Drepturile Istorice Ale Lui Titu Maiorescu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
acest num\r apare România cu sprijinul A.F.C.N. revist\ editat\ cu concursul literar\ F u n d a ] i e i AN O N I M U L A p a r e su b eg i d a Un i u n i i Sc r i i t o r i l o r di n Ro m â n i a 25 septembrie320098 (Anul XLI). 32 pagini. 4 lei EDITORIAL de Nicolae Manolescu Familia Pillat – o mare familie Drepturile de scriitori istorice ale lui un comentariu Titu de Al. S\ndulescu Maiorescu p. 16-17 S-au împlinit o sut\ de ani de la retragerea din înv\]\mântul universitar, în urma unui conflict cu ministrul Spiru Haret, a lui Titu Maiorescu. Autorul Criticelor a fost un profesor extraordinar. A format mai multe genera]ii de studen]i, dintre care unii i-au urmat la catedr\ [i al]ii s-au întors, cu vremea, împotriva lui. Criticii primelor genera]ii maioresciene n-au fost, to]i, profesori universitari, Inedit nici Lovinescu, nici Cioculescu, nici Streinu, nici Perpessicius, r\ma[i profesori de liceu. Abia la vârsta pensiei, Cioculescu a predat la Facultatea de Filologie din Bucure[ti, conducându-mi, între altele, teza de doctorat, dup\ ce, imediat dup\ r\zboi, trecuse Scrisori de la pentru un semestru ori dou\ pe la Universitatea din Ia[i. Streinu a ]inut un curs special la Bucure[ti la începutul anilor ’70, ca visiting professor, s\ zicem. Modelul maiorescian a func]ionat mai bine Lucian Boz în critic\, nu totdeauna bineîn]eleas\. În schimb, în filosofia social\ (de[i a predat numai istoria filosofiei), a fost unanim contestat. Teoria formelor f\r\ fond, cea mai celebr\ din istoria noastr\, a prezentare si adnot\ri fost calul preferat de b\taie al antimaiorescienilor, de la Iorga, dar [i Lovinescu, maiorescian, el, la G. Munteanu, M. Ungheanu de [i Al Dobrescu. Critica propriu-zis\ a fost minimalizat\ îndeosebi de C\linescu. Ilie Rad De la C\linescu se trage formula privitoare la om, „o mare minte mediocr\“, [i obi[nuin]a de a-i considera Criticele drept elementare teoretic [i lipsite de spirit analitic. Cu toate încerc\rile, izolate, ale lui Vladimir Streinu, de a sus]ine caracterul complex al poeticii p. 18-19 maioresciene (influen]at\ de Poe), lucrurile au r\mas, ca atâtea altele, cum le-a stabilit C\linescu. Pare înc\ ast\zi ciudat s\ afirmi c\ principiul autonomiei esteticului îi deschidea lui Maiorescu drumul spre formele pure ale poeziei moderne, poetica lui nefiind inferioar\ celei, mult mai pre]uite de urma[i, a lui Macedonski. {i nimeni nu pare s\ remarce, de[i este absolut evident\, întinderea excep]ional\ a percep]iei criticului, în stare a intui valoarea unor scriitori atât de deosebi]i, în multe privin]e opu[i, ca Eminescu Sonetele [i Caragiale, Creang\ [i Duiliu Zamfirescu. Niciun cenaclu literar nu va mai strânge laolalt\ nu doar atâtea genii, dar nici atâta lui Shakespeare varietate literar\. În ce prive[te teza formelor f\r\ fond, liberalul Lovinescu [i marxizantul Zeletin s-au g\sit în anii ’20 de aceea[i parte a baricadei, `ntr-o nou\ iar când un tân\r eseist, Ciprian {iulea, va schi]a la începutul anilor 2000 o reabilitare a filosofiei istorice maioresciene, va primi replica versiune foarte dur\ tot a unui liberal, Alexandru George. În definitiv, nu era nevoie decât de o lectur\ atent\ a articolului sociologic româneasc\ fundamental pentru concep]ia lui Maiorescu spre a constata c\ autorul lui nu numai nu sus]ine c\ formele goale împrumutate din Apus ar trebui abandonate, dar, din contr\, c\, fiind ele inconturnabile, se cuvine s\ fie umplute de un fond autohton. Cât traduc\tor: despre actualitatea tezei criticului de acum un veac, a scris un Radu {tef\nescu eseu original H.-R. Patapievici într-un num\r din Idei în dialog de anul trecut. Ce curios s\ constat\m c\ Maiorescu, profesorul de literatur\ p. 26-27 al nostru, al tuturor, a[teapt\ înc\ s\ fie repus în drepturile sale istorice. s u m a r Cruzimea istoriei de Solomon Marcus – p. 3 România literar\ ® CONTRAFORT de Mircea Mih\ie[ – p. 4 Pe cine a iubit Roland Barthes? Director: NICOLAE MANOLESCU DESPRE LITERATUR|, CU BUCURIE de Ioana Pârvulescu Examenul de maturitate la scriitori– p. 5 Redac]ia: CRONICA IDEILOR de Sorin Lavric – p. 6 Scrisul etimologic GABRIEL DIMISIANU – director-aadjunct ALEX. {TEF|NESCU – redactor-[[ef CRONICA LITERAR| de Cosmin Ciotlo[ – p. 7 Romanul nim\nui OANA MATEI – secretar general de redac]ie ADRIANA BITTEL, CONSTAN}A BUZEA, Versuri de Eugen Bunaru – p. 8 MARINA CONSTANTINESCU, IOANA PÂRVULESCU – redactori TROPICE SURÂZ|TOARE de Mihai Zamfir – p. 9 Destine paralele (III) CER{ETORUL DE CAFEA de Emil Brumaru – p. 9 Corectur\: CONSTAN}A BUZEA (pag. 4, 8, 20, 21, 28, 29, 30, 31), COUPE-PPAPIER de Alex {tef\nescu – p. 10 SIMONA GALA}CHI (pag. 1, 2, 3, 10, 13, 22, 23, 25), Cicerone Ioni]oiu [i lupta cu amnezia ECATERINA IONESCU (pag. 9, 15, 16, 17, 18, 19, 24, 32), SEMN DE CARTE de Gheorghe Grigurcu – p. 11 NINA PRUTEANU (pag. 5, 6, 7, 11, 12, 14, 26, 27). O carte despre Cameleonea (II) ~nc\ o dioptrie de Ion Pop - pp. 12-113 Grafica: MIHAELA ßCHIOPU Fotoreporter: ION CUCU LECTURI LA ZI de Tudorel Urian – p. 14 Tema num\rului: F\pturi Ruleta vie]ii Tehnoredactare computerizat\: PREPELEAC de Constantin }oiu – p. 15 IONELA STANCIU, OANA MATEI, VALENTINA VL|DAN Introducere texte: ECATERINA R|DOI P|CATELE LIMBII de Rodica Zafiu – p. 15 Coresponden]i din str\in\tate: RODICA BINDER O mare familie de scriitori de Al. S\ndulescu – pp. 16-117 (Germania), GABRIELA MELINESCU (Suedia), LIBUŠE VALENTOVÁ (Cehia) Lucian Boz – coresponden]\ cu Ioan Micl\u Transcriere, note [i comentarii de Ilie Rad – pp. 18-119 Funda]ia România literar\, Calea Victoriei 133, Despre un portret al domni]ei Zoe Ghika de Mihai Sorin R\dulescu - pp. 20-221 sector 1, cod 010071, Bucure[ti. Director administrativ: VALENTINA VL|DAN Festivalul Bayreuth 2009 (II) de Mihai Canciovici – p. 22 Secretariat: SOFIA VL|DAN, GHEORGHE VL|DAN FESTIVALUL INTERNA}IONAL „GEORGE ENESCU“ – p. 23 Cont `n lei: BRD-GGSG Agen]ia {incai, Perfec]iunea vine de la Amsterdam! de Dumitru Avakian RO91BRDE441SV59488894410. Cont `n valut\: BRD-GGSG Agen]ia {incai RO87BRDE441SV59488974410 (USD), CRONICA FILMULUI de Angelo Mitchievici – p. 24 Cinema, mon amour RO37BRDE441SV59489004410 (EUR) CRONIC| PLASTIC| de Pavel {u[ar\ – p. 25 e-mmail: [email protected]; Monumentul public, `ntre magie [i propagand\ [email protected]; http://www.romlit.ro; Sonete de William Shakespeare `ntr-oo nou\ traducere tel.: 021. 212.79.86; fax: 021.212.79.81 ~n române[te de Radu {tef\nescu - pp. 26-227 Imprimat la FED PRINT Cu Ana Maria Machado despre literatura pentru copii Interviu de Mugura[ Constantinescu - p. 28 Conform prevederilor Statutului, Uniunea Scriitorilor din România nu este responsabil\ pentru politica editorial\ a nr. 38 / 25 septembrie 2009 Meridiane - p. 29 publica]iei [i nici pentru con]inutul materialelor publicate. POEMUL {I SCRISOAREA de Constan]a Buzea – p. 30 România literar\ este membr\ a Asocia]iei PRIN ANTICARIATE de Simona Vasilache - p. 30 Revistelor, Imprimeriilor [i Editurilor Literare (A.R.I.E.L.), aso- Floare rarã cia]ie cu statut juridic, recunoscut\ de c\tre Ministerul LA MICROSCOP de Cristian Teodorescu – p. 31 Culturii [i Cultelor. România literar\ CURS PRACTIC DE CENZUR| LITERAR| de Livius Ciocârlie ISSN 1220-66318 Acroba]ie prin plas\ – p. 31 2 OCHIUL MAGIC – p. 32 aptul c\ `n 1940 Ion Barbu aderase la mi[carea legionar\ nu era o informa]ie pe care Securitatea s-o afle de la Gheorghe Vrânceanu, F ci un fapt bine cunoscut de toat\ lumea. a c t u a l i t a t e a zilnic\ pe tema fundamentelor matematicii [i care, dup\ Savantul „delator“ r\zboi, nu a ratat nicio ocazie de a-[i exprima admira]ia fa]\ de acesta. Este greu de construit o imagine coerent\ M\ `ndreptam cu trenul spre Bac\u, unde `ntre 8 [i a unei personalit\]i atât de surprinz\toare. Probabil c\ 10 septembrie urma s\ se desf\[oare ICMI 2, „Second istoria noastr\ cultural\ va prefera, o vreme, de a Gheorghe Vrânceanu International Conference of eluda unele episoade ale acestei vie]i ie[ite din Mathematics and Informatics“. A devenit un obicei tot Cruzimea comun. mai frecvent ca manifest\ri [tiin]ifice interna]ionale `n Romania s\ nu mai fie organizate `n Capital\, ci `n alte localit\]i. Numele Conferin]ei men]ionate onora un istoriei Stoilow, „c\l\u demolator al mare savant, o personalitate proeminent\ a lumii universitare române[ti, interbelice [i postbelice, [i o mândrie a jude]ului Academiei Romane“ Bac\u; Gheorghe Vrânceanu s-a n\scut `n satul Valea Hogii, actualmente `n acest jude] (alt\dat\, apar]inea Nu este acesta un caz izolat de falsificare grav\ a jude]ului Vaslui). `ncerc\ri de a-l transforma `n membru de partid (`n 1945- istoriei contemporane. ~ntr-un [ir de articole publicate România literar\ Aveam cu mine România literar\ nr. 35, ca 1946, era `nc\ membru al Partidului Na]ional Liberal); `n (nr. 45 din 2004, numerele 1, lectur\ `n timpul c\l\toriei. Descop\r cu `ncântare noi a reu[it s\ ajute pe mul]i colegi, `n special pe cei 2 [i 12 din 2005), am discutat pe larg despre ac]iunea subtilit\]i, marca {erban Foar]\ (stimulat inteligent de tineri, arma sa fiind bunul sim] [i dulcele s\u grai `ntreprins\ de matematicienii Stoilow [i Vrânceanu `n Ioana Pârvulescu), pe marginea „Jocului secund“ barbian moldovenesc.