curs pe studen]ii de extrem\ dreapt\ care manifestau acolo. El a fost ini]iatorul Apelului universitarilor c\tre Mare[al, pentru Prefa]\ de Elena Zaharia Filipa[ oprirea ostilit\]ilor din Est [i ruperea coali]iei cu Germania nazist\. Tot el s-a luptat, `n anii imediat urm\tori r\zboiului, Tabel cronologic [i referin]e critice de al\turi de Stoilow, Rosetti [i al]i universitari, pentru a-i Mihai Iov\nel proteja pe colegii lor mai mult sau mai pu]in vulnerabili Coperta: detaliu din (Barbu, Onicescu, Valcovici) `n ceea ce s-a numit atunci „procesul de defascizare“, iar mai târziu, când a cunoscut În atelierul artistului de Theodor Aman adev\rata fa]\ a regimului comunist, a rezistat oric\rei 3 a 4 România literar\ nr. 38 / 25 septembrie 2009 c pentru recuperarea Jurnal îndoliatului. Ceidoianidesuferin]\consemna]iîn disp\rut\, darafl\maproapetotuldespretr\irile paroxistic\: nuafl\mpreamultelucruridespremama ilustreaz\ mareatem\adoliuluicaform\deautocentrare (Éditions duSeuil/Imec,2009)RolandBarthes sexuale) decât altemeienun]ate.Fals socratic, degrab\ înjurul identit\]iiproprii(intelectuale, confesive aleautorului,nota]iile graviteaz\mai de doliu?“Ap\satindecent, camultedinpaginile polaritate: „Primanoapteanun]ii. Darprimanoapte Barthes g\se[tedecuviin]\ s\sestabileasc\o Chiar dindebut,adic\adoua zidup\moarteamamei, al uneimin]iobi[nuites\despicefirulînpatru. scriitorii, ideologii.Înasepticuls\u fiin]ele dominatedeunnarcisismaccentuat:arti[tii, (Ricœur). cu pierdereaîncareconst\tocmaitravaliuldoliului.“ dragostei, pierdutpevecie,seprofileaz\împ\carea [...] în aceast\calitate,oetap\pedrumul«dep\[irii». celuilalt esteoarecumpierderedesine[iconstituie, face parteintegrant\dinidentitateaproprie.Pierderea amputare asinelui,întrucâtraportulcuceldisp\rut mortul carenumair\spunde–constituieoadev\rat\ pierdere, desp\r]ireacaruptur\acomunic\rii– f\când dinnoini[teentit\]ifragile:„Câtdespre e unrepro[adusDivinit\]iicarene-adiminuatsinele, p\rea ses\articulezeîntr-o triad\, din punctelenodalealeciviliza]ieinoastre.Ceeace ne concentrapesuferin]aanticipat\aproprieiextinc]ii. ne îndep\rt\mvertiginosdeceldisp\rutpentrua pentru ceilovi]idesoart\“suntformulealeremobiliz\rii: privat\“, „p\strareasecretuluisuferin]ei“,„respectul dup\ cevafip\r\sitspa]iulpublic.„Înmormântarea pare s\sefiascunsînintersti]iilefiin]eisuferin]\, în semnifica]iileeilegatedeidentitateauman\:ea vremii s-adiluat,no]iuneadedoliuradicalizat prin suferin]\aceluidisp\rut.De[ide-alungul încerca s\creezesenza]iacontinuit\]ii,arecuper\rii asupra uneipierderi.Doliulsociet\]ilortradi]ionale chestiune acomunit\]ii.Doliulatrage,azi,aten]ia a vie]iiprivate,pecândîntimpurilevechierao [i „fiin]aceamaidrag\“. moderne instituieunzidfermîntresimplii„concet\]eni“ obi[nuit altribului,pecât\vremeposesorulidentit\]ii doliul! Primulnudiscriminaîntrerud\[imembrul omul tribal[icelmodernînraportcumoartea de perspectiv\suntfrapante:cât\diferen]\între noastr\ moarte.“(Ricœur).Deosebiriledelimbaj[i de momentuladev\ruluiînconfruntareacupropria a evit\rii,delacarea[tept\ms\necru]etotodat\ ne-a cru]atdefaptpenoideschidecaleauneistrategii D pierdere-doliu, t Aceast\ perspectiv\faceravagiimaialesla Nu edoarochestiuneapsihanalizei,chiarunul Doliul înlumeamodern\serelev\afiochestiune La sfâr[itulmi[c\riideinteriorizareaobiectului înf\]i[eaz\ repertoriulperfectcontrolatliterar u [i acel neant [iexisten]\,întreacea a fipeprag,faceechilibristic\între fiîndoliuînseamn\ limitelor vie]ii.A reprezint\ oform\decunoa[terea devederefilosofic,doliul IN PUNCT care ne-ar\pitfiin]aceamaidrag\ ticitate: m\rturisireasecret\c\moartea sus]ine Ricœur, „epândit\deinauten- Jankélévitch. „Încercareamor]iiceluilalt“, a se relev\totmaimultdreptogoan\ fiin]ei de dup\ suferin]\ dup\ de fiin]ei infinit l i în revolt\teoretizatede t Journal de deuil de Journal a melancolie- . Pierderea t totalitate e a mai inutile.Resimtastaca peo se agit\pentrua-mirezolva mentalafacerilecele n-a[ fiscriso de mam\pecâtisep\ruse–„dac\arfifosta[a, observ\ c\via]aluin-afostchiaratâtdedominat\ [anse vociifiului.Cuunfeldeuimireconfuz\, moral\ construc]ia înnebunit\aviitorului problemele casnice(„Imediatdup\moarteacuiva, în termeniaproapeexclusivmateriali.Pedeoparte, a doliului,perceput caunfeldeconstruc]ie a producederut\. Îlfrapeaz\lipsadeprofunzime existen]\ aîndoliatuluisuficient deatipic\pentru sunt atâtdefrecventeîncât constituieoform\de mine vegheaz\îndisperare;[i Scindarea personalit\]iieevident\:„Opartedin prezent\, n-afostmi[cat\nicicuunmilimetru.“ c\ prinurmareteamadepropriameamoartee clar c\vreaus\tr\iescîndisperare,lanebunie,[i nu m\distrug\complet,vreaus\spunînmod spaimele demoarte:„...fiecaaceast\moartes\ s\ foloseasc\moarteafiin]eidragipentrua-[irezolva barthesiene. Caînmanualuldepsihanaliz\,elîncearc\ îl a facesubtiledisocieripetemacare,cumspune, înc\ nueîngropat\,iarBarthesg\se[teresursepentru savant despreîndatoriri[iconcepte.Mamamoart\ capacitatea, înmijloculdurerii,deadivaga tocmai prinprecizia[iadâncimeaanalizei, ci iritarea.ScrisulluiBarthesfrizeaz\cinismul frecvent afirmat\,nudurereaesentimentulprimordial, pu]in aur?“Înciudadependen]eitotaledemam\, ]are practic\!„Cine[tie?Ofiexistândînacestenote c\ rândurilepecarelescrieî[ivorg\sioîntrebuin- mobilierului etc. care sevana[tenufiofiin]\ ce stare,via]\?Dac\evorbade-untravaliu,cel boal\. Deceartrebuis\m\vindec?Pentruag\si pentru anuelaborapreamultpetema dup\ moarteaei.“ produce –formareauneinoidorin]e,odorin]\de doream. Trebuie s\a[tept–presupunândc\seva moartea eim-aschimbat,numaidorescceeace sens eliberatoareînraportcudorin]elemele.Dar s\ leîmplinesc–c\moarteaeiarputeafiîntr-un pentru c\astaarînsemnamoarteasaîmipermite mor]ii (întimpulboliiei)nusemaipotîmplini, Mai mult:„Dorin]elepecarele-amavutînaintea s\ constat\mc\Barthespercepe muribunde!“ – Amcunoscutcorpulmameimelebolnave,apoi sale cucel\laltsex:„–NuaicunoscutcorpulFemeii! Barthes î[iafirm\pozi]iafixândcadrulraporturilor dat via]\, privind ata[amentulombilicalfa]\deceacarei-a localizat\...“ De[inotelecontinu\maivecheaaser]iune («draga inflexiune...»),n-oaud.Caunfeldesurditate care sespunec\esteînsu[igr\unteleamintirii vocea ei,pecareocuno[teamatâtdebine,despre din memoriesemnelecare-oevoc\:„Lucrubizar, prezent îipareoimposibilitate,într-atât s-au[ters refuz\ s\ascultecomenzilecreierului,iartimpul [i prezen]eimameidinminteafiuluiîndoliat.Sim]urile este unuldeviolent\eliminareaimaginii,amintirii irit\ Momentele „albe“,de„insensibilitate“, „distragere“ Subtextul acestorrânduriesuficientdetransparent L\sând de-opartenuan]ainvoluntarmorbid\, Procesul mentalesen]ialînscrierealuiBarthes : „Nu,doliul(depresiunea)ealtcevadecâto , unsubiectal intelectualul ] oper\ : viitoromanie.“),pedealta,speran]a Roland Barthes? “. Stupefiant,într-adev\r. valorii Barthes nud\preamulte – [inualintegr\rii.“ Pe cineaiubit simultan boal\ travaliul de doliu de travaliul plat\ [ B schimbarea .“ , ciofiin]\ o alt\parte dorin]elor în pl\ci în a egoismului[itenta]ieiliteraturiz\rii. deoarece pariuls\un-atrecutbarieradubl\ în mecanismelepsihologicealedoliului, arthes nuneajut\s\p\trundemcuadev\rat , el însu[i. a iubit-onecondi]ionat, fanatic,ideologic, afost Tot ceafl\mdintextul lui ec\singurafiin]\pecare a tenta]ieiliteraturiz\rii. pariul s\un-atrecutbariera dubl\aegoismului[i în mecanismelepsihologice aledoliului,deoarece acestea, Barthesnuneajut\s\p\trundemcuadev\rat adev\r imbecilmaie[imaterialismul!“Cutoate nu creziînsuflete–nemurireasufletelor!Ce gândindu-m\ cudisperarelamama–cebarbaries\ rândunicile zburândînsearadevar\.Îmispun– discre]iei. –Arecurajuls\nufiecurajos.“;„V\d s\ trebuiasc\visezilanesfâr[it.“;„–Curajul „Ideea c\moarteaarfiunsomn.Darîngrozitor Adeseori, intensitateaexprim\riiatingecotecioraniene: suferin]a, doliulabordeaz\regimuls\udecroazier\.“) la asta),cis\ („Doliul: disconfort,situa]ie lucruri inteligente,multeformul\rimemorabile îngem\nate. obsesii –ideologiceorisexuale,aleamândurora, decât prinoglinziledeformatoarealepropriilor emasculare aintelectualuluiincapabils\vad\altfel nu suntdecâtfi[ecliniceîncarerecuno[tiperfecta uman. Dinacestmotiv, confesiunileluiBarthes ideologice încelemaiascunsepliurialesentimentului pe careelîlimplic\.“Eointruziuneatehnicilor „S\ nu-]i [i cumfiin]asaprofund\nuarfiimplicat\deloc: coduri comportamentalecuoperfect\deta[are,ca intelectual. Autorulstabile[tereguli[ipropune spa]iul guvernatdedialecticasacrului[iaprofanului. „Doliul: amînv\]atc\eimuabil[isporadic; nu maieun unei întregiciviliza]ii:tr\imvremuriîncaremoartea De fapt,eldescrieostarecarenuedoaralui,ci c\ uneoricreddoliulmeusereducelaoemotivitate.“ întreaga via]\:„Jenat[iaproapeculpabilizatpentru prad\ are]eleidesentimentecarel-audominat îns\ suficientdelucidpentruaserecunoa[te (de dragoste)ivitedincapulmeu...“Scriitorule unei organiz\ri avie]ii.Elîmivineprincuvintele meu esteacelaalrela]ieiiubitoare[inucel mai multsaupu]iniresponsabil\:„Doliul o form\de Nu eoexagerares\vezichiarînacesteînsemn\ri conceptelor carei-audominataproapeîntregulscris. vreunei ceremonii,Barthesseproiecteaz\înzona mea mam\.“ „[i de-acum, mânuite cudexteritate),ajungelaconcluziac\, Printr-un îndemânaticparadox(unadinarmele cu paginiledespresuferin]\[imoartealeluiProust.) parte dintr\riletranscrisesuntsimpleidentific\ri întâmpl\rile prelungitelorsuferin]elivre[ti.(Omare devine aproapeoregul\acelordoianiîncarenoteaz\ profunzime. „Recomandarealejerit\]iiîndoliu“ va fi„haotic“:adic\lipsitdereguli,rigoare[i strad\. Barthesare,dealtfel,revela]iac\doliuls\u pe frumuse]easauurâ]eniaoamenilorv\zu]i exterior [istr\infa]\degândurilecentratemaiales uzeaz\ O vorface,cuexceseleinsuportabile, psihanali[tii. Fire[te c\volumulluiBarthescon]ine[imulte Doliul luiBartheseunulaproapeexclusiv Mai atentladefinireatr\irilordecâtrespectarea pentru c\nuestecontinuu“;„Cândseive[te manife[ti „ discurs (auto)îndr\gostit discurs pentru totdeaunasunteuînsumipropria impui eveniment doliul (saucelpu]ins\fiiindiferent dreptul , cio public f\r\ [antaj posibil [antaj f\r\ durat\ la rela]iaiubitoare , dejoac\erotic\ , oie[iredin nu se nu .“; România literar\ nr. 38 / 25 septembrie 2009 rr 5 aa , rr ee blânda , roman Eliberarea tt [...] [...] ii vorba s\ capete l l Educa]ia sentimental\ este, de asemenea, nevoie . Invitat la un nobil, don . Invitat la un nobil, „ nn Povestea f\r\ sfâr[it ondeiul electronic, te rog nu ezita oo Mul]umesc doamnei Elena Br\di[- : ll S . N FINE, o ultim\ chestiune pentru care romanul are mai mult\ nevoie de timp este, cred, cuvântul, lipit cu SuperGlu de gândire. Adesea tinerii romancieri îmi dau impresia unor oameni care umbl\ îmbr\ca]i în frac pe plaj\, asudând Don Quijote P aa acoperire în via]\ Î epistolar care nici nu putea fi altfel decât reu[it, de la o epistolier\ ca domnia sa. din greu [i în costum de baie [i [lapi în miezul iernii, învine]i]i de frig, iar asta Ca doar ca s\ atrag\ aten]ia asupra lor. s\ sim]i întreaga substan]\ a unui cuvânt, ca s\ [tii unde-i e locul, ca de timp. Iar urarea cea mai bun\ pe care pot s-o fac scriitorilor de orice vârst\ este s\ aib\ timp. Î]i doresc timp frumos la Berlin, unde te afli acum, transmite te rog gândurile mele bune Ioanei [i lui Gabriel, [i, dac\ vreo fraz\ din aceast\ epistol\ î]i stârne[te c s\-mi r\spunzi. teanu pentru ss Ar fi îns\ prea pu]in ca experien]\ de via]\, umorul, fost impus de Cervantes, Kundera porne[te de la o fost impus de Cervantes, secven]\ din de ostilitatea fiului acestuia, Quijote are parte c\ invitatul e nebun. Dar care-[i d\ seama imediat don Quijote îl invit\ s\-i recite fiul scrie poezie, [i din cale-afar\, cu vorbe multe din ea, apoi îl laud\ roadele precum [i talentul s\u [i [i pricepute, pe tân\r, mai socote[te nebun, iar cititorul lui. Acum b\iatul nu-l mai nebun, descoper\ ambiguitatea vie]ii: „Cine e deci lucidul care nebunul care-l elogiaz\ pe lucid sau Dar ca s\ d\ crezare elogiului f\cut de un nebun?“ comicul sim]i [i s\ po]i sugera înc\ de la început îndeajuns, situa]iei prezentate aici trebuie s\ fi tr\it mult înainte s\ [tii cum se poate sfâr[i povestea care a tr\it s\-i cuno[ti deznod\mântul. Un om î[i va primi îndeajuns [tie c\ purtarea fiului încrezut „nu-i o pedeapsa râsului. Umorul, spune Kundera, scânteie care tâ[ne[te brusc, odat\ cu deznod\mântul a ne stârni unei situa]ii sau a unei povestiri, pentru întregului râsul. Lumina lui discret\ se întinde asupra parte, de la o peisaj vast al vie]ii“. Pornind, în alt\ secven]\ flaubertian\, din lumin\ a comicului.“ Când oamenii nu vor mai în]elege lumin\ a comicului.“ Când oamenii nu vor spune umorul [i ironia, s-a terminat [i cu romanul, Kundera în alt eseu. Oare e aceasta o imposibilitate? Fiindc\ mie mi se pare c\ sunt parc\ tot mai mul]i oameni care scap\ semnalele comice sau ironice ale unui text, tot mai mul]i oameni la care sim]ul umorului nu se coace niciodat\. de[i e una fundamental\. Kundera vorbe[te despre lumin\ sensul tragicului. Ca de-obicei, el îl pune într-o nea[teptat\ [i se bazeaz\ tot pe ambiguitatea tragicului. În conflictul antic Creon-Antigona, Kundera porne[te analiza de la o „magistral\ medita]ie“ hegelian\ asupra tragicului: „dou\ antagonisme se înfrunt\, fiecare indisolubil legat de un adev\r par]ial, relativ, privit în sine, absolut îndrept\]it. dar, marilor conflicte omene[ti de interpretarea lor naiv\ drept lupt\ între bine [i r\u, în]elegerea lor în lumina tragediei a fost o imens\ realizare a spiritului; ea a scos în eviden]\ relativitatea fatal\ a adev\rurilor omene[ti; a dat na[tere nevoii de a face dreptate du[manului“. E drept, dar [i du[manii erau din alt\ categorie, în tragediile antice. Nu [tiu, într-adev\r, lume tragic\, adic\ una în dac\ mai tr\im azi într-o care ambii du[mani sunt sublimi. Dar dac\ unul e sublim, iar cel\lalt comic, [i publicul îi îndeas\ în aceea[i categorie pe amândoi? Iat\ o situa]ie tragi- comic\ pe care Kundera n-o pomene[te. eseistul spune: „Convertirea anti-liric\ este o experine]\ eseistul spune: „Convertirea anti-liric\ este romancier; fundamental\ în curriculum vitae al unui dat\ de la distan]\, desprins de sine, el se vede dintr-o Dup\ aceast\ uimit c\ nu e a[a cum se închipuia. a[a cum se experien]\ va [ti c\ nici un om nu este elementar\ închipuie, c\ aceast\ confuzie e general\, [i c\ ea proiecteaz\ asupra oamenilor .) Este Orbitor Cortina Nostalgia

u ,, fantasy c || s RR e l UU EE TT II u AA RR v r RR UU â EE CC TT P II P UU L , eseul ap\rut anul trecut în a B L B EE n UU RR a CC PP o I SS I EE © DD i Le rideau u l u la scriitori n a Examenul Examenul m Pe lâng\ timpul de care pomeneam, romancierul o de maturitate r r l l-ai încheiat dup\ 50 de ani. Crezi c\ l-ai fi putut l-ai încheiat dup\ 50 de ani. Crezi c\ la 26 de ani, scrie înainte de aceast\ vârst\, s\ zicem serie de experien]e personale înainte de a trece printr-o mereu [i istorice care s\-]i lumineze sau s\-]i întunece alte fe]e ale lumii? Eu m\ îndoiesc. M\ îndoiesc c\, oricât\ imagina]ie ai avea – iar tu ai una de o luxurian]\ [i o bog\]ie de nuan]e cum n-am mai v\zut – ]i-ar fi fost accesibile acele adev\ruri personale [i generale pe temelia c\rora st\ romanul bun. Maturitatea de care vorbeam vine mai devreme sau mai târziu în func]ie de hazardul vie]ii, de aceea nu se poate da o vârst\ unic\ de la care ]i-e deschis\ poarta romanului. Eu, dup\ cum [tii, am scris dou\ romane, dar nu le-am publicat pentru c\ mi s-a p\rut c\ le lipse[te ceva. S\ vedem acum, la a treia încercare, ca-n pove[ti, ce-o ie[i, ]ine-mi, te rog, pumnii. are de trecut câteva bariere ale în]elegerii. {i câteva asimil\ri ale st\rilor de agregare ale prozei. Iar una dintre acestea este umorul. De pild\, în exist\ scene de un haz nebun (cum zicea Croh), exist\ un umor pe care eu ]i-l [tiam din via]\, dar care în prozele tale înc\ nu se manifestase (în domina, fermec\toare, partea de lui Kundera ( traducerea lui Vlad Russo la Humanitas), un scriitor de o inteligen]\ care pe mine m-a fascinat întotdeauna [i nu-mi mai amintesc dac\ [i ]ie î]i place. Asemenea lui Octavio Paz, care socote[te c\, în literatur\, umorul este „marea inven]ie“ a epocii moderne, [i c\ a greu de crezut, dar [i umorul, despre care se spune c\ ori îl ai, ori nu, e o chestiune care are nevoie de timp ca s\ se coac\ a[a cum trebuie, ca s\ fie numai bun de mâncat. Am g\sit explica]ia în u m u r d d e P la 26 de , l-ai Orbitor a înghi]it Visul , pomene[ti maimu]a Buddenbrooks , o formulare proasp\t\ Invitat: Mircea C\rt\rescu Orbitor , la aproape 40 de în urma ta. Poezia e de-obicei o timp Nostalgia s\ ai 18 ani în secolul al XIX-lea, în timp ca s-o cercetezi pe cât O sear\ la oper\ RAG| MIRCEA, de bacalaureat, adic\ Cândva examenul general, purta de terminare a studiului de maturitate. Dup\ numele de examen î]i puteai matur, ce-l d\deai, erai socotit mâini, puteai alege lua via]a în propriile o meserie, î]i puteai întemeia o familie (multe fete se m\ritau imediat ce terminau aturitatea de care vorbeam vine mai devreme sau devreme mai vine vorbeam de care aturitatea de aceea de hazardul vie]ii, în func]ie mai târziu care ]i-e unic\ de la da o vârst\ nu se poate poarta romanului. deschis\ un limbaj propriu scris abia dup\ 30 de ani (l-ai republicat sub o form\ u[or modi- ficat\, ani), iar marele t\u roman, IN CÂTE îmi amintesc, drag\ Mir- cea, primul t\u roman, I-a[ asem\na pe scriitorii tineri cu orbii din parabola

Pentru un scriitor, maturitatea vine mult mai târziu maturitatea Pentru un scriitor,

DD

D

M M ani), marile romane vin abia la maturitate. M-am întrebat adesea din ce cauz\. cu elefantul. Fiecare orb pip\ie cu mâinile o parte a elefantului [i, când e întrebat cum arat\ dihania, cel care cercetase picioarele spune c\ elefantul e un turn, cel care pip\ise col]ii spune c\ elefantul e ca un arc lucios [i tare, cel care pip\ise flancurile spune c\ seam\n\ cu un zid [i a[a mai departe. Pentru scriitori, elefantul, dihania, este lumea, [i-]i trebuie mai multe laturi ale ei. Iar un roman bun este o pic\tur\ în care se vede bolta. Se simte imediat dac\ ai acces la toat\ dihania. Altfel, cei care [tiu c\ elefantul nu seam\n\ cu un turn vor fi nemul]umi]i de prezentarea ta. Ei bine, pentru mine pe care cititorul o traduce în felul lui, o marc\ puternic\ a subiectivit\]ii, un strig\t, pe când romanul e tocmai invers: o construc]ie a[ezat\, înnodat\ la capete, un limbaj pe care s\-l în]eleag\ mai mul]i, o cas\ care s\ poat\ fi vizitat\ de oricine. De aceea publicul poeziei e mereu mai mic decât cel al romanului. În poemul t\u ]â[nire, o intui]ie brusc\ a lumii, o fulgura]ie de moment, non idem est care, b\tând la întâmplare cu degetele pe clapele unei ma[ini de scris sau, azi, pe claviatura unui computer, ajunge s\ scrie un sonet de Shakespeare. S\ zicem concurs de împrejur\ri c\, asemenea maimu]ei, printr-un fericit, un om foarte tân\r ajunge s\ scrie un roman foarte bun. Dar lucrul se întâmpl\ foarte Chiar dac\ mi-ai da acum exemplu vreo 10 nume rar. mari care au scris roman la tinere]e (primul care-mi vine în minte este unul dintre favori]ii amândurora, Thomas Mann, care a scris secolul XX, sau în secolul nostru. maturitate“ la sau poate niciodat\. Iar „examenul de la excep]ii prozatori cred c\ este romanul. Nu m\ refer cu un de tip Cehov sau Caragiale, ci la scriitorul eventual, traseu firesc, care începe cu poezie, trece, iar apoi prin povestire sau nuvel\, ca antrenament, scriitor poate ajunge la roman. Pe lâng\ asta, orice Este [i traseul face [i gazet\rie, ca exerci]iu ajut\tor. traseu firesc? pe care l-ai urmat tu. De ce numesc acest contraexemple, c\ sunt nenum\rate ({tiu, desigur, dar nu ele m\ intereseaz\ aici, unde caut explica]ii c\ po]i fi un foarte cu valoare general\). Cred, a[adar, uneori, în adolescen]\, bun poet la tinere]e, ba chiar, dar un romancier bun devii abia mai târziu, când s-a adunat destul elefantul, cu tot cu col]i, coad\, urechi [i „turnuri“. liceul). Chiar dac\ asta nu însemna c\ încetezi s\ liceul). Chiar dac\ asta nu însemna încredere [i, înve]i [i s\ te formezi, era un semn de la urma urmei, de încredin]are a responsabilit\]ii. [i la al]ii, nu De-acum erai obligat s\ te gânde[ti s\ te ai m\car numai la tine sau, dac\ nu, erai obligat mâini, pe tine însu]i în grij\, s\-]i iei via]a în propriile Poate c\, dup\ ce fusese[i ]inut în palm\ de al]ii. decât ast\zi, oricum, examenul fiind mai sever pe o bucat\ maturitatea atestat\ de ni[te note scrise [tiu. Oricum, de hârtie venea [i ea mai devreme, nu 6

România literar\ nr. 38 / 25 septembrie 2009 c o m cuvintele, pagina avîndtransparen]acompact\ a larg\. Oelegan]\ masiv\[iceremonioas\ îimi[c\ a blocurilordeghea]\cealunec\ peunrîucumatc\ în inten]ie[isobr\umoare, avîndcurgerea lent\ descinde dinstofalimbii.Fraza luiLucaciuedidactic\ Dar, dincolodecon]inutulcursurilor, atrac]ialor premis\ subîn]eleas\aoric\rei discrimin\ricategoriale. hr\nit\ deocredin]\carecircul\pededesubt,ca prelegerilor luiVasile Lucaciu:gîndireabstract\ prezen]ei luiDumnezeu. cu consecin]elegravecaredecurg dinacceptarea [i lisesubliniaz\adev\ratadimensiune,princompara]ie lor a[ezarelaloculcuvenit.Lisearat\propor]iile subtilit\]ile speculativesuntmic[orateprinfireasca E ca[icum,pusesubboltaprincipiuluidivin, dintre cuvintesuntîngenerelipsitedeimportan]\. asperit\]ile conceptuale,încredin]atfiindc\distinc]iile va domoliintensitateacontroverselor[ilenetezi secundar\ [idefelindispensabil\.Unastfeldespirit celui careintuie[tec\însemn\tatealorerelativ\, credinciosul prive[tedificult\]ilegîndiriicusenin\tatea are importan]aunuiturnir[isemnifica]iaduel, cuget\toare, pentrucareoricechichi]\teoretic\ relativiz\ri. Spredeosebiredeintelecteleliber dilemele filozofieiînluminauneiîmp\ciuitoare perspectiva deschis\deprezen]afiin]eidivinescald\ de obiceilaspiritelecredincioase.Încazullor, arat\ acelgendesîrguin]\ abstract\pecareîlîntîlnim filozofiei deinspira]ieteologic\,preotulgreco-catolic cunosc\tor alluiToma dinAquino[iîngenerea cumin]enia seac\acompendiilorpedagogice.Bun principal deprelegerilefilozofiecre[tin\,are biografii, operaluiVasile Lucaciu,reprezentat\în pe occidentalidejuste]eaform\riiRomânieiMari. 1917 înSUA,Italia[iElve]iapentrua-iconvinge îns\rcinarea GuvernuluidelaBucure[ti,plecaîn purtînd costumullaicaldiplomatuluicare,din epitrahilul preotuluidemirînsatul}i[e[ti,cînd alternan]\ dictat\deurgen]ele epocii:cîndîmbr\cînd ideal, pecareîlvaslujif\r\intermiten]e,darcuo prelatul uniatî[ivadedicatimpulunuiîndoit s\tm\rean\. Dup\1885,suspendatdinînv\]\mînt, de filozofiecatolic\pecarele-a]inutlainstitu]ia [i-a v\zutpublicateîntimpulvie]iidecîtprelegerile Catolic SuperiordinSatuMare,Vasile Lucaciunu scurt\ activitatepedagogic\(1881-1884)laGimnaziul un doctoratînteologie[ifilozofielaRomacuo via]a afostînsutitmaiimportant\decîtopera.Cu cum, încazulpreotuluigreco-catolicVasile Lucaciu, biografia luiedestul\pentruanefaces\în]elegem la 1decembrie1918. pesta, pentrucamaitîrzius\participelaunireade 1910, deputatdeBeiu[înParlamentullaBuda- front democniregeneral\,aveas\fie,între1907- s\ dospeasc\,iarVasile Lucaciu,împinsdeacest colectiv\ cer\zb\tuseînpaginilerevendicativeavea s-au ar\tatelepestecî]ivaani:undadecon[tiin]\ imediate aleactuluimemorandistic,peatîtdefecunde ani înurm\.Darpecîtdedrasticeaufostconsecin]ele Mare, [ilabisericapecaretoteloinaugurasecudoi du-se din caref\cutdoarunul,laSeghedin,întorcîn- Vasile Lucacius-aalescucincianidepu[c\rie, dar chiaraavuturm\ridramaticepentruautoriiei. îmbun\t\]irea drepturilorromânilordinTransilvania, documentul trimislaViena nunumaic\n-adusla peti]ia, deznod\mîntuleiaechivalatcuune[ec,c\ci din imperiu.Prinefecteleimediatepecarele-aiscat Iosef alAustro-Ungarieiasuprasitua]ieiromânilor Aceasta ec\r\midadincarealc\tuitedificiul În compara]iecur\sturn\riletumultoaseisale Chiar [inumaiaceast\rapid\privirearuncat\în J e apoi laparohiadinsatul}i[e[ti,delîng\Baia n t de aatrageaten]iaîmp\ratulFranz Gheorghe PopdeB\se[ti,înîncercarea în 1892,al\turideIoanRa]iu[i Memorandumul pecarel-asemnat [i discursurile]inute,excep]ief\cînd nu i-are]inutaproapenimicdintextele r\sf\]at alsor]ii.Memoriacultural\ Vasile Lucaciuedepartedeafiun postum pecareîlauc\r]ilesale, subunghiuldestinului UDECAT a r i i c c r i t i c e acelora care auînclina]iepentruacustica în de relicv\carer\sun\agreabil numaiînurechile ai expresiilorînc\rcatedeun farmecb\trîn.Uniz astfel c\textulsesus]inedoar princontrafor]iirari pe fundaluluneisintaxenespectaculoase [iterne, E ca[icummorfologiaface o parad\surprinz\toare limbii moderne,tocmaieleprovoac\ deliciiintelectuale. morfologice, cares-ascufundatîntretimpsubcuren]ii de obizarerieie[it\dinuz.Îns\tocmaiacesteinsule satisfac]ia abiaatuncicîndochiulcadepealc\tuiri ci dintr-o curiozitatelexical\careî[idobînde[te greu degustatcalupurilesecialeprozeilucaciene–, treze[te textulnuvinedintr-o emo]ieestetic\–e context istoric.Maiprecis,interesulpecare]i-l temperatura unuiidealna]ional[isubpresiunea de aceeanefiresc,cuolimb\laboratorcroit\la tocmai dinîntîlnireacuungrairevolut[i medievale. Paradoxal,pl\cereapecareoresim]ivine slavisme [iticsitdecalchieridup\calapodulscolasticii miezului latinesc,scrieîntr-un jargon despuiatde Lucaciu, adeptalpurific\riilimbiipîn\laatingerea procesiune placid\[iap\s\tordeprotocolar\,c\ci verbale, cititorultr\ie[tecusenza]iac\asist\lao chihlimbarelor rotunde.Contemplîndu-iobi[nuin]ele î n v V g o a r l i s u j i i etimologic l t m e E \ L d e d L d i – u t – e u Scrisul c 1 V 1 V a r ) a c i L a L D i D u n o , a u g

I c M n i M i c a s a u t t , , C i C 2 r t t 2 e u l ) u [ M ] M a j i u -N n N e n [ t [ a i a i f p f D f D i o i l z o i c a i s c a n o a , 2 a f f [ 2 [ i G c 0 G i 3 e 0 3 r , i 7 ) e g E e . E o d t r i i c ] U i u i a e , , 3 3 vocabulelor perimate. înclina]ie pentruacusticaînsurdin\a numai înurechileaceloracareau n izderelicv\carer\sun\agreabil Baia Mare,subad\postulacelora[iziduridela p\rin]ii rede[tept\riinoastre,tîn\rulvl\stardela [i PetruMaior, Samuil Clain[iGheorghe {incai, se întoarcecas\însufletcusplendorileRomei.Ca al XVIII-lea.Trimis dinArdeal înucenicielaRoma, fost continuatoruldirectaltreimeinoastredinveacul ca structur\sufleteasc\[imo[tenireintelectual\,a {i[e[ti unmedalioncomemorativ:„Vasile Lucaciu, intrarea Românieiînr\zboi,îiînchin\preotuluidin regat al\turideVasile Lucaciu,pentruamilita ostatecul unorprejudec\]i. pe Vasile Lucaciuînvictimauneiconjucturi[i {coala Ardelean\[iBisericaUnit\–îlpreschimb\ dou\ categoriispiritualec\zuteast\ziîndizgra]ie– neprielnic\ aunuiuitat.Strînsaapartenen]\la catolicismul, îla[az\pepreotuldin{i[e[tiînpostura fa]\ deconfesiuneapecareareprezentat-o,greco- fa]\ deceascris[i,maigrav, oantipatiesurd\ asupra mentorilortransilv\neni.Onep\sareendemic\ discredit\rii pecarecriticulJunimiias\vîr[it-o {colii Ardelene,îndur\elînsu[iconsecin]ele Vasile Lucaciu,carevineînprelungireaspiritului [ansa uneiresuscit\rim\carpar]ialeaduhuluilor. rafturile desarcofagalearhivelorculturale,f\r\ Simion B\rnu]iu[iTimotei Cipariuauînc\putîn Maiorescu. Subloviturilepeneisale,proiectelelui {coala Ardelean\[ipecontinuatoriieiafostTitu cititorului blazat. contempli [antierulunuipioniercuminaopac\a de experien]\.{iesemnsuficien]\culpabil\s\ de periculoas\[iplin\surprizepoatefioastfel curs deformare,a[acumprocedaLucaciu,[icît s\ în]elegemceînseamn\lucrezicuolimb\în în]epenit definitivprinadîncirearutinei,neestegreu previzibil pecuvinte[iexpresiiac\rorform\s-a sugestie lingvistic\.Ast\zi,cîndap\s\mînchip ochiului contemporan,r\mînveritabilefocarede {i totu[iacesteingrediente,oricîtdeo]ioasearp\rea ingredientele indigerabilealegraiuluidintrecut. în cus\turarecent\alimbiiactuale,sp\lîndu-lde s-au achitatdedatorie:l-auîmbr\catpeLucaciu de latinistulclujeanVasile Sav(mortîntretimp), Dana Grigoriu,ducîndlabunsfîr[itunproiectînceput livresc, darîngrijitoriiedi]iei,Vianu Mure[an[i trei volumedeprelegeris-arfipreschimbatînsupliciu c\ f\r\aducerealaziaacestorcuvinte,lecturacelor „ratiucini“ înlocde„ra]ionamente“.Sevedeu[or „a dispre]ui“,„opumnat“înlocde„comb\tut“,[i „indegeta“ înlocde„indic\“,„adespecta“ în locde„extrage“,„direge“„îndreapt\“, Lucaciu spune„debe“înlocde„trebuie“,„reiece“ analogie cu „entelui“, iarenteleestededou\feluri:logic(prin lumii, eleau„estimativ\animal\“. adic\ brute,darpentruc\potsesizadiversitatea spiritual cidoarmaterial,suntconsideratedobitoace, (p. 121,volII, sonor sausonator, mirositor, sapidsautactibil.“ deoarece oricecorpsepoateconsideracacolorat, enumerate lapidar:„Acesteasuntesen]ialmentecinci, în vrereaomului,timpcecelecincisim]urisunt voin]\, pomene[tede„nescarimotiveceprevaleaz\“ [i despre„apetitulirascibil“,iarcîndvorbe[te omeneasc\, vorbe[tedespre„apetitulconcupiscibil“ spectacolul eimpresionantprinefortuldepus. scrisul s\ueinexpresiv, darsubaspectetimologic în carelucrapreotuldin{i[e[ti.Subunghicalofil dar nespusdesugestiv\prinschi]ele[antierverbal venerabil\ prinvîrst\[iimpracticabil\form\, surdin\ avocabulelorperimate.Opiatr\demonument, ap\rare [i]inta delupt\.“ Acest crezi-a datarsenaluldegîndire, scutul de al acestuipreot,careaveacasuprem\ dogm\latinitatea. ale Coloseului Vaticanului. Deaici,desubcoloanelemarmur\ monumentalit\]ii romane,reînviat\ destr\lucirea La]iu, [i-aîmpletitconcep]ia de via]\subimpulsurile Fide Propaganda Octavian Goga,careîn1914,atrecutmun]iispre S\ neamintimc\intelectualulcareaîngropat Conceptul de„fiin]\“estesinonimcuno]iunea De exemplu,Vasile Lucaciu,cînddescriesim]irea ens rationis ens Metafizica […] , subacela[icerclasicalanticului , s-aînfiripatcatechismulfanatic ) [iontologic( ) Animalele,neavîndsuflet „ ens reale ens ). luzia realismului, între]inut\ cu mân\ sigur\ de Ciuc\, se destram\ pe loc. Codul Regelui cu pene e în mod esen]ial arbitrar. Faptele sunt [i nu sunt credibile, iar psihozele Ipersonajelor, la fel, sunt [i nu sunt induse din afar\. c o m e n t a r i i c r i t i c e AC| n-ar fi fost precedat, la distan]\ capricioas\ se face r\spunz\toare, trimite mai degrab\ de numai câteva luni, de un volum de la cel\lalt Ulise, al lui Joyce. {i unul, [i altul, spaniolul versuri, romanul Regele cu pene ar fi [i irlandezul, creatori de alegorii ale expresiei. În asta reprezentat meritoriu debutul literar al rezid\, la suprafa]\, inten]ia Regelui cu pene. În lui Constantin Ciuc\. A[a îns\, luând termenii autorului, aici e geamandura. Cât de adânci not\ de existen]a unei c\r]i pe care sunt apele pe care le delimiteaz\, e deja alt\ discu]ie. nu [tiu câ]i au v\zut-o vreodat\ (se Uneori, ele nu trec de genunchiul broa[tei. De nume[te Eu [i restul opus [i a fost pild\, atunci când, dup\ o indiferen]\ categoric\ la publicat\ la Editura Marist din Baia avansurile protagonistului, so]ia unuia din prieteni D Mare), trebuie s\ masc\m cu aer doct îi cade acestuia în bra]e cât ai zice dou\zeci [i dou\ curiozitatea în fa]a apari]iei, din senin, a acestui autor de milioane. Secven]a e de vodevil: „– Ai un între prozatorii de la Cartea Româneasc\. Prin vârst\, num\r de telefon?, întreb\ el. Ea p\ru c\ ezit\. Nu Constantin Ciuc\ e optzecist. S-a n\scut în 1958, a r\spunse. Poate c\ de fapt nu avea telefon. Sau poate fost profesor de englez\ la Liceul Energetic din c\ nu voia s\ i-l dea […] – Dac\ [tiam c\ vinzi ma[ina, Cernavod\, apoi liber profesionist [i, din informa- poate ]i-o cump\ram eu, zise el mai mult într-o doar\. ]iile de pe clapet\, globetrotter. Prin copyright, el Romanul Tocmai ce am f\cut [coala de [oferi. […] Poate c\ apar]ine ultimului val al genera]iei milenariste, la ]i-a[ fi dat mai mult de dou\zeci [i dou\ de milioane. egalitate, s-ar spune, cu Dan Lungu, Lucian Dan Ea izbucni în râs. Zise comp\timitoare: – Du-te, m\i, Teodorovici sau Filip Florian. Prin detent\, nu sea- nim\nui de aici. De unde s\ ai tu banii \[tia? Don Stephano m\n\ câtu[i de pu]in nici cu unii, nici cu ceilal]i, zâmbi. Zise distrat: P\i cam atât câ[tig eu în dou\ oricât ne-am str\dui s\ c\ut\m acul în carul de pagini s\pt\mâni. Râsul Jiniei disp\ru brusc. Trase lung, cu al romanului (aproape 400). putere din ]igar\. Apoi arunc\ chi[tocul într-o parte Un lucru e clar. Programul Regelui cu pene nu e [i zise cu o voce în care se citea nesiguran]a: – tehnic, adic\ nu privilegiaz\ un scenariu de succes M\i, acum asta este. Am dat-o, am dat-o. Apoi, [i nu urm\re[te vreo dimensiune teoretic\, ci absolut, dintr-o dat\ preg\tindu-se parc\ s\ plece, zise gr\bit\, poate chiar ostentativ, personal. Ciuc\ nu e, prin cu o nervozitate brusc\: – Auzi, ai cu ce s\ notezi natur\, un estet, dar devine pe nesim]ite unul num\rul meu ?“ (pag. 188) atunci când ceea ce are de spus se confund\ cu metafora Alteori, pescajul nu e tocmai de neglijat. Un episod, a ceea ce are de spus. Ce rezult\ de aici e un efect printre cele mai consistente ale c\r]ii, aminte[te de mai degrab\ poetic decât romanesc. Anume alegoria farmecul senzualit\]ii din romanele de demult ale lui expresiei. Din aceast\ perspectiv\, m\rturisirea de F\nu[ Neagu. Dou\ englezoaice nimerite cine [tie pe coperta a patra deconcerteaz\ în mai mic\ m\sur\: cum la masa lui Don Stephano îl atrag pe acesta în „Romanul \sta e o geamandur\ care arat\ unde încep camera lor de hotel. Încercarea de seduc]ie e detaliat\ apele mele adânci. O parte din el l-am scris într-un cu fast verbal: „Femeile ies din baie. Auzindu-le or\[el dobrogean fierbinte, într-o camer\ co[covit\ intrând deschide ochii [i în momentul de surpriz\ [i cr\pat\ în care mai g\seai înc\, îngr\m\dit\ prin care urmeaz\, se examineaz\ reciproc. Femeia Fleur col]uri sau c\zut\ în dosul rafturilor de c\r]i, ca form\ poart\ pe cap o p\l\rie neagr\ cu boruri largi de care de guvern\mânt, regalitatea. Regalitatea cu pene, atârn\, tot neagr\, o voalet\ scurt\ pân\ deasupra desigur. O alt\ parte e scris\ printre râgâielile sonore, nasului. În negrul intens al p\l\riei sclipesc câteva înjur\turile variate, dar lipsite de imagina]ie, [i fumul strasuri luminoase. Un maiou ro[u scurt [i larg îi acid de usturoi care, în sunet de l\ute [i plânset de atârn\ pe trup pân\ sub buric l\sând la vedere acordeon, se ridica, de pe spa]iul verde din fa]a torsul gol, plin, rotund. Un ciorap de m\tase blocului, pân\ la balcon. {i de acolo, în nevroz\. În neagr\ îi îmbrac\ piciorul drept pân\ sus pe pulp\ fine, o alt\ parte a fost scris\, de la prima chemare unde se termin\ prins într-o band\ elastic\. Cel\lalt a muezinului pân\ la gustare, în cetatea Fesului, plin\ picior este gol, numai deasupra gleznei e înf\[urat de m\g\ru[i cumin]i [i cer[etori pedan]i, pe p\mântul într-o banderol\ îngust\, ro[ie. Ca [i femeia Agnes, ro[u [i fierbinte al Marocului, într-o camer\ mic\, femeia Fleur poart\ în picioare o pereche de dar curat\, într-un prizonierat amical [i benevol al\turi pantofi argintii, cu tocul înalt [i sub]ire, cu botul de o femeie care nu în]elegea ce caut acolo.“ ascu]it, înstela]i de câteva boabe str\lucitoare de Pe cât\ vreme în aceste rânduri Ciuc\ baleiaz\ Constantin Ciuc\, Regele cu pene, Editura Cartea Româneasc\, Bucure[ti, 2009, 368 pag. strasuri. Femeia Agnes are pe cap o p\l\riu]\ ro[ie între mai multe nuan]e de colorit local, în corpul înalt\ [i cu boruri înguste, în care luce[te înfipt un România literar\ romanului abia dac\ putem pune degetul pe hart\ f\r\ înve]e, în noile condi]ii, suedeza. De aici, o ac mare, terminat într-o perl\.“ (pag. 132) ca aceasta s\ alunece în secunda urm\toare. Dup\ întreag\ fantast\ epoc\ a Cincizecimii, la regula c\reia Bine scrise sunt [i pasajele înd\r\tul c\rora palpit\ toate probabilit\]ile, ac]iunea se petrece în Spania. Don Stephano se adapteaz\ perfect. Asupra lui se un gust periferic. Din dragoste pentru Nausicaa, Don Protagonistul e un anume Don Stephano. Pe iubita coboar\, întâi, harul. El e poliglotul prin excelen]\. Stephano ajunge s\ care, cu luxoasa lui ma[in\, marf\ lui, pe care-o pierde [i-o recâ[tig\ de câteva ori, o În tinere]e, ni se spune, obi[nuia s\ polemizeze, în pentru birturile din preajma pie]ei. Lumea aceasta cheam\, semnificativ, Dulcineea. Pe cea care-i îngrije[te bibliotecile Cordobei, când în persan\, când în ivrit. nou\, forfotind de femei u[oare, de monopoli[ti cu delirurile periodice, printre care [i acela care d\ titlul Ceea ce nu-l împiedic\, ceva mai încolo, s\-[i tenul smead [i de recuperatori de profesie îi ofer\ alt romanului, Maica Antoaneta. Dintre prietenii apropia]i,

recunoasc\ deplina incompeten]\ lingvistic\. Singura pretext pentru a-[i duce reveriile la cap\t. Pricopsit nr. 38 / 25 septembrie 2009 Don Chiriacos, Don Olivares sau Don Ligueros. Mul]i limb\ în care se descurc\ e, tam-nisam, româna! cu argoul marginalilor, protagonistului nu-i mai dintre ei c\l\toresc frecvent la Alicante. Pân\ aici, Iluzia realismului, între]inut\ cu mân\ sigur\ de r\mâne de f\cut decât un pas pân\ sub pragul limbajului coeren]a e, într-o marj\ suficient\, asigurat\. Mai cu Ciuc\, se destram\ pe loc. Codul Regelui cu pene e articulat. Îl va [i face, de altminteri, a[a încât unul seam\ c\ intrigile abund\. Don Stephano viseaz\, în în mod esen]ial arbitrar. Faptele sunt [i nu sunt credibile, din ultimele capitole ale c\r]ii va fi construit pe lungi scrisori niciodat\ trimise, la o împ\care cu iar psihozele personajelor, la fel, sunt [i nu sunt induse schel\ria unei proiec]ii imaginare într-un mediu doamna inimii lui. St\ la cozi infructuoase pentru ea, din afar\. În ce grad extrem poate func]iona aici preistoric inform. tremur\ dintr-o gelozie abil disimulat\ lâng\ ea, merge ambivalen]a, ne d\ un indiciu schimbul de dame Pân\ la urm\, dând la o parte con]inuturile alu- la petreceri g\unoase în speran]a c\ va da, acolo, din partea secund\ a c\r]ii, când infidela Dulcinee vionare, Regele cu pene reprezint\ o poveste f\r\ peste ea. Gesturi, în definitiv, fire[ti, pe care îns\ e substituit\ de mai docila Nausicaa. (Aluziile sar identitate despre, tocmai, anularea identit\]ii. Cu microscopul naratorului le amplific\ într-atât încât în ochi). Prima jum\tate a romanului, Etajul de purpur\, actele complet decolorate de apele pe care le-a str\b\tut le transfer\ o interpretare clinic\. Descrierea sea- st\, cu siguran]\, în umbra lui Cervantes. Don Stephano [i cu min]ile nu mai pu]in sp\late de acestea, Don m\n\ cel mai adesea cu un diagnostic. (Înt\rit [i de viseaz\ cu ochii deschi[i [i are convingerea c\ nu Stephano î[i va accepta, ca Odiseu odinioar\, rolul stranietatea celorlal]i locatari ai conacului cu el percepe lumea, ci, într-un chip pervers, obiectele-l de Nimeni. Finalul romanului e, prin aceasta, remarcabil. aspect de ghetou). gândesc, în realitate, pe el. (Nu se-n[eal\ prea tare. Extinc]ia e total\, continentele se contrag simultan, Numai c\, de fapt, mai toate aceste fire epice Vocea din off a naratorului îl joac\ pe degete). Cea Spania, Suedia [i România sunt aspirate într-o singur\ conduc c\tre o imens\ butaforie. De la o scen\ ea de-a doua jum\tate, Fructul zemos, confirm\ [i con[tiin]\. Care [i ea se evapor\. îns\[i absurd\ (un rege iberic fug\rit [i lin[at inexpli- redimensioneaz\ statutul de marionet\ intelectual\ Merit\ totu[i s\ mai a[tept\m o vreme pentru a cabil de supu[i) se ajunge la o adev\rat\ apocalips\ al eroului. Nu m-a[ gr\bi totu[i s\-l invoc pe Homer, afla cine va scrie a treia carte a lui Constantin Ciuc\. social\. Ieri monarhi[ti, azi republicani, to]i vor s\ c\ci fluxul mental neîntrerupt, de care aceea[i voce „ 7 8 România literar\ nr. 38 / 25 septembrie 2009 p teeatduu u de aici înainte care fericite [ih\urinegre poarta î[i vedelimpedepasulînluminazilei [tie exactdrumullui de cuvintelelui l-ai maicântatniciodat\ arunci peumeri aproape cuteam\ mo[tenit\ cu mi[c\ritandre bâjbâind m\rul AlbeicaZ\pada– mers câte una oglinzii hilar ultima oar\ îndep\rtate - o banal\ descoperi dintr-o odaie câteva siluete miraculos cevadecisiv în toatep\r]ile sprinteni princas\ f\r\ niciodirec]ie c\l\torie P B a o S\ tesmulgiîntr-o bun\diminea]\ din adolescen]\s\teintersectezifantomaticcuele în altas\prive[tipere]iitablouriledraperiile l de voluptuoas\ tortur\ f\cea dinarcu[uls\uuninstrument de concertîntimpceviolonistul tânar somnolând înfotoliuluneis\li Ultima dat\afostv\zut b\tând nebune[te r a în fa]aauditoriului mut(chipuri[ichipuri t d r o [i totceputeacândvanel\murits\telege s\ la[iînurm\[iamintiriregreteclipe ce abiaaînceputs\sereverse–împingi nemaiauzite vreodat\[iînfine-caunomcare s\ temirichiartuîntimpcecoborisauurci [i s\ie[ifredonânduncântecvagpecarenu ca nucumvas-odoar\s\geam\apoi]i-o din genera]ieîns-o[tergi findetot dintr-un cuiruginit flintacuincrusta]iibizare prin holulantic–umbross\teopre[tis-odesprinzi (î]i vaslujidefoame[isete)apoiu[orînfiorat de pecol]ulmeseiunm\rsuperbro[u– haine sportive–desezons\în[facidin Încet cugesturilejeredarfermes\îmbraciuna brusc aburitedeto]imor]iifamiliei sau s\tepriveasc\chipulpetinedinovalul câ]iva pumnideap\înghe]at\s\-]iz\re[tichipul În baiedeasuprachiuveteis\-]iarunciînfa]\ ca [icumle-aiprivipentruprimasau halucinant\ mu]enies\leprive[ti-dilatate jur împrejurtoateobiecteleîncremeniteîntr- S\-]i apar\fulgurantcâtevachipuridincopil\rie pentru via]atadeacumînainte ca [icumaic\utaunreazemanumeceva s\-]i aruncihaoticprivirileîntoateungherele brusc s\alergi s\trecidintr-o camer\încealalt\ s\ saritotu[iagerdinpatfacicâ]ivapa[i s\ tetreze[tiparc\maisingurînpropria-]ipiele – undevacândvapelumeacealalt\f\r\liman din somncadintr-o moartece]oas\cadintr-o decât înminteasauinimalui care poatenicinuexista dup\ cinevasauceva s\-[i mi[tebuzele în\untrul lui[istrigândf\r\ alergând cuochidilata]i pe ostradel\vetust\ Ultima dat\afostv\zut e ` t t m t m â r i e [ z c i e a t z i e S t adulmecându-mi trupul tu rezemat\debalustrad\ în Dun\re- am înotatdeparte Atunci varacând a din visecumor]iifamiliei crâmpeie haotice Pe alocuriîmipâlpâieînainte duc (uneori)înmineobiat\lehamite îmi num\rpa[iiîngând M\ întorcpeacelea[istradele dintre crestedecalcar v\zându-[i detreburi pe malcâ]ivapescari la vagisunetecosmice la micizgomotestradale Sunt dinceînmaiatent Bunaru Oameni translucizi o procesiune în vagirotocoale fumul cele-ncol\cealene[ privind –f\r\s\[tieatât: ]ig\ri lungi [i fetefelinestingeauaprindeau dou\miiste din barulîncareserecitaupoeme în timpceie[eaabulic Ultima oar\afostv\zut c\zute întrans\) de pâlpâirealumân\rii [i fiecarep\[eapurtat cu figur\deChrist pe preotultân\r îl urmau m cerul ( f\r\s\[tim) ne fotografia Spuzit destele pe careo]ineaîntredegete în sta]iuneaminuscul\ Târziu tulburi în apaverzuie, am întâlnit(înalt\lume) Eugen p ` * pur orbitor vor ducehai-hui o clip\-dou\ (cândva chiar poate întromb\ f\r\ tine– scena jerpelite mbete crunt stre[ini rafinament de aplauzehilarevorînghi]iîntr-un vuietgrotesctoat\ orice minuscul\fericireepreg\tit\demult–înanxioase propriile-i personajeceleste[iiat\cumle-azvârlesub ai visatoastfeldehart\polar\ )[ipa[iit\ivorezita cu totsoiuldeamintiricaremaichioare culise –oc\derebanal\decortin\[icâtevaropote {i iat\–veiauziparc\întineînsu]icumpentru de periferiecumleuit\acoloispite[tes\se- [i iat\–chiartevezicumveicoborîlentori toat\ t\r\[enia[iiat\–vabolborosichiargurata pe unperoncâtdestr\in atâtderecognoscibil prin vegeta]iaars\depeplatou ( [imai)adânci spre ceriareuc\utamurme ai adormitîngere[tecufa]a acolo undetuînurm\cuunan în frunzi[uri[iierburi au disp\rutsilen]ios în costumenegre-carnavale[ti Ne-au dep\[itmotocicli[ti spre miezulp\durii Am merscâtam a verii medita lapaceaabstras\ câte-o viper\nemi[cat\ cu sclipirimincinoase pe pietrece-]ifurauochii De-o parte[idealta cu soareledeaugustînspate pe-o c\r\ruieuscat\ Am luat-oînsus într-acolo undeochii-]imaiv\d doar unpunctcald apoi ahtia]ibruscdeluciulliniilor decaleferat\te {i iat\–veiauziogur\b\trân\bolborosind [i iat\cumoricepovesteî[in\ruiecuunsadic – misetopescpelimb\ în sineconturul ca într-o ram\ce-[istrânge ca într-o fars\ Brusc alerg jurîmprejur deasupra înspa]iu precum ni[teg\urinegre larg Atunci ochiimisedeschid cu bra]estrident-fantomatice m\ prindînconjoar\ Câteva sunetefamiliare ermetice de priviriletalecadou\sintagme e ozilimpedeuncerha[urat De cealalt\parte sorb dincea[caamar\ întorc ofoaie La miciintervaluri de câtevasiluetefosforescente incerte de câtevacuvinte Îmi reazemprivirea Alteori cadfulgiuria[i dintr-o biografiestr\in\ în memorieîntâmpl\rifabuloase Concomitent îmiexplodeaz\ direct dincopil\rie în ceamaiintens\lumin\ m\ facs\dispardup\col] un tremurcalddepetal\ pân\ cândundetaliut\cut * * „ * cest talentat romantic, certitudine a literaturii braziliene, [i-a cucerit celebritatea cu o poezioar\ A aparent insignifiant\.

Destine paralele (III) TROPICE SUR~Z|TOARE

-AM L|SAT pe bietul Gonçalves Dias Dias, certificat de na[tere al brazilianismului, a[a `nec`ndu-se `n naufragiul vasului Bois de cum a fost el redactat de nefericitul Gonçalves Dias. Boulogne, la doar c`]iva kilometri de Poezia se `nva]\ ast\zi `n clasele primare: coasta brazilian\, c`nd se `ntorcea din Minha terra tem palmeiras Sonet g\sit în Portugalia. Acest talentat romantic, Onde canta o sabiá; certitudine a literaturii braziliene, [i-a As aves que aqui gorjeiam cucerit `ns\ celebritatea cu o poezioar\ Não gorjeiam cemo lá. debarale aparent insignifiant\. Din fericire, poetul era doar pe jum\tate alb: copilul s-a sim]it Nosso cén tem mais estrelas, „brazilian“, deta[`ndu-se intim de rasa Nossas várzeas têm mais flores, Pierdut în vechi provincii, cu iz de brebenel, alb\ a tat\lui s\u [i ader`nd la rasa mamei Nossos bosques têm mais vida, Ibrice-mi toarn\-n suflet ceai sfînt cu sale,L o negres\-indian\. Romantismul s-a lansat `n Nossa vida mais amores. kilogramul. recuperarea celeilalte jum\t\]i a spiritului na]ional, p`n\ atunci ignorat\; faimoasa jum\tate `ntunecat\ a rasei Em cismar, sozinho, à noite Prin craci î]i curg cor\bii, ai sînii cu crenel, devine motiv de m`ndrie na]ional\. Mais prazeres encontro en lá; Sub [oldul t\u î[i crap\ de-amor zmal]ul Un poem de Gonçalves Dias cu nume imposibil Minha terra tem palmeiras ligheanul. de pronun]at va exprima, chiar din titlu, programul Onde conta o sabiá. implicit. I-Juca-Pirama descrie, pe sute de strofe, lupte Cînd sorbi melci ca]\ri iederi, în gene ca `n Ariosto `ntre diverse triburi indiene, `n care Ceea ce `n române[te ar putea suna astfel: cloce[ti nori, combatan]ii se comport\ precum cavalerii europeni din }i-e-n mîn\ linguri]a pentru scobit [erbetul chansons de geste, ]in`ndu-[i unul altuia discursuri }ara mea – are palmierii solemne. Trubadurii tribului, specializa]i `n recitarea Unde c`nt\ sabiá; Vergea care preface spuma de iap\-n flori, de poeme eroice, ne expun interminabile litanii despre Nici o pas\re pe lume {i-n fluturi untdelemnul, [i-n paji[ti istoria glorioas\ a tribului X `n luptele cu tribul Y; Nu c`nt\ cum c`nt\ ea. bine`n]eles c\ indienii lui Gonçalves Dias aveau a face curge-o]etul. cu indienii reali cam tot at`ta c`t eroii homerici aveau Cerul nostru-i plin de stele, Ci eu, surpat în pl\pumi de linti]\, r\scopt a face cu oamenii obi[nui]i. Iat\-i pe brazilieni deveni]i C`mpul este plin de flori, Ca oul fiert în miere, cu g\lbenu[u-n soare urma[i ai indienilor pre-colonizare! Descoperirea dacilor Cr`ngul este plin de via]\, de c\tre romanticii no[tri se f\cuse cam `n acela[i spirit. Via]a-i plin\ de amor. Cadelni]at [i-albu[ul - ochi grav de înger Numai c\, spre deosebire de daci, indienii r\m\seser\ mort, extrem de prezen]i, chiar dac\ tr\iau marginaliza]i [i R\t\cind singur prin noapte Dat peste cap - , iubito, încheg pl\ceri mai amesteca]i cu alte rase. Poe]ii din Brazilia n-au inventat Sunt ferice-n ]ara mea; doar indieni de operet\, ci au `ncercat [i reabilitarea }ara mea – are palmierii rare, celui mai nedrept\]it strat al popula]iei, adic\ a negrilor, Unde c`nt\ sabiá. Mai dulci decît bomboana marchizului afla]i `nc\ `n sclavie. de Sade To]i pa[opti[tii au luat la noi ap\rarea ]iganilor, Sabiá e o mic\ [i `nc`nt\toare vietate cu pene, cer`nd abolirea robiei `n Principatele Române: de la C. care emite la nesf`r[it triluri armonice, ca o sopran\ {i ca s'te frig\ roua,-n genunchi pe Negruzzi, Kog\lniceanu [i Alecsandri, la Heliade [i de coloratur\ vocalize. „ ciuperci cad. „ Bolliac, dezrobirea ]iganilor s-a transformat `n tem\ umanist\ (??) ideal\. Iar brazilienii au consonat – f\r\ s\ aib\ habar, bine`n]eles, de existen]a Principatelor Române [i de problemele cu care ele se confruntau. Poate c\ cel mai talentat romantic brazilian FFoottootteeccaa României literare România literar\ r\m`ne Castro Alves; soarta l-a urm\rit [i pe el f\r\ mil\, deoarece se va stinge din via]\ la doar 24 de ani, `n 1871. Acest perfect contemporan al lui Eminescu `ncheie `n glorie romantismul brazilian, cre`nd o poezie de factur\ aproape eminescian\, profund metafizic\, vizibil influen]at\ de filozofia pesimist\ german\ [i purt`nd marca unui inovator de larg\ inspira]ie. Metafizica tradus\ de el `n vers a fost `n]eleas\ de pu]in\ lume; `n schimb, i-a adus celebritatea un lung nr. 38 / 25 septembrie 2009 poem de mediocritate absolut\, o pl`ngere hugolian\ nesf`r[it\ `ntitulat\ O navío negreiro („Corabia cu sclavi“). ~n loc de poezie – doar un lung articol de gazet\ versificat, unde se descriu ororile `ndurate de sclavii africani obliga]i s\ traverseze Atlanticul pe cor\bii- `nchisoare. Cu asta, poetul [i-a c`[tigat un renume pe care, cu subtilele sale considera]ii filozofice, nu l-ar fi dob`ndit nicic`nd. Socialul comanda [i aici arta, exact ca la Dun\re. Romanticii se sim]eau [i aici „glasuri din mul]ime“. U Poe]ii `n]eleseser\ c\ nu despicarea firului intim U C `n patru asigur\ notorietatea, ci cu totul altceva, „strig\tul C U U

social“, de exemplu, [i au tras atunci concluzia ce se C C impunea. Metafizicianul romantic Castro Alves a intrat n n o astfel `n con[tiin]a public\ drept autorul poemului O o I I navío negreiro. Tot e bine! Poate c\ unii cititori i-au o o t examinat apoi [i restul operei. t ~n priim pllan:: Octaviian Paller,, Domokos Geza.. o Pentru a reveni `ns\ la poezie, chiar dac\ la una o F naiv\, s\ vedem cum arat\ poezioara lui Gonçalves F ~n pllan secund:: Miircea Tomu[,, Miircea Radu Iacoban.. 1977 9 1 0

România literar\ nr. 38 / 25 septembrie 2009 c o primit dup\ceamprezentatîn am înregistratcusatisfac]iemesajeledepecarele-am Tocmai deaceea([inunumaidinorgoliu deautor) pr\pastia carenedespartedenouagenera]ie. în sineamea,m-amsim]itcutremuratdescoperind politic etc.M-amstr\duits\parcalm[izâmbitor, dar, de]inut politic[iapois\explicceînseamn\ intervin eurapid[is\explicc\personajulevocatera trebuits\ care oadmirauerafiicaunuiinfractor?!A În sal\s-aauzitunmurmurdedezam\gire:poetape prin aevocaperioadaîncaretat\leiseaflaînchisoare. vorbeasc\ desprecopil\riaei[iAnaBlandianaaînceput la oîntânirecuelevii.Cinevadinsal\arugat-os\ c\rei prezen]\întotdeaunam\bucur\[iemo]ioneaz\, vreme oetic\asociet\]iiromâne[ti. favorizat\ fiinddelene,careadevenitînultima la uitare.Iarinstigareadeacestfelareobiceisucces, t\]ii, ocon[tiin]\carecuprinde[iceafost,vafi. instalate înprezent.Oameniiauunsentimentalcontinui- noastr\ defiin]eomene[ti.Numaianimaleletr\iesc cuno[tin]\ decauz\),estevorbademnitatea stupefiant\ prinaparentaeinoutate,s\decidemîn experien]\ carened\posibilitateaca,înfiecaresitua]ie, de ra]iuneapractic\acunoa[teriiistoriei(acumulare ce s-aîntâmplatîntrecutulnostruapropiat?Înafar\ Cum s\nufienevoiemaivorbim?ignor\m sau ofaccuunscop,servindintereseleunorgrupuri. pentru c\lelipse[teopreg\tireintelectual\elementar\, despre istorianoastr\recent\sauseîn[eal\,pur[isimplu, ce aînsemnatcomunismul. Tolcea, Alexandru Ruja. Francisc Barany, AnnemariePodlipny, Marcel Mircea Mih\ie[,MarianOdangiu, AdrianaBabe]i, Alexiu, PaulEugenBanciu, Slavomir Gvozdenovici, Mih\ie[ Alexiu, PaulEugenBanciu,Marian Odangiu,Mircea Bucur Demetrian. Ionel Bu[e,IoanLascu,FloreaMiu,JeanB\ile[teanu, Chifu, PaulAretzu conducere aleacestora,dup\cumurmeaz\: proz\), aufostdesemnatenoileorganisme de Timi[oara, Cluj,Ia[i[ialsec]iilorASB(poezie, septembrie încadrulFilialelorUSRdinCraiova, A m Cicerone Ioni]oiuvreas\nuexisteaceast\pr\pastie. M\ aflamnudemult,al\turideAnaBlandiana,a Trebuie s\fiineru[inat[iiresponsabilcainstigi Cei caresus]inc\nutrebuies\semaivorbeasc\ z z În urmaalegerilordesf\[urateînperioada15-22 C C M M P P r r o o e e e e T C e m m m m [ [ I R e e M i i b b d d A t t e I r r e n i i I [ n n i i t O t O u u t t V î î e e l A n n l d A : CornelUngureanu : GabrielCo[oveanu d R întâlnit\, s\povesteasc\lumiiîntregi [i azi,la85deani,cuodârzenierar în închisori,cade]inutpolitic,continu\ fa]\ deunomcare,cus\n\tatea[ubrezit\ revistei dornicis\-[iexprimeadmira]ia numeroase e-mail-uridelacititoriai nea[teptat demareecou.Amprimit o via]\cuamneziacolectiv\aavutun despre CiceroneIoni]oiu[iluptaluide meudinnum\rultrecut RTICOLUL t d C A C e d C o e o a C n C n C o s s C i O i n l l o r i d i u u U n u l l d U c U P i U e U u r E c n n e i e i a -P i u r u a P e n n l c a F România literar\ i A i i F i S a S i c S P l S l F i c c a I r F r l E i r e i i i i D t i R l t o : PaulAretzu, i o a r i r i l i l e l o e o i t r : Lucian r : Gabriel : Lucian l i l c a e

Uniunea Scriitorilor [i luptacuamnezia Cicerone Ioni]oiu cartea sa c\pitanul, ]ipând,ce-amc\utatlaIuliuManiu s\ nufacniciomi[care. ma[in\ [iamsim]it]eavapistoluluiînceaf\:mis-acerut Nici n-amapucats\refuz[im-amtrezitaruncatîn s\ m\duc\acas\cuma[ina,fiindnoapte[iîntuneric. strad\ mergea încetoma[in\.Translatorul mi-apropus înso]it detranslator, eraupetrotuar[i,al\turideei, vreo dou\sutedemetrimi-aap\rutînfa]\c\pitanulrus be]i carecirculaupestr\zi[i`ijefuiautrec\tori.Dup\ mi s-adats\semnezunprocesverbaldeeliberare. B\dic\, [ic\pitanulNKVD,Vasiliev Petrov, laora23,20 durat treizile,lacareasistaser\[efulSiguran]ei,Ilie când înCraiovacopil\rieimele,dup\oanchet\carea ocupa]ia ruseasc\,denumit\cuneru[inare«eliberare», pentru cititorii fiind greudeuitat.Transcriu acestedou\pagini dar [icaliteratur\,avândoremarcabil\expresivitate tism dinvia]alui.Eleprezint\interescadocument, scrise demân\,inedite,despreunepisodplindrama- victimele teroriicomuniste,mi-ad\ruitdou\pagini litic, careapublicatpân\înprezentmiidepaginidespre aceea aluiCiceroneIoni]oiuînsu[i.Fostulde]inutpo- Ministerul deInterne. fug\rit pân\m-auprins,arestat[idusla locul întâlniriicuel,auvenitagen]ii,carem-au procure înc\ocantitate.Apoi,aanun]atagen]ii,[i,la hârtia,PaulSava(viitorulactor)s-aoferits\-mi terminat arest\rilor alc\rornum\rsem\reanecontenit.Cândam mun]i, amscrisoseriedemanifesteprotestîmpotriva organizarea demonstra]ieidin10mai1946,coborât toat\ via]avoiluptaîmpotrivacomunismului. am fosteliberat[i,îndrumsprecas\,mi-amjuratc\ plin deap\,aruncatpecimentuldinpivni]\. pumni încap,folosind[ipatulpistolului;m-amtrezit [i denum-amduslaAntonAlexandrescu;îmic\ra Cristi. Chelaru, NichitaDanilov, AdrianAluiGheorghe, Adi Constantin Dram,Mircea A. Diaconu,Marius Stancu, IoanHolban,Gellu Dorian, DanielCorbu, Diaconu pStancu, LucianVasiliu, IoanHolban,MirceaA. Istvan. Petreu, George Vulturescu, MirceaOpri]a, Szilagyi Cetea, AdrianPopescu,OvidiuPecican,Marta Vulturescu. Dragolea, KaracsonyiZsolt,IoanPintea,George Ion Cristofor, OvidiuPecican,IonVartic, Mihai Ajuns lasediulNKVD,imediataînceputs\întrebe La oraaceeapestrad\nueranimenidincauzaru[ilor „Mi-a fostdats\tr\iescmomentedegroaz\sub Reac]ia carem-aimpresionatcelmaimultafost Pe 29iunie1947,dup\condamnareaînlips\pentru Dup\ os\pt\mân\detorturizilnice,totîntr-o noapte, z z C C M M P P r r o o e e e e C I m m [ [ m m A L e e [ i i b b U d d Memorii. Din ]ara sârmelor ghimpate. sârmelor ]ara Din Memorii. t I t e e r r i i J n n t i i t u î î u t t î î e e l n l n d : CassianMariaSpiridon : IrinaPetra[ d d C C României literare C e d C C e o o C C n n o s C s i n i l o l d i i u n u u l d l c U U e U u U * r c n e n e a i r i u a F u e l n F n a i F i i a i S i S l l S i F S a c c F l r un episodplindedramatismdinvia]alui. d\ruit dou\paginiscrisedemân\,inedite,despre mii depaginidesprevictimeleteroriicomuniste,mi-a ostul de]inutpolitic,careapublicatpân\înprezent e i r . i i i i l t i : DoinaCetea, i o t a o r l i r e l i o l i o : Valeriu [ r în partid : Valeriu r : Doina ] fiindc\, a[acumspunedramaturgul englez: nici unregimdespoticasupritornuauduratve[nic, Hossu-Longin: declara, decep]ionat,înfa]aaparatuluidefilmat,Luciei sc\pa, ams\refaceuadev\rataistorie... s\ n-omaischimbenimeni!» în picioare,timpcestriga:«Vom scrienoiistoria, mea, m-adoborâtdepescaun[iaînceputs\m\calce înro[indu-se, [i-aîncle[tatpumnii[i,repezindu-seasupra drepturilor istoriceasupraBasarabiei[iBucovinei...» Paris, semnatacumpatruluni,nicinuaridicatproblema «Guvernul actualcondusdeGroza,printratatulla care aufostfuratedePetruGroza.Ammaiad\ugat: dovedit princâ[tigareaalegerilordin19noiembrie1946, [i garantullibert\]iiindependen]ei]\rii,fapt care mi-opusese[iPetrov, c\pitanulNKVD. nu m-amduslaAntonAlexandrescu,întrebarepe de [obolan,carecuovoceblând\m-aîntrebatce Alexandru Nicolschi,un«produssovietic»,cuofigur\ colegul meudec\min,Bulz,aintratînbiroulanchet\ Hossu Longin. Sipo[, Nicolae Iliescu,AurelMariaBaros, Valentin Mircea Constantinescu,{tefania Co[ovei,Mariana Adame[teanu. Nicolae Breban,{tefan Agopian,Gabriela Bogdan O.Popescu Gheorghe Istrate. Nicolae Prelipceanu,LiviuIoanStoiciu,GeluVla[in, Filimon, AuraChristi,GeluVla[in,Grigore{oitu. Nicolae Prelipceanu,BogdanO.Popescu,Mariana Co[ovei, CorneliaMariaSavu,DenisaCom\nescu, «Tot laziajunge[iceamailung\noapte.»“ Tot istoriadovede[tec\niciunimperiuasupritor, «Cine [tiaîn’49c\os\vin\’89?!» Dup\ patrudecenii,acestc\l\u– Printre loviturileprimite,îmijuramc\,dac\voi Nici n-amapucats\terminideea[iaceast\fiar\, I-am r\spunsc\IuliuManiueractitorulRomâniei Dup\ ceamtrecutprintorturilelacarem-asupus z P V S M C P M C S r r e e o o i e e e e c c c B m m [ [ m m e ] ] U e e i i p i i a a b d d b t t C r d d e e r i i r d d e U n n i t t i [ e e ` u u R ` t t e P P e e l l ` E P P d d d n ` : : [ d n i r o C d T Constantin Stan n e o Dan MirceaCipariu.Vicepre[edinte: C e C I e C t z z C e C C o \ i : o e C n o Aurel MariaBaros n s n o i d s n l u i i d u l c i u l u e U c r * * l U e e U r a S a e U l a R S S S a : R l e S Varujan Vosganian, c :

S ] i e e George B\l\i]\, i c made in made : IulianNeac[u, ] i e i : Traian T. URSS, „ eonte R\utu [i-a propus a teroriza umanismul tradi]ional din România, de facto marea majoritate a L intelectualilor de valoare. c o m e n t a r i i cr i t i c e

AR MAREA performan]\ a lui Leonte [i din programele de înv\]\mînt, deveni]i un soi de cadavre R\utu r\mîne decimarea culturii române[ti. vii dac\ mai tr\iesc. Cu adaosul c\ [i cei care-i citesc Paradigma sa a constituit-o faimosul Andrei pot fi penaliza]i grav, chiar cu condamnarea la închisoare, Alexandrovici Jdanov, inchizitorul vie]ii pentru de]inerea sau r\spîndirea de „c\r]i interzise“. culturale ruse, cel ce ini]iase în anii imediat Vîn\toarea de vr\jitoare c\p\ta o anvergur\ f\r\ precedent. postbelici adev\rate pogromuri intelectuale, S\ nu uit\m c\ frazele lui Leonte R\utu nu erau simple începînd prin a-i anatemiza pe Anna Ahmatova opinii, ci forme de legiferare a materiei literare [i a leg\turii [i Mihail Zo[cenko, în discursul s\u din sale cu societatea, prevederi a c\ror înc\lcare era prohibit\, 1946 consacrat revistelor Zvezda [i Leningrad. O sub amenin]area celor mai grele sanc]iuni. Enormit\]ilor isterieD a denun]urilor, o campanie împotriva „comploturilor“ nu li se putea da nici cea mai palid\ replic\. Iat\ cîteva au fost deopotriv\ aporturile ideologului sovietic [i ale mostre ce ne pot înfiora retrospectiv: „Curentul emulului s\u de pe malurile Dâmbovi]ei. Sub egida gîndirist a îndeplinit cu con[tiinciozitate «comanda social\» unei strategii leninist-staliniste de distrugere a „vechii a hitleri[tilor de a lucra la dezarmarea na]ional\ a poporului culturi“ [i de edificare a uneia noi, orientate de „umanismul“ român în vederea transform\rii lui întîi în furnizor de comunist, Leonte R\utu [i-a propus a teroriza umanismul carne de tun, iar mai apoi într-una din na]iunile sclave ale tradi]ional din România, de facto marea majoritate a imperiului mondial visat de «supraoamenii» hitleri[ti“. intelectualilor de valoare, anihilîndu-i prin mijloace Sau: „Acelora[i scopuri le-au servit [i teoriile unui alt administrative [i poli]iene[ti. Nimic nu se petrecea în O carte despre filosof burghez, la mod\ în anii dinaintea celui de al doilea planul politicii culturale dintre 1945 [i 1965 f\r\ ini]iativele r\zboi mondial: Lucian Blaga. În publicistica noastr\ s- [i interven]iile sale. De-a dreptul sau prin intermediul a mai scris despre fondul real al teoriilor sale, care ascund unor acoli]i, Cameleonea a pus la stîlpul infamiei personalit\]i Cameleonea (II) putregaiul cosmopolit în carapacea verbiajului despre precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Vladimir specificul na]ional. (...) Aceast\ teorie a contribuit [i ea Streinu, {erban Cioculescu, Constantin Brâncu[i, P. P. la preg\tirea atmosferei politice [i morale propice pentru Negulescu, Mircea Florian, Dimitrie Gusti [i numero[i însc\unarea dictaturii fasciste, pentru transformarea al]ii. În paralel, marele tr\g\tor de sfori a pus la cale României într-un satelit al Germaniei hitleriste [i împingerea distrugerea institu]iilor culturale ale ]\rii, lichidarea libert\]ii poporului român în dezastruosul [i criminalul r\zboi în domeniile literaturii, artelor, sociologiei, psihologiei, antisovietic. Teoria lui Blaga, în fond, reprezint\ o calomnie nu o dat\ prin m\suri de înl\turare fizic\ a celor socoti]i cosmopolit\ la adresa poporului român. Eroul fatalist al adversari, adic\ a personalit\]ilor ce refuzau sumisiunea «Miori]ei» este proclamat de aceast\ «teorie» drept purt\tor ideologic\. În calitate de [ef al Direc]iei de propagand\ al specificului na]ional. Noi cunoa[tem al]i purt\tori ai [i cultur\ dispunea de o putere ce-i îng\duia toate abuzurile. Sub aparen]ele unui subaltern care se mul]ume[te a executa acestui specific: pe eroii baladelor haiduce[ti, pe Horea ordinele c\peteniei supreme, era „antrenorul intelectual“ [i Tudor, pe B\lcescu [i Bolliac, pe ]\ranii de la 1907 [i al lui Gheorghiu-Dej [i, ulterior, în bun\ m\sur\ al lui pe lupt\torii ceferi[ti din 1933, pe {tefan Gheorghiu [i Nicolae Ceau[escu. Oare Dej ar fi aflat de romanul Scrinul Vladimir Ilie Pintilie, pe eroii Doftanei [i pe cei ai r\zboiului negru al lui G. C\linescu f\r\ „informarea“ tenden]ioas\ Tism\neanu [i antihitlerist“. Sau: „Unul din protagoni[tii [tiin]ei istorice a lui Cameleonea? Pentru a înfrico[a intelectualitatea Cristian Vasile, burgheze, hitleristul Gheorghe Br\tianu, a emis chiar o pe care n-a izbutit a o sateliza, a recurs la aplicarea unor Perfectul acrobat. teorie care avea menirea s\ justifice cosmopolitismul în m\suri dure, suflînd la urechea cîrmuitorului „argumente“ Leonte R\utu. [tiin]a istoriei: «întrucît intr\m în era atomic\ – a declarat în favoarea prigonirii acesteia. În penumbrele biroului M\[tile r\ului, el în 1947 –, trebuie s\ d\m aten]ie istoriei universale»“. „cîrmaciului“, rolul s\u nefast era decisiv. Desemnarea 464 pag., Ed. Sau: „Reprezentant al intereselor politice [i culturale grupului Noica-Pillat-Paleologu-Steinhardt drept obiectiv Humanitas, 2008 ale burgheziei [i mo[ierimii române[ti, Maiorescu declar\ al Securit\]ii [i osîndirea componen]ilor s\i la ani grei de patriotismul prohibit în literatur\ [i art\! Pe c\rarea temni]\, „demascarea“ grupului Mili]a Petra[cu-Mihail trasa unele linii directoare riscante, de pild\ crearea cultului b\t\torit\ de Maiorescu au mers [i ceilal]i exponen]i ai Andricu- Dora Massini-Marius Nasta, campaniile împotriva lui Eminescu ca „poet proletar“, dar [i ca „]ap isp\[itor“, criticii literare reac]ionare. În aceast\ privin]\ sunt lui Lucian Blaga, cazul Jar, persecutarea intelectualilor bun pentru a fi învinov\]it la nevoie de „erori“ ce nu erau semnificative caracteristicile pe care ace[tia le dau poe]ilor maghiari, inclusiv a celor de orientare marxist\ dar nu exclusiv ale sale. Iat\ o fi[\ a acestui personaj de manevr\ români. Astfel, pentru Vl.Str\inul (sic!), Macedonski este [i stalinist\ precum Gaal Gabor, excluderile [i sanc]ion\rile din volumul de care ne ocup\m: „Nicolae Moraru – n\scut un «D Annunzio f\r\ Fiume», pentru {.Cioculescu însu[i unor membri ai Uniunii Scriitorilor [i nu în ultimul rînd Iuli Shafran (Iulea {afran) – , ilegalist de origine evreu Eminescu nu este decît «un produs tardiv al romantismului stigmatizarea lui Arghezi („Pe Tudor Arghezi, care nici basarabean, a fost de]inut vreme de zece ani la Doftana german»“. Aprecieri culpabil „cosmopolite“, ce, în vederile acum nu s-a schimbat, l-am desfiin]at“) alc\tuiesc palmaresul [i în alte închisori. Incult, orgolios [i vindicativ, a fost lui Leonte R\utu, n-ar putea trezi nici un „alt sentiment sinistru al lui Leonte R\utu din „obsedantul deceniu“ unul dintre aghiotan]ii lui Leonte R\utu dup\ 1945. A în afar\ de dezgust [i indignare“. Nu e uitat nici G.C\linescu, (în realitate o perioad\ considerabil mai lung\ decît condus sindicatul oamenilor de art\, USASZ, a f\cut parte în pofida compromisurilor sale amintite doar în treac\t sintagma meschin rezumativ\ a lui Marin Preda). În locul din colegiul de redac]ie al Scînteii, a fost redactor [ef la drept o „activitate democratic\“, „bine cunoscut\“ (dar intelighen]iei autentice date brutal la o parte, Cameleonea Flac\ra, Via]a româneasc\ etc. Profesor de estetic\ la se vede c\ nu [i bine apreciat\!): „Îns\[i opera Acad. în]elege a promova un set de diletan]i [i de impostori, Institutul «N.Grigorescu», era renumit pentru opacitate, C\linescu dezminte p\rerile sale despre impar]ialitatea cu unicul merit al accept\rii ecusonului comunist. obtuzitate [i infinit dogmatism. Pe seama lui au circulat criticii literare. D-sa a scris, între altele, un impun\tor România literar\ Iat\ cîteva din numele lor: Mihail Roller, Matei Socor, nenum\rate glume, savurate, se pare, chiar de cinicul volum în ’41 despre istoria literaturii române[ti. În aceast\ Nicolae Goldberger, Ofelia Manole, Nicolae Moraru, Ion Leonte R\utu. Marginalizat dup\ 1954, a fost vreme de carte, unde s-a g\sit loc pentru figuri foarte pu]in marcante Vitner, Gheorghe Gonda, Nestor Ignat, Floren]a Rusu, decenii directorul Publica]iilor pentru str\in\tate, unde ca Laer]iu Grama, I. Valerian, I.M. Ra[cu, sau pentru Vasile Dinu, Petre Dr\goescu, Elena Be[cu. În fruntea ap\rea, între altele, lunarul Narodnaia Rumînia, oameni ca N. Crainic [i Radu Gyr, este cu des\vîr[ire scriitorimii a fost instalat Mihai Beniuc, numit de persiflat în epoc\ drept Morarnaia Rumînia. (...) Oportunismul omis poetul revolu]ionar Al. Toma, numele lui Ion P\un- Miron Radu Paraschivescu „micul tiran de la Uniunea lui N.Moraru devenise proverbial. Dup\ ce fusese flagelul Pincio este abia pomenit într-o vast\ list\ bibliografic\, Scriitorilor“ pe post de Fadeev, la conducerea compozitorilor, rusific\rii culturii române, în anii 1970 î[i informa iar poetul proletar Neculu]\ lipse[te pîn\ [i din voluminosul Ion Dumitrescu, iar la Uniunea Arti[tilor Plastici, Constantin colaboratorii despre linia de conduit\ a României în rela]iile «Indice alfabetic de scriitori, arti[ti români [i str\ini Baraschi, in[i foarte obedien]i (sculptorul Baraschi a nominali [i subîn]ele[i în operele citate etc.». Despre

cu URSS: „Noi nu ne plac\nim în fa]a nim\nui!“. nr. 38 / 25 septembrie 2009 executat statuia dictatorului sovietic), în sfera filosofiei Spre a în]elege mai exact rolul de „gropar al culturii Gherea, Acad. C\linescu a scris c\ «vina» lui a fost c\ a fost ales C.I.Gulian, care, dup\ ce fusese „scuturat“ într- române[ti“ pe care l-a jucat Leonte R\utu e necesar s\ ne n-a putut s\ conceap\ «gratuitatea artei». În acest fel, d- un discurs al lui Leonte R\utu, s-a metamorfozat într- oprim asupra principalului s\u op teoretic care este textul sa îi repro[a lui Gherea tocmai ceea ce-l ridica pe acesta un instrument docil. Gulian a fost cel ce i-a „demolat“ pe intitulat Împotriva cosmopolitismului [i obiectivismului deasupra tuturor criticilor literari din vremea lui (...) În Titu Maiorescu [i pe E.Lovinescu, secondat de-o echip\ burghez în [tiin]ele sociale, publicat în revista Lupta de felul acesta, Acad. C\linescu ca teoretician al literaturii de politruci de serviciu între care se aflau Paul Georgescu, clas\ (nr.4, octombrie 1949) [i apoi independent, sub vine în contradic]ie cu propriile sale concep]ii de militant Savin Bratu, Sergiu F\rc\[an, Nicolae Tertulian, Mihai form\ de bro[ur\, în acela[i an. Tendin]a sa cardinal\ este pe t\rîmul progresului social“. O latur\ trist-amuzant\ a Gafi]a, Nestor Ignat. Unii dintre ei au avut parte de-o „alt\ cea a unui procustian „spirit de partid, deoarece „numai perora]iei în chestiune este cea a asimil\rii cosmopolitismului evolu]ie“, N.Tertulian manifestîndu-se ca un neomarxist în m\sura în care sîntem fideli spiritului de partid, activitatea cu „un canal de p\trundere a influen]ei imperialismului lukacsian, iar Paul Georgescu, devenind unul din „iconocla[tii noastr\ [tiin]ific\ poate contribui atît la o just\ explicare anglo-american“, solu]ia fiind nu alta decît „studierea de la extrema stîng\“, în a c\rui optic\ „N.Ceau[escu a lumii, cît [i la schimbarea ei“. Cît prive[te literatura, tezaurului [tiin]ific sovietic [i popularizarea cît mai larg\ era Neo-C\pitanul [i care b\nuiesc c\ [i-ar fi dorit s\ avem aceasta, potrivit unui citat din Lenin, „trebuie s\ devin\ a [tiin]ei sovietice“. Deoarece – curat anticosmopolitism! în fruntea ]\rii un Neo-Comandante de tip Marcos de la o parte integrant\ a cauzei generale a proletariatului“. – „nou\ nu ne este indiferent dac\ prioritatea cut\rei zapati[ti“, dup\ cum se roste[te Vladimir Tism\neanu. Comentariul lui Cameleonea este c\ „no]iunii de libertate sau cut\rei descoperiri [tiin]ifice o are o ]ar\ imperialist\ Sîngele ap\ nu se face! Pitoresc într-un fel apare trebuie s\ i se dea un caracter nou, în sensul eliber\rii sau Patria Socialismului, reazimul principal al frontului profilul unui „pui“ produs în incubatorul lui Cameleonea literaturii de sub influen]a capitalismului“. Deoarece socialismului, democra]iei [i p\cii – Uniunea Sovietic\“. [i anume N.Moraru. Toate defectele genitorului se transmit „alian]a sacr\ a capitali[tilor din toate ]\rile, deasupra Concluzia e triumfalist-imperativ\, aidoma unui brand al acestui descendent caracteristic, care, în 1948, a fost a[ezat intereselor patriei, pentru a lupta împotriva celor ce epocii: „Trebuie s\ înv\]\m de la marele Lenin, de la într-o func]ie însemnat\, de secretar general la Ministerul muncesc“, ar fi „adev\ratul con]inut al cosmopolitismului marele Stalin de a fi exigen]i fa]\ de noi în[ine, de a fi Artelor [i Informa]iilor. Protejat de cuplul (vremelnic) burghez“, to]i autorii indezirabili din punctul de vedere intransigen]i fa]\ de orice abatere de la înv\]\tura marxist- Chi[inevschi-R\utu, acesta s-a v\zut utilizat, aidoma al propagandei comuniste sunt taxa]i drept cosmopoli]i. leninist\, fa]\ de orice deformare a nemuritoarei teorii a lui Traian {elmaru la Uniunea Scriitorilor, pentru a Adic\ lipsi]i de dreptul de expresie, exclu[i din biblioteci lui Marx, Engels, Lenin, Stalin“. „ 11 oezia barbian\ se prezint\ astfel ca o includere sau excludere a realului din Imn. e c o u r i P

NCITAT de lectura gloselor Ioanei Pârvulescu ochelari!), despre care vorbe[te [i Ioana Pârvulescu, despre un Ion Barbu „[aradist“, din numerele nu e degeaba metaforizat\ ca „org\ a prismei“ [i recente ale României literare, îmi nu în zadar e a[ezat\ în text dup\ adverbul înalt: aduc aminte c\ m-am am oprit [i eu cândva, „preten]iile înalte“ sunt într-adev\r astfel, c\ci asupra acestei teme care-l indispusese Înc\ o a[teptarea dezv\luirilor Sensului e mare [i acut\. foarte tare pe poetul b\nuit (acuzat?) c\ Metafora va fi, a[adar „nobil\“ [i dubl\, c\ci asociaz\ nu face decât s\-[i complice voluntar instrumentul muzical cel mai solemn [i mai „sacru“, discursul, pentru a insinua sugestia unei profunzimi, dioptrie cu [lefuirile prismatice dragi geometrului c\ut\tor a unuiI mister altminteri inexistent. Autoarea îi citeaz\ de „restrânse perfec]iuni poliedrale“. Lectura e r\spunsul dat în interviul lui Felix Aderca, din cânt\rire tocmai a acestui în]eles, c\utare a ponderilor care reiese o „ambi]iune“ cu mult mai înalt\ decât inefabile f\g\duite [i repede contrazise prin acel dar a alc\tuitorului de complicate, îns\ superficiale adversativ: „Dar soarele pe muchii curs, de doliu“. „[arade“, trimi]ând c\tre foarte „restrânse perfec]iuni Umbra crepusculului „real“, declinul soarelui, trece poliedrale“ care ar dep\[i împotmolita în „fizic\“, în cealalt\, simbolic\, sugerând contrazicerea „poezie cu obiect“. Înc\ Pompiliu Constantinescu str\duin]elor de descifrare. Nu cred c\ se trimite aici atr\gea aten]ia asupra câtorva poezii construite la ni[te „ochelari critici care te fac s\ arzi lucrurile pe procedeul „dublei figura]ii“, una cu trimitere la f\r\ valoare“ [i nici de „o dilatare a gre[elii printr- referin]e ale lumii date, alta în\l]at\ spre zonele o lentil\ care m\re[te, un fel de „v\d monstruos“ Spiritului, ce transfigura realul într-o zon\ de semne care conduce la ardere“; nici chiar, în fine, de „o sacre, ritualizînd rostirea [i întorcând-o spre celebrarea ardere sacrificial\ a ceea ce ai scris [i de la care imnic-liturgic\. porne[te o crea]ie mai înalt\“. Repet, nu de crea]ie Pornind de la aceste sugestii, am oferit [i eu e vorba (sau, în nici un caz, de una proprie), ci de studen]ilor mei, ani de-a rândul, îndeosebi dou\ un obiect – cartea – purt\tor de cunoa[tere, care-o comentarii, la poeziile Poart\ [i Dioptrie, cel închide [i cheam\ la încercarea de descifrare a dintâi imprimat [i în secven]a barbian\ din Jocul unor semne ale lumii pe care el le con]ine. poeziei, al doilea r\mas în forma succint\ din micul Ca atare, privirea trecut\ prin „orga prismei“ se eseu ap\rut în Transcrieri-le, din 1976. M\ întrebam [i cocentreaz\ asupra infoliului „saturat de semn“, acolo, retoric, dac\ Dioptrie, de pild\, e de citit ca se apropie ([i e sugestiv\ izolarea-concentrare, o „simpl\ descrip]ie «pictural\» de interior crepuscular, prin punct, la început de vers, a adverbului aproape), realizat\ în termeni mai eleva]i“, [i r\spundeam dup\ cum nu e întâmpl\toare trecerea în regim tranzitiv imediat c\ „o lectur\ atent\ descoper\ aici, sub crusta a verbului a împietri: „Aproape. Ochii împieteresc aparen]elor, tocmai acel ceremonial al transcenderii, cruci[ / Din fila vibr\toare ca o tob\ /Coroana literei“... acea simultaneitate a perceperii sensurilor care Împietresc, adic\ fixeaz\ semnul, litera (în c\utarea eviden]iaz\ con[tiin]a «convergent\ a ordinii univer- spiritului) prin concentrare asupra lui, – [i tot o sale», a coresponden]elor dintre micro- [i macro- puternic\ sugestie a acestei concentr\ri a lecturii este cosm“. Ad\ugam, în paragraful urm\tor, c\: „Lectura prezen]a filei vibr\toare ca o tob\, a paginii, adic\, crepuscular\ a «saturatului de semn, poros infoliu“, plânsul apos din eter.“ cercetat\ în stare de maxim\ tensiune intelectual\ pe muchia opac\ a c\ruia se prelinge soarele îndoliat, Dup\ ce am citit interpretarea Ioanei Pârvulescu, de ochiul cititor, presat\ pân\ la vibra]ie. Departe, reproduce, în mic, o mai vast\ dram\ cosmic\, vorbind, care se întâlne[te, peste ani, cu unele dintre intui]iile a[adar, de „micul p\c\nit ce se transmite din pagin\ în stratul profund al Ideii, de o neputin]\ a cunoa[terii mele într-un soi de dialog t\cut, r\mân, totu[i, la în pagin\“... C\ ochii împietresc cruci[ nu e, de umane de a se deschide marii lumini astrale. C\ci convingerea c\ poetul, în „[aradismul“ lui, în care, asemenea hazardat: se încruci[eaz\, ca în lentila pus\ nu corespunde «porosul» – atribut al C\r]ii umane cum îi spune defini]ia, „silabele“ [i „desenele“ realului sub soare, razele care ard, cum se [tie, hârtia pe care – acelui «ars, nedemn p\mânt» al temni]ei terestre, sunt propuse, pentru a se rearticula într-un discurs se... concentreaz\. S\ nu uit\m nici c\ fixarea- din [tiutul poem plasat în seria ermetic\? [i în «orga la înalt-revelator, construie[te în Dioptrie un fel de „împietrire“ a privirii se face asupra coroanei literei, prismei» prin care se cânt\re[te valoarea acestei parabol\ a e[ecului, a limitelor cunoa[terii. Mai exact, multiplu sugestiv\ – fiindc\ ni se ofer\ [i termenul cunoa[teri, vom g\si doar imaginea simplei lentile, pe temeiul unui act comun, cum e cel al lecturii unei concret-material (cine a fost în tipografie [tie despre – ori, dimpotriv\, imaginea auster\, geometria c\r]i – nu a unui manuscris! – de la care se a[teapt\ ce e vorba: forma, desenul literei) cu o prelungire spiritualizat\ a «virginului triunghi t\iat spre lume»? un mesaj revelator de mari în]elesuri (cartea e, – spre figura copacului cu ramuri îmbinate armonios, [i înc\: nu este Soarele «nup]ialei cunoa[teri» redus aten]ie“ – un infoliu, adic\ un volum cu coala pliat\ care se va opune de îndat\ m\r\cini[ului apropiat de aici la condi]ia «cl\ilor de fire stângi» imposibil în dou\, închis\, [i formând patru pagini tip\rite, dezordinea [i amorful „cl\ilor de fire stângi“ din alt de rezumat în «gestul închis» al sintezei supreme?... iar acesta e „saturat de semn“ [i „poros“, adic\ poem: „Coroana literei, m\r\cini[“! [i, ca s\ pun\ Poezia barbian\ se prezint\ astfel ca o includere sau permeabil, promi]ând, în principiu, p\trunderea un accent trist-devalorizant acestui efort z\d\rnicit, excludere a realului din Imn. «{aradismul» este în dedesubtul semnelor, nu înainte, îns\, de t\ierea vine ultimul vers al strofei: „Jos, în lumin\ tuns\, cazul s\u o simpl\ capcan\ pentru neini]ia]i – [i hârtiei ce îngreuneaz\ aceast\ p\trundere), cre[te grea, de sob\“! În\l]are propus\ ini]ial, c\dere [i însu[i poetul îi r\spundea cândva lui Felix Aderca aspira]ia spre înaltul spiritual. „Lentila“ (banalilor sc\dere final\! precum c\ existen]ele propuse de el sunt sau tind s\ devin\ «substan]ial indefinite»: substan]\ subminat\ sau dominat\ de Idee“ (p. 166-167). {i reveneam, p r i m i t e în Jocul poeziei, scriind ceva mai sobru [i, poate, C|R}I mai adecvat, c\, în Dioptrie, „lectura unei c\r]i la z Nicoleta Ciobanu, Zborul l\stunului alb, poezii, Editura Excelsior Art, Timi[oara, 2009, 96 p. gura sobei» devine Lectura C\r]ii, act – aici imperfect, z Dan Ciachir, Derusificarea [i „dezghe]ul“, memorialistic\, Editura Timpul, Ia[i, 2009, 114 p. e[uat – al Cunoa[terii“. Am spus „lectur\ la gura z Iordan Datcu, Tradi]ii din Maramure[, studii [i culegere de texte populare, Editura „Grai [i suflet“ sobei“ nu doar pentru c\ s-ar putea regs\si aici schema - Cultura Na]ional\, Bucure[ti, 2009, 228 p. unei situa]ii „tradi]ionale“ cunoscute, ci [i pentru c\

nr. 38 / 25 septembrie 2009 z Dinu Ianculescu, În a[teptarea Timpului [tiut, „poezii, sonete, rondeluri“, Casa C\r]ii de {tiin]\, în alt\ poezie a acestui ciclu „[aradist“, Edict, avem Cluj-Napoca, 2009, 154 p. un soi de variant\ pe acela[i tipar: în contrast cu „pontifica lun\“ dinspre care vine cuvântul esen]ializat z Marina Dumitrescu, Fragmente dintr-un mozaic necunoscut, cu o postfa]\ de Ioana Pârvulescu [i c\tre cei c\zu]i în somn („Din roua caratelor sun\ / o prezentare pe copert\ de R\zvan Mihai N\stase, Bucure[ti, Ed. Vinea, 2009 (versuri). 114 pag. Geros, amintind: ce-ru-le“), e situat\ în spa]iul altei z Victor Tei[anu, Elegii [i extaze, Ia[i, Ed. Timpul, 2009 (poezii; prezentare pe ultima copert\ de „od\i“ – „O sob\, cealalt\ mumie“, care, continu\ Valeriu Stancu). 104 pag. textul, „Domne[te pe calul de [ah, / La Moscova z Domnica Pop, Clepsidra cu stele, poeme haiku, Arad, Ed. Mirador, 2009. 90 pag. verde de-o mie / De turle, ars idol opac“; adic\ banala z Titina Nica }ene, Scaunul harului, versuri, Craiova, Ed. Contrafort, 2009. 54 pag. sob\ în care ard, r\sfrângându-se pe dalele ca „de z Gheorghe Pitarc\, Poveste cu final dulce, poezii, povestiri, schi]e [i basme erotice, Or\[tie, Ed. România literar\ [ah“ ale înc\perii, fl\c\rile metaforizate plastic în Emma, 2009. 168 pag. turlele verzui, moscovite. Numai c\ aici „dogoarea“ z Mihail Voicu, Neagra, Olteni]a, Ed. Tridona, 2008 (roman). 422 pag. slabului foc de sob\ e imediat respins\ de pe pozi]ia z Mihai Merticaru, Împ\r\]ia frigului, poeme, Editura Timpul, Ia[i, 2009, 112 p. „înalt\“ a celui care are alte „ambi]iuni“, care caut\, z Marian Stan, Ne v\d copiii, prefa]\ de Felix Nicolau, coperta [i ilustra]iile de Cristina Ficu-Stan, adic\, concentrarea ca [i ascetic\ a spiritului, tot sub Bucure[ti, Ed. Curtea Veche, 2009. 224 pag. regim astral: „Dogoarea, podoaba, r\sfe]e / Un secol z Boris Marian, 154 sunete, Bucure[ti, Ed. Granada, 2009 (versuri). 84 pag. 12 cefal [i apter. / {tiu drumul t\cutelor Fe]e, / {tiu a c t u a l i t a t e a

E de comparat aici imediat, pentru simetria, care marcheaz\ [i un cotrast: soarele a c\rui lumin\ nu p\trunde în, totu[i, „porosul infoliu“, [i sc\zuta lumin\ Cruzimea istoriei a sobei, [i „tuns\“, [i „grea“, opus\ marii promisiuni de revela]ie ini]ial\, în care „ca fruntea vinului [i de `nlocuire a ei cu Academia R.P.R. a fost realizat\ cotoarele ro[esc“: vin „înalt“, [i acela, nu str\in, (urmare din pag. 3) desigur, de „slujitele vinuri“ pe care „frimitura“ de 20 de persoane: Parhon, Andrei R\dulescu, Sadoveanu, Traian S\vulescu, Iorgu Iordan, Dimitrie Pompeiu, era tot a astrului solar, în Poart\. Numai c\ între Defascizarea, un deziderat Danielopolu etc. [i de 12 str\ini, printre care matematicienii luminoasa euharistie dorit\ [i soarele „curs, de doliu“, credibil la 23 august 1944 Sierpinski, Montel [i Bompiani [i fizicianul Werner r\mas s\ se preling\ la marginea c\r]ii, ca [i Heisenberg. Vor fi aflat vreodat\ ace[ti mari savan]i lumina „tuns\“ a prozaicei, domesticei sobe, diferen]a ~n condi]iile pe care le-am schi]at mai sus, sloganul de groz\via care li se atribuia? Toate aceste nume au e radical\ [i traductibil\ printr-o dureroas\ înfrân- luptei `mpotriva fascismului, adoptat de Partidul Comunist fost preluate din componen]a noii Academii `nfiin]ate gere. O prelugire a compara]iei ar pune fa]\ în fa]\ la 23 august 1944 era unul credibil. Acest slogan nu era `n 1948. Acum e u[or s\ spui: ace[ti savan]i au p\c\tuit fruntea vinului, auroral\, cu m\r\cimni[ul coroanei atunci numai al comuni[tilor, ci [i al lumii democratice acceptând s\ fac\ parte din noua Academie; mai mult, care n-o mai încununeaz\ auroral, ci sugereaz\ mai occidentale, se vorbea despre victoria Alia]ilor (URSS, au p\c\tuit acceptând s\ dialogheze cu puterea comunist\. degrab\ jertfa cu model biblic, numai c\, în poem, Statele Unite [i Marea Britanie). Lupta contra fascismului Dar noi, cei care atunci f\ceam primii pa[i `n [tiin]\, devalorizat\. [i – cine [tie? – poate c\ [i adverbul se confunda cu lupta pentru democra]ie [i libertate. Am ce ne-am fi f\cut dac\ nu-i aveam ca profesori [i formatori cruci[ ar permite o lectur\ ambigu\, ca trimitere tr\it cu intensitate [i cu dramatism a doua jum\tate a pe cei pe care i-am avut, deci dac\ ei ar fi refuzat la... crucificare, reverberând spre efortul chinuitor anilor ’30 [i anii ’40 ai secolului trecut, iar modul `n compromisul, adic\ dialogul cu noua putere? ~n locul al lecturii... care noile genera]ii au tendin]a de a confunda lectura lor am fi avut ca profesori ni[te simpli activi[ti de partid M\ tem, a[adar, c\ nu de „un manuscris ars în lor de azi a acelei perioade cu percep]ia ei direct\ de [i de unde ar mai fi ap\rut atâ]ia care fac cinste azi [tiin]ei sob\“ e vorba aici, chiar dac\ cenu[a-gunoi e strâns\ c\tre cei ca mine, care au suportat-o, mi se pare `ngri- [i culturii române[ti? în falsa geometrie a conurilor de prozaica „m\tu[e“ jor\toare. Desigur, ulterior sloganul antifascist a fost ~n acela[i articol al lui Aristide Ionescu (p. 229), care „deretic\“ odaia reveriei („slabul vis“) de cititor- deturnat, `n numele s\u s-au comis abuzuri grave, `n Pompeiu, care la pagina 225 era pe o list\ neagr\, se poet. Lectura vis\toare de la gura sobei, în dublul urma c\rora au pierit zeci de mii de oameni, printre ei afl\ acum pe lista victimelor ocupa]iei sovietice. Roller, crepuscul solar [i al „luminii tunse“, nu reu[e[te, reprezentan]i de frunte ai democra]iei interbelice [i ai la care referin]a este `n mod repetat negativ\ (cum era în ciuda tensiunii privirii cercet\toare decât s\ intelectualit\]ii române[ti. Despre toate acestea d\ seama [i cazul), apare, `n articolul lui Zicu Ionescu (p. 198) pe ard\, simbolic vorbind, pagina saturat\ de „semn“, Memorialul victimelor comunismului, de la Sighet. Am lista de „titani ai culturii române, interzi[i total sau f\r\ a mai reu[i s\-i [i p\trund\ în]elesurile [i ratând avut privilegiul de a fi fost invitat la edi]ia din iulie 2009 par]ial, de scrierile c\rora câteva genera]ii au fost geometrizarea propus\, de pild\ în Grup, ca autentic a sa [i sunt recunosc\tor Anei Blandiana pentru a-mi v\duvite“. Ce s\ mai `n]eleag\ cititorul din toate „gest închis“ menit s\ reconfigureze informul într- fi dat posibilitatea de a m\ afla `n fa]a câtorva sute de astea? Grotescul situa]iei culmineaz\ cu informa]ia de un „virgin triunghi t\iat spre lume“. În Dioptrie elevi [i de profesori care doreau s\ `n]eleag\ istoria pe coperta interioar\: volumul la care ne-am referit a r\mâne s\ fie ordonat doar „gunoiul tras în conuri“, zbuciumat\ a României `n secolul al XX-lea. ~ntrebarea- fost finan]at de matematicianul Corneliu Constantinescu, în figuri alterate de con]inutul imund, în stare s\ ofere cheie pe care am lansat-o: Aveam noi, cei care am profesor la o mare universitate din Elve]ia, unul dintre numai o foarte relativ\, precar\ „adeverire a tr\it `n mod con[tient ziua de 23 august 1944, o imagine cei mai importan]i discipoli ai lui Stoilow, care se zilei“, a unui adev\r mult „sc\zut“, de[i c\utat cu clar\ a ceea ce avea s\ urmeze? Sau mai degrab\ pluteam recunoa[te `n aceast\ ipostaz\ [i poart\ Maestrului încordare [i într-un spa]iu el însu[i caracterizat ca `ntr-o stare de accentuat\ dezorientare? Este greu s\-i s\u recuno[tin]\ [i afec]iune. Stoilow l-a scos pe viitorul „îndoire“: „Odaie, îndoire-n slabul vis! / – Deretecat\ convingi pe cei tineri c\ nu claritatea, ci confuzia era s\u discipol din `nchisoarea politic\ `n care se afla [i trece, de-o m\tu[e – / Gunoiul tras în conuri, lag\r starea care ne st\pânea. Când scapi de o nenorocire, devenise un model pentru acesta din urm\. Dar l-a putut scris, / Adeverire zilei – prin cenu[e“. Arderea nu tr\ie[ti cu intensitate aceast\ eliberare [i r\mâne pu]in scoate din `nchisoare tocmai pentru c\ acceptase dialogul loc pentru preocuparea de un alt viitor decât cel apropiat. mai atinge transfigurarea, ea nu deschide, solar, spa]iul cu puterea. Când l-am `ntrebat pe profesorul din Elve]ia Am fost aplaudat pentru aceste cuvinte, dar [i colegul cunoa[terii, ci duce la o alt\ închidere, în „lag\rul dac\ a citit cartea pe care a finan]at-o, acesta mi-a r\spuns, care m-a contrazis, pretinzând c\ la 23 august 1944 scris“ al unei substan]e arse în van, pur reziduale. printr-un mesaj e-mail, din 18 noiembrie 2007, c\ a perspectiva instaur\rii unei noi dictaturi era foarte clar\, E cam ceea ce întâmpla, cu cel\lalat caz de e[ec al acceptat finan]area `ntr-un moment `n care cartea se afla fusese la fel de puternic aplaudat. ~ntr-un sistem educa]ional numai `n stadiul de proiect, nu putea b\nui c\ va con]ine decant\rii, pe care poemul Falduri îl aproxima drept cum este cel care persist\ `n `nv\]\mântul românesc, asemenea groz\vii. Compromisurile intrau `n regula caricatur\ a efortului geometriz\rii de sine. `n care spiritul critic nu prea este stimulat, aplauzele pot jocului cu puterea. Unii au dus aceste compromisuri A[a-zisul „[aradism“ al ultimelor poezii ale lui fi `n[el\toare, deruta din spatele lor nu poate fi exclus\. peste limita admis\, dar acest verdict trebuie diferen]iat Ion Barbu are, a[adar – cum spune [i Ioana Pârvulescu de la caz la caz, nicio judecat\ global\ nu clarific\ – procentul lui de realitate. Dar ingeniozitatea lucrurile. combin\rii între cuvinte [i imagini din adev\ratele O toamn\ memorabil\ [arade, f\r\ s\ lipseasc\ nici la poetul nostru, e departe de a r\mâne la acest nivel al exerci]iului gratuit al Toamna anului 1944 [i anul 1945 `mi st\ruie puternic Cruzimea istoriei România literar\ inteligen]ei, ci vizeaz\ mult mai înalte ]eluri. Nu e `n amintire. Imaginea miilor de tineri `ntor[i de pe front vorba, deci, de un simplu ermetism verbal – [i [i care asaltau por]ile universit\]ilor, dorin]a lor de a Institutul de Matematic\ al Academiei Române, unul regretatatul Marian Papahagi a demonstrat str\- `ncepe o via]\ nou\, setea lor de cultur\ [i de instruire dintre cele mai performante institute de cercetare lucit necesitatea interioar\ a viziunii barbiene de a m-au marcat atât de puternic, `ncât acum, dac\ este s\ matematic\, la nivel mondial, poart\ numele lui Stoilow, se concentra, gradual, ca foarte complex „joc secund“, aleg momentele cele mai luminoase ale vie]ii mele, pe care al]ii `l consider\ gropar al culturii române. care are [i o dimensiune pe care o numeam cândva momentul 1944-1945 se impune ca unul privilegiat. Dar ce ar r\mâne din cultura român\ f\r\ oameni ca „jocul din text“. „Dubla figura]ie“ e mereu în act [i A fost o adev\rat\ diminea]\ a unei vie]i noi. Am cunoscut Stoilow [i Vrânceanu? Putem `n]elege starea de revolt\ conduce în foarte concentrata produc]ie barbian\, la atunci mul]i tineri, ferici]i c\-[i pot relua studiile. Unii a acelora care afl\ c\, `n timp ce ei erau `n `nchisori viziunea unei lumi în care înaltul [i josul comunic\ erau restan]ieri la câte un examen dinainte de r\zboi [i dintre cele mai teribile, al]ii intrau `n Academia nr. 38 / 25 septembrie 2009 sau tind s\ comunice intim, sub semnul Spiritului. veneau acum s\ se prezinte din nou, pentru a ob]ine ini]iat\ de comuni[ti, dup\ ce ace[tia din urm\ demolaser\ Un poem precum cel comentat aici vorbe[te, desigur, un calificativ de trecere. C\zuser\, de exemplu, `n 1941, Academia anterioar\. Dar la o chibzuin]\ ulterioar\, [i despre e[ecul unei asemenea întreprinderi, nu îns\ la teza de Mecanic\, la prof. Valcovici, [i veneau `n ei ar trebui s\ `n]eleag\ lucrurile nu numai prin frustr\rile de care au avut ei parte. f\r\ a men]ine la o înalt\ cot\ tensiunea c\ut\rii acelui 1945, s-o dea din nou, pentru a fi admi[i la oral. Regula era atunci c\ te puteai prezenta la un examen de mai Cele relatate mai sus nu-s decât o component\ a unui Sens mai pur, care situeaz\ fiecare act omenesc multe ori, unii `l treceau abia la a patra sau a cincea tablou mult mai amplu, al unei lumi care se deformeaz\ într-un ansamblu de eforturi suprem cunosc\toare. prezentare. Acum, afl\m c\ elanul nostru de atunci a pân\ la caricatur\, sub ac]iunea escalad\rii proceselor C\ aceast\ c\utare tensionat\ se produce sub semnul fost unul gre[it, trebuia s\ ne d\m seama c\ intr\m de comunicare. Din acest tablou nu lipsesc nici acei unui profund sentiment al sacrului o subliniaz\ foarte `ntr-o nou\ dictatur\, mai teribil\ decât cea anterioar\. tineri pentru care Stalin a fost portarul nu [tiu c\rei bine [i autoarea ciclului de articole de la care am Dar prezentul nostru de atunci nu prea se recunoa[te echipe de fotbal [i s\ nu ne mir\m dac\ [i Ceau[escu pornit. Mai trebuie ad\ugat doar c\, uneori, ca în `n trecutul care ni se propune azi. Acum, asociem data va fi perceput drept un fost juc\tor de la Steaua, Dinamo, Dioptrie, se mai aude [i câte-un ecou al acelui „râs de 23 august 1944 cu instaurarea comunismului [i-atâta sau Rapid. fonf al Demiurgului“ ce asist\, din când în când, tot. Este o ultrasimplificare, o caricatur\ a istoriei reale. ~n aceste condi]ii, ce destin mai are memoria colectiv\ [i la înfrângerile noastre de c\ut\tori arden]i ai a omenirii? în]elepciunii, de pe urma c\rora r\mâne doar pu]in\ cenu[\, precar constrâns\ de geometrii e- De la falsificare la grotesc Solomon MARCUS femere. nu e decât un pas P.S. ~n articolul meu din Rl nr. 36, dezacordul Ion POP ~n acela[i articol al lui Aristide Ionescu (p. 225-226) gramatical de la p. 3, ultimul rând din coloana a doua, se afirm\ c\ ac]iunea de suprimare a Academiei Române nu-mi apar]ine. 13 nadecvarea Fridei la vremurile noi seam\n\ izbitor cu cea a Normei Desmond, personajul intepretat de Gloria Swanson în faimosul film al Ilui Billy Wilder, Sunset Boulevard. c o m e n t a r i i c r i t i c e

OMANUL Alexandrei Târziu, Lista participat. Noua via]\ o prind\ atât de bine încât nu se lucrurilor care obsedeaz\, se încheag\ mai poate debarasa de ea. Finalul postrevolu]ionar o din cumularea a trei pove[ti, derulate g\se[te de aceea într-o acut\ criz\ de identitate, dublat\, în trei locuri diferite ale lumii (Bucure[ti, aproape ca o binefacere, de un început de boal\ Alzheimer. Baltimore [i Washington DC), scrise Scena final\ cu b\trâna Frida vânzând liceenilor castane în stiluri narative diferite, ale c\ror coapte la focul f\cut din fostele dosare are, de aceea, personaje au drept element comun o evident\ conota]ie simbolic\. faptul c\ [i-au intersectat pa[ii, în Dac\ destinul Fridei permite o incursiune în vremea copil\riei din perioada societatea româneasc\ din perioada comunismului [i premerg\toare venirii comuni[tilor din anii tranizi]iei, celelalte dou\ destine ale c\r]ii trimit la putere, în localitatea Ciuline[ti, de care sunt legate la via]a nu cu mult mai roz\ a exilan]ilor români din într-unR fel sau altul. Trei vie]i aruncate în puncte diferite ale globului, precum bilele unei imaginare rulete a Statele Unite ale Americii. Spre deosebire de alte destinelor umane. Cumulate cele trei existen]e se etnii (ru[ii, de pild\) care î[i duc traiul în Babel-ul nord- coaguleaz\ într-o saga a României ultimilor [aizeci Ruleta vie]ii american într-o strict\ comuniune, românii se remarc\ de ani. Între abdicarea regelui Mihai (30 decembrie prin r\ceala, dac\ nu ostilitatea fa]\ de compatrio]ii 1947) [i stricta noastr\ contemporaneitate (s\ iau drept pe care îi întâlnesc în ]ara de adop]ie. Primele reper temporal momentul integr\rii în Uniunea European\), întâlniri cu românii de dincolo de Ocean i-au produs aproape c\ s-ar fi putut scurge o via]\ de om. În nou-venitului Cornel un soi de melancolie vecin\ cu timpul acesteia au avut loc dou\ revolu]ii (comunist\ depresia, exprimat\ prin acordurile sfâ[ietoare ale [i anticomunist\) care au schimbat radical sistemele de acordeonului, devenit veritabil balsam pentru suflet. valori [i raporturile din via]a social\. În cursul aceleia[i „În schimb românii pe care îi întâlnise – mai to]i cu existen]e, de dou\ ori via]a s-a întors la momentul zero. capul la cutie. Odat\ citise pe ecusonul unei casieri]e Tot ce pân\ atunci fusese alb s-a transformat în negru numele ei românesc: Popescu. «Aaa, sune]i din Româ- [i viceversa, mentalit\]ile [i viziunea asupra lumii nia!» exclamase el, dar femeia îl ignor\ brutal. «Next!» deprinse în familie [i în [coal\ au trebuit s\ fie radical anun]\ ea. Era clar c\ n-avea nici cea mai mic\ revizuite. Dup\ fiecare dintre aceste cutremure politice inten]ie s\-[i declare identitatea în public, fie c\ n-avea majore, destine ce p\reau definitive au fost recl\dite cu ce se mândri, fie c\ o mai ustura gândul la patria din temelie, oamenii au dobândit o cu totul alte identit\]i. l\sat\... Alt\dat\, auzindu-l pe unul înjurând româ- În plus, cele dou\ revolu]ii de sens contrar au produs ne[te, s-a apropiat plin de entuziasm, s\-l ia în bra]e, c\ drame mai mici sau mai mari în aproape fiecare familie nimic nu pare mai reconfortonant decât o înjur\tur\ din aceast\ parte de lume. de acas\. Dar nici n-a apucat s\-[i ridice bra]ele spre el, Cel mai fascinant dintre cele trei destine care alc\tuiesc romanul Alexandrei Târziu este de departe cel al Fridei. s\-i dea o replic\, individul o [i luase la s\n\toasa... Aceasta tr\ie[te împreun\ cu devotata sa servitoare Tina Speria]i [i de umbra lor românii nu se înghesuiau s\ într-o lume a trecutului comunist de care îi este imposibil comunice“ (p. 134). s\ se mai rup\. Inadecvarea Fridei la vremurile noi Invidia]i – într-un fel, pe bun\ dreptate – de cei de seam\n\ izbitor cu cea a Normei Desmond, personajul acas\, pe vremea regimului comunist, românii ajun[i intepretat de Gloria Swanson în faimosul film al lui în ]ara tuturor posibilit\]ilor se izbeau zilnic de tot felul Billy Wilder, Sunset Boulevard. A[a cum Norma Desmond de ziduri, cel mai puternic dintre ele fiind lipsa de fusese o r\sf\]at\ a cinematografului mut care refuza comunicare. Compatrio]ii întâlni]i acolo refuzau s\ ia act de trecerea timpului, Frida este o fost\ comunicarea în maniera exemplelor din citatul anterior, agent\ a Securit\]ii, de o frumuse]e r\pitoare, care, la iar dialogurile cu americanii propriu-zi[i erau compro- un moment dat avusese întreaga lume la picioare, ajuns\ mise de diferen]ele culturale [i de mentalitate. Interviul acum la vârsta senectu]ii. Ea este incapabil\ s\ pentru naturalizare la care particip\ naratoarea c\r]ii accepte c\ lumea s-a schimbat, c\ peste ea au trecut este o simfonie a noncomunic\rii, func]ionarul ame- nemilos anii [i c\ nimic din ce fusese odat\ trecutul s\u rican nefiind altceva decât o ma[in\ uman\ care nu face glorios nu mai este de actualitate. Î[i scrie cu aceea[i decât s\ completeze aproape mecanic rubricile chestio- con[tinciozitate notele informative de[i nimeni nu mai narului s\u, indiferent de dramele [i speran]ele celei are nevoie de ele, este tentat\ s\ se îmbrace în fuste aflate în fa]a sa. scurte, refuz\ s\ poarte lenjerie intim\, chiar dac\ trupul Plin de qui-pro-quo-uri, înâlniri stranii, coinciden]e ei a devenit demult o ruin\. Tina, credincioasa sa servitoare Alexandra Târziu, Lista lucrurilor care la limita credibilului, identit\]i surpriz\ [i r\sturn\ri de îi protejeaz\ lumea fictiv\ în care se afl\ cu devotamentul obsedeaz\, Editura SemnE, Bucure[ti, 2009, situa]ii, pres\rat cu o discret\ pudr\ suprarealist\, ro- sublim ar\tat de majordomul, intepretat de Erich von 302 pag., 19,9 lei. Stroheim, Normei Desmond. Ca [i acesta, Tina, pare manul Alexandrei Târziu, Lista lucrurilor care obse- o fiin]\ impenetrabil\, egal\ cu sine, perfect alienat\, La fel ca personajele lui Almodovar, eroii Alexandrei deaz\ este o carte dens\, pu]in baroc\, dar foarte intere- pe care nimic nu o (mai) mir\. Singurul reper ferm al Târziu au identit\]i incerte, ascund secrete care o dat\ sant\. O fic]iune insolit\ despre metodele de supravie- vie]ii sale este oferit de pozi]iile exprimate de un moderator revelate arunc\ o lumin\ nou\ asupra întâmpl\rilor ]uire ale românilor de ieri [i de azi scris\ cu m\iestria de televiziune, expert în toate domeniile, dl. Descul]u, c\r]ii. Nimic nu este ceea ce pare s\ fie, totul este rodul unui prozator încercat. „ pe care îl citeaz\ cu orice prilej ca argument suprem. unor jocuri ale hazar- PUBLICITATE Discu]iile savuroase dintre cele dou\ femei, analizele dului, combinat cu lupta pe care le fac asupra situa]iei din România tranzi]iei pentru supravie]uire. trimit cu gândul la faimoasa scen\ a citirii ziarului de Destinul Fridei este mai c\tre jupân Dumitrache sau la dialogurile dintre conu mult decât elocvent din Leonida [i Efimi]a. Încerc\rile ridicole ale Fridei de aceast\ perspectiv\. Ea

nr. 38 / 25 septembrie 2009 a-i contacta pe fo[tii ei superiori la numerele cunoscute este fiica r\sf\]at\ a pentru a le transmite raportul se transform\ în savuroase boierului de Ciuline[ti, scene de teatru absurd: „– Alo, domnul colonel Pufu? familie cu un destin tra- ceru ea autoritar./ – Nu, Pufu-i la «cartu[erie», eu gic dup\ preluarea pu- sunt Fulgu./– Aici raporteaz\ locotenent-colonel Tereza, terii de c\tre comuni[ti. 042./ – Patru[i cât?.../ – ...{i doi./ – Aha. {i care-i Victim\ a regimului, co- factura?/ – Nu-i nicio factur\, domnule colonel, dar pila se transform\ cu ultima mea not\ informativ\ pe care v-am trimis-o cinism în tor]ionar care mi-a fost returnat\ f\r\ ca m\car s\ fi fost deschis\. nu ezit\, pentru a-[i atin-

România literar\ V-a]i schimbat codul?/ – N-am schimbat niciun cod ge scopurile, s\ treac\ doamn\ locotenent, ne-am schimbat orientarea. Noi nu prin paturile unora dintre mai colect\m note informative. Dumneavoastr\ vorbi]i cei care i-au distrus fa- acum cu directorul fabricii «Artificii pentru tine», milia. Dup\ ce familiei r\spunse el gale[./ Ce-i aia? Se r\sti Frida, presim]ind ei i-au fost confiscate ceva sarcastic în moliciune vocii interlocutorului. Adic\ toate bunurile, î[i umple ce face]i acolo?/ – Armament“ (p. 31). Personajul casa cu bunuri rechi- nu-[i pierde îns\ speran]a [i î[i continu\ aceast\ via]\ zi]ionate cu ocazia 14 în fic]iune sub privirile foarte r\bd\toarei Tina. perchezi]iilor la care a aa România literar\ nr. 38 / 25 septembrie 2009 5 1 ee ), tt vine [i nu aa gheen\, ..? Ca s\ ghen\ de ), intrând de gunoi, (MDA, II, ghena . Blogurile tt Gheena (atilf.atilf.fr), ii ghenei a ajuns s\ indice nu provine din ll la ghen\ „ Virtual\“ (laleagane.ro) Virtual\“ ghena de gunoi. Este evident c\ Noul Testament aa ghen\ Ghen\ a unui bloc“ (diasporaro.com). era ceea ce o spune [i numele Ghena uu “ (razzvan.info); „înjur\turi cu – care unora le-ar putea p\rea Gehenna, Gehinnam, Gehinnom tt amplasat\ în parcare“ (realitatea.net); Gheena (the4thfloor.ro); „pun gunoiul direct Micul dic]ionar academic (NDU, 2006). Îl înregistreaz\, în fine, “ (mana.ciutacu.ro) etc. Adesea termenul cc are mai multe sensuri („teac\“, „un fel de de gunoi ghena de gunoi ?»“ (123urban.ro). gaine d’aération. ghen\“ ). Atest\ri ale falsei explica]ii se pot g\si în [i aa ghen\ rai ghen\ de gunoi gaine ghen\ ghen\ (DEXI, 2007), care îl define[te ca „loc special [i ) trebuie s\ stea închis\“ (adb.ro); „O familie nu are nici o leg\tur\ etimologic\ cu ghen\ de gunoi , 17.03.2008); exist\ „ iad nu exist\; dup\ cum nu se g\se[te acest cuvânt banal, nu exist\; dup\ cum nu se g\se[te acest Trésor de la langue française informatisé populate de avortoni [i mame uciga[e“ (agenda.liternet.ro). ghena La ghen\ “ (hanuancutei.com); „ gaine de fumée ghen\ e un cuvânt absent, în mod surprinz\tor, din dic]ionarele noastre, din dic]ionarele e un cuvânt absent, în mod surprinz\tor, care se revars\ în parcare“ (clujeanul.ro). Termenul a c\p\tat, care se revars\ în parcare“ (clujeanul.ro). Termenul Cotidianul Gheenei “ ( Noul dic]ionar universal gheena » – un loc de gunoi“ (galileanul.ro). Desigur, analogia între cele dou\ » – un loc de gunoi“ (galileanul.ro). Desigur, în g\leat\ [i-l vars\ la HEN| e înso]it de o precizare – de[i e foarte cunoscut [i folosit de vorbitorii actuali. Cei care locuiesc de[i e foarte cunoscut [i folosit de vorbitorii în m\sura în care sunt nevoi]i în blocuri înalte îl utilizeaz\ zilnic, arunce s\-[i scoat\ din cas\ gunoiul – [i s\-l „ca orice om cu sim] civic, înregistreaz\ asemenea gesturi cotidiene: îmi duc [i eu gunoiul la adic\ tubul larg prin care se arunc\ de la etajele superioare gunoiul – adic\ tubul larg e un termen tehnic intrat de mult în româna de specialitate (arhitectur\, [i-a l\rgit foarte mult sensul. De la descrierea tehnic\ a unui anumit tip [i-a l\rgit !“ (220.ro); „tr\im într-o !“ (220.ro); „tr\im într-o ghen\ Pe de alt\ parte, trebuie s\ recunoa[tem c\ în româna vorbit\ cuvântul Uzul curent [i t\cerea dic]ionarelor au stimulat, în acest caz, apari]ia etimologiei De fapt, cuvântul În DEX 1996, ghena de gunoi gunoi – specific vie]ii cotidiene „la bloc“, nici în specific vie]ii cotidiene „la bloc“, nici construc]ii), din francez\: unde a trecut în greaca textelor cre[tine (în primul rând din nu e pleonastic, pentru c\ în construc]ii pot exista [i alte ghene. la inevitabil, [i utiliz\ri metaforice sau metonimice: „Arunc\m limba român\ imaginea îns\[i a este nici pe departe atât de misterios pe cât pare. Mul]i arhitec]i ar fi putut corecta c\ omisiunea din dic]ionarele noastre generale, dac\ ar fi fost consulta]i: pentru din evreiescul Mai mult, cuvântul se folose[te pentru a desemna spa]iile exterioare dotate cu Mai mult, cuvântul se folose[te pentru a desemna spa]iile exterioare dotate tomberoane sau containere: „ numai tubul, ci [i mica înc\pere care îl închide sau în care se adun\ gunoiul aruncat de sus: „A[ vrea[i s\ dac\ [tiu cum acea pot box\ ( s\ îl combat pe acest individ amenajat unde se arunc\ gunoiul (menajer)“, f\r\ a-i putea stabili originea (cuvântul apare cu indica]ia „etimologie necunoscut\“). sau populare, a explica]iilor false, construite pe baza unor asem\n\ri de form\ sens. Se pare c\ mult\ lume e convins\ c\ termenul corset“, „rochie mulat\“; în construc]ii – „înveli[ protector al unui tub“ [i, prin corset“, „rochie mulat\“; în construc]ii – „înveli[ protector al unui tub“ [i, extensie, tubul însu[i; în ghen\ miros de ghen\ internet: „Când îi zice]i b\iatului vostru: «F\nel, du gunoiul la ghen\», v-a]i internet: „Când îi zice]i b\iatului vostru: «F\nel, du gunoiul la ghen\», gândit vreodat\ de unde vine acest cuvânt? [i, mai ales, ce înseamn\? ei: o « sunt spa]ii este frapant\; chiar cei care se feresc de explica]ii etimologice riscante tenta]i de jocul de cuvinte: „Se opre[te lâng\ gura neagr\ a ghen\ ghen\ Dic]ionarul explicativ ilustrat ipostaz\ a infernului prezent\ în textele biserice[ti, dar [i în blesteme [i impreca]ii („focul gheenei“); cuvântul provine din ebraic\ ( se dau exemple ca „ tautologic\: „dar pe de alt\ parte, la ce ne trebuie nou\ tautologic\: „dar pe de alt\ parte, la ce DOOM recomand\ scrierea sa cu ini]ial\ minuscul\ în român\ prin intermediar slav. (ca [i în cazul cuvintelor cu patru copii locuie[te de peste doi ani în 2002), nici în de construc]ie s-a ajuns la desemnarea generic\ a oric\rui spa]iu de depozitare a gunoiului. Folosirile improprii s-au impus surprinz\tor de repede; chiar defini]ia din DEXI, citat\ mai sus, demonstreaz\ acest lucru. [i construc]ii în care sensul negativ este foarte în limbajul familiar-argotic, chiar, general („folosit pentru a descrie o situa]ie nu tocmai roz: (...) «M\ aju]i [i pe mine la examenul \sta, ca sunt arunc\m cu voleu lucruri pe care le putem duce singuri jos?“ (lemonstudio.ro). arunc\m cu voleu lucruri pe care le putem G ...... pac, feti]a – ... – ...... nu cu orice (adic\ musai, [i ea, arhitecta, ... – dar care `n]epenise ... m-am eschivat eu, am observat ... – – – , la noi, `n România, te cuprinde groaza ...... `mi ceruse voie un b\ie]el – pre]...... cu orice pre] [i `n care v\zusem cea mai – „ foarte jalnice * * ... – ... tha[ek kerem keremszepen (aproximativ, `[i d\duse seama c\ o intereseaz\ broboada ... – dintre cele mai recente am ad\ugat {i m-am gândit. – [i continu\ a[a s-o `mbie s\ o cumpere ... f\r\ s\ mai apuci s\ roste[ti vreun protest f\r\ s\ mai apuci s\ roste[ti vreun acela era rolul s\u, s\ sune – Foaie verde [i-o sipic\, drag mi-e mie Ionic\ – – ) este ultima v\zut\, `n vara lui 2005. cu orice pre] cum sunt ungurii, mea ... – vocile, mai ales – S\-l invi]i, a[a, pe cuvânt de onoare, ca pe vremuri, pe acel S\-l invi]i, a[a, pe cuvânt de onoare, ca ENTRU MINE,locul unde fusese Budapesta devenise K. G. B. tân\rul general invitat [i `mpu[cat f\r\ mult\ vorb\ de la sfâr[itul revolu]iei din octombrie 1956 maghiar, [i trei mi[c\ri tân\r rebel, intransigent, [i, `n doi timpi pac, pac!... invocând cuvântul dat femeie nobil\... ce frumos e – (nu adic\ la nimereal\), ea nu vindea ieftin, c\ avea marf\ de calitate, Nu cu orice Era, probabil, or\deanc\, de la Oradea, vorbea curat române[te, `ns\ Gelu a ie[it, t\cut, [i-a `mpreunat mâinile sub b\rbie [i a exclamat Am deschis u[a ar\tându-i pe terasa larg\ a hotelului Am deschis u[a ar\tându-i pe terasa larg\ {edeam la un hotel central `mpreun\ cu o familie de români, care „Mai las\-m\, nene, s\-l mai v\d o dat\“ Penru mine tot Budapesta era [i cârciuma periferic\ dinainte [i de 1956, Penru mine tot Budapesta era [i cârciuma Arhitecta se uit\ `n urm\. Prietena o striga de zor, Arhitecta se uit\ `n urm\. Prietena o striga de zor, Vedea Dun\rea, podurile arcuite peste ea Vedea invers decât Goe, este ora[ul Ai dreptate, l-am aprobat pe b\ie]elul grav, Dar aici, la Budapesta, s\ vezi [i s\ auzi vreo patru-cinci in[i Dar de ce Bucure[tiul nostru nu e [i el a[a? a `ntrebat Gelu, cu ochii }in minte c\ intrasem s\ m\nânc. Era un fel de birt. La intrare nu m\ Intrasem [i clopo]elul de deasupra u[ii se auzise sunând gr\bit. Clien]ii ceilal]i `ncepuser\ s\ cânte, mai `ntâi `ncet, pe urm\, treptat, Nu era numai jale. Era mai mult decât jale. O triste]e, cu ni[te urlete O unguroaic\ – vânz\toarea Naiago[yason, naiagoyason {i când am ie[it, asurzit, m-am uitat la clopo]elul de deasupra u[ii. Care trebuia s\ sune, Dar Budapesta A a ie[it la plimbare. doua zi [tiu c\ familia, `nainte de plecare ~ntâmplarea ce urmeaz\, o [tiu de la românca singur\, de la arhitecta Era pe malul Dun\rii, cam `n dreptul Parlamentului. loc expus\ pe malul Dun\rii o C\uta art\ popular\. V\zuse `ntr-un adverbul se transformase subit `n gura ei `n substantiv ce indica valoare.

pre] P neap\rat) s\-i vând\ un lucru, iar unguroaica zisese române[te: – `n]elesese gre[it acel serios de vreo zece ani, un fel de Goe, pe care-l chema Gelu vedeau prima dat\ ora[ul. cumplit\ be]ie un local curat, omul pus pe chef cânt\ `i r\spunse c\ unguroaica aceea vrea cel mai frumos din Europa, etc., etc. cântând cu zbierete, cu r\gete de om `njunghiat, la mine. Am zis fiecare ora[ are soarta [i rolul lui, primise nimeni. Ci doar o feti]\ zbanghie, cu ochelari, stând la tejghea, fata a mic\ a patronului, probabil, care lipsea. soi de viscol vocal. mai tare pân\ ce totul se transform\ `ntr-un lugubre, crescând, din ce `n ce mai amenin]\toare [i, [i i se adres\: scuze [i l-am mângâiat pe c\p[or zbanghie, pe post de patroan\, asculta cântecul acela nemi[cat\, cu o aten]ie nepotrivit\ vârstei sale. [i el o dat\ cu aerul crâ[mei, pref\cut `ntr-un uragan [i el o dat\ cu aerul crâ[mei, pref\cut `ntr-un ce se nimerise s\ fie la plimbarea final\. broboad\ maghiar\ verde-verde, deschis, la un cap, treptat, spre centru, `nchis\, cum este fasolea b\trân\. Nu-i pl\cea verdele. Dar verdele acela 1 6 România literar\ nr. 38/ 25 septembrie 2009 r e s s\ apar\unnouflorilegiuepistolar pu[i laindex,o duc«târâ[-gr\pi[»“. mai palid\,deChrist`nsuferin]\, Teodorenii, deasemenea, Bietul Voiculescu cap\t\ofigur\totmaiscobit\[i agonizeaz\ moralmente,]inând antic\rialuiSterescu. de critic[iistoricliterar“.{imai grav, „{erbanCioculescu pentru a[a-zisul«idealismhegelian» alpozi]iilorsale comuni[ti n.m.)estevehement atacatpublic`npres\ „C\linescu, de[ipolitice[teaparentcuei(cudiriguitorii moral\ [imaterial\ascriitorilornuedelocdeinvidiat: C\r]ile poetuluiaufostinterzise.~ngenere,situa]ia cum se[tie“,campaniadedistrugerea„mituluiArghezi“. plan cultural[iliterar, `n1948„se`ncepe«Scânteia», unor tablouridemarevaloare,Luchian[iTonitza. ~n vânzarea lucrurilordincas\,ac\r]ilorbibliotec\, la 15oct.1947.Familiaeranevoit\s\tr\iasc\din „`ntr-o iner]ieanimalic\“. cei maimul]iredu[ilaoexisten]\mizer\,supravie]uiesc epistolierul simtec\„zileletreccenu[ii“[ioamenii, stare dealarm\“.{i`naceast\atmosfer\crispat\, mili]ienii. Aiimpresiaunuiora[subocupa]ie,`ncontinu\ departe: „Obsesiapriviriipestrad\auajunss-oconstituie dup\ cete-aiuitatdecâtevaori`njurult\u“.{imai `ndr\zne[ti s\vorbe[tideschisdecât`n[oapt\.{i`nc\ psihozei. Nimeninumaiestesigurdenimeni.Nu cu ceamaimareexactitate:„Terorizarea aajunslaefectele amenin]\toare, aflat\subsemnulpermanenteisuspiciuni, modern\ [i`ntregit\,descriesitua]ia`ncordat\,mereu {i descendentulBr\tienilor, ceicarecreaser\România [i frica,decaren-amsc\patmaibinepatrudecenii. clasice, experimentatesângerosdeLenin[iStalin:teroarea tancurilor sovietice,folosindceledou\metode `[i intr\pedeplin`ndrepturi,subscutulblindatal O dat\cuabdicareaRegeluiMihai,regimulcomunist comparabile cuaceeadepevremuri`mpotrivalegionarilor“. au fostaresta]i[ipartiduldizolvatsupusuneiprigoane (vreo 3000),consemneaz\DinuPillatla11 august1947, Mihalache, [i,nupreatârziu,IuliuManiu:„to]iconduc\torii [i procesulgrupuluidelaT\m\d\u,`nfruntecuIon câ[tigate cu70lasut\de]\r\ni[ti,urmeaz\arestarea ca s\nuspunaltfel“.Dup\trucareaalegerilordin1946, Palatului Regal,totu[ipascupas,neducemdracului, pu]ini pestr\zi umple `nchisorile“.„De[iru[ii`nuniform\sev\dmai ce `nmair\u“.„Tot maimult\lume`ncepes\ `ncheia dramaticunevistoric:„Aicitotulmerge din informa]iile recompunjurnalulpr\bu[iriiuneilumicare r\mas\ f\r\mijloacedesubzisten]\.Post-festum, silit\ s\p\r\seasc\locuin]aBr\tienilor, [ifoartecurând, situa]ia dince`nmaiprecar\,dezastruoas\,afamiliei, `ntâi, cafiind[icelemaiimportante,aleluiDinuPillat. Anglia, undeserec\s\torisecudoctorulAnthonyEdwards, `n 1964,s\neaplec\masupraaceloraprimitedeea absen]\ de19ani,odat\cueliberareafrateluidin`nchisoare scrisori alePiei,carevareveni`n]ar\dup\odureroas\ ambele p\r]i,folosindnumeschimbate. lui DinuPillat,`n1959,celemaimultesuntcifratede din teamaunoreventualeperchezi]ii,iardup\arestarea 1958, afl\mdinaceea[inot\asupraedi]iei,aufostdistruse obicei angaja]idinlega]iilestr\ine.Celedintre1947- dat, scrisorileeiaufosttransmiseprinintermediari,de de-a lungultimpului,darnuaajuns“.Pân\launmoment prin epistole,aleunorc\r]ipecarePiaavisats\lescrie [i editoarea,iarpedealta,caut\s\adune„firele,risipite desf\[urat destinelefamilieiPillat“,cumneinformeaz\ „dramatica scen\aRomânieicomunistepecares-au nescrise“. Ele`ncearc\,pedeoparte,s\reconstituie p\r]i]i devremuri(1947-1958)“,II„Umbrelec\r]ilor Mihai, ca[efalTineretului Liberal. Pillat, peliniematern\,eranepotalacestuia,iar ea, cadescendent\amareluiI.C.Br\tianu,poetulIon `never[una]i opozan]iairegimuluicomunist,abiainstalat, spre aevitaogreacondamnarepolitic\,amândoi ei, MihaiF\rc\[anu,aufostsili]is\fug\din]ar\`n1946, talentat\ prozatoare,dinp\cate,târziu. nu cunoa[te distan]ele cunoa[te nu cu familia Pillat, familia cu N t Asistent alluiG.C\linescu,DinuPillatafostconcediat ~n primplansesitueaz\[tirilepolitice[iceledespre ~nainte dealuacuno[tin]\atâtemo]ionantele Scrisorile suntgrupate`ndou\marisec]iuni:I„Des- Cum [tiudinromanulamintit,ea,`mpreun\cuso]ul i t u ... `n traducereromâneasc\aromanului poetului IonPillat.Recent,eaaf\cut Pia Pillat,soraluiDinu,ceidoicopiiai Zbor `n libertate, `n Zbor Cornelia (Nelli)Pillatsubtitlul coresponden]ei dintrep\rin]iiei,Dinu[i un extremdeinteresantvolumal U DEMULT, MonicaPillata`ntocmit unei iubiri. unei Flight of Andrei Cosmin Andrei of Flight de[i tricolorultotmaiflutur\pe`n\l]imea i supraintitulat semnificativ r (Ed. Humanitas),relevat\ca i {i toteaa`ngrijitonou\edi]ie Pagini din coresponden]a din Pagini scris `nenglez\( ) dem\tu[asa Sufletul Biruin]a The cerul, copacii,iarba, totcesevedestândsau frem\tând clip\ deafiliber“. Nusemais\tura,„ca[iuluit, privind analize [inusunt“.~nschimb, sebucura„clip\de despre mine?Artrebuis\fieDostoievski pentruasemenea (vara lui1964)G.C\linescu: „Ces\-]imaispun anticipa ofraz\dinscrisoareaadresat\ camtotpeatunci se ar\taneputincios`na-[idescrie stareadespirit.Parc\ sufleteasc\ ceputeafidoar`ntrez\rit\. Ie[itdin`nchisoare lui interioareceapar]ineauintrovertitului,oalt\fa]\ cu colegii,nueradeloca[a.Sigur, nucomunicafr\mânt\rile `nchis `ncochiliamea“.~nrealitate,celpu]inrela]iile m\ detine`natâteasensuri:timid,neexpansiv, asociabil, Pia, tu[tiic\eusunt,dinp\cate,unfeldemelc,deosebindu- autoportretul psihologic`nliniidestuldesevere:„Drag\ altora, carei-aufostfoarteaproape,dar`[iface[i a geniuluis\uartistic.“~lsocotea„marelecontemporan“. gigantismul [imultilateralitateaformelordemanifestare câte cunoscuse,„adev\rat\figur\deRena[tereprin „celei maiprodigioasepersonalit\]iintelectuale“din cercet\tor seputeaconsiderafericit,fiindiar\[i`npreajma vedere intelectual[iprofesional,eminentultalentatul unde lucrase[i`naintedearestare.Dinpunct dovedind omaregenerozitate,`langajeaz\laInstitut, Nae Ionescuseg\sescconjuga]ilaolalt\“.Profesorul, mai artist-fantast,tipuldeprofesor`ncarePârvan,Iorga, spectaculos, cadeobicei,reeditând,launpoten]ial o superioar\sintez\amarilormae[trii:„ ~l contempl\acumvorbindcuceritorlacatedr\,`ntrupând fusese asistent`n1946-1947,[iadulatpân\lamoarte. fost aceeaaluiG.C\linescu,admirat`nc\decând`i vizibile urme. de multiubitulMihaiF\rc\[anu.Fire[tec\l\saser\prea probabil nevindecabil\,deafifostnevoit\s\divor]eze asupra familiei[i`nplanulvie]iipersonale,cuam\r\ciunea, evenimente politice,având,cum[tim,graveconsecin]e {i nuerademirare.Trecuser\ aniicutotpuhoiulde pe careoareacum`ntreagaeifizionomiepân\lazâmbet“. figurii“, darpedealta,cu„nu[tiuceamprent\triste]e oferea informa]iidespreromanul datarea s\fiegre[it\),ca`ntr-o pagin\dejurnalcrea]ie, inten[i, `ncerc\na]iadânc, de oparte,„`nzvelte]eatrupului,`nochiimari,gravi, aten]ia `ncâtevarânduri,reg\sind-odup\19ani,pe ei `nc\pronun]atinfantil\“.{isoralui,Pia,`ire]ine gravitatea extatic\,adânccontrastant\cufizionomia sau lucreaz\latraducereaunorversuri,cap\t\deodat\ Când seafl\undeva`nnatur\saucândcompuneopoezie naivitatea, prospe]imeadecopil.Estemoart\dup\dans a p\stratabsolutnealteratepân\acum,la17ani,candoarea, [i delicat\adolescent\,laprimiieipa[isprepoezie:„{i- reveni asuprachipuluiMonichei,v\zând-o[icasuav\ [i `neseurilesaledecritic\istorieliterar\),va ca unremarcabilportretist(vacultivagenulcuentuziasm toat\ regula“(14martie1948).DinuPillatserelev\ nasul cârn–unn\sturel,[iobrajiidem\rdomnesc`n un capdeChristfl\mând,cup\rulblond,ochiialba[tri, oct. 1947),bebelu[decâtevaluni:„ miniaturale portretulfiiceisale,Monica(n\scut\la8 romanului, pân\azi,pierdutf\r\urm\). arestarea autorului,i-afostconfiscat[imanuscrisul care, dinp\cate,nus-aprodus,pentruc\odat\cu congenital. Ve]i aveasurpriz\la`ntoarcere“.(„Surpriz\ „Acum iarscriutoat\ziua,revenindlaviciulmeu ap\rut romanul anun]a sora[icumnatul,MihaiF\rc\[anu,c\i-a scriitori de O marefamilie apoi, Dinu Pillatcreioneaz\expresivnunumaiportretele Figura carel-aabsorbitefectivpeDinuPillata Tân\rul tat\efericit[ipicteaz\`nliniiginga[- Scriitorul nuera`nc\dezabuzat.~n1946,`[i pe carealt\dat\afirm\c\-l`ncheiase`n1948: Moartea cotidian\, cotidian\, Moartea ... `n ovalulsub]ire[ifinal ... A[teptând ceasul de ceasul A[teptând `n 1949(eposibilca feti]a esteadorabil\: ... a fost ... `n manuscris[iarhiveleSecurit\]ii, principal capdeacuzarefuseseultimuls\uroman,r\mas [i `nurmadramaticeiexperien]ecarcerale,cândun autodistructiv, a[acum nune-arvenis\credem.Probabil privin]a literatului,epistolieruldevinede-adreptulcaustic, l s\fiemaiaproapedeimagineaomuluicunoscut.~n Iat\ liniicaldecare-i`ndulcescautoportretul,f\cându- sub soare“.„CitescEvanghelia[icredc\edeajuns“. `n monografia reconstituiri biografice(IonPillat,G.C\linescu)sau dovedit c\aur\masintacte,ca`nseriamaivechede ie[irea din`nchisoare,darcalit\]ileluidescriitors-au [tiu caels\maifiabordatromanulgen,dup\ duce lapr\bu[ire.Darnueradeloca[a.Eadev\rat, literelor [iaartelor, c\zuse`ntr-un goldeaer, ce-lputea [i eseist,planândcuatâta`ndemânaredeasupralumii luciditate laoimpostur\“.Sevedec\talentatulcritic al literaturii“,ceeacel-adeterminats\renun]e„cu voca]ia scrisului,elseconsidera„unveleitarsuperficial dezabuzat. ~ncompara]iecuPia[iMonica`nzestrate a realismuluisocialist,DinuPillatajungeunmare Divanul persian Divanul Sonete lui G.C\linescu c\r]i deSadoveanu,Rebreanu,„magistralulromanal rupt\ demult\vremerealit\]ileliterareromâne[ti, Scriitorul, caresereneag\,`itrimitesuroriisale,complet binef\c\tor evimemorial[i,`nceledeurm\,cosmos. de maici`nconjurândm\n\stirea,parc\`lapropieun Natura calm\,ocrotitoare,atmosferapatriarhal\as\tucului unde, `nultimiiani,`[ipetreceavacan]elecufamilia. Ion }\ranu[imaialeslaacelaspiritualizatdeV\ratec, curtea umbrit\decastaniacaseib\trâne[tidinstrada peisaj, calaacela`ncaresurprindeculoriletoamneidin lumea interioar\aoamenilor, `ncepândcusine,dar[ila p\cate pecarenules\vâr[ise. Pillat seautoflagela,supunându-seunuicanonpentru de „veleitarism“[i„impostur\“.Profundcre[tin,Dinu adev\rat legat\ detotp\mântul[ineamuls\u pecare-l admira]ie despre marelepoet„despreartalui atâtde ar fiadresat-oluiTony Edwards.I-arfivorbitcuocald\ socrului IonPillat`ntr-o imaginar\scrisoarepecarei- [i talentulvostru“.Nu`ntâmpl\tor `iaduceunelogiu [i petat\bunic:„concentreaz\ `neatotfarmecul ajunsese pân\laaserenega[i `nc\brutal. romancier, care,dezam\git`ntoatefeluriledeani[iani, lui concrete.“Paginileeseuluiapar]ineaudefaptunui sfera uneicriticiliterareabstracte`nrealitateavie]ii „de afacedintr-un scriitorunpersonaj, coborându-ldin de laInstitut,`idescoper\`nc\odat\capacitateacreatoare `n acela[itimp [i deasemeni„inteligen]aluiatâtprecis\clar\ sensibilitatea, bun\tatea,altruismul,ging\[ia,umorul ne`ncetând s\invocecuemo]iemarileluicalit\]isuflete[ti: Fire[te c\segândeamereulaDinu,aflat`n`nchisoare, cerdacurile cumu[catealemaicilor, clopotelem\n\stirii. un viusim]plastic,peisajuldelurosdelaV\ratec,livezile, foarte mult–iubiredealtfelreciproc\,evoc\[ieacu ~n scrisorilec\trePiapecareopre]uia[iiubea Piei satisfac]iaestetic\pecarecontinuas\i-oproduc\ cochilia lui“nusepoateab]ines\nu-i`mp\rt\[easc\ `ncoace“. Eseistul„neexpansiv, asociabil,`nchis`n ca „celmai`nzestratpoetafirmatlanoide20ani despre poezialuiMarinSorescu,socotitatunci,`n1966, ceasului de apoi, de ceasului cotidian\ con[tiin]a literar\ româneasc\ româneasc\ literar\ con[tiin]a „Veleitarul“ nuerasensibilnumailafizionomia[i Nelli Pillatface[ieapartedinaceea[ifamiliespiritual\. Nelli `iscriaPieic\Monicamo[tenea, `nplanliterar, ... ale doctoruluiVoiculescu“, `ivorbe[te entuziast `i fuseseimposibils\maiscriesubzodianefast\ [ felul lui Ion Barbu Ion . Bietul Ioanide Bietul [i datorit\faptuluic\dela ] vulnerabil.“ Recitindu-ilucr\rile [i `nstudiul nenuexist\niciumbr\ unde “, „epocalulvolumde Dostoievski `n Dostoievski ~n a[teptarea ~n Moartea ii 7 rr România literar\ nr. 38 / 25 septembrie 2009 1 ii . uu Zbor tt dincolo ii tt `n manuscris, trecere “ (n.n.). ss au fost `ntotdeauna – ee Zilnic `ncepe via]\ The Flight of Andrei titlul foarte inspirat al ~n a[teptarea ceasului Al. S|NDULESCU rr [i trebuie utilizat ajutându- * Zilnic `ncepe via]a, dar [i cu sufletul iubire este simt c\ atâtea din mine cer s\ ias\ la : „El era el [i undeva, departe, `nl\untrul ... [i un roman ceva . Acum sunt de re]inut nu numai p\rerile de . Acum sunt de re]inut nu numai p\rerile trecerii care va ap\rea la Londra, 1972. Nu se g\sea care va ap\rea la Londra, al lui Dinu Pillat. “. Acest Oricât ar fi fost de modest\, Pia era con[tient\ de Oricât ar fi fost de modest\, Pia era con[tient\ La 13 august 1965, Pia `i anun]a pe ai s\i c\ a `nceput La 13 august 1965, Pia Scriitoarea Pia Pillat care se adaug\, de[i târziu, Cum s-a observat, medita]iile scriitoarei sunt nu numai Cosmin, `n libertate de apoi r\u, dar [i reflec]iile, confesiunile care, ca [i natura pe r\u, dar [i reflec]iile, confesiunile care, o adev\rat\ care parc\ o absoarbe prin to]i porii, `i provoac\ cea mai pur\ – stare de gra]ie: „St\rile mele de fericire chiar dac\ erau str\fulgerate de `ndoieli de via]\ [i care nu ar trebui s\ produc\ triste]e. Modelul ei `ntru cele nev\zute este chiar Dinu, de la care `nva]\ ce `nseamn\ puterea t\m\duitoare a rug\ciunii: „Nu m\ refer la excese de misticisme sau anormalit\]i. Ci pur [i simplu la puterea rug\ciunii `n sine. Ceva intangibil, inexplicabil `n lumina logic\ a formulei matematice, [tiin]ifice. Dar prin ace[ti oameni rari (ca Dinu), instrumentul agonia, prin rug\ciunii reu[e[te imposibilul.“ Veghindu-i fervoarea credin]ei, a reu[it s\ surprind\, pe cât este fin\ analiz\ psihologic\, chiar omene[te posibil, printr-o momentul [i confiscat de Securitate, ca [i talentul ei, regretând c\ nu a avut perseveren]a s\ scrie, talentul ei, regretând c\ nu a avut perseveren]a tr\ie[te nostalgia fapt pentru care se considera vinovat\. Ea ne`mplinit, operei `ntrerupte [i moarte, a unui „zbor scrie i-a r\mas `mpu[cat `n aer“. {i totu[i setea de a irepresibil\: „ s\ scrie la romanul autobiografic s\ scrie la romanul c\r]ii, desemneaz\ o dominant\ metafizic\ a lui „homo religiosus“, dar [i a unei rare sensibilit\]i artistice, care s-a p\strat mereu vie, dincolo de meridiane [i de temporara durat\. la prima ei oper\ literar\, mai publicase o serie de poeme la prima ei oper\ literar\, [i mai l\sase `n ]ar\ un `n proz\ `n revista „Gândirea“ intitulate ciclu de povestiri poematice din adolescen]\, i pe cei nevoia[i, d\ruindu-te, `nv\]ând s\ ascul]i pe altul i pe cei nevoia[i, d\ruindu-te, „nu numai cu urechile, Sufletul nu cunoa[te distan]ele, Fata cocorilor ceva fiin]ei lui, deja ancora vie]ii lui `ncepea s\ se ridice [i `n el era ceva care deja pleca“. Foarte concentrat\ spiritual, ea simte cum „aripa Dumnezeirii a atins pe Dinu `n moarte. „Aripa lui Dinu m-a atins pe mine [i, cred, pe noi to]i.“ Are dup\ aceea o serie de vise, ca s\ nu spun viziuni, percep]ii extrasenzoriale, `n care prezen]a fratelui este aproape fizic\, a[a dup\ cum o m\rturisesc [i fo[tii de]inu]i Lena Constante) c\ uneori, `n timp politici (Radu Gyr, ce se rugau, aveau impresia c\ Dumnezeu a coborât lâng\ ei, `n celul\. Datorit\ credin]ei lui profunde, a devo]iunii Pia a c\p\tat religioase, care s-a transmis [i celor din jur, o nou\ dimensiune sufleteasc\. Spiritul ei samaritean, puterea sacrificiului, se `ntâlneau cu ideea iubirii universale. Poate c\ a[a i s-ar mai fi alinat melancoliile („Sunt peste 20 de ani de când au plecat berzele din via]a mea“) [i nestinsul dor de ]ar\. `ntregindu-l, tripticului Ion, Dinu, Monica Pillat, din marea [i `nzestrata ei familie, r\mâne `nc\ s\ fie descoperit\. Sunt numai câteva gânduri fulgurante, care `l recomand\ {i dac\ scrisul Piei a r\mas, din p\cate, cum pe creator. spune `ns\[i foarte sugestiv „un zbor ne`mplinit, `mpu[cat `n aer“, ea g\se[te o compensa]ie `n talentul Monic\i, `n care `nveste[te mare `ncredere. O dat\, aproape c\ nu- [i mai re]ine superlativele, remarcând „puterea ei vizionar\ [i presim]irea vie]ii ce izbucne[te din fiecare cuvânt al ei, [i adâncimea cu care apar]ine acelui «tot» universal de dincoace [i dincolo de lume“. de natur\ estetic\. Dar [i religios-metafizic\. Pia devenise o fiin]\ spiritualizat\, o dat\ mai mult cu pierderea fratelui, prin care ajunge `n sferele de idea]ie cele mai `nalte. Era convins\ c\ „esen]a sufletului nostru nu poate pieri prin moarte“, aceasta fiind interpretat\ ca o cele `n plin act creator. Când sunt `n afara lui, m\ simt cele `n plin act creator. pentru infirm\, târâtoare [i `mpu]inat\“. Scrisul reprezenta recunosc\toare“. ea „un mic dar al soartei pentru care sunt foarte de lume“, „Orice `nceput de carte i se pare un `nceput tr\iesc `n roman constat\ c\ personajele o conduc, independent de ea. Se refer\ la lumin\.“ {i unele [i ies aproape involuntar `n evoc\rile, lumin\.“ {i unele [i ies aproape involuntar epistolar\, spre portretele, `n medita]iile [i peisagistica române[te a nu mai vorbi de romanul, tradus [i `n cât o aprecia [i `n aceast\ privin]\: „F\r\ s\ [tii, exist\ `n „F\r\ s\ [tii, exist\ [i `n aceast\ privin]\: cât o aprecia Pia Pillat ~ntr-adev\r, de Maria Magdalena“. tine ceva „Sally“, ca voluntar\ 1978-1999, cu numele a lucrat, `ntre Hereford, social\, `n ora[ul de asisten]\ organiza]ie `ntr-o F\r\ s\ fie cre[tin\ practicant\ era, numit\ „Samariteni“. credincioas\, `nsufle]it\ de un ca [i fratele ei, profund c\ „Dumnezeu ne-a dat fiec\ruia spirit de jertf\, convins\ ] ... din [ minunea estampele ... ] “ Observ\m `n ... [ `n ochi, `n n\ri, `n câinii, moara, treier\toarea, ... lui Baudelaire: „Zumzetul albinelor, “ Amintirea o resimte ca pe o ran\: „Sunt ... crezului lor tribal. Gre[eau, evident.“ crezului lor tribal. Gre[eau, ] (s.n), `n suflet pe veci.“ Prozatoarea Pia Pillat a (s.n), `n suflet pe veci.“ Prozatoarea Pia Aceasta e doar o parantez\ pe care o va `nchide foarte Aceasta e doar o parantez\ Refugiul [i-l g\se[te `nc\ o dat\ la Miorcani, unde, Dar Pia era mereu atras\ [i `ndr\gostit\ de natur\, de Departe de civiliza]ie, pe ]\rmul Insulelor Hebride, inofensiv\ urechi c\ pagina solicit\ spontan aproape toate sim]urile, captând c\ pagina solicit\ spontan aproape toate sim]urile, [i parc\ din sinestezic ecouri din poezia lui Ion Pillat corbii, zgomotul surd al merelor, perelor, nucilor c\zând perelor, corbii, zgomotul surd al merelor, mirosurile – uneori `n vântul de var\ coapt\ [i mai ales adoram, imen[i, Doamne, mirosurile – [i copacii pe care-i mai ales nucii, plopii, mi-au r\mas repede. ~nstr\inat\ [i nefericit\ conjugal [i de ast\ dat\, repede. ~nstr\inat\ [i Edwards era alcoolic [i insensibil, c\ci doctorul Anthony situa]ia dramatic\ a rudelor (prin mult\ vreme, fa]\ de („Suntem croi]i pe alte calapoade alian]\) din România Pia se `ntoarce din ce `n argile“), [i pl\m\di]i din alte izvorâtor de neostoit\ nostalgie, ce mai mult `n trecutul admirabile pagini de evocare a prilej totodat\ s\ scrie natale. Punctul cardinal c\tre copil\riei [i a plaiurilor este Miorcanii, mo[ia Pill\te[tilor care se `ndreapt\ mereu loc mirific de pe malul Prutului, `n apropiere de Boto[ani, Nu poate uita ce s-a identificat pentru ea cu `ns\[i ]ara. s\u, „]\c\nitul partidele de c\l\rie [i de vân\toare cu fratele [i mirosul morii de la Stânca – [i zgomotul treier\toarelor [i clopotul bisericii, [i greierii, [i scâr]âitul grânelor, carelor cu boi unde tr\iesc sunete pierdute pe vecie, pe meleagurile Ce tezaure dorm `n mine, de ne`mp\rt\[it japoneze, imobile, cu urechile ciulite `n vânt, cu coarnele lor ramificate, de o splendid\ majestate.“ Excursionista, mereu uimit\, este, la rândul ei, o fin\ [i delicat\ desenatoare. De aceea, nici nu e de mirare c\ `n Statele Unite, ea detest\ faimosul ora[ al distrac]iilor [i al jocurilor de noroc, Las unde „totul dar absolut totul“ e „de un prost gust, Vegas, de o vulgaritate, de un g\l\gios aiuritor [i obscen.“ I s-a f\cut, pur [i simplu r\u „de atâta urâ]enie nociv\ a unei degrad\ri abjecte a omului `n sine“. asem\nându-se cu Dinu, picteaz\ un complex [i admirabil portret al bunicii – Maica, spirit prin excelen]\ democrat, mai precis, demofil, `n contrast cu grandpapa, „cel mai tiranic feudal“. Ea lucra cot la cot cu ]\r\ncile, „sp\lând pe jos, frecând, vopsind, tencuind,“ vorbind la fel cu ele. Mai toat\ ziua `n compania lor `i doftoricea pe to]i am\râ]ii satului, se umplea de p\duchi [i ea [i care, trimis\ `n alt an tot de bunic\ nepoata, luat\ ca ajutor, orfelinat din Predeal, ca s\ `n]eleag\ nefericirea `ntr-un copiilor abandona]i [i s\ `nve]e c\ `ntre ea, odrasl\ boiereasc\, [i cei disgra]ia]i „nu exista nicio diferen]\ de calitate, ci doar de circumstan]e“, se `ntorcea acas\, la fel, plin\ de agresivele [i prolificele insecte ale mizeriei. ~n fiecare sear\, are loc, scena e memorabil\, deparazitarea: „Maica purcedea la ceremonia desp\ducherii mele, `n timp ce pe mine m\ f\cea s\ citesc cu glas tare plesc\itul berzelor Coresponden]ele fiicei a[a de aspru pedepsit\ e pe m\sur\: „Br\tienii puteau aspru pedepsit\ e pe fiicei a[a de nu erau o fel tribal, c\ci [i cruzi `ntr-un fi aprigi t\iau nemilos crengile un trib [i, ca trib, familie, ci imagina]ie, `n fl\c\rile [i le aruncau, f\r\ care-i jenau c\ vor arde [i vor deveni o cenu[\ lumii din afar\, convin[i [ ucis, dup\ cum se pare, `n fiin]a ei d\ruit\ [i un poet. ucis, dup\ cum se pare, `n fiin]a ei d\ruit\ copil\riei, Ea nu poate uita, `n acela[i timp, iernile z\pezilor, hoin\reala cu schiurile prin mun]i, mirosul Bucure[ti `i vin „bucuria pur\ a `nceputurilor de zi“. Din lor ve[minte `n memorie „muscalii“, `mbr\ca]i `n lungile Medita]ia albastre de catifea, ce p\reau „din alt veac“. sentimental: sun\ mai degrab\, ca [i `n alte rânduri, a suspin „Ce nostalgic\ spi]\ s-a dus cu ei“, cu „birjarii mei minuna]i“, care, prin mijlocul lor de locomo]ie, acum dep\[it, `[i pierduser\ urma. pacea patriarhal\, nutrind o aversiune din ce `n ce mai accentuat\ fa]\ de ora[. Se `nchina `n fa]a miracolului vegetal, tr\ind adev\rate momente de extaz: „ asta a vie]ii ren\scute `n fiecare prim\var\ m\ umple de râs [i de plâns, ca tot ce e fragil, vulnerabil, duios [i frumos, [i totu[i purtând `n miezul lui permanen]a eternit\]ii“. ~n vacan]ele petrecute `n nordul extrem al Sco]iei, pe acela[i meridian cu Labradorul, descoper\ „un peisaj fantastic, de o s\lb\ticie [i o frumuse]e de `nceput de lume, sau poate de sfâr[it de lume“. admira]ie mut\ `n fa]a animalelor ce i se r\mâne `ntr-o par insolite, care populeaz\ ]inutul: „Cerbi [i c\prioare cu puii lor ne privesc `n cârduri, `ncremenite de mirare [i nedumerire. Se profileaz\ pe cer ca Racine [i Corneille, pe care-i detestam cu o intensitate de copil mic care voia basme române[ti [i nu clasici francezi.“ De la Maica mo[tenise Pia, probabil, bucuria muncii fizice, a dragostei pentru animale [i mai ales pentru semenii oropsi]i de soart\, a puterii de a se d\rui [i a-i ajuta pe cei ajun[i la nevoie, cu o credin]\ [i o mil\ samaritean\, fapt care-l face pe Dinu s\-i comunice [i, 5 5 7 7 9 9 1 1

, , t t a a l l l l i i P P

u u ]ara lui pe care o iubea ] n n i “ Reluând o formul\ de i ... D D

Desp\r]i]i de vremuri

i i * , unde accentul cade mai cu despre [ [ [

t t a a l l l l i i P P

a a i i P P cum a[ vrea s\ [tii Nelli (pre]uit\ ca un suflet cald Spre deosebire de scrisorile lui Dinu Pillat pe care ~ntorcându-se mereu `n trecut, Pia judec\ destul de Scrisorile Piei sunt, e de `n]eles, cele mai numeroase, Scrisorile Piei sunt, e de `n]eles, cele mai Umbra c\r]ilor nescrise ... fragmentar, selectiv, a[a cum a fost voin]a autoarei, `ntr- selectiv, fragmentar, semnificativ [i inteligent montaj, un corp compact, `ntr-un `n seam\ asupra talentului ei literar, manifestat `n diverse seam\ asupra talentului ei literar, [i a locurilor ipostaze, ca excelent\ evocatoare a copil\riei ca portrestist\ natale, de asemeni, a unor meleaguri str\ine, artei [i a vie]ii. [i ca scriitoare meditând nu o dat\ asupra acesta i le trimitea ei [i lui Mihai F\rc\[anu `nc\ din 1947, episotelele Piei care s-au p\strat, multe distruse de familie de frica Securit\]ii, sunt mai tardive, abia de prin 1960, o dat\ cu arestarea fratelui (1959), care o f\cea [i pe ea s\ se gândeasc\ permanent la el, purtând `n suflet aceea[i regulat pachete cu `mbr\c\minte sfâ[ietoare durere. Trimite [i medicamente, d\ruindu-se familiei cu toat\ fiin]a ei: „ autocaracterizare a lui Dinu Pillat, Pia surprinde `n linii de mare delicate]e profilul psihologic al „introvertitului“, care-[i `mp\rt\[e[te sentimentele cu anume re]inere, `ns\ totdeauna profunde: „Dragul meu Melc Codobelc – iart\- m\ c\-]i dau acest nume, dar a[a te v\d, cu g\oacea plin\ de comori, din care sco]i timid [i greu cornu]ele tale afective, care vibreaz\ la cea mai mic\ atingere [i urc\ `ncet, `ncet, cu comoar\ cu tot `n sufletele celor care te iubesc [i pe care-i iube[ti.“ Alt\ dat\, cu aceea[i dragoste, [i-l aminte[te bebelu[ (ea era mai mare cu 5 ani), uitându- se cu ochii lui mari parc\ uluit la cei din jur: „Avea vreo 3 ani [i to]i `l numeau «ursule]ul» – era plin de gropi]e, cu p\r b\lai, ondulat [i cu ochi imen[i, care se uitau la oameni [i la via]\ cu un fel de expresie de minun\]ie [i uimire `n acela[i timp“. sever familia Br\tianu, inclusiv pe tat\l ei, poetul Ion Pillat, care s-au ar\tat foarte intransigen]i `n privin]a institu]iei matrimoniale, domina]i de o concep]ie rigid\, c\reia i-a c\zut victim\ chiar ea. Foarte tân\r\, se c\s\tore[te cu aviatorul Ilie Arapu. Divor]eaz\ dup\ doi ani. ~l p\r\se[te pentru Mihai F\rc\[anu, f\r\ s\ aib\, ca [i `n cazul divor]ului, aprobarea familiei. Aceasta pur [i simplu o exclude, nemaiprimind-o `n cas\ pân\ la c\s\toria legal\, care se produce abia peste doi ani. Lui Dinu, pe atunci liceean, tat\l `i interzice categoric s-o vad\ pe sora ostracizat\, altfel, urmând s\ i se `nchid\ [i lui u[a. Dar Dinu se duce la ea pe ascuns. Concluzia [i sensibil) c\ nu tr\iesc decât pentru voi, ca s\ v\ aduc pu]in\ fericire [i lini[te, pu]in\ `mp\care.“ Dup\ ce iese Dinu din `nchisoare, ]ine s\-i remarce „bun\tatea, umanitatea [i un fel de umilin]\...“ F\r\ s\ cunoasc\ deocamdat\ starea sufleteasc\ deprimant\ a romancierului `l `ndeamn\ s\ scrie: care debutase atât de promi]\tor, „Acum mai mult ca niciodat\, e[ti copt pentru a[a ceva – [i este cea mai bun\ terapie fizic\ [i mintal\.“ ~ntâlnirea dup\ 19 ani, `nc\rcat\ de atâta nest\vilit\ emo]ie i s-a p\rut aproape paralizant\: „}in minte c\ vorbeam eu singur\ mereu, [i c\ voi era]i t\cu]i [i nu [tiu de ce `mi era fric\ de t\cere, tocmai mie care tr\iesc bine `n t\cere. Poate ca s\ nu remarca]i cât v\ priveam, cât v\ sorbeam `n mine [i cum asistam, `nl\untrul meu la metamorfoza chinurilor din amintire contopindu-se `ncet cu chipurile voastre de acum de unde [i subtitlul volumului, [i ele sunt de reg\sit `n de unde [i subtitlul volumului, [i ele sunt [i cu adresan]i ambele sec]iuni, cronologic, integrale numi]i de fiecare dat\, `n `n fiecare din versurile lui.“ Fusese „omul cel mai discret, `n fiecare din versurile lui.“ Fusese „omul cu un gr\unte de cald, politicos, inteligent, `n]eleg\tor, cu talent scepticism“. Nelli era `nzestrat\ nu numai [i o dar [i cu o acut\ percep]ie psihologic\ descriptiv, epistolare. afectivitate `nv\luind mai totdeauna filele sim]ea [i i se integra total, 1 8 România literar\ nr. 38/ 25 septembrie 2009 întrerupta noastr\coresponden]\vafireluat\. ani, ac\reiexisten]\oignoram. cât [ipentruceledou\numerealerevistei„ la iveal\,dinarhiveleCNSAS. a primitnicioscrisoaredelaLucianBoz.Sper\mcaacesteas\ias\ publicatvolumele A la UniversitateadinOradea,membrualUniuniiScriitorilorRomânia. la adresawww.revista-iosif-vulcan.com 40 denumereîntotal).Din2001,revistaapareon-line,putândficitit\ 2007), revistaaap\rutînvariant\tip\rit\(patrunumerepean,deci la Sydney, deIoanMicl\u,înanul1997.Timp dezeceani(1997- Familia pentru Cu aceast\ocazieîimaitrimite,îndactilogram\,medalionulredactat a Asocia]ieiJurnali[tilorAustralieni”,cumscrieValentin Chifor). noroc [iv\g\se[teînmareametropol\–peliniaPEN-Clubuluisau Chifor îitrimiteprinacestaonou\scrisoare(„PoatedlMicl\uare 1991, profitânddevizitapecareIoanMicl\uofacelaOradea,Valentin 1982 ([ipestecenzuracomunist\dinRomânia,a[ad\ugaeu!).În îndep\rtata Australie”,cumafirm\Chifor, înscrisoareadin16februarie scrisorile salenuauajunsladestina]ie,„pestem\ri[i]\ri,pân\-n Chifor îiscriseseluiLucianBoz,înanii1980,1981[i1982,dar Boz, pretextpentruacorespondacuscriitorulstabilitlaSydney. Valentin M. Zaciu,Papahgi[iA.Sasu),aredactatarticoluldespreLucian calitate decolaboratorla [i AnulNou Lucian Boz,„ Sydney, 1979. Chifor apublicateseul lucr\rile mele,ap\rut\înrevista ale luiValentin Chifor româneasc\ înAustralia. întocmit\ [ieaconstituieobinevenit\prezen]\cultural\ imaginar Aderca sau voca]ia experimentului voca]ia sau Aderca critic\” [i încheiat\ de „Critica literar\ despre eseul meu” eseul despre literar\ „Critica de încheiat\ [i critic\” Reînnoite mul]umiri[iur\rides\n\tatevoiebun\! Bineîn]eles, amscrisluiChifor[i,înfelulacesta, Încep prina-]imul]umipentruamabilaD-talescrisoare, Stimate DomnuleMicl\u, La rândulmeu v\ urez,D-tale[ifamiliei,unAn Nou Încep prina-]imul]umi pentrufelicit\riledeCr\ciun Stimate DomnuleMicl\u, 3. Înrevista 2. Valentin Chifor, critic,istoricliterar[ieseist,profesoruniversitar Ai fostbineinspiratdea-mitrimiteceledou\scrisori Activitatea D-taleel\udabil\.Publica]iabine 1. „ N o Dic]ionarul scriitorilor români scriitorilor Dic]ionarul inedit t . Dintr-o discu]iecudomnulChifor, amaflatc\nicidânsulnu Iosif Vulcan” Iosif e , studii[ieseuri(1999), [ [ i c c o Masca lui Eminescu” lui Masca m 1 . e Familia n t a r Caleidoscop critic Caleidoscop i . i Revist\ de art\ [i cultur\ [i art\ de Revist\ Masca geniului Masca Dic]ionarul scriitorilor români scriitorilor Dic]ionarul , an26,nr. 1,ian.1990,p.11-12, Valentin 2 , precum[icronicaluidespre Escale , monografie(1996), , Sydney, 6noiembrie2000 * urmat\ de „Eminescu. Încercare „Eminescu. de urmat\ , precum[iarticoluldinrevista Sydney, 8 ianuarie 2001 , studii[ieseuri(1996), , încareanalizeaz\cartealui , eseuri[ievoc\ri(2006).În Familia . Publica]iefondat\, Iosif Vulcan” Iosif Lucian Boz 3 (coordonat de , acum10 , fotocopiat\, Între real [i real Între Felix 1 . – cu s\n\tate,voiebun\[iîmplinireadorin]elor. iar IoanMicl\uîivatrimiteluiLucian Bozunexemplar. ap\rut cuocaziaAnuluiInterna]ionalEminescu, decretatdeUNESCO, {incai” Bihor, Editura„MihaiEminescu”Oradea,2000.Lucrareaa bibliografice deConstantinM\lina[,BibliotecaJude]ean\„Gheorghe poeme trimiselaOradeaîn1883deMihaiEminescu.Edi]ie[istudii or\deni, deing.PetruFilip,PrimarulMunicipiuluiOradea.{apte aveau învedere...ZiuaRepublicii[iAnulNou! s\rb\torile deiarn\(m\referlaceleoficiale)excludeauCr\ciunul[i lui AntonDumitriu).ÎnRomâniacomunist\,felicit\rileocazionatede mul]i prietenidintinere]eailuiBozîlfelicitaudeCr\ciun(cuexcep]ia dou\ c\r]ialeluiSadoveanu în ceeaceprive[teleg\turilemareluipoetcuArdealul. Povestiri de vân\toare vân\toare de Povestiri consecutive alerevisteiD-tale. revist\, an 5,nr. 17,ian.-mart.2001, p.4. douarecenzieserefer\laromanullui Sadoveanu, 26. A Ioan Micl\uînrevista publicat\ în Micl\u pentrufelicit\riletrimisedeCr\ciun.[iînvolumul nu s-a întâmplat nimic întâmplat s-a nu exil din interbelici: folosireaapostrofului( cusur, cuunelereminiscen]eplinedefarmecaleanilor Noica) [iînacestescrisori(unsingurenglezismîiscap\: lui LucianBoz(pentrucareeral\udatdeConstantin valorile umane[iculturaleîncarecredceidoiscriitori. de simplitateacomunic\rii[icâtevagesturicaretr\deaz\ poetul IoanMicl\u(7lanum\r)auunfarmecaparte,dat titani (uniidintreei)aiculturiiromâne[ti,epistolelec\tre Pericle Martinescu[ial]ii.Fa]\descrisoriletrimiseacestor Noica, BarbuBrezianu,Ar[avirActerian,N.Steinhardt, Emil Cioran,EugenIonescu,AntonDumitriu,Constantin mari personalit\]ialeculturiiromâne:MirceaEliade, an XLI,nr. 32,14aug.2009,p.12-13). forma interest Lucian Bozsepotg\siînarticolelemele: prezentarea celordoiautori.Ampleinforma]iidespre Ioan Micl\u.Dinconsiderentedespa]iu,numaidau prietenie [istim\reciproc\,ini]iativaapar]inându-ilui anul 1999,întreeis-aînfiripatoanumit\leg\tur\de C\linescu, într-o scrisoarec\treAl.Rosetti.Începândcu „S\ necunoa[temdar... prinscrisori!”,exclama[iG. prin... scrisori!Cebinepentrucritica[iistorialiterar\! telefoniei clasice[imobile,ceidoiaualess\comunice niciodat\ fa]\înfa]\.Maimult,eraInternetului[ia relativ apropia]igeografic,ceidoiscriitorinus-auîntâlnit localitate situat\lacirca100dekmSydney. De[ierau iar IoanMicl\ulocuie[te,de30ani,laCringila,o a câteunuigenitivîn- a luniloranului( cale, pentruamabilitatea[idisponibilitateadea-mid\rui domnului IoanMicl\u,c\ruiaîimul]umesc,[ipeaceast\ Micl\u: nr. 34,28aug.2009,p.18-19),iardespreIoan unui scriitor: Lucian Boz Lucian scriitor: unui mnsu[ Oradea [i Eminescu Am primitrevista[iextremdeinteresantulstudiu Al\turat, veig\sidou\cronicialemeledespre Cu celemaibunesalut\ri,r\mânalD-tale, Dac\-]i suntpeplac,lepo]iutilizaîndou\numere 3. LucianBozîitrimitedou\recenziila c\r]i:MihailSadoveanu, 2. Evorbadelucrarea 1. Einteresantc\LucianBoz,careeraevreu,mul]ume[teluiIoan N De remarcatnunumailimbaromân\impecabil\a Lucian Bozareoextraordinar\coresponden]\cu Lucian Bozatr\itmaibinede52anilaSydney, Scrisorile defa]\sepublic\gra]iegenerozit\]ii o t (a sevedeanota5,delascrisoareaIIIdinprezentularticol), e [ acela[ [ C\l\torie în ]ara Kangurului ]ara în C\l\torie i , înlocde c c Via]a româneasc\ Via]a o m e n pentru t a r Ianuarie i i (Editura Cartearomâneasc\,Bucure[ti, 1937), „Iosif Vulcan”, „Iosif , pecareIoanMicl\u apublicat-oînaceea[i Lucian Boz interes 2 acela[i , ceaducenoi[ipre]ioasepreciz\ri Eminescu [i Oradea [i Eminescu ei ( r -,13.Afostrepublicat\ de , nr. 4-5, 1937.A , cronicei ( România literar\ Februarie !), ci[iortografiasaf\r\ 3 etc. . c an 5,nr.18, apr.-iun. 2001,p. o ), scriereacumajuscul\ n’am primit n’am ( România literar\ r , e Martie . Mesajculturalc\tre s p Lucian Boz o Recuperarea , Noembrie n Locul unde Locul , printr’o d , anXLI, Scrisori e n ] ), ), \ , c scrisorile acestuia.( alc\tuirii, dec\treediturainteresat\,auneiedi]iicutoate Lucian Boz,s\leîncredin]ezeurgent tiparului,învederea g\si loculcuvenitîncorpusulepistolar. de laLucianBoz,celeadresateluiIoanMicl\uî[ivor (2265), 5aug.-31dec.1998,p.6-7. fost tip\riteînrevista o editeaz\laSydney. Fiindc\numaiunelescrisoriau apr.-iun. 2003,p.32-33),pecaredomnulIoanMicl\u 27, actuale: Celelalte suntscrisepefiledecaiet[iolografe. 2001) suntdactilografiate[isemnatedeLucianBoz. (sau cvasiinedit\). coresponden]a luiLucianBozcuIoanMicl\uinedit\ g\se[te înniciobibliotec\public\dinRomânia,consider\m un articolîncareamabordataceast\problem\: de domiciliu,stil,mentalitateetc.).Amscriscândva pot fiutileistoriculuiliterar(cainforma]ieliterar\,atestare expediate scrisorile,fiindc\[iadreseledepeplicuri al BiblioteciiJude]ene„OctavianGoga”dinCluj. Napoca, institu]ieg\zduit\,deocamdat\,înspa]iulgeneros viitorului MuzeuNa]ionalalMass-MedieidinCluj- scrisorilor II,III,IV, V, VI[iVIIsep\streaz\înarhiva „Mihai Eminescu”dinCingrila,Australia.Originalele [i notelederigoare),înrevista„ fost publicate(învariant\facsimilat\,f\r\transcriere fiecare scrisoare. redactarea notelor[icomentariilorcareînso]esc aceste scrisori,ca[ipentruajutorulpre]iosacordatla c bine în]eles –> bineîn]eles –> în]eles bine de la Romulus Todoran, Todoran, Romulus la de mine [iCioran [i, maiales,pentrufotocopiaschimbuluidescrisoridintre despre Sadoveanu u Fac unapelc\treto]iceicarede]inscrisoridela Când vreoeditur\vafiinteresat\deintegralascrisorilor În transcriereascrisorilor, amaplicatnormeleortografice Scrisorile I[iII(din6nov. 2000,respectiv8ian. Din p\cate,nunis-aup\stratplicurileîncareaufost Originalul scrisoriiIsep\streaz\înarhivaBibliotecii Patru dintrecele[aptescrisori(I,II,III[iVI)au I Î]i mul]umescpentruscrisoareaD-taledin5februarie Stimate DomnuleMicl\u, E[ti foarteamabildeam\invitalaCringila,dar, din În precedentameascrisoare,]i-amtrimisdou\cronici I o Noembrie a n M I I M o o a a 2 . n i n –> c

3 M M , darn-amprimitconfirmareaD-tale. l I \ noiembrie . i R i c c u . l l ) \ \ „Iosif Vulcan”, „Iosif u u , în * reînoite –> reînnoite –> reînoite Sydney, 19februarie2001 Tribuna , bine venit\ –> binevenit\, –> venit\ bine Iosif Vulcan” Iosif , anX,nr. 32-52 care nuse O scrisoare O (an 7,nr. etc. 1 România literar\ nr. 38/ 25 septembrie 2009 9 1 Piatra de = Dac\ nu [ , despre : If not claimed within ] Un roman al rezisten]ei din Cluj-Napoca (nr. 12, 2001, p. 25), Mircea din Cluj-Napoca (nr. i . i 2 r ] a t inedit inedit n e Steaua m o c c i [ [ , înso]it\ de un portret al autorului, realizat de Marcel Iancu. , înso]it\ de un portret al autorului, realizat de Marcel e t o Imprimat în finalul scrisorii N [ 2. Precau]ie a po[tei australiene: dac\ scrisoarea nu ajunge la 2. Precau]ie a po[tei australiene: dac\ scrisoarea 1. În revista Transcriere, note [i comentarii: Ilie RAD Transcriere, note [i comentarii: încercare „adrisant”, ea va fi returnat\ expeditorului! Popa a publicat recenzia 7 days please return to 144/14 Blues Point Road / 7 days please return 2060 / Australia McManon’s Point, N.S.W. de 7 zile, v\ rog s\ o returna]i la este revendicat\ timp Road / McManon’s Point, N.S.W. 144/14 Blues Point 2060 / Australia , [i 1 „Iosif Pa[tele Piatra de 1 Monitorul Piatra de . Cu o prefa]\ Lucian Boz Lucian Boz Lucian Boz an 5, nr. 20, oct.- an 5, nr. . 3 un articol despre Cotnarii 2 . Piatra de încercare 2 Sydney, 29 martie 2002 Sydney, Sydney, 3 ianuarie 2002 Sydney, „Iosif Vulcan”, , din anul 2001, nu am g\sit niciun * * * Sydney, 12 noiembrie 2001 Sydney, (an 5, nr. 19, iul.-sept. 2001), Ioan (an 5, nr. , din Cluj. 1 , de Mihail Sadoveanu i i r a t n Curierul românesc e Scrisori trimise de {tefan J. Fay lui Ilie Rad Steaua i i m . r o a (Australia), din 29 septembrie 2001, la p. 3, a (Australia), din 29 septembrie c t c , de Elena Herovanu i n „Iosif Vulcan” [ e Curierul românesc [ e m t Volum omagial la împlinirea, de c\tre [tefan J. Fay, a omagial la împlinirea, de c\tre [tefan J. Fay, Volum o o c . c 3 N 144/14 Blues Point Road McManon’s Point, N.S.W. 2060 (Editura Cartea Româneasc\, Bucure[ti, 1935) a fost (Editura Cartea Româneasc\, Bucure[ti, 1935) i , semnat\ de Horia Ion Groza, fiul scriitorului Horia [ De amicitia [ , an 5, nr. 19, iul.-sept. 2001, p. 16. , an 5, nr. e Pa[tele BlajinilorCotnarii t , nr. 643, din 11 noiembrie 2000), cu urm\toarea justificare: 643, din 11 , nr. o N Stimate Domnule Micl\u, Al\turat, vei g\si dou\ cronici pentru urm\toarele 1. 1. Recenzia lui Lucian Boz la cartea lui Mihail Sadoveanu, 2. Recenzia la monografia Elena Herovanu, 1. Expresia „voie bun\” este folosit\ frecvent de Lucian Boz, 2. În revista 3. Ca [i al]i scriitori din exil sau diaspora, Lucian Boz era 4. Ioan Micl\u primise, prin decret preziden]ial, semnat de 4. Ioan Micl\u primise, Dac\ ai g\sit în Cu ur\ri de s\n\tate [i voie bun\, r\mân acela[ Cu ur\ri de s\n\tate [i voie bun\, r\mân 3. În revista 2. dat\ pentru Cu acest prilej, ]in s\-]i mul]umesc înc\ o S\n\tate [i voie bun\ î]i ureaz\ Mul]umiri anticipate, Stimate Domnule Micl\u, po[tal\ este: rog s\ notezi c\ noua mea adres\ Te Cu acest prilej, adaug o copie a cronicei lui Stimate Domnule Micl\u, Î]i mul]umesc cu întârziere pentru bunele D-tale ur\ri Am fost bolnav ultimele trei s\pt\mâni [i Doctorul La rândul meu î]i trimit, D-tale, familiei [i revistei încercare Oficial Vulcan” încercare Blajinilor (1988-2009). dou\ numere ale revistei D-tale: prosperitate. republicat\ de Ioan Micl\u în revista amabilitatea ce ai ar\tat romanului meu, amabilitatea ce ai ar\tat romanului meu, Micl\u a publicat o recenzie la romanul lui Lucian Boz, dec. 2001. Groza, acesta prieten cu Lucian Boz [i ucis de Securitatea comunist\ în timpul anchetelor. Mircea Popa despre romanul meu, pentru Cr\ciun [i Anul Nou. mi-a interzis eforturi. ce conduci, un An Nou cu s\n\tate, voie bun\ în coresponden]a sa. O folose[te [i domnul Ioan Micl\u, în coresponden]ele electronice avute cu mine (probabil [i cu al]ii). Am mai întâlnit-o în scrisorile unor poe]i avangardi[ti din perioada interbelic\. articol dedicat lui Lucian Boz. foarte interesat de ecourile c\r]ilor sale în ]ar\. Prietenul meu, care a tr\it aproape dou\ decenii în Fran]a, îmi cerea {tefan J. Fay, mereu copii xerox dup\ recenzii la c\r]ile sale (a se vedea volumul Ilie Rad, g\zduit câteva m\rturisiri literare ale lui Ioan Micl\u, înso]ite de g\zduit câteva m\rturisiri c\ Ioan Micl\u i-a trimis o copie xerox fotografia acestuia. Probabil dup\ acest articol. Constantinescu, medalia comemorativ\ Pre[edintele României, Emil 439, din nr. „150 de ani de la na[terea lui Mihai Eminescu” (Decret „150 6 noiembrie 2000, privind conferirea medaliei comemorative în de ani de la na[terea lui Mihai Eminescu”, publicat ap\rut\ în revista „Ioan Micl\u, membru al Uniunii Scriitorilor din Australia, organizatorul „Ioan Micl\u, membru al Uniunii Scriitorilor din Australia, . Bibliotecii „Mihai Eminescu” din Cringila, Australia” vârstei de 90 de ani. Prefa]\ de Irina Petra[, Editura Accent, Cluj- Napoca, 2009, 427 pag.). de Mihail Sadoveanu, a fost publicat\ de Ioan Micl\u, în revista mine, te rog s\ fii bun [i s\ mi-l trimi]i Les , ce prin 4 (an 7, 5, , semnat , Editura Lucian Boz . Edi]ie îngrijit\ Lucian Boz , am v\zut cât\ 3 Iosif Vulcan” . Când Ionel Jianu îi Ioan Micl\u”. Illawara Mercury Newspaper ”, an 7, nr. 13, aprilie-iunie ”, an 7, nr. Illawara . 2 . Lucian Boz în coresponden]\ cu , respectiv prezentarea romanului . Sydney, 8 octombrie 2001 Sydney, 7 * ” (an 5, nr. 19, iul.-sept. 2001), Ioan ” (an 5, nr. „Iosif Vulcan” (1986). . Sunt foarte valoroase istoriografiei 6 Cotnarii A mai trecut spre eternitate un om „Iosif Vulcan , 1995. ] –dar numai cu consim]\mântul (aprobarea) , 5 februarie 2001 i i 12 scrisori de pe culmile disper\rii i i ] r r Între Dumnezeu [i neamul meu a a Scrisori din exil t t , datorat\ lui Horia Ion Groza. n n „Iosif Vulcan e e Napoca [ m m . from Wollongong 8 o o Cringila [ c c c c „ Stimate D-le Lucian Boz, cele bune. Toate i i . [ [ 4 . [ [ 1 e e t t „Iosif Vulcan” o o N N 1. În revista Stimate Domnule Micl\u, Am citit, cu mult interest, revista D-tale pe septembrie. Î]i mul]umesc pentru cele patru pagini ce mi-ai V\ port un ales respect, pt. munca de o via]\ pe t\râmul culturii V\ port un ales respect, pt. munca de o via]\ pe t\râmul de la Cluj V\ scriu aceste rânduri, spre a V\ spune c\ am primit 1. Iat\ textul scrisorii pe care i-a trimis-o Ioan Micl\u lui 1. Iat\ textul scrisorii pe care i-a trimis-o Ioan face]i o vizit\ Nu vreau s\ V\ obosesc, dar mult a[i dori s\ ne S\n\tate [i voie bun\ î]i ureaz\ Ai dovedit a fi un dinamic al culturei române[ti în Citind „portretul” din ziarul Al D-tale cu cele mai bune salut\ri, Al D-tale cu cele mai V\ îmbr\]i[ez cu fr\]ie, diferen]e Nota I.R. Scrisoarea aceasta a fost publicat\, cu unele 5. Lucian Boz, A[ fi surprins dac\ Ministerul Culturii nu ar recunoa[te 2. Lucian Boz nu a mai colaborat la numerele viitoare ale revistei, of passage”, la rubrica „The Illawara 3. Sub genericul „Writers 6. Biblioteca Jude]ean\ „Gheorghe {incai” Bihor, al c\rei director {incai” Bihor, 6. Biblioteca Jude]ean\ „Gheorghe 7. Petre }u]ea, Am dat numele [i adresa D-tale lui Dan Lache Am dat numele [i adresa 8. A[a cum spuneam, în partea introductiv\, patru dintre cele 2. Emil Cioran, 3. Pentru informa]ii legate de cele dou\ recenzii la c\r]i de 4. Dan Lache, sculptor român, stabilit în Australia. Nu a publicat V\ expediez [i D-voastr\ câteva copii, din ce a[i dori s\ pun în V\ expediez [i D-voastr\ câteva copii, din ce a[i Voi continua, în numerele viitoare ale revistei, de Voi artistes roumains en Occident române [i universale. Popa Mircea publica]ii cu introducere de Prof. univ. Lucian Boz, la 5 februarie 2001: la Cringila, care e o suburbie a Wollongongului. dedicat de transcriere, în revista Australia. este nu numai un excelent sculptor, ci [i un poet valoros. ci [i un poet sculptor, este nu numai un excelent mai mare c\ldur\. ]i-l recomand cu cea Micl\u i-a dedicat lui Lucian Boz patru pagini, cuprinzând recenzia la cartea Elenei Herovanu, din cauza vârstei [i a bolii. El va înceta din via]\ la 14 martie 2003, la Sydney. Muse”, suplimentul de weekend al ziarului nr. 27, apr.-iun. 2003, p. 32-33). 27, apr.-iun. nr. era, la data respectiv\, conf. univ. dr. Constantin M\lina[, bihorean dr. era, la data respectiv\, conf. univ. ca [i Ioan Micl\u [i care îi mai trimitea c\r]i române[ti din când în când, în semn de solidaritate. [tefan Baciu, Emil Cioran, Anton Dumitriu, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Constantin Noica [i Nicolae Steinhardt. Edi]ie îngrijit\ [i [i de Doru Burlacu, C\lin Teuti[an note de Mircea Popa. Traduceri Rozalia Groza, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Biblioteca Jude]ean\ Oradea munc\ ai depus de când te afli în Australia. contribu]ia D-tale, fie sub form\ material\ ori printr-o medalie de Gabriel Klimowicz. Prefa]\ [i postfa]\ de Marian Munteanu, Funda]ia Anastasia, Bucure[ti, 1992. [apte scrisori (I, II, III [i VI) au fost publicate (în variant\ facsimilat\, f\r\ transcriere [i notele de rigoare), în revista „ de Ioan Micl\u, în care se anun]a plecarea lui Lucian Boz „în alt\ de Ioan Micl\u, în care se anun]a plecarea lui Lucian galaxie”, cum ar fi spus Mircea Eliade. Apostrof, Cluj- Sadoveanu, a se vedea nota 3, de la scrisoarea precedent\. versuri sau altceva în revista revista Piatra de încercare cauza vârstei, nu m\ deplasez din Sydney. cauza vârstei, nu m\ 2003, p. 31, dup\ articolul cere informa]ii în leg\tur\ cu arti[tii români din exil, respectiv din Australia, Lucian Boz îi furnizeaz\ informa]ii despre patru persoane: George Sellu, respectiv sculptorii [i Victor pictorii Aida Tomescu [i Dan Lache, to]i inclu[i în cartea lui Ionel Jianu, Turcu române, în special scrisorile Domniei Tale cu regretatul Emil Cioran. române, în special scrisorile Domniei Tale Am [i din scrierile lui Petre }u]ea Domniei Tale a fi prezent cu cronicile mele 2 România literar\ nr. 38/ 25 septembrie 2009 0 istorie cultural\ pentru ea capitala Scandinaviei,ceeacearputeajustificainteresul din tablou.Pozi]iaeiestetotu[icentral\înimageria în lipsaunordatemaibogatedesprebiografiafrumoasei lui ScarlatGhika esteînconjuratdetablourile rudelor cu numelelorantic, explic\aceast\situa]ie.Mormântul Principate, precum [iobi[nuin]adeanumi]\rile adeseori numele „Daciei”.Faptulc\personajul domniseînambele textul ei,demult\vremecunoscut, aparededou\ori voievodului ScarlatGhika.Fie men]ionatfaptulc\în lespedea tombal\,cuinscrip]ie înlimbagreac\,a Bucure[ti. Inpridvoruleise g\se[te,înbun\stare, am intratdinnouînbiserica „Sf.SpiridonNou”din la alta?Inaintedeaa[ternepehârtierândurilefa]\, fost oarerectificat\aceast\informa]ie,delaopublica]ie periodic\ amuzeului 1992, dec\tred-lMagnusOlausson,înpublica]ia câteva decenii ar fifost„prin]es\românc\”. cel maiadecvat,avândînvedereistoriafamilieiGhika, poate, înculoareaîntunecat\ap\rului.Totu[i epitetul Zoi]a Ghikaeramaidegrab\grecoaic\,ceeacesevede, fanariot MihailMano.Dinpunctuldevederealascenden]ei, patern\ ZoeGhika,n\scut\Mano,fiicadoctorului De acoloîivenea[iprenumele,delabunicasa care Româniamodern\arfifoartegreudeconceput. rezervor dedomnitori,intelectuali[inegu]\tori,f\r\ filia]ia patern\–dinFanarulIstanbulului,acel [i Ipsilanti,ZoeGhikaî[iaveaascenden]ii–cape al II-leaGhika.Pefilier\matern\,prinfamiliileMoruzi cât [iîn}araRomâneasc\,buniculeipatern,Grigore discutabil: tat\lei,ScarlatGhika,domniseatâtînMoldova acest epitet–cuvalen]ebizaredeetnonimesteoarecum (prin]es\ moldovean\).Câtisepotrive[teZoi]eiGhika cât [iîncarteaamintit\,drept„moldaviskprincessa” Ghikule[tilor, chiardac\eaapareatâtpeetichetatabloului din noianulacestoraaie[itlaiveal\scoborâtoarea contemporanilor s\i[iefoarteîmbucur\torfaptulc\ fost autorulanenum\rate[ifoartereu[iteportreteale – 1793),unuldintreclasiciiportretisticiidin]arasa,a cadrul acestuimuzeu.PictorulAlexanderRoslin(1718 portretului, dec\treMagnusOlausson,muzeografîn – [icaimaginedepecopertauneic\r]idedicateautorului modern\, cicailustrat\–decump\ratînlibr\riamuzeului Gustav alIII-lea Paris, fiindinvitatlacurteasuedez\dec\treregele tr\it[iapictatmul]ianila în veaculalXVIII-lea.A merit\ omen]iunespecial\înleg\tur\cuistoriaPrincipatelor dealtfel arteleplasticesuedezeîngeneral-,acestpictor Alexander Roslinîn2007. ilustrata micromonografiepecareapublicat-odespre (Na]ional\) dinStockholm.Textul afostreluatînfrumos pe careampututs\oconsultlaBibliotecaRegal\ [i arfimuritotr\vitlaConstantinopol informa]ia potrivitc\reia,tat\ldomni]eisenumeaMihail cât [iîncartead-luiMagnusOlausson,oconstituie ofi]er superiorînarmataruseasc\. nu arfichiaroeroare.Unfratealei,Ion,afost De aceeaepitetulde„moldovean\”,însensulrusofil, vremea EcaterineiaII-a,ideeaanex\riiPrincipatelor. ]arilor, carepriveaucu multinteres,cuprec\deredin [i boiere[tiromâne[ti,g\siser\refugiulacurtea în general,Ghikule[tii,caatâteaaltefamiliidomne[ti de bunulplacalsultanilor[idreg\torilorotomani, contextul zbuciumataldomniilorfanariote,amenin]ate sejur parizianal\satamprenteadânciîncrea]iasa.In Zoe Ghikape[evaletulpictoruluisuedezalc\rui din anturajulei.Aceastaesteexplica]iaprezen]eidomni]ei dealtfel într-un excelentportret-,cât[ioseriedepersonaje curtea EcaterineiaII-a,portretizat-oatâtpe]arin\– C Existen]a acestuiportretafostsemnalat\de Pu]in cunoscutînmediulculturalromânesc–ca Ceea ceeîns\ogre[eal\,prezent\atâtînarticolul 2 . Unmicarticoli-afostdedicatînanul [i interna]ionale,înevulmediuepoca l\ca[ decultur\dedicatartelorplasticesuedeze de peInternet,dreptsimbolalacestui a[a cumcrezusem,potrivituneiinforma]ii Muzeul Na]ionaldincapitalaSuediei.Nu de AlexanderRoslin,estepusînvaloarela aceast\ var\c\portretuldomni]eiZoeGhika U OSURPRIZ|pl\cut\amconstatatîn 1 , daris-auconsacratrelativpu]inerânduri, 4 . Aflându-selaSanktPetersburg, la 3 în careesteg\zduitportretul[i 5 . Cumdenua al II-leaGhikaVV., MateiGhikaVV., Alexandru sale apropiate:portretuls\u,precum[icelealeluiGrigore este octitorieghiculeasc\ Dimitrie Ghika[.a.Ceamaimarebiseric\dinBucure[ti Ghika VV., GrigorealIII-leaGhikaVV., mareleban ai familieiGhika,publica]isaunu contemporan\, cât[idinnenum\ra]iiarborigenealogici mele cuno[tin]edelimbasuedez\mi-aupermiss\o lui AlexanderRoslinparemerituoas\,atâtcâtvagile gre[eli cutotdinadinsul,maialesc\micromonografia sunt totu[iînsemnate.Nuestevorbaîns\deac\uta pentru conturareapersonalit\]iidomni]eiZoeGhika cu vedereaacesteinadverten]e[isc\p\ri,chiardac\ cum s-arputeacredelaprimavedere-isepottrece dep\rtat\ deRomânia–[itotu[inuchiara[amult exist\ [iast\zio[coal\carepoart\numele„Maroutsis”. reorganizarea [colilorMoldovei” Grigore Al.Ghicala1763[isf\tuitorulacestuiaîn Vod\ Ghica.ConstantinCaraianiafostmedicullui ajunse marchiz[isec\s\toricuZoi]afiicaluiScarlat la 1736,s-aun\scutfra]iiMarutzidincareunul Evloghiei CaraianicubancherulCristodulMarutzipe ai luiConstantinVod\ Brâncoveanu.Dinc\s\toria [i Nicolae,ace[tidoidinurm\agen]idenego]politici sfâr[itul sec.alXVII-leaaavutfiipeB\la[a,Pan\,Mihai familie deeupatriziianino]i.LeontariCaraianila acestuia: „ Ioan C.Filittiscriadespreinteresanteleînrudiriale cuno[tin]\ chiarvecheaistoriografieromâneasc\. marchizul PanoMaruzzi(Maroutsis) amintit faptulc\prin]esaZoeGhikaafostc\s\torit\cu c\ eleratat\lZoi]eireieseatâtdin în vremealucr\rilordeconstruc]ielabiseric\.Faptul decembrie 1766,pecânderatronlaBucure[ti,chiar l-a jucatînsecoleleXVIII–XIX. având învedererolulpecareaceast\familieprolific\ Cantacuzinilor S S t t o Evident c\unuicercet\tordinSuedia,]ar\atâtde ~n textulmonografieidespreRoslinnueste Voievodul ScarlatGhikaaîncetatdinvia]\în2 o c c k k h h o o C l l m m a al domni]eiZoeGhika r , , a

M i M a a banuluiMihaiCantacuzino,scriere n u u i z , CaraioannisauCaragiani,veche z e e u u l l 6

. Nuepoatechiaroîntâmplare N N Despre unportret a a ] ] i i o o n n a 9 a . LaIanina,înEpir, 7 . l l

8 d d , desprecareavea e e Ghenealoghia

A A r r E t t \ \ [ Scarlat despre biografiafrumoaseidintablou. pu]ine rânduri,înlipsaunordatemaibogate de câtevadecenii,daris-auconsacratrelativ xisten]a acestuiportretafostsemnalat\ ] Ghikule[ti membri aiacesteifamilii,rudeapropiate[ieleavoievozilor târziu –lacurtealuiNapoleonalIII-leaseaflaser\câ]iva când îndeceniul[asealveaculuiXIX–ca[imai rudele apropiateatreivoievozidinfamiliaGhika,pe la Kuciuk-Kainargi seg\seauîncapitalaRusiei s-au aflatdefiecaredat\înculise.Invremeap\cii de Conven]iadincapitalaFran]ei1858,Ghikule[tii – celtocmaiamintit[idelaParisdin1856,urmat a dou\tratateinterna]ionaleînsemnatepentruPrincipate sau nu–maidegrab\ economic\ [ipolitic\desubtutelaInalteiPor]i.Coinciden]\ cum binese[tie,începutulmi[c\riideemancipare de laKuciuk-Kainargi (1774),careaînsemnat,dup\ din 1768–1774[iaip\cii,beneficepentruPrincipate, leg\tur\ carenusevedeîns\confirmat\. leg\tur\ dedragostedintre]arin\[ivoievodullaIa[i, Unirii din1859,îmivorbeacândvachiardeoposibil\ Alexandru Ghyka,ultimuldomnalMoldoveidedinaintea Grigore GhykadinBucure[ti,urma[allui domni]ei delaSankt-Petersburg ?Regretatuldoctor pict\rii portretului,GrigorealIII-leaGhika,unchiul fi ocoinciden]\faptulc\înMoldovadomneavremea cump\rat delaParisc\trestatulsuedez.Nuparea Sumarokov-Elston [iapoiGagarin,dup\careafost fiind mo[tenitdeurma[iru[iaiZoieiGhika,principi avutoodiseeîndelungat\, cel alEcaterineiaII-a.A cultural\ apusean\,dinsecolulalXVIII-lea. avut subdinastiaVasa, precum[isincroniasa locul deputereeuropean\pecareregatulSuedieil-a un portretistremarcabil,cuooper\ceoglinde[te de circula]ieinterna]ional\.Carteareaduceîn constat, eanebeneficiinddeotraducereîntr-o limb\ acestor dou\evenimentedeosebitdeînsemnate a fostlegat\deprincipeleDimitrieGhika,[iîncazul dublei alegerialuiCuza,laBucure[ti,înianuarie1859 interna]ionale, daredepresupusc\,a[acumîns\[iideea acestei familiideterminaser\celedou\în]elegeri Erau aniiceauurmatr\zboiuluiruso-austro-turc Portretul afostpictatînanul1777,acela[iancu 10 . Desigur, „înculise”nuînseamn\c\membrii n u

– întimpulpremerg\tor încheierii

u c s e l u d \ R n i r o S i a h i M : o t o F u c s e l u d \ R n i r o S i a h i M : o t o F up\ cum se [tie, o dragoste de mul]i ani l-a legat pe Alexandru Ghika de contesa van Suchtelen, D cu care îns\ nu s-a c\s\torit. istorie cultural\ pentru evolu]ia României moderne, „lobby”-ul Ghikule[tilor Revenind la Muzeul Na]ional (de Art\) din capitala a avut o anumit\ greutate. Rolul istoric al Ghikule[tilor suedez\, cl\direa - patrulater\ – are în centrul ei o curte explic\ poate a[adar [i interesul lui Alexander Roslin interioar\ ce g\zduie[te „cafeteria”, atât de binevenit\ pentru acest seduc\tor vl\star al familiei. dup\ atât de mult\ consuma]ie cultural\. Pere]ii Un alt episod care evoc\ rela]iile ruso-suedezo-române interiori ai muzeului sunt decora]i nici mai mult nici – tot legat de familia Ghika – prive[te pe ultimul conduc\tor mai pu]in decât cu cópii ale basoreliefurilor de pe Columna al ]\rii Române[ti de dinainte de Unire, Alexandru Ghika, lui Traian... Confuzia este veche: Iordanes, autor des citat fostul domn regulamentar devenit mai târziu caimacam. în leg\tur\ cu etnogeneza scandinavilor, scria Getica, Dup\ cum se [tie, o dragoste de mul]i ani l-a legat de confundând pe ge]i cu go]ii. Prezen]a basoreliefurilor contesa van Suchtelen, cu care îns\ nu s-a c\s\torit. Numele în acest loc central pune îns\ pe gânduri, pentru c\ pare so]ului ei, rus de origine suedez\, era „van Suchtelen” s\ confirme [i s\ eternizeze o gre[eal\, confuzia go]ilor, [i e interesant de remarcat faptul c\ un membru al acestei str\mo[i ai suedezilor, cu ge]ii. Ace[tia din urm\ sunt familii de obâr[ie olandez\, Paul van Suchtelen, a publicat aminti]i de Herodot, de Strabon [i de nenum\ra]i al]i autori o carte în limba suedez\ consacrat\ r\zboiului ruso-suedez Copiie a unuii basorelliief antici, dup\ cum se poate u[or vedea în culegerea Fontes din 1808 – 1809 (am aflat de existen]a ei vizitând o de pe Collumna lluii Traiian Historiae Daco-Romanae, iar delimitarea lor de go]i expozi]ie consacrat\ acestui eveniment, organizat\ în ]ine ast\zi de cuno[tin]ele elementare de istorie antic\. Armureria Palatului Regal din Stockholm). Acest conflict mi se pare remarcabil\, dovedind interesul suedezilor S\ se cultive oare în mod voit aceast\ confuzie? Ea este armat, ultimul la care Suedia a participat în ultimele dou\ pentru Imperiul Otoman, cu care dealtfel se aflase în îns\ atât de u[or de comb\tut încât se pune întrebarea cui secole, a avut drept consecin]\ pierderea Finlandei, aflat\ conflict armat, la începutul acelui secol13. Fraza lui N.Iorga, i se adreseaz\? Se mizeaz\ oare atât de mult pe ignoran]a de sute de ani în componen]a regatului suedez, în favoarea citat\ mai sus, se verific\ din nou prin faptul c\ în aceea[i privitoare la spa]iul carpato-dun\rean, încât de ce nu s- Rusiei. A func]ionat a[adar o alchimie nev\zut\ în aceste sal\ a castelului exist\ [i un alt tablou, a[ezat al\turi de ar spune [i aceasta ? Oricum aceast\ chestiune sup\r\toare coinciden]e? Principatele, aflate sub protectorat rusesc în cel al sultanilor, înf\]i[ând pe Said Mehmed Effendi, poate pune un bemol considerabil prezen]ei, altfel epoca regulamentar\ [i având în secolul XIX trei domnitori ambasador otoman la Stockholm, împreun\ cu dragomanul remarcabile, a domni]ei Zoe Ghika. din familia Ghika, ap\reau la jum\tatea acelui veac drept s\u Caradja, în 1733. Prenumele dragomanului nu este Frumoasa românc\ poate fi admirat\ pe simezele un fel de alt\ Finland\, meridional\? Erau Principatele amintit, dar este cunoscut numele pictorului: Georg muzeului al\turi de un tablou înf\]i[ând curtea regelui privite ca un teritoriu ob]inut de întinsul vecin de la r\s\rit, Engelhard Schröder, pictor al Cur]ii suedeze, care l-a avut Gustav al III-lea al Suediei. Privirea ei luminoas\ rimeaz\ fapt semnalizat chiar de ru[i prin aceast\ prezen]\ feminin\? dealtfel ca elev pe Alexander Roslin14. cu epoca de str\lucire cultural\ a acestui monarh din Interesant\ [i demn\ de semnalat este continuitatea dinastia Holstein-Gottorp [i vecin\tatea tablourilor trimite Dup\ cum rezult\ din monografia preotului Hans Petri peste timp: un Caradja dragoman otoman în prima jum\tate la rela]iile – schimb\toare - dintre regele suedez [i asupra comunit\]ii evanghelice din Bucure[ti, credincio[ii a secolului XVIII – într-o perioad\ când, în parantez\ împ\r\teasa de la Sankt-Petersburg. Suedia ca vecin\ a ei – în majoritate sa[i proveni]i din Ardeal – se aflau în fie spus, pe tronul ]\rii Române[ti se g\sea bunicul Zoi]ei, Germaniei [i a Rusiei: aici trebuie c\utate f\r\ îndoial\ secolul XVIII, datorit\ comunit\]ii religioase, sub protec]ia Grigore al II-lea Ghika – venise în solie la Stockholm, multe dintre explica]iile istoriei ei mai vechi [i mai noi. regilor Suediei. Dac\ aceasta ]ine de domeniul certitudinii, pentru ca un secol [i jum\tate mai târziu, un alt celui al legendei apar]ine faptul c\ Turnul Col]ei ar fi fost Caradja, scoborâtor al domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Mihai Sorin R|DULESCU ridicat de c\tre solda]ii suedezi pe drumul lor de întoarcere, Caradja, s\ se c\s\toreasc\ cu o suedez\, avându-l ca dup\ b\t\lia de la Poltava. Oricum, o întrebare istorico- fiu pe Constantin I.Karadja, diplomat (consul la heraldic\ mai merit\ a fi pus\: are vreo leg\tur\ stema Berlin), c\rturar [i colec]ionar. N.Iorga îl avusese ca 1 ]\rii Române[ti – cu acvil\ sau corb, depinde de interpretare cicerone în capitala Suediei, tocmai pe acest erudit personaj: ~n „Magazin Istoric” nr.7 / 1972, pp.52-53: Nicolae Minei {i {tefan S.Gorovei, Chipul fermec\tor al domni]ei...{i pu]in cunoscuta - cu pas\rea eponim\ din blazonul „vorbitor” (ceea ce „Merg o bucat\ de vreme, condus de experien]a de o via]\ în heraldic\ poart\ denumirea consacrat\ de „armes ei via]\; Virgil Cândea, Constantin Simionescu, Prezen]e culturale a prietenului Karadja, crescut aici prin vechiul Stockholm române[ti, Bucure[ti, Editura Sport-Turism, 1984 (p.cu portretul parlantes”) al lui Jean Baptiste Bernadotte, mare[al al lui [subl.mea], plin de amintiri istorice [i de cl\diri care au Zoei Ghika este nenumerotat\). Mai recent, un articol pe Internet, de Napoleon trecut de partea du[manilor s\i [i devenit monarh fost marture ale trecutului”15. Adrian Irvin Rozei (Costa Rica), precum [i site-ul ghika.com, de Florin al Suediei sub numele de Karl XIV Johan? Mare[alul Vizitând casa memorial\ a lui August Strindberg, [i Mona Budu-Ghyka (Lausanne). Poate c\ explica]ia importan]ei acestui Bernadotte, originar din sudul Fran]ei, primise de la portret poate fi c\utat\? {i privind, pe site-ul amintit, tabloul urma[ilor aflat\ în centrul ora[ului, într-un apartament în care s\i – greci, ru[i, argentinieni, nord-americani -, printre care – cu un împ\ratul francez titlul de „principe di Pontecorvo”, scriitorul [i-a petrecut, singur, ultimii patru ani de via]\, anumit semn de întrebare, ce-i drept – se num\r\ [i... Melina Merkouri. localitate aflat\ nu departe de Roma. Ideea romanit\]ii am „descoperit”, r\sfoind indicele numeroaselor sale 2 Nutresc n\dejdea c\ articolul de fa]\ nu va d\una, în lumea este a[adar puternic prezent\, chiar dac\ într-o manier\ volume de coresponden]\, numele lui „Mary Karadja”. globalizat? în care tr\im, acestei remarcabile prezen?e române?ti. 3 de fapt autoasumat\ [i bizar\. Din p\cate, volumul con]inând numele ei nu era disponibil Magnus Olausson, Roslins porträt av en moldavisk prinsessa / ~n 1777 – 1778, pictorul Alexander Roslin c\l\torea Alexander Roslin Portrait of a Moldavian Princess, 1777, în „Nationalmuseum [i nu am putut afla mai mult, dar oricum e demn de Bulletin”, Stockholm, 1992, vol.16, nr.2, pp.94 – 96 (în suedez\), la Var[ovia, Viena [i Paris. La Viena se întâlnea cu pictorul notat c\ mama – suedez\ – a lui Constantin I.Karadja, pp.131-132 (în englez\). 11 elve]ian Jean Etienne Liotard , ale c\rui leg\turi cu se num\ra probabil printre cuno[tin]ele lui Strindberg. In 4 Cu surprindere am z\rit într-o mic\ libr\rie aflat\ chiar în România literar\ Principatele au fost studiate de c\tre istoricul de art\ leg\tur\ cu acesta din urm\, în treac\t fie spus c\ cel incinta Palatului Regal din Stockholm – care cuprinde câteva muzee - Remus Niculescu. De la Liotard a r\mas, dup\ cum se mai cunoscut scriitor suedez nu a primit premiul Nobel... a unei c\r]i intitulate Gustav III spioner (Spionii lui Gustav III). S\ se [tie, un reu[it portret al domnitorului Constantin Mavrocordat, fi num\rat [i pictorul Alexander Roslin printre ace[tia? ~n Muzeul Na]ional (de Art\) din Stockholm am 5 Magnus Olausson, Alexander Roslin, Stockholm, Nationalmuseum ruda apropiat\ a Ghikule[tilor. Piesele din acest puzzle mai constatat înc\ o prezen]\ ce ]ine de spa]iul carpato- – Editura Natur & Kultur, 2007, p.85. se cer a[adar reconstituite. dun\rean [i care merit\ pe deplin [i ea o men]iune, cu atât 6 Potrivit pisaniei de pe fa]ada de apus a bisericii, ea a fost Din acela[i an din care dateaz\ portretul domni]ei mai mult cu cât e deosebit de surprinz\toare. O prim\ ref\cut\ între 1852 – 1858, de c\tre o „mare epitropie”, din care f\ceau românce dateaz\ [i reu[itul portret de aparat al regelui parte mitropolitul Nifon ]i mini]trii Ioan Filipescu [i Ioan Manu, cu nedumerire se refer\ la numele institu]iei: „Nationalmuseum”, „aproba]ia” domnitorului Barbu {tirbei. Gustav al III-lea, p\strat în galeria de la castelul Gripsholm, adic\ „Muzeul Na]ional”, este aici muzeul na]ional de 7 De pild\ la Ioan C.Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, precum [i un tablou al ]arinei Maria Feodorovna, cea de- art\, Muzeul de Istorie fiind altul, pe care l-am amintit Bucure[ti, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1919, arborele genealogic nr. 38/ 25 septembrie 2009 a doua so]ie a ]arului Pavel, tablou aflat la Ermitaj. Zoe într-un articol anterior dedicat diplomatului–scriitor Ghica în anexe. 8 Ghika se afl\ cu certitudine într-o bun\ companie în Grigore Cugler. Se nume[te „Muzeu Na]ional”, pentru ~n indicele lucr\rii este trecut\ sub forma „Ghika, Zoie, g.markisinna biografia artistului. c\ ini]ial, în a doua jum\tate a veacului XIX, istoria [i Maruzzi” (Magnus Olausson, op.cit., p.110; „markisinna” înseamn\ Castelul Gripsholm, construit de c\tre regi din dinastia arta Suediei erau reunite în acela[i l\ca[ muzeal, în actuala evident „marchiz\”). 9 Ioan C.Filitti, op.cit., pp.255-256. Despre Konstantinos Karaioannis Vasa, castel aflat pe malul lacului Mälaren, nu departe de cl\dire, care reaminte[te dealtfel foarte bine de arhitectura {i Nikolaos Mihail Karaioannis, vezi Panaiotis Aravantinos, Biografiki Stockholm, g\zduie[te o bogat\ colec]ie de portrete, o auster\ a Berlinului wilhelmian. syllogi logion tis Tourkokratias, eisagogi – epimeleia K.Th.Dimara, „National Portrait Gallery” – a[a cum exist\ la Londra Proiectat\ de arhitectul german Fr.A.Stüler în 1866, Ioannina, Ekdoseis Etaireias Ipeirotikon Meleton, 1960, pp.78-79; [i la Edinburgh -, în variant\ suedez\. Prin mul]imea aduce cu cl\direa expozi]ional\ Martin Gropius [i cu alte despre Lambros Maroutsis [i Simon Maroutsis – p.115. lor, N.Iorga observa [i „un col] de Orient, cu genealogia construc]ii impun\toare din capitala de pe Havel [i Spree. Este vorba de familia Caraianni, de origine aromân\, din care provenea dirijorul Herbert von Karajan. E probabil ca [i familia Maroutsis sultanilor în chipuri [i cu ambasadorii în turbane, Dealtfel, Stockholmul datoreaz\ mult influen]ei arhitecturii s\ fi fost tot de obâr[ie vlah\. 12 servi]i de dragomani fanario]i” . Din anii ’20 [i pân\ germane, în varianta sa neorenascentist\, Jugendstil, Art 10 Mihai Sorin R\dulescu, Umbre române[ti la Ravenna, în „România ast\zi, lucrurile nu s-au schimbat: într-o sal\ de la parterul Déco sau Bauhaus. Dac\ în ]ara de obâr[ie, multe literar\”, 5 decembrie 2008 (anul XLI), p.11. castelului, care g\zduie[te portrete de monarhi contemporani dintre cl\dirile construite în aceste stiluri au disp\rut în 11 Magnus Olausson, op.cit., pp.86-87, 102. 12 din afara Suediei – între care ]arii Petru cel Mare, Ecaterina N.Iorga, Pe drumuri dep\rtate, vol.II, edi]ie critic\ îngrijit\, vremea celui de-al doilea r\zboi mondial, în schimb selec]ia textelor, studiu, note [i comentarii, bibliografie de Valeriu a II-a [i Pavel I -, poate fi admirat un tablou din a doua atmosfera s-a p\strat, cu diferen]ele de rigoare, în nordul Râpeanu, Bucure[ti, Editura Minerva, 1987, p.347. jum\tate a veacului XVIII, cu autor necunoscut, înf\]i[ând scandinav. Nu degeaba în aproape fiecare ora[, inclusiv 13 Recent a revenit într-un focar de lumin\ [i diplomatul Claes [irul sultanilor otomani, de la Osman I pân\ la Abdül- în capital\, exist\ str\zi care poart\ numele de Walhalla, Rålamb, trimis suedez la Inalta Poart\ în a doua jum\tate a secolului Hamid I, reprezenta]i în medalioane aninate într-un copac Odin, Wotan [i ale celorlalte zeit\]i germanice comune. al XVII-lea, despre care Institutul Suedez de la Istanbul [i Muzeul Nordic de la Stockholm – unde se p\streaz\ manuscrisul miniat al falnic (f\r\ a se indica filia]ia lor, ci succesiunea). Abdül- Iar Codex Argenteus, monument al limbii gotice – a[adar relat\rii sale de c\l\torie - au publicat un volum masiv. Hamid I (1774 – 1789) este tocmai sultanul în vremea al unei antecesoare a limbilor germanice actuale -, se 14 Magnus Olausson, op.cit., pp.19, 21. domniei c\ruia s-au petrecut evenimentele amintite. Pictura p\streaz\ la Biblioteca Universit\]ii din Uppsala. 15 N.Iorga, op.cit., p.343. 21 2

2 România literar\ nr. 38/ 25 septembrie 2009 compozitor l-am pututapreciapeThomasJesatko,carea[tiuts\ acute sigure[inotegravedebun\calitate.~nKingsor, o bun\presta]ie,posedândvocefrumosimpostat\,cu Basul coreeanKwangchulYoun, `nGurnemanz,aavut artistic s\vâr[indu-sepeonot\derespectpentrupartitur\. rec\p\tat curajul[iunanumitaplomb,traiectuls\u timide. Peparcursuldezvolt\riipersonajuluiel[i-a sale peacuterauf\r\str\lucire,a[puteaspune tenorului afostascendent\,`nprimulactatacurile care [i-apierdutatributeleeroice.Evolu]iavocal\a a acestuia`ntr-o lumecomun\,defoartemulteorivulgar\, o tendin]\vizibil\dedemitizareaeroului,transmutare acest momentpescenadelaBayreuthputemremarca aceasta contrazicândsensulwagnerian.Dealtfel,`n `n gândirearegizoral\privindpersonajul,dinnefericire Ventris, care,dup\opinianoastr\,s-aintegratperfect scenariului mitologic. religioas\ necesar\`n]elegeriisensuriloradânciale corect\ f\r\,`ns\,s\aib\emo]iaprofund\mistico- omogen\ cares-astr\duits\oferepartituriiolectur\ ini]iatic specificcrea]ieiwagneriene. uita. To]i ace[tiaauavutaccesspreacelmister Toscanini, DeSabata,Sinnopolis,pecarenu-iputem noastre fa]\deintepret\rileunormaribaghete,precum amprenta sadeinterpretare.Avem, `ns\,nostalgiile direc]ie tân\r\dedirijat,`ntreagaproduc]iepurtând ale compozitorului.F\r\`ndoial\c\elreprezint\o a c\roraccentes\conduc\spreinten]iileprofunde un muzician`n]elept,atentlanuan]e,frazelemuzicale unghi concep]iaregizoral\. vom analizaaspectulmuzical,artistic,iardintr-un alt pe carenevomsitua`nprezentareadefa]\:oparte, aplaude lafinalpentruasep\stramisterulsacru. teatre dinlume,Wagner `nsu[icerânds\nuse mult\ vreme`nVinerea MareaPa[telor`nmulte tendin]\ definitorie.Nu`ntâmpl\toreas-areprezentat arte religioase,implicândprezen]asacruluica unei scenesacre)afostconsacrat\pentrucrearea spectacolele lacareamasitat. obiectivitatea critic\areceptoruluiuneiasemeneamuzici, wagnerian. Voi `ncercas\prezint,atâtcât`mivapermite de aptavedea[i`n]elegef\r\prejudec\]iunspectacol vei vedea.Amtrecutaceast\etap\,m\sim]eam`ndeajuns repetate audi]iicares\teaduc\`natmosferaaceeace prin lecturi,vizion\ridecasetevideooriDVD-uri, T T L e e a a L-am ascultat`n Vocile seriirespectives-au`nscris`ntr-o echip\ Spectacolul abeneficiatdebaghetaluiDanieleGatti, Trebuie s\disociem,dela`nceput,punctelevedere Ultima oper\aluiWagner, t t r r u u arte l l

F F e wagnerian: spectacole, a[zice,repere`nrepertoriul amavut[ansa s\v\ddou\ BAYREUTH A trebuie s\-]ifaciopreg\tiresolid\[isus]inut\ vis greudeatins.Pentruap\trunde`nsanctuar cu celebrascen\reprezint\unideal, care `ncheiaciclulTetralogiei Niebelungilor. e Bühnenweihfestspiel s s t t Pentru unwagnerolog`mp\timit,contactul s s p p i i e e l l h h Parsifal a a Parsifal u u s s pe tenorulChristopher Parsifal [i Götterdämmerung (festival teatralal , desemnat\de , amprent\ politico-social\.Dup\opinianoastr\, o pecanavauaistorieiGermaniei,dându-iputernic\ inten]ie nefinalizat\. distorsiuni [idezacorduri,spectacolulr\mânedoaro realizatorului [iceaacompozitoruluiseproducgrave devin tabuisticepentrureceptor, când`ntreconcep]ia `n]elegi inten]iileregizorului.Când`ns\toateacestea de idei,trebuies\-]ipui`ntreb\ri,s\`ncerci un spectacolinteresanttrebuies\stârneasc\odezbatere decriptarea lorneputândfif\cut\.Dup\opinianoastr\, sal\ nu-[iputeauelucidasensulunorsimbolurivizuale, `nc\rcat [igreoi,chiarceimaiaviza]iwagnerienidin pentru spectator. Dup\actulI,careniseparefoarte `n sensuri[iinten]ii,decelemaimulteori`ns\incifrate [i-a gânditspectacolul`nimagini,multedintreelebogate Magdalena. personajul, atuncicândareasem\n\rievidentecuMaria dar [ioanumit\puritateduio[iecucare[i-a`mbr\cat `n ipostazanocturn\,malefic\aei,dinactulalII-lea, excelent peconcep]iaregizoral\,dovedindefecteparodice ceea ce`ipermitabordareaunuiasemenearol.S-apliat `nalt\ dramatic\ceposed\notegravebinearticulate, recent laViena `nWaltraute) este,defapt,osopran\ ascensiune laBayreuthca[i`nalteteatre(amv\zut-o Mezzosoprana japonez\MijokoFujimura,`nplin\ puncteze nuan]eleparodice,dar[isarcasticealevr\jitorului. operei `ninteriorulBundestagului,acoloundeparlamentarii cabaret, iarliturghia Vinerei Marisevas\vâr[i`nfinalul magicianului, intrând`nvrajaerotic\aunorfetedela Graalului, acumsolda]i,sunt`ngriji]ideinfirmierele de campanie`nPrimulR\zboiMondialundecavalerii ]inutul magicalluiKligsorestetransformat`ntr-un spital [i spa]ialede-adreptulhilare,nepotrivite:depild\, german. Seproduc,astfel,anumitetranspozi]iitemporale R\zboi Mondial,ajungândpân\ast\zi`nBundestagul termina cudistrugereaBerlinului,`nAlDoilea continu\ `ntimpulPrimuluiR\zboiMondial,pentrua `ncepe `njurulanilor1872,plin\st\pânireprusac\, al omenirii,caretraverseaz\bulvers\rileistoriei. Ideea regizoruluiestedea-lfacepeParsifalunmântuitor r\mâne ocrea]iesacr\,neavândnicioconota]iepolitic\. Bayreuth 2009 Herheim construie[temitologialuiParsifalgrefând- Tân\rul regizornorvegianStefanHerheim(39ani) Opera seconstituie`ntreipove[tidinistoriagerman\: Festivalul C C a a s s a a

W W a a g g n n e e r r ( Parsifal I I ) A p\cate. Spectacolul numaiaremister[inimicsacru`nel,din vulgar\ [iareoputernic\tent\desexualitategrosier\. de lacabaretcarevors\-lseduc\.Scenarespectiv\pare este unmarinartotaltâmpcareintr\`njoculunorfete al II-leapeunplanderizoriului,grotescului.Parsifal [i puritateaacestuia,transferându-le,depild\,`nactul lui Parsifal.Regizorulaspeculatinocen]a,candoarea [ocat, poate,celmaimultesteviziuneadeantieroual a luiParsifal,caemisaralacestuimesaj.Ceeacem-a mesajul cre[tincristicaloperei[icusemnifica]iasimbolic\ istorice, dup\opinianoastr\,nuaunicioleg\tur\cu Toate acesteinser]iibizarecutrimitericlarelabulvers\rile puterea nazist\[isearboreaz\steagurilecuzvastica. pr\bu[irea imperiuluivr\jitalluiKligsorse`ntroneaz\ germani ausubstituitpecavaleriiGraalului.Dup\ Heldentenor de fiziculs\unefericit,nuparecâtu[ipu]inun frumoas\, darinsuficient\pentruSiegfried,estedezavantajat momente aumitestriden]e.ChristianFranz,cuovoce simte laeaouzur\peregistrulacut,careare`nunele [i carism\deinterpret\apersonajului,dinp\cate,se st\pâne[te ovocewagnerian\potrivit\pentrurol,are palmares laBayreuth.LindaWatson, `nBrünnhilde, principale aufostatribuiteunorcânt\re]icuunbun Tetralogiei unputernicsenssimbolic[ideidei.Rolurile Wagner, unrafinat[isubtilartistmuziciancareacord\ dirijor ChristianThielemann,specialist`nmuzic\de clip\, e[tiatâtdefrumoas\). lui Faust:„verweile,doch,dubistsoschön“!(r\mâi colina verde.Laplecarea[fidorits\spunclipei,asemenea mult\ vreme:s\ajung`ntemplulluiWagner pe estetic\, al`mpliniriiunuiviscarem\obsedeaz\de sentiment debucurie[iimens\satisfac]ieartistic\ acestui reputatfestival,amplecatdinBayreuthcuun orice chipmoderne[iinovatoare`ndetrimentulpatronului `ntr-o lumebanal\,incapabil\s\`n]eleag\ideeadeerou. Dorst acoborâtmultsensurilemitologicealelucr\rii magic\ `ncarevafiucisSiegfried.Dup\opinianoastr\, dintr-o protipendad\ grotesc\careparticip\[ilavân\toarea Gibichilor devineunhoteldelux,invita]iifacparte al regiei.Transpozi]ia spa]ial\miseparefor]at\:castelul lucrarea sederuleaz\descendentdinpunctuldevedere `n cosmospentrua-[irostiprevestireac\deriiWalhallei, pe unglobdecranii[ioseminteumane,fiindproiectate dreptul fantastic,celetreinorne,zei]ealesor]iistând mitologic alacesteiopere.Dac\prologulestede-a dezam\ge[te printr-o concep]ieciudat\privinduniversul sugestive. o vocefrumostimbrat\avândaccentesarcasticefoarte `n moddeosebitbasulHans-PeerKönigHagen,cu regizoral\ ceprive[tepeeroulmitologic.M-aimpresionat pe carenu-iputemuita. precum Toscanini,DeSabata,Sinnopolis, intepret\rile unormaribaghete, vem nostalgiilenoastrefa]\de Götterdämerung Cu toatene`mplinirileunorregiicaresedoresccu Regizorul cunoscut[icuexperien]\,Tankred Dorst, , el,defapt,integrându-seperfect`nconcep]ia a beneficiatdebaghetarenumitului Mihai CANCIOVICI România literar\ nr. 38/ 25 septembrie 2009 3 2 ne Grimaud, è m m Dumitru AVAKIAN a a d d r r e e t t s s m m A A arte

w w u u u u o o f f i i b b } } e e

g g t a t a S\ o recunoa[tem, piani[tii soli[ti nu au avut S\ o recunoa[tem, piani[tii soli[ti de înalt\ clas\! soli[ti? Foarte diferi]i, Violoni[tii Nu po]i s\ nu apreciezi talentul uria[ al unui violoncelist Sunt de remarcat cu titlu de special eveniment evolu]iile Dezavantaja]i în anume m\sur\ de altitudinea r r n n e e A A c cu participarea Orchestrei Radio, a sopranei Emilia cu participarea Orchestrei Radio, a sopranei a basului Helge Teodorian, Petrescu, a tenorului Valentin poate fi evitat. Boemches. Dar riscul compara]iilor nu condus\ de Heinrich Orchestra de Camer\ din Viena, de restrâns\ a oferit o versiune dur\, haotic\, Schiff, de Schubert. muzicalitate, a integralei celor nou\ simfonii Palatului; un noroc cu instrumentul instalat la Sala artificial\ instrument nou, nerodat, dezavantajat de acustica a s\lii. Dan Grigore, Nicolai Luganski, Hél un instrument au fost arti[tii care au trebuit s\ lupte cu ingrat. de origin\ M\ gândesc la foarte tân\ra violonist\ sunet limpid, italo-român\ Anna }ifu – dispune de un în înalte [coli expresiv pân\ la seduc]ie, bine educat\ americane, m\ gândesc la câteva dintre valorile senza]ionale ale [colii violonistice ruse, la Eugene Ugorski, la spiritul intim al zicerii violonistice în cazul lui Julian Rachlin, de asemenea la acurate]ea, la muzicalitatea elegant formulat\ cu care Nikolaj Znaider cânt\ Concertul de Ceaikovski... cum este Misha Maisky; dar cântul lui continuu [arjat expresiv devine obositor; chiar pu]in interesant. muzicale camerale; m\ refer la cea a triou-lui format din pianistul norvegian Leif Ove Andsnes, violonistul din Tetzlaff, violoncelista Tanya Christian Tetzlaff, Germania; se situeaz\ în zona unei colabor\ri muzicale camerale la care numai spiritele înalte pot ajunge. M\ refer de asemenea la tinerii muzicieni germani ce formeaz\ muzicieni afla]i în ascensiune, de temeinic\ „Atos Trio”, forma]ie; ne-au adus în Festival o antologic\ lucrare cu pian, lucrare compus\ în anul enescian\, marele Trio 1916. M\ refer în mod special la celebra forma]ie londonez\ „Academy of St. Martin in the Fields”; sunt cu to]ii muzicieni ce continu\ o mare tradi]ie european\, cea a cântului cultivat, în ansamblu, unde bucuria comunic\rii intime, camerale, este mai mare a virtuozit\]ilor solistice. decât tenta]ia etal\rii veleit\]ilor, contexului, cele dou\ orchestre ale Forma]iilor Muzicale Orchestra de camer\ a Radio au evoluat mul]umitor. fost condus\ de un dirijor de limitat\ ac]iune; a avut ne[ansa de a fi prezentat în deschidere o lucrare neinspirat\, deloc intresant\. ~n schimb Orchestra Na]ional\ a evoluat sub conducerea unui dirijor dinamic, a unui muzician de temeinic\ atitudine profesional\, a dirijorului Asher Fisch. ~n mod regretabil niciunul dintre cele dou\ programe ale orchestrelor S.R.R. nu a inclus crea]ii autohtone. Faptul c\ o fac în stagiunile curente poate fi considerat c\ e suficient? c n n o o C C

l l a a y y o o R R

, de Haydn, a a r r t t s s e e h h c c r r Crea]iunea O O , cu participarea Orchestrei . ~n acela[i sens, sub conducerea Suitei a 2-a ““ uu Simfonia concertant\ cc Alte evenimente importante? Poate fi vorba, evident, Alte momente mari în concertele ultimelor zile? Au Alte momente mari în concertele ultimelor Am avut dezam\giri. Muzicale. ~n cazul Orchestrei ss ee Filarmonice din St. Petersburg, a dirijorului Nicolai Filarmonice din St. Petersburg, Alexeev. de realizarea celebrului oratoriu cu participarea celebrului ansamblu „Les Musiciens du Louvre” condu[i de Mark Minkovski. Compus pe un text de Milton [i cântat acum în limba englez\, recenta realizare mi-a adus aminte de marea tradi]ie a oratoriilor engleze din Baroc, în mod special de cele datorate lui Haendel. La noi, ne mai aducem aminte, cu decenii în urm\, o versiune magic\ a acestei lucr\ri a fost realizat\ sub conducerea dirijorului Igor Markevici, dirijorului David Stern, în compania orchestrei de Camer\ din Basel, cele dou\ „Intermezzi” enesciene pentru corzi s-au bucurat de toat\ aten]ia muzicienilor performeri; au dispus de echilibrul, de luminozitatea proprii acestor formale, le-a[ crea]ii. Am avut parte [i de parcurgeri numi „de serviciu” ale partiturilor enesciene; m\ gândesc la sonoritatea îngro[at\, inflexibil\, care a sus]inut realizarea crea]ii, vitalitatea interioar\ dobândit\ de acestea crea]ii, vitalitatea interioar\ dobândit\ condi]ia revin dirijorului Mariss Jansons. Este de observat a spiritului de unei atitudini profesionale impecabile, al orchestei, echip\ pe care îl etaleaz\ fiecare membru bine f\cut. Este condi]ie sus]inut\ de con[tiin]a lucrului inclusiv calea fireasc\ a normalit\]ii atât de greu dobândite totale în muzic\. Jansons este muzicianul implic\rilor necondi]ionat; în plan psihologic; angajamentul s\u este act de crea]ie, conducerea discursului muzical devine un re]ine mi[c\ri iar gestica, de o eficien]\ maxim\, nu cu muzicienii inutile. Este mijlocul propriu de comunicare se adreseaz\ cu egal\ ansamblului care, la rândul lor, eficien]\ publicului. scenele Festivalului au s\ recunoa[tem pe fost. Trebuie dinamici, arti[ti evoluat muzicieni talenta]i, imaginativi, de înalt\ virtuozi de excelent\ comunicare, profesioni[ti clas\. Pu]ini au fost îns\ aceia în a c\ror evolu]ie am putut distinge condi]ia unei consisten]e interioare cu totul aparte, a[a cum am observat acest aspect în cântul piani[tilor Maria João Pires sau Murray Perahia, arti[ti pentru care muzica reprezint\ o stare a spiritului. Mai ales atunci când cânt\ Mozart! Maiului Muzical Florentin; sus]inere inegal\, dereglaje. Ma refer inclusiv la realizarea Simfoniei a 2-a, de Enescu, sub conducerea dirijorului Roberto Abbado. Am avut bucurii. ~nsemnate. ~n cazul evolu]iei Orchestrei „Philharmonia” din Londra, condus\ de Vladimir un muzician minunat care se bazeaz\ pe Ashkenazy, preg\tirea temenic\, în repeti]ii, a evolu]iei simfonice; a colaborat excelent cu violoncelistul David Geringas în realizarea unui cu totul special opus enescian care este nn E E ee gg rr oo ee GG , apoi romantica „ dispune de un sunet limpid, dispune de un Perfec]iunea Perfec]iunea „ ll – aa Eroica nn oo ii ]] aa nn s s rr s s i i ee r tt r a vine de la Amsterdam! a nn I M M I

ll , de Joseph Haydn, au adus bucurie, mai

s s uu ll n n aa

o o ioloni[tii soli[ti? Foarte diferi]i, de înalt\ clas\! M\ diferi]i, de soli[ti? Foarte ioloni[tii de origin\ italo- violonist\ la foarte tân\ra gândesc }ifu român\ Anna la seduc]ie. expresiv pân\ vv

s N ADEV|R, acesta a fost evenimentul [oc al N ADEV|R, acesta a fost evenimentul prezen]a precedentului sfâr[it de s\pt\mân\, anume pe podiumul de la Sala Palatului a celebrei orchestre olandeze Royal Concertgebouw a fi Amsterdam. Este ansamblul unanim cotat actualmente primul în clasamentul marilor colective simfonice ale lumii. Prin cultura [i func]ionalitatea balansul sunetului pe partidele de instrumente, prin sonor\ a prin coeziunea sensibil al sonorit\]ilor, s ii tt n n Militara ss

a a Au fost premiere absolute pentru Bucure[ti, Revin la muzic\; trebuie men]ionat c\ prima Au fost [i regrete. Acelea legate de faptul c\ nici Simfonii de Beethoven – celebra J

J

ee Î simfonie a 8-a, de Dvorak, dar, mai ales, Simfonia nr. simfonie a 8-a, de Dvorak, dar, 100, mult, au f\cut deliciile unui entuziast public; un adev\rat echipaj de percu]ie militar\, un tobo[ar înso]it de doi colegi ac]ionând pitorescul pana[ cu clopo]ei, un trianglu, au defilat prin sal\ spre finalul lucr\rii, spre încântarea general\. Dincolo de acest fermec\tor episod, au fost etalate valori pe care rar le po]i observa în sala de concert, în multe case bune în Europa. Fire[te, am admirat juste]ea, naturale]ea evolu]iei orchestrale, suple]ea acesteia, transparen]ele sonore pe partidele instrumentale, în ansamblu; dar temeinicia construc]iei simfonice în marile

ansamblului ce se manifest\ aidoma unui organism viu, organism ansamblului ce se manifest\ aidoma unui în actul aidoma unui instrument capabil s\ vibreze comunic\rii muzicale. pentru Festivalul enescian al muzicii! A de concertat, Mariss asemenea, pentru prima oar\ la noi dirijorul Concertul de Jansons, directorul artistic al orchestrei. de importantul sâmb\t\ seara a fost transmis în direct canal de televiziune francez „Mezzo”, moment urmat de o emisiune dedicat\ în întregime vie]ii muzicale române[ti. A fost prima transmisie de la noi realizat\ de acest prestigios canal media. Evident, conjunctura favorabil\ datorat\ recentei intr\ri a ]\rii noastre `n U.E. men]ionat, în afara trebuie a atârnat greu. Dar, de tent\ na]ional\, evenimente culturale, oric\ror orgolii artistice, de excep]ional\ valoare – evenimente neglijate anterior în contextul politic european – au existat în România; nu de azi, nu de ieri. vioar\ a ansamblului este de]inut\ actualmente de Liviu Prunaru, un tân\r muzician originar din ]ara noastr\, care a studiat la noi, [i-a des\vâr[it studiile în Elve]ia; este un artist ce desf\[oar\ în egal\ m\sur\ o remarcabil\ activitate muzical\ cameral\, de asemenea una solistic\ interna]ional\. unul dintre cele dou\ programe de concert sus]inute de muzicienii olandezi, nu a inclus nici o crea]ie enescian\. ~n schimb am reaudiat cu interes primul Concert pentru violoncel [i orchestr\ de Dmitri {ostakovici, lucrare sus]inut\ cu pregnant\ implicare solistic\ de tân\rul, de excep]ionalul violoncelist german Johannes Moser.

FF

VV 2 România literar\ nr. 38/ 25 septembrie 2009 4 tumultoas\ carecalc\pecadavreprecumîn episoadele nucontrazicscenariul[iingredientele:r\zbun\ridingelozie,dragoste personajele împrumut\unlimbajalpasiuniidevastatoare,limbajulmelodramei,iar are neap\ratnevoiedecli[eulpasionalpentruaseremarca.Ca[iînfilm, într-un registrumelodramatic f\r\avulgarizacon]inuturile,esteca[icumautenticitatea autentic\ aregizorului.Almodovaresteunuldintrepu]iniiregizoricare[tius\lucreze [i ulteriorpecaledeafirecuperatmontatdinnouînviziuneaanterioar\, unui filmini]ialmasacratprininterven]iarevan[ard\,mistificatoareaproduc\torului pu]in discretale(melo)dramei,laoseriededubleevaluatecomparativ, lapovestea Lena, ap\rut\înspateleaudien]eiînm\rmurite.Asist\mlamontajediscretesaumai se aud,acelea[i,într-un sincronperfectsuntspusecuvocetaredec\treprotagonist\, o secretar\carelerecit\mecanic,f\r\niciceamaimic\intona]ie.Cuvintelenu dileme sexuale,declara]iilepersonajelorsuntcititedepebuze[itranscrisec\tre metrajurile f\r\sunetînregistrateobsesionaldec\tretân\rultulburatlavârstamarilor pl\nuiesc s\-lucid\peso][iundefotografiajoac\unroldeterminant.Înshort- pasional. {iînfilmuluiluiMalleavemocrim\dingelozie,undeso]ia[iamantul cu ovoluptoas\doz\desirop,iarDiegolea[az\înfa]alui Mateo,totacest dintr-un sertarcrâmpeieleazecidefotografiialeîndr\gosti]ilor, Mateo-Lena,scenariul cinematografului filtrat\prinpovesteadedragoste.Launmoment dat,Juditrecupereaz\ misterios defrumoas\,îndr\znea]\,cli[eelesetransform\ magicînîns\[isubstan]a melosului, îns\ca[idinmâinileunuicroitormarecaredintr-o cârp\scoate o rochie dovede[te afifiulacestuiaetc.Cuacestmaterialanost secroie[teinfinitul distrus s-asalvat,iarDiego(Tamar Novas),fiulluiJudit[iprotejatulMateo,se supraimpresionate decamer\,spectaculoaselovituriteatru-dup\14anifilmul melancolice lamarginea m\rii,înl\n]uiri[idezl\n]uiri,lacrimic\zuteconvenabil, regizorul întindemâiniledeasupraimaginiiiderulat\ dar [idinfilmulvie]iicelordoiîndr\gosti]icândace[tia ses\rut\înma[in\, din filmulluiAlmodovar, cândincapabils\vad\oscen\,ultimascen\dinvia]a, imposbil dereconstituit.Imagineasecuvineafiraportat\ launaltepisodmagnific cioburi aleuneiexisten]esf\râmatesaup\r]ilepove[ti pulverizate,filmaparent declara]ie dedragoste. lumini [iumbre, regizorul,st\ruieînsufletul nostrulal\sareacortinei,o minunat\ chiar [idac\e[tiorb.Aceast\ metafor\acinematografiei[imaestruluis\ude Almodovar ospunelasfâr[it prin vocealuiMateo.Filmultrebuieduslabunsfâr[it, spoturi, dintoateacestefragmente legateprindragosteoarb\sena[tefilmul,iar propriul filmprindelega]iasimbolic\ apropriuluipersonaj-regizor. Dintoateaceste care credec\estevorbaaicidoar depovesteadragoste,Almodovarî[iîmbr\]i[eaz\ efort deasubstituipriviriiun altsim]care-ltranscendeceltactil.Seîn[al\acela nu sefacef\r\filmînfilmulluiAlmodovar, iartrimiterealaLouisMallecu cuplul pefondultragicalaccidentuluicareovaucideea[i-lorbiel.Nimic aventur\ pasional\amenin]at\degeloziafunest\a„produc\torului”,[iapoireproiecteaz\ [i schimb\destinulpersonajelor, împrumut\amanteiaureoladivei,tr\indo produc\tor alfilmuluiîncarejoac\amanta transform\ uneoritinicheauaînaur, iarpelâng\ei,magnatulcareajunge devenit\ actri]\[iintrândastfelîncerculmagicalcinema-uluicualchimialuicare furnizând tat\luigelosimaginicompromi]\toarealetr\d\riiamantei,dar[iLena Mateo [iJudit,seafl\aspiran]ii,tân\rulcareutilizeaz\voyeuristiccamera [i e[eculî[ig\sescoexpresiecinematografic\.Înafaraprofesioni[tilorcinematografului, dragostea lorsespuneînrela]iecufilmul,pelicula;angoasa,gelozia,speran]ele regizor debutant.Filmulamestec\acestepersonaje[iistoriiîntreruptereluate, pozi]ie considerabildezavantajat\atâtla„mâna”frumoaseivedete,cât[irolulde ca alternativ\laamantulgelosintervine[ifiulluiErnesto,concurânddepeo care îndepline[terolulderegizortehnic,JuditGarcia(BlancaPortillo).Înprimapoveste acela[i cuplu,Mateo-Lena,consumatdeopasiunedevorant\[iiubit\dintinere]e [i celcareoîntre]ine,magnatulErnestoMartel(JoséLuisGoméz),pedealt\parte, P pour l’échafaud pour arte Homar), ofemeieîntre]inut\cuveleit\]ideactri]\,Lena(PenélopeCruz) pe deoparte,celformatdinregizorulMateoBlancoaliasHarryCane(Lluís geometria altfelvariabil\afilmuluiareînvederedou\triunghiuriamoroase, ceva despreelîntermeniiuneiiubiricareseadreseaz\altcuiva.Pescurt, filmul însu[i.Noutateanuconst\înafaceunfilmdesprefilm,cidespune drept pretextpentruoalta,defaptmareapovestedragostealuiAlmodovar: c\ror fireseîncurc\într-un ghemcucareregizorulsejoac\expert,servesc dedragostedinfilmullui Almodovar, celpu]intrei,ale OVE{TILE (1958) neinvit\s\citimcaîntr-o oglind\propriulscenariudramatic- „ en titre en Carne Tremula Carne . Peliculanunumaic\asist\,dar au relanti au [i omângâieîntr-un (1997), cadreliric- C Ascenseur substan]a cinematografuluifiltrat\prinpovesteadedragoste. de frumoas\,îndr\znea]\,cli[eelesetransform\magicînîns\[i mâinile unuicroitormarecaredintr-ocârp\scoateorochiemisterios u acestmaterialanostsecroie[teinfinitulmelosului,îns\ca[idin puzzle , Cinema, 18.09.09; Produs de:ElDeseoS.A.;Distribuit înRomâniade:ROImage2000, Prorom. Homar, Penélope Cruz;Gen:Drama; Thriller; Durata:127minute;Premiera înRomânia: Îmbr\]i[\ri frânte Îmbr\]i[\ri ( Los Abrazos Rotos Abrazos Los mon amour , 2009);Regia:PedroAlmodóvar; Cu:Lluís România literar\ nr. 38/ 25 septembrie 2009 5 2 , chipul a i u t a t s i i e e i i r r e e t t n n „ a a f f

, , n n i i a a

l l e e r u r u t t o o arte n n b b l l e e o o m m B B

u

u n n n n Cu excep]ia ora[elor din zona de nord-vest a ]\rii, Cu excep]ia ora[elor Pentru c\ asimilarea tridimensionalului într-un orizont Pentru c\ asimilarea tridimensionalului într-un Dar tocmai aceast\ aventur\ a sculpturii noastre a a o o o o I M care au dezvoltat o via]\ specific urban\ cu mult înaintea care au dezvoltat o via]\ sud – [i Bucure[tiul în aceea[i sec. XIX, ora[ele din urbanistic de modernizarea m\sur\ – î[i leag\ destinul ei ochiad\ spre Occident. ~ns\ României [i de palida [i cu o oarecare concomitent cu primenirea institu]ional\ apar [i personaje noi, cu alte structurare a activit\]ilor, un alt sentiment exigen]e, cu o alt\ con[tiin]\ de sine [i cu sau doar o al istoriei. Omul public, fie el politician iese din fumul lumîn\rilor variant\ tîrzie de erou civilizator, func]ia ei strict [i din aerul greu de t\mîie, las\ icoana în [i î[i secularizeaz\ prezen]a, imaginea [i memoria. liturgic\ fie trecînd ~n orizontul simbolic al ora[ului apare acum, direct din marile pie]e occidentale fie coborînd prin cimitir, în micile [i indecisele noastre scuare, recognoscibil al unui personaj real sau imaginea alegoric\ recognoscibil al unui personaj real sau imaginea [i asumarea a unui fapt excep]ional. Ora[ul, via]a public\ nou\ mitologie direct\ a istoriei creeaz\ instantaneu o se anumit fel, [i un alt plan de referin]\ care, într-un Chiar substituie vechilor reprezent\ri ale transcenden]ei. de la cea [i prezen]a cea mai banal\ în spa]iul public, de o necesitate motivat\ individual [i pîn\ la aceea animat\ ceremonial colectiv\, cap\t\ prestan]a [i atributele unui [i ale unei forme noi de expresie. a însemnat cultural [i spiritual esen]ialmente nonfigurativ mental [i o repunere în discu]ie a unui întreg program sculptur\ – precizarea unui nou set de op]iuni. Prin art\ fundamental urban\ –, dar [i prin mi[carea teatral\ [i prin via]a muzical\, valorile occidentale devin bunuri publice [i sugereaz\ o alt\ coordonat\ a vie]ii urbane. Chiar dac\ substratul se va revolta mai tîrziu [i figurativismul va fi puternic zdruncinat prin fabulatoriu, hieratism sau purism, statuarul r\mîne o dominant\ a spa]iului public în care performan]a [i e[ecul se amestec\ în propor]ii relativ egale. Repede în]eleas\ ca o form\ eficient\ de consacrare [i ca un garant al eternit\]ii, bun\ m\sur\, pîndit\ permanent sculptura a fost, într-o de riscul confisc\rii oficiale. Dac\ nu prin agresiune direct\, oricum prin nenum\rate forme de presiune subtil\. Din aceast\ pricin\, pu]ine sînt celelate genuri artistice ei distructive, în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile s\ se fi manifestat cu atîta eviden]\ ca asupra statuarului. de multe ori dramatic\ [i hilar\ în acela[i timp, de for, semnaleaz\ prezen]a exemplar\ [i, de multe ori patetic\, a artistului în Ora[; ca o condi]ie a existen]ei Ora[ului [i ca o garan]ie deplin\ a demnit\]ii sale. Faptul c\ imaginea creatorului în spa]iul public este acum destul de precar\ [i de incoerent\ nu înseamn\, îns\, c\ Artistul nu este la locul lui, ci doar faptul, cu mult mai banal, c\ Ora[ul nu este înc\ preg\tit s\-i recunoasc\ [i s\-i consacre prezen]a. M I c c s s i i D D

, , u u p p u u public L L magie

u u r r d d între art\, n n a Monumentul a x x e e [i propagand\ l l A A Printre ele s-au aflat [i statuia lui Carol I [i a lui Br\tianu, semnate de Ivan Mestrovic. Noile reprezent\ri statuare, în care comunismul [i-a proiectat propriile sale sanc]ionate drastic în l989- mituri, au fost, la rîndul lor, l990. Nici de aceast\ dat\ pedeapsa nu era de natur\ estetic\, de[i ele ar fi meritat-o din plin, ci iar\[i una `ndreptat\ împotriva stocului simbolic, împotriva comunismului transcendent, dac\ îi putem spune a[a. Osta[ul sovietic, Petru Groza [i Lenin, dar era s-o p\]easc\ [i Dobrogeanu-Gherea, au disp\rut unul cîte unul, chiar cu un ceremonial parodic de înmormîntare, [i se odihnesc acum împreun\, în spatele unui zid al Palatului Mogo[oaia, abandona]i, ostraciza]i [i t\cu]i. Pentru c\, asemenea bizonului din pe[ter\, ei nu sînt doar imagini conven]ionale, chiar proaste în cazul acesta, ci forme de permanentizare a unei esen]e, personajul însu[i cu întreaga sa demonie. Numai c\ uciderea simbolic\ a statuii, a metaforelor nu mai atrage automat dup\ sine [i a reprezent\rilor, [i dispari]ia realului brut. Poate [i din pricin\ c\ sistemul comunist este un animal mult mai complicat [i care a avut precau]ia de a nu miza pe o singur\ imagine. t t o o p p o o l l C C

, , u u n n a a MUL NEOLITIC avea obiceiul de printr-un a-[i preg\ti vîn\toarea cel pu]in, ceremonial artistic. Sau, acesta. Fapt perceput acum în felul cu o mare e c\ el î[i desena, expresivitate [i cu o profund\ intui]ie a formei, a caracterului [i a mi[c\rii, acolo, în pe[tera lui, animalele pe care trebuia s\ le vîneze. {i [ [ \ \ r r

\ \ l l \ \

C C era obiectul însu[i, realitatea lui adînc\ [i era obiectul însu[i, realitatea lui adînc\

a n n \cutele, profanele [i profanele \cutele, care ne ignoratele statui sau mai anim\ pie]ele alte spa]ii publice. e a a n f i

f O g e e a t t m

{

TT { i incoruptibil\. A un act magic o s\geta însemna, a[adar, o provocare a al vîn\torii, o execu]ie simbolic\, dar [i propriu-zis\ a realit\]ii nemijlocite. Pentru c\ uciderea mai reprezenta animalului, acolo, în bîrlogul s\u, nu el fusese vînat decît o pur\ formalitate din moment ce privi în multe în realitatea înalt\ a esen]ei sale. Putem al str\mo[ului feluri acest sistem de reprezent\ri [i de reac]ii lui art\ [i nostru imemorial. Sîntem cuceri]i de marea în cîteva sensibilitate, a[a cum au fost ele conservate cu oarecare pe[teri europene [i africane, putem zîmbi în fa]a m\re]iei condescenden]\ sau ne putem cutremura nu ne trece acestui mesaj spiritual. ~ns\ nici prin gînd zorii existen]ei c\ acest comportament al umanit\]ii din chiar a sporit, sale nu numai c\ nu a disp\rut, dar el diversificîndu-[i formele de manifestare. A coborît în istorie [i înso]e[te, cumva, marile dezl\n]uiri colective. {i rolul imaginii din pe[ter\, cu toat\ înc\rc\tura sa magico-simbolic\, ori poate cu mai mult decît atît, îl preiau acum statuile. T\cutele, profanele [i ignoratele statui care ne mai anim\ pie]ele sau alte spa]ii publice. Dac\ în mod obi[nuit trecem pe lîng\ ele f\r\ s\ le observ\m, iar cînd le observ\m o facem doar pentru a le evita, în momentele de ruptur\ intervenit\ în corpul [i reprezent\rile se dezl\n]uie social, cînd energiile comune se clatin\, statuile î[i încep via]a lor dramatic\. Sînt descoperite subit, evaluate, dincolo de orice criteriu estetic sau moral, ca forme de mitologizare a unei lumi corupte [i a unei istorii viciate [i lin[ate spontan sau executate ritual. ~nainte de a modifica istoria îns\[i, de a-i descongestiona articula]iile gripate [i de a-[i defini ori numai mesagerii un alt orizont, explozia mul]imilor, ale realit\]ii. nivelurile simbolice ei, dezorganizeaz\ în imaginarul colectiv, Statuia încorporeaz\, a[adar, elementele vitale [i coeziunea intim\ ale unei realit\]i nemijlocite care a devenit abuziv\ [i intolerabil\. F\r\ a ne mai întoarce pîn\ la Revolu]ia francez\ [i la glorioasele ei decapit\ri de statui, avem exemplele propriei noastre comuni[tilor la putere a început lupta istorii. Venirea împotriva vechiului regim distrugînd sau doar dizlocînd cîteva capodopere ale statuarului nostru public. înainte de a r\scoli desi[urile p\durii, z\voaiele sau înainte de a r\scoli desi[urile p\durii, oase, el s\geta stepele, pentru a g\si animalele în carne [i om solidar cu imaginea desenat\. ~n viziunea sa de lumi omogene, întreaga fire [i de copil inocent al unei m e r i d i a n e

Radu {tef\nescu (acesta este numele sub care a ales s\ se prezinte ca autor literar) este inginer, are 56 de ani [i n-a publicat pân\ acum. Cum a ajuns s\ traduc\ integral suita celor 154 sonete? Sonete de Shakespeare În modul cel mai simplu, spune el, sugerând c\ totul a fost un fel de joac\ stimulat\ progresiv de dificult\]ile neb\nuite la început (cea mai mare `ntr-o nou\ traducere s-a dovedit prozodia sonetului englez, pe care s- a înc\p\]ânat a o urma cât mai fidel posibil). Iubitor de limb\ englez\ de pe vremea westernurilor copil\riei [i mai ales a Beatles-ilor, ale c\ror O, nu-i destul s-arunci zâmbind o raz\ F\pturii tale pip\ind lumina, texte le [tia pe de rost, [i-a dorit la o vârst\ mai Pe fa]a mea udat\ de furtun\! [i-oricât de prost, te-ar povesti la fel... Cuvintele duioase-mi u[ureaz\ O, fii a zecea muz\, [i st\pân\ grav\ a vie]ii s\-l citeasc\ în original pe Shakespeare. Mâhnirea doar, ru[inea nu; e bun\ Pe celelalte nou\, înzecit. {i-a procurat o edi]ie complet\ [i a început cu C\in]a, [i regretul e dojana Luând poe]ii veacului de mân\, Sonetele. A sim]it nevoia s\ le traduc\ pentru uz Ce singur ]i-ai ales, dar el n-aduce Spre nemurire du-i, me[te[ugit... propriu, apoi s\ se confrunte cu cititori din spa]iul Deplin\ vindecare pentru rana Eu doar trudesc, sorbindu-te de har, virtual, ducând pân\ la cap\t, fie [i cu osteneal\, Ce-o poart\ umilitul ca pe-o cruce. De-aceea plac acestui ev bizar. Dar lacrimile tale, nestemate ceea ce începuse numai din pl\cere. Pe scurt, Din dragoste, r\scump\r\ p\cate... traducerea lui R. {. este un produs al planetei virtuale Shakespeare [i al reac]iilor publicului din XLII acela[i spa]iu, în anii 2000. O „updatare“ este [i XXXV A fost a mea, a ta-i acum, [i [tii dezinhibarea fa]\ de tabuurile privind homoerotismul C\ o iubeam; m\ a[teptam s\ doar\, sau suculen]a licen]ioas\. La repro[ul c\ unele Nu te c\i de ce-ai f\cut: [i spinii Dar c\ acum de drept îi apar]ii, solu]ii din versiunea lui sunt mai mult interpret\ri Tot roze sunt, izvoarele-au n\mol, E-o pierdere ce-aproape m\ omoar\... Eclipsa-i somnul trândav al luminii, Dar tot v\ iert, [i-n gânduri v\lm\[ag decât echivalen]e, R. {. invoc\ girul conota]iilor Laleaua d\ omizilor obol. Î]i zic: era firesc s\ o alegi, [i tu pe care le atest\ enorma exegez\ shakespeareian\, Vezi, úmbrele-s ursite fiec\rui: Iube[ti precum iubesc; [i c\-mi e[ti drag disponibil\ chiar pe internet: de la lexicoane La fel [i eu, prin rug\ îndulcind [tiind, la fel, ea-n grab\-]i se d\du... lingvistice la exegeze biografice [i tematice, de la P\catul trupului, gre[esc, dar st\rui Te pierd, o pierd, ferice dar de voi, dic]ionare de simboluri la studii de istoria moravurilor De alt p\cat mai greu s\ te desprind, C\ v-a]i g\sit! Câ[tigul e-ndoit Fiindc\-]i sunt ispitelor izvor... Iubire-având din mine amândoi, [i, nu în ultimul rând, la versiuni române[ti anterioare, În mine însumi lupt; ne’nduplecat Cât eu r\mân de chin blagoslovit. de referin]\. Cu ele dialogheaz\ relaxat, dar Judec\tor al desfrân\rii, or Batjocur\ a sor]ii: fra]i de sânge, f\r\ insolen]\. Al dulcii necredin]e avocat Nu pot de neiubire a m\ plânge... Corupt: furat, dar ho]ului complice, V Sunt p\guba[ul vinovat, s-ar zice. LV Acela[i soare bun ce o r\sfa]\, [i scald\-n dulcea lui lumin\ floarea, XXXVIII Ce rost au marmura de pe morminte Îi va slu]i cândva pl\pânda fa]\, [i aurul din cripte? Versul doar Ca un tiran, t\indu-i respirarea De plictiseal\ muza-mi nu se plânge E de folos aducerii aminte, Cu toamne lungi, spre iarn\ s-o târasc\, De când în haina gra]iei m\-mbraci, O [tii; clepsidra-i regilor gropar. Acolo unde frunzele uscate [i teme dulci îmi dai; dar prea n\tânge Statuile, sub sabia lui Marte, Se vor întoarce-n criptele de iasc\ Sunt foile ce-am oropsit, stângaci. Umil vor s\ruta cândva ]\râna, S\ doarm\ somn de ger... [i dac\ poate Din mil\ de te-apleci asupr\-mi, vina Palate vor c\dea, dar nu e moarte Pe un pervaz, î]i pare c\-ntr-o vaz\ E doar a ta, c\ci orice menestrel S\-]i ard\, vie, amintirea: una O floare-a l\crimat, s\ [tii, e-agheasma Pere]ilor de sticl\, ce p\streaz\ Ca un repro[, din trupul scurs, mireasma: C\ci via]a ei, de[i de chip s-a rupt, Muste[te înc\, dulce, dedesubt. XXVII

E noapte iar, [i drumurile lungi M\ ostenesc [i m\ gr\besc în pat. Dar noi c\l\torii încep atunci, În minte, când din trup m-am aruncat. De-aici, departe, gândul peregrin Spre cerul t\u se urc\,-ntrez\rind

nr. 38/ 25 septembrie 2009 Un chip iubit, ce numai orbul prin Întunecimi îl mângâie, clipind... Dar nu [i umbra-]i, singur giuvaer Al h\ului cu soarele zidit, Ce scald\ în splendori al nop]ii cer [i-i d\ruie[te chip întinerit. Ce via]\! Ziua drum [i noaptea gând, Odihn\ nu ne mai g\sim nicicând... România literar\ XXXIV

De ce mi-ai prevestit o zi cu soare? Sunt gol, furtuna m-a ajuns din urm\, Gravur\ diin secollull all XVIIII-llea [i chipul t\u pierit-a-n dep\rtare 26 Sub norii grei [i-a ce]urilor turm\... ee România literar\ nr. 38/ 25 septembrie 2009 7 nn 2 aa ii I dd I I X V I I I I X X ii C X X . X C C rr ee ~n române[te de Radu {TEF|NESCU Ea jur\ c\-i o sfânt\! Cine-o crede? S\-i spun c\ jur\ strâmb? O, n-are rost. cum se vede, Sau poate-am chip de tân\r... Încrez\tor muierii, crud [i prost. O fi, n-o fi, mai am de-un ban speran]\, Chiar dac\ [tie c\-s un pic r\scopt, Încerc s\ tac... O, adev\ru-i zdrean]\! M\ minte, o ajut a[a cum pot... De ce nu-mi zice doamna c\-i o poam\, Iar eu, c\-i sunt cu-nainta[ii leat? Iubirea din credin]\ î[i ia hran\; Batrânii-[i fug de ani, ca de-un p\cat. [i uite-a[a, cu dulcile bra[oave, Ni-s nop]ile mai lungi [i mai suave! Culori de fum, o, Muza mea s\rac\, Ai picurat în versul meu netot, modest, când el vorbea... s\-i tac\ Ve[mânt Splendorile, s\ nu orbesc de tot. Iubire, de sunt mut, nu-mi face vin\, Oglinda doar î]i [tie chipul drag. Pe lâng\ ea, umil\-i orice rim\, beteag. Iar stihul meu, plictisitor, N-ar fi p\cat s\ [lefuiesc o piatr\ Deja des\vâr[it\, ca s-o stric? S\ te pictez, n-am har destul [i art\, Spre darul t\u înalt, nu duc nimic: p\lind\, Poemul meu e umbra-]i doar, Mai mult din tine afl\ în oglind\... Dorin]a trupului - o irosire A spiritului adormit, sperjur\, S\lbatic\, [i dincolo de fire Neru[inat\, ce-o-mpline[ti cu ur\, De tine însu]i dezgustat; o nad\ A bestiei ce nu-]i ascult\ mintea, Proste[te înghi]it\, stând dovad\ Smintelii ce te-mpinge înaintea Pierzaniei: având, s\ n-ai; o vrere Stârnit\ de o dulce a[teptare, Urmat\ de extaz, apoi durere: Neantul absolut, minciuna care duce-n iad, [tii bine, da-i e[ti rob, Te neghiob. [i o urmezi ascult\tor, În prag de veri, privighetori; un tril Ce-l sting apoi, în ar[i]\, t\cut. La fel sunt nop]ile acum, [i ea La fel adoarme crângul, la apus; Dar ramura de cântece-i mai grea, [i dulcea-i vraj\ de-nceput s-a dus. A[a [i eu, mai tac din când în când, sila amânând... S\ nu te sup\r, mm I V I I V I V I X X I X X X X C X X L X L L L Iubesc mai mult, dar tot la fel ascund, Ar\t pu]in, dar nu iubesc pu]in; s\ laud ce-n str\fund Nu vreau în târg P\strez al meu, ferit de ochi str\in. april Iubirea nou\-a fost, într-un Ce m-a g\sit cântând, cum la-nceput Exi[ti. Ce-ar fi de spus mai mult? Din toate Cuvintele, e laud\ mai vie? O pot g\si? Ce spirit ‘nalt mai poate, s\ te descrie? Dezm\rginindu-se, E mort poetul, dac\ nu-mprumut\ Din sângele-i eroului: de-ar spune C\ tu e[ti tu, ar mai tr\i o sut\ De ani în glorie. Cu-n]elepciune, S\ copieze ce-a-n]eles mai bine, Îng\duie-i; înnobilându-i gura, înceta s\ pâng\reasc\-n rime Va Natura... Ce-a z\mislit în tine, pur, E un blestem când lauda î]i place: Prime[ti pu]in, [i-s vorbe mici, s\race. Cândva luntra[ul m\ va recunoa[te, Cândva luntra[ul m\ va recunoa[te, [i vom pluti spre v\mi: s\ nu-]i mai pese. A m\ va na[te, doua oar\ stihul Iar duhul meu în tine î[i va ]ese Memoria. Iubirea ]i-e-nchinat\, Apleac\-te [i ia ce-]i apar]ine, Acolo-s eu, s\mân]a mea curat\; P\mântului, ce-i greu i se cuvine, [i viermii-nvesele[te, cum borhotul se las\. încet la fund Din vinul pur, Atât vei pierde: trupul meu, cu totul Sortit uit\rii. Partea mea aleas\, Din adâncimi desprins\, va pleca Spre tine, ca s\ d\inuie, a ta. De ce mi-e versu-mb\trânit o piatr\, Vâltoarea apei domolind? M\car De m-a[ topi în stilul vremii, art\ A dar [lefuirii ritmurilor, Putere n-am s\ schimb acum ve[mântul În care-mbrac acela[i vechi discurs, Încât m\ tem c\ fiul meu, cuvântul, P\rintele-[i tr\deaz\; timpul scurs, Prietene, mi-a înso]it rostirea Cu slava ta, ce straiul pre]ios Mi-a pus în vechiul stih, spre înnoirea Metaforei îmb\trânind frumos: Cum stins ori viu e soarele, a[a Mi-e dragostea, arzând ce-i ars deja. S\ plângi, prietene, când voi fi dus, S\ plângi, prietene, dang\t: coborât Doar pân’ la primul din lumea rea, de sus, fi atunci, Voi În groap\, ca s\ bucur viermi, atât. Cite[te-m\ de po]i, dar nu gândi La mâna care-a scris, c\ n-ai putea S\-ng\dui amintirea: m-ai jeli; în ea. Mai simpl\ e uitarea, curgi Nu m\ rosti prea des, m\-ncetine[ti, [i poate-n lut m-amestec chiar atunci. Din gându-]i dulce scoate-m\: tu e[ti, Eu voi fi fost; doar moartea d\ porunci. De faci altcum, vor râde în]elep]i, De tine-aici, de mine, între drep]i. I I I I V V V I V X X X X L L L L Obrazul lui, istorie: o hart\ A rozelor apuse înainte Ca pudra s\ urzeasc\-o nou\ art\ Pe chipul mincinos; când azi morminte Se pâng\resc, a p\rului podoab\ [i pus\ peste Furat\-i mor]ilor, O tigv\ rânced\, g\teal\ snoab\, Înveselind sinistru alte ]este, În el, adev\rat\, se p\streaz\ Splendoarea-ntreag\, ce odinioar\ A refuzat cu verdele din raz\ De împrumut s\-[i f\ureasc\ var\: [i doar pe el Natura-l ]ine hart\, de f\c\tur\ s\ despart\. Ce-i pur, De tot scârbit, în moarte-a[ vrea s\ fug, Sa nu-i mai v\d în zdren]e pe cei buni, Slu]enia ornat\ cu bel[ug, Credin]a compromis\ de minciuni, Pe harnic în batjocur\ pl\tit, Fecioarele împinse la desfrâu, Dezonorat pe cel des\vâr[it, Pe [chiop ]inând zburd\lnicia-n frâu, [tiin]a-nl\n]uit\ de tiran, explicat de idio]i, Talentul ca grobian, Apostrofat cel pur, [i gardianul slug\rind la ho]i. Sleit de toate astea, a[ pleca, Dar lumii prad\ las iubirea mea. Când moartea-i peste tot, în lut, în ape, În bronz, în piatr\, m\ întreb cum oare Putea-va frumuse]ea ta s\-i scape, floare? de Cu bra]u-i slab, ne[tiutor, Ar fi în stare dulcea ei lumin\ stihie, S\-nduplece a Timpului Când por]i de-o]el ruginei se închin\ [i-n praf s-a-ntors a stâncilor t\rie? Ce gând înfrico[at! [i oare unde S\ î]i ascunzi, tu, Lume, giuvaerul Cel mai de pre], când criptele-s fl\mânde? E cineva s-opreasc\ Temnicerul? Nu-i nimeni, doar miracolul ce-mi duce Cerneala-n vers, iubirea când str\luce. Când am v\zut statuile-n ruin\ Murind încet, cet\]ile seme]e Cum lutului nimicitor se-nchin\, [i bronzul scrijelit de b\trâne]e; Când am v\zut oceanul cum inund\ Regatul ]\rmului învins, [i las\ Un alt p\mânt, în urm\, s\-l p\trund\ din furia retras\; Înving\tor, Când am v\zut c\ lumea e mi[care Sau scurt popas în drumul c\tre moarte, care în Am în]eles c\ vine-un Timp Iubirea îmi va fi pe veci departe... Nu poate-alege muritorul gând: Doar plânge ce va pierde în curând. Cu versul meu fiind, strivind uitarea, Cu versul meu fiind, în to]i În glorie te vei afla spre zarea Ce vor tr\i atunci, gr\bind judec\]i, De nep\truns a marii [i tu: dar azi Când soarta î]i vei [ti ochii-mp\timirii, calzi. Tr\ie[te-n ste o provocare delicat\, inteligent\, poetic\, plin\ de m e r i d i a n e E subtilitate.

Cu Ana Maria Machado despre literatura pentru copii

NA MARIA Machado este o mare doamn\ M.C.: – Spunea]i undeva c\ nu v\ place literatura a literaturii braziliene: romancier\, dramaturg, pentru copii cu un pronun]at accent pedagogic. Ce jurnalist\ dar, mai ales autoare pentru copii, caracterizeaz\ literatura dumneavoastr\ pentru copii? gen în care lucreaz\ de peste treizeci de ani A.M.M.: – Eu cred c\ literatura trebuie s\ fac\ fa]\ [i care i-a adus în anul 2000 prestigiosul unor chestiuni literare, de limbaj, de strategii narative premiu Hans Christian Andersen. [i nu s\ se preocupe de inten]ii pedagogice. Eventualele AScriitoarea, foarte popular\ în Brazilia, dar cunoscut\ „mesaje” vin firesc ca manifest\ri ale viziunii despre So]ul meu este muzician [i [tie foarte bine ceea ce arta în lumea întreag\ prin traducerile în [aptesprezece limbi lume a autorului. Nu trebuie s\ se simt\ o preocupare cere de la fiecare. Copiii nu mai locuiesc cu mine dar [i în dou\zeci de ]\ri, [i-a început cariera ca pictor [i moralizatoare, ajunge ca scriitorul s\-[i pun\ în valoare au crescut [tiind c\ trebuie s\ respecte faptul c\ mama organizator de expozi]ii la Muzeul de Art\ Modern\ modul s\u de a scrie. lucreaz\, s\ încerce s\ nu m\ deranjeze ca s\ nu pierd pentru a continua ca profesor la colegiu [i la Universitate, M.C.: – Care este situa]ia c\r]ii pentru copii în firul a ceea ce fac. Dar au [tiut întotdeauna c\ ei sunt prin traducerea de texte [i redactarea de articole. Brazilia? prioritatea mea total\ în via]\ [i c\, dac\ m\ chem\, le Militant\ pentru pace [i democra]ie în vremea dictaturii A.M.M.: – Foarte bun\. Avem o duzin\ de autori r\spund. Ei sau copiii lor. Nu e nici un dubiu în privin]a militare din Brazilia, Ana Maria Machado a ales exilul. excelen]i printre mul]i al]ii de foarte bun\ calitate. Am aceasta. A[adar ei îmi dau timpul de care am nevoie La începutul anilor 70, a tr\it între Paris [i Londra, unde avut un mare pionier în domeniu în anii 20 -30 ai secolului pentru c\ m\ iubesc [i [tiu c\ pot conta pe mine, dac\ a lucrat ca jurnalist\ pentru Elle [i pentru BBC, [i-a XX (Monteiro Lobato), avem buni ilustratori, desenatori trebuie. Ast\zi îmi petrec timpul între apartamentul meu sus]inut doctoratul cu Roland Barthes la Înalta [coal\ [i editori. [i editori foarte profesioni[ti. Pe lîng\ toate din Rio de Janeiro [i o c\su]\ la Espirito Santo, lîng\ un de Studii Sociale, înainte de a deveni profesor la Sorbonna. astea, avem [i o critic\ specializat\ [i cercet\tori de înalt frate [i dou\ surori de ale mele, acolo unde au tr\it bunicii La întoarcerea în Brazilia în 1972, [i-a continuat meseria nivel în diferitele universit\]i. Literatura pentru copii în mei [i unde p\rin]ii s-au retras [i ei la un moment dat. de jurnalist\, pentru a se consacra apoi în întregime Brazilia este considerat\ de c\tre observatorii scenei Este unul din locurile copil\riei mele. Asta m\ face s\ scrisului pentru adul]i [i copii. Membr\ a Academiei culturale ca un sector de excelen]\, al\turi de arhitectur\ c\l\toresc mult între cele dou\ locuri în fiecare lun\. braziliene literare, autoare de romane ca Alice [i [i de muzic\. Am zece fra]i [i surori, eu sunt cea mai mare dintre Ulise, de piese de teatru, de carnete de însemn\ri, ea a În ultimii cincisprezece ani, o serie de programe to]i. S`ntem foarte apropia]i [i asta este un fel de scris peste o sut\ de c\r]i pentru copii, pline de de lectur\ au f\cut cunoscut\ aceast\ literatur\ în [coli binecuvîntare a vie]ii pentru care nu încetez s\ mul]umesc. fantezie [i care dezv\luie o imagina]ie baroc\ [i [i în biblioteci, în cifre impresionante. Datorit\ ludic\. acestor programe am vîndut 19.000.000 de exemplare M .C.: – Fiindc\ veni vorba de c\l\torie... C\l\tori]i Am avut norocul de a o întîlni la al XIX-lea congres din c\r]ile mele în Brazilia. [i sunt m\car 5-6 autori în mult ca autor. E ca o obliga]ie, o pl\cere sau o nevoie al Societ\]ii Interna]ionale de Studiere a Literaturii pentru aceea[i situa]ie. de a întilni pe cititori? Copii (IRSCL), care a avut loc la Frankfurt pe Main [i M.C.: – Referindu-v\ la cartea dumneavoastr\ Ce A.M.M.: – Este o pl\cere [i m\ stimuleaz\ mult. Este unde laureata premiului Andersen a fost invitata de s\rb\toare!, impregnat\ de cultura metisat\, exuberan]a latura mea de gitan\, cum îmi spunea tata cînd aveam onoare; ea a ]inut o interesant\ conferin]\ despre [i bucuria de a tr\i brazilian\, spunea]i c\ ea poate s\ patru ani [i, absolut încîntat\, eram oricînd gata s\ iau lumea plural\, pentru a trage un semnal de alarm\ asupra par\ înc\ [i mai original\ în afara Braziliei, în ]\rile în avionul singur\ pentru a merge la bunicii care m\ a[teptau domina]iei unui idiom hegemonic, care blocheaz\ care este tradus\. Crede]i în necesitatea traducerii unei la aeroport într-un alt ora[. C\l\toresc doar atunci ascultarea vocilor literare distincte [i diferite. c\r]i bune pentru copii? cînd cred c\ poate s\-mi plac\. Nu e nevoie s\ c\l\toresc A.M.M.: Bineîn]eles, sînt convins\ de acest lucru. pentru a-i întîlni pe cititori. Sunt mul]i în cercul meu Trebuie s\ ne cunoa[tem unii pe al]ii în aceast\ lume Mugura[ CONSTANTINESCU: – Ce înseamn\ de prieteni [i apoi ast\zi cu internetul, nu mai e nevoie în care, cum spunea poetul, sîntem cu to]ii echipajul s\ ne deplas\m. pentru dumneavoastr\ literatura pentru copii în compara]ie aceluia[i vas. {tiu c\ datorez tot ce am f\cut în via]\ cu literatura general\, pentru adul]i? Încerc s\ nu merg în ]\rile care au regimuri totalitare. dialogului între ceea ce îmi era apropiat [i ceea ce venea Ana Maria MACHADO: – Simplificînd, a[ putea Nu accept invita]ii pentru activit\]i care nu m\ atrag. de departe. C\r]ile traduse au jucat un rol fundamental spune c\ literatura pentru copii este ca [i cum ai Cum nu am bani ca s\ c\l\toresc peste tot în vacan]\, în formarea mea [i cred c\ to]i autorii au dreptul la fluiera o melodie, în timp ce literatura general\ este o încerc s\ îmbin munca [i pl\cerea de a cunoa[te locuri acelea[i oportunit\]i. interpretare simfonic\. Dar prima are, cu toate noi [i oameni noi sau s\ aprofundez cunoa[terea unor M.C.: – Sunte]i un autor foarte tradus. Se vorbe[te acestea, o [ans\ deosebit\: ea poate fi citit\ [i locuri [i oameni pe care îi iubesc deja. Dar am o problem\ despre [aptesprezece limbi [i dou\zeci de ]\ri. Contactul în]eleas\ de c\tre toate vîrstele, în timp ce a doua este la genunchi, destul de serioas\ [i ca s\ pot c\l\tori trebuie cu publicul dumneavoastr\ din alte ]\ri este important? mai degrab\ restrîns\ la cititorii adul]i. s\ am asigurat un minimum de confort de care nu-mi A.M.M.: – Nu mai mult [i nici mai pu]in ca acela M.C.: – Cum a]i ajuns s\ scrie]i pentru copii? p\sa deloc acum cîtva timp. A.M.M.: – Datorit\ hazardului [i cererii. În 1969 cu publicul din ]ar\. Contactul cu publicul cititor este M.C. – O ultim\ [i inevitabil\ întrebare... La ce - aveam pe atunci dou\zeci [i [apte de ani - mi s-a agreabil, f\r\ îndoial\, pentru un autor. Totu[i, în lini[te lucra]i în prezent? Ce proiecte ave]i pentru viitor? cerut s\ scriu o povestire pentru un s\pt\mînal pentru [i chiar într-o anumit\ recluziune se petrece, cu adev\rat, A.M.M: – Am terminat cel de al nou\lea roman al copii care urma s\ apar\. Am încercat [i mi-a ie[it atît scrisul. Este nevoie de o anumit\ distan]\ pentru a scrie. meu pentru adul]i. L-am l\sat pu]in s\ se odihneasc\ de bine încît mi s-au cerut [i altele. În cîteva luni, de cîte M.C.: – Care este importan]a premiului Andersen [i la întoarcere îl voi relua pentru o revizuire atent\ ori ap\rea [i o poveste scris\ de mine sau de Ruth Rocha, pentru dumneavosatr\? V\ situa]i altfel în raport cu înainte de a-l preda editorului. Apoi, am un proiect cu o scriitoare minunat\ care debuta [i ea atunci, cifrele de literatura mondial\ pentru copii decînd sînte]i laureata o carte (sau o serie, vom vedea) cu o tîn\r\ desenatoare vînzare s\reau de la 50.000 pe s\pt\mîn\ la 250.000. acestui premiu? [i fotograf, în care eu scriu texte foarte scurte, în versuri, Cititorii ne-au transformat în scriitori pentru copii. A.M.M.: – Sînt dou\ mari deosebiri. Prima este c\ plecînd de la fotografiile sale. A fost ideea ei, care m-a Era epoca dictaturii militare în Brazilia [i noi reu[eam ast\zi, dup\ premiu, sînt editori str\ini care contracteaz\ nr. 38/ 25 septembrie 2009 atras c\tre ceva la care nu m-am gîndit con[tient pîn\ c\r]ile mele pentru publicare f\r\ s\ le citeasc\ mai s\ spunem, în limbaj metaforic, amuzant [i umoristic, acum: un soi de gramatic\ a privirii pentru cei mici. înainte. A doua este un fel de carte de vizit\. Sînt prezentat\ ceea ce oamenii aveau nevoie s\ aud\, dar nimeni nu Într-un fel am f\cut mereu acest lucru, ca pictor sau ca nu doar ca „scriitoare brazilian\”, ci [i ca „laureat\ îndr\znea s\ o spun\ direct. autor pentru copii, sau cînd îmi duceam copiii [i nepo]ii Andersen”, ceea ce îmi d\ [ansa de a atrage uneori o M.C.: – Ave]i mae[trii [i modelele dumneavoastr\ s\ viziteze muzee [i expozi]ii [i îi f\ceam s\ descopere anumit\ privire, o curiozitate, o aten]ie deosebit\, înainte în acest gen? Poate ni[te lecturi din copil\rie care v-au limbajul vizual. Am scris uneori cataloage de expozi]ii de a fi aruncat\ în marea pubel\ a exotismului. marcat? pentru copii, c\r]i despre art\ pe în]elesul lor, dar nu M.C. :- Cum este via]a de fiecare zi a unui mare A.M.M.: – Nu modele con[tiente. Am fost întotdeauna m-am gîndit vreodat\ la asta. autor? Locul scrisului, cititului, al întilnirilor, al familiei...? o cititoare lacom\, înclusiv de clasici pentru copii, A trebuit ca tîn\ra fotograf sa-mi propun\ acest proiect îndeosebi marele clasic brazilian Monteiro Lobato. Am Reu[it]i s\ le împ\ca]i pe toate? România literar\ A.M.M.: – Da, reu[esc [i o fac chiar zilnic, de patruzeci pentru ca un univers întreg s\ mi se deschid\ în fa]\. E studiat Literele, am predat literatura la Universitate, am un lucru simplu, de o simplitate la care se ajunge prin cunoscut destul de bine ce se întîmpl\ în istoria literar\. de ani. M-am obi[nuit cu asta [i familia care m\ înconjoar\. Nu s-a întîmplat dintr-o dat\, nu a fost u[or, bineîn]eles, epurare, nu de o simplitate care pleac\ de la o lips\. Este Autori precum Albert Camus, Garcia Lorca [i romancierii dar am înv\]at s\ o facem [i am construit-o, încetul cu o provocare delicat\, inteligent\, poetic\, plin\ de de limb\ englez\ , în general, se num\r\ printre încetul, zi dup\ zi. M\ scol devreme, lucrez pu]in, subtilitate. printre prefera]ii mei, f\r\ a mai pune la socoteal\ apoi luam micul dejun împreun\ în familie, dup\ care 28 brazilienii Machado de Assis [i Rubem Braga. fiecare pleac\ în treaba lui, eu r\mîn acas\ s\ lucrez. Interviu de Mugura[ CONSTANTINESCU m e r i d i a n e

Un catalan la Paris Nici vampirii

z Carlos Ruiz Zafón e un scriitor catalan care scrie nu mai s`nt ca odinioar\ `n spaniol\ [i tr\ie[te la Los Angeles. Primul lui roman, Umbra vântului, tradus `n mai multe limbi, inclusiv `n române[te (la Editura Polirom, `n 2005), a fost un z ~n 1897, irlandezul Bram Stocker publica romanul best-seller. Au fost vândute `n toat\ lumea unsprezece care avea s\ nasc\ o `ntreag\ literatur\ [i filmografie milioane de exemplare. Un tiraj mai mare dintre scriitorii vampiric\ de impact popular, Dracula. Leslie S. Klinger spanioli n-a avut decât Cervantes. Romanul povestea a publicat o nou\ edi]ie a pove[tii, cu o prefa]\ a psihiatrului descoperirea unui „cimitir al c\r]ilor uitate” (acesta Vettorino Andreoli, din care cit\m: „Aceast\ carte-arhetip trebuia s\ fie titlul!) `ntr-un subsol din Barcelona anului a ap\rut `n acela[i timp cu psihanaliza. Reprezent`nd nevoia 1945. Un al doilea roman, Jocul `ngerului, era a[teptat sexual\, Dracula simbolizeaz\ dominarea prin sex: vampirul s\ bat\ recordurile celui dintâi. Grasset, editorul parizian nu-[i posed\ victimele, ci le gole[te de vlag\“. Nu la fel al Umbrei vântului (din care a vândut 650.000 de exemplare) i-a oferit agentului lui Zafón un milion de se `nt`mpl\ cu vampirii de azi din saga Twilight de Stephenie euro. Laffont a ridicat oferta la un milion patru sute Meyer, veritabil fenomen mondial cu priz\ la adolescen]i. de mii [i a ob]inut contractul. Romanul a ap\rut la Vampirii ei s`nt efebi pe care s`ngele uman nu-i mai tenteaz\, sfâr[itul lui august. Ca s\-[i scoat\ banii, Laffont va au un suflet [i reprezint\ o genera]ie de b\ie]i f\r\ identitate trebui s\ vând\, numai `n format mare, adic\ nu `n masculin\ forte. Ei reprezint\ `n ochii tinerilor „out-sider- poche, 350.000 de exemplare. Romanul era deja `n târgul, o gr\mad\ de nenorociri se abat asupra ul sensibil, singuratic, frumos [i tulburat, care fascineaz\ top `n s\pt\mâna apari]iei lui `n libr\rii. Et pour cause! tuturor celor pe care nefericitul scriitor `i iube[te. [i `nfioar\, departe de groaza pe care o inspira Dracula“ Ad\uga]i la asta mor]i sataniste [i o reapari]ie fantomatic\ E o poveste aiuritoare [i cam kitchoas\, un fel de Iluzii – conchide Andreoli. pierdute al lui Balzac, despre un scriitor care, s\tul a „cimitirului c\r]ilor uitate”. Scrie acela[i Lambron: s\ trag\ mâ]a de coad\, se vinde unui editor mefistofelic „E un Harry Potter pentru adul]i.” Autorul e con[tient, pentru care urmeaz\ s\ scrie un roman „pe via]\ [i nu f\r\ un gr\unte de cinism, de valoarea ([i) comercial\ pe moarte”. Cel pu]in a[a pretinde Marc Lambron a c\r]ilor sale: „|sta e businessul, iar cei care nu-l Antunes publicist `ntr-un hebdomadar francez. Din clipa `n care accept\ `n]eleg nu vor supravie]ui“. z De la sf`r[itul anilor ’90, Antonio Lobo Antunes a A `nceput anul [colar avut, timp de un deceniu, o rubric\ `n revista s\pt\m`nal\ cea mai apreciat\ de portughezi, Visao. Ca [i `n cazul altor z Cu dou\ s\pt\mâni mai târziu decât `n Fran]a, a `nceput [i `n România anul [colar. Dincolo de acest decalaj reputa]i scriitori, aceast\ obliga]ie jurnalistic\ „alimentar\“ de timp, lucrurile par s\ semene. Iat\ ce scrie directorul revistei „Express” despre dificult\]ile acestui `nceput. poart\ pecetea talentului [i a inteligen]ei, dep\[ind ~n Fran]a. Dar oare `n România dificult\]ile sunt altele? „Un `nceput ca oricare altul. Dac\ n-ar fi gripa A [i astfel soarta publicisticii efemere [i rezist`nd [i la cortegiul ei de preocup\ri higienice, `ntoarcerea la [coal\ ar avea loc `n lini[tea aurie [i calm\ a ciclului anotimpurilor. lectura `n volum. Carte de cronici IV e o dovad\ c\ aceste Criza educa]iei na]ionale e totu[i prezent\, cu p\rin]ii-consumatori nep\s\tori `n fa]a autorit\]ii pedagogice, texte pe teme variate lumineaz\ opera romanesc\ a scriitorului cu profesorii – ideologi mai aten]i la achizi]iile sindicale decât la viitorul elevilor [i cu ace[ti copii-regi care de 67 de ani din unghiuri nea[teptate. C\ci con]ine m\rturisiri, au uitat virtu]ile efortului, care vor s\ [tie f\r\ s\ `nve]e [i refuz\ cuvântul datorie, atât ca verb, cât [i ca substantiv. Criza educa]iei este prezent\ cu, de asemenea, milioanele de bune inten]ii, care, de la minister `n curtea [colii, nostalgii, amintiri, mici povestiri cu personaje reale sau vor s\ `mbun\t\]easc\ sistemul f\cându-l s\ func]ioneze“. A bon entendeur, salut! imaginare [i chiar medita]ii pe teme grave precum moartea [i supravie]uirea `n mintea celorlal]i, boala (Antunes a fost medic militar `n Angola), r\zboiul, iubirea. „Toat\ Scriitorii [i punctua]ia existen]a mea, n-am f\cut dec`t s\ fiu un orb printre umbre. S\ scriu, a `nsemnat s\ aud foarte bine. Pove[ti ale trecutului, strigate din copil\rie, schimburi de vorbe `ntre oameni. z Erik Orsenna este un navigator `n jurul limbii recent\, prezint\, sub forma oarecum facil\ a unui {i am tr\it p`n\ azi `ntr-o uimire perpetu\“. franceze, dup\ cum `i place s\-[i spun\ el `nsu[i. I-a roman de dragoste, rolul punctua]iei `n limba literaturii. scris discursurile lui Mitterrand, a publicat patru c\r]i, Cine ar fi crezut c\ virgula, punctul [i celelalte pot fi amestec de fic]iune [i de [tiin]\, de romanesc [i de protagoni[ti `n felul de a se exprima, `n stilul, adic\, lingvistic\, `n care e vorba de gramatic\, de subjonctiv, al scriitorilor? Orsenna are despre fiecare semn de Libr\rii care trag obloanele de accente [i de punctua]ie. {i dac\ am dansa, cea mai punctua]ie `n parte o p\rere clar\. Unele `i plac, altele

`i displac. Unele, care i se par pe cale de dispari]ie, `i România literar\ smulg un viguros strig\t de alarm\. Altele, folosite `n z La Seatle func]ioneaz\ dou\zeci [i [ase de biblioteci exces, `l agaseaz\. ~n sfâr[it, e convins c\ orice scriitor publice. Din cei 600.000 de locuitori ai ora[ului din se define[te prin preferin]a ori utilizarea incon[tient\ statul Washington 80% sunt `nscri[i `n biblioteci. Cea mai a unui semn de punctua]ie. S\ le lu\m pe rând. Orsenna veche dateaz\ din 1890. O sut\ de ani mai târziu, prim\ria ador\ punctul-virgul\, tot mai rar folosit, care garanteaz\ a alocat aproape trei sute de milioane de dolari pentru un continuitatea ideii, ca un fluviu care `[i strânge afluen]ii. local nou [i modern. Alte dou\zeci [i dou\ de biblioteci Detest\ semnul de exclama]ie: fraza `ns\[i, `n curgerea ei ritmat\, ar trebui s\ dea seama de un ton exclamativ. au fost incluse `ntr-un ambi]ios program popular. Patru noi localuri au fost construite pe un proiect al arhitectului

~i plac cele dou\ puncte pe care le-am folosit mai nr. 38/ 25 septembrie 2009 sus [i mai jos `n onoarea lui: `l scutesc de abuzul de olandez Koolhaas. ~n fier [i sticl\, noile cl\diri au fost relative. Punctele de suspensie ar fi o dovad\ pentru inaugurate `n 2004. Toate au un „living room“ imens unde neputin]a de a sfâr[i o fraz\. ~n schimb, parantezele iubitorii de carte se `ntâlnesc, vorbesc, r\sfoiesc c\r]i [i ar fi dovada ocolurilor [i digresiunilor atât de fire[ti reviste. Din cauza crizei, cele mai multe libr\rii din `n pove[ti care, ca [i natura, nu cunosc linia dreapt\. Seatle au fost `n pericol s\ fie `nchise. Bibliotecarii au cerut Dup\ cum n-o cunosc Montaigne [i Proust. Nu numai prim\riei s\ adopte o solu]ie de compromis: prima s\pt\mân\ scriitorii `[i au zodia punctua]iei, dar [i politicienii- din septembrie toate libr\riile au tras obloanele. Cei scriitori. Chirac iubea `n discursurile lui virgula, [apte sute de librari au intrat benevol `n concediu f\r\ plat\. Mitterrand – punctul-virgul\, Sarkozy, punctul. Despre S\pt\mâna cu pricina, deplâns\ de locuitori drept cea felul de a se exprima oral al celui din urm\, Orsenna mai trist\ din via]a ora[ului, a permis o economie de 655.000 scrie: „Bate energic cu ciocanul, gâfâie, pune totul `n fiecare fraz\. ~n definitiv, ar putea s\ utilizeze exclusiv de dolari. Deficitul e `ns\ mult mai mare, peste 40 milioane semne de exclama]ie“. A propos de punct: el e ca de dolari. ~n ciuda faptului c\ ar fi nevoie de mai bine de nodul la a]a de cusut. Orsenna `l caracterizeaz\ cam un de zile de suspendare a activit\]ii libr\riilor pentru a din vârful buzelor, nelu`nd, s-ar p\rea, `n seam\ faptul compensa deficitul, [i alte ora[e americane, ca Dallas [i c\ cei mai detestabili vorbitori, de francez\ ca [i de Philadelphia, au anun]at m\suri asem\n\toare. român\, sunt aceia care uit\ s\ fac\ nod la a]\. Semnele de punctua]ie au o natur\ dubl\: gra]ie lor, limba e deopotriv\ logic\ [i cordial\, cu alte cuvinte, are o Pagin\ realizat\ de Adriana BITTEL inim\ care bate regulat. 29 3 România literar\ nr. 38/ 25 septembrie 2009 a 0 c simple dezacorduridinprimavariant\a cu putin]\.N-arfivorbadoardespreu[orremediabilele [i peacestani-lve]idezv\luicâtv\ecuvoin]\ limba român\.Unmotivtemeinictrebuiec\a]iavut doar coarnepentruei,/încruntate[icopite/lini[tea se-adap\,/ m\cheam\[ipemineprintreei.//Dareuam Limpezi [ilini[titesuntalteape,/undecunoscu]iimi sunt tulburi,/mereuînvolburate,spumeg\întruna.// însetat [isingurateccem\aflu./Doarizvoarele-]i „Din izvoareleapelortaleîmidorescs\beau/Cerb oarecare tremurînsensulpecareîlda]iunorafirma]ii: 15 versuriaiciieselaiveal\ooarecarenelini[te[iun de sensurimultmaiprofunde.{idoartranscriindcele flori,/ Topite înliniibizantine.”Serecunoa[te, f\r\mult\ bizare –/Evoci,parfumuri[i fiori:/Iubire,inspirare, [i dansurirare,/Evociînondul\ri feline/Subfoculpietrelor Cellini...// Eutecunoscdemult... Olume,/Depoezii aroma:/ Ca’mp\r\teseledinRoma,/ Sculptate’naurde – /L-aipres\ratprintredantele/ [i-aiadunatînele– Evaporat înnop]icustele,/Când î]idesfacpotirul,crinii aripa searb\delorvise.//Eutecunoscdemult...Parfumul/ în floriprivirea,/Înclipacândplângeàiubirea/Pe- indecise –/Înparculde’ntâlnirifatale]i-aidistilat În parcul/Cu-aleideclematitepale,/Cemorîntonuri efegie/ Cuîmp\ratulConstantin.//Eutecunoscdemult... dalii/ Suntîncrustatepevecie,/Pe-aceia[isfânt\ medalii:/ [ichipult\uovalfin/bra]ele-]idealbe Ca Venera ce-[i poart\,peum\r, papagalul...”( fatalul,/ [i-apoi,încremeni-voi,cutineîntr’ocameie,/ eu –straniefemeie,/Neb\nui]iînspa]iu,vomîntrupà cu poezie,aVinerii cupapagal:„Tu –pas\realbastr\, într-o stamp\,sauîntr-o efigie,deacestportretfemeie E completat,jinduldup\omoartesupl\,lin\adormire à sec à personal\, eaceast\od\,în O adieredeplinfeminin\,supus\[ielegant\,tandr\ u[oare, simboliste,înlumeacugreut\]i[ir\spunderi. Art\ „Vlaici”,cuilustra]iileluiAl.Br\t\[eanu. Claudia Millian,volumulap\rutîn1922,laEditurade în loculeipatina. ca vinelemîinilorîngrijite,dincarevia]asescurge, l\sînd destul deîngrab\,cuoplachet\pehîrtiesub]ire,transparent\ S t O delicat\floaredenu-m\-uita,risipindu-[iparfumurile : „Eutecunoscdemult...Dinvremea/Neasem\natelor L u nu [ti]idecev-a]iapucats\scrie]ipoezieîn lui încarestr\daniasevede.Vara aceasta, trimis eplindeunmesajbunînsperan]a parc\; pastelul-rug\ciunepecarenil-a]i corectat textul[ia]if\cut-obinecusupu[enie [i cumafostînv\]at,dumneavoastr\a]i pe fiecarevorbindu-Iînsingur\tate,cum[tie copil înfa]aluiDumnezeucarene-ascult\ PéterDemény, ascult\torcaun TIMATE POEMUL {ISCRISOAREA c\r]i, printreal\muri[iargint\rii. Plec, de firide[iabiaghiciteperdele,stive ale florilordecâmp.Înspate,ad\postite [i pânze,odihnindochiulpetonurilepale colec]ionari, tat\[ifiu.Lapoart\,tablouri scrie, deasuprauneiintr\riînguste, între Coposu[iBr\tianu(bulevardele...), centru, dincelecarese-ncurc\,b\trîne[te, uneistr\du]elini[titedin COTITURA A a nostru Cânt\ri pentru pas\rea albastr\ pas\rea pentru Cânt\ri l . Opl\ceredefamilie,aunor i crescendo crescendo t a oo,poezie domol, Cerbului t Anticariatul Cameie e , de ci ). a doar amintirea din mirosuri[iculori,valsde imortele. Minulescu, [if\cîndpasulînainte spreunpastelat,p\strînd înapoi delaimpetuozitatea, aplombul melodicallui osteneal\, tempo-ulderoman]\, dîndu-seunpas pentru acestmoment.V\mul]umescînc\odat\.( vinovat\. A]ialesbinestânjenelulcafloaresugestiv\ mi-a]i semnalateroareadecareamp\rutam\fif\cut Mariana Codres,v\mul]umescpentrugra]iacucare nc\lzit\/ Darîneaintrasemtremurânddefrig./{icu strofe lapidarecaacestea:„Gaurade[arpenuera- de plastic.Încerca]i-v\norocul[i-nalt\partecu manuscris xeroxatbineîncopciatîntr-o spiral\solid\ exprim, lafeldeconvins\,dezam\gireacitindu-v\un tot timpulirosit[icuniciunverstemeinic.( un anlaaltul,[inuse-alege,v\alege]idecâtcu îmb\tându-v\ cuap\rece,delaolun\alta, bizarerii viseparec\a]iscriemaibinecaoricând, de afacepoeziadinnimicuri.Cucâtv\întrece]iîn dinafara lucrurilorserioase,ratândînfiecaretextinten]ia corect a]iintuit.( cu încadrarecolegial\,pentruc\neintereseaz\,a[acum de sincere[iîncelelaltePoeme.V\rogs\niletrimite]i, transpune]i înromâne[tesentimenteatâtdeginga[e[i M-a]i f\cutteribildecurioas\s\[tiucuma]ireu[it copitele, corecturilede-aiciînaintenumaisuntdesugerat. acela[i Dumnezeu.Aicin-amîn]elesdececoarnele[i pentru al]ii,cuaceea[iîndrept\]iresubacela[icer[i Alese suntlucrurilepentrutotdeauna[iunii [i copitelec\trecinetrimite]icuîndoial\credin]a? [i dinizvoareleapelorSale.Atuncicuiopune]icoarnele iert\toare. Pa[tecerbuldinpoemiarbaluiDumnezeu (bilingv?) m\faces\credc\nuv\adresa]idoardivinit\]ii folosi]i majusculacândv\adresa]iunuiDumnezeu am\gesc c\ecredin]\toat\”.Inconsecven]acucare n tihn\,/Cato]iceilal]icebeaubucuria/[im- Doamne, doartum-aif\cut/num\la[is\cred[ieu- [i limpezimealor/nu-mist\-ncredin]\.//Iart\-m\ Laz\r Cr\ste]i Laz\r Mariana Codres Mariana Floare rar\ )

Péter Demény Péter ) Cu acela[icomentariucamaisusîmi

Riscul de-ar\mânecumvape )

Stimat\ doamn\dr. Raoul- dr. inundat\.” ( C\ci vreaus\simtînmineagonia,/Planta]ieicemoare ploaia deas\nebunia,/[irostulmeu,mi-lschimbhalucinat\,/ mai învelit\,neputincios-complice,deviu:„M\poart\’n în petale”,otriste]ecuatîtmaiacut\cîtediscret\, a acestorînchin\riindecise,descînt\„moarteafuri[at\ dep\rtarea/ [imaadâncseface Infinitul...”( spa]ii noimi-alunec\cu]itul,/Cândtotmaisusm\cheam\ pe um\r:„Înritmulmeudanseaz\înstelarea/[i’n de voaluricarevin[ipleac\dinvia]\,cupas\realbastr\ Ea, [inualtul/alta,str\batespa]iileîncremeniriiap\rat\ Claudia Millianseofer\,camanechinalproprieiarte. fa]\ deea.A[aîncît,neavîndpecinefaceexperimente, amestec degreunesuportatalvie]ii[icuriozitate decît poezie... într-o poeziecare, neavîndmultedespus,î[iascute,în tremolo [i plânge...”( ciudat\ [ifirav\,/Cesubcapriciulvremei,seleag\n\ unghii [ipic\turidesânge?/[i-nminebate-ofrunz\, Cum fiecarefrunz\eoinim\bolnav\–/Culeziunide pe refren:„Te ui]icummu[c\toamnadinverdelep\durii,/ chemate încaden]efragile,care[tiuc\serepet\,[ipariaz\ a uneieternit\]ibolnave.Culoareatoamnelorsentimentale, Care nueve[tedul,ciaproape-griul,culoareaf\r\substan]\ verdelui vitaleluatdemulajulînalbastruperuzea. acestei culoriîncarevia]asesimte,darnuvede.Locul pictori]\, laurmaurmei,exactversulcaredezleag\secretul „Se-ntinde pesteverdeoplastic\decear\”e,scris discret, înm\rturisirileunorsperan]e[i-alenelini[ti. din neostoiream\rii.Setr\ie[telimitat,[isedispare nefireasc\, aceeaabazinelordeîncercarep\strîndrezerve albastru, unalbastru[ters,atr\g\tor, totu[i,înnuan]alui printre nobilelesentimente [i cuversul,sesperie.Îns\ teamaei,dejatrecut\ E olimit\lacareaceast\temerar\, luptîndcuangoasa în volum( membr\ aUniuniiScriitorilordinChi[in\u.Dup\debutul guri deaer... SemnezcunumeleC\linaTrifan [isunt poezia. V\deranj\mdoarpentruc\sim]imnevoiaunei electronic\. Undeeizolare[inedreptateî[ifaceloc probabil earestat\lavam\,nebucur\mîns\devarianta Din apriliea.c.afla]ic\nuammaiprimitrevista Basarabia, underealit\]ileneteleporteaz\înanul1937. dezinteresat\ [imaionest\azinuexist\.„Maialesîn sa, c\maibinepoetdecâtpolitician.Oalt\alegere acestor vremuri.Dar, nespunecuconvingeredomnia ne scrieC\linaTrifan, care[tiec\altelesuntpriorit\]ile Pe banchizele din cer cer din banchizele egret\ Pe de Desc\rcare ( artistic sprebucurialimbiiromâne.R\mânemîna[teptare. noi, [iacestgests\v\împlineasc\suflete[te [i s\încerc\mv\împlinimgânduldearedebutala consistent dinceeacea]iscriscuconvingerepân\acum Trifan”. Ne-arfacepl\ceres\netrimite]iungrupaj întrunesc exigen]elerevisteidvs.Curespect,C\lina pl\cere s\redebutezîn c\ m\afluînc\laprimatreapt\.Deaceeami-arface departe. ( m\, rogu-v\,[ivede]i-v\detreab\cusporpemai comune [ipunctedevedere`narmonie.Pemineignora]i- pentru al]icititoricucareave]iafinit\]i,laturi v\ nelini[teasc\,nicis\supere.Textele dvs.auvaloare c\ mienu-miplacemanieradvs.poetic\nutrebuies\ s-au certatlacu]ite”.Dar, domnuleMugurel,faptul du[man/ C\cidinuraprovocat\deban/Mul]isemeni sau „Pep\mântularhiplindeispite/Egoismulneeaprig cocheta/ Avea siluet\destar/[i-unnumeitalicLuceta” s-o oblig”;„N\scut\-ntr-o lun\dejar/Eraînfocat\ mutra mea(cruntschimonosit\)/Fug\riireptilaf\r\ C\lina Trifan C\lina E oroman]\amor]iiînacesteversuripierdute Cânt\ri pentru sufletul vegetal sufletul pentru Cânt\ri -uri, celecîtevanote. Rîp\ Mugurel Rîp\ Agonie Adagio Toamn\ ) „ ). Oagonielin\,oboseal\f\r\împotrivire, , 1989)auurmat ). Ab\tute,palidecoresponden]e, ) (1999), (2004), cutoateastea,consider

România literar\ bleu-lavande Cu plec\ciune,dinBasarabia, Simona VASILACHE Canonul t\cerii t\cerii Canonul , ultim\parte,distinct\, , numaistîrne[te Soliloc Pr\bu[ire (1992), (2000), , dac\ R.l. ). , a c t u a l i t a t e a

Acroba]ie prin plas\ CURS PRACTIC DE CENZUR| LITERAR|

U EDITURILE am intrat în contact Mugur trecuse prin proletcultism, dar nu înc\ înainte de 1970. Am predat, m\ îndoiam de reconversiunea lui. A[a Nostalgia spre o eventual\ publicare, dou\ se face c\ rostul volumului de fa]\ este volume. Ambele, la Cartea numai par]ial s\ arate cum func]iona cenzura. RIGORI [i-a ras barba de muscal cînd a intrat primul val de ru[i în ora[. Româneasc\. Primul n-a intrat în Mai este [i dorin]a, de ce s\ nu recunosc?, Se uit\ în oglind\ [i nu-i convine deloc ce vede. Nu mai p\rea un rusnac C discu]ie, pe drept cuvânt. Era o s\ apar\ m\car acum ce am scris atunci. b\rbos [i cam b\trîior, ci unul b\rbierit [i mult mai tîn\r. N-a mai ie[it colec]ie de abera]ii teoretico-filozofice, Nu numai din vanitate. Se va în]elege cu birja prin ora[. F\cea drumuri lungi [i întortocheate prin jude], cu clien]i ceva de speriat. Redactorul – n-am de ce mai bine, poate, cum ne-a afectat comunismul, care voiau s\-[i piard\ urma de frica ru[ilor sau cu ni[te coropcari ai s\-l denun] – a avut bunul sim] s\ r\t\ceasc\ cum gândeam, ce sim]eam. m\rfurilor de furat. Nevasta lui, bulg\roaica, nu în]elegea de ce se ascunde. dactilograma. Exemplarul meu nu s-a pierdut: O prim\ constatare: nu tot ce lipse[te G l-am azvârlit cât colo când m-am mai Erau ru[i de-ai lui! Grigori n-a pierdut vremea s\-i explice c\ el fugise din din carte, fa]\ de dactilogram\, a fost cenzurat. Rusia dup\ Revolu]ie [i din pricina ei. {i ce s\-i spun\ bulg\roaicei c\ atunci cînd de[teptat. Al doilea volum urma s\ apar\, Unele fragmente, fraze, cuvinte, ar fi putut venise el în România, caii [i tr\sura lui nu erau chiar f\r\ st\pîn. Casele, mo[ia dar lucrurile s-au t\r\g\nat [i, legat sau nu s\ apar\. Presupun c\ la unele am renun]at [i tot ce mai avea t\tucul Serghei Mihailovici,contele, ajunseser\ colhoz, încît de tezele din iulie 1971 – probabil, da –, ca s\ nu fiu prea indiscret, inten]ie dovedit\ [i tr\sura, cu cai cu tot, erau proprietatea colhozului de care fugise el. n-a mai ap\rut. Era literatur\ experimental\ de schimbarea unor nume (tot restul e A trimis-o dup\ ov\z în t\t\rime [i el a preg\tit caii [i tr\sura pentru drum dus\ la exces. Publicat, mi-ar fi adus adev\rat). Alteori, probabil, ce scrisesem lung. {i-a luat ceainicul, o sfoar\ cu zah\r candel [i o cutioar\ cu ceai. Le-a pus notorietate de novator. Pentru istoria prozei nu mi-a mai pl\cut, ori m-a sf\tuit redactorul, în lada de sub capr\. Pîinea, brînza, ceapa [i cîteva potcovioare de ghiudem i le-a ar fi avut semnifica]ie, dar literatur\ bun\ el însu[i scriitor, [i bun, s\ renun]. Va preg\tit nevast\-sa în dou\ des\gu]e de aba. Cînd s\ ias\ pe poart\, [i-a fluierat sigur nu era. Acroba]ie f\r\ plas\, bufnind mai fi vrut [i ca volumul s\ nu fie prea gros. Grigori cîinele, care atîta a[tepta, s\ se a[eze pe capr\ [i s\ se uite de sus la cu fundul în tala[. N-am fost un }epeneag, În sfâr[it, la limita dintre activitatea redac]ional\ cîinii de prin cur]i care l-au l\trat invidio[i pîn\ la ie[irea din ora[ unde-l a[teptau, un Mircea-Horia Simionescu, adev\ra]ii [i cenzur\ a fost „r\rirea“ – folosesc termenul feri]i, pe Grigori cei [ase mu[terii. [i-au înc\rcat calabalîcul în lada înc\p\toare înnoitori ai acelor ani. Celui dintâi i-am dat în sensul dat de frizeri – unor fragmente din spatele tr\surii contelui sau în]eles între ei care cum se a[eaz\, cu fa]a sau s\ citeasc\ produsul. A fluierat lung. nu chiar ortodoxe dintre care, redactorul cu spatele la drum. Muscalul [i-a îndemnat caii la un trap spornic, s\ [tie ceolovecii În afara acelor tentative, a scrie despre mai închizând ochii, unele au r\mas. \[tia pe ce-[i d\deau banii, dar [i cu gîndul la pielea lui de mujic fugar. Din cîte via]a proprie a fost în permanen]\ ocupa]ia mai auzise [i el, Revolu]ia era mai afurisit\ decît contele. Dac\ furai o pereche mea. O via]\ ]inut\ în pumni [i palme, nu Prea multe, ar fi b\tut la ochi. de cai de la t\tucul Serghei Mihailovici, luai o b\taie de z\ceai cîteva zile. Revolu]ia [i picioare rupte, de secolul 20. Adunând Primul fragment care lipse[te, nu [tiu nu te b\tea, ca s\ nu te ru[ineze. Te împu[ca repejor sau dac\ i se f\cea mil\ de fragmentele într-un al treilea volum de de ce, este urm\torul: tine te trimitea la cazne în Siberia. Birjarul l-a l\sat pe unul dintre mu[terii la proz\, am dat chiar titlul Via]a [i opera în În buc\t\rie [i c\mar\ este mama. Toate Doroban]u, în fa]a casei unor machidoni înst\ri]i. Cel de-al doilea s-a dat jos secolul 20. Cartea Româneasc\, tot ea, lucrurile î[i au locul lor neschimbat. Mama din tr\sur\ la Cobadin. Cu al treilea a ajuns a doua zi la Negru Vod\. Coropcarii nu l-a acceptat. Titlul, vreau s\ zic. S\ fi se scoal\ diminea]a la [ase, ne preg\te[te nu se gr\beau. Îl ]ineau în loc prin fiecare sat pe unde care treceau, s\-[i vînd\ p\rut u[or subversiv? Poate, mai curând, ceaiul sau cafeaua, dup\ caz, pe m\sur\ ce m\tasea de para[ut\, papiotele de a]\, brichetele [i mîncarea american\ cu gust infatuat. Am optat pentru minunatul Clopotul ne scul\m, spal\ vasele folosite la micul de ism\, care nu se termina niciodat\. Mai aveau [i ceasuri, hîrtie de înro[it obrajii, scufundat, traducând, în deplin\ ignoran]\, dejun, le [terge, pleac\ la pia]\, vine, g\te[te, sticlu]e cu argint viu pentru ghicit, zaruri de table, c\r]i de joc, vat\, [ireturi [i Die versunkene Glocke, titlu hauptmannian. pune masa, mânc\m, spal\ vasele, le [terge, parfum pe care-l m\surau cu ni[te seringi din sticl\ groas\. Cu ei a luat-o pe Mi s-a atras aten]ia – de c\tre {erban, spal\ cimentul buc\t\riei, vara [i terasa, drumurile nenorocite spre Babadag [i de acolo c\tre comunele de pe lîng\ Tulcea presupun – prea târziu. [terge praful, iar între timp, în pauze, unde îi a[teptau greci [i italieni, s\ le spun\ ce se mai întîmpla prin lume [i s\ le Cu asta, ajung la motiva]ie. Ce vrea, diminea]a, scoate a[ternutul la aerisit, face cumpere cruciuli]ele sfin]ite la Roma, Ierusalim [i la Muntele Athos. Prin sate, [i nu reu[e[te decât par]ial, s\ fie cartea de curat în camere, seara preg\te[te cina, pune nu tu ov\z, nu tu fîn pentru cai, ci o iarb\ amestecat\ cu pir [i m\r\cini pe care fa]\? O spun pe scurt. Fiindc\ de rândul masa, mânc\m, spal\ vasele, le [terge, n-o mîncau decît m\garii. Pîn\ [i apa era rea. Cei trei coropcari s-au oprit la Tulcea, încuie u[ile, verific\ dac\ le-a încuiat. \sta dactilograma – varianta mea – s-a România literar\ unde voiau s\ vînd\ ceasurile scumpe, inelele din aur ro[ietic rezistent la proba p\strat, pot s\ compar [i s\-mi dau seama De ce or fi scos fragmentul? Poate pentru o]etului [i cerceii cu diamante aproape perfecte. La întoarcere Grigori n-a g\sit ce a fost cenzurat. În principiu, ar fi interesant c\ prea eram pis\log. O cauz\ specific\ la Tulcea decît un predicator adventist jurat s\ nu umble cu trenul [i care voia s\ de aflat cum se opera. În principiu, zic. cenzurii nu întrev\d. Un alt fragment, tot ajung\ la Mircea Vod\. Cînd s-a v\zut rusnacul la Medgidia avea o barb\ de 12 În practic\, se va afla numai par]ial. Explica]ia: exclus, se referea la profesorii de la liceu. zile, ceea ce nu i se p\rea tocmai r\u, c\ parc\ aducea cu ciobanii machidoni Acestuia la autocenzura din discre]ie îi e care mai veneau în ora[ de la stîn\. Dar caii se ogîrjiser\ de foame [i tr\sura, volumul era cu adev\rat excesiv. Dac\ locul. Nu-mi acopeream profesorii cu flori. mîndria lui, era ru[inat\ de un noroi galben maroniu, ca scîrna de cîine [i care redactorul ar fi încercat s\-l publice, a[a Nu pe to]i. cînd s-a apucat s\-l spele, zgîria [i lacul sclipitor al tr\surii [i blazonul de pe cum era, ar fi fost dat afar\. Dac\, prin portiere. A mai f\cut totu[i un drum, tocmit de ni[te ]\rani ambi]io[i din satul imposibil, ar fi ap\rut, de[i nu se mai f\ceau Urm\torul fragment lips\ e lung. Cuprinde [i detalii care ar fi fost cenzurate. De ce Hasancea, care-[i c\s\toriser\ copiii la Medgidia [i care voiau ca mirii s\ se întoarc\ arest\ri (excep]ia: Gheorghe Ursu), a[ fi nr. 38/ 25 septembrie 2009 acas\ cu tr\sura, nu în c\ru]ele cu care veniser\. Lîng\ miri s-au înghesuit în tr\sur\ fost arestat. Întrebare fireasc\: de ce l-am lipse[te cu totul nu mai [tiu. Pe alocuri, [i socrii [i na[ii, care au p\tat pernele de piele scump\ cu vin ro[u [i i-au speriat propus editurii? R\spuns: nu l-am propus poate fi vorba de discre]ie, din nou. Exceptând atît de tare caii cu chiotele lor, încît ca s\-i potoleasc\ din galopul lor, pe care editurii, l-am dat s\-l citeasc\ unui prieten, anii de închisoare ai unor rude, care se pierd nu-l mai putea st\vili din curelele hamurilor, Grigori a s\rit între ei pe oi[tea tr\surii redactor de editur\. De ce am f\cut-o? Totu[i în masa de m\run]i[uri sau de drame spuse iar de acolo a izbutit s\-l încalece pe Afanasi arm\sarul [i s\-l lini[teasc\. Din cu inten]ia ca în cele din urm\, într-o versiune pe un ton alb, cenzura a operat numai estetic. drumurile acestea birjarul cî[tigase de cîteva ori mai mult decît din cursele din edulcorat\, s\ apar\. Ce rost avea s\-i Stilul minimalist, cu mici [i rare inflexiuni Medgidia.Dar dac\ o ]inea tot a[a î[i termina [i caii [i tr\sura. N-a mai plecat dau [i ce [tiam c\ nu e publicabil? Din dou\ de expresivitate, n-a fost apreciat. Nu din ora[ [i s-a dat bolnav printre birjarii t\tari, s\ se afle de ce nu mai ie[ea cu motive. Primul, pragmatic, ca s\ nu zic mai transcriu. tr\sura la gar\. Îi aude Grigori din cas\ pe ru[i cu cîntecele lor sold\]e[ti cu care [mecheresc: mi-am f\cut socoteala c\ Trecând în alt registru, avansam declara]ia defilau pe strada principal\ [i în loc s\ stea pitit acas\ se duce s\-i vad\ [i s\-i din nenum\ratele pagini inacceptabile, tot urm\toare: Am dep\[it îngrijorarea cu aud\ mai bine, mujici de-ai lui, dar cu o mîndrie pe care el n-ar fi putut s-o aib\ vor mai r\mâne câteva; redactorului avea privire la t\ria de a renun]a la succes. Critica, nici dac\ ar fi avut zece tr\suri cu cai de ras\ aici în Medgidia. Ce-o fi fost în capul s\ i se par\ c\ prea scoate mult. Al doilea publicistica au r\mas în urm\, e sigur c\ lui, c\ se duce la comandamentul rusesc s\ se predea, cu tr\sura [i cu caii lui cu motiv: ca s\ nu suprim [i ce, poate, s-ar n-am s\ mai fac altceva decât fac acum, tot. Voia s\ se întoarc\ în Rusia! Comandirul, un c\pitan blond care î[i împu[case fi acceptat. Semnificativ\ îns\ nu e motiva]ia, pân\ la sfâr[it. O voi fi scos, declara]ia, din un soldat pe peronul g\rii, [i care de atunci înv\]ase cîteva cuvinte pe ci presupozi]ia ei: Florin Mugur îmi era precau]ie, zicându-mi c\ poate nu m\ voi române[te i-a ordonat: Du-te în pizda m\-ti, boule! Apoi a ad\ugat, pe ruse[te, prieten, aveam încredere în el. {tiam c\ nu ]ine de cuvânt? Dac\ las la o parte puseul Dac\ te-a luat dorul de cas\, [tii drumul înapoi! Grigori las\ [i cai [i tr\sur\, o era în stare de dela]iuni. Dac\ a[ fi [tiut revolu]ionar post festum, postdecembrist, las\ [i pe bulg\roaica lui [i a doua zi se urc\ într-un tren militar care mergea în ce [tiu ast\zi, cât de mul]i, [i cât de „prieteni“ [i rare îns\il\ri critice de care, de majoritatea, Rusia. Nu s-a mai [tiut nimic despre el dup\ aceea.Nevasta lui a a[teptat un unii, au fost informatorii, m-a[ fi ab]inut. m-a[ fi lipsit, m-am cam ]inut. Mi-am p\strat semn din partea lui cît l-a a[teptat, apoi a vîndut [i caii [i tr\sura [i s-a întors la Atunci, alta a fost mentalitatea noastr\. [i t\ria de a rezista la succes, dup\ cum [i Balcic doar cu biciu[ca împletit\ cu care o b\tea muscalul din dragoste. „ Aveam încredere în prieteni. {tiam c\ Florin succesul mi-a cam rezistat. „ 31 a c t u a l i t a t e a oper\ scris\ de un singur om. E adev\rat, nu este [i nici Pa[ii no[tri nu poate fi la fel de profund\, dar, în loc de viziunea unui Revistele, dup\ cum se [tie, sunt f\cute pentru r\sfoit. ochiul magic singur om, oglinde[te viziunea tuturor oamenilor. Pe mine, Î]i alegi din ele numai rubricile care-]i plac sau cel pu]in, m-a ajutat s\ ajung s\ îmi pun ni[te întreb\ri articolele care te intereseaz\. Sunt rare cazurile când o mai interesante, legate de proprietatea asupra unor cuvinte, revist\ te oblig\, prin calitatea articolelor ei, s-o cite[ti în a unor versuri, a unei entit\]i care urm\re[te tot ce facem, întregime. O asemenea performan]\ reu[e[te num\rul din f\r\ s\ [tim, [i face din ac]iunile noastre o oper\ mai mare, septembrie al revistei IDEI ÎN DIALOG. Cronicarul o codul pe care îl propune domnul Neam]u cit\m: „Jur ca f\r\ s\ avem nici un fel de control.” Sigur c\ nu e cazul recomand\ pe toat\, iar dac\ ar fi s\ aleag\ un singur atât cât m\ ajut\ mintea [i îmi încuviin]eaz\ con[tiin]a, s\ ne entuziasm\m în privin]a valorii acestei g\selni]e. articol din ea, l-ar alege – nu din spirit colegial, ci independent prescrip]iunile mele s\ fie f\cute numai spre folosul [i Îns\ omul din spatele ei merit\ toat\ admira]ia. R\spunde de acesta – pe cel al lui Sorin Lavric, Timpul de înjum\t\]ire. buna stare a cititorilor mei, ferindu-i de orice daun\, cu precizie infinitezimal\, f\r\ s\ vrea s\ scoat\ din asta Dac\ e s\-i g\sim cu orice pre] un defect, acesta e violen]\ sau fraz\ otr\vit\”. „Nu voi injecta mintea cititorilor un profit. E corect [i nepractic, cum zice bancul. Oare tocmai titlul, care nu spune prea multe. Dar textul în cu ur\, venin sau dezinform\ri letale, chiar dac\ patronul câ]i poe]i de voca]ie, având la îndemân\ asemenea argumente, sine este eseu antologic pe tema timbrului interior al îmi va cere asta. Nu-i voi ini]ia pe jurnali[tii mai tineri n-ar fi f\cut, în locul lui, obositoare parade de orgoliu? fiec\ruia [i al „timbrului” pe care îl are mersul, în special în rele”. Dac\ un asemenea cod va fi scris – [i poate c\ al mersului feminin, în func]ie de vocea interioar\. Cit\m ar merita s\ se fac\ încercarea – Cronicarul e gata s\-l Re]eta de originalitate câteva afirma]ii cvasiaforistice despre mers: „A [ti s\ calci semneze. SUPLIMENTUL DE CULTUR|, din 12-18 septembrie e o raritate antropologic\”. Sau: „Marea bizarerie este 2009 g\zduie[te un interviu cu flautistul Giovanni Antonini, c\ farmecul pe care îl eman\ o femeie nu ]ine de gra]ia Triumful talentului dirijorul ansamblului de muzic\ baroc\ „Il Giardino unui trup tân\r, ci de o încordare psihic\ ce r\zbate în Armonico“. Pentru cunosc\tori, doar numele acestui grup ]inuta pa[ilor”. Privitul oamenilor care trec pe lâng\ Un banc bun relateaz\ cum, afla]i într-un elicopter pe e suficient pentru a trezi amintirea sunetului clar [i rafinat noi, spune autorul, nu înseamn\ trupuri care se deplaseaz\, o cea]\ teribil\ în dreptul unui zgârie-nori, câ]iva militari al intrumentelor de epoc\. O bucat\ de Vivaldi, Bach, ci „dispozi]ii” care se manifest\: „Vedem triste]i cernute, americani au scris pe o pancart\ câteva cuvinte disperate. Monteverdi, Caldara, Bellini sau Händel în interpretarea euforii dezghiocate sau mândrii triumfale. Dar, în genere, Unde suntem? întrebau ace[tia. Imediat, tot pe o pancart\, lui „Il Giardino Armonico“ te pune în contact cu vedem postúri stâlcite [i busturi încovrigate”. {i vocea: r\spunsul celor din cl\dire a venit prompt: într-un elicopter. muzica vie, nealterat\ [i nefiltrat\ de achizi]iile tehnicii „O voce «erudit\», dac\ pot spune a[a, presupune eliminarea Peste pu]in timp, echipajul ajungea nev\t\mat la sol, exact acustice. Iat\ re]eta dup\ care ansamblul iatalian î[i alege parazi]ilor sonori care îi încarc\ acustica de fond. Etimologic, pe eliportul prev\zut în foaia de parcurs. Cum au reu[it repertoriul [i stilul de interpretare: „]inem cont în erudi]ia înseamn\ eliminarea a tot ce este rudis, brut, s\ se redreseze? {i-au dat seama c\ imobilul cu pricina primul rînd de valoarea muzical\. Apoi, cîteodat\, se grosolan [i aspru. Erudi]ia este o eroziune în sens bun, era sediul central al IBM. Motivul? Numai ni[te informaticieni întîmpl\ ca în spatele unei lucr\ri aparent nu foarte o [lefuire”. „O femeie cu timbru î[i p\streaz\ ]inuta chiar erau în stare s\ dea r\spunsuri atât de corecte, dar [i atât interesante, printr-o munc\ de t\lm\cire a culorilor [i [i-atunci când fr\gezimea trupului a trecut”. {i: „Pe scriitor de nepractice. E primul lucru care-]i vine în minte citind, dinamicilor, s\ descoperi bog\]ii neb\nuite. Asta este tipic îl recuno[ti dup\ «c\lc\tura» stilului s\u”. Chiar dac\ sunt în OBSERVATORUL CULTURAL (num\rul 492/17 muzicii italiene de secol al XVIII-lea, în care partea [i câteva afirma]ii cu care o femeie contemporan\ nu poate septembrie) dialogul dintre Ovidiu Dr\ghia [i Andrei nescris\, inexistent\ în partitur\, este enorm\, spre deosebire fi, probabil, de acord, cum ar fi cea despre purtatul Gheorghe, studentul care a f\cut vâlv\ recent prin asamblarea, de muzica german\. Dac\ ne gîndim la Bach, totul este pantalonilor („Femeile î[i pierd jum\tate din farmec atunci în mediu virtual, a celui mai lung poem din lume. Ce scris, mai pu]in dinamica. În crea]ia italian\, muzica când intr\ într-o pereche de pantaloni”), întregul eseu este izbe[te dintru-nceput e bunul sim] pe care-l degaj\ replicile este adesea stenografic\. Aici intr\ în scen\ interpretul, scris cu o „c\lc\tur\” rafinat\ [i cu un timbru erudit. • acestuia din urm\. Programul nu e foarte complicat, spune iar asta este partea cea mai incitant\ pentru creativitatea Cronicarului i-a atras luarea-aminte [i articolul lui Mihail el, meritul e al resurselor oferite de platforma de comunicare unui grup, a[a cum este «Il Giardino Armonico» Originalitatea Neam]u, Criza jurnalismului [i deficitul democratic, care utilizat\. Oamenii scriu acolo mii de mesaje pe zi, iar nu trebuie c\utat\ cu orice pre]. A]i amintit de Anotimpuri. se întâlne[te fericit cu cel scris de Ioana Pârvulescu în algoritmul s\u nu face decât s\ le sorteze, s\ le analizeze Noi le-am cîntat mult în anii 1995, 1996 [i 1997, ani în România literar\ [i intitulat Malpraxis. Mihail fonetic [i s\ le structureze semantic. Când vine vorba care a fost disponibil\ [i înregistrarea noastr\. Atunci a Neam]u propune [i el un cod deontologic al ziari[tilor, despre cât\ poezie con]ine acest text în continu\ cre[tere, fost vorba, într-adev\r, de o noutate, de o lectur\ diferit\. tân\rul r\spunde [i mai sfios: „În general, evenimentele „Un Hippocrate pentru ziari[ti” [i chiar îl formuleaz\. Cu siguran]\ îns\, nu ne spunem niciodat\: «Hai s\ facem importante din lume se oglindesc în lucrurile scrise de Faptul c\ exist\ dou\ lu\ri de pozi]ie aproape identice – ceva neap\rat original!» Pur [i simplu aceste lucruri se oameni pe Twitter. C\ plou\, c\ e weekend, c\ urmeaz\ chiar dac\ accentele difer\ [i chiar dac\ cei doi autori nasc prin munc\ sus]inut\.“ Cronicarul e de p\rere c\ nu [tiu ce meci important în acel moment, oarecum statistic n-au [tiut unul de altul – , în leg\tura cu malonestitatea re]eta e valabil\ [i în literatur\. Nu trebuie s\ î]i propui poezia capteaz\ un pic din acel eveniment. De exemplu, jurnalistic\ a zilelor noastre (constatat\ [i de un recent s\ fii original, ci s\ munce[ti. Restul nu depinde de voin]a pe la ora 3-4 dup\-amiaza, ora României, se treze[te scriitorului, ci de natura lui. studiu de specialitate englezesc asupra presei române[ti), America. Multe versuri din poezie spun m-am trezit, o s\ arat\ c\ domeniul este cu adev\rat într-o criz\ grav\. Din fie o zi frumoas\. Eu cred c\ e mai sincer\ decât o Cronicar

Premiile Asocia]iei Scriitorilor Octavian Soviany – Apocaliptica textului – Editura Palimpsest Oana Soare – Petru Dumitriu & Petru Dumitriu – Editura din Bucure[ti pe anul 2009 Traduceri din literatura universal\ Academiei Geo Vasile – Longobardul de Marco Salvador, Editura Premiul Opera Omnia În ziua de 15 septembrie 2009, Juriul Premiilor Asocia]iei Polirom Ileana M\l\ncioiu Scriitorilor din Bucure[ti, compus din Dan Cristea, Eugen Simion, Iulia Baran – Cîntece de toamn\ de Ruy Câmara, Editura Alex {tef\nescu, Tudorel Urian [i Radu Voinescu, a hot\rât Curtea Veche Juriul a hot\rît ca Premiul pentru dramaturgie s\ nu se acorde acordarea urm\toarelor premii pentru c\r]i ap\rute în 2008: Literatur\ pentru copii [i tineret în acest an. Proz\ Sânziana Popescu – C\l\toria lui Vlad pe Cel\lalt Dan Stanca – Cei calzi [i cei reci – Editura Cartea Româneasc\ T\râm – Editura MediaMorphosis Decernarea Premiilor Asocia]iei Scriitorilor din Bucure[ti va avea loc în ziua de 12 octombrie la ora 12 la Prim\ria Premiul special Poezie Sectorului 2, Bucure[ti. Mihail G\l\]anu – Poeme amniotice – Editura Limes Janina Iano[i – pentru traducerea volumului Proz\ Mariana Filimon – Iarba de mare – Editura Nou\ de Marina }vetaieva – Editura Ideea European\ Sponsorii acestei edi]ii sînt: Prim\ria Sectorului 2, Critic\ Debut Bucure[ti – primar Neculai On]anu, MKB Romextera Traian T. Co[ovei – Poe]ii marilor ora[e – Editura Muzeul C\t\lina Cadinoiu – Nuferii mor în cad\ – Editura Bank - pre[edinte Adrian Radu, [i Revista S\pt\mîna Literaturii Române Cartea Româneasc\ Financiar\ - director Gabriela Vrînceanu-FFirea.

Abonamente 2009 România literar\ ~ncep`nd cu 1 ianuarie 2009, abonamentele se `ncheie exclusiv prin Zirkon Media! Talon de abonare `ncep`nd cu ...... Completa]i [i trimite]i talonul de abonare pe adresa: Zirkon Media S.R.L. str. Pictor Hârlescu nr. 6, sector 2, Bucure[ti, 022195. Tel.: 255.19.18, 255.18.00. abonament trei luni (13 numere) - 50 lei Plata se face prin mandat po[tal sau prin Ordin de plat\ `n contul: abonament [ase luni (26 numere) - 96 lei RO14 RNCB 0089 0037 2253 0001 - BCR - Th. Pallady. abonament un an (52 numere) - 195 lei Pentru institu]ii bugetare contul este: TREZ 7035 069X XX00 1197 - Trezorerie/sector 3. Cititorii din str\in\tate sunt ruga]i s\ trimit\ mandat po[tal `n valoare de 230 euro sau 300 USD pentru un an. V\ rug\m s\ trimite]i prin po[t\ o copie a mandatului [i adresa dumneavoastr\ Nume ...... Prenume ...... complet\. str...... nr...... bl...... sc...... et...... ap...... sector...... localitate...... cod po[tal...... jude]...... Pentru abona]ii din ]ar\ [i str\in\tate care au `ncheiat `n anii trecu]i abonamente direct la redac]ie, r\m`ne valabil\ adresa: dir. adm. Valentina Vl\dan, Funda]ia România telefon ...... literar\, Calea Victoriei 133, sector 1, Bucure[ti, cod 010071, OP 22.